You are on page 1of 6

Universitatea Ecologica Bucuresti Facultatea de Ecologie si protectia mediului, Tulcea

Referat

Geografie fizica si umana

Lector univ. Gabriela Taulescu Student Baranga Andreea

2012

transportând 22% din debitul Dunării. sunt geomorfologic false. și spre deosebire de Chilia.Sinoe 5050 km². La vărsare formeaza insulele Sacalin considerate un început de deltă secundară. Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunăre. litoralul se afla mult mai la apus (între Chilia Veche și Murighiol pe vremea lui Strabon. dar în Antichitate și Evul Mediu. Delta ocupă. Romania. . și transportă pe cursul său de o lungime de 104 km². Delta Dunării este traversată de paralela de 45 latitudine N și de meridianul de 29°. se desparte în Brațul Sulina și Brațul Sfântul Gheorghe. formează granița cu Ucraina. Delta Dunării a intrat în patrimonial mondial al UNESCO în 1991. împreună cu complexul lagunar Razim . aflată în mare parte în Dobrogea. între Periprava și Lacul Dranov în epoca bizantină). este clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc national în taxonomia internațională a IUCN (International Union for Conservation of Nature). 60% din apele și aluviunile Dunării. Geografie Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei. Are o lungime de 71 km și transportă 18% din volumul de apă al Dunării. Deltei românești revenindu-i o suprafață de 2540 km². 40 m². are un curs rectiliniu. și se desfășoară pe 112 km. este cea mai mare și cea mai bine conservată dintre deltele europene. Brațul Chilia la nord și Brațul Tulcea la sud. astfel încât hărțile istorice care reprezintă Dobrogea cuprinzând toată Delta actuală. Delta Dunării (cu excepția deltei secundare a brațului Chilia) face tradițional parte din Dobrogea. și parțial în Ucraina.Delta Dunarii Delta Dunării (3446 km²). din care 732 km² aparțin Ucrainei. braț care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe. fiind permanent dragat și întreținut pentru navigația vaselor maritime. la nord formează granița cu Ucraina. Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă în două brațe. Brațul Chilia. Brațul Sulina este situat în mijlocul Deltei. iar în est o se varsă în Marea Neagra. longitudine E. Cursul Brațului Sfântul Gheorghe este orientat spre sud-est. Delta Dunării crește anual cu aprox.

.01 milioane de ani) sunt alcătuite. foraminifere (Glomospirella sp. Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite. ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani). Geomorfologie Delta Dunării. reprezintă din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră. triasice. din siltite feruginoase. Spirillina sp. Spirillina orbicula ș.). nisipuri. siltite și argile roșcate.Geologie Delta Dunării este plasată. cu Mactra sp.a. jurasice. respectiv 29˚40’50” long. dinofagelate (Nannoceceratopsis spicula. gresii. gresii. cu intercalații de gresii fine sau dolomite gipsifere. neogene și cuaternare. ce conțin specii vegetale (Striatoabietites sp. Ovalipollis ovalis ș.. N și 28˚40’24” long.. nisipuri. Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian – 13. care este aproximativ paralelă cu Brațul Sfântu Gheorghe. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite.8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumașelice. gresii litice. cretacice. cu intercalații de tufuri vitroclastice. argile și strate de loess.a. siltite. siltite. din punct vedere geologic . sunt alcătuite din calcare. la bază. dolomite. Clavifera triplex etc. siltite și argile. . E – platforma Mării Neagre). 45˚40’00” lat. Limnocardium sp. dintr-un strat de argile roșii-carămizii urmate de o succesiune de strate de pietrișuri. Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce aparțin etajelor Pleistocen-Holocen – 1. ce conțin specimene deViviparus bifarcinatus. iar transgresiv apar dolomite. cu fosile de foraminifere (Textularia jurassica. Delta Dunării este inclusă la categoria formelor de relief regionale de tip câmpie umedă pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare. gresii calcaroase. Conform clasificării FAO. Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm – 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază). din argile și siltite feruginoase. nisipuri. argile calcaroase.a. Gheorghe. într-o regiune mobilă a scoarței terestre numită Platforma Deltei Dunării (regiunea predobrogeană). prin falia Oancea-Sf. Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice.)..5-1. marne ș. derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă.a. la bază. pellucida. cu Dosinia maeotica. precum și calcare cenușii și gălbui (la partea superioară). argilite. Depozitele de vârstă Paleozoică..a. microconglomerate. situată în partea de N-V a Mării Negre (între 44˚46’00” lat. N – platforma Bugeac. E – Orogenul Nord Dobrogean. ce conțin o fitocenoză săracă cu Trilobosporilites apiverucatus. siltite. conodonde (Gondolella navicula.8-0.). ș. iar la partea superioară se dispun aluviuni de origine fluviatilă și fluvio-lacustră. N. Ctenidodinium panneum ș.). nisipuri fine cenușii (cuDreissena rimestiensis. diabaze și melafire. nisipuri cu Stylodacna orientalis și nisipuri cu intercalații de argile.a. cu intercalații de porfire feldspatice. Gladiogondolella tethydis ș.) etc. Platforma Deltei Dunării vine în contact în partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean. în principal. Dreissena polymorpha etc.

spre aval. Diferențele de altitudine. În funcție de intesitatea activității centrilor barici principali se instalează condiții specifice de vreme: zile de iarnă blânde (când activeaza centrul baric nord-est european). Lunca Tulcea-Murighiol și Depresiunea Dranov-Dunavăț. până la grindurile Letea și Caraorman. Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice și anume: Delta propriu-zisă ce ocupă o suprafață de 4. Ostrovul Cernovca. spre deosebire de prima subregiune. Ostrovul Tătaru. ca și în cazul deltei fluviale. etc. acoperite în diferite grade cu vegetație.Delta Dunării este caracterizată prin forme de relief pozitive numite grinduri și forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri). Gheorghe) – Crasnicol – Perișor. Depresiunea Matița-Merhei. Grindul Stipoc.250 km2. canale și gârle. Depresiunea Șontea-Furtuna. Această subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa. sunt de 8-10 m în zona grindurilor și -2 . Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafața totală a deltei și se întinde de la ceatalul Izmail. delta se prezintă sub forma unei suprafețe plane cu o pantă de 0. Radiația totală variază între un minim de 3. În prezent. Ostrovul Babina. Aceasta suprafață activă reacționează față de radiația totală recepționată și de circulația generală a atmosferei rezultând un mozaic de microclimate. aflată între brațele fluviului. . punctată de lacuri și japșe. zile de vară ploioase (când interacționează aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei). întâlnim zone cu relief pozitiv și negativ dar. alcătuiesc o suprafață activă specifică deltei și lagunelor adiacente.și zona complexului Razim. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se împarte transversal pe brațele fluviului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială și delta maritimă. În această subregiune. Clima Delta Dunării se încadrează în spațiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Depresiunea Litcov. zile de vară calde și uscate (când acționează anticiclonii tropicali atlantici). Depresiunea Erenciuc. față de nivelul mării. cu o suprafață de 990 km2. cu vânturi puternice (când acționează anticiclonii nord-atlantici).-4 m în zona depresiunile lacustre. Delta maritimă ocupă mai puțin de 35% din suprafața Deltei Dunării./cmp. străbătută de un păienjeniș de ape: brațe de fluviu.5 Kcal/cmp înregistrat în lunile de iarnă și un maxim de 17 Kcl. fundul depresiunilor este sub nivelul mării în cele mai multe cazuri. Spațiile acvatice plane și foarte întinse. Depresiunea RoșcaBuhaiova. în luna iulie. zile de iarnă geroase. Depresiunea Pardina. cu totul diferită de cea a stepelor pontice. pe linia Periprava (pe brațul Chilia) – Crișan (pe brațul Sulina) – Ivancea (pe brațul Sf. Grindul Chilia.006 ‰. la răsărit de linia Periprava-CrișanIvancea-Crasnicol-Perișor. întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurilor marine.

stejar pedunculat. iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare. iar primăverile au durata aproape egaăa cu toamnele. între 69 . iar la Sulina. în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. frasin. de 10.80%. de 11. de 360 mm. . pe țărmul mării (Sulina).60 zile. 1953-1954.05 C. sub 350 mm. La intrarea în deltă. Umezeala relativă a aerului variază iarna între 88 . La Sulina aceleași medii multianuale indică 145 zile de vară și numai 15 zile de iarnă. 1984-1985.8 C (în decembrie). Amplitudinile medii zilnice reflectă diferențele mari datorate naturii suprafeței active : la Gorgova variază între un maxim de 9 C (în iulie) și un minim de 3. Stratul de zapadă este subțire și se menține perioade scurte de timp. fiind păduri de salcie. .8 C (în iulie) și 1. plop. cele mai intense accelerări de vânt înregistrându-se iarna și în sezoanele de tranziție. Asemenea situații s-au petrecut în anii 1928-1929. media multianuală fiind de 2250 ore. rogozul. papura.96 C. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform în spațiul Deltei Dunării. plop tremurător. arin. fiind periodic inundate. În cea mai mare parte a deltei cad între 350 si 400 mm ploaie.84% la Gorgova și 89 85% la Sulina și Sfântu Gheorghe. De asemenea. 1941-1942. mediile pe 90 ani relevă ca sunt 142 zile de vară și 60 zile de iarnă. Vânturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic. La nivelul vârfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuală este de 10. în delta fluvială (Gorgova). la Sulina și Sfântu Gheorghe. dar poate ajunge la 2600 ore în anii cu nebulozitate redusă. La intrarea în Delta Dunării (Tulcea) se înregistrează o cantitate medie multianuală a precipitațiilor de 450 mm.Durata de strălucire a soarelui este mare. ocupând 2% din suprafața deltei. numai în iernile mai aspre. plante agățătoare. ulm.4 C (în noiembrie). iar primăverile sunt mai lungi (122 zile) decât toamnele (83 zile). iar pe litoralul deltaic și cea mai mare parte a lagunelor.86 C. Sumele anuale ale temperaurilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. Umezeala aerului înregistrează cele mai mari valori de pe teritoriul României. de 11. Flora Vegetația deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică mlaștinilor (stuful. Precipitațiile sunt reduse cantitativ și scad de la vest spre est datorită efectului suprafeței active specifice deltei.71% la Gorgova și 77 . Temperatura se distribuie neuniform pe suprafața deltei. când apele mării lângă țărm au înghețat timp de 45 . iar vara.3 C (în iulie) si 1 C (în decembrie și februarie).94 C. iar în largul Marii Negre (Platforma Gloria). precum și al Mării Negre. la Sulina între 2. iar la stația Gloria între 2. există păduri pe câmpurile Letea și Caraorman și sunt alcătuite din stejar brumăriu. Mediile multianuale indică creșterea temperaturii de la vest spre est. frasin. care cresc pe grindurile fluviatile. la Tulcea. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei.

299 ucraineni diverși alții (1%). ulterior românești (dicienii. îndeosebi pescăresc.666 români (87%).583 locuitori. dintre care 12. Populatie Populația deltei a fost totdeauna răzleață. mediul semi-acvatic nepermițând densități importante (densitatea medie este de 5 locuitori/km2). Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa. mai numeroși decât lipovenii). Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul. Africa.Fauna Conține mai mult de 320 de specii de păsări ca și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe. Vara. denumire care provine poate de la Vicina). 1438 lipoveni (10%). Marea Mediterană) vin să cuibărească. Delta a fost dintotdeuna un mediu-refugiu pentru populațiile inițial grecești (grecii pontici erau încă 2059 în 1910. Asia. care la recensământul din 2002 se menținea la 14. Aceste populații s-au amestecat. apoi din (lipovenii). lucru dovedit de vocabularul limbilor vorbite în deltă. . afluxul deturiști triplează populația.