You are on page 1of 16

OpenBook

29.

Capitolul VI. ETAPELE REALIZÃRII STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE DURABILÃ
Nu existã o reþetã universal valabilã în ceea ce priveºte realizarea Agendei Locale 21 – Strategia de dezvoltare durabilã la nivel local. Totuºi, experienþa aratã cã pot fi distinse douã mari direcþii: una referitoare la formarea continuã a unui grup de lucru comunitar ºi, respectiv, una referitoare la întocmirea strategiei ºi a planului local de acþiune. Cine va întocmi strategia de dezvoltare localã? În mod obiºnuit, acest document va trebui sã treacã prin Consiliul Local, pentru a cãpãta girul autoritãþii locale. Iniþiativa întocmirii strategiei nu este însã în mod obligatoriu apanajul autoritãþii. Existã exemple de strategii locale de dezvoltare durabilã realizate la iniþiativa unor organizaþii neguvernamentale din interiorul sau din exteriorul comunitãþii (caz în care activitatea facilitatorilor comunitari este indispensabilã), la iniþiativa unor instituþii (universitãþi, agenþii de dezvoltare), la iniþiativa unui grup de consilieri locali sau chiar la iniþiativa unor cetãþeni constituiþi într-un grup de iniþiativã. Important este în toate situaþiile ca sã existe un plan de implicare a comunitãþii încã de la începutul procesului. Paºii care în general trebuie urmaþi în procesul de elaborare a Agendei 21 sunt: A. Crearea grupului de lucru comunitar. Asumarea responsabilitãþilor de participare activã, perfecþionarea continuã a grupului de lucru comunitar B. Stabilirea domeniului de cuprindere a strategiei C. Analiza situaþiei actuale D. Filozofia ºi viziunea pentru viitor E. Identificarea resurselor comunitãþii F. Identificarea problemelor ºi a cauzelor care le genereazã G. Formularea obiectivelor H. Stabilirea prioritãþilor I. Iniþierea planului de acþiune. Crearea programelor J. Implementarea ºi monitorizarea planului K. Evaluarea planului, feed-back, îmbunãtãþirea continuã a strategiei

al iniþiativei ºi al dreptului de exprimare a opiniei. Grupurile de interese constituite în jurul unui singur interes sau domeniu de interese pot participa la construirea unui succes durabil al muncii grupului comunitar de lucru. Dimensiunea GLC trebuie sã fie suficient de mare pentru a permite reprezentarea cât mai multor sectoare. cum vor fi tratate problemele la care nu s-a ajuns la un acord.Administraþia localã . pot participa la activitãþile GLC. iniþiativa. Membrii GLC trebuie sã reprezinte un spectru de interese cât mai larg posibil al comunitãþii locale. O listã a celor care ar putea fi reprezentaþi în GLC. Din acest motiv. Acestea nu trebuie privite doar ca o sursã potenþialã de bani ºi de locuri de muncã. Firmele ºi industria localã. nu credem cã existã o reþetã unicã general valabilã nici în acest domeniu. Grupul în ansamblul sãu poate fi mare.Grupuri ce reprezintã interesele persoanelor handicapate sau dezavantajate .funcþionari din cadrul autoritãþii locale. el fiind un for cetãþenesc. consilieri sau funcþionari. dar ale cãror activitãþi au un impact major ºi direct asupra ecosistemelor locale. numai rareori sunt strict limitate în interiorul graniþelor administrative. dar membrii GLC trebuie sã îºi poatã exprima poziþia faþã de orice nouã persoanã care intrã sau iese din grup. . GLC nu se substituie în nici într-un caz consiliului local. Este recomandat sã fie implicate ºi autoritãþile locale învecinate.Grupuri ce reprezintã tinerii sau pensionarii . Existã grupuri de interese care nu fac o anumitã trimitere la problema mediului. care sã stabileascã cât de des vor avea loc întrunirile.30.Grupuri interesate de naturã ºi de problemele aºezãrilor rurale . acordând asistenþa de specialitate ºi consultanþã privind modul în care sistemul funcþioneazã în prezent ºi felul în care ar putea fi realizate schimbãrile sau privind formularea politicii de dezvoltare în limitele legii etc. poate veni ºi din mijlocul comunitãþii. economic ºi de mediu al comunitãþii. 1 CREAREA GRUPULUI DE LUCRU COMUNITAR Dacã ceilalþi sunt aºa cum sunt. dacã acolo existã o organizaþie suficient de activã ºi de dezvoltatã. fãrã a fi completã. implicatã în urma unui proiect finanþat sau finanþabil. Grupul de Lucru Comunitar (GLC) trebuie sã implice cât mai multe grupuri de interese posibil. dacã acestea vor fi oferite publicitãþii. grupuri ce promoveazã unele forme de construcþii sau exploateazã anumite resurse ala comunitãþii etc. acest grup a adus cu el expertiza ºi rigoarea abordãrii procesului de elaborare a strategiilor locale de dezvoltare. începând chiar de la convocarea ºi organizarea întâlnirilor. având la bazã principiul democraþiei. organizaþii din afara comunitãþii. Apartenenþa la GLC este un drept al fiecãrui cetãþean. cine va prezida întrunirile. cine va întocmi procesele verbale. cum poate fi schimbatã apartenenþa la GLC etc. ale minoritãþilor etc. Evident. mai ales cele de mediu.consilieri ai autoritãþii publice locale . au un rol major în managementul social. sau suficient de deschisã sã se supunã unor procese de autoevaluare odatã cu comunitatea. al liberei asocieri. cu funcþii de conducere sau executive . care formeazã baza economicã a comunitãþii. OpenBook VI. este redatã mai jos: . Printre acestea se pot numãra: asociaþii de firme ºi industrie. întrucât problemele. cum urmeazã a fi încheiate înþelegerile. trebuie sã existe o anumitã stabilitate de participare la activitãþile grupului. Crearea Grupului de Lucru Comunitar În cele mai multe cazuri (cel puþin în cele întâlnite de noi ºi de care avem cunoºtinþã) iniþiativa creãrii grupului de lucru comunitar a aparþinut unui grup. fãrã ca formaþiunea sã fie imposibil de condus.Sindicate .Populaþia localã . de exemplu pe domenii de activitate.Grupuri cetãþeneºti – asociaþii ale strãzilor. în aºa fel încât sã poatã reprezenta cât mai bine posibil comunitatea localã.Lideri de opinie . ci ºi ca o componentã fundamentalã a comunitãþii locale ºi ca o sursã de stabilitate economicã localã. Procesul iniþiat de grupul de lucru comunitar are ºanse de reuºitã dacã este susþinut de cãtre administraþia publicã localã. În general. De asemenea. Este important ca GLC sã aibã un regulament propriu de funcþionare sau mãcar un set de reguli de bazã. însã trebuie ca acesta sã poatã fi împãrþit în grupuri de lucru mai mici. din aceleaºi raþiuni de eficienþã. Este necesar ca GLC sã aibã un reprezentant care sã îºi asume responsabilitatea pentru activitãþile grupului. cu ºanse similare de reuºitã. dacã acestea vor fi publice sau nu. noi de ce trebuie sã fim la fel ? Grupul de Lucru Comunitar este un grup format din cetãþeni ai comunitãþii rurale în care se dezvoltã Agenda 21 Localã. Membrii Grupului de Lucru Comunitar Membrii administraþiei publice locale.

deoarece nu deþine legitimitatea politicã de a fi fost ales. Ca formaþiune ce reprezintã un consens al opiniilor locale. Cea mai bunã formulã pare a fi alegerea unui prezidiu de cãtre membrii GLC. orice grup are o istorie a sa. de pãduri etc. schimbul de opinii ºi obþinerea consensului cu privire la o politicã generalã localã. prin implicarea în cadrul GLC a consilierilor proveniþi din diferite grupãri politice. Alte sarcini vizeazã iniþierea ºi promovarea unor dezbateri ample pe marginea procesului ºi implicarea populaþiei locale în toate etapele. conteazã ! De aceea. din unghiuri diferite. este important ca membrii grupului de lucru sã îºi însuºeascã urmãtoarele idei de bazã: . atât la nivel local cât ºi la niveluri mai înalte. nu doar în etapa de implementare. Spune-þi pãrerea întotdeauna ! De cele mai multe ori. sã cunoascã ce se petrece în cadrul administraþiei locale.definiþi procesele prin care opiniile conflictuale pot fi înregistrate în cazul în care consensul nu poate fi obþinut în mod rezonabil Etapele dezvoltãrii unui grup În orice situaþie ar fi ºi din oricine ar fi constituit. GLC este exact locul unde conflictele de opinii trebuie identificate ºi discutate îndelung. Aceastã responsabilitate se poate stabili prin rotaþie. dar trebuie sã aibã o bunã capacitate de a colabora. membri ai consiliului parohial .nu recurgeþi prea repede la un compromis în scopul de a evita o disputã. evitaþi poziþiile exclusiviste. Rezolvarea conflictelor Este inevitabil ca în cadrul GLC sã nu aparã conflicte.Grupuri constituite pe lângã bisericile existente în comunitate . reprezentativ. sã fie comunicativ. ca o problemã comunã.Preotul sau pastorul. siguranþa cetãþeanului etc. GLC va oferi consultanþã consiliului local. prezentate într-un mod foarte sintetic în tabelul alãturat.Furnizorii de servicii locale (apã. grupuri de cercetãºie) Prezidarea grupului de lucru comunitar Prezidarea GLC depinde de componenþa acestuia. el nu poate adopta oficial politica respectivã în numele consiliului. GLC are un puternic rol potenþial.Grupãri pentru conservarea naturii . Sarcinile Grupului de Lucru Comunitar Principala sarcinã a GLC este sã reprezinte interesele comunitãþii ca un întreg. cu relaþii sociale bune. . ca ºi grup de lobby de sine stãtãtor. rãmâneþi neutru ºi ajutaþi oamenii sã înþeleagã celelalte puncte de vedere . El va trebui sã fie o persoanã respectatã în comunitatea localã. Preºedintele GLC are o serie de atribuþii ºi responsabilitãþi. concentraþi .OpenBook 31.lãsaþi timp pentru calmarea spiritelor ºi nu luaþi niciodatã hotãrâri cât timp sunteþi încã supãrat sau enervat . pentru a se ajunge la consens.Firmele locale . ele nu trebuie sã fie negate sau reprimate.nu permiteþi conflictului sã dobândeascã un caracter personal .vã asupra problemelor ºi nu asupra poziþiilor . . Astfel. acceptat de comunitate. Totuºi.) . trece prin niºte etape obligatorii de dezvoltare.definiþi problema cu atenþie. El nu trebuie sã fie în mod necesar primarul comunei. în cadrul procesului de elaborare ºi implementare a strategiei locale de dezvoltare.Asociaþii ale micilor comercianþi sau producãtori etc. Deºi GLC poate formula o viziune pentru viitorul comunitãþii ºi o poate propune consiliului sub forma Agendei 21 locale. energie.Fermieri ºi pãdurari . sã aibã o bunã capacitate de conducere. . ale participanþilor la GLC. este important obþinerea consensului înainte ca propunerile sã ajungã pe masa consiliului. ratând astfel o discuþie mai amãnunþitã . deseori conflictuale. Conflictele nu trebuie sã împiedice adoptarea deciziilor ºi nu trebuie sã ducã la divizarea grupului. cu un responsabil pentru fiecare întrunire.pe cât posibil.Proprietari particulari de pãmânt. Funcþiile Grupului de Lucru Comunitar Contribuþia GLC este valoroasã în dezbaterea. aceste recomandãri vor fi mai lesne acceptate. fundaþii.Reprezentanþi ai marilor firme din zonã . .Membrii activ implicaþi în diverse organizaþii (asociaþii. GLC poate oferi consiliului numai recomandãri. O calitate importantã este capacitatea de a aborda în mod constructiv opinii diferite. când agenda este încãrcatã iar timpul disponibil limitat.Afaceri ºi industrie . coordonare ºi sintezã. dar nu îl va putea înlocui ca structurã de adoptare a deciziilor.

a modului de abordare etc. Membrii se concentreazã asupra sarcinii ºi asupra rellaþiilor interpersonale în egalã mãsurã. roliiziced iirãtpoda eliipicnirP . autoritate. moralul ridicat. Membrii sunt mulþumiþi cã fac parte dintr-un grup eficient. discuþiile planând în jurul definirii domeniului sarcinii. Membrii încearcã sã se orienteze asupra sarcinii ºi în funcþie de ceilalþi. Nivelul încrederii este maxim.32. fiecare membru trebuie sã riºte posibilitatea conflictului. Datoritã disconfortului apãrut. Pericolul cel mai mare este cã membrii grupului pot începe sã se teamã de destrãmarea inevitabilã a grupului în viitor. se evitã controversele. Pentru a trece la etapa urmãtoare. ca ºi nivelul loialitãþii. membrii grupului trebuie sã treacã de la mentalitatea care cere “teste ºi dovezi” la mentalitatea de a rezolva problema. OpenBook Tuckman Formarea Charrier Politeþe De ce suntem aici Cooke & Widdis Politeþe Scop Caracteristici Relaþii personale caracterizate de dependenþã Membrii grupului doresc sã fie acceptaþi de grup. dovedind capacitatea de a asculta. Relaþii interpersonale caracterizate de coeziune. Creativitatea atinge cote înalte. responsabilitãþi. conducerea grupului este împãrþitã ºi dispar grupuleþele. SUBSIDIARITATEA Deciziile trebuie adopate la un nivel cât mai apropiat posibil de populaþia afectatã. Competiþie ºi conflict în cadrul relaþiilor personale ºi de organizare la nivelul funcþiilor legate de sarcini. strâng impresii ºi date despre asemãnãrile ºi deosebirile dintre ei. PARTICIPAREA PUBLICÃ Participarea cetãþenilor în adoptarea deciziilor este un aspect-cheie în elaborarea unei Agende 21 locale. Se pune accentul pe realizãri. unii pot pãstra tãcerea în timp ce alþii vor încerca sã domine. atunci ei se pot opune schimbãrii în orice fel. putere. Pentru a trece la etapa urmãtoare. Grupul este unit. RESPONSABILITATEA Trebuie definitã clar responsabilitatea faþã de decizii. Competenþele pentru adoptarea deciziilor trebuie adoptate din start. conflicte legate de conducere. TRANSPARENÞA Procesul de adoptare a deciziilor trebuie sã fie transparent. Furtuna Oferirea puterii Putere Normarea Constructiv Pozitiv Acþiunea Spirit Competent DEMOCRAÞIA Administraþia localã este controlatã de populaþia localã prin intermediul reprezentanþilor sãi aleºi. Întrebãri. structurã.

