Anginele Etilologie polimorfa: 1. primare: infecţioase (rujeolă, rubeolă, inf. urliană - debut cu angină faringiană) 2.

secundare date de :- agenţi fizici - ingestie de sodă caustica, radiaţii - boli sistemice, leucemii, limfoame Virusurile sunt cele mai frecvent incriminate. 1 Angine primare: • A) Roşii: rhinovirusuri, virus gripal,v. paragripal, adenovirusuri, enterovirusuri, v. hepetice. Nu există imunitate incrucişată => episoade repetate în perioade de imunitate scăzută Cale de transmitere: respiratorie (picături Flugge) → orofaringe / amigdală nazală, multiplicare cu inflamaţie +/- necroză bacteriană Receptivitate: universala, mai frecvent copii şi adolescenţii Clinic: debut insidios: - febră, disfagie, odinofagie, - adenopatii submand / laterocervic /occipital - rubeolă → adenopatii mari - rujeolă → adenopatii mici - hipertrofie amigdaliană, congestie mucoasa bucala, edem al luetei - pot aparea vezicule (HZV) sau granulaţii (enterovir) - după 2-3 zile febra scade lent - durată 6-7 zile Laborator: leucopenie cu neutropenie şi limfocitoză VSH: N / ↓ Dg etiologic 1. dinamica - Ac antivirali (apar la aprox 7 zile de la infecţie) 2. testare ELISA 3. imunofluorescenţă Dg diferential - adenopatii generalizate (rubeolă, adenoviroză); - tulb digestive (enterovirusuri); - exantem (adeno/enterovirusuri) Angina din rujeolă are aspect de picheteu hemoragic (violaceu) la nivel faringian Tratament simptomatic: gargară cu subst dezinfectante; AINS; antitermice • B) albe 1.Angină pseudomembranoasă (mononucleoză). Clinic: HSM, adenopatii generalizate, febră; depozite albicioase (false membrane care nu lasă sângerare după desprindere şi nu se refac); 2.Angină difterică: membrane galbene - cenusii f. aderente , nu se dezagregă în apa, se refac şi determina sângerare după desprindere 3. Angină fungică: la imunosupresaţi, aspect albicios, cazeos, apare după antibioterapie de lungă durată (ampi, doxa, tetra,) Dg serologic: la mononucleoză: ELISA+ leucogramă – limfocitoză ; VSH N/ ↓ la difterie:- leucocitoză cu neutrofilie + culturi din exudat faringian la fungică: - mediu Sabouraud de cultura Tratament : mononucleoză AINS + toaletă locală; fungica – antifungice (Stamycin, nistatin) Angine bacteriene • ROŞII cel mai incriminat: streptococul β hemolytic de grup A Stafilococ; mycolasma; Chlamydia; Neisseria Meningitides La imunodeprimaţi pot aparea angine cu E coli, Klebsiella sau B. anthracis Examene obligatorii la intrarea copiilor in comunitate: - exudat faringe; examen materii fecale +/- Rgr pulm

odinofagie.Vincent .disfagie.. bacilli GAngine gangrenoase .igienă personala . Criptică .crup difteric (fatal) Pultacee / eritemato – pultacee .eozinofilie la streptococ.edem al luetei.angină difterică laringe .cripte amigdaliene.eozinofilie (strepto).amigdale hipertrofice şi hiperemice.debut brusc cu febră şi frison(39-400C) . parte netedă Lacunară-pliuri.evitarea aglomeraţiilor Clinic: . ASLO crescut Angine ulcero-necrotice pot fi date de streptococci.leucocitoză cu neutrofilie +/. Fusospiralară .flegmon de planşeu amigdalian Dg clinic: debut brusc Dg etiologic exudat faringian obligatoriu: leucocitoză cu neutrofilie+/. ) şi simptomatic • ALBE . .VSH crescut .poate fi unilateral Angină Plauve. .anaerobi Profilaxie streptococica . .suprafaţă rotunjită.evolutie cu ciclu lingual paralel cu manifestările orofaringiene – strepto si scarlatină DG confirmare: . .ASLO Tratament: etiologic penicilină G (dc alergie macrolide sau cefalosporine. (angină în flacără la debutul scarlatinei).Streptococ β hemolitic de grup A Angina pultacee . Bacilus Antracis (angină necrotică). .tratament purtători .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful