VISUL UNEI NOPŢI DE VARA

în româneşte de DAN GRIGORESCU

ACTUL I
THESEU, EGEU, LYSANDER DEMETRIUS PHILOSTRAT, GUTUIE, BLÎNDU, FUNDULEA, FLAUT, BOTIŞOR, SUBŢIRELU, HIPOUTA, HERMIA, HELENA, OBERON, TITANIA, PUCK, FIR-DE-PAIANJEN MAZÂRICHE FLUTURAŞ PERSONAJELE ducele Atenei tatăl Hermiei ^îndrăgostiţi de Hermia maestru de ceremonii la curtea Iui Theseu dulgher tîmplar ţesător cîrpaci de foafe căldărar croitor regina amazoanelor, logodnica lui Theseu fiica lui Egeu, îndrăgostită de Lysander îndrăgostită de Demetrius regele zînetor regina zîneior -zis şi Robin-băiat-bun fzîne BOB-DE-MUŞTAR Alte zîne şi spiriduşi din alaiui lui Oberon şi al Titaniei. Suita lui Theseu şi a Hipolitei. Acţiunea se petrece la Atena şi într-o pădure din apropierea oraşului. SCENA 1 Atena. O încăpere în palatul lui Thesm. Intră Theseu, Hipolita, Philostrat şi suita. THESEU

Cu pas grăbit, frumoasă Hipolita Se-apropie al nunţii noastre ceas. Vor trece patru zile fericite Ce vor aduce iar o lună nouă. Dar luna veche scade-atît de-ncet Şi împlinirea dorului mi-amînă. Precum o mumă vitregă sleieşte Averea-ntreag-a fiului nevîrstnic !
HIPOLITA

Dar zilele se vor topi în noapte, Şi cele patru nopţi vor face timpul / Să lunece asemeni unui vis. L Şi luna, arc de-argint, se va-ncorda Să lumineze noaptea nunţii noastre. J
THESEU

Mergi, Philostrat, şi-ndeamnâ la petreceri întreaga tinerime din Atena. Trezeşte duhul viu al veseliei
Şi dă tristeţea-n seama-ngropăciunii : Nu-i oaspe potrivit serbării noastre.

(Iese Philoslrat.)

Te-am cucerit cu spada, Hipolita l, Şi dragostea ţi-am cîştjgat-o-n lupte, Dar vreau să-mi fii mireasă-n bucurie, în falnice şi vesele serbări. (Intră Egeu, Hermia, Lysander şi Demetrius.) EGEU Fii fericit, slăvite crai, Theseu ! THESEU > Preabunule Egeu, îţi mulţumesc ! Ce vesti aduci ? EGEU Cu sufletul mîhnit," De Hermia venit-am să mă plîng. Demetrius, apropie-te ! Doamne, Pe-acesta l-am ales să-i fie soţ. Lysander, te apropie ! Acesta, Stăpîne bun, mi-a fermecat copila. Căci tu. Lysander, stihuri dulci i-ai scris Şi i-ai trimis zăloage de iubire, Şi la fereastra ei, în nopţi cu lună, l-ai îngînat, cu glasu-ţi mincinos, Cîntări ale iubirii mincinoase. Şi cu inelele din părul tău, Cu giuvaeruri, flori şi cu zorzoane, Tot soiul de nimicuri şi cofeturi (Soliile duşmanului puternic Al tinereţii), cu acestea toate
1

Aluzie la victoria lui Theseu asupra amazoanelor. Regina lor, Hipolita, a fost luată în captivitate de învingător.

Tu i-ai furat şi inima şi visul, Schirnbînd în oarbă îndărătnicie Supunerea ce-mi datora. Slăvite, De n-o să-l vrea aici, în faţa voastră, Pe cel ce l-am ales să-i fie mire, Voi cere, după legile Atenei Ce-mi dau asupra ei depline drepturi, Sau s-o cunun cu tînărul acesta, Sau morţii să o dau, cum spune legea *.
THESEU

Tu, Hermia, ce spui ? Să-cugeti bine î Să-l socoteşti pe tatăl tău un zeu : Căci frumuseţea el ţi-a zămislit-o. f Tu eşti asemeni unui chip de ceară iPe care el l-a plămădit şi poate , ( Să îl păstrezentreg, ori să îl strice.J Demetrius e-un tînăr plin de haruri. HERMIA Lysander e la fel.
THESEU

Nu mă-ndoiesc. Avînd de partea sa pe tatăl tău, Mai plin de haruri este celălalt, HERMIA Cu ochii mei aş vrea.să vadă tata. THESEU Mai bine-ar fi ca ochii tăi să vadă'!

LCu
mintea lui.
J

Una din legile lui Solon dădea părinţilor dreptul de viaţă şi de moarte asupra copiilor.

HERMIA

Iertare cer, stăpîne, Dar nu ştiu ce putere mă îndeamnă Să fiu cutezătoare şi să-nfrîng Sfiala ce m-ar fi oprit a-mi spune întregul gînd aici, în faţa voastră ; Plecată, însă, rogu-vă, mărite, Dezvăluiţi-mi răul ce m-aşteaptă De nu-l iau pe Demetrius de soţ.
THESEU

Vei fişau dată morţii, sau gonită Pe veci dintre făpturile-omeneşti, Deci, Hermia, întreabă-ţi tinereţea, Dorinţele şLsîngele năvalnic : Vei fi în stare, mfruntmdu-ţi tatăl, Să-mbraci veşmîntul aspru-al schivniciei, Inchisă-ntr-o chilie-ntunecată Să-nalţi în cinstea lunii reci şi sterpe Tînguitoare cîntece de slavă ? De trei ori fericite sînt acelea Ce, stăpînind al sîngelui îndemn, Urmează-aîaiul sfintelor fecioare. Dar pe pămînt e mult mai fericit Un trandafir ce-şi dăruie mireasma. Decît cel ce-n sihastră bucurie Trăieşte, creşte, şi-apoi se usucă, Vegheat de feciorelnicii săi spini,
HERMIA

Ca el vreau să trăiesc şi să mă sting, Decît să-mi fie trupul prihănit Purtînd povara unui jug nevrednic : Nu ! Inima nu-l vrea stăpîn pe-acesta.
10
THESEU

îţi dăm răgaz să te gîndeşti mai bine": Cînd luna nouă va pecetlui Nuntirea mea cu draga-mi Hipolita, Tu, fiică răzvrătită, vei muri Sau vei primi să te măriţi cu-acela Pe care tatăl tău ţi l-a ales, Sau ascultare vei jura Dianei, Unindu-te pe veci cu schivnicia.

DEMETRIUS

O, Hermia, supune-te ! Lysander, Părelnice sînt drepturile tale, Iar ale mele-s legiuite-n totul,
LYSANDER

Pe tine te-ndrăgeşte tatăl eî, însoară-te cu el şi lasă-mi mie Pe Hermia, că ea mă îndrăgeşte.
EGEU

îţi rîzi de noi ! Da, eu i-am dat iubirea; Şi tot ce am iubirea-i dă în dar. Cum fata e a mea, i-o dăruiesc,
LYSANDER

^Măria-ta, de neam sînt ca şi el, ţ Nu-s mai sărac, mai caldă mi-e iubirea." ţ Şi nici în însuşiri nu-s mai prejos, ' (Ba, poate-l şi întrec). Un lucru, însă, E mai de preţ decît aceste vorbe : "Eu, numai eu i-s drag acestei fete. ^ De ce, dar, dreptul meu să nu mi-l apăr ? Demetrius, i-o spun acum în faţă, Pe mîndra fiică-a lui Nedar, Helena, Cu vorbe-amăgitoare-a fermecat-o.
li

Sărmana, ea-l adoră ca pe-un idol Pe omu-acesta crud şi nestatornic,
THESEU

Mărturisesc, am auzit acestea Şi vrut-am pe Demetrius să-l chem. împovărat de treburile mele, Uitat-am gîndu-acesta. Hai, Egeu ! Demetrius, să vii şi tu cu noi. Vreau să vă dau o tainică poruncă. Tu, Hermia, cu tine însăţi luptă Şi te supune vrerii părinteşti ; Altminteri, legea aspră din Atena (Pe care n-avem dreptul s-o-mblînzlm) Sau morţii te va da, sau schivniciei. Să mergem, Hipolita, draga mea. Urmaţi-ne, Demetrius, Egeu ; Ne sînteţi amîndoi de trebuinţă La sărbătoarea noastră ; vă voi spune O taină care, ştiu eu, vă priveşte.
EGEU

Cu dragoste supusă vă urmăm. (Ies Theseu, Hipolita, Egeu, Demetrius şi sruita.)
LYSANDER

De ce e draga mea atît de pală Şi rozele-n obraji au vestejit ?
HERMIA

Au însetat de ploaia care-adastă Din ochii-mi întristaţi să se reverse.
LYSANDER

Din cîte ştiu, din cîte-am auzit Sau am citit vreodată în istorii, Nicicând nu-i dat iubirii-adevărate Să curgă lin şi fără tulburare ; Sau se ivesc nepotriviri de neam...'
HERMIA

Ce chin ! Cel mic legat de cel înalt !
LYSANDER

Sau vîrsta nu le e deopotrivă..;
HERMIA

Ce trist ! Bătrîni uniţi cu tinereţea !
LYSANDER

Sau cei din jur în locul tău aleg..,'
HERMIA

Ce iad ! Cu odhii altuia s-alegi !
LYSANDER

Iubirea e-mpletită cu durerea.) HERMIA Să fii de zei. mai frumoasă decît toate. mă iubeşte ca pe-un fiu. scurt ca visul. HERMIA Lysander. V Fără să şovăi cîtuşi de puţin. Dar pîn'să strigi : „priveşte !". Aş vrea să dau în dar întreg pămîntul (Doar pe Demetrius al meu păstrîndu-l).Sau cînd iubirea-n toate-i potrivită. iubito : • Am o mătuşă văduvă. Deaceea. Vai. * Să îndurăm ursita împăcaţi. frumoaso. unde te-am văzut Odată. Pe-al inimilor rodnic legărmnt. s-a"şi stins. Vreau de la tine ochii mei să-nveţe Ce vrăji cu meşteşug ţes. Războaie. Deci. cînd veniseşi cu Helena S-aduceţi slavă zorilor de mai. Pe arcul cel mai tare al lui Amor. căsători La adăpost de legile Atenei.. Şi păducelubse îmbracă-n floare. moartea o-mpresoară Şi o preschimbă-n zvon nedesluşit. Nici pletele nu ţi le pot lua. Şi pe sageata-i cea mai ascuţită. Şi vino-n codru. cu dorinţa. Cum e şi cu suspinul şi cu visul. frumuseţea nu-i molipsitoare ! Nici glasul dulce. te furişează Din casa părintească mîine noapte.: Ce niciodată n-a avut copii. HELENA . Ea stă la şapte leghe de oraş . Theseu — pe vremea căruia se petrece acţiunea piesei — a trăit cu mult înaintea morţii Didonei. Asemeni unui fulger care-n beznă Dezvăluie şi cerul şi pământul. Fugar precum o umbră.. . deci. Cu lacrima. 14 LYSANDER Să-ţi ţii cuyîntul. rugile-mi nu îl clinteac defel. / Pe jurămîntul care mai ales Bărbaţii l-au călcat atît de des.. 1 De fapt. \ La ceasul hotărît îţi jur că vin.1 Şi l-a-nghiţit pe veci gîtlejul nopţii : Tot ce luceşte e sortit pieirii. Pe rugul ce pe Dido mistuit-a | Cînd Eneas şi-a părăsit iubita '. Acolo te voi aştepta. N Acolo ne putem. cum spui.ochii tăi Robindu-i ale inimii bătăi. HERMIA Mă-ncrunt şi-i sînt din ce în ce mai dragă. Iat-o pe Helena ! (Intră Helena. nici privirea ta. molimi. bogată. cu gîndul. HELENA Surîsul meu ar vrea să te-nţeleagă HERMIA '4 I-arunc mustrări. Şi pe-al lui Venus porumbel preasfîat. Să aibă parte dragostea de chin. lasă vorba-aceasta nerostită ! Demetrius pe tine te socoate. Primind în schimb întreaga-ţi: frumuseţe. el tot îmi iese-n cale. Sînt stele ochii-ţi. de ţi-s drag. iubirea mi-o dă el. în legendele mitologice eline. LYSANDER Cuminte sfat ! Ascultă. HERMIA Dacă-i aceasta legiuirea soartei. glasul tău îmbie Mai dulce ca un tril de ciocîrlie Pe care îl ascultă un cioban Cînd grînele se leagănă în lan. HERMIA Eu îl urăsc. ocrotită ! HELENA O.1 HELENA 'O. Frumoasă. L.

cît aş vrea. Pentru ştrengari. Ea vede nu cu ochii.' Ce scump o să plătească toate-aceste ! Dar ştiu c-aleanul meu s-o domoli. aşa-i înfăţişat. pe urmă citeşte numele actorilor şi apoi să luăm o hotărîre. A Hermiei privire l-a orbit. nu-ţi uita cuvîntul dat! Aşadar. ţesătorul. De-aceea Cupidon luîndu-şi zborul. poate. El legămîntu-şi calcă-ntotdeauna. Aşa cum el privirea mi-a robit. el ură-mi dă. Adio ! Şi te roagă pentru noi ! Pe dragul tău să-l vezi curînd că vine Adus de soarta bună către tine. bunule Peter Gutuie.1 GUTUIE Uite. dealtfel. Lysander. Helena. Fundulea. LYSANDER Da. unde-n brazdele de flori. Botiţor şi Subţirelu 1 GUTUIE . De-aeeea se înşeală-atît de des. iubirii. şi prieteni noi. Demetrius. FUNDULEA Pe cinstea mea. Merg să-l vestesc de fuga dragei lui. Din clipa-aceea. O va urma-n adîneul codrului. spune-ne cuprinsul piesei. LYSANDER Părtaşă fii. într-al nopţii ceas. de jurăminte. o joacă e minciuna. GUTUIE Ei bine. privirea lui. Demetrius. e o piesă grozavă şi foarte veselă. HERMIA Vom căuta-n pădure ascunziş. pe vremuri. . GUTUIE Răspundeţi cînd vă strig ! Nick Fundulea. ci cu dorul . Hermia ! (Hermia iese. au făcut-o tălmăcitorii în rusă şi germană).) SCENA 2 Atena. Văzîndu-l şi-ntor&îndu-mâ aci. Ea nu e-n frumuseţe mai presus ! Doar singur el. Casa meşterului Gutuie. întraripat. Eu şi Lysander.-n unde... De-o vrea să-mi mulţumească pentru veste.. Acum. ca o văpaie.' Ce şiruri lungi de ceasuri fermecate Mi-a dat Atena dintru început ! Cînd însă pe Lysander l-am văzut. Meşterilor. Gutuie dragă.t). nu vrea Să desluşească frumuseţea mea.. aici sînt trecuţi toţi actorii din Atena pe care i-am crezut vrednici să joace la nunta ducelui şi-a ducesei. O grindină vărsa. Noi două stăm de taine-adeseori. Aceste grindini le-a schimbat în ploaie. umili meşteşugari ai vremii sale. Atenei îi vom spune bun rămas. unul cîte unul.) HELENA Sînt unii fericiţi cum alţii nu-s. Shakespeare a relevat umorul scenelor cu meşteşugari şi prin acest procedeu onomastic (n. tainei noastre : Cînd mîine.Eu îl iubesc. Aripa-i semn că graba îi dă ghes. . din tăriile albastre Zeiţa cea cu plete aurii Mărgăritare-n ierbi va risipi Şi se va oglindi senină.. Găsi-vom. n-o să mă mai vadă : Pleca-voi cu Lysander din cetate. Acolo. nu tu ! Această vină-asupra me^ă să cadă ! HERMIA Fii liniştită.. 1 în desfăşurarea acţiunii antice. Cel ce ţi-e drag iubirea lui să-ţi dea ! (Iese.. HERMIA Ce vină am că mintea şi-o pierdu ? HELENA De vină-i frumuseţea ta... înainte.piesa se cheamă Prea trista comedie şi tragica moarte a lui Pyram şi-a Thisbeii '. întriicît ele echivalează clar cu cîte o poreclă. 18 FUNDULEA ■'' înainte de toate. Precum un orb. al iubirii crai Mi-a preschimbat în iad întregul rai. Intră Gutuie. Pleea-vom din Atena pe furiş. Am tradus numele proprii (aşa cum.ee-i mărunt şi fără nici un preţ. marele dramaturg Ie dă nume englezeşti. Acum. -S-a adunat toată trupa ? FUNDULEA Mai bine-ai striga după listă. şi jale. strigă-i pe actori după listă. staţi la locurile voastre. Iubirea schimbă-n limpezi frumuseţi Tot . Flaut. La ceasul ce pe-ndrăgostiţi iascunde. Copil nechibzuit.) Helena. Blînău. (Iese. Pentru a accentua caracterul contemporan aî acţiunii susţinute de ele. pînă mîine pe-nserat Lăsa-vom setea aprigă-a privirii Rîvnind după izvoarele. Shakespeare introduce aceste personaje.