este mai util sã realizãm iniþial o analizã SWOT a comunitãþii ºi abia apoi sã abordãm viziunea asupra viitorului. minereuri neferoase. oamenii din grupul de lucru au înþeles mult mai bine: SITUAÞIEI ACTUALE . în contextul inevitabil al conexiunilor cu lumea înconjurãtoare. Oradea • programe ale autoritãþilor judeþene ºi centrale destinate mediului rural • Parcul Natural al Munþilor Apuseni extinderea fenomenului de eroziune a solului cu posibile consecinþe grave pe termen lung Puncte slabe (W) Oportunitãþi (O) Ameninþãri (T) . reþea de transport feroviar • climã continentalã moderatã • rezervã de teren pentru amenajãri ulterioare • surse naturale diverse: reþea hidrograficã bogatã. În situaþia în care unul din domenii nu are o acoperire suficient de cuprinzãtoare sau nivelul de expertizã a membrilor grupului este insuficient. În fond. Huedin. Aºezarea geograficã ºi cadrul natural Puncte Tari (S) • aºezare în imediata apropiere a Munþilor Apuseni • apropierea de drumul european E60. VI. util chiar ºi pentru construirea bugetelor locale pe bazã de programe ºi proiecte de dezvoltare. piatrã de construcþie. în astfel de situaþii. am decis cã. dar având grijã ca grupul de lucru sã-ºi dezvolte în permanenþã abilitãþile ºi cunoºtinþele. Pornind de la o strategie de dezvoltare secvenþialã (numai pe domeniul social sau economic. elaborarea unei strategii de dezvolare la nivel microregional depinde în mare mãsurã de prioritãþile fiecãrei comunitãþi din cadrul microregiunii. teoreticienii susþinând cã întâi trebuie elaboratã viziunea de viitor ºi abia apoi sã se realizeze analiza situaþiei actuale a comunitãþii. Pe de altã parte. a contribuit la o mai bunã cunoaºtere a acesteia din partea membrilor grupului de lucru. Exemplu de analiza de situaþie realizatã în cadrul microregiunii “Huedin”: 1. montan • prezenþa unor poli puternici de atracþie urbanã: Cluj Napoca. în paralel cu oprtunitãþile ºi pericolele venite din mediul extern comunitãþii.de ce este nevoie de participarea comunitãþii . sã atragã noi membri. Dupã parcurgerea celor douã etape. având grijã ca dupã elaborarea strategiei aceasta sã urmeze un proces de revizuire ºi îmbunãtãþire. strategia de dezvoltare va fi inechilibratã.OpenBook 33. evident cã ar fi ideal sã reprezinte un material de bazã. Grupul de Lucru Comunitar nu va putea aborda o strategie de dezvoltare durabilã la nivelul microregiunii cuprinzãtoare decât dacã are reprezentanþi a cât mai multor grupuri de interes. Acest lucru nu constiituie în fond o problemã majorã. Important este rezultatul. 3 ANALIZA Deºi aceastã etapã este legatã strâns de elaborarea viziunii de viitor a comunitãþii. Þinând cont cã acest document urmazã sã treacã la un moment dat prin furcile caudine ale consilierilor locali. pãduri • relief în majoritate deluros.de ce este nevoie de o strategie de dezvoltare ºi planuri de acþiune . de exemplu). VI. economic ºi domeniul social. în situaþia grupurilor de lucru comunitare cu care am lucrat în cadrul proiectului “Dezvoltare Ruralã în România” a fost mai mult decât evidentã incapacitatea membrilor grupului de lucru de a se detaºa de concretul situaþiei actuale. 2 STABILIREA DOMENIULUI DE CUPRINDERE A STRATEGIEI Evident.de ce este nevoie de a fi concreþi ºi punctuali Procedura de analizã a punctelor tari ºi a punctelor slabe ale comunitãþii. comunitatea poate câºtiga mult mai mult decât dacã ar urma obligatoriu conþinutul standard al unei strategii. dezvolatrea durabilã înseamnã un echilibru perfect între mediu. în aceeaºi mãsurã în care este important procesul prin care se obþine acest rezultat. Sesizând momentele de neproductivitate.

Populaþia ºi nevoile sociale Puncte Tari (S) • nivel relativ ridicat al gradului de calificare în anumite domenii • ospitalitatea proverbialã a locuitorilor • diversitate etnicã • existenþa Centrului de Informare Comunitarã • Îmbãtrânirea populaþiei • Depopularea localitãþilor (spor natural negativ. Infrastructura Puncte Tari (S) • aproierea de calea feratã care face legãtura cu þãrile din centrul ºi vestul Europei • Existenþa drumului european E60 • Arhitectura tradiþionalã bine pãstratã • starea tehnicã necorespunzãtoare a reþelei rutiere • alimentarea cu apã în reþeaua publicã a localitãþilor etse scãzutã • reþea de canalizare deficitarã • programe comunitare pentru sprijinirea dezvoltãrii infrastructurii • programe guvernamentale pentru încurajarea iniþiativelor locale • valorificarea resurselor de materiale de construcþii din regiune pentru reducerea costurilor de infrastructurã • orientarea programelor europene ºi guvernamentale spre alte zone considerate prioritare • scãderea interesului investitorilor Puncte slabe (W) Oportunitãþi (O) Ameninþãri (T) 4. în special a vitelor • existenþa unor societãþi comerciale ºi persoane fizice autorizate active în zonã • resurse financiare locale insuficiente. Economia Puncte Tari (S) • vechi tradiþii în prelucrarea unor resurse locale (industrie extractivã) • tradiþii locale în creºterea animalelor. limitele ºi ritmul extinderii telefoniei fixe reprezintã o frânã • echipamente ºi tehnologii învechite • parcelarea terenului – productivitate scãzutã. migrarea tinerilor) • Mentalitatea populaþiei faþã de schimbare în general ºi reconversie profesionalã în special • Neadaptarea socialã a populaþiei rroma • existenþa unor exemple de succes ale unor localnici cu iniþiativã • exisenþa unor programe de finanþare guvernamentale pentru reconversie profesionalã • reducerea ponderii populaþiei active • natalitatea scãzutã în continuare • creºterea muncii la negru. cu efecte negative asupra pieþei muncii ºi economiei locale datoritã fiscalitãþii ridicate • creºterea delincvenþei Puncte slabe (W) Oportunitãþi (O) Ameninþãri (T) 3.34. a canalizãrii. investiþii autohtone sau strãine foarte mici • infrastructura necorespunzãtoare. OpenBook 2. costuri ridicate • reconversia unor capacitãþi agricole spre arii de productivitate adaptate condiþiilor locale • Parcul Natural Munþii Apuseni • Utilizarea programelor de finanþare ale UE • Extinderea colaborãrii cu ONG care au capacitatea de a atrage fonduri extrabugetare • Colaborarea zonalã în cadrul microregiunii • Lipsa de receptivitate ºi flexibilitate la cerinþele pieþei • Izolarea unor localitãþi va conduce la depopularea acestora Puncte slabe (W) Oportunitãþi (O) Ameninþãri (T) . absenþa alimentãrii cu apã.

este important ca grupul de lucru comunitar sã stabileascã un termen de referinþã – pe duratã scurtã (1-5 ani). comercialã.4 VIZIUNEA . calitatea vieþii etc. nu este obliigatoriu sã existe legãturã. serviciile guvernamentale. Viziunea priveºte atât aspectele de mediu. investiþii autohtone sau strãine foarte mici • pregãtire profesionalã de slabã calitate în domeniul serviciilor turistice • extinderea reþelei de ferme ºi gospodãrii autorizate apentru agro-turism • Parcul Natural Munþii Apuseni • Utilizarea programelor de finanþare ale UE • Extinderea colaborãrii cu ONG care au capacitatea de a atrage fonduri extrabugetare • fiscalitatea ºi bicrocraþia • reducerea sau eliminarea unor facilitãþi • orientarea spre alte zone de interes Puncte slabe (W) Oportunitãþi (O) Ameninþãri (T) 5.labolg iþidnâG COMUNITÃÞII planul extins de acþiune. îndeplinirea sa va fi cu atât mai dificilã. în momentul realizãrii viziunii. medie (5-10 ani) sau lungã (peste 10 ani).infrastructurã: Ce tip / nivel de servicii credeþi cã poate oferi localitatea ? Existã probleme actuale de infrastructurã pe care va trebui sã le corectaþi ? Dacã Viziunea comunitarã reprezintã o descriere sau o imagine a ceea ce comunitatea. Între viziunea de viitor ºi resursele existente ale comunitãþii. într-un viitor îndepãrtat. de exemplu: .lacol iþanoiþca . locuinþe. spaþii verzi etc. Una din tehnicile cele mai abordate la elaborarea viziunii este aceea de a rãspunde la întrebãri privind imaginea doritã a localitãþii – comunitãþii la sfârºitul perioadei de referinþã. necesitând alocarea sau atragerea unor resurse mult mãrite. cum ar fi dezvoltarea economicã. 4. învãþãmântul. ? Pot unel etrernuri sã capete o altã folosinþã în viitor ? . cum ar fi epuizarea unor resurse naturale sau creºterea poluãrii.OpenBook 35. agriculturã. în ceea ce priveºte. cât ºi alte probleme pe care comunitatea le considerã importante pentru viitorul localitãþii. în comunitatea respectivã. prin grupul comunitar. Prin realizarea unei viziuni comunitare se va crea un cadru care sã ajute grupul de lucru comunitar sã aleagã obiectivele ºi soluþiile optime pe mãsurã ce se elaboreazã .1 Turismul Puncte Tari (S) • Pãstrarea patrimoniului cultural tradiþional • Potenþial peisagistic deosebit.mediul natural: Existã tendinþe. care ar putea fi inversate ? . dacã viziunea este puternic deplasatã faþã de realitatea resurselor existente. Bineînþeles cã. Mediul Puncte Tari (S) Puncte slabe (W) • suprafeþe mari de pãdure • calitatea foarte bunã a factorilor de mediu • suprafeþe defriºate pentru accesul la resursene • efectuarea lucrãrilor de stabilizare în zonele cu alunecãri de teren • colectarea deficitarã a deºeurilor • nu existã o rampã de gubnoi ecologicã • educaþia ecologicã este superficialã • Parcul Natural Munþii Apuseni • Utilizarea programelor de finanþare ale UE • Extinderea colaborãrii cu ONG care au capacitatea de a atrage fonduri extrabugetare • extinderea eroziunii solului exploatarea fãrã control a pãdurilor • mentalitatea de indiferenþã faþã de protecþia mediului Oportunitãþi (O) Ameninþãri (T) VI. Pentru realizarea viziunii comunitare. doreºte sã se creeze sau sã se întâmple.folosinþa terenurilor: În prezent este echilibratã distribuþia terenurilor pentru o folosinþã industrialã. arii naturale protejate • Existenþa unor asociaþii de promovare a turismului rural • Aºezare geograficã propice dezvoltãrii serviciilor de turism rural • resurse financiare locale insuficiente.

ce noi servicii su instalaþii vor fi necesare ? . rolul sau structura conducerii locale.36. Principiul PRECAUÞIEI (2) Dacã eºti în dubiu. Fiecare grup poate ºi trebuie sã-ºi fixeze limitele viziunii în funcþie de componenþa sa. siguranþa. Principiul ACÞIUNII ÎN CADRUL ECOSISTEMULUI (5) Acþioneazã în limitele capacitãþii de suport a ecosistemelor locale. în limitele permise de lege ? Pot acestea sã-ºi asume sau sã renunþe la unele rãspunderi ? Evident. Abordarea procesului de realizare a viziunii trebuie sã respecte principiile managementului de mediu ºi principiile adoptãrii democratice a deciziilor. Este important ca grupul sã analizeze modul în care se pot îmbina elementele viziunii ºi dacã apare vreun conflict. activitãþile recreative ºi culturale. Principiul POLUATORUL PLÃTEªTE (3) Autorul potenþial al degradãrii mediului este rãspunzãtor pentru prevenirea acesteia. Aspectele mai controversate ale viziunii (fiecare om are o anumitã viziune despre viitor !) pot fi discutate în amãnunt. a limitelor în care populaþia poate utiliza sau exploata o resursã fãrã a o epuiza.sãnãtate publicã: Aveþi de soluþionat probleme de sãnãtate sau de acces la serviciile de sãnãtate ? Cum se comparã nivelul de sãnãtate din localitate cu cel naþional sau judeþean ? . de exemplu între conservarea mediului natural ºi antropic ºi atragerea unor anumite industrii dorite sau prevãzute a se dezvolta în zonã. estetica ºi simþul comunitar ? . Principiul COOPERÃRII (4) Coopereazã cu toþi participanþii la proces. . nu numai sã cureþi dupã ce acestea s-au produs. nu face. OpenBook prevedeþi o creºtere a populaþiei. aceste întrebãri nu sunt nici exclusive ºi nici limitative. PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI DE MEDIU Principiul PREVENIRII (1) Urmãreºte sã previi producerea degradãrii ºi poluãrii.calitatea vieþii: care este viziunea în domenii ca: bunãstarea economicã ºi socialã.creºtere economicã: Doriþi sã atrageþi noi societãþi comerciale în localitate ? De ce tip ? Ce resurse pot fi alocate / dezvoltate pentru atragerea unor societãþi comerciale ? Cum puteþi încuraja o dezvoltare economicã nedãunãtoare sau chiar prielnicã mediului ? . cât mai din timp posibil. iar un autor deja existent este rãspunzãtor pentru încetarea degradãrii ºi pentru decontaminarea mediului.autoritãþile ºi instituþiile locale: ar trebui sã schimbaþi dimensiunile.

adicã identificarea tuturor capacitãþilor existente sau necesare pentru realizarea acelei viziuni. pe vârste. Ea înseamnã ºi colaborarea tuturor protagoniºtilor care acþioneazã în comunitate în scopul unei dezvoltãri complexe. cantitativ) surse de ameninþare a biodiversitãþii: poluarea aerului poluarea apei utilizarea chimicalelor depuneri ºi reziduuri gospodãreºti ºi industriale antropizarea practici greºite Resurse umane structura pe sexe.) practici de management forestier ameninþãri externe ºi de altã naturã Biodiversitatea diversitatea de florã ºi faunã (calitativ. capacitatea de sarcinã etc. permeabilitatea. Aceste elemente þin cont de urmãtoarele condiþii obiective: · interesele proprietarilor legali ai terenurilor nu sunt lezate · patrimoniul cultural ºi natural specific regiunii este conservat · se acordã prioritate modernizãrii infrastructurii drumurilor de acces ºi a mijlocalelor de comunicare · se promoveazã soluþiile alternative aducãtoare de venituri locuitorilor din regiune. culturale sau arhitectonice obiceiuri ºi tradiþii baze de agrement. tendinþe migraþia configuraþia etnicã nivelul de ocupare a forþei de muncã elevi. cu ce ai. VI. acolo unde eºti. Un bun punct de pornire poate fi Planul de Amenajare a Teritoriului. grija de a produce mai mult sau dezvoltarea exclusivã a activitãþilor economice. studenþi cetãþeni organizaþi în forme asociative pensionari persoane cu trebuinþe speciale pãstrãtori de tradiþie lideri de opinie specialiºti fii satului Infrastructurã drumuri de acces cãi de comunicaþie sisteme energetice sisteme de aducþiune a apei potabile ºi de tratare a apei uzate dotãri imobiliare situarea geograficã Resurse economice structura ºi acoperirea agenþilor economici elemente de capital Resurse culturale ºi de agrement locuri ºi monumente istorice. Fã ce poþi.5 ANALIZA O etapã importantã dupã stabilirea viziunii comunitãþii pe termenul stabilit este analiza resurselor. sãruri) depuneri de reziduuri procese de producþie (metale grele etc.) RESURSELOR adecvarea pentru dezvoltare (cu ºi fãrã un tratament central al apelor reziduale) adecvarea pentru agriculturã resurse minerale surse de ameninþare a calitãþii solului utilizarea chimicalelor (fertilizatori. reutilizarea/reciclarea ºi pierderile estimate casnic consumul comercial activitãþi industriale surse de ameninþare a furnizãrii ºi a calitãþii apei apele reziduale din consumul casnic apele reziduale industriale sau din activitãþile agricole / gospodãreºti scurgerile de suprafaþã pierderile de vegetaþie ºi eroziunea ameninþãrile externe ºi de altã naturã Resurse atmosferice “clopotul de aer” al regiunii formarea solului ºi a microclimatelor surse de ameninþare a calitãþii aerului surse din cadrul regiunii surse externe regiunii Resurse de sol ºi geologice tipuri de sol ºi caracteristici ale regiunii caracteristicile solului (calitatea organicã. Resurse de apã: inventarul resurselor de apã apele de suprafaþã ºi caracteristicile debitului. pesticide. care aduce elemente importante pentru o realã dezvoltare durabilã a regiunii.OpenBook 37. încã de la început. într-o perspectivã pe termen lung de administrare chibzuitã a resurselor. turism rural . Spuneam. cã dezvoltare durabilã nu înseamnã doar privatizare. sursele subterane de apã facilitãþi de stocare ºi transport consumul.

poate sã ofere criterii de alegere a obiectivelor ºi a rezultatelor dorite. poate fi posibilã izolarea unor cauze fundamentale ce pot fi atacate în mod direct.sã fie imediatã (urgentã) . electrificare. trebuie: . reformulate. Va exista o ierarhie a cauzelor fiecãrei probleme ºi. efectele sunt primul indicator al unei probleme. prin reformulare. De exemplu. poºtã Categoria: SOCIAL Familii sãrace. Desigur. familii cu copii mulþi ªomeri Tradiþii ºi obiceiuri Categoria: MEDIUL ÎNCONJURÃTOR Reabilitarea ºi utilizarea terenurilor (agricole. unele probleme de suprafaþã pot fi rezolvate printro singurã acþiune. problemele specifice pot fi listate în cadrul unor domenii ºi subdomenii dupã modelul de mai jos: PROBLEMELOR . pãºuni. chiar ºi acestea pot fi cât de cât îmbunãtãþite. vor fi rezultatele aºteptate. În situaþia în care cauzele fundamentale pot fi abordate. La analiza acestora. aºa cum este definitã. reformulatã în termeni pozitivi. este posibil ca unele întreruperi de legãturi sã îmbunãtãþeascã situaþia. Este foarte important ca în procesul de elaborare a Agendei Locale 21. poate fi un exerciþiu valoros. deci ele sunt cunoscute. Drumuri.sã conducã la îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã ale oamenilor . Definirea problemelor specifice are avantajul cã duce la identificarea / definirea clarã a grupurilor direct afectate. Primul rând de rãdãcini se constituie. prin natura lor. 6 ANALIZA Analiza problemelor ºi identificarea problemelor specifice este necesarã pentru cã se obþin mai multe informaþii utile pentru rezolvare. intravilan etc. telefoane. ele pot constitui punctul de plecare pentru a determina cauza. dacã acestea pot fi identificate în mod realist. OpenBook VI. pãduri. în obiective.sã fie importantã . dispensar etc. peisaj) Deºeuri. pentru cã numãrul celor care le vor cunoaºte va creºte. Dupã identificarea problemelor. . Alteori. grupul de lucru comunitar va putea aborda douã cãi: A) Analiza cauzelor ºi efectelor Categoria: ECONOMIE Subcategoria: Industrie Agriculturã Comerþ ºi servicii Meºteºuguri Categoria: DOTÃRI EDILITARE ªI INFRASTRUCTURà ªcoalã.. acestea vor fi evidente. cauzele ºi efectele sunt mai puþin evidente. Întrucât efectele pot fi mai evidente. deseori motivul pentru care aceste cauze sunt fundamentale pentru multe probleme este acela cã problemele respective. ape uzate Biodiversitate Problema specificã. cãmin cultural.comunitatea sã aibã resursele pentru a o rezolva Orice problemã are cel puþin douã aspecte distincte.38. problemele abordate sã fie cât mai specifice.sã fie uºor de înþeles . În aceste cazuri. alimentare cu apã ºi canalizare. mai ales în cazul în care cauza fundamentalã nu poate fi eliminatã. Problema specificã (trunchiul arborelui). sunt insolvabile . va da scopul. Totuºi. trebuie sã fie explorate cauzele ºi efectele acestora. iar primul rând de ramuri.sã fie necontroversatã (sã preocupe un grup mare de oameni) Reprezintã o metodã numitã ºi arborele problemei.sã fie rezolvabilã . bãtrâni. Un proces simplu de gândire. deseori. În unele cazuri. bisericã.sã fie punctualã ºi nu generalã . ca acela de a aºterne pe hârtie cauzele ºi efectele ºi de a identifica apoi calea de la unele cãtre celelalte.

Ce / cine cauzeazã problema ? 4.etaþnune rolemelborp roletcepsa arpusa ãralc a eiþautris ed azilana roiretna tazilaer a un urcul ed lupurg TOWS pit ed ãzilana :ãzeziv erac . Ce informaþii lipsesc ? 7. bani etc. B) Analiza de conþinut ãcad . în rezolvare ? 6. care tind sã promoveze schimbarea.irãþninema aeregnita al atuja top erac enretxe esecorp uas etnemineve etirod eletatluzer aþninema top erac enretxe esecorp uas )iemelborp aeravlozer( iulupocs ãralimis . 1. cine este beneficiarul) ? 10. ori neutralizate sau aduse de partea motrice. Cine este implicat ºi interesat ? 9. Cine poate contribui la aplicartea soluþiilor care vor duce la rezolvarea problemei ? dnirpuc erac )seitinutroppo – O( iþãtinutropo etnemineve -)staerht – T( elocirep . Cât de serioasã / urgentã este rezolvarea problemei ? 5. trebuie valorificate. EFECTE • Numãr ridicat de boli umane transmise prin apã • Pe lângã râu existã tot mai puþinã viaþã sãlbaticã • Mai puþini turiºti • oamenii beau apã din râu • oamenii înoatã în râu • oamenii mãnâncã peºte – peºtele provine din râu – peºtele nu este suficient preparat CÃI • cresc mai puþine plante – apa este tulbure • în apã existã mai puþin oxigen – mai multe alge – o cantitate mai mare de nutrienþi – apa este tulbure • mai puþine animale de pradã – lanþul trofic este întrerupt – mai multe sedimente ºi alge • râul este mai puþin vizitat de pescari – rîul are mai puþini peºti • râul este murdar ºi urât mirositor • articole apãrute în ziare referitoare la poluarea apei CAUZE • apele de canalizare netratate sunt deversate direct în râu Analiza de forþe este utilã pentru cã evidenþiazã grupurile de forþe / oameni implicate.eiþautis ed azilana al ed aec ucc iemelborp a ãzilana ed aºiF suporp lupocs egnita iº-a urtnep o-rtnirp azilaer etaop es elibinopsid . Este posibil ca aspectele de mediu ale problemei sã fe rezovate ? 3. energie. în timp ce forþele restrictive (care tind sã pãstreze situaþia nemodificatã) trebuie ori sã fie cât mai reduse ca potenþial.OpenBook 39.iiþãtinumoc aietseca etºespil ec aeec dnirpuc iº iiþãtinumoc / ieiþazinagro iþãtiliba . Cel mai important mijloc în acest sens este comunicarea.roletcefe iº rolezuac azilana uc lelarap nÎ niþrapa erac )sthgnerts – S( irat eletcnup - niþrapa erac )sessenkaew – W( ebals etcnup - iam tâc enigami o ezemrof iº-ãs rasecen etse . Existã situaþii similare ? Rezolvate sau nu ? 8. Ce trebuie modificat / realizat / oprit ? 2. Forþele motrice.esruser iecibo ed dnirpuc iº iiþãtinumoc / ieiþazinagro urcul tsecA . Este bine sã investiþi timp. Care sunt implicaþiile economice ale problemei (cine plãteºte.

managerii proiectului ar putea sã facã câteva compromisuri cu factorii interesaþi. Un jucãtor care pariazã este ” o persoanã interesatã ” (stakeholder) – banii lui sunt pe masã ºi el bineînþeles cã este interesat de rezultatul jocului.astfel încât este important sã se înþeleagã cine sunt persoanele interesate ºi care este motivaþia lor. OpenBook VI. Sau. fiecare jucãtor poate sã-ºi pãstreze cãrþile ºi sã parieze pe ele sau sã renunþe la cãrþi ºi sã iasã din joc. Banca a trebuit sã facã compromisuri ºi sã-ºi schimbe planurile. un factor interesat (stakeholder) este acea persoanã cãreia îi pasã de rezultatul unei decizii particulare a administraþiei. aratã respect pentru punctele lor de vedere.îndreptându-l cãtre succes sau eºec . bãtrâni. Factorii interesati se pot opune proiectului. Aceºtia pot sã devinã susþinãtori ai proiectului dacã managerii proiectului îi integreazã în proces. un cartier sau chiar întreaga comunitate. o instituþie (aici incluzând diferitele departamente ale administraþiei). grupuri specifice sau categorii de persoane (ca de exemplu tineri. Un exemplu clasic ce explicã sensul termenului este diferenþa dintre cuvintele “rãmãºag” ºi “pariu”. Analiza factorilor interesaþi reprezintã un plan de selecþie ºi evaluare pentru determinarea intereselor care vor fi afectate într-un anume proiect ºi mai ales modalitatea în care sunt afectate. În acest exemplu. Cumpãrãtorii pot fi în final în sprijinul administraþiei sau impotriva ei. Un jucãtor care a renunþat la joc poate sã fie interesat de rezultatul jocului. În domeniul participãrii publice. 7 ANALIZA Factorii interesaþi = acei cetãþeni ale cãror opinii. într-un oraº din vestul Ucrainei aproape de graniþa cu România. Cumpãrãtorul este cel mai important factor interesat care deþine puterea câºtigului ori a voturilor pentru aceia care furnizeazã servicii. Aceºtia pot influenþa rezultatul proiectului . 0 persoanã interesatã poate sã fie un ecologist cu un puternic imbold de a sprijini activitatea datoritã impactului sãu pozitiv asupra mediului. o persoanã care locuieºte opus de drumul respectiv. Pentru identificarea factorilor interesaþi. pe motiv de impact negativ asupra mediului. Un grup numit ”Oraºul nostru” a fost un grup de interes nerecunoscut. deºi câteodatã se traduce prin ”grup de interes”. gândiþi-vã la urmãtoarele aspecte: Cine va beneficia de aceastã activitate? Cine ar putea sã fie afectat negativ de aceastã activitate? Cine ar putea întârzia sau împiedica activitatea? Cine ar putea avea calitãþi. care avea un anumit interes în conservarea ºi ocrotirea aspectului istoric al centrului oraºului. Câteodatã. sãraci).40. o bancã a planificat renovarea clãdirii din zona istoricã din centrul oraºului. ”Rãmãºag” este un cuvânt mai vechi pentru ”pariu”. trebuie sã se þinã cont de interesele lor în fiecare etapã a proiectului. În final. idei sau acþiuni pot sã afecteze rezultatele unui anume proiect FACTORILOR INTERESAÞI. Pentru multe dintre activitãþile angajate de cãtre o administraþie. ”Oraºul nostru” a fost capabil sã mobilizeze o opoziþie puternicã împotriva planurilor bãncii. în ceea ce priveºte design-ul bãncii. Ne referim adesea la “colectarea de informaþii de la factorii interesaþi”. Odatã ce persoanele interesate sunt identificate. bogaþi. În acest caz. care ar fi putut fi evitate dacã în procesul iniþial de planificare al bãncii erau incluse ºi interesele factorilor interesaþi þn ocrotirea aspectului istoric al centrului oraºului. dacã proiectul este un drum care traverseazã o zonã deschisã. Managerii trebuie sã ºtie care sunt persoanele sau grupurile interesate în orice fel de proiect ori activitate ºi care sunt interesele lor particulare. informându-i ºi implicându-i în rezolvarea problemei. dar nu la fel ca acela care continuã sa joace. toate pãrþile au fost mulþumite. Reconstruirea planificatã ar putea sã întrerupã accesul public cãtre zidurile vechi ale oraºului. este o persoanã interesatã. Când avem de-a face cu persoane interesate care sunt potrivnice unui proiect. De exemplu. astfel de persoane interesate sunt negativiste pentru cã nu deþin informaþii. deoarece acea decizie va afecta direct interesele lui personale. Identificarea factorilor interesati Un factor interesat poate sã fie o persoanã (un cetãþean). banca ºi-a asumat costuri adiþionale. managerii proiectului trebuie sã înþeleagã baza acestor sentimente negative. în special acelea care implicã servicii. Cine este un factor interesat ? Termenul “ factor interesat ” sau “ persoanã interesatã” (”stakeholder”) este dificil de tradus în limba românã. în mãsura în care îºi doresc sã le ºi câºtige sprijinul ºi sã permitã continuarea proiectului. Într-un joc de poker. Cu aceste cunoºtinþe. managerii vor fi capabili sã conlucreze cu persoanele interesate întrun mod potrivit. un factor interesat important este un cumpãrãtor sau un client – aceia care plãtesc pentru serviciile furnizate. bani sau alte resurse . Accesul la structura istoricã a fost pãstrat iar banca a fost reconstruitã cu acceptul unei mari pãrti a comunitãþii. câþi oameni împãrtãºesc acele sentimente ºi cât sunt de motivaþi. care ar putea sã susþinã activitatea? Cine este responsabil pentru a lua o decizie privind aceastã activitate? Persoanele sunt interesate de un proiect dintr-o multitudine de motive ºi ei au ºi niveluri de influenþã diferite.

se va analiza modalitatea de abordare. au tot dreptul sã fie informaþi. de a mobiliza resursele umane ale comunitãþii). pe ansamblu ºi nominal. sã fie conºtiente de factorii interesaþi într-o anumitã situaþie. ªi nu numai un prim pas: trebuie sã fie un proces care se realizeazã continuu. sã determine preocupãrile factorilor importanti ºi sã dezvolte strategii pentru o bunã colaborare cu aceºtia. care de cele mai multe ori conduce la sprijin public. cum ar fi cele de întreþinere a drumurilor. þinând cont de obiectivele pe care le stabilim (de exemplu. Este un instrument uºor care poate fi folosit la: (a) lista persoanelor interesate. administraþia etc. ei pot fi câºtigaþi dacã sunt implicaþi în procesul decizional ori de schiþare a proiectului ºi dacã au posibilitatea sã-ºi exprime preocupãrile despre proiect. organizaþii neguvernamentale de diferite profile etc. Atât timp cât ei vor plãti pentru diverse taxe. sesiuni de brainstorming. se discutã ºi se prioritizeazã în grup. Implicarea lor poate sã dea un sens apartenenþei la proces. focus grupuri. Matricea se completeazã individual sau în grup. Matrice de analizã a abordãrii factorilor interesaþi Pe baza identificãrii grupurilor de interes. sã evalueze influenþa pe care aceºtia o pot avea. de a obºine informaþii suplimentare de îmbunãtãþire permanentã a strategiei. ca în matricea de lucru. managerii proiectului pot trage concluzii referitoare la rolul ºi infuenþa pe care o au diferiþii factori de interes. diverse firme existente în comunitate. . a factorilor interesaþi. ca de exemplu printr-o sesiune de brainstorming cu managerii proiectului. Dacã ei vor afirma cã proiectul este important pentru îmbunãtãþirea ºi pãstrarea sãnãtãþii publice. sau cel puþin la neutralitate. Focus-grupurile pot fi folosite pentru a afla ce doresc cetãþenii sã ºtie despre proiect ºi care sunt cele mai eficiente metode de informare a acestora. Cetãþenii au un interes puternic în realizarea planurilor. Unele regii sau societãþi comerciale. Analiza persoanelor interesate ar trebui sã fie primul pas înaintea cãutãrii informaþiilor ori diseminarea lor cu privire la un anume proiect. Interviurile cu specialiºtii din domeniul medical al comunitãþii ar putea fi o modalitate pentru colectarea opiniilor lor. Analiza factorilor interesati Este important ca grupul. (c) evaluarea impactului activitãþii asupra factorilor interesaþi. regii autonome. ei pot fi invitati sã participe la interviuri. pot avea interese importante. (b) identificarea rolurilor lor în activitãþile analizate.OpenBook 41. Grupurile factorilor Rolul lor în proiect interesaþi implementare organizare luarea deciziei consum control sprijin opoziþie Influenþa proiectului asupra intereselor factorilor interesaþi N = necunoscut 1 = fãrã importanþã 2 = o oarecare importanþã 3 = importanþã moderatã 4 = foarte important 5 = critic Influenþa factorilor interesaþi asupra proiectului N = necunoscut 1 = fãrã importanþã 2 = o oarecare importanþã 3 = importanþã moderatã 4 = foarte important 5 = critic Stadiul de contractare al împrumutului Stadiul de implementare al proiectului Din acestã matrice (aplicatã la o comunitate pentru un proiect în vederea obþinerii unui împrumut). Chiar dacã aceºtia se opun unei activitãti specifice. Odatã ce au fost identificaþi factorii interesaþi întrun proiect special cât ºi interesele lor. obiectivele pot fi: de a face cunoscutã strategia. 0 sesiune de brainstorming poate sã fie o bunã metodã de anticipare a efectelor unui proiect. Matricea de mai jos este una care se poate folosi pentru analiza factorilor interesaþi. în cazul elaborãrii strategiei locale de dezvoltare durabilã. pentru cã pot accede la fonduri. deoarece factorii interesaþi pentru aceste activitãþi pot ºi chiar realizeazã schimbãri în timp în funcþie de etapele în care se gãseºte proiectul. (d) evaluarea influenþei factorului interesat în activitate. aceasta ar putea sã aducã sprijinul public. grupuri de cetãþeni. comitete consultative cetãþeneºti ºi la sondaje de opinie astfel încât ideile ºi opiniile lor actuale sã fie integrate în procesul de planificare. cum ar fi: consilierii locali.

dar ºi de comunitate ºi de cei din exterior. Enunþul acestora ar trebui sã þinã cont. prin implicarea în campanii sau concursuri 3. Tentaþia de a regreta starea anterioarã este mare ºi este nevoie de mult calm pentru a traversa depresiunea schimbãrii.Obiective pe termen scurt ºi mediu pentru gestionarea deºeurilor: 1. de elementele de specificitate. important este ca enunþul sã fie suficient de clar pentru a fi înþeles nu numai de membrii grupului de lucru. iar la eficienþã se va puncta cu 1 = min. 3 = max. oamenii nu au posibilitatea sã-ºi aducã contribuþia proprie. conºtientizarea populaþiei rroma cu privire la necesitatea ºi cãile de rezolvare a propriilor probleme 2. aceastã cerinþã nu poate fi pe deplin îndeplinitã. elaborarea unei strategii de gestionare a deºeurilor 2. încadrare în timp. decât o schimbare radicalã. 4. Trebuie avut în vedere cã orice schimbare. realism. anumite etape necesare. informarea permanentã a populaþiei referitoare la gestionarea deºeurilor. Aceastã nouã situaþie le va rãmâne mereu exterioarã ºi nu va fi niciodatã însuºitã. încurajarea participãrii copiilor rroma la învãþãmântul de zi 3. 2 = mediu. Depresiunea schimbãrii Toate procesele de schimbare se traduc prin faptul cã odatã pãrãsitã situaþia iniþialã în vederea atingerii situaþiei finale dorite. în comunitate. înzestrarea asociaþiilor de locatari cu recipienþi standardizaþi pentru colectarea deºeurilor (microregiunea Niraj) . Crearea insatisfacþiei Câteva definiþii ale obiectivelor stabilite în cadrul Strategiilor de Dezvoltare . Cercul însuºirii Dacã. OpenBook Se dau calificative de la 1 la 3: 1 = max.)erimuþlumen( eiþcafsitasni ed erats o ãtsixe un ãcad . 2 = mediu. se pot defini relativ uºor obiectivele. dacã este posibil. va fi dificil pentru ei sã considere cã noua situaþie le aparþine. Tehnica schimbãrii Pentru a reduce impactul depresiunii schimbãrii este mai bine sã se administreze mici schimbãri succesive. Evident. este posibilã numai dacã respectã anumite reguli. în sistemele care le sunt propuse. Mod de abordare Factori de interes Chestionar prin poºtã Interviu din casã în casã Adunare publicã / întâlniri diverse comune Întâlniri diverse pe grupuri de interes Discuþii individuale TOTAL Timp necesar Cost Eficienþã VI. 3. Obiective care par inabordabile pentru comunitate vor fi foarte greu atinse. înfiiþarea ºi activarea unui post de asistent social comunitar specializat 4.42. prin reformularea cauzelor. solicitând un consum de resurse mult prea mare sau un nivel de implicare mult prea mãrit. .erabmihcs o ãlibisop etse uN 1. 8 FORMULAREA Aminteam la capitolul referitor la analiza problemelor cã. mãsurabilitate. în numeroase situaþii. încurajarea ºi susþinerea dialogului interetnic (microregiunea Finiº-Remetea) . în perioada intermediarã lucrurile vor merge mult mai rãu ca înainte. Schimbarea lucrurilor – schimbarea oamenilor Pentru a reuºi o schimbare este necesarã modificarea lucrurilor ºi oamenilor simultan. 3 = minim la categoriile “timp necesar” ºi “cost”.Obiective pe termen scurt ºi mediu referitoare la problematica rromilor 1. 5. LEGILE SCHIMBÃRII OBIECTIVELOR 2.

Se poate chiar spune cã obiectivele reprezintã puntea peste prãpastia dintre situaþia actualã (problema) ºi situaþia doritã (scopul). unde. grupurile de interes cãrora nu le este indiferent dacã problema se va rezolva. Enunþul scopului trebuie sã fie scurt ºi concis. Separat. criterii de evaluare a succesului 10. Nu întotdeauna însã grupul þintã este acelaºi cu beneficiarii. curãþirea fântânilor din satul Y. Pentru fiecare din obiectivele specificate în strategie se poate elabora cel puþin un plan de acþiune (o fiºã de proiect)1. avizelor. resurse · Obiectivul este realist ? · Este încadrat în timp obiectivul definit ? 3. implementarea devine o simplã execuþie întâmplãtoare. timp. Scopul ºi obiectivele proiectului Scopul. unde au fost definite problemele ºi au fost specificate obiectivele pe termen scurt. vor fi definite ºi descrise cât mai clar. treceþi acele resurse de care nu dispuneþi. Obiectivele proiectului reprezintã paºii. încadrarea în timp 7. Resurse interne ºi externe. acolo unde este cazul 6. nu uitaþi sã vã folosiþi de elementele de analizã anterioare privind: . suficient de general. 9 DEZVOLTAREA PLANURILOR COMUNITARE DE ACÞIUNE În baza strategiei de dezvoltare durabilã a comunitãþii. realizabile · Un lucru neplanificat nu poate fi organizat · Fãrã planificare ºi organizare. asumat de cineva (o persoanã sau un grup) din comunitate. acþiunilor. dar care sunt necesare pentru realizarea activitãþilor propuse. Persoanele implicate de la bun început într-o activitate pe . Grupul þintã ºi beneficiarii2 Grupul þintã este definit de persoanele interesate. la definirea problemei sau a obiectivelor generale pe termen scurt sau mediu. stadiul aprobãrilor. Scopul proiectului reprezintã. organizarea unui curs de instruire privind educaþia continuã la adulþi destinat cadrelor didactice. norme locale. scopul ºi obiectivele proiectului 2. necesare. Ei vor fi întotdeauna mai motivaþi decât persoanele care apar pe parcurs în proiect. nemotivantã ºi cel mai adesea cu greºeli de multe ori ireparabile · La elaborarea planurilor þineþi minte de: participare. grupul þintã ºi beneficiarii. Planul comunitar de acþiune reprezintã o sumã de fiºe de proiect. resursele interne ºi externe. Acþiunile vor fi grupate pe obiective.problema identificatã (fiºa problemei. grupul comunitar va realiza planul de acþiune. Acesta trebuie sã fie realist. rezultate. 1. când ºi în ce mod. când. studiilor etc. arborele de analizã) . necesare ºi existente Menþionaþi toate resursele pe care le aveþi la dispoziþie pentru realizarea activitãþilor: voluntari. beneficiile proiectului care o dezvoltã singuri au un sentiment de proprietate puternicã asupra ideilor. responsabilitãþi 9. descrierea acþiunilor 3. specificaþi toate resursele externe de care beneficiaþi3. resurse materiale. Activitãþile planificate trebuie sã fie în strânsã legãturã cu obiectivele. grupul þintã ºi beneficiarii 4. în fapt. iniþiativelor etc. achiziþionarea unui calculator pentru primãrie. formarea de animatori comunitari pentru fiecare sat al comunei etc. cum) ? · Obiectivul este mãsurabil ? · Obiectivul este realizabil ? NU UITAÞI: · Planificarea activitãþilor este inutilã fãrã obiective clare. specific definit (cine. Grupul þintã este în general activ implicat în activitãþile proiectului. ce. De asemenea. Pentru a putea elabora mai uºor ºi mai eficient planul de acþiune. Implicarea persoanelor cheie de la început în procesul de realizare (descriere) a fiºelor de proiect are o importanþã deosebitã pentru succesul proiectului. De exemplu: amenajarea trotuarului pe strada X. etapele ce trebuie fãcute pentru a atinge scopul ºi a rezolva problema. 4. definirea. financiare etc. mai ales. realizabil ºi. acþiunile care vor fi realizate pentru atingerea obiectivelor propuse.OpenBook 43. poate fi chiar cel specificat în Strategie. rezolvarea problemei. bugetul sintetic (schiþã) 8. necesare ºi existente 5. 2.situaþia internã ºi tendinþele externe (analiza SWOT) Fiecare plan de acþiune trebuie sã conþinã cel puþin urmãtoarele elemente: 1. VI. mediu sau lung. Descrierea acþiunilor În fiºele de proiect. · Obiectivul este clar. în ordine logicã (nu obligatoriu ºi cronologicã).

pe termene de realizare: . cãutare informaþii. Nu uitaþi cã obiectivele trebuie sã rãspundã la problemele definite.cheltuieli indirecte (ex. mai ieftine ºi mai uºor de realizat. stadiul lor (cine.) Dupã ce au fost realizate. OpenBook 5. într-un sens mai larg. periodice. dar mai dificil de realizat (cu costuri mari. investiþii. precum ºi. care nu au o sursã de finanþare predictibilã) . costuri. impact de mediu. publicaþii-promovare. rentabilitate. puteþi folosi o matrice de punctare.comisioane bancare. studii etc. elaborare de propuneri de finanþare. 1 Dacã nu puteþi sã descrieþi cel puþin douã fiºe de acþiune pentru un obiectiv. 10. Bugetul sintetic (schiþã) Specificaþi. implementarea ºi monitorizarea proiectului (persoane sau grupuri). procesare date. întreþinere). permanente. legate de evenimente. nu doar la stadiul final al proiectului. abonament publicaþii ºi Internet. avizelor. la fiºa de proiect. când.cheltuieli specifice: echipament ºi materiale. dacã acestea existã. . autorizaþii.chirie. întruniri. Criterii de evaluare a succesului Definiþi criterii ºi indicatori calitativi ºi cantitativi de evaluare a succesului proiectului. reclamã. atunci încercaþi sã redefiniþi obiectivul. diferite taxe etc) 8. avize. 7. Fiºa 1: Titlu… Fiºa 2: Titlu… IndicatorI Eficienþã Costuri Rentabilitate Impact de mediu Impact social Timp de implementare Resurse existente Acceptabilitate publicã Urgenþã Situaþia juridicã Media Categoria proiectului Fiºa 3: Titlu… Fiºa 4: Titlu… Fiºa 5: Titlu… Fiºa 6: Titlu… Fiºa 7: Titlu… Fiºa 8: Titlu… Este evident cã cel mai bine este ca grupul comunitar sã atace proiectele cele mai urgente. Beneficiile proiectului Listaþi clar ce va rezulta dupã încheierea proiectului (materiale informative. necesare Acolo unde este cazul.perioadã scurtã (1-2 ani) – proiectele cele mai urgente sau cele mai uºor de realizat (cu “note” de evaluare” foarte bune) .cheltuieli generale: personal. studiilor etc. telefon/fax. Aceºtia se vor referi. 6. valabilitate) 9. impact social. ci ºi la etapele-cheie ale acestuia. instruire. costuri administrative (ex. pe categorii. resurse existente. situaþia juridicã. transport. Responsabilitãþi Este foarte util ca în fiºele de proiect sã menþionaþi cine sunt responsabilii pentru conceperea.44. specificaþi dacã este nevoie de aprobãri.perioadã medie (2-5 ani) – proiecte urgente. Principalele categorii de buget pot fi: . structuri formale etc. acceptabilitate publicã. asigurãri. principalele cheltuieli preconizate (necesare pentru derularea activitãþilor etc). Încadrarea în timp Menþionaþi dacã activitãþile preconizate sunt punctuale. servicii etc. planurile de acþiune pot fi grupate în categorii. . durata etc. urgenþã.perioadã lungã (peste 6 ani) – proiecte care nu au o urgenþã foarte mare sau a cãror realizare depinde de foarte mulþi factori (au o “notã” de evaluare slabã) Pentru aceastã operaþiune. timp de implementare. în care sã þineþi cont de urmãtoarele elemente: eficienþã. Stadiul aprobãrilor. 2 3 Vezi ºi analiza factorilor interesaþi Vezi ºi analiza SWOT .