$

Cind se trece sau
narea montaj cu
zistorÎ este ă se cu-
ă starea componente ş
in special a tranzistorilor ă ţ in
ă
Cum este bine ş tranzistorii cu
ş cod, de ş ţ dife-
ă intre ei printr-o ă de ă
ce le ă ţ A-
ceste ă cuprind un ă foarte
mare de parametri. O parte din para-
metri pot fi ţ din cataloage, ă
nind o parte ce trebuie determinati
experimental.
Pentru ţ ş ă cu-
rente este ă ş ca-
racteristicilor statice cu ajutorul ă
se poate aprecia calitatea unui tran-
zistor.
Dispozitivul pe care il ă
in cele ce ă ă posibilitatea
ă caracteristicilor statice a-
le ă tranzistor, indiferent de tip
ş putere.
Cu acest dispozitiv se poate ă
ra:
- Curentul rezidual ă
(I
CBe
);
- urentul rezidual colector-emiter
(lCEO);
- Factorul de amplificare static in
curent (13).
}3=-
unde:
ale = ţ curentului de colec-
tor;
ill
B
= ţ curentului de ă
Din cele de mai sus reiese ă pen-
tru a calcula valoarea lui J3 trebuie ă
ş ţ curentului de co-
lector ş de ă
Oispol'itivul ă posibilitate ă ă
acestor ţ precum ş a ţ
lor, putindu-se ridica ş curba I
C
=
= f(lB)' ă curentul de colector
ţ de curentul de ă
ă necesitate, se poate ă
ş regimul tranzistorului În montaj.
Dispozitivul ă avantajul ă scu-
ş constructorul amator de procu-
rarea (sau imobilizarea) unui instru-
ment de ă ă numai pentru ă
rarea unor tranzistori, el putind utiliza
cu egal succes un aparat universal de
tip «Avomet», «Unimet» etc., iar ă
se ă cadranul ţ
poate utiliza numai un miliamperme-
tru (1-3 mA).
UN INSTRUMENT DEOSEBIT DE UTIL
k n.U ă
curentul de maximum mA,
in calul unei ă pro-
tejind tranzistorul (T).
Comutatorul (KJ ş la schim-
barea ă ţ ţ de tipul tran-
zistorului ă (p n p sau n p 11).
Dispozitivul se poate realiza Într-o
cutie din material plastic.
Pe panoul frontal (fig. 2) vor ă
axele ţ (P), axul comu-
tatoruiui (K
1
) ş cel al comutatorului
(K
2
), soclul pentru fixarea tranzisto-
rului, precum ş suportul ă cu
cele 6 borne (b
1
... b
6
).
Soclul se ş ă datele
din fig. 3, din ţ de ă cu
diametrul de 2,5 mm prin nitui re. Aces-
ta este ă cu ă borne pen-
tru emitor (E), pentru a ş fixarea
tranzistorilor de diverse ţ
Suportul cu bornele b
1
... b
6
poate
fi construit ă ă cu soclul pen-
tru fixarea tranzistorului.
Bornele b
1
, b!) servesc la verificarea
tensiunii surse! de curent interioare
ş cum reiese ş din denumire, aparatul
poate ă tensiuni (continue ş alterna-
tive), ţ (continui) ş ţ Ele-
mentul cel mai important ÎI constituie instru-
mentul cu cadran mobil de 1 mA sau de 2 mA.
(Folosirea unui instrument mai ţ sensi-
bil face ca avometrul pe care-I ţ ă
nu mai fie un aparat cu ţ ă de intrare
mare, de unde ş utilizarea lui Într-o serie
de ă ă ă nu fie ă de exemplu,
ă ă de tensiuni la bornele unor re-
ţ de valoare mare). Se pot ă
tensiuni continue pe 4 ă ş anume:
10, 50, 200 ş 1 000 V; tensiuni alternative
pe 3 ă 10, 200 ş 500 V; ţ pe 4-
ă 1, 10, 100 ş 1 000 mA ş ţ
pe 2 ă 10 ş 100 k.Q. Pentru ă
tensiunilor continue se ş instru-
mentul indicator de ă ă În serie cu re-
ţ ţ iar pentru tensiuni al-
ternative se ş ş instrument
asociat cu o punte (dioda) redresoare ş cu
ţ ţ Pentru redresare se
poate folosi orice tip de ă cu germaniu
ă ca ă detectoare. ă cum se
ă În ă se ş o red resare
a unei singure ţ Valotile rezisten-
ţ ţ pentru scara de curent al-
ternativ sînt valori aproximative; valorile
exacte se pot stabili numai prin ă
cu ţ În jurul acestor valori aproxi-
mative, ele depinzînd de. caracteristicile dio-
8
(P).
nu avem
pe cadra-
ă ă curente, bornele
sint scurtcircuitate.
acestui dispozitiv nu ridi-
ă probleme constructive deosebite.
MODUL DE UTILIZARE
ă introducerea ă a tran-
zistorului În soclu ş conectarea instru-
mentului se trece la ă ă
efective.
MASURAREA CURENTULUI
REZIDUAl COLECTOR-BAZA
(I
CBO
)
Comutatorul (K
1
) se trece pe ţ
(I
CBC
)' ţ (P) la va-
loarea ă (500 kQ, deci curentul
minim), se inchide contactul (1) ş se
ş curentul pe instrumentul (IT)'
fixat pe scara ă Citirea repre-
ă I
CBO
' Se ă ca buni
tranzistorii cu I
CBC
sub 5 }IA pentru
cei de ă sub 20 pA pen ..
iru cei de audiofrecventâ de putere
ă ş sub 200-300 ·pA pentru cei
de putere. .... .
ă ă .CBO· contactul
(1) se deschide.· .
Tranzistorii cu ţ mai mari se
consideri de fa inceput" ca necores ...
ă .
MASURAREA CURENTULUI
REZIDUAL COLECTOR-EMITOR
(lCEO>
Comutatorul (K
1
) se trece pe ţ
2 (lCEO)' ţ (P), de ase-
menea, la valoarea ă (500 kO>.
se inchide contactul (1) ş se ş
pe instrumentul (lJ)' fixat pe o ă
ce ă ă ţ de ordinul sutelor
de microamperi. Citirea ă
I
CEO
' Se ă ca buni tranzistorii
cu r
CEO
sub 100 pA pentru cei de
ţ ă sub 400-500 pA pen-
tru cei de ţ ă ş sub 800-
1 000 pentru cei de putere (cei de
mare putere pot ă ş 1000 pA).
Se ă ca la ă cu-
rentului 'CEO a tranzistorilor de putere
ă se lucreze cu ă ă se ă
repede pentru a se evita ambalarea
ă ce duce la ş ă
a I
CEO
ş deteriorarea tranzistorului.
Tranzistorii cu ţ (lCEO) mai
mari sint ţ de asemenea,
ă
ă ă I
CEO
' contactul (1)
se deschide.
MASURAREA fACTORUU.n
DE AMPliFICARE ( B )
Pentru ă factorului de am-
plificare (13 ) se ă astfel:
delo!" redresoare folosite.
tori de se toios1est:e
amintit cu o baterie
aducerea
introdus un Dotellti1oITbetn
latura de 40
borne la care se vor
pentru ă ă Valorile
paranteze ia
cator de 2 mA.
ţ se va folosi un
nal de ă ă
Comut§ltorul (K
1
) se trece pe ţ
4. (le)' ţ (P) la valoarea
ă (curent minim), instrumentul
(IT) pe o ă de ordinul miliamperi-
lor (de exemplu: 1-5 mA), comutato-
rul K pe ţ pnp, se inchide con-
tactuf (O ş se ş curentul indicat
de instrumentul (IT); se ş buto-
nul ţ (P) in sensul
ş curentului, ă ce acul instru-
mentului va indica o valoare convena-
ă (exemplu: 1,5 mA), apoi comuta-
torul 1<1 se aduce pe ţ S
ă ă a deschide contactul 1), instru-
mentul pe o ă de ordinul micro-
am perilor, citindu-se curentul
(exemplu: 12 pA). Se trece din
comutatorul K
1
pe ţ 4 (dar nu
inainte de a trece instrumentul pe scara
miliamperilor), se ş butonul po-
ţ P de ă ă ă ce
curentul de colector le ş cu 1 mA
(exemplu: Pe ţ S a co-
mutatoruiui se ş ş
rea ă (exemplu: 32
pA). ă ţ aceste valori,
contactul I se deschide ş se trece la
calcul.
Luînd valorile exernpluhJÎ
din paranteze. de ampli"tici:l.re
a se ă astfel:
2 500-1 500 1 000
a -=50
.6I
B
32-12 20
(0Ic. ş Ai
B
se iau in microamperi
sau In miliamperi).
Tensiunea ă 4,5 V.
Pentru ă tranzistorilor de
tipul npn comutatorul K se trece pe
ţ npn. ş ă
mstrumentului (polaritatea din pa-
ă
- ş curentului de colector
de 1 mA nu este ă
- Considerind ş curentului
de colector AI
C
de 1 mA (1000 }IA),
se poate face o ă În ă
mîne constant, variind la
tranzistor la tranzistor.
. â'
C
.
Din raportu&---::- se ă a
âl
pentru valorile mar des intilnile (B =
30 ••. 150).
Deci, cunoscînd valoarea lui AlB'
trecind la ă se ş direct fac-
torul de amplificare a.
- Se ă verificarea
ă a tranzistorului cu un oh:metru
pentru a depista un eventual scurt-
circuit intre electrozi. In acest caz nu
are sens introducerea lui in dispoziti-
vul de ă
- ă ă vor incepe cu instru-
mentul de ă IT din ţ cu-
ţ mari (scara mA) spre ţ
mici.
- Fixarea tranzistorului În soclu se
face cu penseta. Se evitii atingerea
cu mina. ă ă la
temperatura camerei.)
- Comutatorul (3x4 ţ se
poate realiza
nuit (3X3
cite un
patra ţ
Valorile obtinute
acest dis,po'zitiv
valorile
aparate
comutator ş
la care se ă
a ţ cea de-a
ă cu
cOimlJiarclbille cu
cu
Dispozitivul mai sus descris, o ă
realizat, va deveni o ă indispienlsa-
ă În realizarea
montaj cu
o serie de ţ ă
printre care ş ţ ă
6
• CIOCANUL ELECTRIC LIPIT TIP "PISTOL"
TRANSFORMATOR DE Ă
• REDRESOR DE PUTERE CU Ă TENSIUNI
E
CIOCANUL ELECTRIC
DE LIPIT
np"Pls L"
ş mai dificil din punct de vedere al ţ
ciocanul electric de lipit cu transformator incorporat
permite realizarea unor lipituri de o ţ ş o pre-
cizie deosebite, imposibil de realizat cu ciocanul cu
ţ ă de tip ş Randamentul ă este
considerabil ă iar energia ă ă În
jurul locului lipiturii este practic ă deoarece vîr-
ful metalic se ă ş aproape instantaneu.
Elementul principal care ă in ţ
ciocanului este miezul magnetic al transformato-
rului de alimentare, compus din tole cu ă ţ de
10-20 mm Tolele cele mai indicate pentru
ţ magnetic, avind in vedere ob-
ţ unui gabarit cit mai redus, utilizate
În transformatoarete de sonerie, ţ respec-
tindu-se ţ ca ţ miezului ă ă
5 cmp. Bobinajul de alimentare, executat din conduc-
tor de cupru izolat cu email, cu diametrul de 0,5 mm,
are 680 de spire pentru alimentarea la 220 V ş o ă
ă la 340 de spire pentru 110 V. Pentruilumi-
narea locului lipiturii se ă un bobinaj supli-
mentar compus din 7 spire cu diametrul de 0,5 mm,
care ă ă alimenteze un bec cu ă de tipul
celor folosite În lanternele «luminita». Bobinaju!
secundar propriu-zis este format dintr-o ă de
cupru ă cu ţ de 8x3 mm.
Spira, ă in fig. 2, este ă cu ă
Îzolatoare, iar intre cele ă ramuri ale ei care con-
stituie ţ pistolului» se ă o ş de ma-
terial electroizolant.
ă executarea bobinelor 1 ş 2 din fig. 3, pe
carcasa din pertinax 3 se ţ tolele de transforma-
tor care ă miezul ă magnetic 4. la extre-
mitatea spirei din secundar se ă ă ă
filetate M 3, de care se ă un conductor de cu-
pru 5, care ă elementul de ă al cio-
canului. Conductorul 5, cu un diametru de 1-1,5 mm
ş lung de 50-100 mm, se ş ă cu ajutorul ş
burilor ş rondelelor metalice 6. Se vor stringe cu
putere cele ă ş de fixare, deoarece o ă
dere de tensiune ă ă unui contact
imperfect ă ă ţ ş considerabil randamentul a-
paratului.
Becul cu ă 7 se ă într-o dulie de ă
8, ă de miezul transformatorului prin interme-
diul unei bride metalice.
Pentru a evita ţ ă a ciocan ului,
ceea ce ar duce la ă exagerate, «pistoalele»
de acest tip sint ă cu un contact elastic,
care se inchide numai in timpul lipirii. Un ă
pe care-I ţ executa din ă ă 9, pivo-
Ing. LIVIU MARTIN
Stud. VASILE Ă
ă În jurul unui bolt fix 14, presînd lamela ă
de ă 10 pe contactul 17. lamela, ţ ă
din bornele unei baterii de ă uzate, este ă
de carcasa ciocanului prin ş 11. Alimentarea
este ă de un cordon bifilar ş 16,
fixat de ă printr-o ă 15. ă fiind ă
rea ă a transformatorului, carcasa 12 se poate
executa dintr-o cutie de material plastic - eventual
dintr-o ă ă - În care se vor practica ă
de ţ ş ă necesare ă celor-
lalte piese. Minerul pistolului 13, ţ din-
tr-o cutie de dimensiuni mai reduse, se
cu un solverlt adecvat sau se prin intlsrnneeUu!
citorva de carcasa a putea schim-
ba cu ş ţ ă tensiunea la care ă cÎocanul
electric, este preferabil ă se fixeze pe patul pistc-
lului o ă ă de borne 18, la care se aduc cele
ă prize aie ă ş ă transformatorului pentru
110 V ş 220 V ş unul din firele de alimentare de la
ţ O ă ă ş contactul necesar-
pentru ţ la tensiunea ă
ş ţ repereior ă care ă În
ţ ciocanului electric de lipit de tip «pis-
tol» face ă o evaluare ă costul acestui
instrument nu ă ş ş 100 de lei.
*
O ţ ă pentru construirea unui ciocan
electric cu ţ ă este ă cititorilor ş de
ă Vasile ă student la Facultatea de
ă ă din ş care propune ca în-
tregul sistem de ă ă fie integrat În corpul
unui ă de tipul celor «cu ă In
extremitatea ş ă ă a ţ pistolului se intro-
duce corpul propriu-zis al ciocanului de lipit, con-
struit ă «canoane» clasice. Cordonul de alimen-
tare a ciocanului ă ţ ş patul pistolului ş
iese printr-o ă ă În miner (fig. 4). Ele-
mentul de ă prezentat În fig. 5, ş de pro-
ş
surub
izolttlie ă
$0(/ a,zDesf
o
Fig. 1
curat la magazinele cu produse electrice, este fixat
intr-un cilindru de metal, închis la cele ă capete
cu ă ş metalice, ă pentru a permite
fixarea virfului de cupru ş a cordonului bifilar.
Cilindrul metalic se ă fie dintr-o ţ ă cu dia-
metrul interior de 22 mm, fie din ă ă de 1 mm.
Toate elementele care sînt supuse ă se izo':'
ă de corpul pistolului cu folii de ă sau azbest.
Aparatul are un aspect deosebit de ă se
ă cu ş ţ ă iar ţ lui este conside-
rabH redus in ţ cu cel al ciocanelor de lipit
care se ă in ţ
În materialul de ţ ă ă propunem ţ
unui transformator de ă cu arc, cu alimen-
tare de la ţ de 220 V.
Ing. PAUL Ă
'it!
Atragem ţ ă pentru realizarea unui
astfel de transformator, procurarea materialelor
ă ş o ă De asemenea, În
timpul lucrului, sînt absolut necesare ă ş de
cauciuc ş ă de ţ
pentru ă ş ă Se ă ca
ea ă Îmbrace bine coloana transformatorului,
aproximativ ş ş ă ţ cu aceasta.
ă ş de ă tensiune ă va avea
348 de spire bobinate cu conductor de cupru
emailat cu diametrul de 2,3 mm, jar ă
ă va avea 66 de spire bobinate ă
de cupru ă cu dimensiunile 7,4 x 3,53 mm2..
E bine ca cele ă bobine ă se realizeze separat,
pe ş pe ă fiind puse ă formare.
Intre straturile ă ş ă la bobinaj, se va
pune ş pentru izolare. ă ă posi-
bilitatea, se ă impregnarea bobinelor
montate pe ă prin scufundarea Într-o baie
cu lac. ă ţ se poate face ş prin
pensulare. ă uscare se poate trece la impa-
chetarea miezului.

__ J.'n!ri'sufl':1re $ecundatti
m{ciSlJN:/l'e primarcf
Ftg.2
Dat fiind faptul ă transformatorul este solici-
tat pentru nevoi domestice, deci pentru mici
suduri, el a fost proiectat ă lucreze cu electrod
de ă cu diametrul de 2 mm ş va putea fi
utilizat la sudarea materialelor cu grosimi ă
la 4--5 mm. Curentul de arc este direct influen-
ţ de grosimea materialului ce se ă ş
de aceea, pentru a realiza o ă ă de ă
ă s-au ă prize de regla; În secundar.
În acest fel se vor ţ ă diferite ale cu-
rentului de arc pentru diferite grosimi ale mate-
rialelor de sudat.
{SA Tr O
-Fv·
6osp.
66sf' 'Ftg.3
În fig. 1 este ă ă ţ miezului mag-
netic. Se folosesc tole de 0,35 mm grosime ă
la dimensiunile 64 x 184 mm si 64 x 124 mm,
impachetarea realizÎndu-se ca in ă ă se
ţ grosimea de 75 mm a jugului. ă im-
pachetare. miezul trebuie strîns Între ă
juguri metalice sau de lemn, atît În partea supe-
ă CÎt ş În cea ă Stringerea se reali-
ă cu buloane (fig. 2) ş trebuie avut În vedere
ă un miez foarte bine strîns se ă ş mai
ţ
De jugurile de strîngere se vor fixa ă de
borne din textolit sau pertinax. Pentru primar
placa va avea ă borne, iar pentru secundar
4 borne. ă legarea ă ş ă la ă de
borne. transformatorul se poate ş pe un su-
port, urmînd ă fie acoperit cu o ă meu-
ă din ă ă care ă ventilarea
lui. Carcasa trebuie ă ă accesul cablurilor
de alimentare ş al celor de utilizare. Pentru ali-
mentarea primarului e nevoie de ă cabluri
izolate cu cauciuc, cu sectiunea conductorului
ele 4 mm2.. Alimentarea face direct de la
tablou, printr-o ţ ă de 15 A. Pentru utili-
zare e nevoie tot de ă cabluri izolate cu
cauciuc, cu ţ conductorului de 16 mm
2
.
Unul se ă cu un ă la ţ O (fig. 3), iar
cu ă ă la un ş cu arc pentru prin-
derea obiectului de sudat. AI doilea cablu se ă
la una dintre cele trei prize (fig. 3) - În ţ
de grosimea materialului de sudat.-, la ă
lalt ă avînd un ş cu arc pentru prindere.a
electrodului.
Cele ă ă ş ă ale transformatorului sînt
dispuse pe ş ă Carcasa se confec-
ţ ă din ş de :2 mm grosime, cu ă
ţ una pentru ă ş ă ă
Redresorul din figura 1 poate livra
la ş ă tensiuni diferite: U ş U/2,
În cazul de ă 1 000 V, respectiv
500 V. EI poate fi utilizat fie pentru ali-
mentarea unui ţ ă de ă la
250 W putere ă lucrînd În tele-
grafie sau SSB, fie pentru alimentarea,
ă cu etajele de putere aie
modulatorului, a unui ă modu-
lat pe anod de circa 100-120 W putere
ă De asemenea, poate ali-
menta un amplificator audio de ă
la 100 ... 150 W utilizat În ă
exterioare.
Transformatorul are o ă ă
ş ă tensiune de 2 x 500 V ş
schema ă trei tuburi de tip
Ţ ş ă utilizînd o ă ş
de 2 x 250 V se pot obtine tensiunile
redresate de 500 V ş 250 V la ş
curent debitat maxim sau, ă nu
este necesar un asemenea curent,
se pot utiliza alte redresoare, de ă
Ţ
Examinînd schema, se ă ă
întreaga ă ş de 1 000 V alimen-
ă o punte cu patru diode ş deci se
obtine la iesire o tensiune ă
de 1 000 . V: cu redresarea ambelor
alternante. Tubul din dreapta va fi
utilizat la maximum, fiecare ă a lui
fiind ă ă ă de o ă con-
ă de 125 mA. Cele ă tuburi din
stînga vor fi ă ă de ş
curent, ă doar 62,5 mA prin fiecare
Ing. Dinu ZAMflRESCU
ă (fig. 2a),
Cuplînd priza ă la ă prin
intermediul rezistentei echivalente de
ă conectate între borna de +500 V
ş ă se ş schema de
redresare ă ă cu ă
diode ş cu ă ă ş ă ale trans-
formatorului legate În serie, cu simpla
deosebire ă diodele sînt introduse
În alt punct (fig. 2b).
Curentul va ă succesiv tubu-
rile din stînga schemei, respectiv cîte
125mA de tub, ă 62,5 mA prin
fiecare ă În concluzie, cînd se
ă 1 OOOV ş 250mA, respectiv
500V ş 250mA, toate cele trei tuburi
vodi utilizate la maximum, fiind parcur-
se de o ă medie de 125mA
prin fiecare ă În timpul ţ
lor inverse, cît timp diodele sînt blocate,
tensiunea ă pe fiecare ă nu
ă ş ş cifra ă ă pen-
tru fiecare tub, tuburile fiind legate
În serie. Filtrarea este ă de
ă filtre În lf pentru fiecare tensiune.
Pentru ă procurarea condensatorilor
de mare capacitate ş tensiune ă
este ă s-au utilizat mai ţ
condensatori electrolitici ş ţ le-
ţ În serie cu ţ de 100 K.Q
În paralel cu fiecare condensator, pen-
tru a se asigura o ţ ă
a tensiunii continue pe condensatori
În ipoteza ă valoarea curentului de
ă ş capacitatea ă de la con-
Se ă ca ă ţ metalice ale transfor-
matorului ă fie legate la ă
in încqeiere, CÎteva ţ de ţ e
bine ă se ă ă cu pierderi specifice
CÎt mai mici; impachetarea ă se ă numai ă
realizarea bobinei; toate conexiunile trebuie
ă - pentru ţ - la interior; pentru
ă ă ţ factorului de putere se poate
monta in parale', la bornele primarului, un con-
densator de citeva zeci de JJf la 500 V.
densator la condensator, evitîndu-se
astfel ă serii. A-
ceste ţ În ş
timp ă a condensato-
rilor În momentul chiar
ă redresorul era ă ă (<<în
gol»), evitîndu-se ă ă
deconecta re.
Tensiunea ă pe care o pot su-
porta condensatorii este mai mare de-
cît tensiunea ă care se ă
avîndu-se În vedere eventualele supra-
tensiuni la ţ «În gol». Rezis-
ţ de 100 f)j6W vor fi bobinate
ş ă curentul de ă in
condensatori, ţ cont ă ţ
proprie a ă ş ă transformatoru-
lui de ţ Tr este ă
Tensiunea de 1 OooV se ă
alimentarea anozilor etajului
putere, iar tensiunea de 500V pentru
alimentarea etajelor intermediare ş a
ecran ale tuburilor de putere,
prin intermediul unui di-
vizor tensiune adecvat. S-a ă
ş posibilitatect ţ unei tensiuni
stabilizate de +150V pentru oscila-
torul pilot al ţ ă ă nu
este necesar, se pot elimina din ă
tu bul Cr1JT ş ţ ă de
12 kQl12 W.
Transformatorul de retea are un
miez cu sectiunea de 24 cm2: ă
rea de 220V' are 440 de spire cu ă
de cupru ă cu email cu diametrul
efei 1,2mm, ă ş tie ă ten-
(CONTINUARE ÎN PAG. 6)
fOOOV
;so:;;;,
observa
radiore ..
ceptorul prezentat mai jos este
de tip ţ reglajul ă
du-se printr-un ţ
Pl de 50 kO. ţ ă
este de tip ECO, deoarece a-
cest sistem este foarte stabil.
ACUMULA·
TOARELE:
ÎNTRETINERE
9
SI
9
EXPLOA T AR.E
Folosite frecvent ca ă de alimentare.
acumulotoare/e, diferite ca utilizare ş
dimensiuni, sînt in ţ ă de ă tipuri:
alcaline feronichel ş respectiv. cu plumb.
Pentru buna lor ţ acumula-
toarele au nevoie de un regim corect de
exploatore ş de ţ
ţ de ă a acumulatoa-
relor ă un redresar, reostate ş
instrumente de ă ă
Acumulatoare/e de ş capacitate
(Amperi ore) la ă ă În serie.
Este recomandabil ca acumulatoarele
mici ă se Încarce individual.
Curentul de ă la acumulatoare/e
cu plumb se ş la 1/10 din capaci-
tatea acumulatorului, iar pentru acumu-
latoore/e olcaline la 1/4.
Un acumulator cu plumb se ă
ă atunci cind tensiunea pe ele-
ment ajunge 1.8 V ş 1,1 V pe element
pentru acumulatorul a/calin.
La ă acumulatorul cu plumb
are 2,7-2.8 V pe element (densitatea
electrolitului este de 2ff Baume) in timp
ce acumulatorul feronichel are 1,8 V pe
element.
Temperatura ă ă a e/ec-
troJitului la ă este de 4(1C.
ţ La ă ac:umulatoarele
degajd gaze toxice ş in(lamobile. deci e
necesar ă alegem un loc adecvat ferit
de foc.
in . timpul ă temperatura me-
diului ambiant al ac:umulatorului este de
10-3SOC.
II
I
Semnalul de ă
sau trolit.
se ă va-
rierea tensiunii de ecran a tu··
bului detector, în cazul nostru
EF 6 sau 6:>K.4. Semnalul de-
tectat, cules de pe anodul aces-
tui tub, parcurge bobina de
ş SI, care este ă de
ă condensatoare fIxe de cîte
100 pF fiecare. Rolul acestor
condensatoare este de a.permite
scunzerea la ă a ultimelor
urme de ţ ă Ş
SI se ţ bobinarea a
100 de spire
ă de 10 mm.
semnalul a .... 'IL.... :;.·.....
dinl unui COIH1e:nsator
fmal
6P6 sau altul echivalent .... "'-"-......... ,-
se poate face în ă sau
KeCe1:,ua în difuzor se
8(]'/)00 de- /Yu/nOI'"'
N/.' de J'}>I/-e
despi/l:!'> ICI core J'C'
Datele constructive ale bobi-
nelor sînt date în tabelul ă
rat.
Transformatorul de ş ş
difuzorul sînt de tip «radiofi-
care>. Cu ţ
trului P2 500 k.Q se poate
regla amplificarea receptorului.
Tensiunea de alimentare a-
ă este de aproximativ
200 V. Celula de filtraj a redre-
sorului este ă dintr-o bo-
ă de ş (drosel) S2 ş ă
condensatoare electrolitice de
16 V. Transformatorul
de folosit trebuie ă dea
tensill,lrllle de: 2 x 250 V
filamentele celor 3 tu-
respec:tiv 6,3 V
redresoarei.
IV.UJm:anll se va realiza
almrunm de
lnc:neler1e, un ultim ă
nunt: antena a fost o
ă Hertz de 20,2 m luflgu:ne.
-
[) /o/??ec,rv( Ll./ 179,ineo
cO/ldt/cCorvlot"
ă în receptor prin cele trei
ţ chimice de 300 (} ş
un condensator fIx de 10 pF ş
este aplicat pe catodul primului
tub. Rolul celor trei ţ
ş al condensatorului fIx este
acela de a face ă
ţ pe care o ţ ă
de diferite ţ

brl.!'Q
tJOluaoyl.;({;{
Acordul receptorului se rea-
ă cu ajutorul a ă con-
densatoare variabile cu aer, pri-
mul, de 100 pF, fiind folosit
pentru extensia benzii. Con-
densatorul pentru extensia ben-
zii va fI ă cu un sistem
de demultiplicare cît se poate
de robust ş simplu. Trebuie
subliniat faptul ă performan-
ţ receptorului depind de ca-
litatea condensatoarelor varia-
bile ş a bobinelor. Acest€a din
ă se vor executa direct pe
culoturi de tuburi cu cinci pi-
cioare. Soclul pentru ă
este preferabil ă fie de calit
2&';rt'?///#z
/'tllllz
7/1/12
45/1Hz
it
q75
6 I
12
28 8
REDRESOR
DE PUTERE CU Ă
TENSIUNI
(URMARE DIN PAG. 5)
siune are 2 x 1 000 spire cu ă de
0,45-0.5mm diametru, ă ş ă de
filamente pentru redresoare cîte 10,5
spire cu ă de 1,3 mm diametru.
ă ş de s,av are 13 spire cu
ă de 1,3mm, iar cea de 12,6V ă
este ă are 26 de spire cu ă
cu diametrul de O,8mm. Se va da o
ţ ă ă ă ă ş ă
rilor, mai ales ale ă ş ă de fila-
mente ale redresoarelof, deoarece între
ele apar ţ de ţ de peste
1 oooV În timpul semiperioadelor cînd
tuburile sînt blocate,·
Ş de filtraj Dr
i
ş Dr
2
sînt de
tipul utilizat În televizorul «Grigorescu»
sau similar.
Schema nu ţ ă ş transfor-
matorul de ţ se distruge ă nu
se folosesc ă ş ă separate pentru
redresoare sau ă apare o atingere
ă Pentru a se proteja trans-
formatorul s-au ă ţ
S91 ş SQ2' Se poate utiliza un trans-
formator separat pentru filamentele
redresoarelor ş altul separat pentru
filamentele tuburilor celorlalte, reali-
zîndu-se un transformator de putere
doar cu o ă ă ş În secun-
dar de 2x500V.
Schema se poate completa cu un
redresor pentru tensiunea de neqati-
vare, ă acest lucru este necesar.
ă de spire al ă ş ă supli-
mentare care ă acest redre-
sor se poate calcula ş ţ cont
ă avem cite 2 spira pe voit.
il!>
Imm 6mm
09 mn?
fllm/J?
I
0,6 ma?
sjJ/r(j /;090
S'/>il'"'6'
q6/?")/n
s,1Jir6 //(796
s.,L>//U
]
]
fig. 2"
in
la intrare este
ţ ă aperiodic, detectat
Într-un etaj cu ă 2 etaje de
L-__
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
ţ ă dintre care ultimul etaj este
amplificatorul de putere. Circuitul de intrare
se ă pe o ă de ă cu diametru! de
8-10 mm ş cu lunglmea de 12-15 cm. Pe o
ă de material plastic ă pe bastonul de
ă se vor bobina bobinele l1 ş l2' Cele
2 carcase (una cu bobinele unde lungi
ş alta cu bobinele pentru unde medii) se vor
plasa pe cîte o ă de baston de ă
Tranzistorul Ti poate fi de tipul EFT 107, EFT 317,
EFT 319, EFT 320,lT 401 ,1f406---409, OC 813 etc.
Transformatorul Tr
1
din colectorul tranzistoru-
cu diametrul de 8-10 mm ş are 2 ă ş ă
l3 cu 70 de spire ş l4 cu 200 de spire, ambele
zistentele de 0,25 W. Condensatorul Cv de acord
are va'loarea ă de 10 pF ş cea ă de
150 pF. ţ Între bobinele li ş l2 se alege
lui se ă pe un tor de ă sau ferocart
cu ă de cupru-email cu diametrul de 0,1 mm.
Transformatorul Tr 2 se ă pe un pachet pentru o ţ ă
ETAJU
HI
Specific radioreceptoarelor superhe-
ă numit ş mixer, ă
tor un semnal ă si
de osciiatorul local, aSigurînd
semnalul de medie ă
de schimbare a ţ ă
modul de aplicare a celor ă semnale,
poate fi aditiv sau multiplicativ.
În majoritatea radioreceptoarelor, os-
ciiatorul local ş mixerul ţ sin-
tub electronic de ă hep-
sau ă
octodeie de
ă
ţ o
local, iar restul
din ă
de ..
800 sau 1
determina precis
tului.
Este suficient ă atingem cu ş
ţ anoda heptodei ş În acest caz,
ţ unui pocnet În difuzor ne va
sugera ă ă ă defectul tot În etajul
convertor.
Prima ţ În depanarea acestui
etaj ă În ă direct pe soclul
tubului a valorilor tensiunilor de polari-
zare.
ţ unei tensiuni sau abateri
mdi mari de 10 la ă ă verificarea
pieselor din circuit.
Buna ţ a oscilatorului local
se ă ă ţ unei
ă a
producerea unor
zgomote rotirea butonului acord
sub semn de întrebare starea con-
variabil Cv. Din cauza de-
în
local.
sau uzurii mecanice
ă condensatoru-
scoaterea din ţ
momente, a oscilatorului
Remedierea din ă ţ de
apoi recentrarea rînd,
recentrare ă ă
torul procedeu: ă firul de la
stator si În locul lui ă un pol ai
ohmetrului. (Ohmetrul poate fi inlocuit
cu un circuit electric cu ţ
ţ unui scurtcircuit între ă
va fi sesizat de ohmetru sau ţ
ă remedierea de recentrare nu reu-
ş ş vom înlocui condensatorul Cv.
La fel, scoaterea din ţ a oscila-
torului poate fi ă de întrerupe-
rea condensatorilor C
6
sau C
5
"
Un contact imperfect la comutatorul
de game rotativ sau ă - intre-
ruperea unei bobine, scurtcircuitarea
unui trimer - scoate din ţ apa-
ratul pe o ă ă
I"lo,n""n"",a", etajului mixer trebuie ă
ă în mod ordonat, prin citirea schemei,
determinarea ă a pieselor, ă
surarea tensiunilor etc.
ă pe cititorii ş ă nu încerce
depanarea acestui etaj prin «practica»
ă de rotire a miezurilor bobinelor
sau trimerilor.
Un astfel de procedeu poate scoate
total din ţ radioreceptorul.
cititorii nostri n'e-au cerut
fenomen' des observat
Fenomenul
DATE CONSTRUCTIVE
Tipul
ă ş
Nr.
transforma- de Tipul conductorulu; ţ
torului
rarea
spire
«Temp»-2 8-6 350 Cu-Em + ă p 0,21 Miez
8-2 500 Cu-Em + ă p 0,21 t
8-1 540 Cu-Em + ă p 0,21
8-5 900 Cu-Em + ă p 0,21
5-1 220 ă 0,21
3-4 60 Cu-Em + ă tJ 0.31
Filamente 2x1
Transforma- -2 30 lT3B-2 0,23 Miez ă
tor de 2-3 105 =21,4
linii 3-4 135
4-5 210
'10
0
5;....6 270
tip
7-8 60 11313-2 P 0,23 =1,5
-

«Rubin»-102 6-0 715 lBnWp 0,1 =152
«Temp»-3
Filament 1
Transforma- 1-2 90 =4-
tor de ş
linii TBC-110
c
3-4 280 Cu-Em 0,23 =8
4-5 213 =1,9
de
5;....6 421 =16
«Temp»-6 6-1 320 r
cC6-7
=14
7-8 950 0,1 r
cc
7
-8
=180
Filament 2 TI3HX P 0,22 r =5
cc
Miez ă
Transforma- 1-2 40 CI.I-Em + ă 0,22
tor de ş 2-3 40
linii 3-4 30 Miez ă
VS 54-622
(<<Cosmos»-1
VS 59-641 5-6 95 2 x Cu-Em p 0,32
( «Cosmos»-2 6-7 95 2 x Cu-Em 0,32
7-8 710 Cu-Em p 0,22
8-9 200 Cu-Em p 0,22
9-10 1300 Cu-Em p 0,1
Transforma- 1-2 41 Cu-Em p 0,25
tor de ş 2-3 57 Cu-Em p 0,25 Miez ă
linii Stass-
furt 4-5 86 2 x Cu-Em p 0,32
5;....6 86 2 x Cu-Em p 0,32
6-7 212 Cu-Em {J 0,25
7-8 751 Cu-Em {J 0,25
8-9 205 Cu-Em {J 0,25
9-10 950 Cu-Em (:; 0,1
Filament 1
Transforma- 1-2 41
toare de ş 3-4 54 Cu-Em {J 0,22 Miez ă
re linii VS-
642 (<<Cos- 5;....6 80
mos»-3) 6-1 80 Cu-Em {J 0,45 Miez ă
7-8 10 Cu-Em {J 0,22
8-9 130
9-10 410
10-11 110
11-12 1300 Cu-Em {J 0,1
Filament 1
10
l' g
8
6
II
5 fi
4
II
II
II
II
II
II
II I "
6
3
2
4
5
6
?
7
â
Il
:
1 DY8? I
I I
; :
.Ip
-=-
flY86
10
II
II.!]
II -
9 II
II
8 II
II NEGRU
?
6 6
II
5

{} II
"
111
2
II
II
1
Cosmos 1
°
1
°5
Cosmos 3
4
Autotransformatorul de ş linii
În receptoarele de televiziune are ro-
lul ă asigure baleiajul liniar al ci-
nescopului sau, cu alte cuvinte, ă
ă În bobinele de deflexie cu-
ţ cu o astfel de ă incit ă se
ţ ă deplasarea ă pe orizon-
ă a punctului luminos. ţ
baleiajului este de 15625 Hz.
Constructiv, autotransformatorul de
ş linii se compune din: miezul
de ă ş ă bobina dispuse de
o ş de alta a miezului. Una
bobine are o ţ ă
intrucit este ă ş de ă ten-
siune care ă redresorul de
ă tensiune. Constatarea defec-
ţ autotransformatorului este în
multe cazuri o ă ă dar
cind avem certitudinea ă ă
este defect il putem repara cu mijloace
relativ simple ă avem ă in-
credere În ţ proprii.
Autotransformatorul defect se de-
ă numerotÎnd În prealabil fi-
rele de conexiune ă cu
ă ă prizelor ş terminalele-
lor din schema ă ă ce
am scos autotransformatorul din te-
levizor, scoatem bobina ă de
miezul de ă ş scoatem sîrma
carcasa bobinei. la rebobinare
utiliza o din materialul
iar restul ă cu folii
de stiroflex. ă ă sîrma pentru
rebobinare trebuie ă fie ă
ă Rebobinarea ă ş ă de înal-
ă tensiune este o ă mai difi-
ă ş ă inlocuirea ei cu
una ă din ţ in cele ce
ă ă datele constructive ale .
cîtorva transformatoare de ş linii
care se pare ă se ă mai
frecvent.
5
2
8 0---'''''+1--<> H
J
1
2
3
4-
J
II
II
II
II
II
II
II
II
II[J
II R
II
II
,........,Lt-J..-... PL 36 II r 'v' l
PY88
8 II
II
II '
Rubin
Tel! -A
TBC-B
R.:: 2.0.
R:::4..n
'"
.
Se ă uneori ă fim ş in ă ţ
de a nu putea intra În propria ţ ă ă fap-
tului ă am uitat sau pierdut cheia.
ă Yale cu cifru ne ş de aceste ne-
cazuri ă faptului ă ă complet cheia.
ţ ş realizarea acestui ă permite o
ţ ă ă În ţ iar posibilitatea de
a fi deschis prin ă are ş foarte mici.
ţ ă ă ş schema de prin-
cipiu din fig. 1.
ă cum se ă din ă CÎnd cele 3 co-
mutatoare sint puse pe ţ 6, 4, 1, nu mai ă
decit ă ă ă pe butonul de sonerie care inchide
circuitul de alimentare a releului. Tn acest moment
releul este atras ş se produce ă ş
care poate fi ă
Acest buton de sonerie poate fi dublu, ş În acest
caz a doua ă de contacte pune În ţ un
motor electric ce deschide ş
Evident, releul este atras, deci ş este ă
atîta timp cît este ă butonul de sonerie.
Cînd dorim ă închidem ş este suficient ă
punem unul dintre cele 3 comutatoare pe ă ţ
pentru ca circuitul ă nu mai ă fi inchis prin
ă butonului (desigur ă pot fi modificate
toate comutatoarele).
ţ releu lui este suficient de ă ş
cum se ă din fig. 2, releul poate fi ă din tole
de transformator E 10 În pachet de 20 mm ă ţ iar
bobinajul se ă cu ă de cupru-email cu
diametrul de 0,1 mm. Pentru curentul de 120 V se
folosesc 1 200 de spire, iar 220 V - 2 200 de
spire. Alimentarea de la dezavantajul
ă se .poate intimpla o curent, În care caz
releul ă ş
Pentru a se ă acest inconvenient se
folosi o baterie de curent continuu de 12-25
I
H. NBCOlAU
4 5 5 6
3 • "ll: 7 • .7
2 ....... 8 2 .........
8
1 10 9 1 10 9
Fig. 1
BUTON
SONERIE
fi
$(JNsi DE
IWMENTARE
Ă
I •
Comutatoarele trebuie ă ă un limitator de
ă pentru a se putea face ă ă la po-
ţ ă
Probabilitatea ca un ă al cifrulu! de
intrare ă ă acest cifru (6)4)1,pentru pozi-
ţ «deschis» din fig. 1) este foarte ă deoarece
cu cele 3 comutatoare a cite 10 ţ fiecare se pot
face nu mai ţ de 4000 de ă
«Circuite cu tranzistoare În industrie - Aparate
de ă ă ă titlul unei noi ă deosebit de
ă ş ă ă ă În Editura ă
Tratind probleme legate de ă ă
electrice, neelectrice ş biologice, cuprinzind un mare
ă de scheme electrice
«REDAREA Ş Ă IN FOTOGRAFIE»
Evident, se pot folosi comutatoare cu mai multe
sau mai ţ in aceste cazuri, probabilita-
in ţ «Foto-film» cartea
lui Tomescu este ă tI"l1'l"Inlr::l1tie=oi
tea ca ă fie deschis de un ă scade sau dinamice:
ş ă cu ă de - redarea reliefului În
ş lucru se poate spune ş de co- al
mutatoarelor. de
la realizarea acestui ă trebuie ă fim foarte ,.. .. lln"'rc'" ă ş (in fotografia
ţ astfel ca ă avem
În cazul unei ţ ă nu
semitonuri de la alb la negru (in totoaratlia
gru).
exact, dar cu mijloace de amator ele nu
se pot realiza În bune ţ Avînd
În vedere ă ă lobului diagrame!
de directivitate a unei antene directive
de unde scurte nu este mai ă de
cîteva zeci de grade În mod normal ş
ceva mai ă pentru antenele UUS,
este ă cu ş ţ an-
tenei cu o precizie mai ă
respectiv de ţ ale comutatorului,
se poate realiza ă preciziei de
indicare. În orice caz, ploturile trebuie
ă ă ţ minime Între ele ca
la un moment dat ă nu fie
aprins.
Ing. M. COSTESCU
Dispozitivul descris aici satisface
acest deziderat. Indicarea ţ ante-
nei se face cu ajutorul unor becuri
ă diferitelor ţ Pe
axul antenei sau cuplat mecanic cu
acesta se ă un comutator K, care
ă becul ă direc-
ţ În dreptul ă se ă plotul comu-
tatorului. ă ă de becuri,
Alimentarea se face la un mic trans-
formator, care poate fi un transformator
de sonerie modificat. Între ă ş
locul de ş a ţ antenei ă
tura este ă de un cablu multifilar
care ă alimentarea becuri lor. Este
ă utilizarea unui cablu telefonic
multifilar. ă ţ este mare, con-
ă ă de tensiune pe cablu ş se
va majora valoarea tensiunii pe care o
ă transformatorul (de ă ia
8VL
În domeniul undelor scurte ş ultra-
scurte sînt preferate antenele directive,
deoarece au un ş În putere ţ ă de
antenele nedirective. Aceasta ă
ă este posibil ă ă ă la
mare ţ ă utilizind un ţ ă de
putere mai ă ş o ă ă
În loc de a utiliza un ţ ă de putere
mare ş o ă ă O ă
ă ă energia radia-
ă pe o ţ ă Pentru a rea-
liza ă cu diferite puncte aflate pe
ţ diferite ţ ă de punctul de emisie
este necesar ă dispunem de mai multe
antene fixe sau de o ă ă
care poate fi ă in ţ ă
Rotirea antenei se face mecanic sau,
cel mai adesea, cu ajutorul unui motor
electric. ă ţ din ă este
de preferat, deoarece este posibil ca
antena ă fie ă relativ departe de
ţ ă (pe o ă ă de ă
ţ motorul are ş un dispozitiv
de reducere a vitezei (reductor) ş un
sistem de limitare a cursei pentru a se
evita ruperea fideruiui ce ă
antena.
Pentru a utiliza În bune conditii o
ă ă ă este necesar
ă ş În orice moment care
este ţ antenei, respectiv ţ
de ţ ă pentru a o putea
orienta ă ţ ă
ă dispozitive de mare precizie
(selsine) care ă ţ antenei
.-------------------------
1
1:
a
ă numai cînd se
restul ă
o ă de ceai
ă ar asamblarea tablei de
50x
lipite În de ş o
mai ă ş mai ă
Cnn<:>f'l"lir'fî::a mese! propriu-zise este foarte ă
Se ă piesele conform figurii,
apoi se ă ş placa (A) dintr-o ă de
panel sau chiar din ă ă ă În
ton cu restul mobilei din ă sau ă cu ma-
terial plastic. Decuparea acestei ă unde se va
monta placa de plexiglas se ă cu stinghii
(a), pe care se va ş placa de plexiglas. Se pre-
ă pentru asamblare ţ corpului mesei
(2C+2D), În peretele C se ă o decupare
pentru sertar (F). Rigiditatea corpului mesei este
ă erin asamblarea cu picioare metalice, exe-
cutate dm corniere. Tn interiorul corpului mesei se
ă stinghiile (e) pentru placa ă de
placaj (E), pe care se va monta ţ ă
Cadrul sau corpul (C+D) ş placa mesei (A) se
ă cu ş de lemn.
Se ă ş placa de placaj (E) astfel încît ă
intre exact În deschiderea corpului, fiind ulterior
ă cu stinghiile (c). Se ă conform desenu-
lui, sertarul (F) ş ş de ghidaj a acestuia (f). Ca
ă de iluminare se folosesc ă sau trei tuburi
fluorescente de lungime 300 mm ş de putere maxi-
ă 40W. Aprinderea luminii se face cu un comutator
montat sub placa mesei sau cu un contact car,e
inchide circuitul cînd se deschide ţ sertarui.
ă ce s-au dat cu lac piesele de lemn, se ă
cu ş picioarele metalice, vopsite negru mat.
Ultima ţ este ş tablei de ş Partida
poate incepe.
MAI SIMPLE
.,._._ '),1 ___ .. ,
')JJ. 61:>0
• :" •.. :.: .. a
It';::::-D'il A ,1 :"1
+-._-
Itl
'a
(1 ,)1
1 ' ;;\
' ,i
..... _ .
.. -
"'"
• re
"lIO
&o(
1;
:


. 1:
g


't--,

.•. -
i
o c 1
f

; $

., i i
F= ,o, : fi!:i \': : i::\ \ 1:
iill\Ji
10,. i
;i ! i!i!,lili!: 1\ _ '- l._ .... -' _.
ă ţ Piesa Denumirea Material Dimensiuni În mm
1 A Placa mesei Panel 650x650x 18
1 B Tabla de ş Plexiglas 410x410x35
2 C Corpul mesei lemn masiv 450 x 170x20
2 O Corpul mesei lemn masiv 410x 170x20
1 E Baza ă Placaj 410x410x6
1 F Sertar Placaj conform desenului
4 G Picioarele mesei Cornier 480 x 25 x 25 x 3
4
I
a Stinghii lemn 410x'10x 5
12 d Stifturi lemn tare 20x (; 5
4 e Stinghii lemn 410x 10x 10
2 f Ş ă de ghidaj Lemn+metal conform desenu;ui
Ş tuburi Tluorescente, conductori, comutator, adezivi etc.
fulgi de
ă de ă -15 9
ă - 50 91
-50
o de ă ă ă
j'n acest amestec ş ă bine se
ă mobila. Se
ă moale
ă cu
astfel mobileI,
ă În ulei de in, ş
ş
2 - Alblrea zonelor atacate de H
2
S
se face prin tratarea acestor ţ
redarea ă pentru
"'ill':Mir'lCI:c:. ramelor de bronz sau
tablouri lor ă ă
ţ ă ş realizat.
Sînt necesare ă materiale:
ă -100 g
- alcool alb - 50
ILEANA ILSU
În ă trecut al· revistei noastre v-am prezen-
tat cîteva tipuri simple de atît pentru cej
«mari» cit ş pentru cei «mici». in completare, va
ă ţ ş ă o deosebit de ă ă ţ ă «univer-
ă
Avantajul acestei ă piiabile ă in spatiul
minim pe care-I ă oferind În plus posibilitatea
ă a ă ţ ă de balustrada balconuiui. Confec-
ţ ei este extrem de ă
ă se ă ş din cele 8 scinduri de
75 x 6 x 1,8 cm, date la rindea. Toate n:uchiile supe-
rioare se ş cu ş care In prealabil a
fost ă ş pe un calup de de
scindura de la margine are muchIIle rotunjite. In fie-
care ă la 9 cm de la fiecare din capete, se va
executa cîte ă prin care scindura. ă
se va fixa de cele 2 ş (53 x 6 x 4 cm) de rlgldlzare de
dedesubtul ă Acestea \lor fi rotunjite ia capete ş
exact la 23 cm de la ă din ţ ă vor trebui ă
zute cu ă pentru ş .cu. ţ ă
Scîndurile vor fi fixate pe aceste Ş forma d:
ă cu ţ (v. fig.), astfel încît pnma. sc!ndura
(cea cu muchia ă ă ă in afara Ş
1 cm iar ultima (cea de ă parapetul balconuh.u)
ă se' termine mînd cu ş In ă ă in scîn-
duri se introduc ş ce le ă de cele 2
stinghii de dedesubt. Cele 2 elemente de fixare piiabile
de 44 x 5 x 1 8 cm au de asemenea capetele HHII'''"I->
între ă pentru ş cu
fluture partea de sus) ş cele pentru introducerea
barei metalice de fixare (din partea de jos) este de
39 cm.
în muchiile din spate ('in partea dinspre balus,trelda
balconului), fa o ţ ă de 10 cm de
Cele ă care ă
bal!ustralda balconului
de ă cîte o ă de 1,5 cm adînc;irrl€
'UrI'MIilll::. în se
",,.l' ... ... <i x6x
În con-
ă
ă de fixare;
ă se ă ă la
\/<::.I. ...... e"'" se prin intermediul
cele 2 elemente orizontale care soli-
-----------------------------------------------------------_.----,
se
iar ultimele
strunjire,
unei
cauc'luc:un este trimis
ţ ă (pozi-
5). ş timp, ă
corpul pulverizatorului ţ 6)
ş capacul bidonului de ulei se ă
presiune in bidonul cu vopsea. Aerul
care trece prin ă ă si
ă vopseaua ă prin cio-
rap de ă care trece prin ţ ă
ţ 2). Alegind in mod corespun-
ă gaura duzei ş reglind, prin ş
rubare pe corpul pulverizatorului, fanta
dintre ă ş ţ ă se ţ ă
ă a jetului de vopsea. La cursa de
aspiratie a pompei, supapa se inchid:--,
asigurind in felul acesta continuitatea
jetului. Se ă ca nivelul vopse-
lei 1n bidon ă varieze in timpul vopsirii
de la 2/3 la 1/3 din volumul bidonului.
ICI
- Teava 2) se ă cu
atentie Încît ă nu se obtureze
gaura ă Extremitatea ţ se
ascute la vîrf astfel Încît ă se ş cît
mai ş pe peretele interior al duzei
ţ 5). Ţ se ş .de
capacul bidonului de uleI, respectmd
cota de 4 mm între virful ţ ş corpul
pulverizatorului (fig. 1).
- La cositori rea supapei ţ 2)
cu ş ţ ţ 7) trebuie avut În
vedere ă În interiorul supapei se ă ş
te o ă din ă ă care la o
ă ă se ă Pen-
tru a evita aceasta, se ă ş cu fierul
de lipit doar duza ş se ă cositor
pe alezajul m3. Apoi se introduce supa-
pa, a ă ţ ă ă a fost În
prealabil ă ţ ă ş ă ă pentru
cositorire. Supapa se ă astfel
Încit ă nu ă trecerea aerului de la
bidon spre pompa de umflat (rezultate
superioare cu pompa auto).
LISTA DE PIESE
Pozitia 1 - Bidon de ulei de 1 1, cu
. capac metalic
ţ 2 - Ţ ă de ă ţ ă
de la o. ă de pix
ţ 3 - ă de ţ ş re-
fulare a pompei de ă
G5 cm lungime.
În :'fixarea ă
a celor 2
a ă mesei În ţ
detaliu poz. 6
de la carburatorul auto-
camionului ţ sau
«Bucegi»
ţ 4 - Furtun din ă ă
ţ 5 - ă
ţ 6 -Corpul pulverizatorului
ţ 7 - ţ
m
Ţ
O Ă
-
MODERN 1
VIORICA SIMBONESCU
lampa pe care o avem În vedere cuprinde În «ex-
trasul de materiale»; plexiglas mai gros, fir de nylon,
un bec ş o ă de ş electric.
Scheletul ă este format din 8 nervuri de plexi-
glas de 5-6 mm (mai ţ nu este suficient de
rigid), fixate între ă coroane circulare din ş
material - ale ă forme ş dimensiuni exacte sînt
indicate În fig. ş 2. Acestea se ă cu fe-
ă ă de traforaj, muchiile ş cu pUa,
apoi cu ş ş putînd fi eventual unse supli-
mentar cu o ă ă pentru lustrui rea plexi-
glasului (silicrom). Tot cu ajutorul ă ă de
traforaj, pe marginile nervurilor din plexiglas se
ă apoi ă pentru trecerea firului de nylon
(detaliu A), pentru fixarea nervurilor de coroana
ă ş ă (fig. 1) ş cite o ă ă cen-
ă (detaliul care va servi tot la trecerea ă
ş firului nylon. ă similare se ă
ş În cele 2 coroane circulare de plexiglas (conform
fi.g. 2). Pentru buna ş ă a ă atragem În mod
special ţ asupra ţ ţ ă exacte
a tuturor ă De asemenea ă ă
toate aceste ă nu se ă ă ă cu
traforaju1.
Scheletul se ă ungînd toate ă
dintre elementele componente. cu adeziv special
pentru lipirea plexiglasuiui. ă uscarea ă
a adezivului se ă ă scheletului într-o
ă din fire de nylon cu de 0,5 mm (sînt
necesari aproximativ de 2 ori cîte m), concomi-
tent În ă circuite, - firul trecînd întotdeauna
de la una din ă de pe ţ ă a ner-
vurii la ă din mijlocul ţ interioare (detaliu!
B) ş apoi din nou la ă ă ă ă a cir-
cuitului respectiv. Schema uneia din ă ş ă
(spirale) e,ste ă În fig. 3. Firul ,de nylon avînd
ă ă este ş mai simplu de confec-
ţ principala materie ă ă sfoa-
ra de rafie.
Pentru ţ se ă o minge
de ş avînd orificiul prin care se ă
amplasat la unul din (nu lateral). Mingea
ă se ă bine, iar apoi începem ă ă
ş ă pe ea rafia care, mai ales la început, tre-
buie ă fie ţ ă CÎt mai strîns ca ă nu alunece.
ă ş se face radial, Întotdeauna pe am-
bele ă ţ opuse (vezi fig. 1) avînd ă În mod
special ca cercurile (spir,ele) de rafie ă se exe-
cute la ţ CÎt mai egale, ş În nici un caz
ă se ă astfel ÎnCÎt ă periditeze gro-
simea ă a ţ viitoarei ă
Din CÎnd În CÎnd in timpul ă ş ă rafia de
pe minge se ă cu o ă sau cu un burete (ra-
fia este ş ă cu dei ş prin umezire cercu-
rile de ă se lipesc). Astfel se ă pe
ţ mingii un fel de «carapace». Atragem
ţ ca la ă ş ă nu se acopere complet
dopul mingii cu ă
ă ă ş a circa 5 straturi suprapuse
de ă se ă foarte bine întreaga «carapace»,
se ş ratia pentru ca ţ final ob-
ţ ă ă fie cît mai ă ş ă ş se ă ă
se usuce bine ă a doua zi.
A ă ce se scoate dopul ş se ă
ă (modernizarea) i. nu ă adeseori decit
unele mici accente sau ă minore, ă de cele mai multe
ori de mare efect. Una din ă care· interesante ă
de «decor» il ă schimbarea vechiul ... \.a ... ,.......... ă ş sau, ,i mai
bine, «crearea unui ţ modern» al ă n ă o ă ă
In fotografia ă ca ,i in cele 2 ţ ă ă ă o ă a modului
simplu in care acest ţ intim» poate fi reali un minim de efort ,i ă
Abajururiie pot fi ţ din cele mai materiale. In ă prezent
ă ă ţ ă 3 tipuri de aba)ururi (propriu-zis de mple de executat, din plexi-
glas, ă de rafie ,i ... hirtie ă
1> 0,5 mm, iar ă numai 0,4 mm,
ă este ă ş În ş timp ş
cutat.
la ş prindem bine un ş pentru
de ţ ă din ţ alb sau În orice caz vopsit
În alb - de mijlocul coroanei de la partea superi ă
a ă Prinderea se poate. realiza, de
printr-o stea în patru ţ ă În mijlocul coro
de sus, fig. 4, În ş fel încît firul becului ă
mingea ă :se dezumfle, se taie cu ă in
jurul dopu.lui un orificiu, cu foarfeca sau cu
ă ă d'e traforaj - suficient de mare pen-
tru a putea· extrage mingea ă
Apoi, pe «carapacea» ă se întinde cu o
ă ă o vopsea (lac) pe ă de ă ş ă
ă Aplicarea se face in mod egal pe in-
treaga ţ ă avîndu-se ă nu se formeze
fig. 2
1-Desenul ă ş ă
sforii pe minge; 2- a)
Carapacea din rafie; b) o-
rificiul mare; c) orificiul
mic.
fig. 1
strat, sre pot
••.• .. .. ..'!::'J...• •.·· ......... '" orificiul e,te su-
poate ă ş interiorul.
pentru trecerea ş electric
se ă abia ă uscarea ă ă ş
folosindu-se În acest scop un burghiu lelectric
cu capul de 10, 15 mm. Montarea
ş a becului nu ă probleme qeosebite.
Cea de-a treia
ţ necesit
semitranspare
(care este mai
ă
Lungimea
metrul x
(în ţ
Pe hîrtia ă ă
tururile
din
de con-
de folie
1. Abajurul corpului de ilu-
minat.
2 ş ă pentru firul
de nylon la ambele capete ale
abajurului. 2 fiind ă su-
perior, unde se ă ş ă
cuta de plex/glas.
2. Privire de sus a ă
1-cablu electric cu 3 fire;
ă de plexiglas.
3. Sectiune prin corpul de
iluminat: 1-cablu electric
cu 3 fire; ă de plexi-
glas ş fasungul; 3-abajurul;
4-orificiile pentru firul de
nylon.
DIN
ă ă ă unele
dintre variantele posibile de reali-
zare a mobilieruiui de interior
«jocului de
panouri ă de
Materialul de ţ este al-
ă din ă de ă de dimen-
siunile 400 x 195, 400 x 400 sau
400 x 810 mm cu grosimea de4 mm,
cu marginile ş Pentru ele-
mentele de perete (posterior) sau
de podea se poate folosi ă ma-
ă sau ă melaminate;
material plastic etc. Elementele
de ă ă ţ ă În fig.
a, se pot realiza din material plas-
tic sau lemn.
Modul de ţ este prezentat
in fig. b ş c.
ă ă ă ţ piesele
de mobilier din ă de ă
care se ă cel mai bine inte-
riorului dll. ş ă ă ne ţ
ţ adoptate, mai ales În ce
realizarea pieselor de ie-
ţ ă ş
ale mobilierului respec-
gata construit.
POUSAREA METALELOR
Pentru a ţ la metale o ţ ă
cu aspect lucios deosebit se ş
la polisarea lor ă amestec:
Oxid de crom - 85 de ă ţ În greutate;
ă - 10 ă ţ in greutate;
Petrol lampant-3 ă ţ În greutate;
Acid oleic - 2 ă ţ În greutate.
ă ce se ă bine, ă la for-
marea unei mase omogene, amestecul
se pune pe ţ metalului ş se
ă cu o ă de ă sau fetru
ă În prealabil În ă
ţ ă este bine ă se
acopere cu ajutorul unui pulverizator
cu nitrolac care ă o ă
ţ pe metal, ce ş metalul de
oxidare.
Se mai pot utiliza ş alte retete, ca de
exemplu:
- O ă pe care o ţ În felul
ă dizolvati 13 ă ţ de acid oxalic
in 320 ă ţ de ă ş le ă la maxi-
mum aoOC. În acest timp amestecati
bine ş ă ţ 12 ă ţ de ă de
amoniu ţ În alt vas ţ
un amestec format din 25 ă ţ de acid
oleic,25 ă ţ de spirt denaturat ş 12 ă ţ
de ă de amoniu. ă ă se
ă prima solutie În a doua ş se ames-
ă cu 150 ă ţ de ă ă
- O solutie care se ă dizolvind
10 ă ţ ă de amoniu În 75 ă ţ
de ă ş amestecînd in ţ 5 ă ţ
de ă ă
Protejarea aBuminiului
Aluminiul ş aliajele lui se ă
foarte repede. De aceea este ă
acoperirea ţ lui cu un strat
protector.
Piesa de aluminiu se ă În prealabil
În ă ă cu o perie ă se ă
I DE
ă se ă ş se ă ţ ă cu ă ă
ce ţ devine ă
Pe ţ astfel ă ţ ă se ă
cu pensula un strat ţ ş egal de
ţ ă din 10% hidroxid de
potasiu. ă citeva minute se ă
ş ţ aluminiuiui ă ă o ţ ă
ă ă ă sidefului.
.•. SCRIEREA PE METAL
Cu ajutorul ă putem scrie
sau desena pe orice metal. Cum proce-
ă Placa ă se ş ş in
prealabil cu ţ se ă ş la
60-7ot'C ş se ă cu un strat subtire
ş egal de ă
Apoi se ă pe placa ă
cu ajutorul unei hirtii de copiat, desenul
respectiv. Cu ajutorul unui ac se zgirie
În stratul de ă desenul copiat ş
se ă lichidul de decapare pe ă
suprafata ă EI va decapa (va dizolva)
numai partea ă ă locurile
unde nu se ă ş ă
ă placa este de cupru, ă sau
bronz, ca lichid de decapare se ş
acidul azotic diluat. ă de zinc, se
ş acid clorhidric, iar ă de
aluminiu, ă ă
ă ce decaparea s-a terminat, lichi-
dul se ă ş placa se ă bine. Placa
ă se ă de ă prin
cufundare in ă ă Apoi se ş
se ă ş se ă ţ ă cu ă ă ce
suprafata devine ă
Putem scrie pe suprafete metalice
lustruite ş ă decapare, cu ajutorul
unei cerneli. In acest caz se ă
20 ă ţ de colofoniu, 150 ă ţ de spirt
ş 1 parte de albastru de metilen cu o
ţ de 35 ă ţ de borax in 250 ă ţ
de ă ş cerneala este gata de Între-
ţ
RADU AMAN
ce
rr""r'\lon'r:::> ă de 40-
umplere variabil,
ă construite cu mare
deoarece de stabilitatea frec-
emise depinde În mare ă ă
e:;,j('llir::lf,i';:>j a robotului.
cele cinci
de are schema
din figura 1, EI este un generator Re
cu punte Wien, ă din condensa-
toarele e 4 ş rezistentele R A ş R
B
punte introduce la intrarea
amplificatorului o reactie ă
exceptînd frecventa pe care este acor-
ă puntea. ă ţ ă este
ă de relatia:
f = unde C = e
21rRC 3'
= C
4
' iar R = R
A
= R
B
.
Pe ă ţ ă puntea Wien
introduce un defazaj nul, astfel ă
apar oscilat!i a ă ă depinde
de elementele R ş e. '
Generatorul audio permite obtinerea
ă 5 frecvente fixe.
0,97 kHz pe pozitia 1 '
1,28 kHz pe pozitia 2
2,83 kHz pe pozitia 3
3,8 kHz pe pozitia 4
1,9 kHz 5.
Pentru o stabilitate a frecventei
sînt necesare pentru elementele puntii
Wien numai piese de ă calitate.
Astfel, pentru condensatoarele C si
3 '
C 4 se vor prefera condensatoare cu
dielectric din hîrtie, iar pentrurezisten-
tele R A ş vom procura rezistente
chimice de precizie, avînd o
ţ ă de ±1%.
De calitatea
depinde
cinci frecvente de
Functionarea Nnn.o,""t, ... "d,
ă
T ranz istoarele
te
eare s-a
o
ă reactie este ă situatie
amplificatorul se ă În oseila-
tor.
Rezistentele
iru polarizarea
care are o reactie ă ă
rezistenta Rfi' Rezistenta de ă
a primului eraj de amplîficare e ă
de R5' Tot ă ă R
5
Îm-
ă cu R_ servesc ş pentru polari-
zarea bazei T 4' care este
cuplat direct prin ă cu tranzistorul
T,
Sfranzistorul T
4
ă În regim
combinat de repetor ş amplificator
cu emitor comun, EI are ca ă
de ă rezistenfele R8 ş R9' rezis-
tenta Rg introducînd ş o reactie puter-
ă pentru stabilizarea punctului de
functionare.
Semnalul de modulatie se culege din
emitorul tranzistorulul T
4
.
Pentru ca impedanta de intrare a
tranzistorului T
1
oseilator de ă
ă ă nu sunteze impedanta
de ş a qeneratorului, între genera-
toml de ţ ş etajul oseilator
cuplajul se face prin intermediul unui
etaj ţ pe emitor cu tranzistorul
T
2
,
Acest repetor are schema din fiqura
2. ţ Rb = 82 kQ ş
punctul static de functionare, R este
rezistenta de de pe care
e
se ia
semnalul de modulatie ce se ă
pe baza tranzistorului
I
4/ 5,3
n ţ "

/ C,3
/
/
/
/
/
L _____ ___ J
Genepcdof>(//
CIoci/o
Ampl/f/ccrtof'l --O
ele micorofon
(URMARE DIN
Ţ NUTRITmVE
Un amestec corect ă contine toate
ţ necesare ş
În afara microelementelor În
tele suculente ă circa
foric, 38%
ş
azotos,
apei
ă ţ lor
complet ă este ă
o ce se poate realiza prin ă
garea Pentru ş cel mai
indicat ar fi organic natural (gunoiul
animalier) bovine, ă ce În prealabil
a fost bine uscat. ce a fost pisat, se poate ad-
ministra În ţ gram de praf la 2 litri de ă
dar numai în perioada inceperii ş ş inflorlrii
ş doar plantelor care nu sînt bolnave. ă ş ă
nu va fi administrat ă ţ mari, ci cite ţ de
fiecare ă Abuzul de ă ş ă nu este permis.
VASE PENTRU PLANTE (fig. 1)
Alegerea vaselor pentru plante este ă
de forma ş ă plantei (fig. 2), ş forma tron-
ă a vaselor de lut ş nu convine modului
de dezvoltare a ă ă plantei. Darglastrele de
lut au ş alt dezavantaj legat de faptul ă evaporarea
apei produce o ă a ţ ceea ce ă ă
ă ă tinere. În ultima vreme se folosesc cu suc-
ces sporit glastre sau vase din material plastic ş ă
bazei.
este determinat
si de aerisire. plante care
cer ă ă în special mexicani; cei
nord-americani, ca ş ş platouri sud-
americane, ă nu ş cresc în
soare, unii cresc umbra sau se
reciproc, iar ţ cresc În ă tropicale. condi-
ţ noastre de depozitare, plantele se vor ş cît
mai aproape de geam, luînd ă de ţ im-
potriva frigului. Pe timp de ă temperatura va oscila
între 10 ş 1:r'C, În nici un caz sub'3-4°C. O supra-
ă a ţ de depozitare se poate evita prin-
tr-o aerisire ă ş al ă co-
lorit este de un verde mai crud, nu se expun in plin
soare, pe cînd cei de un verde mai inchis sau ă
sau cei linosi ă o iluminare mai ă ă
o ă cu ă ţ ă plantele se ă de
lumina prea ă a soarelui de ă ă (care
poate produce arsuri) printr-o acoperire cu ţ ă de
hirtie sau printr-o stropire cu var sau lut a geamurilor.
Transplantarea, sau mai corect transvasarea, este
ţ de mutare a unei plante dintr-un vas in altul.
De obicei, ea se ă înaintea perioadei de ve-
*
Noul salelit franco-vesi-german «Symphonie»" care
ă a lansa.t peste 1 1/2 ani de la baza ă
Kourou de o ă EUROPA-2, va fi plasat
pe o ă asigurÎnd emisii radio-
TV -telefonice Între Europa ş Africa. EI va functiona
continuu, fiind primul satelit artificial de ţ
stabilizat ă trei axe. in prezent se ă ă
motorului reactiv realizat de trustul Messerschmidt...,
Bolkowl-Bohm GmbH.'
ţ fiind ă de neconcordanta dintre ă
plantei ş ă vasului În care se ă ca ş de gra-
dul de epuizare a amestecului de ă ţ mare
la modul de prindere a plantelor! Mai prudent este ă
ţ ci ş de lemn sau pensete metalice ă ş
cu ă care apoi se vor arde. ă completarea va-
sului cu ă (fig. 3), astfel încît ă se lase ă
la marginea de sus a vasului cam 1-2 cm, plantele se
ş ă mai la ă nefiind imediat udate. ă
plantare, ş cu forme columnare se vor sprijini
de ţ ş de lemn, metal, plastic sau ă În cazul
În care transvasarea este ă numai de ă
mea plantei, se poate folosi ş balot de ă
din jurul ă ă la mutarea într-un vas mai mare
ă doar ă de jur-Împrejur.
Udarea este o ţ care ă spiritul de ob-
ţ Depinde de locul de amplasament, anotimp,
ă de ă ş vîrsta plantei, ş desigur,
de specia În sine. Udarea Începe ă cu primele
semne de ţ plantet Toamna ş ă
udatul se face ţ la 2-3 zile, vara se ă zilnic
ă ă iar iarna cantitatea de ă se adminis-
ă la prînz la un interval de circa 15-20 de zile.
Pentru udare este bine ă se ă un amestec
de ă ţ egale de ă de ploaie ş ă ă Tem-
peratura apei ă fie ă între 20 ş 25°C. Udarea
se poate face ş prin infiltrare de jos, ă ce glastra
sau vasul respectiv s-a cufundat Într-un alt vas mai
mare cu ă Vom folosi o ă ă stropitori cu
ţ cît mai ă ş pulverizator pentru ţ
nerea unei ă ţ atmosferice ă ă (fig. 4).
BOU Ş Ă Ă
Atunci cînd plantele ş ă aspectul aparent
sau cînd se produc ţ În ş ş înflori-
rea ior,ele vor fi examinate cu mare ţ Incepind
cu solul, care prin epuizarea sau ş ă
poate provoca ş boli de ţ ş con-
tinuind cu ă ă ş corpul plantei, o examinare la
timp poate ă efecte ă pentru mai tîrziu.
Ca principali ă ă se intîlnesc ă ş
(împotriva ă este eficace o solutie de ă
de tutun ş alcool În ă ţ egale), ă ş ă
duchii ş ş cei de ă ă ă În ţ tuturor
acestor ă ă este bine ă cerem avizul centrelor
locale pentru ţ plantelor._ care dispun de mij-
loacele de combatere necesare. In ţ ş
tului apos, moale, care se ă prin
unor pete ş înmuierea ţ plantei in
ă ă se impune ă ă ţ ă ă
ă ş ă ş plantei salvate, ca ş
de aerisire ş ţ a solului.
C:onf. univ. dr.
Folosind informatiile telemetrie de la ţ americani «Orbital GeopJ1is,ic.a!
«Orbita! Astronomical Oh,,,pi'V?Jfnrv)).,? savantii americani Garry Thomas
Blamoni din Paris) au comunicat
atomi de de 5000!lCeisius
dinspre ţ ă cea a
*
ă dr.
Michael de la
Laboratorul de speclrome-
trie de la Orsay a decla-
rat recent ă a puiui de-
termina o relatie foarte
ă Între caracte-
risticile fizice-geometrice
ale prafului fin adus de pe
ă ş nivelul ţ
solare, care ă lumini
noi asupra istoriei astru-
lui nostru principal.
ă de la montajul ş Încercarea panourilor cu baterii solare
de ţ
A fost fixat ş echipajul navei cosmice lunare «Apollo»-16.
John W. Young, comandantul misiunii, care va efectua astfel al
ţ Thomas K. Mattingly va indeplini functia de pilot al modufuluj de COlilîân!cta,
compensind oarecum inlocuirea sa În ultimul moment din echipajul \\."'<I"'''U)';-
ca urmare a ă unei maladii; cel de-al ireilea al eCf711J,illUfUl
pilot al modulului lunar -va fi un debutant, Charles M.
În martie anul viitor ş va dura 12 zile, Young ş Dul<e ă
Lunii.
A. fost confirmat ofi
va acoperi 1/2 din
ţ B.A.G;i/
navetei ,
rican «North f}IICan
colaborare" .' 'e compania
(St, ş ş europene ,n"'l:>Uf'U.Jr
tiom},{(Ern,t;15> ş «Aerospatiale».
;:. ,.}l
original al p"lbfesorului
,i Krovsl<i de a transforma/un
ă sui-generis ş
tarii. 'Sini unii speci '
mai avantajos pe
ş $&(ar i. ă
ă dfrer;i' În
acestor misiuni ...
Proiectul unul aparat de individual
(<<Fleep») de explorare a ""'II"\r::lt",t,<>j selenare.
""
,,"';''''''''''''''' prima ă au fost obtinute mai multe zeci de
permit studierea structurii intime a ş ă fierbin
posibil cu «Observaiorului stralosferic creat de
20500 aparat au putut fi luate numeroase fotografii de ă
l1li
It
E
III
E
I
ANTICOROSI
UN UX?
La automobilele În ţ ă
primii 2-3 ani de expioatare; În special
ă s-a circulat cu ele ş iarna, caro-
seria ă ţ ruginite, În spe-
cial În locurile de îmbinare a tablelor,
În ţ caroseriei unde se poate
aduna noroiul (sub aripi), În interiorul
chesoanelor. Rugina apare de ase-
menea pe ţ unde vopseaua
a fost ă fie din cauze naturale,
fie ă unor actiuni mecanice
(zgirieturi, atingerea fundului carose-
riei la trecerea unor obstacole mai
înalte drumuri neamenajate ş
ţ sînt cawrile de ruginire a
podelei caroseriei, sub covorul de
cauciuc. La unele modele sub covorul
de cauciuc este ă ş unul din
ă - acesta ă ă umezeala,
favorizind procesul de ruginire.
Înainte de Începerea ţ
nrliltAI"'tiA ă se
care
depistarea nn.-fiIOnilt'\l"
stratului de ţ
Sînt frecvente cazurile CÎnd aceasta
ă ă ă ş ă de ţ ă
cu caroseria, iar sub acest strat tabla
este ă In acest caz se ă
ă mecanic stratul de antifon degra-
dat ş se ă ţ ă ţ ă
Tabla ă se ă ţ ă cu peria de
ă ş hirtie ă iar apoi cu o
ţ de deruginire conform cu una
dintre ţ ă
i - solutie ă
cmc de ţ ă (100/0 me-
ă + 90% ă
200 cmc de acid fosforic tehnic.
200 cmc de acid clorhidric tehnic,
n - ă
g de acid fosforic tehnic
140 g de acid azotic
260 g de oxid de zinc.
cea de-a treia se ă doar pe ţ
ş ruginite.
ţ se ă doar pe ţ
ş ruginite ş ă gradul de ruginire
se ă maximum 30 de minute, apoi
ă o ă cu ă din abun-
ţ ă ş pasivizarea cu o ţ de
50 g de fosfat trisodic la 1 litru de ă
ă ţ ruginite sînt predo-
minante, este ţ ă se ţ de
vopsea ş ţ neruginite, urmînd
a asigura apoi o acoperire ă
a întregii ţ ă ţ vopselei
vechi se face fie cu mijloace mecanice
(perie de ă hirtie ă etc.),
fie cu ajutorul unei ţ speciale
care se ă ş În ţ sub denumi-
rea DecaneI.
ă ă ţ ă vopsi-
rea cu vopsea pe ă de miniu de
plumb, care se ă ş in ţ sub
denumirea de Deruginel sau poate
fi ă cu miniu de plumb 750 g
la 1 kg de ulei de in. ţ trebuie
ă foarte bine atît ia preparare
cît ş inainte de fiecare folosire.
Vopseaua de miniu se ă cu
pensula sau prin pulverizare. Se reco-
ă aplicarea a ă straturi de
vopsea. Timpul de uscare a unui strat
este de aproximativ o ă ă ă in
acest timp nu se va intrerupe ţ
. autovehiculului. Tnainte de aplicarea
celui de-al doilea strat de vopsea,
caroseriatrebuie ă ă ă ş ă
foarte bîne. ă uscarea stratuiui
doi, ş ţ se ă cu o vop-
sea pe ă de ulei de culoare ă
sau de o culoare ă cu cea a
caroseriei.
ă aplicarea straturilor de protec-
tie ă mai sus ă ă
este ţ ă se aplice cu
unsoare ă in descris
ă nostru din decembrie 1970.
Pentru care nu sint acce-
sibile mecanic de
Ţ
UN ARAJ
DE
AMPING
Vine vara, perioada concediilor ş
ţ ş pe fiecare dintre noi ti
ă problema ţ contra
soarelui ă care ţ ă vop-
seaua autoturismului, cauciucurile ş
toate garniturile de cauciuc. ă nu ne
închipuim ă vom ă totdeauna umbra
ă ă a unui copac ă
ă propunem o ţ ă ş
ă de garaj pliant pentru cam-
ping, care. se poate stringe ş ă
i'h portbagajul autoturismului dv.
Autoturismul se ş ca ă
ă a garajului, deci dimensiunile
garajului se stabilesc În ţ de
dimensiunile autoturismului. Schele-
tul cortului se compune dintr-o ă
ă (1) care se ă pe aco-
ş autoturismului cu ajutorul unor
diagonale a unor cieme (6). Aco-
ş de se întinde peste
bara se ă cu 8 sfori
de ţ ă ş În sol.
cu ă
dil1neflsiiuniilor Bara su-
din ţ ă de
ă ă
(din multe tronsoane, care ă
unul intr-altuO, pentru a se putea str1n-
lungimea ei
cu ţ centi-
metri mai mare decît lungimea auto-
turismului. ş de ghidaj ale barei
(2), de lungime 300-400 mm, pentru a
ă ă de ung. Al. Ă
••••••••••••••
Asigurarea ţ automobilelor «Dacia» se ă prin Înlocuirea
ş de fixare a capace lor ţ cu dispozitive conform cu schi-
ţ ă rate:
Dispozitivul propus este ă din ă piese:
- ş special cu cep (fig. 1);
- ş ă (fig. 2);
- cheie (fig. 3).
Cote le indicate sînt informative. Pentru ă secretului dispozi-
tivului fiecare constructor ş va alege ă cote:
- la ş special cu cep - cote le {Z$ 3. 15 ş 19 mm;
- la ş ă - cotele $lS 15,5 ş 95 20 mm;
- la cheie - cote le 3, $'615.1 ş 19,8 mm.
De asemenea, pentru a preveni blocarea ş la stringerea ş
grosimea gulerului f6 15 CI. ş (trebuie ă fie cu 0,1 ... 0.3 mm mai
mare deCÎt grosimea fundului ş
ţ ă a ş ş a ş se va face zincare.
cadmiere sau cromare.
CEP




MAT.- Ole 45
2+'0.
1
FIS. 1 FIB.2
\()
t--i-f-----+--I

1
CI)
$
tn
c:-I


"

15 3
100
F/B .. 3
realiza un sprijin suficient de puternic
al barei se ă din ţ ă de ţ
sau ă ş de ele se ă sau se
ă cite o balama de 20-30 mm
ă ţ ş circa 50 mm lungime a fie-
ă ă ţ
Diagonalele (4) se ă de pre-
ţ ă tot din ţ ă de aluminiu de
10 sau 15, care se ă la
ambele capete pe lungimea de 50 mm.
la un ă al diagonalelor se ă
demele pentru ş autoturis-
mului, iar la ă ă se prind cu
ş de baiamalele (3) sudate pe
ş de ghidare (2). Pentru diago-
nale se pot folosi ş profile-corniel'e
sau profile U În ţ de ţ
de cleme ă
Pentru pînza ş nu este
ă nevoie de material imper-
meabil, deoarece garajul ă
in primul rind impotriva soarelui; di-
.__------ 6 ------...,
mensiunile se aleg În ţ de dimen-
siunile autoturismului.
Montajul este foarte simplu: se des-
chid diagonalele prinse de balamale
ş se ă cu cleme de bordura
pavilionului. Apoi se trece bara supe-
ă ă ş ă prin ş de
ghidaj, se intinde pinza ş se ă
bine ă cu ajutorul ş
ş ţ ă ş ă ţ din metale neferoa-
se nu ă ţ prin vopsire.
CUM Ţ
FRiNE CU DISC
Frinele cu circuit dublu ă securitatea automobilului. Cînd apare o pier-
dere de lichid de ă intr-un anumit punct al circuitului, aceasta nu ă
ş din ţ a intregului sistem de frinare. ă nu mai este ş
circuitul ţ din ţ ă ă În ţ circuitul ţ din spate, ş invers.
ş În felul acesta se reduce efortul de frinare, automobilul nu ă complet
ă ă ă ă (mai ă ă ă de ă Piesa ă a sis-
. temului prezentat este cilindrul central dublu cu rezervorul de lichid de ă
la frÎnare ă A este împins de presiunea provenind de la ă
spre pistonul B. lichidul de ă aflat intre cele ă pistoane este comprimat
ş transmite presiunea În circuitul de frÎnare II. Simultan, ă presiune de-
ă ş pistonul B spre stinga, producînd presiunea de frÎnare ş În circuitul!.
. ă În circuitul II apare o de ş nu se mai ţ presiunea
ă ă in acest circuit, dar pistonul A se ş de pistonul B ş im-
pinge pe acesta din ă spre stinga, producind presiunea de frÎnare În circuitul
1. ă lipsa de ş apare in circuitul 1, pistonul B se ă de la
inLsput, ă ă ţ ă ă la ă cilindrului, ă care se ă pre-
siunea de frinare În circuitul II.
CILINDRUL CENTRAL
DUBLU
-------------------------
-=+---4
2
PRESIUt
PEDALE

... ---H
3
PRESIUI'
PEDALEI
...
încercat ă ă
al sau
unei Nu este chiar
cum s-ar ă la prima
un aparat de fotografiat
cu sistem de vizare reflex
monoobiectiv, problema se simpli-
ă mult. ă aparate de acest
gen care pot fotografia de la minimum
15cm ţ ă claritatea ş incadrarea
fiind ă cu cea mai mare precizie.
ă la multe alte aparate de foto-
grafiat sau de filmat, ă cu
vizor optic, la care folosim pentru
ţ sub 1 m lentile ţ sau
inele intermediare, o macrofotografie
ă În cadru natural face impo-
ă utilizarea vizorului optic ş
Dispozitivele optice existente de com-
pensare a erorilor de ă dau
rezultate cu ă mari ş de
cele mai multe lor le face
inaccesibile ce ă un
ă relativ redus de astfel de foto-
grafii.
Dispozitivul prezentat mai jos per-
mite executarea de macrofotografii,
În special În cadru natural, asigurînd
atît claritatea cît ş mai ales o încadra-
re ă a subiectului, avantaj deo-
sebit de important la executarea diapo-
zitivelor ş a ă de aproape,
cazuri În care decupajul ulterior nu
mai este posibil.
ţ ă ă
trei ţ ce ă unul ţ ă de
ă ş ă tije verticale reglabile
pe ă ş pe ă
Materialul cel mai indicat pentru
ţ este alama ă sau, ă
este posibil, chiar profil).
TABEL DE MATERJALE
Reper Dimensiuni
nr; Denumire ă ţ Material i'n mm
1 Suport fix 1 ă de ă sau pro- 16x12x2
fii U cea 175
1a limitator 1 ă de ă 2 x 15 x 60
Suport <:ulisant ă de ă sau cor- 12x12x2
nier cea 180 lungime
I
2a Ghidaj ă de ă 4x12x12
3 Suport vertical 1 idem 2x 10x60
31'1 ă idem x6 x100
ţ sau x8x8
f--.-.-----
verticale ă de sau ă d? 2x50
--
,....--._-
r------ --
c: ,1.
"tu "' .... 1.1
ţ moale 3
Ing. POlDAN
Cota ă cu X se ş În
ţ de dimensiunile aparatului de
fotografiat sau de filmat la care dorim
ă ă dispozitivul. De asemenea,
ş filetul pentru ş de fixare pe
aparat va fi de 1/4" sau 3/8".
ă executarea tuturor reperelol""
conform desenelor se trece la asam-
blarea lor prin lipire moale cu aliaj de
cositor. Inainte de montaj este indicat
ca toate piesele ă -fie bnmate sau
vopsite cu lac negru.
ă asamblarea cu
form fotografiei trebuie ca
tivul ă fie «etalonah>. Cote le re-
se pot determina prin calcul,
de ă ă a 0-
tl .. folosit, ă este
mai simplu ca ă ţ ă
se execute prin probe practice. Astfel
se ă obiectiv lentila a-
ţ ă sau între aparat
ş obiectiv unul sau ă inele inter-
Se deschide capacul din
de
ă de
pelliclJ!ei fotografice o de geam
dimensiuni convenabile.
..
ă la reglaj, iar reperul scalei
de ţ se aduce in ţ infinit.
Pe un perete bine iluminat se prinde
o ă de control, de exemplu, o
ă de zjar ş se apropie aparatul
de aceasta ă ce pe geamul mat apa-
re imaginea mirei perfect clar.
Se ă tija ă astfel Încît
cele ă tije verticale ă ă in
planul mirei de control. Tn felul acesta
am efectuat reglajul ţ Acum
ă suportul vertical ă ce
marginea ă a traversei va
coincide cu marginea ă a ima-
ginii proiectate pe geamul mat. Ti.iele
verticale se vor regla, de asemenea,
a realiza restul ă
ă repere pentru acest
reglaj ş se ă de exem-
cU cifra 1. În. mod ă ă
se stabilesc celelalte trepte de reglaj
utilizînd tirajul normal al obiectivului,
ş ă ă ţ ă sau in-
troducînd ait inel intermediar. ă
ă ia marcajul reglajelor,
încît acestea ă ă fi repro-
duse cu ş ţ ă atunci cînd aparatul
fotogratic va porni ia ă In lu-
basm a macrofotografiei.
ca ă nu ă ă
ă unele 'dintre cele
se ă
astfel În evi-
t.
1
Suportul turnant (rabatabil) permite ş unui a.parat de
ţ (film de 16 mm, dia.pozitive) Între rafturile bibliotecii - În
ţ de ţ (fig. A) sa,u ascuns in dosul ă ţ (fig.
DETALIi CONSTRUCTIVE
avînd un perete vertical
ş se ş
-Dimensiunile elementelor: a =
stabilirea. lui a
d; = f-
de
de
A
Se poate folosi placaj sa.u de 22 mm grosime pentru ă 15-18 mm
pentru ţ ă ţ se ş ş marginile a fi acoperite
cu ş de furnir, ă restul mobilei este furniruit. Placa. de glisare se ţ ă
din metal ă sau ă ă cu grosimea de 1,5 mm ş se ş ă sau se ş
Ş 11 se unge cu ă sau ă pentru ca suportul turnant ă alunece cu ş ţ ă
pe ea.
ă ă ă ne ţ asupra ş dv. În ţ minicabinei de ţ
COPII FOTOGRAFICE
PE Ţ Ă TEXTILE
Ing. A. Ş
Pentru a ţ imagini de diverse tonuri, putem utiliza ă
ţ de viraje:
Culoarea maro (sepia)
ţ A:
ă mi;
ă - 2,5 g.
ţ B:
ă mi;
acid citric - 10 g.
Ambele ţ se ă inainte de ţ Prin acest viraj
se ă ş o oarecare ă a imaginii, de aceea se ă
in special, in cazul copiilor subexpuse la copiere.
ţ ă ş ă
ă -100 mi;
azotat de uranil - 0,25g;
ă de potasiu - 0,25 g;
acid acetic - 1 mI.
În timpul ă materialului in ă ţ nuanta imaginii ă
de la maro spre ş deschis. ţ poate fi ă la nuanta
ă
ţ ă ă
ţ 1
ă -100 mi;
azotat de sodiu - 2 g;
ă de potasiu - 3
În ă ţ imaginea ă
care ţ ă se ă În ă ă apoi
se introduce În ţ 2.
ţ 2
ă -100 mi;
ă ă - 2g.
În ţ 2 imaginea reapare într-o ţ ă ă care se inchide
din ce În ce mai mult În timpul ă Ş in acest caz ţ poate fi
ă la ţ nuantei dorite.
ă toate ţ de virare, ţ ă trebuie ă ă apoi
ă ş ă ă
I
3
A
1\
"

5
..
/
L
LJ l1li
T o 7. eIt
o..::
.7 ..
-
4 3
B
e
\ !
fi
I
I
--..,
I
3
--
I
I
c
6 8 59 6
TE N LO
I
ă satisfactie a unui fotoamator o con-
stituie ţ de di'apozitive finite prin efectuarea
tuturor ţ de prelucrare cu mijloace proprii.
ă cu o oarecare ţ de majoritatea foto-
amatorilor, tehnologia de prelucrare a unui film
diapozitiv nu este ş de ţ ă Utilajul
este mai redus decît cel necesitat de pozitivele alb-
negru, iar, În final, ţ de cost al unui ş dia-
pozitiv montat în ă nu ă ş ş cu mult pe cel
al unei fotog rafii 6 x 9 cm alb-neg ru; deci mai întîi:
Nr.
crt.
1.
2.
3.
Tabelul 1
Costul
estimativ al
materialului
45,5 lei
= 135 lei
2 '
15 _
3 lei
5-
18 lei
66.5-;'-77 lei
1,84-;'-2,14 lei
estimativ, cuprinzînd
ceva mai ţ ş
e ţ din ă
retul va ş
IL UTilAJUl NECESAR
1. ă d
ă avem
ă tran
2. Term
3. ă
ă (di
ă vom in
adaos de ă ă Ş
constructie ă
procura o ă cu
-1 ă
in material plastic-
x 18 cm). În ă
de developare ş prin
rece, vom executa ţ
Ing. V. lAURIC
temperaturii În limitele indicate În tabelele 2 ş 3.
4. Pîlnie de ă sau material plastic -1 ă
5. Cilindru gradat - capacitate 500 ml-1 ă
6. Flacoane din ă ă cu dop ş (din
ă ă sau din cauciuc) sau flacoane din
material plastic capacitate 500 mi - 5 ă ţ
7. Furtun de cauciuc pentru racordarea dozei la
robinetul ţ de ă ă
8. Bec nitrafot 500 W -1 ă
9. Cleme foto . pentru prinderea ş ţ
peliculei În stare ă - 2 ă ţ
10. Burete microalveolar, din cauciuc sau ă
ă -1 ă
III. PUTINA TEORIE
Rareori amatorul se ţ ş ă prelucreze
materialele foto conform unor ţ ş moduri de
lucru tip ă ă a se interesa de procesele fizico-chi-
mice care se produc În respectiva ţ De aceea,
cele ce ă nu vor fi un simplu mod de lucru.
Filmul color reversibil este compus din mai multe
straturi, sensibile fiecare la una dintre cele 3 culori
fundamentale ce compun lumina ă Fiecare
strat ţ deci ă de argint ş o ţ ă
care la developare va produce colorantul respectiv.
1. Prima ţ va fi o developare alb-negru
ă de un revelator de ţ foarte ă
In ă ă ţ se produce reducerea
argintului metalic ş ţ unei imagini negative
alb-negru.
2. ă o ă ă de ă ă
În curent continuu de ă
3. ă ă putem deschide doza de develo-
pare ş deci ă ţ se ă la lu-
ă Acum avînd o imagine ă aceasta tre-
buie ă Se ă cea de-a treia ţ
ă «solarizare».
ă sîntem ţ posesori ai unei doze spe-
ciale cu ă ă ă ţ o
vom face Într-un vas emailat alb cu ă cu-
ă Astfel nu vom ă dis-
punem de o ă sau cu ă
corex), filmul trebuie ş întins
În ţ ă cu cleme. ă ă ă
mase pe film se ă ă cu buretele umezit.
ţ se ă cu ă ş cu ă aten-
ţ pentru a nu zg1ria ş a nu desprinde straturile de
ă
Set de ţ «Reacolor» produs R.P.U.
Set «Universal» Tabelul 3
Tip u I peliculei
ORWO COLOR FOTOTVET FERRANIACOLOR
UT 16, UK 16 TSO-2, TSO-3 CR503M
Nr.
R.D.G. U.R.S.S. Italia
crt.
Tempera- Timpul Tempera- Timpul Tempera- Timpul
tura minute tura minute tura minute
OoC OoC OoC
18±0,25 32 18±O,3 22-728 18.±0,5 16
12";15 2S 8-.714 1S 20
Bec nitrafot Soo W la 0,75 m, CÎte 1 minut pe fiecare ţ ă a
18±O,5 10 18±O,3 12 18±0,5 10
12";15 2S 8-;14 25 14";'18 20
17±1 8 17-:-19 6 16..!.18 8
12";-15 10 8+14 5 14-+18 5
17±1 8 17-;19 6 16-:-18 7
12";'15 25 8
7
14 15 14-;'18 20
max. 30 max. 30 max. 16
m1
Avînd o imagine ă ă pe film, prin
expunerea peliculei la ă pentru a doua ă
se produce un proces similar cu cel de la copierea
alb-negru. Zonele neimpresionate de ă deci
În care nu s-au format granule de argint ă prima
developare, vor fi expuse acum, ţ de ă
ă o imagine color ă ă
Pentru solarizare, filmul se ă de ambele
ă ţ cu un bec nitrafot timp de 1-5 de la o
ă suficient de mare (0,75 cm-1 m) pentru
a nu produce topirea ş deplasarea straturilor de
ă
Autorul acestor rînduri ş În mod curent
În locul becului nitrafot o ă fulger ă
(36 W secx 5710 fulgere pe fiecare ţ ă a peliculei).
4. ă solarizare pelicula se introduce Înapoi
pe bobina dozei, care se ă În ă pentru
înmuierea gelatinei, iar apoi se ă developarea
ă În care apar imaginile pozitive mono.,.
crome În fiecare dintre cele trei straturi.
5. Filmul se ă energic În ă ă
6. ă ă se ă «albirea», pentru în-
ă din emulsie a granulelor de argint reduse
În prima developare.
7. ă o ă ă tot În ă ă
ă la ă ă a ţ galbene
ă de solutia de albire.
8. Nefiind ă se ă într-o ţ ce
ţ ş ţ de ă a gelatinei. Uneori,
aceste ă ţ se ă sub denumirile de
«fixare» ş «tanare» sau «stabilizare».
9. ă ă ă pelicula se pune la uscat
ă de surse de ă ă ş praf. Întrucît apa de
ă ţ de ă o ă cantitate de
ă minerale ş ă uscare, pe ă pot
ă pete cu aspect ă autorul ă
folosirea ş special foto (din ţ
ORWO F 905), ă de o imersie de cîteva minute
În ă ă
Set de solutii pentru filme color reversibile original
Il>
ORWO, Pelicula ORWO UT 16 sau UK 16 Tabelul
Codul
solutiei
Timpul Tem
Denumirea operatiei În ratura
minute În O·C
elopare ă
b-negru O RWO-09 32 18±O,5
25 max.17
5
ă ORWO-13
10 18±O,5
25 max.17
O RWO-57 5 18
5 max.1
ORWO-71 5 18
5 max.17
ă ă În ă
ă
ORWO-205 5
25
Au fost indicate, ă cum se ă seturi de
ţ de ţ ă ă Acestea sînt
cele mai sigure atît În ţ dozajului, a preciziei
ă cît ş În ţ ă ţ
În numerele viitoare vom publica ă ş ţ
ă care ă se ă prepara ţ indicate mai
sus, ă ţ acestora, modul lor de ă
cît ş ă ţ de utilizare În alte scopuri ale
ţ deja ţ
C NTEINER
PE TRU
EV LOP
Realizarea timpilor ţ de tratare În ă preve-
nirea lipirii copiilor Între ele ş transportul dintr-o
baie În alta, ă cu ă sînt ţ care distrag
ţ amatorului de la ă principale pe care
le are de executat În laborator. ţ acestei pro-
bleme este: conteinerizarea.
Dispozitivul conteiner pe care vi-I propunem per-
mite tratarea În ţ de ă securitate a cinci
pozitive 6,5 x 9 cm, simultan.
Copiile pozitiv sînt introduse Între lamele conteine-
rului, ş cum ă filmul Între spirele tancului de deve-
lopare. Se ă astfel ţ de 4 mm Între copii
18
ax. 17
DISPOZITIV
1
ă sau ţ ă
ş pun probleme de travelinB.
care sînt, uneori, foarte dificile. In
cazurile acestea. cursa este ă
la lungimi de ordinul a centimetri
sau zeci de centimetri. dar ă
rile sînt foarte fine ş zona de pu-
nere la punct este ă
Dispozitivul din figura ă ă
ne poate fi de un real ajutor pentru
realizarea minitravelingu rilor.
ţ ă dintr-un ă
rucior care ă pe cele ă ţ
ale ş ş c,are ă apa-
ratul de filmat. Se ţ ă
din ă de 1-2 mm ş din patru
mosoare din material plastic sau
din lemn care ă rolul ţ
Se ţ ă În primul rînd
cele patru mosoare la strung, astfel
ÎnCÎt generatoarea ă ţ conice
ă ă 45° ă de ă si cilindrul
!ngust ă nu ă ţ
In ă sînt ă cotele pentru
o ţ ă de 20 mm diametru.
Prin gaura ă a mosoarelor
se trece ă ă joc un ax care ă
dintr-o ă ă de pix cu
ă dintre mosoare se
ă fiecare pereche
ă alerge corect pe ţ
Pentru ţ acestei dis-
ţ Între mosoare se ă ş
totul se ă pe ax cu
unor pene din ş de
lemn. acest fel am realizat ţ
Corpul ă se confec-
ţ ă din ă asigurînd un joc
de 2-3 mm Între aripile îndoite ş
capetele mosoarelor. Jocul se va
compensa cu ş din pertinax,
care vor împiedica ă late-
rale ale corpului ţ ă de ţ dar
permit rotirea ş ă a acestora.
Pentru a se preîntîmpina deschi-
derea aripilor. acestea se vor rigidi-
za cu ajutorul a ă nervuri lipite
cu cositor.
Pe unul dintre capetele uneia din-
tre axe se ă o ă care
permite ţ ă a ă
dorului.
Aparatul de filmat se ă dea-
supra ă ca În figura ă
ă prin intermediul unui cap
panoramic, care permite ş
În jurul axei proprii simultan cu
ş de ţ
Este de dorit ca suportul ă fie
orizontal sau aproape orizontal,
tru ca aparatul de filmat ă
ă nu alunece «din proprie ţ
ă
Pentru cazurile În care trebuie
ă ă cu standul inclinat ne vom
servi de un des-
ă a cu
ă astfel
Între ţ ş stratul de ă ÎnCÎt
vor ă frecarea ş vor Împiedica
ă ă
les, deplasarea acestuia se va face.
mai greu. constructive
stau la Îndemîna constructorului.
ş prevenirea Îndoirii cu ş ţ din ţ
de revelare. Agitarea ţ se face prin ş
ă
de la una sau ă
Styrenul are dezav
acizi, deci Ş de so
acestea, vi-I ă Ţ seama de coeficientul mediu de ş
ale unui film color, sînt necesare 5--6 conteinere pen-
tru a avea Întotdeauna cel ţ unul uscat disponibil
pentru ă ş pentru a se putea aplica tehnologia
de developare În trepte.
Materialul cel mai la ă pentru corlfec:tlc •.nit'E
acestui dispozitiv este styrenul. pe
65
1+---63 ----1101

B-B
c-c
ă de lemn
mode de prelucrare
sol
cu ţ În ă
problema ă de la inceput a cu
dorite, deoarece aceasta se poate ţ chiar
Îndoirea ă . area ţ
indrepta umerii de
p ş pe care '10
M ul ţ pentru lipire poate fi s
benzenul sau fenolul.
Se trece la Îndr ale ale blocurilor
de lame, li mm pe cîte
un ă al ă bloc de lame ş solidarizarea blocu-
rilor Între ele cu ajutorul a patru ş de 96 X 5 mm
prin lipire, ca În figura ă ă
ă ţ laterale au rolul ă împiedice alunecarea
copiilor atunci CÎnd se ă baia. Înainte de solidarizare
se va verifica ă o fotografie ş ă ă ş
Între lame.
ă ă cu copii pozitive, conteinerul va
parcurge toate etapele procesului de developare ă
la ă ă ,Uscarea lui se face liber sau cu aju-
torul aerului cald.
Nu este ă ă ă de copii
prelucrate simultan peste cinci, deoarece aceasta ar
necesita ă cu adincime mare si modificarea În salturi
a caracteristicilor chimice ale ţ
ă de ă În timpul ă scade
de cinci ori ş În plus se pot utiliza ă verticale de
developare. Dar despre acestea Într-un ă viitor.
ş a ă ţ a fost ă
în ă trecut al revistei noastre ă ă intrebu!n-
ţ ă vari de. Pentru amatorii de ţ el poate deveni
un pup tru de filmare foarte comod.
Pentrd axa ă a sistemului s-a ales ţ verti-
ă pent .. ., a se realiza ş ă ş
foilor de celuloid cu desenele. S-a ales ţ
minare ă a se evita trecerea t'lIIr",nt .. I 'lij
de aer cald pe rama suport, ceea ce ar
ă foilor celuioid. ă ţ de ilu-
minare mai ă ş avantajele ş ă
pupitrului de lucru ş ale unor ă ţ de pliere
limitat.
demontarea !lecului ş rabatarea capa-
poate deveni un mic pentru
pe care ie pentru
e necesare sînt lemnul de ă calitate
cat), o ă ă ă «ape», clei de ă
un fasung, un ă ş în ş
ă În ă precedent al
ă dintr-un schelet de lemn cubic
prinderea unui perete fix, prin interme-
va face solidarizarea cu ţ cinestan-
rabatabil:1)rin care trece fasungul
c, ş ramei de desen ş introdu-
cu asigurarea unghiului de 45
0
din ă
estii de îmbinare sînt. prezentate În de-
atorul va adopta sol ' pund
or sale de prelucrar
mportant ca în final ă s
ş suficient de ş ă În
sliFlde
sI/eia malti pozi!ionore
oglinda
nii parazite, eubul se ş cu orice material
(carton, ă etc.) pe cele trei ţ ă libere.
Dimensiunile ţ depind de ă ramei
de desen, iar determinarea lor nu constituie o proble-
ă Se ă ca ţ barelor de lemn în-
ţ ă fie de cel ţ 1 x 1 cm, astfel incit
ă trebuie ă ţ ă pentru solidarizare cuie
sau bolduri ă nu ă ă ă
Pentru ţ unei ă corecte este re-
comandabil ă ă toate regla}ele o ă
ă ş ă ă cu ajutorul unor repere pe ţ
ţ de filmare.
m
De multe ori, În cadrul ne sînt necesare sehute,
deoarece anumite ţ nu pot avea loc sub o puternid De aceea nu
este ă ă ş ţ unor de ţ sau ztpadi ş anumite
ă care ne permit ă ajungem la temperatun sub zero grade.
Astfel. ă ă A. din sarea respectivi cu 100 g de sau
ţ o ă de tOc. .
ţ
ă de sodiu (NaCI)
Suffat de a.moniu [(NH"lzSO,,]
ă de amoniu (NH,..O)
ă de calciu (Ca.C1
2
• 6H
2
0)
Azotat de amoniu (NH ... NO
i
)
A lrame
331
621
25
1
14]·,
45
1
-21
0
-1go
-15
0
-SSO
-1,0
ă cum ş aliajele ""int ş amestecuri din ă sau mai multe metale.
luate în ţ bine definite ş care prezinti ţ superioare in ţ
ţ la coroziune. a temperaturii de topire. a Ş ţ de prelucrare etc.
Sînt anumite aliaje care au un punct de fuziune (de topire) foarte sd,zut În com-
ţ cu cel ai metalelor din care este a.dtuit. in anumite ţ pe are le avem
de efectuat În laborator aceste aliaje cu punct de fuziune ă ne sint folositoare.
ă ă ă ţ ă dintre aceste aUaje. De ea inceput trebuie si aritim
ă topirea metalelor se face Într-un creuzet de ţ la ă ă ce se ţ
un amestec omogen de ă Iad ş ţ celor ă afiaje ş flJzibile:
Aliaju' Newton are punct de topire 94.5°C ş ţ
Bismut - 8 ă ţ in greutate;
Staniu -:3 ă ţ În grelJtate;
Plumb - 5 ă ţ În greutate.
AUajul Wood are punct de topire 65
0
C ş ţ
Bismut - 4 ă ţ În greutate;
Cadmiu -1 parte. În greutate;
Staniu -1 parte, În greutate;
Plumb - 2 ă ţ În greutate.
Atributele noului cronometru digital «Seino» -
ă cum ni-! ă prospectele industriei elec-
tronice japoneze - par ă nu se mai ă doar la
ă precizie de cronometru sau deosebita stabilitate
in timp ă de vreun factor exterior). Argu-
meniul ş atributul suplimentar il constituie - ş
cum se vede ş din fotografie - noua linie construc-
ă deosebit de ă
du-se cele din
ţ lemnului se
hîrtie ă ă apoi CI.!
ă propunem din nou si ţ
asupra altorefette cam apar in
urma unor ţ simple. unele
intilnite zilnic in viata dv.
1. Cu ţ am observat ei atunci
cind 'inv'irtim cu ţ intr-o ş
ă cu ceai firicelele de ceai sint
aruncate spre exterior. Scoatem Un-
ţ ş vom constata ă ele se vor
aduna" peste ţ timp. Ia mijloc.
Care este efectul ă de
acest fenomen ş in ce ă ă se
ă ş el cu formarea meandrelo!"
la fluviU
2. Posibil ă ţ dintre dv. ţ
vizut o curiom ă de birou aS
ă abajur se ş incontim.m
ă ă fie antrena.t de un motor sau
alti ţ ă Nu este altceva
decît «moara ă descope-
riti de cunoscutul fizician Crooks
acum 100 de ani ş redescoperitl
utilizatl la reclamele
principiu. ea se com-
pune dintr-o sferi de ă În care
se ş o cruce cu patru ţ
orizontale avînd la ă ă
ţ cite o ă ţ ă lucitoare. Pe
spate ă sint inne,rite. ţ
aprecla in eare ţ moara se va
roti in seMul acelor ceasornlcului
sau inversl Care este efectua fizic
ce sti la baza acestei mori 1
3. De cite ori ar trebui ă se invir ..
teasei Plmintui mai repede in Jurul
axei sale pentru ca la ecuator corpu-
rNe ă nlJ aibi grelJtate 1
4. Avînd ia ţ un vas de
ă plin cu ă o steri de lemn ş
o rigii gradati. ţ putea ă determi-
ţ densitatea lemnului din care
este ţ sfera 1
5. Un ş mic. ş Într-o vale.
vrea si se ă ca urmare se
construiesc CÎteva pe un pla-
tou situat ia ° ă ţ de circa 150 m
de restul aselor. Cu
ce noUe ţ
locatarii. in ş au ă
serie de sesidrl critice la adresa
sehute a gazelor menite a
utilizate În ă Din care
parte a ş - cea de JOI sau
cea de sus - au venit aceste sesidri
ş care este expl ţ ă in acea
parte gazul metan are o presiune
mai ă
A. DiENIE:S
COiTloonlent:ele \.1::11;:6<1.1.1'11<1, amidonu! ş
dorura de amoniu) se Într-o cantitate
ă de ă apoi ţ se ă ş se (omple-
SINGURI
de de
pe UnUle dad
...... Jt\\""'1'1"'.·2\!'; ă acest procedeu ă va le
Apoi ţ
pe o ă
cuvinte ţ ă ă ţ or-
dinea lor.
o
<>
ă cu ă ă la 1 000 mI.
ă uscarea celui de-al doilea strat se trece la
precipitarea halogenurii de argint În masa emulsiei.
prin pensularea ţ de ă cu ă
ţ
azotat de argint - 10 g ;
acid citric - 8.5 g;
ă - ă la 1 000 mi.
ţ se ă la lumina ş a unei limpl
de laborator.
ţ ă CÎte un punct pentru fiecare ă
puns corect. ţ punctele ţ la am-
bele teste ş ţ la ă etalon
care ă ă calitatea memoriei d\'.
Memorie ă foarte ă 23-32 puncte
Memorie ă ă 19-22 puncte
Memorie ă ă ă 16-18 puncte
Memorie ă ă 0-15 puncte
Anton TABACHIU
psiholog
ă uscarea emulsiei. materialul fotosensibil este
gata preparat. apt pentru a fi utilizat pentru copiere.
Emulsia astfel ă fiind ţ sensibili. pozl-
tivele se vor executa numai prin copiere-contact. Ia
lumina unui bec puternic sau. ş mai bine. Ia lumina
zilei.
Developarea ş fixarea imaginii se ă conco-
mitent. in ă amestec de ţ
ţ A
azotat sau acetat de sodiu - 50 g;
api fierbinte (maximum SOoC) .. - ă la 400 mI.
ţ B
tiosulfat de sodiu cristalizat - 200 g;
ă fierbinte (maximum 6SOC) - ă la 600 mI.
ţ A se ă in ţ 8, amesteCÎnd continuu.
ş dupi 10 ore, se decanteazi ş se filtreazi.
in timpul ă pozitivului in ă ţ
imaginea apare la inceput Într-un ton galben-oranj,
care apoi ă treptat in maro. Aici vom intrerupe
prelucrarea. ă se ş timpul de prelucrare
peste cel În care ţ ţ de maro, imaginea
ă mai departe Într-un ton dezagreabil gri-verzui
ă ă
În final. pozitivul se ă În ă ă minimum
2S de minute ş se ă la un loc ferit de praf ş la
maximum 40
0
C.
It
ă seriilor ş
emise ă in 1970 se
1 041 de valori (in aceste cuprinse
ş timbrele care, ş circumscrise altor zone ş
subiecte tematice, cuprind - in realizarea lor-
ş importante elemente tehnice ţ ă
la timbrele emise acum 4-6 decenii),
Prima ă ă incorporlnd elemente
tehnice ă din anul 1900 (marca de 25 de
bani CMR 188); desenul ă ţ ş ă podul de vase
folosit la trecerea armatei peste ă la Începu-
tul ă din 1877. Intimplarea face ca ă
ă ă ă ă ş o eroare, ea ă nu
numai În culoarea ă ă ţ ci ş in
verde-oliv, constituind astfel eroarea ă
sub Nr. 188E.
Emisiunea fila-
ă
«Sistemul Por-
tile de fier ilus-
ă termina-
rea Hidrocen-
tralei de la Por-
Iile de Fier.»
UMOR
m
vÎsle».
Cu ă traverse din lemn vertkali
tot din lemn, ţ ţ desenului, reali-
ă cadrul necesar pentru cele ă visle. ă cum
se ă una dintre cote le traverselor
cu «X».
ă ţ N:H __ -riT<t1'
Ă DE MATERIA E
fi Saltea pneumatid
1
T Traverse 2 Lemn tare 20 x 100 x
S Stilpi n:rticai<j 2 tare x 350
F ţ 2 m.oaite Dt.! ă desenului
V Vkje Lema tare sau pb:caj conform desenwlui
Ş peKJ"1I ţ made SM! aJ:ami
e
t.nwerR
<::niiiill'l't"'lillll"i P1!'PtrtJ
.c FIlIllIf'CiI:e1:i
S!S3x50
ţ melcanice (y'aUo nl:tli ă
ţ cea mai ă uzilizare
sport etc.) - noul concurs «Tehnium» va
numeroase
ă viitor al revistei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful