Colecţia "LICEU” ________________________________________________________________

CULEGERE DE PROBLEME
pentru examenul de admitere la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, Facultatea de Arhitectură

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” (Timişoara) Culegere de probleme pentru examenul de admitere la: Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, Facultatea de Arhitectură/Universitatea “Politehnica” din Timişoara. Departamentul de Matematică - Timişoara : Editura Politehnica, 2010 Bibliogr. ISBN 978-606-554-236-5 51(076)(079.1)

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA DEPARTAMENTUL DE MATEMATICĂ

CULEGERE DE PROBLEME
pentru examenul de admitere la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, Facultatea de Arhitectură
Colecţia "LICEU"

EDITURA POLITEHNICA TIMIŞOARA - 2011

2010 Coli de tipar: 7 C.U.Z. EDITURA POLITEHNICA Bd.12.Copyright © Editura Politehnica.823 E-mail: editura@edipol. Nici o parte din această lucrare nu poate fi reprodusă.ing.ro Consilier editorial: Prof.upt. 2011 Toate drepturile sunt rezervate editurii.C.823 Fax 0256/403. 0256/403. URC XEDOS Timişoara .dr. stocată sau transmisă prin indiferent ce formă. fără acordul prealabil scris al Editurii Politehnica. România Tel. 9 300159 Timişoara. Republicii nr. Sabin IONEL Redactor: Claudia MIHALI Bun de imprimat: 10.1) ISBN 978-606-554-236-5 Tiparul executat la S. 51(076)(079.

.....................................……103 ..........................................................................................................................................................................................................................................................9 ELEMENTE DE GEOMETRIE PLANĂ ŞI TRIGONOMETRIE (simbol TG )........................5 CUPRINS ELEMENTE DE ALGEBRĂ (simbol AL )........................................ cu soluţii complete......57 ANEXE Subiecte date la admitere în anii 2009 şi 2010.............................................................................79 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………...45 ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ (simbol AM ).................

6 .

7 PREFAŢĂ Prezenta culegere conţine probleme de matematică pentru pregătirea candidaţilor la admiterea în Facultatea de Automatică şi Calculatoare. Lipovan. elaborată de autorii: T. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii şi Facultatea de Arhitectură din cadrul Universităţii „Politehnica” din Timişoara. cu mai multe răspunsuri. D. Bânzaru. D. Milici şi R. Notăm că această culegere este alcătuită din o parte dintre problemele din cartea „Teste grilă de matematică pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior”. Anghelescu. Dăianu. Rendi. C. Babescu. P. N. Păunescu. D. dintre care unul singur este corect. restul subiectelor provenind din cartea menţionată mai sus. date la admitere în ultimii doi ani la facultăţile menţionate. În finalul culegerii sunt prezentate subiectele. subiectele se extrag exclusiv din această culegere (cu eventuale modificări minore). Găvruţa. La concursul de admitere. pentru note până la 8. Boja. Mihuţ. Problemele sunt prezentate după modelul „test”. 2010. O. cu soluţii complete. G. A. Kovacs. Editura Politehnica. I. Departamentul de Matematică al Universităţii „Politehnica” din Timişoara .00.

Ecuaţii iraţionale. Derivabilitate. Funcţia exponenţială şi funcţia logaritmică. Aplicaţii ale derivatelor în studiul variaţiei funcţiilor. Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corp comutativ. rezolvarea triunghiurilor. Grupuri. Permutări. Funcţii: funcţia parte întreagă. Condiţii de paralelism şi condiţii de perpendicularitate a două drepte. Calcule de distanţe şi arii. Aplicaţii ale integralei definite: aria unei suprafeţe plane. Ecuaţii ale dreptei. Sisteme de ecuaţii neliniare.8 DEPARTAMENTUL DE MATEMATICĂ PROGRAMA ANALITICĂ Elemente de algebră Progresii aritmetice şi geometrice. Primitive. aranjamente. Elemente de geometrie şi trigonometrie Funcţii trigonometrice. funcţia radical. Continuitate. Determinanţi. Integrala definită. Aplicaţii trigonometrice în geometria plană: teorema cosinusului. Binomul lui Newton. Numere complexe sub formă algebrică. volumul unui corp de rotaţie. . combinări. Sisteme de ecuaţii liniare. Elemente de analiză matematică Limite de funcţii. Relaţii între funcţii trigonometrice. funcţia de gradul al doilea. Ecuaţii exponenţiale şi ecuaţii logaritmice. Dreapta în plan. Legi de compoziţie. teorema sinusurilor. Matrice. Inele şi corpuri.

ELEMENTE DE ALGEBRĂ .

b = 2 d) a = 2. r = 10 c) a1 = 11. r = 10 e) a1 = 10. a) a = 2.002 Să se determine suma primilor 100 de termeni ai unei progresii aritmetice (an). b = 0 f) a = 1. b ∈ (1. Să se determine a şi b astfel încât şirul ( an )n≥1 să fie progresie aritmetică cu primul termen egal cu 2. r = 2 b) a1 = −4. a) a1 = 11.10 ELEMENTE DE ALGEBRĂ (simbol AL) Culegere de probleme AL . b ∈ R . r = 1 AL . dacă a1=2. r = 1 f) a1 = 1. r = 2 c) a1 = −3.005 Să se determine primul termen a1 şi raţia q pentru progresia ⎧a − a1 = 15 .001 Să se găsească primul termen a1 şi raţia r ai unei progresii aritmetice ⎧a − a + a 4 = −7 . r = 11 f) a1 = 9. pentru orice n ≥ 1 . b = 0 AL . r = 9 AL – 004 Fie ( an )n≥1 un şir având suma primilor n termeni S n = n 2 + an + b . b = 3 b) a ∈ R . Să se determine primul termen a1 şi raţia r. b = 1 c) a = 1.003 Pentru o progresie aritmetică suma primilor n termeni ai ei este S n = 5n 2 + 6n . r = 4 e) a1 = −2. r = 11 b) a1 = 11. geometrică ( a n ) n≥1 dacă : ⎨ 5 ⎩a 4 − a 2 = 6 . a5=14. r = 3 d) a1 = −5. a) 10100 d) 16500 b) 7950 e) 50100 c) 15050 f) 350 AL . 2 ) e) a = 2. (a n ) n≥1 dacă : ⎨a 2 − a 6 = 2a 7 4 ⎩ 8 a) a1 = −4. r = 9 d) a1 = 10. unde a.

Elemente de algebră

11
1 2

a) a1 = 0, q = 1

b) a1 = 1, q = 2

c) a1 = −16, q =

⎧a1 = −16 ⎪ d) ⎨ sau 1 ⎪q = 2 ⎩

⎧a1 = 1 ⎨ ⎩q = 2

e) a1 = 1, q = −1

⎧a = 4 sau f) ⎨ 1 ⎩q = 2

⎧a1 = 2 ⎨ ⎩q = 4

AL - 006 Suma a trei numere în progresie aritmetică este egală cu 12. Dacă se adaugă acestora, respectiv numerele 1, 2, 11, progresia devine geometrică . Să se afle aceste numere.

a) 5,4,7 şi 15,14,13 d) 1,3,5 şi 17,15,13

b) 1,4,7 şi 17,4,-9 e) 5,9,13 şi 18,14,10

c) 6,8,10 f) 2,4,6 şi –1,4,9

AL – 007 Să se calculeze expresia

1 + a + a 2 + ... + a n −1 E= , a ∈ R \ {− 1} . 1 + a 2 + a 4 + ... + a 2 n − 2
a)

1 a

b)

an + 1 a −1

c)

a +1 an + 1

a d) n a +1

an + 1 e) 2 n a +1

f) 1

AL – 008 Să se determine numerele reale x,y,z dacă x,y,z sunt în progresie aritmetică cu raţia nenulă, x,z,y sunt în progresie geometrică şi x+y+z = 18.

a) - 24, 6, 12 d) -12, 12, 18

b) 24, 6, -12 e) 12, -6, 36

c) 6, 12, 0 f) 36, -18, 0

AL - 009 Notând cu S mulţimea soluţiilor ecuaţiei ⎡1⎤ 1 ⎢ x ⎥ = [ x] ⎣ ⎦

să se precizeze care din următoarele mulţimi este S ⎫ 1⎤ ⎡ ⎧1 b) U ⎢k, k + ⎥ a) ⎨ , n ∈ Z* ⎬ ∗⎣ k⎦ ⎩n k∈Z ⎭
d) {-1,1} e) [-1,1]

c) n 2 ; n ∈ Z \ {− 1,1}
f) (-1,1)

{

}

12

Culegere de probleme

AL – 010 Se consideră funcţia f: R→R, f ( x ) = 2 ⎢ ⎥ + 1 2

⎡x⎤ ⎣ ⎦

şi se notează f2=f ο f, … , fn = fn-1ο f . Să se determine expresia lui fn a) fn(x) =f(x) + n; d) fn(x) =f(x); b) fn(x) =2nf(x); e) fn(x) =f(x)+2n+1; c) fn(x) =2n f(x)+2n-1+1 f) fn(x) = 2f(x)+1

AL - 011 Să se calculeze f ((1,4]) pentru funcţia de gradul al doilea definită prin

f ( x) = x 2 − 4 x + 3 .
a) [0,3] b) [−1,0) c) (0,3] d) [−1,3] e) (−1,0) f) (0,3)

AL - 012 Să se rezolve inecuaţia x < x 2 − x .

a) x ∈ R d) x ∈ (0,+∞) ∪ ( −∞, −2)

b) x ∈ (−∞,2) ∪ (3,∞) e) x ∈ (−∞,0) ∪ ( 2,+∞)

c) x ∈ (3,+∞) f) x ∈ R \ {0,2}

AL - 013 Să se determine valorile parametrului real m astfel încât

{x ∈ R : (m − 1) x

2

− ( m + 1) x + m + 1 > 0 = ∅ .

}

⎡5 ⎞ a) m ∈ ( − ∞,−1) ∪ ⎢ ,+∞⎟ ⎠ ⎣3 ⎡5 ⎞ d) m ∈ ⎢ ,+∞⎟ ⎠ 3 ⎣

b) m ∈[1,+∞) 5⎤ ⎡ e) m ∈ ⎢ − 1, ⎥ 3⎦ ⎣

c) m ∈ ( − ∞,−1] f) m ∈ ( − ∞,1]

AL - 014 Fiind dată ecuaţia ax2+bx+c=0, (a ≠0), să se exprime în funcţie de a, b şi c suma 3 S3 = x13 + x2 , unde x1,x2 sunt rădăcinile ecuaţiei date.

a) S3 =

b3 a3

−3

bc a2

b) S3 =

c3 bc −3 2 3 a a

c) S 3 =

b2 bc −3 3 2 a a

Elemente de algebră

13

d) S3 = −

b3 bc +3 2 3 a a

e) S3 = −

c3 bc +3 2 3 a a

f) S3 = −

b2 bc +3 3 2 a a

AL - 015 Să se determine parametrii reali m şi n astfel ca ecuaţiile (5m − 52)x 2 + (4 − m )x + 4 = 0 şi (2n + 1)x 2 − 5nx + 20 = 0 să aibă aceleaşi rădăcini.

a) m = -11, n = 7; d) m = 11, n = 7

b) m = - 7, n = 11 e) m = 7, n = 11

c) m = 9, n = 7 f) m = 9, n = -7

AL - 016 Să se rezolve ecuaţia iraţională

1 − x2 + x = 1 .
c) x1 = −1, x2 = 0 f) x1 = 0, x2 = 2

a) x1 = 0, x2 = 1 d) x1 = 1, x2 = 2

b) x1 = −1, x2 = 1 e) x1 = −1, x2 = 2

AL - 017 Fie funcţia de gradul al doilea f m (x ) = mx 2 − (2m − 1)x + m − 1 , (m ≠ 0) . Să se determine m astfel încât vârful parabolei asociate acestei funcţii să se găsească pe prima bisectoare. 1 1 1 a) m = d) m = 2 e) m = f) m = 6 b) m = 4 c) m = 4 2 6 AL - 018 Determinaţi expresia analitică a funcţiei de gradul al doilea f : R → R ,

f ( x ) = ax 2 + 4 x + c , ştiind că graficul ei taie axa Oy în punctul 1 şi are abscisa 2 vârfului − . 3
b) f ( x ) = 3 x 2 + 4 x − 1 f) f ( x ) = 3 x 2 + 4 x + 3 d) f ( x ) = 3 x 2 + 4 x + 1

e) f ( x ) = x 2 + 4 x + 1

c) f ( x ) = 4 x 2 + 4 x + 1

a) f ( x ) = 2 x 2 + 4 x + 1

AL - 019 Să se determine m ∈ R astfel încât parabolele asociate funcţiilor f ( x ) = x 2 − 2 x − 4 şi g ( x ) = mx 2 − 2mx − 6 să aibă acelaşi vârf.

a) m = -1 d) m = 2

b) m = 1 e) m = 3

c) m = -2 f) m = -5

q ∈ R dacă funcţia f : R → R .+∞ ) f) m ∈[ − 2.021 Presupunem că pentru ecuaţia ax 2 + bx + c = 0 (a ≠ 0) avem Δ > 0 şi Δ 2a rădăcinile x1 . ⎥ ⎜ 3 ⎝ ⎦ ⎛ 9 − 3 21 ⎤ ⎡ 9 + 3 21 ⎞ . q = −3 AL . a) Δ 2a Δ b) Δ a c) d) e) Δ −a f) b Δ + 2a 2a AL .−2) e) m ∈ ( − 6. x2 .∞⎟ ⎟ 3 ⎣ ⎠ d) ⎜ − ∞.022 Pentru ce valori ale parametrului real m inegalităţile 2 x 2 − mx + 2 −2< < 6 sunt satisfăcute pentru orice x ∈ R ? x2 − x + 1 a) m ∈ R d) m ∈ ( − ∞. f ( x ) = − x 2 + px + q are maximul 4 în punctul x = -1. f) ⎜ ⎜ ⎟ 3 3 ⎝ ⎠ ⎛ . ⎥ 3 3 ⎣ ⎦ ⎛ 9 − 2 21 ⎤ c) ⎜ − ∞. ⎥U⎢ ⎜ ⎟ 3 3 ⎝ ⎦ ⎣ ⎠ b) ⎢ ⎡ 9 + 2 21 ⎞ .6] AL . ⎜ 9 − 2 21 ⎤ ⎡ 9 + 2 21 ⎞ . { } x − 3x + 2 f (x ) = 2 2 x + x +1 a) ⎢ ⎡ 9 − 2 21 9 + 2 21 ⎤ . q = −2 f) p = 2.14 Culegere de probleme AL . Să se calculeze x1 − x2 în funcţie de Δ şi a.020 Să se determine p.023 Să se determine Im f = f ( x ) x ∈ R pentru funcţia f : R → R .∞⎟ ⎥U⎢ ⎟ 3 3 ⎝ ⎦ ⎣ ⎠ ⎛ 9 − 3 21 9 + 3 21 ⎞ ⎟ . a) p = −2. q = 3 d) p = q = −2 b) p = −1.6) c) m ∈ (6. q = 2 e) p = q = 1 c) p = 3.6) b) m ∈ ( − 2.∞⎟ e) ⎜ − ∞.

(3.0⎟ ⎝ 9 ⎠ AL . (3.027 Să se determine x ∈ R pentru care a) x ∈( − ∞.2 )} . ⎟ ⎝ 9⎠ ⎛ 7 ⎞ f) ⎜ − . d) {(2.2).1)} e) {(1. (3.3).0) b) x = −1 c) x = 1 + x − 1 − x = 1.029 Să se determine mulţimea A = ⎧ x ∈ R ⎨ ⎩ x 2 − 5x + 6 ≥ 3 − x ⎫ .024 Să se rezolve sistemul ⎧x + y = 3 ⎨ ⎩ xy = 2 a) {(1.2)} e) {(1.+∞ ) e) [4.2 ).2⎥ ⎝ ⎥ ⎦ AL . (1.3). (2.Elemente de algebră 15 AL .2] d) (22.025 Să se determine soluţiile reale ale sistemului 4 y ⎧ x + = ⎪ ⎨ y +1 x +1 3 ⎪ x + y + xy = 5 ⎩ a) {(2.1)} f) {(2.1).− ⎥ ⎣ 5 5⎦ ⎛ 7⎞ e) ⎜ 0.026 Să se rezolve inecuaţia 2 + 3x + 5x + 4 < 0 . ⎬ ⎭ .5) ⎛1− 7 ⎤ f) ⎜ ⎜ 2 .2 ).−3) ⎛ 17 ⎞ b) ⎜ .1)} d) {(− 1.− ⎥ ⎣ 5 5⎦ ⎡ 4 7⎞ c) ⎢ − . (2. 3 2 d) x = ± 3 2 e) x = − 3 2 f) x ∈∅ AL .2)} b) {(1.− ⎟ ⎣ 5 9⎠ ⎡ 3 1⎤ d) ⎢ − .028 Fie inecuaţia 4 − x 2 > 1 − x . Care din intervalele de mai jos reprezintă mulţimea soluţiilor inecuaţiei ? a) (− ∞.20 ⎟ 2 ⎝ ⎠ c) (− 2. (3.2)} f) {(2.1)} c) {(2.−1)} {(2.2)} AL . (1.3).1)} AL .− ⎟ ⎣ 5 3⎠ ⎡ 4 2⎤ b) ⎢ − . ⎡ 4 2⎞ a) ⎢ − .3).1)} b) c) {(1.

x .5] e) x ∈(5. a) x ∈{− 11} c) x ∈∅ f) x ∈{− 11.032 Să se determine toate soluţiile reale ale ecuaţiei 1 x2 − 1 + x ⋅ 1− 2 = 0 .030 Să se determine valoarea expresiei E= (27 (9 n −1 n −9 n −1 ) 1 2 n−2 − 19 ⋅ 27 2 ⋅3 ) 1 3 .−1] ∪ {1} AL .+∞) c) [1.10] c) x ∈{5.−1] b) [2. d) x ∈ R \ {0} e) x ∈( − ∞.2) ∪ {3} f) [3. ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 2 a) x = 1 b) x = 2 c) x = lg 3 + 2 2 ( 2 lg 2 ) . a) E = 1 + x d) E = 3x − x 2 b) E = x 2 − 3x + 4 e) E = 6 x − 2 x 2 c) E = 2 f) E = 2(2 − x ) x x 3 ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ AL .2] .10) AL .+∞ ) AL . a) x ∈{2.5.16 a) ( − ∞.0} . b) x ∈{− 2.1] ∪ {3} e) [1.10} d) x ∈[1. pentru x ∈[1.033 Să se calculeze valoarea expresiei E = x + 2 x − 1 + x − 2 x − 1 .034 Să se rezolve ecuaţia: ⎛ 3 + 2 2 ⎞ − ⎛ 3 − 2 2 ⎞ = .+∞ ) Culegere de probleme d) ( − ∞.+∞) f) x ∈(5.−11} .10} b) x ∈[5.031 Să se determine toate soluţiile reale ale ecuaţiei x + 3 − 4 x − 1 + x + 8 − 6 x − 1 = 1.n∈Z n+3 2 a) 6 72 b) 2 ⋅3 n −1 c) d) 2 ⋅3 − e) 1 f) 2 AL .

log 2 ⎜ ⎛ ⎝ 3 d) x ∈ 0. log 2 ( 5 − 1) 3 ( 5 − 1⎞ ⎟ 2 ⎟ ⎠ b) x ∈ ⎜ 0.035 Determinaţi valoarea lui x pentru care e x + e − x = 2 a) 1 b) –1 c) 2 e) –2 f) ln2 AL .1) c) (0. 2 ⋅ 2 x −1 ⎛2⎞ AL .Elemente de algebră 17 d) x ∈∅ e) x = lg 3 − 2 2 ( 2 lg 2 ) d) 0 f) x = 2 lg 2 AL .+∞) f) ( − 11) .1) f) x ∈ (−1. 2 . log 2 ⎜ ⎛ ⎝ 3 ) e) x ∈ 0.038 Să se rezolve inecuaţia: x > 1+ ⎜ ⎟ .1) ) AL .037 Să se rezolve inecuaţia: ⎜ ⎟ ⎝ 3⎠ > 3− x .10) e) ( 2. x 3 −2 ⎝3⎠ a) x ∈ ⎜ 0.036 Să se rezolve ecuaţia 2 x − 3x = 6 x − 9 x a) x1 = 0 este unica soluţie d) x1 = 0 b) x1 = 0 c) x1 = 0 x2 = 1 1 − log 2 3 1 log 2 3 x +2 x2 = log 2 f) x1 = 0 e) x1 = 0 x2 = log 2 3 + 1 x2 = x2 = log 2 3 ⎛ 1⎞ AL .+∞) b) [ − 2.+∞) x a) ( 4. d) (1. log 2 ( 5 + 1) 3 ( 5 + 1⎞ ⎟ 2 ⎟ ⎠ c) x ∈ (0.039 Să se rezolve ecuaţia: log 2 ( 2 x − 5) log 2 x − 8 ( 2 ) = 1 .

2] ∪ (4. 2⎬ . 1 3 f) x = 3 AL .2) AL . ⎩4 ⎭ e) {2.1) ∪ ⎜ . x 2 = −3 3 11 e) x1 = − .0] ∪ [2. x2 = 3 3 Culegere de probleme a) x1 = b) x1 = d) x1 = 3 11 . 1− x ⎛3 ⎞ a) ( − ∞.+∞) e) (0. ∞ ) d) (1. a) ( 0.1) ∪ [2.+∞) ⎝ 3⎦ f) (1. 5} ⎧1 ⎫ f) ⎨ . ⎥ ∪ ⎢ . ⎧1 ⎫ d) ⎨ . ∞ ) c) [2. ⎩2 ⎭ c) {2. 2⎬ ⎩5 ⎭ .+∞ ) AL -041 Să se determine domeniul maxim de definiţie al funcţiei f ( x ) = log x 3x ⋅ log 3 x .040 Să se precizeze domeniul maxim de definiţie al funcţiei: f ( x ) = log 2 3 − 2x . este: ⎧1 ⎫ b) ⎨ .+∞⎟ ⎠ ⎝2 b) ( − ∞.+∞ ) e) (0.+∞) f) (− ∞.18 11 .043 Să se rezolve ecuaţia: log 2 3 + 2 log 4 x = x log 9 16 a) x = 3 b) x = 1 c) x = 16 3 d) x = 3 16 ( ) 1 log 3 x e) x = . 4} .+∞ ) 5 2 ⎛ 1⎤ c) ⎜ 0.1) ∪ (2. ⎥ ∪ (1.+∞ ) ⎛ 1⎤ ⎡2 ⎞ d) ⎜ 0.042 Mulţimea soluţiilor ecuaţiei log x 2 x + log 2 x x = a) φ . 2⎬ . x 2 = −3 3 c) x1 = 11 3 f) x1 = 9 AL .1⎟ ⎝ 2⎦ ⎣3 ⎠ b) (1.