Tom Botişor. iubitul meu ! Iubita ta. Blîndu. 19 cum trebuie. FUNDULEA . pentru un tiran. Ploile-nspumate Rupe-vor lăcate. Porţi de închisoare % Fibus să se-ntarte Strălucind departe. ( FLAUT Cine-i Thisbe ăsta ? Un cavaler rătăcitor ? GUTUIE E doamna pe care trebuie so iubească Pyram. Uite. Pot să-l joc grozav pe Ircule . GUTUIE N-o să ai nimic de făcut. Pyram. acum strigă-i pe ceilalţi. lasă-mă pe mine s-o joc pe Thipsea. O să stârnesc adevărate furtuni. ' ' FUNDULEA Pentru asta o să fie nevoie de cîteva lacrimi. căi-. o să mă tîngui tocmai 1 Ironie la adresa titlurilor pompoase ale unor tragedii la modă în vremea Iui Shakespeare. pe al tatălui Thisbeii. GUTUIE Francis Flaut. Dacă îmi daţi mie rolul. FUNDULEA Cine-i.1 Un amorez e mai plîngăreţ. Peter Gutuie ! Tu o să joci rolul mamei lui. nu ! Tu o să-l joci pe Pyram şi Flaut pe Thisbeea. FLAUT Nu. Pyram ăsta ? Un tiran sau un amorez ? GUTUIE Un amorez care se omoară într-un chip foarte vitejesc.?? Astea sânt lucruri făcute pentru Ircule. BLÎNDU N-ai pe undeva scris rolul ăsta al meu? Dă-mi-l. te rog ! Eu nu prea am ţinere de minte. te rog nu mă pune să joc un rol de femeie. „Ah. îmi potrivesc o voce nemaipomenit de subţire : „Thipse ! Thipse !". Personaj al unei comedii medievale. 20 GUTUIE Nu-i nimic ! O să ai mască şi o să-ţi poţi subţia glasul cît vei pofti *. GUTUIE Nu. GUTUIE Tu. Ce minunate erau astea ! Ei. publicul va trebui să-şi păzească bine ochii.Thisbe. mai departe ! GUTUIE Robin Subţirelu. Nick Fundulea. Eu. Stîncile-nfuriate. FUNDULEA Dacă-i vorba de mască. pe al tatălui lui Pyram. o să-l joci pe Pyram. şi mergi mai departe. dărarul ! . sau să mă vedeţi în rolul lui Rupe-Pisică \ se cutremură pămîntul. Gutuie ! GUTUIE Tu o să te îndeletniceşti cu rolul lui Tliisbe. zău. Veşnic o să poarte Soarta schimbătoare. îmi dau tuleiele. Thipse.FUNDULEA Aici ! Spune-mi ce rol mi-ai pregătit. 1 în vremea lui Shakespeara bărbaţii încă jucau în rolurile feminine. nu altceva. Gutuie ! GUTUIE Tu. draga ta iubită !". croitorul ! ' GUTUIE SUBŢIRELU Aici. cîrpaci de foaie \ FLAUT Aici-s. Da'plăcerea mea a mai mare sînt tot rolurile de tirani. decît să răcneşti ca leul. tîmplarul ! Tu o să fii leul.■* BOTIŞOR Aici-s. FUNDULEA Bine . Şi cred că fiecare a primit rolul potrivit. Fata fuftoasă.

Pot să rag aşa. Daţi-vă silinţa să fiţi fără cusur. O să venim la vreme. că parcă-l aud pe duce : „Bis. vă fac eu o listă de lucrurile de care mai are tra-buinţă piesa noastră. Prin. galbenă de tot. orice s-ar întîmpla *. Pentru că Pyram e un om cu obraz frumos. Intre timp. Ce barbă e mai potrivită pentru rolul ăsta ? . (Ies. Dacă le veţi speria cumva pe doamne. că-i bine să-l joci pe Pyram. ne pomenim cu o grămadă de gură-cască pe capul nostru şi tbată lumea o să ne afle planul. Dacă repetăm în oraş. un om bine făcut. Astea sînt rolurile voastre. GUTUIE Poţi să-ţi pui orice fel de barbă. GUTUIE Barbă franţuzească ? Unele tidve de franţuji sînt spîne ca-n palmă. Dar vă făgăduiesc să-mi îngroş vocea. O să facem o repetiţie. FUNDULEA Destul ! Venim. să putem repeta în voie. Globul lunii-ntrec în zbor . am terminat. galbenă. sau d-aia franţuzească. vă implor. leul ! Bis. PUCK Hei. sau una pork>-caliu-aprinsă. TOŢI Crezi că pentru asta-i poate spînzura pe fiii 'mamelor noastre ? FUNDULEA De asta puteţi fi siguri. deci. O să rag aşa de bine. I GUTUIE Dacă o să răcneşti prea tare. de-o să fie mai mare dragul să mă asculţi. O să ne întîlnim în pădurea de lîngă palat. FUNDULEA O să-mi iau o barbă galbenă ca paiul. încîntător. să scot un răget mai dulce decît un gungurit de porumbel. văpăi. rupte sau întregi". o să-l joc. leul ! Răcneşte înc-o dată !". ele nu vor sta pe gînduri şi ne vor trimite la spînzurătoare. Şi pentru asta.) 1 în original „oricum or fi coardele arcurilor. Vă rog să veniţi la timpul hotărît. Tot văzduhul îl măsor. FUNDULEA Nici o grijă. 22 FUNDULEA Bine. Puck şi o zînă intră din două părţi diferite. Doamnei zînelor. la o leghe de oraş. Vă rog. vă poruncesc să le învăţaţi ca pe apă pînă mîine seară. livezi şi grădini. Prin tufişuri şi spini. Vrei să joci fără barbă ? Acum. Prin puhoaie. 2? ACTUL n O pădure în apropiere de Atena. iubiţi meşteri. GUTUIE Nu poţi juca alt rol decît pe-al lui Pyram. o să le sperii pe ducesă şi pe doamne. aşa cum ţi-ar place să vezi într-o zi de vară un qavaler frumos. încît să credeţi că auziţi o privighetoare. Străjile Londrei aveau uneori obiceiul să se scuze cînd nu veneau la o întâlnire.Lasă-mă pe mine să-l joc pe leu ! O să răcnesc. ne putem trezi spînzuraţi. Acolo să ne întîlnim. în cale l-aştern rouă-n iarba moale . Vezi. o să le faci să ţipe de groază. Adio ! GUTUIE La stejarul ducelui. sub motiv că „li s-a rupt coarda la arc". cînd o să răsară luna. duh sprinţar ! Pe unde rătăceşti ? ZÎNA Peste dealuri şi văi.

Momind pe nărăvaşul armăsar. Cu flori îl încunună. par.. Cînd deapănă-o poveste-nfricoşată. de-aceea. Sucurile-nmiresmate. dintr-o parte. Să fii cu ochii-n patru. Uînd se-ntîlnesc. Anin aici de fiecare floare Cercei de rouă. Şi jură că riicicînd n-au petrecut Un ceas atît de vesel şi plăcut.. lîngă izvoare.) ZÎNA O.Puck-cel-Bun". faţă-n faţă. dar cei ce-ţi spun „Năstruşnic spiriduş" sau . spiriduşii vin acum. şi—I răsfaţă. ţinîndu-se de coaste.. în veşmîntul lor se ţes Roşii pietre. cînd la gură Ea' dă să ducă-ntîia sorbitură. Eu sînt un duh Ce zbor întreaga noapte prin văzduh ". Pe lume un copil mai mîndru nu-i Şi vrea morţiş să-l ia-n alaiul lui.Nalbele-o slujesc ades . Lui Oberon i-e ciudă. Ţurloaiele îşi saltă şi tuşeşte. se-nţelege. Prin pajişti. Aşa e ? PUCK Ai ghicit. Şi cu noroc prin viaţă îi petreci. de la un rege. Dar ea din ochi îl pierde pe băiat. de-ar pleca ! Sţăpîna-ini vine. fugi ! Priveşte. iată ! (Oberon intră. îmi văd de drum : Regina. şi. Laşi numai zer acriu în putinei —: Degeaba se munceşte biata babă. te las. Sub chip de măr răscopt . Cu el să plece-n codru-ntunecat. E foc şi pară craiul.. urmat de alaiul său . mici mărgăritare. mînios Că în alaiul ei e-un prunc frumos. Cînd ca o mînză sprintenă nechez. OBERON . Pe Oberon îl fac să rîdă-ades. M-ascund la vreo cumătră în pahar. Că elfii-n cupa ghindei se pitesc ZÎNA De nu mă-nşeală chipul. Mătuşa crede că-s un scăunel. Eşti spiriduşul năzdrăvan şi rău. Duh bădăran. Sub stelele în veci scînteietoare. prin dumbrăvi. Cu-atîta duşmănie se sfădesc. Au parte de-ajutorul tău pe veci. ea pe podea se prăvăleşte. Din India răpit. nestemate. Şi cată să se-aşeze-ncet pe el % Eu fug. Numit de lume „Robin-Bun-Băiat" . glasul tău. Ceilalţi.. din partea cealaltă. Oberon se-arată ! ' Titania şi alaiul ei. PUCK La noapte craiul nostru va sosi Şi o serbare o să dea aci. înveseliţi de-aşa năpaste Icnesc de rîs. nici o boabă ! Opreşti din fiert şi mustu-n zăcători. Şi rîzi apoi de ei . nu cumva Regina să răsară-n cafea sa. Tu le-ngrozeşti pe fetele din sat. Şi laptelui smîntîna toată-o iei . în noapte-i rătăceşti pe călători. O-mproşc pe sînul veşted. Că nu s-alege untul. Altă dată.

' / TITANIA Nici gînd ! Să mergem. poate. Pentru ce Te-ntorci din munţii Indiei. rotundă Sub dezmierdarea vîntului şăgalnic Precum un pîntec rodnic de femeie. sfada va porni. Părînd că pe nisipul cald pluteşte'. TITANIA Da. numai corbii Se-ngraşă. hulpav ciugulind din leşuri. care Curînd se însoţeşte cu Theseu. Pleca rîzînd şi iar venea spre mine. păstorul . Şi anotimpurile vin de-a valma. Dacă rămînem. Cununa de omăt şi sloi a iernii E-mpodobită azi cu flori şi muguri.TITANIA Bolnave născociri de om gelos ! De cîte ori. Căruntul ger se lasă peste roze. nu mă bucur Că te-ntîlnesc sub scînteierea lunii.-n Indii. De furie pălind. se legăna (Era pe-atuncea grea cu-acest copil). Iar luna. Năvala-aceasta de nenorociri A izvorît din certurile noastre. prin trestii. Vii nunta să le-o binecuvîntezi ? OBERON Cum n-ai ruşine-astfel să ponegreşti Prietenia mea cu Hipolita. nu se mai cunosc.Titanie trufaşă. Stătea în preajma mea sporovăind. Zadarnic boii au trudit sub jug Şi oamenii au asudat din greu : Că spicul nici n-a dattuleie-n bai'bă Şi a murit. în codru. furişîndu-te din ţară. gelosul ! Să mergem. De vrei în jocul nostru să te prinzi. Căci maică-sa era din tagma mea. iată-l deci pe Oberon. Potecile ce şerpuiau prin ierburi Sînt neumblate. De dragul ei nu mă despart de el. OBERON pe-mi dai copilul. Iar vîntuî S-a mîniat că ne cînta-n zadar .' Apoi. însă. Sau. Titania de ce să-l mai înfrunte Pe Oberon al ei ? Eu nu îţi cer Decît un băieţaş pierdut. lîngă izvor.-n cîmp. Ne-am întîlnit pe dealuri. văzduhu-l udă Şi răspîndeşte aburi reci şi umezi Ce-aduc dureri încrîncenate-n oase. OEERON Nesocotito.. Comedianta-n straie de războinic. muritoare : Se stinse-n ceasul cînd născu băiatul. Sau pe-ale mării ţărmuri nisipoase. stai ! Nu-ţi sînt eu soţ ? TITANIA Aşa cum s-ar cădea să-ţi fiu eu soaţă. în vîlcele. Umflîndu-se trufaşe. Ca nava încărcată ca scumpeturi. De dragul ei acum îi cresc copilul. Firave gîrle. de-aci . Dumbrăvile-s pustii» Cîmpia înecată. Furat-ai chipul lui Corin. Ibovnica-ţi măţăhăloasă. Rîdeam de pînza navelor. Şi jocul ni I-aî tulburat. silhui ? Doar pentru amazoana-nfumurată. TITANIA Te -linişteşte ! întreaga ţară-a zînelor nu poate Să cumpere copilul de la mine.' Şi-adesea. în nisipul lui Neptun culcate. De nu. Dar ştiu cum. amîndoL OBERON Numai de tine-atîrnă sa le-opreşti. pe-aci ţi-e drumul. Sau să priveşti cum dănţuim sub lună. Stăteai întreaga zi cîntînd din fluier Sau îngînînd Philidei drăgăstoase Dulci stihuri de iubire. au spart matca.. doamna valurilor mării. Ştiind că-ţi ştiu iubirea cu Theseu ? Nu tu l-ai smuls în noaptea înstelată Din braţele-nşelatei Perigina ? Nu l-ai silit s-o mintă pe Egleea. după nunta lui Theseu. Că nimeni nu le mai cunoaşte rostul. Cînd vîntul fluiera şi noi dansam. (Iese Titania cu suita ei. Sorbind din valuri pîcle otrăvite. Era sărmana. zânelor. asemeni lor. nici aşternutul.-n pădure ? TITANIA Plec. Le-a risipit pe cîmp.-n noaptea-nmiresmată. zîne dragi ! Nu-i mai cunosc Tovărăşia lui. din miezul verii-ncoace. Colindele şi basmele-s uitate Şi cîntecul de slavă sau de joc. Pe Ariadna şi pe Antilopa ? . întregul crug al vremii se răstoarnă î. Părinţii lor noi sîntem. v OBERON Cît ai de gînd să stai aci. te-nsoţesc oriunde. Poţi să rămîi. Şotroanele-s de mîl acoperite. pe care . Avan te-ai repezit ţipînd la noi.) .Vreau scutier să-l fac.

Atît de dulce. PUCK Mi-aduc aminte. de-oţel. Fiinţa ce-o să-i iasă-ntîi în cale. urs. urmărindul.sc. Să nu apuce-o leghe să înoate. o ştii. Dar am văzut săgeata-nflăcărată Stingîndu-se în raza rece-a-lunii. Dă-mi pace ! Nu umbla în urma mea ! HELENA Dar tu mă chemi necontenit spre tine. ţi-am arătat-o..nscăunată Pe-un tron din Soare-apune. dă-n mine. Cînd răsună un cîntec de sirenă. Herrnia cea mîndră ? îl voi ucide ! Dînsa m-a ucis.) 1 în original. Tu o atragi. Deci nu-mi aţine calea ! Unde-s Lysander. slobozind Din tolba lui săgeata cea mai iute. Dar să-mi îngădui să-ţi păşesc în urmă. în răstimp. Zadarnic însă răscolesc pădurea — Pe Hermia cea dragă n-o găsesc. Săgeata a căzut atunci pe-o floare 1 Referire omagială la Elizabetha. (Intră Demetrius şi Helena. Să mi-o aduci. să li se menţioneze intrarea. Scott. inimă de adamant . Ce-n purpură-şi schimbă pe loc albeaţa. Pleoapele cu floarea-i voi atinge. regina îi porunceşte lui Walter Raleigh să recite aceste versuri shakespeareane. Apropie-te. Netulburată-n gîndurile eiJ. că-nspumatul val S-a domolit . în romanul Kenilworth al lui W. Tu. Mi-ai spus că-n taină au fugit aici . şi stele lunecat-au S-asculte viersul ei. Deci pot s-ascult în voie ce-şi vor spune. (Iese. PUCK . Nu ţi-am strigat în faţă adevărul Că nu-mi eşti dragă. Ce loc mai oropsit să-ţi cer în suflet (Dar pentru mine-i loc de-naltă cinste) Decît să mă socoti precum un cîine ? / DEMETRIUS Nu-mi aţîţa mînia ! Sînt 'bolnav: Cînd te privesc. adu-mi-o . Şi pînă-o s-o dezleg din vraja-adîncă (Aceasta e-n puterea altei ierbi) O voi sili copilul să mi-l dea. să vii atît de grabnic. nu fierul. Cei cărora pe genele-adormite Le picuri sucul florii fermecate Sendrăgostesc de cea dintîi făptură Pe care-o văd cînd se trezesc din somn. Deci. Dar cine vineaici ? Sînt nevăzut2. lup sau taur) O să-i aprindă flacăra iubirii. Ţinti-n vestala mîndră.. Şi eu mă gudur. Dragoste = plantă erbacee eu flori purpurii (Sedum fabaria). Nevătămată a trecut fecioara. Doar atît îţi cer : Ca pe un cîine-alungă-mă. HELENA' Bolnavă sînt şi eu Cînd nu te văd.. fără. încît Leviatanul. Puck ! Ţiaduci aminte. ţ Pămîntu-l voi încinge cu un brîu în mai puţin de-un ceas. Invizibili sau vizibili după voie. maimuţoi. Stăteam cîndva pe-o stîncă... (De-o fi leu. Şi fetele-i spun „dragoste" 1 de-atunci. ei par a nu ţine seama de regulile scenice.. DEMETRIUS . lîngă mare. nici nu poţi să-mi fii % HELENA De-aceea-mi eşti din ce în ce mai drag . Ci inima-mi statornică. De parcă ar fi vrut ca dintr-o dată Vreo zece mii de inimi să străpungă. OBERON Şi am văzut — tu n-ai putut vedea -Pe Amor înarmat plutind sub lună . DEMETRTVS Nu te iube. ţ DEMETRIUS Cum ? Eu te chem ? îţi spun cuvinte dulci ?.) OBERON' Voi aştepta Titania s-adoarmă-ntr-un tîrziu . De-ţi pierzi puterea-aceasta. Putere n-o să am să te urmez. Eu cîine credincios îţi sînt : mă baţi.OBERON Drum bun ! Dar nu vei părăsi pădurea Nainte de-a-mi plăti ocara asta. „love-in-idleness" = pansea (Viola tricolor). 2 Puck şi Oberon vorbesc adesea în scenă.

..'. De sfatul rău al. Pădurea nu îmi pare-un loc pustiu. (Iese. Fac un rai din iad De-o fi de mîna celui drag să cad. deci. (Intră Puck.} . Daphne *-l urmăreşte.N-ai bună cuviinţă.-n cîmp. Nu cred că noaptea neagră mă-nconjoafă. am adus-o !• OBERON ■■■ :. IIELENA în templu. Răsuri şi cimbru se apleacă-n vînt. te-ai dat prinsă în mîna unui om ce te urăşte. Pe ea s-o vadă-ntîi la deşteptat.toru) ei. însă. ' | ™ Visul unei nopţi de rară BEMETRIUS Nu mă opresc să te ascult. Şopîrla-şi lasă pielea smălţuită Să se-nveşmînte zînele cu ea . Te las în.r-■• ■ :o ■ . în ochii mei. unui loc pustiu. deîndată Ce-adoarme el.. Şi floarea ? PUCK ': Da. seama fiarelor. Dă-mi drumul ! Şi dacă după mine te mai ţii. numele unei nimfe preschimbate îs dafin în clipa în care a fost ajunsă de unnări.) [' Ş C E N A 2j (Vn coli al pădurii. Şi după joc. Sfiala cum să-nvingă voinicia ? ! In mitologia gr«:o-romană. Titania se-opreşte cînd şi cînd. în cetate. Tu cată în desiş să te prefiri : E-o fată din Atena. cu floarea-aceast-a mea. ca ea să-i fie-aproape. HELENA Nici una. cînd lumea Asupra mea privirea-şi aţinteşte ? DEMETRIUS Fug în desiş.) OBERON Fii sigură : de-aici nu va scăpa Nainte de-a cerşi iubirea ta. Sau uliul gonit de porumbiţă. Titaniei. Apollo. nu-i noapte Cînd pot obrazul tău să ţi-l zăresc. Cum pot să spun că-s singură.) Vin după tine... Ce ruşine ! Tu înjoseşti astfel femeia însăşi. zeul soarelui. Fugi vinde vrei ! Povestea. E-un ţărm umbrit de flori de eaprifoi. vai mie.. Pe noi altcum ne plămădeşte Firea : Ni-e dat ca noi iubirea so iscăm Şi nu după iubire s-alergăm. Mereu îţi rîzi de mine.-oleacă : Iubirea lui pe-a ei să o întreacă. Şi porţi comoara fecioriei tale Pîndită de primejdiile nopţii. de tine să m-ascund . Cresc toporaşii cu petale moi. în strai atenian e-nveşmîntat .' ■'• -\- Dă-o-ncoa'.. se schimbă : Apollo fuge. chiar în codru. Âî părăsit cetatea. La cmtători să mi te-ntorci aci. Un tigru-nspăimîntat de-o ciută blîndă .) Bine-ai venit hoinarule !. (Iese Demetrius. Că tu. Bărbaţii-n lupte cuceresc iubirea . Nu-i mai nemilostivă decît tine. Ia seama. Ai grijă. să-i picuri suc pe pîoape Dar fă astfel. PUCK Întocmai vrerea ta se va-mplini (Ies. Intră Titania. HELENA Mi-e cinstea ta o pavăză . adoarme ostenită.. urmată de alaiul ei. îl vei ghici. O să-i trezesc aprinse năluciri. alungată De-al ei iubit. te rog. Te fac de rîs aicea.. eşti lumea-ntreagă.

care atinge pleoapele Titaniei cu floarea. Voi aripa liliacului s-o smulgeţi. Ies z'inele. nani. fă-ţi aşternutul mai departe. Titania doarme. vom aştepta Peste păduri să urce mîndrul soare. Iubitul meu. Şi că sîntem uniţi prin legămînt Că-n suflete trăieşte-acelaşi gînd. un gînd. Să te dezmierde somnul lin. noapte bună ! Cît vei trăi. Intră Oberon. iubita mea. LYSANDER O să ne facem pernă din trifoi. nani. roti-vom dansuri. mistreţ. fugiţi departe. ascunşi să staţi ! Şopîrle şi omizi vrîstate. [lese. nici vrajă Lingă ea să stea de strajă. veţi pleca într-o clipită. Al doamnei somn nu-l tulburaţi. iubite. vom cînta. paing cu lungi picioare. Voi bufniţa să o goniţi din preajmă. . nani..f OBERON ■■■■ : Cel ce-ntîi ţi s-o ivi Cînd din somn te vei trezi Dragostea ţi-o va stîrni. Viersul tău. Am rătăcit cărarea. şerpi cu limbile-nfurcate. Să nu rămmă In preajma ei decît o zînă. Tu. acuma. Nani. nani. . Intră Lysander şi Ilermia. Urs. HEKMIA De-i drept ce spui. Arici ţepoşi. Viersul tău. O ZlNA A adormit. apoi. că eu ţi-s dragă foarte. Că spui minciuni. Că nu mă-ntind prea mult. Ţese-ţi pînza-n altă parte. ' Veşminte pentru elfi croind din ea. Că laolaltă s-au pornit să bată. Şi. Nani. bunăoară. Să poposim aici. nani. Eu dorm aci. Noapte bună.TITANIA Acum. pardos. iubirca-ţi să n-apună ! LYSANDER Amin ! Să se-mplinească ruga ta ! Şi viaţa să-mi sfîrş£sc de voi trăda. 1 LYSANDER Doar cinstea mea îi dă imbold vorbirii. nani Nici primejdie. să ştii. Şi-apoi plecaţi să vă-mpliniţi menirea. nu mint. Am spus că inima-mi de-a ta-i legată..-n frunzişu-nmiresmat. Somnul cald să-i Înfăşoare. nani. Să-mi îngînaţi un cîntec pîn-adorm. un suflet amîndoi.. Somnul cald să~i înfăşoare. în veci iubirea e tîlmaci iubirii. privighetoare. Un pat. Te rog cu stăruinţa Cum îi îndeamnă buna-cuviinţă Pe-o fată şi-un flăcău ca să se poarte? întinde-ţi aşternutul mai departe. Melci cu casa la spinare. mi se pare*." HERMIA Să fie precum vrei! Aşterne-ţi pat. Te rog. Dă-mi voie lîngă tine să mă-ntind. » HEKMIA Cimilituri gingaş meşteşugite! Dar n-aş putea nicicînd să cred. Voi să ucideţi viermele din muguri. Cărăbuşi.. Zînele cîntă'î Voi. privighetoare. nani. Că prea cu jale cîntă cînd ne vede. sau altă fiară Ce-nainte-o să-ţi răsară Ţie-ndată o să-ţi pară Că-i frumos din caleafară. Tigru.) LYSANDER Ai ostenit de drum. Cu bine ! HERMIA ..

Cine doarme-aici. mai crud ca fiara din pădure. Să-i aprind cu-această floare Dragostea mistuitoare. Lysander! Mă auzi ? Eşti viu ? Răspunde ! LYSANDER . Intră Demetrius şi Helena alergînd. Lîngă tine să se culce. şi elm-a bruftuit. tiihare. Aha ! Craiul meu aşa-mi spunea.. De cum plec. Cum pot.) HELENA Ucide-mă. Linişte şi beznă oarbă. O. Să cred că-s tot ca dînsa de frumoasă. că am atins desăvîrşirea. nu ! sînt slută ca o lighioană.. : 'ÎTe voi fereca. Hermia. o să-ţi găseşti năpasta ! (Iese... E mort ? Sau doarme ? Nu văd strop de sînge. (Iese. ' " '. Lysander. am ostenit . Eu mă duc să-mi caut domnul. N-a-ndrăznit... Eu l-am rugat. Cu spada asta moartea-i dau în dar ! HELENA" Te rog... Nu lacrime le dete strălucire. o iau la goană. Acum.. Ce văd ? Lysander ? Inima se frînge. Pururea cu-aceasţă floare.Urarea ta aş vrea s-o-mpart cu tine ! (Amîndoi adorm. Pe flăcău nu l-am găsit.) HELENA Am alergat în van.. Cînd fiarele mă văd. Fii fericit ! LYSANDER Ba-mi pare rău de timpul irosit In preajma ei. nu vorbi aşa ! Ce-ţi pasă că-i e dragă draga ta ? Ei numai tu-i eşti drag..-n ochii tăi mi-arată Poveşti cum n-au fost scrise niciodată.. Nu Hermia mi-e dragă.) PUCK Codru-ntreg l-am răscolit. Oiice rodire vremea ei şiaşteaptă : Aşa nici mintea mea nu era coaptă. (trezindu-se) Prin foc merg pentru tine orişiunde.. Şi gîndul meu îmi spune răspicat Că tu frumoasă eşti.să-i cer în preajmă să mă-ndure ? M-ai îndemnat. copilă. Nu. dar nu mai alerga ! DEMETRIUS Te du. în bezna asta ! DEMETRIUS De nu rămîi.duîce . însă spune. în iarbă ? Strai atenian. ce fericită eşti ! Iubirea chemi cu ochii tăi cereşti... : . ' Somnul n-D să mai îmbie Geana ta pînă-n vecie. să-ţi fugă somnul . Prin pieptu-ţi diafan zăresc — minune ! —: Cum inima îţi bate. Şi ca-ntr-o carte. oglindă mincinoasă. Eu mult mai des am lacrimi în privire. iată. Deci lui. cu-adevărat. C-o alungi pe biata fată ... Helenei îi închin iubireantreagă ! Cum să nu schimbi un corb pe-o hulubiţă % Dar gîndu-ndrumă-a omului voinţă . Voinţei călăuză-i e gîndirea . Intră Puck.. nu mai umbla în urma mea 1 HELENA Nu mă lăsa aici. Demetrius pe unde-i ? Ce tîlhar ! . .. Ea acolo'doarme.

) ACTUL in SCENA 1 AU colţ al pădurii. trebuie să ne gîndim binei Să aducem. La dracu ! Asemenea treabă o să le sperie. ce vis ! Vai. tremur. Gutuie !.... GUTUIE . Cu-o fată alungată de iubit Nu te-ai purtat precum s-a cuvenit.. puterea ta deplină Helenei fă-o scut şi i-l închină ! (iese. FUNDULEA Da' de unde ! Ştiu eu un şiretlic.. aşa.. De inimă un şarpe m-a muşcat. vorbeşte ! Vai.. inimă. o să jucăm piesa. Fundulea. un leu. Ce ai de spus ? BOTIŞOR."..lasă. mie. ţesătorul. ci sînt Fundulea. Lysander. Te vor urî cu toţi — eu..'' . FUNDULEA Băieţi. Doamne păzeşte. mai pune două . cînd s-o ter^' mina piesa. ca să iasă toate bine» Scrieţi-mi un prolog. da. ca şi cum am fi în faţa ducelui. Şi doamnele nu pot îndura aşa ceva... Lasă ! In cale Hermia nicicînd să-mi iasă !. Pyram trebuie să scoată o sabie şi să se înjunghie. care-l fac pe Pyram. La urmă te cuprinde-o mare greaţă. fâlosule ? . Te porţi urît. Botişor şi Stibfirelu. FUNDULEA •. ceva niaipomenit! SUBŢIRELU Eu zic să lăsăm chestia asta la urmă de tot. spaima neagră simt cum mă zdrobeşte ! Plec să te caut. Tu surîdeai privindul nemişcat. BOTIŞOR Dar. (Iese. Gustînd numai cofeturi şi dulceaţă. Cei care-o erezie părăsesc Mai aprig decît toţi o duşmănesc. Ce vrei. nu e de-ajuns Că el dispreţu-amar nu şi-a ascuns? Cuvinte bune nu mi-a spus deloc. (Iese. Să-ndur acum bătaia ta de joc ? îţi rîzi de mine. Titania doarme. şi scrieţi în prologul vostru că spadele astea nu ne pricinuiesc nici un rău şi că Pyram nu se omoară de-adevăratelea. Intră Gutuie. Ah. ajutor ! Pe sîn se urcă-un şarpe-ngrozitor ! Ucide-l.. totu-i de prisos.. n-or să se sperie doamnele|! SUBŢIRELU Ba.... să fie opt şi opt. Deci. şi a plecat ? Dar.. Blîndii. îţi rîzi de mine. Lysander ! Unde eşti ? ! Cum ? Nu răspunde £ Ce ? M-a lăsat. Nu mai eşti aci ! Pe tine sau mormîntu-mi voi găsi. : Hai să facem prologul : o să fie scris o dată în şase şi o dată în opt versuri *.. Nu.HELENA De mine rîdeţi toţi necontenit.. Hermia. fie-ţi milă. Flaut.. ce ziceţi : de leu. Pajiştea asta o să fie scena. GUTUIE Toţi în păr ! Aici e un loc grozav pentru repetiţie. dar. tare mi-e teamă că or să se sperie.. Pe tine. Cu ce... mai ales..comedia asta. oare. spuneţi-le că eu. Eu am crezut. ca pe-un eres.. N-aş fi crezut. printre doamne.) LYSANDER Pe Hermia nu a văzut-o. HERMIA (trezindu-se) Lysander ! Ajutori Vai. Şi ca să vă creadă toată lumea.FUNDULEA GUTUIE FUNDULEA Sînt unele lucruri în. ăsta . deşi ochii i-am deschis. nu sînt Pyram. Ruşine ! Adio.) .. Tu... a lui Pyram şl a Thisbeii care n-au să placă.. drept să vă spun.. FUNDULEA S-a strîns toată lumea ? !■■-. Mai întîi de toate. Asta o să-i liniştească de-a binelea. ţi-am greşit ? Nu e de-ajuns că el.... unde ? în numele iubirilor. că eşti mai omenos. mărăcinişurile de colo vor fi culisele ..

