You are on page 1of 15

SANATATEA MINTALA, BOALA CA UN MODEL DE STRES IN EXISTENTA UMANA

3.1.1. Sanatatea mintala este o notiune de sinteza, necesara in dezvoltarea medicinii, pentru a defmi nevoile omului sanatos, a realiza desprinderea de con-ceptul medical ingust al bolii psihice si a deschide un orizont interventiei preventive. Protectia sanatatii mintale prin actiuni preventive devine o cale pozitiva, marcata de masuri de psihoigiena, de crestere a calitatii vietii (N. Sartorius, 1998; C. Enachescu, 1999) distincte fata de cele de aparare impotriva bolii. 3.1.2. Definitia sanatatii mintale. Dupa Asociatia Psihiatrica Americana (cf. G.Stuart si S. Sundeen, 1991) sanatatea mintala este definita prin succesul simultan in munca, dragoste si capacitatea de a rezolva cu maturitate si flexibilitate conflictul dintre instincte, constiinta, persoane apropiate si realitate. Nu exista o defmitie universala, iar statistic se vorbeste despre sanatatea mintala ca ar fi o :endinta centrala, de aproximatie, ceea ce nu inseamna neaparat „sanatos", ci este tendinta celui nesanatos de a se insanatosi. Fiecare individ isi are limitele proprii si nimeni nu atinge idealul in toate criteriile. 3.1.3. Criteriile sanatatii mintale dupa A. Maslow (1970) sunt: 1. Se accepta pe sine si pe altii asa cum sunt. Cu alte cuvinte, ei au o parere buna despre ei insisi si au relatii bune cu ceilalti din jurul lor. 2. Sunt in relatii stranse cu alte persoane, sunt buni, rabdatori, intelegatori fata de altii. 3. Ei vad lumea asa cum este si pe oameni asa cum sunt ei de fapt. Rezolva orice problema pentru ca iau decizii realiste si nu fanteziste. 4. Apreciaza viata si se bucura de ea. Raspund cu optimism oricui si in orice imprejurare. 5. Gandesc si actioneaza independent si autonom bazandu-se pe standardele personale de atitudini si valori. Astfel de persoane pot face fata cu seninatate s bucurie circumstantelor care ar putea conduce pe altii la suicid. 6. Sunt creativi, abordand problemele in mod variat pentru a le rezolva sau pentru a indeplini o sarcina. 7. Ei apreciaza si respects drepturile altora, doresc sa asculte si sa invete de la altii si dovedesc consideratie fata de individualitatea si unicitatea altora. Imaginea sanatatii mintale asa cum este prezentata mai sus este mai degraba ideala, datorita variabilitatii extreme a firii umane (D. Prelipceanu, 2000). Se poate vorbi de un continuum intre starea de sanatate mintala si cea de boala, cu o larga zona „gri", intermediara, de marginalitate psihica. Sanatatea mintala este raportata la alte concepte importante, cum ar fi normalitatea psihica, considerate a avea un spatiu mai mare. Sanatatea mintala poate fi privita din mai multe perspective: filosofica (Iacob si Iacob, 2000), statistics, psihologica, culturala si sociala. Ea poate fi apreciata in antiteza cu anormalitatea (M. Lazarescu, 2000). Sanatatea mintala circumscrie perimetrul normalitatii psihologice si are ca substanta functionalitatea, homeostazia adica echilibrul, capacitatea de adaptare, de intercomunicare. Adaptarea aduce in atentie perspectiva dinamica a evolutiei, prin dezvoltare, devenire, integrare, ce devin repere ale procesului de maturizare (D. Prelipceanu, 2000), descris atat de bine de catre Erickson (1965). Ea este o notiune, calitativa, „esti sanatos", dar si cantitativa, modelul pozitiv inregistreaza un numar de calitati, variabil de la un autor la altul, ca preconditie a sanatatii mintale (R. Teodorescu, 1999): abilitatile sociale cotidiene, asertivitatea, autoaprecierea. Acest model al sanatatii, ce reprezinta o stare dinamica, o rezul-tanta, un sistem bine organizat, oscilant, aflat in echilibru, inglobeaza actiunea sinergica sau antagonica a o multime de factori nocivi sau, din contra, protectivi, de rezilienta, de mentinere, cum ar fi atasamentul, grupul social de suport (Enatescu, Savulescu, 1978). 3.1.4. Factorii care influenteaza sanatatea mintala. 3.1.5. Caracteristicile genetice: - perspectiva optimista asupra vietii; - defecte genetice ce predispun la: retard mintal, schizofrenie etc. 3.1.6. Educatia si ingrijirile de-a lungul copilariei: relatia parinte/copil. a) elemente pozitive: contacte apropiate de la nastere, sentimente de dra-goste, securitate, acceptare. Copilul e in relatii bune cu parintii si fratii; Exempie de situatii: succes la scoala, securitate fmanciara, sanatate fizica, ocupatie placuta, casatorie reusita; b) elemente negative: deprivare materna, rejectie parentala, rivalitate intre frati, dificultati de comunicare in copilarie; Exempie de situatii: saracie, boala fizica, somaj, casatorie nereusita. 3.1.7. Evenimentele din timpul vietii:

sperante de ordin social: promovare. plecarea unor persoane apropiate. cum ar fi „dorinta de a trai". mecanic. Se pune intrebarea: cand devine stresul prea mare. dar rezida din semnificatia de amemntare. Vulnerabilitatea la stres este receptivitatea psihica crescuta fata de agentii stresori psihogeni. In raport cu alte tipuri. surprize neplacute. angajare. o mentiune aparte merita termenul de stres psihic. b) Caracterul stresant poate fi potential abstract. credintele. Stresul psihic se refera la totalitatea conflictelor personale sau sociale ale individului care nu-si gasesc solutia. de frustrare sau repri-mare a unor trebuinte.Folkman.1. tariile persoanei de adaptare la stres sunt: suportul economic. abilitatea de a cauta informatiile. abilitatile personale. In lupta cu stresul bolii D. abil si echilibrat. aspecte fmanciare si legale. Rezistenta la stres sau resursele. Stresul este vazut ca o suma a factorilor adversivi ce actioneaza sau au actionat asupra organismului. infectios. a valorilor de stres. spre deosebire de eel biologic. c) Anticipativ (situatiile de examen). concediere. nu afecteaza pe cei care il apreciaza ca pe o eliberare si nici nu-si creeaza scrupule.1. Un rol deosebit in aparitia si amploarea stresului psihic il au particularitatiie cognitive. o cantitate de stres este necesara pentru supravietuire. prin dezvoltarea de reactii de stres. abilitatile sociale in general. probleme fmanciare. 3. o stare de tensiune.Lazarus si S. capabili sa genereze stari de boala sau sa se adauge ractorilor patogeni de alta natura.1984) resursele de sanatate restante. separare (corelate cu aparitia anxietatii si a simptomelor de boala).1.tensiuni familiale.mediul social al individului: persoane noi introduse in mediul sau social. insatisfactii la locul de munca. stresul stimuleaza individul sa se perfectioneze (stres pozitiv sau eustres). abilitatile personale.evenimente nefavorabiie: moarte. intr-un anumit grad. Conditii stresante cronice de viata. Stres psihic versus stres biologic. trecand adesea granita patologiei.2. educatia. cu efecte posibil distructive asupra dispozitiei si sanatatii. modelate pe experienta sa de viata familiala si profe-sionala. probleme ale parintilor cauzate de tineri si adolescenti. dorinta de a face ceva. In acest context. . stare de bine fizic.3. 3. Importanta persoanei in stres. relatiile interpersonale. insatisfactii la locul de munca.viata nesatisfacatoare: plictiseala. dezamagiri. dar care actioneaza cumulativ daca se suprapun. tensiuni familiale continui. posibilitatea de a-si rezolva problemele asociate cu abilitati sociale. divortul care reprezinta un stres psihic major si durabil pentru ambii parteneri. la randul lor. sanatatea. . In cazul bolilor s-ar adauga (R. tehnicile pozitive de aparare a Eului. dorinte. ar fi urmatoarele: . afective mai ales si volitionale ale subiectului. .3. . care agresioneaza organismul pe alte cai. cat si a semnificatiei diferite ce 1 se confera in momentele respective.2. Mechanic (1986) descrie mai multe feluri de resurse: economice. aspiratii. surmenaj.7.2. care simte sau nu ca este depasita.1. gandirea pozitiva. munca. de a rezolva probleme. convmgeri pozitive asupra vietii. Denumirea de stres este mai curand generala. . 3. stresul psihic are urmatoarele caracteristici: a) Agentii stresori sunt mai ales stimuli verbali neplacuti. proiectat in viitor. atat din cauza „dispozitiei de moment". energia.7. 3. considerate mai curand ubicui-tare. fizico-chimic. ci si de doua atribute inscrise in sfera personalitatii subiectului ce receptioneaza actiunea lor: . resurse de sanatate si energie. sa stie sa evite sau sa depaseasca obstacolele. depinde de perceptia subiectiva a persoanei in cauza. Ele includ: neplaceri. evenimente cu efecte negative pe termen lung. singuratate. proprie anumitor indivizi care reactioneaza excesiv. Micile „sacaili" si insatisfactii zilnice. divort. Totusi. 3. Astfel. Lazarus (1975) considera ca efectele agentilor stresori depind nu numai de propriile lor caracteristici („cerinte").calitatea raspunsurilor emotionale (si amplitudinea lor). ce pot deveni. suportul social si factorii motivationali. incordare si disconfort determinate de agenti afectogeni cu semnificatie negativa. incercand sa defineasca sintetic impactul factorilor adversivi de orice fel asupra organismului precum si reactiile de aparare ale acestuia. Evenimente stresante: . suport social. mcluzand si limbajul interior. tehnicile-defensive. sa fie mai cumpanit.2. probleme financiare.2. d) Posibil circumstantial. nocive. frustrant si adesea epuizant.1. unul si acelasi eveniment stresor psihic nu poate induce de fiecare data un stress psihic la acelasi individ. casatorie.activitatea sociala: familia. de dificultatea sau imposibilitatea rezolvarii unor probleme. incluzand evenimente psiho-traumatizante anterioare (sau dramele rudelor sau prietenilor) care defmesc capacitatea sa de suportabilitate. sau prea mult? Aceasta dimensiune. cu caracter iritant. parere buna despre sine si speranta. crize la nivel comunitar.7.

nevroticii.impulsivitate.personalitatea dezechilibrata de tip borderline. in functie de traumele psiho-afective. 3. cu consecinte psiho-fiziologice negative. in special cresterea incidentei bolilor coronariene (R. Vulnerabilitatea la stres constituie o importanta premisa pentru aparitia nevrozelor. .2. dar aduce alte consecinte nefaste pentru sanatatea subiectului. Se intalnesc si la alti bolnavi psihosomatici. stresul psihic apare cand exista un dezechilibru Intre solicitarile obiective ale organismului si posibilitatile pe care subiectul considers ca le are spre a le face fata.1. insa poate fi si rodul educatiei perfectioniste sau a exigentelor profesionale (militari. nevroticii. cu altii. Deci. in special la ulcerosi.3. agresivitate disproportionata. . Trasaturi: competitivitate excesiva.toleranta la frustrare scazuta. Agentii stresori inductori de stres psihic: . . de exemplu ingradirea sistematica a afirmarii intelectuale sau de afiliere. Persoanele cu slaba stima de sine apreciaza multe situatii drept stresante si se sidera incapabile de a le face fata. cum ar fi reprimarea si inhibarea exteriorizarii emotiilor.2. Iaman-descu). . irascibilitate excesiva. ostilitate adesea bine ra-tionalizata. aproape mereu o insecuritate profunda. . pasivitate.suprasolicitarea peste limitele capacitatii intelectuale. ceea ce creste anxietatea si depresia. . 3. psihozelor reactive si a bolilor psihosomatice (acestea din urma necesitand si coexistenta unui teren organic predispozant). nerabdare. ori readucerea la suprafata constintei pnn vise. evaluate de el ca depasindu-i posibilitatile (chiar daca uneori realitatea este alta). . agresivitate.egocentrism accentuat. . neincetata si adesea inutila cu ei insisi.„frustrare" (un obstacol se interpune in realizarea unui scop).tendinte interpretative pe un fond de susceptibilitate crescuta. Ele reprezinta trasaturi distinctive ale personalitatii ce defmesc cei doi parametri. 3.strategiile de adaptare mobilizate in interactiune.starilor psihice nefavorabile rezolvarii problemelor ca anxietate. genetice. 3. 1983). .„amenintare" . contabili). Lazarus (1975) afirma caracterul subiectiv al perceperii de catre individ a unor solicitari. Predispune la stres psihic (I. cu frica excesiva de abandon. Deosebit de importante sunt interactiunile persoanei cu o serie de factori adversi de mediu social (familial. Rosenman. Ultima categorie se constituie pe parcursul vietii subiectului. In acest context stresul psihic e definit prin anumiti termeni: .. tendinte obsesive $i fobice pe fond psihic anxios. Prin insumarea lor se obtine rezistenta (toleranta) sau vulnerabilitatea la actiunile agentului stresor.remanenta unor stari afective negative (pierderea unor fiinte dragi. .anticiparea unui pericol. profesional. La baza stresului psihic exista o neconcordanta intre resursele.grad de introversie. senzatia ca timpul fuge prea repede.2.4. cu propria viata. . Kaplan. M. Variabilele patogene tin in parte de individ. Cei cu nevoi orale exagerate pot fuma si bea in exces in situatii de stres. 1977).B.3. esec profesional sau de alta natura) sau redesteptarea lor.sarcina de rezolvare a unor probleme dificile sau imposibile. . Circumstantele de aparitie a stresului psihic. Personalitatile de tip A constituie adevarati "colectionari de stresuri". de slabiciunile sale dar si de situatiile pe care nu le poate rezolva datorita: .surprind individul nepregatit spre a face fata (lipsa de antrenament fizic. incapatanare. emotivitate crescuta. Vulnerabilitatea la stres poate fi genetica sau/si dobandita. sunt intr-o lupta cronica.conflict (interferenta a doua sau mai multe solicitari cu motivatii opuse). institutional) in timpul carora se pot produce conditionari negative. cu situatiile. intelectual). Friedman. narcisism. comportament adaptat pentru a reduce amenintarea. capacitatile individului si cerintele impuse acestuia (teoria cognitiva a stresului c) (H. depresie. . Acest tip de comportament are la baza dizarmonii de personalitate clasice". abilitatile. .anxietatea de fond este un element favorizant pentru instalarea stresului psihic. emotivitatea si adecvarea strategiilor adaptative. inclusiv de modul cum a reusit sa le depaseasca. asociatii de idei. Tipul comportamental A. .mijloacelor individuale (de coping) inadecvate de lupta contra stresului. de experientierea unor stresuri psihice cu rezonanta majora. astmatici.miza este foarte mare ca si gradul de „angajare" a indivizilor. incapatanare. .4. Trasaturile de personalitate fragilizante sunt: . cu timpul.rigiditate.

3.3.Muzicoterapie. in situatii de somaj.Evitarea situatiilor de stres (iritarea. stimulator al organismului si a endorfmelor cerebrale ca neurohormoni moderatori ai placerii. Selye (1974) descrie distresul . palpitante. .4. o constituie situatiile de subsolicitare emotionala prin insa-tisfacerea unor trebuinte sociale (diferite de cele biologice si implicand comu-nicarea interumana si. Valoarea terapeutica a eustresului (rasul. .3. plasarea in inactivitate voluntara sau fortuita. . pentru a evita stresul financiar. .1. aflarea vestii reusitei la examen.Calcularea resurselor financiare in functie de prioritati. nevoia de autoafirmare). dar suprasolicitarea lor provoaca stres psihic. desi stresat. O forma mai subtila. .aparitia unei adevarate .Relaxarea in timpul lucrului pentru cateva minute.3. .cresterea rezistentei fata de solicitari ulterioare. cu durata prelungita: revederea unei persoane foarte dragi. . mai ales. ori consecintele ei au fost nocive). Stresul psihic si adaptarea. In cursul eustresului are loc cresterea secretiei de adrenalina. atat asupra conduitei cat si a creativitatii (lucru pe care 1-ar realiza si distresul generat de o dragoste nelnpartasita). . implicit. Eusfresul ca stres psihic pozitiv are. ori auditia unei simfonii „senine" de Mozart. Stresul de subsolicitare apare in conditiile vietii modeme. . practicarea unor sporturi).starea provocata de actiunea agentilor nepotriviti ca fund stresul cu potential nociv pentru organism. 3. In fiecare om exista o nevoie innascuta de afirmare a unei largi game de posibilitati care sa-i evidentieze capacitatea sa. Sentimentul de dragoste impartasita constituie un eustres cu rol dinamizator.Armonizarea aspiratiile cu aptitudinile. care dau buna dispozitie.3.Programarea activitatilor in functie de capacitatea de munca (fizica.3. sa incercam reducerea efectelor prin exteriorizarea nemultumirii. dar mult mai nociva.Desfasurarea activitatilor zilnice in locuri placute ca ambianta. la actiunea acelorasi agenti stresori care i-au produs stresul psihic initial.Realizarea activitatilor in liniste. desi unii subiecti extrem de receptivi ar putea „vibra" la aceste mesaje artistice intr-o masura. psihica si intelectuala). . .Oferirea cu regularitate de afectiune. Stresul de subsolicitare. platirea datoriilor la timp. H. izolare. pe cat posibil. ce reprezinta o „capacitate" a subiectului de a „intra in stres" mult mai usor. .Amuzament. . Eustres si distres. trebuinta care este satisfacuta numai printr-o activitate cu solicitari proportionate resurselor sale. aglomerarea activitatilor) pe cat posibil. nepresati de timp sau persoane. situatia inductoare de stres psihic (se realizeaza un veritabil „antrenament" fata de suprasolicitari psihice in circumstantele stresante potentiate similare) .2. stresul psihic lasa in urma doua posibile modificari ale sistemelor organismului: . El este generat de stari psihice cu tonalitate afectiva pozitiva puternic exprimata si. dar tonalitatea psihica atribuita este determinanta pentru includerea sau nu in sfera stresului psihic. eel mai adesea.Depasirea momentului de stres facand altceva interesant. in cazul in care acesta s-a soldat cu un esec adaptativ (subiectul nu a reusit sa gaseasca eel mai potrivit raspuns fata de o situatie.In cazul in care ne supara cineva. . starile de excitatie sexuala. un spectacol comic „epuizant" prin accesele de ras violente si frecvente. ca factor sta-bilizant.Somnul de 7-8 ore pe noapte eel putin de 2 ori pe saptamana. Eustresul nu trebuie confundat cu orice emotie placuta (contemplarea unei gradini inflorite. in timpul liber. .Evitarea agresiunilor psihice. Indiferent de „pretul" adaptarii in plan somatic ori psihic. .inocularea la stres.. Adaptarea organismului la stres in conditiile vietii contemporane se realizeaza cu pretul unor eforturi mult mai mari.Rezolvari de cuvinte incrucisate.Lecturi placute.3.. capabile sa lase in urma procese de uzura si chiar leziuni. jocurile de noroc (fara miza pecuniara). . Principii de conduita antistres/cai de prevenire a bolii. 3.vulnerabilitati fata de stres" sensibilizarea. in componenta sa si elemente de solicitare fizica (actul sexual. reviste cu teste de gandire etc. inconjurati de persoane cu care putem discuta fara a ne supara. iar eustresul o stare provocata de stimuli placuti ai ambiantei sau trairi psihice placute. in caz ca subiectul a dominat. a unei expozitii de pictura. muzico-terapia) este recunoscuta. meciurile de fotbal in care suporterul traieste victoria echipei favorite (la infrangere apare distresul). Este deci o reactie de adaptare „zgomotoasa" ce poate deregla activitatea structurilor psihice. . sa „intre" intr-o stare de eustres). de la emotii pana la sentimente. identice sau similare cu aceea care 1-a generat.

