You are on page 1of 15

Cuprins

1. Dispozitii generale aferente accidentelor de munca si a bolilor profesionale 2. Cercetarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale 3. Indemnizatiile pentru accidentele de munca si boli profesionale 4. Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale

1

care se repercuteaza indiferent de nivelul de dezvoltare al unei tari si în pierderi economice importante. Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale (1) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale constă în stabilirea unor raporturi specifice. .000 de oameni. Garantarea dreptului la asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale Dreptul la asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale este garantat de stat. identificarea si evaluarea riscurilor si implementarea de metode eficiente de urmarire si prevenire a acestora. deces ca urmare a accidentului de muncă sau a bolii profesionale. Organizatia internationala a Muncii estimeaza ca aproximativ 2.cunoasterea cauzelor accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Articolul 2.imbunatatirea conditiilor de lucru prin cresterea sigurantei si protectia sanatatii angajatilor.000 de decese profesionale iar Statele Unite estimeaza 103.12. 1.000 de decese anuale atribuite locului de munca. Uniunea Europeana (EU15) a facut un raport anterior extinderii de acum 2 ani si a estimat 120. Asta inseamna ca zilnic mor in jur de 5. 2 .Introducere Accidentele de munca si bolile profesionale au reprezentat si reprezinta si in prezent tragedia umana cea mai dura a tuturor activitatilor umane. .promovarea si dezvoltarea unei culturi privind sanatatea si siguranta in munca. Dispozitii generale aferente accidentelor de munca si a bolilor profesionale Accidentele de munca si bolile profesionale sunt reglementate de Legea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale Nr.99: Articolul 1.2 milioane de oameni mor anual în accidente de munca sau din cauza unor boli profesionale. Obiectivele specifice stabilite in diferitele programe de actiune referitoare la sanatatea si protectia muncii sunt: . pierderea capacităţii de muncă. prin care se asigură protecţia socială împotriva următoarelor categorii de riscuri profesionale: diminuarea capacităţii de muncă. (2) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale face parte integrantă din sistemul public de asigurări sociale obligatorii.756-XIV din 24.

Raporturi de asigurare (1) Raporturile de asigurare se stabilesc între angajator şi asigurător. încheiat cu un angajator din Republica Moldova. pe durata mandatului. (2) Angajatorul are obligaţia să realizeze fiecărui salariat asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale din momentul încheierii contractului individual de muncă. c) persoanele care desfăşoară activitate în funcţii elective sau sînt numite în autorităţile publice. în mod obligatoriu. cetăţenii străini şi apatrizii care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova. pe principiul contributivităţii obligatorii şi pe alte principii ale sistemului public de asigurări sociale obligatorii. în baza dispoziţiei legale a unui angajator din Republica Moldova. Angajatori sînt denumite persoanele juridice şi fizice care folosesc munca salariată. sînt asiguraţi pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi se denumesc asiguraţi: a) cetăţenii Republicii Moldova. Articolul 5. Persoanele asigurate În conformitate cu prezenta lege. Articolul 6. (4) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se fundamentează pe principiul asumării riscului profesional de către persoanele ce beneficiază de rezultatul muncii prestate. (5) Asigurător pentru accidente de muncă şi boli profesionale este Casa Naţională de Asigurări Sociale şi structurile teritoriale ale acesteia. Calitatea de asigurat (1) Calitatea de asigurat pentru accidente de muncă şi boli profesionale se menţine pe durata acţiunii raporturilor de asigurare şi decade din momentul încetării acestora. Încheierea asigurării Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se încheie în modul stabilit de Casa Naţională de Asigurări Sociale. (2) În cazul bolii profesionale. în bază de contract individual de muncă. Articolul 4.(3) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale garantează persoanelor asigurate un ansamblu de prestaţii şi indemnizaţii pentru: a) diminuarea şi compensarea consecinţelor accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. b) promovarea securităţii muncii şi a prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. 3 .a). calitatea de asigurat se menţine şi după încetarea raporturilor de asigurare dacă fostul asigurat dovedeşte. că boala a fost cauzată de factori de risc specifici locului de muncă. ale căror drepturi şi obligaţii sînt asimilate cu cele ale persoanelor prevăzute la lit. cu acte medicale eliberate în mod legal. Articolul 3. b) cetăţenii Republicii Moldova care desfăşoară activitate în străinătate.

Articolul 8. instituţii şi organizaţii. în condiţiile prezentei legi. la persoane fizice care angajează salariaţi. . Cazul asigurat Cazurile asigurate sînt accidentele de muncă şi bolile profesionale. controlul aplicării de către angajatori a acesteia şi a altor acte normative de securitate şi sănătate în muncă este exercitat de Inspecţia Muncii. .amplasarea proceselor tehnologice în încăperi neadecvate. .prestarea muncii în condiţii de risc sporit fără a aplica măsuri de protecţie şi prevenire. (2) Asigurătorul are obligaţia să-şi organizeze activitatea pentru realizarea obiectivelor prevăzute în prezentul articol.aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase. c) acordarea de prestaţii şi indemnizaţii în bani. precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. b) reabilitarea medicală şi profesională a asiguraţilor.8 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. Inspecţia Muncii este organ al administraţiei publice centrale care se află în subordinea Ministerului Muncii. .Articolul 7. 4 . Potrivit legii.neasigurarea cu echipament de protecţie.140-XV din 10 mai 2001 privind Inspecţia Muncii. Obiectivele asigurării (1) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale are următoarele obiective: a) prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. precum şi să păstreze confidenţialitatea asupra tuturor informaţiilor la care are acces în realizarea acestor obiective. Activităţile de control se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare. victime ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de securitate şi sănătate în muncă. Protecţiei Sociale şi Familiei şi are drept obiective controlul de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul muncii la întreprinderi.lipsa unor strategii de protecţie şi prevenire la nivel de unitate. Cele mai frecvent întîlnite deficienţe de securitate şi sănătate în muncă şi abateri de la prevederile legale din domeniu sînt: . precum şi recuperarea capacităţii de muncă a acestora. . 2.exploatarea echipamentelor de muncă improvizate fără dispozitive de protecţie. .186-XVI din 10 iulie 2008. Cercetarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale În conformitate cu art.

Datele statistice de securitate şi sănătate în muncă se colectează de la agenţi economici anual. conform metodelor stabilite de Biroul Naţional de Statistică.zgomot de nivel sporit.umiditate sporită a aerului. . e) sprijinirea controlului obştesc asupra respectării drepturilor şi intereselor legitime ale salariaţilor în domeniul protecţiei muncii. c) coordonarea activităţilor în domeniul protecţiei muncii şi al mediului. i) propagarea experienţei avansate în domeniul protecţiei muncii.. (1) Direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii sînt: a) asigurarea priorităţii privind păstrarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor.gaze. pulberi şi alte impurităţi din mediul de muncă cu un grad de concentrare ce depăşeşte limitele admisibile. l) organizarea evidenţei statistice de stat privind condiţiile de muncă. .iluminatul cu devieri de la cerinţele normative. k) pregătirea şi reciclarea specialiştilor în domeniul protecţiei muncii. .temperaturi cu deviere de la valorile acceptabile. b) emiterea şi aplicarea actelor normative privind protecţia muncii. circa 4 la sută din numărul total de salariaţi muncesc în condiţii de muncă necorespunzătoare cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă. pe eşantioane reprezentative teritorial şi pe domenii de activitate. . Potrivit datelor statistice.222 din Codul muncii. j) participarea autorităţilor publice la realizarea măsurilor de protecţie a muncii. vătămătoare şi/sau periculoase ce nu pot fi înlăturate în condiţiile nivelului tehnic actual al producţiei şi al organizării muncii. . g) apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. h) stabilirea compensaţiilor pentru munca în condiţii grele. accidentele de muncă. d) supravegherea şi controlul de stat asupra respectării actelor normative în domeniul protecţiei muncii. Cele mai pronunţate condiţii necorespunzătoare sînt: . f) cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. precum şi ale membrilor familiilor lor. Conform art.vibraţii de nivel sporit. bolile profesionale şi consecinţele materiale ale acestora. prin asigurarea socială obligatorie contra accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.efortul fizic. . 5 .neefectuarea atestării locurilor de muncă.

