LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Clasele a IX-a – a XII-a

PROGRAMA ŞCOLARĂ DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU CLASA A X-A A FOST APROBATĂ PRIN ORDIN AL MINISTRULUI EDUCAŢIEI NAŢIONALE NR. 3228 DIN 21.02.2000 ŞI MODIFICATĂ PRIN ORDIN AL MINISTRULUI EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII NR. 3915/31.05.2001. PROGRAMELE ŞCOLARE DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU CLASELE A XI-A – A XII-A AU FOST APROBATE PRIN ORDIN AL MINISTRULUI EDUCAŢIEI NAŢIONALE NR. 4805 DIN 05.10.2000 ŞI MODIFICATE PRIN ORDIN AL MINISTRULUI EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII NR. 3915/31.05.2001.

CLASA A IX-A

NOTĂ DE PREZENTARE Curriculum-ul şcolar pentru limba şi literatura română pentru clasa a IX-a a fost elaborat
Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 1

în cadrul unei paradigme a disciplinei la nivel liceal, avându-se în vedere următoarele:
Reorientarea studiului limbii şi literaturii române în liceu, a proiectării curriculare în acest domeniu, în acord cu Principiile şi criteriile de construire a noului curriculum naţional1. Programa de limba şi literatura română pentru clasa a IX–a pune accent pe latura formativă a învăţării, având ca scop formarea unor elevi capabili să se raporteze la cultură autonom, reflexiv, critic şi creativ. Ţinând seama de valorile caracteristice pentru o societate deschisă, pluralistă, actualul curriculum oferă posibilităţi de opţiune în privinţa textelor de studiat, a modalităţilor de studiu adecvate. Redefinirea obiectivelor cadru ale disciplinei la nivel liceal, plecând de la finalităţile nivelurilor de învăţământ şi obiectivele ciclurilor curriculare şi de la dominantele ariei curriculare “Limba şi literatura română”2. Obiectivele cadru ale actualului curriculum sunt stabilite în continuitatea celor din gimnaziu; ele vizează cultivarea plăcerii de a citi, a sensibilităţii estetice, dezvoltarea abilităţii de a recepta şi de a produce o gamă variată de texte, însuşirea şi practicarea diverselor strategii de comunicare. Proiectarea conţinuturilor învăţării în funcţie de paradigma adoptată. Conţinuturile sunt proiectate în module derivate din obiectivele cadru, în relaţie cu obiectivele de referinţă şi cu activităţile de învăţare. Conţinuturile disciplinei au fost gândite în raport cu o dominantă pentru fiecare an de studiu. Conturarea unui parcurs didactic coerent şi echilibrat, capabil să armonizeze complexitatea obiectului de studiu cu modalităţile didactice de abordare a acestuia. Se propune o îmbinare a folosirii metodelor de operare pe text cu studiul descriptiv al literaturii române. Stimularea aportului creativ al specialiştilor (profesori, autori de manuale şi de auxiliare şcolare etc.) şi al elevilor la studierea disciplinei. Este pus la îndemâna profesorilor un cadru flexibil de organizare a muncii lor la catedră, lăsând o marjă considerabilă de libertate nu numai în privinţa alegerii textelor de studiat, ci şi a integrării modulelor de conţinuturi şi a proiectării parcursului didactic. În acest fel, profesorii (autorii de manuale ş.a.) pot găsi modalităţile optime de a atinge obiectivele propuse, de a adapta studiul limbii şi al literaturii române la condiţiile particulare ale clasei şi ale individualităţii elevilor.

1

Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă, Bucureşti, Editura Corint, 1998, pp. 15 – 16. 2 Idem, pp. 17 – 18, 23 – 24. Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 2

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităţilor de a recepta şi de a produce texte scrise şi orale de diverse tipuri 2. Dezvoltarea capacităţii de utilizare corectă şi eficientă a limbii române în diferite situaţii de comunicare 3. Dezvoltarea competenţelor de argumentare şi de gândire critică 4. Cultivarea gustului estetic în domeniul literaturii şi formarea unor reprezentări culturale care să contribuie la dezvoltarea conştiinţei identitare

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a

3

5 să combine elemente ficţionale şi nonficţionale producând texte de graniţă 2. pentru a convinge. urmă-rind scopuri determinate (pentru a informa. reportaj de senzaţie etc. Dezvoltarea capacităţii de utilizare corectă şi eficientă a limbii române în diferite situaţii de comunicare Obiective de referinţă 2. intervenţie). cu folosirea regulilor.4 să recunoască trăsături definitorii ale comunicării ficţionale şi non-ficţionale (se va avea în vedere. 1. ce efecte de lectură produc etc.2 să distingă între texte ficţionale şi nonficţionale 1. scrisoare. exerciţii de identificare a particularităţilor distinctive ale textelor ficţionale şi. pentru a trezi emoţii. – exerciţii de folosire corectă şi adecvată a elementelor verbale. modul de receptare. a 4 Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a . limbajul folosit. paraverbale şi nonverbale în dialogurile construite. pentru a stârni interes. cu folosirea regulilor. cu ce scop au fost concepute. respectiv. de exemplu: la ce se referă textele ficţionale şi non-ficţionale respective.. – exerciţii de construire a monologului (de tip povestire orală. pentru a delecta). Dezvoltarea capacităţilor de a recepta şi de a produce texte scrise şi orale de diverse tipuri Obiective de referinţă 1. exerciţii de redactare a unor compuneri de tip jurnal. ce limbaj folosesc.3 1. scrise şi orale.1 La sfârşitul clasei a IX-a elevul va fi capabil: să exprime oral sau în scris reacţiile proprii la receptarea textelor literare Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă următoarele activităţi: exerciţii de redactare a unor eseuri. dezbatere şi polemică). exerciţii de comparare a unor texte ficţionale cu altele non-ficţionale pe aceeaşi temă observând scopul comunicării şi referentul acesteia (real sau imaginar).1 La sfârşitul clasei a IX-a elevul va fi capabil: să utilizeze corect şi adecvat formele exprimării orale în diverse situaţii de comunicare Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă următoarele activităţi: – exerciţii de construire a dialogului (de tip conversaţie cotidiană.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. dezbateri argumentative (de preferinţă polemice) privind reacţiile proprii ale elevilor la receptarea textelor literare studiate. referate etc. exerciţii de construire a unor texte nonficţionale şi ficţionale. a tehnicilor şi a componentelor structurale specifice acestei forme de comunicare. referate în care se vor exprima şi argumenta reacţii proprii la receptarea textelor literare studiate.) să producă texte non-ficţionale şi ficţionale 1. non-ficţionale referitoare la contextul comunicării. descriere orală.

elemente de construcţie a subiectului şi a personajelor. în care să se utilizeze adecvat limbajul de specialitate. 3. exerciţii de folosire corectă şi adecvată a elementelor verbale. conversaţii.. istorie şi critică literară. activităţi în grup: inventarierea surselor de informare pe care elevul le poate folosi pentru a-şi clarifica sau îmbogăţi cunoştinţele referitoare la anumite noţiuni de teorie. concepţia autorului faţă de tema tratată. dezbateri. paraverbale şi nonverbale în monologurile construite. redactarea unor compuneri tematice. termenii de specialitate însuşiţi tehnicilor şi a componentelor structurale specifice acestei forme de comunicare.3 să utilizeze corect şi adecvat formele exprimării scrise în redactarea unor texte diverse să specifice sensul termenilor de specialitate propriu domeniilor abordate 2. Dezvoltarea competenţelor de argumentare şi de gândire critică Obiective de referinţă 3. însuşirile sau faptele unui personaj. având ca subiect puncte de vedere exprimate în dezbaterea menţionată. povestiri.3 să analizeze componente structurale şi expresive ale textelor studiate şi rolul lor în tratarea temelor Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 5 . dezbateri asupra textelor studiate privind modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare (aparţinând unor genuri sau epoci diferite sau unor arii culturale diferite).). simboluri centrale etc. folosind normele limbii literare. comunicări orale în care să se integreze adecvat limbajul de specialitate. în comunicarea scrisă şi orală.2. de retorică. exerciţii de redactare a unor eseuri.). proiecte). stilistică şi lingvistică. motive. referate etc. dezbateri asupra textelor studiate privind 3. exerciţii de diferenţiere a componentelor structurale şi expresive specifice operelor înrudite tematic studiate (de exemplu: temă.2 2.2 3. proiecte pornind de la textele studiate (de exemplu: natura conflictului. discutarea în clasă şi evaluarea de către profesor a acestei investigaţii.1 La sfârşitul clasei a IX-a elevul va fi capabil: să stabilească legături tematice între textele pentru studiu din clasa a IX-a şi texte studiate în gimnaziu să identifice şi să compare idei şi atitudini diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme literare Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă următoarele activităţi: discuţii privind apropieri tematice de ordin general între textele pentru studiu din clasa a IX-a şi texte studiate în gimnaziu. Se va pune accentul pe reactualizarea şi consolidarea cunoştinţelor din clasele V-VIII. semnificaţia unui pasaj în ansamblul textului etc. exerciţii de redactare a unor texte (rezumate.4 să folosească adecvat.

exerciţii de identificare a elementelor ficţionale şi non-ficţionale care se combină în textele de graniţă (adevăr factual şi invenţie epică. dezbateri pornind de la lecţiile studiate. discuţii privind rolul ilustraţiilor care însoţesc un text literar sau semnificaţia îmbinării a două tipuri de limbaj în cazul caligramei. jurnalul intim ca text privat şi ca formulă românească etc. impactul asupra publicului etc. Cultivarea gustului estetic în domeniul literaturii şi formarea unor reprezentări culturale care să contribuie la dezvoltarea conştiinţei identitare Obiective de referinţă 4. 4. al “poeziei concrete” sau al colajului de imagine şi cuvinte. sub aspectul producerii (intenţii. Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 6 . discuţii privind aceste interpretări cinematografice sau teatrale vizând fidelitatea sau distanţarea interpretativă în raport cu textul literar.1 La sfârşitul clasei a IX-a elevul va fi capabil: să facă aprecieri cu privire la calitatea artistică a operelor studiate Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă următoarele activităţi: vizionare de filme şi spectacole.) şi al receptării lor. discuţii privind raporturile dintre “textele” comparate (cel literar şi transpunerile sale).6 să distingă trăsăturile specifice ale artelor care transpun textul scris în limbajul (limbajele) lor rolul componentelor identificate. mijloace folosite etc.4 să identifice interferenţele între ficţional şi non-ficţional în texte de graniţă (de exemplu: amestecul de “realitate” şi “invenţie”. a unor recitări sau a unor piese muzicale care transpun un text literar.). vizionarea unui film sau a unui spectacol de teatru care transpune (cinematografic sau teatral) o operă literară. exerciţii de analiză a unor texte sau tipuri de texte non-ficţionale incluse în texte ficţionale (de exemplu: scrisoarea sau epistola ca specii literare.5 să compare limbajul altor arte cu acela al textului scris 3.). conversaţii euristice privind raporturile dintre limbajul operei literare şi limbajul altor arte (materialul de expresie al fiecărui limbaj artistic.3. caracterul subiectiv al informaţiei prezentate etc. obiectivitate şi subiectivitate). posibilităţile de prelucrare pe care acesta le oferă. ascultarea unei piese radiofonice.) 3.

2. 6 texte la punctul 2. Structura modulară permite profesorilor şi autorilor de manuale să caute soluţiile optime pentru organizarea parcursului didactic (modalitatea de corelare a conţinuturilor. a capacităţii de a formula şi de a argumenta propriile puncte de vedere în raport cu textul literar. profesorul poate lărgi numărul de texte pentru studiu. în special în cazul speciilor literare de mari dimensiuni (roman. tipurile de texte recomandate în cadrul fiecărui modul. pe parcursul celor patru ani de liceu. Listele de exemple sunt deschise. Se va studia obligatoriu. L. Un element de noutate al prezentului curriculum îl constituie redefinirea conţinuturilor învăţării pentru studiul literaturii române. sunt date recomandări explicite. ci recomandă moduri de a lucra cu textul (unghiuri. lucrul acesta nu exclude recursul la texte fragmentare. cât şi narative. Domeniul Literatură propune trei module: 1. valoare. studiului unor texte integrale. atât lirice. Nichita Stănescu. care solicită integrarea conţinuturilor respective în alte module. structurarea unităţilor didactice). În anumite cazuri. Ioan Slavici. tehnici de abordare. cel puţin câte o operă reprezentativă aparţinând următorilor autori: Mihai Eminescu. începând cu marii clasici până la perioada contemporană. distribuţia în module.bineînţeles.CONŢINUTURI Conţinuturile învăţării sunt grupate în trei domenii: I. Se recomandă ca între textele selectate pentru studiu să fie incluse şi scrieri din literatura universală . doar numărul minimal de texte (pentru clasa a IX-a: 12 texte la punctul 1. Călinescu. Mihail Sadoveanu. G. În clasa a IXa. Lumea cărţilor. Eugen Lovinescu. a limbajului artistic al literaturii în comparaţie cu cel al altor arte). Este util ca profesorii să ţină seama de corelarea conţinuturilor învăţării cu obiectivele de referinţă şi cu activităţile de învăţare.). volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil. De asemenea. II. G. Concepte operaţionale. În alegerea textelor se va ţine seama. dramă etc. ordinea abordării acestora. Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate. Lucian Blaga. Categoriile de conţinuturi propuse au în vedere: 1. Ficţiune şi realitate şi 3. În actualul curriculum se specifică. a raportului ficţiune-realitate. perspective. Hortensia Papadat-Bengescu. varietatea autorilor selectaţi. I. Tudor Arghezi. în traducere românească -. Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 7 . Este bine să se acorde atenţie. Plăcerea textului. Evident. de următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor. În acest sens. Liviu Rebreanu. pentru domeniul Literatură. Ion Creangă. Titu Maiorescu. de exemplu. Profesorii (autorii de manuale) pot alege alte texte. Domeniul Literatură este conceput cu o dominantă pentru fiecare an de studiu. Literatura şi alte arte. pot fi incluse texte suplimentare cu caracter ilustrativ. Marin Preda. Caragiale. atractivitate. Bacovia. se recomandă evitarea tratării conţinuturilor propuse ca elemente de teorie literară. Limbă şi comunicare şi III. Lista minimală a autorilor propuşi pentru studiul în liceu are în vedere un canon de cel mai larg consens. Acestea nu mai reprezintă un corpus de texte. Acolo unde consideră necesar. în măsura posibilităţilor. nedepăşind 10% din totalul textelor. în domeniul “Literatură”: cultivarea plăcerii de a citi. 3 texte la punctul 3). care nu figurează în această listă. dominanta este Literatura şi viaţa. în plus faţă de criteriile indicate la fiecare modul de conţinuturi. în clasa a IX-a: prin prisma temei tratate. Camil Petrescu. Literatură. stimularea disponibilităţii de a se confrunta în mod reflexiv cu problematica literaturii. Ion Barbu.

plastică). 12. Wells. Mircea Eliade. Fănuş Neagu. Radu Petrescu. Floare albastră. Marea amărăciune. Între textele selectate pentru studiu se pot include şi texte din literatura universală. Radu Tudoran. E. I. Vară buimacă etc. Romanul adolescentului miop.. Exuvii. Crohmălniceanu. poezii de M. familiarizarea elevului cu modalităţile de transpunere a unor texte literare în alte tipuri de comunicare cu un rol important în viaţa culturală (film. înţelegerea modalităţilor specifice de expresie ale limbajelor mixte folosite în astfel de creaţii. Chira Chiralina. I. Maitreyi. urmărind tratarea diferită a unor teme literare din punctul de vedere al concepţiilor şi al atitudinilor exprimate. Sara pe deal etc. Cei trei muschetari. Un pedagog de şcoală nouă. Nu te-ai priceput. Sallinger. călătorie: Calistrat Hogaş. Romeo şi Julieta. Alice în ţara minunilor etc. Lucian Blaga (Nu-mi presimţi. G. 20. pentru tema Familia: Ion Creangă. Jean Bart. Nina Cassian. Alexandre Dumas. Amintiri din copilărie. spectacol teatral. Matei Iliescu. Bacalaureat. Hemingway. Cum am învăţat româneşte. Fiind băiet. Oul de cristal. sesizarea factorilor care contribuie la relativizarea acestei distincţii. James Joyce. poezii de Ion Minulescu. Tudor Arghezi (Creion. De exemplu: pentru tema Adolescenţa: M. S. Poezii în limba spargă. Toate pânzele sus. Moromeţii. exemple. Europolis. M. modele Se vor studia.). Ov. L. Coşbuc (Mânioasă. în ansamblu.. V. Nichita Stănescu (Adolescenţi pe mare etc. Morgenstimmung etc. povestiri de Vladimir Colin (Broasca etc. Ionel Teodoreanu. Amintiri din copilărie. pentru tema Şcoala: C.000 de capete de vite. Istorii insolite. în domeniul “Limbă şi comunicare”: achiziţionarea unor deprinderi de folosire corectă şi eficientă a limbii române în diferite contexte. pentru tema Joc şi joacă: Ion Creangă. Izvorul nopţii etc. Se vor alege. Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 8 . Rea de plată etc. Mica elegie etc. cât şi în versuri.). atât scrieri în proză. G. Ioan Slavici. Triumful talentului. Marin Preda. în domeniul Concepte operaţionale: însuşirea unor noţiuni şi a unor termeni de specialitate necesari pentru înţelegerea domeniilor abordate. Adela. Poema chiuvetei. De la noi la Cladova. Mircea Cărtărescu (Când ai nevoie de dragoste. pentru tema Lumi fantastice: Mircea Eliade.). pentru tema Aventură. D. poezii de Leonid Dimov. De veghe în lanul de secară etc. Tom Sawyer. pentru tema Iubirea: G. LITERATURĂ 1. Eminescu. Portretul artistului în tinereţe etc. Caragiale. Tudor Arghezi. H.). Lumea cărţilor Se recomandă studierea unor grupaje tematice. Şarpele Aliodor. Bătrânul şi marea etc. de preferinţă din epoci diferite. R. Panait Istrati. Negruzzi. Teme propuse: La alegere: Adolescenţa sau Joc şi joacă La alegere: Familia sau Şcoala Iubirea La alegere: Aventură. Ibrăileanu. Mark Twain. Prefaţă la Ţara piticilor. Mircea Cărtărescu. călătorie sau Lumi fantastice (SF inclusiv) Scene din viaţa de ieri şi de azi La alegere: Confruntări etice şi civice sau Personalităţi. G.). integral sau fragmentar. Eminescu (Dorinţa. Sadoveanu.) etc. La Medeleni. recitare. Orbitor. muzică. respectiv conştientizarea diferenţelor dintre comunicarea ficţională şi cea non-ficţională. Jules Verne.familiarizarea elevilor cu trăsături distinctive de maximă generalitate ale literaturii. Galaction. Ion Ghica. Voiculescu. Lumina raiului. o povestire de Radu Cosaşu din ciclul Supravieţuiri. Şcoala acum 50 de ani. Pe drumuri de munte. Zodia cancerului. Leul albastru. Mara. Mircea Eliade. Popescu.000 de leghe sub mări. cel puţin două texte literare pentru fiecare temă. Mircea Cărtărescu. Simona Popescu. făcând posibilă producerea şi receptarea unor “texte de graniţă”. Shakespeare. Lewis Caroll.). Ioan Groşan. al modalităţilor de expresie şi al reacţiilor pe care textele le provoacă cititorilor. Travesti..

