You are on page 1of 20

Tema 3. Amenajarea tehnologica a hotelurilor 1.Compozitia si organizarea functionala in hotelul. 2. Structura spatiilor in hotel 3.

Caracteristici tehnico-functionale ale amenajarilor hoteliere.

Compozitia si organizarea functionala in hotelul. In general, hotelurile cuprind urmatoarele functiuni, care deternima amenajarea anumitor spatii si crearea anumitor servicii: 1. posibilitatea de a se odihni - Prezinta loc de recreere, relaxare, reculegere -la asigurarea acestora contribue-amenajarea camerei de cazare, amenajarea grupului sanitar, amenajarea spatiilor commune, numarul si calitatea echipamentului. 2. posibilitate de a realiza activitati lucrative - prezinta loc de lucru si comunicare- la asigurarea acestora contributeechipamentul camerei de cazare(telefon etc.), echipamentul specific(internet, modem, fax, printer), echipamentul salilor de conferinta, de convorbiri etc. 3. animatie(miscare ) – accesul in hotel, intarea in hotel, circulatiile orizontale si verticale, afisaje, informare. 4. agrement- loc de distractie, activitati sportive: 5. aspecte comune-loc de armonie si de securitate.

Funcţiunile hotelului:

Odihnă

Lucru

Relaxare,reculegere: -amenajarea camerei -amenajarea băii -amenajarea localurilor comune -Numărul şi calitatea echipamentului
Aspecte comune

Lucru ,comunicare: -echipamentul camerei (telefon etc.) -echipament specific (internet,modem etc.) -echipament de salon şi localuri comune

Animaţie

Deplasare: -accesul în hotel -intrarea în hotel -coridoare,scări -afişare,informate -etc.

Armonie şi securitate: -aspect exterior (arhitectură,concept etc.) -aspect interior (decorare, amenajare,acces la diverse camere) -calitate (primire,deservire etc.) -securitate (securitatea persoanelor şi a bunurilor)

Agrement

Distracţie,activităţi sportive: -amenajare exterioară (tenis,piscină,golf etc.) -amenajare exterioară ( sală de forţă) -activităţi culturale locale etc.

Amenajarile exterioare ale hotelului: Acestea se divizeza in domenii ce concureaza in asigurarea unei coerente in ceia ce priveste imaginea de ansamblu a hotelului - Accesul - Parcaje si garaje - cladirea; - intrarea principala. Accesul la hotel include ca elemente - indicatoarele rutiere, firma(tot mai frecvent incude denumirea marcii comerciale promovata de hotel), elemente publicitare (banere, afisaje etc.- continutul acestora trebue sa fie pe cit de posibil informative continid logo-ul, telefon, mijloace de deplasare etc ). Amplasare in spatiu a acestora tine de reglamentarile in vigoare si de bugetul destinat in aceste scopuri.

-dimensiunile volumetrice: corpul cladirii este influentat de diverse reglamentari avind in vedere statutul de cladire publica: trebue sa intruneasca insusiri arhitecturale si estetice(dispozitia in spatiu-insorirea.) .Parcaje si garaje pentru auto oaspetilor . fie sparat de ea. terenuri de joaca pentru copii etc.sa pezinte un serviciu pentru oaspetii hotelului: trebue sa fie practice. Contribue la imaginea hotelului si trebue sa raspunda celor doua cerinte de baza: . Se ia in vedere -amplasamentul un factor important al succesului. bine situate. pazite.O conditie obligatorie este prezenta unei sisteme deventilare a aerului. stilul arhitertural. inaltimea –numarul de niveluri. tenis de camp. dispunand de constructii cu destintie sportiva: corturi de golf . Multe dintre hoteluri ofera oaspetior posibilitate de a face sport. -fatada. Tot mai frecvent in cadrul loturilor de teren destinate constructiilor hoteliere sunt prevazute fusii de arbori si/ sau arbusti. Spatiile verzi si constructiile cu destinatie sportiva. suparavegheate(vizualizare video).. ninsoare etc. . piscine. Permite: -protectia oaspetilor de intemperii( soare puternic.ea corespunde acelorlas cerinte mentionate mai sus. stilul arhitectural si curatenia). Totodata. in stare buna. securizate.sa asigure siguranta: trebue sa fie privative. ploae. Cladirea hotelului. -flatarea clientului -trecerea din exterior in interior si viceversa Constitue: -primul punct de contact al oaspetelui cu hotelul si creaza prima impresie(uneori categorica) despre hotel(prin elementele decorului. Este necesar de realizat studii de amplasament anterior amplasarii effective a cladirii. decoratiile etc) si sa se conformese bugetului si principiului rentabilitatii(cost argumentat). materialele de constructie. De regula se organizeza in sub sau demisoluri fie in cadrul cladirii. fatada poate constitui un element de personalizare a conceptului de hotel Intarea principala in hotel Contribue: -identificarea de la distanta si destinctia hotelului.

