P. 1
Contabilitate de gestiune

Contabilitate de gestiune

|Views: 83|Likes:

More info:

Published by: Lylyana Coryna Rotaru on Mar 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/24/2013

pdf

text

original

CONTABILITATE_DE_GESTIUNE

1. In raport cu specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se folosesc o serie de procedee specifice. Care dintre procedeele enuntate mai jos nu corespunde enuntului? a. procedeul suplimentarii; b. procedeul valorii ramase; c. procedeul cifrelor de echivalenta; d. procedeul diviziunii simple; R: A 2. In contextul bugetarii cheltuielilor indirecte acestea sunt denumite cheltuieli ale centrelor de analiza si au ca scop: a. determinarea profitului contabil; b. sunt un instrument de control al cheltuielilor unui centru prin compararea previziunilor cu realizarile; c. elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli; d. determinarea costului activitatii normale. R: B 3. Cheltuielile incorporabile care alcatuiesc structura costului de productie se bazeaza pe separarea cheltuielilor in: a. directe si variabile; b. fixe si variabile; c. supletive; d. directe si indirecte. R: D 4. a. b. c. d. R: Intre fazele de fabricatie si fazele de calculatie poate exista urmatoarea relatie: intotdeauna fazele de fabricatie se suprapun fazelor de calculatie; mai multe faze de calculatie se regasesc intr-o singura faza de fabricatie; nu exista nici o relatie intre cele doua tipuri de faze; mai multe faze de fabricatie se reunesc intr-o singura faza de calculatie. D

5. Procedeul reiterarii se utilizeaza pentru: a. decontarea prestatiilor reciproce; 1

b. determinarea si delimitarea cheltuielilor pe locuri si pe purtatori; c. determinarea cantitativa si valorica a productiei in curs de executie; d. repartizarea cheltuielilor generale de administratie. R: A 6. Conform normelor contabile romanesti, contul 924 "Cheltuieli generale de administratie" poate functiona astfel: a. 901=924 b. 921=924 c. 924=903 d. 903=924 R: B 7. a. b. c. d. R: 8. a. b. c. d. R: Dintre bugetele de cheltuieli au numai rol informativ: toate bugetele; bugetele sectiilor auxiliare; bugetele flexibile; bugetele fixe; B In cost sunt cuprinse si unele cheltuieli aditionale si anume: valoarea energiei electrice sau a gazelor naturale; taxele de parcare; taxele de telefon, fax; dobinzile bancare; D

9. Pentru a deveni element de cost, consumurile de valori trebuie sa fie exprimate obligatoriu: a. prin intermediul unui bon de consum; b. in forma baneasca; c. in forma cantitativa; d. cantitativ-valoric; R: B 10. Cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara si care prin intermediul contabilitatii de gestiune devin costuri, sunt: a. cheltuieli directe; b. cheltuieli incorporabile; c. cheltuieli indirecte; d. cheltuieli variabile. R: B

2

c. C 15. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape intr-o anumita ordine de succesiune.a. d. C 14. b. C 16. Care dintre procedeele enuntate mai jos este specific repartizarii cheltuielilor indirecte? a. Nu se pot identifica pe produse. 902 = 921 c. sa stabileasca abaterile pentru depistarea cauzelor si luarea masurilor corective. servicii s. echivalarea calculatorie a productiei fabricate. R: C 3 . 923 = 902 R: B 12. 921 = 902 b. procedeul valorii ramase. alegerea parametrilor si fixarea parametrului de baza. In debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" se inregistreaza: a. Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor.11. lucrari. b. d. decontarea costului produselor obtinute. Conform normelor contabile romanesti. sa stabileasca nivelul real al cheltuielilor. b. Nu se includ in costul produselor obtinute. contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" poate functiona astfel: a. Cheltuielile subactivitatii de baza. R: Raman constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate. cheltuielile care: a. calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta. c. in momentul efectuarii lor. sa coreleze nivelul cheltuielilor cu nivelul productiei realizate. R: procedeul diviziunii simple. Analiza si controlul costurilor prestabilite are drept scop: a. R: C 13. b. 922 = 902 d. c. Diferentele de pret aferente activitatii de baza. d. Care dintre etapele enuntate nu este corecta? a. de regula. Cheltuielile cu materiile prime si materialele. procedeul cifrelor de echivalenta. c. procedeul suplimentarii. R: Cheltuielile standard ale productiei de baza obtinute. sa compare nivelul real al cheltuielilor cu nivelul prestabilit al acestora. c. d. d. b. Cheltuielile directe de productie sunt.

C 21. procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe. Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a intreprinderii. expresia valorica a consumului celor trei factori de productie. Conform normelor contabile romanesti. de regula. procedeul cifrelor de echivalenta.17. b. d. R: C 19. Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul procedeu: a. c. Din punct de vedere al reglementarilor contabile simplificate. b. precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. Cheltuielile directe si indirecte privind producerea utilitatilor tehnologice. procedeul indicilor de echivalenta. totalitatea cheltuielilor inregistrate in contabilitatea de gestiune si preluatei in contabilitatea financiara. costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor. costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor. procedeul calculului algebric. armonizate cu directivele europene. d. R: B 20. celelalte cheltuieli directe de productie. b. costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor. Contul 901 "Decontari interne privind cheltuielile" poate functiona astfel: a. R: 901 = 921 901 = 922 923 = 901 901 = 923 C 18. 4 . In debitul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" se inregistreaza: a. b. Cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi din sectiile de baza. costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor. c. Cheltuielile indirecte de productie sunt. expresia valorica a consumului de resurse. cheltuielile care: a. c. d. costul de productie reprezinta: a. R: Cheltuielile cu salariile muncitorilor indirect productivi din sectiile de baza. c. Cheltuielile cu materialele auxiliare rezultate din procesul de productie. d.

Cheltuielile fixe sunt. Nu se includ in costul produselor obtinute. d. 903 = 921 R: C 23. b. 921 = 925 c.b. 903 = 901 b. 923 = 925 c. Conform normelor contabile romanesti. 923 = 901 d. Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala. energie termica si energie electrica. 901 = 925 R: B 25. contul 925 "Cheltuieli de desfacere" poate functiona astfel: a. de regula. Isi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate. c. Raman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate. Isi modifica nivelul total odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate. 924 = 903 c. Sunt fixe in raport cu timpul de lucru. contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie" poate functiona astfel: a. Nu se pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor. 903 = 902 d. Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si servicii. R: C 22. R: B 26. de regula. 903 = 925 b. Se pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor. cheltuielile care: a. Conform normelor contabile romanesti. R: A 5 . c. d. 923 = 924 b. Cheltuielile variabile sunt. Conform normelor contabile romanesti. cheltuielile care: a. d. contul 903 "Decontari interne privind diferentele de pret" poate functiona astfel: a. Nu se includ in costurile de productie. 902 = 925 d. b. 901 = 923 R: C 24. c. Raman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate.

921 = 901 c. 923 = 901 R: B 29. 923 = 901 R: A 28. Astfel inregistrarii contabile: 601 = 301. in conturi specifice. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune. Astfel inregistrarii contabile: 348 = 711. 933 = 923 b. contul 933 "Costul productiei in curs de executie" poate functiona astfel: a. 921 = 933 c. 933 = 921 R: B 31. 933 = 921 d. 921 = 901 b. 933 = 925 d. 921 = 901 b. 902 = 921 d. Astfel inregistrarii contabile: 711 = 331. ii corespunde inregistrarea: a. 933 = 921 b. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune. Conform normelor contabile romanesti. ii poate corespunde inregistrarea: a. corespunde inregistrarii: a. 933 = 924 c. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune. Astfel inregistrarea contabila: 331 = 711. in conturi specifice. 921 = 901 c. 933 = 921 R: D 6 . ii poate corespunde inregistrarea: a. in conturi specifice.27. 902 = 921 d. 902 = 921 d. in conturi specifice. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune. 902 = 921 b. 933 = 921 R: B 30. 903 = 902 c.

determinarea indicatorilor de eficienta a gestiunii. 345 = 711 1. procedeului: a. R: B 33. Procedeul algebric. 903 = 902 400 lei R: A 35.300 lei. punerea la dispozitia conducerii a informatiilor necesare luarii deciziilor. 346 = 711 1.260 lei d. 903 = 901 300 lei c. c.260 lei 902 = 921 1. d.cheltuieli indirecte de productie 600 lei . Procedeul restului (procedeul valorii ramase). o intreprindere a efectuat in anul N anumite cheltuieli: . c. R: C 34.000 lei . b. Rationamentul "productia fiecarei sectii evaluata in functie de costul sau unitar este egala cu cheltuielile initiale ale sectiei producatoare. in forma cifrelor relative de structura (a ponderilor). Pentru a fabrica produsul A. 345 = 711 400 lei 931 = 902 400 lei b. a. la care se adauga prestatiile primite de la celelalte sectii evaluate in functie de costul lor unitar". Dispuneti de urmatoarele date : din procesul de productie se obtin 10. Suplimentarii. calculatia costurilor. Obtinerea produselor finite la cost de productie efectiv se inregistreaza in contabilitatea financiara si cea de gestiune astfel: a. Capacitatea de productie a fost utilizata pentru 70% din nivelul de activitate normal. Indicilor de echivalenta in raport direct. din care variabile 400 lei. 903 = 902 300 lei d. urmarirea si controlul acestora. b.000 kg produs finit la cost standard de 0.600 lei 921 = 902 1. d. Obiectivul dominant al contabilitatii de gestiune este reprezentat de: a.600 lei c. cost efectiv 1. serveste in Contabilitatea de gestiune. 331 = 711 600 lei 933 = 921 600 lei R: B 7 . Precizati formula contabila de inregistrare a diferentelor de pret.cheltuieli directe: 1. elaborarea bugetelor pe feluri de activitati.16 lei/kg . 902 = 903 300 lei b.32.

931 = 902 d. Capacitatea normala de productie este: a.foc continuu".36. capacitatea teoretica (nominala) diminuata cu timpii aferenti intreruperilor inevitabile. este utilizat in determinarea costului unitar al productiei cuplate. numarul total de ore daca intreprinderea ar lucra in . b. Conturile de gestiune permit contabilizarea urmatoarelor operatii: a. Procedeul punctelor extreme este : a. 902 = 921 b. c. pentru inregistrarea obtinerii produselor finite la cost de productie standard? a. 933 = 902 R: C 37. productiei pe faze. nivelul de productie impus de atelierul sau sectia eu cea mai scazuta capacitate de productie. este utilizat la calculul costului in conditiile productiei sorto-tip si sorto-dimensionale. b.. c. d. inregistrarea . preluarea din contabilitatea financiara a cheltuielilor incorporabile pe articole de calculatie. transferarea productiei obtinute din contabilitatea financiara in contabilitatea de gestiune. productiei individuale. urmarirea si controlul productiei vindute. c. R: B 39. urmarirea si controlul productiei fabricate in cursul perioadei de gestiune evaluata la pretul de inregistrare. productiei de masa. 933 = 921 c. c. d. productiei de serie marc. d. b. Volumul productiei determinate variaza la finele perioadei in cazul: a. b. d. este utilizat in decontarea serviciilor reciproce dintre sectiile auxiliare. inregistrarea. R: B 40. Ce formule contabile sunt folosite in contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune. un procedeu de separare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe. R: A 38. R: B 8 . varianta cu semifabricate. nivelul activitatii programat de intreprindere din diferite motive de ordin conjunctural.

c. este specifica proceselor complexe de fabricatie. R: B 44. se refera la un singur nivel de activitate previzionala in conditii normale.41. Prelucrarea cheltuielilor incorporabile din contabilitatea financiara in contabilitatea de gestiune se realizeaza prin intermediul: a. b. Metoda de calculatie a costurilor pe faze se caracterizeaza prin: a. avind in vedere dependenta acestora cu volumul productiei. c. Care din afirmatiile de mai jos este eronata? a. conform legii contabilitatii. R: C 43. R: B 42. b. produsul finit este rezultatul imbinarii unor subRamble fabricate anterior ca parti independente. fara a se proceda la o recalcularea acestuia. metoda analitica de bugetare presupune stabilirea de cheltuieli pe centre si feluri de cheltuieli. situatiei de colectare si repartizare a cheltuielilor. tabloului de jonctiune. d. implica determinarea si evaluarea productiei neterminate datorita variatiei pe care o are de la o perioada la alta. b. b. bugetele flexibile estimeaza cheltuielile in functie de noul nivel de activitate. 9 . astfel: a. evaluarea pe piese si operatii. are un caracter relativ constant. d. Bugetele sectiilor auxiliare au un rol informativ deoarece: a. produsul finit se realizeaza in urma unor prelucrari succesive a materiilor prime in cantitati mari si nomenclatura stabila. evaluarea globala in raport de gradul de formare tehnica. c. d. R: C multe 45. c. d. notei contabile. bugetului de cheltuieli. evaluarea la cost standard. c. creste proportional cu reducerea volumului de activitate. cheltuielile sectiilor auxiliare se regasesc in mod indirect in cadrul bugetelor sectiilor de productie si al celui de regie. evaluarea forfetara pe fiecare componenta a costurilor. Costul variabil mediu se modifica o data cu modificarea volumului de activitate. scade o data cu reducerea volumului de activitate. Evaluarea productiei in curs de executie se poate realiza prin mai procedee. b.

R: C 47. C 48. b. b. in corespondenta cu creditul contului 902. Etapele de transformare a productiei secundare in produs principal sunt prevazute mai jos. se debiteaza cu diferentele de pret nefavorabile stabilite. b.d. R: B 50. urmarirea si controlul acestora. c. c. c. cheltuielile cu amortizarea aferenta exploatarii. repartizarea cheltuielilor indirecte asupra sectiunilor omogene. este un cont de pasiv. b. determinarea costului unitar ai semifabricatelor si produselor. b. taxele si varsamintele asimilate suportate de unitate. Care din cheltuielile enumerate mai jos se pot considera cheltuieli supletive: a. Care afirmatie este eronata? a. colectarea cheltuielilor indirecte pe faze si a celor directe pe sectiuni omogene. c. d. cheltuielile cu materialele consumabile. 10 . R: C 49. Principiile generale potrivit carora se determina costul in cazul metodei pe faze sunt: a. se crediteaza in corespondenta cu 902 pentru diferentele favorabile. R: determinarea costului efectiv al productiei in curs de executie. scade proportional cu cresterea volumului de activitate. Unul din obiectivele esentiale ale contabilitatii de gestiune este: a. R: B 46. d. cheltuielile cu impozitele. c. se determina costul unitar aferent produsului principal. Contul 903 "Decontari interne privind diferentele de pret ": a. d. functioneaza numai la inceputul lunii. se calculeaza cheltuielile aferente productiei secundare. se determina costul unitar aferent produsului secundar. elaborarea bugetelor pe feluri de activitate. analiza indicatorilor macroeconomici. se recalculeaza costul unitar pentru produsele care prezinta pierderi tehnologice. determinarea profitului net al intreprinderii. remuneratia capitalurilor proprii necesare finantarii activitatii de exploatare curenta. d.

R: B 52. calculul marjei de autofinantare bruta. d. c. Care din afirmatiile de mai jos este corecta? a. d. b. c. cheltuielile cu materialele auxiliare. d. R: B 53. determinare cantitativa a productiei in curs de executie. se pot identifica si unele cheltuieli indirecte. b. precum: a. diminuarea profitului. evaluarii productiei in curs de executie. Pe fazele de calculatie in unele cazuri. c. cheltuielile generale ale intreprinderii. R: B 55. cheltuielile se coreleaza cu nivelul standard al productiei. nu permite stabilirea de responsabilitati pe feluri de cheltuieli. calculul costului in conditiile obtinerii de subproduse cu valoare finita. nu permite depistarea cauzelor care conduc la eventuale depasiri pe feluri de cheltuieli. c. costul unitatii de lucru se calculeaza prin intermediul bugetelor de cheltuieli. d. pragul de rentabilitate este indicator specific metodelor de calculatie globale. cresterea costurilor aferente productiei finite. Metoda globala de bugetare nu este reprezentativa deoarece: a. costul fix mediu are un caracter relativ constant.d. aparitia costului subactivitatii se datoreaza faptului ca unitatea este obligata sa suporte costul echipamentelor prevazute pentru un nivel de activitate care este insuficient in raport cu gradul de dotare a capacitatii de productie. cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor. Evaluarea forfetara. R: B 54. c. Supraevaluarea productiei neterminate are drept consecinta: a. scaderea costurilor aferente productiei finite. diminuarea dividendelor. cheltuielile cu manopera. coeficientul de imputare rationala este produsul dintre activitatea reala si activitatea normala. R: B 51. este un procedeu specific: a. pe fiecare componenta a costului. b. d. b. b. 11 . evaluarii produselor secundare care pentru a fi valorificate trebuie imbunatatite.

care inregistreaza . d. subproduselor cu valoare de produse finite. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica . Ce sunt purtatorii de costuri? a. urmareste si centralizeaza in expresie valorica patrimoniul entitatii juridice c. d. c. c. b. urmareste si centralizeaza in expresie valorica gestiunea firmelor . care inregistreaza . decontarea cheltuielilor aferente sectiilor de baza. Procedeul cifrelor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape. urmareste si centralizeaza in expresie valorica . Ce este contabilitatea de gestiune? a. produselor reziduale utilizabile. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica . urmareste si centralizeaza in expresie valorica patrimoniul . Ce este contabilitatea de gestiune? a. d.R: B 56. productiei sorto-dimensionale. R: D 59. urmareste si centralizeaza in expresie cantitativa patrimoniul entitatii juridice . care inregistreaza . R: C 60.. Procedeul randamentelor se utilizeaza pentru calculul costului unitar in cazul: a. b. d. fluxurile intrapatrimoniale ale entitatii juridice . b. care inregistreaza . 12 . urmareste si centralizeaza activul entitatii juridice . determinarea abaterii patratice a productiei de la volumul mediu al activitatii. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica . R: C 57. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica . decontarea cheltuielilor aferente sectiilor auxiliare. care inregistreaza . Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica . Care din etapele enuntate este corecta: a. care inregistreaza . R: C 58. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica . Purtatorii de costuri intregul volum de lucrari sau o parte a acestora. care inregistreaza . Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica . b. cronologic si sistematic procedee si tehnici specifice . productiei cuplate. urmareste si centralizeaza in expresie cantitativa patrimoniul entitatii juridice . c. calculul costului pe unitatea fizica de produs ca raport intre cheltuielile diferentiate pe produse si cantitatea fizica obtinuta la nivelul produsului respectiv. Contabilitatea de gestiune este acea ramura a contabilitatii care inregistreaza in conturi operatiile privind costurile .

R: C 61. o serie ) . d. intregul volum de lucrari sau o parte a acestora. Locurile de costuri sunt subdiviziuni organizatorice bine delimitate ale entităţilor patrimoniale la nivelul cărora se colecteaza costurile si veniturile. Ce sunt locurile de costuri? a. Purtator de costuri poate fi numai unitatea de rezultat intermediar. Purtatorii de costuri sunt rezultatele activitatii financiar economice. Centrul de cost este acea parte a activitatii unei entitati patrimoniale la nivelul căreia se pot aloca consumuri de materiale. c. Purtatorii de costuri reprezinta acea productie fizica sau o parte a ei . c. venit sau responsabilitate. c. profit. venit sau responsabilitate. c. b. 13 . R: B 63. respectiv acea productie fizica sau o parte a ei . o unitatea de rezultat intermediar sau o parte omogena a activitatii entitatii patrimoniale ( o comanda . Locurile de costuri sunt subdiviziuni organizatorice bine delimitate ale entităţilor patrimoniale la nivelul cărora se colecteaza cheltuielile extraordinare. b. venit sau responsabilitate. Centrul de cost este acea parte a activitatii unei entitati patrimoniale la nivelul căreia se pot aloca consumuri de stocuri. Cine poate fi purtator de costuri? a. Purtatorii de costuri in calitate de elemente esentiale . Purtator de costuri poate fi : o unitate de rezultat final al activitatii entitatii petrimoniale . De obicei organizate ca centre de cost. profit. De obicei organizate ca centre de cost. Locurile de costuri sunt subdiviziuni organizatorice bine delimitate ale entităţilor patrimoniale la nivelul cărora se colecteaza costurile. R: C 62. Ce este centrul de cost? a. profit. d. de referire ale calculatiei sunt rezultatele concrete ale proceselor economice . Centrul de cost este acea parte a activitatii unei entitati patrimoniale la nivelul căreia se pot aloca consumuri de resurse. Purtator de costuri poate fi o unitate a entitatii patrimoniale. Purtator de costuri poate fi entitatea patrimoniala .b. De obicei organizate ca centre de cost. b.

103 D 3. O întreprindere produce un sortiment de produs finit în 4 tipo– dimensiuni. e.360 lei. Costurile reprezinta cheltuieli? a. 100 buc. al fluxurilor monetare 3. importanţei. Intre costuri si cheltuieli exista puncte comune. 160 buc.521. ( Rezultatul se va prezenta fără zecimale. stabilităţii unităţii de timp.419.884 B 5. La o societate comercială costul variabil mediu este de 180. Să se determine pragul minim de rentabilitate. b. Nu R: B 65. al comportamentului faţa de volumul de activitate.000 lei.100 1. Da b. preţul de vânzare de 200.locului unde se desfasoara a. 1+2+3+4 b.000 700 840 Materii prime Să se calculeze costul unitar al fiecărui sortiment.000 lei. C 67. d. 1+3+4 R: B 66. al destinaţiei.000 lei bucata. c. al modului de includere în costul total al obiectelor calculaţiei 2.000. 1+2+3 c. din punct de vedere al conţinutului economic. Care sunt criteriile de clasificare ale costurilor? Costurile se clasifică: 1. c. al contribuţiei la realizarea cifrei de afaceri. al modului de suportare 4. 14 .372 C 4. iar produsul etalon este produsul B. omogenităţii.R: C 64. al naturii. R: 120 buc. cheltuielile fixe totale de 2. 150 buc. prin rotunjire) a. a. fiscal. 10 buc. dar si deosebiri. A 4. conform tabelului de mai jos: Denumire Produsele (sortimentate) A B C D Cantitate 350 420 360 575 Consum normat 1. ştiind că nivelul cheltuielilor totale este de 7.

00 lei/t 82.372 5.000 lei.387.43 lei/t 82.00 lei/t A Acid clorhidric 89.000 lei/t 82. O unitate metalurgică produce 3. respectiv 6. 22.419 4. d.105. a.000 lei/m3 110lei/m3 11 lei/m3 120 lei/m3 22. R: Acetilena 86.28 lei/t 86. Se cere să se determine costul unitar al produsului principal şi al celui secundar.00 lei/t 86.000 tone cocs ( produs principal) şi 600. e. costurile fixe fiind de 60. iar cheltuielile totale generate de obţinerea producţiei sunt de 72.500.b.200 buc.600 lei.890 3.000. b.500. +21. Costul unitar la produsele ce prezintă pierderi tehnologice a.325.000 lei/t d.500 lei. Procesul de producţie prezentat mai sus a generat cheltuieli totale de 50.500 buc. realizate în 4.2% la acid clorhidric.103 5. Să se determine costul subactivităţii. 120 lei/t e. +12.000 lei/m3 15 . 3. iar activi- tatea reală este 1. 4. R: -12. 11 lei/t R: C gaz de cocs 22.160 ore. 110 lei/t b. c. cocs a. rezultând 500 t clorură de vinil.000 lei. d.500 ore. precum şi 50 t acetilenă şi 60 t acid clorhidric exces de consum care nu au intrat în reacţie.000 lei.000 lei.884 5.884 4. -11.884.387 lei/t 90.43 lei/t 90.419 4.387.419.000 lei.000 lei/t c.869. c.372 3. E La un combinat chimic acetilena reacţionează ca acidul clorhidric 69. 22.372 4. b.500 lei/t 82.600. R: 68.5 % la acetilenă şi 8. e.103 3.420 4.600 lei. d. Activitatea normală este 1.103. 5.500 lei/t 70.380 B 4. Să se determine costul unitar pentru produsele care prezintă pierderi tehnologice în momentul captării. -21. e. 4.000 m3 gaz de cocs ( produs secundar). c. Pirderile tehnologice sunt 4.

600 lei – cheltuieli cu materiile prime şi 45.D. Pu/B = 43.4 lei. Cu/B = 2. d. Pu/E = 65.700 lei.180 lei.4 lei. b. Pu/A = 52. Pu/C = 56.000 1. Cu/D = 2.423 lei. Cu/C = 2.560 lei. Pu/A = 43. B a. D= 8. în funcţie de consumul de materii prime.940 lei.799. 72.800 lei. Pu/C = 53.600 kg. Se cere să se determine costul pe unitatea de produs utilizând procedeul indicilor de echivalenţă calculate ca raport direct.799.370.643.800 lei. Pu/C = 52.5 lei. Cu/A = 2.643. Pu/C = 52. Situaţia parametrului lungime este prezentat în tabelul de mai jos: Produs Lungime A 40 B 80 C 66 D 20 Cu/A = 4. Cu/B = 3.423 lei. B = 6. e.71. din care 52.500 lei – cheltuieli de prelucrare.C. Cu/B = 2.5 lei.940 lei. Cu/A = 3. Pu/D = 48.940 lei.643. Cu/C = 2. O societate comercială fabrică trei produse în următoarele cantităţi: A = 5. b. Cu/A = 3.4 lei.500 lei. Pu/D = 48.B. Cu/D = 4.500 kg. Pu/A = 65.800 lei. Pu/B = 43. Cheltuielile de prelucrare se află în raport invers proportional cu lungimea produselor. Pu/B = 56. e. Cu/B = 2.996.000kg.423 lei.799.982 lei.560 lei.800 lei. Pu/A = 57.E înregistrând costuri totale de 50.000 lei.180 lei.560 lei. O întreprindere cu producţie sorto-tip dimensională execută cinci produse A.180 lei.700 lei. Pu/A = 56.982 lei. ( Produsul reprezentativ este B).560 lei.500 a.200 1. Pu/B = 43. iar consumul de materii prime pe produs este direct proportional cu cantitatea de produse fabricate.990.799.982 lei.700 lei. Cu/D = 4. Cu/C = 2. Să se determine costul pe unitatea de produs utilizând procedeul indicilor de echivalenţă calculate ca raport invers.000 lei.100 lei.4 lei.4 lei. Pu/B = 42. Cu/A = 3.005.180 lei. Cheltuielile pentru obţinerea producţiei sunt de 97.800 kg. Pu/D = 65. Cu/C = 2.5 lei.982 lei.800 lei. d.300 1. R: A 16 .423 lei. R: Cu/D = 3. Pu/C = 48.5 lei. Produsul A B C D E Cantitatea (buc) 150 230 225 250 120 Consum materii prime 1.700lei. Pu/E = 48.800 lei.000 lei. Cu/B = 2.100 1. Cu/C = 4. C = 7. Pu/E = 65. c. Pu/D = 52.423 lei.643. Pu/D = 48.982 lei. Cu/D = 4.799. c.643 lei. Pu/E = 56. Pu/E = 6.940 lei.

000 lei. R: 923/I = 921/x 5. Alegeti răspunsul corect privind repartizarea cheltuielilor: a.428. b.900 lei/buc. 711=331 13.900 lei/buc.600. Daca o pastreaza pe perioada unui an. energie si apa in suma de 7.750 lei/buc. să se determine costul unitar efectiv de producţie.225 lei. C= 11. In faza I de fabricatie consumul de combustibil. 75. Costurile totale au fost 1.000 lei se repartizeaza in functie de cantitatea de semifabricate obtinute ( 800 buc – semifabricatul x si 200 buc. B O intreprindere de productie de masa realizeaza produsele x şi y 74. e. d.000 lei D 923/I = 921/y 1. 3. A= 11. B= 11.000 lei. zero. C= 15.000 lei.800 lei. B= 40 buc.000 lei.750 lei/buc.000 lei/buc. 17 . c.525 lei 933=921 d. 13.750 lei. a. B= 12.000 lei. deoarece întreprinzătorul a luat cea mai bună decizie.000 lei 921/x = 923/I 1. R: A= 20.400 lei/buc. d. obţine un profit de 21. e.750 lei. C= 12.semifabricatul y).400.000 lei.750 lei/buc.400 lei/buc.750 lei/buc.600.000 lei. c. C= 12. 345=711 13. 21. 923/I = 921/y 5. b.000. Un intreprinzator poseda o masina pe care poate s-o vanda cu 30. Într-o fabrică de marochinărie s-au obţinut trei sortimente de produse : A= 30 buc .400 lei/buc. 13.525 lei 933=921 c. B= 24.400.525 lei. iar maşina o poate vinde la preţul de 12. 331=711 25. Se cere să se determine costul de oportunitate al variantei I( care vinde imediat maşina) in raport cu varianta a II-a ( cand pastrează masina vanzand-o peste un an). d.000 lei/buc.500 lei/buc.400. 30.750 lei 933=921 R: D 26. 921/y = 923/I 5. Stiind că pana la sfarsitul perioadei de calcul s-au colectat cheltuieli in suma de 25. C= 20 buc.750 lei/buc. e. iar cheltuielile aferente productiei predate la magazine sunt de 13. 331=711 26. B= 20.000 lei.000 lei/buc . b. C= 13.400. Ştiind că preţurile de vânzare unitare ale produselor sunt: A = 14.225 lei 933=921 e.600. 331=711 12. prin faze succesive de productie.000lei.000 lei 921/x = 923/I 5.900 lei/buc. 25.900 lei/buc.000 lei 925/ I = 921/x 1. A= 12.400. a.525 lei.73.800 lei 933=921 b. C= 20.000 lei 923/I = 921/x 1. c. 921/y = 923/I 1.000 lei.525 lei.400 lei/buc.000 lei/buc. 76. să se determine productia in curs de executie si sa se inregistreze ( metoda contabila).000 lei. A= 12. B= 20. A= 11.000 lei.000 lei.600. 925/I = 921/y 5. 180.600. 12. a. B= 20.

b.844 lei. c.Produs Z = 1.2 lei.000 buc 10. 901 = 903 592. exerciţiu N. R: D 78. a. Societatea X prezinta urmatoarele date privind activitatea sa de productie: Nivel activitate Volum producţie Costuri totale (Ct) (Q) 0 2.300 Y 1. a. 921 = 903 592. d. 931=902 27.Produs X = 680 buc la cost planificat unitar de 16 lei.844 lei. .000 lei Stiind că nivelul normal de activitate este de 3.000 buc. stiind ca: Produse Cantitate Cost unitar Cost unitar planificat efectiv X 560 15. B In timpul lunii dec. R: Sa se determine si sa se inregistreze diferentele de pret.900 902 = 903 592.000 lei.844 lei.R: 77.844 lei. 903 = 921 592.000 buc 7. 903 = 902 592.000 lei 1 3.100 15. se cere să se separe costurile fixe de costurile variabile la cele doua nivele de activitate cu ajutorul costului rezidual Costurile aferente activitatii Costurile aferente activitatii 18 . 345=711 27.000 lei.000 lei. 902=902 27.000 lei. d.420 buc la cost planificat de 6.000 lei. b.500 8. pe baza notelor de predare s- au obtinut si predat la depozit urmatoarele produse la cost antecalculat: . c. 902=921 27.200 8. 348=711 27. e.844 lei. Alegeti raspunsul corect privind inregistrarea obtinerii produselor finite in contabilitatea de gestiune la cost planificat. . e. C 79.Produs Y = 850 buc la cost planificat unitar 9 lei.

600 lei. R: E 81. Mişcările cu privire la materia primă X în luna decembrie a Luna Ian.649.649.100 35. 19 . 7 dec: ieşire pentru atelierul A: 5 kg. 16. Mar.333.666.000 6.P.000 lei. prezentate in tabelul de mai jos: Situaţia prod. c. b.200 lei.666. 28 dec: ieşire pentru atelierul B: 25 kg.208 6. a. 1 2 3 a.700 Cheltuieli totale 5. 9 dec: recepţie de 40 kg la preţul de achiziţie unitar de 18.1 7. 16. totale pe trimestrul I ex. 11. b.000 5.666.000 3.333.200.500 13.000lei.000 exercitiului N sunt: 2 dec: stoc iniţial 20 kg în valoare de 300.500 4.528 6.666.900 lei. crt.M.100 10.6 de 3000 buc fixe variabile 2.1 1.a.350 lei. 6.9 1. 584 lei.000 5.6 80. d.000 17.792 333.472 333. R: fixe 2.800. fabricate şi chelt. 15. 13 dec: ieşire pentru atelierul B: 42 kg. Total Producţia fabricată 12. 20 dec: ieşire pentru atelierul A: 2 kg. e.434 lei. c. exerciţiul N(C.500 2. Se cere costul mediu ponderat aferent ieşirilor din 28 dec.000 lei.000 3. 3. 18.000 9. Feb.4 9. e. e.000 3.000 lei. 25 dec: recepţie de 30 kg la preţul de achiziţie unitar de 16. N Nr.9 6. c. se calculează dupa fiecare intrare). b.4 B de 2000 buc variabile 4.175 lei. 18.000 5.440 lei. 200 lei. Sa se determine cu ajutorul procedeului celor mai mici pătrate costul variabil mediu în baza datelor aferente trimestrului I exercitiului N. d. d.

000 buc.2 mil 2.000.800.000 2. 0. d.000 Producţia 18.8 mil 0. 1 2 3 CV 171.000 5.135.475 4.000. 5 mil 8 mil 6 mil c.2 mil b.294.000 7.8 mil d.000 a.000 Costuri variabile 4.000 Alegeti raspunsul corect.155.8 mil 5.173. C Tabelul de mai jos redă situaţia producţiei fabricate şi a cheltuielilor totale pe trimestrul I exerciţiu financiar N la o societate comercială cu profil industrial.cheltuielile fixe (CF) şi variabile aferente producţiei de 19.290 1.5 mil 0.475 4.290 3.R: 82. e.000 Pret vanzare 5. Mar.000 buc. trimestrul I: Nr.285. Se cere să se determine cu ajutorul procedeului celor mai mici pătrate urmatorii indicatori: .000 Cifra de afaceri critica 3.000. Total CF 2.2 mil 1.788. 0.105 8. .4 mil e.924. Nota: se va lucra cu două zecinale.500.236.815 2.951.148.000 54.5 mil 4. crt. 3.000 Cheltuieli totale 2. Care e cadrul normativ actual al contabilitatii de gestiune? 20 .2 mil R: E 84.290 2. Exerciţiul N.264.815 3. In datele prezentate in tabelul de mai jos: Explicatie Produse fabricate şi vandute X Y Z Cantitate 1.995 Chs 4.700 4.035 171.290.5 mil 1.173.000 3.800. c.190 2.260 4.116.000 4..665 2.600 2.000 2.000 4.000 D Luna Ian.cheltuielile standard (Chs) aferente unei producţii de 26.970. Feb. b.854.000 17. privind intervalul de siguranta pentru cele trei produse: X Y Z a. 1.000 5. prin rotunjire.5 mil 1. R: 83.096.000 19.070 1.

Contabilitatea de gestiune are drept particularităţi operarea asupra unui set determinat de documente justificative. Costurile sunt un criteriu important in calculul cheltuielilor nedeductibile. intre caracteristicile contabilităţii de gestiune se află confidenţialitatea datelor. Cadrul normativ actual al contabilităţii de gestiune are la baza OMFP 1826/2002. Cadrul normativ actual al contabilităţii de gestiune are la baza OMFP 1826/2001. mărire capital social etc c.independenţa dimensiunea problemelor concurenţei.a. Ce particularitati prezinta contabilitatea de gestiune? a. Ce sunt costurile? a. R: B 86. b. obiectiv. Conţinutul acestei reglementări trebuie abordată cu rezerve cel putin privind terminologia şi sistemul noţiunilor cheie b. c. c. Conţinutul acestei reglementări trebuie abordată cu rezerve cel putin privind terminologia şi sistemul noţiunilor cheie. resursele alocate. caracterul obligatoriu din punct de vedere al formei de organizare. Costurile sunt un criteriu important în luarea multor decizii pentru firma modernă: soluţii de finanţare. b. nevoie de informare. Contabilitatea de gestiune are drept particularităţi confidentialitatea datelor. Contabilitatea de gestiune are drept particularităţi informatizarea sistemelor de operare. b. Conţinutul acestei reglementări trebuie abordată cu rezerve cel putin privind terminologia şi sistemul noţiunilor cheie R: B 85. R: A 87. metode şi principii proprii. al formei de organizare. Cheltuieli deductibile. Cadrul normativ actual al contabilităţii de gestiune are la baza OMFP 1826/2003. Care sunt principalele caracteristici ale contabiltatii de gestiune? a. 21 . intre caracteristicile contabilităţii de gestiune se află confidenţialitatea datelor. caracterul obligatoriu de din punct de vedere entităţii.

stabilirea cauzelor abaterilor. nevoia de informare. Bugetele de costuri se clasifică din punct de vedere al importanţei. gradului de cuprindere. nivelului de elaborare. nivelului de elaborare. gradului de cuprindere. b. R: C 88. termenului. 2. nivelului de elaborare. 4. dimensiunea entitatii. elaborarea de studii si programe speciale. 7. primeste acelasi tip de rapoartele contabile. 6. flexibilitatii. c. analiza abaterilor. b. 3. caracterul optional din punct de vedere al formei de organizare. aprobarea structurii de personal. c. 5. elaborarea propriu-zisa a bugetului. intocmirea programului activitatii principale. inseamnă un administrator sau un investitor va obţine acelasi tip de informatii din ţara. flexibilitatii. Care sunt etapele activitatii de elaborare a bugetului de costuri? 1. disconfortul provocat de retratari a nationale la standarde internaţionale tinde să fie redus sau chiar elimina datelor pentru calculatiile costurilor prin intermediul contabilitatii fiind astfel usurata. concurenta. inseamnă un administrator tranzactiilecomerciale cu viteza. urmărirea executarii. dependenta. flexibilitatii. R: A 89. metodei de stabilire R: A sau un investitor va derula 90. inseamnă un administrator sau un investitor va beneficia de caracterul trRparent al tranzactiilor. metodei de stabilire. 22 . Bugetele de costuri se clasifică din punct de vedere al importanţei. resursele alocate. gradului de cuprindere. Ce reprezinta mondializarea standardelor de contabilitate? a. intre caracteristicile contabilitatii de gestiune se afla confidentialitatea datelor. unitatii de raportare.c. Care sunt criteriile de clasificare a bugetelor de costuri? a. Bugetele de costuri se clasifica din punct de vedere al importanţei.

principiul cooperării dintre toate subdiviziunile intreprinderii. a.mecano-energetic. Care sunt compartimentele de unde bugetul de costuri foloseste date? a. principiul supletei. R: B 92. proiectare tehnologica. la elaborarea componentelor bugetelor de costuri se foloseste metoda globala (pe baza datelor din perioada anterioara) şi metoda analitica (suma elementelor fiecărei componente a bugetului de costuri). luarea deciziilor care se impun a. 2.8. c. 1+2+3+4+5 c.principiul concordantei dintre sistemul de bugete si sistemul de autoritate. 1+2+3 b. Ce metode de caculatie a costurilor se folosesc la elaborarea componentelor bugetelor de costuri? a. 3. financiar-contabilitate.principiul corelării bugetelor de costuri cu politica şi strategia generala. principiul identitatii dintre sistemul de codificare general si cel al bugetelor de costuri. logistica. comercial. 1+2+3+4 R: C 93. 1+2+3+4+5+6+7+8 c. 4. resurse umane. R: B 23 . logistica. metoda analitica (suma elementelor fiecărei componente a bugetului de costuri). comercial. proiectare tehnologica. 5. Care sunt principiile elaborarii bugetelor de costuri? 1. b. resurse umane. 1+2+3+4+5+6+7 R: C 91. financiar-contabilitate. metoda globala (pe baza datelor din perioada anterioară). b. principiul totalitatii. c. logistica. proiectare tehnologica. mecano-energetic.principiul intangibilitatii. 1+2+3+4+5 b.

Bilantul contabil. procedeul reiterării. actul constitutive actualizat. Ce informatii furnizeaza clasificarea purtatorilor de costuri? a. 1+2+3+4 R: C 95. procedeul reiterării. a. contractul colectiv de muncă. 1+2+3+4+5 b. Care sunt documentele interne cu care se coreleaza bugetul de costuri? 1. Hotărârile patronului. Ce procedee se folosesc pentru calculatia costurilor privind productia interdependenta? a. procedeul punctelor de extrem. ofertele către public. organigrama.procedeul algebric. procedeul dispersiei grafice. studiile de evaluare. R: D 96. C 24 . tehnologii de fabricaţie. furnizeaza informaţii privind veniturile obtinute. procedeul punctelor de extrem. c. 1+4 c. procedeul punctelor de extrem. furnizeaza informaţii privind profunzimea posibilă a cunoaşterii R: costurilor.programul de producţie la întreprinderea industriala sau programul (targetul) de vânzări la întreprinderea comercială. cărţile tehnice ale maşinilor din dotare. manualul calităţii.94. standardele profesionale. planul de afaceri. procedeul algebric. procedeul algebric. Ce procedee se pot folosi pentru separarea cheltuielilor in fixe si variabile? a. sistemul contractelor comerciale. corespondenţa precontractuală. R: C 97. 2. 5. furnizeaza informaţii privind gradul de indatorare. b. c. procedeul cantitativ. procedeul celor mai mici pătrate. d. 4. procedeul algebric. sentinţele definitive ale instanţelor de judecată. procedeul punctelor de extrem.procedeul dispersiei grafice. procedeul algebric. d. b. Deciziile Comitetului de Politici Contabile. 3. instituţiile pentru sistemul de prelucrare a datelor. Regulamentul Intern. procedeul dispersiei grafice. procedeul dispersiei grafice. c. b.procedeul reiterării. fluxul de numerar.

cand se stabileste nivelul real al cheltuielilor. in calculul costurilor aferente productiei finite. in calculul costului de achizitie. concurenta de piata. R: B 25 . b. Care sunt factorii care actioneaza asupra organizarii contabilitatii de gestiune? a. in calculul costului productiei cuplate.98. c. patronatul. c. d. patronatul. cand se coreleaza nivelul cheltuielilor cu nivelul productiei realizate. b. cand se coreleaza nivelul cheltuielilor cu nivelul productiei planificate. R: C 100. b. domeniul de activitate. structura organizatorica. domeniul de activitate. domeniul de activitate. marimea firmei. R: C 99. nevoile reale de cunoastere. d. concurenta de piata. structura organizatorica. In ce conditii de calcul al costului se utilizeaza procedeul cantitativ? a. cand se calculeaza costul unitar aferent produselor reziduale utilizabile. in calculul costurilor aferente productiei neterminate. c. In ce situatie se utilizeaza procedeul randamentelor? a.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->