pentru tema Scene din viaţa de ieri şi de azi: Ion Ghica. Cătălin Bursaci. Iluzii pierdute etc. un fragment de jurnal sau de memorii etc. Cristian Teodorescu. pentru tema Confruntări etice şi civice: un text eseistic (N. ultima carte. un total de cel puţin 6 texte non-ficţionale (documente. un fragment de biografie Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 9 . Istoria literaturii române. Românii supt Mihai-Voievod Viteazul.).Dino Buzzati.). Fraţii Jderi. modele: Mănăstirea Argeşului. Titu Maiorescu etc). funcţiile jocului (text ştiinţific). Slavici. Shelley. un reportaj despre situaţii de familie. pentru tema Joc şi joacă: descrierea unui joc pentru calculator (text publicitar). I. pentru tema Personalităţi. De exemplu: pentru tema Adolescenţa: un text despre psihologia adolescenţei. Moara cu noroc. un reportaj despre un eveniment aventuros etc. B. Mircea Eliade. un itinerar de călătorie. Delavrancea etc. Aventurile unei fete cuminţi etc. exemple.). Dimineaţa pierdută. poezii de Ana Blandiana (sau tablete). Alecsandri. Memorii. scrisori. Călinescu. Cicero. Marin Preda. texte publicistice. Mircea Dinescu. Andrei Pleşu. memorii. Se sugerează alegerea unor tipuri de texte diferite. pentru tema Scene din viaţa de ieri şi de azi: un document de epocă. Pădurea spânzuraţilor. Gabriela Adameşteanu. Nabokov. Bietul Ioanid.. Călinescu. un discurs oratoric laic (Delavrancea. memorie! etc. Sadoveanu. Antoniu şi Cleopatra etc. Povestea fără sfârşit. Michael Ende. în acest scop. Ion Marin Sadoveanu. Radu Petrescu.). un fragment din Cântarea cântărilor. un eseu despre călătorie (Marian Popa. pentru tema Confruntări etice şi civice: I. Prometeu dezlănţuit etc. Steinhardt. exemple. Viaţa ca o pradă etc. eseuri. Cartea nunţii. N.. Bălcescu.).). Honoré de Balzac. R. la situaţia de comunicare. Simone de Beauvoir. Hronicul şi cântecul vârstelor. Blaga. dintre cele enumerate. Milan Kundera. Sadoveanu. publicitare. Vorbeşte. fie câte unul la fiecare temă. Acestea pot fi repartizate fie mai multe la o temă. Cerul văzut prin lentilă etc. Sfârşit de veac în Bucureşti. Se va studia. pentru tema Aventură. Ana Blandiana etc. pentru tema Familia: un text legislativ privitor la familie. pentru tema Iubirea: un text ştiinţific despre psihologia adolescentului. Stanislaw Lem. G. religioase etc. O călătorie de la Bucureşti la Iaşi înainte de 1848. Octavio Paz etc. G. administrative. Se va urmări cu prioritate sesizarea diferenţelor privitoare la scopul comunicării şi referentul acesteia (real sau imaginar). un raport despre starea învăţământului. Minima moralia. Poezie şi adevăr. L. Călinescu. Patapievici. călătorie: un text documentar despre exploratori celebri. Silviu Angelescu. Secretul pădurii bătrâne. un eseu despre fantastic etc. L. pentru tema Şcoala: un discurs oratoric pe tema învăţământului (Maiorescu.) sau religios. M. M. Ileana Mălăncioiu etc. Eminescu. Balta Albă. un eseu despre dragoste (Ortega y Gasset. modele: un portret din G. jurnal de călătorie.. o polemică jurnalistică pe probleme etice etc. Ficţiune şi realitate Se recomandă studiul complementar al unor texte non-ficţionale sau “de graniţă” legate tematic de textele literare de la punctul 1. pentru tema Lumi fantastice: un text ştiinţific despre fenomene “paranormale”. V. M. Jurnalul fericirii. Regele moare. Rebreanu. un text istoriografic. discursuri oratorice etc. L. ştiinţifice. Eugene Ionesco. un fragment din legislaţia educaţională. un text publicistic din trecut sau din actualitate etc. proză scurtă de Mircea Nedelciu. la limbajul folosit şi la modul de receptare. Augustin Buzura. un fragment de memorii sau de jurnal. o scrisoare de dragoste (Eminescu către Veronica Micle etc. Anii de ucenicie. Goethe. Shakespeare. Octavian Paler. 2. P.) şi “de graniţă” (jurnal intim. H. Caragiale. Andrei Mureşanu. Calpuzanii. pentru tema Personalităţi. În Nirvana. o mărturie despre extratereştri. un fragment de jurnal intim (de exemplu. Ocheanul întors etc. Solaris etc. Gluma etc. Prima carte. Se vor urmări de asemenea interferenţele între ficţional şi non-ficţional şi felul în care se completează reciproc diversele perspective asupra temei în discuţie. Vocile nopţii. Istoria unui galbân..

Liviu Rebreanu. totuşi. explicaţii succinte etc. Apariţia unui anumit element de conţinut în programă nu impune existenţa unei lecţii cu acelaşi titlu în manual.) Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 10 . I. spectacol teatral după o piesă a unui dramaturg român sau străin (Alecsandri. colaj. exemplificări. piesa folk după Emoţie de toamnă de Nichita Stănescu etc. o piesă radiofonică sau un grupaj de recitări sau un grupaj de interpretări muzicale ale unor texte literare la alegere. stilistică. dimpotrivă. conceperea unui manual diferit pentru aceste conţinuturi va fi exclusiv opţiunea autorilor de manuale. discuţia (dezbatere. de preferinţă în mai multe versiuni (la volumele Noduri şi semne şi Epica magna de Nichita Stănescu. muzical. folosirea ca texte-suport pentru studiul limbii a celor selectate pentru domeniul Literatură ca şi stabilirea de corelaţii între diverse discipline având ca obiect folosirea limbajului (retorică. integrându-le acolo unde consideră că au eficienţă didactică.). Charles Dickens. un film sau un spectacol de teatru în relaţie cu opera literară de la care pornesc la alegere.) creaţii plastice şi texte literare (Măiastra lui Brâncuşi şi Pasărea sfântă de Blaga etc. Producerea de texte orale şi scrise Exprimarea orală Forme ale exprimării orale: Dialogul (tipuri) conversaţia cotidiană. LIMBĂ ŞI COMUNICARE Studiul limbii române se axează pe două coordonate principale: (a) normativă şi (b) funcţională. I. Stanislaw Lem etc.) interpretări muzicale ale unor texte literare (romanţa Pe lângă plopii fără soţ. L. poezie concretă. integrarea modulului de limbă şi comunicare în manualul de literatură sau. Ioan Slavici. Marin Preda. Kiriţescu. polemică) reguli ale dialogului (atenţia acordată partenerului. Literatura şi alte arte Se recomandă studiul unor “texte” realizate prin limbaje diferite (cinematografic. în măsura posibilităţilor. Se recomandă.) grupaj de caligrame (Apollinaire etc. în favoarea aplicaţiilor practice. Caragiale. pragmatică etc. Abordarea conţinuturilor propuse se va face în ordinea aleasă de autorii de manuale sau de profesori. preluarea/cedarea cuvântului la momentul oportun. 3. teatral. aceste creaţii aparţinând altor arte să poată fi corelate cu grupajele tematice de la punctul 1. De exemplu: ecranizare după opere de Ion Creangă. Cehov.). L. colaje (Gellu Naum etc.). adecvat şi eficient în producerea şi receptarea textelor orale şi scrise. o creaţie plastică relativă la un text literar (inspirată din acesta sau servindu-i ca sursă de inspiraţie) sau ilustraţie de carte sau un grupaj de caligrame. De asemenea. Se recomandă abordarea acestor elemente prin modalităţile care permit înţelegerea fenomenului respectiv: exerciţii. plastic) în vederea sesizării relaţiilor dintre literatură şi creaţii din alte arte.sau de istorie romanţată etc. Geo Bogza. Caragiale. având ca obiectiv formarea elevilor pentru a folosi limba română corect. poezie concretă (Morgenstern etc.) II.) grupaj de recitări (un text din Eminescu în interpretări diferite: Ion Caramitru şi Adrian Pintea etc. Se vor studia: la alegere. ilustraţii ale autorului la volume de Marin Sorescu etc.) tehnici ale dialogului eficient adecvarea la situaţia de comunicare dialogată (partener. piesa folk după Andrii Popa. dozarea participării la dialog etc. Este de dorit ca. ilustraţii de Florin Pucă la versuri de Leonid Dimov. Aspectele teoretice vor fi reduse la strictul necesar. Ibsen etc.) ilustraţii de carte. context etc.

proiect. polisemie. intervenţia reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul. antonimie. raportarea la reacţiile auditoriului etc. frază etc. acordul prin atracţie. povestire. mimică. accentul. omonimie) şi actualizarea lor în context utilizarea variantelor lexicale literare Rolul elementelor nonverbale: gesturi.) structura monologului (introducerea. încheierea) Niveluri de constituire a mesajului oral Rolul elementelor verbale (cuvânt. contextul) Niveluri ale receptării: fonetic. audio-vizuale factori care înlesnesc sau perturbă receptarea (codul. divertisment etc.) tehnici ale monologului eficient adecvarea la situaţia de comunicare monologată (auditoriu. acordul atributului) lexico-semantic cunoaşterea sensului corect al cuvintelor (în special al neologismelor) folosirea adecvată a cuvintelor în context erori semantice: pleonasmul. perechi de replici. context) adecvarea la scopul comunicării (informare. argumentare/persuasiune etc. tautologia. specii literare. grupaje de replici etc. video.) Monologul (tipuri) povestirea orală. poziţie a corpului. articularea substan-tivelor. evitarea cacofoniei) morfosintactic folosirea corectă a formelor flexionare (pluralul substantivelor.acordul logic. confuzia paronimică utilizarea corectă a derivatelor şi a compuselor (prefixe. modalităţi şi procedee textual tipuri de texte Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 11 . sufixe etc. cuprinsul. relatarea.) structura dialogului (replica. argumentare/persuasiune. tipuri de corespondenţă) Niveluri de constituire a textului scris: ortografic şi de punctuaţie scrierea corectă a cuvintelor (în special a neologismelor) scrierea cu majuscule folosirea corectă a semnelor de ortografie folosirea corectă a semnelor de punctuaţie Receptarea textelor orale şi scrise Receptarea diverselor tipuri de texte (mesaje): schema comunicării concepută de Roman Jakobson receptarea mesajelor audio.) cunoaşterea relaţiilor semantice (sinonimie. propoziţie. forme cazuale) acord (între predicat şi subiect . comunicare sonoră nonverbală Exprimarea scrisă Redactarea de texte (rezumat. ortografic şi de punctuaţie influenţa elementelor paraverbale (accent) asupra înţelegerii mesajului oral rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise lexico-semantic interpretarea sensului cuvintelor în context rolul câmpurilor semantice în interpretarea mesajelor scrise şi orale stilistic figurile de stil.adecvarea la scopul comunicării (informare. canalul.) şi al celor paraverbale (accent): fonetic pronunţarea corectă (pronunţarea neologismelor.

hiat. elementele situaţiei de comunicare (emiţător.). intervenţia). câmpuri semantice. comunicare. cod. imagine. diftong. în domeniul “Literatură”: temă. comunicare sonoră nonverbală etc. relatarea. propoziţii. de asemenea. regie. scenografie. stilistică. sufixe. elemente verbale ale comunicării (cuvinte. ortografie şi punctuaţie. mesaj. discuţia). scrisoare/epistolă. fiind adaptabilă în funcţie de opţiunile profesorului. audio-vizuale). sunet. sincretism în domeniul “Limbă şi comunicare”: comunicare. forme flexionare. structura textului narativ. frază). motiv. timpul şi spaţiul naraţiunii. 2. elemente de artă a recitării. opera dramatică. “eu” real/”eu” ficţional. figuri de stil studiate etc. familiarizarea elevilor cu o serie de noţiuni noi de estetică. eseu. portretul fizic şi portretul moral. forme ale exprimării orale: dialog (conversaţie cotidiană. personajul. opera lirică. momentele subiectului. Se recomandă. imaginaţie. monologul (povestirea orală. derivate şi compuse (prefixe. cacofonie. “adevăr” artistic. dialogul. anacolut. relaţii semantice (sinonimie. viziunea. acord. sufixoide). receptor. CONCEPTE OPERAŢIONALE Se recomandă consolidarea şi sistematizarea noţiunilor dobândite în clasele V – VIII: opera epică. retorică şi lingvistică prin integrarea lor operaţională în celelalte module de conţinuturi ale învăţării. literatură de divertisment etc. depragmatizare.). tipuri de mesaje (audio. teorie literară. elemente nonverbale ale comunicării (gesturi. viziune (Weltanschauung). literatură de consum (paraliteratură. procedeu artistic ficţiune. pragmatică. funcţiile comunicării. memorialistică. context). interpretare actoricească). Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 12 . persuasiune elemente de artă cinematografică (scenariu. interpretare actoricească). tautologia. cu scopul deprinderii elevilor cu instrumentarul de analiză a textelor şi de comentare a diverselor aspecte ale acestora. retorică. reprezentare (mimesis). mimică. polisemie. erori semantice (pleonasmul. antonimie. schimbarea categoriei gramaticale. literatură subiectivă. prefixoide. omonimie). Lista de mai jos are un caracter orientativ. variante lexicale. atracţia paronimică). naraţiunea. descrierea. elemente de artă dramatică (regie. canal. video. autorul şi naratorul. stil publicistic/ştiinţific/administrativ.III.

profesorii (autorii de manuale ş. actuala programă oferă posibilităţi de opţiune în privinţa textelor de studiat. 2.a. Programa pune la îndemâna profesorilor un cadru flexibil de organizare a muncii lor la catedră. Conturarea unui parcurs didactic coerent şi echilibrat.) pot găsi modalităţile optime de a atinge obiectivele propuse. În acest fel. avându-se în vedere următoarele: 1. Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 13 . de a adapta studiul limbii şi al literaturii române la condiţiile particulare ale clasei şi ale individualităţii elevilor. capabil să armonizeze complexitatea obiectului de studiu cu modalităţile didactice de abordare a acestuia. autori de manuale şi de auxiliare şcolare) şi al elevilor la studierea disciplinei. Conţinuturile disciplinei au fost gândite în raport cu o dominantă pentru fiecare an de studiu. 3. Ţinând seama de valorile caracteristice unei societăţi deschise. Stimularea aportului creativ al specialiştilor (profesori. Reorientarea studiului limbii şi literaturii române în liceu printr-o proiectare curriculară modernă Programa de limba şi literatura română pentru clasele a X-a – a XII-a pune accent pe latura formativă a învăţării. ci şi a integrării conţinuturilor şi a proiectării parcursului didactic. a sensibilităţii estetice. critic şi creativ. 4. Stabilirea competenţelor generale ale disciplinei la nivel liceal. având ca scop formarea unor elevi capabili să se raporteze la cultură autonom. a modalităţilor de studiu adecvate.CLASELE A X-A – A XII-A NOTĂ DE PREZENTARE Programa de Limba şi literatura română pentru clasele a X-a – a XII-a fost elaborată în cadrul unei paradigme a disciplinei pentru această etapă de şcolarizare. Conţinuturile sunt proiectate în corelaţie cu un set de competenţe specifice pentru fiecare clasă. 5. lăsând o marjă considerabilă de libertate nu numai în privinţa alegerii textelor de studiat. plecând de la Finalităţile nivelurilor de învăţământ şi obiectivele ciclurilor curriculare Actuala programă propune ca finalitate a studiului limbii şi literaturii române cultivarea plăcerii de a citi. reflexiv. însuşirea şi practicarea diverselor strategii de comunicare. Proiectarea conţinuturilor învăţării în funcţie de paradigma adoptată. Programa propune o îmbinare a formării în vederea folosirii instrumentelor de lucru cu textul şi a studiului descriptiv al literaturii române. pluraliste. dezvoltarea abilităţii de a recepta şi de a produce o gamă variată de texte.

a gustului estetic în domeniul literaturii Stimularea gândirii autonome. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar VALORI ŞI ATITUDINI • • • • Cultivarea plăcerii de a citi. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor în diferite situaţii de comunicare 2. reflexive şi critice prin lectura textelor Cultivarea sensibilităţii prin receptarea operei literare Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 14 .COMPETENŢE GENERALE 1. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare şi nonliterare 3.

*text oratoric Conţinuturile marcate cu asterisc (*) sunt obligatorii la specializările cu patru ore pe săptămână.1. curriculum vitae. precizie.) cunoaşterea sensului corect al cuvintelor (în special al neologismelor) folosirea adecvată a cuvintelor în context utilizarea variantelor lexicale literare utilizarea corectă a unităţilor frazeologice etimologia populară. puritate. regional. adjective fără grade de comparaţie. numerale etc. cursivitate. pronume relative etc. conjuncţii. specifice textului narativ 2. simetrie.) norme ortografice şi de punctuaţie utilizarea corectă a elementelor de relaţie (prepoziţii. proprietate.3. nuvelă. aplicarea în exprimarea proprie a normelor ortografice. identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii 1. Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 15 . de punctuaţie. pauză. folosirea unor registre stilistice diferite în funcţie de situaţia de comunicare Conţinuturi registrele limbii: limbaj arhaic. jargon stilurile funcţionale şi utilizarea lor calităţile generale şi particulare ale stilului: claritate. *interviul de angajare) descrierea orală pronunţarea corectă (pronunţii hipercorecte) pronunţarea nuanţată (ton. tipuri de personaje instanţele comunicării în textul narativ perspectiva narativă roman. *interviu (*interviul mass-media. colocvial. pauză. corectitudine. cerere. formulare tipizate folosirea corectă a formelor flexionare (forme flexionare ale verbului. basm. recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural.2. sensuri conotative sesizarea valenţelor stilistice ale unor categorii morfosintactice influenţa elementelor paraverbale (ton.5. intonaţie) asupra înţelegerii mesajului oral tehnici de comunicare specifice în conversaţie. argou.4. variaţie stilistică. *eseu.6. recunoaşterea şi compararea diferitelor tipuri de proză şi a particularităţilor acestora 1 - Conţinuturi construcţia subiectului în textul narativ compoziţia textului narativ personajele în textul narativ modalităţi de caracterizare a personajului. eufonie sens denotativ. intonaţie) referat. proces-verbal. ortoepice. morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice - - - 2. hipercorectitudinea 1. popular. povestire. *memoriu de activitate.1. naturaleţe. *masă rotundă. dezbatere.2. folosirea adecvată a unor forme de exprimare orală în diferite contexte de comunicare - - 1. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare şi nonliterare Competenţe specifice 2. redactarea unor texte funcţionale în diferite contexte de comunicare 1.Clasa a X-a COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI1 1. receptarea adecvată a sensului unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise - 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare Competenţe specifice 1.

Poezia şi unele repere fundamentale referitoare la Epoci culturale şi ideologii literare în literatura română. I. G. G. împreună cu clasa a XI-a. Programa oferă sugestii. Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 16 . gestică. În clasa a X-a se vor studia minimum 10 texte de proză la profilurile sau specializările care au prevăzute numai 3 ore pe săptămână şi minimum 14 texte la profilurile sau specializările care au prevăzute 4 ore pe săptămână. în clasa a X-a. în proză sau în versuri. de următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor. Tudor Arghezi. cap. Mihail Sadoveanu. Marin Preda. Ioan Slavici. o etapă centrală. atractivitate. Bacovia. identificarea particularităţilor specifice ale limbajului în textele epice studiate - 2.3. Lovinescu. menite să ajute opţiunile profesorilor. dramatice şi lirice. Liviu Rebreanu. noţiunile şi tehnicile de analiză şi de interpretare menite să înlesnească înţelegerea textelor epice. Profesorii (autorii de manuale) pot alege alţi autori sau alte texte. Clasa a XII-a este destinată Studiului aprofundat al literaturii. limbajul naratorului stilul direct. Nichita Stănescu) se va studia obligatoriu.1. organizarea discursului prin parataxă sau prin hipotaxă etc. Concepte operaţionale. Caragiale.4. Limbă şi comunicare şi III. Camil Petrescu. valoare. ordinea abordării acestora.Competenţe specifice 2. în plus faţă de criteriile indicate la fiecare listă minimală.2. aplicarea conceptelor operaţionale în analiza şi discutarea textelor narative Competenţe specifice 3. câte un text aparţinând următorilor autori: Ion Creangă. Liviu Rebreanu. comentariu. Din lista autorilor canonici (Mihai Eminescu. repere de ordin istoric care să ajute la formarea unei viziuni de ansamblu asupra literaturii române. II. iar în clasa a XI-a se vor studia Dramaturgia. volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil. prolixitate. Titu Maiorescu. Mihail Sadoveanu. Ion Creangă. analiză. stilul indirect. Ioan Slavici. Maniera de prezentare a conţinuturilor permite profesorilor şi autorilor de manuale să caute soluţiile optime pentru organizarea parcursului didactic (modalitatea de corelare a conţinuturilor. clasa a X-a constituie. “Concepte operaţionale” 3. Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate. Literatură. Călinescu. varietatea autorilor selectaţi. Recomandările pentru cele din urmă sunt marcate cu asterisc (*). limbajul personajelor.) cf. structurarea unităţilor didactice). În clasa a X-a se va studia Proza. elaborarea unei argumentări scrise pe o temă dată - Conţinuturi tehnica argumentării întrebări relevante şi răspunsuri adecvate contextului comunicării rolul elementelor non-verbale: privire. mimică. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau non-literar - 3. paralelă etc. E. cu titlu de exemplificare. în care se urmăreşte familiarizarea elevilor cu: principalele tipuri de texte literare. Ion Barbu.) SUGESTII METODOLOGICE Conţinuturile învăţării sunt grupate în trei domenii: I. Camil Petrescu. stilul indirect liber tipuri de frazare în funcţie de tipul de text (concizie. În domeniul Literatură. această din urmă secţiune servindu-se în principal de textele studiate anterior. Listele de exemple sunt deschise. L. În alegerea textelor se va ţine seama. spaţiul dintre persoanele care comunică construcţia discursului argumentativ redactare de texte (eseu. susţinerea argumentată a unui punct de vedere într-o discuţie - Conţinuturi *texte în care se manifestă estomparea graniţelor dintre speciile tradiţionale ale prozei registre stilistice. care nu figurează în aceste liste. Lucian Blaga.

Slavici (“Moara cu noroc”).romanul de după al doilea război mondial – cel puţin două texte Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 17 .Eminescu (“Sărmanul Dionis”). Liviu Rebreanu (“Iţic Ştrul dezertor”.nuvela istorică . Negruzzi (“Alexandru Lăpuşneanul”). I.Vorbirea naratorului şi vorbirea personajelor .*istoriografia medievală (cronica.Eliade (“Douăsprezece mii de capete de vite”. L. Ştefan Bănulescu (din volumul “Iarna bărbaţilor”) etc. basmul popular.a. Evident.3 Romanul . roman etc. legenda istorică sau proza savantă) – cel puţin un text Sugestii pentru alegerea textelor: Grigore Ureche (“Letopiseţul ţării Moldovei”). Gib Mihăescu (“La Grandiflora”). în măsura posibilităţilor.).specii tradiţionale . Odobescu (“Mihnea-Vodă cel Rău”). Marin Preda (din volumul “Întâlnirea din pământuri”). I. LISTE MINIMALE ŞI ALTE RECOMANDĂRI I. Agârbiceanu.).Personajele Limbajul prozei narative .1. I. Miron Costin (“De neamul moldovenilor”). 1. M.2.povestirea – cel puţin un text . “Letopiseţul Cantacuzinesc”. Fănuş Neagu (“Dincolo de nisipuri”).1. “La hanul lui Mânjoală”. Sugestii pentru alegerea textelor: Basm cult: Ioan Slavici. Caragiale (“Kir Ianulea”. schiţa etc. Structura textului narativ . “Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”. A.1.nuvela – cel puţin trei texte . Repere istorice 1.Registre stilistice 1.*Forme incipiente ale prozei literare . Dimitrie Cantemir (“Descrierea Moldovei”.Este bine să se acorde atenţie. I.basmul cult – cel puţin un text . Nuvelă: C. “Istoria ieroglifică”).1. Ion Neculce (“O samă de cuvinte”). Povestire: M.nuvela psihologică Se va urmări realizarea unor conexiuni cu texte aparţinând şi altor specii literare narative studiate în gimnaziu (de exemplu. Proza scurtă . M. lucrul acesta nu exclude recursul la texte fragmentare. mai ales în cazul speciilor literare de mari dimensiuni (nuvelă. V.Comunicarea în textul narativ.Perspectiva narativă .Tehnici de construcţie a subiectului . letopiseţul.romanul de până la al doilea război mondial – cel puţin trei texte . studiului unor texte integrale. instanţele comunicării . LITERATURĂ 1.1. Specii narative.nuvela fantastică . Ion Creangă. “Cronica Bălenilor”. “Catastrofa”).a. Sadoveanu. Mihai Eminescu. “În vreme de război”). PROZĂ Proza narativă. Profesorii pot să lărgească numărul de texte propuse pentru studiu sau să recurgă la lecturi suplimentare în corelaţie cu tipurile de texte studiate. Ion Creangă ş.Modalităţi ale narării . 1. Pentru ilustrare pot fi recomandate şi scrieri din literatura universală în traducere românească. Voiculescu ş. “La ţigănci”).

Steinhardt. critic) – cel puţin un text . Emil Cioran.cel puţin un text Sugestii pentru alegerea textelor: Urmuz (“Pâlnia şi Stamate”). având ca obiectiv deprinderea elevilor de a folosi limba română corect. I. Mircea Eliade. Se recomandă. Papadat-Bengescu (“Concert din muzică de Bach”).R. Sadoveanu (“Baltagul”. Monologul (tipuri) -descrierea orală Niveluri de constituire a mesajului oral. Anton Holban (“Ioana”). în favoarea aplicaţiilor practice.*eseul (literar. Tudor Vianu ş. Ştefan Agopian (“Manualul întâmplărilor”). D. Kogălniceanu. FORME ALE EXPRIMĂRII ORALE.) a) fonetic -pronunţarea corectă (pronunţii hipercorecte) Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 18 . Slavici (“Mara”). “Zodia Cancerului”). 1. Ivasiuc (“Racul”). totuşi. obiectiv. Abordarea conţinuturilor propuse se va face în ordinea aleasă de autorii de manuale sau de profesori. M. Blecher. G. Constantin Noica. M. Camil Petrescu (“Ultima noapte de dragoste. integrându-le acolo unde consideră că au eficienţă didactică. Călinescu. Gabriel Liiceanu ş. Nicolae Breban (“Bunavestire”). Dialogul (tipuri) -discuţia (*masă rotundă).2. 1. Liviu Rebreanu (“Ion”. Ştefan Bănulescu (“Cartea milionarului”). exemplificări. *Estomparea graniţelor dintre speciile tradiţionale ale prozei . subiectiv etc. Discurs oratoric sau prelegere: M. RECEPTAREA TEXTELOR ORALE A. integrarea conţinuturilor de limbă şi comunicare în manualul de literatură sau. G. B. *interviul (*interviul mass-media. stilistică.). dimpotrivă. Se recomandă abordarea acestor elemente prin modalităţile care permit înţelegerea fenomenului respectiv: exerciţii. Mircea Eliade (“Nuntă în cer”). B. Lucian Blaga. H. Hasdeu. N. Mircea Horia Simionescu (“Ingeniosul bine temperat”).).a. Augustin Buzura (“Vocile nopţii”). Andrei Pleşu. Aspectele teoretice vor fi reduse la strictul necesar. adecvat şi eficient în producerea şi receptarea textelor orale şi scrise. (“F. *interviul de angajare) B. M. Filimon (“Ciocoii vechi şi noi”).a. George Bălăiţă (“Lumea în două zile”). Preda (“Moromeţii”). II. Eugen Lovinescu. modern. (“Întâmplări din irealitatea imediată”). De asemenea.*discursul oratoric sau prelegerea – cel puţin un text Sugestii pentru alegerea textelor: Eseu: Nicolae Iorga. filozofic. “Pădurea spânzuraţilor”). “Patul lui Procust”). Ioan Groşan (“Caravana cinematografică”) etc.Se recomandă ca romanele alese să fie diferite tipologic (tradiţional. intonaţie etc. P. Titu Maiorescu. “Orbitor”) etc. Rolul elementelor verbale şi paraverbale (ton. întâia noapte de război”. Sugestii pentru alegerea textelor: N. LIMBĂ ŞI COMUNICARE Studiul limbii române se axează pe două coordonate: (a) normativă şi (b) funcţională. pragmatică etc. Alexandru Paleologu. pauză. Călinescu (“Enigma Otiliei”). postmodern. Mircea Nedelciu (proză scurtă din volumul “Aventuri într-o curte interioară”). Apariţia unui anumit element de conţinut în programă nu impune existenţa unei lecţii cu acelaşi titlu în manual. ca şi stabilirea de corelaţii între diverse discipline având ca obiect folosirea limbajului (retorică.3.Popescu. conceperea unui manual diferit pentru aceste conţinuturi va fi exclusiv opţiunea autorilor de manuale. explicaţii succinte etc. folosirea ca texte-suport pentru studiul limbii a celor selectate pentru domeniul „Literatură“. Mircea Cărtărescu (“Travesti”.”). Delavrancea. Al. *Alte forme ale prozei .

prolixitate.) Niveluri de constituire a textului scris: a) ortografic şi de punctuaţie -norme ortografice -norme de punctuaţie b) stilistic -stil direct şi stil indirect -stil indirect liber -tipuri de frazare în funcţie de tipul de text (concizie. intrigă. *fluxul conştiinţei. teorie literară. puritate. proprietate. construcţia subiectului (acţiune. adjective fără grade de comparaţie. numerale etc. colocvial. paralelă. jargon) III. personaj literar şi persoană. intonaţie) b) morfosintactic -folosirea corectă a formelor flexionare (forme flexionare ale verbului. episodic. construcţia discursului narativ (povestire în ramă. naraţiunea din perspectiva personajului (monologul interior.). legenda istorică – caracteristici Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 19 . secvenţă narativă. personaje “tipice” etc. formulare tipizate etc. spaţiul dintre persoanele care comunică EXPRIMAREA SCRISĂ. narator. scenă etc. tipuri de naratori (narator omniscient. gestică. incipit. oratorică etc. genul epic. Redactarea de texte (referat. eufonie Rolul elementelor non-verbale: privire. cu scopul deprinderii elevilor cu instrumentarul de analiză a textelor şi de comentare a diverselor aspecte ale acestora. final.) c) lexico-semantic -cunoaşterea sensului corect al cuvintelor (în special al neologismelor) -folosirea adecvată a cuvintelor în context -utilizarea variantelor lexicale literare -utilizarea corectă a unităţilor frazeologice -etimologia populară. *memoriu de activitate. Lista de mai jos are un caracter orientativ. tipologie (proză narativă. naraţiune la persoana I şi la persoana a III-a. regional. tipuri de personaje (principal. precizie.). naturaleţe. eseu. proză . pauză. RECEPTAREA TEXTELOR SCRISE. variaţie stilistică. cititor).accepţii ale termenului. stilul indirect liber. organizarea discursului prin parataxă sau prin hipotaxă etc. conjuncţii. cursivitate. mimică. episod. *protagonist şi antagonist. sensuri conotative d) stilistic -calităţile generale şi particulare ale stilului: claritate. perspectiva narativă (punctul de vedere / viziunea / focalizarea). stilistică.1 *cronica / letopiseţul – caracteristici. *personajul-reflector). alternanţă. • În domeniul Literatură: ·1. popular. relaţii temporale şi spaţiale). proces-verbal. elipsă. retorică şi lingvistică prin integrarea lor operaţională în celelalte tipuri de conţinuturi ale învăţării. hipercorectitudinea -sens denotativ. registre stilistice (popular şi cult. corectitudine. pronume relative etc. narator-personaj. conflict. CONCEPTE OPERAŢIONALE Se recomandă familiarizarea elevilor cu o serie de noţiuni de estetică. simetrie. pauză descriptivă). cerere. instanţele comunicării narative (autor. comentariu.) -utilizarea stilurilor funcţionale -folosirea registrelor limbii (arhaic. scris şi oral etc. înlănţuire. curriculum vitae.).-pronunţarea nuanţată (ton.) -utilizarea corectă a elementelor de relaţie (prepoziţii. fiind adaptabilă în funcţie de opţiunile profesorului şi de textele alese.). “caractere”. argou. modalităţi ale narării (povestire şi relatare. narator “martor” etc. secundar. rezumat.) 1. personaje.1. analiză. vorbire directă şi indirectă.

analiză. pronunţarea nuanţată (ton. elemente paraverbale (ton. tradiţional. popular. jargon) EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE -exerciţii de identificare a instanţelor narative -exerciţii de analiză a structurii operei epice -identificarea tipului de personaj -exerciţii de caracterizare a personajelor -exerciţii de recunoaştere. curriculum vitae. *masa rotundă. comentariu.) Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 20 . stil direct. stilurile funcţionale. forme flexionare ale verbului.) -compararea unor texte narative din punctul de vedere al structurii sau al particularităţilor stilistice (incipituri.2 basmul cult (povestea) – caracteristici. postmodernist 1. pronume relative). adjective fără grade de comparaţie. numerale.1. tipologie. *avangardist. basm etc. sens denotativ şi conotativ. argou.1. finaluri narative diferite. proces-verbal. spaţiul dintre persoanele care comunică). paralelă. unităţi frazeologice. registrele stilistice ale limbii (arhaic.2. formulare tipizate). elemente non-verbale ale comunicării (privire. *eseul. precizie etc.1. nuvela – caracteristici.) -proiecte individuale sau de grup (prezentarea monografică a autorului preferat. *interviul).3. stil neutru. tipuri de texte (referat. calităţile generale şi particulare ale stilului (claritate. pauză. *memoriu de activitate. cerere. stil indirect.). registre stilistice diferite etc. intonaţie). tipologie • În domeniul Limbă şi comunicare forme ale exprimării orale: dialog (discuţia. conjuncţii. fişe de lectură. tipologie 1.3 romanul – caracteristici. eseu. gestică. colocvial. intonaţie). tipologie 1. etimologia populară. alcătuirea unui portofoliu privind temele predilecte ale unui autor sau ale unei epoci etc. stil metaforic. regional. modern. monologul (descrierea orală). *discursul oratoric – caracteristici. analiză şi utilizare a diferitelor registre stilistice -dezbateri asupra modului de receptare a mesajului diferitelor tipuri de texte epice (roman. stil indirect liber. elemente de relaţie (prepoziţii. hipercorectitudinea. mimică. proprietate. povestirea – caracteristici. pauză. nuvelă.

figuri de sunet şi elemente de prozodie cf. dezbatere Elemente verbale. Folosirea adecvată a mijloacelor de exprimare orală în monolog şi în dezbatere. sintactice Sens denotativ. ortoepice şi de punctuaţie Unităţi morfosintactice şi lexico-semantice Funcţiile limbajului. Aplicarea conceptelor operaţionale în studiul textelor dramatice.4. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare şi nonliterare Competenţe specifice 2. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în studiul şi interpretarea textelor poetice şi dramatice 1. Identificarea instanţelor comunicării în textul poetic 2.5. *exprimarea afectivităţii (emotivităţii) vorbitorului prin mijloace fonetice. Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităţilor stilistice 2. nonverbale şi paraverbale Norme ortografice. lexico-semantice. figuri semantice (tropi). comentariu.6. sensuri conotative 1. relaţii de opoziţie şi de simetrie. compoziţia textului dramatic. Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural şi de limbaj specifice textului dramatic 2. Identificarea expresivităţii şi a subiectivităţii în limbajul comun şi în limbajul poetic - Conţinuturi Analiză.4. pornind de la texte poetice. “Concepte operaţionale” - - - 2 Conţinuturile marcate cu asterisc (*) sunt obligatorii la specializările cu patru ore pe săptămână. registre stilistice.3. poetice şi de doctrină literară Conţinuturi Construcţia subiectului în textul dramatic. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie în textul poetic 2. modalităţi de caracterizare a personajelor dramatice. paralelă. incipit.2. cap. Redactarea unor compoziţii referitoare la texte poetice şi dramatice 1. Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 21 .5. funcţia emotivă a limbajului.Clasa a XI-a COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI2 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor în diferite situaţii de comunicare Competenţe specifice 1. elemente de recurenţă (motiv poetic. notaţiile autorului Titlu. eseu Tehnici de redactare Monolog.3. laitmotiv) „Măşti“ şi „roluri“ ale eului liric Lirism subiectiv. limbajul personajelor.2.1. dramatice şi de doctrină literară 1. lirism obiectiv Figuri sintactice sau de construcţie. gramaticale. Analiza şi compararea diferitelor tipuri de lirism 2. cu accent pe funcţia expresivă (poetică) a limbajului ∗Mărci ale prezenţei vorbitorului în limbajul comun şi în textul poetic. Identificarea sensurilor cuvintelor în limbajul comun şi în limbajul poetic - 2.1.

postmodernistă Epoci culturale şi ideologii literare: Dacia literară. structuri / tipare sintactice în argumentare Dramă. menite să ajute opţiunile profesorilor. *postmodernism *Ideologiile literare în contextul epocilor respective - 3. de asemenea. Limbajul dramaturgiei. respectiv 29 de texte pentru filierele unde această disciplină se studiază 4 ore pe săptămână. Ion Barbu. cel puţin câte un text aparţinând următorilor autori: I. cu titlu de exemplificare. cuvinte cu rol argumentativ. poezie ∗premodernă.4. adverbe de mod/ predicative ca indici ai subiectivităţii evaluative. În domeniul Literatură. Repere ale evoluţiei poeziei româneşti) şi Epoci şi ideologii literare. Din lista autorilor canonici se va studia obligatoriu. Exprimarea unor judecăţi de valoare prin mijloace lingvistice adecvate Conţinuturi Structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare. Literatură. Specii dramatice. George Bacovia.3. Titu Maiorescu şi E. Lovinescu. Listele de exemple sunt deschise. Lucian Blaga. în clasa a XI-a. Profesorii pot să lărgească numărul de texte propuse pentru studiu sau să recurgă la lecturi suplimentare în corelaţie cu textele studiate. în clasa a XI-a. Pentru ilustrare pot fi recomandate şi scrieri din literatura universală în traducere românească. comedie. care nu figurează în aceste liste. varietatea autorilor selectaţi.3. Tudor Arghezi. Poezia (Structura textului poetic.1. Profesorii (autorii de manuale) pot alege (şi) alţi autori sau alte texte. de următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor. Identificarea şi compararea particularităţilor unor epoci culturale şi ideologii literare în vederea caracterizării acestora - - - SUGESTII METODOLOGICE Conţinuturile învăţării sunt grupate în trei domenii: I. ∗Estomparea graniţelor dintre speciile dramatice tradiţionale). valoare. Limbă şi comunicare şi III. volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil. Mihai Eminescu. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau non-literar Competenţe specifice 3. În acest context se vor parcurge minimum 25 de texte pentru filierele unde limba şi literatura română se studiază 3 ore pe săptămână. Limbajul poeziei. romantică. scrise sau orale (consolidare) tehnici de argumentare *Verbe evaluative. simbolistă. Nichita Stănescu. atractivitate. Încadrarea unui text dramatic sau a unei poezii într-o anumită tipologie pe baza identificării caracteristicilor acestora 3.2. Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 22 . Junimea. Concepte operaţionale. modernism. modernistă. Identificarea structurilor argumentative în diverse situaţii de comunicare în vederea sesizării logicii şi coerenţei mesajului 3. În alegerea textelor se va ţine seama. astfel încât profesorii să poată decide selectarea celor mai adecvate texte pentru studiu. neomodernistă. II. tradiţionalistă. Caragiale. se vor studia: Dramaturgia (Structura textului dramatic. tradiţionalism şi *avangardă în perioada interbelică. avangardistă. Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate. Programa oferă sugestii. L. Se sugerează aplicarea de teste iniţiale în vederea stabilirii nivelului de cunoştinţe ale colectivelor de elevi.

Matei Vişniec (din volumele apărute la Editura Cartea Românească) etc. Alecsandri.1 text -drama .L.LISTE MINIMALE ŞI ALTE RECOMANDĂRI I. Alecsandri. Structura textului dramatic -construcţia subiectului dramatic -compoziţia textului dramatic -personajele Limbajul dramaturgiei. simetrii. Marin Sorescu (“Iona”). Delavrancea. Eugen Ionescu (“Scaunele”. Gr.a. Al.) Limbajul poeziei -caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. ambiguitate. Specii dramatice. I. Anton Pann ş.a.notaţiile autorului -*limbaje scenice 1. Chiriţescu. Repere ale evoluţiei poeziei româneşti -∗poezia premodernă . Alexandrescu ş. B. Al. oralitate în dialogul dramatic. -poezia paşoptistă.2.a. Repere istorice -comedia .Caragiale.) -lirism obiectiv şi lirism subiectiv -elementele de compoziţie în textul poetic (recurenţe. -Mihai Eminescu . opoziţii etc. lexical etc. Davila. Bolintineanu. Camil Petrescu ş.1. Radu Stanca (“Hora domniţelor”). T.) şi paraverbale în textul şi în spectacolul dramatic. ∗ Estomparea graniţelor dintre speciile dramatice tradiţionale . “Cântăreaţa cheală”).1 text Sugestii de autori: Comedie: V.) -nivelele textului poetic (fonetic. Dramă: B. Octavian Goga -simbolismul . 1. Muşatescu. limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor).) -imaginarul poetic -figuri de stil -elemente de prozodie 2. I.L. rolul elementelor nonverbale (gestică. Ciprian (“Omul cu mârţoaga”). POEZIA 2.cel puţin 1 text -Sugestii de autori: poeţii Văcăreşti.cel puţin 4 texte -prelungiri ale romantismului şi ale clasicismului . . Constantin Conachi.Hasdeu.P. D.2.3. Lucian Blaga (“Meşterul Manole”). sugestie etc.a. Expresivitate în textul dramatic: -particularităţi ale construcţiei dialogului dramatic.1.cel puţin 1 text -Sugestii de autori: Ion Heliade Rădulescu. DRAMATURGIA 1. 2. Structura textului poetic -comunicarea în textul poetic (eul liric etc. romanticii şi poezia populară . LITERATURĂ 1. mimică. mişcare scenică etc. V. Teodor Mazilu ş.cel puţin 1 text -Sugestii de autori: George Coşbuc.1 text care să pună în evidenţă estomparea caracteristicilor de gen tradiţionale Sugestii pentru alegerea textelor: Gh.Caragiale.cel puţin 2 texte Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 23 .

3. Augustin Doinaş.Ion Vinea (“Manifest către tinerime”). Macedonski.Baconski ş.) care să servească la integrarea în contexte mai largi (curente şi epoci literare sau culturale etc. . T. Emil Botta ş. de asemenea. -tradiţionalismul . -postmodernismul . poeţii de la „Albatros“ şi „Kalende“ (Ion Caraion. „dincolo de simbolism“: G. “Puncte cardinale în haos”) etc. continuităţi postbelice: Gellu Naum -neomodernismul . Aron Cotruş ş. Constant Tonegaru.a. tradiţionalism şi *avangardă în perioada interbelică . Tristan Tzara. 1-2. “Eminescu şi poeziile lui”. Ileana Mălăncioiu. Hugo Friedrich (“Structura liricii moderne”) etc. Lucian Blaga. Philippide ş. Textele din această secţiune pot fi grupate separat sau inserate în relaţie cu scrierile literare propuse pentru studiu în clasa a XI-a (de exemplu: Dacia literară.cel puţin 1 text -Sugestii de autori: Ion Pillat. -Modernism.cel puţin 1 text -Sugestii de autori: Tristan Tzara. Autorii de manuale şi profesorii vor planifica dispunerea acestor conţinuturi de-a lungul întregului an şcolar. Emil Brumaru. -generaţia ′60: Nichita Stănescu. În realizarea acestor conţinuturi profesorii vor putea actualiza cunoştinţe de gramatică tradiţională. Al. Mircea Cărtărescu (“Postmodernismul românesc”). Anghel. Tradiţionalism: Lucian Blaga (“Revolta fondului nostru nelatin”).∗postmodernismul . Este. II. Adrian Maniu. Kogălniceanu (“Introducţie” la Dacia literară) -Junimea . Generaţia ’80 în texte teoretice” (Gh. A. ş.) a operelor studiate. Crăciun).cel puţin 3 texte Sugestii de autori: -Cercul de la Sibiu ( Şt. -generaţia ′70: M. Nechifor Crainic (“Sensul tradiţiei”. Vladimir Streinu (“Versificaţia modernă”). Arghezi. Alexandru Muşina.a.cel puţin 1 text Sugestii pentru alegerea textelor: “Caiete critice”. recomandabil ca aceste contextualizări să facă trimitere şi la scrieri în proză şi dramatice studiate anterior. Ilarie Voronca. Vasile Voiculescu. -Dacia literară . Cristian Popescu ş. nr. ele având un caracter preponderent aplicativ. D. Geo Dumitrescu. debuturi târzii: Leonid Dimov. Lovinescu (“Istoria literaturii române contemporane”). 1986.cel puţin 1 text -Sugestii pentru alegerea textelor: M. *Probleme de limbă şi comunicare Aceste conţinuturi se vor studia în corelaţie cu textele literare parcurse.cel puţin 5 texte -Sugestii de autori: Ion Barbu.cel puţin 1 text -Sugestii pentru alegerea textelor: Titu Maiorescu (“O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867”. Ştefan Petică. Geo Bogza etc.cel puţin 2 texte -Sugestii pentru alegerea textelor: Modernism: E. EPOCI ŞI IDEOLOGII LITERARE Se recomandă studierea unor texte de istorie.a. Ion Minulescu. Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 24 . Mircea Ivănescu. Geo Bogza. “În contra direcţiei de astăzi în cultura română”.a. Ion Vinea. Dimitrie Stelaru). Cezar Baltag. Ana Blandiana. antologia “Competiţia continuă.-Sugestii de autori: Al. Radu Stanca). arte poetice etc. *Avangardism: manifeste avangardiste .E. în corelaţie cu poezia paşoptistă).cel puţin 1 text Sugestii de autori: Mircea Cărtărescu. -avangarda . critică sau teorie literară.a. Bacovia -modernismul .a. “Comediile d-lui Caragiale”) etc. Dinescu. a unor scrieri de doctrină literară (manifeste poetice. Marin Sorescu.

pluralul solidarităţii. pauza afectivă. Estomparea graniţelor dintre speciile dramatice tradiţionale: teatrul absurd. pronumele de persoana a II-a singular (ca marcă a autoadresării). figuri de sunet (aliteraţia. scumpul de tine etc.).). Specii dramatice: comedia. *invocaţia retorică). relaţii de simetrie. a considera etc. final etc. *tipuri de rime. •*În domeniul Limbă şi comunicare. verbe dicendi (a zice. *1. 3. lungiri de sunete. Dramaturgie . cumul enumerativ. simetria. aici. tragicul. (c) gramaticale: substantivul . lirism obiectiv. personificarea prin vocativ (de ex. (d) structuri / tipare sintactice în argumentare: construcţii explicative. Expresivitate poetică: conceptul de figură de stil. *eufonia. secvenţe poetice.). Poezie .componentă a limbajului comun şi a textului poetic (Se va studia numai la profilurile care au prevăzute 4 ore pe săptămână): 1. (d) sintactice: topica afectivă (antepunerea adjectivelor. necesitate: obligatoriu. comparaţia. (b) adverbe de mod / predicative ca indici ai subiectivităţii evaluative (probabilitate: posibil.). *tipuri de ritm. avangardistă (concept. doctrină estetică. tradiţionalistă. tipologie. “gorunule din margine de codru” etc. versul alb. artă a spectacolului teatral. poetic etc. refrenul. judecată de valoare) Mijloace lingvistice de realizare: (a) verbe evaluative: verbe de opinie (a crede. *oximoronul. indispensabil etc. elemente de recurenţă (motiv poetic.). Mărci ale prezenţei vorbitorului în limbajul comun şi în textul poetic: pronumele de persoana I singular. metafora. (c) cuvinte cu rol argumentativ (adverbe. indicaţii scenice. atunci.1. artă poetică. manifest literar. elemente de compoziţie în textul poetic: titlu.) 3. intonaţia.accepţii ale termenului: text dramatic. *tipuri de comparaţii. subordonate antepuse şi reluate etc. Expresivitate în textul dramatic: registre stilistice în vorbirea personajelor. conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale folosite pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal.) 2. verbul .caracteristici. sinestezia. acum. limbaj poetic: expresivitate. codruţule”. simbolistă. replică. nonverbale şi paraverbale în textul şi în spectacolul dramatic. dativul etic. măsură metrică. augmentative etc.componentă a limbajului comun şi a textului poetic: Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 25 .. clasificarea figurilor: figuri sintactice şi de construcţie (enumeraţia.accepţii ale termenului. dispariţia mărcilor personale din diverse tipuri de texte (impersonalizarea exprimării în textul ştiinţific. lirism subiectiv. cazului vocativ. consecutiv. rima. 2. oralitate în dialogul dramatic.eu liric). lirica eului. elemente verbale. apozitive şi incidente..). a spune etc. *exclamaţia retorică. acela etc. paralelism sintactic. ritmul. curent literar. Exprimarea unei evaluări subiective (apreciere. strofă). generaţie literară. vers.2. Funcţia emotivă a limbajului. pronumele de persoana I plural (pluralul auctorial.Subiectivitatea vorbitorului . ambiguitate.construcţii adjectivale afective în limba vorbită ( de ex. a hotărî etc.2. categorii estetice: comicul. drama . verbe de judecată (a decide. monolog. conflict dramatic. sugestie. Mărci lingvistice de realizare: (a) fonetice: accentul.valori stilistice afective ale numărului. acesta. conclusiv. curente de avangardă. indici ai spaţiului şi ai timpului ordonaţi prin raportare la vorbitor (de ex. teatrul parabolic. imaginar poetic. *interogaţia retorică. acolo. sinonime stilistice (lexicale şi frazeologice). certitudine: desigur. epică etc. figuri semantice (epitetul.modurile şi timpurile verbale cultivate în poezie. paralelismul sintactic. (b) lexico-semantice: sens denotativ / sensuri conotative (consolidare de cunoştinţe). simbolul). valoarea afectivă a unor derivate lexicale (diminutive. fără îndoială etc. antiteza. modernistă. 1. probabil etc. adjectivul . leit motiv). repetiţia. Subiectivitatea vorbitorului: exprimarea afectivităţii. CONCEPTE OPERAŢIONALE •În domeniul Literatură: 1. incipit. suprarealism). superlative stilistice. poezie romantică. 2.). eul liric (raportul autor .). dialog.1.). III.3. juridic. pluralul autorităţii). dadaism. *tipuri de metafore. inversiuni şi dislocări sintactice etc. *tipuri de epitete. genului.). “codrule. relaţii de opoziţie. tipologie: poezie lirică. Subiectivitatea vorbitorului .

). Mărci ale prezenţei vorbitorului în limbajul comun şi în textul poetic. (b) adverbe de mod / predicative ca indici ai subiectivităţii evaluative.1. Mărci ale afectivităţii vorbitorului: (a) sinonime stilistice. (c) cuvinte cu rol argumentativ (adverbe. 3. modurile şi timpurile verbale cultivate în poezie. final etc. Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 26 . (d) structuri / tipare sintactice în argumentare (construcţii explicative. Funcţia emotivă a limbajului. cumul enumerativ. adjectivului. subordonate antepuse şi reluate). (c) topica afectivă (antepunerea adjectivelor. conclusiv.). inversiuni sintactice etc. (b) valori stilistice ale unor categorii gramaticale ale substantivului. de judecată. 2. apozitive şi incidente. funcţia stilistică a unor derivate lexicale. consecutiv. dicendi). paralelism sintactic. conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale folosite pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal. Mărci ale evaluării subiective a vorbitorului: (a) verbe evaluative (de opinie. superlative stilistice.

perspectivă tematică texte înrudite tematic. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare şi nonliterare Competenţe specifice 2.3.2. Construirea unei argumentaţii scrise/ orale pe o temă dată Conţinuturi tehnici de argumentare. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în studiul şi interpretarea textelor literare Conţinuturi norme ortografice. motiv. tehnici de analiză perspectivă istorică şi perspectiva actualităţii. analiză şi sinteză. *forme de intertextualitate. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor în diferite situaţii de comunicare Competenţe specifice 1. narative. Integrarea unei opere literare într-un anumit context Conţinuturi temă. Expunerea orală a unor opinii / comentarii pe marginea diferitelor texte literare şi nonliterare - - 2. structura şi semnificaţiile textelor poetice.1. unităţi morfosintactice şi lexico-semantice. argumentarea judecăţilor de valoare. Evidenţierea unor posibilităţi diferite de interpretare a aceluiaşi text în funcţie de mai multe perspective de lectură 2. Folosirea unor tehnici variate pentru analiza în detaliu a unor texte literare diverse 2. comentariu. eseu. elemente de artă poetică. tehnica răspunsului pregătit 1. limbajul criticii literare. grupări. *contextul istoric în care au apărut textele respective. tehnica întrebărilor şi a răspunsurilor.4. alte tipuri de limbaj rezumat. şcoli. psihologice şi biografice care influenţează producerea şi receptarea. paralelă interviul.1. naţionale şi universale - - - 3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau non-literar Competenţe specifice 3.3. Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 27 . dramatice. Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare 2. structural sau stilistic. Redactarea unor tipuri diverse de compuneri pornind de la diferite texte literare şi nonliterare 1. relaţia textelor cu ideologiile literare şi artele poetice. condiţionări istorice. *raportarea la culturile şi literaturile europene opera integrală a scriitorului. limbajul literaturii. *fenomene culturale evolutive. ortoepice şi de punctuaţie.Clasa a XII-a COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI1 1.2. curente literare. formularea de contraargumente 1 Conţinuturile marcate cu aterisc (*) sunt obligatorii la specializările cu patru ore pe săptămână. perspectivă structurală.1.

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 28 . pentru domeniul Literatură. atractivitate. cu titlu de exemplificare. Marin Preda. Argumentarea unei opţiuni personale în confruntarea cu puncte de vedere divergente - - Conţinuturi sintetizarea şi parafrazarea opiniilor exprimate în texte de critică literară.3.). Se urmăreşte. puncte de vedere deosebite în texte de critică literară. În alegerea textelor se va ţine seama. în principal.Competenţe specifice 3.ipostaze ale receptării (receptarea operei de către contemporaneitate şi de către posteritate. pentru clasa a XII-a) şi tipurile de texte recomandate. cel puţin câte un text aparţinând următorilor autori: Mihai Eminescu. exprimate în legătură cu un subiect literar/ cultural Polemici literare. care nu figurează în aceste liste. abilitarea elevilor pentru examenul de bacalaureat. Studiul aprofundat al literaturii A. interpreta şi evalua operele literare cu accent pe: . menite să ajute opţiunile profesorilor. Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate. programa propune studiul unui număr redus de texte. Profesorii (autorii de manuale) pot alege (şi) alţi autori sau alte texte. Pentru ilustrare se pot recomanda şi scrieri din literatura universală în traducere românească.) ale operelor literare studiate în raport cu individualitatea acestora. varietatea autorilor selectaţi. în raport cu: . se propun următoarele module de conţinuturi ale învăţării: Studiul aprofundat al literaturii şi Dezbateri. Programa lasă o marjă largă de opţiune profesorilor şi autorilor de manuale pentru a putea îmbogăţi şi sintetiza parcursul didactic al predării . Profesorii pot să lărgească numărul de texte propuse pentru studiu sau să recurgă la lecturi suplimentare în corelaţie cu textele studiate. de interpretare şi de discutare a literaturii. sistematizări. dominante ideologice şi de mentalităţi.sesizarea caracteristicilor tipologice (gen. de asemenea. doar numărul minim de texte (9-11. Se recomandă consolidarea şi dezvoltarea abilităţilor elevilor de a analiza. Se va studia obligatoriu. a conceptelor operaţionale din domeniul studiului literaturii. fenomene istorice etc. .*alte texte (diverse tipuri de intertextualitate). receptare specializată din perspectiva criticii şi a istoriei literare etc. . . dezbateri. Listele de exemple sunt deschise.trăsăturile epocii în care a fost produsă (orientări şi doctrine estetice.2. interpretarea textului critic. În programă se specifică. de următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor. confruntări de idei.alte scrieri ale autorului respectiv.utilizarea tehnicilor de analiză literară şi stilistică. în clasa a XII-a. Pentru alegerea textelor se recomandă testarea prealabilă a claselor la care acestea urmează să fie studiate. Compararea şi evaluarea unor puncte de vedere diferite exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/ cultural 3. .). În acest sens. Programa oferă sugestii. volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil. pe parcursul clasei a XII-a. Activităţile didactice vor fi orientate prioritar spre consolidarea capacităţilor elevilor de exprimare scrisă şi orală pe teme din domeniul literaturii române.situarea operei literare în diverse contexte. specie etc. . Călinescu. valoare.învăţării literaturii în liceu. LISTE MINIMALE ŞI ALTE RECOMANDĂRI Literatură 1. G. cu accent pe aprofundarea tehnicilor de analiză. SUGESTII METODOLOGICE În domeniul Literatură.biografia şi personalitatea autorului. .

).dosarul critic al unei opere. Eugen Ionescu. „sincronism“. „modernism“.succesul unor specii literare într-un anumit context cultural-istoric .dosarul bibliografic . în special. racordări ale culturii române la cultura europeană: Umanismul. operă şi context cultural-istoric . Ion Creangă.proiectul .a.Caragiale. - Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 29 . .integral. Tudor Arghezi. .. cel puţin două romane la alegere. Ioan Slavici. eseul critic.). grupajele pot fi organizate tematic. funcţiile şi speciile criticii (studiul critic. În alcătuirea grupajelor lirice se vor folosi criterii diferite. „protocronism“ etc.Sugestii pentru alegerea autorilor: Ion Creangă. texte din literatura universală).Caragiale. lectura din perspectivă istorică şi lectura din perspectiva actualităţii: „modernizări“ sau „actualizări“ ale unor opere literare din trecut) . a câte trei – patru poezii fiecare. Dezbateri. . „ortodoxism“.expunerea orală de tip argumentativ Exemple: . cel puţin o piesă de teatru la alegere.).cel puţin două grupaje lirice. monografia. „autohtonism“. dezbateri contemporane pe această temă: „noi şi ceilalţi“.a. stilistic etc. „specific naţional“ (G. „complexe culturale“ etc.Sugestii: moda nuvelei sentimentale în perioada paşoptistă. Modalităţi didactice recomandate În studiul textelor selectate se recomandă folosirea. I.capacitatea de a compara judecăţile critice. I. sistematizări fundamentele literaturii române (originea şi evoluţia limbii române.dezbaterea . „matrice stilistică“.dosarul critic . manifeste literare avangardiste etc. eseuri. pe autor sau pe epocă literară sau pe baza altor criterii (structural. cronica literară. „spaţiu mioritic“ (Lucian Blaga). interpretări multiple (istoria receptării unei opere. .L. 2. În sprijinul construirii competenţelor propuse se recomandă. Ibrăileanu ş.scriitorul şi lumea sa.studiul de caz . E. Călinescu.paralela . Garabet Ibrăileanu. a unor modalităţi didactice care să implice o participare activă a elevilor. Ion Barbu. în scopul pregătirii lor pentru examenul de bacalaureat: . de preferinţă..a. memoriile după 1989 etc. Marin Sorescu.capacitatea de a formula şi de a argumenta judecăţi de valoare. tendinţe de autodefinire în cultura română: „literatură naţională“ şi „literatură populară“ (epoca paşoptistă). o piesă care să ilustreze tendinţe ale teatrului modern (Lucian Blaga. să se facă recurs la texte suplimentare (texte de critică şi istorie şi teorie literară. Nicolae Iorga. romanul politic în anii 1960 .eseul structurat şi nestructurat . .sinteza .1970.Sugestii pentru alegerea autorilor şi a textelor: Mihai Eminescu.Sugestii pentru alegerea autorilor: Mihai Eminescu. . Camil Petrescu ş. din epoci diferite. Se vor studia în acest scop: . tipologic. G.integral. polemici critice etc. Matei Vişniec ş. .L.dosarul de lectură . romanul în perioada interbelică. Se va alege. George Bacovia. B. Camil Petrescu.a. *critica literară. Tudor Arghezi. Lucian Blaga.Titu Maiorescu. de asemenea. „dacism“. Marin Preda ş. la alegere. „europenism“.„arte poetice“ în relaţie cu opera unui autor . Iluminismul).

necesare ca puncte de plecare pentru realizarea dezbaterilor şi sistematizărilor. descrierea şi argumentarea în diverse stiluri funcţionale. II. juridic-administrativ (declaraţia. valorificându-se şi alte forme ale tehnicilor de muncă intelectuală (referate. referatul. Se recomandă. sinteza. jurnalistic (ştirea. în vederea perfecţionării competenţelor de comunicare orală şi scrisă.Se vor studia cel puţin 2 texte dintre tipurile enumerate. procesverbal. ele având un caracter aplicativ. Autorii de manuale şi profesorii vor planifica dispunerea acestor conţinuturi de-a lungul întregului an şcolar. dezbatere. oratoric (discurs politic. epistolar.Se vor studia cel puţin 2 texte dintre tipurile enumerate. colocviu.) *3. Practici discursive Aceste conţinuturi se vor realiza în corelaţie cu textele literare parcurse.naraţiunea în texte de tip: istoriografic.) 3. . curriculum vitae. realizate sub formă aplicativă: Interferenţe stilistice: naraţiunea. recenzia. memoriul de activitate). eseu structurat şi nestructurat. Ion Negoiţescu. paralelă. Şerban Cioculescu. Se vor alege cel puţin 2 texte narative.argumentarea în texte de tip: ştiinţific (studiul critic. paralela). interviu. Tudor Vianu.1. jurnalistic (cronica de spectacol) şi literare (eseu structurat. George Călinescu. Tehnici de construire a dialogului în: conversaţie. literar. *recenzie etc. Se va recomanda. Aceste texte. *memoriu de activitate. Exerciţii de redactare a unor texte în diferite stiluri funcţionale (cerere. În cadrul “Practicilor discursive”. 2 texte descriptive.descrierea în texte de tip: ştiinţific (descrierea unui experiment). pledoaria juridică). pentru aceste teme. consolidarea şi îmbogăţirea. a următoarelor conţinuturi ale învăţării. la specializările care au prevăzute 4 ore pe săptămână. polemică verbală etc. vor fi citite de elevi înaintea dezbaterilor. se vor avea în vedere şi următoarele conţinuturi. Nicolae Manolescu ş. de asemenea. Eugen Simion. 2. prin exerciţii.Lovinescu. eseu nestructurat. Tehnici de construire a monologului oral şi scris în: expunere. sinteză etc. jurnalistic (anunţul. portofolii etc. Pompiliu Constantinescu. . Se recomandă actualizarea. reclama publicitară). . eseul filozofic). fişe de lectură. selectate de către autorii de manuale sau de către profesori. lectura unor texte sau fragmente de texte. Temele pentru dezbateri/ sistematizări menţionate sunt obligatorii (cu excepţia ultimei. Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 30 . în acest scop. ca dezbaterile şi sistematizările să aducă în discuţie şi texte studiate anterior. cu accent pe strategiile de tip argumentativ: 1. scrisoare. 3 texte argumentative dintre tipurile enumerate: .). Se vor alcătui. . care este obligatorie numai la specializările cu 4 ore pe săptămână). reportajul).a. Se vor studia cel puţin 3 texte dintre tipurile enumerate.

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 31 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful