P. 1
LegileChimiei

LegileChimiei

|Views: 14|Likes:
Published by Adela Cezara

More info:

Published by: Adela Cezara on Mar 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/04/2014

pdf

text

original

1.2.

Legile fundamentale ale chimiei
1.2.1.Legea conservării materiei şi energiei Dezvoltarea chimiei ca ştiinţă a fost marcată de descoperirea legii conservării materiei de M.V. Lomonosov în 1768 şi L.A. Lavoisier 1777, conform căreia: "În orice reacţie chimică, suma maselor substanţelor reactante (mi) este egală cu suma maselor substanţelor rezultate din reacţie (mp), respectiv a produşilor de reacţie": Σmi = Σmp = constant (1.1) Urmare a faptului că în decursul unei reacţii chimice atomii se conservă trecând prin regrupare, din moleculele reactanţilor în moleculele produşilor de reacţie, suma tuturor atomilor, înainte şi după reacţie se menţine aceeaşi, ca şi masa lor. Această lege, verificându-se numai în u.a.m. are un caracter limitat. Ea a fost dezvoltată ulterior prin descoperirea principiului conservării energiei de J.R. Mayer în anul 1842. Cele două principii al conservării masei şi al conservării energiei, enunţate independent unul de altul, datorită teoriei relativităţii a lui A. Einstein au fost reunite în "principiul conservării masei şi energiei". Einstein a demonstrat că energia unui corp în repaus este proporţională cu masa lui şi pe această bază a stabilit legea echivalenţei dintre masă şi energie: "Masa unui corp nu este constantă, ea variază odată cu energia lui, energia fiind cea mai importantă formă de manifestare a mişcării materiei, aşa după cum şi energia unui corp nu este constantă, ea variază odată cu masa corpului". Ulterior legea echivalenţei einsteiniene dintre masă şi energie s-a enunţat astfel: "Pentru orice masă (m) se asociază întotdeauna o energie egală cu produsul acestei mase şi pătratul vitezei luminii (c) în vid". E = mc2 La o variaţie Δm a masei, corespunde o variaţie ΔE a energiei: (1.2)

ΔE = Δ mc2 (1.3) Deci, dacă în timpul unui proces chimic, are loc o variaţie de energie (cedare sau acceptare) masa totală a substanţelor participante la reacţie variază conform relaţiei:
ΔE (1.4) c2 Pentru o particulă de masă m care se deplasează cu o viteză v, relaţia devine:

Δm =

m= unde m0 = masa de repaus.

m0 v2 1− 2 c

(1.5),

1

elementele componente se află în aceleaşi proporţii de masă. 2 . iar relaţia (1. Dacă unul din reactanţi este în exces. proces în care suma maselor rezultate din reacţie este mai mică decât masa nucleului care se dezintegrează.Legea proporţiilor definite (L.6) v2 1− 2 c Când v → c . definită. Ex. Proust .2.7) sau: Σm react = Σm produsi + Δm unde (1. după reacţie rămâne neconsumat". 1. Aceasta este expresia matematică a legii conservării materiei.: în HCl raportul de masă H : Cl = 1 : 35.6) permite exprimarea legii conservării masei şi energiei. înseamnă că are masa constantă. Ecuaţia (1.2.1799) Această lege se referă la una dintre trăsăturile caracteristice ale substanţelor. Totodată legea arată că schimbarea compoziţiei se face prin transformări discontinue. compoziţia constantă.Energia cuplului în mişcare devine: (1.J.8) Δm = defect de masă Legea echivalenţei masei cu energia a putut explica defectul de masă în dezintegrarea radioactivă. a acestora : "Substanţele reacţionează între ele in proporţii de masă constante" sau: "Indiferent de calea prin care se obţine o substanţă compusă. particulele se dezagregă în cuante de lumină ( fotoni ).5 H2O raportul de masă H : O = 2 : 16 = 1 : 8 FeS raportul de masă Fe : S = 56 : 32 = 7 : 4 56g Fe + 64g S → FeS + (64-32) = 32g S nereacţionat Legea se interpretează prin teoria atomică . diferenţa corespunzătoare apărând sub formă de energie radiantă şi cinetică. deoarece fiecare substanţă fiind alcătuită din atomi cu masă constantă. şi anume.1) devine: E = Σm i + Σ Ei = constant c2 m0c 2 (1. universal valabilă: "Suma maselor şi energiilor reactanţilor şi produşilor de reacţie într-un sistem închis este constantă".