f) să contribuie la constituirea în unitate a comitetului pentru protecţia muncii. Articolul 225. g) să asigure evaluarea factorilor de risc la locurile de muncă. 6 . d) să organizeze serviciul pentru protecţia muncii şi serviciul medical. n) colaborarea internaţională în domeniul protecţiei muncii. angajatorilor. cu mijloace curativ-profilactice din contul angajatorului. e) să achite instituţiilor medicale cheltuielile pentru acordarea ajutorului medical de urgenţă în caz de accidente de muncă şi acutizare a bolilor profesionale. i) să nu atragă mijloacele salariaţilor în acoperirea cheltuielilor legate de realizarea măsurilor de protecţie a muncii în unitate. documentele eliberate de organele abilitate. ale patronatelor. soluţii conforme normelor de protecţie a muncii. din Codul Muncii .m) asigurarea funcţionării sistemului informaţional unic în domeniul protecţiei muncii. aplicarea cărora ar elimina riscurile de accidentare a salariaţilor şi de contractare a bolilor profesionale. p) reglementarea asigurării salariaţilor cu echipament de protecţie individuală şi colectivă. conform cerinţelor şi procedurii stabilite în lege. a echipamentului de protecţie şi de lucru. printre direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se numără şi cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. executare şi exploatare a construcţiilor şi echipamentelor tehnice. la elaborarea şi utilizarea tehnicii şi a tehnologiilor nepericuloase. b) să obţină. reprezentanţilor salariaţilor. obligaţiile angajatorului privind asigurarea protecţiei muncii Angajatorul răspunde de asigurarea protecţiei muncii în unitate şi are următoarele obligaţii în acest domeniu: a) să aprobe. c) să stabilească împuternicirile şi obligaţiile managerilor privind realizarea măsurilor de protecţie a muncii şi să asigure supravegherea şi controlul desfăşurării activităţii în condiţii de securitate. proiectare. la producerea mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă a salariaţilor. cu încăperi şi instalaţii sanitar-socialĺ. precum şi să menţină condiţiile pentru care s-au obţinut acestea şi să solicite revizuirea documentelor respective în cazul schimbării condiţiilor iniţiale. o) contribuirea la crearea condiţiilor de muncă nepericuloase. (2) Realizarea direcţiilor principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii se asigură prin acţiuni coordonate ale autorităţilor publice centrale şi locale. sindicatelor. h) să asigure elaborarea şi realizarea planului anual privind măsurile de protecţie a muncii în unitate. de elaborare a proceselor tehnologice. în etapa de cercetare. în cazul lansării în producţie a echipamentelor tehnice.

de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor. u) din Codul muncii şi art. evidenţa şi raportarea corectă şi în termenele stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate. curăţarea şi dezintoxicarea acestuia. instrucţiuni cu privire la protecţia muncii. elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora. 7 . să asigure periodicitatea acestor controale (examene). r) să asigure buna funcţionare a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie.225 lit. corespund sarcinilor de muncă ce urmează să le execute. în urma controlului (examenului) medical. Potrivit art.j) să admită la lucru numai persoane care.186-XVI din 10 iulie 2008. s) să nu ceară salariatului îndeplinirea unor sarcini de muncă cu pericol iminent de accidentare. corespunzătoare condiţiilor în care se desfăşoară activitatea la locurile de muncă. inclusiv instruirea împuterniciţilor pentru protecţia muncii. k) să asigure informarea fiecărui salariat asupra riscurilor la care acesta este expus în desfăşurarea activităţii sale la locul de muncă. cercetarea. elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora. cercetarea. n) să asigure dotarea salariaţilor cu echipament individual de protecţie şi de lucru. angajatorul este obligat să asigure comunicarea. transferul la o muncă mai uşoară a salariaţilor care au nevoie de aceasta din motive de sănătate. precum şi a instalaţiilor de captare. t) să asigure fiecare salariat contra accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. precum şi asupra măsurilor preventive necesare.13 lit. în modul stabilit de prezentul cod. evidenţa şi raportarea corectă şi în termenele stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate. l) să asigure instruirea salariaţilor în materie de protecţie a muncii. a aparaturii de măsură şi control. reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice. p) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. repararea. x) să efectueze. precum şi păstrarea. o) să acorde materiale igienico-sanitare salariaţilor care lucrează la locuri de muncă cu condiţii de murdărire excesivă a pielii sau unde este posibilă acţiunea substanţelor nocive asupra mîinilor. m) să elaboreze şi să aprobe. întreţinerea. p) să acorde alimentaţie de protecţie salariaţilor care lucrează în condiţii de muncă vătămătoare. u) să asigure comunicarea. v) să asigure. în caz de accidentare sau de îmbolnăvire la locul de muncă. acordarea primului ajutor şi transportarea salariaţilor în instituţii medicale.

De către comisiile de cercetare a întreprinderilor au fost cercetate 384 accidente cu incapacitate temporară de muncă. la Inspecţia Muncii au fost comunicate 653 accidente. după care devine posibilă cercetarea accidentului. anual. Numărul de accidente de muncă produse între anii 2006-2010 determină un indice de frecvenţă cuprins între 8 . Repartizarea accidentelor de muncă după genul de activitate denotă. şi prin urmare un obstacol în determinarea măsurilor de prevenire a unor evenimente similare este comunicarea cu întîrziere sau necomunicarea de către angajator către Inspecţia Muncii despre producerea acestor evenimente.Cercetarea accidentelor de muncă se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă. ca şi în perioada respectivă. potrivit statisticilor. Regulamentul în cauză obligă angajatorul să comunice imediat la Inspecţia Muncii despre producerea accidentelor de muncă şi să asigure cercetarea acestora. că ponderea cea mai mare. 159 au fost clasificate ca accidente de muncă. în urma cărora au suferit 294 persoane. Un obstacol în cercetarea obiectivă a circumstanţelor şi cauzelor în care se produc accidentele de muncă. Acest Regulament stabileşte că accidentele cu incapacitate temporară de muncă pot fi cercetate de angajator. urmată de construcţii unde sau produs 7 accidente grave şi 7 mortale. Din numărul accidentelor de muncă comunicate 2 s-au produs cu persoane care nu aveau o relaţie de muncă legalizată în modul stabilit de legislaţie. (inclusiv 13 accidente suferite în anii precedenţi). se înregistrează un număr mai mare de 550 accidentaţi proveniţi din accidente de muncă. iar accidentele de muncă grave şi mortale se cercetează de inspectorii de muncă. aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. Prin Dispoziţia Inspectorului General de Stat al Muncii au fost dispuse spre cercetare inspectorilor de muncă 269 de accidente.1361 din 22 decembrie 2005. Astfel pe parcursul anului 2010 şi în lunile ianuarie-septembrie 2011. din care 67 mortale – în rezultatul cărora au avut de suferit mortal 73 persoane. Accidentele de muncă implică şi anumite pierderi materiale şi financiare. Din numărul total de accidente cercetate de inspectorii de muncă. În temeiul acestui Regulament angajatorului îi revine obligaţiunea să raporteze anual organelor de statistică despre accidentele de muncă produse la unitate.revine agriculturii şi silviculturii – 18 accidente de muncă grave şi 14 mortale. În asemenea situaţii se impune dovedirea în instanţa de judecată a existenţei relaţiilor de muncă. 92 grave – în care au suferit 107 persoane şi 21 accidente cu incapacitate temporară de muncă. Din cauza deficienţilor de securitate. O dificultate aparte în procesul de cercetare o constituie accidentele produse cu persoanele aflate într-o relaţie de muncă nelegalizată. Anual inspectorii de muncă cercetează mai mult de 130 accidente de muncă.

13. . Datele statistice demonstrează că cel mai frecvent accidentele de muncă se produc în împrejurări ce ţin: . după care vine industria prelucrătoare cu 25 accidentaţi mortal.1% . de a stabili. transporturi.au fost provocate de acţiunea vibraţiei. activităţile din agricultură şi silvicultură – 206 accidentaţi.4 la 100 mii de angajaţi.6 (numărul de zile-om incapacitate temporară de muncă ce revine unui accidentat). efectuată de Ministerul Sănătăţii. diferite obiecte. .au fost provocate de acţiunea germenilor patogeni. gaze şi ape cu 14 accidentaţi mortal.07 (numărul de accidentaţi care revine la o mie de salariaţi) şi un indice de durată medie a incapacităţii temporare de muncă pentru accidente de muncă cuprins între 22.de cădere de la înălţime şi la acelaşi nivel. .0.19 – 33. .mijloacele de producţie – de la 6% la 12% de cazuri de accidentare.sarcina de muncă – de la 6% la 38% de cazuri de accidentare. prăbuşire sau proiectare de obiecte. cu 335 de persoane afectate. Repartizarea accidentelor de muncă produse în anii 2006 – 2010 după genul de activitate denotă. Analiza morbidităţii profesionale.mediul de muncă – de la 5% la 6% de cazuri de accidentare. gaze şi ape – 199 accidentaţi. Din numărul total de boli profesionale înregistrate în această perioadă: . . depozitare şi comunicaţi – 254 accidentaţi.36. . depozitare şi comunicaţii – 18 accidentaţi mortal şi energetica.22.de prindere. .executant – de la 50% la 80% de cazuri de accidentare.au fost provocate de acţiunea substanţelor chimice toxice. arată că în anii 2000-2009 în Republica Moldova au fost înregistrate 296 de cazuri de boală profesională. că ponderea cea mai mare revine activităţilor din ramura construcţiilor – 34 accidentaţi mortal. comerţ cu ridicata şi amănuntul – 19 accidentaţi mortal. Ponderea cea mai mare a numărului de accidentaţi în muncă între anii 2006-2010 revine industriei prelucrătoare cu 763 accidentaţi.de cădere.1% . transporturi. Astfel.1. formula şi executa în condiţii nepericuloase sarcinile de muncă. din domeniul energetic. unelte. Cauzele care duc la accidentare de cele mai multe ori depind de: . indice de morbiditate profesională a constituit în medie 2. unităţi de transport. urmată de administraţia publică şi apărare – 477 accidentaţi. 9 . urmată de agricultură şi silvicultură – 29 accidentaţi mortal. lovire sau strivire cu maşini. după care vin activităţile din domeniul construcţiilor – 190 accidentaţi.88 . Cauzele şi circumstanţele în care s-au produs accidentele de muncă sînt determinate de deficienţe de cunoştinţe şi abilităţi de a organiza procese de muncă.7% .

10 . Cele expuse mai sus confirmă faptul existenţei unei corelaţii exprimate dintre starea reală a condiţiilor de muncă la majoritatea obiectivelor în funcţiune. O importanţă deosebită în apariţia bolilor profesionale cronice o are durata muncii în condiţii nocive şi nefavorabile. . . . direct sau indirect. . asigurarea insuficientă a angajaţilor cu echipament special şi mijloace individuale de protecţie. de la 15 pînă la 20 ani – 15. biologică. lipsa asistenţei medicale la locul de muncă şi nivelul sporit al indicilor morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă a salariaţilor din ramurile de bază ale economiei naţionale.muncitorii de la întreprinderile industriale – 18.11. cu atît e mai înaltă incidenţa bolilor profesionale şi invers. la formarea indicilor morbidităţii profesionale sînt: .3% . . . fizică. .6%.alte profesii – în sumă 20.locuri de muncă imperfecte.0%. .lucrătorii medicali – 17.3. Cauzele care au contribuit.parametrii microclimatici nefavorabili.au fost provocate de acţiunea zgomotului.8% .1%.lipsa sau funcţionarea neefectivă a sistemelor de ventilaţie.au fost provocate de acţiunea altor factori. După profesii. .lipsa sistemelor de încălzire în încăperile de producere şi auxiliare în perioada rece a anului. psiho-emoţională din mediul de producere asupra organismului lucrătorilor.au fost provocate de acţiunea pulberilor.prezenţa curenţilor de aer rece. a cerinţelor sănătăţii şi securităţii la locul de muncă.4%. .nerespectarea regimului de muncă şi odihnă. morbiditatea profesională în perioada raportată se repartizează după cum urmează: . Cota afectaţilor cu un stajiu de muncă de peste 25 ani constituie 39.lucrătorii cu agrochimicatele – 5.8%. . a factorilor fizici şi biologici. de la 20 pînă la 25 ani – 21. .mecanizatorii – 38.7. impactul factorilor de risc de origine chimică.5%.3%. nivelul cărora deseori depăşeşte limitele maxime admise.3% . S-a constatat că cu cît e mai mare vechimea în muncă.5%.prezenţa unor substanţe chimice toxice în aerul zonei de muncă..8% şi pînă la 15 ani – 23.7% .au fost provocate de acţiunea agrochimicatelor.5. .

lei. cheltuiesc anual mijloace financiare care constituie sume ce depăşesc 18 mil. fapt care conduce şi la îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă. Transpunerea în legislaţia naţională a Directivelor UE în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. precum şi despre căile de respectare a acesteia. Datele statistice demonstrează că. cu reprezentanţii mediului de afaceri. realizează şi participă în diverse întruniri cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale. Pe parcursul mai multor ani Inspecţia Muncii organizează. în vederea prevenirii accidentelor de muncă şi asigurării condiţiilor inofensive de muncă. Pentru sporirea continuă a securităţii şi sănătăţii în muncă se fac necesare anumite acţiuni printre care se înscriu: Aducerea prevederilor Codului muncii şi a altor acte normative în concordanţă cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. de asigurarea condiţiilor de muncă nepericuloase şi inofensive şi de prevenirea accidentelor de muncă. prevăzute de viitorul Acord de asociere RM-UE. angajatorii. diferite posturi de radio şi televiziune. În procesele de informare sînt apelate organele de presă centrale şi locale.Prezintă o dificultate în aplicarea cadrului legal de securitate şi sănătate în muncă şi anumite divergenţe ce se conţin în Codul muncii şi Legea securităţii şi sănătăţii în muncă şi în alte acte normative ce reglementează în acest domeniu. Dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale organelor cu atribuţii în materie de securitate şi sănătate în muncă după cum urmează: 11 . În vederea sensibilizării celor interesaţi în asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă Inspecţia Muncii informează prin diferite surse mass-media despre prevederile legislaţiei din acest domeniu. În această ordine de idei se înscrie participarea frecventă a conducerii Inspecţiei Muncii în cadrul emisiunilor radiofonice şi televizate cu comentarii privind aplicarea legislaţiei securităţii şi sănătăţii în muncă.186-XVI din 10 iulie 2008. în ansamblu pe ţară. De asemenea constituie o dificultate în aplicarea legii şi lipsa unei subdiviziuni structurale cu atribuţii de sănătate în muncă în cadrul Inspecţiei Muncii. La aceste întruniri se pun în dezbatere diverse situaţii care ţin de aplicarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă. Eforturile depuse de inspectorii de muncă în activităţile de control şi în procesul de monitorizare a aplicării cadrului legal din domeniul securităţii şi sănătăţi în muncă contribuie la stabilirea unei tendinţe uşor sesizabile de conformare a angajatorilor la prevederile legale din domeniu. Elaborarea şi promovarea spre adoptare a actelor normative prevăzute de Planul naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2010 şi Planului naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2011.

ceea ce la rîndul său condiţionează realizarea unui anumit nivel al calităţii vieţii. Propagarea.XIV din 24 decembrie 1999. Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de un accident de muncă sau de o boală profesională se stabileşte în temeiul Legii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr. Înăsprirea sancţiunilor administrative pentru neasigurarea condiţiilor de muncă nepericuloase şi inofensive. Examinarea posibilităţii creării unei instituţii de stat cu atribuţii distincte în domeniul sănătăţii în muncă. domiciliaţi permanent în Republica Moldova. Indemnizatiile pentru accidentele de munca si boli profesionale Dreptul la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale îl au asiguraţii sistemului public de asigurări sociale.756. apte să ofere servicii de calitate în domeniul de referinţă. prin diferite surse mass-media. Sporirea nivelului de sesizare şi informare a publicului larg despre pericolele ce le prezintă locurile de muncă cu deficienţe de securitate şi sănătate în muncă. a prevederilor legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. precum şi prevenirea unor pierderi materiale considerabile. fapt care asigură integritatea anatomo-funcţională şi sănătatea salariatului. În acelaşi timp condiţiile nepericuloase şi inofensive asigură şi sporirea productivităţii muncii. precum şi a căilor de respectare a acesteia.- crearea în cadrul Ministerului Muncii. cît şi despre prejudiciile directe şi indirecte ce apar în consecinţa accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor la locurile de muncă. despre fenomenul accidentării şi îmbolnăvii la locurile de muncă. majorarea efectivului-limită şi întărirea capacităţilor Inspecţiei Muncii. Protecţiei Sociale şi Familiei a unei subdiviziuni interioare separate abilitate cu atribuţii distincte în domeniul de referinţă. Perfecţionarea cadrului legal referitor la asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale întru stabilirea cotelor de asigurare socială în raport cu riscul de accidentare şi îmbolnăvire a salariaţilor pe care îl reprezintă unitatea economică. 3. 12 . crearea în cadrul acesteia a unei subdiviziuni interioare cu atribuţii distincte în domeniul sănătăţii în muncă. - - - - - - Realizarea acestor acţiuni va contribui în primul rînd la realizarea celui mai important drept al salariaţilor ce decurg din relaţiile de muncă – dreptul la un loc de muncă inofensiv şi nepericulos.

Conform Legii Nr. f) indemnizaţie de invaliditate. după caz. prelungirea concediului medical pentru continuarea programului de recuperare.de către structurile teritoriale ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale. calculate de la data pierderii temporare a capacităţii de muncă. medicul curant din instituţia medicală. (3) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se plăteşte pentru zilele lucrătoare din primele 20 de zile calendaristice. (4) Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de pînă la 180 de zile.756-XIV din 24.99: Articolul 9. stabilită conform prevederilor art. din mijloacele proprii. (5) În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale şi profesionale a asiguratului. e) indemnizaţie pentru transferarea temporară la altă muncă. g) indemnizaţie de deces.12. (2) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă constituie 100 % din salariul mediu lunar asigurat al asiguratului pe ultimele 6 luni premergătoare lunii în care s-a produs accidentul de muncă sau a fost constatată îmbolnăvirea profesională. de către angajator. din mijloacele Fondului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. prelungirea concediului medical peste 180 de zile. d) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă. dar nu mai mult decît cu 30 de zile. iar din a 21-a zi . calculate de la data pierderii temporare a capacităţii de muncă. în intervalul de un an.din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat. b) prestaţii pentru recuperarea capacităţii de muncă. asiguraţii beneficiază de indemnizaţie. c) prestaţii pentru reabilitarea profesională. Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă (1) Pe durata incapacităţii temporare de muncă cauzate de un accident de muncă sau de o boală profesională.12 din prezenta lege. Prestaţii şi indemnizaţii de asigurare (1) Asiguraţii au dreptul la următoarele prestaţii şi indemnizaţii de asigurare: a) prestaţii pentru reabilitare medicală. conform legislaţiei. (2) Prestaţiile pentru reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă au prioritate faţă de indemnizaţii. din mijloacele proprii. cu menţinerea dreptului la indemnizaţie pentru 13 . (6) Medicul expert al asigurătorului decide. poate propune.Indemnizaţia se plăteşte pentru zilele lucrătoare din primele 20 de zile calendaristice. iar din a 21-a zi . de către angajator. şi se calculează din prima zi de concediu medical. Articolul 14.

Promovarea şi stimularea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale Asigurătorul are sarcina să promoveze şi să stimuleze. eliberat conform legislaţiei. în modul stabilit de legislaţie. (4) Pentru realizarea măsurilor de prevenire. (5) Angajaţii au dreptul să sesizeze asigurătorul asupra neluării de către angajator a unor măsuri de prevenire. c) să furnizeze orice informaţie solicitată de asigurător ce se referă la factorii de risc de la locurile de muncă. întocmite de autorităţile competente. încadrarea într-un grad de invaliditate. reluarea activităţii la acelaşi loc de muncă sau la un alt loc de muncă ori propune.incapacitate temporară de muncă. activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. pentru eliminarea factorilor de risc. salariaţii nu suportă nici un fel de cheltuieli. Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale Conform Legii Nr. participarea acestora la elaborarea.756-XIV din 24. (3) Angajaţii au obligaţia să cunoască şi să respecte măsurile luate de angajatori pentru prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. (2) Angajatorii au obligaţia: a) să aplice măsuri de securitate şi igienă a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. adoptarea şi aplicarea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. indemnizaţia se va acorda pînă la data în care s-a emis decizia cu privire la încadrarea într-un grad de invaliditate. (7) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată prin accidente de muncă sau boli profesionale. fără ca acest lucru să atragă consecinţe asupra lor. b) îmbunătăţirii condiţiilor de muncă. în scopul: a) menţinerii integrităţii fizice şi psihice a persoanelor asigurate. prin majorarea sau reducerea contribuţiilor de asigurare şi prin alte forme legale. Responsabilităţile şi obligaţiile angajatorilor şi angajaţilor (1) Angajatorii răspund pentru crearea condiţiilor de securitate şi igienă la locurile de muncă conform legislaţiei. Articolul 22. 14 .99: Articolul 21. (8) În situaţia în care asiguratul a fost încadrat într-un grad de invaliditate pînă la expirarea termenului de 180 de zile. se acordă pe baza certificatului medical. 4. şi documentelor de cercetare a accidentului de muncă sau de constatare a îmbolnăvirii profesionale. b) să asigure informarea angajaţilor.12.

Articolul 23. Hotarirea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la stabilirea indemnizaţiei de invaliditate pentru accidente de muncă sau boli profesionale nr.99 //Monitorul Oficial 31-33/192.02.03.2001 5.10. 23.2005 articolul: 162 adoptat: 03. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale nr.07. Cercetarea accidentelor de muncă şi a cauzelor îmbolnăvirilor profesionale Cercetarea accidentelor de muncă şi a cauzelor îmbolnăvirilor profesionale se efectuează în modul stabilit de Guvern.c) eliminării sau reducerii riscului survenirii cazului asigurat.186-XVI din 10 iulie 2008 4. 1101 din 17.2000 3.12. 159-162 29.02.2003 2. Legea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale Nr.2005 // Monitorul 15 . Bibliografie 1. 108 Oficial nr 024 din: 11.756-XIV din 24. Hotarirea Guvernului RM privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire. Codul Muncii al Republicii Moldova //Monitorul Oficial Nr.