You are on page 1of 2

Pregtirea muzical ascute capacitatea de a simi emoiile Imagineaza-i o noapte linitit, ca oricare alta.

Deodat, plnsetul bebeluului tu rupe tcerea. Incrcat complet de emoie, sunetul declaneaz un impuls s te ridici i s alergi in camera bebeluului. Dar, considernd ca soul tu este muzician i tu nu, cine este cel care va ajunge primul la patuul copilului? Potrivit lui Dana L. Strait i unei echipe de cercetare de la Universitatea Northwestern din Illinois, muzicianul ar trebui s ctige cursa. Ultimul lor studiu a artat ca anii de pregtire muzical face creierele muzicienilor s fie mai bine adaptate la coninutul emoional, precum furia, al sunetelor vocale. Zece ani de lecii de violoncel, se spune, poate face o persoan mai inteligent emoional, intr-un fel. Aadar, alarma dat de plnsetul unui bebelu face o impresie mai profunda, soul tau ctignd cursa. Noua lucrare face parte dintr-un portret in curs de dezvoltare a conexiunilor mai largi ntre muzic, emoie i limbaj. Studiile arat ca muzicienii sunt mai exaci in ceea ce privete detectarea emoiei-cum ar fi bucuria, tristeea, furia- in limbajul simplu. Efectul acesta a fost gsit chiar i la copii in vrst de 7 ani, care au mai puin de un an de antrenament in muzic. Este un exemplu fascinant cum experiena intr-un domeniu (muzica) ajut un altul (percepia emoiilor). Cu toate acestea, nu este recent, cu publicaia noului studio al lui Strait si colegii si, c fundamentul biologic de efect a fost demonstrat. Echipa lui Strait a decis s studieze primele raspunsuri ale creierului la un sunet, in trunchiul cerebral. Trunchiul cerebral este cea mai veche parte a creierului, ua de intrare principal pentru toi stimulii senzoriali. Odat ce un sunet ajunge la nervii urechilor tale, el merge ctre trunchiul cerebral pentru a fi procesat intr-un mod automat i inconstient. Att muzica, ct i limbajul ii pornesc astfel cltoria ctre regiunile superioare ale creierului, prin trunchiul cerebral. Pentru a inregistra rspunsurile trunchiului cerebral, cercettorii au plasat electrozi in capul a 30 de oameni care erau muzicieni sau nu. Electrozii au msurat curenii electrici care trimit semnale prin trunchiul cerebral, in timp ce participanii ascultau plnsetul nefericit al unui bebelu. Rezultatul surprinzator a fost c creierul muzicienilor a artat raspunsuri mai intense la plnsetul copilului. Cu ct numrul anilor de antrenament muzical este mai mare si cu ct acesta incepe mai devreme, cu att semnalul este mai puternic. Dar cum poate antrenamentul muzical sa influeneze acuitatea muzicienilor in detectarea emotiei vocale? Strait i colegii si sugereaza faptul c aa cum ne angrenm in activitai care implic inalte niveluri ale procesului cognitiv, precum memoria i atenia in muzic, tot aa sporim sistemul nostru senzorial de rspunsuri. Zonele superioare din scoara cerebrala sunt legate de zonele inferioare, precum trunchiul cerebral, si, prin aceste legturi, cele dou zone se influeneaz reciproc. In orice caz, rmne intrebarea de cauzalitate: Afecteaz cu adevrat antrenamentul muzical creierul, sau este posibil ca muzicienii s se nasc pur i simplu cu un creier diferit- astfel c acetia sunt atrai in mod firesc de muzic, de punctele lor cognitive forte? Un alt studiu arat ca antrenamentul muzical chiar produce schimbari ale creierului. . Daniel J. Bosnyak si o echip de cercettori la Universitatea McMaster din Hamilton, Ontario, a demonstrat c rspunsurile creierului ale unui grup de non-muzicieni se pot schimba ca urmare a participrii lor la doar dou sptmni de antrenament muzical, sa perceap cu precizie. Odat cu apariia de tehnologii de imagistica creierului, nelegerea noastr cu privire la efectele de formare a muzicii asupra creierului au avansat rapid. De exemplu, noi avem acum evidena clar a schimbrilor morfologice ale creierului, cum ar fi volumul sporit in muchiul cortical a reprezantrii minilor unei persoane care cnt la un instrument cu coarde sau volumul ridicat de materie cenusie n prile cortexului auditiv al muzicienilor, dedicat pitch-procesrii. De asemenea, numeroase studii au identificat diferene n structura cerebral, ntre muzicieni i non-muzicieni. Oricum, chiar i cu aceste dovezi de construcie,

suntem departe de a inelege exact cum se poate ca muzica s restructureze activitatea i structura cerebral. Surprinztor, chiar i cu toate aceste intrebri privitoare la antrenamentul muzical, domeniul neurologiei muzicale are chiar mai multe provocari la care trebuie s fac fa. Desi prelucrarea muzicii ii fascineaza pe neurologi de mai bine de un secol, doar in ultima decad a devenit un subiect de cercetare intens si sistematic. In afar de efectele antrenamentului muzical, mai multe aspecte ale muzicii, precum modul in care o percepem i cum ne bucurm de ea, au fost in spatele scopului cercetarilor. Este un acord general potrivit cruia creierul este reglat pentru muzic, dar descurc circuitul complex in spatele experienei minunate c va fi nevoie de mai multe cercetri n acest tnr i bogat domeniu.