+∞) 10 AL . x ∈ [0.0) ⎪ ( x) = ⎨ 2 ⎪ x − 1. a > 0. ⎥ ⎝ 2⎦ 2 d) M 1 = ⎜ .044 Să se rezolve ecuaţia lg x 2 + 2 lg x = 23 .+∞⎟ ⎠ ⎣2 2 f) M 2 = ( 2.+∞) ⎩ c) f −1 d) f −1 .+∞) ⎧ln x. x ∈ (−1.+∞) ⎧ln( x − 1). x ∈ (−1.0) ( x) = ⎨ ⎩2 x. a 8 d) y ∈( a .Elemente de algebră 19 AL . x ∈ [0. ∞ ⎟ 4 ⎛1 ⎞ b) M 1 = ⎜ .0) ( x) = ⎨ ⎩ x.2) ( ) ( ) e) y ∈(a . b) f −1 ⎧ln( x + 1). x < 0 ⎪ AL . a [ [ ] ] ⎧e x − 1. x ∈ (−1. oricare ar fi x ∈ R . a 4 3 c) y ∈ a 8 . a ≠ 1 4 şi se notează cu Ma mulţimea tuturor soluţiilor sale.0) ( x) = ⎨ 2 ⎩ x . x≥0 ⎩ Calculaţi inversa sa. a ) b) y ∈ a 8 . ⎪ x.046 Fie P( x ) = x 2 − x log a y + 3 log a y − 8 . a) y ∈ a 4 . y > 0 .+∞⎟ ⎝2 ⎠ 2 ⎡1 ⎞ c) M 1 = ⎢ .045 Se consideră inecuaţia: log a x − log a 2 x + log a 4 x ≥ .+∞) . a) x=10 d) x=1 b) x=100 e) x=2 c) x= 1000 f) x=3 3 AL . a ∈( 0. x ∈ [0. a f) y ∈ a 2 .1) . Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată ? ⎛ 1⎤ a) M 1 = ⎜ 0. Să se determine toate valorile lui y astfel încât P( x ) > 0 .+∞) ⎧ln( x 2 + 1).10) ⎛1 ⎝4 ⎞ ⎠ e) M 1 = ( − 5. f a) f −1 −1 . f ( x) = ⎨ .047 Se consideră funcţia f : R → (−1. x ∈ (−1. x ∈ [0.

AL . f) (19. x ∈ (−1.0) ⎪ ( x) = ⎨ 2 ⎪ x + 1. a) x=3 d) x=2 b) x=4 e) x=7 c) x=5 f) x=10 AL .1) ∪ ( 2. k ≥ 2.052 Să se calculeze expresia: k k− C k − Cn − 2 − Cn − 22 E= n .2] ∪ [16.+∞ ) AL . 2 c) x ∈ [1. x ∈ [0. c) (-6.2) ∪ ( 20.051 Să se rezolve ecuaţia 2 3C x2+1 + x ⋅ P2 = 4 Ax .20 ⎧2 ln( x + 1).20). n ≥ k + 2 .19).+∞) 5 . d) (20.+∞ ) b) x ∈( 0.048 Se consideră expresia E ( x ) = log 4 x + log x 4 . b) (-8.2) d) x ∈(16.+∞) ⎩ AL .-3).-4). x ∈ (−1.32] f) x ∈(1. n ≥ 3.27). Determinaţi valorile lui x ∈ R astfel încât E ( x ) < a) x ∈(1.24) e) (21.049 Să se determine numărul de elemente ale mulţimii ⎧ A4 15 ⎫ E = ⎨n ∈ N n + 4 < (n + 2) ! (n − 1) !⎬ ⎩ ⎭ a) 0 b) 1 c) 2 d) 3 e) 4 f) 5 AL – 050 Soluţia ecuaţiei + C xx+83 = 5( x + 6)( x + 5)( x + 4) se află în intervalul : a) (14.16) e) x ∈(1.+∞) Culegere de probleme e) f −1 f) f −1 ⎧ln x 2 . x ∈ [0. k −1 Cn − 2 .10) ∪ (20.0) ( x) = ⎨ 2 ⎩− x .

b) A = {5.3.10} a) A = ( − ∞. suma coeficienţilor binomiali ⎝ ⎠ ai ultimilor trei termeni este egală cu 22.056 Care este termenul din dezvoltarea binomului ⎜ 3 ⎜ y ⎝ în care exponenţii lui x şi y sunt egali ? a) T13 b) T10 c) T6 d) T8 n y ⎞ ⎟ .4} AL .054 Să se precizeze termenul care nu conţine pe x din dezvoltarea binomului 1 ⎛ −1 − ⎞ ⎜ ax 2 + xa 2 ⎟ ⎜ ⎟ ⎠ ⎝ 10 a) C30 a 15 5 b) C30 a 7 30 .6.2} c) A = [1. x 2 = −1 . x 2 = 2 d) x1 = −1. + 7 c) C30 a 5 4 d) C30 a 12 15 e) C30 a 14 8 f) C30 a 8 13 ⎛ a 3 ⎞ ⎟ .9. x ∈R * . d) A = {8.2.−2] ∪ {1.Elemente de algebră 21 1 2 1 3 a) E = 1 b) E = 2 c) E = 3 d) E = e) E = f) E = −1 x x AL .055 Care este expresia termenului din dezvoltarea binomului ⎜ ⎜ 3 ⎟ 3 a⎠ ⎝ care conţine pe a4 ? a)187 a4 37 b) 286 a4 37 c)107 a4 35 d) 286 a4 33 e) 202 a4 37 f) 200 a4 34 ⎛ x + AL .7} e) A = [ − 3. x 2 = 2 f) x1 = 1. a . Să se afle valorile lui x pentru care suma dintre termenul al treilea şi termenul al cincilea este egală cu 135.057 În dezvoltarea binomului ⎛ 2 x + 2 1− x ⎞ .053 Determinaţi mulţimea A a valorilor lui x ∈ R pentru care: C10−1 > 2C10 . x 2 = −2 b) x = 2 e) x = 1 c) x1 = −1.−3) ∪ ( − 11] . a) x1 = 1. 3 x⎟ ⎠ 21 e) T15 f) T11 ⎜ ⎟ AL .7] f) A = {1. + AL .

± ⎬ c) z ∈ ⎨± 2⎪ ⎪ 2 ⎭ ⎩ ⎧ 1 3⎫ ⎪ ⎪ d) z ∈ ⎨± i .061 Să se determine α ∈ R astfel încât numărul complex 1− i 3 să fie real. a) 2 z1 + z2 d) 2 z1 z2 2 2 ( 2 2 ) b) 2 1 + z1 z2 e) 1 + z1 ( 2 ) 2 c) 2 1 + z1 ( 2 )( z 1 −1 ) ( ( )(1 − z ) f) 2( + z − z ) 1 2 2 2 2 2 1 2 AL . ⎬ 2 ⎪ ⎪ ⎩ ⎭ ⎧ 3 ± 2 2i − 5 i + 7 ⎫ ⎪ ⎪ . α + (α + 1)i e) a) 1− 3 2 b) 3+2 4 c) 3 +1 4 d) 2 3 +1 4 3 4 2 f) 1+ 2 3 AL .060 Să se calculeze valoarea expresiei E = ⎜ ⎟ ⎝1− i ⎠ a) i b) 2 c) –i d) –2 1996 ⎛1− i ⎞ +⎜ ⎟ ⎝1+ i ⎠ 1996 . f) z ∈ ⎨ ⎬ 2 3 2 ⎭ ⎪ ⎪ ⎩ .22 2 Culegere de probleme AL – 058 Calculaţi E = z1 z 2 + 1 + z1 z 2 − 1 pentru numerele complexe z1 şi z2 ( z fiind complexul conjugat numărului z).± ⎬ 2 2 ⎪ ⎪ ⎩ ⎭ ⎧ 2 ±i 5⎫ ⎪ ⎪ e) z ∈ ⎨− 1 ± i . . ) a) m = −1 b) m = −2 c) m = − 5 2 d) m = 3 e) m = 1 f) m = 0 ⎛1+ i ⎞ AL .062 Să se determine numerele complexe z astfel încât 4 z 2 + 8 z − 3 = 0 .± ⎬ 2 ⎪ ⎪ ⎭ ⎩ ⎫ ⎧1 ± i 3 ⎪ ⎪ b) z ∈ ⎨ ⎬ ⎪ 2 ⎪ ⎭ ⎩ ⎫ ⎧ 3 1⎪ ⎪ i .059 Să se găsească valorile reale ale lui m pentru care numărul 3i 43 − 2mi 42 + (1 − m )i 41 + 5 este real i 2 = −1 . ⎫ ⎧ 3⎪ ⎪ a) z ∈ ⎨1 ± i . f) –2i e) 2i AL .

067 Precizaţi partea imaginară a numărului complex (2 − i ) − i + 6 . pentru z z f) z = 2 + i AL .064 Căreia din mulţimile de mai jos aparţine α = z ∈ C \ {0} ? N b) Z c) Q d) R e) C \ R f) R \ {0} AL . z 2 = − 2i 2 2 1 +i 2 c) z1 = 0. a) 1 b) 0 c) –1 d) i 3 e) − i 3 f) 2 AL .066 Fie α şi β rădăcinile ecuaţiei x 2 + x + 1 = 0 . a) z = − 1 +i 2 b) z1 = − 1 3 + i . z 2 = f) z = 5 + 3i 2 3 + 2i 2 d) z = 3 − 2i 2 e) z1 = 0. z 2 = − AL .065 Să se determine toate numerele complexe z ∈C care verifică ecuaţia z − z = 1 + 2i . 1 + 4 + 3i 1+ i 4i − 3 2 − i 2 a) − 23 i 10 b) − 29 i 10 c) 19 i 10 d) 10 i 13 e) − 33 i 10 f) − 10 i 33 .Elemente de algebră 23 AL – 063 Să se precizeze cu care din valorile date mai jos este egal (1 + i ) . Să se calculeze α 2000 + β 2000 . z= 7 (1 − i ) 9 a) z = 1 + i b) z = 2 c) z = 1 − i d) z = −i e) z = i z z + .

2+i AL . c) 2+i. Să se calculeze b−z . z 2 = 0 e) cel puţin unul din cele două numere are modulul mai mic sau egal cu 2. − 1 + 2i e) 1 − 2i. − 1 − 2i ( ) AL . z 2 > 0 f) z1 >2. − 1 − 2i c) 1 + 2i.069 Rădăcinile pătrate ale numărului complex 3+4i sunt : a) 2+i. AL – 073 Aflaţi a ∈ R astfel ca matricea diagonală constantă ⎛a 0 0⎞ ⎜ ⎟ X = ⎜ 0 a 0 ⎟ să fie soluţia comună a ecuaţiilor matriceale ⎜0 0 a⎟ ⎝ ⎠ . b+ z a) a b) 1 − b a c) a −b a+b d) a2 − b2 a2 + b2 e) 1 + b a f) a− b a+ b AL – 072 Numerele complexe z1 şi z2 satisfac relaţia: z1 + z 2 = z1 ⋅ z 2 . a > b > 0 . 2-i . z2 =1. − 1 − 2i f) 2 − i. d) 2-i. f) 1+i. -2+1 . -2-i . b) 2+i. i = − 1 . Care din afirmaţiile următoare este adevărată ? a) z1 = 0. unde. a) 2 + i.071 Fie z un număr complex astfel încât z − a = a 2 − b 2 . 1-i .24 Culegere de probleme AL .070 Să se calculeze rădăcina pătrată din numărul complex z = −3 + 4i.i d) z1 >2 şi z 2 >2 b) z1 = z2 = 2+3i c) z1 = 0. 2 + i b) 1 + 2i. e) 1+i.068 Să se calculeze z dacă z = ⎛ 2 + 2 + i 2 − 2 ⎞ . -2+i . ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ 4 a) 1 b) 2 c) 2 d) 16 e) 4 f) 6 AL . 2 − i d) − 2 + i.

⎜3 −1 3 ⎟ ⎝ ⎠ Dacă f ( x ) = 3 x să se calculeze f ( A) . ⎟ ⎝ ⎠ Să se calculeze matricea A = 2E – 3F a) A = ⎜ ⎜ ⎛ 13 12 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ −1 − 9⎠ ⎛13 12 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝1 9⎠ b) A = ⎜ ⎜ ⎛ − 13 12 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ −1 − 9⎠ c) A = ⎜ ⎜ ⎛ 13 − 12 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ −1 − 9 ⎠ d) A = ⎜ ⎜ e) A = ⎜ ⎜ ⎛ 13 12 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ −1 9 ⎠ f) A = ⎜ ⎜ ⎛13 12 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ 1 − 9⎠ 2⎞ ⎛1 0 ⎜ ⎟ AL . 6⎞ ⎛3 0 ⎜ ⎟ a) f ( A) = ⎜ 2 1 − 1⎟ ⎜3 −1 3 ⎟ ⎝ ⎠ 2⎞ ⎛3 0 ⎜ ⎟ b) f ( A) = ⎜ 6 1 − 1⎟ c) ⎜9 −1 3 ⎟ ⎝ ⎠ 6 ⎞ ⎛3 0 ⎜ ⎟ f ( A) = ⎜ 6 3 − 3 ⎟ ⎜9 − 3 9 ⎟ ⎝ ⎠ .074 Se dau matricele pătratice de ordinul al doilea E = ⎜ ⎜ 4 ⎝ ⎛ − 5 3⎞ ⎟ şi 6⎟ ⎠ ⎛1 − 2⎞ F =⎜ ⎜3 7 ⎟ .075 Fie A = ⎜ 2 1 − 1⎟ ∈ M 3 (Z ) .Elemente de algebră 25 ⎛ 3⎞ ⎛1⎞ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ (1 2 3)X ⎜ 2 ⎟ = 1 şi (3 2 1)X ⎜ 2 ⎟ = 1 ⎜1⎟ ⎜ 3⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ a) a = 3 10 10 3 b) a = 2 10 10 2 c) a = 1 10 d) a = e) a = f) a = 10 AL .

077 Să se rezolve ecuaţia matriceală: ⎛ 1 2⎞ ⎛ 2 4⎞ X ⋅⎜ ⎜ 2 5⎟ = ⎜ 3 7⎟ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ a) ⎜ ⎜ ⎛ 2 0⎞ ⎟ ⎟ ⎝1 1⎠ ⎛1 2⎞ ⎟ ⎟ ⎝5 2⎠ b) ⎜ ⎜ ⎛0 2⎞ ⎟ ⎟ ⎝1 0⎠ c) ⎜ ⎜ ⎛1 1 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝3 4⎠ d) ⎜ ⎜ e) ⎜ ⎜ ⎛1 4 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝1 1 ⎠ f) ⎜ ⎜ ⎛ 2 1⎞ ⎟ ⎟ ⎝ 0 1⎠ AL . unde a) ⎜ ⎜ ⎛7⎞ ⎟ ⎟ ⎝11⎠ ⎛11⎞ ⎟ ⎟ ⎝7⎠ ⎛1⎞ ⎜ ⎟ ⎛3 2 1⎞ ⎟ . B = ⎜ 3⎟ A=⎜ ⎜ 0 1 2⎟ ⎝ ⎠ ⎜ 2⎟ ⎝ ⎠ ⎛11 7 ⎞ b) ⎜ ⎜ 3 6⎟ ⎟ ⎝ ⎠ e) (11 7 c) ⎜ ⎜ d) ⎜ ⎜ 3) ⎛11 7 2 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ 3 1 2⎠ ⎛11⎞ ⎜ ⎟ f) ⎜ 7 ⎟ ⎜3⎟ ⎝ ⎠ AL .26 2⎞ ⎛3 0 ⎜ ⎟ d) f ( A) = ⎜ 2 3 − 1⎟ ⎜3 −1 9 ⎟ ⎝ ⎠ Culegere de probleme 6⎞ ⎛1 0 ⎜ ⎟ e) f ( A) = ⎜ 2 3 − 1⎟ ⎜9 −1 3 ⎟ ⎝ ⎠ f) f ( A) = I 3 AL .078 Să se rezolve ecuaţia matriceală: ⎛ 1 1 − 1⎞ ⎛ 1 − 1 3 ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ X ⎜ 2 1 0 ⎟ = ⎜ 4 3 2⎟ ⎜ 1 −1 1 ⎟ ⎜ 1 − 2 5⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ .076 Să se calculeze produsul de matrice A⋅B.

079 Să se rezolve ecuaţia matriceală ⎛ 1 2 3⎞ ⎜ ⎟ ⎛6 9 8⎞ X ⋅ ⎜ 2 3 4⎟ = ⎜ ⎜ 0 1 6⎟ ⎟ ⎠ ⎜ 3 4 1⎟ ⎝ ⎝ ⎠ ⎛ 1 1⎞ a) X = ⎜ ⎜ − 1 1⎟ ⎟ ⎝ ⎠ ⎛− 3 1 2 ⎞ ⎟ 2 − 3⎟ ⎠ ⎛0 1 1 ⎞ b) X = ⎜ ⎜ 1 0 − 1⎟ ⎟ ⎝ ⎠ ⎛1 1 ⎛ 2 1 1⎞ ⎜ ⎟ c) X = ⎜ 1 1 2 ⎟ ⎜ 2 1 1⎟ ⎝ ⎠ f) X = ⎜ ⎜2 ⎝ d) X = ⎜ ⎜ 1 ⎝ e) X = ⎜ ⎜1 1 − 1⎟ ⎟ ⎝ ⎠ 1⎞ ⎛ 1 2 3⎞ ⎟ 3 1⎟ ⎠ ⎛ 2 − 2 4⎞ ⎛ 2⎞ AL . ⎝3 − 3 6⎠ ⎝ 3⎠ a) X = (1 − 1 2) ⎛1 − 1 2⎞ b) X = ⎜ ⎟ ⎝ 0 0 0⎠ ⎛ 1⎞ ⎜ ⎟ e) X = ⎜ − 1⎟ ⎜ 2⎟ ⎝ ⎠ ⎛1 − 1⎞ c) X = ⎜ ⎟ ⎝ 2 2⎠ ⎛ 1 − 1⎞ f) X = ⎜ ⎟ ⎝ 2 − 2⎠ d) X = (1 − 2 3) .Elemente de algebră 27 ⎛ − 3 2 1⎞ ⎜ ⎟ c) ⎜ 1 5 1 ⎟ ⎜ 1 3 0⎟ ⎝ ⎠ ⎛−3 2 0 ⎞ ⎜ ⎟ f) ⎜ − 4 5 − 2 ⎟ ⎜−5 3 1 ⎟ ⎝ ⎠ ⎛−3 2 0 ⎞ ⎜ ⎟ a) ⎜ − 4 5 − 2 ⎟ ⎜−5 3 0 ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ − 3 1 0⎞ ⎜ ⎟ d) ⎜ − 4 5 1 ⎟ ⎜ − 5 3 0⎟ ⎝ ⎠ ⎛ − 3 2 0⎞ ⎜ ⎟ b) ⎜ 1 5 1 ⎟ ⎜ 1 3 0⎟ ⎝ ⎠ ⎛−3 2 0 ⎞ ⎜ ⎟ e) ⎜ − 4 5 0 ⎟ ⎜ − 5 3 − 2⎟ ⎝ ⎠ AL .080 Să se determine matricea X care verifică relaţia: ⎜ ⎟ X = ⎜ ⎟.

a n = 2n 2 ⎛1 3 ⎞ ⎜ ⎟ ⎜2 2 ⎟ .083 Să se calculeze ⎜ 3 1⎟ ⎜− ⎟ ⎝ 2 2⎠ ⎛ − 1 0⎞ a) ⎜ ⎟ ⎝ 0 − 1⎠ ⎛ 0 1⎞ d) ⎜ ⎟ ⎝ − 1 0⎠ ⎛ 1 0⎞ b) ⎜ ⎟ ⎝0 1⎠ ⎛ 0 − 1⎞ e) ⎜ ⎟ ⎝1 0 ⎠ ⎛ 0 − 1⎞ c) ⎜ ⎟ ⎝ − 1 0⎠ 0⎞ ⎛1 f) ⎜ ⎟ ⎝ 0 − 1⎠ . n ∈ N. a n = 1 e) a n +1 = a n + 2. a n = 2n d) a n +1 = 2a n .081 Să se rezolve ecuaţia matriceală X ⎜ 1 − 1 0⎟ = ⎜ ⎟. a n = 2 n 30 c) a n +1 = a n + 1.28 Culegere de probleme ⎛ 2 2 3⎞ ⎜ ⎟ ⎛ 1 2 − 3⎞ AL .082 Fie A = ⎜ ⎟ . ⎜ − 1 2 1 ⎟ ⎝ − 1 3 − 2⎠ ⎝ ⎠ ⎛ 6 − 31 − 5⎞ a) X = ⎜ ⎟ ⎝ 4 − 12 − 14⎠ 4⎞ ⎛ 6 ⎜ ⎟ d) X = ⎜ − 31 2⎟ ⎜ 5 − 11⎟ ⎝ ⎠ ⎛ 6 − 32 − 21⎞ b) X = ⎜ ⎟ ⎝ 4 − 23 − 14⎠ ⎛ 2 4 6⎞ ⎜ ⎟ c) X = ⎜ − 1 3 2 ⎟ ⎜ 1 − 2 2⎟ ⎝ ⎠ ⎛ 6 − 32 21⎞ f) X = ⎜ ⎟ ⎝ 4 − 23 14⎠ ⎛ 5 − 31 4 ⎞ e) X = ⎜ ⎟ ⎝ 4 − 12 10⎠ ⎛1 a n ⎞ ⎛ 1 2⎞ AL . AL . a n = n f) a n +1 = 2a n . a) a n +1 = a n + 2. Să se arate că An este de forma: An = ⎜ ⎟ şi să se ⎝ 0 1⎠ ⎝0 1 ⎠ determine apoi an . a n = 2 n b) a n +1 = a n .

⎜0 0 1⎟ ⎝ ⎠ ⎛ ⎜1 n ⎜ a) An = ⎜ 0 1 ⎜0 0 ⎜ ⎝ n 2 (n − 1) ⎞ ⎟ 4 ⎟ n ⎟ ⎟ 1 ⎟ ⎠ ⎛ ⎜1 n ⎜ b) An = ⎜ 0 1 ⎜0 0 ⎜ ⎝ n(n − 1) ⎞ ⎟ 2 ⎟ n ⎟ c) An = 1 ⎟ ⎟ ⎠ ⎛ 1 n 3n ⎞ ⎜ ⎟ ⎜0 1 n ⎟ ⎜0 0 1 ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ 1 3n n 2 ⎞ ⎜ ⎟ d) An = ⎜ 0 1 3n ⎟ ⎜0 0 1 ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ 1 n2 ⎜ e) An = ⎜ 0 1 ⎜0 0 ⎝ n 3 − 1⎞ ⎟ n2 ⎟ 1 ⎟ ⎠ ⎛ ⎜1 n ⎜ f) An = ⎜ 0 1 ⎜0 0 ⎜ ⎝ n(n + 1) ⎞ ⎟ 2 ⎟ n ⎟ 1 ⎟ ⎟ ⎠ ⎛ 2 1 0⎞ ⎜ ⎟ AL .085 Să se calculeze A . să se calculeze matricea An. n∈N*. ⎜ 0 0 2⎟ ⎝ ⎠ n ⎛ 2n ⎜ a) An = ⎜ 0 ⎜0 ⎝ 2n −1 1 0 0⎞ ⎟ 0⎟ 2n ⎟ ⎠ 0⎞ ⎟ 0⎟ 2n ⎟ ⎠ ⎛ 2n ⎜ b) An = ⎜ 0 ⎜0 ⎝ ⎛ 2n ⎜ e) An = ⎜ 0 ⎜0 ⎝ 2n + 1 1 0 1 2n ⎞ ⎟ 1 0⎟ 0 2n ⎟ ⎠ 0⎞ ⎟ 0 ⎟ c) An = 2n ⎟ ⎠ ⎛ 2n ⎜ ⎜0 ⎜0 ⎝ 2n −1 1 0 n2 −1 1 0 0⎞ ⎟ 0⎟ 2n ⎟ ⎠ 0⎞ ⎟ 0⎟ 2n ⎟ ⎠ ⎛ 1 2n ⎜ d) An = ⎜ 0 1 ⎜0 0 ⎝ ⎛ 2n ⎜ f) An = ⎜ 0 ⎜0 ⎝ ⎛1 1 1 ⎞ ⎜ ⎟ AL . n∈N* unde A = ⎜ 0 1 0 ⎟ .084 Fiind dată matricea A = ⎜ 0 1 1 ⎟ .Elemente de algebră 29 ⎛1 1 0⎞ ⎜ ⎟ AL .086 Să se calculeze inversa matricei A = ⎜ 2 3 4 ⎟ ⎜ 4 9 16 ⎟ ⎝ ⎠ .

+∞) AL . X∈M2(Z). Să se determine parametrul a x 1 a 2 2 2 astfel încât între rădăcinile ecuaţiei să existe relaţia x1 + x 2 + x 3 − 1 < ( x1 x 2 x 3 ) .088 Să se rezolve ecuaţia: X 2 = ⎜ ⎜−4 ⎝ ⎛ 2 3⎞ a) X = ⎜ ⎟ ⎝ − 1 2⎠ 6i ⎞ ⎛ ⎟ ⎜i 3 − 3⎟ d) X = ⎜ ⎟ ⎜ 2i i 3⎟ ⎜ ⎠ ⎝ 3 ⎛ 1 12 ⎞ ⎟ .−1) ∪ (2. a ∈ R \ {-1}.1] c) a∈[-1.2] f) a∈ [1. 2 a) a∈ ( − ∞.+∞) d) a∈[1. 1⎟ ⎠ ⎛ 2 3⎞ ⎛ − 2 − 3⎞ c) X = ⎜ ⎟ şi X = ⎜ ⎟ ⎝ − 1 2⎠ ⎝ 1 − 2⎠ ⎛ − 2 − 3⎞ f) X = ⎜ ⎟ ⎝ − 1 − 2⎠ ⎛ − 2 − 3⎞ b) X = ⎜ ⎟ ⎝ 1 − 2⎠ ⎛ 2 3⎞ e) X = ⎜ ⎟ ⎝1 2 ⎠ .2] b) a∈ ( − ∞.−1] ∪ [2.30 Culegere de probleme ⎛1 −1 0 ⎞ ⎜ ⎟ −1 a) A = ⎜ 0 2 − 1⎟ ⎜0 −1 1 ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ 6 −7 ⎜ −1 b) A = ⎜ − 8 6 ⎜ 5 ⎜ 3 − 2 ⎝ 1⎞ ⎟ − 1⎟ 1⎟ ⎟ 2⎠ ⎛ ⎜ 6 ⎜ c) A−1 = ⎜ − 8 ⎜ 3 ⎜ ⎝ ⎛5 ⎜ ⎜2 −1 e) A = ⎜ − 1 ⎜ ⎜ ⎜1 ⎝ − 7 2 6 5 − 2 1⎞ ⎟ 2⎟ − 1⎟ 1⎟ 2⎟ ⎠ 1 1⎞ ⎛2 ⎜ ⎟ d) A−1 = ⎜ − 1 − 2 0 ⎟ ⎜0 1 − 1⎟ ⎝ ⎠ ⎛1 0 0⎞ ⎜ ⎟ f) A = ⎜ 0 1 0 ⎟ ⎜0 0 1⎟ ⎝ ⎠ −1 ⎞ 1 3⎟ ⎟ 2 ⎟ 5 3 ⎟ ⎟ 0 1⎟ ⎠ x3 1 x AL – 087 Se dă ecuaţia 1 − 1 1 = 0.+∞) e) a∈ ( − ∞.

091 Să se calculeze determinantul: 1 Δ = −a −1 a) 0 d) 6a2 − a −1 a2 a a 1 b) 2a2 e) 1 c) 4a2 f) -1 AL . b) Δ = 0 e) Δ = 2abc sunt hb ⋅ hc hc ⋅ ha ? hb ⋅ ha c) Δ = a2+b2+c2 f) Δ = 1 (ab+ac+bc) 2 AL .c sunt lungimile laturilor unui triunghi şi ha.092 Să se calculeze det A ( ) −1 ⎛ 1 4 0⎞ ⎜ ⎟ dacă A = ⎜ 0 3 1 ⎟ ⎜ 2 0 1⎟ ⎝ ⎠ a) 1 b) 1 2 c) − 1 11 d) 1 7 e) 1 11 f) 1 5 . hb.b.Elemente de algebră 31 AL . hc 1 a înălţimile corespunzătoare. care este valoarea determinantului: Δ = 1 b 1 c a) Δ = abc e) Δ = 1.089 Dacă a.090 Să se calculeze determinantul: 1 2 0 2 2 3 4 1 2 a) 8 b) 6 c) 16 d) 17 e) 18 f) 0 AL .

i − 2 j + 3 ( ) }. x2 = b. x 3 = − 3 b) x1 = 0. a) x1 = x2 = x3 = 0 c) x1 = a.093 Fie matricele A = ⎜ ⎜ ⎜ 2 1 1⎟ ⎟ ⎜1 4 9 ⎟ ⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ determinantul matricii A⋅B. x 3 = 1 a2 − x AL . e) 2.32 Culegere de probleme ⎛ 1 1 1⎞ ⎛1 1 1 ⎞ ⎜ 1 2 1⎟ şi B = ⎜1 2 3 ⎟ . b) -1. c) 0. d) 1.095 Să se rezolve ecuaţia ab b2 − x cb ac bc c −x 2 ba ca =0. x 2 = 1. x 3 = 3 d) x1 = x 2 = 7. . cu elementele ai j = min{ i + j − 3 . x 2 = 7. x 2 = 7. 1 ≤ i ≤ 3 . x 2 = 5 . f) 3 4−x 1 4 2 =0 ? AL . x3 = a 2 + b 2 − c 2 b) x1 = x2 = x3 = a d) x1 = x2 = 0. x3 = 0 AL . x 3 = 1 f) x1 = −2. x 3 = − 5 e) x1 = 7. x3 = c e) x1 = x2 = 0. x 3 = −1 c) x1 = 7. x3 = a 2 + b 2 + c 2 f) x1 = x2 = 1. x 2 = 3 . Să se calculeze det A şi A −1 . Să se calculeze AL . 1 ≤ j ≤ 3 . a) -2.094 Care sunt soluţiile ecuaţiei 1 2 − x 2 4 1− x a) x1 = 3.096 Fie matricea A = aij .

0. A = ⎢0 1 1⎥ ⎢ ⎥ ⎢2 1 1⎥ ⎣ ⎦ −1 x1 x 2 x 3 AL .099 Să se rezolve sistemul ⎧2 x + 3 y + z = 11 ⎪ ⎨ x + 2 y + 3 z = 14 ⎪3 x + y + 2 z = 11 ⎩ a) x =1. x 3 x 3 x1 x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 3 − 2 x 2 + 2 x + 17 = 0 a) Δ = 1 b) Δ = -1 c) Δ = 2 d) Δ = 4 e) Δ = 3 f) Δ = 0 ⎧ x + y + 2z = 2 ⎪ AL .0. A = ⎢1 1 1 ⎥ ⎢ ⎥ ⎢0 1 2 ⎥ ⎣ ⎦ ⎡1 0 2 ⎤ 1⎢ e) det A = −3 . z =4 b) x =2.2) AL .3) f) (1.097 Să se calculeze determinantul Δ = x 2 x 3 x1 . z =3 d) x =1.0. ştiind că x1 .0) d) (0.Elemente de algebră ⎡ 3 0 − 1⎤ 1⎢ A = ⎢2 2 1⎥ ⎥ 2 ⎢− 1 0 1 ⎥ ⎣ ⎦ −1 −1 33 ⎡ 2 −2 1 ⎤ 1⎢ A = ⎢− 1 1 1⎥ ⎥ 3 ⎢1 2 − 1⎥ ⎣ ⎦ −1 −1 a) det A = 2 . y =2. z =6 .1. z =1 e) x =1. x 2 . A = ⎢0 1 1⎥ ⎥ 2 ⎢1 0 3⎥ ⎣ ⎦ ⎡1 3 1⎤ f) det A = 1 .1) e) (1. ⎪2 x + y + z = 2 ⎩ a) (1. y =2. y =1. y =1. y =3.0) c) (-4. z =2 f) x =1.098 Să se rezolve sistemul: ⎨ x − y + 3z = 5 .0.-1.2) b) (1. z =2 c) x =3. ⎡0 1 3 ⎤ c) det A = 1 . y =7. A = − ⎢3 1 − 1⎥ ⎥ 3 ⎢0 − 1 2 ⎥ ⎣ ⎦ −1 ⎡3 1 0⎤ 1⎢ d) det A = 2 . b) det A = −3 .

2} c) m∈R \ {-2. m = 4.102 Să se determine m∈ R astfel ca sistemul: ⎧2 x + y = 8 ⎪ ⎨x − y = 1 ⎪5 x + 4 y = m ⎩ să fie compatibil. e) m = -3. a) 0 d) 23 b) 1 e) 8 c) 20 f) 21 AL . c) m = -1.-1} f) m∈R \ {-1.34 Culegere de probleme AL . m = 0. m = -2. b) m = 2. d) m = 3. m = -2. AL .103 Pentru ce valoare a parametrului real m ∈ R sistemul de ecuaţii ⎧ 2 x + y − z = −1 ⎪ ⎨x + 5 y + 4z = 4 ⎪x + 2 y + z = m ⎩ este compatibil şi nedeterminat de ordinul întâi ? a) m =-1 b) m =2 c) m =-2 d) m =1 e) m =-3 f) m=3 .1} d) m∈R \ {2.1} b) m∈R \ {2.-1} e) m∈R \ {-2. f) m = 0. m = -2. m = 3.1} AL – 101 Se consideră sistemul ⎧ x + y + mz = 1 ⎪ ⎨x − 2 y + z = m ⎪mx + y + z = 0 ⎩ Să se determine parametrul real m pentru ca sistemul să fie incompatibil.100 Care sunt valorile parametrului m∈R pentru care sistemul de ecuaţii: ⎧mx + y + z = 1 ⎪ ⎨ x + my + z = 2 admite soluţie unică ? ⎪ x + y + mz = 4 ⎩ a) m∈R \ {-2. a) m = 1.

b = −1 ⎨ ⎬ ⎪ ⎩7 ⎭ ⎩ ⎧a = 0 e) ⎨ ⎩b = 1 1 ⎧ ⎪a ≠ − c) ⎨ 2 ⎪b = −1 ⎩ 4 ⎧ ⎪a = f) ⎨ 7 ⎪b = −1 ⎩ 1 d) a ≠ şi b ∈ R 2 mx + y − 2 z = 2 ⎧ ⎪ AL . ⎨2 x + ⎪3x + (m − 1) y + m − 1 = 0 ⎩ a) {0.1} f) {3. n≠3 e) m=3. m.106 Să se determine mulţimea valorilor parametrului real m pentru care sistemul următor este compatibil my + 1 =0 ⎧ x− ⎪ y− m = 0.107 Pe R se consideră legea de compoziţie internă „∗” definită astfel: x ∗ y = 2xy − 2x − 2y + m. n≠3 b) m=3.2} AL .2} b) ∅ c) {1. m∈R Să se determine m astfel încât această lege să fie asociativă. n=2 AL .1} e) R \{-1. ⎪ax − y + z = 8 ⎩ 1 a) a ≠ şi b ≠ −1 2 1 ⎧ ⎪a = − 2 . n=3 c) m≠3.104 Să se determine valorile parametrilor reali a şi b pentru care sistemul ⎧ x + 2 y − 2 z = −6 ⎪ ⎨2 x + y + bz = 4 este incompatibil. ⎪(2m − 1) x + 2 y + z = n ⎩ Pentru ce valori ale parametrilor m şi n sistemul este compatibil simplu nedeterminat? a) m =3.n∈R. a) m=1 d) m=4 b) m=2 e) m=-1 c) m=3 f) m=-2 . n=0 f) m=3. n=3 d) m≠3.105 Se consideră sistemul liniar ⎨ 2 x + y + 3z = 1 .0} d) {-1.Elemente de algebră 35 AL . b ∈ R sau ⎪ b) ⎨ ⎪a ∈ R \ ⎧ 4 ⎫ .

precizaţi mulţimea soluţiilor ecuaţiei (x ∗ x ) ∗ x = 0 ⎧ ⎩ a) ⎨ln 3 . 1 − xy b) 1 e) –2 Elementul neutru e.110 Fie legea de compoziţie internă pe R definită prin x∗ y = xy + 2αx + βy (∀)x. ln ⎬ d) ⎨− ln ⎬ 1⎫ 3⎭ b) ⎨ln .111 În mulţimea R este definită legea de compoziţie internă „∗” astfel încât (∀)x.109 Pe mulţimea A = R \ { } se consideră legea de compoziţie „∗” definită prin: 1 x ∗ y = 2 xy − 2 x − 2 y + c. β ∈ R . β = 1 2 AL . y ∈ R : a) 0 d) 2 x∗ y = x+ y cu xy ≠ 1 . y ∈ R . unde α . admis de lege este: c) –1 f) 3 . Care sunt valorile lui α şi β pentru care legea este comutativă şi asociativă ? 1 şi β = 1 2 1 c) α = β = 0 sau α = şi β = 2 2 a) α = β = 0 sau α = e) α = β = −1 b) α + β = 1 d) α = β = 1 f) α = 2 . c ∈ R b) c=-1 e) c=4 Pentru ce valoare a lui c legea „∗” este asociativă? a) c=1 d) c=2 c) c=3 f) c=6 AL .36 Culegere de probleme AL – 108 Pentru orice x ∈ R . y ∈ A. y ∈ R se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = ln (e x + e y ) . (∀)x.− ln ⎬ e) {− ln 3} ⎧ 1 ⎩ 3 1⎫ 3⎭ c) − ln 3 f) {ln 3} { } ⎧ ⎩ 1⎫ 3⎭ AL .

+∞) b) λ ∈( 6. (∀) x .114 Să se determine elementul neutru al grupului comutativ (G.115 Pentru ce valori ale parametrului real λ intervalul (2.1) e) (-1. y ∈ R . unde a ∈ R . b = 2 c) a = b = 1 f) a = 0. b = 0 d) a = 2. Să se determine parametrii reali a şi b astfel încât această lege de compoziţie să determine pe R o structură de grup abelian.+∞) este monoid în raport cu legea de compoziţie definită pe R prin : x∗ y = xy − 2 x − 2 y + λ . y2 ) = (x1 x2 + x1 + x2 .113 Determinaţi elementul neutru al operaţiei ∗ definită în R2 prin (x1 .+∞) c) λ = 6 f) λ ∈( − ∞. y1 ) ∗ (x2 .Elemente de algebră 37 AL – 112 Pe R se defineşte legea de compoziţie „∗” prin x ∗ y = axy − x − y + 2 . unde G = (0.1) f) (0.116 În mulţimea R a numerelor reale se consideră legea de compoziţie ’’ ⊕ ’’ definită prin : x ⊕ y = ax + by − 1. b = 1 b) a = 2. b = −1 e) a = 1. y1 y2 + y1 + y2 ) b) (0. (∀) x.-1) AL .0) d) (0.∗). y ∈ R ? a) λ ∈( − ∞.0) AL .6) d) λ = 0 e) λ ∈(0. a) a = 1. b = 1 . ∞ ) \ { } iar x ∗ y = x ln y 1 a) 1 b) e c) 0 d) 2 e) 1 e f) e2 AL .-1) a) (1.0) c) (1. Pentru ce valori ale lui a legea considerată admite element neutru? a) a = −1 d) a = b) 0 e) a = − c) a = 1 1 2 1 2 f) a = 3 2 AL .

38 Culegere de probleme AL .117 Se consideră grupul abelian ( R . f ( x ) = e αx + b) m = 6 . x2 . y3 )∈ A . f ( x ) = ax + b să fie un izomorfism între ( M . a = . ∗ ) şi grupul ( ) multiplicativ al numerelor reale.119 Fie M = R \ ⎨ ⎬ .+∞ ) . x3 ) + ( y1 . ) k ( a + x) d) 1. x2 + y2 . a) Z b) Z \ {1} c) Z \ {− 1} d) Z \ {0} e) {−2. a = 1 . b = −4 ) şi ( (0.118 Să se determine partea mulţimii Z pe care legea de compoziţie definită prin : x∗ y = x + y + xy. a = −1 . y2 . ( a − x ) k k k k k c) a . 2 k a − k x k k ( f) 1 . b ∈ R * astfel ca legea ⎩2 ⎭ x ∗ y = 2 xy − 3x − 3 y + m să determine pe M o structură de grup abelian . a = . + ) unde A = R × R × R şi ’’+’’ este legea de compoziţie definită prin : (x1 .+∞) . În ce condiţii funcţia α 2 −11 − α 2 − 20 −1 .0} f) {0} ⎧ 3⎫ AL . α ≥ 5 este un izomorfism de d) α = 6 e) α = 7 f) α = 9 grupuri ? a) α = 5 b) α ∈∅ c) α = 8 AL . b = 1 f) m = 3 . b = 2 1 2 e) m = −3 . x2 . x3 + y3 ). a) m = 6 . b = 2 3 c) m = 5 . (2 a −k ) x) k k AL . Să se determine m. iar aplicaţia f : ( M . ( a + x ) a) a . y ∈ Z determină o structură de grup abelian propriu. a = 2 . b = 3 2 AL . .120 Fie grupurile (R . k ( a − x) e) 1. ( y1 . + f : R → (0. α ∈ N . a = 3 .121 Fie grupul (A . x3 ). ⋅ ) . (∀) x. k k k k k b) a . • . unde a ∈ R este un număr fixat . b = −3 2 1 d) m = 2 .(∀)(x1 . diferite de zero. a . ∗ ) cu legea de compoziţie : x∗ y = Care este elementul neutru şi care este simetricul elementului x ∈ R în raport cu legea considerată ? ( k x + k y − k a . y3 ) = (x1 + y1 . y2 . ∗ ) → R * . iar k este impar şi k ≥ 3 .

b = 3 AL . să realizeze un + + izomorfism de la grupul R * . p-1. y1 + y2 ) (x1 . y ∈ G . x∈ Z* f) (∀)a ∈ Z . x∈ Z* (x1 .1} definită prin : x ∗ y = xy − 2( x + y ) + 6 . b = 2 d) a = 1.⊕. p ∈ Z∗ .1).123 Fie Z × Z = ( x. . x1 + mx2 + x3 . x2 . ⋅ + a) a = 0. f) Da. (∀) x . a) a=1. x ⊕ y = x + y − p.o ) unde legile de compoziţie sunt definite prin Să se stabilească dacă inelul are sau nu divizori ai lui zero. 2p. x3 ) = (mx1 + x2 + x3 . y ∈ Z . b) a = 1. nu există d) (∀)a ∈ Z . 2p. (x. a) Da. 0.p.y). y1 ) + (x2 . (0. Să se determine a . y∈Z* c) a=0. x∈Z* e) ∀a ∈ Z . y ) x. b = 3 f) a = −1.(x.0). p+1. x o y = xy − px − py + p 2 + p. + ) ? a) m = ±1 d) m = −2 b) m ∈ R \ {0} e) m ∈∅ c) m ∈{− 1. b = 2 e) a = b = 1 c) a = 0. e) Da. ∗ ) . În acest caz să se determine divizorii lui zero dacă există. ay1 y2 ) { } şi AL – 124 Fie inelul (Z. f ( x ) = ax + b pentru orice x ∈ R * . b ∈ R astfel încât funcţia f : R * → G .3} f) m ∈ R \ {− 2. p. y2 ) = (x1 y2 + y1 x2 . nu există b) a=1. În caz afirmativ să se determine divizorii lui zero. 2p. y2 ) = (x1 + x2 . p.122 Fie G = (2. b) Nu.Elemente de algebră Pentru ce m ∈ R funcţia f :A → A cu 39 f ( x1 . p+1.0).0).+∞) care are o structură de grup faţă de operaţia ’’ ∗ ’’ ( ) la grupul (G . Să se determine a ∈ Z pentru care operaţiile determină pe Z × Z o structură de inel cu elementul unitate e=(0. b = 2 AL . d) Da. (x. y1 ) o (x2 . c) Da. x1 + x2 + mx3 ) este un automorfism al grupului (A .

Τ ) să fie corp ? a) a = 0. y = 4 $ $ e) x = 11. $ $ $ ⎪7 x + 3 y = 8 ⎩ $ $ a) 9. c astfel încât ( R . r = 25 x + 5. AL . r = 5 x − 1. c = 3 b) a = 1. a) q = 2 x 2 + 3 x + 11.9 ( ) $$ e) 5. r = x + 2.0 ( ) $$ f) 6.130 Fie P un polinom cu coeficienţi reali. b = 0. y ∈ R şi xΤ y = xy − 2 x − 2 y + c. să se determine restul împărţirii lui P . b = 1. r = 2 x + 5.127 Care sunt soluţiile sistemului: ⎨ în inelul Z12 ? $ $ $ ⎪4 x + 3 y = 2 ⎩ $ $ a) x = 2.9 ( ) $ $ c) 6. Pe R definim legile de compoziţie ’’ ⊥ ’’ şi ’’ Τ ’’ prin: x⊥ y = ax + by − 2. c = 6 f) a = 1.9 ( ) $$ d) 8. c = 6 e) a = 1. b = 1.0 ( ) $ $ b) 0. (a ≠ b) sunt egale. y ∈ R .40 Culegere de probleme AL . b. Care sunt valorile a.125 Fie a . c = −3 c) a = 0. b. c ∈ R . y = 3 AL – 128 Să se determine valoarea parametrului real m astfel încât polinomul P( x ) = x 4 − x 2 + 2 x − 1 + m să se dividă cu x+1. (∀) x. y = 7 d) incompatibil $ $ b) x = 1. c) q = 2 x 2 − 3 x + 7. y = 2 $ $ c) x = 10. c = 6 AL . y = 3 $ $ f) x = 8. r = − x + 2. e) q = 2 x 2 + 3 x − 6. f) q = 2 x 2 . c = 3 d) a = 1. ⊥ . b = 0. r = 25 x − 5.126 Să se rezolve următorul sistem de ecuaţii în corpul claselor de resturi $ $ ⎧3x + 4 y = 5 ⎪$ modulo 11: ⎨ . b = 1. d) q = 2 x 2 + 2. b) q = 2 x 2 + 3 x − 11. a) 0 b) –1 c) 3 d) 1 e) –1 AL – 129 Să se determine câtul q şi restul r al împărţirii polinomului f) 2 f = 2 x 4 − 3x3 + 4 x 2 − 5x + 6 la polinomul g = x 2 − 3 x + 1 .0 ( ) $ $ ⎧3x + 2 y = 1 ⎪$ AL . b = 1. (∀) x. Dacă resturile împărţirii lui P la x − a şi x − b .

133 Să se determine toate polinoamele de gradul trei care se divid la x-1. p ∈ N .n = 2. x-3 şi x-4 sunt egale. p = 2 e) m = −1.n = 26.n = 2. p = −21 f) m = 1.132 Fie f ∈R[ X ] un polinom de grad cel puţin doi. Să se determine m . p ∈ N d) n = 2 p. p = 3 AL . p = 1 c) m = −7. c) n = 3 p + 2. respectiv . X − 2 şi X + 1 să fie. − 6 . p = −1 d) m = 1. iar resturile împărţirii la x-2. p ∈ N b) n = 3 p + 1. n şi p astfel încât resturile împărţirii lui P prin X − 1.Elemente de algebră la polinomul ( x − a )( x − b) . p = −5 b) m = 1. Dacă f dă restul 2 împărţirii lui f la X 2 − X − 2 . a)1 − X b)1 + X c) 1 d) 0 e) X 2 − X − 2 prin împărţirea la X + 1 şi ( X + 2 ) f ( X ) − X f ( X + 3) = 1 . ( a) m = 1.131 Să se determine restul împărţirii polinomului +( x − 1) n −1 la polinomul Q( x ) = x 2 − 3x + 2 .n = 3.134 Fie P un polinom cu coeficienţi reali de grad mai mare sau egal cu 3. p ∈ N f) n ∈N a) n = 3 p.n = 2. a) ax + b b) bx + a P( x ) = ( x − 2 ) a) x + 1 b) x − 1 2n 41 c) P(a) d) bx + 1 e) x + a f) x + b AL . iar R = mX 2 + nX + p restul împărţirii lui P prin produsul X 2 − 1 ( X − 2 ) . − 2 . să se determine restul f) X AL . c) 0 d) x + 2 e) 2 x + 1 f) 2 x − 1 AL .n = −1. 3. p ∈ N e) n = 2 p + 1. ( c) α (x e) α (x a) α x 3 − 9 x 2 + 26 x − 18 3 3 − 9x + 9x2 2 ) − 26 x − 18) − 26 x − 18) ( d) α (x − 9 x f) α (x + 9 x 3 3 b) α x 3 + 9 x 2 + 26 x − 18 2 2 ) + 26 x + 18) + 26 x + 18) α ∈ R ) AL .135 Determinaţi puterile naturale n pentru care polinomul f = X 2 + X +1 ( ) 3n + ( 2 X − 2) 3n este divizibil prin g = X 2 − X + 1 .

Să se determine relaţia dintre coeficienţii a.16 b = 16 f) a = 13 b = .136 Să se determine parametrii a. ( ) e) R ( x ) = (a − 1)x + 1 − b b) R( x ) = (a + 1)x + b + 1 f) R ( x ) = (a − 1)x + b + 1 c) R ( x ) = ax + b AL . dacă f (1) + f (2) + . d pentru care rădăcinile lui P sunt în progresie aritmetică. b ≠ 0 .42 Culegere de probleme AL .b∈ R astfel încât polinomul P( x ) = 2 x 4 − 2 x 3 + ax + b . a) 0 b) 1 c) 2 d) 3 e) 4 f) 5 AL .15 c) a = .13 d) R ( x ) = (a − 1)x + b − 1 a) R ( x ) = a 2 − 1 x + b 2 − 1 AL – 137 Să se determine restul R(x) al împărţirii polinomului Q( x ) = x 3n −1 + ax + b la x2+x+1. a) a = 12 b = . f = a 0 + a1 X + a 2 X 2 + a 3 X 3 . a . a) 3b 3 + 27ab + 9abc = 0 d) 3a 3 + 27abc − 9bd = 0 b) 2b 3 − 27a 2 d + 9abc = 0 e) 3c 3 + 27abc = 0 c) 2b 3 + 27a 2 d − 9abc = 0 f) 2c 3 + 27a 2 d − 9abc = 0 .138 Fie f ∈ Z[ X ] .16 e) a = 15 b = . Determinaţi coeficienţii polinomului f . n ∈ N +...140 Fie P ∈ R[ X ] .12 d) a = 16 b = . (∀) n ∈ N * . + f (n) = n 4 . c.139 Determinaţi ordinul de multiplicitate m ∈N al rădăcinii x = 2 a ecuaţiei : x 5 − 5x 4 + 7 x 3 − 2 x 2 + 4 x − 8 = 0 .14 b) a = 16 b = . b. a) f = −1 + 3 X − 5 X 2 + 4 X 3 c) f = −1 + 4 X + 6 X 2 + 4 X 3 e) f = −2 − 2 X + 3 X 2 − 2 X 3 b) f = 2 − 2 X − 3 X 2 + 2 X 3 d) f = −1 + 4 X − 6 X 2 + 4 X 3 f) f = 1 − 4 X − 6 X 2 + 4 X 3 AL . să fie divizibil cu Q( x ) = x 2 − 3x + 2 . P = aX 3 + bX 2 + cX + d .

a) a 2 b = c 2 d d) ac 3 = b 3 d b) a 2 b 2 = c 2 d e) ac = bd c) ab 3 = c 3 d f) a 3 c = b 3 d AL . a) m = 0. 1 − 2 . 1 − 2 . Să se 43 determine relaţia dintre coeficienţii a. P = aX 3 + bX 2 + cX + d .141 Fie polinomul P ∈ R[ X ] . x 3 ale ecuaţiei 4 4 4 x 3 + 2 x 2 − mx + 1 = 0 satisfac relaţia x1 + x 2 + x 3 = 24 . 1 + 2 c)1 + 2 . x 3 sunt rădăcinile ecuaţiei x 3 + x 2 − 3 = 0 .Elemente de algebră AL . x 2 . 2 d)1 + 2 . y 2 = x 3 + x1 . m = 1 f) m = 4. d ≠ 0 .145 Să se rezolve ecuaţia : x 3 − 2 1 + 2 x 2 + 1 + 4 2 x − 2 = 0 . a)1 + 2 . − 2 b)1 + 2 . m = −1 d) m = 0. 1 − 2 . y 3 = x1 + x 2 . ştiind că ea admite rădăcina 1 + 2 . b ∈R \ {0} . m = 3 c) m = 0.142 Care este relaţia dintre a şi b atunci când ecuaţia x 3 − 3ax + 2ab = 0 . − 2 2 ( ) ( ) AL . . 2 f)1 + 2 . m = −8 b) m = 1. să se precizeze care din ecuaţiile următoare are drept rădăcini : y1 = x 2 + x 3 . 1 + 2 . 2 2 e)1 + 2 . are o rădăcină dublă. − 2. m = 0 AL . x 2 . b) b 2 = a 2 c) b 2 = a a) 2b = 3a d) a 3 = 5b e) a = 2b f) a = b AL .146 Să se determine a . − 1 + 2 . a) y 3 − y + 2 = 0 d) y 3 + 2 y 2 + y + 3 = 0 b) 2 y 3 − y − 1 = 0 e) y 3 + y − 2 = 0 c) 2 y 3 + y + 7 = 0 f) y 3 − 2 y 2 + y − 3 = 0 AL .144 Dacă x1 . b ∈ R astfel ca ecuaţia x 4 − 4 x 3 + ax 2 + bx + 17 = 0 să aibă rădăcinile în progresie aritmetică. d pentru ca rădăcinile polinomului P să fie în progresie geometrică. a .143 Să se determine m ∈R ştiind că rădăcinile x1 . m = −1 e) m = −1. a . b. c.

c = 1 a = 1. b = 1 e) a = −2. b = 2. b şi c ştiind că ecuaţiile x 4 + ax 2 + bx + 2 = 0 şi x 3 − 3x + 2c = 0 au o rădăcină dublă comună. x 2 .b = −2. b = 2. b = −1 c) a = −3. c = 1 f) a = b = c = 1 AL . b = 3. a) a = −3. x2. c = −1 c) a = −1. a) a = −1. x2.147 Să se rezolve ecuaţia: x 3 − 2 x 2 + 1 + 2 2 x + 2 = 0 .b = 36 Culegere de probleme b) a = 12. b = 3. b = −17 d) a = −14.149 Să se determine parametrii reali a. c = −1 b) a = 1. b = 2.3 = ±i 5+6 2 2 c) x1 = 1 − 2 . b = 40 AL .44 a) a = 2. b = 36 c) a = −52. b = 1 b) a = 3. x2 = 1 + 2 .3 = ± 5 + 6 2 d) x1 = 1 − 2 . ştiind că admite rădăcina 1 − 2 . b = 1 f) a = −2. x3 = 1 − 2 f) x1 = 1 − 2 . x2 = 1 + 2 . b = −19 e) a = 21. b = 3. c = −1 d) a = −2.150 Să se determine suma coeficienţilor polinomului obţinut din dezvoltarea (10x 8 − x4 − 8 ) 1997 . b = −1 d) a = 2.3 = ( ) 1+ 2 ± i 5 + 6 2 2 b) x1 = 1 − 2 . b = 1 AL . c = −1 a = 1. x 3 = 1 + 2 e) x1 = 1 − 2 . c = 2 e) a = −1. 8 e) C1997 a) 0 b) 1 c) 2 1997 d) 101997 f) 1997 . x 2 = 1 + 2 . x3 = 5 + 6 2 AL – 148 Să se determine valorile raţionale ale parametrilor a şi b astfel încât 1 + 2 să fie rădăcină a ecuaţiei : x 4 + ax 3 + bx 2 + 5x + 2 = 0 .c = 1 a = −1. b = 12 f) a = 52. a) x1 = 1 − 2 . b = −3.

ELEMENTE DE GEOMETRIE PLANĂ ŞI TRIGONOMETRIE .

a) t 2 + 1 b) 1 t 2 c) 2t 2 d) 1 t 2 −1 e) 4 t 2 −2 f) 1 t +1 2 TG . sin ( 450 + x ) + cos ( 450 + x ) sin 450 + x − cos 450 + x f) E = cos x a) E = 0 b) E = 1 c) E = tg x d) E = ctg x e) E = sin x TG .001 Să se calculeze: E = cos150 − sin150 tg150 + ctg150 c) .004 Dacă cos x = 1 7 . tgb = 2.006 Să se verifice că următoarea expresie este independentă de x . a) 2 2 b) 3 2 2 4 d) 3 4 e) 2 8 f) 3 8 TG .005 Să se restrângă expresia: E = ( ) ( ) − tg x . se cere să se exprime în funcţie de t expresia E = tg 2u + ctg 2u .002 Dacă tga = 1.003 Dacă se notează t = sin 2u . ⎛ π⎞ ⎟ . y ∈ ⎜ 0. tgc = 3 . cât este tg ( a + b + c ) ? a) 1 b) 0 c) 2 d) 3 e) 1 2 f) 2 3 TG . ⎝ 2⎠ d) a) π 3 b) 2π 3 c) π 6 π 4 e) 5π 4 f) π TG . cos y = 13 14 şi x.46 Culegere de probleme ELEMENTE DE GEOMETRIE PLANĂ ŞI TRIGONOMETRIE (simbol TG ) TG . să se calculeze x − y .

⎝ 2⎠ d) 3 5 e) − 4 3 f) 7x 5 2 3 a) 3 4 b) − 3 4 c) TG . a) E = −1 b) E = 0 c) E = 1 d) E = 2 e) E = −2 f) E = 1 4 ( ) ( ) TG .011 Să se calculeze expresia E = 7 sin 600 − sin 300 cos 300 + cos 600 e) .007 Ştiind că ctg x = 2 .009 Ştiind că sin α = 4 5 ⎛ π⎞ ⎟ . TG .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 47 E = 2 cos 6 x + sin 6 x − 3 cos 4 x + sin 4 x .008 Să se calculeze valoarea expresiei: E = 4 cos x − ctg 2 x sin a) 1 b) 2 2x c) − 2 2 .010 Determinaţi perioada principală a funcţiei f : R → R . f ( x ) = cos . 7 3 7 3 a) 2 3 b) − 2 3 c) 3 2 d) − f) − − tg x π 3 pentru x = . să se calculeze: E = sin 2 x − 2 cos 2 x sin 2 x − cos 2 x 3 7 e) . 4 3 d) − 2 e) 2 2 f) 1 3 TG . să se calculeze tg α . α ∈ ⎜ 0. a) 0 10π 7 b) 7π 10 5π c) 35π f) 3π 4 d) TG .

π / 2] . a) (3 − 5 ) 4 3 16 b) (3 + 5 ) 3 4 c) 16 25 25 16 (3 − 5 ) d) (3 + 5 ) 25 e) (3 − 5 ) 16 25 f) (3 + 5 ) TG .014 Să se calculeze 1 1 + 2 0 2 cos 15 sin 150 a) 4 b) 16 c) 24 d) 4 2 e) 6 2 f) 16 2 TG .48 Culegere de probleme a) 2 + 3 d) 3 + 2 b) 3−2 c) 2 −3 e) 2 − 3 sin x + tgx cos x + ctgx . 2 + ctg 2 x 2 + tg 2 x a) E = 1 2 b) E = 1 c) E = 1 d) E = 1 e) E = 2 f) E = 3 3 4 TG .013 Arătaţi că următoarea expresie este independentă de x. TG .015 Să se calculeze: tg150 + ctg150 cos150 − sin150 a) 1 d) 4 2 b) 4 e) 5 2 c) 3 2 f) 2 . 1 + sin 2 x 1 + cos 2 x E= + . ştiind că avem cos x = f) 2 + 2 2 3 .012 Să se calculeze expresia: x ∈ [0.

( ) c) ( d) ( 2 a) 1 2 1 2− 6 2+ ) 6) b) e) 1 6− 2 6 − 2 şi 6+ 2 f) 6+ 2 ( 2 2− 6 ) şi 1 2 ( 2+ 6 ) . a) 1 b) 1 2 c) 0 d) 3 e) 10 f) 2 TG .016 Să se calculeze: 1 sin10 0 − 3 cos100 d) 4 e) 3 2 f) 3 2 a) 1 b) 2 c) 3 TG . 2 R sin α + 600 ( ) b) R 3. 2 R sin α d) R 3.Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 49 TG . R.017 Să se calculeze: tg10 ⋅ tg20 ⋅ tg30 ⋅ . R 3. 2 R sin α ( ) TG . Triunghiul este: a) ascuţit unghic oarecare d) dreptunghic b) obtuz unghic oarecare e) echilateral c) isoscel f) oarecare ˆ TG . 2 R sin α + 300 . 2 R sin α + 300 ( ) c) R 3.. 2 R sin α . iar între unghiurile sale ˆ ˆ ˆ 2A = B + C . 2 R sin α .018 Se dă triunghiul ABC în care AB = R 3 şi m ( BAC ) = α . 2 R sin α e) R 3. 2 R sin α .019 Între laturile unui triunghi avem relaţia: 2a = b + c . c = 3 şi m C = 600 .020 În triunghiul ABC se dă b = 2. Să se calculeze latura a.. R f) R 3. R fiind raza cercului circumscris triunghiului. a) R 3. ⋅ tg890 . Să se determine celelalte laturi în funcţie de α şi R.

025 Într-un triunghi ABC laturile a. = 1 3 şi b + c = 3a . B = 600 şi C = 450 . a) 6 3 + 3 ( ) d) 6 ( 3 − 3 ) b) 9 3 − 3 ( ) 9 e) ( 3 − 3 ) 2 ( ) 9 f) ( 3 + 3 ) 2 c) 9 3 + 3 TG . c sunt îm progresie aritmetică.C sunt măsurile unghiurilor unui triunghi să se calculeze: E = tg A + tg B + tg C a) E = ctg A ⋅ ctg B ⋅ ctg C . Care este valoarea lui tg ? 2 a) 3 7 b) 4 7 c) 5 7 d) 6 7 e) 1 f) 8 7 TG . 15 are vârful A opus laturii A de mărime mijlocie. a fiind termenul din mijloc. d) E = tg A ⋅ tg B ⋅ tg C b) E = ctg A ⋅ ctg B ⋅ tg C e) E = tg A ⋅ tg B ⋅ ctg C A 2 c) E = ctg A ⋅ tg B ⋅ tg C f) E = tg A ⋅ ctg B ⋅ tg C TG . precizaţi care din π π ˆ ˆ a) m B = sau m C = 2 2 ( ) ( ) ˆ ˆ b) m A = m B ˆ ˆ e) m A = m C ( ) ( ) π ˆ c) m A = 2 ( ) π π ˆ ˆ d) m B = sau m C = 4 4 ( ) ( ) ( ) ( ) π ˆ f) m A = 3 ( ) TG . Să se calculeze expresia: B C E = tg ⋅ tg .024 Să se calculeze aria triunghiului ABC.023 Dacă în triunghiul ABC avem tg răspunsurile de mai jos este corect. 14.50 Culegere de probleme TG . b. 2 2 .022 Dacă A. ştiind că a = 6.B.021 Un triunghi ABC cu lungimile laturilor 13.

