You are on page 1of 256

PREFAŢĂ
CD-ROM-ul pe care îl prezentăm cuprinde imaginile de microscopie optică ale unor ţesuturi şi organe în coloraţiile uzuale folosite în laboratoarele de histologie şi histopatologie. Preparatele microscopice au fost fotografiate la obiective de diferite mărimi (6x, 16x, 40x), iar imaginile obţinute au fost eşalonate pe capitole, care reprezintă obiectul Histologiei Generale. În felul acesta, microfotografiile cuprin atât imagini de ansamblu, cât şi de detaliu ale preparatelor. Imaginile sunt însoţite de un text explicativ, concis care uşurează înţelegerea structurilor prezentate. În acelaşi timp CD-Rom-ul oferă posibilitatea unui exerciţiu de diagnostic prin faptul că, aceleaşi imagini pot fi studiate şi fără legendă. Acest CD-Rom a fost realizat după preparatele microscopice din colecţia didactică a Catedrei de Histologie, preparate care au fost realizate de colectivul aceleaşi catedre utilizându-se tehnicile histologice obişnuite şi diferite coloraţii: hematoxilină-eozină, hematoxilină ferică, Sudan III, rezorcină fuxină Weigert, orceină, impregnări cu azotat de Ag, albastru de toluidină, acid osmic, albastru de metil. Imaginile prezentate pe acest CD-ROM constituie un îndrumător pentru lucrările practice de Histologie destinat studenţilor de la Medicină Generală, Stomatologie şi Colegii, precum şi cercetătorilor interesaţi de aspecte de anatomie microscopică. Colectivul Catedrei de Histologie adresează mulţumiri studentului de la Medicină Generală, Iulian Şerb pentru realizarea tehnică a acestui CD-ROM.

MENIU

INDEX

IEŞIRE

MENIU
Ţesuturile epiteliale Ţesuturile conjunctive Ţesutul sanguin şi hematopoeza Ţesuturile musculare Sistemul vascular Ţesutul nervos Sistemul nervos Organele limfoide
INDEX IEŞIRE

INDEX ALFABETIC
Arteră elastica (aorta) – HE Arteră elastica (aorta) – orceina Arteră elastica (aorta) – RFW Arteră musculară – HE Ganglion limfatic – HE Ganglion spinal – HE Glanda corticosuprarenală – HE Glanda salivară parotida – HE Glanda salivară submandibulară – HE Glanda sebacee – HE Glanda tubulară simpla – HE Glanda tiroida – HE Eritrocite – Giemsa Limfocite – Giemsa Măduva hematogenă – HE Măduva spinării – crezil violet Maduva spinarii (corn ant.) – azotat de Ag Măduva spinării-cornul anterior – HE Monocite – Giemsa Nerv (secţ. transversală) – HE Osificarea endocondrală – HE Pachet vasculo-nervos PMN Bazofile – Giemsa PMN Eozinofile – Giemsa

MENIU

IEŞIRE

INDEX ALFABETIC
PMN Neutrofile – Giemsa Reticulocite – crezil violet Scoarţa cerebeloasă – HE Scoarţă cerebrală – HE Splina – HE Timus – HE Trombocite – Giemsa Ţesut adipos – Sudan III Ţesut adipos alb – HE Ţesut cartilaginos elastic – RFW Ţesut cartilaginos fibros – HE Ţesut cartilaginos hialin – HE Ţesut conjunctiv dens tendinos – HE Ţesut conjunctiv lax – HE Ţesut conjunctiv mucos – HE Ţesut conjunctiv pigmentar (solz de peste) Ţesut conjunctiv reticular – HE Ţesut conjunctiv elastic – RFW Ţesut epit. cilindric simplu – HE Ţesut epit. cilindric simplu – mucicarmin Ţesut epit. pseudostrat. cilindric ciliat – HE Ţesut epit. simplu pavimentos – azotat de Ag Ţesut epit. strat.pavimentos cheratinizat–HE Ţesut epitelial-uroteliu – HE

MENIU

IEŞIRE

trans. – acid osmic Ţesut osos compact (secţ.INDEX ALFABETIC Ţesut muscular cardiac – albastru de toluid. – acid osmic Ţesut nervos – fibre trans. Ţesut muscular cardiac – HE Ţesut muscular cardiac – HFH Ţesut muscular neted – HE Ţesut muscular striat – HFH Ţesut muscular striat (secţ.) Ţesut osos spongios – HE Vena – HE MENIU IEŞIRE . long) – HE Ţesut osos compact şlefuit (secţ.) – HE Ţesut nervos – fibre long. trans.

Epiteliile glandulare Epiteliile senzoriale MENIU INDEX IEŞIRE .ŢESUTURILE EPITELIALE Ţesuturile epiteliale sunt alcătuite predominent din celule. Celulele se găsesc în raport de contact şi sunt Epiteliile de înveliş şi căptuşiresolidarizate prin mijloace stabile de fixare şi/sau printr-o cantitate (de suprafaţă) redusă de substanţă intercelulară. Sunt structuri avasculare. substanţa de ciment.

Nucleii din acelaşi rând sunt similari ca formă. în timp ce nucleii superficiali sunt mai mici. Caracterul de epiteliu unistratificat (simplu) sau pluristratificat (multistratificat) se stabileşte după numărul rândurilor de celule. Forma celulelor din rândul superficial determină tipul epiteliului: cilindric sau pavimentos. Epiteliu unistratificat sau simplu Epiteliu pluristratificat Epiteliu pluristratificat se caracterizează prin prezenţa mai multor rânduri de celule. se găsesc aspecte nucleare intermediare. hipercromi. uneori în mitoză. adesea picnotici. Se disting diferenţe structurale între nucleii din diferitele rânduri: nucleii profunzi sunt de tip activ. condensaţi.ŢESUTURILE EPITELIALE Epiteliile de înveliş şi căptuşire (de suprafaţă) Epiteliile de înveliş sunt formate din celule ordonat aranjate şi dispuse pe o membrană bazală. nucleul picnotic sau absent. mărime şi structură. Între aceste două tipuri extreme . Celulele keratinizate au citoplasma omogen eozinofilă. acesta din urmă putând fi keratinizat sau nekeratinizat. nucleolaţi. eucromi. Epiteliile glandulare Epiteliile senzoriale Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat Uroteliu MENIU INDEX IEŞIRE .

dispuse pe mai multe rânduri (ex. Intră în alcătuirea glandelor exocrine.ŢESUTURILE EPITELIALE Sunt formate din celule puternic specializate. lipsite de sistem canalicular. cilindrice. clare. glanda Lieberkun). dotate Epiteliile de înveliş şi căptuşirecu unsuprafaţă) (de sistem canalicular şi a glandelor endocrine. tubular (ex. Glande tubulare simple Celule epiteliale înalte. dispuse întrun singur rând pe membrana bazală. sebacee Glanda tubulo-acinoasă Epiteliile senzoriale MENIU INDEX IEŞIRE . Epiteliile glandulare Glanda alveolară simplă Este formată din lobuli glandulari. înconjuraţi de un sac conjunctiv. dispuse într-un singur rând pe membrana bazală. stratul bazal al glandei conţine celule active metabolic. glanda sebacee). Restul glandei conţine celule poliedrice. care au capacitatea de secreţie şi de excreţie. delimitând un lumen filiform.

alungită sau neregulată. vacuolară (ex. care delimitează un lumen îngust. care delimitează un lumen mai larg. este dispus central. iar citoplasma este clară. Canalele excretorii caracterizează glandele exocrine.ŢESUTURILE EPITELIALE Glanda tubulo-acinoasă Epiteliile de înveliş şi căptuşireOrgane parenchimatoase. Au lumenul delimitat de celule clare. în plin parenchim. în stromă. formate din celule dispuse subsunt mici. glanda parotidă). Acinii seroşi formă de acini secretori şi formaţi din celule înalte. de formă submandibulară sferică. Acinii micşti sunt cei mai mari. având un aspect granular (ex. cu citoplasma întunecată. sau extralobular. sunt formaţi din celule mai joase. pseudostratificat sau bistratificat. Nucleul sferic. având formă semilunară (semilunele Gianuzzi) (ex. Dispuse intralobular. sunt formate din celule epiteliale cubice sau cilindrice. dispuse pe o membrană bazală. Nucleii hipercromi sunt dispuşi bazal. formând un epiteliu unistratificat. glanda Gianuzzi submandibulară). (de suprafaţă) canalicule excretoare. Între celulele mucoase şi membrana bazală se intercalează 1-3 celule seroase.iar citoplasma celulelor este bazofilă. glanda submandibulară). Epiteliile glandulare Epiteliile senzoriale MENIU INDEX IEŞIRE . vacuolare (mucoase). Acinii mucoşi sunt mai parotidă mari decât cei seroşi.

Ele formează receptorii analizatorilor.ŢESUTURILE EPITELIALE Epiteliile de înveliş şi căptuşire (de suprafaţă) Sunt tratate în cadrul organelor de simţ. Epiteliile glandulare Epiteliile senzoriale MENIU INDEX IEŞIRE .

cubic sau cilindric pavimentos (HE.Ţesut epitelial cilindric simplu – coloraţie HE – Epiteliu unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule. Enterocite 2. iar după forma celulelor. mucicarmin 1. mucicarmin). acest epiteliu poate fi pavimentos. Axul vilozitatii cu ţesut conjunctiv 1 2 3 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Celule mucipare 3.

Celule mucipare 3. iar după forma celulelor. Enterocite 2. mucicarmin). acest epiteliu poate fi pavimentos.Ţesut epitelial cilindric simplu – coloraţie HE – 2 1 3 Epiteliu unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule. cubic sau cilindric (HE. Axul vilozitatii cu ţesut conjunctiv _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . mucicarmin 1.

acest epiteliu poate fi pavimentos. mucicarmin).Ţesut epitelial cilindric simplu – coloraţie mucicarmin – Epiteliu unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule. Enterocite 2. Celule mucipare 3. Axul vilozitatii cu ţesut conjunctiv 3 2 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . HE 1. iar după forma celulelor. cubic sau cilindric ( HE.

iar după forma celulelor. Celule mucipare 1 3 3. acest epiteliu poate fi pavimentos. mucicarmin). Enterocite 2. HE 1. Axul vilozitatii cu ţesut conjunctiv 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . cubic sau cilindric ( HE.Ţesut epitelial cilindric simplu – coloraţie mucicarmin – Epiteliu unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule.

Ciment intercelular 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . cubic sau cilindric ( HE. HE mucicarmin 1. mucicarmin). iar după forma celulelor. acest epiteliu poate fi pavimentos.Ţesut epitelial simplu pavimentos – impregnat cu azotat de argint – Epiteliu unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule.

Strat spinos 3. Strat bazal 2.Ţesut epitelial stratificat pavimentos cheratinizat – coloraţie HE – 1. Strat cornos 4 1 3 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Nuclei 4.

Nuclei 4. Strat cornos 4 3 2 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Strat bazal 2.Ţesut epitelial stratificat pavimentos cheratinizat – coloraţie HE – 1. Strat spinos 3.

Nuclei aparent stratificaţi 2. 1. creind un fals aspect de stratificare. Celule mucipare 1 3. Înălţimea diferită a celulelor.Ţesut epitelial pseudostratificat cilindric ciliat – coloraţie HE – 2 3 Este un tip particular de epiteliu simplu cilindric. format din celule dispuse pe membrana bazală. dar inegale ca înălţime. Cili _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . determină situarea nucleilor la înălţimi diferite.

Conţin trei straturi de celule: strat bazal. Membrana bazală 2. Celule bazale 3. cu celule cubice. Celule turtite în umbrelă _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . cu mai multe rânduri de celule alungite. 1. strat intermediar.Ţesut epitelial-uroteliu – coloraţie HE – Este un epiteliu pavimentos stratificat de tip particular. Celule în rachetă 4 2 3 1 4. cu polul apical dilatat ”in rachetă” şi strat superficial format din celule aplatizate “în umbrelă”.

cu celule cubice.Ţesut epitelial-uroteliu – coloraţie HE – 3 Este un epiteliu pavimentos stratificat de tip particular. cu mai multe rânduri de celule alungite. Celule bazale 4 1 2 3. strat intermediar. Conţin trei straturi de celule: strat bazal. Celule turtite în umbrelă _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Membrana bazală 2. cu polul apical dilatat ”in rachetă” şi strat superficial format din celule aplatizate “în umbrelă”. Celule în rachetă 4. 1.

Lumen 2.Glanda tubulară simplă (intestinul gros) – coloraţie HE – 1. Epiteliu glandular 2 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

Canale excretorii intralobulare 2 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .Ţesut epitelial glandular (parotida) – coloraţie HE – 1. Acini seroşi 2.

Acini glandulari micşti 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .Glanda salivară mixtă-submandibulară – coloraţie HE – 1.

Glanda salivară mixtă-submandibulară – coloraţie HE – 1. Acini glandulari mucosi 2. Acini micsti cu semiluna Gianuzzi 1 2 3 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Canale excretoare intralobulare 3.

Fibre musculare scheletale striate sectionate transversal 2 1 3 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Celule cu citoplasma vacuolara 2. Folicul pilos 3.Glandă acinoasă (glanda sebacee) – coloraţie HE – 1.

Glandă acinoasă (glanda sebacee) – coloraţie HE – 1. Folicul pilos 1 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Celule cu citoplasma vacuolară 2.

Capsula 2.Glanda corticosuprarenală – coloraţie HE – 1. Capilare 1 2 4. Zona glomerulara – celule dispuse în cordoane arcuate 3. Zona fasciculata cu spongiocite 3 4 3 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

Glanda corticosuprarenală – coloraţie HE – Zonă fasciculată cu spongiocite 1. Capilar 1 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Spongiocite 2.

Capilare perifoliculare 5. Insule parafoliculare 6 2 5 4 1 3 4. Coloid 6.Tiroida – coloraţie HE – 1. Foliculi tiroidieni 2. Celule foliculare 3. Capsula conjunctivă _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

Insule parafoliculare 4.Tiroida – coloraţie HE – 1. Foliculi tiroidieni 2. Coloid 5 4 3 1 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Celule foliculare 3. Capilare perifoliculare 5.

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

ţesuturile cartilaginoase) şi ţesuturi conjunctive cu substanţa fundamentală rigidă. denumite şi ţesuturi de legătură şi suport. dură. Din punct de vedere histogenetic se împart în ţesuturi conjunctive de tranziţie şi embrionare şi ţesuturi conjunctive permanente sau adulte. adipos. substanţă fundamentală şi fibre. elastic . osoase După componenta structurală care predomină ţesuturile conjunctive se împart în: ţesuturi conjunctive în care toate cele trei componente sunt în proporţii egale ( ţesutul conjunctiv lax). ţesuturi conjunctive cu substanţă lax fundamentală solidă dar elastică (ex. ţesuturi conjunctive în care predomină celulele (ţesutul reticular.ŢESUTURILE CONJUNCTIVE Ţesutul mucos Ţesutul conjunctiv lax Ţesutul reticular Ţesutul adipos Ţesutul elastic Ţesutul tendinos Ţesutul aponevrotic Tesutul cartilaginos hialin Tesut cartilaginos elastic Tesut cartilaginos fibros Tesut osos Ţesutul pigmentar MENIU INDEX IEŞIRE Ţesuturile conjunctive. pigmentar) şi reticular adipos pigmentar ţesuturi conjunctive în care predomină fibrele (ţesutul tendinos. După variaţiile cantitative şi calitative ale celor trei componente se disting din punct de vedere morfologic mai multe tipuri de ţesuturi conjunctive. După consistenţa substanţei fundamentale deosebim: ţesuturi conjunctive cu substanţa fundamentală moale sau semivâscoasă (ex. elastic). mineralizată (ţesuturile osoase). tendinos aponevrotic. ţesutul conjunctiv lax). reprezintă un grup heterogen de ţesuturi cu origine comună mezodermo-mezenchimală fiind alcătuite din 3 componente: celule.

. reprezintă de asemenea un ţesut conjunctiv dens ordonat în care fibrele colagene sunt dispuse paralel între ele într-un plan.ŢESUTURILE CONJUNCTIVE Ţesutul mucos Ţesutul conjunctiv lax Ţesutul reticular Ţesutul adipos Ţesutul elastic Ţesutul tendinos Ţesutul aponevrotic Tesutul cartilaginos hialin Tesut cartilaginos elastic Tesut cartilaginos fibros Tesut osos Ţesutul pigmentar MENIU INDEX IEŞIRE Ţesutul aponevrotic. Celulele conjunctive sunt comprimate între cele două planuri fibroase. dar perpendicular pe fibrele planului supra sau sbiacent.

Celule de tip fibroblastic 2. 1. Substanţa fundamentala abundenta (bazofila) 2 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .Ţesut conjunctiv mucos – coloraţie HE – Ţesutul mucos din cordonul ombilical este format din celule stelate cu prelungiri dispuse într-o substanţă fundamentală relativ abundentă şi bazofilă.

Celule de tip fibroblastic 2. 1.Ţesut conjunctiv mucos – coloraţie HE – Ţesutul mucos din cordonul ombilical este format din celule stelate cu prelungiri dispuse într-o substanţă fundamentală relativ abundentă şi bazofilă. Substanţa fundamentala abundenta (bazofila) 1 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

celulele sunt situate relativ distanţat. iar fibrele sunt dispuse izolat sau în fascicole care formează o reţea neregulată. Substanţa fundamentală este abundentă. 1. Nucleii celulelor conjunctive 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .Ţesut conjunctiv lax – coloraţie HE – 2 Reprezintă prototipul de ţesut conjunctiv având o dispoziţie ubicvitară în organism. Fibre colagene 2.

Nucleii celulelor conjunctive _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . 1.Ţesut conjunctiv lax – coloraţie HE – 1 2 Reprezintă prototipul de ţesut conjunctiv având o dispoziţie ubicvitară în organism. iar fibrele sunt dispuse izolat sau în fascicole care formează o reţea neregulată. celulele sunt situate relativ distanţat. Substanţa fundamentală este abundentă. Fibre colagene 2.

Zona medulară a limfoganglionului 2 2.Ţesut conjunctiv reticular (ganglion limfatic) – coloraţie HE – 3 1 Este format din celule reticulare fixe cu nucleu mare nucleolat şi cu prelungiri citoplasmatice ce se anastomozează cu prelungirile celulelor învecinate care împreună cu fibrele de reticulină formează o reţea tridimensională. Ţesutul reticular formează stroma organelor limfo şi hematopoetice. Celule reticulare 3. Vase _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . 1.

Ţesut conjunctiv reticular (ganglion limfatic) – coloraţie HE – 1 3 2 2 Este format din celule reticulare fixe cu nucleu mare nucleolat şi cu prelungiri citoplasmatice ce se anastomozează cu prelungirile celulelor învecinate care împreună cu fibrele de reticulină formează o reţea tridimensională. Limfocite 3. Zona medulara a limfoganglionului _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Celule reticulare 2. 1. Ţesutul reticular formează stroma organelor limfo şi hematopoetice.

este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipoşi) solidarizate prin ţesut conjunctiv. Adipocite cu citoplasma univacuolară 2. Septe conjunctive 3 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .E. Nucleu periferic 3. Celula adipoasă are un aspect de inel cu pecete în coloraţia H.Ţesut adipos alb – coloraţie HE – 2 Ţesutul adipos. nucleul şi citoplasma fiind împinsă la periferie de vacuola de grăsime (ţesut adipos univacuolar). 1. Pentru a evidenţia grăsimea se face coloraţie cu Sudan III în care grăsimea apare colorată galben portocaliu..

Celula adipoasă are un aspect de inel cu pecete în coloraţia H. Adipocite cu citoplasma univacuolară 2. nucleul şi citoplasma fiind împinsă la periferie de vacuola de grăsime (ţesut adipos univacuolar).. Pentru a evidenţia grăsimea se face coloraţie cu Sudan III în care grăsimea apare colorată galben portocaliu.Ţesut adipos alb – coloraţie HE – 2 1 Ţesutul adipos. 1.E. Nucleu periferic _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipoşi) solidarizate prin ţesut conjunctiv.

. nucleul şi citoplasma fiind împinsă la periferie de vacuola de grăsime (ţesut adipos univacuolar).Ţesut adipos – coloraţie Sudan III – 1 Ţesutul adipos. Pentru a evidenţia grăsimea se face coloraţie cu Sudan III în care grăsimea apare colorată galben portocaliu. este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipoşi) solidarizate prin ţesut conjunctiv. 1.E. Adipocite cu citoplasma univacuolară _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Celula adipoasă are un aspect de inel cu pecete în coloraţia H.

Celula adipoasă are un aspect de inel cu pecete în coloraţia H. nucleul şi citoplasma fiind împinsă la periferie de vacuola de grăsime (ţesut adipos univacuolar). Adipocite cu citoplasma univacuolară _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Pentru a evidenţia grăsimea se face coloraţie cu Sudan III în care grăsimea apare colorată galben portocaliu. 1.Ţesut adipos – coloraţie Sudan III – 1 Ţesutul adipos.E. este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipoşi) solidarizate prin ţesut conjunctiv..

Fibre elastice sectionate transversal 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . orceină 1.Ţesut conjunctiv elastic – coloraţie resorcina fuxina Weigert – Reprezintă o varietate de ţesut conjunctiv în care predomină fibrele elastice. Fibrele elastice secţionate transversal se evidenţiază în albastru violet cu rezorcină fuxină Weigert sau cărămiziu cu orceină.

1.Ţesut conjunctiv dens tendinos (secţ. Fibre colagene 2. ordonat cu fibre colagene dispuse în fascicole. Între fascicole se dispun celulele conjunctive (tenocitele) vizibile prin nuclei. Este caracteristică dispoziţia nucleilor doi câte doi (nuclei gemeni). Sept conjunctivo-vascular 2 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . longitudinala) – coloraţie HE – Reprezintă un ţesut conjunctiv dens.

1. Între fascicole se dispun celulele conjunctive (tenocitele) vizibile prin nuclei. longitudinala) – coloraţie HE – Reprezintă un ţesut conjunctiv dens. Fibre colagene 2.Ţesut conjunctiv dens tendinos (secţ. Este caracteristică dispoziţia nucleilor doi câte doi (nuclei gemeni). Nuclei gemeni ai tenocitelor 1 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . ordonat cu fibre colagene dispuse în fascicole.

Ţesut conjunctiv pigmentar (solz de peste) Se evidenţiază prin pigmentul melanic conţinut în celulele stelate cu un aspect caracteristic de fulg de nea. Celule cu pigment în citoplasma 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . 1.

1.Ţesut conjunctiv pigmentar (solz de peşte) Se evidenţiază prin pigmentul melanic conţinut în celulele stelate cu un aspect caracteristic de fulg de nea. Celule cu pigment în citoplasma 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

Pericondru 1 2 3 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Matrice teritorială 3. Celule cartilaginoase 2.Ţesut cartilaginos hialin – coloraţie HE – 1.

Ţesut cartilaginos hialin – coloraţie HE – 1. Matrice teritorială 2 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Celule cartilaginoase 2.

Ţesut cartilaginos elastic – coloraţie resorcina fuxina Weigert –

1. Fibre elastice 2. Fibre elastice din pericondru

1 2

_
MENIU

+

X
IEŞIRE

INDEX

Ţesut cartilaginos elastic – coloraţie resorcina fuxina Weigert –

1. Fibre elastice

1

_
MENIU

+

X
IEŞIRE

INDEX

Ţesut cartilaginos fibros – coloraţie HE –

1. Celule cartilaginoase 2. Fibre colagen

2 1

_
MENIU

+

X
IEŞIRE

INDEX

Ţesut cartilaginos fibros – coloraţie HE –

1. Celule cartilaginoase 2. Fibre colagen

1

2
_
MENIU

+

X
IEŞIRE

INDEX

Ţesut osos spongios – coloraţie HE –

1. Travee osoase 2. Osteocite în osteoplaste 3. Osteoblaste 4. Măduvă hematogenă cu multe adipocite

1 3 4

Ţesut osos spongios Ţesut osos compact ş lefuit (secţ. transv.)

2
_
MENIU

Ţesut osos compact (secţ . long.) Osificare endocondrala

+

X
IEŞIRE

INDEX

long. Măduvă hematogenă cu multe adipocite 1 3 2 _ MENIU Ţesut osos spongios Ţesut osos compact ş lefuit (secţ. Osteoblaste 4.) 4 + Ţesut osos compact (secţ .Ţesut osos spongios – coloraţie HE – 1. transv.) Osificare endocondrala X IEŞIRE INDEX . Travee osoase 2. Osteocite în osteoplaste 3.

Osteoplaste si canalicule osoase 3 2 1 Ţesut osos spongios Ţesut osos compact şlefuit (secţ. long.) Osificare endocondrala _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .Ţesut osos compact şlefuit (secţiune transversală) – montat in balsam de Canada – 1. Sistem Havers 2. transv.) Ţesut osos compact (secţ . Canal Havers 3.

transv. Osteoplaste si canalicule osoase 3 2 Ţesut osos spongios Ţesut osos compact şlefuit (secţ.Ţesut osos compact şlefuit (secţiune transversală) – montat in balsam de Canada – 1. Canal Havers 3.) 1 _ MENIU Ţesut osos compact (secţ . long. Sistem Havers 2.) Osificare endocondrala + X IEŞIRE INDEX .

Canale Havers 2. transv. long.Ţesut osos compact (secţiune longitudinală) – coloraţie HE – 1.) Ţesut osos compact (secţ. Osteocite în osteoplaste 4. Substanţa fundamentala eozinofila (colagen) 1 2 3 4 Ţesut osos spongios Ţesut osos compact ş lefuit (secţ.) Osificare endocondrala _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Canal Volkman 3.

long. Osteocite în osteoplaste 4.) Osificare endocondrala _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Canale Havers 2. transv.Ţesut osos compact (secţiune longitudinală) – coloraţie HE – 1.) Ţesut osos compact (secţ. Substanţa fundamentala eozinofila (colagen) 1 3 2 4 Ţesut osos spongios Ţesut osos compact ş lefuit (secţ. Canal Volkman 3.

transv.) Osificare endocondrală _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .) Ţesut osos compact (secţ .Osificare endocondrală – coloraţie HE – I 1. long. Zona de cartilagiu hialin normal şi seriat 1 Ţesut osos spongios Ţesut osos compact ş lefuit (secţ.

long. transv.Osificare endocondrală – coloraţie HE – I II Ţesut osos spongios Ţesut osos compact ş lefuit (secţ.) Osificare endocondrală _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .) Ţesut osos compact (secţ .

Cartilaj hipertrofic si calcificat 2. transv.) Ţesut osos compact (secţ .Osificare endocondrală – coloraţie HE – II 1. Zona de eroziune 1 2 Ţesut osos spongios Ţesut osos compact ş lefuit (secţ.) Osificare endocondrală _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . long.

osteoblaste periferic . long.osteoid colorat (eozinofil) Ţesut osos spongios 2 Ţesut osos compact ş lefuit (secţ. Zona de eroziune 2.) Osificare endocondrală _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . transv.travee de cartilaj calcificat (bazofil) 1 .) Ţesut osos compact (secţ .Osificare endocondrală – coloraţie HE – III 1. Zona de osteoid .

osteocite în osteoplaste . Celule hematoformatoare Ţesut osos spongios Ţesut osos compact ş lefuit (secţ.Osificare endocondrală – coloraţie HE – IV 1.) Ţesut osos compact (secţ . Travee osoase . Zona de ţesut osos 2. transv.) Osificare endocondrală _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . long.osteoblaste la periferie 2 3 1 3.

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

limfocitară şi monocitară. metamielocit. bazofile). granulocitară. Seria granulocitară este reprezentată de: mieloblast. În coloraţia H. Printre elementele parenchimului se evidenţiază celule adipoase izolate sau grupate şi vase sanguine. hematie. eozinofile. bazofile în diferite stadii de evoluţie. normoblast bazofil.ŢESUTUL SANGUIN ŞI HEMATOPOEZA Este principalul organ hematoformator situat în cavităţile osoase. normoblast oxifil. precursor al plăcuţelor sanguine. hipercrom.E. trombocitară. promielocit. Populaţia celulară a parenchimului este reprezentată de celule tinere. Măduva roşie hematogenă Sângele MENIU INDEX IEŞIRE . reprezentând precursorii celulelor din seria eritroblastică. Parenchimul medular este bogat în celule şi maschează stroma reticulinică. Seria eritrocitară este reprezentată de: pronormoblast. nucleu voluminos. se poate recunoaşte datorită dimensiunilor mari şi aspectului caracteristic: citoplasmă acidofilă. doar în coloraţia May-Grunwald Giemsa. normoblast policromatofil. megacariocitul. reticulocit. granulocitele segmentate (neutrofile. inelar. cu contur neregulat (nucleu înmugurit). mielocit. granulocitul nesegmentat. Celulele nu se pot identifica în hematoxilină-eozină.

ŢESUTUL SANGUIN ŞI HEMATOPOEZA Sângele reprezintă un tip particular de ţesut conjunctiv. plasma sanguină (reprezintă 55% din volumul total al sângelui şi care îi conferă particularitatea de ţesut în fază fluidă) şi din elemente figurate (celulele sanguine) care reprezintă 45% din volumul sanguin. caracterizat printr-o substanţă fundamentală lichidă. suspendate în acest lichid complex. Elementele compartimentului circulant sunt următoarele: Măduva roşie hematogenă Sângele MENIU INDEX IEŞIRE . Ţesutul sanguin prezintă trei compartimente: compartimentul central (organe hematoformatoare). compartimentul periferic (sângele circulant) şi compartimentul tisular (sângele din ţesuturi).

cu nucleu segmentat. B. mai greu de observat cu aspect azurofil. colorat în albastru intens. cu granulaţii fine. Eritrocite (hematii) 2. Citoplasma este bazofilă. bazofile neutrofile eozinofile Sunt celule rotunde. colorat în albastru violet. 3. Polimorfonucleare (granulocite): neutrofile. Diagnosticul diferenţial între cele trei tipuri de PMN se face pe baza dimensiunilor celulei. Mononucleare: monocite. MENIU INDEX IEŞIRE . eozinofile. Citoplasma este colorată palid roz şi conţine granulaţii. Leucocite (globulele albe) Măduva roşie hematogenă A. limfocite monocite Sângele Sunt celule rotunde cu nucleu nesegmentat.ŢESUTUL SANGUIN ŞI HEMATOPOEZA 1. aspectul nucleului şi aspectul granulaţiilor.Grunwald-Giemsa. format din mai mulţi lobi. Trombocite (plăcuţele sanguine) Studiul elementelor figurate se realizează pe baza frotiului sanguin colorat specific May.

Măduva hematogenă – coloraţie HE – 1. Megacariocit 2. Nuclei ai celulelor seriei mieloide si normocitare 3 1 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Celule adipoase 3.

Nuclei ai celulelor seriei mieloide si normocitare 1 2 3 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Celule adipoase 3. Megacariocit 2.Măduva hematogenă – coloraţie HE – 1.

Eritrocite (hematii) – coloraţie Giemsa – Eritrocitele sunt răspândite uniform pe toată lama şi reprezintă populaţia celulară predominentă. Apar ca structuri rotunde. _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . anucleate. de mărimi aproximativ egale colorate în roz-portocaliu.

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Nucleul este puternic segmentat fiind format din 3-5 lobi uniţi prin filamente fine de cromatină. uniform repartizate şi colorate în rozviolet. Citoplasma conţine granulaţii fine egale ca fomă şi mărime.PMN Neutrofile – coloraţie Giemsa – Diametrul este cuprins între 1014 microni.

Nucleul este bilobat.PMN Eozinofile – coloraţie Giemsa – Au diametrul cuprins între 1217 microni. uniform repartizate. _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . colorate în roşu-cărămiziu. Citoplasma conţine granulaţii mari egale ca formă şi mărime. cei doi lobi fiind uniţi printr-un filament fin ceea ce îi conferă aspectul de “desagă”.

Aspectul nucleului este mai puţin lobat deoarece lobii. Sunt colorate în violet întunecat.PMN Bazofile – coloraţie Giemsa – Au dimensiuni cuprinse între 810 microni. adeseori au formă caracteristică de “treflă”. nu sunt complet separaţi între ei. Granulaţiile din citoplasmă sunt inegale ca formă şi mărime şi inegal repartizate mascând de multe ori nucleul. _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . în număr de 2-4.

Limfocite – coloraţie Giemsa – Au dimensiuni cuprine între 715 microni. În ea se pot evidenţia granulaţii fine. Nucleul este sferic. situat central sau excentric şi are un aspect intens cromatic. Citoplasma. _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . puţin abundentă are un aspect palid bazofil. azurofile.

mai abundentă decât a limfocitului are o culoare albastră-cenuşie. Forma este ovoidă. Conţine granulaţii fine. reniformă. Este mai palid colorat decât la limfocit. cromatina fiind dispusă în blocuri fine. Citoplasma. Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric. _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . greu vizibile.Monocite – coloraţie Giemsa – Prezintă cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. azurofile. dar poate fi şi rotundă.

mai abundentă decât a limfocitului are o culoare albastră-cenuşie. reniformă. Este mai palid colorat decât la limfocit. Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric. dar poate fi şi rotundă. cromatina fiind dispusă în blocuri fine. greu vizibile. _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Conţine granulaţii fine. Citoplasma. Forma este ovoidă.Monocite – coloraţie Giemsa – Prezintă cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. azurofile.

dar poate fi şi rotundă. azurofile. cromatina fiind dispusă în blocuri fine. reniformă.Reticulocite – coloraţie crezil violet – Prezintă cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. Este mai palid colorat decât la limfocit. mai abundentă decât a limfocitului are o culoare albastră-cenuşie. Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric. greu vizibile. Conţine granulaţii fine. Forma este ovoidă. Citoplasma. _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

cu margini rotunjite. Au dimensiuni reduse. colorat violet şi o zonă periferică – hialomerul. 2-4 microni. _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Prezintă o formă ovoidă. de aspect azurofil. În structura lor se distinge o zonă centrală – cromomerul.Trombocite – coloraţie Giemsa – Pe frotiu sunt răspândite în grupuri printre celelalte elemente figurate.

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

miofibrilele.ŢESUTURILE MUSCULARE Fibra musculară striată scheletală (longitudinal. Sunt ţesuturi specializate pentru funcţia de contractilitate. De asemenea ele îşi crează organite specifice contracţiei. transversal) Ţesuturile musculare sunt formate din celule. în sensul alungirii lor şi ca urmare sunt denumite fibre musculare. astfel încât celulele suferă un proces de adaptare funcţională. Fibrele musculare sunt asociate cu ţesut conjunctiv. care le solidarizează şi le asigură vascularizaţia. Fibra musculară netedă (miocitul neted) Fibra musculară striată cardiacă (miocitul cardiac) MENIU INDEX IEŞIRE .

Ţesut muscular scheletal striat – coloraţie hematoxilina ferica Heidenheim – 1 2 Extermităţile fibrei musculare striate scheletale sunt rotunjite. situaţi sub sarcolemă. Nucleii sunt numeroşi. determinată de prezenţa miofibrilelor. 1. alta transversală. Miofibrile striate: discuri întunecate şi discuri clare _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . determinată de alternanţa regulată de discuri clare şi intunecate. orientate longitudinal. Caracterul esenţial este dubla striaţie a acestor fibre: una longitudinală. Fibre musculare cilindrice 2.

Nuclei periferici _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . determinată de prezenţa miofibrilelor. alta transversală. determinată de alternanţa regulată de discuri clare şi intunecate. Fibre musculare scheletale sectionate transversal 3. Nucleii sunt numeroşi. situaţi sub sarcolemă.Ţesut muscular striat (secţiune transversală) – coloraţie HE – 1 2 3 Extermităţile fibrei musculare striate scheletale sunt rotunjite. Caracterul esenţial este dubla striaţie a acestor fibre: una longitudinală. orientate longitudinal. 1. Septe conjunctivo-vasculare 2.

Septe conjunctivo-vasculare 2.Ţesut muscular striat (secţiune transversală) – coloraţie HE – 1. Fibre musculare scheletale sectionate transversal 3. Nuclei periferici 1 2 3 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

situat central. Fibre musculare netede în fascicole 2. Fibra musculară netedă prezintă un nucleu cu capetele drepte sau rotunjite (în formă de bastonaş). Nucleii fibrelor musculare 3. intens eozinofilă. care este întotdeauna înconjurat de o citoplasmă bine vizibilă. nucleul este unic. fusiformă.Ţesut muscular neted – coloraţie HE – 1 2 3 Are o formă alungită. 1. Nucleii ţesutului conjunctiv _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

care este întotdeauna înconjurat de o citoplasmă bine vizibilă. Nucleii ţesutului conjunctiv 2 3 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Fibra musculară netedă prezintă un nucleu cu capetele drepte sau rotunjite (în formă de bastonaş). Fibre musculare netede în fascicole 2. Nucleii fibrelor musculare 3. nucleul este unic.Ţesut muscular neted – coloraţie HE – Are o formă alungită. situat central. fusiformă. intens eozinofilă. 1.

1. Interstiţiul conjunctivo-vascular dintre fibrele cardiace este abundent.Ţesut muscular cardiac – coloraţie hematoxilina ferica Heidenheim – 2 1 Prezintă o dublă striaţie. similară cu cea a fibrei musculare striate scheletale însă nucleul este unic. situat central. Extremităţile acestor fibre sunt ramificate şi legate în sens longitudinal prin discuri intercalare. Miofibrile striate _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Fibre musculare cu extremitati ramificate 2. reprezentate de asocieri de joncţiuni intercelulare.

Ţesut muscular cardiac – coloraţie HE – 1. Fibra musculară cardiacă 2. Nucleul fibrei musculare 3 2 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Interstiţiu conjunctivovascular 3.

Fibre musculare cardiace – secţ.Ţesut muscular cardiac – coloraţie HE – 1. Capilare 2. transversală 1 1 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

Capilare 2. Discuri intercalare 1 2 2 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .Ţesut muscular cardiac – coloraţie albastru de toluidină – 1.

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

Arterele sunt structuri tubulare cu perete gros. mijlocie (media) şi externă (adventiţia).SISTEMUL VASCULAR Arterele mari sau de tip elastic (HE. orceina. subţiri. După calibru şi structură se clasifică în artere mari sau elastice (aorta). Arteriolele reprezintă un tip particular de artere mici al căror perete are grosimea dublă faţă de diametrul lumenului. iar limitanta elastică internă nu se evidenţiază. lumenul fiind delimitat de endoteliu. medii sau musculare şi arteriole. mijlocii şi mici – cu perete subţire reprezentat în principal prin adventiţie groasă de natură conjunctivo-fibroasă. Media conjunctivă sau conjunctivomusculară este subţire. resorcină fuxină Weigert) Arterele de calibru mediu sau de tip muscular Sistemul vascular este un sistem tubular închis. vene – care readuc sângele la inimă şi capilare – la nivelul cărora au loc schimburile dintre sânge şi ţesuturi şi formează reţele. Venele Venele sunt vase de calibru variabil – vene mari. INDEX IEŞIRE . alcătuit dintr-o serie de conducte: artere . Capilarele sunt conducte care au diametrul variabil. delimitat de endoteliu şi perete subţire asemănător ca structură venelor.care conduc sângele de la inimă spre organe. Pachet vasculo-nervos MENIU Vasele limfatice la fel ca şi cele sanguine au lumenul variabil. bine structuralizat în trei tunici: internă (intima).

Arteră elastică (aorta) – coloraţie HE –

3

In tunica medie predomină fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se colorează în violet cu rezorcină-fuxină, rezorcină-fuxină respectiv brun cu orceină. orceină Ţesutul de legătură între lamelele elastice este format din elemente conjunctive şi musculare. 1. Intima: -Endoteliu - Strat subendotelial - Limitanta elastica interna

2 1
_
MENIU

2. Media: fibre musculare netede, lamele elastice refringente 3. Adventitia: fibre colagene

+

X
IEŞIRE

INDEX

Arteră elastică (aorta) – coloraţie HE –

2

In tunica medie predomină fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se colorează în violet cu rezorcină-fuxină, rezorcină-fuxină respectiv brun cu orceină. orceină Ţesutul de legătură între lamelele elastice este format din elemente conjunctive şi musculare. 1. Media: fibre musculare netede, lamele elastice refringente 2. Adventitia: fibre colagene

1

_
MENIU

+

X
IEŞIRE

INDEX

Arteră elastică (aorta) – coloraţie orceină –

In tunica medie predomină fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se colorează în violet cu rezorcină-fuxină, rezorcină-fuxină respectiv brun cu orceină. Ţesutul de legătură între lamelele elastice este format din elemente conjunctive şi musculare. 1. Lamele elastice

1

_
MENIU

+

X
IEŞIRE

INDEX

Arteră elastică (aorta) – coloraţie orceină –

1

In tunica medie predomină fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se colorează în violet cu rezorcină-fuxină, rezorcină-fuxină respectiv brun cu orceină. Ţesutul de legătură între lamelele elastice este format din elemente conjunctive şi musculare. 1. Lamele elastice

_
MENIU

+

X
IEŞIRE

INDEX

Arteră elastică (aorta) – coloraţie resorcină fuxină Weigert –

In tunica medie predomină fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se colorează în violet cu rezorcină-fuxină, respectiv brun cu orceină. orceină Ţesutul de legătură între lamelele elastice este format din elemente conjunctive şi musculare. 1. Lamele elastice

1

_
MENIU

+

X
IEŞIRE

INDEX

dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate. Lamele elastice 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . respectiv brun cu orceină. orceină Ţesutul de legătură între lamelele elastice este format din elemente conjunctive şi musculare. fenestrate care se colorează în violet cu rezorcină-fuxină.Arteră elastică (aorta) – coloraţie resorcină fuxină Weigert – In tunica medie predomină fibrele elastice grupate în lamele. 1.

1. între care există ţesut conjunctiv de legătură. fibrocite 3. Media: fibre muscularenetede. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2. strălucitoare.Arteră musculară – coloraţie HE – 1 In tunica medie predomină fibrele musculare netede dispuse în fascicule concentrice. nuclei fibrocite 2 3 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Caracteristic acestor artere este prezenţa între intimă şi medie a limitantei elastice interne bine reprezentată sub forma unei benzi ondulate. Adventitia: fibre colagene.

Arteră musculară – coloraţie HE –

In tunica medie predomină fibrele musculare netede dispuse în fascicule concentrice, între care există ţesut conjunctiv de legătură. Caracteristic acestor artere este prezenţa între intimă şi medie a limitantei elastice interne bine reprezentată sub forma unei benzi ondulate, strălucitoare. 1. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial

2 1 3
_
MENIU

-Limitanta elastica interna 2. Media: fibre muscularenetede, fibrocite 3. Adventitia: fibre colagene, nuclei fibrocite

+

X
IEŞIRE

INDEX

Vena – coloraţie HE –

1

Vase de calibru variabil – vene mari, mijlocii şi mici – cu perete subţire reprezentat în principal prin adventiţie groasă de natură conjunctivo-fibroasă. Media conjunctivă sau conjunctivomusculară este subţire, iar limitanta elastică internă nu se evidenţiază. 1. Endoteliu 2. Media - fibre musculare netede

2 4 3
_
MENIU

- ţesut conjunctiv 3. Fibre colagene sectionate transversal 4. Fibrocite

+

X
IEŞIRE

INDEX

Vena – coloraţie HE –

1. Tunica medie 2. Adventitie

1

2
_
MENIU

+

X
IEŞIRE

INDEX

Pachet vasculo-nervos – coloraţie HE –

1. Arteriola 2. Venula

2 4

3. Vas limfatic 4. Nerv

1 2 3
_
MENIU

+

X
IEŞIRE

INDEX

_
MENIU

+

X
IEŞIRE

INDEX

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

Nucleul neuronului ţiune longitudinală) este mare. Celulele gliale sunt vizibile numai prin nuclei în coloraţia H. veziculos. Teaca de mielină se evidenţiază în coloraţia cu acid osmic sub forma a două linii negre întrerupte la nivelul strangulaţiilor Ranvier. Neuronii reprezintă celule înalt specializate în producerea şi transmiterea impulsului nervos. Neuronul este o celulă polimorfă Ţesut nervos – fibre mielinice (sec cu dimensiuni ce variază între 4-5 şi 150 microni. Citoplasma este bogată în neurofibrile evidenţiabilă prin impregnări argentice. MENIU INDEX IEŞIRE . sărac în cromatină şi prezintă un nucleol bine vizibil. Corpul şi prelungirile neuronului alcătuiesc substanţa cenuşie iar fibrele nervoase constituie substanţa albă.E. corpusculi Nissl care se colorează cu violet crezil sau albastru de metilen. Spaţiile dintre neuroni conţin celule gliale şi vase de sânge. Precizarea tipului de celulă glială se poate face numai pe impregnări speciale. Prelungirile neuronale sau fibrele nervoase pot fi mielinice şi amielinice. Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune transversală) Neuronul este format din corpul celular sau pericarionul şi din două tipuri de prelungiri citoplasmatice: axonul şi dendritele.ŢESUTUL NERVOS Ţesutul nervos este format din celule nervoase dispuse distanţat şi din prelungirile acestora.

Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune transversală) – coloraţie acid osmic – 1. Teaca de mielină 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune transversală) – coloraţie acid osmic – 1. Teaca de mielină 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

Strangulaţii Ranvier 2 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune longitudinală) – coloraţie acid osmic – 1. Teaca de mielină 2.

Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune longitudinală) – coloraţie acid osmic –

1. Teaca de mielină 2. Strangulatii Ranvier

2

1

_
MENIU

+

X
IEŞIRE

INDEX

_
MENIU

+

X
IEŞIRE

INDEX

_
MENIU

+

X
IEŞIRE

INDEX

_
MENIU

+

X
IEŞIRE

INDEX

_
MENIU

+

X
IEŞIRE

INDEX

crezil violet.SISTEMUL NERVOS Ganglionii spinali Ţesutul nervos împreună cu vasele sanguine şi ţesutul conjunctic care le însoţesc formează organele nervoase care alcătuiesc sistemul nervos. Măduva spinării (HE. Sistemul nervos se înparte în sisitem nervos periferic format din ganglioni nervoşi şi nervi şi sistem nervos central reprezentat din encefal şi măduva spinării. impregnare cu azotat de argint ) Scoarţa cerebrală Scoarţa cerebeloasă MENIU INDEX IEŞIRE .

Nerv (secţiune transversală) – coloraţie HE – 1. Nucleii celulelor gliale (Schwan) 3. Ţesut conjunctiv 3 1 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Fibre nervoase 2.

Fibre nervoase 2. Nucleii celulelor gliale (Schwan) 3. Ţesut conjunctiv 2 1 3 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .Nerv (secţiune transversală) – coloraţie HE – 1.

Celule satelite 3. subcapsulă. 1. Fiecare neuron este înconjurat de o capsulă fibroasă dublată de un rând de celule satelite ce reprezintă glia periferică. veziculos nucleolat. în zona periferică se dispun neuroni mari. pseudounipolari cu nucleu mare. Celule nervoase ganglionare 2.Ganglion spinal – coloraţie HE – 2 3 1 Prezintă la periferie o capsulă conjunctivă. rotunzi. În porţiunea centrală a ganglionului se dispun fibre mielinice de provenienţă endogenă şi exogenă. Fibre nervoase _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

Ganglion spinal – coloraţie HE – 3 Prezintă la periferie o capsulă conjunctivă. Celule satelite 2 1 3. Fibre nervoase _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . În porţiunea centrală a ganglionului se dispun fibre mielinice de provenienţă endogenă şi exogenă. 1. Fiecare neuron este înconjurat de o capsulă fibroasă dublată de un rând de celule satelite ce reprezintă glia periferică. subcapsulă. rotunzi. în zona periferică se dispun neuroni mari. veziculos nucleolat. pseudounipolari cu nucleu mare. Celule nervoase ganglionare 2.

senzitive în cel posterior. Capilar 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu celule mari. multipolare. motoare în cornul anterior şi celule mici. Nucleii celulelor gliale 3.Măduva spinării – coloraţie crezil violet – 3 2 Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal. 1.Corpusculi Nissle în pericarionul celulelor multipolare 2.

Nucleu cu nucleol + X IEŞIRE INDEX .Măduva spinării – coloraţie crezil violet – Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). senzitive în cel posterior. motoare în cornul anterior şi celule mici. Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu celule mari. Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal. Granulatii în pericarionul celulelor multipolare 2. 2 1 _ MENIU 1. multipolare.

Granulaţii în pericarionul celulelor multipolare 2. 1. Celula multipolară 1 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . multipolare. motoare în cornul anterior şi celule mici. Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu celule mari. senzitive în cel posterior. Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal.Măduva spinării – coloraţie crezil violet – Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase).

Celula multipolară _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal. senzitive în cel posterior. multipolare.Măduva spinării – coloraţie crezil violet – 3 2 Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). 1.Granulaţii în pericarionul celulelor multipolare 2. Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu celule mari. motoare în cornul anterior şi celule mici. Capilar 4 1 4. Nucleii celulelor gliale 3.

motoare în cornul anterior şi celule mici. Celule stelate multipolare cu neurofibrile în pericarion 2. multipolare. Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu celule mari. 1. Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal.Măduva spinării (secţiune transversală-corn anterior) – impregnare cu azotat de argint – Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). senzitive în cel posterior. Fibre amielinice 1 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

Măduva spinării (secţiune transversală-corn anterior) – impregnare cu azotat de argint – 1 Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu celule mari. senzitive în cel posterior. motoare în cornul anterior şi celule mici. multipolare. Celule stelate multipolare cu neurofibrile în pericarion 2. 1. Fibre amielinice 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal.

Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu celule mari. senzitive în cel posterior. multipolare. motoare în cornul anterior şi celule mici. Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal.Măduva spinării-cornul anterior – coloraţie HE – Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). 1. Nucleii celulelor gliale 2 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Celule stelate multipolare 2.

1. motoare în cornul anterior şi celule mici. Celule stelate multipolare 2. senzitive în cel posterior. Nucleii celulelor gliale 3. Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal. multipolare. Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu celule mari.Măduva spinării-cornul anterior – coloraţie HE – 1 2 3 Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). Fibre amielinice 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

senzitive în cel posterior. motoare în cornul anterior şi celule mici. Capilare 4. Fibre amielinice _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu celule mari. 1.Măduva spinării-cornul anterior – coloraţie HE – 3 4 1 2 2 Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal. Celule stelate multipolare 2. Nucleii celulelor gliale 3. multipolare.

1. Celule piramidale mari 2. Celule gliale 3. piramidale. reprezentat prin celule mari. celule rotunde granulare şi celule gliale. Capilare 1 2 3 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .Scoarţă cerebrală – coloraţie HE – Este un organ parenchimatos. slab bazofil alcătuit din ţesut nervos.

slab bazofil alcătuit din ţesut nervos.Scoarţă cerebrală – coloraţie HE – Este un organ parenchimatos. reprezentat prin celule mari. celule rotunde granulare şi celule gliale. Celule piramidalemari 2. piramidale. Celule gliale 3 1 2 3. 1. Capilare _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

Substanţă albă 2. Substanţă cenuşie 1 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .Scoarţă cerebeloasă – coloraţie HE – Organ parenchimatos format din ţesut nervos. celule mici numeroase în stratul profund şi celule mari piriforme (Punkinje) dispuse pe un singur rând în stratul mijlociu (reprezintă elementul de diagnostic). 1. Lamela cerebeloasă prezintă în ax substanţa albă formată din fibre nervoase cu aspect eozinofil şi din nucleii celulelor gliale. Prezintă trei straturi celulare: celule puţine în stratul superficial.

Lamela cerebeloasă prezintă în ax substanţa albă formată din fibre nervoase cu aspect eozinofil şi din nucleii celulelor gliale. Prezintă trei straturi celulare: celule puţine în stratul superficial.Scoarţă cerebeloasă – coloraţie HE – 1 2 3 Organ parenchimatos format din ţesut nervos. celule mici numeroase în stratul profund şi celule mari piriforme (Punkinje) dispuse pe un singur rând în stratul mijlociu (reprezintă elementul de diagnostic). Strat molecular 2. 1. Strat granular _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Celule Purkinje 3.

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

care maschează elementele componente ale stromei. În acelaşi sistem.ORGANELE LIMFOIDE Limfoganglionul Organele limfopoetice periferice şi centrale fac parte din sistemul imun şi se caracterizează printr-o populaţie celulară foarte abundentă la nivelul parenchimului. se include şi structurile limfoide anexate mucoasei digestive şi respiratorii (ţesutul limfoid mucosal). Splina Timusul MENIU INDEX IEŞIRE .

cu centru clar. având în principal rol limfopoetic şi de filtrare a limfei. limfoganglionul este format din zonă periferică sau corticala şi zonă centrală sau medulară. În corticala superficială. În această zonă se pot observa celulele reticulare din stromă. de formă stelată cu prelungiri citoplasmatice şi nucleu rotund. Corticala are două zone – superficială şi profundă sau paracorticala.ORGANELE LIMFOIDE Limfoganglionul Limfoganglionii sunt organe mici situate de-a lungul vaselor limfatice. separate prin spaţii largi. Zona medulară este formată din cordoane limfocitare intens bazofile. Delimitat de o capsulă conjunctivă sub care se găseşte sinusul subcapsular sau marginal. clare reprezentate de sinusurile limfatice care alcătuiesc ţesutul limfoid lax cu rol în filtrarea limfei. parenchimul este un ţesut limfoid dens nodular format din foliculi primari (rar) sub formă de insule rotunde de celule mici. Paracorticala reprezentată de limfocite grupate sub formă de ţesut limfoid dens difuz în care se pot observa venule postcapilare. Splina Timusul MENIU INDEX IEŞIRE . hipocrom. bazofile alcătuite din limfocite dar mai ales secundari.

Totalitatea foliculilor limfoizi şi a tecilor limfoide periarteriale formează pulpa albă. ţesutul limfoid lax de filtrare a sângelui este formată în principal de sânge (hematii). Pulpa roşie. capilare sinusoide şi cordoane celulare interstiţiale Billroth care nu se pot delimita pe preparate. formaţi din limfocite reprezentate prin nuclei mici rotunzi hipercromi. respectiv ţesutul limfoid dens limfopoetic al splinei. Splina Timusul MENIU INDEX IEŞIRE .ORGANELE LIMFOIDE Limfoganglionul Splina. organ limfoid periferic situat pe calea circulaţiei sanguine. În coloraţia H.E. cu perete muscular dispusă central sau la periferia acestora. respectiv foliculi limfoizi splenici. Dispersată în pulpa roşie se găsesc structuri nodulare. este formată din capsulă conjunctivă-fibroasă cu elemente musculare. pulpa roşie apare ca o masă cărămizie relativ compactă. Foliculii conţin o arteră mică. parenchim bogat în celule reprezentat de pulpa albă şi pulpa roşie şi stroma reticulinică (greu vizibilă fiind mascată de parenchim).

Corticala mai intens colorată. bazofilă. formaţiuni nodulare mici cu structură lamelară. Numărul limfocitelor T este mic fapt ce permite evidenţierea din loc în loc a celulelor reticulo epiteliale din stromă. corpusculi Hassall. organ limfopoetic central.ORGANELE LIMFOIDE Limfoganglionul Timusul. hipercromi (limfocitele T pe cale de maturare). Splina Timusul MENIU INDEX IEŞIRE . Fiecare lobul este alcătuit dintr-o zonă corticală la periferie şi o zonă centrală medulară. slab colorată este şi mai slab celulară. elementele centrale fiind cornificate. de fomă stelată cu nuclei mari eucromi. este formată din numeroase celule mici reprezentate prin nuclei rotunzi. Medulara. alcătuiţi din celule epiteliale turtite dispuse concentric ca foile bulbului de ceapă. Tot în medulara lobulilor timici se găsesc localizate structuri caracteristice. este format din numeroşi lobuli. Mai mulţi lobuli pot fi uniţi prin zonele centrale. delimitaţi de travee conjunctivo-vasculare de origine capsulară. cu citoplasma omogen eozinofilă.

Corticală 3.Ganglion limfatic – coloraţie HE – 1. Capsula 2. Sinul marginal 1 2 4 3 4. Foliculi limfoizi _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

Celule reticulare 3. Zona medulară a limfoganglionului 2.Ganglion limfatic – coloraţie HE – 1. Vase 3 1 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

Sinul marginal 3.Ganglion limfatic – coloraţie HE – 1. Foliculi limfoizi 2 3 1 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Corticală 2.

Zona medulara a limfoganglionului 1 3 2 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Limfocite 3.Ganglion limfatic – coloraţie HE – 1. Celule reticulare 2.

Pulpa rosie 3 2 1 _ + X IEŞIRE MENIU INDEX . Arteriola centrofoliculara 3.Splina – coloraţie HE – 1. Folicul splenic 2.

Arteriola centrofoliculara 3. Pulpa rosie 3 1 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .Splina – coloraţie HE – 1. Folicul splenic 2.

Pulpa rosie 4. Capilare sinusoide venoase 4 2 1 3 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Folicul splenic 2.Splina – coloraţie HE – 1. Arteriola centrofoliculara 3.

Mezoteliu peritoneal 2. Sept 4.Splina – pulpa roşie – coloraţie HE – 1. Capsula conjunctivomusculară 3. Macrogage cu pigment hematic fagocitar 3 2 1 _ MENIU 4 + X IEŞIRE INDEX .

Timus – coloraţie HE – Lobuli timici 1. Corticală 4. Sept interlobular 2 3. Capsula 2. Corpuscul Hassal 4 5 1 3 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX . Medulară 5.

Limfocite timice 3.Timus – coloraţie HE – Zona medulară din lobulul timic 2. Corpuscul Hassal 2 1 2 _ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

_ MENIU + X IEŞIRE INDEX .

IEŞIRE .