Boala apare ca experienta: . sunt o realitate care genereaza senzatii. ganduri (nevoia de a sti.. . constientiza si trai anumite experiente neobisnuite. stresul este implicat ca factor etiologic intr-un mod mai complicat. Conform teoriei vulnerabilitate/stres a lui Zubin si Springer (1977). 3.Folosirea procedeelor de relaxare. excesiv.Practicarea de exercitii fizice (eel putin la sfarsit de saptamana si . asemenea trairi pot fi realizate si pe alte cai. marcate de tensiuni interne si emotii negative.de frustrare. de la o prima etapa . inclusiv senzata de neimplinire in activi-tatea respective.3. adanc implicate profesional. In fapt. accentul se pune asupra riscurilor posibile de imbolnavire si asupra strategiilor adoptate de individ pentru a-i scadea efectele.dureroasa. .actuale cu mediul. Alte evenimente percepute ca stresante. In relatiile cu boala. care depasesc capacitatea adaptativa a unei persoane si ar impune restructurari existentiale. prin rolul de bolnav cu caracter social.1.4. nu numai in sensul fizic al cuvantului ci si in eel psihic. in cadrul unui mecanism cu douS faze. plin de amenintari . . . de a gasi solutii de iesire. Stresul imbolnavirii. de adaptare chiar daca in final acesta este reusit. de dezvoltare (Oedipian. orice boala odata manifestata reprezinta un stres substantial atat pentru purtatorul ei cat si pentru familia sa. . posibil pe calea invatarii. fara control. . Prevenirea epuizarii profesionale („burn-out syndrome"). . incertitu-dine. . functii. evidentiaza capacitatea omului de a infrunta. Daca schimbarea vietii nu este perceputa ca stresanta. 3. Ea atinge de obicei persoanele constincioase. ce privesc nu numai corpul ci si psihicul. 4. dar poate crea uzura biologica. Acumularea schimbarilor vietii. de pierderea controlului cognitiv si anxietate. sentimente. protectiv social. in particular. care influenteaza perceperea situatiilor si mij-loacele de confruntare adoptate. 3. generand o varietate de reactii.4.epuizarea emotionala („nu mai are nimic de dat").ca in final sa se manifeste opusul atitudinii initiale: absenteism. revendicari si evitarea aproape fobica a locului de munca.de privatiune.2. Latura psihologica a raspunsului fata de boala variaza in raport cu gravitatea ei. pericolele implicate. tradus strict prin „carbonizare". Termenul de „burn-out". Tot acest comportament are loc pe fundalul unor tulburari emotionale dominate de anxietate si depresie. desprinderea de familie) nedepasite. care due la trairea de „a te recunoaste invins". tristetea. omul se simte deposedat de starea sa naturala de sanatate. un eveniment neobisnuit. (Zuckerman. prin efortul suplimentar. generand reactii dure la adresa subalternilor. demobilizatoare. angoasa. solicitanta. in general.situatiile ambivalente (casnicie) generatoare de atitudini contradictorii. pierderea unor pozitii.in care individul este hiperactiv si se cufunda. 1979): 1.istorice. Ea are un efect net dezorganizator asupra existentei umane. boala devine obstacol in libertatea personala si realizarea propriilor proiecte de viata. de a trai constiinta bolii. de demisie cu sentimente de esec. stresul poate fi intalnit in doua ipostaze: 1) ca sursa de boala si 2) ca mod de raspuns al persoanei bolnave. fie ca fragilizant. dohul. . Totodata.Discutarea dificultatilor cu altii. conditie in care vor trebui cultivad (cautati) prietenii carora sa le poti face confidente. neputinta. cum ar fi cele apartinand medicinii. Clinic se ajunge.dezumanizarea. Boala si aspectul ei defectual. creator de predispozitie. 1990) care pune accentul asupra primordialitatii vulnerabilitatii. fantasme). Conflictele: . a fost creat pentru a descrie reactiile comportamentale ale oamenilor de afaceri surmenati. Aparitia bolii. . acolo unde se resimt trairile neplacute.4. 2. intr-o activitate suprasolicitanta . genetice sau castigate. stresanta. indelungate 3.D. Oricare dintre noi poate fi bolnav. Pierderile traite ca evenimente de viata. Stresul si boala. daca persista timp indelungat.5. generator de confuzii. Mechanic (1986). infirmitatea. dar s-a extins la toate profesiunile in care exista munca multa. izolare. Daca se accepta aceasta definitie.Cultivarea de trairi §i sentimente pozitive si recurgerea la umor. de a intelege. 3. trenante. Boala reprezinta un stres important. ea nu produce boala. Ea naste trairea de victima/victimizarea. la starea emotionala.scaderea realizarilor personale. cu posibile implicatii in subconstient. care se poate asimila chiar in absenta bolii.zilnic -mersul pe jos). Sursele de stres generatoare de boala pot fi sistematizate astfel (Cohen. fie ca declansator al bolii pe fondul unei vulnerabilitati preexistente. Exista o scala de evaluare a epuizarii profesionale care cuantifica trei notiuni: . necunoscut. solitudine. si a celei psihice. emotii. depresiva. nerezolvate.

. Care sunt caile prin care atitudinea fata de boala poate fi influentata de stres sau de personalitate? Alterarea evaluarii in stresul bolii. . sunt: . 1974) care este un raspuns biologic particular la un stimul nociv care implica cresterea secretiei hormonilor adreno-corticali si pituitar si reprezinta sistemul de aparare biologica impotriva stimulilor nocivi in general. Eve-nimente mortale in raport cu o pierdere impersonala grava sunt: pierderea sotului.) constituie un eveniment potential stresant (schimbarile din ultimii ani si frecventa aparitei lor). Alti factori care fac legatura intre stres si boala sunt: . In situatii de pierdere. a unei persoane foarte dragi. Prelungit excesiv. pe termen mediu si lung.2 ani). 3.4.predispozitia biologica (istoric pozitiv).rezistenta (creste rezistenta la stimuli daunatori. Exista un raport intre acumularea de evenimente stresante (care implica schimbarea modelului de viata pe care subiectul il folosea de obicei) intr-o perioada de timp relativ scurt. Acest model foloseste sindromul general de adaptare (SGA) dupa Selye (1956. dar cu persistenta modificarilor din stadiul de contra-soc prelungit). care precede imediat debutul bolii (6 luni .4. la persoane ce au predispozitii somatice sau care sunt sensibile la actiunea agentilor patogeni exteriori. Boala care urmeaza implica angajarea de mecanisme neuro-psihologice si de blocare a sistemului imunitar. taria grupului de sprijin. . scaderea tolerantei si incurajarea adoptarii „rolului de bolnav". declansate de trairea de neputinta (o reactie de conservare-retragere ce contribuie la cresterea vulnerabilitatii).frecventa vizitelor la medic (fara confirmarea bolii organice). 3.3. Modelul evaluarii situatiilor stresante. vulnerabilitatea sa si cu conditiile in care se gaseste.3.cu personalitatea bolnavului. cerere de ingrijiri. duce la uzura organica si scade rezistenta la boala. S-a confirmat empiric legatura dintre schimbarile vietii si frecventa bolii. impresia pe care o traieste subiectul ca nu va fi capabil sa faca fata pentru perioade mai mult sau mai putin lungi la schimbarile intervenite. Sindromul general de adaptare. SGA are 3 etape (stadii): . raspunsul ce consta in „a te recunoaste invins". 3. Principalele modele teoretice ce leaga stresul de boala. Acumularea evenimentelor pozitive si negative cere eforturi de adaptare. Modele care leaga stresul de atitudinea fa{a de boala.4. in tentativa de a descoperi mecanismele biologice ce stau la baza acestor fenomene. Modelul acumularii schimbarilor vietii. . Tendintele de adoptare a rolului de bolnav sunt variabile de la o persoana la alta si sunt accentuate de stres.evaluarea pe care individul o face situatiei. experiente de viata negative. Se evidentiaza raportul dintre acest model si situatiile care implica o pierdere de tip impersonal. dupa care se formeaza categoriile situatiei de stres si modul de reactie la aceasta situatie. Experientele stresante pot altera evaluarea simptomelor fizice si mijloacele folosite pentru a le face fata. Ipoteza personalitatii. a nu fi promovat profesional etc). produce leziuni ireversibile.3. divort. folosind mijloace insuficient adaptate. disfunctii renale). a nu te casatori. 3.descrierea subiectiva a simptomelor fizice (fara confirmare organica). prin faptul de „a te recunoaste invins") a fost folosit adesea in studiile legate de pierderi grave urmate de moarte neprevazuta. scade rezistenta la alti stimuli. inchisoare. Dupa Cohen (1979) sunt 3 modele principale. organismul pare ca s-a adaptat la situatie. Lupta contra experientelor stresante poate justifica sensibilitatea la simptome. comportandu-se relativ normal. Un alt aspect il reprezinta absenta schimbarilor (a nu avea copii. Schimbarile pozitive sau negative (casatorie. boli de adaptare (artrita. Modelul renuntarii. Modele care leaga stresul de boala. schimbarea locuintei. poate preceda dezvoltarea unei boli de diferite tipuri. . specifice.4.alarma (activare biologica ce cuprinde doua forme: soc si contra-soc). cu supraactivarea sistemului neuroendocrin care. Indicatorii dupa care se studiaza legatura psihologica cu boala. Conceptul de renuntare psihologica (caracterizat prin sentimentul infrangerii.2. Fiecare eveniment este evaluat in raport cu gradul de „readaptare" sociala necesar.1. Raportul personalitate/boala actioneaza prin descrierea simptomelor.4.epuizarea (dispare efectul adaptarii). Prin comportamentul de boala se poate face fata unei experiente dezagreabile sau nefericite. Legatura dintre situatiile stresante si consecintele asupra sanatatii depinde daca subiectul recunoaste sau nu caracterul stresant. a sotiei. serviciului etc. Stresul se defineste ca un fenomen caracterizat prin: sentimente de neputinta si disperare.

Individul evalueaza o situatie pentru a-si da seama daca este sau poate deveni periculoasa pentru el.5. inclusiv eel de boala psihica. a unei functii. negare. de a se indoi de severitatea sa. d) acceptarea realitatii si toleranta.5. dar si cu soliditatea relatiei terapeut/ pacient. provoaca un „moment de criza" cu putemice reverberatii. Dupa V. binevoitoare si plina de soli-citudine. Lazarus si S. Acceptarea bolii oglindeste o situatie generatoare de mari framantari sufletesti. Diagnosticul nu se impune ostentativ. Unii vad boala ca fiind generate de propria neglijenta. Pe parcursul bolii au loc alte reevaluari. revolta. dupa J. 3. soldata cu stres psihic de durata. Faza dureaza cateva zile. persoane de ingrijire. mai ales daca situatia se schimba sau boala devine cronica si provoaca invaliditate 3. mai ales daca este vorba de afectiune grava.4. a slujbei. clientul si familia sa par nauciti. adica modul in care se vede persoana respective. prin consecintele nefaste ce se contureaza la orizont. 3. Folkman. 3. Cele mai multe boli induc trairea de pierdere a sanatatii. chiar de panica. angoasa. 1979). ca semn al propriului esec. de multe ori mai benigne. dupa modelul persuasiunii coercitive. in care situatia este apreciata drept foarte alarmanta. regimul sau alimentar etc. 3. Persoanele nu percep evenimentele in acelasi fel (ceea ce poate fi stresant pentru un individ nu este pentru altul) (Lazarus 1975. Evaluarea secundara. de obisnuire. provocand penetrarea acelei platose de aparare. b) de incredulitate. impus de catre altii persoanei respective. descurajarea extrema.o stare noua de discomfort si de impas existential. alti bolnavi. alearga din doctor in doctor in speranta ca diagnosticul va fi infirmat. Dupa un timp. Mechanic. Boala . In raport cu imbolnavirea apar eel putin 3 unghiuri de abordare (D. exista o tendinta naturala de autoamagire. trait ca element strain. in urmatoarele etape: a) de soc. dar in conditiile libertatii clientului de a reflecta.1 Atitudini ale pacientilor fata de boala/Reactii la aflarea diagnos-ticului. . 1986) ale persoanei bolnave: 1) cautarea unui sens. pneumonie la un tanar cantaret inaintea unui concurs). rezultate din trairea amenintarii create de noua situatie. a relatiilor umane si.4. de modul in care este perceput de ceilalti: familie.2. Semnificatia evenimentului de viata. mai grav. factorii care au contribuit la situatia prezenta. cu tarie. dar si a celor dragi. Reactiile bolnavului si ale familiei la aflarea diagnosticului se desfasoara. greu de suportat. Fata de boala. 1984) denumita „de evaluare primara". Pacientul si familia sa aduc in fata persoanei de ajutor stari emotionale deosebite. in raport cu altii. Framantarile si nelinistea izbucnesc cu atat mai putemic cu cat subiectul fusese intr-o pozitie mai buna iar boala a survenit mai pe neasteptate. acceptata si asimilata.5.4. imbolnavirea. panica. ori a celor apropiati lui. de refuz al diagnosticului este parcursa de diversi pacienti in raport cu personalitatea lor. Boala reprezinta o situatie diferita de cea „normala". si o conduita cognitiva (R. Odata cu ameliorarea apare insa riscul renuntarii la tratament. a viitorului daca afectiunea este severa.. Bowlby (1980). aflata in situatia de bolnav. indivizii cauta informatii despre boala lor. El este o realitate traita.1 Evaluarea primara. ce se pot intinde pe luni sau ani de zile daca aceasta este o afectiune grava sau cu un viitor incert. refuza diagnosticul. Emotiile din situatia de boala ce interfereaza relatia terapeutica. mai ales daca supraestimeaza problemele pe care i le va pune boala. aduce in discutie intreaga existenta a bolna-vului. . procesul de apreciere a situatiei poate fi reluat prin evaluarea secundara. pe baza capacitatii pe care o are de a intelege care este pericolul situatiei si cum poate face apel la resursele sale pentru a neutraliza sau indeparta pericolul. manie. 1979. a senzatiei de invul-nerabilitate psihologica cu care fusese inzestrat in timpul perioadei de sanatate . se angajeaza in propria invinovatire: 3) comparatia sociala. care adesea ajunge la concluzii diferite.strategia folosita pentru a face fata situatiei. adica „cine este de vina".suportul social pe care-1 obtine de la altii. 2) atribuirea sociala. Aceasta faza de incredulitate. de a amana sau nega „intrarea in situatia de bolnav". boala devenind mai usor de suportat. de a-si pune intrebari si de a cauta surse de informare. Ea poate fi usurata prin asistenta discreta. Aflarea diagnosticului de boala.mutatiile din viata subiectului ce presupun importante alterari in activitatile sale. despre existenta in conditii de boala.4.3. se declanseaza concomitent cu reactia emotionala fireasca de anxietate. tipul de perso-nalitate si situatia concreta a individului in momentul declansarii bolii (de exemplu. Stresurile psihice generate de situatia de bolnav se articuleaza cu coordonatele psihice. Cohen si Lazarus. societate (vezi reactiile atat de complexe fata de SIDA).5. In functie de „cultura medicala" si de propria sa experienta de bolnav. a mobilitatii. Tchudin (1991) boala somatica sau psihica reprezinta un moment de criza care. El depinde de stima de sine anterioara. 3. .2. c) de dezorganizare-reorganizare. au impresia de irealitate. a imaginii de sine.

prin mecanisme inconstiente de aparare. boli. Ea se insoteste de pierderea capacitatii de control. prudenta dar bine fundamental. reprezinta momente cheie in drumul catre stergerea fricii si recastigarea controlului. pentru ca le modifica substantial modul de existenta. 3. . Modul de reactie al unui pacient este dependent de multe variabile. O persoana obisnuita reuseste.5. blocati.Recunoasterea bolii si acceptarea situatiei de bolnav. fata de evenimente ne-placute. ceea ce de multe ori este imposibil de trait si de acceptat. de obicei. socul. trasaturile de personalitate. Ele reprezinta o etapa de tranzitie in adaptarea la o situatie resimtita dramatic. Cuvintele adresate fricosului trebuie sa fie bine cumpanite. accidente. ce se vor sterge apoi treptat. ale stilului de confruntare (coping) a persoanei respective fata de situatiile dificile ale existentei. psihotici sau cei cu un psihic normal care isi focalizeaza interesele asupra unor probleme care ii fac „surzi" fata de propriile suferinte. neintelegerea. subiectul este constient de existenta unei afectiuni. Odata ce identitatea ii este amenintata. . Reactiile fata de boala sau de invaliditate sunt marcate de trasaturile personale. rezultata din utilizarea termenului de „furictional" de catre personalul medical pentru multe tulburari psihice. iar mania sa actioneze. dar i se pare fie ca se afla intr-un stadiu prea timpuriu pentru a fi tratat. amana „decizia" sau se auto-amagesc. Orice contagiune a anturajului sau chiar a persoanelor de ingrijire poate provoca intensificarea fricii prin procesul de inductie reciproca. Frica este poate cea mai puternica dintre toate emotiile si poate declansa comportamente pe care subiectul nu le poate controla adesea deloc. iar tratamentul ar implica el insusi mari riscuri. iar situatia de boala este genera-toare de emotii acest tip.Refuzul starii de boala in condifiile constientizarii unor tulburari ce pot constitui semne de boala. Chiar si o afectiune usoara poate fi la originea lor. alcool. clare si la obiect. Oamenii inspaimantati traiesc neajutorarea si inabilitatea paralizanta de a se hotari. sa le depaseasca si sa realizeze asimilarea evenimentului real ca atare. . ostilitatea.1. educatia. In spatele sau (E. Clasica este confuzia clientului. stilul familiei sau al grupului.Ruptura genereaza intrebari de genul: „de ce sa mi se intample tocmai mie". La persoanele cu afectiuni psihice severe lipseste tocmai constinta bolii. vinovatia. alimente preferate.Ignorarea bolii de catre persoanele cu un nivel redus de cultura sanitara. Acceptarea trairii de frica este importanta. rusinea. ambivalenta. cuprinzand: negarea. gravitatea bolii. Reactii emotionale ale persoanelor bolnave. fara a se lasa impresionata. intensitatea acestora nefiind neaparat proportionala cu gravitatea bolii. permitand subiectului sa o reduca prin impartasirea ei. aparuta ca un accident in viata sa precum si situatia noua de dependents. le e greu sa renunte la fumat. frica. de a lua o decizie rationala (reactie de scurt-circuitare). nu ca ceva umilitor. O buna parte dintre ele pot reflecta particularitatile generale. De obicei ne este frica de ce este mai rau. Daca ai avut un accident si ti-ai rupt un picior. Mania este una din reactiile banale fata de boala. mania. Ambivalenta este o reactie mai apropiata de realitate. Ele se intind pe un larg registru emotional. De cele mai multe ori frica este neconstientizata. Recunoasterea si acceptarea. caracterizata prin oscilatii.4. Interviul motivational ajuta la depasirea acestui impas. Frica spune adesea fricosului sa se opreasca. Credintele false reprezinta solutii psihologice de moment. fie ca poate sa o infrunte singur. te temi sa nu ti-1 amputeze si mintea fuge la dezastrul vietii tale. Pentni reducerea starii subiacente de anxietate a celor purtatori de convingeri false despre boli sau evenimente de viata este nevoie de o informare repetata. negative. Convingerile false apar de obicei in perioada de adaptare fata de evenimente de viata neobisnuite. retardati mintal. Acceptarea bolii (recunoasterea bolii si „intrarea in situatia de bolnav"). Crede ca totul lucreaza impotriva lui. cum ar fi varsta. Subiectul este „cufundat" in frica si are nevoie de o persoana calma si ferma din afara care. de a face fata dife-ritelor situatii. Dar mania este numai un strat al tulburarii emotionale. fata de evenimentele de viata. subiectul neacceptand loviturile soartei. cum ar fi pierderea brusca a tot ceea ce a fost esential in viata. Ei sunt inhibati. Frica este o reactie banala la amenintare. generatoare de fantasme hipocondrice. pierderi.4.5. asociata cu o buna relationare . ceea ce creeaza mari dificutati in acceptarea interventiei medicale . Exista mai multe variante: . Tulburarea respectiva poate avea la origine si informatii gresit interpretete sau chiar iatrogenii. imprimate inca din copilarie. de a lua o decizie. sa ii constate existenta si sa ii clarifice originile. putine. neincrederea. Frica creeaza frica si spirala fricii conduce la comportamente irationale. omul devine neputincios. Persoana echilibrata emotional recunoaste lucid slabiciunea fizica sau psihica pe care o implica boala. regresiunea. 3. echilibrul afectiv.

Abia la un timp dupa linistirea subiectului. fata de incalcarea unor reguli.culpabilitate pentru fapte ce „il apasa". devin revendicativi. alcoolici. cand nu sunt justificate. a tuturor. Dupa G. Vinovatia poate genera actiuni de auto-pedepsire. cu probleme existentiale serioase. .5. de dezinteres fata de soarta proprie (se manifesta de obicei la pacienti cu o stare depresiva). a unei persoane violente. mergand pana la violenta indreptata asupra rersoanei proprii sau. de esecul relational. pentru a fi tratata. dar agresivitatea se poate declansa. ca sufera de afectiuni respingatoare. Ei presupun ca lumea stie si ii judeca sever. Asemenea comportament este vazut ca un model de adaptare.refugiu in boala. de cele de boala. verbala si fizica. asimilata cu aceea in care te simti dezbracat in fata cuiva. ca o spovedanie. imaginile negative sunt greu de destainuit si de prelucrat. a terapeutului. avandu-si originea in evenimente din afara situatiei terapeutice. experienta rusinii este echivalenta cu aceea a esecului de a fi intr-un anumit fel. 1970) se afla anxietatea si posibile trairi de neputinta. Izbucnirile de manie ale clientilor sunt de fapt un mod de a conversa. declansarea unor ritualuri religioase de expiere sau descarcari de manie si agre-siune. continutul sau fiind adesea usor de neutralizat printr-o reincadrare corecta a faptelor si responsabilitatilor. adaptare adecvata la realitate. Asistenta trebuie sa cunoasca si sa aplice si o tehnica de auto-aparare fizica adecvata. sau sunt implicate alte persoane. Dupa J.5. adesea false. fara a contrazice subiectul. este frica lui. iar ne-multumirile fata de personalul sanitar sau fata de conditiile de spitalizare. cei hiperconstiinciosi.valorificarea superioara a situatiei de bolnav („avantajele" bolii . Multe trairi de vinovatie apar la parintii copiilor handicapati. Depasirea rusinii presupune obtinerea unei atmosfere de mare incredere. si in timpul dialogului rerapeutic sau al internarii. .„cufundare in suferinta". Gandurile si. prin mecanisme proiective. indeosebi cele care lucreaza cu bolnavi psihici agitati. Intotdeauna aceasta necesita timp.combativa. . plans si durere. Dialogul cu o persoana manioasa este pretentios. de intelegerea si acceptarea mesajului lor. auto-invinovatirea poate sa se produca dupa aparitia inexplicabila a unei afectiuni.Egan (1990). incertitudinea lui. asupra altora. Subiectul poate fi adus la consultatie intr-o stare de manie. cand acesta devine capabil sa adopte o atitudine rationala. „argint viu". un mod de a solicita atentie si a cere indirect ajutor. dupa accidente. fara cornentarii sau interpretari. Regula este adanc implantata in stilul de gandire al unor persoane si este adesea irationala (V Tchudin. King (1984).Fromm.Atitudini de suferinta determinate de boala si situatia de bolnav: . apararea luand forma atacului. Raspunsurile de tip riposta pot stimula trairea de manie. eventual. Ea poate fi derivativa. De aceea. ceea ce reduce substantial tensiunea. toxicomani. Cei ce traiesc rusinea isi imagineaza ca au facut pacate. invatata. se poate aborda problema atribuirii gresite sau exagerate. Rusinea este o traire neplacuta. in agitatie si anxietate (justificata de bolile foarte grave si nejustificata de supraestimarea unor boli usoare). sunt adesea in prima linie si pot fi atacate de pacienti. Subiectul are nevoie de pedepsire si iertare. ca au facut greseli. Asistentele care sunt atacate verbal sau fizic. cu personalitate pitiatica. diplomatic^. 3. Nu se poate ignora riscul agresiunii fizice daca ne aflam in fata unui bolnav psihic. . pot reprezenta supape de descarcare ale tensiunilor de fond create de boala Asistentele. Trairile de vinovatie sunt generate de multe situatii. Mania se poate insoti de ostilitate. chiar daca forma este inadecvata. cei cu stari de manie au nevoie de multa atentie. iar in cazuri de cancer la pacienti sau partenerii lor.. generat de beneficiul secundar pe care il au unii bolnavi. Se impune o interventii de criza cu ascultare prudenta. proce-somani. mania si mabilitatea lui de a se adapta. profesional. de resentimente si se poate concretiza in agresivitate deschisa. Intotdeauna este vinovat cineva cand apare o boala. a unei intoxicatii alcoolice sau cu droguri. la psihotici. Inadecvarea poate sa fie recunoscuta de persoana in cauza sau sa transpara in remarcile altora. .de resemnare.medi-teaza in liniste la problemele sale de perspectiva). Este problema pacientului. de sinceritate. . . ceea ce poate impune aplicarea de urgenta a unor tratamente medi-camentoase si imobilizarea. „farmece". Nu este chiar asa. sexual. Atunci se va stabili cine este vinovatul. negand boala. cu sau fara motiv. pedepsind posibile greseli medicale sau de ingrijire. Abordarea unei trairi de vinovatie se realizeaza prin insusi faptul ascultarii.la bolnavii care. prin gandirea magica „deochi". Impar-tasirea sa este insotita de multa emotie. posibil dupa mai multe sedinte.persecutorie . Vinovatia reprezinta asumarea unei responsabilitati. intrucat interlocutorul insusi poate fi introdus printre tintele nemultumirii. care va fi cat mai tacuta. o pot lua ca pe afronturi personale si esecuri profesionale. 1990).

dupa ce afla rezultatul analizelor care confirma ca sufera de leucemie. In asemenea cazuri extreme sprijinul verbal este insuficient.6.fragmentarea sarcinii in actiuni mai reduse. ocolire. acestea sunt comportamente mai complexe. 3. prin caldura contactului direct adusa de bratul protector al unei alte persoane in jurul umerilor. ignorare. inlocuirea unei distractii planificate cu o alta mai accesibila). Starea de soc emotional este determinate de vesti proaste care perturba grav existenta cuiva si nu sunt integrate emotional.oprirea. .evitarea.6. Actele de refuz. 1987). 3. . amplificat uneori si de regretul (adesea nemarturisit) pierderii sansei. . de atitudine activa. nu mai percepe si nu mai reactioneaza la nimic la ceea ce i se spune sau se intampla in jurul sau. 3. Dezghetul emotional poate fi provocat prin atingerea fizica. de panica. 3. Ele pot declansa dezghetul. manifestata prin paralizia oricarei initiative (inhibitia generalizata: mort de spaima". lipsa de raspuns efectiv la solicitare.6. inundatiilor (M. Represiunea este o actiune care-1 „ispiteste" pe individ sa rezolve comod situatia de irnpas. „socat". individul se mentine in stare de stres psihic.2. Strategii de adaptare constiente .echivalenta (ca tip de actiune si scop). imposibil de efectuat din motive obiective. Altii se vaita.6.actiuni constiente pasive. Se remarca si caracterul ilu-zoriu al eficientei („autoinselare inconstienta") (R.panica. spaima nedi-simulata. adica momentul in care persoana incepe sa vorbeasca si sa planga. .3.3. Poate sa apara o stare de dezorientare temporo-spatiala sau pierderea identitatii.1. Strategii implicand neacceptarea confruntarii cu agentul stresor prin amanare.3. „nu poate fi adevarat". dar ineficiente fata de situatie. Horowitz. De exemplu. dar ceea ce este „auzit" este atingerea. in raport cu desfasurarea ei si alti parametri. avand in subsidiar intentia de opo-zitie.3. desfasurate la un nivel subconstient sau inconstient. reduce mult stresul psihic. ce decurg din aprecierea situatiei ca fiind „fara iesire". . atat fizic cat si emotional.3.6. a contaminarii cu HIV.lupta . de vocea blanda si calma. constient sau nu. Tot aici se incadreaza si stapanirea unor afecte penibile pentru anturaj ca: mania. intreruperea actiunii cu pastrarea sau modificarea scopului. Prin acest act. inlocuirea unei excursii. Acte constiente 3. In cadrul actiunilor de „amanare" se disting doua variante. posibil de atins (exemplu: nereusita la o facultate „grea". cum ar fi aflarea a existentei unei boli incurabile sau grave. cu scop adaptativ. „blocat").efectuarea sarcinii. cu un spectacol indelung amanat. din prea multa scrupulozitate. Inlocuirea actiunii initiate cu o alta: . adesea foarte abundent.fuga . refuzul confruntarii cu problema.subiectul a hotarat sa amane un raspuns decisiv sau sa-1 inlocuiasca prin substituire cu o alta actiune menita sa reduca tensiunea provocata de incapacitatea de a raspunde adaptativ la stres. din familie.1. . reprezinta un grup de acte psiho-comportamentale. gesturi empatice de cea mai mare valoare. similare in privinta „neacceptarii" confruntarii. presiunea unor persoane din afara. Represiunea este o modalitate de respingere voluntara (constienta) a unor presiuni sau tendinte de satisfacere a unor dorinte intime. 3. a cutremurelor. ca diagnostic.substituirea se realizeaza prin dirijarea activitatii spre un scop echivalent. dar cu satisfactii aproape echivalente. . capabile de indeplinit si con-servand scopul final. Amanarea deliberata a actiunii de rezolvare a unei situatii de impas. Strategii de adaptare utilizate in timpul stresului psihic. Este posibil ca persoana sa nu ne auda.apatia. Ceaiul si exprimarea sim-patiei sunt considerate remedii imediate ale socului emotional. dar deosebite ca scop imediat: . . Subiectul pare „inghetat" emotional si Szic. . .compensatia.6. Spre deosebire de emotiile deja prezentate.avalanse de reactii haotice.3.1. . se realizeaza prin inlocuirea unei actiuni cu o alta capabila sa-i ofere individului o satisfactie echivalenta. O persoana socata. urmata de pregatirea pentru o alta mai usoara.2. a mortii cuiva drag. are nevoie de ingrijire atenta. inceperea unor terapii.6. isi smulg parul din cap. conduite active. care este o reactie naturala.6.diferita (ca modalitate de actiune si ca scop). Lazarus 1975). Actiuni constiente. valabile si in confruntarea cu stresul bolii. comportamentul poate derapa catre negare. Strategii implicand acceptarea confruntarii. de oferirea de lichide calde. trairea ca-"astrofelor. resemnarea.1. care pot evolua pe durata afectiunii. dar cu rezo-nanta afectiva negativa intensa si un grad ridicat de frustrare. In timpului socului. 3.

2. vise si lapsusuri. dar foarte voalate. de multe ori. iar unele metode de investigate si tratament sunt foarte anxiogene. a sentimentelor. Uneori se poate simti jenat prin pierderea intimitatii. Ea poate fi sprijinita de familie. tot ceea ce este de neacceptat pentru subiect este in-departat din planul constintei. peretii i se par reci. Refularea. sau este mentinut in afara campului constintei. in care subiectul refuza sa ia cunostinta de realitate.amanare. 3. De exemplu. 1989). pare nepasator. 3. Freud a consacrat ter-menul de sublimare pentru obtinerea unei recompense in domeniul artei si stiintei. viata de spital. apare in multe privinte total diferita de cea obisnuita. impulsurilor pe care subiectul refuza sa si le atribuie sau le ignora. dorintelor. Pentru depasirea ei se impune comunicarea vestilor proaste. creandu-se un gol afectiv pe care ei simt nevoia sa si-1 umple in cadrul relatiilor cu cei din jur.1. care le suprapreciaza calitatile. 3. net deosebit de eel atat de familiar al locuintei sale. catre care cauta neincetat sa revina.4.6. Dupa S. este silit sa se dezvaluie in fata unor persoane straine. Mai traumatizant este momentul in care medicul discuta probleme de diagnostic cu asistenta in fata bolnavului. Freud prin care. 3. spre a nu fi recunoscute de subiect). Acte inconstiente. Tendintele refulate exercita o presiune permanenta din inconstient.4. fund mfluentat de suferintele altora.4. patrunderea celor refulate in constinta are loc sub forma de sublimari. in care urmeaza sa traiasca saptamani sau poate hmi. Freud (1961. pnn adoptarea aceleiasi atitudini de refuz a adevarului. evocarea unei fiinte recent disparate de catre un obiect al acesteia. de neintelegerea jargonului medical. Izolarea de familie este suportata cu greu de multi pacienti. Mai ales copilul se simte parasit in spital. atribuindu-le chiar unele inexistente. mergand pana la mfantilizare.6. la nivelul personalitatii exprimata in plan afectiv si comportamental. El suporta greu separarea de parinti. dar nu reusesc sa iasa „la suprafata" decat intr-o forma simbolica (modificata. Negarea realitatii reprezinta o tendinta inconstienta de a filtra sau a ignora anumite realitati pe care refuzam sa le acceptam. neafectat sau chiar zambitor. In saloanele de psihiatrie exista. In plus. in etape. Pentru bolnavul care este internat prima data. poate fi tero-rizat de analize si investigatii a caror semnificatie nu o cunoaste.6. descoperit intamplator. In acelasi timp. „se descarca" inconstient o stare de tensiune afectiva extrema. sa asiste involuntar la dramele altora sau sa suporte unele inerente neplaceri sau sacaieli provocate de necesitatile fiziologice sau de alte momente penibile. prin atribuirea unei alte persoane sau „obiect".catre obiective care pot fi atinse. Ea se poate insoti de convingeri false.6.4.7.6. acte ratate. nu-si mai poate satisface tabieturile . Bolnavul este internat intr-un spatiu nou pentru el. Este o forma de aparare fata de realitate foarte dureroasa. producand astfel o satisfactie durabila subiectului. ocolire. cu care va trebui sa convietuiasca pana la vindecare. afectata si ea de severitatea diagnosticului. pulsiuni sau dorinte penibile pentru subiect sau reprobabile pentru mediul social. Alaturi de patul sau sunt paturi cu alti bolnavi. pana ce acestea sunt asimilate. a presti-giului sau ori a starii lui de confort psihic.3. Proiectia reprezinta un alt mecanism de aparare descris de S. In spital este obligat sa respecte anumite reguli. In aceste condith bolnavul poate suferi de o regresie accentuata. Comutarea reprezinta canalizarea inconjtienta a trebuintelor. foarte gradat. Greu de suportat mai este si restrangerea activitatii fizice. motivelor inclusive a acelora „interzise".4. ceea ce ii sporeste anxietatea iar suspiciunea unei boll incurabile . saraci si deprimanti. El nu intelege termenn medicah. Lumea spitalului vazuta de bolnav. dinjata „in sus" spre lumea constiintei. bolnavul participa la stari afective de grup.4. toate ii provoaca frustrare si ii sporesc evident anxietatea. 3. Agentul stresor actioneaza instantaneu. Tulburarea respectiva poate avea la origine si informatii gresit interpretate sau chiar iatrogenic Ea solicita o asteptare rabdatoare din partea profesionistilor si furnizarea de vesti corecte. idei. este un mecanism de scurt-circuit al constintei in cazul unei tensiuni psihice extreme. Negarea este o reactie de inceput a bolii. Prin aceste mecanisme. guvernata de legi neobisnuite pentru el. de asemenea. impulsurilor. examinarea in fata celorlalti bolnavi. generate in special de imagini. ca obiective cu o larga valorizare sociala in locul pulsiunilor sexuale. Intervin in situatii amenintatoare la adresa integritatii individului. adesea insuportabila pentru bolnav. riscul de violenta si agresiune. 3. fiind nevoit sa declare amanunte stanjenitoare din viata personals. reprimare (neacceptare a confruntarii) nu reusesc sa inlature total un sentiment de frustratie. trecand in sfera inconstientului. protectoare. Negarea poate deveni un mecanism permanent de aparare la unii din parintii copiilor sever handicapati. De multe ori bolnavul este nevoit sa asiste la agonia sau chiar moartea unui vecin.

Dupa externare se incheaga prietenii adevarate si durabile. influentat de suferinte fizice. executanti scrupulo§i. de rasfatat. Daca nu este bine informat. pretmde sa fie ingrijit ca unul de varsta mult mai mica.8. morale.8. Ea este mai frecventa la barbati Trasaturi definitorii pentru regresiunea omului bolnav pot fi: egocentrismul (centrarea atentiei pe senzatiile sale legate sau nu de boala. asteptandu-se ca numai personalul sa fie activ. plini de energie. Starea de regresiune este depasita lent. marea satisfactie prin diminuarea responsabilita n. sigure pe ele. Important pentru personal este sa se convinga ca nu a fost gresit inteles. el devine nesatisfacut. capata un ton poruncitor. In relatia cu pacientul. Atitudinea pacientului fata de personal. anxietatea (ca reactie la situatia sa noua). care .2. iar personalul ofera suport psihologie. Pacientul suporta suferinta in functie de personalitatea sa. Lazarus si R. Relatia personal-pacient este asemanatoare cu relatia parinti-copii. neajutorat. Ea este considerata ca o exagerare a trami de bolnav care va'fi lent depasita pe masura ce persoana isi va recapata rncrederea in sine. tiranic. 3. in contactul interpersonal nu au pozitii similare. Li se atribuie calitati esentiale: putere de intelegere. Bolnavi care devin pasivi. lesirea devenind inca mai dificila. ce tine de un stadiu anterior in care viitorul bolnav se simtea in siguranta (mfantilizare la adulti si batrani). . unii putand adopta rolul de bolnav) predominenta afectelor (emotii pnmare: izbucniri in plans.pluteste m aer.8. Psihologia actului medical. iar una „prea realista" ii provoaca ostilitate. Importanta personalului de ingrijire pentru pacient. 3. In situatia de boala cu simptome greu de suportat. sthndu-se protejat. O importanta foarte mare o are primul contact cu personalul medical. asistentele sunt perceputi ca fiinte puternice. 1980).. n Exista si o impresionanta solidaritate intre oamenn sufennzi.2.8. Bolnavi care isi arata in mod deschis anxietatea. 3. exista dispombilitatea afectiva si dovezi miscatoare asupra modului in care bolnavii. fosufi-cienta informare asupra bolii de care sufera creeaza o stare de nesiguranta fundamentals. fune sau veselie exagerata). in timpul caruia pacientul isi expune suierintele. In saloanele de spital suferinta comuna naste grupuri de intrajutorare umana. 2.7. pe masura ce subiectul isi recapata meredereainsine. confuz si necooperant. Toate aceste situatii arata ca bolnavul asteapta sprijin. cunostinte de psihologie. 3. Bolnavi care prezinta o masca de indiferenta si obiectivitate. persoana simte o nevoie intensa de relaxare. agatanduse de el. In preajma lor are posibilitatea de a fi inteles. Modificarile comportale induse de boala. agresiunea (latenta . gandirea magica (bolnavul crede orbeste in puterea medicului si a medicamentelor). alimentata de rapunsurile extrem de evazive sau excesiv de asiguratorii ale personalului. Folkman (1984) considera ca regresiunea economiseste fortele subiectului. o experienta de viata suficienta si o maturizare deplina a personalitatii. 1973). respectat si chiar iubit asa cum este (I. Cucu.omul bolnav il invidiaza pe eel sanatos). El devme copilaros. In fapt. O atitudine sovaielnica il poate influenta negativ. Tipuri de reactie fata de boala raportate la atitudinea fata de personal: 1. capnciozitate mergand pana la terorizarea anturajului). permitand o mai buna aparare fata de procesul morbid. Regresia este o reactie inconstienta de protectie. aflati in situatii limita. 3. 3. pnn care cere sa fie ajutat de toti. el trebuie privit ca un individ valoros si trebuie respectat ca orice fiinta umana. adoptand adesea un comportament regresiv. Exista mai multe variante ale raspunsului de tip regresiv. avand la dispozitie multiple posibilitati. persoane de ingrijire competente. O atitudine empatica si de rabdare dm partea persoanelor de ingrijire poate sa duca la relaxare si la reducerea tensiunn anxioase.1. reflectand modelul paternalist. depresia (o reactie fireasca la omul bolnav). ii da speranta. amemntarea creata de boala este perceputa ca fund extrem de severa. Regresiunea starneste resentimente si provoaca distantarea personalului de ingriiire ceea ce face ca bolnavul sa devina mai insurubat in conduita sa protectiva. Sivadon. cu puteri magice. alteon plangaret. desi evolutia propusa de legisiatia actuala tinde sa il aduca in pozitia mai adecvata de partener. Regresiunea poate sa imbrace si aspectul unor reactii istence. eel desens anterior fiind caractenstic bolnavului care solicita atentie in mod exagerat.1. Medicii. de frica si nesiguranta (P. De multe ori solcitarile disproportionate de ajutor si plangenle sunt in contradictie cu starea reala a sanatajn. liniste si echilibru psihic. dependenta (bolnavul dependent de medic si de anturai pnmeste in schimb. conversive. Cu tot egocentrismul fiecaruia. sunt ingnjiti si supravegheati de cei cu o stare de sanatate mai putin alterata. 4.1. Pacientul este intr-o pozitie dezavantajata. Bolnavi care au fata de personal atitudini de exigenta mai mult sau mai putin agresiva. S. exterionzeaza excesiv suferinta.

Apropierea se face cu tact. 3. A fi bolnav reprezinta pecetea unei noi identitati sociale. Efectul placebo apare mai ales la bolnavii placebo-sensibili (anxiosi sau cu simptome somatice). . mai ales in faza de inceput. Se vor da toate explicatiile si detaliile clar si se va controla daca a inteles. neincredere din partea personalului de ingrijire.7. meticuloasa. 3. familie. Medicii „placebo" au titluri. care este greu suporatata de unii pentru ca intri pe „teritoriul" lor. 1978). spera ca va gasi suficienta solicitudine din partea personalului. Actiuni iatrogene: . pe care subiectul le primeste si le poate accepta intr-un proces de interactiune sociala. isistente. creeaza teama si evitarea pacientului de catre ceilalti. 3.8.sa-i asigure un refugiu si sa-i satisfaca nevoile de contact emotional. au putere de convingere si sugestie.TV poate produce reactii anxioase. reputatie. cu speranta de a fi inteles. Iamandescu.sa cunoasca intregul adevar (pozitia americanilor). abandonare. tradand intentia de a invinge. 1994).multitudinea investigatiilor poate duce la agravarea unor simptome. neadevarul trebuie folosit cu tact si intelepciune. inhibati in contacrul cu medicul si raspund afirmativ aproape la toate intrebarile. imprumuta simptome de la ceilalti pacienti. suspiciunile noastre.sa-1 cunoasca. Etichetarea rezulta din diagnostic si este traita distructiv de catre pacient. foarte mici sau foarte mari. El manifests totodata frica de a fi dominat. . de respingere.8. cu aspiratii in functie de temperament. in timpul examinarii bolnavului. detailata. Cohen. radio . i se vor da sfaturi de viata si pentru locul de munca. de obicei. Cele mai active medicamente sunt cele injectabile. El ar reprezenta cam 40% din efectul oricarui medicament. Se aplica formula celor 2M (minciuna si morfina). Comportarea lui poate da nastere la reactii psihosomatice. in special de schizofrenie. cand se observa comportamentul.4. Placebo = un medicament inofensiv. care foloseste mecanisme psihologice de amagire-iluzie. tradand adesea un contra-transfer negativ din partea personalului.informarea medicala in presa. Etichetarea si stigmatizarea bolnavului psihic. trebuie manifestata atentia si respectata confidentialitatea. care poate avea un efect socant.3. dureroase. sau efecte secundare exagerate. Exa-minarea fizica implica apropierea corporala. cand se prescriu medicamente in doze abuzive. Athanasiu. 3. se alege persoana cea mai puternica din anturaj. Medicul este perceput ca un „complice" al familiei. il idealizeaza.8. Neadevarul este considerat ca un factor psiho-profilactic si psihoterapeutic valoros. se tern de o anumita boala. Diagnosticul de bolnav mintal. 3. Bolile iatrogene (I. 1979). Exista si subiecti placebo-rezistenti (rigizi. Chiar atunci cand atitudinea este „realista" este preferabil sa nu se transmita bolnavului indoielile. . Joyce. asteapta semne de recunoastere si simpatie personals. care are rolul mentinerii increderii bolnavului si moralului lur in lupta cu boala. pentru a scade anxietatea pacientului. galben. Comunicarea informatilor nefavorabile catre pacient se realizeaza in conformitate doua tendinte culturale. insotit de conflicte. contradictorii (C. miscarile vor fi lente si precise. Atitudinea personalului fata de pacient. le invadezi intimitatea. Unii bolnavi dau atentie fenomenelor patologice prin care au trecut. altii se supra-analizeaza. fara graba si ezitare. B. nego-cieri si compromisuri cu persoanele semnificative din mediul sau (medici. „cel mai bun".8. ca suferinta ii va fi usurata. solicitate chiar de bolnavi. Unii bolnavi pot resimti medicii si medicina ca pe o „dictatura" care le produce suferinte somatice si psihice. A. 1994) sunt datorate actelor medi-cale nereusite sau chiar agresive. a unui nou statut. Este un ingredient al terapiei sugestive.5. De aceea. Se va tine seama de personalitatea pacientului si de modalitatile sale probabile de reactie.8. insistandu-se mai ales asupra factorilor favorabili. Sahleanu. de a ameliora boala cu „orice pret". Toate impun adoptarea de atitudini in oglinda din partea personalului (F. „avid de putere" si care uzeaza de ea dupa placere si devine prin aceasta iatrogen. . Bolnavul vine in spital cu idei preconcepute. ca medicul va fi competent. Efectul placebo. Medicii obtin efecte foarte slabe atunci cand trateaza persoane apropiate sau din familie. cele cu gust amar. Unii cred in „magia medicamentului". I se va vorbi cu calm. prieteni) (V. dar cu menajamente. fara graba si i se dau explicatii. R Lazarus. tabletele viu colorate in rosu. Informarea familiei trebuie facuta mai exact si. felul cum vorbeste. insecurizante.6. iar prescriptia medicala va fi amanun-tita. dar cu efect psihologic terapeutic real datorita sugestiei si imaginatiei bolnavului (C. practica medicina in clinici univer-sitare. iar altii sunt mai impresionabili. daca pronosticul este sumbru sau plin de riscuri. situatie in care nu se mai bucura de aureola mitica.atirudini agravante. Oancea. nemultumiti sau mai intelectuali). 2002): .

Prin informare capata controlul cognitiv al situatiei. locuiesc in aparta-mente normal echipate. chiar protejata. Pacientul si familia au nevoie de cunoastere pentru a-si controla anxietatea fata de boala. fispret. afectiuni. Pentru a se obtine aceasta este mult de facut pentru ei din partea celorlalti. duce la o recuperare mai rapida si mai benefica. Informatiile standard au fost dezvoltate la initiativa fostilor bolnavi care s-au grupat in asociatii de consumatori si grupuri de auto-ajutor. 1994). Sunt fituici de 1-2 pagini sau brosuri de 10-20 de pagini (exemplu: „A trai cu schizophrenia". Normalitatea este un rezultat al luptei proprii pentru normalitate. ei sunt ca sclavii de pe plantatii. stima de sine. Szasz (1973) afirma ca bolnavul psihic trebuie sa fie un consumator foarte bine informat. Diagnosticul trebuie sa se anunte la servici numai prin simbolun statistice necesare pentru obtinerea concediului medical sau accesul rudelor la informatiile riscante este restrictionat pentru ca. 1999). echilibreaza pe cei mai labili. Pe prim plan trece boala. „Depresia la femei". isi regasesc stapanirea de sine. Grupul se activeaza si se face o sinteza a activitati sectiei impreuna cu „clientul". El nu este bolnav. defectul capata dimensiuni psihologice care „inghit" persoana careia i se reaminteste mereu: „Tiai luat medicamentele?". sila programului banal de spital. Informarea pune subiectul in pozitie activa. Nu au acces la o viata normala. metode de tratament. cultura. imaginea de sine si. Bolnavii se lovesc de „zidul stigmatizarii" si nu se pot intoarce in familie sau la servici. Ei au deja un sistem de valori clare. institutii. Trebuie sa infrangem repulsia si teama fata de cei aflati sub cosmarul bolii mintale. Liga Romana pentru Sanatatea Mintala a produs. Stigma este „un atribut care discrediteaza profund" spunea Goffman in 1963. Schulte. Astfel. de a-si forma prietenii. cand prezenta acest concept important pentru ingrijirea bolnavului mintal. implicit. Tendinte moderne. Fostii bolnavi au onoarea de a avea vecini si de a fi acceptati. Pe plan international se spune ca in spatele bolii sta omul. comportamentele si intentiile pacientului pot fi interpretate exclusiv prin prisma bolii. Au aparut grupuri de informare in spitale de psihiatrie. scris. Regulile privitoare la confidentialitate. Etichetarea impiedica readaptarea sociala dupa externare si duce la deperso-nalizare. El este dl. a fostilor bolnavi. Bolnavii.). Ei au cuvantul liber. neimplicati. Atitudinea familiei poate conduce la o rejectie nemarturisita. Din acel moment.9. 3. Pacientii primesc informatii despre boala lor (verbal. rejectie sociala. Relatia este de parteneriat.9. reali-zeaza protectia bolnavului. El nu crede in institutionalizarea involuntara a bolnavului mintal si comenteaza: „spitalizarea involuntara a pacientului mintal este ca o sclavie". pentru recastigarea controlului emotional si comportamental. iar cei de langa ei sunt vecinii si nu medicul sau asistenta. in cazul proceselor de mostenire si in alte situatii. la care se ataseaza si ideea de irecuperabihtate. Spitalul isi face datoria.schizofrenul" si are drepturi si un cuvant de spus in legatura cu ceea ce se intampla cu el si in jurul lui. de asemenea.. X. Este un individ care trebuie respectat. deci: "Vezi ce nebun e?"). Ei au nostalgia responsabilitatii. care trebuie sa-si schimbe atitudinea prin educatie. proasta stima se sine. . Ei lupta pentru normalizare. numeroase materiale care se refera la boli. oamenii acestia se lupta cu vocile. Etichetarea conduce la stigmatizare. fara tematica. care produce materiale de informare pentru doctori. Directii noi in Romania. 0 parte din reactiile lor sunt trecute pe seama bolii (isi bate sotia. 3. prin „economisirea eforturilor" personalului si chiar ale familiei si devine intr-adevar irecuperabil (teoria autoimplinirii profetiei) (H. Ca un exemplu este Asociatia MIND din Marea Britanie. desi echilibrul lor afectiv este tulburat. nu . Revenirea in societate. „Adolescentii si drogurile" etc.Diagnosticul pus cu usurinta (etichetarea) in cazul schizofreniei sau retardului mintal prezinta risc si mai mare in cazurile severe. impuse prin etica psihiatrica. dar acum trebuie sa iji asume responsabilitati. In ultimul timp au aparut si apartamentele asociative (Estuar-Bucuresti. Au ambitia de a se reintoarce si a se reintegra in societate. izolare activa (ceilalti il izoleaza) (M. TV. medicatia si statul nesfarsit in pat sunt singurele programe. succesul. halucinatiile si cu nervozitatea proprie extrema. o forma subtila de abandon. sentimentele. Lazarescu. In unele spitale. discutii). dupa tehnica nondirectiva. T. Au nevoie de toleranta (a tolera = a intelege). Ei sunt „paria" pentru societate. ei traiesc pentru a lua medicamente si nu-i mai intereseaza reusita in viata. amelioreaza starile grave. bolnavul este neglijat. Pana acum erau in pozitia pasiva. isi auto-selecteaza subiectele expuse. Ei nu vor sa aiba un „nebun" in familie si il interneaza mereu in spital. ci purtator al unei afectiuni. Fracaritatis -lasi) in care locuiesc bolnavi psihici stabilizati. sentimentul inutilitatii.1. video.

R.-..abn. Goffman I. 21. 2. „The Crisis of Psychoanalysis".Psycho' 88. ed. „Attachment and Loss: Loss. Cavenar J. Infomedica. O. Mechanic D.323-331/1977. „Psihologie Medicala".. Mosby.). „L'Interpretation des reves".. Milano... 4. 1984. Lazarus R. „Asylums"... Enciclopedica. 51-52. France Loisirs. Raven.. „Placebo effect and Complementary Medicine". „The concept of illness behavior. Bucure§ti.. Helicon.ti. Sivadon P. D. Teodorescu). si Enciclopedica. 25.106. 1995 34. Studii §i Cercetari de Biotehnologie. I. „Anormalitate si boala psihica" in „Tratat de sanatate mintala" (red.. R. Bailliere Tindall. 9." Psychology and Health Care". 39. 40... Egan G. A handbook for doctors a those with them".3.. Tschudin V.B. San Francisco. 2000.S. 41.S. Stone G. psychological stress and coping process". New-York. Lippincott.. 1999.. New-York. 31. Szasz T.. „Modifying type A behavior pattern" J. 28. Fromm E. Savulescu G.Vulnerability.M.Friedman M. 1997.). Folkman S. 5. Enciclopedica. Prelipceanu. Wile. ed. Longman.. Conexiuni. Prelipceanu. 1977. Rev.. . Bucurejti. Michels R. 1970. 1975. 11. 22. New-York. Lazarescu M. Harper and Row. Prelipceanu D. Stone G. „You and Me". St. Med. 15. 10.. Greenwich Conn.. New-York. 1278-1280. Freud S. p 66 . Kaplan H.3. . situation and personal predisposition" Psychol. 1998. Pes. Cohen F. „Coping with the stress of illness" in „Health Psychology" (red. 4. Freud S. „The stress of life". 1979. pag 3-22. . 1978. New-York. 1986.. 19. Joyce C.B.. Payot. 14. D.. Bucures:: pag. Hogrefe and Huber..68.. Iacob M. culture. 80. de Homeopatie. 1980. 1974. Timisoara. Ed. Enatescu V. 14. Jossey-Boss. 8-1 1993.). 7. New-York. Mihailescu. vol I. 5. Litera. Sartorius N. 1980. „Stress-response sindrome. vol I.1978.. Katschnig H. „Principles of Psychiatric Nursing". „Normalitate si sanatate mintala" in „Tratat de sanatate mintala " (red. .. introduction a la psychanalise". 1993. 1956. „Sanatatea mintala o abordare filosofica". 1996. 1987. London..E. 27. stress and the Development of physical illness" in „Health Psychology" (red. 1979. „Traite de psychologie medicale" vol III. New-York.. 45-60. 1961.. London.Bibliografie: 1. consiliere".H. ed.. „The self-regulation of emotions" in "Emotions-their param and measurements" (red Levi S. Vavila Edinf. a 3-a. Oliver R. posttraumatic and adjustment disorders" in „Psychiatry" (ed. 21. McGrawHill. 2000.E. 32. Lazarus R. 17. Bucuresti. 2002. 1999. Brooks & Cole. 30.). Mihailescu. Psychosom. Iamandescu I. ed. 100 . „Quality of Life and Mental Disorders. 1991.. 3.. New-York. Stuart G and Sundeen S. Penguin Books. New-york. Lazarus R. Ed. „Tehnici de sfaruire. King J. Athanasiu A. Spring B. Prelipceanu. Paris. McGraw-Hill.. Cohen F. „Psihologia profesiunii medicale" Ed. 29.. London. Teodorescu). 33. Maslow A.B. Sahleanu V. pag. 8. 1973 38. R. Cooper A. 1966. Bucuresti. Einaudi. Bailliere Tindall.. vol. 20. Savulescu G.) Vol.. 2000. Selye H. Iacob D. 1963. „Health Psychology". 1971.S. London. 16-57. 1... R. Freeman H. Cohen F. Cucu I. 1999.. Adler N..Stress. Appraisal and Coping". D. „Vulnerability to Psychopathology" Library of Congress Washington.103-126. Academic Press. Selye H. 12. R. Bowlby J. „Realizarea unui echilibru intre promovarea sanatatii militale ingrijirile din sanatatea mintala". 37. Zuckerman M. 23. 1983. 1991. J. Cohen F. 16. 18. Jossey-Boss. Schulte J. Bucures.. Lazarus R. Enciclopedica.. „Counselling Skills for Nurses" third ed.C. 26. 8. „The second sin "Anchor/Double Day.(14). 1989.. Horowitz M. Bucure^:: pag. Lazarescu M. Adler N. Mihailescu. Monterey. 83. 16. 17.a new view to schizophrenia" J. Lancet.. Rosenman R.. 1994.. „A question of attitude". 1968 13. „Stress without distress". Oancea C. p. Ed. „Preventing medical malpractice suits. ed. Paris. 1973. PUF Paris. psychosocial stress".. Chichester.E. Zubin J. Fawcett. R.Personality. Teodorescu). Sadness and Depression". London. Nursing Times. Philadelphia. Lippincott. 42. 36. 35. Cap 41. „Calitatea vietii in psihiatrie". 1984. 344. „Motivation and Personality".. Enachescu C. „Notiunea de sanatate si boala". 6.. Philadelphia. 23-44.. a Global Perspective" in „Quality of Life in Mental Disorders (Ed. in „Tratat de sanatate mintala" (red. Sartorius N.. „Diagnosticul starii de sanatate".B. R. 2-a . Harvey P. Editura Didactica si Pedagogic!. „Psihologie medicala". Springer. San Francisco.W.H. Bucure?ti. vol I. Teodorescu R. 24.C. „Tratat de igiena mintala". 45...