... Dar. Pyram! Thisbea. BLÎNDU FUNDULEA ~ N-o să putem aduce un zid acolo. Aşa-i şi răsuflarea-ţi. BLÎNDU JSF-o să fie lună cînd o să jucăm piesa ? f FUNDULEA Un calendar ! Un calendar ! Uitaţi-vă v în almanah î Căutaţi Luna ! Căutaţi Luna ! GUTUIE Da.. Şi să lase să i se vadă jumătate din obraz prin ceafa leului. GUTUIE Vorbeşte.. că Pyram şi This-. pe lună. sau cu tencuială şi o să pară un zid sadea. atunci e de-ajuns să lăsaţi deschisă o fereastră} luna o să se vadă pe fereastră. o să vină unul cu o crosnie de mărăcini şi cu uri fanar şi să spună că el are atenţia să fie persoana Lunii. (Iese) . „vă cer" sau „vă rog" sau „vă doresc să nu vă fie frică. ca toţi ăilalţi". fiecare cum îi vine rîndul. nu ştiu cum o să aducem Luna într-o cameră. îi voi privi4 Iar. Ştiţi. Thisbea.. Şi după ce termini ce ai de spus.' aşezaţi-Vă copii ai mamelor voastre ! Să repetăm rolurile. GUTUIE Da.. Şi aşa. Fundulea ? Oricine poate să joace rolul zidului. Şi atunci' să-şi spună numele şi să recunoască pe faţă că e Blîndu. tîmplaruL GUTUIE Bine. miresme !. Dacă aţi crede că eu sînt leu. O să trebuiască să se exprime chiar el cu vreo cîteva cuvinte. beea îşi vorbeau prin crăpătura unui zid. Tu ce zici. fi-voi şi actor.. la nevoie.. pentru leu: FUNDULEA Da. Aici. Pyrani.. Şi pe urmă să-şî resfire degetele. > (Intră Puck — nevăzut.. .. ■ ■ Dacă o putem face şi p-asta.. Dar mai e o chestie : trebuie să aducem şi un zid în cameră.) PUCK Ce gugumani fac hărmălaia asta.) PUCK Cel mai ciudat Pyram jucat cîndva. trebuie să spunem cum îl cheamă pe ăl care face pe leul. uite-aşa.urcă dulci miresme. FUNDULEA" Păi. intri în tufişul ăsta. nici pomeneală ! Sînt om. ar fi vai şi-amar de viaţa mea.' începe tu.. ■ :'■ ■■ ■ GUTUIE :: : . că Pyram şi Thisbeea se-ntîlnesc noaptea. ■'■••• ■«8 zitor ! Că nu-i pe pămînt o fiară mai grozavă decît leul îrt carne şi oase.. Mă-ntorc . Trebuie să ne mai gîndim. PYRAM . Aşteapt-o clipă.. GUTUIE PYRAM Miresme.e un lucru îngro1 Adică un sonet. totul merge strună !: Hai. BOTIŞOR înseamnă că mai e nevoie de un prolog. şi Pyram şi Thisbeea or să poată să-şi vorbească în şoaptă. ce aud ? Un glas. ca prin crăpătura unui zid. Pentru că aşa spune povestea. Ceva care să sune cam aşa : „Doamnelor 1" sau „Frumoaselor doamne". . lingă culcuşul doamnei noastre ? Cum. Răspund de viaţa voastră cu a mea. doar. joacă teatru ? Ah. Nu. vino în faţă!' \ Din flori. draga mea. (Iese. urcă dulci miasme.o să fie lună. să nu tremuraţi. aşa să facem. o. mă duc să văd ce s-o-ntîmpla.. N-are decît să se mînjească cu puţin ipsos sau cu humă.. în odaia dumnealor. Dar mai sînt două lucruri tare grele : mai întîi.

fermecat îţi jură Că te iubeşte mult. Urs fără cap.) FUNDULEA Ce să vezi ? Un cap de măgar. TITANIA O. Vedeţi. -. Mai rumen decît roga ce creşte glorios.. mormăi. dacă pot.n. : PUNDULEA . să fugim ! Ajutor ! . Sar. (antă. .mormînt la Nenea voi mtfrge să te caut. • Ia sufletu-mi silit de-a tale haruri.) PUCK Vin după voi.. ard-r-pe rînd. Şi sprintenul scatiu. .-. credincios. Trebuie să pricepi că a plecat iloar să vadă ce-i cu glasul ăla pe care l-â auzit. GUTUIE Îngrozitor ! Nemaipomenit! Sîntem vrăjiţi ! Oameni buni..: -. Pyram. porc. mă pricep şi Ia glume. ia drept vorbind. şi atîta tot ?. e rînduî tău acum.) -. mai cîntă încă ! Auzul meu iubeşte cîntu-acesta. că nu prea aveţi de" ce xnă iubi. Fundulea. . zeii cu tine ! Te-ai schimbai de tot! . o Thisbea. Din prima clipă. .] Gal. E rândul tău. peste măsură. Fundulea. .. Trăpaş ce-aleargă iute şi-i purta3. la joc să vă-mboldesc. urs. Trebuie să intri cînd zice ea „. .. desigur.) Ce înger mă trezeşte dintre flori ? FUNDULEA (Cîntă. şi se întoarce îndată. asta vezi 1 (Intră Gutuie. sau porc.FUNDULEA Le-am ghicit şmecheria ! Vor să mă facă măgar. flacără arzînd.) THISBE Trăpaş ce-aleargă iute şi-i pururi credincios. (Trezindu-se. cum le-ai schimbat ! Ce văd pe umerii tăi ? (lese. Ce i-o fi apucat ? De ce fug ? Vor să-mi tragă o păcăleală. latru. la Ninus \ măi omule ! Dar nu trebuia să spui acum chestia asta. Ia drept Vorbîn3.e. vino. (Iese. îţi spui tot rolul dintr-o dată . trebuie să vorbesc eu GUTUIE '■■ ■ . •. meşter cîntăreţ. să să vadă ei că nu mi-e frică deloc.THISBE Acum.şi-i pururi credincios" ! (Intră Puck şi Fundulca care ave pe umeri un cap de irţăgar.. prin glodăraie. tu. sau vîl vă taie. Cel mai zglobiu din tineri. FUNDULEA Mi se pare.. sau cîine ciobănesc..) . Dar eu nu vreau să plec deaici..) Mierloiul negru şi glumeţ Cu ciocul lui gălbiu./. Şi sturzul. Păcat că nu găsesc nişte vecini inimoşi să-i împace. Chiar la. TITANIA .. albi crini porţi pe obraz.:... THISBE Strălucitor Pyramus. Prin grohotiş. GUTUIE La mormînt. cine ar vrea s5-§I pună' jnintea cu o pasăre atît de neghioabă ? Cine să se apuce să tăgăduiască spusele cuiva care nu ştie să spună decît „cu-cu". ■■:. anul 2000 î. cîine.) Rege legendar aî Asirfei (aprox. cioeîrlii. E un răspuns pe care i-h dai mai tîrziu lui Pyram. (Fug toţi.. grohăi. PYEAM De-aş fi frumos.7 . Făptura ta vrăjitu-mi-a privirea... . iubirea şi mintea nu prea duc azi casă bună. aş fi numai al tău.. Dar ce bărbat ar îndrăzni.) GUTUIE Zeii cu tine. grauri.■ ? Sigur că da. Dar. şi tot. şi pace ! O să mă plimb încoace şi încolo. ...) Şi vrăbii.. Şi cucul cîntă-aeu. prin ghimpi. doamnă.). Voi fi sau cal. M BOTIŞOE O.. să mă sperie.-.:. Să-i spună-n faţă nul t Pentru că. macabeu viteaz. şi replicile.. (Se întoarce Botişor. şi o să încep să cînt.>>|> (Iese. muritor frumos.

am avut prilejul să cunosc bine răbdarea dumneavoastră.dacă e vorba. Dansaţi în faţa lui şi ţopăiţi. TITANI A "? Nu vei pleca din codrul cel silhui. Veniţi. Vă închinaţi. şi e vară. . torţe mici să plămădiţi. 50 FUNDULEA Vă rog să transmiteţi salutările mele doamnei Păstaie. supuse să îi fiţi.. (Către o altă zînă) : Numele dumneavoastră. Văr rog. aş vrea să vă cunosc mai îndeaproape. Din ceară. Ce-ţi vor aduce din £idînc ele mare Grămezi de aur şi mărgăritare Vor îngîna în şoaptă!dulci cîntări Cînd vei dormi în aşternut de flori. însă.. domnişoară ! 51 Ş TREIA ZÎNA' Bob-de -muştar. nici vorbă că aş fi destul de înţelept ca să mă folosesc de o asemenea înţelepciune.. Vă asigur că bunătatea dumneavoastră mi-a dat lacrimi în ochi. ştiu să ies din pădurea asta. Pe dumneavoastră cum vă cheamă.-Cu-aripi de fluturi ochii să-i umbriţi. Oricum. precît eşti de frumos ! FUNDULEA Nu. rm prea sini nici una nici alta. cu mine vei rămîne. pe dumneavoastră o să vă chem în ajutor. domnişoară ? ■ A DOUA ZMA Măzăriche. Sînt duh de stirpe-naltă . Ci lîngă mine-n veci o să rămîi. Şi te iubesc . Mărire ! FUNDULEA Vă mulţumesc din inimă măriilor-voastre. Să-i lumineze paşii lui slăviţi. De tot ce-i pămîntesţ te-oi dezlega^ Un duh să fii zburînd în preajma mea.) PRIMA ZÎNA Supus mă-nchin ! A DOUA ZÎNĂ Şi eix ! A TREIA ZÎNA Şi eu ! A PATRA ZÎNA Şi eu ! . altă zînă) . Cînd luna se strecoară prin răchiţi. (Către . care e numele domniilor-voastre ? PRIMA ZÎNA Fir-de-păianjen. Doresc să vă cunosc mai îndeaproape. Dar dacă aş avea 8estulă înţelepciune să. TITANIA Eşti înfelept. tatăl dumneavoastră. Furaţi şi mierea harnicei albine..-. Te vor sluji mulţimile de zîne. . am o ţară In care-i pui'itri soare.' FUNDULEA Stimată domnişoară Bob-de-muştar.cu-acest domn. vă rog frumos. TITANIA . zîne.. mama domniei-voastre şi domnului Harac.cuviincioase. Culegeţi fragi şi mure şi smochine Şi struguri cu lucire de rubine. Fir-de-păianjfen. stimată domnişoară Fir-depăianjen.. Domnişoară Măzăriche. TÎTANIA Să fiţi. Să strmgeţi licuricii auriţi. Măzăriche. Bob-de-muştar şi Fluturaş ! Veniţi ! (Intră pairii. FUNDULEA Aş fi fericit să leg o prietenie mai strînsă cu dom-nia-voastră. domnişoară Bob-de-muştar. dacă o să mă tai la un deget. PRIMA ZÎNA Mărire muritorule ! A DOUA ZÎNA Mărire ! A TREIA ZÎNA Mărire ! A PATRA ZÎNA . Uriaşul acela mi şel pe care-l cheamă Antrieot a înghiţit o sumedenie d^ rude de-ale domnieivoastre..

DEMETRIUS Ba eu sînt mort . (3 ceată de cîrpaci.Petreceţi-l acolo. o va vedea îndată.) Era în ceată-un sluj:. -■■Să văd pămîntul despicat în două. . Şi se reped de parcă îşi dau duhul Şi mătură cu-aripa lor văzduhul. vedeţi. şi-atît . . dormea şi biata fată . DEMETRIUS De ce m'-alungi.. Cînd ş-o trezi. Intră Obercm. somn adine. în umbrar. se prăvălesc cu toţi grămadă. Jelind o biată fată înşelată. Şi-astfel s-a petrecut : cînd s-a trezit. chemînd într-ajutor Atena şi întregul ei popor. de derbedei. Loveşte şi în mine ! Nici Soarelui nu-i dragă dalba.. zi. dintre cei Care-au umplut magherniţele-Atenei. şi-al minţii sale ?■ (Intră Ptick Dar. Ce-abia-şi cîştigă traiul. Ai lui. Ce veşti miaduci din codrul cel vrăjit ? ■ PUCK Stăpîna de-un pocit s-a-ndrăgostit. (Intră Demetrhis şi Herman. Tu l-ai răpus. OBERON : S-o fi trezit Titania din somn ? ' v? Şi cine i-a ieşit îatîi în cale. O mînecă le fură. Prin miezul lui cum trece luna nouă. Crăiasa de-un măgar s-a-ndrăgostit. (Ies. . socot. Precum un stol de gîşte sau sitari Ce-i simt în preajma lor pe păsărari. e chiar el. Aşa cum el pe mine mă-nd-răgi.'■. dar. precum un cîrd de ciori Ce văd cum vine-un pîlc de vînători. I-alerg din urmă. La fugă-au rupt-o-n cea mai mare grabă. Ca să repete-o piesă. Că-s încolţiţi de duşmani li se pare. Cînd în tufiş intră pentru o clipă. Şi numele-ţi e-acum cu sînge scris. HERMIA Te cert... Aşa-i petrec prin codru-n lunecos.. Sau. Urlînd avan. Purtaţi-l lin . Iar mărăcinii haina le-o sfîşie. ce cumplit mă tem. fără să mă vadă. PUCK Pe fată-o ştiu. precum ţi-am dat poruncă ? 52 PUCK Da. în pripă. OBERON % Frumos s-a potrivit. plîiig florile amar. Cînd ea dormea în tihnă. Lăsîndu-l pe Pyram cel preafrumos. Poate doarme încă.. cum n-am crezut. Şi-n ochii pironiţi şi fără vlagă. (Cum cred eu. Că tu mi-ai dat temei să te blestem. Ei fug.. I-am pus pe trunchi o ţeastă de măgar.' Dar •cu flăcău-acela ce-ai făcut ? L-ai fermecat. îngroziţi prea tare. dar pe băiat de fel. "' Să cred că-n somn m-a părăsit ? Nu pot ! Mai vrednic de crezare-ar fi.. Dar lîngă el. Cînd plînge ea. mai curînd..) SCENA 2 Un alt colţ al pădurii. nici o grijă. Lîngă umbrarul ei ascuns şi sfînt. vine solul meu poznaş. o tichie. Cam slabi cu duhul. fiinţa mea întreagă E sfârtecată de cruzimea ta . • .. citesc pe-al tău obraz. S-o joace'VW la nunta lui Theseu. Izbindu-l crunt pe frate-su-n amiaz. Şi cînd în scenă se întoarse iar. S-au adunat în marginea poienii.. Privirea lunii-mi pare-nlăcrimată. văzîndu-l cu aşa podoabă. Ce îl juca în piesă pe Pyram . ' -•' ' Al inimii stăpîn. Că pe Lysander dacă l-ai ucis. iată. s-adoarmă-ndată. Am folosit prilejul şi. cînd ard de dorul tău ? Doar c-un duşman te porţi atît de rău. un guguman.) OBERON Stai lîngă mine ! Uite.

' Cuvintele ce-n plîns se plămădesc Spun adevărul .. şi trădare ţ De-şi ţine unul credincios cuvîntul.. fugi ca vîntul. . Deci. Un glob strălucitor pe-naltul cer. Chiar dacă el ar fi sau nu în viaţă. o. Unde-i Helena. 1 OBERON Aleargă. Statornica iubire-n necredinţă. marş de-aci ! De oameni fii de-a pururea uitat ! Deci.. PUCK Aşa vrea soarta-atotcîrmuitoare. află-ndată.. Demetrius. rămîi o stea.. Cu farmece s-o chemi degrabă-aei... Leacul doar la dînsa-l cată ! (Se întoarce Puck. Ai findrăznit să îl loveşti aşa ? Ce faptă de viteaz ! Năpîrca.' Eu.. nici niM mort. Aştept .: (Intră Lysander şi Helena...) OBERON Floare. ucigaşa mea. Suspine grele sîngele-i îngheaţă. lipsit de iscusinţă.U Tu. pe cîte ştiu. Nu are-o limbă-atît de-nveninată. vorba-i prea uşoară.' Şi cum să-mi tălmăceşti. Nu i-am atins un fir de păr măcar ! Dealtminteri. Cuvîntul care-i singuru-adevăr ? HELENA Minciuni ! Cucernică. (Iese. Cînd adevărul pe-adevăr omoară ! Juri Hermiei iubire ne-ntreruptă ? Spui vorbe grele. spăşit. spune-mi : dacă nu dormea.-n răspăr.) PUCK Crai al cetei de pitici. Şi-ai preschimbat. aşa. că poate-n sfînta lui risipă.) OBERON Vai.. Vezi că nimic n-ai pus în terezie. pe el îl voi vrăji. (Se culcă. dă-mi-l înapoi ! DEMETRIUS Aş vrea să-i zvîiiu stârvul la copoi! HERMIA îmi pierd răbdarea ce s-ar cuveni S-o aibă-o fată. l-ai ucis ! Dar spune-adevărat : Ai milă. grozave întîmplări ! Cel pe care l-am vrăjit Vine-n urma ei. DEMETRIUS Nu-s vinovat ! Te mînii în zadar !. E Helena-n preajmă-aici V Tii. iată. fac haz Cînd se-ntîmplă vreun necaz.. de parcă n-are viaţă.) DEMETRIUS E de prisos să-ncerc să mă aţin Pe urma ei. HERMIA Unde-i Lysander ? Doar atît îţi cer." Mi-e silă ! Plec ! Să nu-mi mai ieşi în faţă. . drăcească luptă . E palidă.' PUCK Vor peţi-o amîndoi î Ce petrecere de soi ! Rîd cu hohote. cînd sarj Săgeata celui mai vînjos tătar. între timp. Pentru setea-ţi necurmată..r De cîntăreşti ce-i spui şi ce-mi sjmi mie. ce-ai făcut ? Ce rău le-ai încurcat ! Văd că pe-un alt flăcău l-ai fermecat . (Iese. în schimb tu ce-mi vei da \ HERMIA Un drept : să pieri pe veci din calea mea.... Javră. DEMETRIUS Şi dacă-ţispun. să mă culc puţin ! Povara întristării mă zdrobeşte Cînd somnul datoria nu-mi plăteşte . LYSANDER. O mie-n schimb îşi calcă legămîntul.) LYSANDER Cum crezi că rîd cînd jur că te iubesc ? Batjocura şi plînsul nu se-mpacă . . preafrumoasa fată . floare-nsîngerată De-a lui Cupidon săgeată Ochii farmecă-i pe dată ! Şi să-i pară dalba fată Căi o stea care-şi arată Strălucirea fără pată. Va poposi şi lîngă mine-o clipă. plînsul mă îneacă. n-o să mă-ntreacă-n zbor. Credinţa pune-n cumpeni. Proşti sînt bieţii muritori ! OBERON Fac o larmă ! Vor ajunge Somnul celuilalt s-alunge. PUCK Alerg. spune-mi că e viu. HERMIA -•«:/'•■ " Te rog din suflet..

.. LYSANDER Demetrius.. atît cît i-ai răpit. iad ! O..>: .? HELENA Deci Hermia s-a înţeles cu ei ! Au uneltit să-şi bată joc tustrei De cea mai obidită din femei. LYSANDER Demetrius pe ea o îndrăgeşte ! / DEMETRIUS (deşteptîndu-se) Helena ! Zînă ! Chip dumnezeiesc ! Cu ce pot ochii să-ţi asemuiesc . Auzului întors-ai întreit. Dă voie gurii mele să-ţi sărute Pecetea frumuseţii ne-ntrecute ! HELENA O.. Spre tine.. ştiu şi eu. pasămite . cu-ndemînarea unor zîne. Cum rîdeţi voi acum de-obida mea. vlaga ochilor o sorbi. de-o laşi. { Pe Hermia păstreaz-o . pribeagă. HERMIA Nu cred ce-mi spui. Ea. Ţi-o las. negreşit. Noi tainele mereu le-am împărţit." . eşti necinstit şi rău : Că Hermia ţi-e dragă. spre Helena mea cea dragă.Ţi-s buzele cireşe pîrguite. Obrajii mei în lacrimi să-i scăldaţi ? Un om de neam nieieînd n-ar cuteza Să rîdă de durerea altcuiva. beznă. Cînd inima v-o ştiu mocnind de ură... nu o defăima ! Să ri-o plăteşti prea scump. cu-acelaşi glas. Şi inima-mi se-ntoarce azi. .. chinuri grele ! Văd prea bine Că v-aţi legat să faceţi haz de mine. Cum de-ai lăsat-o astfel pe draga ta ? LYSANDER Cum să rămân ? Iubirea mă gonea. Şedeam pe-aceeaşi pernă amîndouă.. Privirii.. Şi-acum vă-ntreceţi să mă umiliţi. Şi neaua de pe Taurus îmi pare Mai neagră decît penele de ţarcă. Ispravă-i asta." De dragul Hermiei vă învrăjbiţi. Şi-aicea va rămîne. precît se pare . Cîntam acelaşi cînt. Aceeaşi floare dalbă pe gherghef. LYSANDER . Urechea mea. Şi toate aceste cercuii de văpăi. 58 Nu vi-i de-ajuns că mă urîţi cumplit ? Acuma şi-n batjocuri v-aţi unit ? Vi-i chipul omenesc... • Nu-i aşa.? HERMIA Dar ce iubire te-a-ndemnat să pleci ? LYSANDER Helena e iubirea mea pe veci.. Nu am nici un temei. DEMETRIUS Nu-mi ştii credinţa. Ce-aşteaptă o-nfocată sărutare. mi-e cugetul curat. iată : scumpa ta iubită vine ! (Intră Hermia. De ee-ţi porţi căti-e mine paşii tăi ? De ce te las ? Nu înţeles-ai încă ? Mă-ndeamnă ura ce ţi-o port. Nu bieţii ochi încoace m-au purtat.. :.. ţi-s vorbele deşarte ! DEMETRIUS . întrece-n frumuseţea ei deplină Luceferii cu ochii de lumină.. .. Sporind podoaba nopţii înstelate. De-aceea-ţi jur.. Şi ne-am legat surori. vrăjmaşă mi te-arăţi ! De ce-ai urzit cu oamenii aceştia Să-mi faceţi parte numai de batjocuri ?. faptă de bărbaţi. Hermia.. O.Orb fost-am cînd iubire i-am jurat. ochii orbi . mai mîndră-i decît toate. HELENA Acum. adîncă. ţi-o las ţie ! Iubirea mea s-a stins pentru vecie. te-a aflat... Şi-n schimb îţi cer atîta doar : fă-mi parte De dragostea Helenei pîn' la moarte ! : ■ " ■ '■'■■■ ■ >■ -HELENA: ::. Lysander. deci... De parcă . eşti mai necugetat.) HERMIA Tu.? Mâi tulbure-i cleştarul.. De-aveaţi un dram de bună-cuvimţă. ia seama bine % Dar. O.. Ai uitat acestea ? Prietenia de pe vremea şcolii ? Copilăria cea neprihănită ? Coseam. Mai ageră-i urechea. M-aţi fi scutit de-această umilinţă. -xj Batjocură. in ceasuri lungi Cînd timpul îl certam că-i prea grăbit Să ne despartă. căci o iubeşti cu-adevărat.. Fiindcă mina ta mai albă-i parcă. fiţi la fel de oameni şi-n purtare ! Zadarnic mă slăviţi peste măsură.

. tu mă ponegreşti. iubite ! De n-o ajută rugămintea ei. . ciumă ! Să nu te văd. bună-cuviinţă.. Unindu-te cu cei ce rîd de mine ? Nu-i vrednic de-o prietenă. HELENA Urmează ! Ha ! Prefă-te că eşti triştă. te iubesc ! îţi jur pe viaţa mea Pe care-s gata să mi-o dau în luptă Cu cel ce nu rn-ar crede că mi-eşti dragă. zînă ? De ce vorbeşte astfel cu aceea Pe care o urăşte ? Şi Lysander De ce s-a lepădat de-a ta iubire Şi inima mi-o dete mie-n dar ? Nu tu i-ai pus la cale pe-am îndoi ? De nu m-alintă soarta. • HERMIA. Şi leacu-i despărţirea.' Helena. frumoasa mea Helena ! Mă iartă. De cine fost-a învăţat să-mi spună Minune fără preţ. de-o fată ! Te poate osîndi orice femeie.. Şi strîmbă-te la mine cînd mă-ntorc î Clipiţi din ochi şi rîdeţi pe ascuns ! Desigur. vino.. Nu rîd de tine .hr- -•-•• '<■ ■. Unite-n despărţirea lor. glas şi suflet Aveau aceiaşi trup. HELENA Dar pe Lysander cine l-a-ndemnat Să-mi laude în rîs obrajii..... greţoasă doftor: ie HERMIA . HERMIA Mă miră vorba asta pătimaşă. nu de rîs. îmi ţin cuvîntul datj DEMETRIUS . Dacă-aţi avea măcar un dram dej milă. ochii ? Demetrius.' •' ■' Unde vrei s-ajungi. De bunătate. DEMETRIUS jigni aşa. ca tine. viaţa mea. cuget."> . încoronate ele acelaşi coif. Şi n-am. Ca două scuturi pe aceeaşi stemă. O inimă aveam. toată lumea se va-ntrece Să laude frumosul vostru joc. Dar nici nu se clinteşte. HERMIA Nu te-nţeleg ! Nu ştiu ce vrei să spui. arăpoaico ! DEMETRIUS - Nu ! N-ai teamă ! EH se preface cum c-ar vrea să-l laşi. Aşa crescut-am. te azvîrlu ca pe-un şarpe ! HEHMIA De ce eşti rău ? Ce te-a sehimbat Iubitul meu ? LYSANDER Iubitul tău ? Piei. Lysander ? LYSANDER în lături. în două trupuri. Şi dragostea mea nu e răsplătită. Precum două cireşe-ngemănate. N-aţi face-o ţintă-a glumelor dijn mine.mînă. Deşi doar eu îovită-s dintre toate. Cu sila îl învăţ cum să se poarte ! LYSANDER Ameninţarea ta n-are putere Mai mult ca rugămintea ei firavă.' ! f-. cel'alt iubit al tău (Ce pîn-acum mă alunga cu silă). zeiţă.. de-i aşa. Adio ! Plec ! Greşeala e şi-a me[i. şi fă-mi dovada ! DEMETRIUS Hai. poate moartea. LYSANDEH Demetrius. Ca două boabe pe un singur lujer . Prea-i blajin ! LYSANDER Dă-mi drumul ! Pocitanie ! Scai Altminteri.Glumeşti ? HELENA k Ştii bine că glumiţi cil toţii. parte de iubire. DEMETRIUS îţi jur că te iubesc mai mult ca el ! LYSANDER HaL. LYSANDER Opreşte-te. nici norocul. E pricină de milă. iubirea mea ! Grozav ! HELENA HERMIA N-o. iute L. Şi vrei să rupi această legătură.mai .

Az'noapte mă iubeai! Şi. Fricoasă sînt. chiar dacă rîdeţi» Să n-o lăsaţi cumva să mă lovească. Şi nu ţi-am căşunat vreun rău . M-a izgonit. aşa cum se cuvine Să fie-o fată . Mă-ntorc cu nebunia mean cetate Şi nu mai vin nicicînd în urma voastră. iubitul mşu ? Nu mai sînt Hermia ? Nu eşti Sînt tot aşa frumoasă ca pe vrejmuri. HERMIA Vai ! (Helenei:) Ticăloasa ! Vîerme-ascuns in floare fTu. E-adevărat. De-ndată el plecă pe urma ta . în codru. Şi tainele ţi le-am păstrat cu grijă. mi-a spus că mă ucide. HERMIA HELENA .-!' naltă. Hermia. Şi-acum. Ce. zici ? Prăjină-nzorzonătă ! Sînt mică. tot az'j: ! Mîţă ! aşa. LYSANDER Nu-ţi face rău. S-a tot fălit cu înălţimea ei Şi-astfel în ochii M a câştigat. HELENA O. HERMIA Cui ? Lui Lysander ? HELENA Lui Demetrius. vă rog. LYSAND'ER Dar cum ? Vrei s-o lovesc. Din dragoste. pleacă ! Cine te mai ţine-n loc ? O inimă ce-o las. zei ! Nu-i doar o glumă ? LYSANDER Ba-i adevăr ! Şl nu mai vreau să-mi ieşi vreodată-n cale' Deci lasă şi-ndoială şi nădejde . sau sj-o ucid ? Chiar de-o urăsc. Tot nu-i pot ţine piept ! HERMIA Mai mică ? Iarăşi S HELENA O. Nu ţi-e ruşine ! Nu roşeşti deloc ? Ruşine ! Prefăcuto ! Pfui ! Paiaţă ! HERMIA Paiaţă ? Pentru ce ? Aha ! Pricep i Ea. Deşi e mică. eu l-am urmat pe el. Vedeţi cît sînt de proastă şi de slabă. HERMIA Ce rău mai crîncen poate fi ca i|ra ? Să mă urăşti ? De ce.că-i ţii partea. domnilor. te-ai furişat Şi mi-ai furat iubitul ! Tu ! HELENA Frumos ! De ce mă faci să-ţi spun cuvinte grele ?. de mă lăsaţi să plec în pace. M-ai părăsit l E-adevărat ? O. Heiena. domnule. HELENA O. Şi o iubesc pe draga mea Helena.. iubirea Pe care lui Demetrius i-o port M-a-mpins să-i spun că vii aici.? Nu sînt chiar atît de mică Incit să nu ajung să-ţi zgîrii ochii. pasămite. La şcoală se purta precum o vulpe. hoaţă de iubiri. neputincioasă. de ce mă urgiseşti ? Ştii doar că te-am iubit întotdeauna. Hai. mea ! N^ai teamă J DEMETRIUS Nu.. eu măruntă . iei nopţi «Se varft Eu nu smt rea şi nu ştiu să mă bat. cu toate. n-o lăsaţi să dea ! Să ştiţi : chiar dacă dînsa e mai mică. crezi c-atît de sus te-ai ridicat Doar pentru că-s aşa de mărunţică ? Sînt mică.-i tare-afurlsită HERMIA Iar. la minie-i rea şi e vicleană. că-ţi arăt eu . mică ? Numai mică ştii să zici ? Cum de-nduraţi să mă hulească-ntr-una ? Stai. Te ţine-n loc o legătură slabă.Să-l iscăleşti aşa cum cere legea . nu-i glumă : te urăsc. nu pot să-i fac |un rău.

Prieteni credincioşi pînă la moarte. Ia glasul lui Lysander.) HERMIA Sînt QBERON uluită. Schimbînd în aur şi în nestemate ' Foşnirea verde-a undelor sărate. Şi-ntr-un-a depărtează-i pe cei doi... dacă vrei Măcar în gînd s-o îndrăgeşti cumva. ha:i. Deschide zarea poarta-i de mărgean. Vor crede toţi. LYSANDER Acum nu mă mai ţine . în van vor încerca Să se găsească-n bezna asta grea. Pîn' ce-o veni un somn de moarte. Hai.. Fugiră-n gropi. uite ce-ai făcut S Stei. Mai ageră-s. nu ştiu ce să spun. rîu al infernului. Să nu te prindă ziua. în patul lor cu viermi se-ascund pe rînd. cu toate-aceste. Iar eu mă duc . Cei doi vrăjmaşi. în zori. Deci plec în fuga-mar^. OBERON Flăcăii-n luptă vor să se măsoare ■. Si m HERM1A Da. (Iese.) . Cu rîsul celuilalt să rîzi apoi. cînd s-or trezi. Să picuri sucu-acestei buruiene Pe-a' lui Lysander adormite gene. vino. Să legi întregul cer cu pîcle grele. fantomele sinucigaşilor inmor* răscrucile drumurilor şi cele ale înecaţilor erau osîndîta că vreme cte o sută de ani. lung. vraja voi desface Şi-o să pogoare iarăşi sfînta pace. nu mă-ncred în tine I In preajma ta eu nu mă simt prea bine. părelnice-ntîmplări. ghindă ! Ciob î DEMETRIUS Eşti prea-ndatoritor Cu-o fată care te dispreţ uieş-te.. rege peste umbre. în nici un fel î Tu. Dă-i pace ! Nu vorbi despre Heiena. faci doar şotii ! PUCK O. nu fugi ! HKLENA Nu. chiar adineauri Ai dimineţii soli lucirăn zare .' Călcînd sub paşi covorul moale-al ierbii. PUCK Să ne grăbim ! Ai nopţii iuţi balauri Sfîşie norii-n zbor . veseli foarte. în nici un fel Copil legat cu buruieni vrăjite Sâ nu mai creşti deloc. cînd şi eînd Cuvinte-amare-n noapte aruncînd . să vedem Cine-are drept la dragostea Heleneî. C~a fost doar vis. biete oşti rătăcitoare. S-au prins cu noaptea crîncenă tovarăşi. Puck. Pleca-vor spre Atena.t superstiţiilor vremii. Şi astfel nălucirea săi alungi.ţie ! LYSANDER * Fugi. O vei plăti. PUCK . OBERON Plămada noastră-i alta . In tainiţele negre se-ascund iarăşi . Deloc nu zăbovi. mitologia greco-romană. ti. Spre locurile-n care se-ascund cerbii. dar la picioare. Priveşte rodul nepăsării tale ! Cu voie. am greşit. Gonind dihania. Dar nu mi-ai spus că-mi voi cunoaşte Cupă veşmîntul lui atenian ? Aşa era acesta-nveşmîntat! Licoarea deci pe ochi i-am picurat.. Dacă-ndrăzneşţi. cu paşi de plumb . Să nu-i găsească ziua pe pămînt. Ţi-s pumnii mult mai iuţi. la răscruci *. o beznă fă să se coboare. iar tristele năluci Inmormîntate-n valuri. Vor fi iar limpezi ochii lui atunci. (lAisanâer şi Demetrius ies. Să urce Acheronul * pîn' la stele. Pitică ! Sâ nu mai creşti deloc.. Strigoii. Cu-aripi de liliac. grozav s-a potrivit O glumă pîn' la urmă a ieşit. reginei vreau să-i cer Să-mi dea-n siîrşit pe micul scutier . Revarsă raze sfinte peste-ocean. fără voie. Şi nu-i lua apărarea . Dar nu-i nimic . domnişoară. deseori Cu-al dimineţii crai pornesc în zori. fără veste..

peste zări ! Să plec înspre Atena. Să-l pot vedea şi să-l ucid pe loc. vin-odată ! . Intră Lysander. Fricosul ! Tare-i iute de picior ! ÎI fugăresc. binecuvântată zi!. De-or să ia lupta iar de la-nceput. Leac vrăjit Am menit Ochilor de-ndrăgostit.) .) O. lui Lysander scut. Să-i staţi. . fură-mă de-ndat' durerii mele ! (Adoarme. Intră Demetrius.: (Adoarme.. Aici s-aştept atingerea luminii.. Aici am parte numai de ocări. îl alerg necontenit. Intră din nou Puck şi Demetrius. O clipă-arată-ţi zarea ta de foc. vino. Că nu eşti vrednic. pînatunci. ceruri. Puck. -ncoa.-". Şi-o să vedem ! Dar. urmărind glasul. că zorii vin acum. ce pleoapa-nchizi durerii grele. Mînă-i deci încolo. te-ascunzi îp ceaţă Şi nu~ndrăzneşti să mă priveşti îri faţă.. lumină. a şi pierit. Mă culc puţin aci i Dar n-ai tu grijă : mîine vei pieri.. pe tăcute .) r' LYSANDER Mă: cheamă. Tu.. noapte neagră. vino ! Unde eşti ? Hai. O să-i mîn încolo. Aîergf din loc în loc. Aicea. ce mai! Vorbeşte ! Unde fugi ? Din ce tufiş Făeut-ai pentru ţeastă ascunziş ? PUCK Mişelule ! La stele te făleşti Că vrei să lupţi ! Hai.) LYSANDER Demetrius PUCK Fricosule LYSANDER PUCK ! Trufaşule ! Răspunde ! ! Hai. . . haide. • . (Stoarce sucul buruienii pe pleoapele lui Lysandef. vine unul ! (Intră Lysander. O. el fuge mai cu spor. somn.) r» PUCK Hei. '. vino să te mîngîi c-o nuia..) PUCK Numai trei ? Doar atît ? Haide ! Doi ori doi fac cît ? Iaţă-a patra se arată. vino ! Găsim un loc mai bun ! (Lysander iese.. glasul mi-l urmează l în iuptă-arată-mi inima-ţi vitează l (lese. driim bun ? Sînt ostenit.} HERMIA Sînt ostenită cum n-am fost nieicîncL3 Ce rece-i rouă ! Ce tăioşi sînt spinii S Nu pot să mă tîrăsc. Cupidon. stai şi mi te-aratjă.-ncoa. vezi prea bine | DEMETRIUS PMti-vei scump că-ţi rîzi aşa de mine ! Aşteaptă tu. Iar eu mă-nfund în spini. zău de spada mea ! DEMETRIUS Aiermi-erai ? PUCK Hai. (Se culcă şi adoarme.) DEMETRIUS Mişel. toţi ştiu de frica ta. Cînd cred că l-am aflat. o. cu-a lui săgeată. Ha. vino ! nu te-ascunde 1 Puamîna eu pe tine ! Haide. Sfîrtecă pe biata fată ! (Intră din nov Hcrmia. Pe unde eşti ? PUCK. Intră din nou HelenaJ HELENA O.Cînd încolo. ' U DBMETRIUS Daoă-ţi dă mîna. Fricosule.. hai. (Adoarme. . Mi-e pasul fr'înt'.. cînd încoa.. Mă-ntind aci (Se culcă.) PUCK Pe pămînt Dormi adînc. hei. zbori mai iute !! Rîdică-te.

sacul lui cu miere.. Să-i zîmbeşti. FUNDULEA Un. bună domnişoară.S-o zăreşti. Dar lasă. TITANIA FUNDULEA \ ■■ < * ' ** Iubitul meu. Ba. Unde-i domnişoara Bob-demuştar ? BOB-DE-MUŞTAR Aici! FUNDULEA ' Dă-mi mînuţa.iScarpiaă-mă-n creştet. fii bună. domnişoară . parcă aş avea poftă de îîn Un fin bun. domnişoară. Demetrius. ia-ţi armele şi. domnişoară. FUNDULEA TITANIA Sau aş trimite-o zînă să-ţi adueă Alune din cămara veveriţei. (lese Puck. trebuie neapărat să mă scarpin. domnişoară. Şi. domnişoară. Măzariche ? MAZĂRICHE . Helena şi ceilalţi ACTUL IV. Să-ţi împletesc cununi de mărgărit. Oberon îi urmează.. domnişoară. SCENA 1 Tot tn pădure. Ai grijă. Ca în pilde vechi Toţi.omoară bărzăunele ăla cu coapse roşii care stă pe scaietele de colo . mi se pare că mi-a crescut un păr nemaipomenit pe obraz. nu mi-ar strica un tain de ovăz: Nişte ovăz uscat ar fi pe cinste. să nu■ te mfierbinţi prea tare. Partea toţi să şi-o primească Şi zicala ţărănească Mîine-n zori să se-mplinească. ce poate fi mai bu» pe lume ? . fără să fie văzut. Să te sărut cu drag pe obrăjori Urechile frumoase să-ţi alint. Sînt un măgar gingaş. vezi nu ^are cumva să spargi sacul cu miere. Măzăriche ! Unde-i domnişoara Fir-de-păi-airjen ? • ■ FIR-DE-PĂIANJEN AM ! FUNDULEA Domnişoara Fir-de-păianjen. Draga ta Iar să-ţi dea Ochii tăi de-ndrăgostit. Intră Tiiania ?i Fundulea. dacă simt că mă mănîncă obrazul. Ar trebui să mă duc la bărbier.cii. 'Aş mînca mai degrabă un pumn de mazăre. n-ai vrea să guşti ceva % La drept vorbind.. Simt că am o . BOB-DE-MUŞTAR Ce doriţi ? FUNDULEA Nimic. TITANIA ■ '■*' Nu vrei s-auzi un cînt.e-J. bună domnişoară. înmiresmat. fiu vreau să vă mai supăr. iubitul meu ? FUNDULEA ' " " Am o ureche grozavă ! Porunceşte s-aducă vătraiul şi cheia! . şi adu-mi. TITANIA Aşază-te-n acest culcuş de flori. Aici \ FUNDULEA . perechi-perechi. nimic altceva decît s-o ajuţi pe domnişoara Fir-de-păianjen să mă scarpine. lasă reverenţele.. N-aş vrea să te văd toată năclăită-n miere. domnişoară. Flăcăi şi fete se cunună Şi toate-or merge iarăşi strună. zlnele din alai. domnişoară Bob-de-muştar. Te rog.

scoate căpăţîna fermecată De pe grumajii-acestui biet cîrpaci.. Iar ea. dormi. De îndată Ea mi l-a dat şi. 2Îne. Prieteni buni de-<| pururea vom sta. iubite ! Se făcea Că îndrăgisem un măgar urît. s |BERON Hai.) OBERON (arătînău-se) Puck ! Bun venit! Văzut-ai ce se-ntîmplâ ? Mi-e totuşi milă de sminteala ei. cînd ur<fc-va-ntîia stea. gonind ursita rea. Iar globii grei de rouă ce. La nunta lui Theţeus vom juca. Tu. că am învins. ia-i capul de asin». Să-nceap-acum aş vrea un cîntec lin Şi somnul să-i cuprindă pe cei cinei. cînd se va trezi din somn. şi tot astfel Cum iedera-mpresoară trunchiul aspru Al ulmului ! O. ■ŞTANIA Hai în |bor întraripat. Şi rnîine. umilă. Menind de bine slminţia sa. Şi după ce am dojenit-o aspru. Acum. un solrm adînc s-aduci ! |PUCK (La| Fundulea) s Na-ţi capul tont £ ochii tăi năuci. întîlnind-o-n codru |n vreme ce-aduna miresme dulci Să i le dea scîrbavnicei dihănii.-.) sonm. cît îmi eşti de drag ! (Adorm amîndoi. voi risipi Această pîclă ce-i cuprinse ochii. adesea. frunze. Iute. Să poată să se-ntoarcă la Atena Şi toate aceste întîmplări să-i pară Doar amăgirea unor visuri rele. L-am şi trimis în ţara mea vrăjită. Iar mîine. muzică. Dar s-o tămăduim întîi pe ea : Fii din nou precum erai. Plecaţi voi. Puck. ur§ia-vom în tăcere Umbra Shopţii care piere . Vezi din nou precum vedeai. sub geana florilor culese.. Eu am mustrat-o-amarnic. OBERON Da..» |BERON Cîntaţi ! Te rog dfi-mi mîna. Eu i-am cerut copilul. m-a rugat s-o iert. s. însoţit de zîne. auzi. iar eu în braţe te cuprind. A Dianei floare blîndă Floarea lui Amor să-nfrîngă Trezeşte-te din somn. Ca nişte perle se rotesc pe. O. draga meb î Pămîntul adormiil vom legăna . .expoziţie grozavă fee TITANIA (Zînele ies.. Păreau. Că-s lacrimi de durere şi ruşine.. I-mpodobise tîmplele păroase Cu o cunună de suave flori. uite-l ! Doarme ! TITANIA Ce s-a petrecut ? Cît e de hîd ! Mi-e silă să-l privesc ] OBERON Tăcere ! Puck..-n cele patru vînturi! Aşa precum zoreaua-mbrăţişează Frumosul caprifoi . |PUCK Să-î dăŞi zor . Mai adineauri. {Ies. iubita mea ! TITANIA Năpraznic vis. Intră Puck. am certat-o. înfrecînd în zbor Globul lunii călător. ne-mbie Cîntu-ifelt de ciocîrlie. Perechilor acestoip vom da faeî sfinţit.

Lătrat mai viu ca sunetul de corn.. mia si Helena se trezesc şi se scoală în picioare. Genunchi aduşi şi guşă ca de taur. din vîrfu-acelui munte Să ascultăm ce dulce se-ntretaie Lătrat de cîini şi-al lui ecou prelung. Ai să-i auzi. THESEU Ogarii mei se trag din neam spartan. fiica mea aicea doarme . : HIPOLITA ' '. Larma Era nespus de dulce. Rîul. THESEU Nu.. C-am cârmit pînă spre zori j PrintreSbieţii muiitori."" Prin codrii Cretei hăituiam un urs Cu cîini spartani. Eram cîndva cu Hercules şi Cadmus . şi Demetrius.. Helena. ' De-abia acum încep aceste păsări Să-şi caute pereche-aici. N-a sunat nicicînd în Creta. Răsună corni înăwntni. Intră Theseu. (Coi Helena. Dar. iubito.im că voi vă duşmăniţi de moarte . Şi-acum. Pădurea. Mă mir grozav să-i văd aci. Că vremea rugii noastre s-a sfîrsit. Către apus . doamna mea. Hai.. Nam auzit nicicînd O goană-atît de voinicească. •adiţia populară engleză — după care. Hepatita.. în Tesalia. în codru * % LYSA. nu-ngenuncheaţi ! Ş* . stăptne. Lăsaţi-i slobozi şi-i goniţi pe vale.. Şi. Ce mătură cu-a lor ureche rouă. Aleargă-ncet. fata lui Nedar. doamne ! (El v« top ceilalţi cad în genunchi dinaintea lui Ttieseuj . THESEU at'u-i vor trezi cu larma lor ! ■ni şi strigăte înăuntru.. Venit-au nunta să ne-o împodobească. S-auzi cum cîntă-n cor ogarii mei.-mpreună ! THESEU Desigur-. în Sparta.. întreg întinsul ■" << Păreau că scot un singur strigăt. N-am auzit un tunet mai suav. auzind de planurile noastre. ■ ■ THESEU . Toţi într-oîaltă. Egeus. dar latră ca un clopot.NDER liniare. spune : nu e astăzi ziua în care fiica ta va trebui • Să spună ce-a ales 7 EGEU Ba da. ca un cîntec.Şi să-reg spui cum s-a-ntîmppf. Aici. cerul larg.Epe| şi alaiul.. s-au sculat de dimineaţă Ca să cinstească ziua de Armindeni.) Găsiţi^mi de îndată pădurarul... Demetrius.) 1 Al Valentin Valentin THESEU De mult trecut-a Sfîntul Valentin . stai ! Ce nimfe-s astea % EGEU Stăpîne. SKntul toarea tinerilor şi a tineielor fete din Anglia. Lysander. găsiţi-mi pădurarul. Lysander. de Sfîntuî fuarie) păsările încep să se împerecheze. bălţaţi şi dăpăugi... în pragul zorilor. Cu botul larg. Cum pogorît-a peste lume pacea Pe care pizma o urăşte-atît ? De ură nicidecum nu s-a temut ? .

în acelaşi timp* nu e Ce credeţi ? Ne-am trezit ? Precît îmi pare E totul încă vis. iară mie Să-mi fure ascultarea ei supusă. EGEU Destul ! Destul ! Stăpîne. Minată de iubire. ne-am trezit.LYSANDER Stau încă-n ceasul cel nehotărît. să-l pun să scrie o baladă pspre visul . în codru. şi nici inima să găsească vorbe pentru a povesti ce era visul ăsta al leu. ştiu bine. HELENA La fel şi eu : Demetrius îmi pare al meu. Perechile acestea pe vecie .. fir-ar să fie ! Au şters-o şi l-au lăsat dormind. Cu Helena M-am logodit cînd nici n-o cunoşteam Pe Hermiâ.. şi tata.' HERMIA Iar mie-mi pare că mă uit cruciş Şi orice lucru-l văd de două ori. strigaţi-mă şi eu o să răspund..■. Trebuie să spun : „Pyram cel prea frumos".. auzi ? Au plănuit Să jefuiască drepturile noastre : Să-ţi fure ţie soaţa. în urma lor să mergem. (îes. m-a urmat.... mînios i-am urmaţii..' Pe drum vom povesti ce am visat. Mi s-a părut că frumuseţea ei îmi face silă. Hipolita. THESEU Preaf ericită-i întîmplarea-aeeasta ! Vom asculta altcînd istorisirea. Hipolita ! (Ies Theseu.) FUNDULEA (Trezindu-se. Da ! aşa-i. jur să-i fiu pe veci Statornic în iubirea mea curată. cîrpaciule de foaie ! Botişor ! Hei. Şi-ntreaga mea iubire şi credinţă.. Dar nu ştiu ce puteri necunoscute Topit-au precum neaua-n primăvară Iubirea pentru Hermia. Helena.•< Se vor uni. Numai ea îmi mîngîie privirea.) Ciad îmi vine rîndul. Rămîne vînătoarea Pe altă dată : soarele e sus. Dar nu ştiu toate cum au fost să fie..... omul nu-i decît un nebun în haine de paiaţă.-ai priceput : Chem legea. Apoi. Cu Hermia venisem . iărarole ! Subţirelule ! Ei. alăturea de noi..) DEMETRIUS ■ Tot ce-a trecut e-aşa nelămurit Precum un munte mic. Helena cea frumoasa .îmi dete planu-acesta în vileag : Că ei vor să se-ascundâ-aci... nici nu-i trece liva prin cap ce vis am avut ! Se făcea că eram. Egeu şfalaiul. orbit de friguri. ce-ndată Mi s-a părut o ştearsă amintire A unei jucării ce rnă-neînta In zilele copilăriei mele. :. Deci.. N-a fost aici Chiar ducele şi n-a spus să-l urmăm ? Ba da .. La drum. Mîna nu poate să guste. Un giuvaer care-i al meu pe veci Şi. (şi nu vreau să ascund nimic) Mi-aduc aminte.. O vreau. DEMETRIUS Stăpîne bun. LYSANDER DEMETRIUS şi Hipolita. parcă aveam. Merg să-l caut pe Gutuie.. Să mergem. Am avut un vis. Ne-a dat poruncă să venim la templu. Eu. unde Primejdiile legii ne pîndeau. gîndul nostru Era să părăsim Atena. Egeu. Şi nu-nţeleg cum am ajuns aci. — Acum sînt sănătos : ..... Hei! N-auziţi ? Gutuie ! Flaut. Cred că. Răspunsul ei că vrea să-ţi fie soaţă. deci. mi-e dragă. S-a-ntors către Helena... HERMIA HELENA Da. legea împotriva lui ! Demetrius. DEMETRIUS .. dar cine poate spune ce eram ? Parcă aveam. Ochiul omului n-a auzit niciodată. către Atena : trei perechi Se vor supune datinei străvechi. în cumpăna de vis $i de trezie. dar cine e-n stare să ştie ce aveam ? Parcă eram. dacă se-apucă să spună ce era în vis. urechea n-a văzut. pierdut în neguri.. voinţei noastre te supune : în templu.

autorul piesei Cambyse. Intră Theseu. Doamne fereşte. Palatul lui Theseu. Doi bănuţi pe zi. un adevărat amant. regina l-a Plătit cu o pensie anuală de douăzeci de lire sterline. GUTUIE Şi ce înfăţişare frumoasă.spune e că ducele a prînzit. duhurile Î-. FieesjH să-şi mai arunce ochii o d^tă pe rol. nu îd cape vorbă.1 Atena.. buni. s-o cî la moartea Thisbeei (Iese. Haide. ne-am fi pricopsit.. Deşi Iu v-aş-spune decît adevărul adevărat. Atena. pacă am fi t piesa. care trebuie să arate ca nişte gheare.. spune. nu-i frumos să spui aşa . dragă Fundulea ! FUNDULEA Nici gînd ! Tot ce vă pot. ca să fie şi mai duios. fiindcă e im vis fără fund. numai pentru rolul lui (Intră Fundulea. Intră Gutuie. Unde mai găseşti în Atena pe alteine^ în stare să-l joace pe Pyramus ca el ? FLAUT Aia e ! E cel mai mare talent dintre toţi meşteşuga^ din. înseamnă că sînt un atenian adevărat. Leul. Flaut Bo-tişor şi Subţirelu. O să-i ?dcă Visul lui Fundulea. nu care cumva să mâncaţi ceapă sau usturoi.es Ia o sumă de un şiling pe zi 84. lucru de ruşine.Ce frumoasă comedie !". HIPOLITA . Philostrat. sigur că nu. M vedeţi. trimis departe de-aei. Un amant e.|..) FUNDULEA Unde sînteţi. şi panglici noi la tîrlici.bărbi 1 Ironie Ia adresa lui Preston. o să-i auzim : . am să vă povestesc nişte minunăţii. la urni urmei.) ACTUL V SCENA . aşa cum s-a petecul» GUTUIE . bietul Fundulea î Ar fi avut parte de cîte doi bănuţi L zi. ajunge ! Să mergem \! Hai ! Să mergem ! . Nu se mâi poate juca. GUTUIE . Pentru că. o voi minunată ! FLAUT Nu. piesa noastră o să iie aleasă dintre toate. Ni aşa ? GUTUIE Nu. (Intră BHndu. Fără doar şi poate. nu cumva săJ roadă unghiile. că» acă vă spun. ţineţi-vă costumele I Luaţi-vă băieri bune pentru . nobili şi alai.meu. Hipolîta. cit i-ar fi fost viaţa de lungă.) SCENA 2Atena : In casa lui Gutuie. Să n|e dăm întîlnire la palat. FLAUT O. Gatî Acum. S-o cînt la sfîrşitul sfîrşitului la pi€ în faţa ducelui. ducele se-ntoarce de la templu. spune că era Un a< mant. Oricui» Thisbea să aibă rufărie curată pe ea.) BLiNDU jVfoştere.. N-ar fi trebuit să piardă bcazia aste : cîte doi bănuţi pe zi ! Uite. pun capul că du-Lje i-ar fi dat cîte doi bănuţi pe zi dacă-î vedea jucîndu-î te Pyram. Odată cu el au i făcut nunta încă vreo doi sau trei domni. Sau poate. piesa s-a dus. Jucînd 1 faţa îSizabethei un rol din tragedia Dîdona de Nash. Şi atunci.. Aţi trimis pe cineva acasă la Fundulea ? N-a venit înel SUBŢIRELU Nu se ştie încă nimic. fiindj răsuflarea trebuie să ne miroasă frumos. FLAUT Dacă nu vine. unde sînteţi V GUTUIE Fundulea l O. flăcăi ? Oameni. llese. ceea ca 'eo. zi minunată ! Zi cu noroc ! FUNDULEA ' Meşteri buni.

asta nu ! I-am spus-o dragei mele Spre slava lui. Nu cred în basmele străvechi cu zîne : Că doar îndrăgostiţii şi nebunii.-n cinstea nunţii voas -':. El poate să îi dea sălaş şi nume. Povestea asta-i veche . Nălucii plămădite din văzduh. Acesta-i meşteşugu-nehipuirii : Cumva dacă scorneşte-o bucurie.) Prieteni. la sfîrşit. E cea mai scurtă piesă ce-o cunosc. Cu pana Ie dă trup şi-nfăţişare . Ciudat. Sau. THESEU Vin mirii sprinteni. mort în mizerie (1552—1598). Cum sămpăcăm aceste ne-nţelegeri ? 1 Aluzie !a un poem aî îui Edmund Spenser.-ndrăgostitul. dragul meu Theseu..) THESEU (citeşte) Văd „Lupta cu centaurii.Ciudate lucruri. O comedie tristă peste poate !". Cîţi iadul însuşi n-ar putea cuprinde.. Pămînt şi cer cuprinde-ritr-o privire. la harfă". Pyram se-omoară. Hermia şi Helena. Sînt întraparea-nchipuiiii. Nu. Nici un actor în rol. plictico Nici un cuvînt nu e la locul lui. Apoi : „Al celor nouă muze bocet Plîngînd Ştiinţa moartă-n sărăcie" K Pesemne. Mărturisind un dram de adevăr.goale. Tufişurile le preface-n fiare.sînt.-am auzit-o Cînd m-am întors biruitor din Teba. Istorisit-au tinerii aceştia. Ce niciodată pînă-n clipa asta Nu şi-au muncit cu-astfel de lucruri a S-au hotărît acum să-şi chinuiască Nevolnica lor ţinere de minte Cu piesa-aceasta. ciudat din cale-afară. Ea naşte şi un sol care s-o poarte. precum şî-n aşternut THESEU Aş vrea să ştiu acum ce măşti. cîntată De-un eunuc atenian. Cum ? Trist şi comic ? Scurt şi plicticos ? Sau gheaţă caldă şi zăpadă neagră. Acesta e nebunul. Şi preschimbarea cugetelor lor Nu par a fi deşarte-nchipuiri.THESEU 3-o ascultăm. . Defel nu-i potrivită la o nuntă. Mărturisesc că am vărsat şi lacrimi Cînd am văzut-o . De ce e tristă ? Fiindcă. Văd năluciri pe care nicidecum Nu le-nţelege dreapta judecată.-n minunata lui beţie. fericire înmiită La drum. Cu minţile mereu îrifierbîntate. Demetrius. doamne ! THESEU Cu" ce petreceri vrei să ne desfeţi ? Ce piesă ai ? Ce cînt ? Cum să-nşelăra Greoiul timp. HIPOLITA Dar ce spun ei că au păţit az-noapte. „Răscoala cetei de bacante bete Ce-au sfîşiat pe cîntăreţul trac". dacă-n beznă spaima se năzare. Poetu'. ce-i drept. Celălalt.Heracle. o satiră muşcătoare . ruda mea. Alege cum ţi-e voia. altfel decît cu jocuri ? PHILOSTRAT Aicea toate sînt înşiruite. preaînalte ! (Ii dă o hîrtie. la prînz. m Şi-aceior lucruri veşnic neştiute. unde e maestrul de petreceri ? Ce jocuri pregătite-s ? Nu-i vreo piesă Să uşureze chinul ăstui ceas ? Să vină Philostrat! PHILOSTRAT Aici. „Povestea scurtă. Zăreşte unul demoni fără număr. lacrimi din acelea Ce numai veselia le stîrrieşte. PHILOSTRAT £ lungă doar de cîteva cuvinte. zile lungi de fericire Să însoţească mimile voastre ! LYSANDER Şi vouă. ce jocuri Vor umple veacu-acesta de trei ceasuri Ce ne desparte cina de culcare. plicticoasă foarte A lui Pyram şi Thisbe. draga lui. poetu'. Deci. Pe fruntea arăpoaicei desluşeşte Întreaga frumuseţe a Helenei. THESEU Şi cine-o joacă ? PHILOSTRAT Meşteşugari cu mina grea şi aspră. plini de voioşie ! (Int'ră Lysander. Lunatecul. Dar chiar şi-aşa-i prea lungă. îndrăgostitul mistuit de dor. THESEU Dar nu ştiu cît or fi de-adevărate.

N-aducem desfătare.) PHILOSTRAT Cu voia voastră.. Al cui e rîndul ? (Intră Pyram. iată şi Prologul ! (Trîmbiţe 1. însă Tăcerea lor era mai grăitoare. Şi să vă desfătăm n-avem de gînd. Dar toate sînt grozav de îneîlcite. =•: Şi. THESEU Cam otova grăit-a. THESEU ■ O. vrem. nu vei vedea acestea ! HIPOLITA N-a spus că sînt nepricepuţi cu totul ? THESEU Vom fi cu-atît mai darnici. Să preţuim doar gîndul lor curat. Şi. dar nu din răutate . (Intră Philostrat. fără noimă ! LYSANDER A gonit prin prolog ca un arnlasar care nu ştie să sd oprească. Dar îi vedeam pălind şi tremurînd. înfăţişînă o pantomimă. Cu limba-mpleticită-n miezul vorbei. Am ascultat-o. THESEU "• ••• Foarte bine : Tot ce se naşte dmtr-un gmd curat re. draga mea.PHILOSTRAT Mai taine nu. ■ Mă-ntîmpinau în drumurile mele Tot cărturari de seamă ce voiau Să mi se-nchine cu alese vorbe Pe care îndelung le cumpăneau . Thisbe. tăiat de spaimă. pîn' la urmă. :. Obişnuit cu vorbe lustruite. dar nu şi cîntece. trebuie să vorbeşti cu simţire. Şi desluşeam în stînjeneala lor Mai mult decît în glasul sunător.•« Nu şi-mplinirea lui. Cu glasul migălit. răsplătindu-|8 De vreme ce ei nu ne dau nimic. Zidul. stîngace poate. Sau poate că simţi-veţi bucurie Văzînd cum se trudesc şi cum asuda Voind să vă slujească. amuţind de tot. Că sigur vă vor. O învăţătură. Luna şi Leul.. ii Iubirea. precât se poate» Doar meşteşugul să ni-l dovedim. Deşi am vrea. THESEU Vorbirea lui era precum un lanţ Din care nu lipseşte nici o za. Să nu gîndiţi că noi vă stingherim Din răutate . Chemaţi-i ! Voi.mută-mi Spune mult mai tnulî Decît sporovăială : s-o ascult. Intră PrologulJ PROLOGUL „Vă stingherim. a vorbit aşa cum cîntă din flaut un copil : scos sunete. • ■ ■: Lăsînd urarea nerostită. Nu-i vrednică de voi. stăpîne. Şi nu-i nimic de soi în toată piesa. s Unii comentatori cred că era obiceiul ca prologul să-şi tai apariţia în sunet de trîmbiţe.spune tot ce ştiţi". Actorii sînt atît de iscusiţi. deci. Tot ceea ce ascunde-a lor greşeală. doamnelor. poftiţi la locul vostru. Ne-om desfăta-ncercînd să desluşim ■ . : ■ ■.) . Venit-am să v-aducem supărare. HIPOLTTA Adevărat. Nici gîndul bun murind la datorie. E vrednic doar de laudă. (Iese Philostrat) HIPOLITA Nu-rni place să văd chinul stîngăciei. stăpîne : nu e de-ajuns să vorj foeşti. dacă vă căiţi aşa curînd.

ea vălul . Botişor. O să vedeţi că totul o să se întîmple taman cum v-am spus eu. Cătînd pe cea mai dragă de pe lume. Fă-mi loc .) '"' 94 PYRAM „O. întotdeauna. zidule prea bun. eu. vestit între bărbaţi.. E zidul ce-i desparte. Dar Leu. Cînd Thisbea vine-n locul hotărît. şi eu o s-o caut cu privirea prin spărtura zidului.-această tencuială Alungă iute orice bănuială Precum că n-aş fi zid. Omul dtffl Lună îşi lumina calea ca un felinar şi era însoţit de un cline A smuls pumnalul lui Pyram. O să vină şi ea acum. zid î Asculţi ades al meu suspin..ndrăgostiţi...) O." (Ies Prologul. O-nspăimîntă . O. Acesta. noapte.) . o. Pe loc îşi dete moartea cu-a sa spadă. vai. vai ! Eu. stăpîne . Vrînd dorul meu cumplit să mi-l alin. zid hain. şi-ndată In piept şi-nfipse crîncenul tăiş. Thisbe. cu fanar şi cu dulău Şi cu tufişul de scaieţi. de sînge-nsetoşată. Vă rog să credeţi că-i adevărat : Precît se spune. Cei doi se văd — şi nu gîndesc la rău — La Ninus. e Luna f .. Prin zidu-aeesta. Fugind.. ■ THESEU Se poate aştepta cineva ca un pumn de var şi o perucă] d® eîtţi să vorbească mai bine ? DEMETRIUS E zidul cel mai plin de duh pe care l-am auzit vreodatăJ THESEU " P3?ram se-apropie de zid . Dar pîn' la urmă veţi pricepe toate. Priviţi : Pyram. DEMETRIUS Nu-i de mirare. „M-ai înşelat" e un semn pentru Thisbea că trebuie să se arate şi ea.. Cînd mă desparţi de Pyram cel frumos . . tăcere ! (întră Pyram. . priviţi» Şoptesc cei doi sărmani îndrăgostiţi".. ■Să-nfăţişez un zid.) . noapte neagră ! Noapte de catran V O. (Intră Thisbe.. poate vă miraţi. privirea să-mi strecor ! (Zidul îşi resfiră degetele. Şi doamna Thisbea vor să vi se-arate. THESEU Mă-ntreb. fiind un zid simţitor. zid. Iar omu-acesta. Leul pe-al său nume. te rog. la mormînt. Lună. noapte. Dar fiara-aceasta. piatra.:. Printr-o spărtură-a lui.-aş fi ian zid crăpat. o.. zid... . Pyranj.. Văzu doar vălul ei însîngerat. zid. Deci varul. tămînjit cu var.şi-a pierdut . Cînd Thîsbea a ieşit din ascunziş. Uite-o că vine. o să-l blesteme şi el pe Pyram. iar Leu-n bot l-a mursecat Şi l-a mînjit cu sînge şi cu spume.. atîta doar. Dar ce văd ? Văd că nu o văd deloc ! . o. Pe-aici. Mă tem că Thisbea nu va mai veni. . Cei doi îşi spun şi dragoste şi chin. slăvite. zid ! De Zevs fii binecuvîntat ! . cînd sînt atîţia măgari care vorbesc ? ZIDUL „Se-ntîmplă ca-n povestea-aceasta-a lor. cum să nu vorbească un leu. Şi tu. PYRAM Nu. noapte ce soseşti cînd nu e zi ! O. Cu spada sa. o zidule prea bun ! Tu stai între ogorul meu şi-al lor ! Tu. n-o să facă una ca asta. cum poate Leul să vorbească. Zid. Astronomia populară a Evului Mediu susţinea că în Lună &t\ trăi un om care duce în spate 6 crosnie de mărăcini.. mîndreţe de bărbat.. Thisbea şi Pyram îşi spun în taină dorul lor avan. vor spune Povestea lor în vorbe mult mai bune. THISBE . Zid ticălos şi rău ! M-ai înşelat ! De-a pururi să n-ai parte de noroc l" THESEU Mi se pare că zidul.PROLOGUL „Cinstite feţe. Sosi Pyram. Luna şi Leul. Eu piatra rece ţi-o sărut duios.

Sfîrşind. fiindcă vitejia nu-i poate birui înţelepciunea. mai rău veţi tremura. Thisbe şl Zidul ies. DEMETRIUS Nu chiar aşa. aşa socot! PYRAM Da.) LEUL Frumoase doamne. Dar cînd veţi auzi. THESEU . de deznădejde. THESEU Sînt sigur că nici înţelepciunea nu-i biruie vitejia. şi dacă i-ai pune în cumpănă înţelepciunea! ar fi o gîscă adevărată. LUNA Acest fanar e Luna-ncornorată DEMETRIUS Ar fi trebuit să-şi poarte coarnele pe creştet. 1 De fapt. THISBE Precum Saphal lui Procrus eu îţi sînt S PYRAM Prin zid. (întră Leul şi Luna. tînăr grec din Afaydos.1} celebră prin puritatea ei. am sfîrşit ce-aveam de spus.) 1 Pronunţare greşită a num&lui lui Leandru. THESEU Adevărat. aşa se-ntîmplă cînd 2idurile trag cu urechea.. Şi cea mai proastă devine frumoasă..' cum aş vrea să pot Prin zid s-aud obrazul drag al ei ! O. Aflaţi. Un leu răcnind. HIPOLITA Atunci e nevoie de fantezia măriei-tale. Thisbea ! 95 THISBE Iubitul meu ! Tu eşti.. M-ar fi pînclit primejdii fără rost. nici doamnă leu măcar. deci. Zidul. var» THESEU O fiară DEMETRIUS LYSANDER foarte cumsecade. te-oi iubi mereu. HIPOLITA în viaţa mea n-am auzit o prostie mai grozavă ca piesa asta ! TliESEU Cea mai bună din toate piesele acestea nu e decît a amăgire. Cephal care. la o adică. Legenda spune că Procris a fost ucisă din greşeală de soţul ei. deci. mărite . o sărutare tu-mi vei da! THISBE Sărut doar zidul. fiindcă gîsca nu biruie o vulpe. zidul iată că s-a dus. ah .. Nu sînt nici leu. nu şi gura ta. Dar. şi s-ascultăm ce zice Luna. cărora vi-i frică Văzînd un şoricel pe duşumea . că eu. dar nu spun nimănui nimic. nu de a lor» THESEU Dacă mi rie gîndim la ei mai frumos decît se gîndesc eî înşişi. da. Blîndu. iubitul tău : socoti ce vrei» • Ca şi Limandru 1. Cephal şi Procris. stăpîne . Dacă ar fi să-l judeci după vitejie. s~a sinucis THESEU Iată. şî cu un cuget cinstrE. putem să-i socotim nişte oameni foarte cumsecade.7 PYRAM La Nenea la mormînt nu vrei să vii ? THISBE Spre moarte sau spre viaţă voi veni. DEMETRIUS Nu-i alt îeac. dacă o înfra™ croşetează fantezia. THISBE Eu. iubitul frumoasei Hero. ZIDUL Eu. Urs leu adevărat dac-aş fi fost. pe cîtă vreme o vulpe poate să biruie o gîscă. ce mai încoace şi încolo ! Să-l lăsăm pe seama înţelepciunii lui. leul ăsta e vulp curată. ca Helena. deci. Dat iată că vin două fiare nemaipomenite : o lună şi un leu. Dragostea celor doi tineri a rama. E cel mai de treabă dobitoc dintre toate dobitoacele care le-am văzut vreodată. credincios sînt eu. un tîmplar.PYRAM ■ Se vede-un gîas . . (Pyram. PYRAM Saphal pe Procrus2 n-o iubi atît. că a căzut zidul care-i despărţea pe cei ■vecini.

) m Bine ai răgit. . din bună rînduialâ» S-aşteptăm sâ-i vină vremea. omul ar fî trebuit sâ stea în fanar. Să . Lună ! într-adevăr. din pricina luminării Nu vedeţi că a şi început să ardă ? HI POLIŢA Ne-am săturat de Luna asta . LYSANDER Şi Leul s-a făcut nevăzut. ' Oooo ! (lieul raae . LYSANDER ..Nu e Crai-nou.. Dar stai pe loc ! Ce nenoroc ! Văd vălu-nsîngerat. LUNA Acest fanar e Luna-ncornorată. poate. ceasul rău ! O as în stare Voi. Luna asta <e gata să apună.. eu sînt omul din Lună. (Intră PYRAM O. Lună ! BHndă-i raza ta de soare ! îţi mulţumesc pentru lumina-ţi trează Dar darnica şi dalba ta lucoare A fetei faţă mi-o înfăţişează.. Striviţi. Coarnele nu se văd. Lună ! LUNA Tot ceea ce am să vă spun este că fanarul ăsta e Luna. asta e crosnia mea de mărăcini sî iulă'til e dulăul meu.. sfârşiţi ! . (Leul sfîşie vălul pe care l-a pierdut. spada mea ! Aicea. cum poate să fie omul din Lună ? DEMETRIUS Nu îndrăzneşte să intre înăuntru. Thisbe fuge. Altminteri.7 Privire. alergaţi | Firu-mi tăiaţi... puică. ursitori. Totuşi. din bună creştere. mărăcini şi DKAIKTRIUS 'l'UISBK Mormîntul Nenii. zdrobiţi. pentru că sînt asi\ eunse în globul Lunii pline. spadă J In pieptu-mi.} THESEU Bine ai sfîşiat. vezi ? Şi poţi să crezi ? O.. Unde-o fi Pyranî ? • .. tare aş vrea să se mat schimbe THESEU Judecind după lumina slabă a minţii sale. Luna străluceşt plină de bunăvoinţă. THESEU Aceasta e cea mai mare greşeală din toate . ■ THESEU +* HiPOUTA ■ Mărturisesc că mi-e foarte milă de el PYRAM Lacrimi să cadă ! Te-mplîntă.. Inima bate. veniţi Vv """' Da. Iar eu sînt omul ee trăieşte-n Lună. Thisbe ! HIPOLITA Bine ai strălucit. Leule ! DEMETRIUS 'Acum vine Pyram. Leule 1 DEMETRIUS THISBE Bine ai fugit. ai plecat ! Sîngele tău ■ O...Thisbe şî iese. Spune mai departe.

vă duceţi la culcare.) TITESKU Luna şi . nu-i vorbă. săracul» deloc în zar... THISBE Âi adormit ? Cum. au "■pmâitfrm Amdia THESEU ? Nu. şi odată cu plînsul ei se isprăveşte şi piesa. DEMKTPJUS Şi Zidul la fel. ar fi fost o tragedi Şi aşa.. s-au dus ! Toate-au apus ! Ochi de topaz avea. miri iubiţi. trei surate * Cu mîini de lapte. aşa. FUIWULEA in Aluzie ia cele trei Pa ' uanisuri!e din Berea coleîe XVI şi xvu oi■aş în nordul 'italiei. te deşteaptă ! Nici un cuvînt ? 102 Mort . totul a fost foarte frumos : multă pricepere. te-aşteaptă. Mi-e sufletul în cer . Cred că ar fi bine să plîng t scurt. să-şi fi ie urma mai pe DEMETRIUS Cine preţuieşte mai mult : Pyram sau Thisbe | Pînă şi o molie ar fi în stare să aplece balanţa de partea u|iuia sau a altuia. pleacă ! Deci. DEMETRIUS Acum va începe să se tînguie.. pier ! (Moare. Adevărul e că dacă acel piesa l-ar fi jucat pe Pyram şi s-ar fi spînzi gătoarea frumoasei Thisbe. acum să vă vedem dansul lăsaţi deoparte epilogul. Ei. că nu e. fiindcă de pierit nu ştiu dac-o pieri. Tu. Păzeşte-ne. âi murit ? Pyram. pier. ÎOI. pier. la culcare ! Două săptămîni Petrecerea aceasta o să ţie Cu jocuri. Vorbă. lese Luna. pier.'. Un mormînt Acuma.pier .. Uite-o că ^ine . cu cîntări. pier. hai. Lună. vai.) HIPOLITA Mi se pare că n-o să aibă prea mult de plîns unui asemenea Pyram. THESEU Dacă s-ar milostivi cineva de ei.pierd" . Gura să tacă..) DEMETEIUS Ppate c-a vrut să zică . Nas de rubin.Leul au rămas să îngroape morţii. Acum e ceasul sprintenelor zîne. degeaba atîta zarvă ! k. te-opreşte ! Spadă. (Ies.f . (Dans. cu voioşie. O s-o auziţi. Obraz de peruzea..) Cu glas de fier sunat-a miezul nopţi Voi. HIPOLITA Cum de-a plecat Luna mai înainte ca Thisb găsit iubitul ? THESEU O să-l găsească la lumina stelelor.. veniţi în zbor ! Voi aţi tăiat Cu-adevărat Un fir strălucitor. ar putea sc|ate.YSANDKR Care zar ? E mort de-a binelea. dar fereşte-ne şi de o femeie ca asta ! LYSANDER L-a şi zărit cu ochii ei frumoşi.) SCENA 2 '{Intră Puck. loveşte Şi viaţa mea sfîşi-o î Toiu-i sfîrşit. să-î mai huiduieşti. dar de pierdut pierde sigur. Am răposat Şi am pîecat . J. vă" rog. Veniţi. nu-i nevoie de nici un epilog. pesemne. N vâ cereţi iertare : cînd toţi actorii sînt morţi. Thisbe-a murit. S-au dus. (Intră Thisbe. aşa. Că păcăleala-aceasta grosolană Ne-a rătăcit pe lungul drum al nopţ| Deci. ceva din tot zarzavatul ăsta. Mă tem că mîine vom dormi prea m împovăraţi de veghea-acestei nopţi... Voi. Adio — adio — adio J (Moare. de un asemenea bălbat.. Doamne. Buze de crin.

■. Ca întreagă-a-lui rodire Să trăiască-n fericire.PUCK Lupul urlă trist la Lună.. Rage Leul hămesit . Jarul pîlpîie abia . Semne ale piezii rele.. De v-am supărat cumva. Pragului acesta-i daţi Sfîntă binecuvîntare. plecaţi : Rouă limpede-adunaţi. (Zînele cînîă şi dansează. Ceas de blestem şi de groazl Cînd strigoii din mormînt Nevăzuţi se furişează. umbre-abia . (Intră Oberon. Titania şi alaiul lor) OBERON Casa-aoeasta s-o-mpresoare Dulcea.. Licărirea ei blajină . nu ne-osîndiţi : îngăduitori să fiţi.. Oameni buni. Nici un şoarec n-o să strice Pacea ăstui cuib ferice. Că vom drege altădat' Tot ce-acuma am stricat. 106 Am istorisit-o-aci. pe rînd.) .) * După cît se pare..-aduceti în palat. Socotiţi că aţi visat Tot ce v-arn înfăţişat. TITANIA Cîritul meu să-l îngînaţi Cînd mai slab şi cînd mal tare. zburaţi ! Nu mai staţi î Şi -n zori iarăşi v-adunaţi. Şi eu. jur.. trup scălîmb. Voi plăti cum se cuvine Gînd-ul voitor de bine. C-a fost vis veţi socoti. Iar noi. aici urmau două cuplete carg OBERON Pîn'ce zorii vor miji Prin palat vom hoinări. Ceata zînelor să salte Sprintenă.. Şi~atuhci searbădă poveste . Cele trei perechi să-şi fie Credincioase pe vecie. Şi acestui pat de nuntă Vom ursi menire sfîntă. apoi. Cei ce dorm aud. departe Cum scînceşte-o cucuvea  durere şi a moarte. cinstit vă spun : . zînelor. Iar şiăpînii s-aibă parte De mărire pîn'la moarte. Să-i ferim pe prunci de ele. Am venit aicf. Ascultaţi al meu cuvînt Şi-l cîntaţi. Şi cu bobul ei curat Pace. CV». cu drag. Cum pe ramurile-nalte Saltă pasărea în zbor. în versiii'-ile aceste. Vom aduce. Tuturora noapte bună . i jucat cu rgamaşc j Sut. Şi-acum. pe sub vînt.) PUCK Umbre sîntem. Dacă vom scăpa acum De sudălmi. Altceva mult mai frumos. Şi Puck nu-i un mincinos. Puck. Pe sub bezne. Prin văzduhuri urmărim Umbra miezului de noapte. Daţi-mi toţi cîte o mînă Şi prieteni buni vom fi. Peste prunci să nu se-abată Pacostele niciodată : Bot de iepure. Să şterg colbul de pe prag. gît strîmb. fluierături. Truda zilei se răzbună Pe plugarul adormit.. Hai. (Iese. trebuie să i-ai de ce re a scris it cu cin-ainunâtă. molcoma lumină  văpăii care moare. zîne ce-nsoţim Carul palidei Hecate. Mînă-ntoarsă. într-o altă bună zi. (Ies Ohertm. TilnnUt şi alaiul. iute. cu pas uşor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful