Ţ

Ă
Ă
DE REVISTA
Ă
SI .
Ă
24 PAGINI
LEI 2
• Electronica
În mina dv.
• Automat.. ă
• O ă ă
ă ...

Interfonul , idee
ş exercitiu tehnic

Antena ă
pentru 6 canale

laboratorul foto
ă propune

Fulger electronic
pentru week-end

ţ de iluminat
ă ă risc )

Radioreceptor.
in 5 minut'!

De ce ă auto
• Schi-bob pentru
ţ de ă
• ă pentru
revelionul '71
• Jocuri, cuvinte
ş umor
• Alo! Alo! Alo!
In direct cititorii
DE CETEH IU
'1
.1
1
9' beneficiul maxim al actualei ţ ş ţ este de partea
ţ a ă În cadrul ă drumul de la idee la ă esle
cel mai scurt. in alare situatie ţ sine qua non o constituie imprl-
marea :;,1 dezvoltarea la tineri a simtului tehnic, a spiritului de creativitale
tehnicA, de origmalltate crealiv!. Pornind de la acest imperativ de esentA
al epocii contemporane, de la necesitatea ca in vasluI univers al ş intel
ă ă ă o ţ ă ă ă ă he capabil de a ă
ş minui cu pllcepere complexul arsenal ş ţ cu care va fi
dotalA economia ă socialis,t!, conducerea partiduluI - prin mul-
tiplele mAsuri preconizate - a ă Comllelul Central al Uniunii
Tineretului Comunist de a cultiva la tineri pasiunea pentru ş Ş le"-
mca. deprmoerea penlru ă tennlCo-aplicalive.
Cultura general! ă ş ţ despre ş dm tehnicA? Teorie ă
ţ Ş ţ - un domeniu (privilegiu) al «elitelor»? ă doar
cileva ă care. 101 mai frecvent, atrag atentia cercelllollior ş ă
lileratura de specialitate le ă spa11i tol mai ample. ă citeva pro-
bleme care ă cu lot mal ă strmgenta definirea rapollunlol
dinlre om ş tehnicA, dinlre om ş ş ă ă transformarea
ş ţ intr-o fortA ă ţ dintre dezvoltarea ş ţ
tehnICii ş economiei consliluie o reaiilate ă a civiliza1iei umane,
ă - opInie unanim acceptata - ă ă ă a revo-
ţ ş ţ contemporane, proces cu multiple Implicatii
sociale, economice Ş chiar spirituale.
ă cind revolutia ş ă ă impune o ă ordine» in
activitatea ă de formare ă a omulUi ş tehnica
definind un loc de prim ordin), cind ş flux ţ ne aduce
in prim plan o ă ă a ş ţ (dimenslumle ş ţ se
ă in medie. intre 5 Ş 10 ani), cind cercetarea ş ţ devine o
"'acllvitate de masb (statisticIle mondiale ă atit o ş rapldli
a ă de cercetatori cit ş al ţ ş ţ cind tehnica
patrunde nemijlocit in viata omulUI, este de ţ ă ă stabili-
rea ţ a interdependente. intre difefltele ramuri ale ş inhe
rercetarea ă ş cea ă in fapt intre leOfiB Ş ă
S-a dovedit in procesul muncii ă dezvoltarea ă a economiei,
Reflectind preocuparile tmerllor IfI cadrul clubur-Ior $1 al cerculilor
tehnice, pasIUnea pentru ş ţ ă Ş ă noua revista eTehniumlt ă
punde cerintelor actuale ş de perspectivA ale economiei Si industnei.
vme '" spliJinul ă ş ă depnrder,lor practice aplicative la
tinen ă folOSirea timpullM liber ;!"I lT':Jd ulii ş pllcut
ă deci consemnind cu ţ actul de ş a
reviste de speCialitate destinate, in pllmul rind, tinerilor
c61duros pe t01i cititorii de a veni cu propuneri ş sugestii
cit mal adecvat, de a ofell solutii originale la numl,,",asel. prc,bl,e"Jj
nice pe care revlsti'll le va publica. IatA-ne deci scriind cu
ţ a urare de esucceu
l
Or. ing. ION POPESCU
secrelar al C.C. al U. T .C.
AUTOMAI ..
LUMINA
Este ă ă cuplarea ă a ă Nu reprezintA un
lux sau, poate, chiar o gratuitate?
rn cazul ă exterioare a unei ţ a unei ă sau chiar a ă
intr-un apartament intunecos - Il unui vestibul, hol, coridor etc - unde se face
simtita nevoia unei ă naturale, fAri ă ă ţ unui astfel de
automat (vezi schema ă ă se ş ă iar instalarea de loc compli-
ă
ă schema, se ă ă ea cuprinde un amplificator de curent conll-
nuu echipat cu doi tranzistori EFT -323, care ă releul R cu contacte nOI-
mal inchlse. Prin contactele feleului R se alimenteazA de la retea becul sau becurile
care ă locul dorit. Primul tranzistor lucreaza ca repetor pe emllor, in
emitor f.ind conectata Jonctiunea ă a tranzistorului ă Tn circu-
.tul de baza al primului tranzistor se ş o fotorezistentA (de exemplu, tipul
de fabricatie ă FS-Kl) in calitate de traductor.
La intuneric ţ are o rezistenti mare, de ordinul a 0,5 ... 1 M!l. . Atunci
curentul de ă m primului tranzistor este redus, la curentul ă de emitor
egal cu curentul de baza al tranzistorului al doilea. Prin urmare, curentul de co-
lector al tranzistorului ai doilea, ş este de JS ori mai mare decit curentul de ă
nu ă ş ş 3 .. . 4 mA, ceea ce esta insuficient pentru actionarea releului R
de 10 mA.
Tn aceast!i situatie releul ă cu contactele normal ă ş becul ilumi-
ă
ă fotorezistenta este iluminatA, ţ sa scade la 70 ... 100 kn ş cu-
rentul de colector al primului tranzistor ş B este limitat de ţ rezis-
tentei de 4,7 kn din colectorul tranzistorului. Aceasta duce la o ş la 20 ...
mA a curentului de colector al tranzistorului al doilea ş la ţ feleului,
care intrerupe alimentarea bacului.
La ă iluminArii curentul de colector scade ş rei eul nu mai atrage, deci
becul se aprinde.
Alimentarea este ă de un mic redresor compus dintr-un transforma-
tor de retea cu miezul de 1-2 c,,", ş ă diode EFD-l08.
ş secunOar& va avea 2 x 20 V. Pentru ca actlonarea ă se faca me-
reu la ş iluminare, tensiunea ă este stabilizatl cu ă diode Zenn-
er de lip DZ-309 legate in serie. Filtrarea este ă de cei doi condensatori
de l00)\F/50 V.
Statisticile ă pe plan mondial,
un interes tot mai predominant
al ţ pentru ş electronicii.
Zonele ei de ţ ă se extind neintrerupt,
ţ ei ă un caracter
aproape ... axiomatic. De aici pornim.
Numir de nu mir, vom publica
tot felul de ţ in stare ă ş ă
in ă de azi pe viitorul electronist
industrial de miine cu avantajele automatizlrii,
ale utilizArii celulelor fotoelectrice,
a elemttntplor tranzistorizate.
Primele ţ cu un caracter util
imediat, nu sint decît o treaptA ş o sugestie.
Ca ş laboratorul electronistului,
ca ş prima ţ radio
cu o singuri ă E un incepul
Electronica ă pasiune, ţ
ă dar mai ales toate la un loc:
O pasionantA continuitate.
Totul, cu ţ becunlor de iluminat, se ă intr-o ă cu dimen-
siunile 100 x 100 x 400 mm, aceasta depinzind in primul rind de dimensiUnile
releului.
De notat cA ă ă care contine Ş fotorezistenta la care lumina tre-
buie sa. aibA acces (se va prevedea o miel ă trebuie montata departe de
becul de iluminat, cAci altfel lumina becului va ş acesta va stinge
becul, releul n va aprinde din nou ş pot apArea oscilatii, care se traduc cu ilumi-
narea ă a becului (<<clipirea. becului) . Folorezistenta va trebui actio-
ă doar de iluminatul natural, de lumina zilei ş se va dispune caseta in apropi-
erea ferestrelor In cazul ă automatului pe coridoare. Pragul de actionere
se poate modifica fie electric, modificind tensiunea redresorului prin utilizarea
altor tipuri de di ode Zenner, fie, mai simplu, prin obturarea ţ ă a ferestrei
fototiindp.i. De utilizind 16 V tensiune de lucru cu doua diode OZ-308.
aparatul va fi mai putin sensibil la lumina ş timpul c.t becul sta aprins va creste.
1lZ309
2'.
ZJC20V
'l2DV
eec Ica
in mÎna dv.
NICI UN MISTER!
o Ă Ă Ă
J
.--___ -"x 1 BUTON DE SONERIE
RELEU PENTRU
DESCHIDEREA
RETEA,o-_
AUI
Deschi derea automatA a unor Ş secrete» -
imagine prezenta frecvent in filmele de aventur i ş
ţ de acum ă sau trei decenii - nu mal
ş pe nimeni. «Miracolul» s-a dovedit nu nu-
mai foarte simplu de imitat tehnic - chiar ş de cAtre
incepAtori intru ă -, dar ş de o ă efi·
ţ ă nu in interiorul apartamentului nostru,
in orice caz, in situ81ia ţ unui garaj; ceea ce
incA n-ar fi pulin ... ).
Cele mai uzuale metode folosesc, dupa cum se
ş un motor electric al ă intrerupAtor este ac-
ţ manual de un buton seu o ă ş pe
sol in fata ş Sub ă se ă ă Cind
placa este ă de piciorul unui om sau de ţ
unei ş (in cazut folosirii sistemului la un garaj),
se ă contactul ce ă motorul care
deschide ş
Acest sistem are dezavantajul unei ţ
greoaie ş nesigure, care se ă destul de repede.
O ă mai ă ş mai ă o constituie
folosirea unui ă actionat cu ajutorul unei
fotocelule.
MontaJul descris mai jos poate fi folosit atit pentru
deschiderea ş in ţ cit ş a pOr1ilor unor
garaje.
Schema de montaj a unei astfei de ţ este
data in figura 1: becul S ă fotocelula. Pen·
Iru a se putea folosi un bec mai mic va trebui ca fas·
cicululluminos ă fie concentrat cu ajutorul unei len·
tile convergente.
Cind foloelementul esle luminat. contactele rele-
ului actionat de ă sint intrerupte.
ă in calea luminii intervine un obstacol, foto-
elementul nu mai este luminat, iar releul ş
inchiderea conlactului de pornire a mOlorului .
ş incepe ă se ă la deschiderea maxi·
ă a ş aceasta actioneazA un ă tip
buton de sonerie, care atunci cind este ă de-
ă motorul de la retea.
Cind circuitul de ă este restabilit, rei eul des-
chide contactul, iar resortul montat pe ş ă inchide
ş
Actionarea re/eului este datorata unui montaj
amplificator cu un tranzistor.
RELEU
Arest curent este insufi cient pentru ş
releuluL
Cind fotoelementul este luminat, rezistenta S8
scade, curentul ce trece prin ei ş iar baza
zistorului se ă mai puternic. Acest fapt
duce la deschiderea tranzistorului care incepe sA
conduca
Tn ă ţ prin tranzistor t rece un curenl
care trece ş prin ş releului . Acest curent
se ă la curentul ce trece permanent prin releu
ş se obtine astfel curentul necesar ş ă re-
leului.
rn momentul cind sursa de ă este ă
ş fluxul luminOS nu mai cade pe fotoelement, se
produce o modificare in sens invers in funqionarea
tranzistorului; ţ bazei scade, devenind
mai ţ negativ. Aceasta duce la blocarea tranzis-
torului, curentul, ce trece prin releu ă astfel
la curentul initial. Se produce in acest fei declan-
ş releulul.
Condensatorul C, se ă pentru a ţ o
ă de timp la ş releului ş pentru
33K.ll.
EFR115
R,
s
o ă solutie este de a folosi ţ ă
lector sau bazA-emitor de la un tranzistor. rn acest
caz se va practica in capsula tranzistorului o fereas-
trA (fig. 3). Se ş capsula de lichidul viscos de
culoare ă (este un lichid format din ulei siliconic
ş oxid de aluminiu folosit pentru ă Acest li-
chid se ă in alcool. Dizolvarea decurge destul
de incet (aproximativ ă zile).
ă golire devine ă plAcuta din germaniu
care constituie tranzistorul. ă ă ţ are o
rezistenta mare ă este ă in sens invers
(cu minusul -pe colector). ă ă ă
vizibilA din interiorul tranzistorului, ţ
tiunii va ă foarte mult, deci ă se ă
in locul unui fotoelement jonctiunea unui tranzistor
se va obtine ş efect.
120V'"
Tranzistorul este comandat de fotocelulli . Mon-
talul de ţ a releului este realizat dupa sche-
ma de principiu din figura 2 ş ă aslfel:
tranzistorul T 1 este conectat intr· un montal de am-
plificator cu conexiunea emitor comun.
1,S}lP

Punctul de functionare este astfel ales incit tran-
zistorul este blocat cind nu este lu-
minal. rn colectorul tranzistoruluI T
1
se ă ă
ca ă ă ş releului.
Cind tranzistorul este blocat, prin releu va trece
doar curentul dat de ă ş releului ş rezis-
ţ R).
a prelua o parte din supratensiunea ce apare la
bornele ă ş releului cind tranzistorul se blo-
ă
Materialele folOSi te nu ă ă ţ deose-
bite la procurare sau ţ re.
Motorul pentru a ţ o ş ă ş ă poate fi
din cele folOSite pentru picupuri.
Fotocelula este o ă sau o ă
Releul trebuie ă alba o sensibilitate de 10-12 mA
(curent de ş ş un grup de conlacte for-
mal dintr-o ă ă ce poate comula ori pe
ţ «alrau, ori pe ţ .:respins», deoarece in
montajul folosrt: inchiderea circuitului de pornire a
motorului se face cind releut este ş
O realizare ă a acestui tip de ă
automat va da ţ depline.
/1
I SE
ilwU
. J
l)
o/alo/alo/a/()/alo!
La prima veder. , interfonul poate ă pari un lux,
daci nu chiar o ţ
Ş ş ţ asupra ţ unei ă
telefonice intre apartamentul dv. de la etajul VI
al unui bloc modern , i intrare. principali. a blocului
(mai ales cind ş pe t impul ţ se Inchide).
Nu mat vort- m de faptul el, ă ne deplasAm
de la masa ă de lucru,
putem & '1 •• o ă convorbi ... cu un eventual
vizitator mult inainte de a·i deschide
sau nu ş apartamentului.
Dar ade vArata ţ o constitui., lnal"t. de orice
ţ tehnic al unei astfel de ă
12,.uFj12V
EFT353