liber. putem remarca si solutia cu o compunere pe orizontala a functiunelor principale: este solutia cea mai libera. dezvoltate in suprafata si pe orizontala si cazare intr-un corp suprapus. completate cu spatiile aferente serviciilor de intretinere. contemporane. avand la baza acelas principiu: Receptia. de tip magazin. in acelas contur exterior. cu multiple accese si spatii libere inconjuratoare. care ocupa o suprafata mare de teren.Simbolizeaza: -dorinta de a cunoaste si lumea interioara(cu cit este mai atragatoare cu atit dorinta este mai mare) Asigura: -protectia persoanelor si a bunurilor aduse de catre oaspeti la hotel. De obicei. Asa numitul stil international al hotelurilor presupune formule plastice similare pentru cea mai mare parte a hotelurilor noi. este suprapunerea aproape completa. amplasate intr-un mediu dens construit. Solutia specifica hotelurilor mijlocii(cateodata si celor mari). care in fond materializeaza procesul tehnologic din hotel.La unele hotele sunt prevazute intari separate pentru bagaje. in care terenul este limitat si cladirea se incadreaza de multe ori in fronturi de constructii existente. Deaceia este specifica hotelurilor mici. este o conditie a bunei functionari a unui hotel.. Amenajarea interioara Indiferent de tipul sau de marimea unui hotel. cu cele mai mari posibilitati de incadrare in tern si de dazvoltare independenta a fiecarei functiuni. pentru ca sectoarele de baza sint aceleas: cel legat de primirea oaspetilor(receptia). primele niveluri sint atribuite receptiei si serviciilor comune si tehnice. integritatea patrimoniala a intreprinderii hoteliere Aspectul arhitectoral al intarii principale in hotel este o problema ce necesita solutionare in cadrul elaborarii proectului cladirii. care se dezvolta pe mai multe niveluri. indepartund astfel o serie de functiune mai incomode de zona de cazare. ultimele fiind cele de cazare.( vezi scheme functionale) Compunera in spatiu a functiunelor principale a unui hotel poate fi realizata print-un sir de solutii. cu grad de confort ridicat.In acest caz. Intrare pentru personal si caile de acces pentru transporul de serviciu. fiind prevazute legaturi cu retiuaua stradala care o deserveste.( vezi schemele) Solutia este caracteristica hotelurilor mari. principiile de organizare interioara sint asemanatoare. de gazduirea lor (cazarea) si de alimentare (restaurantul). Ca o varianta la aceasta solutie poate fi considerata cea in care doar serviciile de alimentatie sint scoase din corpul principal. intrare pentru personal se face din curtea cladirii. permanente sau sezoniere. amplasate intr-un cadru natural. Stabilirea schemei functionale. dezvoltat pe verticala. amplasate intr-un mediu urban cu o densitate de construtie mai mica sau pe terenuri mai degajate de natura. tehnice si cele destinate servirii personalului.De regula solutia tine de caracterul hotelului si categoria de vizitatori si poate reprezenta o stuctura monumentala sau una foarte simpla. Desi este una din cele . spatiile comune si serviciile generale la nivelurile inferioare. Este utilizata mai ales la hotelurile mici si mijlocii.Petru transportul de mare tonaj la fel sunt prevazute cai de acces. sau in statiuni balniare. In sfarsit.

X. Suprafaţa unitate globala camera (m2) funcie de hotel Hotel cu restaurant 50 Hotel cu restaurant şi sală de 65 reuniuni Hotele de 4* 70/75 Suprafaţa unitate-camera (m2) pentu cameră dublă in hotel 1* 22 2* 26 3* 32 .mai scumpe solutii. Solutiile pavilionare sunt adoptate in rezolvarea multor hoteluri sezoniere si presupun ca diverse functiuni sa fie adapostite in cladiri separate. este deosebit de agreabila pentru calatorul obosit de aglomeratia marilor orase.camera se intelege suprafata ansamblului de spatii(localuri) destinate cazarii(locative) raportata la numarul de celule. pe o singura parte a a coridorului. Se opereaza cu termenul unitatecamera Prin unitate. U.camere construite sau proiectate.holul de primire si suprafele destinate serviciilor si anexele complementare activitatii de cazare. -optimizarea fluxurilor de circulaţie (lucrători şi clienţi) -organizarea muncii Inginerii specializaţi în ale hotelăriei au stabilit anumite norme privind unităţile hoteliere ce conţin peste 100 de camere de cazare. insa sint cele mai caracteristice si cele mai des intalnite.sa asigure primirea clienţilor. sau circulara.este -celulele camere (camera propriu zise) -vestibul -grup sanitar . ansamblul localurior(spatiilor) destinate(afectate). pentru ca ocupa cea mai mare suprafata de teren.spatiu servicii de etaj -circulatiile Unitatea globala camera se calculeaza dupa aceias metoda integrind spatiilor comune . Dispunerea camerilor in cadrul etajului se poate face prin mai multe solutii: de tip coridor. Desigur ca aceste solutii de compunere in spatiu a functiunilor de baza nu sint singurele posibile.( vezi scheme) 2. Structura spatiilor in hotel Îmbinarea şi distribuirea spatiilor in cadrul unităţilor de cazare trebuie să corespunda urmatoarelor imperative: . in forma de Y.

1 Holul de intrare -reprezinta imaginea hotelului. loc de intilnire).baie.4* 40 mere construite sau determinate: -celule camere (antreul.) -spaţii de deservire (economat. scări. etc.) -spaţii comune (coridor.WC. .divizată de numeroase celule camere construite sau determinate: -celule camere (antreul.hol etc. scări. etc.loc de trecere(traversare) catre alte servici din hotel.oficiu de etaj etc.) 2.oficiu de etaj etc.) tatea cameră se defineşte ca fiind o suprafaţă destinată cazării .nu presupune intrare pentru personal. . .) -spaţii de deservire (economat.hol etc. -punct de sosire a oaspetilor. -este punct de convergenta si de concentrare a oaspetilor(nod de circulatie.WC.) -spaţii comune (coridor.baie. centru de informare pentru oaspeti.

) -decorare: plante.) -iluminat(conform normelor) direct sau indirect.înălţimea) .informaţii turistice şi de animaţie interne/externe) De documentaţie: -tablou luminos -şevalet Securitate -Toate persoanele care intră în holul hotelului trebuie să fie identificate de către personal.dimensiunile volumetrice holului(suprafaţa mimina conform normelor. fotolii.c etc. . . w.bar.telefon etc.) -acces la camare(ascensor.Echipament: mobilier (mese joase.c.).scări.banchete etc. Funcţiile holului Informare De informare: -servicii de hol (w.materiale uzurii intensive) .goluri largi cu geamuri etc. servicii (cabină telefonică. accesorii (scrumiere etc. -Ieşirile de securitate trebuie să fie vizibile şi degajate. coridoare.saloane) -activităţi(banchete şi reuniuni.).Primire Imaginea clădirii: .Căptuşeală/acoperimintul(pereţi în culori calde.etaje şi numerele camerelor) -alte servicii(restaurant.Concepţia(diverse intari/esiri.litografii etc. decoraţii murale (tablouri.

gestiunea cabinelor. .2 Recepţia Recepţia constituie prima imagine interioară a hotelului atît la nivel decorativ cît şi la nivel al calităţii serviciilor oferite.reţea de apeluri.controlul şi gestiunea liniilor de apel ale Clienţilor.claritate concentrată asupra „desk-ului etc.iluminarea holului. -„Back Office” ansamblul de funcţii cu menire administrativă sau comercială care contribuie la o bună derulare a sejurului. -spaţiu tehnic regrupează tablourile de control(electric.orare.schimb etc.animaţie şi manifestaţii.mesajerie.) Externe:pressing.alarma etc.depozitare etc.taxi Primirea informaţiei Informaţii(tarife.activităţi culturale.sonorizare etc) -Alarme .) Deosebim 3 domenii ale recepţiei: -„Front Office” ansamblul de funcţii care au contact direct cu clientela pe durata sejurului.) Funcţiile hotelului Servicii: -Interne (curăţătorie trezire.2.comunicare optimală între client şi personalul recepţiei.confidenţialitate.) Servicii clientelei: planuri. fără contact direct cu clientul. Supraveghere: -Intrările -plecările şi sosirile persoanelor -echipamente (saloane. Recepţia permite: -identificarea şi localizarea imediată a hotelului de către client după sosire. -crearea unei atmosfere călduroase (acustică adecvată. Gestiunea: -Facturare -casieria -rezervare -night-auditor -check-ingul/ chek-outul Comunicare: Standart.chei.ziare etc.

cuvertura asortata cu perdelele si decorul camerii. .chambre Sanitaire-oaspetele primeaza prezenta echipamentului sanitar in paport cu alte elemente ce determina confortul. Deaceia este important de a cunoaste care sunt doleantele oaspetilor privind camera de cazare.este cea mai scumpa formula de camera de cazare. -produse de primire:hirtie de scris. Zona sanitară: echipament necesar pentru a menţine igiena corporală. 2 plapume(1 de rezerva). terasa cu vedere spre. în totul trebuie să persiste originalitatea. spatiu de lucru. la capatul patului cu actiune „dute-vino”pentru confort. accentul se pune pe confort (dispune de balcon.chambre Vacances.este formula clasica a camerei de cazare. pix sau stilou etc. set de cusut. la fel.chambre Couchoir –functia de baza fiind asigurarea somnului(primeaza) in raport cu alte functiuni.primitoare.(hotele de clasa economica. radio-reveil. sezlong etc ). propunind la echipamentul traditional ce asigura confortul unul specific cum ar fi: mini-bar. . traversine. Pentru a satisface dorinţele clientului se crează condiţiile necesare. satisfacţie. conform nevoilor de utilizare(general.culori calde.. perie automata pentru pantifi etc. -peretii: acoperi cu materiale rezistente la soc si frecare -podeaua:deseori mochetata(confort acustic).decor atrăgător. -zona somn/relaxare. Camera de cazare este ceia ce cumpara oaspetele la hotel. vaxa –in hotele de lux. Un sondaj a scos in evidenta tipologia functiunilor unei camere de cazare: .masa de calcat pantalonii. fara stele) . indirect sau mixt.2. -atribute de pat(exl. Lingeria de pat): matras. programe vidio Pot fi identificate trei zone in cadrul camerei de cazare -zona de primire.raspunde cerintelor omului de afaceri in materie de confort si-i ofera tot echipamentul indispensabil: prize adaptate pentru conexiunea modemului.3 Camera de cazare. Criteriile calificative a unei camere sunt: -suprafaţa -aranjament -echipament*(mobilier si furnitura) -decorul Elemente in corelatie cu organizarea camerii de cazare: -confortul acustic(geamuri duble.pentru camera. ea poarta amprenta asteparilor impuse de oaspete. sulpimentat de lampi aplicate . pereti izolanti). matras de lina. .chambre Travail. sau pavata(usurinta in intretinere si rezistenta la uzura) sau parchet(nobleta). Zona de odihnă: camera de hotel îndeplineşte tot mai multe funcţii ( pentru unii reprezentînd loc de lucru. Amenajare cu gust. pentru unii loc de relaxare.. lampa de masa pentru decoratie si confort.reculegere). In acest cadru .chambre loisirs/detente(relaxare). Doar deschizînd uşa clientul trebuie să simtă o senzaţie de plăcere. usi inchise(pline). TV-cablu. Zona de primire: este constituită din antreu . .).. -zona sanitara. -iluminatul:poate fi direct. 4 perne(2 de rezerva). satelit.

Latimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm. determina rezistanta. estetismul si raportul calitate-pret.-echipamente:(elemente de confort complimentare)-televizor. % 64.1 25. vestibul.8 15. salon. Garsoniera.6 .pentru doua persoane.3 16. reprezentind spatiul destint folosirii de catre un numar de persoane egal cu numarul de paturi.Tipurile utilizate in practica internationala sint variate.        . gradul de confort.9 14. reprezentand spatiul destinat folosirii de catre doua persoane. echipare sanitara proprie. telefon.9 14. noptiera(pentru fiecare pat). Priciul reprezinta o platforma din lemn sau din alte materiale. Camera cu doua paturi individuale. reprezentind spatiul destinat folosirii de catre o singura persoana. 4. Unele suprafete ale camerei de cazare caracteristice la unor hoteluri: Camera cu un pat. pe care se asigura un spatiu de 200/100 cm pentru fiecare turist. Hotel Mercury Hotel InternationalMadeburg Hotel HiltonBerlin Hotel HiltonAmsterdam Din aceste suprafete totale. Camera cu trei sau mai multe paturi individuale. usurinta de intretinere. etc. insa in principal se poate vorbi de: camera cu pat individual. Camerele cu peste patru paturi individuale sunt considerate camere comune.5 12. 2. Apartament. 3. reprezentind spatiul compus din: dormitor.% 72.9 camera cu 2 pat.78 - 1. % 67. scaun(pentru fiecare pat).27 19.8 12. reprezentind spatiul destinat utilizarii de catre mai multe persoane. tipul de partiu al etajului. repartitia pe diverse functiuni ar fi: camera vestibul grup sanitar Camera cu 1 pat. Camera cu priciuri.1 Camera cu 2 paturi. reprezentand spatiul compus din unul sau mai multe dormitoare(maximum 5 dormitoare) sufragerie. Dormitorul poate fi despartit de salon print-un glasvand sau alte solutii care permit o delimitare estetica. -incalzirea si climatizare:generala sau individuala cu reglaj prin termostat.6 Camera cu pat matrimonial. mini-bar.. Suprafetele aferente camerilor de cazare depind de caracterul hotelului .32 Camera cu pat matrimonial. -mobilier: echiparea de baza include-pat.27 21. mp 16.75 21. masa. latimea patului individual este de minimum 90 cm. reprezentand spatiul destinat folosirii de catre una sau doua persoane. -afirma stilul si imaginea de marca a cladirii. mp 19. Camera cu pat matrimonial. vestibul si grup sanitar propriu. mp 16.

 camera pentru lengeria de pat curata si murdara. holuri de pe langa lifturi si scari. Sunt spatii ce asigura legatura intre diverse spatii in hotel. cele pentru tineret predomina in fondul de camere de cazare lele cu 3. In mod curent ele cuprind functiunile necesare deservirii vizitatorilor si intretinerii camerelor. si masa. fiind in functie de categoria hotelului si de solutiile constructive.a. in care se depoziteaza cele ale vizitatirilor a caror camera nu a fost inca eliberata sau a celor care se eliberiaza inainte de ora plecarii Desigur ca existenta tuturor acestor spatii.4. in hotelurile pentru sportivi.  camera personalului de etaj cu dotarea sanitara corespunzatoare. trebuie asigurar spatiul rentru pastrarea si aranjarea mesei(pe rotite) pentru cazul servirii ei in camera. 2. cu2 paturi.  camera de bagaje. apartamente) depinde de caracterul hotelului. Din acesta catigorie de spatii fac parte: .Diverse solutii de realizare a camerelor de cazare sunt prezentate in schemele de mai jos: Raportul dintre diversele tipuri de camere de cazare( cu 1 pat. Spatiile pentru public.pentru vizitatori si oaspeti. cum ar fi:  un oficiu de deservire pe etaj.  accesul la tubul de evacuare a gunoaelor. pasaje s. La cele aratate mai sus se mai adauga si unele grupuri sanitare care.  camera pentru materiale si utilaj de curatenie si intretinere. in hotelurile de vacanta acest raprt este caracteristic camerilor cu 2 paturi( in unele hoteluri cifra fiind de 100 %). in mod curent si ocazional. legat cu oficiul central al restaurantului prin intermediul caruia se serveste in camera miculdejun. escolatoarele) 2. galerii.In mod curent ele cuprind:  circulatiile orizontale( coridoare . contribuind astfel la realizarea procesului tehnologic. el trebuie sa asigure posibilitatea unor mici preparatii ocazionale si a depazitarii veselei necesare care de multe ori ramane pe etaj: de asemenea. Spatiile pentru personal si serviciile de etaj. precum si dimensiunile lor variaza de la caz la caz.)  circulatiile verticale ( scarile: principale. sunt de rezerva pentru cazul defectarii uneia de la camere sau completeaza dotarea mai redusa (in hotelurile de categorii medii si inferioare).4 si mai multe paturi. De exemplu in hotelurile de afaceri fondul de camere de cazare este dominat de camerele cu 1 pat( 60-80% din totalul de camere). 2. solutiile constructive si alti factori.  camera pentru calcat la dispozitia clientilor sau a persolalului. Circulatiile orizontale si verticale.5. precum si de gradul de mecanizare a diverselor servicii. categoria de confort. lifturile: pentru vizitatori si oaspeti si pentru personal si bagajele oaspetilor. cu pat matrimonial.4. holuri de etaj. Indicii rezultati din analiza a numeroase lucrari arata ca ponderea lor pe total este totus neimportanta si ca este de dorit justa lor dimensioanre. pentru personal si speciale-pentru evacuarea locatarilor in caz de incendiu sau alte pericole.

ring.a.a. garage subterane s.  salonele unitatilor de alimentatie. casinou)  sali pentru reuniuni( sala de conferinte.). capacitatea hotelului.  centrala telefonica  ateliere auto. telegraf. gradul de mecanizare a serviciilor. telefon. bazine de innot.  Grupurile sanitare comune.Din aceasta categorie fac parte:  spalatoria  ateliere de lucru  magazii si depozite penru produse alimentare si materiale.a. discoteca. spalatorie auto. ce asigura functionalitatea hotelului.6. bar. sala de expozitii. Existenta acestor spatii depinde de caracterul. ( restaurant. 2. sala de banchete.  depozitul pentru lingeri de pat  sala de supraveghere a securitatii din hotel. arena s. pisina.) sali pentru agrement( sala de sport. Spatii pentru servicii de posta. sala pentru convorbiri s. conditiile de expluatare. Spatii tehnice si anexe Spatiile tehnice au menirea de a adaposti serviciile. garderoba. terenuri de tenis. .

plafonul. prospetime. pentru desingul interior: peretii interiori. In prezent. podeaua si plafonul Peretii interiori.Toate elementele decorului trebuie sa fie comesurabile. de regula. In totul trebuie respectat “simtul masurii”. echipamentelor. 3. Organizarea armonioasa a mediului interior are implicatii psihologice asupra individului. Principii in amenajarea interioara a hotelurilor 1. firma. care sa corespunda nu numai cerintelor functionale si estetice. 2.Elementele constructive ale mobilierului. aranjamentele exterioare(amenajari horticule sau peizajistice). Atributele hotelului care contribuie la crearea stilului sau particular sunt: pentru desingul exterior: fatada. 2. 5. echipamentele. intarea principala. 4.Ambianta trebuie sa sa ofere senzatie de lumina.La baza fundamentarii activitatilor de amenajare interioara sta rationalmentul functiunalitatii: se porneste de la util la estetic. spatiu. Elemente ale decorului in hotel.3. influentat de traditiile zonei geografice si segmentele de consumatori. terminat. departajind zonele de lucru de cele de odihna. pardoseala. dar si celor sociale si psihologice. 6.Reprezinta un mediu material format artificial. Confortul emotiv depinde in mare masura de faptul cat de corect si comod sunt organizate in mediul interior procesele pentru care este destinat spatiul respectiv. fenomen caracteristic hotelurilor de oras. Prin amenajarea interioara se intelege organizarea spatiului interior al cladirilor. mereu mai pretentioase. ea fiind o continuare logica a acestuia. El trebuie sa trezeasca emotii pozitive. Amenajarea interioara armonizeaza cu aspectul exterior al cladirii hoteliere. iluminarea. vitrina. mobilierul.Faptul ca interiorul hotelului nu se “leaga” cu arhitectura exterioara creaza nemultumiri si dezamagiri din partea oaspetilor . alte obiecte trebuie sa aiba un aspect stric loconic. se cauta cai noi de obtinere a unei arhitecturi variate si originale. care ar stimula acomodarea in respectivul local. in scopul crearii unor conditii de confort pentru vizitatori(oaspeti) si personalul hotelier.1 Peretii. Captuseala (peretilor si a podelei) trebuie sa raspunda unor cerinte: . Caracteristici tehnico-functionale ale amenajarilor hoteliere. sint folositi pentru a segmenta spatiul hotelului. caile de acces. operele de arta. Amenajarea interioara tine de gustul si de creativitatea hotelierului.

tencuiala protectoare Mocheta sau placaj.presinta element al decorului si protectie acustica.asigura posibilitatea deplasarilor in conditii de securitate . E.(placaj de ceramica. 4 indicand rezistenta sporita la intensificarea traficului ). a culorilor si motiful decorativ. tencuiala cu adaos de resina sau captusita cu placi din masa plastica Podeaua. este necesar de a cunoaste materialele . mocheta) Clasamentul UPEC ierarhizeaza localurilor hotelului in functie de uzura si defineste principalii factori de degradare a pardoselei. contribue la formarea senzatiei de confort atat prin proprietatile tehnice pe care le presupun(acustice). porozitate sau natura materialului din care a fost obtinut. Acoperind suprafete imense podeaua este supusa unui unalt grad de uzura si degradare. tine rezistenta la agentii chimici(valori 0-3) .- - prezinta un important element al decorului. Nici unul nu este ideal şi poate fi clasificat ca: Pardoseala -dura. Podeua indeplineste doua functii de baza: . Este necesar de atribuit pentru fiecare din factorii deterioratori un indice ce exprima gradul de rezistenta la impactul cu factorul deteriorator dat. mocheta sau tesatura cu suport de vinil lipita pe pereti Mocheta.C-chimie. pe o perioada cat mai mare de timp. tesatura lipita. contribue la formarea ambientului in hotel. 3 indicind o rezistenta mai mare la impactul pasilor).( in general in scopuri acustice) pereti Holul principal podea Camera de cazare Grupul sanitar pereti podea Pereti podea Sunt acoperiti cu bucline. vopsele. cat si prin imaginea pe care o confera asigura corespundere in materie de igiena prin posibilitatea de curatire rapida si usoara prezinta investitii importante(circa 457 euro/mp) Tipuri de captuseala in functie de locul utilizarii Circulatiile in hotel pereti Adesea zugravite cu vopsea protectoare sau tesatura(adezivi sunt obligatorii) podea Mocheta.Pbatatura(valori intre1 si 3. In scopul mentinerii podelelor intr-o stare functionala buna. (din considerente de confort) Tencuiala poliester sau faianta Placaj din ceramica. Norme UPEC U-uzura(valori intre1 si 4. comportamentul cu apa(valori 0-3). uneori parchet) -pardoseala moale sau elastica (captuseala din placi vinilice. utilizate la finisare lor(pardaseala). Pardoseala poate fi clasificata în dependenţă de duritate. marmora in cele de lux Tencuiala protectoare. defineste stilul hotelului prin utilizarea diverselor materiale de finisaj. placi din piatra natural si marmora.

blocuri sau parchet Aspectul general al pardoselei va fi corelat cu imaginea de ansamblu promovata de hotel. Sali de conferinte Camera de cazare Grupurile sanitare din camera de cazare Grupurile sanitare comune. Sali de ascultare sau Sali cu televizor Circulatii secundare.). precum marmura. adunate electrostatic Ţiglă de ceramică-de carieră şi ţiglă dură glazurată mai Linoleum în formă de plăci decorativ sau foi Pardoseală de răşină cu sau Lemn de plută în formă de fără vinil sau particole de plăci sau foi marmură încorporată Chit de bitum aşternut în mod „in situ” Magnezit şi alt finisaj compoziţional aşternute în mod „in situ” sau ca blocuri mici Lemn-lemn dur aşternut dungă. . plastic de tip tigla. -tesuturile din fibre.ţesute. -lemnul -sticla. biurouri. Materiale utilizate la finisarea peretilor despartitori: -Vopselele. Sali de reuniune. smoc. -tapetul -materile din plastic(laminat. tesatura cu suport de vinil s. oficiile de etaj Scarile colective Finisajul de podele Finisaj dur imentat de terasă şi granolitic Piatră naturala.Holul principal Circulatiile principale la parterul hotelului Salane. placă în formă de lespede U3P2E1C0 U3P2E1C0 U3P2E1C0 U2P2E1C0 U2P2E0C0 U2P2E2C1 U3P2E2C2 U3P2E1C0 Finisaj semi-dur Ţiglă termoplastică Vinil în formă de plăci sau foi Cauciuc în formă de plăci sau foi Acoperământ moale de podea Covoare. -metalele. lipite adeziv.a.

modul de iluminare(incandescent sau fluoriscent sau hologen). concentrare. Ca si peretii tavanele au proprietate de a influenta spatiul. policandre. la fel unele zone ale camerii necesita iluminare particulara: la capataiul patului doua puncte de lumina. ) tipul de iluminare(direct. noptiera. La masa de scris un lampadar cu flux directionat al lunimii. in vestibul se prevede iluminat general(cu posibilitate de a actiona din pat). Iluminatul artificial in spatiile din hotel se realizeaza in mod idividual in functie de local. din motive de securitate. intimitate. lumina. relaxare etc. Prezinta specific iluminarea grupului sanitar . dulap haine. O persoană în timpul somnului elimină circa 350 g de apă şi se mişcă de 20-30 ori. Iluminatul artificial Normele hoteliere stabilesc valori minime in privinta necesarului de lumina.materializat prin iluminare(Lx).Un plafon jos poate crea o atmosfera de intimitate. pentru citit. Localizarea mobilei se face asiguraind o circulatie usoara in cadrul camerei. Dotarea camerei de cazare cu mobilier se face in functie de caracterul hotelului si categoria de confort. respectind norme de distanta inre ele. Plafonul(tavanul) . .Unele hotele sunt echipate cu paturi ”King Size” dimensiunile cărora constituie 200x200).-alte materiale.Plafoanele joase reduc consumurile de energie. ce trebuie avute in vedere la intretinerea lor. Iluminatul este un element al ambientului si al atmosfericii in hotel. scaun sau taburet(dupa numarul de paturi). indirect). este prevazut un punct de lumina general si la oglinda(unul nin partea de sus sau doua pe lateral ). Calitatea iluminatului depinde de sursele de iluminat(plafoane. -vocatia iluminatului. Echipamentul electric: Televizorul. Se ştie că popoarele de origine latină aşa ca francezii preferă patul dublu pe cînd anglo-saxonii preferă paturile separate. dar rece. El trebue sa integreze mai multe variabile: -confortul vizual. proprietatile termice si cele acustice. convivialitate.fapul de a crea prin iluminat stari ale atmosfericii : calmare. Mobilierul si inventarul camerei de cazare. Deci hotelierul trebuie să ofere confort şi să asigure igienă. In camera de cazare. Contribuie la atmoasfera unei incaperi. dar si impresia de spatiu suprapopulat.un plafon inalt creaza o ambianta spatioasa. Fiecare din materialele mentionate oferi peretilor proprietati specifice. Specificul aşternutului: În Europa se pune accent pe dimensiunile patului (conform normelor:dimensiunile patului pentru 1 persoană este 100x200cm şi 160x200 pentru 2 persoane. Piesele de mobila obligatoriu prezente sunt: pat.

cum ar fi: Servicii complementare: Telecomanda devine mijloc de legatura inter-service: -de la etaje spre recepţie (starea camerelor. . Pentru hotel o sursa de venit suplimentar. in sala de bae Ehipament de semnalizare si apel a) in caz de incendiu. gestiunea mini-barului) -de la etaje spre serviciul Servicii suplimentare predestinate clienţilor: -Cablu sau satelit care oferă gamă largă de programe -„Pay TV”sau „Pay per view”: selecţia unor filme contra unei plăţi(24 h) -Diverse jocuri gratis sau contra plată -Internet: cces gratuit Interactivitatea informativă: -Teletext (meteo.-devine un atribut nesesar al camerei de cazare.evenimente etc. In majoritatea cazurilor sursa de alimentare cu apa a constructiilor hoteliere o constituie retiaua de apa a localitatii. pentru unitati izolate(cabane sau moteluri) se recurge la captari proprii. O problema de baza in asigurarea bunei functionari a hotelului o constituie alimentarea cu apa si evacuarea apei uzate. cladirile trebue sa fie dotate cu sisteme de prevenire a incendiilor. In acest scop in cadrul cladirii hoteliere sunt functionale instalatiile sanitare.) -Prezentarea evenimentelor cu caracter local sau regional -Consultarea facturii Interactivitatea serviciilor: -Mesajerie -Trezire -Radio Telefonul Camerele de cazare sunt dotate cu aparate telefonice constructiv modificate si prezinta unele specificitati: -nu pot fi accesate decit prin statia telefonica a hotelului -au numarul de telefon corespunzator numarului camerei de cazare. -discul aparatului permite accesarea directa a unor servicii din hotel -localizarea aparatului in camera de cazare se face in asa mod ca sa asigure funcionalitate: linga pat. Instalatii sanitare in hotel Alimentarea cu apa. care necesita toate lucrarile si amenajarile specifice. Aparatul fiind dotat cu dispozitive ce permit realizarea unor functiuni. dat fiind faptul ca depaseste functia de simplu furnizor de informatii. bursa valutară. utile atit pentru oaspeti cat si pentru hotel. pe masa de scris.

Reteua interioara. Canalizarea si echipamentul sanitar. -cada de dus. asigura cu apa potabila sau industriala (tehnica) punctele de consum de apa: robineti. in subsului cladirii fiind prevazut un contor de evidenta a consumului de apa.Pentru o buna functionare a instalatiilor interioare. Echipamentul sanitar din dotarea cladirilor hoteliere este ales cu respectarea urmatoarelor factori de influenta: tehnici. amplasati in locuri vizibile si usor accesibile. Retea separata in cadrul aprovizionarilor cu apa este cea aferenta instalatiei de combatere a incendiilor.etc. -bideu. baterii de robineti. la bransare.La unele hotele se intalnesc camere de cazare . aparate de contracurent sau in rezervoare. de la bucatarii. -tevile de canalizare verticale si cele orizontale trebue conectate in asa mod ca sa nu permita scurgeri de apa si eliminarea gazelor de canalizare.si in variate solutii constrictive. piscine s. consumatoare de apa. piscine. in camerele de cazare cu un pat.cu esiri sub acoperisul cladirii si cu posibilitati de a se putea verifica de pe fiecare palier. fara tunele circulabile sau etaje tehnice. Fiecare din cele mentionate pot fi fabricate dintr-o diversitate de materiale:faianta. Reteua de canalizarea apelor uzate la constructiile hoteliere este in stransa legatura cu cea de alimentare cu apa atat din punct de vedere al proectarii cat si al expluatarilor. de debit . inzestrat cu trei sau patru piese. mase plastice etc. closeturi.Temperatura apei calde menajere nu va depasi +65grade C.Consta din hidranti de incendiu. formata din tevi (furtunuri)din metal sau materiale flexibile. -alegerea dimensiunilor si formelor de legatura frontala a tevelor de canalizare se face in conformitate cu normele in vigoare. spalatorii.. cat si cu doua paturi. Bransamentul retelei interioare la cea a localitatii se face. trebuie sa se dispuna. stipulate de legislatie. Sistema de canalizare asigura evacuarea apelor provenite : din racordarea echipamentului sanitar. grupul sanitar contine doua piese. este necesara intercalarea unui rezervor de acumulare si a unei instalatii de pompare.Cand debitul este insufficient. cu posibilitati usoare de control si intretinere. Prepararea centralizata a apei calde se face la punctul termic sau in centrala termica. cu curbe largi. In cadrul constructiilor moderne numerele de cazare au grup sanitar separat. in boilere. -closet(cada WC) -uscator de prosoape. In cadrul constructiei hoteliere sunt intalnite urmatoarele tipuri de echipamente sanitare: -chiveta (de diverse marimi si materiale de fabficatie). Aprovizionarea constructiilor hoteliere cu apa potabila(rece si calda) se face in conformitate cu normele sanitare. tabla emalata. chivete. la fel cele provenite din precipitatii atmosferice. dusuri. -nu se recomanda montajul retelelor in pardoseala.economoci si estetici. Reteua de canalizare se va realiza cu respectarea urmatoarelor recomandari: -traseele vor fi cit mai drepte si mai directe. In hotele vechi sau de categorie de confort modesta. de regula. -pisuare. Acestea din urma fiind instalate pe langa cazile de baie. -cada de baie. Apa calda menajera trebuie sa aiba aceleas proprietati ca si apa rece(mai putin temperatura).a. presiune suficienta si regim permanent. -montajul coloanelor se va face in ghene special prevazute in acest scop.

presiunea si continutul de praf. -incalzire centrala.reprezentand un sistem tehnic complex.La fel se resurge la ventilarea naturala pe verticala. depozitele. Liftul Liftul se foloseste pentru deplasarea pe verticala a pasagerilor. lichid sau gaze naturale. pentru a asigura maximum de confort uman. sala cu dusuri. cu aparate electrice de incalzire).capacitatea si viteza de deplasare a liftului variaza.Puterea de ridicare. In sistemul de incalzire centrala in calitate de corpuri de incalzire sunt folosite in mod uzual radiatoarele din fonta.In camerele de cazare ventilarea se face cel mai corect prin ferestre si usile de la balcon. WC sa fie comune pentru intrg etajul de cazare. un dispozitiv de ridicare cu functiune continua ce asigura deplasarea persoanelor si greutatilor la diferite nivele cu telecabina. Sursele de caldura pentru asigurarea incalzirii centrale pot fi surse proprii ale hotelului. Instalatii de incalzire Pentru incalzirea diverselor tipuri de constructii hoteliere pot fi utilizate mai multe sisteme posibile: -incalzire individuala(cu sobe pe basa de combustibil solid. Parametrii care conditioneaza starea de confort sunt:temperatura. Instalatii de ventilare In hoteluri se utilizeaza ventilare(schimbare de aer) naturala si mecanica(artificiala). reteaua de termoficare a localitatii.In hotele se folosesc lifturi pentru pasageri. Pentru obtinerea parametrilor necesari aerul este in prealabil prelucrat in aparate speciale denumite aparate de conditionare a aerului. fiind utilizate in acest scop instalatii de introducere a aerului.5m/sec lifurile combinate au ca carcteristici: puterea de ridicare-1000-1125 kg -capacitaea max-14-16 persoane .Asa. convectoarele sau suprafetele radiante(plafoanele sau pardoselele). viteza de miscare a aerului in incapere. pasageri si greutati(combinate) si dispozitive de ridicare(elevatoare). Instalatii de climatizare Prin climatizare sau conditionare a aerului se intelege mentinerea anumitor parametri ai aerului intr-o incapere.dotate exlusiv cu chiveta. sunt prevazute cu ventilatie mecanica atat de evacuare cat si de introducere a aeruli. aburul sau aerul cald. surse vecine la care hotelul este racordat. prin canale de aer. ce se misca in cadrul minei liftului. Incaperile cu degajari rau mirositoare sau nocive. pentru lifturile de pasageri -puterea de ridicare-750 kg -capacitaea max-11persoane -viteza max la cladirile cu 5-8 nivele-1m/sec cu 9-10 nivele-1. urmand ca sala de baie. umeditatea relativa. baile. cum sunt closetele. reprezinta un sistem in care sursa de caldura este distribuita in toate incaperile cu ajutorul unor fluide care pot fi apa calda. garajele sa.

spalatorii etc.5 m/sec In cadrul unor hotele sunt prevazute lifturi destinate personalului de serviciu.5m/sec cu 11-16 nivele-2. La hotele de categorie modesta de confort incepind cu nivelul patru/ Numarul lifturilor se calculeaza reesind din raportul 1lift pentru 150 pasageri. ca oficii.4m/sec). spatii tehnice. Lifturi pentru pasageri sunt prevazute in urmatoarele cazuri: La hotele de lux incepind cu nivelul doi La hotele de categorie medie incepind cu nivelul trei.5 m/sec cu 17-32 nivele-3.-viteza max la cladirile cu 5-8 nivele-1m/sec cu 9-10 nivele-1. avand suprafata pana la 1mp. viteza 0. .Ele asigura legaturi intre diverse spatii din hotel.De regula sunt dispozitive de ridicare de capacitate mica(pana la 100kg. dar nu mai putin de doua.