You are on page 1of 4

Prof.

ANCUŢERU SILVIA ŞCOALA GENERALĂ COROBĂI, DRAGOTEŞTI

TIPURI DE CURRICULUM ŞI MEDII CURRICULARE – INTERRELAŢII ŞI DETERMINĂRI Se pune întrebarea : Există interacţiune, relaţionare sau un raport de determinare intre tipurile de curriculum şi mediile curriculare ? Încercăm să aflăm trecând în revistă multitudinea de tipuri de curriculum în relaţie cu mediile curriculare. Tipuri de curriculum Curriculum-ul înţeles în integralitatea şi globalitatea sa, poate fi categorizat funcţie de diverse criterii, unele dintre acestea fiind sintetizate în continuare. Facem precizarea că între diferitele tipuri de curriculum se stabilesc, în mod firesc, multiple interacţiuni. 1) În funcţie de forma educaţiei cu care se corelează: - curriculum formal (curriculum oficial) - curriculum neformal/ nonformal - curriculum informal.  Curriculum-ul formal/ oficial, intenţionat este cel prescris oficial, care are un statut formal şi care cuprinde toate documentele şcolare oficiale, ce stau la baza proiectării activităţii instructiv-educative la toate nivelele sistemului şi procesului de învăţământ. El reprezintă rezultatul activităţii unei echipe interdisciplinare de lucru, este validat de factorii educaţionali de decizie şi include următoarele documente oficiale: documente de politică a educaţiei, documente de politică şcolară, planuri de învăţământ, programe şcolare şi universitare, manuale şcolare etc.  Curriculum-ul neformal/ nonformal vizează obiectivele şi conţinuturile activităţilor instructiv-educative neformale/ nonformale, care au caracter opţional, sunt complementare şcolii, structurate şi organizate într-un cadru instituţionalizat extraşcolar  Curriculum-ul informal cuprinde ansamblul experienţelor de învăţare şi dezvoltare indirecte, care apar ca urmare a interacţiunilor celui care învaţă cu mijloacele de comunicare în masă (mass-media), a interacţiunilor din mediul social, cultural, economic, familial, al grupului de prieteni, al comunităţii etc. 2) În funcţie de criteriul cercetării fundamentale a curriculum-ului, distingem categoriile: - curriculum general/ curriculum comun, trunchi comun de cultură generală/ curriculum central/ core curriculum/ curriculum de bază, curriculum de profil şi specializat, curriculum subliminal/ curriculum ascuns/ curriculum implementat.  Curriculum-ul general/ curriculum comun/ trunchi comun de cultură generală/ curriculum central/ core curriculum/ curriculum de bază este asociat cu obiectivele generale ale educaţiei şi cu conţinuturile educaţiei generale – sistemul de cunoştinţe, abilităţi
1

3) În funcţie de criteriul cercetării aplicative a curriculum-ului.  Curriculum-ul predat/ operaţionalizat/ în acţiune se referă la ansamblul experienţelor de învăţare şi dezvoltare oferite de educatori celor educaţi în activităţile instructiv-educative curente. respectiv la partea de curriculum evaluată. Climatul academic. muzică.  Curriculum-ul ascuns sau subliminal derivă din ambianţa educaţională şi din mediul psiho-social şi cultural al clasei/ şcolii/ universităţii. graţie mediului şcolar general. distingem categoriile: . curriculum evaluat/ testat. a fost lăsat în afara curriculum-ului.  Curriculum-ul recomandat este susţinut de grupuri de experţi în educaţie sau de autorităţi guvernamentale şi este considerat ghid general pentru cadrele didactice. obligatorii pentru educaţi pe parcursul primelor trepte ale şcolarităţii.  Curriculum-ul de profil şi specializat pe categorii de cunoştinţe şi aptitudini (literatură. curriculum specializat. resurse multimedia etc. sistemul de recompensări şi sancţionări sunt elemente importante ale mediului instrucţional. curriculum neformal/ nonformal. strategii. curriculum local. culegeri de texte.  Curriculum-ul scris are. îndrumătoare didactice. curriculum informal. 4) În funcţie de criteriul epistemologic.  Curriculum-ul evaluat/ testat se referă la experienţele de învăţare şi dezvoltare apreciate şi evaluate cu ajutorul unor probe de evaluare.) este focalizat pe îmbogăţirea şi aprofundarea competenţelor. stiluri atitudinale. curriculum învăţat/ realizat/ atins. curriculum de suport. DRAGOTEŞTI intelectuale şi practice. software.  Curriculum exclus/ eliminat reprezintă ceea ce în mod intenţionat sau nu. curriculum mascat/ neintenţionat. ANCUŢERU SILVIA ŞCOALA GENERALĂ COROBĂI.. personalitatea profesorilor. distingem categoriile: . pe formarea comportamentelor specifice determinării performanţelor în domenii particulare. arte plastice şi dramatice. relaţiile interpersonale. curriculum ascuns/ subliminal/ implementat.curriculum formal/ oficial. ştiinţă.  Curriculum-ul de suport cuprinde ansamblul materialelor curriculare auxiliare: culegeri de probleme. curriculum exclus/ eliminat. competenţe. curriculum scris. 2 .Prof. sporturi etc.curriculum formal/ oficial/ intenţionat. curriculum recomandat. de asemenea.  Curriculum-ul învăţat/ realizat/ atins se referă la ceea ce educaţii au asimilat ca urmare a implicării lor în activităţile instructiv-educative. curriculum comun/ curriculum general/ trunchi comun de cultură generală/ curriculum central/ core curriculum/ curriculum de bază. curriculum predat/ operaţionalizat/ în acţiune. caracter oficial şi este specific unei anumite instituţii de învăţământ.  Curriculum mascat/ neintenţionat se referă la ceea ce elevii învaţă implicit şi neprogramat. pe exersarea abilităţilor înalte. atlase. modele acţionale şi comportamentale de bază etc.

obligatoriu. Diferenţa până la numărul maxim de ore prevăzute pentru o anumită disciplină.curriculum la decizia şcolii – care reprezintă aproximativ 30-35 % din Curriculum-ul Naţional şi este alcătuit din: curriculum extins. se asigură prin îmbogăţirea ofertei de conţinuturi prevăzute de curriculum-ul nucleu. adică numărul minim de ore de la fiecare disciplină obligatorie prevăzută în planul de învăţământ. respectiv prin diversificarea experienţelor şi activităţilor de învăţare. DRAGOTEŞTI  Curriculum-ul local include ofertele de obiective şi conţinuturi ale activităţilor instructiv-educative propuse de către inspectoratele şcolare (şi aplicabile la nivel teritorial) sau propuse chiar de către unităţile de învăţământ. curriculum nucleu aprofundat. În mod complementar curriculum-ului nucleu. 3 . ANCUŢERU SILVIA ŞCOALA GENERALĂ COROBĂI. 5) Tipologia Curriculum-ului Naţional operant în cadrul sistemului de învăţământ din România: . pe ani de studiu. cu statut opţional. Existenţa curriculum-ului nucleu asigură egalitatea şanselor în sistemul de învăţământ.  Curriculum-ul nucleu reprezintă trunchiul comun. respectiv elementele de conţinut obligatorii. atât elementele de conţinut obligatorii. curriculum elaborat în şcoală. diverse discipline de studiu propuse de instituţia de învăţământ.Prof. cât şi cele facultative. curriculum nucleu aprofundat. Curriculum-ul extins are la bază întreaga programă şcolară a disciplinei. curriculum elaborat în şcoală. şcoala poate oferi următoarele tipuri de curriculum: curriculum extins. Mediile curriculare Mediile curriculare reprezintă coordonatele spaţio-temporale. cât şi pentru cele facultative). Diferenţa până la numărul maxim de ore prevăzute pentru o anumită disciplină se asigură prin reluarea şi aprofundarea curriculum-ului nucleu. în funcţie de necesităţile proprii şi de solicitările identificate. pentru fiecare disciplină şcolară prevăzută în planurile-cadru de învăţământ (deci atât pentru disciplinele obligatorii. materiale şi ideologice care condiţionează procesul de proiectare a activităţilor didactice.curriculum-nucleu – care reprezintă aproximativ 65-70 % din Curriculum-ul Naţional .  Curriculum-ul la decizia şcolii asigură diferenţa de ore dintre curriculum-ul nucleu şi numărul minim sau maxim de ore pe săptămână. Curriculum-ul elaborat în şcoală este acel tip de proiect pedagogic care conţine. Curriculum-ul nucleu aprofundat are la bază exclusiv trunchiul comun. Curriculum-ul nucleu reprezintă unicul sistem de referinţă pentru evaluările şi examinările externe (naţionale) din sistem şi pentru elaborarea standardelor curriculare de performanţă. Ele oferă cadrul şi perspectiva de evoluţie a tipurilor curriculare existente.

adaptabilitatea şi perfectibilitatea sistemului de formare iniţială şi continuă a personalului didactic . sistemul economic.) Medii curriculare ale şcolii: includ un ansamblu de elemente funcţionale care condiţionează îndeplinirea activităţilor de educaţie şi instruire: . Cluj-Napoca Cucoş. 2006.coerenţa şi consistenţa internă a nivelurilor şi treptelor şcolare . Întocmit. Pedagogie şi Psihologie. mediul curricular al tehnologiilor didactice. Constantin. Elemente conceptuale si metodologice. 2008 .Prof. sistemul de comunicare.eficienţa pedagogică şi responsabilitatea socială a instituţiilor angajate în proiectarea.mediul curricular managerial.organizarea sistemului educaţional naţional pe niveluri şi trepte şcolare . Editura Gheorghe Alexandru. realizarea şi dezvoltarea curriculară. psihopedagogică etc.structura sistemului social. pe de altă parte . Colecţia Collegium. Prof. Muşata. Editura Polirom. sistemul tehnologic. DRAGOTEŞTI Medii curriculare exterioare şcolii: . ANCUŢERU SILVIA ŞCOALA GENERALĂ COROBĂI. 1998. Marin. Iaşi 4 . sistemul religios. sistemul moral. mediul curricular economic. Constantin.Teoria curriculum-ului. 2007. ANCUŢERU SILVIA BIBLIOGRAFIE:     Bocoş.interdependenţa dintre nivelurile şi treptele şcolare. În concluzie se poate observa că între tipurile de curriculum şi mediile curriculare există diverse relaţii de interdependenţă şi interacţiune fără de care procesul instructiveducativ nu ar funcţiona la adevărata sa valoare. pe de o parte şi ciclurile curriculare. mediul curricular comunitar. Medii curriculare aflate la intersecţia dintre sistemul social global şi cel educaţional: . Ştiinţele educaţiei. mediul curricular cultural. deoarece nu se exclud unele pe altele ba din dimpotrivă dau sens unele altora. Craiova Cucoş. Colecţia Collegium. sistemul estetic. Ştiinţele educaţiei. sistemul cunoaşterii ştiinţice. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. socială. Editura Polirom. Pedagogie – Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. sistemul de dezvoltare şi maturizare umană (asistenţa medicală. Iaşi Stoica.