echivalent gram ( echiv.10) 3 .g sau val) reprezintă cantitatea în grame de substanţă numeric egală cu echivalentul chimic. Legea proporţiilor echivalente se enunţă astfel: ''Substanţele reacţionează între ele în rapoarte de masă proporţionale cu echivalenţii lor chimici''. Dalton . capacitatea de combinare a atomilor este o altă proprietate fundamentală a acestora. E. rapoartele de masă sunt : N2O 28 : 16 14 : 8 1:1 NO N2O3 NO2 N2O5 14 : 16 28 : 48 14 : 32 28 : 80 14 : 16 14 : 24 14 : 32 14 : 40 1:2 1:3 1:4 1:5 Această lege arată că rapoartele de combinare ale substanţelor simple variază discontinuu.4 Legea proporţiilor echivalente (J.008 g hidrogen sau 8. datorită participării la reacţie a unui număr întreg de particule.B.şi nu a unor fracţiuni a acestora. care corespund unei mase constante a celeilalte. mA E A = mB E B Calcularea echivalenţilor: elemente: E= A valenta (1. Wenczel .1.Legea proporţiilor multiple (J.9) (1.1804) Se referă la cazul a două substanţe care reacţionează formând mai mulţi compuşi: "Dacă două substanţe simple reacţionează şi rezultă mai multe combinaţii chimice. sau un echivalent al oricărei substanţe. Richter .3. 1. .00 g oxigen. se află între ele în rapoarte de numere întregi".2. In cazul oxizilor azotului.atomică .echivalent chimic reprezintă numărul adimensional care arată cantitatea în grame dintr-o substanţă simplă. cu masă constantă .1802.1791) Această lege introduce noţiunile de : . atunci masele diferite ale uneia din acestea. alături de masa atomică.2. care poate reacţiona sau poate înlocui într-o combinaţie chimică 1. Deci.

aflate în aceleaşi condiţii de temperatură şi presiune conţin acelaşi număr de molecule.care se combină pentru a forma un compus chimic se află între ele.2.2.13) E= M nr. ca şi faţă de volumul substanţei care rezultă din reacţie.6.atomi − (1.5.11) baze: E= M numarH + acceptati M valenta∗ numar ioni metalici (1.considerate gaze ideale .16) VM = 22.conţine N molecule 1 atom gram .013 ∗ 105 Nm-2) (1. 4 .acizi: E= M numar H + cedati (1. ioni).conţine N atomi 1 ion gram . atomi.414 l∗ mol-1 Cu ajutorul numărului lui Avogadro s-a definit molul ca fiind cantitatea de substanţă care conţine N unităţi de structură (molecule. într-un raport de numere simple şi întregi. determinat experimental de Loschmidt: N = 6.conţine N ioni. Legea lui Avogadro "Volume egale de gaze diferite." Această lege a condus la definirea numărului lui Avogadro.măsurate în aceleaşi condiţii de temperatură şi presiune .15) S-a introdus şi noţiunea de volum molar: VM = volumul ocupat de un mol dintr-un gaz în condiţii normale (0° C şi 760 mmHg sau 1.1808) Este o generalizare a observaţiilor experimentale privind variaţia volumelor substanţelor gazoase . Astfel: 1 moleculă gram (mol) . Legea combinării gazelor (Gay Lussac .12) săruri oxizi redox E= (1.14) 1.e cedati(acceptati)∗ nr.care participă la reacţii chimice: "Volumele gazelor .: H2 + Cl2 = 2HCl 2H2 + O2 = 2H2O N2 + 3H2 = 2NH3 raportul volumelor raportul volumelor raportul volumelor 1 : 1 : 2 cu contracţie 0 3− 2 1 2 : 1 : 2 cu contracţie = 3 3 4−2 1 1 : 3 : 2 cu contracţie = 2 2 1." Ex.023∗ 1023 molecule mol-1 (1.

98 d1/aer M = constantă independentă de natura gazului.17) 1.22) Când unul din gaze este aerul.7. 5 .18) (1. pV = νRT = M= m RT M (1. rezultă : M = ρ p V (1.21) (1.2.023∗10 23 atom / atom ⋅ g (1. aflate în aceleaşi condiţii de temperatură şi presiune se poate scrie relaţia”: Μ 1 ρ1 RΤ / p ρ1 = = Μ 2 ρ2 RΤ / p ρ2 ρ1 = drelativă a gazului 1 în raport cu gazul 2 ρ2 M deci d1/2 = 1 rezultă M2 M1 = M2 d1/2 dar (1.Clapeyron Această lege permite calcularea masei moleculare M pentru substanţele gazoase. Se poate considera că d aer Când d > 1 gazul este mai greu decât aerul d < 1 gazul este mai uşor decât aerul.65∗10 −24 g / atom N 6.008g / atom ⋅ g = = 1.20) “Pentru două gaze cu masele moleculare M1 şi M2.Pe baza numărului lui Avogadro se poate calcula masa absolută: mH = A 1. respectiv densităţile ρ1 şi ρ2. Legea Mendeleev .19) m RT V p Deoarece RT m = ρ . atunci M1= 28.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->