82K.o
C
C
><
::E
<Il
10
.. ,i

K.o
lK.o
1%
'2.V

y' 25AF
-Ts"v
lKn
+z
hem. comportA un amplificator de ţ cu un tub ECl 82 ş dou.! difuzoare
3 W de gabarit redus. Difuzorul O este amplasat In camera In\lecinat! sau ă ş
meniu lui, iar difuzorul O
2
Impreuna lcu amphflcatorul se afl! dispus Inlr-o ă ampla-
masa noastr. de lucru.
t
mut.torul K .re dool: pOzitii de lucru. Se poate utiliza o telefoniei sau mai bi ne o
a\li uri de ta un radioreceptor portabil, lntrerupitorul I f i ind at und Inutil.
l
ţ «A _, difuzorul O lucreazi ca microfon ş semnal ul captat la i ntrarea
pli catorulul, sunelul fiind re\tat, In difuzorul O.,. Pe pozi tia «S_ a comutatorului K, difuzorul
0 2 e e conectat la mtrarea amplificator ului. ta le,ire fi ind acum 0
1
,

tem \lorbl ,1 sunetul se va auzi In difuzorul exl erlor 0
1
,
torul potentiometrului P se poate regla ampl ificarea astfel'ca sa se poata \lorbi la o
Ista acceptabilA de cele douA difuzoare (40 ... 50 cm). Difuzorul 01 se monteazA Intr-o ă
au .e poate fiU chiar de pa noul u'll de la intrare, cu conditia sa putem practica o serie de
n'lcii In lemn cu diametrul de mm In dreptul membranei difuzorulUi. In acest mod glasul
vlzllatorului se va auzI flrA a fi necesarA mAmea inutili a amplificArii.
Pentru a nu culege brum, cablul ce alimenteazl difuzorul 01 va fi obli gatol :cranal.
Se poate util za ,. cablu coaxial pentru teleViziune. Daca distanta este sub 10 m, se pot utiliza
" f r. lorladate SilU cablu bHllar pentru Instalatute electrice, dar cu o mal ă protectie la
brum.
Allment.rea montajului este asiguratl de un redresor In corporal In casetA. Filamenlul
tubUlui este In permanenti cald, tensiunea anodic6 cupllndu-se prin Ildoar cind este necesar
d .. \lorb.asci nu 14 se asculte. Oac4 amplUlcarea nu este suhcientl, se poate adAuga un
elal suplimentar de amplificare echipat cu tranzistorul EFT353 (fig, 2). EI se conecteaza Int re
bornele YY' ,. WW' ale montaJulUi din figura 1
Alimentarea se 18 din catodul tubului tinal, dupa o filtrare ă (borna Z). In acest
Tr' se ellmin!
sInt transformatori de ş care ă adapteze o ă de 5kD
Se pot utiliza ş difuzoare de radioficare de gabarit redus ă
,l.I lor de ietlre. Transformalorul de retea trebuie s! debiteze 250 V ş 50 mA,

ş 1 A. Redresarea este aSlguratl de o punte redresoare corespunzatoare, de
cu diode cu germaniu.
poate fi generalizat pentru a asigura ă cu mai multe camere, dar In acest
mai multe pOZItii (sau se vor utiliza mai multe clape ale cla\liaturii). De remarcat
se ş Intr-un sens trebUie ţ ă o clapA. cit se ş in alt sens .
.... •• comutarea fiind aSiguratA manual
PLEDOARIE
pentru INGENIOZITATE
DISPOZITIV
ELECTRIC
PENTRU
CALZIT AP!
utilitatea dispozitivelor electrice pentru tnc!lzirea
apei nu se mai cere a fi ă Nu totdeauna
avem la ţ un aragaz, un ş ş cu alrt mai
putin, nu totdeauna sintem cuplati la o statie de termo-
ficare.
Dar ,titi ă construiti un astfel de dispozitiv? V-ati
gIndit care sInt normele tehnice pe care va trebui si le
respectati riguros? $i ş ţ principiul de functio-
nare a unui astfel de IncA/zitor? Ce$e mai uzua$e folo-
sesc o rezistenti care se ş la trecerea curen-
tului electric.
Dar aceastl .rezistentl» - ş cum o demonstrea-
zA si IncAlzllorul pe care vi-J ă - o poale
constilui chiar ,i apa pe care vrem s-o Indlzlm.
Principiul de functionare este ă se ş ă
apa obl,nuitl are. datoritA sAruriior dlzolvate In ea, o
ţ specifici destul de micA ...
comparativ cu apa purA CU,·,). DatoritA acestei
proprietAti, In apa pe care dorim $-0 incllzlm va Ire-
OBSERVATIE:
bul ă introducem o pereche de eledrozl allmenlal l
de la reteaua de curent alternati ....
Apa cuprinsillntre cei doi electrozl constituie ,1 ea,
ş cum spuneam, ccrezistenta» care se va IncAlzi la
trecerea curentului.
Cu crt suprafetele celor doi eledrozi vor fi mai mari
(pentru o tensiune dati ,1 o distantA fid: Intre elec-
trozl), cu alrt cantitatea de ap4 tncAlzit! In unitate de
timp va fi mal mare.
Nu trebuie Insi mlritl prea mult suprafata eledroz/-
lor fi nid mlc,oratA distanta dintre ei, deoarece tn
aceste conditii va ş exagerat curentul consumat,
putJndu-se depl" curentul admisibil al prizat de la
care se alimenteali tncilzltorul.
A cest tip de IncAlzitor nu are restrictii referitoare la
tensiunea de alimentare (se va tine cont si nu se
ă curentul admisibil al prizej).
Un calcul aproximativ pentru ţ electrozilor
se poate face astfel:
unde lu· curentul maxim admisibil al prizei de
arrmentare;
U-tenslunea retelei;
R- rezlstenta apei cuprinse Intre cel doi e-
ledrozl;
S- suprafata unui electrod;
d - dlstanta dintre electrozi
Prin ţ unui elechod se intelege numai ţ ce intrA in contact cu apa cuprinsA intre
trozi.
Trebute tinut cont de faptul ă simultan cu incalzirea apel are loc ş o electrolizA, fapt care duce ta ş
rea curentului. De aceea s-a l uat lM=21.
lncAlzitortA realizat dupa date4e din desen are un consum maxim de 4,5 A la o tensiune de 220 V ş 3 A
la o tensiune de 127 V. Consumul maxim este atins la ş inc6lzirii.
Pentru li proteja electrozii de scurtcircuit, cind va fierbe apa in vase metalice neemailate. se va monta
un cilindru perforat (oerforatllM! se fac pentru a permite Circulatia apel) ce ă ambii electrozi In acest
fel se realizeazA ş protectia celor ce folosesc incAlzitorui ţ de atingenle intimplAtoare ale electrozllor,
care sint foarte periculoase, deoarece intre cei doi electrozi este chiar tensiunea ţ
El ectrozii ş cilindrlrl de ţ se vor executa din metal Inoxidabil, iar electrozii din grafit.
Introt!, .,,.,rea incalzitorului in ă se face doar ă la inelul izolant.
Pentru a putea fi ţ pe cilindrul de protectie, se monteazA un cirlig cu ajutorul ă cilindrul se
ancoreazl de marginea vasului.
Constructia acestui tip de Încllzitor nu pune probleme deosebite: bucata ă de mata.
rial Izolant (pertinax, textolit, l emn) se realizeazl ă filetate pentru prinderea electrozilor ş a inelului
izolant.
Cele douA capete ale cablului bifilar se ă pe cei doi electrozi.
Cil indrul de protectte se prinde cu ajutorlA unor ş de izolant.
Randamentul ridicat, ş ţ de realizare ş comoda exploatare (poate fi folosit la 220 V ş la t20 V ) 8
acestui tip de incAlzitor • ă pentru multiple intrebuln1Ari.
RADIO
lA OBA fIXAIA! CUM?
SUGERAM O Ţ S J I J I AlI f l f ?
Epoca ă se ă printre altele, ,i prin faptul d
diferite i nnrumente, scule ş dispozi t ive devenite clasice sint in·
locui t e intr-un ritm firi precedem de al tele mai noi ti mai eficace.
Ast fel ă ş ă se moder nizeau devenind, ... radio-
ă In cele ce urmeazi sugerim cititorilor nottrl o astfel
de ţ urmind CI ei si definitiveze monujul ti,
s1 ne' sugereze ti alte ţ Elementele de la care plec:lm sine
un ceas detteptltor ti un radioreceptor tranzinoriut alimenut
de la baterii. De la radioreceptor se scot 2 fire leeate de polUl + ai
bateriilor. Aceste 2 fire mere la ceasul ă care, la ora ă
va trebui si le scurtclrcuitele. punind radioreceptorul in ţ
(in prealabil aparatul de radio a fost acordat pe postul de pe unde
lunci ce emite in ţ proeramul 1), iar ă
aparatului de radio a. fost pus in ţ inchis. Sistemul de scurt-
circuitare trebuie s1 fie, ă plrerea noastrl. un sistem corelat
ri,uros (determinat chiar) de o anume mo<hficare a dispoZitivului
ă al ceasului ţ propuse de dumneavoastri. in-
ţ de cuponul .S. (sugestii) care ţ ş ă invitatle. le
;l.ltepdm ă dau de 31 ianuarie 1971.
INEL
CJI..INDlitu
DE
Ă
Ţ
;,: <>
O
... Z..J
= <:;,
> ... o::
..J !!! O
:;, c,...
iii o:: < >
Z
< ..JIU
:E ..J
;) :;, W IU
_ Z C ...
z !!!.:;,
Z_ <o::
w ..J'"
" Z
.... Ww
... 0:: ...
-
1lffJ----------
LABORATORUL
ELECTRDNISTULUI
Cuvîntul «laborator» pentru un radioelec-
tronist debutant ar putea ă ţ
Ş ş Înainte de orice. avem nevoie de un
mic ţ al nostru pe care. treptat. ÎnzestrÎn-
du-I cu piese. scule. dispozitive simple. ă
ă Într-un veritabil laborator.
Strictul necesar ar Începe ... cu o ă de 6
ş ţ cu mîner izolat. de ă calitate.
ă care se ă ş curent În magazinele de
specialitate. ă mai spunem ă trebuie ă folo-
sim ş ţ strict adaptate la ş deoa-
rece o ş ţ ă mai mare sau mai ă poate
duce la deteriorarea capului ş 1) Pen-
tru ş masive mecanice sau pentru lemn
se folosesc ş ţ mecanice din crom-
vanadiu (una ă una mijlocie). in plus. se mai
ă ă se cumpere ş o ş ţ ă spe-
ciali «În cruce» pentru ş mecanice.
Radioelectronistul trebuie ă ă ş o ă
ă de ş in primul rînd. se ă a
procura un ş patent cu minere izolate.
(Se ă a se ă În orice caz ş
tele patent cel mai mic, deoarece e ş
cel mai util pentru scopurile radioelectronis-
tului.) ă din ă nu trebuie ă lip-
ă ş un ş cu ă rotunde. pentru
executarea ochiurilor de conexiune la ş
un ş cu ă plate. un ş cu vîrf Îndoit.
un ş pentru d,iat sirm3 de conexiune sau
de bobinaj.
Indispensabil. ş cum ă ă ş in articolul
ă este ciocanul electric de lipit. Evi-
dent, ţ ciocanului implici ş o serie de
materiale ... Nu le mai ă Ii ă pe
cititorii rubricii noastre si completeze atent
lista de materiale ş scule care li se par a fi
strict necesare pentru un radioelectronist in-
(Vezi cuponul l.E. de la pa,. 7)
Ă
ELICOIDALA T V
PENTRU 6 CANALE
---.------------y, PILON
Ă
R=2fO S=38S
REFLECTOR
=2700
3000

tt
.......
va mai amintiti ţ de acum
doi sau trei ani despre dificultatea re-
ţ emisiunilor TV pe mai mul-
te canale cu o singura antenA?
ş par sA fi ajuns in ş
la o solutie: antena ă AceastA
antenA poate lucra intr-o banda ă
de frecvente (circa 5Cr:
o
din ţ
centralA), avind un ş ridicat (12 ...
15 dB) asemAnator unei antene Vagi
cu peste 10 elemente. De o construc-
tie ă fAra a necesita reglaje difi-
ci le ale ţ ş lungimii elementelor
ca la antena Vagi, antena ă
poate fi ş realizatA de orice amator.
Antena se compune din spirala oro-
ă ş un reflector, care ă
un raport ă ridical
Ea este ă pentru receptia ca-
nalelor TV 6-12 in locurile unde inten-
sitatea cimpului este ă
Antena este ă in figura 1
Spirala ţ 7 spire executate din
conductor de cupru cu diametru! de
4 ... 6 mm. Poate fi utilizat ş conductor
de aluminiU sau teava cu diametrul
exterior pinA la 10 mm ş peretii subtiri.
Pasul este de 385 mm ş dia metrul
0=500 mm. ţ dintre reflector
ş prima spirt este de 210 mm. lungi-
mea spiralei propriu-zise este de
2700 mm.
Reflectorul are diametnA OR=-
1 (XX) mm ş nu se executa din ă
pentru a mI opune ţ vintului.
O solut_ simpli este prezentati in
figura 3; se executa din sirm6 groasl
de fier ş se imbini pnn suduri sau
prin prindere cu O sirmA mai subtire,
astfel ca ă se obtina o rigiditate me-
canici suficienta. Apot se acoperi cu
plasl de sirma cu ochiuri nu prea
mari, care se prinde de raml cu sirml
subtire. In figura 2 se arati o moda"-
tate de realizare mecanici a antenet.
Se utilizeaza lemn cu ţ
50 x sa mm pentru pilon ş ţ
Prinderile se fac Q.I cuie ş 98 consoli-
deaza cu ă Spirala antenei se
prinde la fiecare spirl cu izolatori de
tip ă iar reflectorul se prinde cu
cuie de pilonul central.
Pentru coborire se ă cablu
coaxial. ţ antenei este de
circa 140A ş se poate face adaptare
cu un tronson 1\1., dar se poate lega
direct cablul cu conductorul centraJ
la spiralA ş cu ş metalici la
reflector, admitind un raport de unde
ţ de circa 2. Cablul se ă
astfel ca sA nu solicite mecanic antena.
ă o micA buda ş legindu'" de
pilonul central.
ţ de receptie ă este in
sensul de la reflector in lungul spiralei.
Antena fiind directiva se va orianla
cu ă grija pentru ţ optimi..
Se recomanda montarea antenei cit
mai sus, pentru II fi degajati de obiec-
te'e inconjuratoare. Antena poate re-
ţ atit unde polarizate orizontal
cit ş vertical. Deoarece diagrama de
directivitate in vertical este iden-
ă cu cea in plan orizontal ş ă ţ
lobului epetalei de directivîtatelt este
ă se va avea ă ca pilonul sa fie
vertical, iar axul antenei orizontal.
Pe canalele 2-0 antena poate lucra,
dar cu rezultate mai slabe.

Intrebati orice radloelectronisl _ pro-
feSionist sau simplu amator-dad ş
putea Imagina o activitate practicâ efi-
cienti In ţ unul ciocan electric de
lipit Raspunsul va fi, In mod cert ne-
gativ. Ciocanul electric de lipit' este
indispensabil. Spre deosebire Insa de
dispOZitivele care se cer procurate ne-
aplrat din comert, ciocanul electric
poate fi confectionat ,i de dv. acasa,
cu mijl oace relativ Simple, realîzarea lui
constituind un exercitiu util pentru orice
electro.,lst amator.
Clocanut electnc de lipit. ş cum ş
probabil, se compune din: a) rezistentA
ce se ş la trecerea curentUlui;
b) un vIrf de cupru, cu care se face li-
pirea: c) un mIner din material izolant;
d) un cordon de ali mentare; e) o dma,!
metalicl de protectJe a rezistentei.
rn generat, ţ ă se
procurl din comer1; pentru cel care ar
dori totu,! sA ,1-0 confectioneze perso-
nal (din slrml de nichelini $1, respectiv,
.. motA, pat elon sau mici), vom con-
semna In cele ce urmeazl un procedeu
de calcul rapid al acestei rezistente.
Rezistenta necesari R _ li, unde
p
P-puterH pe care o dorim (uzual
este cuprinsi Inlre 40 ,ll00W); U = len-
siune. retele' unde este folosit ciocanul;
R - rezistenta fnJlcfnd tensiunea se ia
In volti ,1 puterea In wati.
Exemplu: pentru un ciocan de
ea W ce ă la o tensiune
de 220 Veste necesari o rezistenti de
R _
zN
- 80n
80
Pentru cei ce-,i construiesc singuri
ţ existi ,i posibilitatea de a-,I
realiza un ciocan de lipit oentru douA
tensiuni. Un astfel de ciocan are ă
rezistente, dimensionate pentru tensiu-
nea de 110 V, care pot fi conectate In
.paralel., ,1 atunci tensiunea de lucru
este de 110 V, sau In nerle», ş at unci
tensiunea este de 220 V.
Pentru acest tip de ciocan, cordonul
de alimentare trebuie si albi 3 fire, Iar
rezlstenla se leagA dupA schema din
figura 1.
Folosirea acestui model e ă
Pentru tensiunea de 220 V se introduc
In prizA bananele 1 ş 3, care vor fi mar-
cate diferit pentru a nu gre,i. la aceastA
tensiune, banana 2 nu este folositi .
Daei ciocanul de lipit trebuie folosit
la o lenslune d. 110 V, bananele 1 ,i 3
se leagl Impreuna. Se obtin astfel cele
ă te,lrl ate rezlstentelor legate In
paralel.
Pentru aceasti sltua11e se poate folosi
un triplu,techer dupA desenul din fi-
gura 2.
Ciocanul de lIoit se realizeaza dupA
desenul din figura 3.
Minerul din lemn poale fi glurlt cu un
cui Inro,11 In foc, evitlndu-sa cu pru-
ţ orice arsurl ale mTinilor.
Carcasa de sustinere a rezistentei
provenitA din comert (aceastl rezlsten--
16 are formA cllindricl) nu este In fapt
decI o ţ metaliel, de un diametru
potrivit, In care se Introduce rezistenta.
DacA nu se gAse,te, va trebui confec-
tionati, conform figurII 4, din tabll de
fier de 0,3+ 0,5 mm. In acea sti situatie
este necesar un calapod din lemn, de
formi cilindrlcl, cu un diametru
de 20 mm, deoarece rezistenta are dla-
metrul de 19 mm. Pe cilindrul din lemn
se ş tabla. Ca material poate fi
folositA tabla de la o cutie de conserve
cu dimensiuni potrivite.
(In cazul In care ă construiti singuri
ţ este de preferat ca bobinarea
ă se fael pe un suport din mici, ce
poate fi luat de la un fier de cllcat
stricat, de tip mai vechi.) Suportul nu
va mal fi ă cilindric, ci va avea
forma ceruti de dimensiunile plAcutelor
din miel.
• Aceste plAcute slnt In mod obi,nuit
de forml dreotunghlularl.
CONSTRUITI
UN .
CIOCAN
111(IRI C
DE
LIPIT
(In figura 5 se dau colele acestui su·
port In cazul unor plAcute din micA cu
dimensiunile de I - 60 mm ,i I _
2S rnm. liniile punltate Indici
Indoi re),
Aceste capace se fac tot pe un cala-
pod ş se prind unul de altul cu ajutorul
unor rolier •.
Cele douA pllcute din mici. bobinate,
se izoleazl atent. am Intre ele eli ,1
fatA de carcasa din tabll. cu buci!itele
din miel de acelea,1 dimensiuni.
VIrful din cupru (figura 6) cu aJutorul
ă se face lipirea va avea forme
diferite In partea unde se prinde in
ă
Pentru rezislenta ciiindricA procuratl
din ţ acest vIrf trebut& sA aibl
forma IndicatA In figura 5 il pentru li
putea fi Introdus In orificiul central al
rezistentei.
Pentru rezlstentele plat., vIrful tre-
buie si albi o forml cit mai ă
de dimensiunile rezistentei pentru a se
putea 'ncAlzi repede.
ă dintre capetele rezistentei ,1
cordonul de alimentare se tace cu aju-
torul unor man,oane.
Capetele rezistentei vor fI de lungimi
diferite pentru a nu prOduce scurt-
circuit la o eventuali atingere Intre ele
a man,oanalor. Aceste capete vor fi
sufici ent de lungi pentru a ajunge la
minerul din lemn.
Izolatla folositA de la reZistentA plnl
la man,oanele de ă va trebui sA
reziste la temoerafuri ridlcatR. deci se
cer neaoAral folOSite pentru izolare mllir-
gele ceramice sau din portelan electro-
lehnic. La carcasa de ţ pe por-
Iiunea dintre rezistentA ş mInerul din
lemn, este recomandabil sA se practice
gAuri cu dia metrul de 3+ .. mm pentru ca
minerul ă nu se IncingA prea mult.
Cordonul de alimentare ,i carcasa
metalici se fixeazi de miner cu aju-
torul unor ,uruburi, ş cum se vede
In desenul din figura 3.
Pentru o folosire comodl, lungimea
cordon ului de alîmentare va trebui s!
fie In jur de 1,4 m.
Unele amAnunte de constructie au
fost omise pentru a se oferi posibili-
tatea amalorului de a folosi solutii
personale. (Folositi cuoonul l.E.)
COROON {'ti 3
o
.J
lEGlruR4
______ 1. ____ _
ATENTIUNE!
Cele mai bune ă vor primi un abonament
pe un an la revista «Tehnium)) 70
ţ ă dv. ţ de cuponul LE.
pe adresa: ţ Scinteii nr. '0 Sectorul ,.
Revista «Tehnium)) 70.
o RADIO o RADIO o RADIO o RADIO o RADIO o RADIO o
UN
RECEPTOR
Cele 7 ş ale bob inei vor merge la 7 ş
radio, care se vor fixa in corpul cutiei de
material plastic. Condensatorul C este un
condellsator van abil cu aer de 500 pF va-
loare maximâ ş se va fixa ş el în cutie in
ş rei incit axul ă ă lateral prin cUlle
pemru a face acordul. Condensatorul CI
este un condensator fix de 2.;- 5 )1F' cu ă
sau ceramlC ă ş T sînt ş cu
ţ de 4 ooon. ă diodei D,
indicat in figura 1 cu ă va merge la
o ş ă radio ce se va monta ă cele 7
ş amintite anterior. Casca se va monta
la receptor prin ă ş radio, montate
pe peretele opus cu peretele pc care sint
montate cele 7 ş Receptorul ă
in gama de unde medii ş ă prinder '.
unui post se mut:l atit priza antenei cit Ş 1
diodei D, ă de fiecare ă acor
dul ă cind '" ţ ţ ă
ă la ş ă se lac cu banane radIO.
Dioda D este o ă detectoare ş ă
de tip A 2, IN 34 sau EFD, de ţ
ă Pri<a de ă poate fi con-
ducta de ă sau de calonfer . (în ă
viitor al revistei vom publica ş ţ
antenei.) Cu acest receptor se pot prmde
bine posturile ce emit programele napo-
oale.
cu
Ă DETECTIE

Pentru cItitorii ş care fac primii ş
in domeniul radioelectronicii, vom prezen-
ta, 1nl:L'p,nd cu acest ă o ă de
montaje simph:, unnind ca treptat sil le
oferim ş montaje m'\i complicate, cu per-
formante superioare. Dar înainte de toate.
ii ă ă ă cuno-:,cuta carte a lui
E. Aisberg .Radioul? NimIC mal simplu ... '
Radioreceptorul pe care vi-I propunelll
este un receph.' f cu ă ţ o va-
ă ă 1 .radioului cu ă •. In
figura 1 este dat, schema acestui receptor,
care se ă .1..f-O cutie de material
plastic, ş de procurat din ţ A-
ă cutie trebuie ă ă dimensiunile de
circa 100 100 mm
Constructia ă începe prin con-
ţ bobinei Ll' care va avea circa
100 de splre Ş va fi ă pe O ă
din carton sau ş cu diametrul de 25-
30 mrn. Pentru lipirea ş se va
folosi ţ de Iipinol sau prenadez. Pen-
tru bobinare se va folosi ă de cupru-
email ă cu ă ă de cupru-
email sau ţ de radio ţ ă cu diame-
trul de circa 0,3 mm, ş se vor bobina 100
de spire cu priza de la spira 25, mergînd din
15 în 15 spire. Bobinarea se face ă ă
ă ş prizele se scot prin ă ş
desizolarea sîrmeI Bobina se ă in
interiorul cutiei cu aJutorul a ă ş
prinderea mcindu-se de marginea carcasei.
NIVELUL
DE
REGI-

POATE FI REGLAT
A
Magnetofoanele «Grundig» de ţ ă sint dotate cu un
dispozitiv de reglare ă a nivelului de inregistrare a semnalului,
dispozitiv echipat cu un tranzistor cu siliciu ş unul cu efect. de cimp.
Acestea fiind ă piese deficitare, dispozitivul amintit ar putea fi cu
greu realizat, in vederea introducerii lui pe alte tipuri de magnetofoane.
Acest neajuns este ă ă se ş schema din figura 1,
ă cu piese curente ş ă cu bune rezultate pe magne-
tofonul «Tesla»-8 4, aparatul cel mai mult folosit la noi.
Primul etaj a acestei scheme ă in clasa S, transformind tensiu-
nea ă ă la intrare intr-o tensiune ă ţ ă
pe colectorul tranzistorul ui T ... AI doilea etaj este realizat cu tranzistoa-
rele ultimul avind, in repaus, tensiunea colector-emitor ă
prin KA Ş &, la 0,4 V. Cuplajul intre cele ă etaje se ă prin
grupUl' R
7
-Uj.
PrinCipiul de functionare este descris in cele ce ă
Semnalul de ă de la ş ampliflcatorului de inregistra-
re al amanetofonului (punctul Al este condus la T prin , realabila. R
se ă astlel incit O ă ă ă blocati!, at;\" timp semnalul
punctul A are nivelul mai ;rlic sau cel mult egal cu nivelul optim de inregis-
trare, indicat de instrumentul aflat pe magnetofon. Cind semnalul de
m
AVETI MAGNETOFON?

ţ ă ş ş ă valoare, ţ pe colectorul TI devine
mai mare decit cel al bazei T , ş O incepe ă ă Curentul prin
baza T? scade, aceasta duci,.;Jla tensiunii colector-emitor la
ş deci,a ţ unui curent prin 0·0 care ş ş ă rezistenlCl
ţ ă Astfel, impedanja ă punctul B ş ă va ă
aceasta ducind la ş ă in tensiune a lantului T101-
l104 al magnetofonulUi Ş la readucerea semnalulUI inregistrat la valoarea
ă ă acest proces terminat, condensatorul C .. ă ţ
rea in continuare a ă introdusa, timp de circa 2 minute ă nu
intervine un nou ciclu de reglaj). In acest fel se ă ă ă dina-
mica amplificatorului T 101-T 104.
Alimentarea automaticii descrise se ă din orice punct al
magnetofon ului care are +13 V ă de ă Pentru alte magnetofoane
nu este ă decit alegerea unei alte valori pentru R . Pe circuitul
de alimentare nu se prevede ă acesta nefiind nJ8esar. Inregis-
trarea se poate efectua ş cu alte nivele decit cel optim, actionind potentio-
metrul de reglaj'aI magnetofon ului, ţ care ş ţ in
continuare rolul .
ă ţ tensiunilor indicate in figura 1. reglajul montajului
se ă astfel:
Considerind ă nu se dispune de un generator de semnal sinusoidal
de ă ă ceea ce se ă adesea, se introduce in magneto-
fon semnalul de la ş ă a unui radioreceptor acordat, de pre
ţ ă pe postul cel mai puternic existent pe ă Se ş ţ
metrul de reglaj al nivelului ă la valoarea ă ş se ă R,
in ş fel incit instrumentul indicator de pe panoul magnetofon ului sa
arate valoarea ă
Efectuarea ă se face extrem de comod de acum inainte:
se trece magnetofonul pe pozitia «inregistrare» ş se ş butonul de
reglaj al la maximumi mai departe, ajustarea nivelului se efectuea-
ă automat. indiferent de natura sau taria. semnalului care se inscrie pe
ă
Timpul de ă a condensatorului C se ă la ă minu·
te prin Tntregul montaj se ă pe ă ă cu dimen-
siunile o::rx40 mm, care se introduce cu ş ţ ă chiar in interiorul
tofonului.
In incheiere se ţ ă ă acest dispozitiv se poate integra in
orice ţ electroacustic atunci cind se ă ş limitarea tensiunii de
ş de exemplu, in amplificatoarele de ţ a ţ ă pentru
e' :tarea supramodulatiei.
..
,
I
,
I
,
'" II:
T
RB-3,31<.
!tol TOATe. REZISTE NT ELE
SINT DE O,g,W
CG
It: 200,.,M. -1211
R715K
DIA226 '--:il---4
R8
l ,1K
T
0,331(
C7
.. ,
o
,
D2.,D3 •
UA22& I
i
,
L _________________________________ J
---------------,
B
r----------
INTI!.ARE'
• HlVfl
'I"REO .. - ',ÎNREGIS-
i TURE • TRARE
, ",WPLlFICAT o R !
L._._._._. ___
GE
TO
ERA-
DE TO
ţ radio moderne au infirmat oare transmi-
terea ş ţ la distantA prin intermediul apara-
tului ş alfabetului Morse?
ă sint ă ţ Dar chiar ş cei care par ă rezer-
ve azi transmiterii Morse doar un rol muzeistic sint de acord
ş ă ă ţ ş deprinderea acestei tehnici de comu-
nicare ă o excelentA ş pentru orice viitor transmi-
sionist.
In cele ce urmeazA oferim amatorilor un generator de
ton - o ţ care poate fi ă în mai ţ de o
ă de ă pe un ş care nu ă ş ş 70 x 70 mm
- ă intru totul ă ţ ă ă rapide a
transmiterii ş ţ ă Morse.
In ţ ă este vorba de un multivibrator echipat cu o
dubli ă a ă frecventA de ţ este de domeniul
ţ ş poate fi ă cu ajutorul ţ
metrului de 100 kn, ă ţ ă Ascultarea se face
intr-un mic difuzor de 0,25-1 W, conectat, cu ajutorul
unui transformator de ş la circuitul uneia din triode.
Manipulatorul se monteazA în circuitul de catod al celei-
lalte. La ă manipulatorului, montajul lucreazA ş
apare un sunet în difuzor la o ă ă ă acesta
nu satisface, se va conecta la bornele unde este pus difu-
zorul intrarea de P. U. a unui aparat de radio, de unde
ă de altfel, ş alimentarea pentru montaj (6,3 V la
filament ş 200-250 V pentru anozi). In acest caz, volumul
sonor se regleazA de la radioreceptor. Consumul de curent
anodic este de doar 10-12 mA. ş montajul furnizeazA
un semnal dreptunghiular, ă ă armonicelor
de ă circuitul transformatorului, sunetul .este destul
de curat. In locul difuzorului cu transformator de ş
se pot monta direct una sau mai multe perechi de ă ş
radio cu ţ de 2 x 2 00051 .
+200V
KJII

