P. 1
Licenta Final

Licenta Final

|Views: 720|Likes:
Published by Marcu George

More info:

Published by: Marcu George on Mar 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/22/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR Programul de studii Contabilitate şi informatică de gestiune

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător ştiinţific Lect. dr. Baba Mirela

Absolvent Jinga Sonia Denis

Braşov, 2011

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR Programul de studii Contabilitate şi informatică de gestiune

Contabilitatea şi analiza operaţiunilor de comerţ exterior Studiu de caz: Sc Holver Srl

Conducător ştiinţific Lect. dr. Baba Mirela

Absolvent Jinga Sonia Denis

Braşov, 2011

CUPRINS LISTA FIGURILOR..............................................................4 LISTA TABELELOR.........................................................5 INTRODUCERE..............................................................................................1 CAPITOLUL 1.................................................................3 CONSIDERAŢII PRIVIND OPERAŢIUNILE DE COMERŢ EXTERIOR...3 1.1. Consideraţii generale privind exportul de mărfuri .................................4 1.2 Consideraţii generale privind importul de mărfuri ..................................6 1.3 Regimul vamal al exportului şi importului de bunuri....................7 1.4 Consideraţii generale privind schimburile comerciale intracomunitare. .9 1.4.1 Consideraţii generale privind livrările intracomunitare ................11 1.4.2 Consideraţii generale privind achiziţiile intracomunitare................12 1.5 Regimul TVA al operaţiunilor de comerţ exterior........................13 1.6 Modalităţi de plată internaţionale.............................................................15 CAPITOLUL 2...........................................................18 PREZENTAREA SOCIETĂȚII S.C. HOLVER S.R.L....................18 2.1 Înfiinţare, denumire, capital .....................................................................18 2.2 Domeniul de activitate.....................................................................19 2.3 Structura organizatorică............................................................................21 2.4 Parteneri comerciali........................................................................22 2.5 Analiza principalilor indicatori economico-financiari..............................22 2.6 Evoluţia comerţului exterior al României în perioada 2008-2010 ..............................................................................................................................27 CAPITOLUL 3...............................................................30 STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA ȘI ANALIZA..................30 OPERAȚIUNILOR DE COMERȚ EXTERIOR LA SC HOLVER SRL........30 3.1 Organizarea contabilităţii privind activitatea de comerţ exterior la Sc Holver Srl .............................................................................................31 3.2 Monografie contabilă privind principalele operaţiuni economicofinanciare ............................................................................................................31 3.3 Aplicaţie informatică privind activitatea societăţii Sc Holver Srl...........47 Fig. 3.22 - Raport privind plăţile efectuate......................................55 CAPITOLUL 4................................................................56

................Evoluţia comerţului exterior al României în perioada 2008-2010 ..........Evoluţia raportului de schimb........1 ...17 Grafic 2...................Evoluţia comerţului intracomunitar al României în perioada 2008-2010.......30 ...1 ....................................29 Grafic 2.........CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI........................................56 BIBLIOGRAFIE.........................................Schema derulării acreditivului documentar.................28 Grafic 2.......2 ...........................................................3 .......................62 LISTA FIGURILOR Figura 1................................60 ANEXE...................

...25 Tabel 2...................….26 Tabel 2..........28 Tabel 3................1 ..........5 ......5 .........…....1 .................Calculul diferenţelor de curs valutar……………………………………….9 .......44 Tabel 3....Fişa de calcul a exportului în condiţia de livrare CFR (CAF)…………….....…...................3 ...8 ......43 Tabel 3...............24 Tabel 2............4 ...10.LISTA TABELELOR Tabel 2........Calculul indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate.......Evoluţia raportului de schimb în comerţul exterior de bunuri.Calculul diminuării de taxe datorate în vamă ………………………………..............Situaţia indicatorilor de gestiune......Fişa de calcul a importului în condiţia de livrare FOB……………………..........24 Tabel 2.......................................................32 Tabel 3..2 .44 Tabel 3.................19 Tabel 2......Calculul comisionului vamal…………………………………………….........36 Tabel 3.Calculul indicatorilor de gestiune..7 ...........Structura asociaţilor.....…….....6 ...............39 Tabel 3..Calculul taxei pe valoarea adăugată………………………………….............44 ....Calculul diferenţelor de curs valutar……………………………….......37 Tabel 3.....4 ....3 .34 Tabel 3..Fişa de calcul a importului în condiţia de livrare CIF…………………........39 Tabel 3......Calculul taxei vamale……………………………………………………….......Fişa de calcul a exportului în condiţia de livrare CIF……………………....Situaţia indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate.2 .6 ............

.

determină majorarea sau diminuarea venitului naţional produs în exterior. reprezintă un factor important al creşterii economice. comerţul exterior reprezintă o temă actuală. dinamica fluxurilor internaţionale de capital. după cum surplusul de ofertă în raport cu cererea este valorificat pe piaţa externă. Într-o economie deschisă spre exterior lipsa unei oferte pe piaţa internă este înlaturată prin export. Pe lângă faptul că este un puternic factor al creşterii economice. 1 . ducând la creşterea intercondiţionării economiei între ţările lumii. Creşterea economică a oricărei ţări este rezultatul acţiunii conjugate a două categorii de factori: interni şi externi. Indiferent de mărimea sau de bogăţiile unei ţări. Am ales această temă deoarece. conferă valenţe multiple comerţului exterior. în vederea creării şi menţinerii unor avantaje competitive durabile. un rol deosebit de important şi în continuă creştere îl are comerţul exterior. restabilindu-se astfel echilibrul cerere-ofertă. Comerţul exterior. dar şi răspândirea rapidă a tehnologiei. Factorii interni sunt legaţi de eforturile pe care le depune fiecare popor pentru a-şi dezvolta economia. Prin urmare. în funcţie de raportul dintre valoarea naţională şi valoarea internaţională a mărfurilor care fac obiectul relaţiilor comerciale internaţionale. orice ţară este nevoită să apeleze la comerţul exterior. acesta asigură realizarea produsului social.INTRODUCERE În condiţiile economiei mondiale actuale. În primul rând. în condiţiile în care structura cererii diferă de structura ofertei. dar şi atragerea investiţiilor străine. Sporirea volumului şi diversificarea tranzacţiilor transfrontaliere cu mărfuri. aceasta nu işi poate asigura toate produsele de care are nevoie. ca ramură distinctă a economiei naţionale. Printre factorii externi. dezvoltarea oricărui stat nu se poate baza exclusiv pe resursele interne şi pe rezultatele economiei naţionale. în timp ce factorii externi sunt legaţi de participarea ţărilor la circuitul economic mondial. numai din producţia proprie. determinat de internaţionalizarea afacerilor şi determinant pentru procesul de globalizare. pentru România sunt deosebit de importante intensificarea participării la schimburile economice internaţionale de bunuri şi servicii. iar în al doilea rând. Relaţiile dintre piaţa internă şi cea externă sunt o componentă a mecanismului de acţiune a legii cererii şi ofertei şi a creării echilibrului economic.

În acest context. Lucrarea se încheie cu un capitol de concluzii şi recomandări. Având în vedere complexitatea operaţiunilor de comerţ exterior. regimul vamal şi regimul TVA al acestor operaţiuni. Atât importatorii. este de asemenea relevantă. presupun o serie de implicaţii de ordin juridic. s-a impus armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a statelor membre. deoarece oferă informaţii cu privire la evoluţia comerţului exterior pe parcursul anilor 2008-2010. modalitatea de realizare a operaţiunilor de import-export. astfel încât acestea să aibă un efect pozitiv asupra economiei naţionale. Capitolul 2 „Prezentarea societăţii Sc Holver Srl”. care se concretizează în export şi import de bunuri. 2 . cât şi exportatorii trebuie să ţină cont în realizarea operaţiunilor de comerţ exterior. fluctuaţiile cursului valutar. financiar. am studiat aspecte legate de exportul şi importul de mărfuri pe cont propriu cu încasare la vedere. În capitolul 3 intitulat „Studiu de caz privind contabilitatea şi analiza operaţiunilor de comerţ exterior” sunt prezentate principalele operaţiuni economico-financiare efectuate de Sc Holver Srl în luna ianuarie a anului 2011. Odată cu aderarea României la Uniuniea Europeană. descrie domeniul de activitate al acestei societăţii. de natura mărfurilor. partenerii comerciali şi nu în ultimul rând analiza poziţiei financiare şi a performanţelor întreprinderii. Astfel. preţurile şi documentele utilizate în aceste tranzacţii. structura organizatorică. ce are ca scop generarea unor rapoarte referitoare la activitatea întreprinderii. condiţiile de livrare a mărfurilor. produsele oferite. pe baza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere. Tot în acest capitol am dezvoltat o aplicaţie informatică. Prima parte a lucrării. Analiza comerţului exterior a ţării noastre. au apărut noţiunile de achiziţie şi livrare intracomunitară. stabilitatea economică şi politică din ţările respective. şi aduce argumente solide cu privire la influenţa acestuia în economia ţării. intitulată „Consideraţii privind operaţiunile de comerţ exterior.” cuprinde noţiuni teoretice referitoare la operaţiunile de comerţ exterior. intervenind modificări semnificative în domeniul fiscal. fiscal şi contabil. referitoare la activitatea de comerţ exterior.Lucrarea este structurată în patru capitole. care sintetizează problemele analizate pe parcursul lucrării. achiziţii şi livrări intracomunitare.

în funcţie de interesele economice ale părţilor. sau operaţiunile comerciale combinate. 2008. În condiţiile economiei mondiale actuale. Ed.1 Tranzacţiile de comerţ exterior sunt o formă a afacerilor internaţionale. transporturi). numit şi comerţ invizibil. pag 11 3 Vişan D. 2005. precum reexportul. deoarece cuprinde operaţiunile conexe operaţiunilor de export–import (asigurări. pag. turismul şi. lucrări. Brâncuşi” din Târgu Jiu. Analele Universităţii “Ct.CAPITOLUL 1 CONSIDERAŢII PRIVIND OPERAŢIUNILE DE COMERŢ EXTERIOR În cadrul procesului complex de racordare a economiei naţionale la fluxurile economiei mondiale. Ed. deosebim două componente esenţiale ale comerţului exterior: operaţiuni comerciale internaţionale şi alianţe şi cooperări economice internaţionale. Economică.. Iaşi. 3 Conform acestei definiţii. compensaţiile. un rol important îl are comerţul exterior. Principalele forme de alianţe şi 1 2 Paliu-Popa Lucia. Contabilitatea în comerţul exterior. operaţiunile financiare. licenţe. în domenii diferite de activitate. consignaţia sau depozitul. reprezentarea sau comisionul. Acestea din urmă. asigurările. Tot în această categorie se include şi comerţul internaţional cu servicii comerciale. lucrări şi servicii. ce au ca scop dezvoltarea unei strategii comune. dezvoltarea oricărui stat nu se poate baza exclusiv pe resursele interne şi pe rezultatele economiei naţionale.11 3 . care. Nr. 1 / 2009. Operaţiunile comerciale internaţionale reprezintă o formă de interdependenţă între întreprinderi şi economiile naţionale în sfera comercializării şi se concretizează în import şi export de bunuri. ce au ca obiect schimbul internaţional de mărfuri şi ca bază interdependenţa între ţări în sfera comercializării. în condiţiile economiei de piaţă a devenit unul dintre factorii determinanţi ai creşterii economice. pag 285 Popa Ioan.2 Comerţul exterior este o ramură distinctă a unei economii naţionale. durabile. Seria Economie. Sedcom Libris. Alianţele şi cooperările internaţionale reprezintă o formă complexă a relaţiilor economice dintre state. operaţiunile la bursele de mărfuri etc. licenţe. Bucureşti. în general orice activitate care generează schimburi de bunuri şi valori între persoane nerezidente. reprezintă tehnici utilizate pentru facilitarea schimburilor. switch-ul. care cuprinde operaţiunile comerciale sau de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică în raporturile cu străinătatea privind vânzarea-cumpărarea de mărfuri. Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior. servicii.

Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior. Camera de Comerţ şi industrie a României. Consideraţii generale privind exportul de mărfuri Exportul contituie unul dintre cei mai importanţi factori de creştere economică şi de dezvoltare a comerţului exterior.5 1. Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior.cooperări internaţionale sunt cooperările pe baze contractuale în care pot fi incluse contractele de licenţă. Ca urmare. Ed. subcontractarea etc. exportul de mărfuri se împarte în două categorii: export de mărfuri pe cont propriu şi export de mărfuri în comision. pag.4 Viziunea strategică a EXIMBANK pentru sprijinirea exportului are în vedere mecanisme şi instrumente financiar-bancare care susţin creşterea productivităţii şi competitivităţii agenţilor economici.. incasso sau ordinul de plată. iar după termenul de decontare a mărfurilor exportate distingem export cu încasare la vedere şi export pe credit comercial. Bucureşti. Aceasta a fost înfiinţată în anul 1992 şi are ca obiectiv principal acordarea de sprijin financiar exportatorilor sau importatorilor români. pe care le vând în străinătate în nume propriu şi totodată pe contul şi pe riscul lor. astfel încât produsele româneşti să poată concura pe pieţele internaţionale prin calitate. Ed. rezultatele activităţii de export sunt reflectate în gestiunea societăţilor de comerţ exterior.1. pag 20 www. Exportul de mărfuri pe cont propriu reprezintă o modalitate indirectă de realizare a exportului şi se caracterizează prin faptul că societăţile de comerţ exterior cumpără mărfuri de la producătorii din ţară.Gheorghe. 4 5 Popa Ioan. francizarea.Pro Universitaria. livrarea mărfurilor la extern şi trimiterea facturii spre încasare folosind acreditivul.V. Autoritatea Naţională a Vămilor şi Banca de Export-Import a României. şi anume EXIMBANK. 2008.6 Exportul de mărfuri pe cont propriu cu încasare la vedere presupune achiziţionarea şi decontarea mărfurilor cu unităţile producătoare.eximbank. Astfel se asigură cadrul dezvoltării unor sectoare de export sustenabile cu impact de durată asupra dezvoltării economiei naţionale şi a ocupării forţei de muncă. tehnicitate şi unicitate. Principalele instituţii şi organisme care realizează în România activităţile privind comerţul exterior sunt: Departamentul pentru Comerţ Exterior. 86 4 .ro 6 Lepădatu. Economică. Centrul Român pentru promovarea Comerţului. După modalităţile de realizare de către societăţile de comerţ exterior. în scopul creşterii competitivităţii acestora şi acoperirea riscurilor comerciale la niveluri comparabile cu cele oferite de instituţii similare din ţările dezvoltate. Bucureşti 2010.

Gheorghe. Universitaria. pag. Acestea au fost revizuite pe parcurs.7 Cele mai utilizate preţuri externe în exportul de mărfuri sunt: FOB (Free on Board) portul românesc de încărcare.Contabilitatea comerţului exterior. Deşi nu au un caracter obligatoriu. CAF (Cost and Freight) sau CIF (Cost.V. încă din anul 1936. Acestea se referă la interpretarea uniformă a obligaţiilor vânzătorului şi cumpărătorului privind derularea contractului de vânzare internaţională referitor la livrarea mărfurilor. exportul de mărfuri pe cont propriu are la bază contracte ferme încheiate de către societăţile de comerţ exterior atât cu unităţile producătoare. pag 18 Bălună R. În funcţie de condiţia de livrare convenită se diferenţiază nivelul şi structura preţului extern. pag. 13 9 Lepădatu. Elementul fundamental al contractului şi obiectul principal al negocierilor în vederea contractării este preţul. Insurance and Freight). În acest sens. Bucureşti 2010. Atât în cazul exportului. Bucureşti. 2008. în condiţia de livrare FOB portul românesc de încărcare. Preţurile interne de export sunt expresia valorii mărfurilor destinate exportului. În toate cazurile. datând din anul 2000. 2007. preţul extern cuprinde şi transportul pe parcurs extern. societăţile de comerţ exterior achită unităţilor producătoare contravaloarea mărfurilor în monedă naţională din fonduri proprii sau din 7 8 Popa Ioan. cât şi în cazul importului.Din punct de vedere juridic. Ed. preţul extern cuprinde doar preţul mărfii. Economică. 88 5 . Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior. cât şi cu unităţile prestatoare de servicii şi cu clienţii externi. iar în condiţia de livrare CIF preţul extern cuprinde pe lângă preţul mărfii şi transportul extern şi asigurarea pe parcurs extern. decontarea mărfurilor care fac obiectul exportului pe cont propriu se face pe fluxul circulaţiei lor:9 la cumpărare. cuprinde 13 condiţii de livrare. structurate în 4 grupe.Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior. cote de service sau dobânzi. repartiţia cheltuielilor. Ultima ediţie. În condiţia de livrare CAF. Camera internaţională de Comerţ de la Paris a publicat reguli cu caracter internaţional cunoscute sub denumirea de INCOTERMS (International Comercial Terms).. Acesta se împarte în două categorii: preţuri interne de export şi preţuri externe de export. transferul riscurilor şi formalităţile documentare privind trecerea mărfurilor de la vânzător la cumpărător.. negociate între unităţile producătoare şi societăţile de comerţ exterior.8 Din punct de vedere financiar.Pro Universitaria. Ionescu I. Craiova. Astfel. nivelul şi structura preţurilor internaţionale diferă în funcţie de condiţia de livrare şi de modalitatea de decontare. Ed. Ed. acestea sunt utilizate pe scară largă în comerţul internaţional. Goagără D. la preţurile de mai sus se mai pot adăuga diverse comisioane.. în timp ce preţurile externe de export reprezintă preţurile negociate cu partenerii şi cu clienţii externi.

care se transformă în lei la cursul de schimb al zilei. importul de mărfuri pe cont propriu are la bază contracte ferme încheiate de către societăţile de comerţ exterior atât cu furnizorii externi.V. societăţile de comerţ exterior reflectă în contabilitate atât cheltuielile şi veniturile din comercializarea mărfurilor la extern pe cont propriu. pag. cât şi alte cheltuieli generate de derularea exportului. 197 12 Idem. ca şi în cazul exportului de mărfuri preţul extern FOB. care se transformă în lei la cursul de schimb al zilei. pag. La decontarea cu clienţii externi societăţile de comerţ exterior încasează mărfurile vândute în valută. preţul extern CFR (CAF) şi preţul extern CIF. pag.10 Din punct de vedere juridic. Ed. Ed. furnizorii prestatori de servicii pe parcurs extern.2 Consideraţii generale privind importul de mărfuri Importul de mărfuri pe cont propriu reprezintă o modalitate indirectă de realizare a importului şi se caracterizează prin faptul că societăţile de comerţ exterior cumpără mărfuri de la furnizorii externi pentru a le revinde pe piaţa internă în nume propriu şi totodată pe contul şi pe riscul lor.. societăţile de comerţ exterior au în vedere valoarea în vamă în valută sau costul de achiziţie în valută transformate în lei la cursul din data negocierii cu clienţii interni sau data vânzării la intern şi marja importatorului. pentru fiecare operaţie de încasare. 1. cât şi cu unităţile prestatoare de servicii şi cu clienţii interni. Preţurile interne de import cuantifică cheltuielile efectuate cu importul de mărfuri şi sunt cuprinse în valoarea de vamă a mărfurilor importate. Din punct de vedere contabil. Bucureşti 2010. diferenţe de curs valutar. 10 11 Toma Constantin C. decontarea mărfurilor care fac obiectul importului pe cont propriu se face în ordinea fluxului circulaţiei mărfurilor:12 societăţile de comerţ exterior achită furnizorii externi. calculându-se diferenţe de curs valutar. iar la livrarea la extern acestea achită serviciile externe (transport. taxele datorate în vamă. Din punct de vedere financiar.Gheorghe. Contabilitatea în comerţul exterior. Sedcom Libris.) unităţilor prestatoare în valută. asigurare. calculându-se şi în acest caz. cu furnizorii externi şi cu unităţile prestatoare de servicii.credite bancare. 168 Lepădatu. Iaşi. 203 6 . rezultatele activităţii de import sunt reflectate în gestiunea societăţilor de comerţ exterior.2005. Prin urmare. comisioane de intermediere etc. La negocierea preţului de vânzare la intern.Pro Universitaria.Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior. Cele mai utilizate sunt.11 Preţurile externe de import sunt preţurile negociate cu partenerii externi.

în principal. obiectul contractului. etc. se aplică automat.13 Elementele contractului sunt: părţile contractului. calitatea mărfii. asupra tuturor bunurilor introduse sau scoase din ţară de către toate persoanele fizice sau juridice. Legea 86/2006. 2008. 2 7 . în funcţie de scopul operaţiunii comerciale şi în funcţie de destinaţia mărfurilor. 13 14 Popa Ioan. calculându-se diferenţe de curs valutar. iar apoi îşi recuperează sumele cheltuite şi îşi realizează profitul scontat prin încasarea de la clienţii interni a mărfurilor din import livrate acestora. Regimul definitiv sau comun. Economică. atât mărfuri produse în ţară. prin care una dintre părţi se obligă să transfere asupra celeilalte părţi proprietatea unui bun al său contra unui preţ. la transport. cât şi mărfuri importate anterior. condiţiile de livrare. modul de efectuare al transportului. Documentele tranzacţiei comerciale internaţionale se referă. controlul şi recepţia mărfii.furnizorii prestatori de servicii pe parcurs intern. Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior. criteriul pentru a determina caracterul internaţional al vânzării îl constituie faptul că părţile contractului îşi au sediul în ţări diferite. este acordul de voinţă între doi parteneri având sediile în ţări diferite. Marinaş Laura. 26 15 Codul Vamal al României. Contractul de vânzare internaţională de mărfuri. pag 20 Belu Mihaela. regimurile vamale sunt de două tipuri: definitive şi suspensive. Joldeş Cosmin. 2003.14 Codul Vamal al României se aplică în mod uniform pe întreg teritoriul României. În practica internaţională. Potrivit Convenţiei Naţiunilor Unite asupra contractelor internaţională de mărfuri (Viena. preţul contractual. 1980). Bucureşti. Fundamentul juridic al operaţiunilor de import-export îl constituie contractul de vânzare internaţională de bunuri sau servicii. iar cele suspensive au ca efect suspendarea plăţii anumitor taxe vamale sau a aplicării unor măsuri de control. cu excepţia celor care sunt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii comerciale. pag. Art. Economică. 1. termenul de livrare. asigurare. în conformitate cu legea vamală şi priveşte toate mărfurile de export şi de import. originea mărfii.3 Regimul vamal al exportului şi importului de bunuri Regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplică în cadrul procedurii de vămuire. Plata furnizorilor externi de mărfuri şi de servicii externe prestate se face prin acreditiv documentar. care se transformă în lei la cursul de schimb al zilei.15 Regimul vamal de export constă în scoaterea definitivă a mărfurilor româneşti de pe teritoriul României. Ed. întocmirea şi transmiterea documentelor aferente tranzacţiei etc. Ed. plata facturii. ambalajul şi marcarea. Sistemul vamal.

importatorul are dreptul de a ridica mărfurile din vamă. 128 Popa Ioan..18 În cazul în care. Aceasta cuprinde date referitoare la elemente de identificare a celor doi parteneri. mijloacele de transport sau orice alte bunuri sunt supuse vămuirii de către autorităţile vamale şi rămân sub supraveghere până la acordarea liberului de vamă. Se foloseşte când locul de încărcare şi locul de descărcare sunt în ţări diferite. importatorul nu prezintă 16 17 Fântână R.Gheorghe. preţul net al mărfii. pag 20 18 Lepădatu. se determină şi se declară de către importator. semnate de încărcător şi de cărăuş. Ed. Foaia de transport. cheltuielile de transport aferente mărfurilor importate până la frontiera română. certificatul de origine şi licenţa de import sau de export.Pro Universitaria.Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior. a contractului de transport. Este de regulă redactată în trei exemplare de către expeditor este semnată de cărăuş şi expeditor. Bucureşti 2010. o concretizare a contractului de transport. reglementează transportul mărfurilor de orice fel. împreună cu destinatarul. care.215 8 . în termen de 30 de zile de la ridicarea mărfii. denumit şi scrisoare de trăsură CMR. reprezintă părţile contractului de transport.17Atunci când determinarea definitivă a valorii în vamă nu se poate efectua imediat. Liberul de vamă pentru export se acordă cu condiţia ca mărfurile în cauză să părăsească teritoriul vamal al României în aceeaşi stare în care acestea se aflau în momentul acceptării declaraţiei de export. condiţia de livrare. În cadrul Uniunii Europene. 2010. după caz. de manipulare. Ed. 2008. Această valoare. cheltuielile de încărcare. acesta fiind obligat să depună la biroul vamal împreună cu documentele prevăzute de reglementările vamale. mărfurile. Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior. este un document întocmit de transportator în cinci exemplare. Bucureşti. foaia de parcurs tip UE înlocuieşte scrisoarea CMR când transportul este supus tarifării obligatorii sau tarifării de referinţă. Documentele însoţitoare ale scrisorii de trăsură sunt factura externă.V. la trecerea frontierei de stat. Pro Universitaria. cu condiţia să constituie o garanţie bănească sau bancară.Potrivit Codului vamal. pag. numărul şi data emiterii facturii externe. costul asigurării pe parcurs extern etc. cheltuielile de transport. la cerere. valuta contractuală şi cursul de schimb. CMR. a documentelor de transport şi a poliţei de asigurare. de desfacere. Bucureşti. Expertiza mărfurilor de import-export.16 Valoarea în vamă reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevăzute de tariful vamal şi cuprinde preţul net al mărfurilor. cu autocamioane. Sorin. Economică. acceptată de autoritatea vamală. punctul vamal de intrare al mărfii pe teritoriul României şi metoda de evaluare folosită. pag. confirmarea într-un document scris. Ed. o declaraţie (DVI) în vederea acceptării regimului vamal de import. certificatul de calitate al mărfii. CMR reprezintă deci.

Comisionul vamal constituie un venit al Direcţiei Generale a Vămilor în scopul dezvoltării punctelor de control pentru trecerea frontierei şi se calculează prin aplicarea unei cote procentuale. incluzând dacă este cazul.4 Consideraţii generale privind schimburile comerciale intracomunitare Comunitatea are ca misiune. Taxa vamală este exprimată în procente şi se aplică la valoarea în vamă transformată în lei la cursul din declaraţia vamală. pag 186 Lepădatu. Taxa vamală reprezintă un impozit perceput de către stat în momentul trecerii mărfurilor peste graniţele vamale ale ţării respective şi se calculează pentru toate mărfurile prevăzute în tariful vamal de import. Taxele vamale de import se determină pe baza Tarifului vamal de import al României şi se percep asupra bunurilor şi serviciilor importate. Ed. 2 9 . o stabilitate crescândă. pag 199 21 Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene. Procedura de vămuire şi de încasare a datoriei vamale aferentă taxelor vamale de import. 19 20 Popa Ioan. o creştere durabilă şi echilibrată. o creştere accelerată a nivelului de trai şi relaţii mai strânse între statele pe care le reuneşte. 21 În acest scop. de regula 0. art. operaţiunea de vămuire fiind considerată încheiată. valoarea vamală este liberă de taxe la punctul de ieşire al mărfii de pe teritoriul naţional. 2008. provenite din ţarile în care se practică acest regim de impozitare. atunci când acestea trec graniţele vamale ale ţării importatoare. autoritatea vamală procedează la executarea garanţiei. Economică. având drept efect eliminarea obstacolelor în calea liberei circulaţii a mărfurilor.. precum şi aplicarea măsurilor de politică comercială este realizată de către autoritatea vamală. Ed. să promoveze o dezvoltare armonioasă a activităţilor economice. la valoarea în vamă a mărfurilor importate vămuite. La export. Bucureşti 2010. au fost desfiinţate barierele vamale între ţările Uniunii Europene. serviciilor. Dispar noţiunile de export şi import în relaţia dintre statele membre.20 1. Bucureşti.Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior. fiind înlocuite de noţiuni noi: livrare intracomunitară şi achiziţie intracomunitară.5 %.V.documente concludente privind determinarea valorii în vamă. Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior.Pro Universitaria. persoanelor şi a capitalurilor. cheltuielile de transport până la frontieră. 19 Regimul vamal de import constă în intrarea în ţară a mărfurilor străine şi introducerea acestora în circuitul economic. prin instituirea unei pieţe comune şi prin apropierea treptată a politicilor economice ale statelor membre.Gheorghe.

precum şi adoptarea unui tarif vamal comun în relaţiile cu ţările terţe. 23 Lepădatu. Informaţiile privind pragurile valorice INTRASTAT se publică anual. Obligaţia furnizării de date statistice Intrastat revine tuturor operatorilor economici care îndeplinesc simultan următoarele condiţii: sunt înregistraţi în scopuri de taxă pe valoare adaugată. Acest sistem a devenit funcţional începând cu 1 ianuarie 2007. realizează schimburi de bunuri cu alte state membre ala Uniunii Europene. valoarea totală anuală a schimburilor de bunuri cu alte state membre ale Uniunii Europene pentru fiecare dintre cele două fluxuri.Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior. odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. Bucureşti 2010. controlul vamal asupra mişcării bunurilor dispare. în Monitorul Oficial al României.Gheorghe.22 Alături de suprimarea taxelor vamale şi a taxelor cu efect echivalent şi de instituire a tarifului vamal comun. Există două categorii de operatori: operatorii economici care în anul anterior au depăşit pragurile valorice stabilite pentru anul în curs vor transmite declaraţia Intrastat pentru toate lunile anului. Din acest motiv. a taxelor vamale la import şi export şi a oricăror taxe cu efect echivalent. a informaţiilor din deconturile de TVA şi a declaraţiilor recapitulative furnizate de Ministerul Finanţelor. pag 334 24 www.1. bunurile nu întâmpină la frontiere nici un obstacol stabilit de stat. iar comercianţii nu mai sunt obligaţi să completeze declaraţia vamală pentru aceste bunuri. realizarea pieţei unice a presupus de asemenea şi interzicerea. 1. implică interzicerea în relaţiile dintre statele membre. în timp ce operatorii economici care depăşesc pragurile valorice în cursul anului. este prezentată în Anexa nr. introduceri respectiv expedieri. a restricţiilor cantitative şi a măsurilor cu efect echivalent. deoarece Comunitatea se întemeiază pe o uniune vamală care cuprinde ansamblul schimburilor de mărfuri şi care.23 Astfel.intrastat. la sfârşitul anului anterior celui pentru care pragurile valorice sunt în 22 23 Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene.Pro Universitaria. Ed. Toate bunurile care sosesc pe teritoriul României din alte state membre ale Uniunii Europene sau părăsesc acest teritoriu având ca destinaţie alte state membre ale Uniunii Europene trebuie declarate în Declaraţia statistică Intrastat.ro 10 .V. Declaraţia Intrastat referitoare la Sc Holver Srl. a fost creat sistemul statistic Intrastat. între statele membre.. pe baza declaraţiilor statistice Intrastat din anul precedent. depăşeste pragul valoric Intrastat stabilit pentru fiecare an.24 Aceste obligaţii se stabilesc de către Institutul Naţional de Statistică. transmit declaraţia Intrastat începând cu luna în care au fost depăşite pragurile valorice. art.Indiferent dacă sunt exportate sau importate.

1 Consideraţii generale privind livrările intracomunitare Se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune. ce permite verificarea valabilităţii datelor de identificare ale persoanelor plătitoare de TVA din celelalte state membre UE. o declaraţie recapitulativă privind livrările sau achiziţiile intracomunitare.Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior.28 Este asimilat cu livrarea intracomunitară cu plată transferul de către o persoană impozabilă de bunuri aparţinând activităţii sale economice din 25 26 Lepădatu. Bucureşti 2010.4. Pentru anul 2011. asigură schimbul de informaţii cu statele membre ale Uniunii Europene privind taxa pe valoarea adăugată. Art. de către furnizor. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unui trimestru calendaristic. indiferent dacă acestea au mai fost declarate. Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA vor depune declaraţia recapitulativă numai în trimestrul de raportare în care ia naştere exigibilitatea taxei pentru livrările/achiziţiile intracomunitare. Acest sistem cuprinde o bază de date online care include pe toţi plătitorii de TVA din Uniunea Europeană. de către cumpărător sau de către altă persoană. Ed. iar pentru expedieri intracomunitare de 900.000 RON. precum şi pentru livrările şi achiziţiile în cadrul unei operaţiuni triunghiulare efectuate. altul decât cel de plecare al transportului sau de expediere a bunurilor. Această declaraţie se mai foloseşte şi pentru reducerea bazei de impozitare a achiziţiilor intracomunitare.vigoare. pragurile stabilite pentru introduceri intracomunitare sunt de 300. Sistemul informatic VIES (VAT Information Exchange System). conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice. publicată în Monitorul Oficial 27 Legea nr. 1.. ca şi un proprietar. în situaţia prevăzută de lege.Gheorghe. 130 11 . completându-se toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării. se rectifică tranzacţii declarate în orice perioadă de raportare anterioară.25 Societăţile care efectuează achiziţii şi livrări intracomunitare au obligaţia înregistrăii în registrul operatorilor intracomunitari.06. în contul furnizorului sau al cumpărătorului. Dacă declaraţia statistică Intrastat urmăreşte mişcarea fizică a mărfurilor. către un stat membru. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare 28 Codul fiscal.V.Pro Universitaria.2010. trebuie să depună la organele fiscale competente.27 În declaraţia rectificativă VIES 390. pag 338 Ordonanţa 54/15.26 Fiecare persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA. decontul de TVA şi declaraţia recapitulativă VIES urmăresc fluxul financiar şi al facturilor.000 RON. de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător.

Ed.30 care cuprinde toate persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează operaţiuni intracomunitare. 132-Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri 12 . Bucureşti 2010. locul achiziţiei intracomunitare de bunuri se consideră în statul membru care a emis codul de înregistrare în scopuri de TVA. de către cumpărător sau de către altă persoană. altul decât cel de plecare al transportului sau de expediere a bunurilor.Gheorghe.Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior.32 Aceste prevederi nu se pot aplica în cazul în care cumpărătorul face dovada că achiziţia intracomunitară a fost supusă la plata taxei pe valoarea adaugată în statul membru în care are loc achiziţia intracomunitară.V. Ed.Pro Universitaria. se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor.. dar nu mai târziu de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care s-a efectuat livrarea bunurilor. Sunt asimilate unei achiziţii intracomunitare cu plată următoarele: 29 30 Lepădatu. Declararea incorectă sau incompletă a livrărilor sau a achiziţiilor intracomunitare de bunuri. Bucureşti 2010.Pro Universitaria. Amenda se reduce cu 50% în situaţia în care persoana impozabilă corectează declaraţia recapitulativă până la termenul legal de depunere a următoarei declaraţii recapitulative.2 Consideraţii generale privind achiziţiile intracomunitare Se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune.. în contul furnizorului sau al cumpărătorului. precum şi în declaraţia recapitulativă 390 în luna în care s-a emis factura. În cazul în care cumpăratorul îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil. pag 348 32 Codul Fiscal. pag 343 OUG 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale 31 Lepădatu.Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior. de către furnizor. Începând cu data de 1 august 2010. ca şi un proprietar.V. s-a înfiinţat în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.România într-un alt stat membru. 31 Locul achiziţiei intracomunitare. în declaraţia 390 reprezintă contravenţie conform Codului de Procedură fiscală şi se sancţionează cu 2% din valoarea tranzacţiei declarată eronat sau nedeclarată.4. 1. de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător. altul decât cel în care are loc achiziţia intracomunitară. Aceste operaţiuni se declară în decontul de TVA. Art.29 Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri. către un stat membru. este locul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor. emis de autorităţile unui stat membru.Gheorghe. Registrul operatorilor intracomunitari.

la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor.35 Dacă bunurile importate nu sunt supuse taxelor comunitare prevăzute anterior. de bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru. 10 şi 11. stabilite ca urmare a unei politici comune. Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun. bunurile sunt plasate într-un regim vamal special. Art. pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul forţelor armate.Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior. ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru. semnat la Washington la data de 4 aprilie 1949. de către o persoană impozabilă. faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adaugată intervin la data la care ar interveni faptul generator şi exigibilitatea acelor taxe comunitare dacă bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe.V. dacă transportul sau expedierea acestor bunuri. 136 -Faptul generator si exigibilitatea importul de bunuri 13 . faptul generator şi exigibilitatea taxei intervin la data la care acestea încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim. privind livrarea intracomunitară de bunuri Lepădatu. în situaţia în care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevăzută la art. În cazul în care. 128. 1. taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare.a) utilizarea în România. în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. la import. 201 35 Codul Fiscal Art.. 142 din Codul Fiscal.5 Regimul TVA al operaţiunilor de comerţ exterior Spre deosebire de export. faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe comunitare. în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. dobândite ori importate de către aceasta. alin. pag.34 Faptul generator şi exigibilitatea intervin. de regulă. 33 34 Codul Fiscal. Ed.Gheorghe. care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord. a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană.Pro Universitaria. Bucureşti 2010. din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse. achiziţionate. în numele acesteia.33 b) preluarea de către forţele armatei române. Pentru bunurile importate supuse taxelor vamale. în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru. cu excepţiile prevăzute de lege. care potrivit Codului fiscal este scutit de taxă pe valoare adăugată. importul de bunuri este o operaţiune ce intră în sfera de aplicare a acestei taxe. extrase. şi la a căror achiziţie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel stat membru.

comisioane şi alte taxe datorate în afara României.37 Această procedură a fost impusă datorită semnalelor alarmante primite din partea mediului de afaceri. fără facturare. Acest mecanism al taxării inverse este concis. Astfel.. Brâncuşi” din Târgu Jiu. dar nu mai târziu de a cincisprezecea zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator. primul loc de descărcare a bunurilor în România. sau. când acestea intră în România. prin schimb. cât şi ca taxă colectată. impozite. pag 94 14 .Gheorghe. Ed. 25 38 Buşan Gabriela. în absenţa unor astfel de documente. Nr. Astfel. Sunt scutite de taxă 36 37 Lepădatu. cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută. pag. iar exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisă factura către persoana care efectuează achiziţia. care constă în transferul obligaţiei de plată a taxei pe valoarea adăugată de la furnizor la client. simplu.38 În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri. remize. Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii. taxarea inversă se aplică în ţara de destinaţie. operaţiunile rămân impozabile.Pro Universitaria. precum şi cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România. 1 / 2009. la care se adaugă orice taxe. Bucureşti 2010. care au solicitat în numeroase rânduri măsuri legislative pentru combaterea evaziunii fiscale. Nr. stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare. Analele Universităţii “Ct. precum comisioanele şi cheltuielile de ambalare. precum şi din partea organelor fiscale teritoriale. Achiziţiile şi livrările intracomunitare. Ecobici Nicolae. 8. în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare. 2007. 201 Cernuşca L. Tranzacţiile intracomunitare sunt supuse taxei pe valoarea adăugată prin sistemul taxării inverse. clientul urmând să înregistreze taxa pe valoarea adăugată atât ca taxă deductibilă. Revista Gestiunea şi contabilitatea firmei. dar taxa pe valoarea adăugată nu mai este efectiv plătită între companiile care sunt înregistrate ca plătitoare de TVA. dobânzi. 36 Baza de impozitare pentru importul de bunuri nu cuprinde elemente precum rabaturi. Seria Economie.Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituită din valoarea în vamă a bunurilor. pag. uşor de aplicat şi avantajos din punct de vedere al fluxurilor de numerar. care intervin până la primul loc de destinaţie a bunurilor în România. faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare. sumele reprezentând daune-interese.Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior. valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi.. pentru întreaga contravaloare a livrării de bunuri. în statul membru în care se face achiziţia. Primul loc de destinaţie a bunurilor îl reprezintă destinaţia indicată în documentul de transport sau în orice alt document însoţitor al bunurilor. transport şi asigurare. sconturi sau alte reduceri de preţ.V.

de a plăti o sumă de bani exportatorului prin intermediul altei bănci. pag 55 15 . la ordinul şi în contul clientului său (importatorul). Bucureşti 2010. În situaţia neîndeplinirii cumulative a celor două condiţii. situaţie în care furnizorul va factura fără TVA. de a plăti TVA-ul în România prin aplicarea taxării inverse şi de a înscrie TVA-ul românesc în factura primită de la furnizorul din alt stat membru.Pro Universitaria.Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior.pe valoarea adăugată achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice situaţie scutită de taxă în interiorul ţării. Ed.Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior. dacă respectiva achiziţie nu ar fi scutită...Gheorghe. 1. Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior. Pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri baza de impozitare se stabileşte pe baza aceloraşi elemente utilizate pentru determinarea bazei de impozitare în cazul livrării aceloraşi bunuri în interiorul ţării. Bucureşti 2010.V.6 Modalităţi de plată internaţionale Acreditivul documentar41 este modalitatea de plată cea mai utilizată pentru stingerea obligaţiilor care decurg din tranzacţiile comerciale şi reprezintă angajamentul ferm asumat de către o bancă. atribuit de autorităţile fiscale din alt stat membru (cu excepţia livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică.Gheorghe. iar cumpărătorul comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA emis în statul membru de destinaţie. achiziţia intracomunitară de bunuri al căror import în România este în orice situaţie scutit de taxă. achiziţia intracomunitară de bunuri pentru care persoana care cumpără bunurile în orice situaţie ar avea dreptul la rambursarea integrală a taxei care s-ar datora. 2008. obiecte de colecţie şi antichităţi) şi livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA.Pro Universitaria. sunt scutiţi de la plata TVA acei agenţi economici care îndeplinesc cumulativ două condiţii: dovada că mărfurile au părăsit teritoriul statului membru. Economică. 350 Popa Ioan. pag 217 41 Lepădatu. furnizorul este obligat să colecteze TVA similar unei operaţiuni interne. Ed. Bucureşti. etc.V. Ed. la termenele stabilite de importator. 39 Persoanele juridice române care efectuează o achiziţie intracomunitară au obligaţia de a comunica furnizorului codul de înregistrare în scopuri de TVA.40 Sunt scutite de taxă pe valoare adăugată: livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA. contra remiterii 39 40 Lepădatu. În cazul livrărilor intracomunitare. altele decât livrările de mijloace de transport noi şi livrările care au fost supuse regimului special pentu bunurile second-hand. opere de artă. pag.

V. Acest mecanism de derulare a plăţilor este reglementat printr-un set de norme intitulate „Reguli şi uzanţe uniforme referitoare la acreditivele documentare”. denumirea şi sediul băncii notificatoare. Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior.. Este o tehnică de plată utilizată pe scară largă în tranzacţiile comerciale internaţionale deoarece prezintă numeroase avantaje: un risc foarte redus de neplată a mărfurilor livrate având în vedere angajamentul unei bănci. beneficiarul acreditivului. poliţa de asigurare. documentul de recepţie calitativă a mărfii. importatorul cere băncii sale să deschidă un acreditiv în favoarea exportatorului. etc. emitentă. natura acreditivului. preţ.Gheorghe. banca confirmatoare şi banca nominalizată. 2008. Ed. implicarea băncilor în verificarea documentelor de livrare. După ce exportatorul expediază mărfurile şi prezintă documentele băncii notificatoare. pag. licenţa de import. denumirea şi sediul beneficiarului. licenţa de export. etc. elaborat de Camera Internaţională de Comerţ de la Paris. Bucureşti 2010.43 Această modalitate de plată presupune mai multe etape. pag 266 Lepădatu. certificatul de origine a mărfii. durata de operare relativ ridicată. documentele de transport. notificatoare. şi anume societăţii Sc Holver Srl. ambalaj. banca corespondentă. Documentele necesare în executarea acreditivului sunt: factura comercială. denumirea şi sediul ordonatorului. termenele intermediare şi finale de valabilitate.Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior. modul de utilizare şi valoarea acestuia. După ce este confirmat. Bucureşti. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare internaţională.documentelor care atestă faptul că marfa a fost livrată. denumirea mărfii cu precizarea caracteristicilor de calitate. derularea plăţilor este supusă unor reguli recunoscute pe plan internaţional. în special pentru importator: caracterul complex al acestei tehnici. 57 16 . documentele necesare pentru deschiderea acreditivului. comisioanele şi cheltuielile ce revin ordonatorului şi beneficiarului de acreditiv documentar. acesta verifică daca sunt întocmite conform cu termenii şi condiţiile stabilite în 42 43 Popa Ioan. Ed. Economică. sau notificatoare avizează deschiderea acreditivului şi transmite un exemplar exportatorului. bazată pe proceduri stricte. banca corespondentă. Banca emitentă transmite textul acreditivului documentar la banca corespondentă din România.Pro Universitaria. Acreditivul documentar prezintă însă şi o serie de inconveniente.42 În derularea unui acreditiv documentar sunt implicate banca mai multe părţi: banca ordonatorul/solicitantul acreditivului. condiţia de livrare şi termenul de livrare a mărfii. costul relativ ridicat. adaptabilitatea la specificul diferitelor categorii de operaţiuni comerciale internaţionale. Acreditivul documentar cuprinde o serie de clauze: denumirea şi sediul băncii emitente din străinătate care deschide acreditivul. etc.

Această modalitate internaţională de plată conferă siguranţă tuturor părţilor implicate în tranzacţie. obţinerea plăţii depinde de întocmirea corectă a documentelor şi de credibilitatea băncii care va efectua plata. În caz contrar. 44 Aceste etape fiind parcurse. nu şi de mărfurile sau serviciile la care acestea se referă. Schema derulării acreditivului documentar este ilustrată în graficul următor: Figura 1. Sc Holver Srl utilizează acreditivul la vedere deoarece acesta permite efectuarea plăţii imediat ce documentele au fost prezentate şi verificate. cu plata amânată. transferabil.ro 17 . Acreditivul documentar poate fi revocabil sau irevocabil. deoarece plata se efectuează numai după ce se dovedeşte că furnizorul a respectat în totalitate condiţiile prevăzute în acreditiv. Banca emitentă verifică. pot apărea situaţii nefavorabile cum ar fi întârzierea mărfii sau expirarea termenului de valabilitate a acreditivului etc. importatorul poate vămui şi recepţiona marfa.brd. Prin urmare.1 – Schema derulării acreditivului documentar (Sursa: www.brd. subsidiar. la rândul ei documentele şi apoi le eliberează clientului său contra plată. după care remite documentele pentru plata băncii emitente. confirmat sau neconfirmat de către banca corespondentă. 44 www. etc.contract.ro) Băncile implicate în derularea acreditivului documentar se ocupă numai de modul de întocmire a documentelor.

HOLVER S.08. 2. Sc Holver Srl îşi începe activitatea şi în România. având un număr de angajaţi de 10 ori mai mare. iar în 2008 a realizat 38 de milioane euro în România şi 2025 de milioane euro la export. Croaţia. numărul 46. în anul 2000. Africa. Bosnia şi Herţegovina. cod unic de înregistrare RO13312578. Sc Holver Srl este situată pe Șoseaua Cristianului. deschizând puncte de lucru în Iaşi. Cehia. dar şi alte ţări din America de Sud şi de Nord.CAPITOLUL 2 PREZENTAREA SOCIETĂȚII S. În anul 1948 a fost înfiinţat de soţii Josef şi Antonia Frischeis centrul comercial din Stockerau. Cluj–Napoca. După ce a acumulat experienţă în alte ţări est–europene. produsele Holver la export având ca destinaţie în principal ţările Uniunii Europene. Bulgaria. 18 . Sibiu. În 2004. Germania. la aproximativ 15 km NV de Viena.R. Asia. Serbia. Societatea a avut o evoluţie ascendentă.L. Timişoara. Este o societate cu răspundere limitată în sensul că obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Rusia. Polonia. iar fiecare asociat în parte răspunde în limita cotei lui de participare la constituirea capitalului social. Grupul Frischeis deţine în total 52 de filiale în 14 ţări: Austria. Ungaria. Ponderea exportului reprezintă aproximativ 30% din totalul cifrei de afaceri al companiei. Constanţa şi Braşov. Ucraina şi România. Slovenia. capital Sc Holver Srl s-a înfiinţat în anul 2000 şi este membră a Grupului Frischeis din Austria. Sc Holver Srl avea 20 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 1. Acesta este cel mai mare comerciant en-gross de produse din lemn din Europa Centrală. Bucureşti. iar din 1991 Grupul Frischeis s-a extins şi în Europa Centrală şi cea de Sud.8 milioane euro. Din anul 1959 s-au înfiinţat noi filiale în Austria. Slovacia.2000. J/08/745/2000 din data de 28. având peste 1200 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 363 milioane de euro. denumire. şi este înregistrată la Registrul Comerţului din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie a Judeţului Braşov sub nr.C.1 Înfiinţare.

52 444.00 RON şi este acum 1. Capitalul de bază în valoare de 1.680.00 1.00 110.u. cu 7. Bucureşti.00 RON.770.00 RON a fost majorat în baza fuziunii cu Frischeis Trading SRL. etc. Astfel.603.603.474. Sc Holver Srl are următoarele activitate: 4673 Comerţ cu ridicata cu lemn şi materiale de construcţie 0210 Silvicultură şi alte activităţi silvice 1610 Tăierea şi rindeluirea lemnului 1621 1623 1624 Producţia de furnir şi paneluri din lemn Producţia de alte piese de tâmplărie şi dulgherie Producţia de ambalaje din lemn La început. asociaţii fiind persoane juridice austriece. pentru a răspunde mai bine cerinţelor clienţilor.2 Domeniul de activitate Firma Holver are ca obiect de activitate comercializarea produselor din lemn: placaj.A Frischeis Gesellschaft Kunststoff Zengerer Gessellschaft TOTAL 2. în anul 2005 au început lucrările de amenajare a celei de a doua linii de sortare a furnirului şi a unui depozit cu o gamă variată de produse din lemn. pe langă 19 obiecte de Adresă A-200 Stokerau Gerbergasse 2 A-8055 Herrgott-wiesgasse 170 399. Ulterior a apărut departamentul de vânzări.07 Capital vărsat integral (Lei) 1. iar activitatea s-a diversificat prin montarea unei linii moderne de sortare a furnirului.00 Capital vărsat integral (Euro) 333. principalele activităţi ale firmei au constat în achiziţia de buşteni (în principal stejar. De asemenea.680. plăci. Conform contractului de societate.733.400. și materiale de construcții. Datorită dezoltării activităţii. cherestea.910.280. Capitalul social este privat.Administratorii societăţii sunt Franz Podleschak şi Adrian Fredy Marie.1 – Structura asociaţilor Asociaţi J. aşa cum se observă în tabelul următor : Tabel 2. furnir elastic. elemente pentru construcții. s-a trecut şi la uscarea cherestelei.203. uși și tocuri.55 .208. fag şi cireş) şi prelucrarea acestora în cherestea şi furnir.596.

molid. cumaru. În cadrul acestui proces există două moduri de obţinere a furnirului: prin tăierea plan-paralelă a jumătăţilor de buştean sau prin derularea excentrică a sferturilor de buştean. despicare şi tratare termică. brad. din numeroase specii exotice. frasin. iar răşinoasele până la 3 zile. prevenindu-se degradarea acestora cu ajutorul unei instalaţii moderne de stropire pe timp de vară. producţia proprie cu utilaje performante fiind axată pe specii nobile precum lemnul de stejar. teak. sortimente netivite şi tivite.compania Holver. provenite din import. nuc. frasin. larice. molid. După tratare. Achiziţia buştenilor destinaţi producţiei de furnir se face pe baza unor standarde clare de calitate. brad douglas etc. ulm roşu. mesteacăn. Din America de sud se importă mahon. Întreaga producţie ajunge apoi pe una din cele 3 linii de sortare unde este sortată în până la 60 de clase de calitate. Principalele specii lemnoase prelucrate pot fi livrate în următoarele grosimi: standard /0. au loc câteva operaţii pregătitoare: decojire. împachetare. producatoare de furnir estetic şi cherestea. iar din Africa specii precum wenghe.5 mm precum şi grosimi speciale până la 4 mm. tulipwood. secţionare. abachi etc. presare. pin carolina. teak. Timpul de fierbere şi temperatura de fierbere este diferită în funcţie de specie. Speciile de foioase pot sta până la 8 zile la fierbere. fag.4/2. tei. După tăiere. aningre. paltin. fag. garapa etc.9/1. buşteanul este curăţat şi intră în procesul de tăiere. cireş. grupul austriac mai deţine şi firma JF Furnir. cireş. După achiziţie. şi este apoi îndreptat pe cele patru laturi şi presortat de către specialiştii. dintre speciile 20 . Sc Holver Srl pune la dispoziţie furnir produs din 140 de specii lemnoase dintre care amintim: stejar. Înainte de prelucrare. După înlăturarea scoarţei şi tăierea transversală. buştenii sunt stocaţi în depozitul fabricii. stejar roşu. etc. buşteanul este introdus în bazine de fierbere pentru a se asigura elasticitatea necesară tăierii optime în foi de furnir. Utilajele fabricii sunt de ultimă generaţie. Societatea oferă de asemenea o gamă largă de cherestea uscată. furnirul rezultat intră la uscare. Sc Holver Srl este specializat în producerea şi comercializarea unei game diversificate de cherestea din specii lemnoase autohtone. asigurând o calitate superioară a furnirului. Din America de nord se importă specii precum cireş american. Clasificarea cuprinde două clase de calitate pentru buşteanul de furnir şi trei clase de calitate pentru buşteanul de cherestea. salcâm. diametrul buşteanului şi culoarea dorită. iroko.

mahon. placaj furniruit pentru industria mobilei.3 Structura organizatorică Fiind o societate comercială mare. Achiziţia de buşteni se face cu cea mai mare grijă de către achiziţioneri profesionişti. cu finisaj folie decor. PAL (plăci din aşchii lemnoase). În ceea ce priveşte producţia de uşi. parchet furniruit. uşi albe clasice. placaj pentru cofraje de beton. Începând din anul 2009 Holver pune la dispoziţia clienţilor interesaţi certificate FSC( Forest Stewardship Council) pentru produsele comercializate. glafuri pentru ferestre. bambus. uşi masive. OSB (plăci din aşchii orientate). myrte. magnolia. pune la dispoziţie clienţilor săi mai multe tipuri clasificate astfel: din punct de vedere al finisajului uşi furniruite. SC Holver SRL prezintă o structură organizatorică amplă. plăci izolatoare din fibre de lemn. Grija pentru protecţia mediului înconjurător şi a dependenţei societăţii actuale de resurse naturale sunt reflectate în cadrul firmei Holver de politica de achiziţie a buştenilor axată pe selecţia atentă a furnizorilor. etc . Acest lucru a dus la costuri avantajoase şi preţuri atractive de vânzare. zebrano. plăci din lemn masiv unistratificate. uşi din sticlă. De asemenea. teak. plăci decorative şi perforate. Sc Holver Srl livrează toate sortimentele de placaj pentru orice domeniu de utilizare: placaj neşlefuit pentru construcţii. dafin. blaturi de lucru. madrona. dintre speciile exotice şi plop. ţinând cont de calitatea şi utilitatea finală a produsului obţinut din aceştia. iar din punct de vedere al tipului uşi pline. etc. lăcuite. laminate. Această societate deţine şi o gamă completă de materiale de contrucţii precum: grinzi pentru cofraje. podele din plută. Holver. Holver promovează şi susţine ideea de achiziţii de buşteni din păduri gestionate conform legislaţiei silvice. meranti. parchet laminat. Grupul Frischeis şi-a poziţionat mereu unităţile de producţie aproape de locaţiile unde se regăsesc cele mai abundente resurse forestiere scurtând astfel distanţa de la punctele de exploatare a buştenilor până la locul de prelucrare a acestora. dintre care 35 cu funcţii de conducere şi 185 cu funcţii de execuţie. placaj pentru industria constructoare de vehicule. ulm. wenghe. plăci triplu stratificate. etc. vavona. 2.1 – Organigrama societăţii Sc Holver Srl 21 . aningre. uşi design.autohtone. makassar. dintre specialităţi.45 Societatea dispune în total de 220 de angajaţi. 45 Anexa nr. 2. paneluri pentru uşi şi amenajări interioare. padouk.

în funcţie de preţurile practicate. MFanplit-Ucraina. pentru gestiuni de produse finite. Euroforest-Italia. etc. care are rolul de a îndeplini sarcinile cu privire la bunul mers al activităţii de producţie. strategia privind pregătirea. pentru menţinerea legăturii cu vama şi cu banca. Aprovizionarea cu materii prime şi materiale este asigurată din pădurile proprii. Sc Vasco Forest Srl. Euroshipping-Slovenia. Haussermann-Germania. Duropal-Germania.Directorul Economic este răspunzător pentru activitatea desfăşurată în cadrul biroului financiar-contabil. sau din import. Si Floor-Franţa. de a conduce şi supraveghea activitatea desfăşurată. care sunt integrate în strategia companiei şi se ocupă cu prevederea. calitate şi nu în ultimul rând de respectarea termenelor de livrare convenite. materiale consumabile. 2. Sc Laprom Trading Srl . Dealwood-Letonia etc. Principalii clienţi externi sunt: Fornett-Italia. De asemenea. cât şi cu furnizori externi. etc. planificarea şi participarea la acoperirea necesarului de resurse umane al companiei. Serviciul resurse umane formulează şi implementează strategiile de resurse umane. Valimpex-Spania. Principalii furnizori externi sunt: Danzer-Austria. Valtek-Polonia. respectiv pentru ţinerea contabilităţii analitice.4 Parteneri comerciali Sc Holver Srl are numeroase contracte comerciale atât cu furnziori interni. Lap Internaţional-Franţa. Cei mai importanţi concurenţi ai societăţii sunt Holziundistrie. materii prime. a treia mare companie producătoare de cherestea din lume. Departamentul Import–Export are numeroase responsabilităţi: ţine legatura cu partenerii externi. acest compartiment realizează şi aplică strategia şi politicile interne de salarizare.5 Analiza principalilor indicatori economico-financiari 22 . studiază politica vamală. instruirea şi formarea resurselor umane ale companiei. etc. Alături de Directorul General şi Directorul Economic există şi un Director Tehnic. Concurenţa este influenţată în principal de numărul şi mărimea firmelor care controlează oferta unui anumit produs. asigură derularea contractelor şi a comenzilor pentru activitatea de import–export. 2. Fiol–Vitansel-Franţa. Ferspeed-Slovenia. participă la stabilirea strategiei preţului de export pe fiecare produs în parte. Piaţa românească de prelucrare a lemnului este caracterizată de o concurenţă puternică. Zealtex Limited-Ucraina.

Botiş Sorina. nu pune în evidenţă legătura ansamblului cu componentele echilibrului general. echilibrul economico-financiar la nivelul întreprinderii se realizează atunci când se recuperează integral mijloacele consumate. În teoria economică. O asemenea înţelegere are un caracter reducţionist. Dacă lichiditatea vizează 46 Dincă Marius. Universităţii Transilvania. 46 Asigurarea echilibrului financiar al firmei reprezintă o condiţie de bază pentru desfăşurarea unei activităţi profitabile. ceea ce oferă conducerii entităţii. pag. Informaţiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situaţiile financiare simplificate. autohtone sau internaţionale. respectiv între sursele financiare şi mijloacele economice necesare desfăşurării activităţii de exploatare şi comercializare pe termen lung şi scurt. Într-o concepţie generală.Importanţa calculării indicatorilor economico-financiari constă în cunoaşterea evoluţiei acestora şi în compararea cu exerciţiile financiare precedente. Dincă Gheorghiţa. Analiza bilanţului se poate realiza cu ajutorul mai multor indicatori (de structură şi combinaţi) care au drept scop studiul utilizărilor efectiv realizate şi al resurselor ce au finanţat aceste utilizări. şi anume bilanţul şi contul de profit şi pierdere. 23 . Ed. Bilanţul este un instrument de reflectare a echilibrului financiar la încheierea exerciţiului financiar ca şi de reflectare a modului de folosire a capitalurilor proprii şi împrumutate. noţiunea de echilibru are semnificaţii multiple. monedă şi credit. respectiv când veniturile sunt egale cu costurile. cunoaşterea nivelului indicatorilor economico-financiari permite efectuarea de comparaţii cu alte entităţi din sectoare de activitate similare. 323. 2006. O întreprindere este “lichidă“ când resursele degajate de operaţiuni curente ale exerciţiului îi furnizează suficiente disponibilităţi pentru a face faţă scadenţelor pe termen scurt. De asemenea. cu stările parţiale ale lui. Indicatorii de lichiditate şi solvabilitate Lichiditatea reflectă capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor pe termen scurt şi implică aptitudinea de a transforma rapid activele circulante în disponibilităţi. Finanţe. Braşov. iar realizarea acestui echilibru financiar se poate obţine prin reglarea dezechilibrelor care se manifestă în activitatea curentă a firmei. Pentru aprecierea echilibrului financiar trebuie avute în vedere mai multe tipuri de “egalităţi” şi “corelaţii” între “necesităţile” şi “posibilităţile” întreprinderii. posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact în procesul decizional. care se constituie într-un sistem de proporţionalitate şi relaţii prin care se realizează şi se menţine starea generală.

mediu sau lung.678 50.010.084.504 2009 (lei) 37.013.785 47.72 1. iar rata curentă indică măsura în care drepturile creditorilor pe termen scurt sunt acoperite de valoarea activelor care pot fi transformate la nevoie în bani lichizi.390.952 12.195 56. iar peste 0.3 – 0. Tabel 2. Valoarea minimă se apreciază că trebuie să se încadreze în limitele 0.057 2010 (lei) 35. precum şi gradul în care capitalul social este utilizat în scopul obţinerii unui profit corespunzător.856 42.obligaţiile pe termen scurt.276.31 3. Tabel 2.58 1.26 3.488 Rata lichidităţii generale exprimă capacitatea de acoperire a datoriilor totale prin lichidarea activelor circulante.171 96.97 1.09 1. Rata solvabilităţii generale exprimă capacitatea agentului economic de a-şi achita datoriile la scadenţă.17 Active curente − stocuri Datorii curente Lsg = Active totale Datorii totale 24 . financiare şi circulante este cel puţin egală cu totalul datoriilor sau obligaţiilor.773.234 61.152 59. solvabilitatea se referă la toate obligaţiile pe care firma le are faţă de creditori.5 situaţia poate fi considerată normală.778.Calculul indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate 2008 2009 2010 Mod de calcul (%) (%) (%) Lg = Li = Rata Rata lichidităţii generale Rata lichidităţii curente Rata solvabilităţii generale Active circulante Datorii curente 2.554 20.772.160. prin valorificarea tuturor activelor.530.2 .031.624.374.872. Se apreciează că situaţia lichiditaţii generale este satisfăcătoare. în condiţiile încadrării acesteia în jurul cifrei de referinţă 2.3 .38 1.420 9.Situaţia indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate Denumirea indicatorului Active circulante Datorii curente Stocuri Active totale Datorii totale 2008 (lei) 98.5 . O întreprindere este solvabilă atunci când suma activelor fixe. indiferent de perioada de angajare a acestor obligaţii: pe termen scurt.792.893 122.31 0.591 18.

319.606.678 24. depăşind limitele de referinţă atât în anul 2008. cum ar fi: cifra de afaceri. O viteză mare de rotaţie a stocurilor indică utilizarea eficientă a capitalului cu un risc asociat minim de valorificare a produselor.152 17.772. Viteza de rotaţie a activelor totale ( Vrat ) evaluează eficienţa activelor totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele societăţii. deci nu există nici un pericol ca întreprinderea să nu poată acoperi drepturile creditorilor pe termen scurt din valoarea activelor. iar entitatea este independentă faţă de creditori.3.234 16.698.430. întrucât evidenţiază acele nevoi ciclice neacoperite financiar din resursele temporare reînnoibile permanent în cadrul aceloraşi cicluri de exploatare. indicatorul are un trend ascendent.303. Evoluţia NFR este influenţată de mai mulţi factori.4 .499. ceea ce rezultă că situaţia financiară de ansamblu este foarte bună.533 42. Tabel 2.916 9. cât şi în anii 2009 şi 2010. Valorile obţinute în anii 2008. Indicatorii de gestiune furnizează informaţii privind viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale întreprinderii.279 Denumirea indicatorului Cifra de afaceri Stocuri Creanţe Datorii curente Active totale Active imobilizate Viteza de rotaţie a stocurilor ( Vrs ) aproximează de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exerciţiului financiar şi arată influenţa stocurilor existente asupra mişcării bilanţiere. Datorită decalajului dintre plăţi şi încasări apare necesitatea identificării unor surse de finanţare pentru NFR.495 20. durata ciclului de exploatare.792.624.160.814 56. Rata solvabilităţii generale este considerată normală.554 61.785 24.374.893 26.373.531 (lei) 217.171 23.872.591 59.195 122.Situaţia indicatorilor de gestiune 2008 2009 2010 (lei) 224.143.697 12. Viteza de rotaţie a activelor imobilizate ( Vrai ) evidenţiază aportul adus de activele imobilizate la realizarea cifrei de afaceri. Necesarul de fond de rulment este indicatorul cel mai relevant al echilibrului funcţional. costurile de 25 .031. 2009 şi 2010 sunt peste cele recomandate. ceea ce indică o lichiditate în creştere. precum şi capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de bază ale întreprinderii.732 (lei) 119.778.390.032.Aşa cum se observă în Tabelul 2.581 18.

modificarea preţurilor la materii prime. creşterea gradului de lichiditate a acestora şi îmbunătăţirea structurii activelor în corelaţie cu specificul activităţii societăţii. gestiunea stocurilor. se constată o descreştere a vitezei de rotaţie cu 2.producţie.231 1.477 2. În anul 2009 numărul de zile de stocare s-a redus. deoarece încetinesc încasările şi se urgentează plăţile.54 9. Viteza de rotaţie a activelor totale creşte în anul 2009 faţă de anul 2008 cu 1. Mod de calcul Vrs = Nzs = 2008 3.Calculul indicatorilor de gestiune Indicatori Viteza de rotaţie a stocului (%) Număr de zile de stocare (zile) Necesar de fond de rulment (lei) Viteza de rotaţie a activelor totale (%) Viteza de rotaţie a activelor imobilizate În urma calculelor efectuate. Tabel 2.01 Cifra de afaceri Active circulante Sold mediu stocuri Rulaj creditor stocuri NFR = Stocuri + Creanţe – Datorii curente Vrat = Cifra de afaceri A ctive totale Vrai = Cifra de afaceri Active imobilizat e 9. Valoarea pozitivă a NFR reprezintă o situaţie normală în activitatea unei întreprinderi Situaţia nefavorabilă o reprezintă rotaţia lentă a stocurilor. materiale.91%.19 92 40.53 35 25. În anul 2010 însă. iar în 2010 creşte la 55 de zile. ceea ce asigură o creştere a eficienţei.98 26 . cu 7. comustibil şi a tarifelor pentru energie şi transport.738.5 . care determină scăderea profitului din vânzări.00 4. cât si numărul de zile de stocare sunt direct influenţaţi de evoluţia cifrei de afacere şi a nivelui mediu al stocurilor.994. de la 92 de zile la 34 de zile. ceea ce semnifică creşterea eficienţei utilizării activelor.34% ceea ce a determinat o creştere a vânzărilor şi implicit a profitului brut din vânzări. Numărul de zile de stocare arată de câte zile este necesar pentru asigurarea unei rotaţii complete a activelor circulante.377 3. precum şi de nivelul datoriilor ciclice sau de exploatare.51 2010 7.62 55 25.69%. Atât viteza de rotaţie a stocului.023. observăm o creştere a vitezei de rotaţie a stocurilor în anul 2009 faţă de anul 2008.82 2009 10.

când s-a cifrat la -23.240.7%.780. înregistrarea exporturilor se face la valoarea FOB şi a importurilor la valoarea CIF.47 Dacă în statisticile vamale. ceea ce a condus la restrângerea puternică a exporturilor. ca urmare a deteriorării mediului extern.2% faţă de anul 2008.11 milioane euro mai mic decât în anul 2008. pe o anumită perioadă.896. volumul total al comerţului internaţional al României a scăzut în anul 2009 cu 25. Aşa cum se observă în Graficul 2. cu 13.3 milioane euro. urmând ca serviciile de transport/asigurare pe parcurs extern să fie înregistrate la alte poziţii în balanţă.116. când importurile depăşesc valoarea exporturilor. Importul CIF realizat în anul 2009.3 milioane euro.517. de obicei un an.6 Evoluţia comerţului exterior al României în perioada 2008-2010 Comerţul exterior are o influenţă semnificativă asupra creşterii economice a unei ţări.1%. deficitul de cont curent al României a înregistrat o scădere semnificativă.2.735. reflectând diminuarea cererii interne. iar valoarea importurilor sunt exprimate CIF.1. din relaţiile sale economice.6 milioane de euro.9 milioane euro.bnr. În cadrul balanţei comerciale. cu 4. În acelaşi timp. când s-a cifrat la 33. a fost de 38. Această scădere a determinat un deficit comercial de 9.ro 27 . în balanţa de plăţi externe înregistrarea importurilor şi exporturilor se face la valoarea FOB.4 milioane euro mai mic decât în anul 2008. exportul FOB al României a fost de 29.5 milioane euro. Balanţa de plăţi externe este un instrument economico-statistic în care se includ şi se compară încasările şi plăţile realizate de o ţară. importurile s-au comprimat într-un ritm mult mai alert decât exporturile. pentru a fi aduse la aceeaşi paritate şi pentru a putea fi comparate. când exporturile depăşesc valoarea importurilor. Balanţa comercială poate fi excedentară.724. financiare şi monetare cu alte ţări. când s-a cifrat la 57. exportul înregistrând o scădere de 13. În anul 2009.608. În anul 2009.343. În momentul în care o economie consumă mai mult decât obţine ca venituri. valoarea CIF a importurilor fiind corectată cu o marja de 5% (practic din valoarea CIF a importurilor se scade această marjă). sau deficitară.3 milioane euro mai mic decât în anul precedent. iar importul o scădere de 32. 47 www.6 milioane euro. valorile exporturilor sunt exprimate FOB. economiseşte mai puţin decât investeşte. sau statul cheltuieşte mai mult decât încasează ca impozit se confruntă cu un deficit. cu 18.

0 104.Grafic 2.6 – Evoluţia raportului de schimb în comerţul exterior de bunuri 2008 (%) Indicele valorii unitare la export Indicele valorii unitare la import Raport de schimb 109. faţă de cele de la import. este prezentată în graficul următor: Grafic 2.6 2010 (%) 106.3 2009 (%) 108.0 Sursa: Institutul Naţional de Statistică Astfel.2 108.2 103. am obţinut un indice al valorii unitare (IVU) de 106% la exporturile de bunuri şi un indice al valorii unitare de 98.0 98. Acesta are rolul de a evidenţia măsura în care bunurile sau serviciile se valorifică sau nu pe piaţa externă. Tabel 2.2% la importurile de bunuri.Evoluţia raportului de schimb 28 . arată creşterea preţurilor la export superioare celor de la import. iar dacă raportul este subunitar. sau „terms of trade” reprezintă indicatorul principal al preţurilor în comerţul exterior.5 105. arată scăderea preţurilor la export.2 . ceea ce determină un raport de schimb de 108%.0 104. Evoluţia raportului de schimb în comerţul exterior de bunuri. Dacă acest raport este supraunitar. la preţuri mai mari decât cele atribuite importurilor.1-Evoluţia comerţului exterior al României în perioada 2008-2010 (milioane euro) 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 -10000 -20000 -30000 2008 2009 Export Import 2010 Sold Sursa: Institutul Naţional de Statistică Raportul de schimb.

Italia (2.9 miliarde euro) şi Marea Britanie (2. în ultimul an. această ramură contribuie pozitiv la soldul balanţei comerciale. Excedentul comercial aferent comerţului exterior cu produse din lemn a fost de 1. Exporturile de lemn şi produse din lemn au crescut cu o rată medie anuală de 6% .0%). De remarcat. Exporturile direcţionate către ţările Europei de Est şi spre ţările baltice au 29 . La nivelul Uniunii Europene.6 miliarde euro). Cele mai importante ţări de provenienţă au fost Germania (14% din total importuri). şi 38% stejar şi alte specii. respectiv 6. atingând.2%).6%) şi Indonezia (2. Aproape 74% din totalul exporturilor a fost orientat tot către state membre. Suedia (7%) şi Rusia (7%). în care există 1. Din acest motiv. este faptul că 70% din producţia industriei de prelucrare a lemnului are orientare către export. în perioada 2008-2010. Brazilia (2. România are un fond forestier apreciabil. valoarea de 31. Austria (7%). importurile de lemn şi produse din lemn au crescut cu o rată medie anuală de 6%. în ultimul an. Importurile provenind din China au crescut considerabil.1 miliarde euro şi provenind dintr-un număr foarte mare de ţări. cu o rată medie anuală de 44% în perioada 2002-2006.3 miliarde euro şi având un volum de 76 milioane tone. principalele ţări de destinaţie fiind Germania (3. Cei mai importanţi furnizori în curs de dezvoltare au fost China (3.9 miliarde euro). pe baza căruia s-au dezvoltat numeroase activităţi de prelucrare.1 miliarde euro în anul 2008 şi aproape 1 miliard de euro în anul 2009. 30% răşinoase. atingând. Activităţile de exploatare forestieră şi de prelucrare a lemnului asigură 3.110 105 100 95 90 2008 IVU export 2009 IVU import 2010 Raport de schimb Sursa: Institutul Naţional de Statistică Lemnul reprezintă una dintre cele mai importante resurse regenerabile cu ciclu lung. într-o structură armonioasă: 32% fag. în timp ce importurile din Brazilia au avut o rată de creştere medie anuală de 6%. valoarea de 31.0% din produsul intern brut.4 milioane hectare de pădure.35 miliarde mc de masă lemnoasă.

4 milioane euro. ajungând la 55.5%.6 milioane euro. exporturile efectuate de Germania şi Austria au depăşit.1% faţă de anul 2008. În anul 2010. În anul 2010. iar importul o creştere de 19.9%. Mai mult de jumătate din exporturile de lemn şi produse din lemn. volumul total al comerţului internaţional a fost de 76.662. de la – 9.686. exportul înregistrând o creştere de 27.0 milioane euro.526. ajungând la o valoare de 644 milioane euro în anul 2006. ca valoare. În aceste condiţii.793.3 – Evoluţia comerţului intracomunitar al României în perioada 2008-2010 40000 30000 20000 10000 0 -10000 -20000 2008 2009 Export Import 2010 Sold Sursa: Naţional de Institutul Statistică CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA ȘI ANALIZA OPERAȚIUNILOR DE COMERȚ EXTERIOR LA SC HOLVER SRL 30 . comerţul total intracomunitar s-a majorat cu 20.980. în scădere cu 28. deficitul balanţei comerciale scade cu 3. în scădere cu 8. În perioada analizată.1 milioane euro. Exporturile către Polonia au crescut cu o rată medie anuală de 18%. Suedia şi Finlanda. iar valoarea importului intracomunitar a fost de 28.înregistrat cele mai substanţiale creşteri. În anul 2009.642. în creştere cu 22.7 milioane euro. la -8. volumul total al comerţului intracomunitar a scăzut cu 21. Evoluţia comerţului intracomunitar este evidenţiată în următorul grafic: Grafic 2. media anuală de creştere la nivel UE cu 7%. au fost efectuate timp îndelungat de Germania.9 milioane euro.1%. la nivelul UE.1%. iar importul 42. exportul înregistrează o valoare de 33.8 milioane euro. Austria. Valoarea exportului intracomunitar a fost de 21. respectiv 8%.642.9% faţă de anul 2008. Astfel.6 milioane euro.780.4% faţă de anul trecut.8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

ordinul de plată. factura unităţii prestatoare de servicii. În importul de mărfuri pe cont propriu. societăţile de comerţ exterior au calitatea de cumpărător . declaraţia vamală de import. extrasul de cont. cererea de deschidere a acreditivului.2011. Relaţiile economice ale societăţilor de comerţ exterior cu unităţile producătoare sunt reglementate prin contracte interne.01. Elementul esenţial al contractului este preţul de vânzare al mărfurilor.vânzător. au ca obiect decontarea cu partenerii săi. În exportul de mărfuri pe cont propriu. rezultatele financiare reflectându-se în gestiunea societătii importatoare. precum asigurarea şi transportul extern. negociat în diferite condiţii de livrare. Evidenţa mărfurilor se ţine pe fiecare stoc în parte. Documentele care stau la baza înregistrării în contabilitate a stocurilor şi a decontării mărfurilor vândute sunt: factura externă.000 €. conform facturii numărul 123 din data de 3. Sc Holver Srl a implementat un program de gestiune a stocurilor foarte bine pus la punct. acestea fiind înregistrate printr-un cod pentru a fi identificate mai uşor. se referă la serviciile externe. etc. 3. şi taxele datorate în vamă. ce urmează să fie prestate pentru toate tipurile de operaţii de import sau de export şi modul de decontare a serviciilor prestate. care se efectuează în ordinea fluxului circulaţiei mărfii astfel: societatea importatoare achită furnizorul extern şi furnizorul prestator de servicii pe parcurs extern. cum ar fi asigurarea şi transportul extern.2 Monografie contabilă privind principalele operaţiuni economico-financiare Sc Holver Srl efectuează vânzări de cherestea de fag către o societate din China în condiţia de livrare CIF pentru suma de 10.000 €. Asigurarea mărfurilor pe parcurs extern este de 1.1 Organizarea contabilităţii privind activitatea de comerţ exterior la Sc Holver Srl În acest capitol vom studia principalele operaţiuni contabile ce se înregistrează în contabilitatea societăţii Sc Holver Srl în luna ianuarie 2011. iar cele cu beneficiarii externi prin contracte externe. Evidenţa stocurilor şi a mişcării mărfurilor se realizează după metoda inventarului permanent. fişa de calcul a importului. calculat la 31 . Contractele economice încheiate cu unităţile prestatoare de servicii. Ele cumpără mărfuri de la unităţile producătoare şi le vând clienţilor externi pe contul şi pe riscul lor.3. reflectând rezultate în propria lor gestiune. societăţile de comerţ exterior acţionează pe pieţele externe şi în continuare pe piaţa internă în numele. cu ajutorul căruia se ţine evidenţa intrărilor şi ieşirilor de mărfuri aflate în gestiune. transportul extern. pe contul şi pe riscul lor. Relaţiile financiare ale societăţilor de comerţ exterior.

1 2 3 4 Elemente de calcul Valoarea externă CIF Asigurare pe parcurs extern Transport extern Valoarea externă FOB net rd[1-(2+3)] Valoarea în valută (€) 10.000 lei 30.000 5. crt.200 lei 40. se evidenţiează ieşirea din gestiune a mărfurilor vândute 711 “Venituri aferente” = costurilor stocurilor de produse” 345 “Produse finite” 26.000 lei.800 lei 3) Se înregistrează factura de asigurare a mărfurilor pe parcus extern 613 “Cheltuieli cu asigurarea” = 401 “Furnizori” 4.200 30.700 Valoarea în lei (1€ = 4. iar la plată valoarea este de 4.2011 se plăteşte factura de asigurare pe parcurs extern.000 1.800 1) În data de 3.000 4.1 .00 lei) 40.facturare pe bază de date efective este în valoare de 1.100 lei 4.100 lei.000 lei 4) În data de 5.2011 se livrează produsele finite pe baza Facturii externe.300 €.10 lei. Tabel 3.500 lei. % 401 “Furnizori” 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 32 = 5124 “Conturi la bănci în valută” 4.300 7.01. Cursul valutar la această dată este 1€ = 4. iar costul produselelor finite calculat după metoda FIFO este de 26.000 lei 100 lei .500 lei 9. 411 “ Clienţi” = % 701 “Venituri din vânzarea produselor finite” 708 “Venituri din activităţi diverse 2) Concomitent.Fişa de calcul a exportului în condiţia de livrare CIF Nr.000 1. Deoarece valoarea la facturare este de 4. a Facturii externe de uz intern şi a Declaraţiei vamale de export. rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în valoare de 100 lei.01.

100 72. rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în valoare de 80 lei.900 33 . Deoarece cursul valutar la facturare este de 1€ = 4.08 lei.000 € şi costul mărfurilor vândute.000 lei 500 lei = 5124 “Conturi la bănci în valută” 5.000 18.08 lei. Transportul extern. % 401 “Furnizori” 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 7) În data de 7.200 lei 6) În data de 6.01. pe bază de date previzibile pentru suma de 2.5) Se înregistrează factura de transport extern 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal” = 401 “Furnizori” 5. conform facturii numărul 185.304 lei 5.2011 Sc Holver Srl vinde buşteni de stejar societăţii Lesna Tip din Serbia în condiţia de livrare CFR(CAF) pentru suma de 20. pe baza Declaraţiei de încasare externă.2011 se plăteşte factura de transport extern. Rezultă o diferenţă favorabilă de curs valutar în valoare de 500 lei. 1 2 3 Elemente de calcul Valoarea externă CFR (CAF) Transport extern Valoarea externă FOB net (1-2) Valoarea în valută (€) 20. iar la încasarea facturii este de 1€ = 4.00 lei. crt.500 lei 40.000 €.800 €. Tabel 3.05 lei.000 lei.2011 se încasează contravaloarea produselor finite vândute clientului extern.000 Valoarea în lei (1€ = 4.01. este calculat la facturare.05 lei) 81. iar la data plăţii este de 1€ = 4.00 lei.000 8.200 lei 104 lei 8) În data de 8.2 . Ulterior se primeşte factura unităţii prestatoare de servicii pentru suma de 1.Fişa de calcul a exportului în condiţia de livrare CFR (CAF) Nr.01. calculat după metoda FIFO de 70. Cursul valutar la data facturării este de 1€ = 4. Cursul valutar la această dată este 1€ = 4. 5124 “Conturi la bănci în valută” = % 411 “Clienţi” 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” 40.000 2.

Cursul valutar la data facturării transportului este de 1€ = 4. 411 “ Clienţi” = % 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 708 “Venituri din activităţi diverse” 10) Concomitent.9) Se înregistrează livrarea mărfurilor pe baza Facturii externe. % 401 “Furnizori” 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = 5124 “Conturi la bănci în valută” în valută” 7.2011 se plăteşte factura de transport extern unităţii prestatoare de servicii.596 lei 7. Cursul valutar la data livrării la extern este de 1€ = 4.800 €.000 lei 8. iar valoarea la plată a acestuia este de 1€ = 4. Cursul valutar la această dată este 1 € = 4.000 € şi cele efective de 1. iar la data primirii facturii este de 1€ = 4.800 €. se evidenţiează ieşirea din gestiune a mărfurilor 607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 70. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în valoare de 18 lei. 708 “Venituri din activităţi diverse” = 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 810 lei 180 lei = 401 “Furnizori” 7. a Facturii externe de uz intern şi a Declaraţiei vamale de export. % de bunuri şi personal” 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 12) Se regularizează veniturile cu diferenţa dintre cheltuielile de transport extern antecalculate de 2.100 lei 81.22 lei.01.000 lei 72.05lei.15 lei.290 lei 624 “Cheltuieli cu transportul 13) În data de 9.470 lei 126 lei 34 .05 lei.15 lei.900 lei 11) Ulterior se primeşte factura unităţii prestatoare de servicii pentru suma de 1.470 lei 7. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în valoare de 180 lei.

01.600 lei.750 lei 750 lei 5124 “Conturi la bănci în valută” 665 “Cheltuieli din diferenţe 17) Concomitent.000 lei 58.90 lei = 63. Situaţia Creanţe în sold la cursul de facturare : Creanţe în sold la cursul zilei Diferenţă de curs valutar de curs valutar” Tabel 3.Calculul diferenţelor de curs valutar Cursul € Valoarea în lei 35 : : 15.3 .2011 are loc încasarea clientului extern. 5124 “Conturi la bănci în valută” = % 411 “Clienţi” 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” 15) În data de 10.000 €.01. La data încasării este de 1 € = 3.600 lei 81. Rezultă o diferenţă favorabilă de curs valutar în valoare de 3. Costul mărfurilor vândute.20 lei = 15. % = 411 “Clienţi” 58.000 lei 18) Se înregistrează diferenţele de curs valutar aferente creanţelor neîncasate. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în valoare de 750 lei.14) În data de 9.500 lei 4.000 lei 3.000 € x 4. iar la încasarea facturii este de 1€ = 4. 607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 50.500 lei se prezintă astfel: 665 “Cheltuieli din diferenţe = 411 “ Clienţi” .85 lei.23 lei.500 lei 4. Cursul valutar la data facturării este de 1€ = 4. în condiţia de livrare FOB.05 lei. 411 “ Clienţi” = 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 63.000 € x 3.000 lei 84.500 lei 57.2011 Sc Holver Srl vinde buşteni de fag unei societăţi din Japonia în condiţia de livrare FOB pentru suma de 15. în baza facturii cu numărul 589156. se evidenţiează ieşirea din gestiune a mărfurilor vândute.000 lei. calculate după metoda FIFO este de 50.600 lei 16) În ziua următoare are loc încasarea mărfurilor livrate.

16 Rc Tsc op.500 4.600 24.6 op.600 24.000 33.000 4.604 137. .695 7.305 4.14 20.470 op.90 lei 112.500 op.7 40.10 lei.2011 se înregistrează cheltuieli cu servicii bancare în valoare de 627 “ Cheltuieli cu serviciile = 5124 “Conturi la bănci bancare şi asimilate” în valută” 36 205 lei 50 €.000 în valută” 5124 lei 1.305 op.7 10.086 Diferenţă de curs valutar nefavorabilă (a-b ) 19) Se calculează şi se înregistrează diferenţele de curs valutar aferente 665 “Cheltuieli din diferenţe = 5124 “Conturi la bănci de curs valutar” 5124 € Sid = 3.695 € 3.200 7.4 op.14 84.a) scriptic Sold b) la cursul zilei 28.20 Rc Tsc Sid = 12.996 20) În data de 11. 13 Sfd = 112. 13 op.100 5. Cursul valutar la această dată este de 4.000 1.000 1.910 1.086 lei disponibilităţilor în valută.000 op.600 op.6 op.800 205 Rd Tsd 33.300 1.01.996 111.4 op.834 Rd Tsd 137. Sfd = 28.604 op.

asigurarea pe parcurs extern a fost de 400 €.5%) Cost achiziţie în vamă ( rd.4 .2011 cumpără din America de Nord.259.70 Valoarea în lei (1 € = 4.4+5+6) TVA deductibilă ( rd. 7 x 24% ) Cost unitar de achiziţie în vamă Costul de achiziţie în valută Valoarea în valută (€) 5000 400 600 6000 600 30 6.630 1.00 lei) 20.630 € 100 buc 66. În data de 120. din care 75 bucăţi placaj de cireş american 12.400 24.80 = 265.600 2.20 lei/buc = 6.520 lei 1 € = 4.000 € Tabel 3.1+2+3) Taxa vamală ( rd. 22) Calculul valorii externe FOB a) Cantitate achiziţionată b) Preţ unitar Valoarea externă FOB ( a x b ) 23) Calculul costului unitar de achiziţie a) Cost de achiziţie în vamă b) Cantitate achiziţionată Costul unitar de achiziţie în vamă ( a / b ) 24) Calculul costului de achiziţie în valută a) Cost de achiziţie în vamă b) Curs valutar c) Costul de achiziţie în valută ( a / b ) d) Cantitatea achiziţionată Costul unitar de achiziţie în valută ( c / d ) 26.00 lei 6.000 1. cu plata prin acreditiv documentar.30 €/buc 26. Preţul unitar FOB este de 50 €/buc.01.Fişa de calcul a importului în condiţia de livrare FOB Nr.21) Sc Holver Srl are în stoc mărfuri din import evaluate la costul de achiziţie de a 220 lei/buc.000 2.520 lei 100 buc 265.000 lei.630 € 37 .038. în condiţia de livrare FOB portul străin de încărcare. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Elemente de calcul Valoarea externă FOB Asigurare pe parcurs extern Transport extern Valoarea extrenă CIF(rd. iar transportul extern de 600 €.520 5.4 x 10%) Comisionul vamal (rd.400 120 26. de la societatea Haussermann încă 100 de bucăţi de placaj.4 x 0. La data sosirii mărfurilor în vamă.20 lei/buc 100 buc 50 € 5.

520 lei 20.taxe şi vărsăminte asimilate” 4426 “TVA deductibilă” 5.80 lei 2.000 € x 4. 581” Viramente interne” 5412“Acreditive la bănci în valută” 28) Se înregistrează plata furnizorului extern. 371 “Mărfuri” = % 401 “Furnizori” (externi) 401 “Furnizori”(servicii) 446 “Alte impozite.400 lei 26) DVI. respectiv 20. iar valoarea în lei la cursul zilei este de 5.000 lei. În data de 13.000 lei 100 lei = = 5124 “Conturi la bănci în valută” 581” Viramente interne” 20. Valoarea în lei la facturare este de 5. Declaraţiei vamale de import şi a Fişei de calcul al importului.100 lei 20.2011 se efectuează plăţile în vamă cu ordine de plată potrivit % 446 “Alte impozite.000 lei 4. taxe şi vărsăminte asimilate” 447 “Fonduri speciale.038.100 lei.000 € x 4.000 lei 2.558. % 401 “Furnizori” (externi) 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 38 = 5412“Acreditive la bănci în valută” 20. la cursul valutar de 1 € = 4. utilizând acreditivul documentar.01.100 lei .02 lei.taxe şi vărsăminte asimilate” 120 lei 26. respectiv 20.400 lei 27) Se înregistrează deschiderea acreditivului documentar pentru suma de 5. taxe şi vărsăminte asimilate” 447 “Fonduri speciale. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în valoare de 100 lei.02 lei.000 €.00 lei.25) Se înregistrează mărfurile importate conform Facturii externe.100 lei 20.80 lei 120 lei = 5121 “Conturi la bănci în lei” 7.

200 lei 1. în condiţia de livrare CIF portul românesc de descărcare în sumă de 4.2011 se efectuează plăţile în vamă cu ordine de plată % = 5121 “Conturi la bănci în lei 5.000 lei.01 lei.00 lei.90 Valoarea în lei (1€ = 4.19 lei 39 81 lei 17. la cursul valutar de 1 € = 4. de unde rezultă o diferenţă de curs valutar în valoare de 10 lei. respectiv 4. Valoarea în lei la cursul din DVI este de 1.2011 se achită valoarea angajamentelor faţă de furnizorii de servicii externe în valoare de 1. iar valoarea în lei la plată este de 1.01.000 € x 4. % 401 “Furnizori” (servicii) 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = 5124 “Conturi la bănci în valută” 4.000 €. taxe şi vărsăminte asimilate” 447 “Fonduri speciale.010 lei.000 400 20 4.01.2 x 0. 1 2 3 4 5 Elemente de calcul Valoarea externă CIF Taxa vamală ( rd.420 839.01.11 lei.5 . societatea cumpără cherestea de teak din import.4 x 24%) Valoarea în valută (€) 4.000 € ( 600 € pentru asigurare şi 400 € pentru transport).taxe şi vărsăminte asimilate” 32) În data de 16. Tabel 3.620 lei .1 x 10%) Comisionul vamal (rd. crt.901 lei 16.010 lei 4.901 3.102. din America de Sud.2011.401.Fişa de calcul a importului în condiţia de livrare CIF Nr.5%) Cost de achiziţie în vamă (1+2+3) TVA deductibilă (rd.29) În data de 14.05 lei) 16.19 31) Se înregistrează mărfurile importate în condiţia de livrare CIF 371 “Mărfuri” = % 401 “Furnizori” (externi) 446 “Alte impozite.000 € x 4.620 81 17. respectiv 4.000 lei 10 lei 30) În data de 15.200 1. Plata furnizorului extern se face la sfârşitul lunii.

are loc scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute 100 bucăţi la un preţ de 265.401. cursul euro crescând de la 4.01.taxe şi vărsăminte asimilate” 4426 “TVA deductibilă” 1.2011.000 lei 36) În data de 18.20 lei = 20 bucăţi la un preţ de 220.11 lei la data plăţii.01.19 lei 33) În aceeaşi zi se înregistrează factura aferentă transportului pe parcurs intern. la 4.400 lei 42.400 lei 40 lei = 401 “Furnizori” 2. Societatea a adoptat soluţia înregistrării cheltuielilor interne de transport-manipulare în contul 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”. TVA 24%.00 lei = 40 . 707 “Venituri din vânzarea 37) Concomitent.840 lei 36. TVA 24%.10 lei la data angajamentului. societatea vinde la intern 120 bucăţi cherestea de teak cu 411 “Clienţi” = % mărfurilor” 4427 “TVA colectată” 6.446 “Alte impozite. % 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 4426 “TVA deductibilă” 401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei 380 lei 2. în valoare de 2.01.2011 se înregistrează plata facturii privind transportul pe parcurs extern.380 lei 34) În data de 17.000 lei 300 lei/buc.440 lei 16.620 lei 81 lei 3.840 lei 26.2011 se efectuează plata către furnizorul extern.380 lei 2. Evaluarea la ieşire se face după metoda LIFO. % 401 “Furnizori” (externi) 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = 5124 “Conturi la bănci în valută” 16. taxe şi vărsăminte asimilate” 447 “Fonduri speciale.000 lei. Rezultă o diferenţă de curs valutar de 40 de lei.520 lei 4. 35) În data de 17.

6 – Calculul diferenţelor de curs valutar Cursul € a) scriptic 4.10 lei Valoarea în lei 14.2011 se încasează contravaloarea mărfurilor de la clienţii interni 5121 “Conturi la bănci în lei = 411 “Clienţi” = 371 “Mărfuri” 30. în valoare de 200 lei.10 lei = 401 “Furnizori” (externi) 16.04 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 371. .460 lei Sold b) la cursul zilei Diferenţă de curs valutar favorabilă (a-b ) 42) Se înregistrează diferenţa nefavorabilă de curs valutar aferente angajamentelor Angajamente în sold la cursul din DVI : Angajamente în sold la cursul zilei : 665 “Cheltuieli din diferenţe = 4.01.000 + 44 .920 30.000 € x 4.05 lei = 4.400 1.920 x 0.012 Suma diferenţelor aferente mărfurile vândute este: Rc 371 x Κ .421 = ≈ 0.1 371 =30.460 1.400 lei 200 lei 41 comerciale neachitate în valută.840 lei 39) Se repartizează cheltuielile reprezentând diferenţele de preţ aferente mărfurilor vândute Κ .920 lei 42.000 120 .04 lei 40) Se înregistrează suma diferenţelor aferente mărfurilor vândute 607 “Cheltuieli privind mărfurile” 41) valută Se înregistrează diferenţa favorabilă de curs valutar aferente disponibilităţilor în 5124 “Conturi la bănci în valută” = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” Tabel 3.1 ( Si + Rd )371 = 0 + 2.000 € 4.Total 120 bucăţi lei 607 “Cheltuieli privind mărfurile” 38) În data de 18.940 16.200 lei 16.012 = = 371.1 371 = ( Si + Rd )371 .000 € x 4.

100 lei Valoarea antecalculată este de : 600 € x 4.000 lei 1.00 lei = 400 lei Diferenţă nefavorabilă de curs valutar: 500 € x ( 4.400 lei Diferenţă de valoare în minus: 100 € x 4. taxe şi vărsăminte asimilate” 447“Fonduri speciale. Sc Holver Srl prezintă documentele privind determinarea valorii în vamă. mai mică decât valoarea antecalculată.400 lei 2.00lei ) = 100 lei 42 . acceptată de autoritatea vamală.20lei – 4.20 lei = 2.80 lei unei scrisori de garanţie în sumă de 7. 47) Se înregistrează factura de transport pe parcurs extern Valoarea în lei a facturii privind transportul pe parcurs extern este de : 500 € x 4.2011 se primeşte factura unităţii prestatoare de servicii şi se constată ca valoarea efectivă a transportului pe parcurs extern este de 500 €.01. la sosirea mărfurilor în vamă.520 lei 20. Cursul valutar la această dată este de 1 € = 4.00 lei = 2.558.558.taxe şi vărsăminte asimilate” 120 lei 26. 44) Înregistrarea mărfurilor la primirea în vamă 371 “Mărfuri” = % 401“Furnizori” (externi) 401“Furnizori“(servicii) 408“Furnizori facturi nesosite” 446“Alte impozite.400 lei 45) Concomitent se înregistrează garantarea drepturilor de import prin prezentarea Debit 8011 “Giruri şi garanţii acordate” 7.600 lei 2.20 lei. În termen de 30 de zile.de curs valutar” 43) Pot apărea situaţii în care. să nu se primească factura unităţii prestatoare de servicii privind transportul pe parcurs extern.80 lei 46) În data de 25. Aceste cheltuieli sunt luate în calculul valorii în vamă la nivelul antecalculat ( operaţiunea 26) şi acceptat de autoritatea vamală de 600 €.

7 .400 43 .taxe vărsăminte asimilate” 2 lei 42 lei 40 lei 49) Se înregistrează plată taxei vamale.400 lei 400 lei 100 lei 408 “Furnizori facturi nesosite” Înregistrarea diminuării de taxe datorate în vamă 378“Diferenţe de preţ la mărfuri = % 446 “Alte impozite.100 lei 2.954.360 lei Tabel 3.Calculul taxei vamale Nr.82 lei 2. taxe şi vărsăminte asimilate” 447 “Fonduri speciale.% 378“Diferenţe de preţ la mărfuri” 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 48) = 401 “Furnizori”(servicii) 2.8 .crt 1 Elemente de calcul Taxa vamală aferentă mărfurilor sosite în vamă ( taxa vamală antecalculată) Valoarea în lei 2.taxe şi vărsăminte asimilate” 4426 “TVA deductibilă” 4.Calculul diminuării de taxe datorate în vamă Nr.432. taxe şi vărsăminte asimilate” 447 “Fonduri speciale.82 lei Tabel 3. a comisionului vamal şi a TVA % 446 “Alte impozite.5% ) TOTAL ( 2 + 3 ) Valoarea în lei 400 40 2 42 118 lei = 5121 “Conturi la bănci în lei” 7.crt 1 2 3 4 Elemente de calcul Diferenţa de valoare în minus dintre valoarea efectivă şi cea antecalculată a transportului extern Taxa vamală ( 1 x 10%) Comisionul vamal (1 x 0.

82 50) Se înregistrează eliberarea scrisorii de garanţie bancară de către autoritatea vamală Credit 8011 “Giruri şi garanţii acordate” 7. în termen de 30 de zile.crt.558.Calculul taxei pe valoarea adăugată Nr.taxe şi vărsăminte asimilate” 44 .558.360 118 4.9 .80 lei 2.Calculul comisionului vamal Nr.954. 1 2 3 4 5 Elemente de calcul Valoarea externă CIF (op.360 Tabel 3. operaţiunea de vămuire fiind considerată încheiată: % = 5121 “Conturi la bănci în lei 7.10 . autoritatea vamală proceda la executarea garanţiei. 26) Diferenţa în minus dintre valoarea efectivă şi cea antecalculată a transportului extern Taxa vamală (taxa vamală antecalculată – diferenţe ) Comisionul vamal (Comisionul vamal antecalculat – diferenţe) Taxa pe valoarea adăugată 24% x (1-2+3+4) Valoarea în lei 24.crt 1 Elemente de calcul Comisionul vamal aferent mărfurilor sosite în vamă ( comisionul vamal antecalculat) 2 3 Comisionul vamal aferent diferenţei în minus dintre valoarea efectivă şi cea antecalculată a transportului TOTAL ( 1-2 ) Valoarea în lei 120 2 118 Tabel 3.2 3 Taxa vamală aferentă diferenţei în minus dintre valoarea efectivă şi cea antecalculată a transportului extern TOTAL ( 1-2 ) 40 2. taxe şi vărsăminte asimilate” 447 “Fonduri speciale.000 400 2.400 lei 120 lei 446 “Alte impozite.80 lei 51) În cazul în care Sc Holver Srl nu prezenta documentele privind determinarea valorii în vamă.

000 lei.500 €.4426 “TVA deductibilă” Credit 8011 “Giruri şi garanţii acordate” 5.000 lei 9. Cursul valutar la această dată este 1 €=3. 5124 “Conturi la bănci = în valută” % 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” 55) În data de 15.2011. în valoare de 8.500 € către societatea Si Floor din Franţa.80 lei 52) Se înregistrează eliberarea scrisorii de garanţie bancară de către autoritatea vamală 53) În data de 5.80 lei 7. în valoare de 1.850 lei = 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 5.00 lei.01. Sc Holver Srl efectuează o livrare intracomunitară de cherestea în valoare de 2.038. 411 „Clienţi” 56) Factura se încasează în aceeaşi zi 5124 “Conturi la bănci = 411 „Clienţi” în valută” 57) În data de 18.000 lei. către societatea Euroforest din Italia. iar la încasare valoarea este de 2.500 € x 4.2011.01.respectiv 10.780 lei 9.280 lei 11. respectiv 9.558.500 lei 500 lei 411 „Clienţi” .850 lei 10.2011. de la care nu primeşte codul de înregistrare în scopuri de TVA. societatea efectuează o livrare intracomunitară de furnir.500 lei.01.2011 se încasează factura.500 lei 701 „Venituri din vânzarea 54) În data de 8. Cursul valutar la data facturării este 1€ = 3. de la care primeşte codul de înregistrare în scopuri de TVA.500 € x 3. % 371 “Marfuri” = 401 “Furnizori” 9. Cursul valutar la această dată este de 4. 411 „Clienţi” = % produselor finite” 4427 „TVA colectată” 2.00 lei.01.80 lei. Deoarece valoarea la facturare este de 2.000 lei 45 5.90 lei.920 lei 8. în valoare de 500 lei.80 lei. TVA 24%. rezultă o diferenţă favorabilă de curs valutar. Sc Holver Srl cumpără OSB de la societatea Sc Tedina Srl din România.

800 lei 63) Se înregistrează taxarea inversă în sumă de 4.2011. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în valoare de 200 lei.200 lei 200 lei 5124 “Conturi la bănci în valută” 8.920 lei 59) În data de 20.000 lei 65) Se înregistrează taxarea inversă în sumă de 9.2011. societatea efectuează o achiziţie intracomunitară de placaj în valoare de 10.08 lei 371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori” 40. Sc Holver Srl efectuează o achiziţie intracomunitară de cherestea în valoare de 5.792 lei ( 24% x 40.01.800 lei = 411 „Clienţi” 8. Această societate este înregistrată în scopuri de TVA. 371 “Mărfuri” 4426 “TVA deductibilă” = 401 “Furnizori” = 4427 „TVA colectată” 20.400 lei pentru suma de 2.000 € de la societatea Danzer din Austria.400 lei 8.00 lei.000 €.792 lei 46 .000 €.000) 64) În data de 20. % 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 62) În data de 20.01. Cursul valutar la data facturării este 1 € = 4. aceeaşi marfă este vândută societăţii Valtex din Polonia.000 lei 4. 401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 1. 60) Se evidenţiază ieşirea din gestiune a mărfurilor vândute 607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” mărfurile” 61) Încasarea facturii clientului extern se înregistrează în data de 25.800 lei ( 24% x 20.10 lei. iar la încasare 1 € = 4. 411 „Clienţi” = 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 8.2011. înregistrată în scopuri de TVA. La data facturării 1 € = 4. înregistrată în scopuri de TVA.01.01.800 lei ) 4426 “TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 9. de la societatea Duropal din Germania.2011. Sc Holver Srl a transmis furnizorului extern codul de înregistrare în scopuri de TVA.20 lei. Cursul valutar la data facturării către clientul extern este 1 € = 4.4426 “TVA deductibilă” 58) În aceeaşi zi se înregistrează plata furnizorului intern.920 lei 9.

lucru ce a făcut necesară apariţia bazelor de date. pag.2011. 2004. Fiecărui tabel i se asociază o cheie primară.750 lei 5124 “Conturi la bănci în valută” 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 3.66) Plata furnizorului extern se înregistrează în data de 22. ale căror elemente de bază sunt tabelele. Datele stocate şi prelucrate sunt foarte complexe. Andreco Educaţional.900 lei 40. 11 47 .01. în condiţia de livrare FOB. Un tabel este definit ca entitate în care sunt stocate datele sub formă de înregistrări organizate pe o structură de câmpuri.48 Microsoft Access operează cu baze de date relaţionale. organizate coerent.800 lei 100 lei 48 Dulu Ana. accesibile cât mai multor utilizatori în acelaşi timp. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în valoare de 100 lei. Baze de date Access. structurate cu o redundanţă minimă. Pentru această aplicaţie am creat următoarele tabele: = 5124 “Conturi la bănci în valută” 40. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în valoare de 750 lei.85 lei.500 lei 57. % = 411 “Clienţi” 58. care identifică în mod unic înregistrările din tabele.90 lei.09 lei. iar la data încasării este de 1 € = 3. Cursul zilei este de 1 € = 3. O bază de date reprezintă un ansamblu de date.3 Aplicaţie informatică privind activitatea societăţii Sc Holver Srl Evoluţia diferitelor metode şi tehnici de organizare a datelor pe suporturi de memorie externă. % 401 “Furnizori” 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 67) Încasarea mărfurilor livrate. Cursul euro valabil la această dată este de 4. cu foarte multe interdependenţe. a fost determinată de necesitatea de a avea un acces cât mai rapid şi mai uşor la un volum cât mai mare de date. Ed. ECDL modulul 5.

Fig. 3.1 - Tabela FURNIZORI

Fig. 3.2 - Tabela CLIENȚÎ

Fig. 3.3 - Tabela ÎNCASĂRI

Fig. 3.4 - Tabela PLĂȚÎ

48

Fig. 3.5 - Tabela CONTRACTE CLIENȚÎ

Fig. 3.6 - Tabela CONTRACTE FURNIZORI

Fig. 3.7 - Tabela ȚĂRI

49

Fig. 3.8 - Tabela TRANZACȚII Legaturile dintre tabele sunt prezentate în figura următoare:

Fig. 3.9 - Relaţia dintre tabele Societatea doreşte să afle numărul tranzacţiilor efectuate în luna ianuarie. Pentru a afişa aceste date se aplică interogarea: SELECT COUNT(*) AS NUMAR_TRANZACTII FROM TRANZACTII Rezultatul execuţiei este:

50

3.12 . 3.13 .Exporturile efectuate de Sc Holver SRl Furnizorii sunt prezentaţi în ordine descrescătoare.Numărul tranzacţiilor Dacă dorim să obţinem informaţii referitoare doar la operaţiunile de export aplicăm următoarea interogare: SELECT * FROM TRANZACTII WHERE DEN_TRANZACTIE=”EXPORT” Fig. 51 .Furnizorii prezentaţi în ordine alfabetică Pentru a afişa clienţii dintr-o anumită ţară apelăm la urmatoarea interogare: SELECT [DENUMIRE_SOCIETATE] FROM CLIENTI WHERE DENUMIRE_TARA=”ITALIA” Fig. 3.Fig.10 . 3.Clienţii din Italia Lista clienţilor în ordinea alfabetică este afişată aplicând următoarea interogare: SELECT DENUMIRE_SOCIETATE FROM CLIENTI ORDER BY DENUMIRE_SOCIETATE ASC.11 . aplicând următoarea interogare: SELECT DENUMIRE_SOCIETATE FROM FURNIZORI ORDER BY DENUMIRE_SOCIETATE DESC Fig.

3.Fig. introducem codul clientului respectiv în următoarea interogare: SELECT SUMA_INCASATA FROM INCASARI WHERE COD_CLIENT=”CM5846” Fig. 3.14 . Societatea doreşte să afle valoarea facturilor transformate în lei.16 .Clienţii prezentaţi în ordine alfabetică În cazul în care dorim să aflăm dacă am încasat sau mai avem de încasat bani de la un anumit client. faţă de Sc Holver Srl. Utilizând interogarea SELECT ([VAL_EXTERNA]*[CURS_VALUTAR]) AS VALOARE_LEI FROM TRANZACTII .Încasări de la Valimpex În acest mod.Valoarea facturilor în lei Pentru a calcula taxa pe valoarea adăugată se aplică interogarea: 52 . spre exemlu Valimpex. se obţine următorul rezultat: Fig. 3.15 . am constatat că Valimpex şi-a achitat datoriile aferente celor două facturi.

17 .TVA aferentă facturilor în lei Pentru a calcula taxa vamală se utilizează interogarea: SELECT (VAL_EXTERNA)*10/100 AS TAXA_VAMALA FROM TRANZACTII WHERE DEN_TRANZACTIE="IMPORT" Se pune condiţia ca denumirea tranzacţiei să fie „IMPORT”.Comisioanele vamale aferente facturilor de import 53 . Se obţine: Fig.5/100 AS COMISION_VAMAL FROM TRANZACTII WHERE DEN_TRANZACTIE="IMPORT". 3. Fig.SELECT (VAL_EXTERNA)*24/100 AS TVA FROM TRANZACTII Rezultatul execuţiei este : Fig.19 . 3. numai în cazul importurilor: SELECT (VAL_EXTERNA)*0.Taxele vamale aferente facturilor de import Comisionul vamal se aplică de asemenea. deoarece taxa vamală nu se aplică şi la celelalte operaţiuni de comerţ exterior. 3.18 .

fiind obiecte ale bazei de date ce permit introducerea şi afişarea datelor într-o manieră cât mai atractivă. Acestea sunt utilizate pentru a comunica informaţii din baza de date într-un mod organizat. şi anume antet. Aceste formulare se pot modifica. mai prietenoasă. Un formular este alcătuit din trei părţi. rapoartele nu pot fi folosite pentru introducerea datelor. 54 . Pentru exemplificare. am creat rapoarte referitoare la clienţii şi furnizorii societăţii Sc Holver Srl.20 – Formularul aferent unei operaţiuni de export Rapoartele (Reports) sunt o modalitate eficientă de a prezenta datele într-un format tipărit.Formularele (Forms) reprezintă interfaţa principală între utilizator şi o aplicaţie MS Access. aşa cum se observă în exemplul următor: Fig. zona de detaliu şi subsol. şi la încasările şi plăţile aferente tranzacţiilor efectuate. vizual. Spre deosebire de formulare. 3. sau se pot adăuga noi date.

21 .Fig.22 .22 . 3.Raport privind plăţile efectuate 55 .Raport privind încasările Fig. 3. 3.21 . 3.Raport privind evidenţa clienţilor Fig.Raport privind evidenţa furnizorilor Fig.

indiferent dacă sunt importate sau exportate. sub aspectul adaptării la cerinţele pieţei unice. având un rol semnificativ în dezvoltarea acesteia. achiziţii şi livrări intracomunitare. iar concurenţa dintre produsele importate şi cele autohtone conduc la scăderea preţurilor. În condiţiile economiei de piaţă analiza economico-financiară are un rol deosebit de important în viaţa unei întreprinderi.CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Acest ultim capitol al lucrării este menit să creeze o imagine de ansamblu a operaţiunilor de comerţ exterior concretizate în import şi export de bunuri. Regimul vamal a suferit la rândul său modificări importante. Noţiunile de import şi export au fost înlocuite de noţiunile achiziţie şi livrare intracomunitară.1-1.000 de locuri de muncă. Acest sector a devenit o componentă indispensabilă a economiei mondiale. în special în domeniul fiscal. intitulat „Consideraţii privind operaţiunile de comerţ exterior”. mărfurile nu întâmpină la frontieră nici un obstacol stabilit de stat. De asemenea. odată cu aderarea României la Uniunea Europeană a suferit schimbări majore. veniturile din exporturi permit efectuarea de investiţii în infrastructură.5 % şi a contribuit la creearea a aproximativ 900. la îmbunătăţirea calităţii şi la sporirea productivităţii muncii sociale. comerţul exterior stimulează activitatea companiilor străine de a investi în ţara noastră. deoarece importurile determină o ofertă mai bogată de produse. Desfiinţarea barierelor vamale a determinat presiuni noi asupra importatorilor şi exportatorilor români. importate fără taxe. Astfel. În primul rând. fiind metoda obiectivă de evaluare şi prezentare a societăţii 56 . Adoptarea unui tarif vamal comun a determinat libera circulaţie a mărfurilor. determinând creşterea nivelului de trai şi a securităţii sociale. la preţuri mai scăzute. piaţa unică a adus cu sine o creştere a produsului intern brut al Uniunii Europene de 1. Aceste schimbări determină o serie de avantaje. am evidenţiat caracterul complex şi diversificat al operaţiunilor de comerţ exterior. În al doilea rând. în sensul că tranzacţiile intracomunitare sunt supuse TVA prin sistemul taxării inverse. cu referire la exportul şi importul de bunuri pe cont propriu cu plata la vedere şi la achiziţiile şi livrările intracomunitare. am abordat regimul taxei pe valoarea adăugată. care. Pe de altă parte. În cadrul primului capitol. populaţia beneficiază de o varietate mare de produse care nu se obţin în ţară. Pe lângă faptul că stimulează creşterea economică şi contribuie la ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei.

2% faţă de anul 2008. O balanţă negativă sporeşte dependenţa statului de exportatorii externi. când s-a cifrat la 33. ne oferă argumente importante cu privire la influenţa pe care acesta o exercită asupra creşterii economice. în anul 2010 scade cu 2. am observat că societatea analizată înregistrează fluctuaţii semnificative ale indicatorilor de activitate şi a indicatorilor de gestiune. cu 13.3 milioane de euro. Volumul total al comerţului internaţional al României a scăzut în anul 2009 cu 25.6 milioane de euro. Viteza de rotaţie a stocurilor variază.240. cu 4. Pe de altă parte.din punct de vedere economic şi financiar. asigurând creşterea eficienţei. Această scădere a importului. la 34 de zile în anul 2009. 57 . Valorile obţinute sunt peste cele recomandate. ea constituie un instrument pentru managementul firmei. întrucât oferă soluţii pentru remedierea dezechilibrelor apărute. lipseşte ţara de resurse pentru achitările la timp. cu 18. duce la performanţe slabe al economiei.3 milioane de euro mai mic decât în anul precedent.608.724.11 mai mic decât în anul 2008. duce la deprecierea leului şi la şomaj. Pentru a avea un efect pozitiv asupra produsului intern brut. exportul înregistrând o scădere de 13.3 milioane de euro.780. iar situaţia financiară este foarte bună.34% determinând totodată creşterea profitului brut din vânzări. Dacă în anul 2009 creşte faţă de anul 2008 cu 7.116. Analiza comerţului exterior al României. precum şi pentru îmbunătăţirea activităţii de ansamblu a firmei. a determinat un deficit comercial de 9. însă în anul 2010 creşte la 55 de zile. Balanţa de plăţi constituie un instrument care furnizează o multitudine de informaţii indispensabile analizei situaţiei economice a fiecărei ţări. ceea ce rezultă că societatea este independentă faţă de creditori.9 milioane de euro.4 milioane euro mai mic decât în anul 2008. deci. când s-a cifrat la 57. Am observat că indicatorul de lichiditate are un trend ascendent. deci nu există nici un pericol ca întreprinderea să nu poată acoperi drepturile creditorilor pe termen scurt din valoarea activelor. efectuată în intervalul 2008-2010. exportul FOB al României a fost de 29. În anul 2009. Pe parcursul analizei efectuate la capitolul 2.6 milioane de euro.1%.735.343. Rata solvabilităţii generale depăşeşte limitele de referinţă.91%. Numărul de zile de stocare scade de la 92 de zile în anul 2008. Efectuarea unei analize diagnostic este necesară nu numai atunci când societatea întâmpină dificultăţi.896.7%. ci şi atunci când din punct de vedere economic şi financiar este sănătoasă şi doreşte sporirea performanţelor sau atingerea unor obiective propuse. este necesară îmbunătăţirea exportului net. Importul CIF realizat în anul 2009 a fost de 38. iar importul o scădere de 32.

Acestea au un rol important deoarece ajută la apariţia de noi firme. Activităţile de exploatare forestieră şi de prelucrare a lemnului asigură 3. iar importul 42.1%. în scădere cu 28. Valoarea exportului intracomunitar a fost de 21. EXIMBANK.0%). deficitul balanţei comerciale scade cu 3. în scădere cu 8. Din acest motiv. În anul 2010. exportul înregistrând o creştere de 27. Un alt indicator analizat este raportul de schimb.7 milioane de euro. Fiecare ţară trebuie să găsească o modalitatea de a favoriza comerţul exterior şi mai ales investiţiile străine. Excedentul comercial aferent comerţului exterior cu produse din lemn a fost de 1.0 milioane euro. comerţul total intracomunitar s-a majorat cu 20.9 milioane euro.0 %) şi 2010 (108. noi specializări. iar importul o creştere de 19.780.662. aceştia indică faptul că preţurile de export au crescut mai mult decât preţurile de import. Africa şi Asia.8 milioane euro.686.9% faţă de anul 2008.6 milioane de euro. de la -9.4% faţă de anul trecut. atât în anul 2008 (104. care echilibrează economia naţională şi care contribuie la creşterea nivelului de trai al populaţiei. determinând dezvoltarea industriei naţionale. În anul 2010. iar valoarea importului intracomunitar a fost de 28. Acest lucru are ca efect o ieftinire relativă a importurilor comparativ cu anul de bază. Acesta are rolul de a evidenţia măsura în care bunurile sau serviciile se valorifică sau nu pe piaţa externă. De remarcat.1 milioane de euro.9%.4 milioane euro. Astfel. în creştere cu 22. exportul înregistrează o valoare de 33. ajungând la 55. SC Holver Srl a obţinut în anul 2009 o cifra de afaceri de circa 51.6 milioane euro. comerţul exterior reprezintă un factor deosebit de important pentru creşterea economică. motiv pentru care această ramură contribuie pozitiv la soldul balanţei comerciale.1 miliarde euro în anul 2008 şi aproape 1 miliard de euro în anul 2009.prin creşterea mai accentuată a volumului exporturilor.1%. banca de import-export a României reprezintă o componentă 58 .0 %) cât şi în anii 2009 ( 104. noi tehnologii. volumul total al comerţului internaţional a fost de 76. dar şi alte ţări din America de Sud şi de Nord.0% din produsul intern brut. la preţuri mai mari decât cele atribuite importurilor.8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.642. comparativ cu volumul importurilor. În concluzie. Ponderea exportului reprezintă aproximativ 30% din totalul cifrei de afaceri. Având în vedere că indicii obţinuţi sunt mai mari de 100%.642.980.793.5%.526. produsele având ca destinaţie în principal ţările Uniunii Europene.6 milioane de euro. este faptul că 70% din producţia industriei de prelucrare a lemnului are orientare către export. la -8.

Viziunea strategică a EXIMBANK pentru sprijinirea exportului are în vedere mecanisme şi instrumente financiar-bancare care susţin creşterea productivităţii şi competitivităţii agenţilor economici. Pentru promovarea comerţului exterior voi aduce următoarele propuneri: atragerea investiţiilor.importantă a mecanismului de susţinere şi promovare a comerţului exterior. 59 . crearea condiţiilor favorabile pentru producătorii de bunuri destinate exportului. crearea unui climat investiţional potrivit. astfel încât produsele româneşti să poată concura pe pieţele internaţionale prin calitate. tehnicitate şi unicitate. prospectarea pieţei şi producerea bunurilor cerute pe piaţă.

Baze de date Access. 82/1991. Dincă Gheorghiţa. Brâncuşi” din Târgu Jiu. Contabilitatea în comerţul exterior.Paxino Octav Dan. Legea contabilităţii 18. 2007 2. Legea 86/2006 16. Bălună R. Ed. Iaşi.Paraschivescu M. Ed. ECDL modulul 5. Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior. Ecobici Nicolae. Braşov. Analele Universităţii “Ct. Seria Economie. Iaşi.Vişan D. Economică. 2008 13.Codul vamal. Ed. Ed. Contabilitatea activităţilor de comerţ exterior.. Politica valutară şi managementul riscurilor în tranzacţiile internaţionale. Bucureşti.. Ed.D. 2006 6. Lepădatu. Botiş Sorina. Fântână R. Finanţe. 2005 15. Sedcom Libris. 2007 5. Seria Economie. Ionescu I.BIBLIOGRAFIE 1.Gheorghe. Ed. Bucureşti. Cernuşca L. 2010 9. 1 / 2009 4. Dincă Marius. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare 17. Dulu Ana. 2003 12.. Goagără D. Revista Gestiunea şi contabilitatea firmei. Achiziţiile şi livrările intracomunitare. Universitaria.OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele 60 . Joldeş Cosmin. Legea nr.. Belu Mihaela. Economică. Nr. Craiova.Contabilitatea comerţului exterior. Ed. (coordonator). 8. Universităţii Transilvania. Sedcom Libris.V. 1 / 2009 10. Nr.Codul fiscal.. Lepădatu Ghe. Marinaş Laura. monedă şi credit. Buşan Gabriela. Ed. 2003 3. Andreco Educaţional. Paliu-Popa Lucia. Sorin. Ed.Pro Universitaria. Analele Universităţii “Ct. Sistemul vamal. Ed.. Bucureşti. Nr. Contabilitatea în comerţul exterior.Legea nr. Economică.2005 14.Pro Universitaria. Ed. 2004 7..Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior. Expertiza mărfurilor de import-export. Brâncuşi” din Târgu Jiu. Pro Universitaria.Popa Ioan..Toma Constantin C. Bucureşti 2009 11. 2010 8.

gov. www. OUG 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale 20. publicată în Monitorul Oficial 21.ro 23. www. www.ro 26.ro 24.brd.ro 27.bnr.insse.europene 19. Ordonanţa 54/15.dce.ro 25. www. Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene 22.2010. www.06.ro 61 .intrastat.www.eximbank.

12.Bilanţul societăţii Sc Holver Srl la data de 31.1 .Organigrama societăţii Sc Holver Srl Anexa 2.4 .12.2 .ANEXE Anexa 1.1 .3 .2009 Anexa 2.12.Declaraţia recapitulativă 390 VIES privind livrările/achiziţiile intracomunitare Anexa 2.2010 62 .Bilanţul societăţii Sc Holver Srl la data de 31.2008 Anexa 2.Bilanţul societăţii Sc Holver Srl la data de 31.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->