026 Se dau punctele A(3. N(4.12) d) (-2.029 Fiind date numerele a.13) f) (1. Să se determine coordonatele punctului B.027 Să se afle coordonatele vârfurilor unui triunghi cunoscând mijloacele laturilor P(3.2). (4.-4).19) e) (2. R(-4. 7x .9) TG .2).11) b) (-2.7y +1 = 0. (-10. 5x -2y -5 =0 d) 3x . (-6.3).1) e) B(3.2) b) B(2. a) a 2 − b2 a b2 − a 2 2a b) a 2 − b2 b b2 − a 2 2b c) a 2 + b2 a a 2 + b2 b d) e) f) TG – 030 În sistemul cartezian (Oxy) se consideră punctele A(3.3).21 = 0 f) 3x . M(3. 2x + 3y . (5.028 Se dau punctul A(-3. Să se determine punctul de concurenţă al dreptelor (AN). (BM) şi al perpendicularei din O pe (AB).4) şi dreapta (d) 2 x − y + 5 = 0 .-1).-5).-5).Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 51 1 2 a) E = 1 3 b) E = 1 6 c) E = d) E = 3 e) E = 6 f) E = 2 TG . (5. Q(1.b) şi M(0. simetricul lui A faţă de dreapta (d).11 = 0 b) 2x . (8.5).1). a) B(-1. B(0.3).19).36 = 0 c) x . (-9.3). . Să se scrie ecuaţiile dreptelor ce trec prin A şi fac unghiurile de 45° şi. (-6.1).-3).-3) şi N(-2.3) d) B(1.-3).2y + 1 = 0.y + 2 = 0. (-3.7).-4) c) B(1. x + y .2) .3y .-2) f) B(-1.2) TG . Să se determine λ astfel ca proiecţia punctului M pe dreapta (AB) să coincidă cu mijlocul segmentului AB . a) (-1.9). B(0.7y + 26 = 0.2 = 0 TG .8 = 0 e) x . (8.2y + 7 = 0. se consideră punctele A(a. respectiv .0).135° cu dreapta (MN). b ∈ R * . a) 3x . (0. (-12.5y + 19 = 0.λ) situate pe axele de coordonate (Ox) şi (Oy). 2x + y . 7x + 3y .17) c) (-2.-5).0). M(-1.

c) x − y + 5 = 0 f) 3x − 3 y + 7 = 0 . b) y = x + 7.031 Se dau punctele A(3.4 = 0.11 = 0 f) 3x .− a) 4.3y .13 = 0 b) x .1). 9 7 9 7 7 7 2 2 c) − . d) . ⎟ ⎝ 19 19 ⎠ f) ⎜ ⎛ 16 18 ⎞ .(λ-2)y + 3λ .3). a) A Δ ABC = 10 d) A Δ ABC = 5 b) A Δ ABC = 8 e) A Δ ABC = 7 c) A Δ ABC = 6 f) A Δ ABC = 9 TG .52 Culegere de probleme a) ⎜ ⎛ 18 12 ⎞ .035 Să se determine λ astfel ca distanţa de la punctul A(3.3y . a) 2 x − 2 y = 1.3 = 0. ⎟ ⎝ 19 19 ⎠ ⎛ 12 8 ⎞ . (AC): 2x .31 = 0 d) x + 2y .034 Se dă triunghiul ABC determinat de dreptele (AB): x + 2y . ⎟ ⎝ 19 19 ⎠ d) ⎜ e) ⎜ ⎛ 18 6 ⎞ .1 = 0 e) 6x . Să se calculeze aria triunghiului ABC . e) x − y + 3 = 0. (CA): x . − 4 3 3 2 4 2 4 4 . f) . (BC): 3x + y . d) x − y + 2 = 0.2y + 3 = 0.4) la dreapta variabilă (λ+3)x .y . -2 b) 1. C(4. ⎟ ⎝ 19 19 ⎠ TG .1 = 0 să fie d = 10 . ⎟ ⎝ 19 19 ⎠ c) ⎜ ⎛ 8 12 ⎞ . ⎟ ⎝ 19 19 ⎠ b) ⎜ ⎛ 12 18 ⎞ .9y + 2 = 0 c) -4x + 6y .3y + 3 = 0 d) 2x .− e) -1.1 = 0 c) 2x + y . B(-1.2y + 7 = 0 e) 2x .y . (d 2 ) 2x − y + 1 = 0 şi este paralelă cu prima bisectoare.6y + 3 = 0 TG .5). a) 2x + 5y . (BC): 3x + 2y + 1 = 0.9y .4 = 0 TG – 032 Să se scrie ecuaţia dreptei ce trece prin punctul de intersecţie al dreptelor (d1 ) x + 2 y − 7 = 0.y .2 = 0.4 = 0. Se cere să se scrie ecuaţia medianei din A a triunghiului ABC . Să se scrie ecuaţia înălţimii din A a triunghiului ABC . TG .1 = 0 f) 4x .1 = 0 b) 6x .033 Se dau dreptele (AB): x . a) 2x .

Să se afle punctul M de pe dreapta (d) care este echidistant faţă de punctele A şi B.− ⎟ ⎝ 8 4⎠ ⎛ 13 23⎞ b) M ⎜ − .1 = 0 f) 3x .1 = 0. a) 4x + 3y .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 53 TG .4y + 43 = 0.5y + 55 = 0 d) 3x + 4y . a) m∈∅ d) m=2 b) m=0 e) m=3 c) m=1 f) m=4 TG – 040 Să se determine α∈R astfel încât dreptele de ecuaţii (d1 ) x+2y-2=0.7) şi sunt situate la distanţa 3 de punctul B(0. 3x + 2y + 1 = 0 b) 4x + 5y .− ⎟ ⎝ 8 4⎠ ⎛ 23 29 ⎞ c) M ⎜ − .13 = 0 TG .− ⎟ ⎝ 4 4⎠ ⎛ 29 23⎞ e) M ⎜ − . ştiind că A(2. b) x+3y-11=0. (d2 ) 2x-4y+3=0 şi (d3 ) αx+y-1=0 să fie concurente: a) α=1 2 TG – 041 Să se scrie ecuaţia dreptei din plan.036 Să se scrie ecuaţiile dreptelor care trec prin punctul A(-5. . b) α=0 c) α= 1 d) α=-1 e) α= − 1 2 c) 3x+y-9=0. 3x + 2y + 1 = 0 e) 3x . 4x + 3y .5 = 0.2) ⎛ 1 1⎞ d) M ⎜ .7). -3) şi dreapta (d) 4x-2y+3=0.4y + 43 = 0. a) M(1.13 = 0. 4x .6) şi dreapta (d) x + 2y . a) 3 2 2 b) 2 2 c) 3 2 d) 5 2 3 e) 2 3 f) 2 5 TG .038 Fie în planul (xOy) punctele A(3. a) 3x+2y-13=0.037 Fie în planul (xOy) punctul M(-2.3y + 41 = 0 c) 3x .2y + 29 = 0. 4x .15 = 0.− ⎟ ⎝ 4 4⎠ ⎛ 13 23⎞ f) M ⎜ − . 3x + 4y . 3) este piciorul perpendicularei coborâtă din origine pe dreaptă.− ⎟ ⎝ 8 4⎠ TG – 039 Să se determine m ∈ R astfel încât dreptele d1 : 3x+my+2m+3=0 şi d2 : 2x+(m-1)y+m+3=0 să coincidă.3) şi B(7. Să se afle distanţa simetricului punctului M în raport cu dreapta (d) până la prima bisectoare.

α + 3 = 0 cu α∈R.3). Să se determine α astfel că dacă A. C(-3. 2 OA OB2 a) α1=3. Ce figură geometrică reprezintă patrulaterul ABCD ? a) dreptunghi d) trapez isoscel b) romb e) trapez dreptunghic c) pătrat f) paralelogram TG – 044 Ştiind că punctul M(x.2)y .54 d) 2x+3y-13=0.0) iar C(0.1)x + (α . respectiv (Oy).y) se află pe dreapta D : x + y + 1 = 0 . dacă B(b. a) 1 b) 1 2 c) 2 d) 3 e) 3 2 f) 1 3 TG – 045 Se dă dreapta (α . Să se determine coordonatele punctului H de intersecţie a dreptelor (CD) şi (BE). să avem: 1 1 + = 10 .8) a) 9x-7y=0 d) 7x-y-20=0 b) 7x-9y=0 e) x+7z-20=0 c) x+7y-35=0 f) x-y+1=0 TG – 043 Fie în planul (Oxy) punctele A(5. să se determine minimul expresiei: E = x 2 + y 2 .B sunt intersecţiile dreptei cu (Ox).-2) şi D(6. TG – 042 Să se determine ecuaţia mediatoarei segmentului ce uneşte punctele (3. .6). Culegere de probleme e) 3x+4y-14=0. respectiv. B(-4. α2=4 5 17 α2 = 2 4 b) α1 = 5 17 α2 = 2 4 5 17 α2 = − 2 2 c) α1 = 7 15 α2 = 2 4 7 15 α2 = − 2 4 d) α1 = − e) α1 = f) α1 = − TG – 046 Pe catetele OB şi OC ale unui triunghi dreptunghic se construiesc în afară pătrate în care vârfurile opuse lui O sunt.c). D şi E.1) şi (4.1). f) 4x+3y-17=0.

049 Se dau punctele A(2.y = 0. Să se determine “a” astfel încât punctul de intersecţie dintre (d1) şi (d2) să fie pe dreapta de ecuaţie x + 5y = 1.1 = 0 e) 3x + 6y .-3).3y + 1 = 0 TG . a = 1 f) a = -1.3 = 0.2y + 1 = 0 c) x .3 = 0 d) x + 4y .048 Se dau dreptele x + y . x . ⎟ bc ⎠ ⎝ bc bc ⎞ ⎛ bc c) H ⎜ .1 = 0.5 = 0.3 = 0 . M2(-3.3). 2 ⎟ 2 2 ⎝ b + c − bc b + c − bc ⎠ ⎛ b2 c2 ⎞ d) H ⎜ .5) ⎛ 11 3 ⎞ b) M1(-2.4).2y + 1 = 0 şi x .− ⎟ ⎝ 2 2⎠ e) M(-3.1 = 0. (d1) dreapta ce trece prin A şi este paralelă cu prima bisectoare a axelor. a) a = ± 2 d) a = 2. astfel ca m ( AMB ) = 90°. 2 ⎟ 2 2 ⎝ b + c + bc b + c + bc ⎠ ⎛ ⎞ bc 2 b2c b) H ⎜ 2 . a) M1(-1. care sunt laturile unui paralelogram. respectiv (Oy). Să se scrie ecuaţiile diagonalelor.1) . M2(1. a = 3 b) a = ± 1 e) a = ± 3 c) a = 0. M2 ⎜ − .2y .2y + 1 = 0.7 = 0 b) x . 2x .Elemente de geometrie plană şi trigonometrie 55 ⎛ ⎞ bc 2 b2c a) H ⎜ 2 . a = 3 TG .− ⎟ ⎝ 2 2⎠ f) M1(0. x + 2y . (d2) dreapta care trece prin B şi este perpendiculară pe (d1).2). ⎟ ⎝ b + c b + c⎠ ⎛ b2 + c2 b2 − c2 ⎞ f) H ⎜ . x + 2y . M2 ⎜ − . ⎟ ⎝ b − c b − c⎠ TG .2y .047 Fie A şi B punctele în care dreapta ax + (2a + 1)y + a2 = 0 taie axa (Ox). ⎟ ⎝ b + c b − c⎠ ⎛ b2 c2 ⎞ e) H ⎜ . x + y . a) 2x . -x + 2y + 3 = 0 f) 3x + 6y .2 = 0.1) şi B(-5.3).1) ⎛ 11 3 ⎞ c) M1(-1. Să se afle punctul M pe dreapta (d) y = x + 4.5 = 0. x . 5x + 2y .5) d) M1(1.

y = -x .20. Să se determine paralela la a doua bisectoare a axelor de coordonate care formează între cele două drepte un segment de 5 2 unităţi.3y .050 Se dau dreptele 3x .56 Culegere de probleme TG . y = -x + 20 e) y = -x .10. y = -x + 20 f) y = -x + 10.20 b) y = -x . y = -x + 30 c) y = -x + 50. y = -x – 30 . a) y = -x + 10.9 = 0.4y + 6 = 0 şi 4x . y = -x + 20 d) y = -x + 50.

ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ .

+ ln(1 + nx ) [ ] 1x pentru orice x > 0 . definită prin relaţia Să se determine lim f ( x ) .003 Să se calculeze: L = lim . aşa încât: ⎜ ⎟ lim ⎛ 3 8 x 3 − ax 2 − bx + 2⎞ = 1 .004 Fie f : ( 0.001 Determinaţi numerele reale a şi b astfel încât: lim x →1 x 2 + 3x + a − b x +x−2 2 = 5 . a) 1 b) 0 c) e n n ( n+1) n ( n +1)( 2 n +1) d) e 2 e) e 6 f) e − n 2 . b = 2 e) a = 8.. b = −5 e) a = 2. ⎠ x →−∞ ⎝ a) a = 12. b = 2 d) a = −10.. x →∞ 1 1 arctg − arctg x x +1 a) − ∞ b) + ∞ c) 0 d) 1 e) –1 f) 2 AM . b = −5 d) a = −5. b = 3 f) a = −2. b = 6 c) a = 12.58 Culegere de probleme ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ (simbol AM ) AM . b = 1 AM . b = 2 b) a = 10. b = 10 1 1 − x x +1 AM .002 Să se determine parametrii a şi b reali. b = −3 b) a = 3. b = 4 f) a = 6. 18 c) a = 5. x →0 f ( x ) = 1 + ln(1 + x ) + ln(1 + 2 x ) + . b = −1 a) a = −3.+∞) → R .

010 Să se calculeze: lim sin x + 1 − sin x .009 Să se determine: lim x sin x →0 a) − ∞ b) + ∞ c) 0 e) 1 2 f) nu există AM .008 Să se calculeze: lim⎜ ⎟. d) 1 2 e) ln2 f) 2ln2 AM . dacă x < 1 ⎪ să aibă limită în punctul x = 1. x d) 1 1 2 e) − 3 4 f) 1 AM . d) 2 e) 3 2 a) –1 b) 1 2 f) 3 1 ⎞ ⎛ x − AM .006 Să se determine parametrul real a astfel încât funcţia f : R \ {1} → R . definită prin f ( x ) = ⎨ 2 x − 2 .Elemente de analiză matematică 59 AM . dacă x > 1 ⎪ ⎩ x −1 a) 0 b) 1 c) 2 e x − cos x x2 c) 1 2 AM .007 Să se calculeze: lim x→0 . 1 48 a) − 1 56 b) 1 56 d) − e) 0 f) 1 ⎧a ln( 3 − x ). x →∞ ( ) a) + ∞ b) − ∞ c) 0 d) 1 e) 1 2 f) 2 . x →1⎝ x − 1 ln x ⎠ a) 1 2 b) 0 c) 3 4 d) − 1 .005 Să se calculeze: lim x→7 2− x−3 x 2 − 49 c) 1 48 .

unde m.016 Fie f : D ⊂ R → R . unde D este domeniul maxim x2 + x − 2 de definiţie.011 Să se calculeze: lim a) m n b) ( − 1) ⋅ m x→π sin mx . x = 1. f ( x ) = x 2 − 3ax + 2a 2 . b) x = 3. d) e e) 1 e f) 2e AM ..+∞) → R . n →∞ a) 1 − e b) 1 1− e c) e d) e − 1 e) 1 e −1 f) 0 AM .. b) 3a + k = −1 e) 3a + 2 k = 0 x2 − x − 1 c) 3a + k = 1 f) 3a + 2 k = −1 a) 3a + k = 0 d) 3a + 2 k = 1 AM . f ( x ) = a) x = 2.013 Să se calculeze: lim ⎜ ⎟ x →∞ ⎝ 2 + x ⎠ a) 0 b) 1 c) 2 .015 Se consideră funcţia f : ( − k . x = 3.014 Se consideră şirul (bn ) n≥1 cu termenul general bn = a1 + a 2 + . k ∈R . x = −1. unde a n = lim(1 − x sin nx ) x→0 1 x2 . sin nx m− n m n c) ( − 1) ⋅ m n d) ( − 1) mn ⋅ m n e) n m f) ( − 1) n−m ⋅ n m AM . x → 0 sin 3 x c) 1 2 1− x x 3 a) –1 b) 1 d) e e) e2 f) + ∞ ⎛ 1 + x ⎞ 1− AM . Să se determine asimptotele lui f . + a n . n ∈ N * . x+k unde a . Să se calculeze: lim bn . y = 2 . Să se precizeze relaţia dintre a şi k astfel încât graficul funcţiei f să admită ca asimptotă dreapta y = x + 1.60 Culegere de probleme AM .012 Să se calculeze: lim ex − 1 . y = 6 c) x = 2. y = 5 .

f ( x ) = x 2 − 4 x . c) y = − x + 2 d) y = − x e) y = − x + 1 a) y = x b) y = x − 2 f) nu există x2 + 1 ⎧3⎫ . y = x + 1 AM – 019 Să se determine valoarea constantei a ∈ R . astfel încât funcţia ⎧ 7 sin a( x − 2) .y=x 2 3 1 1 e) x = − . y = . d) a = 4. ⎥ 2 2 ⎡1 3⎤ ⎣ ⎦ . definită prin f ( x ) = 2x − 3 ⎩2 ⎭ determine asimptotele la graficul acestei funcţii. e) a = 5. 3 1 1 .2 ) b) m ∈ ⎜ − ∞. y = − 2 2 2 c) x = 3 1 . x = 1.− ⎟ ∪ ⎜ .y=− 2 2 2 3 d) x = .3] ⎩ b) a = 1. y = −1 2 d) x = −2. să fie continuă pe domeniul ei de definiţie. f) a = 0. Să se determine ecuaţia asimptotei spre − ∞ la graficul lui f . y = 0 2 a) x = b) x = 3 .018 Fie funcţia f : R \ ⎨ ⎬ → R .y= .2). x = 2 . ⎟ ⎝ 2 2⎠ e) m ∈ ⎢− ⎡ 1 5⎤ .017 Se consideră funcţia f : ( − ∞.y=x+ 2 2 f) x = 1. y = 1 e) x = 3. f ( x ) = ⎨ x−2 ⎪6 x + a. x ∈ [0. y = 5 f) x = AM . a) m ∈ (1. ⎣ 2 2⎥ ⎦ f) m ∈ ⎢ .020 Să se determine valorile parametrului real m astfel încât ecuaţia 2mx3 − 5 x − 12m = 0 să aibă cel puţin o rădăcină reală în intervalul (1.2) ⎪ f : [0.+∞) → R . AM . x ∈ [2. a) a = 2.+∞ ⎟ ⎛ ⎝ 1⎞ 2⎠ ⎛5 ⎝2 ⎞ ⎠ c) m ∈ ⎨− ⎧ 1 5⎫ . Să se AM . ⎬ ⎩ 2 2⎭ d) m ∈ ⎜ − ⎛ 1 5⎞ . x = 4.3] → R .Elemente de analiză matematică 61 1 .0] ∪ [4.5. c) a = 3.

+∞) ∪ {0} d) D1 = D2 = [1. a) 1 b) 2 AM . Să se studieze derivabilitatea funcţiei f în punctul x = 0 şi în caz afirmativ să se calculeze valoarea derivatei în acest punct. D2 = [1.2) f) D1 = D2 = [1.025 Fie funcţia f : D → R . c) 3 f ( x ) = ( x + 1)ln x e) –1 f) –2 d) 0 AM .+∞ ). f ( x ) = sin x 2 . f 2 ( x ) = x x − 1 .+∞) ∪ {0}. a) f ′( x ) = 1⎛ 4⎞ f (x ) = ⎜ x + ⎟ 2⎝ x⎠ x2 − 4 2x2 x2 + 4 e) f ′( x ) = 2x b) f ′( x ) = c) f ′( x ) = x2 + 4 2x2 x2 + 4 d) f ′( x ) = x2 x2 − 4 x2 x2 − 4 f) f ′( x ) = 2x AM . f 1 ( x ) = x 2 ( x − 1) şi funcţiile f 2 : D2 ⊂ R → R .+∞) c) D1 = (1.+∞) ∪ {0}.+∞) ∪ {0} e) D1 = [1. a) f ' (0) = 1 b) f ' ( 0) = − 1 c) f ' ( 0) nu există . D2 [1. Ştiind că D1 şi D2 sunt domeniile maxime de definiţie ale celor două funcţii.+∞ ) ∪ {0} b) D1 = [1. D2 = [1. a) D1 = [1.+∞). să se precizeze aceste domenii.024 Care este cea mai mică pantă posibilă a unei tangente la curba y = x3 − 3x 2 + 5 x ? a) − 5 2 b) 5 3 c) 1 d) 0 e) 2 f) -3 AM . ∞ ) → R . D2 = [1.021 Fie funcţiile f 1 : D1 ⊂ R → R . unde D este domeniul maxim de definiţie al funcţiei f .022 Se consideră funcţia f : (0.62 Culegere de probleme AM .+∞) Să se calculeze f ′(1) .023 Să se calculeze derivata de ordinul unu a funcţiei f : R ∗ → R.

b = 4 AM . x > 0 Să se determine constantele reale a şi b astfel încât f să fie derivabilă pe R . b = e ⎧ae 2 x . e] ⎛1 ⎞ e) ⎜ . x ≤ 1 . e⎥ ⎣e ⎦ ⎡1 ⎞ b) ⎢ . b = 2 e) a = b = 3 c) a = b = 2 f) a = 1.029 Fie funcţia f : R → R . b = 0 e) a = 4.1⎟ ∪ (1. x > 1 a) a = 1. b = e e) a = e. ⎩ax + b . e] ⎣e ⎠ AM . AM .030 Să se calculeze derivata funcţiei f : E ⊂ R → R .1⎟ ⎣e ⎠ c) (1. e) ⎝e ⎠ ⎡1 ⎞ f) ⎢ . definită prin f ( x ) = arctg x 2 − 2x − 1 . x 2 + 2x − 1 . b = − e b) a = 2e. x ≤ 2 definită prin f ( x ) = ⎨ . x > 2 a) a = 4. b = 1 d) a = 2e. e] d) [1.027 Să se determine parametrii reali a şi b astfel încât funcţia f : R → R . să fie derivabilă pe R . b = 5 f) a = −1. x ≤ 0 . b = 0 d) a = 3.026 Fie f : ⎢ . b ∈ R b) a = 3.1⎟ ∪ (1. b = −1 c) a ∈ R . definită prin f ( x ) = ⎨ ⎩ax + b .028 Să se determine parametrii reali a şi b astfel încât funcţia f : R → R . ⎧ xe x . f ( x ) = ⎨ ⎩sin 2 x + b cos 3x . a) a = b = 1 d) a = 3. ⎧x 2 + a . b = 1 b) a = 1. să fie derivabilă pe R . definită prin f ( x ) = arcsin ln x . e⎥ → R . b = −1 AM . b = e 1 f) a = 2. ⎡1 ⎤ a) ⎢ .Elemente de analiză matematică 63 f) f ' ( 0) = 1 2 d) f ' ( 0) = 0 e) f ' ( 0) = 2 ⎡1 ⎤ AM . b = 0 c) a = −2e. Să se determine ⎣e ⎦ mulţimea punctelor în care funcţia este derivabilă.

derivabilă astfel încât f ( − x ) = f ( x ) pentru . Să se calculeze f ' ( 0) . f ( x ) = ln x + x 2 − 1 .+∞) → R .035 Pentru ce valoare a parametrului real t .+∞) .032 Fie f : [ − 11] → R . 1 2 a) f ' (0) = 1 b) f ' ( 0) = −1 c) f ' ( 0) = d) f ' ( 0) = − 1 2 + e) f ' ( 0) = 0 f) f ' ( 0) = 2 1 . x 1 x 1 x c) f ' ( x ) = 0 f) f ' ( x ) = b) f ' ( x ) = sin e) f ' ( x ) = cos 1 1 cos 2 x x 1 cos x AM .033 Se dă funcţia f : R → (0. . c) 1 ln 10 a) 1 ln 5 b) ln 5 d) ln10 e) − 1 ln 10 f) ln 2 AM . a) e − 1 b) 1 − 2e 2 2 c) 1 + 2e 2 d) 2e 2 + 1 e e) 2e 2 − 1 2 f) 2e AM . Să se calculeze AM . funcţia f : R → R . definită prin a) f ' ( x ) = − d) f ' ( x ) = f ( x ) = sin 1 1 cos 2 x x 1 . e 2 ) la graficul funcţiei f : ( 0. prin f ( x ) = 1 x 2 5x derivata inversei funcţiei f în punctul y = 2 . orice x ∈[ − 11] .034 Să se determine coeficientul unghiular al tangentei în punctul (e.1] .64 a) f ' ( x ) = d) f ' ( x ) = 1 x +1 4 Culegere de probleme b) f ' ( x ) = e) f ( x ) = x x +1 3 2 c) f ' ( x ) = f) f ' ( x ) = 2 x −1 2 1 1+ x2 1 x −1 2 x +1 2 AM .031 Să se calculeze derivata funcţiei f : R \ {0} → [ −1. .

039 Se consideră funcţiile f ( x ) = x 2 şi g( x ) = − x 2 + 4 x + c . f ( x ) = x 0 = −3 + 14 . x = 3 . a) c = 1 b) c = 2 c) c = 1 2 d) c = −2 e) c = 3 f) c = −1 AM .036 Fie f : [ − 1. unde a . b ∈R . Să se determine abscisa x 0 a unui punct situat pe graficul lui f în care tangenta la grafic să fie paralelă cu coarda ce uneşte punctele de pe grafic de abscisă x = 0 . a) x 0 = 1 3 b) x 0 = 1 4 c) x 0 = − 1 3 d) x 0 = 5 4 e) x 0 = − 2x − 1 şi x+3 2 3 f) x 0 = 4 3 AM . 2 b) y = 2 x + 8 + 2 14 e) y = 2 x + 8 − 2 14 c) y = 4 x + 8 + 2 14 f) y = x − 4 + 2 14 a) y = 2 x + 4 − 2 14 d) y = 4 x + 8 − 2 14 AM .+∞ ) → R .037 Se consideră funcţia f : R \ {− 3} → R . Să se afle c astfel încât graficele lui f şi g să aibă o tangentă comună într-un punct de intersecţie a curbelor. b = 1 a) a = 4. b = 3 f) a = 4. Să se x determine a şi b ştiind că graficul lui f este tangent dreptei y = −2 în punctul x = 1 . b) a = −1. unde c ∈R . b = 2 e) a = −4.038 Fie f : R \ {0} → R . b = −1 AM . b = −1 d) a = −4.Elemente de analiză matematică 65 1+ x2 bisectoare ? a) t = 1 f ( x) = tx 3 are în punctul x = 1 graficul tangent unei drepte paralelă cu prima b) t = −1 c) t = 2 d) t = −2 e) t = −3 f) t = 0 AM . f (x ) = xe x . b = 1 c) a = 2. f ( x ) = x 2 + ax + b . Să se determine panta tangentei la graficul funcţiei în punctul de abscisă x=-1. Să se scrie ecuaţia tangentei la graficul lui f în punctul de abscisă x 0 .040 Fie funcţia f : R → R. . definită prin f ( x ) = x + 1 .

precizând natura lor. e] c) [e.+∞) d) e e) e.043 Să se afle soluţia inecuaţiei ln x 2 + 1 > x . e −1 − 1) e) P(-2.+∞) b) x ∈( − ∞.2) c) x ∈( − ∞.−1] ∪ [1. [ ] f) e 2 .1] b) [1.+∞) a) x ∈( 0. a) p=1. q=-3 b) p=-2.045 Să se determine toate soluţiile x ∈(0.66 Culegere de probleme a) -1 d) e AM . e AM . ( ) d) ( − ∞.1) f) x ∈( − ∞.+∞ ) f) [ − 11] . q= -8 d) p=-4.0) ( ) AM . q= -4 f) p=-6. 1+e) f) P∈∅ AM .q∈R astfel ca dreapta y=x-3 să fie tangentă graficului funcţiei în punctul A(1.1) d) P(2.+∞ [ ) . a) P(0. e -2 − 2) c) P(1.-2). AM .044 Să se determine valorile parametrului real m pentru care funcţia f : R → R . q=-1 x 2 + px + q .042 Să se determine punctul P de pe graficul funcţiei f(x) = e x + x .+∞ ) b) (1. q=-5 e) p=-5.041 Se consideră funcţia f(x) = b) 0 e) -e c) 1 f) 2e p. Să se determine parametrii x2 + 2 AM . q=-2 c) p=-3. e 2 x .1] ∪ [2.+∞) c) ( − ∞. f ( x ) = ln 1 + x 2 − mx este monoton crescătoare pe R .−1] a) ( − ∞.+∞ ) e) x ∈( − 1.+∞) e) ( − ∞.046 Să se afle punctele de extrem local ale funcţiei f : R → R .+∞) ale inecuaţiei: ln x ≤ a) ( 0. în care tangenta la grafic trece prin origine. definită prin f ( x ) = x 4 − 10 x 2 . d) x ∈(1. e 2 + 2) b) P( −1.

Să se determine coeficienţii a. 5 = min d) 0 = max.Elemente de analiză matematică 67 a) − 5 = min.1} AM .050 Să se determine mulţimea punctelor de inflexiune pentru funcţia f : R → R . x−2 c < 0 . unde E este domeniul maxim de definiţie ? a) {2} b) {0. f max = 6 e) f min = −9. d) a = −1 e) a = 3 f) a = −3 AM . f ( x ) = 6 x − x 3 pe segmentul [ −2. c = −3 d) a = 1. a) a = 2. unde a > 0 . f max = 4 2 c) f min = −8. f max = 4 AM . iar f (0) = −1 .048 Care este mulţimea punctelor de extrem local ale funcţiei f : E ⊂ R → R . Să se determine a astfel încât funcţia să aibă un extrem în punctul x = 1 . f ( x ) = a) a = 1 b) a = 2 c) a = −2 ax + a − 2 unde a este un parametru x2 + 1 real. f ( x) = x 3 − 3 x 2 + 5 .2} d) ∅ e) {1} f) {0. b = 2. f ( x ) = x 2 − 4 x .3} b) {0} c) {0. 5 = max e) − 5 = max.4} c) ∅ d) {1} e) {1. b = −1. f max = 4 d) f min = −2. b = 1. c = −3 f) a = 1. a) {0.2} f) {− 1. c astfel ca graficul funcţiei să admită b) a = 1. c = 2 . c = 3 e) a = 1. b. b = 2. f max = 7 b) f min = −5. b = 1.047 Să se determine cea mai mică şi cea mai mare valoare a funcţiei f : R → R .3] . f ( x ) = asimptotă dreapta y = x + 3 . b ∈ R .049 Se consideră funcţia f : R → R . f max = 4 2 f) f min = −7. c = 2 ax 2 + bx + c .051 Se dă funcţia f : R \ {2} → R . c = −2 c) a = 1. c) − 5 = min. 5 = max 5 = min b) 0 = max. b = 1. 0 = max. 0 = min.5} AM . 5 = min AM . 0 = min. a) f min = 2. 5 = max f) − 5 = max.

1] → R funcţia dată de: 1 ⎧ α ⎪ x sin . unde D este domeniul maxim de definiţie al funcţiei f .052 Să se determine valoarea constantei a ∈ R astfel încât funcţia f :R →R.68 Culegere de probleme AM . f ( x) = ⎨ x ⎪0 . x ≠ 0 . .054 Fie α un număr real şi f : [0. a) f ' (0) = 1 d) f ' ( 0) = 0 b) f ' ( 0) = − 1 e) f ' ( 0) = 2 c) f ' ( 0) nu există f) f ' ( 0) = 1 2 AM . x = 0 ⎩ Să se determine α ∈ R pentru care f este de două ori derivabilă în x = 0 . dacă x ≠ ⎪ π 2 ⎪ x− f (x ) = ⎨ 2 ⎪ π ⎪a . f ( x ) = sin x 2 . a) π 2 b) 1 c) 0 d) –1 e) 1 3 f) 1 2 AM . Să se studieze derivabilitatea funcţiei f în punctul x = 0 şi în caz afirmativ să se calculeze valoarea derivatei în acest punct.055 Fie funcţia f ( x ) = 2 arcsin x−2 − 4 x − x 2 .053 Fie funcţia f : D → R . a) α = 2 b) α = 1 c) α > 1 d) α > 2 e) α > 3 f) α ≤ 3 AM . ⎧ 3 sin x − 1 π . Să se determine ecuaţia 2 tangentei la graficul funcţiei în punctul de abscisă x = 1 . dacă x = 2 ⎩ să fie continuă pe R .

a) a = −11. Să se 2 3 . a = 7 AM . să se precizeze care din următoarele inegalităţi este adevărată.058 Fie f : R → R . a = 12 f) a = 4.057 Fie f : R → R . determine parametrul a astfel încât funcţia să admită un extrem cu valoarea 1 3 1 3 a) a = b) a = 0 şi a = 1 c) a = − d) a = 1 e) a = 5 f) a = −2 unde a ∈ R . a = 11 e) a = 1.056 Folosind intervalele de monotonie ale funcţiei f : ( 0.+∞) → R . a = 12 d) a = −4. a = −2 c) a = −12. x ≤ 0 ⎪ AM . Precizaţi care din ⎪e x . definită prin f ( x ) = x 2 − ax ⎧ x 2 + x + 1. unde a ∈ R . definită prin f ( x ) = ln x x 3 . definită prin f ( x ) = x x2 − x + a . a = 3 b) a = −12. f ( x ) = ⎨ . Să se x2 + 1 determine a pentru care funcţia f admite un punct de extrem situat la distanţa 2 de axa Oy.059 Fie f : R → R. a) ( 3) 10 5 >5 b) 3 e) 10 5 <5 11 3 c) 2 10 3 >3 2 d) 8 < 10 8 < 11 f) 2 5 >5 2 AM .Elemente de analiză matematică π π 3 69 1 3 1 3 a) y = 1 3 ( x − 1) + 3 + 1 3 + π 3 3 b) y = 1 3 ( x − 1) − 3− π 3 c) y = 3 + f) y = x + ( x − 1) − π 3 d) y = ( x − 1) − e) y = −( x − 1) − 3 − AM . x > 0 ⎩ următoarele funcţii reprezintă o primitivă a funcţiei f : .

x > 0 ⎩ ⎧ x3 x2 + x. x > 0 ⎩ a) toate d) F2 b) nici una e) F3 c) F1 f) F4 AM . ∫ x a) 1 + ln x + C d) x + ln x + C b) x − 1 +C x2 c) x + f) 1 +C x2 e) ln x + 1 + C 2 x +1 +C x AM – 062 Calculaţi integrala: ∫ 1 dx xe x .70 Culegere de probleme ⎧x3 x2 + x. f ( x ) = x 3 + 3x 2 − 9 x − 27 . n = . F ( x ) = mx 3 + nx 2 + px să fie primitivă pentru f . p = 27 2 2 1 f) m = 2. unde 0 ∉ (a. b ) . x −1 9 . b ) . n şi p astfel încât funcţia F : (0. x2 − 2x + 1 Să se găsească numerele reale m. n = 27.1) → R . p = 27 2 1 9 d) m = − . x ≤ 0 ⎪ + F3 ( x ) = ⎨ 3 2 ⎪e x − 1. x ≤ 0 ⎪ + F2 ( x ) = ⎨ 3 2 ⎪e x + c. x ≤ 0 ⎪ + F1 ( x ) = ⎨ 3 2 ⎪e x . n = b) m = 1 9 . n = . n = 3. p = 27 2 2 a) m = 1. n = − . x > 0 ⎩ ⎧ x3 x2 + x + c. x ≤ 0 ⎪ + F4 ( x ) = ⎨ 3 2 ⎪e x + 1 . x > 0 ⎩ ⎧x3 x2 + x. . 1) → R . p = 9 1 9 . p = 27 2 2 e) m = 1.060 Se consideră funcţia f : (0. p = 2 c) m = AM – 061 Calculaţi integrala nedefinită x +1 dx pentru orice x ∈ (a.

Elemente de analiză matematică 71 c) 2 e −1 − e − a) e −1 − e − d) 2 e − 2 b) e − 2 − e −1 2 ( 2 ) ( 2 − e −1 ) e) 1 −1 − e −e 2 ( ) f) e − ( 2 − e −1 ) AM – 063 Să se calculeze integrala: a) 1 1 arctg 2 2 ex ∫0 e2 x + 2dx 1 b) arctg 2 ln 2 c) 1 arctg 2 2 d) arctg 2 e) arctg 2 f) 1 1 arctg2 arctg 2 2 2 −1 AM – 064 Să se calculeze a) arcsin e − arcsin e 2 −2 ∫ ex 1 − e2 x dx . 2 ) ∪ (2 . d) 3(1 − e ) e) 3e f) − 3e ) b) -3 c) 3(e − 1) AM – 066 Să se calculeze primitivele funcţiei f : (1. a) 2 ln x 2 − 3 x + 2 + C f (x ) = ( ) b) ln x−2 +C x −1 x2 + 2 . c) arcsin e 2 − arcsin e b) arcsin e −1 − arcsin e −2 d) arcsin e −2 − arcsin e −1 e) 1 1 ( arcsin e−2 − arcsin e−1 ) f) 1 ( arcsin e − arcsin e2 ) 2 2 2 AM – 065 Să se calculeze: a) e − 1 ∫ (x 0 − 2 x − 1 e x dx . x 2 − 3x + 2 x −1 c) ln +C x−2 . ∞ ) → R .

⎝ 4 4⎠ b) I = 1 arctg x + C 2 1 e) I = ln sin x − cos x + arctg x + C 2 ( ) 1 2 x − ln sin x − cos x + C 2 1 d) I = x − ln sin x + cos x + C 2 1 f) I = x + ln sin x + cos x + C 2 ( ( ) ) ( ) AM .068 Să se calculeze I = a) I = ln tg c) I = x +C 2 ∫ sinxsinx dx .72 Culegere de probleme ⎧ (x − 2)2 + C ⎪ x + 3 ln 1 ⎪ x −1 d) ⎨ 2 ⎪ x + 3 ln ( x − 2) + C 2 ⎪ x −1 ⎩ f : (0. π ) → R. I n = ∫ 0 xn 1 − x2 dx . a) I n = − c) I n = 3 2 3 n + ( n − 1 )( I n − 2 − I n ) b) I n = − 3 2n + (n − 1) (I n − I n − 2 ) 2n − ( n + 1 )( I n − I n −1 ) d) I n = (n − 1) I n−1 + I n−2 . + cosx ⎛ π 3π ⎞ unde x ∈ ⎜ − .069 Să se stabilească o relaţie de recurenţă pentru integralele: 1/ 2 I n . n ∈ N . n≥2. ⎟ . f ( x ) = a) ln ctg x + C d) ln tg x−2 ⎧ ⎪ x + 2 ln x − 1 + C1 (x − 2)2 + C ⎪ e) ⎨ f) x + ln x −1 ⎪ x + 2 ln x − 2 + C 2 ⎪ x −1 ⎩ AM – 067 Să se determine mulţimea primitivelor următoarei funcţii trigonometrice 1 sin x 1 +C cos x x e) ln ctg + C 2 b) c) ln tgx + C f) x +C 2 1 +C ln (cos x ) AM .

n ≥ 2 2 AM . n ≥ 2. n ≥ 2 n n −1 d) I n = I n−2 . n ∈ N .071 Ştiind că 1 3 ∫ 8 3 5 1 P ( x )dx = −1 şi ∫ 5 3 P ( x )dx = 3 .072 Se consideră funcţia f : [0. 2 a) I n = b) I n = n −1 I n −1 . c) 3 d) a) 4 b) 15 4 1 4 e) 17 4 f) 2 . n n −1 c) I n = I n − 2 . a) 4 b) 9 c) d) 19 2 e) 17 2 f) Nu are sens o astfel de integrală AM .Elemente de analiză matematică 73 e) I n = 3 2n + n( I n −1 − I n − 2 ) f) I n = (n − 1)( I n −2 − I n ) AM – 070 Să se stabilească o relaţie de recurenţă pentru integralele In . I n = ∫ 2 ( sin x ) dx n 0 π n +1 I n − 2 . n ≥ 2.2] → R . n n −1 e) I n = I n −1 . n ≥ 2 2 n +1 f) I n = I n−2 . 2 x − [x ] + 1 Să se calculeze integrala I = a) I = ∫ f (x )dx 0 2 1 ln 3 2 1 − ln12 2 2 3 b) I = 1 − ln 6 c) I = 1 − 1 ln 12 4 d) I = e) I = 1 ln 12 − 1 4 f) I = 1 ln 12 4 AM – 073 Să se calculeze −1 ∫ x dx. să se calculeze ∫ [2 P(t ) + P(2t − 1)]dt . f ( x ) = 1 − [x ] . n ≥ 2.

74 3 Culegere de probleme AM – 074 Să se calculeze: ∫ (x + 2)dx . Să se determine c ∈ (1. f ( x ) = x 2 .078 Calculaţi valoarea integralei: I = ∫ ( x − 1 + x + 1 ) dx .076 Fie funcţia f : [1.3] → R.3) astfel încât ∫ f (x )dx = 2 f (c ) . x −1 3 c) I = − + 4 ln 2 2 a) I= 3 − 4 ln 2 2 1 b) I = − − 4 ln 2 2 .077 Să se calculeze a) 1 b) π 4 ∫ x ( ln 1 ln x dx 2 x + 1) d) ln 2 2 c) e-1 e) ln2 f) π 2 AM .079 Să se calculeze integrala: I = ∫ 3 2 x 2 − 2x + 5 dx . 0 a) 3 b) 10 3 c) 2 20 3 d) 21 2 e) 9 2 f) 6 AM – 075 Să se calculeze I = ⎛ x 3 + 1⎞ dx ∫0 ⎜ 2 ⎟ ⎝ ⎠ c) 5 d) a) 7 5 b) 5 2 2 5 e) 3 2 f) 5 7 AM . 1 3 a) c = 1 3 b) c = ± 13 3 c) c = e 13 3 d) c = 28 3 e) c = ± 28 3 f) c = 2 AM . −2 a) 8 b) 5 c) 10 d) 9 e) 7 f) 18 AM .

Elemente de analiză matematică 75 d) I = 3 + 4 ln 2 2 1 e) I = − + 4 ln 2 2 f) I = 1 + 3 ln 2 AM .081 Să se calculeze : ∫ 2 1 dx x( x 10 + 1) . e 2 1 2048 ln 10 1025 140 343 a) ln 3 2 b) ln 4032 3107 c) ln 2100 103 d) ln e) f) ln AM .083 Să se calculeze valoarea integralei: I = ∫ 2 0 2 x + 4x + 8 dx . a) I = d) I =2 5− 2 2 b) I = 2− 5 2 c) I = 3− 2 2 ( 5− 2 ) b) 2 ( π − 1) e) I = 2 ( 2− 5 ) d) π f) I = 2 5 + 2 − 2 ( ) AM . x + x2 + x + 1 3 a) ln 2 + arctg2 d) ln2 b) ln 4 2 + e) π 8 π 8 c) ln 2 + π 2 f) ln 3 2 + π AM .080 Să se calculeze : I = ∫ 1 0 dx .084 Să se calculeze integrala : a) 2 ( π + 1) ∫ 2 0 4 − x 2 dx .082 Care este valoarea integralei : ∫ 9 −9 x 5 dx ? x +1 8 a ) 2 ln(9 8 + 1) b) arctg 2 c) 1 d) 0 e) –1 x+2 f) 1 8 AM . e) π 2 c) 2π f) 3π .

089 Să se calculeze I = e 2 x sin 3 xdx .086 Să se calculeze: I = 2 3 ∫ xdx −1 1− x + 1+ x d) I = -1 π .085 Să se calculeze : ∫ 3 0 x x + 3− x dx . a) I = 1 b) I = c) I = 0 e) I = π 2 f) I = − π 2 AM .088 Determinaţi valoarea integralei: I = ∫ π4 0 sin 2 x dx . 0 ∫ 2 a) I = 1 3 − 2eπ 13 ( ) b) I = 1 ⎛1 π ⎞ ⎜ e − 3⎟ 13 ⎝ 2 ⎠ 1⎛ 1 π⎞ ⎜− 3 + e ⎟ 5⎝ 2 ⎠ c) I = 1⎛ 1 π⎞ ⎜3 + e ⎟ 5⎝ 2 ⎠ 1⎛ 1 π⎞ ⎜3 + e ⎟ 13 ⎝ 2 ⎠ d) I = 1⎛ 1 π⎞ ⎜3 − e ⎟ 5⎝ 2 ⎠ e) I = f) I = . 4 cos x + sin 2 x 2 a) 1 2 b) 0 c) ln 2 π d) 1 8 ln 3 5 e) 1 f) 1 3 ln 2 5 AM .76 Culegere de probleme AM .087 Să se calculeze integrala definită ∫ π sin x 3 2 dx a) 1 ln 2 3 b) 1 ln 3 2 c) ln 4 d) 3ln2 e) 2ln3 f) ln 8 AM . 5 2 a) 5 b) 2 c) 3 2 1 d) 3 e) f) 1 AM .

Elemente de analiză matematică

77

AM - 090 Să se calculeze

π 2

0

max{sin x , cos x}dx . 3 2 2 2

a) 2

b) 0

c)

d)

e) 1

f) -1

AM - 091 Să se calculeze lim
a) 2 b) 3

an , dacă a n = n→∞ n
c) 1

n 1

x −1 ∗ dx pentru orice n ∈N . x +1
e) 5 f) 4

d) –1
−x

AM - 092 Să se calculeze lim
a) 0 b) e
2

n→∞

∫ ( x − 1)e
1

n

dx .
d) 1 e e) 1 −1 e f) 1

c) e - 1

AM - 093 Fie F : R →R , F ( x ) =

x
0

e t ln(1 − t + t 2 )dt . Determinaţi punctele de

extrem local ale funcţiei F. a) x1 = −1 1 d) x1 = e b) x1 = e e) nu are puncte de extrem local c) x1 = 0, x2 = 1 f) x1 = 2, x2 = 5

AM - 094 Să se calculeze aria domeniului marginit de graficul funcţiei f ( x ) =
cu axa Ox şi dreptele x=0, x=1. a) ln2 b)

1 x +1

1 2

c) π

d) 1

e)

π
2
2

f)

π
3

AM - 095 Să se calculeze aria figurii plane cuprinsă între parabola y = x dreapta x + y = 2.
a)
9 2

şi

b) 3

c) 2

d)

8 3

e) 7

f) 8

78

Culegere de probleme

AM - 096 Calculaţi aria domeniului mărginit de curbele : y = 2 x − x 2 şi y = − x .
a) 13,5 b) 4,5 c) 13,2 d) 6,5
2

e)
3

1 2

f) 3,5

AM - 097 Fie f : (-1,+ ∞ ) →R, definită prin f (x) = x ln (1+x ). Care este aria porţiunii plane cuprinsă între graficul funcţiei, dreptele x = 0 , x = 1 şi axa Ox ?
a) 0 d)
2 1 ln 2 − 3 3

b) ln 2 e) 3 ln 2 − 1

c) ln f)

1 3

3 1 ln 2 + 2 3

AM - 098 Care este aria suprafeţei cuprinsă între parabolele de ecuaţii : y 2 = x şi x 2 = 8 y ?
a) 8 b)
16 3

c)

8 3

d) 1

e)

1 24

f)

1 4

AM – 099 Să se calculeze volumul corpului de rotaţie determinat prin rotirea în jurul axei Ox a subgraficului funcţiei f ( x ) = 8 x , x ∈ [0,4] .
a) 64 π b) 66 π c) 20 π d) 24 π e) 4 π f) 8π

AM - 100 Să se calculeze volumul corpului de rotaţie determinat prin rotirea în jurul
axei Ox a subgraficului funcţiei f ( x ) = a) 216 π b) 200 π c) 400 π

x 2 − 16 , x ∈ [4,10] .
d) 20 π

e) 10 π

f) 60π

ANEXE
Subiecte date la admitere în anii 2009 şi 2010, cu soluţii complete

d) L = .. 2] . d) θ = 2.. . x ∈ ( 0. x ∈ [1. ] 2. (8 p) Să se calculeze volumul corpului determinat prin rotirea în jurul axei Ox a a) π 2 . ⊥. 5. e = 3.1) \ {0} .80 Culegere de probleme AC + ETC UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA SESIUNEA: IULIE. A [ ] b) −1. (7 p) Determinaţi mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei: cos 4 x − sin 4 x = 1 . c) 4π 3 d) 8π 3 e) 1.2009 PROBA: MATEMATICĂ 1. x ∈ [ −1. c) θ = 1.1 . 0] ⎪ f : [ −1. e = 1.1] → [ −2. ⎟. d) m∈ ⎜ . T ) . c) m∈⎜ . e) L = 2 3 . (9 p) Să se determine valorile parametrului real m pentru care ecuaţia e x = mx 2 are o singură rădăcină reală. (10 p) Să se calculeze L = lim . e) θ = 0. +∞ ⎟ . [ ] d) ( −1. 6. ⎛ e2 ⎞ ⎛ e2 e2 ⎞ ⎛ e2 ⎞ e2 . e = 3.1 \ {0} . e) ( −1.0] . (8 p) Să se determine domeniul de continuitate al funcţiei ⎧−3 x − 2.1 \ {0} . ⎟ 4 ⎝ 4⎠ ⎝8 3⎠ ⎝4 ⎠ 15 + 25 + 35 + . DATA 20. a) m∈( −∞. 5 6 4 subgraficului funcţiei f ( x ) = x 2 − 1. f ( x ) = ⎨ 2 ⎪ x + 1. 2] . unde legile de compoziţie se definesc prin x ⊥ y = x+ y−2 x T y = xy − 2 x − 2 y + 6 Determinaţi elementele neutre θ (faţă de ⊥) şi e (faţă de T ): a) θ = 1.1) . 4.1] ⎩ a) −1. n→∞ n6 1 1 1 b) L = . c) ( −1. e = 1. a) L = . b) 2π 3 . (10 p) Se consideră inelul ( R . e) m = . b) m∈ ⎜ 0. + n5 3. c) L = 1.07. b) θ = 2. e = 1.

unde A = ⎜ a) X = ⎜ ⎛0 8⎞ ⎟. r = 6 . 4 ) \ {0} ⎛ 1 1⎞ b) x ∈ ⎜ − . ∞ ) d) x ∈ ( −2. când parametrul real m parcurge toate valorile posibile. (9 p) Să se rezolve ecuaţia matricială AX = B . 2 ) . 3− x −3 x 2 − 144 c) − x →12 . f ( x ) = x 2 − 2 x + m 2 . e) − . b) x ∈ {kπ k ∈ Z} . ⎟ \ {0} ⎝ 3 3⎠ e) x ∈ ( 3. (9 p) Să se afle cea mai mică valoare a funcţiei f : R → R . r = 5. −2 ) . d) C (1.Anexe 81 a) x ∈ ⎨k ⎧ π ⎫ ⎧ π ⎫ k ∈ Z ⎬ . 3) \ {0} . −1) . ⎝1 2 ⎠ ⎝ ⎠ ⎛ 6 8⎞ c) X = ⎜ ⎟ ⎝ −2 2 ⎠ . ⎩ 3 ⎭ ⎩ 2 ⎭ ⎧ π ⎫ ⎧ π ⎫ k ∈ Z ⎬ . e) C ( −2. (8 p) Să se rezolve inecuaţia: log 3 x < 1 . 8. a) x ∈ ( 0. 1 288 . ∞ ) c) x ∈ ( −3. (7 p) Să se calculeze: lim b) C ( −1. r = 3. (7 p) Determinaţi coordonatele centrului şi raza cercului de ecuaţie x2 + y 2 − 2x − 4 y = 0 . d) 1 288 e) − 1 144 9. 11. ⎝ −2 2 ⎠ b) X = ⎜ ⎛6 8⎞ ⎟ ⎝ 2 −2 ⎠ ⎛1 1 ⎞ ⎛ 4 2⎞ ⎟ şi B = ⎜ 2 4 ⎟ . 1 1 a) −1. 2 8 10. −2 ) . r = 5. a) C (1. e) x ∈ ⎨ k k ∈ Z ⎬ . b) 1 144 . a) 12. ⎩ 4 ⎭ ⎩ 6 ⎭ d) x ∈ ⎨ k 7. c) x ∈ ⎨ k k ∈ Z ⎬ . d) − . r = 3. b) 0. c) C ( −1. c) 1. 2 ) .

y = 3. y = 1. 2. Răspuns corect: a). Dacă ex e x x2 − ex 2x f ( x ) = 2 − m . z = 2 c) x = 3. (8 p) Să se rezolve sistemul ⎨ x + 2 y + 3 z = 7 ⎪3 x + y + 2 z = 9 ⎩ a) x = 1. y = 2. A determina m real pentru ca ecuaţia să aibă o singură rădăcină reală este echivalent cu a determina m ≠ 0 pentru ca ecuaţia ex −m =0 x2 să aibă o singură rădăcină reală. Utilizăm şirul lui Rolle. y = 1. z = 2 2009 SOLUŢII 1. z = 3 d) x = 1. ⎝0 2⎠ e) X = ⎜ ⎛6 0⎞ ⎟ ⎝ −2 2 ⎠ ⎧2 x + 3 y + z = 8 ⎪ 12. y = 2. z = 1 e) x = 1. z = 4 b) x = 2. x →0 x<0 x →0 x >0 Deci. f nu este continuă în punctul x = 0 . atunci f ' ( x ) = . lim f ( x ) = 1 . lim f ( x ) = −2 = f ( 0 ) .82 Culegere de probleme d) X = ⎜ ⎛6 8⎞ ⎟. Şirul lui Rolle este: x4 x x f ( x) −∞ −m 2 e2 4 +∞ −m +∞ .

7. adică: cos 2 x = 1 . ⇔ θ = 2. 4. V =π∫ 2 1 ( f ( x ) ) dx = π ∫ 2 2 1 ( ⎛x ⎞ x 2 − 1 dx = π ⎜ − x ⎟ ⎝ 3 ⎠ 3 ) 2 1 = 4π 3 . . ⎛ e2 ⎞ ⎟ ⎝ 4⎠ Răspuns corect: b). 2 2 Răspuns corect: d). Această relaţie are loc pentru orice x ∈ R dacă ⎧e − 3 = 0 ⇔ e =3. 5. Răspuns corect: c). ⎨ ⎩−2e + 6 = 0 Răspuns corect: d). Utilizăm metoda sumelor Riemann: ⇔ m ∈ ⎜ 0. k ∈ Z ( )( ) Răspuns corect: b). Ecuaţia este echivalentă cu: cos 2 x − sin 2 x cos 2 x + sin 2 x = 1 . x ⊥ θ = θ ⊥ x = x ⇔ x +θ − 2 = x xTe = eTx = x ⇔ xe − 2 x − 2e + 6 = x ⇔ ( e − 3) x − 2e + 6 = 0. L = lim ∑ k5 k =1 n n →∞ n6 1 1 ⎛k⎞ = lim ∑ ⎜ ⎟ = ∫0 x 5 dx = n →∞ n 6 k =1 ⎝ n ⎠ 1 n 5 Răspuns corect: b). 6. Soluţia generală: 2 x = 2 kπ .Anexe 83 ⎧− m < 0 ⎪ Se impune: ⎨ e 2 ⎪ −m >0 ⎩4 3. Ecuaţia cercului este: ( x − 1) − 1 + ( y − 2 ) − 4 = 0 ⇔ 2 2 ⇔ ( x − 1) + ( y − 2 ) − 5 = 0.

3) . Rezolvând sistemul (Cramer. x + 2 z = 2. deci X = ⎜ ⎟. c). metoda substituţiei. Inecuaţia este echivalentă cu: log 3 x < log 33 ⇔ x < 3 ⇔ x ∈ ( −3. ⎛x Dacă X = ⎜ ⎝z x + z = 4. etc. Se impune x > 0 ⇔ x ≠ 0 . ⎝ −2 2 ⎠ Răspuns corect: e). Culegere de probleme Amplificăm cu conjugatul numărătorului şi limita devine: x →12 lim ( x − 12 )( x + 12 ) ( 3 + 2 (3 − x −3 3+ x −3 )( ) x−3 ) = lim x →12 ( x + 12 ) ( 3 + −1 x−3 ) =− 1 144 Răspuns corect: e). Răspuns corect: a). Răspuns corect. 11. f ( x ) = ( x − 1) + m 2 − 1 ≥ −1 .). .84 8. y⎞ . ecuaţia dată este echivalentă cu sistemul: t⎟ ⎠ y+t = 2 ⎛ 6 0⎞ y + 2t = 4 . Determinantul sistemului este diferit de zero. 10. se obţine: x = 2. z = 1 Răspuns corect: b). y = 1. deci sistemul este compatibil determinat. 12. 9.

07. f max = 4. Q (1. 2 + i. b) ( −∞. ( −10. −1) . c) fmin = −8. ∞ ) e) ( −4. 4. 4 ) . a) 2 − i . − 2 − i.19 ) .12 ) . −5 ) . e) fmin = −9. fmax = 4 2. (8 p) Să se determine parametrul real a astfel încât funcţia f : R \ {1} → R .Anexe 85 AC + ETC UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA SESIUNEA: IULIE. 7 ) .17 ) 6. a) ( −1. e) −b 2 + ac a2 . ( 4. −4 ) . 2. pe segmentul [-2. ( −6. 4] . ( −3. A a) f min = 2. (7 p) Să se determine cea mai mică şi cea mai mare valoare a funcţiei f : R → R .2010 PROBA: MATEMATICĂ 1. −5 ) . b) b 2 − ac a2 . −5 ) . f ( x ) = 6 x − x 3 .11) d) ( −2.19 ) c) ( −2. f max = 7. (8 p) Fiind dată ecuaţia ax 2 + bx + c = 0 ( a ≠ 0 ) . ( 5. 3) . DATA 19. 2 ) . − 2 + i. d) −b 2 + 4ac a2 . c) [0. 3) . c) 2 + i. (8 p) Să se afle coordonatele vârfurilor unui triunghi cunoscând mijloacele laturilor P ( 3. c) b 2 − 4ac a2 . cu rădăcinile x1 şi x2 . d) f min = −2. 3) . d) [ 4. (7 p) Să se rezolve ecuaţia z 2 = 3 + 4i . ( 8. 0 ) . d) 2 − i. 0 ) . să se 2 calculeze x12 + x2 . R ( −4. 3].13) e) ( 2. − 2 + i. (9 p) Să se determine mulţimea valorilor parametrului real a pentru care ecuaţia x3 − 3 x 2 + a = 0 are toate rădăcinile reale şi distincte. ( 0. 3. 9 ) . b) 2 + i. ( 8. . ( −12. b) ( −2. fmax = 4 2. a) b 2 − 2ac a2 . 5. −3) . ( −6. a) ( 0. b) f min = −5. e) 1 + i. 2 + i. f max = 6.

definită prin f ( x ) = ⎨ 2 x − 2 . d) 1 2 . ⎟ ⎟ a) 2010. ⎧2 x + my + z = 0 ⎪ 8. (8 p) Să se calculeze integrala I = ∫ a) ln 2 − 1 2 . 3⎞ 2 ⎟. (10 p) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotirea subgraficului funcţiei f : [ 0. x2 1 x dx . unde A = ⎜ 2 ⎜ 3 ⎜− ⎝ 2 c) 1. (10 p) Să se calculeze det A 2010 ( ) ⎛ 1 ⎜ .86 Culegere de probleme ⎧a ln ( 3 − x ) . în jurul axei Ox. dacă x < 1 ⎪ . d) ln 2 + e) 2 ln 2 − 10. f ( x ) = 4 x (1 − x ) . 3 2 1 2 1 2 c) ln 2 + . 2 1+ d) m ≠ −1 . (9 p) Pentru ce valori ale lui m sistemul ⎨2 x + 2 y − z = 0 ⎪2 x − y + z = 0 ⎩ admite şi soluţii diferite de soluţia banală? a) m = 0 . b) π2 4 π2 8 d) π e) π 2 2 . b) – 2010. e) ln 2 . b) 1. b) m ≠ 0 . dacă x > 1 ⎪ ⎩ x −1 a) 0.1] → R . e) m ∈ R . 7. e) 0. c) m = −1 . să aibă limită în punctul x = 1 . b) ln 2 + 1 2 . c) a) π2 2 . 1 ⎟ 2 ⎠ d) -1. 9. c) 2.

⎬ . 1 2 d) a = 1 . ⎧ π 5π ⎫ b) ⎨ . (8 p) Care sunt soluţiile ecuaţiei sin x ⋅ cos x = din intervalul [0. Pentru ce valori ale lui a legea considerată admite element neutru? a) a = −1 . ⎩4 2⎭ ⎧π π ⎫ ⎧ π 5π ⎫ d) ⎨ . ⎬ . 2π ] ? a) ∅ . . b) a = 1 2 . unde a ∈ R . Construim Şirul lui Rolle pentru f ( x ) = x 3 − 3 x 2 + a f ' ( x ) = 3 x3 − 6 x = 0 x1 = 0 x2 = 2 2. ⎬ . (8 p) Pe R se defineşte legea de compoziţie „*” prin x ∗ y = axy − x − y + 2 . ⎩2 4 ⎭ e) ⎨ .Anexe 87 11. ⎬ ⎩4 3⎭ ⎧π π ⎫ 2010 SOLUŢII 1. Tabelul de variaţie al funcţiei este x f' F −2 − 2 − 0 + 2 0 4 2 3 − −9 0 −4 2 −4 Max f ' ( x ) = 6 − 3x 2 Min Max Min 6 − 3x 2 = 0 x1 = − 2 f min = −9 x2 = 2 f max = 4 2 Răspuns corect e). c) a = 0 . ⎩4 4 ⎭ c) ⎨ . e) a = − 1 2 12.

⎨ 2 ⎩ xy = 2 ⎪y = x ⎩ 4 2 x t − 3t − 4 = 0 = 3 sau x 4 − 3 x 2 − 4 = 0 Notăm t = x 2 t1 = −1 (nu convine) t2 = −4 x2 = 4 2 x2 x1 = 2 x2 = −2 Revenind y1 = 2 x1 =1 y2 = = −1 În final z1 = 2 + i şi z2 = −2 − i Răspuns corect: b). 4 ) ⎩a − 4 < 0 ⎪ f ( 2) < 0 ⎩ Răspuns corect: a).88 Culegere de probleme −∞ x →−∞ 0 2 ∞ x →∞ lim f ( x ) − f ( 0) = a f ( 2) = a − 4 − lim f ( x ) + + Pentru ca toate rădăcinile să fie reale şi distincte trebuie ⎧ f ( 0) > 0 ⎧a > 0 ⎪ ca ⎨ sau ⎨ deci a ∈ ( 0. 3. x − y + 2 xyi = 3 + 4i . Căutăm Z = x + iy . Relaţiile lui Vieta pentru ecuaţia de gradul II sunt b ⎧ 2 ⎪ x1 + x2 = − a c b 2 − 2ac 2 ⎪ ⎛ b⎞ 2 x12 + x2 = ( x1 + x2 ) − 2 x1 x2 = ⎜ − ⎟ − 2 = ⎨ a a2 ⎝ a⎠ ⎪x x = c ⎪1 2 a ⎩ Răspuns corect: a). Avem ( x + iy ) = 3 + 4i sau echivalent 2 4. . x2 − 2 2 2 ⎧ x2 − y 2 = 3 ⎧x2 − y 2 = 3 ⎪ ⇔ ⎨ .

ls = lim a ln ( 3 − x ) = a ln 2 x →1 z <1 ld = lim x →1 x >1 2x − 2 x −1 l 'H = lim 2 x ln 2 = 2 ln 2 x →1 x >0 Pentru a exista limita trebuie ca ls = ld adică a ln 2 = 2 ln 2 Rezultă a = 2 . respectiv y1 = 11. Avem x2 + x3 2 y2 + y3 2 = 3. 6. adunăm ecuaţiile fiecărui sistem şi obţinem x1 + x2 + x3 = 0 şi y1 + y2 + y3 = 9 . B ( −2. x1 + x2 2 = −4. C ( x3 . x2 = −2.Anexe Căutăm vârfurile triunghiului ABC de forma A ( x1 . = 7. y3 ) . Răspuns corect: c). Obţinem x1 = −6. y2 ) A R B Q C 89 5. C ( 8. x3 = 3 . Aşadar A ( −6. P = −1. −5 ) . x1 + x3 2 y1 + y3 2 = 1. y1 + y2 2 = 3. x3 = 8 . Scădem apoi din aceste ecuaţii pe rând fiecare acuaţie a sistemului. 3) Răspuns corect: c). y1 ) : B ( x2 . ⎧ y1 + y2 = 6 ⎧ x1 + x2 = −8 ⎪ ⎪ ⎨ x2 + x3 = 6 şi ⎨ y2 + y3 = −2 ⎪ y + y = 14 ⎪x + x = 2 ⎩1 3 ⎩ 1 3 Pentru rezolvarea sistemelor. este z = ρ ( cosϕ + isinϕ ) Matrici A i se asociază numărul complex z = 1 +i 3 . 7.11) . 2 2 2010 ↔ Z 2010 În baza acestui izomorfism avem corespondenţa A Forma trigonometrică a lui z . y2 = −5.

−4m − 4 = 0. . 8. Trebuie ca determinantul sistemului să fie nul 2 m 1 2 2 −1 = 0 1 Răspuns corect: c).90 Culegere de probleme ρ= 1 4 + 3 4 =1 tgϕ = 3 ϕ= π 3 z = cos π 3 + i sin π 3 . ∫ 1 2 1 + x2 x dx = ∫ 1 2 1 x dx + ∫ xdx = ln x 1 2 2 1 + x2 2 2 1 = ln 2 + 2 − 1 2 = ln 2 + 3 2 Răspuns corect: a). 10. Z 2010 = cos ⎜ Deci A2010 ⎛π ⎞ ⎛π ⎞ ⋅ 2010 ⎟ + i sin ⎜ ⋅ 2010 ⎟ = cos 2π + i sin 2π = 1 + i 0 ⎝3 ⎠ ⎝3 ⎠ ⎛1 0⎞ det ⎡ A2010 ⎤ = 1 =⎜ ⎟ ⎣ ⎦ ⎝0 1⎠ Răspuns corect: c). m = −1 2 −1 9. c). V = π ∫ f 2 ( x )dx = π ∫ x (1 − x )dx 0 0 1 1 Efectuăm schimbarea de variabile x = sin 2 t π 2 dx = 2 sin t cos tdt π 2 V = π ∫ sin 2 t 1 − sin 2 t ⋅ 2 sin t cos tdt = 2π ∫ sin t ⋅ cos t sin t ⋅ cos tdt = 0 0 ( ) π π π = 2π ∫ sin 2 t cos 2 tdt = 2π ⋅ 0 2 1 4 2 ∫ sin 2t = 0 2 π 2 1 − cos 4t 20 π 2 0 ∫ 2 dt π π = π 4 ∫ dt − 0 2 π 40 ∫ cos 4tdt = 2 π2 8 − π sin 4t 4 4 = π2 8 Răspuns corect.

⎟ . c) ⎜ . 91 11. ARHITECTURĂ UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA SESIUNEA: IULIE. ⎝ −2 2 ⎠ ⎛ 2 1⎞ e) X = ⎜ ⎟ ⎝ −1 2 ⎠ b) X = ⎜ c) X = ⎜ ⎛1 1 ⎞ ⎟. Să se determine matricea X astfel ca ⎝1 2 ⎠ ⎝ ⎠ ⎛1 0⎞ AX = B . DATA 20. b) ⎜ . d) ⎜ ⎟ ⎟ . ⎝ −3 2 ⎠ ⎛6 0⎞ ⎟. În final identitatea Deci a = 1 12.2009 PROBA 1: MATEMATICĂ A 1.Anexe Trebuie să existe e ∈ R astfel ca x ∗ e = x. ( ae − 2 ) x − e + 2 = 0. (8 p) Fie A = ⎜ ⎛1 1 ⎞ ⎛ 4 2⎞ ⎟ şi B = ⎜ 2 4 ⎟ . ∀x ∈ R implică e = 2 şi ae − 2 = 0 Răspuns corect: d). ∀x ∈ R sau echivalent axe − x − e + 2 = x. Ecuaţia este echivalentă cu 2 sin x cos x = 1 sau sin 2 x = 1 cu soluţia generală 2 x = 2kπ + x ∈ ⎨kπ + π 2 sau ⎧ ⎩ π⎫ ⎧ π 5π ⎫ ⎬ I [0. a) X = ⎜ ⎟. ⎬ 4 ⎭k∈Z ⎩4 4 ⎭ Răspuns corect: b). ⎝1 2 ⎠ 2.07. ∀x ∈ R . ⎝ −2 2 ⎠ ⎛ 7 0⎞ d) X = ⎜ ⎟. (9 p) Fie A = ⎜ ⎛1 2⎞ 2009 . Să se calculeze A ⎝0 1⎠ ⎛ 1 22009 ⎞ ⎛ 1 20092 ⎞ ⎛ 1 2009 ⎞ ⎛ 1 4018 ⎞ ⎛ 1 2010 ⎞ a) ⎜ . 2π ] = ⎨ . e) ⎜ 0 ⎟ ⎟ 1 ⎠ 1 ⎠ 1 ⎟ 1 ⎠ 1 ⎠ ⎝0 ⎝0 ⎝ ⎠ ⎝0 ⎝0 .

e) x = 1. (8 p) Se consideră funcţia f : ( −∞. y = 2. 0] U [ 6. (8 p) Să se calculeze: lim b) x = 2. e) x1 = 6. 3− x −3 x 2 − 144 . x →12 a) − 1 144 . b) a = −1. d) x = 1. . z = 3. y = 1. y = 2. x2 = 3. 6. e) y = x − 3 şi y = − x + 3 . 4− x 4. e) −4 . 1 72 c) x = 3. +∞ ) → R . z = 2. a) a = −2. a) y = x − 6 şi y = − x + 6 . b) − 1 56 c) − . ⎪3 x + y + 2 z = 9 ⎩ a) x = 1. x2 = 2. c) y = − x + 3 .92 Culegere de probleme ⎛1 1 1⎞ 3. 1 2− x 5 4 2 2− x =0? e) a = 3. x2 = 2. f ( x ) = x 2 − 6 x . y = 1. z = 1. Să se determine asimtotele la graficul lui f. . 7. ⎧2 x + 3 y + z = 8 ⎪ 5. x3 = 7. (10 p) Care sunt soluţiile ecuaţiei d) a = 2. b) x1 = − 2. d) 1 72 . x2 = 3. y = 3. x3 = 8. (7 p) Să se rezolve sistemul ⎨ x + 2 y + 3 z = 7 . z = 2. x3 = 8. 1 3 a) x1 = − 3. d) y = x − 6 b) y = x − 3 . x3 = 6. c) x1 = − 2. c) a = 1. x3 = 8. (8 p) Se dă matricea ⎜ −1 3 −3 ⎟ . z = 4. x2 = 7. d) x1 = − 3. Să se determine parametrul real a pentru care ⎜ ⎜2 0 a⎟ ⎟ ⎝ ⎠ rangul matricei este egal cu 2.

b) a = 0. d) {−2. a) a = 6. (8 p) Să se determine mulţimea punctelor de extrem local ale funcţiei f : ( −∞.Anexe 93 8. f ( x ) = ⎨ 2 este derivabilă pe ( 0. +∞ ) → R.1) .1) .1] \ {0} d) {0} e) R \ {0} 9. c) [ −1. 0] ⎪ 2 ⎪ x + 1. b = −1 . ştiind că graficul lui f este tangent dreptei y = −3 în punctul x = 1 . x ∈ ( 0. c) m ∈ {−3. (9 p) Pentru ce valori ale parametrilor reali a şi b funcţia ⎧ln x. 2] . 2} . −1] → R . x ∈ ( 0. d) a = 0. b) a = 1. +∞ ) ⎩ a) a = 1. d) m ∈ ( −1. b = 2 . definită prin f ( x ) = x 4 − 8 x 2 + 4 .1] . e) a = 1. 12.1] . b = −3 .1] ⎪ f : ( 0. a) m ∈ [ −3. x 2 − ax + b c) a = 2. e) m ∈ ( −3. b = −1 . f ( x ) = ⎨ ⎧−3 x − 2. b) {−2} c) {−2. (7 p) Fiind dată funcţia f : [ −1. e) {0. b = 1 . 10. a) ( −1. 0. 2} . f ( x ) = . x ∈ [ −1. e) a = 3. b) m ∈ ( −∞. −3) U (1. 3) . x Să se determine a şi b.1} . 2} . x ∈ (1. Să se precizeze mulţimea punctelor sale de continuitate. b = −1 . c) a = 2.1] ⎩ . b = −3 . b = 1 . (8 p) Să se determine valorile parametrului real m pentru care ecuaţia x 3 − 3 x + m + 1 = 0 are toate rădăcinile reale şi distincte. ∞ ) . 11. b ∈ R . b = −2 . +∞ ) ? ⎪ ax + bx + 1. b) [ −1. d) a = 5. −1} . 0 ) U ( 0.1] → [ −2. unde a. a) {−2. . b = −2 . (10 p) Fie f : R \ {0} → R .

Şirul ( an ) este o progresie ⎝0 1 ⎠ aritmetică cu raţia 2 şi primul termen a1 = 2 . −1 3 Pentru ca rangul matricii să fie chiar 2. 3. trebuie ca determinantul de ordinul trei să fie zero: 1 2 1 0 1 a 1 2 0 4 0 −2 = 0 ⇔ −1 3 −3 = 0 ⇔ −1 −2 a − 2 Răspuns corect: e). Avem măcar un determinant de ordinul 2 diferit de zero: 1 1 = 3 +1 ≠ 0 . Deci. ⎝z t ⎠ ecuaţia dată este echivalentă cu sistemul: x + z = 4. ⎝0 1⎠ ⎛ 1 2 + an ⎞ ⎛ 1 an ⎞ n +1 n Presupunem: A n = ⎜ .94 Culegere de probleme 2009 – ARHITECTURĂ SOLUŢII 1. . ⎟ . ⎝ −2 2 ⎠ Răspuns corect a). a2009 = 2 + 2 ⋅ 2008 = 4018 . ⎝0 1⎠ ⎛1 6⎞ A3 = ⎜ ⎟. ⎛1 4⎞ A2 = ⎜ ⎟. cu an +1 = an + 2 . Rezultă: A = A ⋅ A = ⎜ 0 1 ⎟ ⎝0 1 ⎠ ⎝ ⎠ ⎛ 1 an +1 ⎞ Deci A n +1 = ⎜ ⎟ . deci X = ⎜ ⎛6 ⎟. y + 2t = 4. Răspuns corect: b). ⇔ 4 ( a − 2 ) − 4 = 0 ⇔ a = 3. 0⎞ 2. Dacă X=⎜ ⎛ x y⎞ ⎟. y + t = 2 x + 2 z = 2.

etc. La +∞ : m = lim f ( x) x x →+∞ = lim x2 − 6 x x x →∞ = lim x 2 − bx x2 x →∞ = 1. Rezolvând sistemul (Cramer. deci avem soluţie unică. 7. z = 1 . Răspuns corect: d).). Răspuns corect: b). −6 x x − 6x + x 2 n = lim ( f ( x ) − mx ) = lim x →∞ x →∞ ( x x 2 − 6 x − x = lim ) x →∞ = −3 deci la +∞ asimptota este: y = x − 3 . ecuaţia dată este echivalentă cu: 8− x 8− x 8− x 1 1 1 1 3 2− x 2 = 0 ⇔ (8 − x ) 1 2 − x 2 =0⇔ 5 2− x 3 5 2− x 0 1 −1 − x 1 0 ⇔ (8 − x ) 1 1 − x 3 2 = 0 ⇔ ( 8 − x ) −1 + x 2 − 2 = 0 . Determinantul sistemului este diferit de zero.Anexe 95 4. y = 1. −6 x x − 6x − x 2 = . Adunând toate liniile la prima. se obţine: x = 2. metoda substituţiei. lim ( x − 12 )( x + 12 ) ( 3 + (3 − x −3 3+ x −3 )( ) x−3 ) = lim x →12 ( x + 12 ) ( 3 + −1 x−3 ) =− 1 144 . ( ) 5. Amplificăm cu conjugatul numărătorului şi limita devine: x →12 6. La −∞ m = lim n = lim f ( x) x x →−∞ = lim x2 − 6 x x →−∞ = − lim x2 − 6 x x →−∞ x →−∞ ( f ( x ) − mx ) = xlim ( →−∞ x 2 − 6 x + x = lim ) x2 x →−∞ = −1 . Răspuns corect: a).

Deci. lim f ( x ) = 1. x ∈ ( 0. f ' (1) = ( 2 − a ) − (1 − a + b ) = 1 − b = 0 .1) f '( x) = ⎨ x ⎪2ax − a − 1. f x →0 x<0 x →0 x >0 nu este continuă în punctul x = 0 . . Trebuie ca: f (1) = −3 şi f ' (1) = 0 . ( 2 x − a ) x − ( x 2 − ax + b ) x2 . 8. Răspuns corect: c). b = 1. 10. ⎩ Pentru ca f să fie deci derivabilă în x = 1 trebuie ca: 1 = 2a − a − 1 ⇔ a = 2 . x ∈ (1. b = −2 − 1 = −3 . Funcţia este continuă în punctul x = 1 dacă: ln1 = a + b + 1 ⇔ a + b + 1 = 0 . lim f ( x ) = −2 = f ( 0 ) . Răspuns corect: e). Deci. Rezultă: f '( x) = 1 − a + b = −3. Răspuns corect: d).1] ⎪ f ( x) = ⎨ 2 . Funcţia devine: ⎧ln x. x ∈ ( 0. ∞ ) . Răspuns corect: c). a = 5 . Atunci. x ∈ (1. ∞ ) ⎩ şi ⎧1 ⎪ . ⎪ax + ( − a − 1) x + 1.96 −6 x Culegere de probleme = lim x →−∞ ⎛ ⎞ 6 − x ⎜ 1 − + 1⎟ x ⎝ ⎠ = 3. 9. deci la −∞ asimptota este: y = − x + 3 .

Anexe 97 11. avem: f ' ( x ) = 3x 2 − 3 = 3 x 2 − 1 . f ( x ) = ax + a − 2 x2 + 1 . 12. Aplicăm şirul lui Rolle. (10 p) Să se determine mulţimea valorilor parametrului real a pentru care ecuaţia .2010 PROBA 1: MATEMATICĂ A 1.07. unde a este un parametru real.1) . DATA 19. Tabelul de variaţie: x f '( x) f ( x) ( ) −∞ − − − −2 0 + + f ( −2 ) −1 + f ( −1) Deci. Dacă f ( x ) este membrul stâng al ecuaţiei. x = −2 este punct de minim şi x = −1 punct de maxim Răspuns corect: c). f ' ( x ) = 4 x3 − 16 x = 4 x x 2 − 4 . b) a = 2 c) a = 3 d) a = 4 e) a = 5 . a) a = 1 2. ARHITECTURĂ UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA SESIUNEA: IULIE. Să se determine a astfel încât funcţia să aibă punctul extrem x = −1 . (7 p) Se consideră funcţia f : R → R . ⎨ ⎩−1 + m < 0 Răspuns corect: e). ( ) Şirul lui Rolle: x f ( x) −∞ − −1 3+ m 1 −1 + m +∞ + Trebuie ca ⎧3 + m > 0 ⇔ m ∈ ( −3.

3.1] ⎪ ⎪ 4. y = 1 e) x = −2. x ∈ [ 0. Să se calculeze A3 . x = 1. . x ∈ (1. Să se determine asimptotele lui f. y = 2 d) x = 2. ⎛1 1 0⎞ 5. y = 3 x2 + x − 2 .1} → R . Să se găsească valoarea lui a pentru care funcţia f este continuă pe [0. y = −2 ⎧e x −1 . 2] ⎪ x2 − 7 x + 6 ⎩ ( ) unde a ∈ R . f ( x) = x + 4 x . b) x = 2.98 Culegere de probleme x3 − 3 x 2 + a = 0 are toate rădăcinile reale şi distincte. f ( x ) = ⎨ . x = 1. x = 1. 2] → R . (8 p) Fie matricea A = ⎜ 0 1 1 ⎟ . 2] . a) ( 4. x = −1. y = 1 c) x = −2. ∞ ) b) ( −1. 0 ) e) ( 0. f ( x ) = a) x = −2. ⎜ ⎜0 0 1⎟ ⎟ ⎝ ⎠ ⎛1 1 0⎞ a) A = ⎜ 0 1 1 ⎟ ⎜ ⎜0 0 1⎟ ⎟ ⎝ ⎠ 3 ⎛ 1 2 −1⎞ b) A = ⎜ 0 1 2 ⎟ ⎜ ⎜0 0 1 ⎟ ⎟ ⎝ ⎠ 3 ⎛ 1 3 3⎞ c) A = ⎜ 0 1 3 ⎟ ⎜ ⎜ 0 0 1⎟ ⎟ ⎝ ⎠ 3 ⎛1 9 9⎞ d) A = ⎜ 0 1 9 ⎟ ⎜ ⎜0 0 1⎟ ⎟ ⎝ ⎠ 3 ⎛ 1 9 26 ⎞ e) A = ⎜ 0 1 9 ⎟ ⎜ ⎜0 0 1 ⎟ ⎟ ⎝ ⎠ 3 6. (8 p) Fie f : R \ {-2. a) a = 0 b) a = 1 c) a = 5 2 d) a = 3 e) a = 4 . sin x 2 − 1 ⎪−a ⋅ . (10 p) Se consideră funcţia f : [ 0. 0 ) c) ( −∞. (8 p) Se consideră funcţia f : R ∗ → R . Să se calculeze f ' (1) . x = 1. 4 ) . 0 ) 2 x2 − x + 1 d) ( −4.

⎣ ⎦ x →0 a) e 2 b) e c) ∞ d) 0 e) 1 e 11. y = 2. 7. f ( x ) = ⎡1 + ln (1 + x )⎤ x . ∞ ) → R . y = 1. 1 c) x = −1. y = −1. +∞ ) → R . z = 3 . z = 3 e) x = 2. (9 p) Fie f : ( 0. (8 p) Se dau matricele A = ⎜ ⎟ şi B = ⎜ 2 1 ⎟ . Să se calculeze matricea ⎝ 4 6⎠ ⎝ ⎠ X = 2 A − 3B . (9 p) Să se determine valoarea parametrului real a pentru care matricea . z = 2 d) x = 1.Anexe 99 a) 0 b) 1 c) 2 d) -3 e) 6. (8 p) Să se rezolve sistemul ⎨ x − 2 y + z = 0 . a) y = 1 2 x b) y = e) y = 1 2 1 2 x +1 x+ 1 2 . Să se determine ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul x = 1 . z = −1 b) x = 1. y = 0. f ( x ) = x . (7 p) Fie f : ( 0. ⎪2 x + y + z = 1 ⎩ a) x = 0. z = −8 10. y = 1. c) y = 1 2 x− 1 2 d) y = x ⎛ −5 3 ⎞ ⎛1 0⎞ 8. ⎛ −13 6 ⎞ a) X = ⎜ ⎟ ⎝ 2 9⎠ ⎛6 9 ⎞ d) X = ⎜ ⎟ ⎝ 2 13 ⎠ ⎛2 7⎞ b) X = ⎜ ⎟ ⎝0 5⎠ ⎛5 7⎞ e) X = ⎜ ⎟ ⎝0 9⎠ ⎛ 1 13 ⎞ c) X = ⎜ ⎟ ⎝12 1 ⎠ ⎧3 x + y − z = 4 ⎪ 9. Să se determine lim f ( x ) .

(8 p) Să se calculeze determinantul Δ = −2 −1 d) a = 2 −2 −1 4 2 2 . 4 ) Răspuns corect: e). Trebuie ca f ' ( −1) = 0 sau a=2 3 2 2. Construim Şirul lui Rolle pentru f ( x ) = x − 3 x + a f ' ( x ) = 3x 2 − 6 x = 0 Răspuns corect c). a) Δ = 0 b) Δ = 5 c) Δ = 10 e) Δ = −7 . a) a = 5 b) a = 4 c) a = 3 1 12. 3. 2010 – ARHITECTURĂ SOLUŢII 1. x1 = 0 x2 = 2 2 f ( 2) = a − 4 − −∞ x →−∞ 0 f ( 0) = a + +∞ x →∞ lim f ( x ) − lim f ( x ) + Condiţia este ca ⎨ ⎧ f ( 0) > 0 ⎪ ⎪ f ( 2) < 0 ⎩ sau ⎨ ⎧a > 0 ⎩a − 4 < 0 deci a ∈ ( 0.100 Culegere de probleme ⎛1 0 1 ⎞ A = ⎜a 1 2 ⎟ ⎜ ⎜ a −2 −1⎟ ⎟ ⎝ ⎠ are rangul 2. Asimptotele verticale sunt rădăcinile polinomului x 2 + x − 2 = 0 . Calculăm f ' ( x ) = − ax 2 + ( 4 − 2a ) x + a Echivalent − a + 2a − 4 + a = 0 ( x2 + 1) 2 . 1 d) Δ = −6 e) a = 1 .

f '( x) = 1 − 4 x2 . 6. 4. y − f (1) = f ' (1)( x − 1) . 5.Anexe 101 x1 = 1. Pentru a fi continuă în punctul x = 1 trebuie să avem ls = ld = f (1) ls = lim e x −1 = 1 . x2 = −2 lim f ( x ) = ±∞ şi lim f ( x ) = ±∞ x →1 x →∞ Asimptota orizontală este y = 2. f ' (1) = 1 2 ( x − 1) y= x 2 + Răspuns corect: e). y −1 = 1 2 f '( x) = 1 2 1 2 x . lim f ( x ) = 2 x →−2 Răspuns corect: a). 7. ⎛ 1 1 0 ⎞⎛ 1 1 0 ⎞ ⎛ 1 2 1 ⎞ A = ⎜ 0 1 1 ⎟⎜ 0 1 1 ⎟ = ⎜ 0 1 2 ⎟ ⎜ ⎜ 0 0 1 ⎟⎜ 0 0 1 ⎟ ⎜ 0 0 1 ⎟ ⎟⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 2 ⎛ 1 2 1 ⎞ ⎛ 1 1 0 ⎞ ⎛ 1 3 3⎞ A = A A = ⎜ 0 1 2 ⎟ ⎜ 0 1 1 ⎟ = ⎜ 0 1 3⎟ ⎜ ⎜ 0 0 1 ⎟ ⎜ 0 0 1 ⎟ ⎜ 0 0 1⎟ ⎟⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 3 2 Răspuns corect: c). . f (1) = 1. x →1 x <1 ld = lim − a x →1 x >1 sin x 2 − 1 5 2 x2 − 7 x + 6 a= ( ) = ( −a ) lim 2 x cos ( x2 − 1) = 2a x →1 x >1 2x − 7 5 2a 5 =1 Răspuns corect: c). f ' (1) = 1 − 4 = −3 Răspuns corect: d).

3 4 −1 Δy = 1 0 1 = 0 2 1 1 Δ z = 1 −2 0 = 13. 0 1 12. 2 1 1 =1. 10. a −2 −1 Răspuns corect: e). 0 1 Δ1 = = −1 ≠ 0 Deci rangul este cel puţin 2. Δ = 4+4+4−4−4−4 = 0 Răspuns corect: a). Pentru ca rang ( A ) = 2 1 2 trebuie ca 1 a 1 2 = 0 sau −3a + 3 = 0 sau a = 1 . . ⎛ −5 3 ⎞ ⎛ 1 0 ⎞ ⎛ −13 6 ⎞ X = 2⎜ ⎟ − 3⎜ ⎟=⎜ ⎟ ⎝ 4 6⎠ ⎝ 2 1⎠ ⎝ 2 9⎠ Răspuns corect: a). b). y = = 0. 11. z = = −1 Răspuns corect: d).102 Culegere de probleme 8. lim f ( x ) = lim ⎡1 + ln (1 + x ) ⎤ = e ⎦ x →0 x →0 ⎣ 1 x x→0 lim 1+ ln (1+ x ) x l 'H = e x→01+ x = e lim 1 Răspuns corect. 2 3 1 1 1 4 x= Δx Δ 1 1 Δy Δ 1 Δz Δ 9. Aplicăm Regula lui Cramer 3 1 −1 4 1 −1 Δ = 1 −2 1 = −13 Δ x = 0 −2 1 = −13.

a XI-a şi a XII-a.a. N. Timişoara. a X-a. . Teste grilă de matematică pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior. 2010. O. Lipovan ş. [2] T. Editura Politehnica. Boja.. Bânzaru.103 BIBLIOGRAFIE [1] Manuale alternative aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru clasele a IX-a.