RADIO •
R CEPTORUL
EFORI
* ..
intermediari mai ă de 34 dB;
Ultimul radioreceptor cu tubUri elec-
tronice al Uzinei «Electronica» se dO'/e-
ş a fi, ca aspect aeneral ş performan-
ţ un receptor remarcabil , direct compe-
titiv in clasa din care face parte cu cele
mai bune receptoare cu tuburi existente
astAzi in lume. Apt sa recep1ioneze emi·
siunile cu ţ de amplitudine din
gamele de UL (150 -;. 285 kHz), UM (525-;'
1 sa; kHz) ş US (5,95 -;. 9,8 MHz ş 11,7 -;'
18 MHz), radio receptorul «Eforie» satis-
face integral ă celor mai ţ
ascultAtori. TotodatA, oferind o buna sen-
sibilitate (150 + 11l) tl-V pentru UL. UM,
US ş 6O,..,V in UUS) la un raport semnall
zgomot mai bun de 20 dB, radio receptorul
ă definirea de «receptor complet».
ţ amintite mai sus, pre-
cum ş faptul ca receptorul este ă
cu borne de ă mufe pentru picup
ş magnetofon, mufa pentru difuzor supli-
mentar ş ochi magic fac ca acest radio-
receptor sA constituie o ă a tot ceea
ce este ă nou atit din punct de
vedere tehnic cit ş al formei de prezentare.
Pentru a se asigura o ă caracteris-
ticA de frecventa ş distorsiuni nelmeare
cit mai reduse, amplificatorul de audio-
ţ ă AF are t rei etaje prevAzute cu
o reactie ă globalA (din secundarul
transformatorului de ş in cat oda tri-
odei 1/2 ECC83). Amplificatorul este pre-
vAzut ş cu un reglaj de ton.
Partea pentru ţ emisiunilor MA
se compune din circuitele de intrare,
schimbAtorul de ţ cu oscilator
local, amplificatorul de frecventA inter-
mediarA cu fi - 455 kHz ş detectorul MA.
Schema acestei ă ţ este o ă cla-
ă de receptor ă care
foloseste pentru acord un condensator
cu aer dublu, variabil cu C
m
'
n
""" 11 pF.
Condensatorul de acord de la circuitele
de intrare are o variatie a ă AC =
386 pF, iar cel de la oscilatorullocal .dC =
323,8 pF
ţ receptorului .Efori .. :
- selecdvitatea la un dezacord de .±. 9
kHz In MA ,i la un dezacord de ±. 300 kHz
In MF, mai ă de 30 dB;
- eficacitatea reglajuiui automat al
Partea pentru ţ emisiunilor MF
se compune din blocul de UUS (compus
din circuitul de intrare Simetric, amplifi-
catorul de ă ş ă
de frecven\A - oscilator local) echipat
cu dubla ă ECC85, ampliflcatorul de
ţ ă ş detectorul de
raport. Ceea ce este ".ou in ă parte
a receptorului in ţ cu alte tipuri
fabricate la noi este faptul cA acordul se
realizeaza capacitiv.
- atenuarea semnaluiui de ţ ă
imagine mal ă de 40 dB (UL), 34 dB
(UM), 30 dB (US);
- atenuarea semnaluiui de ţ ă
ţ 38 dB;
- puterea nominalA - 2.5 W;
- sensibilitatea la bornele de picup
-60 mV;
- consumui din ţ - aproximadv
65 VA.
TEHNIUM • TELEX • TEHNIUM • TELEX • TEHNIUM • TELEX • T
Cititorilor ţ in .tudie.
rea ami.nuntlti a radiorecepto-
rului _Eforie_ ţ le poate
transmite, la cerere. pe bara cu-
ponului deta,.bil R
1
• schema a-
cestui radioreceptor. Scriindu-ne,
nu ţ deci si. ţ cuponul
«Radio.mator Tehnlum» R"
PILE
ATOMICE DE BUZUNAR
Evolutia generatoare lor «izotopi ce» este urmAntA
cu mult interes. Recent. generatorul
realizat de un grup de firme de speciaJltale din ţ
a fosl «lansat la ă EI ă energia necesari
comenzilor ş controluluI de la ă a unui grup
de sonde petrOliere din Golful Persic. Sursa radio-
activA de 130 000 Ci, este litanat de slrontiu 90. a cirui
putere ă este de 120 W. Un asemenea gen de
sursA autonomi de electricitate I,i va glsl utilizarea
In instalaliile de ţ ă de zonele
industriale ,i situate In orice ă climaticl.
laboratoarele «McDoneli Douglas Corporation. au
creat un aparat termolonlc miniaturizat care transfor-
ă direct ă furnizatA de un izoloo radioactiv tn
energie electricA. ă lui este ă din cea a
unei baterii pentru flash. Acest minigenerator, numit
«Isomite», are o putere pinA la 1 000 de ţ
EI poate fi folOSit pentru proteze auditive. tn domeniul
aeronauticll ş submarinelor. «Isomite» produce elec-
tricitate cu ajutorul Îzotopului ă radioactiv (prometiu
147 ş pluloniu 238), care,prin iradiere nuclearl, Tncll-
ze,te un electrod termoionic. Durata de functionare
este suficient de mare ca ă rivalizeze cu pilele elec-
!rochlmice clasice.
Tot firmao:McOonell Douglas Corporation» a rea-
lizat un alt generator electric, functlon1nd cu prometiu
147, numit eSelacel ... deoarece izotopul emite surse
beta. Contrar altor izotopice, «Belacel»
transformA direct energia ă in energie electric!!.
fAri a mai trece prin laza ă de IncAlZire.
Particulele beta (electroni) emise de promellu 141
lovesc un semiconductor care furmzeazA curent elec·
tnc. Prin acest sistem se produce pinA la un millwat
pe cmc. Bateria poate fi ă pentru proteze audi-
tive, stimulatoare cardiace. cu o duralA de ullllzare
de zece ani, ,i pentru diverse studii biologice.
------
---
I
8:

Cred cA nimem nu ar trebUi sci se ă de poslb,II-
ă de creatie ale tinerelulUi care are drept baromelru
entuziasmul.
Imi aduc aminle Ş acum, cu ă ă pe la 14-15 ani
ă preocupa mult descopeflrea Ş constrUirea unei combme
agricole cu mai mulle (unctii, deslmal4 ş muncilor
;n ă
Totdeauna am (ost atras de ă unor solutII nOI in
diverse domenii tehnice ş ş ş s-a ă
primul aVIon cu reactie, precum ş numeroase aplicatu ale
fenomenului pe care unu l-au numll «efect ă
Aslfel m-am ş din Imerete ş IrebUie ă ă ă
risesc ă ş acum ă ă numeroase probleme; sper
ă ele vor fi preluate de tinem ă pentru ale ă
Visuri ş descoperm nu trebuie ă existe virste ă
Sint sIgur ă aceste rÎndufi VOI constituI un indemn atit
pentru acei tineTI care bal la portile ă cit Ş pentru
cel care de-abia acum ă tamele profeSiei ce o
vor ă ş
ă ă faplul ă ă {XX adresa ImeTllor ş
dm tara mea prm mtermedlUl reVistei «Tehnium» Ş le
urez succese În mentona lor preocupare de constructo"
amato". care-i 'Ia conduce la nOI ă tehnice Ş ş
tiflce.
=-
:- PROIECTE
TEME
INTENTII

-SOCIETATEA Ă A ELEVILOR
DIN GALATI LA iNCEPUT DE DRUM -
Denumirea socieUtii: ţ (In
subted: interferentele fizicii, chimiei ,1 mate-
maticii la Tnceputul deceniului al 8-lea ti, mai
ales, marile interferente ale vocatiei cu vIItoa-
rea profesie).
Din statutul ţ a) Aprofundarea
ş ImbogAtirea ş ţ ,mntifice; b) le-
garea lor de practicA; c) consolidarea deprin-
derilor de muncA (studiu $i cercetare) inde-
pendentA; d) practica folosirii publicatiilor de
specialitate; e) selectionarea ş sintetizarea ma-
terialului ţ f) crearea unei legaturi per-
manente cu Intreprinderile ş ş din
domeniul respectiv. (De ce nu ş tentativa
realizArii unor lucrAri personale, eficiehte, cu
concursul acelora" speciali,ti 1)
Dintre Proiectele imediate: Organizarea
unul ciclu de conferinte sustlnute de mari per-
sonalitAti ale ,tiintel ş tehnicii.
Dintre proiectele cele mal dificile: O temA-
exercitiu (cu caracter practiC): Cum ne docu-
mentAm.
Pericole: Tematica primelor colocvII (In
stadiul enuntArii pare sA dubleze programa de
InvAtAmint. Se va putea evita 1).
O ,an si: Pe parcurSul activitAtii, membrii
SOCietAtii ă se autopropunA cu teme rAspun-
zind paSiunii lor ,tiintitiee (mciplentA).
O ţ ă pentru unele teme de cer-
cetare membrii societAli1 ş pot procura
(stabili) blbliogralia necesarA, s6 se adreseze
revistei «Tehnlum».
O sugestie: ă cu cara cler concret,
aplicotlv, de certA ă pot fi remise re-
vistei noastre pentru publicare.
O Intrebare: De ce nu s-ar putea cuprinde
in tematica «Interferenlelor» ş ă ,tiintl-
tica inspirate ... de inclinatiile unor elevi spre
electronicA, automatizare, radio .te. Ş cum
1-
s-ar putea apropia Intreaga activitate a socie- _
ţ de viata industriala a ora,ului. --=:
=- O urare: Succes deplin In anul 197(V19711-=
EHNIUM • TEHNIUM • TELEX • TEHNIUM • TELEX • TEHNIUM • TELEX • TEHNIUM • TEL
CU MOTOCICLETA iN ... RUCSAC
Firma englezi «Aleywood» a realtlal o minlmotocl -
cleti! In greulate de numai 29,5 kg. caro poate fi ş
ă In portbagalul unui aulomobll sau chiar
Inlr-un rucsac de excursloOlst. Ea etite potriVitA pentru
depladrile in in hmpul orelor de circulatie ă
1>8U pentru efectuarea curselor scurte In afl'lra olasului,
la terme, de conslruqle etc. Noua motocI-
cleta esle ă cu un motor de 98 cmc ş poate
transport .. ă persoane cu o vllel8 de 40 kOl/ord
PILE SOLARE PORTATIVE
Con,prtnla tj RalholechnIQuI'" (rranf.!) d cre
al n balene pentru ă de lu .. 1
Vt'dlll rare $:le ă automat cu enerUle MI
!.HilI. gem'rator este ă acdord
c.ue f,(> gdtil'SC la bordul salf.'litllor $1 are apro
IUlIal,v 20 de celule 1010voll81C8 mOf1tatl pe
'Ofdlt> pe suprdlata Ş camcwi
La o ttnhlune de 7-8 V at.l:st generator poate
debila 30 mA in conditiile crlerglel solare nor-
ma·e, ceea ce alunge pentru a compensa in
cTleva mmule piei derlle de eONgle impuse de
filmare.
o TELEX O TEHNIUM O
TELEVIZOR CU MAI MULTE ECRANE
Firma «Norddf:ulsl;hc Rundlun k_ din R F ,l Germ.,
nlel d constrUit un leieviior cu patru canoh: iii pallu
p.cranc. [( ranul plinelpal, ClJ dlsgonalil de 25 de toh
(63.5 cn.), elilC' OIon'"1 in parlea central.! a lelevi..-o-
ulUI $1 destmat reproducem in culori. Sub
ecrdnul C( nlral '>f:l aII" trei eu.me mal miCI cu diago·
nala de 5,5 loii fiecare, destmat l('produceril imaginII
in alb·ncgru. La nevoia, oncme dlnire programele de
IclCVl7.une transmiM' prin unul dintre cele patru ca-
nale poalr- II reprodus pe ecranul prinCipal Tn culOri
ş pe oncare dintre ecranele micI in alb-negru. Tele-
vizorul urmea .. a si fie folosit penlru emisiunile TV cu
participarea cnllcilot, a ş ş ş
m
SCHI
Pentru ca .'ritur.
d. Ia ă ă .e execute
cit mal corect. ce •• ce, ţ
Influenteazi
in mod deosebit Hupr. ţ
trebuie s' facem citeva recomand Iri.
In primul rind, trebuie avut In vede,.
ca in clipa pornirli intr. coapsA
,1 gambl d. existe un unghi de
Tolod.tI pozitia indicaU pentru pornire
in .'ritur' •• t. ac ••• in ca,e unghiul
dintre &Chiurî ,1 plati si. fie de lO'l
Pornind cu schiuri!. fnclin_te.
.chiul Intimpina rezistenta •• rulul,
iar .'ritur. este rat.ti.
Se recomandl ca pe parcursul zborului
,1 se pistreze In permanenti intr. schiuri
,1 plsti un unghi apropiat lui 38
0
PORT BAGAJ PENTRU
SCHIURI
Pentru a obtine o constructie ş ă ş ieftina se
utilizeazA doua cadre cu partea superioara din lemn
$1 ţ metalice ancorate În Jgheabunle acoper-
sului.
DimenSIUnile de bazA B Ş C se ă intrucit
diferA In functie de tipul autoturismuiui ă de
X este TI" fu"cll8 de ă ţ ă a
rameI.
Partea super oart 8 'am ei (grinda) se executi
ş de lemn de esenta tare cu selt unea 40 x
!"il mm, in care se ă ş X pentru schiUri
SI gAuriie de prmdere a arce60r de fu:areJconform
fIgurii).
Bratele metalice se ţ dm tabla de
otel cu grosimea de 2 mm ş ă de 25 mm. La
partea ă se sudeazA piesele de reazem In
Igheab (bara de ţ !lIl0XIIO). Ponderea bratelor
de rama se face cu cite 3 ş pentru lemn 9S 6.
Pentru ancore se foloseste sirma. de otet filetata
18 partea superloari M 6. La partea curba. (lnfertoara)
sIrma se imbraca in tub de PVC. Pe partea extenoara
a bratelor se ă cite o bucata de cornier 25 x
TROTINETASCHI- BOB
VI pasioneazA sporturile de iarnl?
V-ar atfa,,_ Ideea unul nou tip de vehi-
cul, intermediar Intre sanie ş schi? In
acest caz, priviti cu ţ desenul.
ţ Indeajuns de simplA, nu
depi,e,te pOSibilitAtile ,i ţ
unui constructor amator. Lista de mate-
riale, putin costisitoare '1 u,or de pro-
curat, se constituie ,i ea ca un arQu-
ment suplimentar:
Denumire Buc. Dimensiuni
Virfuri de schi 3 500
800
MTnere de bicicletA 2
TeavA r/J 26,15)(2,5 350
TeavA r/J 21 25)(2,35
TablA Tb 2
Placllj Qros 5
Burete gros 40
Vinilin
Bolt
SirmA arc 0 4.5
---
3000
500.500
150X 300
2 150)(300
300 x 400
!Il 19/!Ill0x75
- sTrma de arc f/J 4,5 se lnli,oarl pe
° ă ă cu (/J 25, la rece, cu un
pas al elicei p-1.5 mm.
Se ţ resortul cu urmAtoarele
caracteristici:
__ lunQime In stare liberi 65 mm
- numAr de spire (total) 8 spire
- comprimat complet la o ţ ă 40 tlAf
- se monteazl precomprimat cu o
lunQime de 60 mm corespunzind unei
forte de 10 tlQf.
SI Incepem prin a ţ cadrul.
Teava ţ 21,25)(2,35 se tale In bucAti
avind lunglmUe urmltoare, date In mili-
metri:


b 435
26,15X 2,5 x 350
c 435
Teava o noUlim cu f.
d 700

n5
SeQmentele c, d, e, f se monteazA
prin sudurA, conform desenului nr 2,
Impreuna cu plalbenzile ti (desenUl nr_
5). Pentru a realiza o Imblnare corectl
este necesar ca fiecare capatal flec4rul
seQment s6 fie decupat In mod corea-
punzttor.
Recomandlm ca flan,a nr. 1 (desenul
nr. 3) sa se .udeze la cadru de-abia
ă ce s-a realizat IntreQul ansamblu.
pentru a obtine o pOlitie perfect or zon-
tall a schi ului posterior.
SA realizAm acum elementul de direc-
tie (desenul nr. 4).
La capAtul segmentului, la dlstantele
Indicate, se ă resortul i, pirQhia
i, rondelele h, ş de bronz g. Se In·
troduce seQmenlul b, cu aceste comple-
tAri, In teava f a cadrului, dupA care se
Iudeul minerul al flrA a uita st Intro-
ducem a doua buc,a g.
Pirghia i se monteazA cu ajutorul unuI
bolt 19)(15 (desenul nr.1) In urechile
flan$el nr. 2 (desenul nr. 6), completlnd
astfel cadrul. Pentru a plstra distante le
realizate Intre cele 4 urechi ce se asam-
bleazA pe acest bolt, vor fi introduse
$aibe. Acum se sudeazll flan$8 Of. 1 la
cadru. Orizontalitatea schiunlor se realt-
zeazA ş cadrul cu ş pe
dU$umea.
Resortul I are rolul de 8 aslQura elas-
ticitatea IntreQii constructII la trecerea
peste mici denlvelAri de teren.
Cadrul tiind complet acum, putem
trece la montarea schiurilor ,i a celor ..
lalte accesoriI.
Schlul lunQ (800 mm) se monteazA la
ş din spate, misurlnd cu precizie
jumAtatea portiUnii orizontale a schiulul_
La o montare ă 6chiul se rupe
u,or. Solidarizarea sa de cadru se lace
pnn 4 IJuruburi pentru lemn 0 4, scurte,
Introduse prin onficlile practicate In
ş nr. 1-
Un schiu (500 mm) se monteazi la
ftan,a 2. aSiQurlnd, ca $i la celA lai.!.
centrul tlan,ei In mijlocul portiuni drep-
te a schiulul; solidarizarea are loc: tot
prin 4 ş de lemn r/J 4. scurte.
Din placaj se ă forma scau-
nulUI ă dorintA. Acesta se acoperi
25x6 - lungime 25 mm, tn care se executa cite o ă ţ de 16 mm. Se folosesc ş fixale cu piuM
gaura des;6 6 pentru ancore. !ita in ă Ş fluturi. Capetele arcefor se imbraca
Prinderea schiurilor pe rama se face in pereche in tub de cauciuc sau plastic. pentru a nu deteriora
cu arce din ă de otel cu grosimea de 6 mm ş sd'liurile.
TABEL DE MATERIALE
Denumirea ă i Matenal Dimensiuni
ron amn esen are 4OxSO
Brate 4 ă - grosime 2 mm conform tlgum
Ancore 4
ă de otel -tJ 6 conform figurii
Arce 2 bucati pentru o pereche de schiUri tabla de ţ - 6 mm
latime 16 mm
------
Ş «Torband» ,dem
din comert M a x 80
Piulite hexagoMle Idam .dam Ma
Ş idem ,dam gaura.p8- grosime 1 rnm
Salbe «Growen 4
idam gaura'" 6
-----=------
Plullla «fluture» 2 bucat Dentru o perecne de schiuri
ţ «fluture. 4
-------
Ş pentru lemn 12

ţ .QNri
z 'u f'
b Il 3

-
,
..
,,1
,
::5 'j:
L
f
,
l
{ )
t,'
T.-
_ , '0
OJ
..
-<
B.
.;§t1IIr1
e-
e
,
.-
..

f-- '''' _

dem
dom
," ..
, J
, .
Ma
M6
Ă

DIN
Ă
Pentru ţ avem nevoie doar de:
- douA fi,ii d. tablA eu Grosimea de 1 mm (eventu.I,
pinl la 1,5 mm);
- bucl1i de sirmA de ţ 3 1( 128 mm.
Dimensiunile celor doi ţ se stabilesc mburind
la cArucior dimensiunile: D - ţ Între cele douA
axe. R - raza rotilor.
DupA decuparea cu ajutorul unei foarfeca de tablA •• e
rabateazi In .ua dupA liniile punct" •• Ia fiecar. suport
cele patru ureChi '1 m&TQmU. Ulpicilor. thn sirma con-
fec110nAm cel. brlde, pe care le prindem articulat
in urechi, conform detaliului.
Ampl.slm cel doi aup0r1i sub cltuclor, ti prindem de
ţ prin inchider •• bridelor printre ţ ,1 ... zApada
ne .,te.ptll
Dimensiunile sint informative. fiind functie de
Iltlm .. rotilor ,i de spa1iul dintre spite.
Suport - 2 but
J W 1.
Se
/n$Us
I
cu burete ,1 cu foaia de vin.lln. Dede-.
subt se bate marQlnea fntoard a vinU'"
nului In tinle de tapiserie.
Prin. ,uruburl de lemn o4. scurte,
se monteazA scaunul la platbandele k
de pe elementul d.
Minerele de blc.cleti le fixeazA la
capetele Qhidonului a.
In acest moment nu neMa rAmas decit
IA vopslm fn culoarea preferatA fnlreAul
ansamblu pentru ce «trotineta» noaslrA
si fie Aata de derdelu,.
Daca aveti cumva o bicicletA .coasA
din uz, se poate adapta perfect, renunM
tTnd la o serie de dificultAti.
Celelalte 2 capete de schiuri (500 mm)
se taie la mArimi riguros eQale " li se
ata,eazA cUe o monturA pentru faxarea
de bocanc. Aceste monturi se Qhesc.
desiQur, pe sch,urile rupte ce au fost
folosite la construclla noastrA.
DesiQur. fiecate va putea aduce mici
1mbunAt4t.rf trotinet .. de z4padA. dupA
Qustul du. sau mOdifjclri d.menslo.
nale. ă statura sa, dar deliciul alune-
cArii In VIrtejul de z4padi va fi el tuturor
In incheiere vi oferim cneva .faturl
pentru tnvitarea folosirii aceslel trotl.
nete
- Pentru a deprinde pbtrarea ech.hM
o -- -
brOlui, virajele ,i opririle, vA recoman-
dllm s4 cautati un teren cu o Incllnare
foarte micA ş contrapanUli la stlr,lt,
pentru cazul cInd nu veti ş prima

- Picioarele nu se folosesc decit
pentru mentinerea echilibrului. In speM
clal la pornire. POlitia trebuie sa fie cit
mai relaxatA, iar Areutatea cH mal eQal
repartizati pe ă suprafata de .prIJln.
Nu ridicati picioarele pentru a le aproM
pla sau depArta de trotinetA;
- Pentru 8 executa o curbi, ajutati-vA
apAsInd mai mult piciorul din exteriorul
curbei ,i mal putin cel din Interior, firA
'nd a-I ridica, ,1 cotitl concomitent cu
ajutorul Ahidonului. Nu vA speriati, curbe-
le se iau prin derapaj (ca ia SChi);
- Oprirea se executA printr..o curbA
ă In loc, care pune trotin.ta perM
pendicular pe directia initialA de mers;
- CAutaU ca toete mlfCAflle sA fie
contrOlate, sA fie continue, ,i mat ales
mi,cArile de redresare sa nu fie bru,te.
pentru a nu vi dezechilibre " mai multi
- Dad ati cAzut, 'nainte de a va
rtd,cL 'ntoareeU-vA cu trotlneta peroe"
d.cular pe panta, BItiei vA va fi ,mDOSlb11
Cu acestea va urAm distrac11e plâcutA
la «schi cllarell prmtre admiratOri.
D
Ă PROPUNE
O AUTOUTI LARE
__ __ __ __ __ __ Ă
I NSTALATIA

DE
ILUMINARE
Ă Ă --
RISC
Aprinderea luminii albe, din neatentle, in timpul
prelucrArii materialului pozitiv cu cunoscutul risc
al voal!r!i hirtiei fato) poate fi ă cu ajutorul unei
instalatii deosebit de simple.
Functionarea schemei, dupa cum observati, nu la
Functionarea schemei, ă cum observati, nu
ă probleme. Comutatorul C ă in orice caz
iluminarea camerei de lucru, fie cu ă ă fie
cu luminA ş preintimpinind astfel posibilitatea
ă in intuneric complet
Schema ă ă ş deconectarea apara-
tului de ă in momentul in care este aprinsa lu-
mina ă ceea ce exclude ă prea intensa
a aparatuluI ş deformarea negativului care ş
urmatoarea expunere. Cutia S in care se ă
hîrtia fotografic! exclude posibilitatea aprinde ni lu-
vOlllatl.
Lumina ş ţ ă atita timp cit in labo-
rator nu s-a aprinS lumina ă
Tn cazul in care se ă cu ceas de expunere,
In locul ă I se ă ceasul.
Prm centralizarea tuturor comenzilor intr-un sin-
f 2 3
gur punct de pe masa de developare, intotdeauna
ş munca in laborator devine cu mult mlli co-
ă
C;utia S se confeqioneazl dintr-o cutie de carton,
la care se aduc citeva adaptAri.
In interiorul sertarului se ş clapela «a», a
cArei muchie este inveliti cu postav negru. Pe pere-
tele din fund al sertar ului se introduce lama «blt din
alamA (ca In figura 2). I-'e fundul cutiei se monteaza.
doua lame din alamA, IAsindu-se o ţ de cel
ţ 2 mm intre ele. Aceste lame se pot procura
de la o baterie electrici veche.
Dimensiunile cutiei sint astfel aleO:;A incit În ea ă
se ă depozita hîrtie foto ă la dimensiunile
9 x 14 cm.
Atlta timp cit sertarul este inchis ş lumma nu ă
trunde ă cutiei, lama «bit ă pe lamele <ce»,
asigurind astfel contactul. la deschiderea sertarului,
Inainte ca lumina ă ă ă in cutie, contactul se
intrerupe, ş lumma alba se stinge.
Toate comenzile se pot central iza Într-o cutiuta
de lemn, ca in figura 3.
t 2
-------1
C - comulator; S - cutie pentru depozitarea hirtiei
(oto, 1-lnlrerupltOf" LA ă albi , LR-Iumina
ş A - aparatul de mirit.
o
,
f80
CELE
MAI
90
Rama de copiat este mai simplu utilaj din tabara-
fotoamalorului. Tendinta de ş a
negativului a impus inlocuirea procedeului de copiere
prin contact cu copierea prin ă aparatul de mArit
devenind astfel absolut necesar, iar vechea ă de co-
piat-format 6 x gem sau 9 x 12 ă Paradoxal
ă ea este ă ă pentru fotoamatorul avansat
care o ţ ă pentru obtinerea unor efecte folo-
grafice speciale sau ca ş ă luminoasa. pe care se
ş negativele sau diapoziti\/ele. Tn cele ce urmeazl.
se ă atit ţ unei rame de copiat de di-
mensiuni corespunzatoare in asemenea cazuri, cit ş
un procedeu care impune folosirea ei.
Se procura sau se ă din lemn uscat
piesele 1 ş 2 cu sectlunea ă in ă (A-A,
8-8). Aceste piese se ă cu ajutorul piesei 4
ţ ă tot din lemn) prin lipire ş fixare cu cuie
subtiri ca in detaliul C al ş figuri.
Se taie o ă de sticlA cu grosimea 2 mm la dimen-
siUnile 20 x 26 cm, care se ş ş pe muchii pentru
evitarea ă in timpul ă ţ din laborator. A-
ceasta placa de ă se ă in interiorul ramei cu
ajutorul a ă ş de carton cu o groSime mal mici
decit 2 mm (piesa 3) lipite pe piesa 2 ca in detaliul C.
ţ va fi astfel ă incit stida ă nu se
ş in interiorul ramei, dar ă ă fi ă cu des-
tui! ş ţ atunci cind dorim s-o ş de prat sau
de urme de ă
Se confectioneazA din tablA de cu grosimea de
pu1in 1 mm piesele 5,care se prind cu ş
la ţ indicate in figura 1, pe rama de lemn. Este
bine ca ă operatie ă se execute cu sticla ă
din raml pentru ca sa nu se zgirie.
Piesele 6 ş 1 sint confectionate din lemn, ă ş
cu postav pe una dintre fete ş articulate cu ajutorul a
ă balamale mici pe partea ă Tn ş ă
lame de ţ se ă piesele 8,care servesc
la presarea ă a pieselor 6 ş 1 pe suprafata qeamului.
Ultimul desen se ă rama aala asamb(ata.
Considerind cA orice totoamator ş modul in
care se ă prin contact. ă procedeul «prinb
prin care se pot «trata» formate ă la 18 x 24 cm.
Scopul procedeului «print» este ţ unei foto-
grafii in care subiectul este redus la liniile ţ ă ă
semitonuri, cu un aspect foarte grafiC.
Pentru ă indicele de contrast al materialului foto
nu este suficient de mare, se ă succesiv prin
contact fotografla ă se ţ contrastul dont.
Contrastul ş numai ă mdicele de contrast al
ă copii este mai mare decit 1. Astfel, singurul ma-
terial cu care se poate realiza acest efect este !jrtla foto-
ă
Tehnologla este relativ ă Se ă ş negahvul
ă fOfmatul dorit pe hirtie contrast Aceasta se co-
ă prin contad in rama de copiat prin ţ
suportului de hirtie. Se ţ o imagine ă care
se ă in vederea ă unui nou pozitiv.
De obic:ei.in acest poziliv,imaginea este destul de sim-
ă in cazul contrar se ă ţ
care se obtine este ă ş conturul liniilor foarte
precis.
DEr.tJ.LIUE
ATI INCARCAT APARATUL
CORECT?
PENTRU A EVITA
DEGRADAREA PELICULEI
FRECVENTE
Ne ă ă ă ă aparalul.
Am prins limba filmului pe una dintre
laturi in lamburul colector. Inchidem,
ţ ă ă ş ă la
ă de imagini». ă prima
ş constatAm ă filmul nu s-a
inscris corect pe ă ă in
grifate tamburului de colectare. Daca
ţ filmului nu s-au distrus,
acesta mai poate fi salval, d.v in cazul
contrar ă noastrâ este ra-
tatA. RemedilA este simplu: sacrjticind
o ţ ne ă de corecta po-
ţ a filmului pe ambele laI un.
De ahfel avem totdeauna nevoie de
rezerve pentru manevrarea filmului in
laborator.
Aparatul foto este un obiect care
poate fi uitat În cele mal diverse locuri.
Se interzice ă cu ă ş uitarea
lui in locurile ă direct de razele
soarelui sau in locurile umede. Tn
ş ordine de idei ţ ă ă
nu este recomandabil sa ă mai
mult de trei luni filmul in aparat. mai
ales ă este color. sa trecem la pre·
lucrarea lui chiar daca nu a fost
complet exploatat, altfel ă ă
pierdem tot filmul, ş mai ales unele
imagini care nu mai pot fi repetate.
ERORI
Se spune, ş nu ă ă temei, ca nu se
poate invata «peste noapte» arta Ş
tehnica) fotografierii. Se poate ă ţ
insA. ş indeajuns de rapid, tehnica ş
arta) ă unor ş considerate,
prin ţ lor, dasice.
IMEDIAT DupA CE. Ţ
Ş
sa presu punem ci aparatul foto pe
care I posedam nu are dispozitiv de
asigurare impotriva expunerilor dub(e.
De cele mai multe ori uitAm daca. am
tras sau nu filmul in aparat Remediul:
ă ne ş sa. rulam filmul imediat
ă ce am expus fotografia prece-
ă ă astfel eforturile de
memorie ş surpriz. ă Aten-
tie! ă filmul, dar nu ă
EXPUNERI REPETATE,
DIN UNGHIURI DIFERITE
Orice fotograf, chiar foarte savant,
ş ă ă fotografii dificile,
fie din cauza ţ exterioare, fie
din cauza instrumenta1iei pe care o
avem la indeminA. fie ca. nu ă
ş ţ suficiente despre ceea ce
ar trebui ă in ă
Remediul: expunerea repetata, din un-
ghiuri diferite ş cu parametri diferiti.
Marele avantaj al acestui sistem este ă
ă ţ ă cA ceea ce pArea neimportant
in momentul ş devine esen-
tial la prelucrarea in laborator
Si nu vei cei aceastA pisicei s-a
ă cu o astfel de malformatle. dupJ
cum o ă folografia. Nu este altceva decit
imaginatia fotografului, care a geisli pro-
cedeul de a o prezenta. in acesl fel. Ş
cum a «prins» aceastA Imagme ... defor-
matA?
Cele ă folografii sint fologhicîtorl
Inamre de a ă UII4 la dezlegarea din pagina
23. __ă ă sci vA incercatJ ochiul Ş
perspicacitatea asupra lor cUev, minute.
r--
F U L E R
P T U
)
NU UITATI CA:
ELECTRONIC
ALIMENTAT
LA
baterie
_ Sensibilitatea unei pellcule este cu adt mal mare
cu dt coeficientul mediu de contrast este mal mic. _
Pellculele foto pentru amatori au un coeficient de con-
trast Intre 0,65 ti 1,30.
_ Acelati coeficient de contrast ă In ţ de
durata de developare. _ ţ graficele alilturate ,1
ţ astfel coeficientul recomandabil!
'l"max

T REVElATOR MOALE
TII1P
_ ţ materialulul foto devine vizibllil
la milrir de ori ale imaginii negative.
_ Capacitatea de ţ a unei imagini depinde de
ţ de developare: de exemplu, odad cu ş
duratei de developare, capacitatea de ţ ş
plnil atinge un maxim, dupA care Incepe sil scaelL La
materialele uzuale, ea variazil de la 30 la 200 de trilsil-
turi! mm.
Sintem plecati in excursie, s·a inse·
rai ş ş dispozitia generalA at-
mosfera. peisajul ar Justifica o foto-
grafie Dar cum? ln apropiere nu se
afla nici o ă ă lanternele
se dovedesc inutile ...
- ţ - ş cum o spune ş
titlul acestei constructii utile-o cons-
titUie realizarea din timp a unui blitz
electronic alimentat cu baterii
Materialele folosite in constructia
sa sint lesne de procurat la un pret de
cost scAzut
Ca sursa de energie sint folosite
douA b8terii de 4.5 V legate in sene
ce ă montaJul mvertoruiui
static format din tranzistorii TI ş T 2
Ş transformatorul Tr
1
Transformata-
rul Tr
1
este construit dintr-un miez de
ă ip E de sectIune 1.5 cm
l
, in care
L
1
are 2 x 6 spire O. 55 mm, L
2
are
285 splre -. 0.25 mm
Acest transformator se poate cum-
para ş din ţ in magaZinele cu
articole foto. Tranzistorii T 1 ş T 2 sint
de tipul EFT-212 cu puncl violet.
Ca element redresor L.)1 Ş O
2
au
dat rezultate foarte bune diodele 0-226
In locul lor pot fi folosite alte diode
dar trebuie ţ seama de tenSiunea
ă admisa de fiecare tiP in parte;
eventual montati mai multe diode in
sene
Condensatorul C
3
are o capacllate
de 800 t-l F ş o tensiune de lucru de
300 v.
Olvizorul de tensiune, format dm
ţ R5' R6 Ş RJ' ş
la obtinerea tensiunii de ş a
fulgerului in sensul ă de bornele re-
zistentei Rs este legat condensatorul
C .... 0,1 tol F,600 V. Energia acumulata
in C .. se transmite prin Tr
2
pe electro-
dul de comandA a tubufui TA Tot
la bornele ţ R6 este legat
tubul cu neon T N' care ne indica
incarcarea condensatorului C
3
Transformatorul Tr
2
este construit
pe o barA de feritA cu lungimea de 20
mm ş dia metrul de .. mm,
LI are 20 de spire cu <p = 0,3 mm Ş
L
2
ormat dm 3000 de splre cu -
0,1 mm.
Bobmarea acestui transformator se
face cu ă ă izolarea intre stra-
tun efecluindu-se pe cit pOSibil cu pin-
ă ă sau cu oricare alt material
Izolator de bunA calitate; capetele in-
ă ş ă L
2
de la Tr
1
se fac cu tub
PVC.
Tubul TAce produce fulgerul esle
de tipul UqJK-l20, de productie so-
ă in lipsa acestuia poate fi folo-
sitA oricare altA ă ă
Durata intre ş este de 10
secunde clnd bateriile sint absolut
noi Ş de 15 secunde dupA aproxima-
tiv 10 ş ă douA baterii putind
fi folosite la aproximativ 40 de declan-
ă
Sistemul de tOvertor staltc poate
fi folOSIt cu succes la fulgerul eleclnc
q,uJl-41, ale carui dimensiunI fIzice le
ă celor te doresc ş
ă singuri $1 partea meca-
nicA. nu numai partea electronlcl
Montajul electric se ă pe
o ă ă izolantA. utilizindu-se circuite
clasice Cei ce au posibilitati il pot
realiza pe cirCUit Imprimat
Atit bateriile cit ş montalul electric
se Introduc Într-o cutie sau o ă
mici, pe care se ă JntrerupAtorul
K
1
de pornire
APARAT CU
REGLARE
Ă
«Aparatul cel mai interesant, cel mal perlect, anului 70» - sint
aprecierile ş care au ă noul tip de aparat de luat vederi prezen-
tat de Leitz la expozitia ccfotokina 70», care a avut loc in vara aceasta in R.F. a
Germaniei. Noul tip «Leitz - Leicina Super 8,. - vedeta expozitiei - cu re-
glare ă este o ă a ă electronicii ş in acest domemu.
Date tehnice:
Obiectivul V ARIO: 1 : 1,9.
ţ ă ă 8-64 mm
trei viteze de expunere: 18, 24, 54 de imagini pe ă
TELEMETRU
SIMPLU
,
,
,
"
"
"
",
'.
o foaie de material plastic cu grosimea 1-2 mm
ş de ă cu ajutorul ferAstrAului de traforaj) ş
un fIr de plumb sint sufIciente pentru a construi un
telemetru simplu ş suficient de precis pentru pose-
sorii de aparate de fotografiat cu obiective avind
ţ ă mai ă decit 5 cm.
Din foaia de material plastic se ă un
echer cu laturile de 50 x 50 mm (fIg. 1). In ţ B
se ă un orificiu, cu diametrul cit mai mic,
prin care se ă ă liber al fIrului cu plumb.
Etalonarea aparatului se face intr-<> camerA sufi-
cient de mare, privind de la ă ţ ochiului de-a
lungul laturii AB a echerului ă baza unui obiect
care se amplaseazl succesiv la 1 m, 1,5 fi, 2 m, 3 m,
5 m, 7 m falll de cel care ţ telemetru!.
Locul unde firul cu plumb intersecteazlllatura AC
se inseamnA prin zgiriere cu ajutorul unui virf ţ
iar in dreptul reperelor astfel trasate se scriu distan-
ţ care le corespuntt.
ă dorim, se poate continua etalonarea pentru
ţ mai mari decit 7 m, dar pentru precizia
punerii la punct a unui aparat cu obiectiv cu ţ
focalA 5 an nu este strict necesar.
Acest instrument se va ţ cu ţ
pe teren plan, deoarece, ă intre fotograf ş obiec-
tul de fotografiat existA o denivelare, ţ sale
sint mai ţ precise.
Cu ţ ă experienlll ş adoptind diafragme mai
adinci, telemetru! poate fi utilizat ş in asemenea
ţ
In orice caz, trebuie ş ă ă baza obiectului
de fotografiat este mai sus decit locul untle ă foto-
graful ţ ă este mai ă decit cea indicatA
de telemetru.
Rubrica ă auto se ă in primut rind
acelor ţ ai automobilului
care nu vor ă se ă la conducere,
ci doresc ş ă bine ş
sA fie in stare si execute singuri mici ţ
de ţ sau reglaje profilactice sau periodice.
Ne adreslm apoi constructorilor amatori ţ
care doresc sA-" aplice inventivitatea
la automobilul propriu, contribuind la ţ lui
ca ţ durabilitate, ţ util etc.
in sflr,it, rubrica noastrl auto se va adresa
ş unor ş ţ
cu ş ţ de specialitate, ofe,indu-Ie ţ
altor ţ ai sportului cu motor
in domeniul ţ automobilului
sau echipArii lui cu acceso,ii speciale.
o Ş O Ş O Ş O Ş O Ş O Ş O Ş O Ş O Ş O Ş O
lungime - E-" 340 mm
lAtime - 8 - 1 840 mm
InAltime (gol) - F- 1430
mm
ecartament faVi ş spate
- C - O - 1310 mm
ampatament- A - 2 «O
mm.
Motor "cilindri In linie. 1 289 cmc,
60 CP (SAE) la 5250 de rolatiVmlnut,
cUDlu maxim 9,7 kafm la 3 000 de rotaliii
mi nut, raport de comDresie 8,5:1, al ...
A
E
CUM Ă
laj >< cursâ -73>< 11 mm, Qreutate (fAril
alimentare) - 55 kg.
cutie cu .. trepte, toate
sincronizate (3,61: 2.26; 1,48; 1,03),
mers Tnapoi (3,07), cuplu conic (8)<34
ş 8>(31), ambreia; uscat, monodlsc, cu
comandil mecanicii.
Puntea fatA: cu roti motrice indepen-
dente, avlnd axe cu cardane homocine-
tlce, articularea ţ de suspensie
se face la ş prin buc$e elastice.
iar la roti pe ţ fuzetelor prin rotule
cu auloh.ibrifiere, butuci cu rulmenti cu
bile.
Puntea spate: axil tractati cu un brat
auperlor ş douA brate Inferioare, arti-
culaUi cu buc,e elastice. butuci cu rul -
menti conici.
Dir«lie: cu cremalierA, diametru de
bracaj - 10 m.
fatA ş spate, cu arcuri
ellcoldale si bale antlrullu. amortizoare
hidraulice cu dublu efect.
F
O DACIA" 1300
"
al IDENTITATEA vehlcululul se stablle,te cu douil plilcl situate tn compartimen-
tul motol, una In formil rombicl,. purtInd nu mirul de ordine In ser .. de fabricatie a
tipului respectiV, ş alta fn formi ova16, avind sus tipul vehicul ului, la miJloc. In stInga,
nu mirul echipamentului (pentru drumuri bune, pentru drumuri rele, cu volan sUnga,
cu volan dreapta, echipament special etc.), Iar In dreapta numlrul vallentei, Jos nu-
mirul de fabricatie;
b) IDENTITATEA vopselel se atabile,te printr-o Inscriptie de pe panoul frontal
al compartimentului motor (torpedou) (1) compusa dintr-o liIert (2) (5 - vopsea sin·
tetlcA. C - celulozicA) urmatA de o ă de ţ ă II furnizorului de yopsele, o a doua
literA (3), CIIre indici locul ,1 tara In care se monteazl ,1 3 cifre reprezentlnd
codul vopselel utilizate (");
c) IDENTIT "TEA motorului ş cutiei de viteze se stabile,te prin plilcute fixate
pe. pe cu!l_ p'8_ care sint scrise tipul molorulul, respectiv al
F,'nfl: cu disc la rotile din fatA. cu
tambur la rotile din spate; comandA
hidreulid ,i IImitator de preSiune pe
circuitul puntii din spate.
Climallza'fI: lncAlzirea. dezaburirea
parbrilului ,i ventilarea abitacoluiul se
realileazil cu aer luat din extetiorulauto·
mobil ului.
EchIpament electric: 12 V, baterie acu-
mulatoare "O Ah; demaror-cuplu 1.25
mulatoare 40 Ah; demaror-cuplu 1,25
kgfm, curent 380 A, dinam 290 W. 22 A,
buiil AC .ca F (SINTEROM ,tergil-
tor de parbriz cu doul vitele, mano-
contact pentlu ulei, care deschi de cir-
cuitulla o presiune de 0,35--0,08 kgfcm'l,
termocontact pentru apA, care Inchide
circuitul la
Capac/tlti: ulei motor: maximum 3,
minimum 2 1; valvolinil transmisie: 1.64 I
amestec antigel circuit rlcire: 5 I rezer-
vor benllnA: 50 I sistem de frfnare: 0,3 I
sistem de spAlare geam - 0.6 1.
PENTRU
AUTOMOBILELE
NOI
Rugina este ş principal al caro seriilor
de automobile. La automobilele moderne, a
ă caroserie este executata din ă ţ
ă 3 ... 4 ani de ţ apar primele degradari
datorite rUQinei. Oare de ce? Este aceasta o
deficienta a sau un fenomen general ş
inevitabil?
Grija pentru ţ ă a carose-
riei trebuie ă in ă de la automobilul nou ş
atunci degradarea prin ruginire nu mai este
ă Experienta ş ca luarea din
timp a unor ă suplimentare de protectie
poate prelungi ţ caroseriilor.
ă citeva ă simpJe ş accesibile ori-
ă posesor de autot urism.
rn primul rind este ă o ă ş
tere a caroseriei automobilului dv. Astfel, tre-
buie depistate orificiile pentru scurgerea apei,
care se poate aduna in ă ş pragul
ş sau alte locuri unde caroseria este dubla-
ă Aceste orificii se pot astupa. cu praf, ă
mint etc. ş trebute avut ă ca ele ă fie mereu
desfundate, evitind astfel adunarea apei ş deci
favorizarea procesului de ruginire. ă
ă ă ţ ă a acestor orificii
Un alt loc periculos il ă aripile
Desigur, teoretic, o caroserte bine conceputa
nu permite adunarea noroiului sub aripi. ş
la majoritatea caroseriilor se ă locuri
unde se ă noroiul ş unde, ă ă ă
ă ţ apar, cu timpul, ă ale caro-
seriei prin ruginire. ă ţ se poate
evita prin ă ă a ş in special
sub anp . cit ş prin astuparea ş netezi rea aces-
tor ţ cu mastic. ă nu avem un mastic
special, se poate recurge, pentru goluri mici,
la ă iar, pentru goluri mari, la un amestec
format din 4 ţ smoala ş o parle ş
fin de lemn.
Amestecul se ă topind ă Pen-
tru ţ ă ţ plastilinei se ă
petrol, dupa necesitate.
Amestecul se ă numai pe suprafete bine
ă ţ de noroi, ulei etc. Pri mul strat se ă
cu o ă atita timp cit amestecul esle in ă
fluid, acesta reprezentind stratul de ţ ă
Umplerea ă a golului se face cu
amestecul ă ţ avind plasticitatea plastilinei,
ş se ă cu un strat de tifon. Se atrage
ţ ă de ă sau ă
trebUie bme ă in golul de umplut, pentru a
eVita ă apei intre umplutura ş labla;
de asemenea, se ă ca, periodic, cel
ţ o ă la trei luni, ă se verifice starea
LISTA
DE
PIESE
1. Ş M 16 x 80
2. ţ ă M 16 x 12
3. ţ ă M 16 x 10
4. Placa de ghidare a ţ
ă de capul ş
5. Rondea din ă 11 120 x 2,
cu ă p 18
6. Podeaua portbagajul ui
1. Janta ţ
8. Cui spi ntecat p 3,5
1
PROTECTIA

ANTICOROSIV A
A CAROSERIILOR
umpluturii.
ă luate aceste ă speciale se poate
trece la ţ generala a ţ infe-
rioare aJe caroseriei cu 2 ..• 3 straturi ţ de
unsoare ă Unsoarea ă se
ă cu ă ş poate fi ă pe supra-
ţ mari ş accesibile, cu un pista de vopsit,
o ă de pulverizat sau o ă ţ
greu accesibile (stilpi, pragul ş etc.) se pulve-
ă cu ajutorul unei seringi. ă aplicarea
ă strat de unsoare ă se va cir-
cula pe un drum cu praf intens. Se ă o
asemenea ţ ă la ţ
inferioare ale caroseriei, la podea, ţ co-
vorul, la ă ă a ş etc. O atentie
ă trebuie ă ungerii interioare a
chesoanelor, stilpilor ş pragurilor ş in
general a tuturor ţ unde tabla este
dublata Jn aceste cazuri trebuie ales pentru
fiecare moda in parte locul de acces.
Atragem ţ ca in timp'" ş dupa pulveri-
zarea cu unsoare ă trebuie luate toate
ă necesare ă aprinderii vaporilor
de ă incfusiv demontarea acumulatoru-
TRABANT 601
VI SE PARE
lui inainte de inceperea ţ Pulverizarea
trebute ă la loc deschis. Pornirea ma-
torului se poate face dupa 2 .. .3 ore de la ter-
minarea ţ
Pentru intretinerea stratului protector, pulve-
rizarea se ă anual, toamna, in mod special
pentru partea ă a caro seriei. Pentru
restul de ţ este suficient ă se aplice
doar un singur strat suplimentar.
Pentru prevenirea ruginirii premature a caro-
seriei ă ţ pe timp de ă se
ă ă cit mai ă a auto-
mobilului, in mod special ă cursele facute
pe drumuri ă pe care s-a ă sare
ş inaintea ţ ă indelungate (citeva zile).
La gararea in aer liber se ă folosirea
huselor de ţ Gararea automobilului in
garaje slab ă se poate face numai ă
ă ţ de zapada ş uscare, altfel zapada se
ş doar ţ ţ starea de urne-
zealA, care ă procesul de ruginire.
Jn orice caz. se ă ca. garaJele sA ă
aerisire ă ă astfel uscarea ca-
rosefle ..
PORTBAGAJ U L PREA MIC?
Se spune, ş nu ă Justificare. câ «drama. oricArui portbagaj de ş ă o constituie ... roala de ă
Ş intr-adevAr, nu rareori tocmai aceasta roalA- oricit de bine ă ar fi - ă un spatiu util im-
portant ş ne ă real in timpul ă ă
Inginerul D. Aorescu ne propune - pentru autoturismele marca «Trabant» - o ţ mai mult decil
ă
ă ă ţ portbagaJului prin amplasarea ţ de ă in afara acestuia, chiar sub podeaua
portbagaj ului in partea dreaptA, in conditii de ă securitate.
Pentru acest l ucru este necesar a se da o gaura de 9 18 mm in podeaua portbagaj ului (fig. 1) prin care
se va trece ş dispozitivului de fixare a rotii.
Prin respectarea acestor cole se asigurA ţ ţ la distante optime ă de arcul lamelar din spate
ş ţ ă de ţ de ş
ţ ă de la sol in dreptul rotii de rezervA astfef ă va fi 260 mm, suficienta ş mai mare decit
in alte puncte ale vehicul ului. Eliberarea ş fixarea rotii se face simplu ş in timp scurt.
Pentru fixarea rotii se ş un cablu sau o ă cu 92-3 mm ş lungimea de cca 1 m. Aceasta
se va trece prin gaura ş (1), prin gaura din podea (6), prin rondeaua cu ; 120 (5), prin cele douA piu-
lite M 16 (2, 3) ş de capetele libere se trage manual in sus pinA cind capul ş (1) ă in port-
bagaJ ş se asigurA cu cele ă ţ (2, 3). Gaura din capul ş poate fi ă pentru o asigurare
ă cu un cui spintecai (8).
ă mai Jos desenul de execU1ie penlru dispozitivul simplu de fixare a ţ (fig. 2).
,p1(J(j
k
m
-_._ y
II
/
J
5 M
i _1--
3
I _1-" 5 .,,::1
(,16-
1>..-1
I
I r
I
Vecheadumneavoa.trl chitarl.e po ..
te tran.forma, firi ţ deo.ebite,
Intr-o foarte modernl chitarl electrici..
Adaptorul pe car. vi_1 propunem este
compuI din' boblne, pe ţ per-
ţ (fig. 1). De aici ,1 denumirea de
adaptor electromagnetic. Fiecare bo-
binA •• te a,ezatl .ub ctte una din
zile chitarei, fiind ţ
re.punzAtor pe o
aceata c;ircuitul
ne'
o IDEI
••
OR
PENTRU _
CHITARA
fixeazl IntraG plad de fier u o, I u
gro.imea de 'm ,ca In figura 1 c. n
acea.ti ci .e dau' lere.tre p.ntru
prinderea magneUlor. Bobinele.e mon-
feazl cu ,uruburi cu filet metric de
2 mm, cu ajutorul cirora.e realeazi dis-
ţ magnetului .ub .truna chitarei.
Acea.tl ă •• prinde la rindul el p. o
placi de aluminiu de dimensiuni core.-
punzAtoare montatl pe cutia chitarei
in mod convenabil. Fixarea plicii de
fier p. placa de aluminiu .e face cu un
,urub de alaml eu tJ - 3 mm, locul
fiind mijlocul pllcii de fier. Di.tanta
dintr. centrele ţ depinde de
di.tanta dintre .trunele chitarei. Mao-
netii cu bobinele .e ..... zl a.tfel ca
.ub corz' si avem polU anernanti
(N-S-N-S-N-S), iar toate bob'ne'e ••
leagl tn .... ie. RezulU douA capete. din_
tre car. unul .e leagA la placa metalicl
de fier, fiind punctul de maaL Le,.,ltura
la amplificator.e face cu cablu ecranat.
Tot .i.temul •• poate acoperi eu un
capac din ebonitA .au ma.' pla.tici
(fig. , d) ţ prin freza re .
ADAPTATI

MODIFICATI
ÎNCERCATi

Decorarealnt.rioarelor cu sfe,-
nlc. realizate din fier forjat .ste
de efect ,1 totodatl «ta modl».
Din plcate, co.tul lor e.te de.tul
d. rldlcat,nu din cauza materia-
lului _ ace.ta fiind de.tul de
Ieftin, ci datoriU faptului ci «ar-
tl.tul» pr.tinde, tn primul rind •
• 1 I .e onoreze Ide.a artl.tlcl
materializatA tn forma pe care o
dl oblectuluL Pentru a vi .cutl
d. acest «Impozit. artistle, vi
recomandAm'" ţ .inguri
... ţ a.tfel de sfe,nice
noi. ţ ceea
ee .e pare ci are ţ cel mai
ridicat ide.a artl.ticl.
lui folo.it poate fi o tabll dintr-un
otel moale, eu o gro.lme de 3-
'mm.
DIN PLASTIC,
METAL
SAU CARTON
,
o Ţ Ă PENTRU POMUL DE Ă
ă de la un magazin de articole electrice: 2-3 m de cablu ţ
un ş un ă basculan! pentru lampadare, 4-6 m de ţ ă ă 20
de becuri mici pentru ă de 12 V, un slarter pentru ă fluorescente.
Becurile se ă in serie, cite zece, prin intermediul ţ izolate ş fol osind
lipitura cu cositor.
ă ă reamintim necesitatea unei atente izolari a soclurilor?
In cazul cind tensiunea retelei este de 220 V,
cele ă grupuri de becuri de cite 10 ă
se ă in serie ca in figura 1, iar ă tensiu-
nea ţ este de 120 V, cele ă grupuri se
ă in paralel ca in figura 2. (Se pot folosi ş
becuri de 6,3 V, dar in acest caz cele ă gru-
puri vor ă cite 20 de becuri fiecare.)
De aici incepind ă e locul ş momentul
ă ţ de fantezie, de bun
de spirit practic. ţ vopsi becurile,
crea ornamente speciale, ţ ă ţ
ş sugestiilor desenatorului

PIOANE
U REVELION
cel vechi ă se ă cu cel nou
:r· ă ă iar clinchetul cupelor
acompanieze vesel, de revelion, ă
nem ă incepeti ă contectio-
j lampioane multicolore.
fiind ă de ă ţ ă ă
i ă ă indicatiile noastre. (Pentru abajur
glirJ;li·"a, eventual, la paharele de plastic utilizate in
pentru ţ ă
ţ lampioanelor, paharele se vop-
interior - fondul ş rn exterior - modelul.
folosi un bec lumînare de 15 W.
care vor dori ă ş ţ mai multe
vor putea utiliza becuri de 24 V Intr-un ă

220 V 10
110 V 5
1n acest caz becurile se vor lega «in serie».
Pentru a ă inspira in ţ formei ş a modului de
utilizare a lampioanelor, ă oferim idei concretizate tn
desenele de mal Jos .
SI U POM DE IAR
Ă Ă ... POM
• Cum se poate amenaja un pom de ă deco-
rativ in camera de zi ă a ocupa din ţ liber al
camerei? "
Din ă cu Qjametrul de 4-6 mm se va realiza
conturul stilizatl""al unui brad, fixat pe perete in 3
puncte. Sue.0rtul pentru ă globuri ş alte
elemente decorat ive se poate ţ din sîr-
ma cu c!iametrul de 3-4 mm ş ă ă SSIU dm
arama batuta de 0,5-1 mm grosime - asamblarea
pieselor componente ă prin ă ă
timea pomului de ă poate varia de la 60 cm la
2,00 m, in ţ de dimensiunile peretelui liber de
care dispunem. Metalul se poale vopsi cu duco ne-
gru sau verde.
2'lOV
r
Daci pentru amatorii de solutii facile,
vasele de sticlA din comer1 ă o
rezolvare, pentru amatorii de construc-
ti i realizarea unul acvariu poate conslI-
tui nu numai un succes imediat, dar ş o
viitoare pasiune: acvarislica
Ş pentru a-i Ieri pe incepAtOri de ne-
ă unul e,ec: c1teva IndicatII utile.
PROCURARI:A MATERIALULUI
Acvariul cu raml de metal se const ru-
ie,te din fier cornier (vi nelu) cu ţ
de geam ehltulti ,1 cu fIInd de sticla sau
din tablA. Se pot construi aevarii de
orice dimensiune ă ă Ş ă
de grosimea ă Pentru început.
este bine sA ne glndim la dimensiuni
miJloc,i, pentru ci ş munca de Inlre-
t inere - ă cum o sA vedem mai
departe - trebuie sA f ie dupA posibili-
ă ţ unul IncepAtor.
Pentru «acvari,liIlf IncepAtori reco-
mandAm urmAtoarele doua dimensiuni
_ mal practice - de acvariu:
60 cm x 30 cm x 30 cm, grosimea gea
NE CONSTRUIM
UN ACVARIU
2
mulul 4,5 mm- 5-4 IapA
90 cm x 45 cm x 45 cm, grosimea gea
mulUi 7,5 mm- 110 IapA.



Geam lale,..'
---7

C,.;h,tu;rea gea",ulllOl ,aterale. Schitele din
stlnQa prezinta pozitia geamufllcx laterale ş a fun-
1ulU/ .,asului inaInte de umplerea cu apa a bazin ului.
Schitele dm dreapta: modificarea pozitiei ş
geamuri du'" umplerea yasului cu apJ, modificare
datoritA presiunii apei .

v
O
R
E
C
T
G
R
E
Ş
I
T
In cazul cInd nu vom gASI geam de
Aroslmea necesarA, vom lua I ntotdea-
una cu mm mai mare, dar mcl .
odatA mai ţ pentru a nu avea sur-
prize ă Fierul cornier va ti de
1.5 cm (latura) nentru I'Icvanui miC ş
de 2.5 cm oentru acvariul mare. De ase-
vom avea grija Sd ne procuram
qeamul pentru acoperit acvariul, de data
aceasta puttnd alege un geam ţ
de mm, care va fi ş deasupra
acvariulul pe ş do puri de plutA Tn
ş fel Incit sA opreascA evaporarea
apei din acvariu, iar ţ mic de
cm dintre el ş acvariu ă permitA o
bunA aerisire.
La acvariul mic tabla de fier pentru
fund trebuie sA fie de 2 mm, iar la cel
mare de 4 mm.
Pent ru cel care doresc ş constru·
iascA acvarii de alte dimensiuni, dAm
un tabel cu materialele necesare ş
mArimiie lor.
UMOR
DE NIC. NICOLAESCU
Lungime. lnlltlmea Lltlmea Volumul apel Grosime. geamuiui GroBi me. table' Flerul
pentru fund cornier
30 30 30 21'
.. 30 30 4.,
70 .. 40 1121
.. .. .. 180 ,
"O .. .. 2151
130 .. .. 300 '
150 1t 00
630 ,
.. Utlm .. u"'; d.,. In c.nUrM'fr1
Chit
6illri
Gt!4m
R8m8
ASAMBLAREA
Ramele din fier cornier (sau vlnelu)
tAiate la dimensiunile dorite vor trebui
sudate la un atelier de fierarie. De ase-
menea. tabla de fund va ti ă In i n-
teriorul ramei. La acvarlile mai mari
fundul de tablA trebuie ţ prin
1-2 benzi (bare de metal) sudate trans-
versal , pentru a Impiedica curbarea fun-
dului din cauza ţ apei ,i a conti-
nutului. In general.
Geamurile, tliate conform dimensiu-
nilor indicate, vor fi montate prima ă
de probA, flrA chit, In urmAtoarea ordi-
ne: mai intii geamul de fund, peste care
se aplicA cele douA geamuri laterale
(care reprezint' lungimea acvariului),
ti la sflr,lt pe cele care formeazA Uiti-
mea vasului (dupA cum se vede In
schema de mal Jos).
Geamurile vor trebui sa .aibA joc_,
deoarece Intre rama de metal ş geam
vom pune ulterior chit.
Rama de metal fi fundul se curAtA
cu tmirQhel fi apoi se vopsesc cu miniu
1. Celor nre ş prflgltHscl (Xln
lNopt'H oltldul ş de plumb ş chitul
le pulem trlmile prm ş Arere - re/et.-
tehnic ş tolod.U
3mm 'mm 1,5cm •
4mm 2mm 2,5 cm
Omm 3mm 4,m
8mm 4mm 3,m
9mm 4 mm <om
12mm 'mm
4,m
13,6 mm 'mm
<om
(oxld ş de plumb
t
). Ş acum chitui-
rea. Se umplu cu chit marQlniie ramei
care ă fundul. De asemenea,
pe tabla de pe fund, care a fost In pre-
alabil AluritA In citeva locuri, se vor
pune clteva benzi de chit ca In figura de
mai jos (fiA. 2).
DupA ce verificAm ca toate geamurile
sA fie In unAhi drept unul f a1A de altul,
se umple bazinul cu apA imediat ă
chituire ş se IasA astfel 24 de ore pen-
tru a vedea daci vasul nu curge. DupA
ce am lAsat 24 de ore apa In acvariu,
Aalim bazinul ,i lAsam zile sa se
usuce chitul.
Inainte de a int roduce In acvariu plan-
te fi animale, va trebui sA ne convinQem
ci este lipsit de toxicitate ţ
toxice rezultate din metale. chit etc.).
Pent ru aceasta se face ş .pro-
ă de dalnii» (pu recl de apA). DacA
dafniile se ţ bine timp de 10 Zile,
acvariu! este bun ş nu contine substan-
te toxice.
Pe lingA modul de construire a unui
acvariu, amatorul trebuie sA ,tie ş cum
se amenaJeazA sau se ş un ac-
variu. De asemenea, el trebuie sA po-
sede unele cunoftinte sumare asupra
biolog/ei ti fiziologiei pe,tiIor, Dar dai;-
pre toale acestea In numerele urma-
t narll>


1) Pe o ă dreptunghiularA de carton desenati
13 Unii groase la ţ ă ă una de alta (vezi figura).
ă acum dreptunghiul, dupA linia oblica MN, care
ş ă de sus al primei linii cu cel de 10S al
ultimei linii. Oeplasati cele ă ă ă de-a lungul
liniei de ă ş cum se arat! In figura 2.
ă acest lucru, ţ avea o mare surprid: in loc
de 13 linii, cite au fost trasate ţ acum vor exista
numai 12, Unde a ă cea de-a 13-a linie?
2) ţ un numar care ă ă ţ la 3 sa aib.!
restul " ă la 4 ă ă restul 2. ţ la 5 ă
aibA restul 3, iar ă la 6 s! rlea restul 4
3) ă un ă cu pam) cifre din care dac!
scAdem 2 se imparte la 2. ă scadem 3 se Imoarte
la 3, daca ă 4 se Imparte la 4, ă ă 5 se
Imparte la 5, ă scadem 6 se Imparte la 6 ş
ă la 10. Problema are mai multe ţ Va trebui
ă aflall ă numirul cel mai mic care Insumeazi
aceste proprietati.
4) Un pionier, adreslndu-se casierului unei Irbdim,
11 spune: «Am de platit ă creioane a cite 0,90 Iei
fiecare, trei caiete a cite 1,20 lei fiecare, plus IncA ţ
a trei mape cu plicuri ş a 6 radiere, Insa nu-mi amin-
tesc pretul plicurilor $i al radlerelor».
Caslerul i-a emis pionierului un bon de 18,40 lei.
Arunc1ndu-$i °privire asupra bonulul. acesta II spuse
caslerulul: «Nu se poate,cred ă ati ş la adunarea
sumei totalei»
Cealerul a reficut adunarea $1 e recunoscut ca a
ş Cum a descoperit plonierul, cel bun la mate-
matici, ş
ORIZONTAL.: 1) Cea mai ă ţ a
omului primitiv, baza unor inestlmabile cucenri teh-
nice - Chiar in stare naturalA a constituit una dintre
primele armp de atac s/ aparare ş o ă ma-
terie primi pentru diferite unelte; 2) CeleDr! pe$lera
din nordul Spaniei in care s-au pAstrat picturi In cu-
lori datorate oamentlor din jJdleoliticul superior -
Prima unealti de lemn; 3) A observa - Produse ani-
male utilizate la ţ cutitelor, a acelor ,i
aUor obiecte -la malul mArii! 4) Prima actiune In seria
ă pentru cultivarea pAmintului - Unelte de
pescuit; 5) Vase, de obicei metahce- Arcul ş ă
sulita $i toporul pentru strAbunil omenirii; 6) Aliaj
ţ dup.l!: multe secole de la descoperirea redu-
ENIGME

5) Undeva. prin pustiurile Saharei, doi beduini In-
tilnesc In drumul lor cortegiul unui ă ş Acesta.
ca s! se di!l:treze, propune celor doi beduini .. A se In-
ă intr-un concurs. Ş anume: cel at ă cal va
ajunge ultimul la un palmier ce se gâsea la aproape un
kilometru dep.l!:rtare va cI,tiga o pung.! cu aur. ţ
de un asemenea concurs ş cam ă tragere de inimA,
cei doi pornesc elt se poate de Incet. Cam pe la ă
tatea drumului se Intilnesc cu un ă rin intelept. Au-
zind despre ce este vorba, acesta le spune c! el ar
putea s!-I fnve1e ce ă fac! ca unul dintre ei ă cl$tlge
concursul, bineInteles, In mod cinstit. ă
ă ce bAtrinul le-a ş elteva cuvinte la ureche,
cei doi beduini au sarit in ş ş in goana cailor, au
pornit spre palmier, reu$lnd ă ş aurul de la bo-
gAla$ul pus pe glume. Intrebarea este ce le-a spus
batrInul celor doi beduIn!.
6) Avem un numAr de 5 cifre. Dac! ş pe 1 In
ţ lUI, obtinem un ă cu 6 cifre. OacA-1 ş ă
in urma. obtinem tot un numir cu 6 cifre, dar de data
aceasta de trei ori mai mare decit celAlalt.
Care este numArul cu 5 cifre?
1) Desenati, ceva mal mare, figura care ă
litera E. Se cere 5-0 tilati In 7 ţ cu ajutorul a numai
4 ă rn linie dreaRti, astfel ca din pArtile obtlnute
si obtineti un pAtrat.
Observatie: fiecare unghi ţ din figura lui E are
iar unghiurile obtuze (mai mari de 9Cf'l au 135-
RETROSPECTIV Ă
Ă
cerii fierulul, baza metalurgiei moderne - Avanpre-
mle,ra unei zile mari; 7) Unealti care a per mII omului
primitiv si treacA la confectionarea hainelor din tesli-
turii 8) ManifestAri scrise sau orale ale Inalnta,Uor
no,trl (sing.) - Domn al Moldovei - Aluminiu; 9)
Face comparatII - UnealtA a omului primitiv de mare
utilitate ş astAzi - Restrictie cu caracter religios la
primitivi; 10) ş In Egipt - CercetAtorul de azi al
strivechllor ţ tehnice; 11) Ou,manl $1
nu •.• prea - Element vital pentru oamenii tuturor tim-
purilor, rampa de lanlare In descoperirea de noi ora,e
,i mijloace tehnice d. lucru; 12) Ultima eri geologid
in care formele de viatA au evoluat spre cele de azi-
InsuIJ lingA Noua Gume.
VERTICAL; 1) Unealtl pnmitiyi cu ar ... prelu-
erau plelJe de animale pentru a fi folosite ca ImbrAc!·
minte - Materie primA animalA. utilizatA pInA In zilele
noastre; 2) ş apirut Inci In comuna primttivA
'1 dezvoltat odatA cu Inventarea rotii - ArmA de alac
ş apArare muti risp1nditA odatA cu metalurgla bron-
zului ş fierului; 3) Momirea vinatuiui - .Omne VIVO
ex ... lt; 4) Nici al mei, nici ai lui - Aliaj de aramA cu
zinc - ă slavon!; 5) Ina/nte de amiazA - Avui -
Zaharia Nestor - La telefon; 6) 'nc!rcat cu electri-
citate - Primele Inceputuri - Suprafete pe care stnt
constatate elementele ş culturi istorice; 1)
Recolta unui antic vlnAlor - ş in TArile de Jos;
8) Important centru cultural din ţ noastrA1n muzeul
cAruia sint expuse numeroase obiecte privind tehnica
veche - Cea de colo - Elena Herescu: 9) CasA peste
cas! - Extragerea unui suc dintr-un fruct; 10) Tudor
Buclumeanu - Om neamul erulilor (popor antiC) -
Cortegiu festiv; 11) In teh lui Eminescu - Mangan -
A achita anticipat o ţ 12) A se arunca asupra
prAzii sau a ş - Omul primitiv ă desco-
perirea brAzdarului.
lexicon la zi: OBO - SI AR - OSCH
Ţ REZOLVAT CORECT
leJnDl, 'Z9A) &je09 U JO" d:) ,t JN 'N8 a,a,
·uawDas JBI 'ld.up l' eA Inl40un p eunz{u eA 'paJ
o
(z
• ••
aI8",ul J0I!!U!I eaW!OUnl pUlJnsvw I IS9:)e W90
-u,,,uo:) aN 'al-npU!Dunl '9:);)zaJdsvnop 81181818:) 8J1UI
e--s 1:) 'inJlldSlp e nu 9!UI! ea:)8zEudSl8JI V H
Ă
FOTOGHICITORI
,
Ă
SCRISORILE
DV.
l::!.ste an ţ tuturor pu-
ţ ă ş invite citita"1
la un dialOf! neîntrerupt, la
un schimb de opinii, La ceea ce
ă dar ă ş ş ca sem
obilnUlta CORESPONDEN-
Ţ
In ceea ce ne ş avem
un motiv in plus s-a facem;
revista ă este pn"n exce-
ţ ă (prin specific) o reco-
mandare ă o sugestie
ş un ă la ceren'le citi-
torilor. ţ de ama-
lan pe care le propunem, sur-
prinzind ş dezvoltind i pasiu-
nUe tehmce incipiente, mult
discutatele hobby-un ale uJo-
ţ ne-au fost sugerate
ş ele pn"n ă anchete,
sondaje, scruorl. Nu sint llmi-
tahve ş nu ne propunem prin
ele decit ă ă un drum
Ş o posibilttate. Deci:
Care sint ţ
pe care le ş ţ
Care sint domemile pe care
ar' don ă le ă In nume-
rele noastre viitoare? Cum
apreciap gradul lor de tehnici-
late?
.Tehniumo ă nu ş ă
doar ă D. la bun
inceput, ofen"m paginih revis-
tti noastre celor mai bune
ă de amatorL Cercu-
rile practiet ale elevilor ş
vor ă in felul acesta o posi-
bilitate ă de afirmare.
On·ce scrisoare ţ ă d.
talonul .T '70. al revutti este
scrisoarea unui ă
Ce ă ă G"e do-
nfi ă comtMlili? Ce lucrare
ţ rtalJzat Ş o ţ
redacpti noastre spre publi-

Reamintim ă citi-
torilor ă ş revistti
st ă ă corespondeze direct
cu ei, ajuIÎndu-i în realizarea
unor ă personale, in stabi-
lirea unor bibliografii pe Ume
J'O<Irt. e<n<cTete.
In plus: etle mai bune lu-
ă - indiJerent de domeniu
- vor fi ţ le p pre-
miau la Ş ă an.
D. DORIAN
Inal o ă ş ă
sc:risorile dv. pe adresa:
.Tehnium 7Ot, ţ Sdn-
tell nr. 1, Bucurqti.
ATENTIUNE! In numlrul2 al •• v.ot ••. MINIAUTOMATlzARI LA DOMICILIU ( R ....
GI .. teleVIZorulUI de la ţ ă Son., ... eu informare VIZualA), DIN NOU IN LABa..
RATOR (Un Instrument pentru mburat mduc:tanta .. capacitatea;. GeneratOf" de semnal
tranz 0 ..... 1)· CONSTRUCTII RADIO (Receptor cu un tran ... tor; Oac,lator pilot;
Supert.eterod na cu " tuburi), T.F F. ţ emlsÎunllor telegrafice); DISPO-
ZITIVE PENTRU CINETEHNICA DE LA A LA Z; UN ECRAN PEN
TRU DIAPOZITIVE; CONFORT CASNIC: APARATE ELECTROTEHNICE SIMPLE;
WEEK.END IN IANUARIE; ACVARISTICA: ATENTI UNE. Ş (Un
Iu.omoolnl .tecIronic; Un dispozitiv antilurt);tTELEX eTEHNIUMr, JOCURI MATEMA·
TICE. CUVINTE Ş UMOR; N DIRECT CITITORIL
COLABORATORI Ţ
• Ing. R. COMAN • Dr. ing. L. FLORU • Tehn. Nic. HANU
• Ing. M. IVANClOVICI • Ing. V. LAURIC • Biolog EI.
MANTU. Ing. L. MARTIN. Ing. N. Ă • Ing
R. MOSCOVICI. Pro( 1. Ă Ş Ing. D. PETRO-
POL. Ing. L. RUBEL. Ing. Il. SUCIU • Ing. D. ZAMFl-
RESCU. Dr. ing. FI. Ă Ă Arh. E. VERNESCl:
• Fiz. Radu VLAICl: •
artisticA: ADRIAN MATEESCt:
Pr=ntafta &nfid: ARCADIE DANELIl.:C
Combmatul Pollgrafic •. casa Sctnteli"
Bucure:ttl - ţ Scinteii nr. 1,
Republica $oeJ.luti RomAnia

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful