CADRE METALICE CU PRINDERI SEMI-RIGIDE LA BAZA: COMPORTAMENT SI APLICABILITATE PRACTICA

Mircea GEORGESCU Departamentul de Construcţii Metalice şi Mecanica Construcţiilor, Facultatea de Construcţii şi Arhitectură, Universitatea „Politehnica” Timişoara

Rezumat Lucrarea analizeaza comportamentul unor detalii de prindere la baza a cadrelor portal din otel, in conformitate cu prevederile normei EUROCODE 3- Anexa J. Principalul scop al lucrarii este acela de a evalua influenta si avantajele comportamentului semi-rigid al bazei stalpului asupra performantelor globale ale cadrului. Se efectueaza in acest scop un studiu parametric cu scopul de a determina influenta pozitiei suruburilor de ancoraj asupra rigiditatii la rotire a bazei stalpului. Se determina rigiditatea maxima la rotire a bazei, valoare ce se compara cu limitele stabilite in cadrul EC3-Anexa J in vederea clasificarii adecvate a prinderii studiate.

1. Introducere Cladirile industriale moderne necesita preve-derea unor detalii constructive simple si fiabile, pentru asigurarea preciziei si vitezei de montaj. Investitorii impun in general durate de executie scurte de circa 12-18 zile (perioada totala de realizare a investitiei fiind in cazul unei cladiri parter de 12-15 saptamani, ceea ce cuprinde proiectarea, fabricarea, livrarea si montajul). Acest aspect induce in general o presiune remarcabila asupra proiectantilor si impune utilizarea unor solutii structurale si a unor detalii capabile sa satisfaca cerintele mentionate. Lucrarea de fata trateaza, in acest context, problema bazelor stalpilor metalici ai cladirilor industriale tip parter, zona de reala importanta in ansamblul structurii. La nivelul bazei stalpilor, comportamentul real al reazemului este determinat de mai multe elemente, dintre care: baza stalpului metalic, suruburile de ancoraj, blocul din beton al fundatiei izolate, respectiv terenul de fundare. Dintre aceste elemente, primele doua constituie in ultimul timp obiectul unor intense cercetari la nivel european (vezi Programul european de cercetare COST C1), avand ca scop stabilirea unor modele optime descriind comportamentul lor cat mai aproape de realitate. Printre inginerii proiectanti de structuri metalice este din ce in ce mai larg acceptata ideea mentionata in [5]: “valoarea manoperei pentru imbinari reprezinta 50% din totalul manoperei cerute de o constructie metalica”. Aici se includ si bazele stalpilor metalici, care prin alcatuirea lor influenteaza nu numai costurile de executie cat si comportamentul real al structurii. In cazul halelor usoare tip parter, se prefera utilizarea unor reazeme articulate la baza stalpilor, datorita avantajelor economice produse asupra structurii si fundatiilor, cat si datorita executiei lor mai usoare. In figura 1 sunt prezentate cateva detalii constructive tipice, utilizate de companiile ce actioneaza pe piata in Romania (BUTLER, ASTRON, LINDAB, REMCO, etc). In ambele cazuri prezentate in figura se vede ca s-a incercat satisfacerea cerintelor de tip static pentru realizarea unui reazem articulat la baza cadrului structurii principale de rezistenta, respectiv rotire libera si blocarea deplasarilor.
79

80 . unde data fiind natura incarcarilor pot aparea smulgeri mari la baza unor stalpi ai cladirilor industriale tip parter. intr-o structura reala ce lucreaza spatial. cu valori mai ridicate decat pentru cadrele curente. • Capacitatea structurii de a prezenta o anumita rigiditate la rotire in imbinarea de la baza stalpului. Motivele utilizarii unor asemenea piese inglobate cu buloane cuplate in locul clasicelor buloane simple montate cu sablon sunt: • Natura solicitarilor: Romania este o tara seismica. desi usor mai scumpa decat varianta uzuala prevazuta in cazul imbinarilor articulate conduce totusi la un pret de cost rezonabil pe ansamblul constructiei). detaliu care permite o anumita rotire a reazemului. 1 1 2 2 Profil Shear cut-off inglob 2-2 1-1 2 M 12 grade4.6 Figura 1a) – Cupon de forfecare Figura 1b) Profil inglobat Figura 1 – Detalii de rezemare utilizate in practica In figura 2 este prezentat un detaliu de baza de stalp deseori aplicat in practica de autorul lucrarii. Aceasta conduce la aparitia unor forte taietoare importante la baza stalpilor mentionati. • Pretul optim al constructiei (mai ales in conditiile unei tari cu regim seismic cum este Romania) rezulta in urma atingerii unui echilibru intre costurile structurii principale de rezistenta din otel si costurile fundatiilor. utilizata in cazul acestui detaliu este realizata din patru suruburi de ancoraj. Aceasta piesa este prezentata in figura 3 atat in vedere laterala cat si prin doua sectiuni transversale. forta taietoare se distribuie mai ales la baza stalpilor cadrelor contravantuite (transversale sau longitudinale). ca parte a structurii principale de rezistenta. Embedded element 1 110 1 155 90 155 200 200 400 90 200 90 200 1-1 2-2 675 565 2 20 2 105 90 105 150 150 300 Anchor bolts Figura 2 – Detaliul de rezemare utilizat de autor Piesa metalica inglobata in fundatie. Acest detaliu va fi analizat in vederea stabilirii comportamentului sau real. cu o influenta semnificativa asupra rigiditatii de ansamblu (trebuie mentionat aici ca o asemenea imbinare.Aici trebuie subliniat si faptul ca.

Exista o intrebare care se pune in mod natural la examinarea figurilor 3 si 4 si anume “de ce s-au prevazut 4 suruburi si nu 2?” Aceasta intrebare ar putea fi legata de problematica generala a reazemului “nominal articulat” realizat in mod uzual prin prevederea doar a doua suruburi de ancoraj dispuse dupa axa maxima de inertie a bazei stalpului Pentru a raspunde acestei intrebari trebuie observat comportamentul caracteristic al detaliului de rezemare analizat. ceea ce este de evitat. asa cum se solicita pe piata. mai ales in zonele structurii unde se prevad contravantuiri in pereti. adecvata cazului analizat. respectiv a acuratetei teoretice a analizei structurale. “Poate fi acest tip de reazem considerat un reazem articulat?”. ce influenta exercita ea asupra comportamentului de ansamblu al cadrului?”. amplasarea a doua suruburi dupa axa maxima de inertie a bazei nu permite dispunerea centrica in aceasta zona a guseului necesar prinderii contravantuirii in X din peretele cladirii. Stalpul este realizat dintr-o sectiune I compusa din table sudate asamblate prin sudura.00 H c A ch b n oring olts D I et. s-a preferat un grup de 4 suruburi dispuse de o parte si de alta a axei verticale a stalpului. “Merita 81 . Sistemul de mai sus asigura o fabricatie simpla si usor de automatizat a elementelor structurale.p% D I et. se lucreaza de obicei cu solicitari orizontale importante in cazul cladirilor industriale. De aceea. Contravantuirile prinse excentric la baza stalpilor conduc la aparitia unor momente locale sau de torsiune suplimentare. C nb olum ase ±0. cu atat mai mari cu cat creste inaltimea acestora. marind astfel productivitatea. Acesta este subiectul si linia directoare a prezentei lucrari. Aceasta genereaza forte taietoare importante aplicate la baza stalpilor. Din motive legate de practica procesului de proiectare cat si de executie. In acest context trebuie mentionat de asemenea ca programele moderne de calculator destinate analizei structurale permit foarte simplu o analiza mai sofisticata decat cea a clasicului “reazem articulat”. Ori. se obtin o serie de avantaje legate de distributia mai uniforma a diagramei de moment incovoietor pe conturul cadrului transversal al structurii principale de rezistenta.M30) si sa fie necesare mai multe suruburi in imbinare.0 Figura 3 – Schema cadrului metalic analizat Detaliul pentru baza stalpului supus discutiei in aceasta lucrare este prezentat in figura 3Detaliul A. Mai mult. ceea ce permite marirea rezistentei la forfecare a prinderii si satisface cerinta de mai sus. cum se vede in figura. inclusiv piesa inglobata. cu preluarea integrala a fortei taietoare de la baza stalpului de catre suruburile de ancoraj. L=1 0m 8. “Daca imbinarea de la baza stalpului este semi-rigida. autorul analizeaza o serie de aspecte incercand sa raspunda la intrebarea: “Care este valoarea rigiditatii initiale la rotire a imbinarii de la bza stalpului pentru acest tip de reazem ?”. Daca acest tip de reazem se introduce in analiza globala ca reazem semi-rigid. Este foarte posibil din acest motiv ca in asemenea cazuri sa nu fie suficiente doua suruburi (avand de regula diametrul M24. in practica proiectarii din tarile seismice cum este si Romania.

15%.ini = S ij. se efectueaza un studiu parametric asupra valorilor rigiditatii initiale la rotire a imbinarii bazei stalpului. Pozitia suruburilor de ancoraj in raport cu axa maxima de inertie a sectiunii de la baza stalpului. drept raport intre rigiditatea initiala si rigiditatea curenta obtinuta prin calcul pe cazul constructiv respectiv: ∆S j.. 2. Grosimea placii de baza a stalpului t=20 mm Diametrul si grupa suruburilor de ancoraj: in acest caz M42 grupa 6. Pentru fiecare dintre configuratiile amintite s-a determinat valoarea rigiditatii initiale la rotire a bazei stalpului (Sj.0 m. n ) (1) Din diagramele variatiei relative a rigiditatii prezentate in figura 5 functie de pozitia suruburilor. cu o deschidere constanta de 18.. inaltimi la streasina egale cu 4m. Influenta alcatuirii constructive a bazei stalpului asupra rigiditatii la rotire Ca prim pas. Valorile rezultante pentru irgiditatea initiala la rotire a bazei variaza intre 28895 kNm / rad si 62288 kNm / rad. Ideea directoare a studiului a fost de a evalua rolul jucat de fiecare componenta a bazei in asigurarea rigiditatii initiale la rotire a reazemului. inaltime la streasina si panta acoperis..ini (for i = 1. Componentele prinderii de la baza stalpului luate in considerare in cadrul studiului parametric au fost urmatoarele. 25% (ultima valoare a pantei fiind o limita superioara pentru pantele utilizate la ora actuala la cladiri industriale). inaltime la streasina si panta rezulta rolul dominant al pozitiei suruburilor. Pentru evaluarea sugestiva a influentei fiecarei componente asupra rigiditatii la rotire s-a definit variatia relativa a rigiditatii initiale.functie de pozitia in plan a suruburilor de ancoraj.ini) cu ajutorul unui modul special al programului SOPHISTIC..ini S1j. construit in conformitate cu prevederile EC.aceasta influenta sa fie luata in considerare comparativ cu situatia unei imbinari articulate care nu exercita moment incovoietor asupra fundatiilor?” In cele ce urmeaza se prezinta o incercare de a raspunde la aceste intrebari. prezentata in figura 4 Figura 4 – Studiul pozitiei relative a suruburilor de ancoraj Elementele mentionate au fost aplicate pe mai multe configuratii structurale de cadru transversal.6. 82 .3 Anexa J (metoda componentelor). 8m si 10 m iar pantele acoperisului egale cu 5%. 6m. folosind metoda componentelor prezentata in cadrul EUROCODE 3 Anexa J.

40 1.0 Bolt position 2 3 4 5 6 H=4m H=64 H=8m H=10m Figura 7 – Descresterea deplasarii orizontale la coltul cadrului 83 . Percent decrease of ridge vertical deflection "f" (compared to nominal hinged support situation ) depending on bolt position 1 Percent decrease of "f" [%] -5.60 Delta Sj.20 1.0 Bolt position H=4m H=6m H=8m 2 3 4 5 6 Figura 6 – Variatia procentuala a sagetii Percent decrease of frame sway (compared to the nominally hinged situation) depending on bolt position 1 Decrease of sway [%] -55.0 -63.10 1.0 -17.05 1.70 1.Change of initial rotational stiffnes with bolt position 1.15 1.00 4 6 Eaves height [m] 8 10 b) Variatia rigiditatii initiale la rotire cu inaltimea la coltul cadrului Figura 5 – Variatia rigiditatii initiale la rotire a bazei stalpului Valorile rigiditatii initiale la rotire au mai fost folosite si pentru calculul deformatiilor verticale si orizontale ale cadrelor studiate. Cateva rezultate mai sugestive sunt prezentate in figurile 6 si 7.0 -61.30 1.0 -15.0 -67.0 -59.20 Delta Sj.0 -7.0 -71.0 -13.ini 1.0 -65.50 1.0 -9.ini 1.0 -57.0 -69.10 1.00 1 2 3 4 5 6 Bolt position a) Variatia rigiditatii initiale la rotire cu pozitia suruburilor de ancoraj Relative change of initial rotational stiffness with eaves height 1.0 -11.

3. Valorile rigiditatii initiale la rotire au mai fost folosite si pentru calculul deformatiilor verticale si orizontale ale cadrelor studiate. Incadrarea prinderii de la baza stalpului functie de rigiditatea la rotire. s-a utilizat clasificarea imbinarilor practicata de EUROCODE 3 Anexa J. S-a facut o comparatie intre cadrele nominal articulate si cadrele similare cu prindere semirigida la baza.Sj. s-a pus in evidenta o scadere cu 9-15% a sagetii maxime (functie de pozitia in plan a suruburilor de ancoraj) pentru o panta tipica de 15% a acoperisului.hc = inaltimea stalpului (inaltimea la coltul cadrului) Cu alte cuvinte. exprimata cu ajutorul rigiditatii la rotire calculate. Imbinarile de la baza stalpilor se pot clasifica in functie de rezistenta lor. In cazul detaliului de rezemare studiat.ini = rigiditatea initiala a prinderii de la baza stalpului. conform diagramei din figura 8. s-a pus in evidenta o scadere cu 9-15% a sagetii maxime (functie de pozitia in plan a suruburilor de ancoraj) pentru o panta tipica de 15% a acoperisului. Influenta geometriei cadrului. de capacitatea lor de rotire sau de valoarea rigiditatii la rotire.5 ⋅ E ⋅ Ic hc (2) unde: .E = modulul lui Young pentru otel . exprimata cu ajutorul rigiditatii la rotire calculate. Figura 8 –Clasificarea bazelor de stalpi in functie de rigiditatea lor la rotire 84 . Din examinarea relatiei (1) este evident ca valoarea limita definita pentru rigiditatea la rotire depinde atat de geometria sectiunii transversale cat si de inaltimea stalpului. Prin similitudine cu imbinarile rigla-stalp.Ic = momentul maxim de inertie al sectiunii transversale a stalpului .ini > 0. Pentru a stabili daca tipul de prindere la baza stalpului studiat in cazul de fata este de tip semirigid sau doar nominal articulat. relatia (1) furnizeaza limita superioara pana la care prinderea de la baza stalpului mai poate fi considerata nominal articulata (dupa criteriul rigiditatii initiale la rotire). Cateva rezultate mai sugestive sunt prezentate in figurile 6 si 7.S-a facut o comparatie intre cadrele nominal articulate si cadrele similare cu prindere semirigida la baza. In cazul detaliului de rezemare studiat. prinderile semi-rigide trebuie sa aiba o rigiditate initiala la rotire: S j . .

zona B pentru vant.7 ⋅ λ e where λ e = π ⋅ E Rc (3) unde E = modulul lui young iar Rc= limita de curgere a otelului 4. Ulterior calcularii stalpilor s-au stabilit pentru fiecare cadru valorile rigiditatii limita pentru comportarea semi-rigida a bazei stalpilor. unde singurul element geometric modificat a fost inaltimea la 85 .5EI/hc pentru rigiditatea initiala la rotire ceea ce plaseaza prinderile de la baza stalpilor in domeniul comportamentului semi-rigid. Concluzii Lucrarea analizeaza un detaliu constructiv de baza de stalp frecvent folosit de catre autor in procesul proiectarii practice. zona C pentru seism cu ks=0.0 m) insa s-au modificat inaltimile la streasina intre hc=4 m si hc=10 m cu un increment de 2m. De asemenea. functie de pozitia suruburilor.0 m.Astfel apare ideea efectuarii unui studiu pe tipul de cadre descris in figura 2. In figura 9 se prezinta un exemplu relevant privind rezultatele obtinute. s-au stabilit valorile rigiditatii initiale la rotire ale imbinarii de baza. Percent decrease of column buckling length (compared to the nominally pinned connection) with the change of column base rotational stiffness (L=18.0 -25. inaltimea la streasina si panta riglei. In toate cazurile s-a constatat satisfacerea conditiei Sjini>0. respectiv: λ ≤ 0.0 -15. S-au aplicat incarcari uzuale pentru o hala amplasata in Romania (zona C de zapada. s-a efectuat un studiu pe un grup de 12 cadre metalice cu deschidere constanta L=18. Asa cum era de asteptat.0 -20. in vederea stabilirii rolului sau real in structura. H=6.0 -10.6 a suruburilor de ancoraj) Efectul este realmente important deoarece normativul romanesc pentr calcul seismic [7] impune o limitare severa a zveltetei stalpilor in cazul structurilor disipative.0 Anchor bolt position Roof slope 5% Roof slope 15% Roof slope 25% 2 3 4 5 6 Figura 9 – Descresterea procentuala a lungimii de flambaj a stalpului in comparatie cu situatia prinderii articulate S-a mai efectuat si o analiza de stabilitate elastica pe cadrele propuse.2 si ψ=1.0 m si travee T=6.0 m) 1 Percent decrease [%] -5.0). Deschiderea si traveea au fost mentinute constante (L=18. variind intre 28895 si 62288 kNm/rad. pentru a determina influenta reazemului semi-rigid asupra incarcarii critice elastice (Pcr) si in cele din urma asupra lungimii de flambaj a stalpului curent. avand ca scop determinarea rigiditatii limita la rotire pentru diverse inaltimi la streasina (inaltimi de stalp) In cadrul studiului mentionat s-au analizat si s-au dimensionat un numat de 12 cadre transversale din otel. Printr-o analiza parametrica bazata pe metoda componentelor introdusa in EUROCODE -3 Anexa J si aplicata cu ajutorul programului SOPHISTIC.0 m.0 m si T=6. lungimea de flambaj a stalpului descreste cu marirea rigiditatii initiale la rotire (exprimata prin pozitia 1.

541-550. ( 1992) Economic design and the importance of standardized connections Constructional Steel Deign: World Developments. 4.W. pp. Owens G. ***CESTRUCO Continuing Education in Structural Connection –Draft for internal review – Ljubliana Meeting 11-13. Martinez Romero E. 2. Eds. Aceasta permite introducerea in analiza structurala practica a tipului de reazem analizat ca reazem semi-rigid. Bjorhovde R. 3.3. Girardier E. P100-92. Concluziile analizei efectuate arata ca tipul constructiv de baza de stalp propus este semi-rigid in raport cu clasificarea EC. Fewster S... S-a efectuat si o analiza de stabilitate elastica pe cadre cu programul AXIS.V. Brussels Luxembourg. London.04. Elsevier Appl. *** COST C1 (1999)– Column Bases in Steel Building Frames European Commission Edited by Klaus Weinand.2002. European prestandard. January 1997. *** Revised Annex J of EUROCODE 3(1997) Joints in Building Frames .3 Anexa J efectuata in functie de rigiditatea la rotire a imbinarilor. al deplasarii laterale maxime si a lungimii de flambaj a stalpului. cu consecinte benefice din punct de vedere al sagetii la coama..streasina (hc). ***Romanian Seismic Design Code. Studiul avea ca scop stabilirae valorii limita a rigiditatii initiale la rotire a bazei stalpului pentru care acesta ar mai putea fi considerat nominal articulat din punct de vedere a clasificarii EC. 86 . si panta acoperisului. Part 1-1: General rules and rules for buildings. European Commission Edited by Jean-Pierre Jaspart Brussels-Luxembourg.C. CEN Document CEN / TC 250 / SC. *** COST C1 (1999)– Recent advances in the field of structural steel joints and their representation in the building frame analysis and design process. 7. *** EUROCODE 3 (1992)– Design of steel structures. Sci.M. Bibliografie 1. Edited approved draft...J.3 – N 671 E. Dowling P. 5. 6.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful