UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

Bd. Lacul Tei 124, Sector 2, RO-020396, Bucureşti 38

CENTRUL DE INGINERIE GEOTEHNICĂ Tel: 021-2429350, Fax: 021-2420866 E-mail: cig@utcb.ro

Normativ
pentru

proiectarea structurilor de fundare directă
Redactarea finală
Contract Nr. 147 / 2002 Beneficiar M.T.C.T. Rector, Prof.univ. dr. ing. Dan Stematiu Şef de proiect, Prof.univ. dr. ing. Nicoleta Rădulescu Colectiv de elaborare: Prof.univ. dr. ing. Nicoleta Rădulescu Prof. univ. dr. ing. Iacint Manoliu Prof. univ. dr. ing. Marius Gabor Prof. univ. dr. ing. Alexandrina Pretorian Conf. univ. dr. ing. Rodica Vierescu Şef lucrări univ. ing. Andrei Olteanu Şef lucrări univ. ing. Manole Şerbulea

- Bucureşti 2004 -

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
Bd. Lacul Tei 124, Sector 2, RO-020396, Bucureşti 38

Cuprins
Lista notaţiilor şi simbolurilor ..............................................................................................................4 1. Prevederi generale ............................................................................................................................7 2. Principii generale ale conformării de rezistenţă a infrastructurilor ..................................................7 2.1. Definirea sistemului structural şi a subsistemelor componente ale construcţiei .......................7 2.2. Cerinţe privind proiectarea fundaţiilor ......................................................................................7 2.3. Cerinţe privind proiectarea substructurilor................................................................................8 3. Alegerea tipului de fundaţie .............................................................................................................9 3.1. Factori de care depinde alegerea tipului de fundaţie .................................................................9 3.1.1. Sistemul structural al construcţiei ..........................................................................................9 3.1.2. Condiţiile de teren ..................................................................................................................9 3.1.3. Condiţiile de exploatare ale construcţiei ................................................................................9 3.1.4. Condiţiile de execuţie ale infrastructurii ................................................................................9 3.2. Criterii pentru alegerea adâncimii minime de fundare............................................................10 4. Materiale utilizate la fundaţii .........................................................................................................11 5. Solicitări transmise infrastructurilor...............................................................................................11 5.1. Prevederi generale ...................................................................................................................11 5.2. Solicitări transmise infrastructurilor în grupările fundamentale de încărcări..........................12 5.3. Solicitări transmise infrastructurilor în grupările speciale de încărcări ..................................12 6. Stabilirea dimensiunilor bazei fundaţiei.........................................................................................13 6.1. Condiţii generale .....................................................................................................................13 6.2. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor convenţionale ...........................................14 6.3. Calculul terenului de fundare la starea limită de deformaţii ...................................................16 6.4. Calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă......................................17 7. Proiectarea fundaţiilor izolate ........................................................................................................18 7.1. Fundaţii pentru stâlpi de beton armat monolit.........................................................................19 7.1.1. Fundaţii tip talpă de beton armat ..........................................................................................19 7.1.2. Fundaţii tip bloc şi cuzinet .............................................................................................22 7.2. Fundaţii pentru stâlpi de beton armat prefabricaţi...................................................................24 7.2.1. Dimensiunile secţiunilor de beton ........................................................................................25 7.2.2. Monolitizarea paharului .......................................................................................................28 7.2.3. Armarea paharului................................................................................................................28 7.2.4. Verificarea tălpii fundaţiei pahar..........................................................................................28 7.3. Fundaţii pentru stâlpi metalici.................................................................................................29 8. Proiectarea fundaţiilor continue de beton armat sub stâlpi ............................................................31 8.1. Domeniul de aplicare...............................................................................................................31 8.2. Alcătuirea fundaţiilor ..............................................................................................................32 8.2.1. Secţiunea de beton................................................................................................................32 8.2.2. Armarea fundaţiilor ..............................................................................................................33 8.3. Calculul grinzilor continue......................................................................................................34 8.3.1. Calculul cu metode simplificate ...........................................................................................34 8.3.2. Calculul cu metode care iau în considerare conlucrarea între fundaţie şi teren ...................35 9. Proiectarea fundaţiilor construcţiilor cu pereţi structurali de zidărie .............................................39 9.1. Prevederi generale de alcătuire................................................................................................39 9.2. Fundaţii la clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate redusă ............39 9.2.1. Fundaţii la clădiri fără subsol ...............................................................................................39 9.2.2. Fundaţii la clădiri cu subsol..................................................................................................44 9.2.3. Dimensionarea fundaţiilor ....................................................................................................44 9.3. Fundaţii la clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate ridicată ..........47 9.4. Soluţii de fundare la pereţi nestructurali .................................................................................47 9.5. Racordarea în trepte a fundaţiilor având cote de fundare diferite ...........................................49 1

....7.....1..........2..... Verificarea pereţilor în zonele de discontinuitate......1.....74 12............................1........................................................ Infrastructuri............................3....................................................................67 11...............................................4.............................................................................1................................................................. Calculul radierelor pe mediu Boussinesq ................................. Dimensionarea elementelor infrastructurii .......1...5.............................................2........................................ Fundaţii pe pământuri foarte compresibile şi pământuri sensibile la umezire ..........57 10............3.......62 11....................70 12.... Dimensionarea tălpii fundaţiilor........ Fundaţii pe pământuri cu umflări şi contracţii mari ................... Reglementări tehnice de referinta...................4......76 12....1....80 2 .............3..................72 12........................3..2.......... Principii generale de proiectare ......2.............................................................62 11......76 12.. Proiectarea radierelor de beton armat........................................3...................... Alcătuirea fundaţiilor pentru pereţii structurali de beton armat ..................... Calculul radierelor pe mediu Winkler ............................51 9.........................................1.....3................. Clasificarea infrastructurilor după modul de comportare la acţiuni seismice ....................................................................73 12....................................................................70 12.....................2..........4..............................3..............................................63 11..........................2..69 11..............................................7.3...............69 11. Proiectarea fundaţiilor construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat ..........“efectul de menghină” ........................................ Schematizarea pentru calcul a infrastructurii .............................................57 10...............55 10......................... Fundaţii la rosturi de tasare .......... Clasificarea infrastructurilor după modul de solicitare a terenului de fundare .....................................3...........................................1.................71 12.............4.....................................51 9....... Prevederi generale ........................................................... Calculul radierelor pe mediu Winkler ........5...............57 10.......................2...........74 12...3.......................78 13...70 12.......68 11............................................................ Elemente constructive şi de proiectare....4............... Schematizarea încărcărilor pentru calculul infrastructurii ......... Fundaţii la clădiri amplasate pe terenuri dificile ..........................4........... Verificarea fundaţiilor ......... Calculul radierelor ....74 12.............................57 10................................................. Încărcări transmise infrastructurilor de pereţii structurali de beton armat .............2.............3.................1...............3.... Verificarea pereţilor .....6.....70 12.......................1................................3......................................... Verificarea planşeelor...... Schematizarea pentru calcul a pereţilor cu goluri ai infrastructurilor ....51 9........................................................................... Alcătuire generală şi domenii de aplicare ..........7............. Schematizarea terenului de fundare pentru calcul infrastructurilor ....................... Metode simplificate pentru calculul radierelor rigide .....2..........71 12................................................. Elemente de calcul..... Prevederi generale ...........................5.................60 11.........................................................4...................... Transmiterea eforturilor la infrastructură prin intermediul planşeelor .......72 12.......71 12....... dimensionare şi verificare .........Boussinesq ........9...........................4....70 12. Calculul eforturilor în elementele infrastructurii........1........................................76 12.........................................................................................

PRESIUNI CONVENŢIONALE A2. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITĂ DE CAPACITATE PORTANTĂ ANEXA B CALCULUL GRINZILOR CONTINUE PE MEDIU WINKLER B1. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITĂ DE DEFORMAŢII A4. METODA DE CALCUL BAZATĂ PE SOLUŢII EXACTE B2. VALORI ORIENTATIVE A3. DEPLASĂRI SAU DEFORMAŢII ADMISE.ANEXA A A1. METODE NUMERICE DE CALCUL ANEXA C CALCULUL GRINZILOR PE MEDIU BOUSSINESQ ANEXA D CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU WINKLER ANEXA E CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU WINKLER – BOUSSINESQ ANEXA F CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN ALE FUNDAŢIILOR IZOLATE DE FORMĂ DREPTUNGHIULARĂ 3 .

rigiditatea fundaţiei. cota z a punctului pentru care se calculează tasarea Coeficientul presiunii laterale a pământului în stare de repaos Indice de rigiditate pentru radiere generale de formă dreptunghiulară Rigiditatea relativă Dimensiunea cea mai mare a tălpii fundaţiei având forma dreptunghiulară în plan. Lăţimea sistemului de fundare pentru fundaţii de secţiune dreptunghiulară în plan Lăţimea activă a fundaţiei Lăţimea sau diametrul plăcii utilizate pentru determinarea caracteristicilor de compresibilitate prin incercarea pe teren Rigiditatea cilindrică a radierului Modulul de elasticitate Modulul de deformaţie liniară al terenului de fundare Modulul dinamic de deformaţie liniară al terenului de fundare Rigiditatea aproximativă a construcţiei E' I F F G H H’ H1. Lungimea sistemului de fundare pentru fundaţii de secţiune dreptunghiulară în plan Distanţa dintre doi stâlpi vecini Lungimea treptei blocului din beton simplu 4 . H2 HC Hf Hî Hmin HP I IC If IP K K0 KG KR L L0 L1 [kPa] [kN] [kPa] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m4] [-] [-] [%] [-] [-] [-] [-] [m] [m] [m] Rigiditatea fundaţiei Forţa tăietoare transmisă între pereţii cu planuri mediane intersectate Modulul transversal (de forfecare) Înălţimea fundaţiei Înălţimea la marginea fundaţiei tip obelisc Înălţimile treptelor blocului din beton simplu Înălţimea secţiunii fundaţiei continue Grosimea fundului paharului Adâncimea de îngheţ Înălţimea minimă a fundaţiei Înălţimea paharului Momentul de inerţie al secţiunii transversale a sistemului de fundare în lungul axei longitudinale Indicele de consistenţă Momentul de inerţie al unei fâşii de radier definită între mijloacele a două deschideri succesive Indicele de plasticitate Coeficient care depinde de forma în plan a fundaţiei.Lista notaţiilor şi simbolurilor Notaţia sau simbolul A Aas Aav AP AS Awf B Ba Bp D E Es Es * E' I C UM [m2] [mm2] [mm2] [mm2] [mm2] [m2] [m] [m] [m] [kNm] [kPa] [kPa] [kPa] [kPa] Semnificaţia Aria secţiunii transversale a sistemului de fundare Aria de armătură de suspendare Aria armăturii verticale Aria minimă a plăcii Aria laterală a stâlpului pe înălţimea paharului Suprafaţa secţiunii de forfecare (lunecare) dintre elementul vertical şi planşeu (placă) Dimensiunea cea mai mică a tălpii fundaţiei având forma dreptunghiulară în plan.

cap Mx My N N N1cap Ni NP NST. Înălţimea secţiunii transversale a grinzii în câmp Înălţimea diafragmelor 5 [m] [kN] . Modulul de rezistenţă al secţiunii transversale a sistemului de fundare [m] [kPa] [m] [-] [mm] [m] [mm] [m] Lăţimea unei fâşii de radier definită între mijloacele a două deschideri succesive Rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (coeziunea nedrenată) Distanţa din centrul de greutate al tălpii fundaţiei la axul stâlpului i Indicele porilor Înălţimea secţiunii transversale a grinzii Grosimea radierului Înălţimea cuzinetului. Lb Ls M M M0 M1 M2-3 Mi M r. Rezultanta încărcărilor axiale în centrul de greutate al [kN] secţiunii fundaţiei Numărul de lovituri necesare penetrării instalaţiei SPT pe o adân[-] cime de 30 cm pentru un diametru al tijei de penetrare de 50 mm [kN] Forţa axială transmisă la pahar prin betonul de monolitizare [kN] Forţa axială în stâlpul i [kN] Forţa de întindere în pereţii longitudinali Forţa axială maximă în stâlp în faza de montaj a structurii [kN] prefabricate [kN] Rezultanta presiunilor pe peretele frontal [kN] Forţa tăietoare Forţa tăietoare în elementul vertical al suprastructurii asociată [kN] mecanismului de plastificare la acţiuni seismice [kN] Forţa tăietoare care se dezvoltă în elementul vertical sub planşeu [kPa] Rezistenţa de calcul a armăturii de suspendare [N/mm2] Rezistenţa de calcul de bază la compresiune a betonului [kN] Reacţiunea în reazemul i 2 [N/mm ] Rezistenţa de calcul la întindere a betonului din stâlp [m] Perimetrul secţiunii de forfecare Modulul de rezistenţă al tălpii fundaţiei având forma 3 [m ] dreptunghiulară în plan.La. M c MST.montaj P Q Qas Qinf Ra Rc* Ri Rt U W bf cU di e h h hc hd Valoarea maximă a dimensiunilor plăcii de bază Valoarea de calcul a forţei de lunecare transmisă planşeului superior Momentul încovoietor rezultant în centrul de greutate al secţiunii [kNm] fundaţiei [kPa] Modulul edometric Coeficient de corelaţie între valoarea modului edometric în [-] intervalul de presiuni 200÷300 kPa şi modulul de deformaţie liniară Momentul încovoietor transmis paharului prin presiuni pe peretele [kNm] frontal Modulul edometric determinat pentru intervalul de presiuni [kPa] 200÷300 kPa [kNm] Momentul încovoietor în stâlpul i Momentele încovoietoare rezultate în plan orizontal aplicate părţii [kNm] superioare a peretelui frontal [kNm] Momentul capabil al stâlpului în secţiunea de la faţa paharului [kNm] Momentul încovoietor faţă de secţiunea x-x [kNm] Momentul încovoietor faţă de secţiunea y-y Forţa axială.

hr k’s k1 ks lancorare lc le ls. bs m mbt p qc td vp vs z z0 [mm] [kN/m ] [kN/m3] [kN/m3] [mm] [mm] [mm] [mm] [-] [-] [kPa] [kPa] [m] [cm/sec] [cm/sec] [m] [m] ca 3 Înălţimea secţiunii transversale a grinzii în reazem Coeficientul de pat obţinut prin încercarea de probă cu placa de latură sau diametru Bp Coeficientul de pat obţinut din încercarea cu placa de 1m2 Coeficientul de pat al mediului deformabil Lungimea de ancorare Lungimea cuzinetului Lungimea elastică Dimensiunile secţiunii transversale a stâlpului Coeficient de corecţie care depinde de raportul între grosimea z0 a stratului deformabil şi lăţimea B a sistemului de fundare Coeficientul condiţiilor de lucru Presiunea de contact fundaţie-teren Rezistenţa pe vârf (CPT) Grosimea diafragmelor Viteza de propagarea a undelor longitudinale (principale) prin teren Viteza de propagarea a undelor trasversale (secundare) prin teren Deplasarea tălpii fundaţiei pe direcţie verticală Grosimea stratului deformabil Rigiditatea cadrelor din componenţa construcţiei Factorul de transformare de la valoarea k’s la valoarea ks Unghiul blocului din beton simplu Unghiul cuzinetului Deformaţia longitudinală specifică Diametrul barei de armătură Coeficient de flexibilitate pentru radiere sub stâlpi uniform distribuiţi pe suprafaţa acestora Coeficient de frecare Coeficient de deformaţie transversală (Poisson) al terenului de fundare Coeficient dinamic de deformaţie transversală (Poisson) al terenului de fundare Densitatea Efortul unitar normal Efortul unitar normal vertical Efortul unitar tangenţial mediu pe suprafaţa de lunecare ∑ E' I α α β ε φ λ μ νs νs * ρ σ σz τmed (kPa) [-] [º] [º] [%] [mm] [m-1] [-] [-] [-] [g/cm3] [kPa] [kPa] [kPa] 6 .

terenul de fundare (T) (fig. pământuri lichefiabile) se au în vedere şi măsurile suplimentare din reglementările tehnice în vigoare specifice acestor cazuri. Substructura este zona poziţionată între suprastructură şi fundaţii. Reglementările tehnice de referinţă sunt enumerate în capitolul 13.3. La construcţiile care nu au substructură. reprezintă ansamblul elementelor de rezistenţă situate deasupra 2.1. inclusiv cele seismice. 2. În raport cu suprastructura. Infrastructura este alcătuită din substructură şi fundaţii. construcţiile industriale şi agrozootehnice. Suprastructura infrastructurii (I).1.1. 2.1).4.2.1. fundaţiile (F). asigurând îndeplinirea condiţiilor privind verificarea terenului de fundare la stări limită. Principii generale ale conformării de rezistenţă a infrastructurilor 2. Terenul de fundare constituie suportul construcţiei şi reprezintă volumul de rocă sau de pământ care resimte influenţa construcţiei respective sau în care pot avea loc fenomene care să influenţeze construcţia. inclusiv cele din acţiuni seismice. 2. Sistemul structural reprezintă ansamblul elementelor care asigură rezistenţa şi stabilitatea unei construcţii sub acţiunea încărcărilor statice şi dinamice. 2. Fundaţiile reprezintă ansamblul elementelor structurale care transmit încărcările la terenul de fundare. Cerinţe privind proiectarea fundaţiilor 2. Prevederi generale 1.5.6.2. 1. La proiectarea structurilor de fundare directă în condiţii speciale de teren (pământuri sensibile la umezire. infrastructura este alcătuită din fundaţii.1.1. 2. Elementele structurale pot fi grupate în patru subsisteme: suprastructura (S). Prezentul normativ se aplică la proiectarea structurilor de fundare directă pentru clădirile de locuit şi social – culturale. pământuri contractile.1.2. La proiectarea structurilor de fundare directă se va avea în vedere respectarea cerinţelor prevăzute la punctul 2.1. 2.3. Fundaţiile trebuie proiectate astfel încât să transmită la teren încărcările construcţiei. care conduc la capacităţi de rigiditate şi rezistenţă majorate. Definirea sistemului structural şi a subsistemelor componente ale construcţiei 2.2. 7 .2 şi în reglementările tehnice conexe.1. aceasta prezintă diferenţe de alcătuire şi conformare.1. substructura (B). Normativul se referă la următoarele tipuri de fundaţii directe: a) fundaţii izolate b) fundaţii continue c) fundaţii radier 1. 2.1.

2.3. Ιnfrastructura (Ι) 2. 2. din elemente structurale verticale (pereţi. Eforturile din acţiuni seismice transmise substructurii se vor asocia mecanismului de plastificare al suprastructurii (fig. stâlpi) şi elemente orizontale sau înclinate (plăci.2.2).3. Substructura este alcătuită.2.).00 B F T c d e Fig.3.3. Fundaţiile (F). 2. 2.6. Această condiţie nu este obligatorie în zonele seismice de calcul E şi F definite în reglementarea tehnică de referinţă NP100-92. în domeniul elastic de comportare. de regulă.2. Fundaţiile ca elemente structurale se vor proiecta astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de verificare la stările limită ultime şi ale exploatării normale.00 F B F T B T S 0. Substructura (B). Terenul de fundare (T). grinzi etc. Cerinţe privind proiectarea substructurilor 2. La proiectarea substructurilor se vor lua în considerare încărcările proprii.4. 8 . 2. In aceste situaţii se vor lua măsuri care să asigure o comportare ductilă a substructurii şi accesul pentru intervenţii post seismice. 2. încărcările transmise de suprastructură şi de teren conform prevederilor de la cap.S T T T T S F T T T T F a b S S 0. Substructura are rolul de a prelua încărcările provenite de la suprastructură şi de a le transmite fundaţiilor.5. Se admite proiectarea mecanismului de plastificare a structurii la acţiuni seismice severe cu dezvoltarea de articulaţii plastice şi în substructură. de regulă.1 Componentele sistemului structural Suprastructura (S). Proiectarea substructurii trebuie să ţină cont de conlucrarea cu fundaţiile şi suprastructura. 5. 2. 2.3. Infrastructura se va proiecta astfel încât să fie solicitată.3.1.3. La proiectarea elementelor structurale ale substructurii vor fi îndeplinite condiţiile de verificare la stările limită ultime şi ale exploatării normale.3.

). . . eforturile transmise fundaţiilor etc. .tipul de suprastructură (în cadre.influenţa deformaţiilor terenului de fundare asupra exploatării normale a construcţiei.dimensiuni (deschideri. .1.natura şi stratificaţia terenului de fundare. metal.adâncimea săpăturii pentru realizarea fundaţiilor construcţiei şi modul de asigurare a stabilităţii săpăturii.). 3. caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor de pământ sau de rocă şi evoluţia acestora în timp. înălţimi – suprateran şi subteran). Sistemul structural al construcţiei . Condiţiile de execuţie ale infrastructurii . . . Condiţiile de exploatare ale construcţiei . cu pereţi etc. .posibilitatea pierderilor de apă sau substanţe chimice din instalaţiile sanitare sau industriale.încălzirea terenului în cazul construcţiilor cu degajări mari de căldură (cuptoare. travei.1.1. Factori de care depinde alegerea tipului de fundaţie 3. agresivitatea apelor subterane.1. .condiţiile hidrologice (nivelul apelor de suprafaţă. a fenomenului de afuiere etc.). 9 . furnale etc.alcătuirea substructurii. 2.condiţiile de stabilitate generală a terenului (terenuri în pantă cu structuri geologice susceptibile de alunecări de teren etc. Alegerea tipului de fundaţie 3.).condiţiile hidrogeologice (nivelul şi variaţia sezonieră a apelor subterane.2 Sisteme structurale cu mecanisme de plastificare în suprastructură 3.). . circulaţia apei prin pământ etc. 3. Condiţiile de teren .1. . posibilităţi de producere a inundaţiilor. .3. 3.materiale (beton. zidărie etc.4.2.eforturile transmise la fundaţii (din sarcini statice şi dinamice – vibraţii produse de utilaje etc.Perete Stâlp Grindă Articulaţii plastice S S T B Ι F F T Fig. . . .limitarea tasărilor în funcţie de cerinţele tehnologice specifice.mecanismul de disipare a energiei induse de acţiunea seismică (poziţia zonelor potenţial plastice.eforturile transmise fundaţiilor în grupările fundamentale şi speciale de încărcări.).1.degajări de gaze agresive care poluează apele meteorice şi accentuează agresivitatea chimică a apelor subterane.).).sensibilitatea la tasări a sistemului structural.

2.2.condiţiile tehnologice. Adâncimea de îngheţ are valorile indicate în reglementarea tehnică de referinţă STAS 6054/77. Talpa fundaţiei va pătrunde cel puţin 20 cm în stratul natural bun de fundare sau în stratul de fundare îmbunătăţit.2. 3.2.00 Hî+10 mijlocii curate 80 50 H≥2.existenţa unor construcţii în vecinătate care pot fi afectate de lucrările de execuţie a infrastructurii (instabilitatea taluzului. 40 Hî H≥2.50 Hî+20 50 *) Observaţie – Valorile indicate pentru cazul terenurilor ferite de îngheţ se măsoară de la cota inferioară a pardoselii. Pentru construcţiile fundate pe terenuri dificile (pământuri sensibile la umezire. adâncimea de îngheţ şi nivelul apei subterane.). 3.1. . de energie electrică etc. Adâncimea minimă de fundare se stabileşte în funcţie de: ..00 Hî>70 H<2.2. .2. Tabelul 3.00 Hî+20 50 80 50 H≥2.6. Adâncimea de fundare este distanţa măsurată de la nivelul terenului (natural sau sistematizat) până la talpa fundaţiei.50 Hî≤70 Nisip fin prăfos.1 în funcţie de natura terenului de fundare.5.00 oricare nisipuri mari şi 40 H<2. de gaze. .natura terenului de fundare. 3.sistemul de epuismente. afuierea terenului la realizarea epuismentelor etc. adâncimea de fundare este indicată în reglementările tehnice de referinţă specifice acestor cazuri. pământuri contractile. . argilă 50 Hî+10 H≥2. . pământuri lichefiabile etc. 3.nivelul apei subterane.prezenţa reţelelor de apă-canal.1 Hî H Adâncimea minimă de fundare adâncimea de adâncimea apei (cm) îngheţ subterane faţă de Terenul de fundare Terenuri cota terenului Terenuri ferite supuse acţiunii natural de îngheţ*) îngheţului (cm) (m) Roci stâncoase oricare oricare 30÷40 20 Pietrişuri curate. 10 .00 90 50 argilos. 3.3. 3. .00 Hî≤70 Pietriş sau nisip H<2. Adâncimea minimă de fundare se stabileşte conform tabelului 3.). argilă grasă 50 Hî+10 H≥2.4. Criterii pentru alegerea adâncimii minime de fundare 3.adâncimea de îngheţ. praf H<2.2.înălţimea minimă constructivă a fundaţiei.2.50 90 50 argilos.50 prăfoasă şi nisipoasă Hî>70 H<2.

Solicitări transmise infrastructurilor 5. b) Beton armat C8/10 pentru fundaţii izolate sau continue. 4. fundaţii monolite tip pahar. 11 .5. cuzineţi. forţe seismice etc. . din încărcări de exploatare.1. încărcările aplicate direct infrastructurii (încărcări din greutatea proprie.beton simplu.4.1. 4. . Materiale utilizate la fundaţii 4. Pentru fundaţiile din zidărie de piatră se aplică prevederile definite în reglementarea tehnică de referinţă STAS 2917-79.1. 4. Mortarul întrebuinţat este din var şi ciment de marcă minim M10 indicat în reglementarea tehnică de referinţă STAS 1030-85. Pentru armătura rezultată din criterii constructive se utilizează. cu procente optime de armare. Solicitările transmise infrastructurilor se determină considerând eforturile transmise de suprastructură. condiţiile mediului de fundare şi influenţa acestora asupra durabilităţii betonului din fundaţii.6. 4. Clasele minime de beton se stabilesc astfel: a) Beton simplu C4/5– pentru umpluturi. 4. C12/15 pentru fundaţii prefabricate tip pahar. Fundaţiile se pot realiza din zidărie de piatră sau beton ciclopian. 4. 5. fundaţii supuse la solicitări importante şi fundaţii supuse la acţiuni dinamice. Pentru fundaţiile continue ale construcţiilor cu cel mult un nivel amplasate în mediul rural se pot aplica şi soluţii constructive bazate pe folosirea materialelor locale. radiere şi reţele de grinzi neexpuse la acţiuni agresive. acestea sunt definite în reglementarea tehnică de referinţă NE 012-99.4.7.).zidărie de piatră. În condiţii de agresivitate caracteristicile betoanelor se stabilesc ca în reglementarea tehnică de referinţă NE 012-99 respectiv C215-88. PC sau plase sudate din STNB. oţel OB37 iar pentru armătura de rezistenţă rezultată din calcul se utilizează oţel OB37.3. Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile definite în reglementarea tehnică de referinţă STAS 438/1-89 respectiv STAS 438/2-91. de regulă. solicitări. Prevederi generale 5. Tipul de ciment ce se utilizează la prepararea betonului pentru fundaţii se stabileşte în funcţie de influenţa condiţiilor mediului de fundare ca în reglementarea tehnică de referinţă NE 012-99. Caracteristicile betoanelor utilizate la executarea fundaţiilor se stabilesc de proiectant în funcţie de destinaţie. presiunea apei etc. egalizări şi bloc (la fundaţiile tip bloc şi cuzinet). Fundaţiile se alcătuiesc în mod obişnuit din: . Orice acţiune semnificativă pentru proiectarea elementelor infrastructurii sau pentru verificarea terenului de fundare se va considera în categoria de solicitări transmise infrastructurii. presiuni sau împingeri ale pământului.1.2.beton armat.

2. M.2. 5. 5.2.1.1. De regulă. 5.5. 5. Q etc. de regulă. 5.2.3. 5. Solicitările transmise infrastructurilor proiectate corespunzător unei comportări elastice de către suprastructura plastificată sunt asociate mecanismului de disipare a energiei induse de acţiunile seismice. Structurile considerate în calcul în stadiul de comportare liniară (elastic) se recomandă să fie schematizate ca ansamblul constituit din suprastructură. Solicitări transmise infrastructurilor în grupările speciale de încărcări 5. 5.1 Solicitările transmise infrastructurii de suprastructură.1. Solicitările transmise infrastructurilor se determină în grupările fundamentale de încărcări şi în grupările speciale de încărcări. corespunzătoare direcţiilor principale şi direcţiilor oblice (la 45º şi 135º) ale construcţiei. Calculul va considera orice direcţie de acţiune seismică semnificativă pentru proiectarea infrastructurii.3.1).4. 12 . solicitările transmise infrastructurilor se determină corespunzător forţelor generalizate (N. Solicitările transmise infrastructurilor se determină cu valori corespunzătoare proiectării elementelor de beton ale infrastructuturii şi cu valori corespunzătoare verificării terenului de fundare.3. condiţionată de dimensionarea completă a suprastructurii.1. de regulă. când. infrastructură şi teren de fundare. se vor considera 8 direcţii în plan orizontal.2. sunt aplicabile grupărilor speciale de încărcări în care se consideră acţiunile seismice aplicate construcţiei. Fig. În gruparea specială de încărcări la acţiuni seismice.2. Stabilirea solicitările transmise infrastructurilor în grupările speciale de încărcări este.1.5.1. Solicitări transmise infrastructurilor în grupările fundamentale de încărcări 5.3. Valorile solicitărilor transmise infrastructurii se definesc în concordanţă cu reglementarea tehnică de referinţă STAS 10101/0-75 şi coeficienţii încărcărilor se definesc în concordanţă cu reglementarea tehnică de referinţă STAS 10101/0A-77. 5.) dezvoltate în secţiunea de la baza suprastructurii (fig 5. se acceptă plastificarea suprastructurii şi dezvoltarea unui mecanism de disipare a energiei induse de cutremur. 5. La verificarea rezistenţei infrastructurii şi a terenului de fundare vor considera valorile de calcul ale eforturilor transmise de suprastructură. Prevederile de la pct.3.

1. care poate fi de natura unei stări limită ultime (SLD.5αks 6.1.1. Dacă mecanismul de plastificare care asigură disiparea energiei induse de cutremur implică dezvoltarea de deformaţii inelastice şi în elementele substructurii. dacă deformaţiile terenului conduc la deplasări şi deformaţii ale construcţiei incompatibile cu structura de rezistenţă sau de natura unei stări limită a exploatării normale (SLD.3. în parte sau în totalitate. a cărei depăşire conduce la întreruperea exploatării normale a construcţiei. În grupările speciale de încărcări care cuprind şi acţiunea seismică se consideră acţiunea de lungă durată a încărcărilor aplicate direct elementelor infrastructurii precum şi forţele seismice de calcul stabilite pe baza unui coeficient seismic cu valoarea minimă: (5. 5. Stările limită ale terenului de fundare pot fi de natura unei stări limită ultime (SLU).U).3.6.5.2.1. pentru a se împiedica apariţia unor stări limită care să perecliteze siguranţa construcţiei şi/sau exploatarea normală a construcţiei.) valorile coefientului seismic de calcul pe direcţie verticală sunt ±2ks.3.3.4. .1). Dimensiunile bazei fundaţiei se stabilesc pe baza calculului terenului de fundare definit în reglementarea tehnică de referinţă STAS 3300/1-85 respectiv STAS 3300/2-85. 5. 5. în cazul fundaţiilor sensibile la forţă tăietoare/străpungere (radiere tip dală groasă etc.3. a capacităţii funcţionale a construcţiei sau de natura unei stări limită a exploatării normale (SLEN). Condiţii generale 6.1) kF = 1.pentru calculul elementelor infrastructurii se consideră valorile solicitărilor capabile din grupările speciale de încărcări. Stabilirea dimensiunilor bazei fundaţiei 6.1.starea limită de deformaţii (SLD). 6. Dimensiunile bazei fundaţiei se aleg astfel încât presiunile la contactul între fundaţie şi teren să aibă valori acceptabile. 6.3. a cărei depăşire conduce la pierderea ireversibilă. pentru calcul se consideră următoarele valori ale solicitărilor transmise de suprastructură: . 13 . care răspund elastic la 5.35 Forţele generalizate capabile se determină considerând rezistenţele de calcul ale materialelor. Dacă forţele generalizate capabile se determină considerând rezistenţele medii ale materialelor valoarea coeficientului kF este: (5.2) kF = 1.3) cs = 1. stările limită ale terenului de fundare sunt: .EN).3.Valorile forţelor generalizate transmise infrastructurii sunt determinate prin majorarea forţelor capabile dezvoltate de mecanismul de plastificare a suprastructurii cu coeficientul kF: (5.3.00 5.pentru verificarea terenului de fundare se consideră valorile solicitărilor capabile din grupările speciale de încărcări majorate cu coeficientul kF dat de (5. dacă deformaţiile terenului împiedică exploatarea normală a construcţiei. Având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 3300/1-85. Efectul componentei verticale a acţiunii seismice se va lua în considerare la proiectarea sistemelor de fundare în concordanţă cu reglementarea tehnică de referinţă P100-92. Solicitările transmise infrastructurilor de către suprastructurile acţiunile seismice se consideră cu valorile date la pct.

Din punctul de vedere al terenului de fundare. în cazul fundării directe. ţinând seama de experienţa de construcţie din ţară.8. c) Existenţa restricţiilor de deformaţii în exploatare .EN).ca presiuni care să asigure îndeplinirea condiţiilor calcului la starea limită de capacitate portantă (SLCP). 6. Condiţiile de efectuare a calculului terenului de fundare alcătuit din pământuri.1.starea limită de capacitate portantă (SLCP) corespunde unei extinderi a zonelor în care se îndeplineşte condiţia de rupere (efortul tangenţial efectiv este egal cu rezistenţa la forfecare a materialului) astfel încât are loc pierderea stabilităţii terenului şi a construcţiei. calculul terenului de fundare se diferenţiază în funcţie de următorii factori: a) Clasa de importanţă . 6. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor convenţionale 6. situaţiile in care terenul de fundare aparţine categoriei TB.EN) sau calculul la starea limită de capacitate portantă (SLCP). p conv. .4. În anexa A sunt reproduse.. După cum rezultă din tabelul 6. pconv. o singură condiţie este suficientă pentru a face obligatoriu calculul la starea limită de deformaţie (la SLD.2.6. 6.ca presiuni care să asigure îndeplinirea condiţiilor calcului la starea limită de deformaţii (SLD. 6.2. 6. În funcţie de particularităţile construcţiei şi ale terenului de fundare. .1. calculul terenului de fundare pe bază de presiuni convenţionale impune îndeplinirea simultană a patru condiţii. . Presiunile convenţionale sunt presiuni acceptabile stabilite pe cale empirică.U şi SLD. Din punctul de vedere al construcţiei. având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 3300/2-85. CS (din clasele de importanţă I şi II).construcţii nesensibile la tasări diferenţiale.construcţii speciale. . calculul terenului de fundare se diferenţiază în funcţie de apartenenţa terenului la una din următoarele categorii: a) terenuri bune (TB) b) terenuri dificile În tabelul 6.construcţii cu restricţii (CRE). tabelele cuprinzând aşa-numitele valori de bază ale presiunilor convenţionale.5. având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 3300/2-85. 6. folosirea presiunilor convenţionale ca presiuni acceptabile este admisă în toate cazurile.7. V).2. presiunile acceptabile pe terenul de fundare se pot stabili. starea limită de capacitate portantă a terenului de fundare este întotdeauna de natura unei stări limite ultime.2.1. în trei moduri: .construcţii sensibile la tasări diferenţiale (CSEN).1.1. .construcţii fără restricţii. IV.1. în parte sau în totalitate. în vederea stabilirii unor dimensiuni ale bazei fundaţiei care să conducă la presiuni acceptabile pe teren. sunt sintetizate în tabelul 6. În cazul fundării pe rocă. cu excepţia construcţiilor speciale când se impune calculul la starea limită de capacitate portantă (SLCP). În schimb. b) Sensibilitatea la tasări .construcţii obişnuite.U sau SLD.1 sunt date.ca presiuni convenţionale. corespunzătoare unor 14 . CO (din clasele de importanţă III.

în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale 6 Roci stâncoase şi semistâncoase în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale 7 Orice combinaţie între stratificaţiile precizate la nr. fără posibilitatea drenării apei din porii pământului. prafuri nisipoase-argiloase. având e ≤1. Tabelul 6. Totuşi. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale 3 Pământuri coezive cu plasticitate redusă: nisipuri argiloase. Terenuri bune (TB) crt. devine necesară o verificare a terenului la starea limită de capacitate portantă (SLCP).5 . conţinând materii organice sub 5% Notă: Pământurile coezive saturate de consistenţă ridicată (Ic > 0.2.1. argile prăfoase şi argile. indicele porilor). gruparea specială GS) şi sunt sintetizate în tabelul 6.U x SLD.. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale 4 Pământuri coezive cu plasticitate medie: nisipuri argiloase. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale 5 Pământuri coezive cu plasticitate mare: argile nisipoase. precum şi regulile de stabilire a corecţiilor de lăţime CB şi de adâncime CD . 15 ..5) pot fi considerate terenuri bune în accepţia tabelului 6.U x SLD. 1 Blocuri. starea de consistenţă.EN x SLCP x SLCP x 6.1 Nr.2. fără a se face uz de cunoaşterea proprietăţilor mecanice (compresibilitatea şi rezistenţa Tabelul 6. inclusiv nisipuri prăfoase. îndesate sau de îndesare medie.0 m şi adâncimea de fundare Df = 2. prafuri nisipoase şi prafuri. având e ≤ 0. Caracterul empiric al presiunilor convenţionale este evidenţiat de faptul că valorile de bază din tabele se obţin în funcţie de caracteristici ale naturii pământurilor (granulozitate. 1.5 .5 . gradul de saturaţie. Condiţiile care trebuie respectate în cazul calculului terenului de fundare pe baza presiunilor convenţionale se diferenţiază în funcţie de tipul încărcării şi de gruparea de încărcare (gruparea fundamentală GF. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale (având înclinarea mai mică de 10%) 2 Pământuri nisipoase. 7 şi Ic ≥ 0.0 m. bolovănişuri sau pietrişuri conţinând mai puţin de 40% nisip şi mai puţin de 30% argilă. plasticitate) şi ale stării pământurilor (starea de îndesare. crt.6 8 Umpluturi de provenienţă cunoscută realizate organizat. în situaţia în care încărcarea transmisă de fundaţia directă asupra acestor pământuri se realizează rapid.U x SLD. având e ≤1 şi Ic ≥ 0.1 şi Ic ≥ 0.fundaţii convenţionale având lăţimea tălpii B = 1.2 Modul de Terenul Construcţia calcul Pământ Restricţii de (stabilirea Bun Sensibilitatea la Dificil coeziv saturat Importanţa deformaţii în presiunii (TB) tasări diferenţiale încărcat rapid exploatare acceptabile) Cu Obişnuită Specială Sensibilă Fără Nesensibilă restricţii (CO) (CS) (CSEN) restricţii (CRE) pconv x x x x SLD.3.

2.5.2.6. nepermanente. Excentricităţile maxime admise pentru rezultantele încărcărilor din grupări speciale trebuie să fie limitate astfel încât secţiunea activă a suprafeţei tălpii fundaţiei să se extindă cel puţin până în dreptul centrului de greutate al acesteia. Dimensiunile în plan ale fundaţiilor se stabilesc astfel ca rezultanta încărcărilor provenite din acţiuni din grupări fundamentale să fie aplicată în cadrul sâmburelui central.6. 6.2. turnuri etc.4 pconv pef max ≤ 1. se admite ca rezultanta încărcărilor să se aplice în afara sâmburelui central cu condiţia ca secţiunea activă a tălpii fundaţiei să nu fie mai mică de 80% din aria totală a acesteia. după caz.7. . Tabelul 6. 6. 16 .2 pconv pef max ≤ 1. Pentru stabilirea dimensiunilor în plan ale fundaţiei este necesară.6 pconv 6.3.3.5. Calculul terenului de fundare la starea limită de deformaţii 6. ca stări limită ultime. Prin calculul terenului de fundare la starea limită de deformaţii se cere îndeplinirea a două seturi de condiţii.4 au semnificaţia: .4 Tipul stării limită de deformaţie Condiţia de îndeplinit SLD.3.EN Δs ≤ Δs Δt ≤ Δt Condiţiile specificate în tabelul 6. calculate cu încărcări din gruparea fundamentală pentru SLU.Δs : deplasări sau deformaţii posibile ale construcţiei datorate tasărilor terenului de fundare.Δ t : aceeaşi semnificaţie ca şi Δs calculate cu încărcări din gruparea fundamentală pentru SLEN. nu se admite desprinderea fundaţiei de pe teren în grupările fundamentale de încărcări.3. Pentru situaţiile în care în gruparea fundamentală intervin solicitări orizontale importante. 6.U SLD.2.1. Modul de calcul al lui pef pentru excentricitate pe două direcţii este prezentat în anexa F. În cazul construcţiilor de tipul castele de apă. 6. Prin aceasta se consideră implicit îndeplinite condiţiile calcului terenului de fundare la starea limită de deformaţie şi la starea limită de capacitate portantă.4 şi 6. sintetizate în tabelele 6.2.2 pconv p’ef max ≤ 1.4 pconv p’ef max ≤ 1.4.3 Cu excentricitate după două direcţii Gruparea de încărcare GF GS pef ≤ pconv p’ef ≤ 1. Centrică Tipul încărcării Cu excentricitate după o singură direcţie Tabelul 6. îndeplinirea tuturor condiţiilor specificate în tabelul 6.

4..5.6.4. In lipsa unor valori stabilite de proiectant pot fi luate în considerare.5.2 ppl pef max ≤ 1. Prin calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă. Calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă 6. se cere respectarea condiţiei generale Q ≤ mR .5 Cu excentricitate după Cu excentricitate după o Centrică două direcţii singură direcţie Tipul încărcării Condiţia de pef max ≤ 1. a căror îndeplinire precede efectuarea calculului deformaţiilor probabile ale terenului de fundare. 6. cu cele trei forme particulare date în tabelul 6.3. Prin zonă plastică se înţelege zona pe conturul şi în interiorul căreia se îndeplineşte condiţia de rupere în pământ. reprezintă condiţii de valabilitate a calculului de deformaţii.Δs :deplasări sau deformaţii de referinţă admise pentru structură. în cazul fundării directe. ppl (presiunea plastică) reprezintă presiunea corespunzătoare unei extinderi limitate pe o adâncime egală cu B/4. Tabelul 6. specificate de proiectantul tehnolog. 17 .3.2. 6. a zonei plastice în terenul de fundare.3.4 ppl pef ≤ ppl îndeplinit În condiţiile definite în tabelul 6. B fiind lăţimea fundaţiei.1. valorile specificate în anexa A pentru construcţii neadaptate în mod special în vederea preluării tasărilor neuniforme . 6. În anexa A sunt sintetizate prevederile din reglementarea tehnică de referinţă STAS 3300/285 referitoare la calculul terenului de fundare la starea limită de deformaţii. Condiţiile din tabelul 6. orientativ. stabilite de proiectantul structurii. în care terenul este asimilat cu un mediu liniar-deformabil iar utilizarea relaţiilor din Teoria Elasticităţii este admisă. Presiunea plastică ppl este o presiune acceptabilă.Δ t : deplasări sau deformaţii admise din punct de vedere tehnologic.

18 . . În anexa A sunt sintetizate prevederile din reglementarea tehnică de referinţă STAS 3300/285 referitoare la calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă. 6.3 calcul Condiţia T ≤ 0. Proiectarea fundaţiilor izolate de beton armat se face având ca referinţă prevederile definite în reglementarea tehnică STAS 10107/0-90. R reprezintă valoarea de calcul a rezistenţei terenului de fundare. Tipurile de fundaţii izolate care fac obiectul prezentului normativ sunt: a) Fundaţiile pentru stâlpi de beton armat monolit: . Fundaţiile izolate pot fi utilizate şi în cazul unor elemente structurale continue. b) Fundaţiile pentru stâlpi de beton armat prefabricat: . execuţie şi suprafaţa fundaţiei.8μN Mr ≤ 0. dacă structura este proiectată considerând rezemările concentrate.9L’B’pcr Q ≤ mR unde: Q reprezintă încărcarea de calcul asupra terenului de fundare. c) fundaţiile se poziţionează.2. .fundaţii tip bloc şi cuzinet (fundaţii rigide). Proiectarea fundaţiilor izolate Prevederile prezentului capitol se aplică la proiectarea fundaţiilor izolate ale stâlpilor de beton armat şi de metal.8Ms N ≤ 0.4. m reprezintă coeficientul condiţiilor de lucru.alte tipuri de fundaţii adaptate sistemului de îmbinare dintre stâlpul prefabricat şi fundaţie.fundaţii tip talpă de beton armat. provenită din acţiunile din grupările speciale. c) Fundaţiile pentru stâlpi metalici: .fundaţii tip talpă de beton armat (fundaţii elastice).1 SLCP. b) sub fundaţiile de beton armat prefabricat se prevede un pat de nisip de 70÷150 mm grosime. stabilit funcţie de condiţiile de teren.Fundaţie de suprafaţă Fundaţie solicitată transversal Tabelul 6. de regulă. .2 SLCP.fundaţii tip pahar. centrat în axul stâlpului. Dimensiunile în plan ale fundaţiilor izolate se stabilesc conform prevederilor de la capitolul 6. 7.6 Fundaţie pe taluz sau în apropiere de taluz Tipul lucrării T N Cazul de SLCP.fundaţii tip bloc şi cuzinet. La alcătuirea fundaţiilor izolate se va ţine seama de următoarele reguli cu caracter general: a) sub fundaţiile de beton armat monolit se prevede un strat de beton de egalizare de 50÷100 mm grosime.

19 . 7. de regulă verificarea secţiunii de beton armat la starea limită de rezistenţă la încovoiere nu implică modificarea înălţimii secţiunii de beton stabilită conform punctelor a şi b. Armătura fundaţiei (fig.1.1. 7. 7. 7.1.1.1.1. Betonul utilizat la realizarea fundaţiilor tip talpă armată va fi de clasă minimă C8/10. 7. Fundaţii tip talpă de beton armat Fundaţiile tip talpă de beton armat pot fi de formă prismatică (fig. Înălţimea la marginea fundaţiei tip obelisc (H’) rezultă în funcţie de următoarele condiţii: a) înălţimea minimă necesară pentru ancorarea armăturilor de pe talpa fundaţiei (15φmax). Se vor considera situaţiile de încărcare (presiuni pe teren) care conduc la solicitările maxime în fundaţie. Fig. dacă se respectă valorile minime ale raportului dintre înălţimea fundaţiei şi dimensiunea cea mai mare în plan (H/L) date în tabelul 7. c) valoarea minimă este H’min = 250 mm.b).a) sau formă de obelisc (fig. 7.1 (ultima coloană) este admisă ipoteza distribuţiei liniare a presiunilor pe teren. dacă se respectă valorile minime ale raportului dintre înălţimea fundaţiei şi dimensiunea cea mai mare în plan (H/L) date în tabelul 7. Înălţimea fundaţiei (H) se stabileşte funcţie de următoarele condiţii: a) asigurarea rigidităţii fundaţiei de beton armat. realizată ca o reţea din bare dispuse paralel cu laturile fundaţiei Armătura rezultă din verificarea la moment încovoietor în secţiunile de la faţa stâlpului. b) verificarea fundaţiei la forţă tăietoare. d) valoarea minimă a înălţimii fundaţiei este Hmin = 300 mm.d) pentru stâlpii de calcan.2) este compusă din: a) armătura de pe talpă.1. secţiunea de beton poate prelua forţa tăietoare nefiind necesare armături transversale. în acest caz momentul transmis tălpii fundaţiei se poate reduce prin prevederea de grinzi de echilibrare. 7.1. Fundaţii pentru stâlpi de beton armat monolit 7.2.1. de rost sau situaţii în care există în vecinătate alte elemente de construcţii sau instalaţii se pot utiliza fundaţii excentrice în raport cu axul stâlpului. b) panta feţelor înclinate ale fundaţiei nu va fi mai mare de 1/3.1.1. În calculul momentelor încovoietoare din fundaţie se consideră presiunile pe teren determinate de solicitările transmise de stâlp.1 Fundaţii tip talpă de beton armat c) verificarea fundaţiei la încovoiere.

aflată deasupra fundaţiei. Diametrul minim al armăturilor este de 10 mm. Diametrul minim al armăturilor este de 10 mm. Distanţa maximă între armături este de 250 mm. pentru conectarea cu stâlpul de beton armat. Armătura trebuie prelungită în fundaţie pe o lungime cel puţin egală cu lancorare + 250 mm. Armăturile din fundaţie (mustăţile) se alcătuiesc astfel încât în prima secţiune potenţial plastică a stâlpului. considerând momentele încovoietoare negative rezultate din acţiunea încărcărilor din greutatea fundaţiei. În această situaţie de solicitare armătura se realizează ca o reţea de bare dispuse paralel cu laturile fundaţiei. Dacă fundaţia lucrează cu arie activă. Dimensionarea armăturii se face în secţiunile de consolă cele mai solicitate. la calculul forţei tăietoare se vor considera presiunile efective pe teren. realizată din 3÷4 bare dispuse în dreptul stâlpului sau ca o reţea dezvoltată pe toată suprafaţa fundaţiei Fundaţiile tip obelisc care nu au desprindere de pe terenul de fundare au armătură constructivă la partea superioară. a umpluturii peste fundaţie şi a sarcinilor aplicate pe teren sau prin repartizarea momentului încovoietor transmis de stâlp. unde se dispun pe fiecare direcţie principală minimum 3 bare de armătură OB37. distanţa minimă este de 100 mm. Armătura se distribuie uniform pe lăţimea fundaţiei şi se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minimă de 15φ. La fundaţiile care lucrează cu arie activă. Distanţa maximă între armături este de 250 mm. rezultă în urma dimensionării/verificării stâlpului.Procentul minim de armare pe fiecare direcţie este 0. d) armături pentru stâlp (mustăţi) Armăturile verticale din fundaţie. unde lancorare se determină având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90.10 % pentru armături OB37 şi 0. Etrierii din fundaţie au rol de poziţionare a armăturilor verticale pentru stâlp. cu diametrul de minim 12 mm.2 Armarea fundaţiilor tip talpă de beton armat 20 . armătura de la partea superioară rezultă din calculul la încovoiere. se dispun la distanţe de maximum 250 mm şi cel puţin în 3 secţiuni. Armătura se distribuie uniform pe lăţimea fundaţiei şi se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minimă de 15φ. Fig. distanţa minimă este de 100 mm. barele de armătură să fie continue (fără înnădiri).075 % pentru armături PC52. c) armătura transversală pentru preluarea forţelor tăietoare se realizează ca armătură înclinată dispusă în dreptul stâlpului Forţa tăietoare în secţiunea de calcul se determină considerând o fisură înclinată cu 45º şi presiunile dezvoltate pe teren de forţele transmise de stâlp. 7. b) armătura de la partea superioară.

p med = ( p1 + p2 ) / 2 (7.25 150 0.1.Tabelul 7.29 400 0. în relaţia 7.1 şi 7. Dacă fundaţia este solicitată cu momente încovoietoare pe două direcţii (solicitare oblică). armătura calculată funcţie de momentele încovoietoare (Mx şi My) se distribuie uniform pe talpa fundaţiei.26 0.35 *) pentru betoane de clasă superioară se utilizează valorile date în tabelul 7.3).1 H/L minim pentru care nu Presiunea H/L minim pentru este necesară verificarea la efectivă care nu se verifică forţă tăietoare a fundaţiei maximă rigiditatea fundaţiei pe teren (kPa) Beton C12/15* Beton C8/10 100 0.25 0.23 0.3 În cazul fundaţiilor la care se respectă condiţiile privind raportul minim H/L din tabelul 7.22 0.7.27 250 0.29 0. Calculul momentelor încovoietoare în fundaţie Pentru calculul momentelor încovoietoare în fundaţie se consideră secţiunile de încastrare de la faţa stâlpului şi presiunile pe teren pe suprafaţa delimitată de laturile tălpii şi planul de încastrare considerat (fig. pentru clasa C12/15.1.32 0.1 stabilit în funcţie de condiţia de rigiditate a tălpii şi pentru care aria activă este de minimum 80%.30 0. 7. se determină cu relaţiile indicate în Anexa F.28 300 0.2 se înlocuieşte pmed cu valoarea p1.20 0.2) Fig.26 200 0.27 0.2: ⎡ l2 l2 ⎤ M x = B ⋅ ⎢p o x + (p1 − p 0 ) x ⎥ (7.30 0.33 600 0. 21 . Dacă aria activă este mai mică de 80%.1) 3⎦ ⎣ 2 M y = L ⋅ p med l2 y 2 . p1. Calculul simplificat al momentelor încovoietoare în talpa fundaţiei se face cu relaţiile 7.27 0. având semnificaţia de presiune maximă pe teren.39 0.1.29 0.3. 7.35 0.

85 7.1.30 1.50 ÷ 0. 7. b) blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a căror înălţime minimă este de 300 mm. Cuzinetul de beton armat se proiectează respectând următoarele: a) cuzinetul se realizează cu formă prismatică. 7.05 1.1.50 1. dacă în bloc sunt prevăzute armături pentru ancorarea cuzinetului clasa betonului este cel puţin C8/10. 7.60 1.50 2.40 1.2.4).să fie mai mari decât dimensiunile care asigură limitarea presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici decât rezistenţa de calcul la compresiune a betonului. e) rosturile orizontale de turnare a betonului se vor trata astfel încât să se asigure condiţii pentru realizarea unui coeficient de frecare supraunitar între cele două suprafeţe. . Fundaţii tip bloc şi cuzinet Fundaţiile tip bloc de beton şi cuzinet sunt alcătuite dintr-un bloc de beton simplu pe care reazemă un cuzinet de beton armat în care se încastrează stâlpul (fig.4 Fundaţii cu bloc de beton simplu şi cuzinet de beton armat .65 22 . Fig. această condiţie va fi realizată şi în cazul blocului realizat în trepte (fig. înălţimea treptei inferioare este de minimum 400 mm.40 1.15 1. c) clasa betonului este minim C4/5.2.2.2.1.2.1.2 Valori minime tgα funcţie de clasa betonului C8/10 sau C4/5 mai mare 1.30 1.7.00 1.4). 7. Presiunea efectivă pe teren (kPa) 200 250 300 350 400 600 Tabelul 7. b) dimensiunile în plan (lc şi bc) vor respecta următoarele condiţii: .15 1. Blocul de beton simplu se realizează respectând următoarele condiţii: a) înălţimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treaptă. d) înălţimea blocului de beton se stabileşte astfel încât tgα să respecte valorile minime din tabelul 7.se recomandă următoarele intervale pentru raportul lc/L respectiv bc/B: • bloc de beton cu o treaptă: lc/L = 0.

valori minime impuse de condiţia de ancorare a armăturilor pentru stâlp. sunt forţa axială şi momentele încovoietore la nivelul tălpii cuzinetului. se determină cu relaţiile (7.4).• bloc de beton cu mai multe treapte: lc/L = 0. .00 nu este necesară verificarea cuzinetului la forţă tăietoare. dacă nu apar desprinderi sau aria activă este cel puţin 70%.5) 2 3⎦ ⎣ p + p c2 bc21 (7. atunci se admite pc2=0 iar pc1 se determină cu relaţiile (7. Momentele încovoietoare în cuzinet se calculează cu (7.40 ÷ 0. . 7. unde lancorare este definită în reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90. 7.6): ⎡ lc21 lc21 ⎤ + ( pc1 − pc 0 ) ⎥ M x = bc ⋅ ⎢ pc 0 (7.2.7Rc stâlp). . p cmed = c1 2 2 Dacă aria activă de pe suprafaţa de contact cuzinet – bloc este mai mică decât 70% din talpa cuzinetului (lcxbc): M Y = lc ⋅ pcmed 23 . Calculul momentelor încovoietoare pozitive în cuzinet se face considerând încastrarea consolelor în secţiunile de la faţa stâlpului (fig. dacă tgβ ≥ 1. funcţie de care se determină eforturile secţionale în cuzinet. condiţiile care asigură un coeficient de frecare μ ≥ 1.0 (definit în reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90).tgβ ≥ 0. cu lungimea lancorare + 250 mm.50 c) înălţimea cuzinetului (hc) va respecta următoalele valori minime: .4) ⎟ ⎟ 3 ⋅ bc ⎜ c − 3 ⋅ lc ⎜ c − ⎜2 ⎟ ⎜2 NC ⎠ NC ⎟ ⎝ ⎝ ⎠ unde: NC. 7. MC(x) şi MC(y). clasa betonului rezultă şi din condiţia de rezistenţă la compresiune locală a betonului din cuzinet în secţiunea de încastrare a stâlpului (de regulă. e) rostul de turnare dintre bloc şi cuzinet se tratează astfel încât să se realizeze continuitatea betonului sau. Rc_cuzinet ≥ 0.3.c 2 = C ± pc1.3) lc ⋅ bc lc ⋅ bc lc ⋅ bc lc ⋅ bc2 dacă: pc2<0.3): 6M C ( x ) 6M C ( y ) N N ≥ 0 sau pc1.hc ≥ 300mm.5 Presiunile pe suprafaţa de contact dintre cuzinet şi bloc. cel puţin. sunt determinate de solicitările din stâlp (nu se ţine cont de greutatea cuzinetului).65 (fig.c 2 = C ± 2 (7. 7.5). d) clasa betonului este minim C8/10.5) şi (7.25. Fig.hc/lc ≥ 0. Presiunile pe suprafaţa de contact dintre cuzinet şi blocul de beton.6) .4): 2NC 2NC sau pc1 = pc1 = M C ( x) ⎞ ⎛l ⎛ b M C( y) ⎞ (7.1.

5). 7. •dacă zona comprimată pe talpa cuzinetului este mai mare de 70% din aria tălpii.1. respectiv. barele de armătură să fie fără înnădiri.2. 7. 7.distanţa maximă între armături va fi de 250 mm. . pentru conectarea cu stâlpul de beton armat.diametrul minim al armăturilor este de 10 mm. .4. 7. . 24 . My= MC(y) 7. Armarea cuzinetului va respecta următoarele condiţii: (7.aria de armătură pe fiecare direcţie rezultă din: • verificarea la compresiune excentrică a secţiunii de beton armat pe suprafaţa de contact dintre cuzinet şi bloc.075% pentru armături PC52. . -armătura se distribuie uniform pe lăţimea cuzinetului şi se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minimă de 15φ. 7. c) Armăturile pentru stâlp (mustăţi): .armăturile trebuie prelungite în fundaţie pe o lungime cel puţin egală cu lungimea de ancorare majorată cu 250 mm. . . .2.8) 2 bclc unde: bc este lăţimea tălpii cuzinetului (fig. în verificare se va considera rezistenţa de calcul a betonului (Rc*) cu valoarea: + 2M cap.5).b.armăturile din cuzinet se alcătuiesc astfel încât în prima secţiune potenţial plastică a stâlpului. • verificarea la moment încovoietor negativ a cuzinetului încărcat cu forţele dezvoltate în armăturile de ancorare.cuzinet * Rc = (7. b) Armătura de la partea superioară : .4. Fundaţii pentru stâlpi de beton armat prefabricaţi Fundaţiile izolate pentru stâlpi de beton armat prefabricat pot fi realizate ca fundaţii tip pahar (fig.4) şi se dimensionează având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90.se dispune dacă cuzinetul are desprinderi de pe blocul fundaţiei . după modelul din fig.distanţa între armături va fi de minim 100 mm şi maxim 250 mm.se realizează ca o reţea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului şi ancorate în blocul de beton simplu.diametrul minim al armăturilor este de 10 mm. .procentul minim de armare pe fiecare direcţie este 0.7) a) Armătura de la partea inferioară: -se realizează ca o reţea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului. rezultă în urma dimensionării/verificării stâlpului.armăturile înclinate se dispun pentru preluarea forţei tăietoare în consolele cuzinetului dacă tgβ < 1 (fig. .etrierii din cuzinet au rol de poziţionare a armăturiilor verticale pentru stâlp şi se dispun în cel puţin în 2 secţiuni. obţinută dintr-o distribuţie liniară a presiunilor. pentru dimensionarea armăturilor de ancorare în bloc se poate considera şi o schemă de calcul bazată de preluarea de armătură a rezultantei volumului de eforturi unitare de întindere de pe suprafaţa de contact.Mx= MC(x) şi. .6). 7.10% pentru armături OB37 şi 0. aflată deasupra fundaţiei. aria de armătură rezultă din verificarea la moment încovoietor în secţiunile de la faţa stâlpului (fig.armăturile verticale din cuzinet. . distanţa minimă este 100 mm.

Înălţimea paharului HP Înălţimea paharului HP se stabileşte respectând următoarele cerinţe: .2ls în cazul stâlpilor cu secţiune dreptunghiulară cu dimensiunile ls şi bs. Rt rezistenţa de calcul la întindere a betonului din fundaţia pahar.cap . ls ≥ bs. HP se poate reduce dacă armătura este întoarsă la baza stâlpului. U = 2lS+2bS+4Hf este perimetrul secţiunii de forfecare. 25 .6 Fundaţie tip pahar pentru stâlp prefabricat 7.1.limitarea efectului forţei tăietoare pe lungimea de stâlp introdusă în pahar: M ST . 7.2. .montaj este forţa axială maximă în stâlp în faza de montaj a structurii prefabricate.10): N ST .2. verificarea la străpungere este dată de condiţia (7.dimensiunile secţiunii transversale a stâlpului. Rt . montaj L ⋅ B − (l S + H f )(b S + H f ) ≤ 0. Condiţii constructive generale: • HP ≥ 1. • HP≥ HS/11 la fundaţiile stâlpilor de hale cu poduri rulante şi ai estacadelor.lS b1 bp bS lb B bp b1 l1 bp la L bp l1 mm Beton de monolitizare la lS bp l1 Hp Hf 20÷30 mm ≥100 mm H β Ht bp’ Beton de egalizare 50÷100 la’ L Fig.1.1. În faza de montaj.2. . Nav = σavAav.10) unde: N ST.condiţiile de aderenţă sunt stabilite funcţie de modul de realizare a stâlpului prefabricat.cap HP ≥ (7. 7. din faza de montaj sau exploatare a construcţiei.momentul capabil al stâlpului în secţiunea de la faţa paharului.9) 3 ⋅ lS bS R t unde: MST.1. lS.lancoraj se determină având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90. .asigurarea lungimii de ancoraj (lancoraj) a armăturilor longitudinale din stâlp: HP ≥ lancoraj + 250mm. bS . • HP ≥ 500 mm în cazul stâlpilor la construcţii etajate. HS este înălţimea liberă a stâlpului de la faţa superioară a fundaţiei până la rigla acoperişului. în calcul se va considera situaţia cea mai defavorabilă de solicitare la străpungere.75 ⋅ U ⋅ H f ⋅ R t + N av L⋅B (7. cu paharul nemonolitizat. Grosimea Hf Grosimea fundului paharului (Hf) rezultă în urma verificării la străpungere.2.rezistenţa de calcul la întindere a betonului din stâlp. considerând condiţii normale de solicitare. Dimensiunile secţiunilor de beton 7. ancorată corespunzător pe fiecare parte a planulului de cedare la străpungere. σav = 100 N/mm2 şi Aav = aria de armătură verticală dispusă pe faţa interioară a paharului.

11 şi7. Rt .1. AS .8.12): L ⋅ B − (lS + H f )(bS + H f ) NST . Verificarea paharului (bP) Verificarea pereţilor paharului în plan orizontal Eforturile transmise pereţilor paharului de solicitările din stâlp (M şi Q) sunt reprezentate în figura 7. cu valoarea mbt = 0.13) 3⎠ ⎝ Rezultanta presiunilor (P) pe peretele frontal este: (7. 7.rezistenţa de calcul la întindere a betonului de monolitizare.12) unde: N1cap . Momentul încovoietor (M1) transmis paharului prin presiuni pe peretele frontal se determină cu relatia (7. 7.3.7 Transmiterea forţei axiale din stâlpul prefabricat la fundaţia pahar 7.max (valoare de calcul) trebuie să respecte relaţiile (7.În faza finală. Fig.14) P = 1.8 Solicitări în pereţii paharului 26 .este forţa axială transmisă la pahar prin betonul de monolitizare (Fig.11) L⋅B N1cap = AS mbt Rt (7.7). max ≤ 0.4M ST (7.aria laterală a stâlpului pe înălţimea paharului: AS = (2lS+2bS)Hp. mbt .13): a⎞ ⎛ M 1 = 0.75 ⋅ U ⋅ H f ⋅ R t + N av + N1cap (7. forţă axială maximă NST.25M1/HP+QST Fig.30 în cazul construcţiilor fără poduri rulante sau cu poduri rulante cu regim uşor de lucru.coeficientul condiţiilor de lucru.8⎜ M ST − N ST ⎟ ≥ 0. mbt = 0 în cazul halelor cu poduri rulante cu regim mediu sau greu de lucru sau al construcţiilor solicitate dinamic din încărcările curente de exploatare. 7.2.

020Plb (7. bp ≥ b) Cazul: b0 < HP−Δ a) Cazul: a0 ≥ HP−Δ Fig.17) NP = P/2 Secţiunea de beton şi de armătură în pereţii paharului trebuie să repecte următoarele: a) Peretele frontal se verifică la acţiunea momentelor încovoietoare Mr şi Mc stabilite cu relaţia (7.5bp’a0Rt (NP ≤ 0. respectiv (7.Momentele încovoietoare rezultate în plan orizontal aplicate părţii superioare a peretelui frontal: Mr = 0.10).5P (7.15).16). Secţiunea se verifică la compresiune excentrică cu valori ale eforturile de calcul N şi M. d) Verificarea pereţilor longitudinali la forţă tăietoare consideră secţiunea activă cu dimensiunile bp’a0 sau bp’b0 (fig. condiţie care impune: 1.9).18 nu este respectată se dimensionează armătura pentru preluarea forţei tăietoare cu relaţia (7.18) HP ⋅ R t c) Pereţii longitudinali se verifică la întindere centrică cu forţa NP.9 Direcţia armăturii pentru preluarea forţei tăietoare în pereţii longitudinali ai paharului Dacă armătura se dispune pe direcţie verticală în peretele paharului (a0 ≥ HP−Δ).5bp’b0Rt) armătura pentru preluarea forţei tăietoare nu este necesară şi se dispune pe considerente de armare minimă. aria totală necesară (Aav) într-un perete rezultă: N H A av = 0. 7. 7.9). Armătura rezultată se dispune simetric pe feţele peretelui.16) Forţa de întindere în pereţii longitudinali (NP) rezultă: (7.6 P P (7. Armătura rezultată se dispune în treimea superioară a peretelui şi se prelungeşte cu lungimea de ancorare măsurată de la jumătătea grosimii peretelui lungitudinal al paharului (fig. e) Verificarea în secţiunea orizontală de la baza paharului consideră secţiunea chesonată cu dimensiunile exterioare a0b0 şi grosimea pereţilor bp’. armătura se distribuie în pereţii longitudinali pe direcţia corespunzătoare dimensiunii mai mici a pereţilor longitudinali (fig. Dacă: (7.20) aoR a Dacă: bo < HP−Δ. b)Verificarea peretelui frontal la forţă tăietoare implică limitarea eforturilor principale în peretele paharului.045Plb (7. 7. armătura se dimensionează ca etrieri.15) Mc = 0. determinate astfel: 27 . STAS 10107/0-90. 7. în funcţie de direcţia acţiunii în stâlp şi forţa tăietoare de calcul cu valoarea NP.10). distribuită în treimea superioară a paharului (fig.19) sau se dimensionează ca etrieri.19) NP ≤ 0. 7. conf. În situaţiile în care condiţia 7.

procentul minim de armătură verticală este 0.4.10% pentru armături OB37 şi 0. cu înălţimea Hf.6): • Ht ≥ Hf +100mm • Ht ≥ 0.12)).2. . h) Armătura dispusă în pereţii paharului trebuie să respecte şi următoarele cerinţe minimale: .cel puţin 2x3 bare orizontale în treimea superioară a paharului. Armătura orizontală din pahar trebuie să respecte următoarele condiţii: . Verificarea tălpii fundaţiei pahar Talpa fundaţiei pahar se verifică la moment încovoietor şi la forţă tăietoare. .procentul minim de armătură orizontală este 0.Forţa axială N = N1. uniform distribuită pe laturile secţiunii.2). g) Grosimea minimă a pereţilor paharului (bP) este de .200 mm în cazul paharelor din beton armat monolit.10% pentru armături OB37 şi 0. Momentul încovoietor : (7.150 mm la paharele din beton armat prefabricat. Armarea paharului Schema de armare recomandată a paharului este dată în figura 7. 7. ca bare întinse (fig. 7. Armăturile verticale se ancorează în talpa fundaţiei (fig. se înnădesc. 28 . Armăturile orizontale se ancorează sau. Dacă într-un pahar se montează mai mulţi stâlpi (în dreptul unui rost).2. Monolitizarea paharului Dimensiunile golului paharului se aleg mai mari decât ale secţiunii stâlpului pe fiecare direcţie şi sens cu 50÷75 mm la baza paharului şi cu 85÷120 mm la partea superioară a paharului.cap (valoare calculată cu relaţia (7. Distanţa maximă între armături este 250 mm.075% pentru armături PC52. să fie suficientă pentru preluarea momentului încovoietor din secţiunea de la faţa paharului. Verificarea la moment încovoietor şi forţă tăietoare se face în secţiunile de la faţa paharului şi din axul stâlpului prefabricat.10c).10% pentru armături tip OB37 şi 0.21) M = MST+QSTHP f) Armătura rezultată din calculul paharului la compresiune excentrică se dispune pe direcţie verticală.diametrul minim φ10 mm în treimea superioară a paharului şi φ8 mm în restul paharului. Diametrul minim al armăturilor este 10 mm. pe fiecare direcţie principală a fundaţiei. 7. 7. .075% pentru armături tip PC52. Se recomandă ca înălţimea Ht să fie stabilită astfel încât armătura calculată în secţiunea din axul stâlpului. 7. 7.10b corespunde situaţiilor în care nu rezultă armătură pentru preluarea forţei tăietoare în pereţii longitudinali şi din verificarea secţiunii de la baza paharului (la compresiune excentrică) nu rezultă necesară o armătură verticală.distanţa maximă între armături este 250 mm. Calculul momentelor încovoietoare se face cu relaţii de tipul (7.3.075% pentru armături PC52.2.2. Suprafeţele stâlpului şi paharului se curăţă şi se umezesc înainte de montare în pahar şi monolitizare. .10a şi b). Se vor respecta şi condiţiile (fig. Varianta de armare din figura 7. după caz. Betonul de clasă minimă C16/20 va avea dimensiunea maximă a agregatelor de 16 mm. distanţa între aceştia va fi cel puţin 50 mm pentru a se asigura betonarea completă a spaţiului dintre stâlpi şi a paharului.1) şi (7. Îmbinarea dintre stâlp şi fundaţie se realizează prin betonarea spaţiului din pahar.10a.6 l1 Procentul minim de armătură în talpa fundaţiei este 0. Barele verticale din pahar au diametrul minim φ8 mm şi se dispun la cel mult 250 mm distanţă.

22) l1≤Ht şi b1≤Ht forţă tăietoare este preluată de beton. Dacă condiţiile (7.Armătura se distribuie uniform pe lăţimea tălpii şi se prevede la capete cu ciocuri având lungimea minimă de 15φ. de formă prismatică.1. dacă înălţimea acestora asigură lungimea de înglobare necesară pentru şuruburile de ancorare ale stâlpului şi este adecvată adâncimii de fundare. 7.11). Fundaţii pentru stâlpi metalici 7. b1 − fig. Fundaţiile izolate ale stâlpilor metalici se realizează ca fundaţie cu bloc şi cuzinet (fig.3. Dacă înălţimea secţiunii (Ht) şi lungimile consolelor (l1. 7.6) respectă: (7. Se pot utiliza şi modele de fundaţii tip talpă armată.10 Armarea paharului 7. Verificarea la forţă tăietoare este semnificativă în secţiunile de la faţa paharului. Fig.3. Fig.11 29 .22) nu sunt realizate se dimensionează armătura transversală din bare înclinate. 7. 7.

dimensiunile în plan ale cuzinetul (lc şi bc) vor fi mai mari cel puţin cu 300 mm decât dimensiunile plăcii de bază a stâlpului (La. .blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a căror înălţime minimă este de 300 mm. Betonul din bloc este de clasă minimă C8/10 dacă armăturile cuzinetului sunt ancorate în blocul fundaţiei.3.3.23: NS AP = (7. (fig. Blocul de beton se realizează respectând următoarele condiţii: .2. 7. clasa minimă este C4/5. .50÷0.2 pentru betonul de clasă C8/10. .valoarea maximă La sau Lb.rostul de turnare dintre bloc şi cuzinet se tratează astfel încât să se realizeze continuitatea betonului sau.rezistenţa la compresiune a betonului din cuzinet.înălţimea cuzinetului hc va respecta următoalele limite minime: • hc ≥ 300mm.3.valoarea maximă a dimensiunilor plăcii de bază (La sau Lb(fig. . dacă în bloc nu sunt dispuse armături de rezistenţă. 7. Secţiunea în plan a plăcii de bază rezultă din condiţiile privind limitarea presiunii maxime pe suprafaţa de contact cu betonul la următoarele valori: .3.7.cuzinetul se realizează cu formă prismatică. condiţiile care asigură un coeficient de frecare μ ≥ 1. Lungimea minimă a şuruburilor de ancoraj prelungită în fundaţie este determinată astfel: .se recomandă ca raportul bc/B (lc/L) să se situeze în intervalul 0.3. Betonul din cuzinet este de clasă minimă C8/10.0 (având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90). .1.2.4.turnarea blocului de beton se va realiza astfel încât să fie asigurată continuitatea betonului.3.11) majorată cu lungimea de ancoraj a şurubului (15φ) dacă suprafaţa laterală a acestuia nu este nervurată dar la capătul şurubului este prevăzută o placă metalică rigidă şi rezistentă pentru ancorare.dimensiunile în plan ale cuzinetului se stabilesc şi în funcţie de condiţia de limitare a presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici decât rezistenţa de calcul la compresiune a betonului. Stâlpul metalic se realizează cu o placă de bază prevăzută cu rigidizări care asigură transmiterea presiunilor la fundaţie şi a forţelor la şuruburile de ancorare. Cuzinetul de beton armat se proiectează respectând următoarele condiţii: .3. 7. .11)) majorată cu lungimea de ancoraj a şurubului (30φ) dacă suprafaţa laterală a acestuia este nervurată.4.23) 0 . 7. • hc se stabileşte astfel încât tgα să respecte valorile minime din tabelul 7. 7.înălţimea blocului de beton se stabileşte astfel ca valoarea tgα să respecte limitele minime din tabelul 7.4.înălţimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treaptă.4.2. această condiţie se impune şi în cazul blocului realizat în trepte.11)).rezistenţa la compresiune a mortarului de poză. se stabilesc în funcţie de momentul încovoietor capabil al stâlpului. Lb (fig. 30 .65. aria minimă a plăcii (AP) rezultă din verificarea presiunilor transmise betonului pentru ancorarea şurubului (7.3. Secţiunea de beton 7. . Dimensiunile şi poziţia şuruburilor de ancoraj definite în reglementarea tehnică de referinţă STAS 10108/90 . Presiunea pe placa de bază se determină considerând solicitările capabile ale stâlpului (Ncap şi Mcap) şi forţa de pretensionare a şuruburilor. . .22)conform relaţiei 7.4 R c unde: NS este forţa de întindere din şurub 7. . cel puţin. 7.

Fig. eforturile de calcul din secţiune au valori asociate momentului de dimensionare a şuruburilor de ancoraj ale stâlpului. b) armătura de la partea superioară a cuzinetului. în cazul următoarelor condiţii: a) fundaţii independente care nu pot fi extinse suficient în plan (construcţii cu travei sau deschideri mici care determină ”suprapunerea” fundaţiilor independente. stâlpi lângă un rost de tasare sau la limita proprietăţii etc. prelungite pe verticală în cuzinet şi bloc.12 să fie cel puţin egale cu lungimea de ancorare (definită în reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90). Armarea fundaţiei se realizează după modelul din fig.12 Armarea fundaţiei cu bloc şi cuzinet pentru stâlpi metalici 8. 31 . c) armătura verticală de pe fiecare latură a cuzinetului se prelungeşte în bloc cu o lungime care asigură ca distanţele l1. 8. Se vor respecta următoarele condiţii: a) armătura verticală din cuzinet rezultă din verificarea la compresiune excentrică a secţiunii de rost dintre bloc şi cuzinet. 8. fundaţiile continue pot fi utilizate şi pentru stâlpii de beton armat prefabricat sau la structurile cu stâlpi metalici. Soluţia de fundaţii continue sub stâlpi poate fi impusă. l2.5.11. în general.1. dispusă la cel mult 100 mm sub placa de bază a stâlpului.7.3. Prin adaptarea sistemelor de fixare ale stâlpilor (pahar.diametrul minim al armăturilor este de 10 mm.1/4 din armătura verticală din cuzinet. . din figura 7. şi l3. Proiectarea fundaţiilor continue de beton armat sub stâlpi 8.distanţa dintre armături va fi cuprinsă între minim 70 mm şi maxim 200 mm. dispuse pe perimetrul cuzinetului sunt: .φ8/200 mm. b) fundaţii izolate care nu pot fi centrate sub stâlpi (fig. 7.2) etc. (fig. şuruburi de ancorare). .1)). se realizează ca o reţea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului. 7. . Domeniul de aplicare Prevederile prezentului capitol se aplică la proiectarea fundaţiilor continue ale stâlpilor de beton armat monolit. d) armăturile orizontale minime.

1 pentru raportul Ht/B. această majorare este necesară pentru că.4b). Se recomandă majorarea valorii lăţimii obţinute prin calcul cu cca. .3 8. pct.fundaţiile continue se dispun pe o direcţie sau pe două direcţii.1. înălţimea tălpii. 8. 8. 8.3). se determină pe baza condiţiilor descrise în capitolul 6.lăţimea grinzii. 8.4a) se alege cu valori cuprinse între 1/3÷1/6 din distanţa maximă (L0) dintre doi stâlpi succesivi. . datorită interacţiunii dintre grinda static nedeterminată şi terenul de fundare. lungimea vutei. Hc (fig.1 Fig.1) având alcătuirea de grindă se recomandă respectarea următoarelor condiţii: . 8. iar înălţimea vutei. 8. cu concentrări de eforturi în zonele de rigiditate mai mare. .2 c) alcătuirea generală a construcţiei în care stâlpii structurii în cadre au legături (la nivelul subsolului) cu pereţii de beton armat rezemaţi pe teren prin fundaţii continue (fig. ⎝6 4⎠ Hv.în cazul grinzilor cu vute (fig. Alcătuirea fundaţiilor 8.2. rezultă din condiţiile: 32 .20÷0. 20%.25L0. Ht. 8. B.înălţimea secţiunii grinzii de fundaţie. Secţiunea de beton La proiectarea fundaţiilor continue sub stâlpi (cazurile a şi b. Fig. L v = ⎜ ÷ ⎟ ⋅ L 0 .deschiderile marginale ale fundaţiilor continue pe o direcţie se prelungesc în consolă pe lungimi cuprinse între 0.2. se determină în funcţie de valorile indicate în tabelul 7. d) terenuri de fundare susceptibile de deformaţii diferenţiale importante şi unde nu se poate realiza o creştere a rigidităţii în plan a ansamblului structural.Fig. ⎛1 1⎞ . diagrama presiunilor de contact are o distribuţie neliniară. de obicei sub stâlpi.

) se pot utiliza metode aproximative de calcul. 8. forţă tăietoare şi.3. Etrierii rezultă din verificarea la forţă tăietoare şi moment de torsiune. 8.2 ÷ 1 .2. Diametrul minim al armăturilor longitudinale este 14 mm. T. 33 . nu este necesară verificarea consolelor la forţă tăietoare. Procentul minim de armarea transversală este de 0. Armătura de rezistenţă a tălpii fundaţiei în secţiune transversală rezultă din verificarea consolelor la moment încovoietor. Procentul minim de armare în toate secţiunile (sus şi jos) este de 0. moment de torsiune. Fig.2%.1) .1%. Mt) se determină conform pct.5 H (8. Pe feţele laterale ale grinzii se dispun armături minim φ10/300 mm OB37. Dacă lăţimea grinzii (b) este 400 mm sau mai mult se dispun etrieri dubli (cu 4 ramuri).tgα = Hv 1 ≥ Lv 3 H + Hv = 1 . în cazul structurilor flexibile (cadre) se recomandă aplicarea metodelor exacte.1. Armarea fundaţiilor Armătura de rezistenţă din grinda de fundare rezultă din verificarea secţiunilor caracteristice la moment încovoietor. Eforturile secţionale în lungul grinzii de fundare (M.2. Armătura longitudinală dispusă la partea inferioară a grinzii se poate distribui pe toată lăţimea tălpii. dacă este cazul.2. Prin calibrarea eforturilor capabile se urmăreşte evitarea dezvoltării deformaţiilor plastice în grinzile de fundare continue în cazul acţiunilor seismice. . Dacă structura rezemată pe grinda de fundare este rigidă (de exemplu cadre cu zidărie de umplutură etc. Dacă se respectă condiţiile privind secţiunea de beton date la pct.4 8. Se recomandă dispunerea de armături drepte şi înclinate. Diametrul minim al etrierilor este 8 mm.condiţii constructive: • Ht ≥ 300 mm • H’ ≥ 200 mm (pentru grinzile cu vute) • b = bs+50÷100 mm.clasa betonului şi tipul de ciment se stabilesc funcţie de nivelul de solicitare a fundaţiei şi condiţiile de expunere a elementelor de beton armat. Clasa minimă de beton este C12/15. 8.

2 = ± 2 (8. 8. Longitudinal grinzii. rezultată din aplicarea relaţiei: N M p max. Se acceptă ipoteza distribuţiei liniare a presiunilor pe talpă. acţionată de jos în sus cu încărcarea variabilă liniar între p1 şi p2 şi rezemată pe stâlpi.1.1.3) n M = ∑ Nidi + ∑ Mi 1 1 n (8.3. Mi .5) L L Fundaţia se tratează ca o grindă continuă cu reazeme fixe.1% dar nu mai puţin decât bare de 8 mm diametru la distanţe de 250 mm. Calculul grinzilor continue 8. Prin calcul static se determină reacţiunile Ri în reazeme adică în stâlpi. 8. încărcarea pe unitatea de lungime este: N 6M p1.moment încovoietor în stâlpul i. Calculul cu metode simplificate Metodele simplificate sunt cele în care conlucrarea între fundaţie şi teren nu este luată în considerare iar diagrama de presiuni pe talpă se admite a fi cunoscută.min = ± (8. Fig.1. Armăturile pentru stâlpi (mustăţi) rezultă din dimensionarea cadrelor de beton armat. 34 . 8. di – distanţa de la centrul de greutate al tălpii la axul stâlpului i.Armătura minimă trebuie să corespundă unui procent de 0. Mustăţile pentru stâlpi se prevăd cu etrieri care asigură poziţia acestora în timpul turnării betronului. Metoda grinzii continue cu reazeme fixe Fundaţia se asimilează cu o grindă continuă având reazeme fixe în dreptul stâlpilor (fig. 8.1% şi 1/5 din armătura transversală a consolei).5).3.forţa axială în stâlpul i.3. Nu se admite înnădirea armăturilor londitudinale ale stâlpilor în secţiunile potenţial plastice de la baza construcţiei. Dacă grinda de fundare este solicitată la momente de torsiune consolele se armează pe direcţie transversală cu etrieri iar longitudinal se dispune armătură dimensionată corespunzător stării de solicitare.4) unde: Ni .2) A W unde: N = ∑ Ni 1 n (8.5 Metoda grinzii continue cu reazeme fixe Pentru o lăţime B constantă a grinzii. în console se dispune armătura de repartiţie (procent minim 0.

8.2. 8.6). 8. În figura 8. denumit coeficient de pat.7) se calculează considerând momentul tuturor forţelor de la stânga secţiunii.Dacă: R i − Ni < 0.2.1. 8.6 8.8a se consideră o fundaţie foarte rigidă solicitată centric de o forţă concentrată sau de o încărcare uniform distribuită.7) unde: p este presiunea într-un punct al suprafeţei de contact între fundaţie şi mediul Winkler iar z este deformaţia în acel punct. Metode care asimilează terenul cu un mediu elastic discret reprezentat prin resoarte independente (modelul Winkler) Relaţia caracteristică pentru modelul Winkler este: p = ksz (8.2.3. ks este un factor de proporţionalitate între presiune şi deformaţie. 8. Fig.8b) 35 . pentru a reduce diferenţa între încărcările în stâlpi şi reacţiunile în reazeme se poate adopta o diagramă de presiuni pe talpă obţinută prin repartizarea încărcărilor (N. aşezată pe un mediu Winkler.2 (8. Se trece la determinarea în secţiunile semnificative a eforturilor secţionale (M. care caracterizează rigiditatea resortului. În grinda static determinată astfel rezultată. Deformaţia terenului modelat prin resoarte independente se produce numai sub grinda încărcată.6) nu este îndeplinită. momentul încovoietor într-o secţiune x (fig. Se consideră că încărcările în stâlpi şi reacţiunile în reazeme coincid. ceea ce contravine observaţiilor din realitate care arată că deformaţiile se extind şi în afara zonei încărcate (fig.3. Metoda grinzii continue static determinate Grinda este încărcată de jos în sus cu reacţiunile terenului şi de sus în jos cu încărcările din stâlpi. 8. Fig.6) Ni utilizarea metodei este acceptabilă. Calculul cu metode care iau în considerare conlucrarea între fundaţie şi teren Metodele care iau în considerare conlucrarea între fundaţie şi teren se diferenţiază în funcţie de modelul adoptat pentru teren. M) fiecărui stâlp pe aria aferentă de grindă (fig. T).3.1. În cazul în care condiţia (8.7 8.

avantajele care decurg din simplitatea modelului şi a soluţiilor matematice prevalează astfel încât metodele bazate pe modelul Winkler sunt utilizate pe larg în proiectare. deformaţia terenului se extinde şi în afara fundaţiei. în zona de comportare cvasi-liniară. Fig.9b). O problemă esenţială este alegerea coeficientului de pat.9) 36 .Fig.10).8 În figura 8. a b Fig. în realitate. 8.10 Pentru un punct de coordonate (p. 8. Stabilirea valorii coeficientului de pat ks Coeficientul de pat ks nu este o caracteristică intrinsecă a terenului de fundare ca de pildă modulul de deformaţie liniara Es. diagrama de încărcare – tasare depinde de dimensiunile şi rigiditatea plăcii. Trecerea de la coeficientul de pat ks’ obţinut printr-o încercare cu placa de latură Bp la coeficientul de pat ks de utilizat în cazul unei fundaţii de latură B.9a se consideră o fundaţie foarte flexibilă supusă la o încărcare uniform distribuită şi aşezată pe un mediu Winkler. Şi în acest caz.9 În ciuda acestor limitări. 8. 8. 8.3.2. Acest fapt este pus în evidenţă printr-o încercare cu placa pe teren (fig. de utilizat în calcul. impune introducerea unui coeficient de corelare α: ks= α ⋅ ks ' (8. ks. Coeficientul de pat ks reprezintă un parametru al metodelor de calcul bazate pe modelul Winkler. 8.1.8) z Pentru un acelaşi teren. fapt care nu este evidenţiat de modelul Winkler (fig.z) aparţinând diagramei de încărcare – tasare. coeficientul de pat se obţine: p ks = (8.1.

4740 7.1407 5.1705 2.2584 1.75 0.2226 2.).2739 90.00 0.00 0.1442 4.00 0.00 0.3663 20.66 0.75 0.1481 4.25÷0.2953 70.11) sunt valabile numai în cazul încercării cu placa de formă pătrată având latura de 0.12) 2 α ⋅ (1 − ν s ) unde: km este un coeficient funcţie de raportul dintre lungimea şi lăţimea suprafeţei de contact a fundaţiei (conform tabelului 8.10) ⎛ ( B + 0.3093 60.00 3 ks (kN/m ) 7000÷34000 34000÷63000 63000÷100000 Estimarea valorii coeficientului de pat ks în funcţie de: • modulul de deformaţie liniara Es şi de coeficientul lui Poisson νs ale pământului: Es ks = km ⋅ (8.30 m. Relaţiile (8.1 Pământ Pământ Pământ Pământuri necoezive afânat de îndesare medie îndesat ID 0÷0.1868 2.5283 6.00 0. νs este coeficientul de deformaţie transversală a terenului.3.50 0.3512 30.1353 37 .34÷0.3.2836 80. Es este modulul de deformaţie liniară a terenului.3) ⎞ ⎟ . Tabelul 8.2.00 0.30 m se pot utiliza valorile date în tabelele 8.50 0.00 0.pentru pământuri coezive : α = p B (8.00 0.Terzaghi a recomandat următoarele expresii pentru α: B .10) şi (8. pentru valorile ks’ corespunzătoare unei plăci cu latura de 0.4070 9.1378 100.1 şi 8.00 0.2370 1.3275 50.25 0.3385 40.00 0.50÷0.00 0.50 0. b Tabelul 8.2 Pământ Pământ Pământ Pământ Pământuri coezive plastic curgător plastic moale plastic consistent plastic vârtos IC 0÷0.2465 1.00 0. În lipsa unor date obţinute prin încercări pe teren cu placa.00 ks (kN/m3) 14000÷25000 25000÷72000 72000÷130000 Tabelul 8.50 0. a a α= α= km km b b 1.25 0.00 0.00 0.1537 3.2292 2.11) În relaţia (8.pentru pământuri necoezive : α = ⎜ p ⎜ ⎟ 2B ⎝ ⎠ 2 (8.3845 10.75÷1.00 0.00 0.50 0.4357 8.1606 3.75 0.00 0.00 0.67÷1.00 0.25 0.11) B se exprimă în metri. a α = unde a este semilăţimea iar b semilungimea suprafeţei de contact a fundaţiei.33 0.

3.3 0. definit în reglementarea tehnică de referinţă STAS 8942/1-89.• modulul de deformaţie edometric M: ks ⋅ B = 2 ⋅ M (8.3 0. unde z se măsoară de la nivelul tălpii fundaţiei. Metode de calcul bazate pe modelul Winkler În anexa B sunt prezentate metode pentru calculul grinzii de fundaţie în cazul utilizării modelului Winkler. în metri. 8. Metode care asimilează terenul cu un semispaţiu elastic (modelul Boussinesq) Mediul Boussinesq este un semispaţiu elastic caracterizat prin modulul de deformaţie liniară Es şi coeficientul lui Poisson νs.coeficienţi adimensionali indicaţi în Anexa A.1. (Anexa A) . K0.2.2.prin încercări pe teren cu placa. νs . în metri.2. s. definite în reglementarea tehnică de referinţă STAS 8942/3-80. B.4.tasarea absolută probabilă a fundaţiei.coeficientul mediu de deformaţie transversală (Poisson) determinat ca medie ponderată în funcţie de valorile ν si ale diferitelor straturi de pământ din cuprinsul zonei active : ν s _ med = c) Limitele tabelul 8.1÷0.coeficient de corecţie prin care se ţine seama de adâncimea zonei active z0 (Anexa A). hi – grosimea stratului i ale coeficientului lui Poisson. sunt prezentate în variaţie Tabelul 8.3.lăţimea tălpii fundaţiei dreptunghiulare sau diametrul fundaţiei circulare.3÷0.5 0.4 38 . Es med.2÷0.4÷0. pnet. K1. în cazul terenului stratificat K − K0 [kPa] (8.2.14) Es _ med = m ⋅ pnet ⋅ B ⋅ 1 ⋅ 1 − ν s2_ med s ( ) unde: m. 8. în kilopascali.în funcţie de modulul edometric M. definite în reglementarea tehnică de referinţă STAS 1242/5-88. de ∑ν ⋅ h ∑h si i i .3.35 0. stabiliţi pentru adâncimile z=z0 şi z=0.presiunea netă pe talpa fundaţiei. . .2.1.13) 8.în funcţie de datele din încercarea de penetrare statică cu con. -în funcţie de datele din încercarea de penetrare dinamică standard. b) Determinarea modulului de deformaţie liniară. definite în reglementarea tehnică de referinţă C 159/89. ν s _ med . Stabilirea caracteristicilor Es şi νs pentru solicitări statice a) Metode de obţinere a modulului de deformaţie liniară Es .4 Pământul Argilă saturată Argilă nesaturată Argilă nisipoasă Praf Nisip νs 0.3÷0.2.

2 se recomandă în situaţiile în care lăţimea fundaţiei B depăşeşte lăţimea b a peretelui cu mai mult de 150 mm de fiecare parte. se calculează cu relaţia: * ν* * 2 1 +ν s 1 − 2 s sau . 39 . 9.2.clădiri cu puţine niveluri (P+2E÷P+4E) d) clădire cu sau fără subsol.clădiri parter (P) sau clădiri parter şi etaj (P+1E) • redus . Fundaţiile cu soclu şi bloc având una sau două trepte sunt prezentate în figurile 9.3. simplificat: E s* = ρv 2 E s = ρv p p * 1 −ν s unde: ρ reprezintă densitatea pământului.1.16) 8. centric şi. Metode de calcul bazate pe modelul Boussinesq În anexa C sunt prezentate metode pentru calculul grinzii de fundare bazate pe modelul Boussinesq. Fundatiile pereţilor sunt de tip continuu. 9. 2 (8. Fundaţii la clădiri fără subsol Tipurile de fundaţii cele mai frecvent utilizate sunt cele prezentate în figurile 9. excentric faţă de pereţii pe care îi suportă.2. 9. în anumite situatii pot fi avantajoase şi fundaţiile cu descarcări pe reazeme izolate. numai în anumite situaţii particulare. Proiectarea fundaţiilor construcţiilor cu pereţi structurali de zidărie 9. Fundaţiile se pozitionează.zonele A÷D • seismicitate redusă .15) ( )( ) (8.2.4. Stabilirea caracteristicilor Es* şi νs* pentru solicitări dinamice Stabilirea caracteristicilor Es* şi νs* în condiţii dinamice impune determinarea pe teren a vitezelor de propagare ale undelor primare (vp) şi ale undelor secundare (vs) utilizând metode indicate în reglementarea tehnică de referinţă C241-92. de regulă.2. Fundaţiile bloc cu o treaptă (fig. Coeficientul lui Poisson pentru condiţii dinamice.1.1) se recomandă atunci când lăţimea fundaţiei B depăşeşte lăţimea b a peretelui cu cel mult 50÷150 mm de fiecare parte.zonele E÷F c) regimul de înaltime al construcţiei: • foarte redus . νs*. Soluţia indicata în fig.2. Prevederi generale de alcătuire Alcătuirea fundaţiilor se diferenţiază funcţie de următoarele condiţii: a) condiţiile geotehnice de pe amplasament.1÷9.2.3 şi 9. se calculează cu relaţia: ⎛ vp ⎞ ⎜ ⎟ −2 ⎜v ⎟ s * νs = ⎝ ⎠ 2 ⎛ vp ⎞ 2⎜ ⎟ − 2 ⎜v ⎟ ⎝ s⎠ Modulul de deformaţie liniară în condiţii dinamice.3.8.8. b) zona seismică de calcul a amplasamentului: • seismicitate ridicată . Es*.3. 9.2. Fundaţii la clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate redusă 9.

9. 9.Fig.2 Fundaţie bloc cu două trepte 40 .1 Fundaţie bloc cu o treaptă Fig.

9.3 Fundaţie cu soclu şi bloc Fig. 9.Fig.4 Fundaţie cu soclu şi bloc cu două trepte 41 .

9. 9.6 Fundaţie bloc sub perete exterior (pardoseala parterului deasupra cotei trotuarului) 42 .8.5÷9.7) sau pereţi având alcătuire mixtă.5 Fundaţie bloc sub perete exterior (pardoseala parterului la aceeaşi cotă cu trotuarul) b tencuiala hidrofuga hidroizolatie perete structural exterior placa suport a pardoselii placa trotuar dop de bitum bloc de fundatie CF B strat de separare pietris umplutura compactata Fig. 9. Fig. 9. Sub pereţi exteriori realizaţi din zidărie de blocuri BCA (fig. faţa exterioară a soclului se retrage în raport cu faţa exterioară a peretelui de deasupra cu cca 50 mm.La fundaţiile pereţilor exteriori se vor avea în vedere particularităţile de alcătuire şi protecţie exemplificate în figurile 9. cu componenta termoizolatoare la exterior sensibilă la umezeală (fig.8).

9.7 Fundaţie cu soclu şi bloc sub perete exterior cu alcătuire simplă (monostrat) b componenta termoizolanta a peretelui hidroizolatie termoizolatie componenta structurala a peretelui placa suport a pardoselii termoizolatie soclu pietris placa trotuar dop de bitum bloc de fundatie B umplutura compactata Bs CF Fig.8 Fundaţie cu soclu şi bloc sub perete exterior cu alcătuire mixtă 43 .Fig. 9.

2. (B ≥ Bs+100 mm).1. La determinarea înălţimii blocului şi a treptelor se va respecta valoarea minimă tgα dată în tabelul 7. pe cât posibil axaţi faţă de aceştia şi realizaţi din beton armat sau din zidărie de cărămidă.2.40 0. aceasta poate corespunde procentului minim de armare (pmin = 0. În acest caz se vor respecta indicaţiile de conformare de la capitolul 10. 9.12) se verifică condiţia: ⎛ Rt 2 ⎞ ⎟ L o ≤ H⎜ + ⎜p ⎟ ⎝ efectiv tgα ⎠ unde: tgα. c) dimensiunile minime necesare pentru executarea săpăturilor conform tabelului 9. 9.30 h≤0.40<h≤0.2.5b (Fig. Se recomandă realizarea pereţilor de la subsol din beton armat. Tabelul 9.9 şi 9. În acest caz fundaţia se poate realiza din beton simplu sau. b) grosimea peretelui (sau soclului) care reazemă pe fundaţie: B ≥ b+100 mm.10%). În cazul pereţilor de subsol din zidărie (cărămidă plină.45 0.9. În cazul fundaţiilor sub pereţi cu goluri pentru uşi (fig.25b (Fig.presiunea ce se dezvoltă între perete şi fundaţie să nu depăşească rezistenţele de calcul ale materialelor din care sunt alcătuite peretele şi fundaţia.peretele ce sprijină pe fundaţie trebuie să fie legat de construcţie la partea superioară prin placa planşeului sau centura planşeului.70<h≤1. Dacă relaţia (9. Fundaţii la clădiri cu subsol Pereţii subsolului se prevăd sub pereţii structurali. (9. 9.rezistenţa de calcul la întindere a betonului din blocul fundaţiei.2.2. se ţine seama de efectul favorabil al deformării terenului şi a blocului de fundaţie si se admite o lăţime activă Ba = 2.1) 44 .11a) nu satisface din punct de vedere al presiunilor efective acceptabile la teren.70 0.10. 9. Fundaţiile supuse la solicitări excentrice (de exemplu fundaţiile zidurilor de calcan) se dimensionează astfel încât rezultanta tuturor forţelor N să se menţină în treimea mijlocie a bazei pentru ca întreaga lăţime să fie activă la transmiterea presiunilor pe teren.11b).50 h>1. fundaţia poate prelua presiunile de pe deschiderea golului. precum şi prin ziduri transversale suficient de dese (recomandabil la maximum 6 m distanţă).10 0. .1 Adâncimea săpăturii h (m) Lăţimea minimă (m) 0. Când acest lucru nu poate fi realizat iar lăţimea activă Ba = 1. Rt.3. cu următoarele condiţii: .10 Inălţimea soclului şi a treptelor blocului de fundaţie va fi de cel puţin 400 mm. piatră) fundaţiile se alcătuiesc conform detaliilor din figurile 9.40 0.1) este îndeplinită.valoare dată în tabelul 7. Dimensionarea fundaţiilor Lăţimea blocului de fundaţie B se stabileşte funcţie de: a) calculul terenului de fundare la eforturile transmise de fundaţie conform prevederilor de la capitolul 6. dacă se dispune armătură.

planseu peste subsol zidarie de protectie a hidroizolatiei hidroizolatie dop de bitum placa trotuar pietris perete exterior de subsol din zidarie umplutura de pamant hidroizolatie placa suport a pardoselii B bloc de fundatie Fig. Armătura se calculează şi se dispune avand ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90. 9.9 Fundaţie sub perete exterior de subsol 45 .1) nu este respectată fundaţia se calculează la încovoiere şi forţă tăietoare ca o grindă pe mediu elastic.În cazul în care relaţia (9.

12 46 . 9.10 Fundaţie sub perete interior de subsol a b Fig. 9.11 Determinarea lăţimii active Ba la fundaţia peretelui de calcan Fig.b perete interior de subsol din zidarie hidroizolatie placa suport a pardoselii pietris bloc de fundatie H B Fig. 9.

13).17). Soluţiile de rezemare pot fi realizate astfel: a) dacă pereţii nestructurali transmit o încărcare de maxim 4 kN/m şi au cel mult 3 m lungime. În grupările speciale de încărcări solicitările transmise infrastructurii de către suprastructură sunt stabilite în funcţie de comportarea specifică a pereţilor din zidărie sub aceste încărcări (cedare ductilă la compresiune excentrică. b) dacă pereţii nestructurali transmit o încărcare între 4÷10 kN/m şi au cel mult 3 m lungime. Dacă umpluturile se pot umezi (prin pierderea apei din instalaţii etc.80 m grosime. 47 . 9.2.14 a. b pentru construcţiile fără subsol şi în fig.9. de regulă.16). Încărcarile transmise fundaţiilor se stabilesc conform principiilor prezentate la capitolul 5.). 9. Armăturile suplimentare longitudinale dispuse în placă sub pereţi vor avea diametrul minim φ10 mm. Situaţiile care nu se încadrează la punctul a) sau b) se rezolvă ca fundaţii ale pereţilor structurali (fundaţii continue sau cu rezemări izolate). Alcătuirea fundaţiilor este prezentată în fig. 9.4. placa se va realiza cu o îngroşare locală de minim 200 mm grosime (fig. placa se realizează de minim 80 mm grosime cu o armatură suplimentară dispusă în lungul peretelui (fig.3. sub forma unor grinzi continue de beton armat şi se calculează după modul de calcul al grinzilor continue prezentat la capitolul 8.15 pentru constructiile cu subsol.3. Fundaţii la clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate ridicată 9. Fig.3. 9.). grosimea maximă admisă a acestora se va limita la 0.3. Fundaţiile se realizează.3.13 9. Solicitarile la nivelul terenului de fundare se determină funcţie de eforturile transmise de suprastructură considerând comportarea de ansamblu a infrastructurii (fig. Dimensionarea secţiunii de beton şi a armăturilor se defineşte în concordanţă cu prevederile din reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90. 9. etc. Soluţii de fundare la pereţi nestructurali Pereţii nestructurali reazemă. pe placa suport a pardoselii. comportare elastică.1. 9.40 m. de regulă. 9. 9. Placa trebuie aşezată pe teren bun sau umpluturi bine compactate de cel mult 0.

9. a-a 2 6/3 asize PC52 a 12 PC52 stâlpisor din b.a. etrier 6/25 OB37 <Ht <Ht B beton de egalizare grinda de fundatie Fig. agrafe 6/60/60 OB37 < Ht B beton de egalizare 10/20 PC52 12(14)/20 PC52 stâlpisor din b.14 Fundaţii armate pentru construcţii fără subsol 48 .b hidroizolatie centura min.a. exterior a interior mustati 4 12 PC52 b. 6 12 PC52 grinda de fundatie 10/30 PC52 10/30 PC52 < Ht 10 PC52 12 PC52 etrier 8(10)/20 PC52 a.

amplasament pe terenuri în pantă sau stratificaţie înclinată.). Racordarea în trepte a fundaţiilor având cote de fundare diferite Racordarea în trepte a fundaţiilor este necesară în următoarele situaţii: .racordarea între cotele de fundare diferite să se realizeze în trepte.5.cota superioară a blocului de fundaţie se păstrează la acelaşi nivel pe cel puţin întreaga lungime a zonei de racordare.clădiri cu subsol parţial. 9.linia de pantă a treptelor să respecte condiţia tgδ ≤ 0. respectiv 0. .Fig.70 m în terenuri coezive sau compactate. 9. 49 .50 m în terenuri puţin coezive.înălţimea treptelor se limitează la 0. . Se recomandă respectarea următoarelor condiţii (fig.65.15 Fundaţii armate pentru construcţii cu subsol 9. .18): . . .intersecţii de fundaţii având cote de fundare diferite (fundaţie perete exterior – fundaţie perete interior etc.

b perete despartitor (nestructural) pardoseala 0. 9.00 placa suport a pardoselii parterului strat de separare pietris ~ 1.16 Armare locală a plăcii suport a pardoselii sub perete interior nestructural Fig.17 Îngroşarea şi armarea locală a plăcii suport a pardoselii sub perete interior nestructural 50 . 9.00 umplutura de pamant compactata Fig.

definite în reglementarea tehnică de referinţă NE 0001-1996.pământuri sensibile la umezire (loessuri şi pământuri loessoide) definite în reglementarea tehnică de referinţă P7/2000.18 Racordarea în trepte a fundaţiilor având cote de fundare diferite 9. .6. . în urma unei analize tehnico – economice. să se decidă asupra soluţiei optime: .utilizarea de fundaţii adaptate terenurilor dificile de fundare. Fundaţii pe pământuri foarte compresibile şi pământuri sensibile la umezire În cazul în care sunt de aşteptat tasări neuniforme. Fundaţii la clădiri amplasate pe terenuri dificile Prezentul normativ se referă la fundaţiile construcţiilor amplasate pe următoarele tipuri de terenuri dificile: . .1. Se recomandă ca.pământuri contractile (argile sau pământuri argiloase cu umflări şi contracţii mari).7. 9. . Fundaţii la rosturi de tasare Rosturile de tasare separă atât suprastructura cât şi infrastructura a două tronsoane de clădire alăturate.pământuri foarte compresibile (argile.îmbunătăţirea terenului dificil de fundare şi utilizarea de soluţii de fundare pentru terenuri bune. structura trebuie astfel alcătuită încât construcţia să poată prelua eforturile suplimentare ce rezultă ca urmare a acestor tasări.pentru tasări inegale mici se pot utiliza fundaţii cu rigiditate sporită. pământuri argiloase de consistenţă redusă sau nisipuri afânate). Lăţimea rostului între fundaţii nu va fi mai mică de 40 mm. 9. după cum urmează: .hidroizolatie a -a perete structural din zidarie b-b c-c fundatie a b B B fundatie B c Fig. 9.7.pentru tasări inegale mari se poate opta fie pentru realizarea unei rigidităţi sporite a 51 .

Nerecomandat Recomandat Fig. 9.fundaţiile pereţilor să formeze contururi închise (fig. La alcătuirea planului de fundaţii se cere respectarea următoarelor condiţii: . Fig. 9.19).19 . fie pentru o structură flexibilă adaptabilă la deformaţii mari.20 52 .20).ansamblului suprastructură – infrastructură.realizarea de elemente de legătură între fundaţiile pereţilor structurali (fig. 9. 9.

9. iar betonul trebuie să fie de clasă minim C12/15 (fig. Centurile se realizează în mod curent cu o înălţime de 15÷20 cm. În cazul în care este necesară o lăţime B a tălpii mai mare decât lăţimea elementului din beton armat se prevede un bloc din beton simplu de clasă minim C8/10 (fig.1.22 Se urmăreşte dispunerea într-un singur plan a armăturilor inferioare respectiv superioare. Barele longitudinale se înădesc prin petrecere pe o lungime de 45φ respectând regula armării unghiurilor intrânde (fig.lungimea fundaţiilor fără legături pe direcţie transversală nu trebuie să depăşească 6 m.21 a). 53 . pe unul sau două rânduri şi etrieri φ6 mm la 20÷30 cm. fundaţiile se prevăd cu două zone armate dispuse la partea superioară şi inferioară. Fig. armătură longitudinală de 6÷8 bare φ12 mm÷φ16 mm.21 b). 9. În cazul construcţiilor fără subsol dar cu adâncime mare de fundare se pot introduce centuri suplimentare pe înălţimea zidului (de exemplu în dreptul pardoselii parterului). 9.21 Astfel de fundaţii se recomandă a se utiliza în cazul în care fundaţiile au o înălţime suficientă pentru a prelua eforturile datorate diferenţei de tasare (tasărilor diferenţiale).7. 9. devierea pe verticală fiind admisă cu respectarea unei pante de 1:4. Fig. 9.22 a şi b).1 Fundaţii pentru construcţii fără subsol La construcţiile fără subsol amplasate în zone cu seismicitate redusă.2%.. 9. procent minim de armare 0.

9.23): a) dispoziţia zidurilor longitudinale şi transversale trebuie să alcătuiască un sistem spaţial cît mai simplu şi clar (de exemplu se vor evita zidurile în şicană).5 cm grosime. Pentru stări de eforturi care depăşesc capacităţile de rezistenţă la forţă tăietoare. b) fundaţiile zidurilor se prevăd cu centuri de beton armat. 9. e) se execută centuri de beton armat. la maximum 6. în caz că zidul de deasupra fundaţiei este de beton acesta va fi de cel puţin clasa C12/15.00 m. d) izolaţia hidrofugă orizontală a zidurilor se aşează astfel încât să nu creeze în zid rosturi de lunecare între centuri.3. f) zidurile construcţiei se execută din cărămizi marca C100 şi cu mortar minim M50. În cazul amplasamentelor în zone cu seismicitate ridicată se aplică prevederile de la punctul 9.Se va sigura realizarea unei aderenţe cît mai bune a suprafeţelor de separaţie între centuri şi betonul simplu.2. respectându-se următoarele măsuri (fig. pentru cazurile curente centurile pot avea lăţimea zidului şi înălţimea de 15÷20 cm cu armătura longitudinală de 6÷8 bare φ12÷16 mm. Fig. betonul de clasă minim C12/15. de regulă. pe unul sau doua rânduri şi etrieri φ6 mm la 20÷30 cm.compresiune excentrică etc. prevăzându-se totodată ziduri transversale suficient de dese.7.3. centurile se armeză mai puternic la planşeul peste primul nivel de deasupra fundaţiilor (cu o armătură corespunzătoare celei din centura fundaţiilor). Fundaţii pentru construcţii cu subsol Fundaţiile construcţiilor cu subsol amplasate în zone cu seismicitate redusă se realizează. pe toată lăţimea zidurilor. În cazul amplasamentelor în zone cu seismicitate ridicată se aplică prevederile de la punctul 9.23 54 . 9. pentru preluarea eventualelor eforturi de întindere.1. atât la planşeele monolite cât şi la cele prefabricate. în caz că poziţia acestei izolaţii nu poate fi schimbată se recomandă executarea centurii superioare sub nivelul izolaţiei orizontale. ale peretelui din beton simplu se aplică prevederile de la punctul 9. pentru ziduri până la 37.3. c) se asigură conlucrarea centurilor din fundaţii cu zidul de deasupra prin executarea unor centuri de beton armat şi la nivelul planşeului de peste subsol.

ca presiunea efectivă transmisă la teren să fie mai mare decât presiunea de umflare. imediat după turnarea betonului în fundaţie spaţiul rămas liber între fundaţie şi peretele săpăturii se umple cu pământ stabilizat definit în reglementarea tehnică de referinţă NE 0001-1996 (fig. b) lăţimea excavaţiei pentru realizarea fundaţiilor sub zidurile exterioare se alege cu cca. să se prevadă şi următoarele: a) adâncimea de fundare de cel puţin 1. măsurată de la cota trotuarului.0 m şi se prevede cu o pantă de 5% spre exterior. 9.7. 9. Fig. 9.24 55 . . . d) pentru preluarea eventualelor eforturi de întindere ce pot să apară în fundaţii se prevăd centuri de beton armat continue pe întreaga lungime a pereţilor. în scopul evitării fundării în zona cu variaţii mari de umiditate pentru pământ.2. se recomandă utilizarea burlanelor care conduc apa în condiţii mai bune. în afară de măsurile de la punctul 9. de regulă. Fundaţii continue Pentru prevenirea degradării fundaţiilor se recomandă ca. astfel se recomandă ca: . g) trotuarul din jurul construcţiei va avea o lăţime minimă de 1. fenomen însoţit de apariţia de fisuri profunde în pereţii structurali din zidărie.executarea construcţiei să se facă pe cât posibil într-un anotimp în care nu sunt de aşteptat variaţii mari ale umidităţii pământului şi anume primăvara sau toamna. La proiectarea fundaţiilor pe pământuri cu umflări şi contracţii mari se va urmări. e) se iau toate măsurile necesare pentru scurgerea şi îndepărtarea apei din vecinătatea clădirii.9.50 m. centurile se realizează. din beton C12/15 şi armate simetric cu minim 4φ12 mm din OB37.1.7.7.24). acesta se aşează pe un strat de 20 cm de pământ stabilizat şi se prevede la margine cu un pinten de 20x40 cm (fig.locul ales pentru construcţie să fie bine curăţat şi nivelat înainte de începerea săpăturilor astfel ca să nu se permită stagnarea apelor meteorice.turnarea fundaţiilor să se facă imediat după terminarea săpăturilor pentru a nu se modifica umiditatea terenului de fundare. prin rigole speciale prevăzute în acest scop. Fundaţii pe pământuri cu umflări şi contracţii mari În cazul anumitor pământuri argiloase. 40÷50 cm mai mare decât lăţimea fundaţiei respective. c) sub talpa fundaţiei se prevede un strat de cca. sporul de lăţime dându-se către exterior.. prin nivelarea terenului.2. apare pericolul degradării sau ruperii fundaţiilor.24).2. de regulă. h) proiectul va cuprinde măsurile speciale ce trebuiesc luate în timpul execuţiei. cu o înălţime de 15÷20 cm. 9. executarea de rigole etc. ca efect al umflării datorită umezirii şi contracţiei prin uscare. 5 cm grosime de nisip grăunţos curat. f) apele meteorice trebuie evacuate cât mai departe de construcţie.

În general. de regulă. 56 .7. mai late decât zidul de deasupra cu cca. Grinzile se fac. 2. în cazul grinzilor din beton armat monolit se va turna şi un strat de beton de egalizare peste stratul de pietriş.2. la partea superioară a blocului se prevede un cuzinet de beton armat pentru repartizarea încărcărilor transmise de elementele de descărcare ale suprastructurii. 9. Presiunea acceptabilă a terenului de fundare trebuie să fie suficient de mare pentru a face o posibilă distanţarea raţională de-a lungul zidurilor a blocurilor de fundaţie. Sub elementele de descărcare se prevede un strat de pietriş de cca.grinzi de beton armat. Fundaţiile cu descărcări pe reazeme izolate sunt folosite în cazul pământurilor cu umflări şi contracţii mari pentru ca presiunea efectivă pe teren să depăşească presiunea de umflare a pământului. în mod obişnuit. Elementele de descărcare sunt alcătuite din grinzi de beton armat care constituie suportul zidurilor şi care transmit încărcările la reazemele izolate.25 Poziţia în plan a blocurilor de beton simplu se va alege astfel încât centrele de greutate ale bazelor lor să coincidă pe cât posibil cu axul peretelui. În zonele de intersecţie în „L” sau „T” a zidurilor. 8 cm. . Fundaţiile cu descărcări pe reazeme izolate sunt alcătuite din: . În cazul obişnuit al construcţiilor fără subsol elementele de descărcare alcătuiesc şi soclul zidului.9. 2. 9. se pot folosi diferite forme în plan (fig.blocuri de beton simplu. De asemenea ele se vor evita în regiunile cu seismicitate ridicată. la partea superioară a grinzilor. În cazul pereţilor nestructurali cu încărcări foarte mici pentru o adâncime de fundare mai mare de 1. aceste reazeme se dispun în conformitate cu traveile construcţiei şi în dreptul plinurilor (spaleţilor) de zidărie. Fundaţii cu descărcări pe reazeme izolate Fundaţiile cu descărcări pe reazeme izolate transmit terenului încărcările exterioare prin blocuri de fundaţie dispuse discontinuu în lungul pereţilor. În cazul reazemelor executate din zidărie din piatră sau cărămidă. Faţa inferioară a elementelor de descărcare se aşează la cel puţin 10 cm sub nivelul trotuarului. Izolaţia hidrofugă orizontală a zidurilor se pozează. Reazemele izolate se dispun obligatoriu în punctele de intersecţie ale zidurilor sau în cele în care sunt concentrate încărcări importante.2. Fig.25). Fundaţiile cu descărcări pe reazeme izolate nu sunt indicate în cazul când sunt de aşteptat tasări inegale ale acestora.5 cm de fiecare parte. Soluţia se poate dovedi mai avantajoasă decât soluţia fundaţiilor continue în cazul unor adâncimi de fundare mai mari decât cca. Reazemele izolate dispuse în lungul zidurilor au în plan o secţiune de formă dreptunghiulară.0 m.20m soluţia reazemelor izolate se impune faţă de cea a fundaţiilor continue. depăşind cu cel puţin 25 cm cota trotuarului construcţiei.

10. Prin calibrarea rezistenţei elementelor sistemului structural (suprastructură şi infrastructură) se realizează dirijarea mecanismului de plastificare în cazul acţiunilor seismice intense. 10. Încărcări transmise infrastructurilor de pereţii structurali de beton armat Valorile eforturilor transmise de pereţii structurali de beton armat la infrastructuri se determină conform prevederilor de la cap. 57 .Grinzile se realizează.2).2.10.3). astfel încât soluţia de fundaţie independentă nu poate fi utilizată decât în unele cazuri particulare. insuficient lestaţi (forţă axială mică). . mult peste cerinţele proiectării antiseismice.26 10. în general. pe una sau două direcţii (fig. Proiectarea fundaţiilor construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat 10. ca grinzile să aibă aceeaşi înălţime. alcătuite din pereţi de beton armat. Dimensionarea tălpii fundaţiilor Dimensionarea tălpii fundaţiilor se face conform prevederilor de la capitolul 6. de fundaţii dezvoltate în plan ca o reţea de fundaţii continue. pe cât posibil. deformaţiile plastice sunt dirijate în suprastructură iar infrastructura este proiectată să răspundă în domeniul elastic de comportare (fig.). 5. Schema de aplicare a încărcărilor transmise de pereţii structurali infrastructurii se conformează prevederilor de la pct. Grinzile prefabricate se recomandă în cazul construcţiilor cu ziduri având o dispoziţie regulată în plan şi cu încărcări mici. în general. Grinzile sunt continue având. ⎝ 6 ÷8⎠ a Sectiune a-a Izolatie hidrofuga Trotuar h Beton de egalizare Pietris a L Fig. 9. Dirijarea articulaţiilor plastice în elementele infrastructurii (fig.10.1) sau de infrastructuri cu rezistenţă şi rigiditate foarte mare. înălţimea constantă (fig. Principii generale de proiectare Pereţii structurali de beton armat având rigiditate şi rezistenţă mare transmit infrastructurii în grupările speciale de încărcări eforturi semnificative (momente încovoietoare şi forţe tăietoare) şi sunt.1.4) poate fi acceptată în unele situaţii. Q) transmise de pereţii infrastructurii pot fi preluate. în general. planşee şi fundaţii de tip radier considerate ca o structură spaţială (fig. 10. De regulă.în elementele suprastructurii trebuie limitate degradările produse de cutremure (spitale etc. 10.26).3. din beton armat turnat monolit. 12. Solicitările mari (M.suprastructura dezvoltă rezistenţe foarte mari datorită alcătuirii acesteia. de regulă .intevenţiile postseism la elementele infrastructurii se pot realiza cu uşurinţă. Pentru uşurinţa execuţiei se va urmări.2. . ⎛ 1 ⎞ Pentru asigurarea unei rigidităţi corespunzătoare se recomandă h ≥ ⎜ ⎟⋅L. 9. ca de exemplu: .

Perete structural Perete structural a 1 b c 1 1 1 1 1 Perete de subsol Perete suprastructură Perete structural 1-1 Infrastructură hs Fundaţie d Fig. 10.Dacă infrastructura este suficient de rigidă şi rezistentă pot fi acceptate distribuţii liniare de presiuni pe teren (fig. Calculul presiunilor pe teren (şi implicit dimensionarea tălpii fundaţiilor) se poate face acceptând ipoteza secţiunilor plane. 10. 58 . În cazul infrastructurilor cu deformaţii semnificative calculul presiunilor pe teren se face pe baza unui model care permite luarea în considerare a interacţiunii dintre infrastructură şi terenul de fundare.1 Fundaţii pentru pereţi de beton armat.5).

b .Nucleu din pereţi de beton armat Perete de beton armat Infrastructură rigidă Fig. 10.3 Fundaţii cu comportare elastică: a .fundaţie independentă. 10.2 Infrastructură rigidă supraterană pentru construcţii cu pereţi de beton armat Direcţia acţiunii seismice Stâlp Perete structural MP QP Np Zona comprimată a peretelui H Ns1 Qs1 Ms1 NP Qp MP Nf Ns2 Qs2 Ms2 I L a fundaţie b Mf Fig. 10.infrastructură Directie actiune seismica stâlp perete structural Ta C QP I stâlp perete structura Nod rigid zona de articulaţie plastică în infrastructură Zona de nod rigid.4 Infrastructură cu articulaţii plastic Articulaţii plastice 59 . perete .fundaţie zona de articulaţie plastică in infrastructuri Fig.

2. Fundaţiile sunt conformate şi dimensionate ca şi fundaţiile sub reţeaua de pereţi ai substructurii. ●Armătura transversală (1) rezultă din verificarea consolei tălpii la moment încovoietor în secţiunea de la marginea peretelui.4. Secţiunea transversală a fundaţiei sub pereţii de beton armat se poate alcătui ca în fig. • H’ are valoarea mai mare de 250 mm. de principiu.6) sau cu bloc de beton simplu şi cuzinet de beton armat (fig. 10. Fundaţiile tip radier se conformează şi se dimensionează conform prevederilor de la cap. 60 .4. Fundaţii continue sub pereţii substructurilor Fundaţiile sub pereţii care compun substructura pot fi realizate ca fundaţii continue sau radier general.1 Fundaţii continue tip talpă de beton armat. Clasa minimă de beton în fundaţie este C8/10. Armarea fundaţiilor pereţilor de beton armat se realizează. Condiţiile minimale privind secţiunea de beton a fundaţiei sunt următoarele: • raportul H / B are valorile minime date în tabelul 7.1 Fundaţii independente sub pereţi de beton armat se pot realiza în situaţii rare datorită eforturilor mari (M. y B Mx G My B x B 1 2 3 4 5 pef pef Fig.4. Alcătuirea fundaţiilor pentru pereţii structurali de beton armat 10. Fundaţiile continue sub pereţi pot fi realizate ca tălpi de beton armat (fig.7). armăturile (1) pot rezulta şi din verificarea fundaţiei la momente de torsiune. • înălţimea la marginea fundaţiei (H sau H’) se stabileşte astfel încât să fie asigurată lungimea de ancoraj a armăturilor transversale de pe talpa fundaţiei (la ≥ 15 φ) . În unele cazuri. 10.6. 10.5 Considerarea presiunilor pe teren pentru ansamblul fundaţiilor 10.7. în care peretele este excentric pe talpa fundaţiei.2.1. Q) transmise terenului. 10. • H are valoarea minimă 300 mm. 10. 11 al prezentului normativ.10.4. ca în figura 10.

armătura rezultată din această condiţie nu poate depăşi aria corespunzătoare greutăţii fundaţiei.075% pentru armături PC52.2. b.2.10% pentru armături OB37 şi 0. Fig. ●Armăturile longitudinale (3) rezultă din verificarea secţiunii verticale a peretelui la încovoiere.10% Distanţa maximă între armături este de 250 mm iar distanţa minimă de 100 mm.4.7. 7.1. în tabelul 7. 10. 61 .10.1 şi în tabelul 7.8.7). • verificarea secţiunii de la baza peretelui la moment încovoietor determinat de presiunea pământului pe planul peretelui.6 Fundaţii continue sub pereţii de beton armat ai substructurilor 3 H B 2 1 Fig.7 Schema de armare a fundaţiei peretelui de beton armat ●Armătura de conectare cu peretele substructurii (2) poate rezulta funcţie de următoarele condiţii: • verificarea la lunecare în rosturile de turnare ale betonului (fig.1. Diametrul minim al armăturilor este de 10 mm. • verificarea la moment încovoietor şi forţă axială a peretelui substructurii.2 Fundaţii continue cu bloc de beton simplu şi cuzinet Secţiunea transversală a fundaţiei sub pereţii de beton armat se poate alcătui ca în figura 10. conform schemei de solicitare din figura 10. Distanţa maximă între armături este de 250 mm. 10.Procentul minim de armare pe fiecare direcţie este 0. Condiţiile minimale privind secţiunea de beton a fundaţiei sunt cele date la cap. • verificarea la forţă tăietoare a peretelui substructurii. distanţa minimă este de 100 mm. Armătura minimă (3) trebuie să corespundă armăturii de repartiţie corespunzătoare mărcii (1). pmin= 0.2. Diametrul minim al armăturilor este de 10 mm. a. 10. în calcul se poate consideră şi efectul favorabil al forţei axiale din perete.

soluţia poate fi adoptată în cazul unei construcţii cu pereţi structurali din beton armat care transferă eforturi secţionale importante într-o zonă centrală a acestuia b) radier general tip planşeu ciupercă (fig. hr/lmax=(1/15÷1/20) De obicei. 10. realizată ca un planşeu întors şi care asigură o suprafaţă maximă de rezemare pe teren a construcţiei. . în care elementele verticale (stâlpi sau pereţi structurali) sunt rezemate direct pe acesta: • radier cu grosime constantă (fig.4. . . În cazul unor încărcări mari se pot realiza grinzi cu vute.1. Radierul general se poate realiza în următoarele soluţii constructive: a) radier general tip dală groasă. . în următoarele situaţii: . Condiţiile privind armarea minimă a cuzinetului sunt cele date la pct.2). se recomandă alegerea înălţimii grinzii (hg) şi a plăcii radierului (hr) conform relaţiilor: (11.1) hg/lmax=1/3÷1/6. 11.terenuri dificile sau neomogene. d) radier tip placă cu vute (fig. c) radier tip placă şi grinzi (drepte sau întoarse) dispuse pe una sau două direcţii (fig. grinzile au secţiune constantă. 11.1. .elementele verticale (stâlpi.1). Fundaţiile tip radier se utilizează.2.radierul împreună cu elementele verticale structurale ale substructurii trebuie să realizeze o cutie rigidă şi rezistentă.11.prezenţa apei subterane impune realizarea unei cuve etanşe. hr ≥ 1/8 lmax • radier cu grosime variabilă (fig.Fundaţiile tip bloc şi cuzinet ale pereţilor nu sunt admise în cazurile în care peretele este rezemat excentric faţă de talpa blocului de beton.4). Fig. cu risc de tasări diferenţiale. 10.5). de regulă.terenuri cu rezistenţă scăzută care impun suprafeţe mari ale tălpii fundaţiilor. 11.8 Fundaţie tip bloc şi cuzinet sub pereţi de beton armat 11. 11. 62 . Alcătuire generală şi domenii de aplicare Fundaţia tip radier general reprezintă tipul de fundaţie directă. Proiectarea radierelor de beton armat 11.construcţii cu înălţime mare care transmit încărcări importante la teren. pereţi) sunt dispuse la distanţe mici care fac dificilă realizarea (execuţia) fundaţiilor izolate sau continue.3).

7). 11.6).2. 11. Radierul poate fi folosit şi la construcţii situate sub nivelul apei subterane (fig. 11.1. De asemenea.7.2. lmax 1 1 1-1 Radier tip dală groasă hr Fig. la dimensionarea secţiunilor de beton şi armătură la moment încovoietor şi forţă tăietoare se va considera şi efectul acestora.2.e) radier casetat alcătuit din două planşee solidarizate între ele prin intermediul unor grinzi dispuse pe două direcţii (fig. suprafaţa interioară a pereţilor structurali perimetrali se tratează pentru a asigura impermeabilitatea necesară. Calculul eforturilor secţionale (M. În acest caz subsolul împreună cu radierul realizează o cuvă etanşă. Proiectarea radierelor trebuie să ţină seama de compatibilitatea deformaţiilor terenului cu cele ale elementelor structurale.2 Radier cu grosime variabilă 63 . Elemente constructive şi de proiectare 11. Dacă în radier apar eforturi axiale de compresiune sau întindere ca efect al conlucrării acestuia cu substructura. Etanşarea cuvei se obţine prin dispunerea hidroizolaţiei la exteriorul radierului şi a pereţilor perimetrali conform figurii 11. 11. Q) în secţiunile caracteristice ale radierului se obţin de regulă cu programe de calcul care permit modelarea fenomenului de interacţiune fundaţie-teren.1 Radier general tip dală groasă Beton de egalizare Perete structural hr1 hr2 -radier -beton de egalizare Fig. 11.2. 11.

11. 11.radier tip placă şi grinzi întoarse.3 Radier de tip planşeu ciupercă hr 64 .1 Capitel 1 Perete perimetral stâlp 1-1 a hr 45o stâlp 1-1 Capitel cu o pantă Capitel drept Capitel cu două pante c b Fig. b .4 Radier tip placă şi grinzi pe două direcţii a .radier tip placă şi grinzi drepte hr Fig.

7 65 .5 Radier tip placă cu vute Fig.6 Radier casetat Fig. 11. 11.Fig. 11.

în straturi orizontale de aproximativ 40cm grosime. înălţimea radierului să se reducă.2. a) se face cu relaţia (11.3) Z1 Z2 Dimensionarea armăturii de conectare în rost se face în concordanţă cu prevederile din reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90.15% pentru fiecare faţă. Procentele minime de armare pentru placa radierului sunt 0. precum şi etanşeitatea contra infiltrării apelor freatice. iar intervalul de timp între turnarea a două straturi suprapuse (pe întreaga suprafaţă a acestora) să fie mai scurt decât durata prizei celor două straturi suprapuse. Turnarea betonului în volume prestabilite asigură consumarea practic totală într-un anumit interval de timp a deformaţiilor din fenomenul de exotermie (degajarea de căldură din procesul chimic de hidratare a cimentului).2) Q≤0. • calculul efortului de lunecare L în rost (fig.3. transportul auto.3): M M L1− 2 = 1 − 2 (11. φ40). 11. se face verificarea la forţă tăietoare a secţiunii de beton simplu cu relaţia: (11.7bhrRt Este posibil ca în zona lifturilor. Prin poziţiile rosturilor de turnare se va asigura împărţirea radierului în volume de beton pentru care pot fi asigurate condiţiile optime şi sigure pentru lucrările de preparare a betonului. turnarea şi vibrarea acestuia în vederea realizării monolitismului total. dispuse pe feţele plăcii pentru preluarea momentelor pozitive şi negative. micşorându-se capacitatea betonului simplu la forţă tăietoare . Armarea radierelor se realizează cu reţele orizontale de armătură. Dimensionarea radierului se realizează în concordanţă cu prevederile din reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90. 11. În varianta în care nu se prevăd armături înclinate. Pentru realizarea acestor rosturi se foloseşte o plasă de ciur amplasată vertical la faţa întreruptă a elementului şi rigidizată pentru a rezista la împingerea betonului proaspăt..2.8 c • rosturi verticale de turnare (fig. 11.4.8.11. De asemenea. este necesară şi o armare pe zona centrală a plăcii pentru fenomenele de contracţie. Turnarea betonului se va face continuu.8 b) Rezistenţa la lunecare în planurile rosturilor de turnare se realizează prin armătura orizontală care traversează rostul şi de rugozitatea feţelor rosturilor. a b Fig. Înnădirea barelor se face prin petrecere sau prin sudare pentru barele cu diametre mari (φ25. 66 . a continuităţii. Rosturile de turnare şi măsurile care trebuie prevăzute în proiectare din punctul de vedere al rezistenţei şi tehnologiei de execuţie ( reglementarea tehnică de referinţă NE 012-99).11. În acest caz se pot prevedea local etrieri şi armătură de bordaj a golurilor.

radierul poate fi considerat ca rigid sau flexibil.9 Împărţirea radierului în fâşii 67 . respectiv momentul de inerţie ale unei fâşii de radier considerată între mijloacele a două deschideri consecutive între stâlpi (fig.4) 2 E ⎝ 2h ⎠ 2h 1 − νs Radierul poate fi considerat rigid dacă este îndeplinită condiţia: 8 KG ≤ (11. Fig.8 c). mărimea şi distribuţia încărcărilor. λ.9). În calcule. caracteristicile de deformabilitate şi de rezistenţă ale terenului.6) 4EI f unde: bf şi If se definesc ca lăţimea.3. 11. • Pentru radierele generale având forma dreptunghiulară în plan (LxB) şi grosimea uniformă (h) indicele de rigiditate se determină cu expresia: 2 12 ⋅ π(1 − ν 2 ) E s ⎛ L ⎞ B ⋅ ⋅⎜ ⎟ ⋅ KG = (11. Calculul radierelor În calculul radierelor trebuie luaţi în considerare numeroşi factori între care cei mai importanţi sunt rigiditatea şi geometria radierului. se defineşte un coeficient de flexibilitate. Principalele criterii de apreciere a rigidităţii relative a radierelor prin raport cu terenul de fundare sunt prezentate în continuare.5) L B • În cazul radierelor încărcate de forţe concentrate din stâlpi dispuşi echidistant pe ambele direcţii iar încărcările din stâlpi nu diferă cu mai mult de 20% între ele. după cum urmează: k b λ=4 s f (11. Se remarcă faptul că bf este egal cu distanţa dintre două axe consecutive ale stâlpilor. Rezistenţa la lunecare în planurile rosturilor de betonare va fi realizată de armătura verticală care traversează rostul şi de rugozitatea feţelor rosturilor.• rosturi orizontale de turnare (fig. 11. etapele de execuţie. 11.11. Calculul urmăreşte determinarea presiunilor de contact şi a deformaţiilor precum şi a momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare.

(11.se determină centrul de greutate al suprafeţei radierului .1.se examinează radierul ca un întreg pe fiecare dintre cele două direcţii paralele cu axele x şi y.3.1. care permite evidenţierea conlucrării dintre structură.Dacă bf este mai mare decât 1. Metode simplificate pentru calculul radierelor rigide 11. 11.75/λ.10) Etapele de calcul sunt următoarele: . 11. • În cazul în care structura de rezistenţă a construcţiei este realizată din cadre (stâlpi şi grinzi) şi din pereţi portanţi (diafragme) iar fundaţia este un radier general.7) E s B3 unde: E ' I C reprezintă rigiditatea construcţiei şi a radierului.9) ∑ I ∑ I A x y . KR. Această valoare se calculează cu ajutorul relaţiei: t h3 E' I C = E' I F + ∑ E' I ca + E' d d 12 unde: E ' I F este rigiditatea radierului ∑ E' I ca este rigiditatea cadrelor td şi hd sunt grosimea şi respectiv înălţimea diafragmelor Dacă valoarea KR este mai mare de 0. atunci radierul poate fi considerat flexibil.1.5 atunci radierul poate fi considerat rigid. 68 .8) Figura 11. radier şi terenul de fundare: E' I C KR = (11.3.10 Forţa tăietoare totală acţionând în orice secţiune dusă prin radier este egală cu suma aritmetică a tuturor încărcărilor şi presiunilor de contact la stânga secţiunii considerate. se defineşte rigiditatea relativă.se determină presiunile pe talpa radierului cu relaţia: ∑ N ± N ey y ± N ex x p (1÷4) = (11. Metoda reducerii încărcărilor în centrul de greutate al radierului (fig.

radierul poate fi împărţit în fâşii de calcul independente. Fig. 11. 11. în consecinţă. y) + 2⋅ 2 + 4 = D ∂x 4 ∂x ⋅ ∂y 2 ∂y unde: D este rigiditatea cilindrică a plăcii de grosime h: (11.11 Ecuaţia suprafeţei mediane deformate a plăcii radier este: ∂4z ∂4z ∂ 4 z q ( x .10) 69 .1. valorile obţinute ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare în secţiunile semnificative pot fi folosite pentru armarea radierului. Fiecare fâşie de calcul este încărcată de forţele corespunzătoare stâlpilor ce reazemă pe fâşia respectivă. 11. Metoda nu permite determinarea distribuţiei forţei tăietoare totale şi momentului încovoietor total în lungul secţiunii.3. 11.11). admiţându-se o lege de variaţie liniară de tip Navier. 11. y) − p( x . Calculul radierelor pe mediu Boussinesq Se porneşte de la ecuaţia diferenţială de ordinul 4 a plăcii supuse la încovoiere (fig.Momentul încovoietor total acţionând în aceeaşi secţiune este egal cu suma momentelor aceloraşi încărcări şi presiuni faţă de secţiunea considerată.2.3. Se impune. Calculul radierelor pe mediu Winkler În anexa D sunt prezentate unele metode de calcul pentru radierele rezemate pe un mediu discret alcătuit din resoarte independente de tip Winkler.3.3. 11.2.9) Atunci când încărcările din stâlpi şi distanţele dintre stâlpi nu diferă între ele cu mai mult de 20%. introducerea unor simplificări. Deşi poziţia rezultantei încărcărilor din stâlpi nu coincide cu poziţia centrului de greutate al rezultantei presiunilor de contact. Se determină diagrama presiunilor de contact. Metoda împărţirii radierului în fâşii de calcul (fig.

rotirea ansamblului construcţiei pe teren.005 radiani. Clasificarea infrastructurilor după modul de solicitare a terenului de fundare În grupările fundamentale de încărcări toată suprafaţa fundaţiilor trebuie să fie în contact cu terenul de fundare (arie activă 100%). turnuri cu o singură fundaţie. Distribuţia de presiuni pe terenul de fundare în cazul grupărilor speciale de încărcări care cuprind şi acţiuni seismice pot fi: . prezentate în continuare. în grupările speciale de încărcări. Rezistenţa infrastructurii este calibrată cu solicitările transmise de suprastructura plastifiată.80 din suprafaţa fundaţiei. se va limita la 0. În acest caz. Aria activă a tălpii fundaţiei trebuie să respecte următoarele limite în cazul grupărilor speciale de încărcări: . infrastructura nu se conformează cerinţelor specifice menite să îi asigure o comportare ductilă. adică rezistenţa la acţiuni verticale să fie micşorată ca urmare a deformaţiei plastice dezvoltate în infrastructura ductilă. D= (11.presiuni pe toată suprafaţa tălpii fundaţiei (fundaţie fără desprinderi de pe teren).compresiuni pe o porţiune limitată a tălpii fundaţiei. rotirea fundaţiei pe teren se determină considerând caracteristicile terenului de fundare corespunzătoare acţiunilor statice. considerate ca elemente care transmit eforturile la terenul de fundare. silozuri etc.1.construcţiile rezemate pe fundaţii izolate (structuri în cadre etc. Prevederi generale Infrastructura cuprinde elementele substructurii şi fundaţiile.la construcţii la care distribuţia de presiune pe teren pentru ansamblul fundaţiilor este cvasiliniară (construcţii cu subsol rigid. • Infrastructuri ductile la construcţiile în care. Clasificarea infrastructurilor după modul de comportare la acţiuni seismice • Infrastructuri cu comportare elastică. Infrastructuri 12.).1. la construcţiile proiectate să dezvolte deformaţii plastice în cazul acţiunilor seismice exclusiv în suprastructură. În cazul încărcărilor gravitaţionale nu se admite ca terenul de fundare. Fundaţiile.11) se bazează pe Metoda elementelor finite. mecanismele de disipare a energiei induse de cutremur bazate pe dezvoltarea de articulaţii plastice în elementele infrastructurii nu elimină în totalitate plastificarea suprastructurii.) vor avea pentru fiecare fundaţie aria activă minimă 0.50. fără degradare de rezistenţă etc. consideră efectele determinate de conlucrarea acestora în ansamblul infrastructurii. Prevederile privind fundaţiile. fundaţiile şi elementele substructurii să fie degradate.2. . când fundaţia se desprinde parţial de pe teren.1. aria activă (Aa) minimă este 0. prin calibrarea capacităţilor de rezistenţă.4.). castele de apă.11) 11.3. . 12.E ⋅ h3 12 ⋅ (1 − ν 2 ) Rezolvarea ecuaţiei (11. 12. sunt tratate în capitolele 4÷11. deformaţiile plastice se dezvoltă şi în substructură. 12. De regulă. Zonele potenţial plastice ale infrastructurii se proiectează astfel încât să prezinte o comportare favorabilă în domeniul postelastic (deformaţii limită mai mari.Boussinesq În anexa E este prezentată metoda hibridă de calcul pentru radierele rigide rezemate pe un teren de fundare modelat printr-un mediu compus Winkler – Boussinesq.1. 70 . presiunile pe teren să fie cât mai uniforme. deci vor fi adoptate doar dacă conduc la comportări structurale avantajoase verificabile. Calculul radierelor pe mediu Winkler .

3). Eforturile din fazele intermediare de execuţie ale construcţiei vor fi considerate la proiectarea infrastructurilor (fig. Schematizarea pentru un calcul riguros implică considerarea ansamblului suprastructură. Acţiunile transmise de suprastructură la elementele infrastructurii pot fi considerate pentru calculul static astfel: .1). 12.b. acestea vor fi luate în considerare la proiectarea elementelor structurale (fig. 12. se consideră ca în figura 12.dacă înălţimea secţiunii transversale a elementului vertical (h) respectă condiţia (12.3.2. înălţimea secţiunii transversale în zona de rezemare a elementului vertical. Se recomandă ca prin măsuri adecvate de etapizare a execuţiei etc.1) unde: hp este înălţimea secţiunii transversale a peretelui substructurii. 5. Schematizarea încărcărilor pentru calculul infrastructurii Încărcările transmise infrastructurilor se stabilesc conform prevederilor de la pct. precizate în proiect.12.2 Solicitări ale elementeleor infrastructurii în faze intermediare de execuţie ale construcţiei Dacă condiţiile de exploatare ale construcţiei. acţiunile transmise de elementul vertical.1) nu este realizată.3. de teren de fundare. Calculul eforturilor implică utilizarea de programe de calcul 71 .5 ⋅ h p (12.12. solicitările infrastructurii în fazele intermediare să fie inferioare solicitărilor rezultate din calculul ansamblului construcţiei. în grupările speciale de încărcări. în centrul de greutate al secţiunii elementului vertical (fig.1.2). Fisuri în radier Fisuri Tasări diferenţiale Tasări diferenţiale Fig.1.a): h ≤ 0. Calculul eforturilor în elementele infrastructurii Eforturile în elementele infrastructurii construcţiilor se determină pentru încărcările precizate la punctul 12. în grupările fundamentale de încărcări se admit simplificări ale schemei de încărcare a infrastructurii. eforturile transmise infrastructurii se pot considera aplicate punctual. Schematizarea pentru calcul a infrastructurii Modelarea infrastructurilor pentru calculul eforturilor se va adapta caracteristicilor sistemului structural al construcţiei precum şi influenţelor determinate de proprietăţile mecanice ale terenului de fundare. 12. . tasări diferenţiale etc.1.1 Încărcări transmise infrastructurii 12.dacă condiţia (12. determină şi alte situaţii de încărcare semnificative. Fig.12.2. infrastructură şi terenul de fundare. 12.

. 12. 12.4.4. b). 12.5).infrastructurile alcătuite din pereţi de beton armat. terenul de fundare se poate modela ca un mediu elastic tip Winkler. 12. zonele cu goluri se pot considera în calculul static astfel: • goluri mari care reduc secţiunea transversală de forfecare cu mai mult de 1/4 din aria de forfecare totală.3.infrastructurile alcătuite din pereţi de beton armat.3. sprijinirea săpăturii 1 CG – centrul de greutate CR – centrul de rezistenţă Subsol CG 1 CR CG CR F1 F2 Tasări diferenţiale determinate de solicitarea excentrică Fig. la care diagrama de momente încovoietoare nu se anulează pe lăţimea golului (fig. .a). • goluri mari la care diagrama de momente încovoietoare se anulează pe lăţimea golului (fig. Schematizarea terenului de fundare pentru calcul infrastructurilor Dacă în calculul eforturilor infrastructura poate fi considerată ca un sistem de grinzi de fundare sunt admise modelările date la capitolul 8. • goluri mici care reduc secţiunea de forfecare cu mai puţin de 25% din aria totală de forfecare (fig. Piloţi/pereţi mulaţi pt.3 Solicitări ale elementelor infrastructurii datorită încărcării excentrice a fundaţiilor Sunt recomandate următoarele modelări simplificate ale infrastructurii pentru calcul: . 12. eforturile în elementele infrastructurii se determină prin integrarea eforturilor în elementele finite. infrastructura se caracterizează prin rigiditate şi rezistenţă apreciabile la momente de torsiune în secţiuni verticale. 72 . planşeu/planşee şi fundaţii tip radier general se modelează în ansamblu prin metoda elementelor finite.infrastructurile alcătuite din grinzi de fundare şi fundaţii izolate pot fi modelate în calcul ca un sistem de bare cu reazeme elastice (incastrări parţiale).2.3.specializate în care structura este ”fidel” modelată iar terenul de fundare este considerat ca un mediu continuu. planşeu peste subsol şi fundaţii continue sub pereţi se pot modela ca un sistem de grinzi de fundare rezemate pe mediu elastic tip Winkler. 12. Schematizarea pentru calcul a pereţilor cu goluri ai infrastructurilor La pereţii infrastructurilor care se pot modela ca un sistem de grinzi pe mediu elastic. calculul fiind abordabil cu programe specializate.

Aw2.Aw1. Dimensionarea elementelor infrastructurii Elementele de beton armat ale infrastructurilor se dimensionează în concordanţă cu prevederile generale din reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90.Aw3.A1 I2.4 1 Lo ≤ 0.A3 I1.Aw1.A3 hp Lo≥0.A1 Lo+0.25hp hg ≤ 0.A1 Aw1 2-2 Aw2 I2.Aw1.A1 I2.A1 1 2-2 I3.Aw2.A2+I3. 12. 1 Zona comprimată 2 1 hrc Lo 1-1 hrc I1.4. 12.A2 I1.Aw1.25hp hp ≥2.Aw1.A1 Lo+0.A1 1 I1.A1 Fig.Aw1.Aw2.Aw3.Aw1.35hp I1.5 hg 1-1 I1.12.5 Goluri mici în pereţii infrastructurilor 73 .25hp 1 b) Goluri mari cazul în care diagrama de momente încovoietoare se anulează pe deschiderea golului Fig.Aw2.Aw1.A2 1 2 1 I1.7hrc a) Goluri mari cazul în care diagrama de momente încovoietoare nu se anulează pe deschiderea golului 1 2 1 1-1 I1.A2 2 I2.

Perete structural Planşeu Aa=Q/Ra Q Perete subsol Fisură de cedare la forţă tăietoare Fig.1.12.5). Dimensionarea secţiunilor de beton şi de armătură este definită în reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90.6). Verificarea secţiunilor de beton şi de armătură este definită în reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90. pot realiza rezemări indirecte care impun şi verificări ale armăturilor de suspendare.7). 12. Diafragmele orizontale se verifică şi la eforturile locale în zonele de intersecţie cu elementele structurale verticale (pct.rezistenţa de calcul a armăturii de suspendare. Verificările specifice grinzilor pereţi se vor aplica în situaţiile în care comportarea pereţilor infrastructurilor este asimilabilă acestora: .12. Ra . Armătura de suspendare se ancorează în zona de dezvoltare a diagonalelor comprimate din beton.12. 12. presiunea apelor subterane etc. Secţiunea de beton a pereţilor se verifică ca în secţiunile curente..2) Ra unde: F . 74 .). . Verificarea pereţilor în zonele de discontinuitate 12.3. Verificarea pereţilor Verificarea pereţilor va considera solicitările determinate de participarea la preluarea eforturilor infrastructurii şi a incărcărilor aplicate direct acestora (împingerea pământului. Armăturile de centură se dimensionează considerând valoarea maximă a forţei tăietoare din pereţii structuali (fig.1.4. 12. În calcul se va considera efectul combinat al solicitărilor specifice planşeelor şi diafragmelor orizontale. de regulă fără elemente verticale încărcate axial.4.2.6 12. T etc.4.diagrama de momente încovoietoare se anulează la distanţe mai mici decât înălţimea secţiunii.3. Verificarea planşeelor Planşeele care conlucrează în ansamblul infrastructurilor sunt solicitate cu sarcini semnificative în planul lor (comportare specifică de diafragmă orizontală) şi cu încărcări normale pe plan (comportare de planşeu). Intersecţii de pereţi structurali ai infrastructurii cu rezemări indirecte Intersecţiile de pereţi cu formă în plan L. Reacţiunea maximă transmisă prin intersecţia de pereţi determină armătura de suspendare necesară (fig. În calcul se va considera efectul combinat al solicitărilor specifice. Aria de armătură de suspendare Aas este: F A as = (12.4.forţa tăietoare transmisă între pereţi cu planuri mediane intersectate.eforturile unitare verticale (σz) sunt semnificative pentru solicitarea peretelui.

Pereţi cu goluri Golurile în pereţi se recomandă să aibe colţurile rotunjite sau teşite.3. secţiunea de beton trebuie să asigure respectarea condiţiei: Q A w ≥ max (12.3.7 Rezemări indirecte .2. planşee şi fundaţii şi schema de armare. Dacă planşeele transmit momente încovoietoare semnificative la pereţi (reazeme marginale etc.secţiune prefisurată. Forţa de lunecare rezultă din verificarea ansamblului infrastructurii (pereţi.4) 0.3. cu armături cuprinse în centuri. avand ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90. 12. Golurile de mici dimensiuni se recomandă să fie de formă circulară şi cofrate cu ţeavă de oţel.4.3) 2⋅Rt Armătura verticală de bordaj a golurilor mari (fig. 75 . fundaţii) la încovoiere cu forţă tăietoare (fig. Intersecţii de pereţi şi planşee la infrastructuri (secţiuni prefisurate) Verificarea intersecţiilor dintre pereţi şi planşee la forţă tăietoare consideră forţa de lunecare maximă transmisă prin rostul de turnare . planşee. Pentru verificarea secţiunilor cu goluri la forţă tăietoare. Alcătuirea secţiunilor compuse din pereţi. 12. Forţa de lunecare unitară se poate aproxima ca fiind constantă între secţiunea de moment încovoietor maxim şi secţiunea de moment nul sau secţiunile de aplicare a forţelor concentrate semnificative.4.) se vor verifica secţiunile de beton şi armături ale pereţilor şi planşeelor.8 Distribuţii de efoturi unitare considerate în verificarea la lunecare a secţiunilor prefisurate (rosturi orizontale de turnare) 12. Armăturile se vor ancora conform regulilor specifice nodurilor. plăci şi fundaţii impune calculul la încovoiere cu metoda generalizată.8 ⋅ R a În secţiunea curentă armătura verticală se dimensionează ca etrieri.12.9) se dimensionează cu relaţia: Q A av = (12.Armături de suspendare Diagonale comprimate în pereţii de beton Diagonale comprimate Armături de suspendare Pereţi de beton armat Pereţi de beton armat Fig.dispunerea armăturilor de suspendare 12. Planşeu Perete M x Rosturi de turnare (secţiuni de lunecare) Rc M AaiRa M AaiRa M x Rc Fundaţie Fig. distribuite în pereţi. 12. aplicabilă prin utilizarea de programe specializate. Armarea peretelui în zona cu goluri la moment încovoietor se face având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90.8).

1 1 1 Fig. de regulă.1.4. (12. Stâlpii de beton armat la care se realizează efectul de menghină sunt.5) Procentele minime de armătură sunt: . d) preluarea forţei orizontale de către planşeul inferior sau de către fundaţia elementului vertical.6 ⋅ A av (orizontală Aao). conectaţi cu planşeul superior prin riglele de cadru. Transmiterea eforturilor la infrastructură prin intermediul planşeelor .11) se realizează dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) conectarea dintre elementul vertical şi planşeul superior poate asigura transmiterea forţei de legătură (lunecare). intersectează cel puţin două planşee ale infrastructurii.armătura transversală verticală 0. distribuită pe înălţimea secţiunii peretelui.10a şi b).5.20%. cu deplasări neglijabile în plan orizontal (fig. forţă tăietoare.“efectul de menghină” 12. c) rezistenţa la forţă tăietoare a elementului vertical pe porţiunea dintre elementele care realizează efectul de menghină.Armătura longitudinală va respecta minimum: A ao ≥ 0. Fixarea elementelor verticale prin efectul de menghină (fig. În aceste situaţii verificarea la lunecare a secţiunilor de 76 .5. 12. Verificarea secţiunilor de beton şi armătură se face conform prevederilor din reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90.20% . moment de torsiune şi forţă axială) determinate de participarea acestora la infrastructură şi de transmitere a încărcărilor la terenul de fundare. b) planşeul superior poate prelua forţa transmisă prin efectul de încastrare – condiţia de rezistenţă la forţă tăietoare şi moment încovoietor a diafragmei orizontale superioare.9 Armătura verticală de bordaj a golurilor mari 12.). Prevederi generale Transmiterea eforturilor (M. rigide şi rezistente. Q) la infrastructură se realizează prin efect de menghină dacă elementele verticale ale suprastructurii.15% . 12. 12.armătura longitudinală concentrată la marginea secţiunii (sus/jos) 0.4.armătura longitudinală distribuită pe înălţimea secţiunii 0. Verificarea fundaţiilor Verificarea fundaţiilor va considera eforturile secţionale (moment încovoietor. e) existenţa unor elemente verticale rigide (pereţi ai infrastructurii) care să poată prelua reacţiunile planşeelor şi să le transmită terenului de fundare (fundaţii suficient lestate etc. 12. care transmit forţele orizontale.

PERETE STRUCTURAL PLANŞEE S1 PERETE STRUCTURAL a). 12. Fig. PLANŞEU Subsol RADIER S2 RADIER b).11 77 .conectare precum şi a eforturilor în diafragma superioară realizată de planşeul superior nu este semnificativă. 12.10 Fig.

2.12) Valoarea de calcul a forţei de lunecare (forţa transmisă planşeului superior Ls) este: L s = Q as + Q inf .2. 12.5. Transmiterea forţei de lunecare la planşeul superior (fig.12 a) şi de schema de rezemare asigurată de planşeele subsolurilor (fig. 78 . sub planşeul superior este dependentă de gradul de încastrare asigurat de fundaţie (fig.8) A wf unde: Ls .7) Hs Valoarea forţei tăietoare care se dezvoltă în elementul vertical. dacă suprafaţa de contact perete .12.2.6). 12.12 b şi c).5.suprafaţa secţiunii de forfecare (lunecare) dintre elementul vertical şi planşeu (placă).2. 12.planşeu este insuficientă se poate realiza o centură (fig.1. a) PLANSEU Qas Qinf RADIER Minf Ls Mcap Hs PLANSEE PERETE STRUCTURAL M Q b) S1 S2 RADIER M PLANSEE PERETE STRUCTURAL Q c) S1 S2 RADIER Fig. Qinf .5.forţa tăietoare în elementul vertical al suprastructurii. Verificarea secţiunilor de conectare la lunecare Efortul tangenţial mediu τmed pe suprafaţa de lunecare se limitează la: L τ med = s ≤ 2 ⋅ R t (12. în interacţiune cu restul pereţilor substructurii. (12. Awf .12 12.forţa de lunecare calculată cu (12. 12. 12.11 şi fig. asociată mecanismului de plastificare la acţiuni seismice. 12. dimensionare şi verificare 12.13b).rezistenţa de calcul la întindere a betonului. Rt . secţiunea de beton şi armătură longitudinală a centurii se verifică la efortul axial determinat de forţa transmisă planşeului. Elemente de calcul.5M cap Q inf = (12.6) unde: Qas.forţa tăietoare care se dezvoltă în elementul vertical sub planşeu. valoarea de calcul se determină acoperitor: 1.

2. Rezemarea elementului vertical la partea inferioară.8 ⋅ R a Armătura se dispune pe lungimea de transmitere corespunzătoare secţiunilor de lunecare (fig.5. Verificarea elementului vertical (stâlp.5. perete) pe înălţimea infrastructurii se face având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90.3 ⋅ N fundatie (12.5. atunci fundaţia se fixează în plan orizontal prin legături cu diafragme orizontale sau grinzi (“centuri”) de fundare.2. min Q inf ≥ 0.13).5. este cel puţin: Ls A a .Verificarea la lunecare va lua în considerare efectele determinate de prezenţa golurilor din planşee. Blocarea deplasărilor şi preluarea reacţiunilor de la partea inferioară se poate asigura de către fundaţii (independente. calculată în concordanţă cu reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90. 12.9) 0. Perete structural a). Subsol ≥lt/2 Perete structural Awf1/2 Subsol Awf2/2 lt1 lt b). Armătura în zona de conectare Armătura de conectare din planşeu dispusă perpendicular pe planul de lunecare.4.10). reţele de grinzi sau radier) sau de o diafragmă orizontală (planşeu intermediar de subsol). prin reducerea corespunzătoare a secţiunilor de forfecare în zona de conectare şi în verificarea planşeelor ca diafragme orizontale. Efortul tangenţial mediu este limitat la valoarea: Q inf ≤ 4⋅Rt (12.11) A bp 79 . tot = (12. stâlp) se consideră cu valoarea dată de relaţia 12. dacă forţa orizontală (Qinf) verifică condiţia (12.13 12.11 şi se consideră la determinarea reacţiunii aplicate fundaţiei sau diafragmei orizontale de la partea inferioară.2. lt2 Fig. 12. Forţa tăietoare din elementul vertical (perete. 12. În cazul fundaţiilor independente.10) 12.3.

penetrare statică. beton armat şi beton precomprimat 80 . penetrare dinamică. Reglementări tehnice de referinţă C159/89 C215-88 C241-92 NE 001-96 NE 012-99 P7-2000 P100-92 STAS 438/1-89 STAS 438/2-91 STAS 1030-85 STAS 1242/5-88 STAS 2917-79 STAS 3300/1-85 STAS 3300/2-85 STAS 6054-77 STAS 8942/1-89 STAS 8942/3-90 STAS 10101/0-75 STAS 10101/0A-77 STAS 10107/0-90 Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării cu con. Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale Construcţii civile şi industriale. Clasificare şi condiţii tehnice Teren de fundare. Determinarea modului de deformaţie liniară prin încercarea pe teren cu placa Acţiuni in construcţii.Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe Teren de fundare. agrozootehnice şi industriale Oţelul beton laminat la cald.Principii generale de calcul Teren de fundare. Prescripţii de alcătuire Teren de fundare. Determinarea compresibilităţii şi consolidării pământurilor prin încercarea în edometru Teren de fundare. executare şi exploatare) Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe social-culturale.13.Clasificarea şi gruparea acţiunilor Acţiuni in construcţii. Adâncimi maxime de îngheţ. vibropenetrare Instrucţiuni tehnice pentru elemente de fundaţii din beton cu adaos de cenuşă de centrale termoelectrice situate în terenuri cu agresivităţi naturale şi industriale Metodologia de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la solicitări seismice Cod de proiectare şi execuţie pentru construcţiile fundate pe pământuri cu umflări şi contracţii mari Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton. Cercetarea terenului prin penetrare dinamică în foraj Lucrări de zidărie din piatră naturală. beton armat şi beton precomprimat Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire (proiectare. Zonarea teritoriului RSR Teren de fundare. Condiţii tehnice generale de calitate Sârma rotundă profilată Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli.

4 corespund presiunilor convenţionale pentru fundaţii având lăţimea tălpii B = 1. valorile pconv se aleg ţinând seama de compactitatea şi starea de degradare a rocii stâncoase sau semistâncoase. Denumirea terenului de fundare Blocuri şi bolovănişuri cu interspaţiile umplute cu nisip şi pietriş Blocuri cu interspaţiile umplute cu pământuri argiloase Pietrişuri curate (din fragmente de roci cristaline) Pietrişuri cu nisip Pietrişuri din fragmente de roci sedimentare Pietrişuri cu nisip argilos Nisip mare Nisip mijlociu uscat sau umed Nisip fin foarte umed sau saturat uscat Nisip fin prăfos umed foarte umed sau saturat Tabelul A. Valorile de bază din tabelele A. argile şistoase şi nisipuri cimentate 1 000 .. A-1 ..4..1.. 2.... Presiunile convenţionale pconv se determină luând în considerare valorile de bază pconv din tabelele A.0 m.2 Îndesatea) Îndesare mediea) pconv .0 m şi adâncimea de fundare faţă de nivelul terenului sistematizat Df = 2. Tabelul A.1 ÷ A. interpolând între valorile minime pentru Ic = 0. 1 100 600 .. CD .4.. kPa 750 350.corecţia de lăţime...1 ÷ A.corecţia de adâncime. b) În intervalul indicat. PRESIUNI CONVENŢIONALE 1.În intervalul indicat. CB . conform tabelelor A. valorile se aleg ţinând seama de consistenţa pământului argilos aflat în interspaţii. Pentru pământurile sensibile la umezire stabilirea valorilor presiunii convenţionale se face pe baza prescripţiilor speciale. Pentru alte lăţimi ale tălpii sau alte adâncimi de fundare presiunea convenţională se calculează cu relaţia: pconv = pconv + CB + CD [kPa] (A.1) unde: pconv -valoarea de bază a presiunii convenţionale pe teren. Ele nu variază cu adâncimea de fundare şi dimensiunile în plan ale fundaţiilor. în kilopascali. în kilopascali... 850 Observaţie .. marne argiloase şi argile marnoase compacte stâncoase Şisturi argiloase. care se corectează conform prevederilor de la pct.1 pconv . în kilopascali.5 şi maxime corespunzătoare lui Ic = 1..600b) 600 550 350 350. kPa Denumirea terenului de fundare Roci stâncoase Roci semiMarne. 2. stabilirea gradului de îndesare se poate face pe baza penetrării dinamice în foraj sau a penetrării statice. 6 000 350 .500b) 600 500 350 250 300 200 150 Pământuri necoezive 700 600 500 350 350 250 200 a) În cazul în care nu este posibilă prelevarea de probe netulburate.1 ÷ A.ANEXA A A.

b) Pentru valori 0. ramblee) compactate controlat Depozite omogene a) rezultate în urma unor Umpluturi necompactate.5 ≥ 0.7 300 275 300 275 200 550 450 300 225 350 300 350 300 250 650 525 350 300 Cu plasticitatea mijlocie 10% < Ip ≤ 20% : Pământuri coezive nisip argilos. argilă.pentru pământuri necoezive (cu excepţia nisipurilor prăfoase). praf nisipos. b) Sr ≤ 0.1 Corecţia de lăţime •Pentru B ≤ 5m corecţia de lăţime se determină cu relaţia: CB = pconv K1 (B − 1) [kPa] unde: K1 coeficient . argilă grasă ( ) 0. K1 = 0. praf nisipos argilos. praf ( ) Tabelul A. şi zguri (cu excepţia pământuri coezive.2) A-2 .8 ≤ 0.6 0.4 pconv pentru pământuri necoezive. praf argilos.05 B lăţimea fundaţiei.0 0. kPa 0. b) La pământuri coezive având valori intermediare ale indicelui porilor e şi indicelui de consistenţă Ic.5 Ic = 1 pconv .pentru nisipuri prăfoase şi pământuri coezive. (A.5 < Sr < 0. în metri. K1 = 0.5 ≥ 0. se admite interpolarea liniară a valorii presiunii convenţionale de calcul după Ic şi e succesiv. nisipurilor prăfoase) cenuşi etc. •Pentru B > 5m corecţia de lăţime este: CB = 0. argilă nisipoasă. CB = 0.1 a) În cazul în care nu este posibilă prelevarea de probe netulburate.8 valorile presiunii convenţionale se determină prin interpolare liniară. dar activităţi sistematice având o vechime de de depunere de depunere de minimum pământuri şi reziduri doi ani mineraliere 250 250 180 200 200 150 180 180 120 150 150 100 a) Umpluturi cu conţinut de materii organice mai mic de 5%. 2.8 pconv . cu excepţia nisipurilor prăfoase. argilă prăfoasă.5 0.3 Indicele porilorb) Consistenţaa) b) e Ic = 0.Denumirea terenului de fundare Cu plasticitate redusă Ip ≤10% : nisip argilos.2 pconv pentru nisipuri prăfoase şi pământuri coezive.10 .5 0.7 1.8 1. kPa Umpluturi din pământuri omogene realizate şi compactate în mod organizat (perne. Denumirea terenului de fundare Tabelul A.4 Pământuri nisipoase Nisipuri prăfoase. stabilirea consistenţei se poate face pe baza penetrării dinamice în foraj sau a penetrării statice.5 0. argilă prăfoasă-nisipoasă. argilă prăfoasă Cu plasticitate mare şi foarte mare (Ip > 20%): argilă nisipoasă.

0012 tasare medie.0007 tasare medie. unde Df este adâncimea de fundare măsurată de la cota terenului sistematizat la exteriorul zidului de subsol: q D'f = γ unde: q supraîncărcarea permanentă aplicată la nivelul tălpii fundaţiei în partea interioară a zidului de subsol. (A. DEPLASĂRI SAU DEFORMAŢII ADMISE.4) Denumirea pământurilor Pământuri necoezive. smax tasare absolută maximă. admisă mm tasare relativă tasare relativă tasare relativă tasare relativă tasare relativă 0. f 0.5 γ greutatea volumică de calcul a straturilor situate deasupra nivelului tălpii fundaţiei (calculată ca medie ponderată cu grosimea straturilor).5 K2 2. la interiorul zidului de subsol. sm 0. sm A-3 . VALORI ORIENTATIVE Deplasări sau deformaţii orientative admise Deformaţii Deplasări (tasări) Valoare Valoare Tipul deformaţiei Tipul deplasării admisă.5 2.001 0.002 0.5 2. fără 3 armare c) zidărie din blocuri sau cărămidă armată sau cu centuri armate încovoiere relativă. în kilopascali. smax tasare absolută maximă. γ greutatea volumică de calcul a straturilor situate deasupra tălpii fundaţiei (calculată ca medie ponderată cu grosimea straturilor). f încovoiere relativă.2. în kilonewtoni pe metru cub. smax tasare absolută maximă.2 Corecţia de adâncime se determină cu relaţiile: D −2 [kPa] • pentru Df < 2m: CD = pconv ⋅ f 4 • pentru Df > 2m: CD = K 2 γ (Df − 2) [kPa] unde: Df adâncimea de fundare.3 La construcţiile cu subsol se adoptă corecţia de adâncime corespunzătoare celei mai mici dintre valorile Df şi D'f . f încovoiere relativă. în metri K2 coeficient conform tabelului B.004 0. în kilonewtoni pe metru cub. smax 80 120 80 120 150 Tipul construcţiei Construcţii civile şi industriale cu structura de rezistenţă în cadre: a) Cadre din beton armat fără umplutură de zidărie sau panouri b) Cadre metalice fără umplutură de zidărie 1 sau panouri c) Cadre din beton armat cu umplutură de zidărie d) Cadre metalice cu umplutură de zidărie sau panouri Construcţii în structura cărora nu apar 2 eforturi suplimentare datorită tasărilor neuniforme Construcţii multietajate cu ziduri portante din: a) panouri mari b) zidărie din blocuri sau cărămidă.002 0.0 1. A.001 tasare medie.3) (A. sm 100 100 150 0.006 tasare absolută maximă. smax tasare absolută maximă.2. cu excepţia nisipurilor prăfoase Nisipuri prăfoase şi pământuri coezive cu plasticitate redusă şi mijlocie Pământuri coezive cu plasticitate mare şi foarte mare Tabelul A.

-continuareTipul construcţiei Deplasări sau deformaţii orientative admise Deformaţii Deplasări (tasări) Valoare Valoare Tipul deformaţiei Tipul deplasării admisă, admisă mm înclinare transversală 0,005 tgθ tr înclinare longitudinală sau transversală tgθ 0,003 tasare medie, sm

d) independent de materialul zidurilor Construcţii înalte, rigide a) Silozuri din beton armat: - turnul elevatoarelor şi grupurile de celule sunt turnate monolit şi reazemă pe acelaşi radier continuu - turnul elevatoarelor şi grupurile de celule 4 sunt din beton armat prefabricat şi reazemă pe acelaşi radier continuu

400

înclinare longitudinală sau transversală tgθ

0,003 0,003

tasare medie, sm tasare medie, sm

300

înclinare transversală - turnul elevatoarelor rezemat pe un radier tgθtr independent înclinare longitudinală tgθl - grupuri de celule turnate monolit înclinare longitudinală rezemate pe un radier independent sau transversală tgθ - grupuri de celule din beton armat înclinare longitudinală prefabricat rezemate pe un radier sau transversală tgθ independent b) Coşuri de fum cu înălţimea H: înclinare, tgθ H < 100 m

250
250 400 300 400 300

0,004 tasare medie, sm
0,004 0,004 0,005 1 2H∗ 1 tasare medie, sm tasare medie, sm tasare medie, sm tasare medie, sm tasare medie, sm

4

100 ≤ H ≤ 200 m 200 < H ≤ 300 m

înclinare, tgθ înclinare, tgθ

H > 300 m c) Alte construcţii înalte, rigide, cu înălţime până la 100 m *) H in metri

înclinare, tgθ înclinare, tgθ

2H∗ 1 2H∗ 0,004

200 100 200

tasare medie, sm tasare medie, sm

A.3. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITĂ DE DEFORMAŢII
1. Condiţii generale 1.1 Se consideră că deformaţia suprafeţei terenului de fundare coincide, în fiecare punct, cu deformaţia tălpii de fundare, prin păstrarea permanentă a contactului între aceste două elemente. 1.2 Sub acţiunea încărcărilor verticale transmise de construcţii şi a altor supraîncărcări (rambleuri, depozite de materiale etc.) se ia în considerare numai deplasarea pe verticală a terenului de fundare (tasarea). 1.3 Tasarea unui strat se consideră compusă din: - tasarea instantanee datorată preponderent schimbării instantanee de formă sub volum constant, precum şi deformaţiei bruşte de volum (reducerii volumului de goluri) în cazul pământurilor nesaturate;
A-4

- tasarea din consolidarea primară datorată reducerii progresive în timp a volumului de goluri şi disipării excesului presiunii apei din pori; - tasarea din consolidarea secundară care se poate produce în anumite situaţii prin deformarea lentă a pământului sub efort constant, după disiparea completă a presiunii în exces a apei din pori. Deformaţiile terenului calculate pe baza prezentelor prescripţii reprezintă deformaţii finale rezultate din suma tasării instantanee şi a tasării din consolidarea primară. În cazul în care este necesară evaluarea independentă a acestor componente, ca şi în situaţiile în care apare posibilă producerea unor tasări importante din consolidarea secundară, se folosesc metode de calcul corespunzătoare. Oportunitatea calculului evoluţiei în timp a tasării din consolidare primară se apreciază în funcţie de grosimea straturilor coezive saturate (având Sr > 0,9) cuprinse în zona activă z0 a fundaţiei, de posibilitatea de drenare a acestor straturi, de valorile coeficientului de consolidare cv precum şi de viteza de creştere a presiunii pe teren în faza de execuţie şi de exploatare a construcţiei. Tasările din consolidare secundară pot apare numai la unele pământuri coezive. Capacitatea pământurilor de a suferi tasări din consolidare secundară sub efortul transmis stratului de încărcările exterioare se apreciază în funcţie de valoarea coeficientului de consolidare secundară cα , având în vedere prevederile din tabelul A.6. Tabelul A.6 Compresibilitatea secundară a pământului cα < 0,004 0,004....0,008 0,008....0,016 0,016....0,032 > 0,032 foarte mică mică medie mare foarte mare

1.4 Calculul tasărilor probabile ale terenului de fundare se efectuează în ipoteza comportării terenului de fundare ca un mediu liniar deformabil. 1.5 În calculul tasărilor probabile ale terenului de fundare trebuie luate în considerare: - influenţa construcţiilor învecinate; - supraîncărcarea terenului din imediata vecinătate a fundaţiilor (umpluturi, platforme, depozite de materiale etc.). 1.6 Acţiunile se iau în gruparea fundamentală. 1.7 Caracteristicile geotehnice ale terenului se iau cu valorile de calcul, stabilite conform STAS 3300/1-85. Valorile de calcul Φ , c şi γ se determină corespunzător unui nivel de asigurare α = 0,85 . 2. Calculul presiunii plastice, ppl Presiunea ppl pentru fundaţii cu formă dreptunghiulară în plan se calculează cu relaţiile: - pentru construcţii fără subsol: p pl = ml γ ⋅ B ⋅ N1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N3 [kPa]

(

)

(A.5)

- pentru construcţii cu subsol: 2q + q ⎛ ⎞ p pl = ml ⎜ γ ⋅ B ⋅ N1 + e i N 2 + c ⋅ N3 ⎟ [kPa] (A.6) 3 ⎝ ⎠ unde: ml coeficient adimensional al condiţiilor de lucru, conform tabelului A.7; γ media ponderată a greutăţilor volumice de calcul ale straturilor de sub fundaţie cuprinse pe o adâncime B/4 măsurată de la talpa fundaţiei, în kilonewtoni pe metru cub; B latura mică a fundaţiei, în metri; q suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundaţiei, lateral faţă de fundaţie, în kilopascali; qe,qi suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundaţiei la exteriorul şi respectiv interiorul fundaţiei de subsol, în kilopascali; A-5

c valoarea de calcul a coeziunii stratului de pământ de sub talpa fundaţiei, în kilopascali; N1,N2,N3 coeficienţi adimensionali în funcţie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară a terenului de sub talpa fundaţiei, conform tabelului A.8.
Observaţii: a) Se admite determinarea presiunii ppl cu relaţiile de mai sus şi pentru fundaţii a căror formă în plan diferă de un dreptunghi. Pentru tălpi de fundaţii în formă de cerc sau de poligon regulat se ia valoarea B = F , în care F este suprafaţa tălpii fundaţiei de formă dată. b) La stabilirea suprasarcinilor de calcul (q, qe, qi) se iau în considerare greutatea pământului situat deasupra nivelului tălpii fundaţiei precum şi alte sarcini cu caracter permanent.

1 2

Denumirea terenului de fundare Bolovănişuri cu interspaţiile umplute cu nisip, pietrişuri cu excepţia nisipurilor fine şi prăfoase Nisipuri fine: - uscate sau umede ( Sr ≤ 0,8 ) - foarte umede sau saturate (Sr > 0,8) Nisipuri prăfoase: - uscate sau umede ( Sr ≤ 0,8 ) - foarte umede sau saturate (Sr > 0,8) Bolovănişuri şi pietrişuri cu interspaţiile umplute cu pământuri coezive cu Ic ≤ 0,5 Pământuri coezive cu Ic ≥ 0,5 Bolovănişuri şi pietrişuri cu interspaţiile umplute cu pământuri coezive cu Ic < 0,5 Pământuri coezive cu Ic < 0,5

Tabelul A.7 ml 2,0 1,7 1,6 1,5 1,3 1,3

3 4 5

1,4 1,1 1,1

6 7

Tabelul A.8
φ

N1 0,00 0,03 0,06 0,10 0,14 0,18 0,23 0,29 0,36 0,43 0,51 0,61 0,72 0,84 0,98 1,15 1,34 1,55

N2 1,00 1,12 1,25 1,39 1,55 1,73 1,94 2,17 2,43 2,72 3,06 3,44 3,87 4,37 4,93 5,59 6,35 7,21

N3 3,14 3,32 3,51 3,71 3,93 4,17 4,42 4,69 5,00 5,31 5,66 6,04 6,45 6,90 7,40 7,95 8,55 9,21
A-6

0o 2 4 6
o o o

8o 10 12 14 16 20 22 24 26 28 30 32 34
o o o o

18o
o o o o o o o o

φ

N1 1,81 2,11 2,46 2,87 3,37 3,66
o o o o o

N2 8,25 9,44 10,84 12,50 14,48 15,64

N3 9,98 10,80 11,73 12,77 13,96 14,64

36o 38 40 42 44 45

3. Caracteristici de compresibilitate ale pământurilor de utilizat în calcul Caracteristicile de compresibilitate ale straturilor de pământ care intervin în calculul deformaţiilor probabile ale terenului de fundare sunt următoarele: - modulul de deformaţie liniară, E (în kilopascali); - modulul de deformaţie edometric, M (în kilopascali); - coeficientul de contracţie transversală (coeficientul lui Poisson), ν . 3.1 Pentru calcule definitive la construcţiile încadrate în clasele de importanţă I şi II se recomandă ca modulul de deformaţie liniară E să se determine pe teren prin încărcare cu placa, în sondaje deschise sau în foraje. 3.2 În lipsa încercărilor corespunzătoare de teren, pentru calculul deformaţiilor în faze preliminare de proiectare la construcţiile din clasele I şi II, cât şi pentru calcule definite la construcţiile din clasele III, IV, V, se admite utilizarea valorilor modulului de deformaţie edometric determinat conform STAS 8942/1-89, corectate conform prevederilor de la pct. 3.5. 3.3 În aceleaşi condiţii ca la pct. 3.2, se admite determinarea indirectă a valorilor modulului de deformaţie liniară E, pe baza unor corelaţii stabilite cu datele altor tipuri de încercări pe teren (încercări presiometrice, penetrare statică şi, în terenuri necoezive, penetrarea dinamică). La predimensionarea şi verificarea preliminară la starea limită de deformaţii a fundaţiilor de suprafaţă, indiferent de clasa de importanţă a construcţiei, precum şi la verificarea definitivă la starea limită de deformaţii pentru fundaţiile de suprafaţă în cazul construcţiilor sensibile la tasări din clasele de importanţă III, IV şi V, se admite, potrivit standardului 3300/1-85, utilizarea valorilor modulului de deformaţie liniară Es date în tabelul A.9. 3.4 În cazul amplasamentelor cu stratificaţie uniformă, dacă se dispune de valori ale tasărilor efective măsurate la construcţii existente, modulul de deformaţie liniară se poate stabili prin calcul invers, pe baza deformaţiilor măsurate ale straturilor de pământ. Aceste valori ale modulului de deformaţie E pot fi utilizate în calculul tasărilor probabile ale unor construcţii proiectate, cu condiţia verificării uniformităţii caracteristicilor fiecărui strat prin sondaje executate pe amplasamentul fiecărei noi construcţii. 3.5 În condiţiile specificate la pct. 3.2, modulul de deformaţie liniară E se poate determina pe baza valorilor modulului de deformaţie edometric M, cu relaţia: E = Mo . M [kPa] (A.7) unde: M valoarea de calcul a modulului de deformaţie edometric pentru stratul respectiv, determinată în intervalul de presiuni cuprinse între presiunea geologică existentă la nivelul probei σgz şi presiunea medie ce apare în stratul comprimat în urma încărcării fundaţiei σgz + σmed , în z kilopascali; Mo coeficient de corecţie pentru trecerea de la modulul de deformaţie edometric la modulul de deformaţie liniară (determinat pe teren cu placa); valoarea coeficientului Mo se determină A-7

(

( )

)

8 1. orientativ.0.11.25÷1 33000 24000 17000 11000 7000 0. praf argilos....75÷1 40000 33000 27000 21000 0.0 3. poate fi adoptat cu valorile precizate în tabelul A.3 1.81. argilă glaciare prăfoasă.5 sau e > 1.3 1.76.9 Caracterizarea pământurilor Originea Pământuri necoezive Compoziţie granulometrică IC 0. praf argilos.30 0. parf Fluvio .0.6 Coeficientul lui Poisson.75 35000 28000 22000 17000 14000 Tabelul A.0 1. argilă prăfoasă Argilă. deluviale.60 0.0 1.argilos. argilă grasă Ic 0.5÷0.1 1. ν .2 1.65 0.00 0.... praf nisipos..80 0. conform tabelului A.5÷0..3 1. dacă nu se dispune de date experimentale.95 1. argilă grasă Praf nisipos Praf. valorile Mo se pot adopta.3 1..5 1.5 1..5÷0.0 1.42 A-8 .1. în cazul în care nu se dispune de asemenea date.3 1.9 1. argilă nisipoasă.00 0. argilă nisipoasă Praf.2 1.85 0.10 Mo 1.61.41.8 şi maximum 5% materii organice 34000 27000 22000 17000 14000 11000 8000 0.75 0... argilă prăfoasă Argilă.6 2.75 0.25÷1 0..35 0. argilă Aluviale.75 32000 25000 19000 14000 11000 0.55 Indicele porilor e 0. praf argilos.50.00 1.01..1.05 Valori de calcul ale modulului Es.00 0.27 0.11 Denumirea pământurilor Bolovănişuri şi pietrişuri Nisipuri (inclusiv nisipuri prăfoase şi nisipuri argiloase) Praf.1. argilă lacustre nisipoasă Argilă.1 1.7 1.75 21000 18000 15000 12000 9000 0.10.76.1.0.75 Indicele porilor e 0.00.75÷1 28000 24000 21000 18000 15000 12000 0. Pentru pământuri prăfoase şi argiloase având Ic < 0.0 1. kPa 50000 40000 30000 48000 38000 28000 18000 39000 28000 18000 11000 Nisipuri cu pietriş Nisipuri fine Nisipuri prăfoase Praf nisipos Praf.0.5 1. argilă grasă υ 0.10 Denumirea pământurilor Nisipuri (cu excepţia nisipului argilos) Nisip argilos. argilă nisipoasă 0..1.10. prăfoasă. se poate accepta Mo = 1..75÷1 32000 24000 16000 10000 7000 Pământuri coezive având Sr≥0.45 0.50. Tabelul A.experimental... Tabelul A.

8) Observaţie – În cazul gropilor de fundare cu lăţimi mari (B > 10 m) executate în terenuri coezive. determinate conform STAS 8942/3-80. Df adâncimea de fundare. se calculează eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise de talpa fundaţiei. în metri. în metri pătraţi. În acest caz. dat în tabelul B. în gruparea fundamentală. pentru calculul tasărilor în domeniul de presiuni pef < γDf. fiecare strat elementar se constituie din pământ omogen şi trebuie să aibă grosimea mai mică decât 0. în kilonewtoni pe metru cub. în metri. în funcţie de rapoartele L/B şi z/B. Pe verticala centrului fundaţiei. pentru presiuni uniform distribuite pe talpă. Figura A. (A. Calculul tasării probabile 4.4. se pot utiliza valorile modulului de deformaţie liniară la descărcare E . cu relaţia: σz = α0 ⋅ p net [kPa] unde: α0 coeficientul de distribuţie al eforturilor verticale.1 Calculul tasării absolute prin metoda însumării pe straturi elementare (fig. în kilonewtoni. A suprafaţa în plan a tălpii fundaţiei.1). B lăţimea fundaţiei dreptunghiulare sau diametrul fundaţiei circulare. L lungimea fundaţiei dreptunghiulare. (A.4 B.9) A-9 . efortul unitar net mediu pe talpa fundaţiei se acceptă pnet = pef fără a considera efectul de descărcare al greutăţii pământului excavat. • Pământul situat sub nivelul tălpii de fundare se împarte în straturi elementare. γ greutatea volumică medie a pământului situat deasupra nivelului tălpii fundaţiei.12. la limitele de separaţie ale straturilor elementare.1 • Efortul unitar net mediu pnet pe talpa fundaţiei se calculează cu relaţia: p net = pef − γ ⋅ Df [kPa] Q unde: p ef = A Q suma încărcărilor de calcul provenite din construcţie inclusiv greutatea fundaţiei şi a umpluturii de pământ care stă pe fundaţie. A. până la adâncimea corespunzătoare limitei inferioare a zonei active. în centrul fundaţiei. în metri. când există posibilitatea ca fundul săpăturii să se umfle după excavare.

04 0.31 0.20 0. în metri.98 0.0 0.2 0. n numărul de straturi elementare cuprinse în limita zonei active.75 0.02 0.0 3.26 0.16 0. sau având E ≤ 5000 kPa .39 0.8.01 1 1.02 ≥10 1.8 1.48 0.11 0.32 0.00 0.17 0.73 0.98 0.0 6.06 0.6 2.0 4. nu apar orizonturi mai compresibile.03 0.4 1. la care valoarea efortului unitar vertical σz datorat încărcării fundaţiei devine mai mic decât 20% din presiunea geologică σgz la adâncimea respectivă: σz < 0.55 0.37 0. 2 σgz (A.0 cerc 1.96 0. σinf efortul unitar la limita superioară.53 0.88 0.6 0. în kilopascali.05 0.000 kPa) şi există siguranţa că în cuprinsul acestuia.00 0. hi grosimea stratului elementar i. conform relaţiei A.00 0. sau până la îndeplinirea condiţiei: σz < 0.8 în kilopascali.42 0. adâncimea zonei active se limitează la suprafaţa acestui strat.88 0.16 0.0 5.4 0. în metri.9).05 0.11) În cazul în care în cuprinsul zonei active stabilită apare un strat practic incompresibil (E > 100.12) E si 1 unde: β coeficient de corecţie egal cu 0.19 0.2 1.02 0.27 0.38 0. cu raportul laturilor L/B 2 3 α0 1.44 0.10 • Zona activă în cuprinsul căreia se calculează tasarea straturilor se limitează la adâncimea z0 sub talpa fundaţiei.61 0.80 0.34 0.29 0.00 0.04 0. adâncimea z0 se majorează prin includerea acestui strat. respectiv limita inferioară a stratului zi elementar i.39 0. până la adâncimea corespunzătoare atingerii condiţiei A. A-10 .08 0. σmed efortul vertical mediu în stratul elementar i.1 σgz (A.13 0.03 1. calculat cu relaţia (A.63 0.87 0.76 0. pnet efortul unitar net mediu pe talpa fundaţiei. [mm] (A.z adâncimea planului de separaţie al stratului elementar faţă de nivelul tălpii fundaţiei.64 0.45 0.0 1.10 0.75 0.09 0. Tasarea absolută probabilă a fundaţiei se calculează cu relaţia: n σ med ⋅ h i s = 10 3 ⋅ β ⋅ ∑ zi .24 0. calculat cu relaţia: zi sup inf med = σzi + σzi kPa σ zi 2 sup unde: σzi .13 0.00 0.21 0. Fundaţii în formă de: dreptunghi.22 0.32 0.12 z/B 0.02 0.95 0.10.04 Tabelul A.10) În situaţia în care limita inferioară a zonei active rezultă în cuprinsul unui strat având modulul de deformaţie liniară mult mai redus decât al straturilor superioare. în kilopascali.48 0. Ei modulul de deformaţie liniară al stratului elementar i.53 0.55 0.96 0.13 0.

0603 0.1482 0.1644 0. în metri.0 3. care se ia conform tabelului A. în metri.1202 0.0 4.2202 0.0270 0.1999 0. calculul eforturilor σz se efectuează cu metode corespunzătoare.0 0. pnet presiunea uniform distribuită pe suprafaţa încărcată. • Pentru calculul tasării suplimentare într-un punct al unei fundaţii.2500 0.2443 0. Pentru distribuţii de presiuni pe talpă.0610 0.1740 0. 2. faţă de nivelul de aplicare a încărcării.2439 0.1567 0.1604 0.2492 0.0 5.1999 0.2442 0.0328 0. Tabelul A.6 2.2046 0.2500 0. în kilopascali. pentru dreptunghiul HPFC.1870 0.3.2176 0. în metri.2500 0. Pentru fundaţiile de formă specială în plan.2): σz = p n (αc1 + αc2 − α c3 − αc4 ) [kPa] (A.2329 0.1308 0.0987 0.1752 0. prin aproximarea formei reale a fundaţiei cu un număr de suprafeţe dreptunghiulare şi suprapunerea efectelor.0447 0.1516 0.14) unde: αc1 coeficientul de distribuţie al eforturilor pentru dreptunghiul AEPG. Observaţie – Pentru fundaţiile de formă specială în plan. αc3 idem. eforturile σz pe verticala diferitelor puncte ale fundaţiei se pot determina cu ajutorul metodei punctelor de colţ.1314 0. încărcată cu o presiune uniform distribuită pnet (fig. pentru dreptunghiul GPFD.0870 0.2339 0. Efortul σz la adâncimea z a unui punct aflat pe verticala colţului unei suprafeţe dreptunghiulare încărcată cu presiunea uniform distribuită pnet.1818 0.0474 0.2 0. pentru dreptunghiul BEPH. αc2 idem.6 0. L lungimea suprafeţei încărcate.1712 0. se calculează cu relaţia: (A.0238 0.0732 0.0758 0.13 Fundaţii în formă de dreptunghi cu raportul laturilor L/B ≥10 1 2 3 z/B αc 0. B lăţimea suprafeţei încărcate.0 0.1123 0.Observaţii: 1.2491 0.2500 0.0435 0. diferite de cea uniformă.4 0. Prin suprapunerea efectelor se poate determina efortul σz pe verticala unui punct P sub o fundaţie aflată la o distanţă oarecare de o suprafaţă dreptunghiulară ABCD. A-11 .13 în funcţie de rapoartele L/B şi z/B.13) σz = αc ⋅ p net [kPa] unde: αc coeficientul de distribuţie al eforturilor verticale la colţul suprafeţei încărcate.2 1.2342 0.0 1. αc4 idem.2486 0. la care distribuţia presiunilor pe talpă se admite să se considere uniformă.2492 0.8 1.2401 0.0325 0. eforturile σz corespunzătoare se determină prin metoda punctelor de colţ. la care distribuţia presiunilor pe talpă se admite să se considere uniformă.0506 Observaţie: Pentru valori intermediare ale rapoartelor z/B şi L/B se admite interpolarea liniară a valorilor αc .1888 0.2034 0. z adâncimea punctului considerat.2196 0. sub influenţa încărcărilor transmise de fundaţiile învecinate şi a supraîncărcării terenului în vecinătatea fundaţiei respective.4 1.2229 0.1374 0.0127 0.0 6.0840 0.0179 0. eforturile σz la limitele straturilor elementare se pot determina conform prevederilor din cap. A.

51. pnet efortul unitar net mediu pe talpa fundaţiei.5 1.0.4 1.0 4.15) s =100 m ⋅ p net ⋅ B ∑ i 1 − υi [cm ] Ei 1 unde: m coeficient de corecţie prin care se ţine seama de grosimea stratului deformabil z0.2 Calculul tasării absolute prin metoda stratului liniar deformabil de grosime finită În cazul în care în limita zonei active apare un strat practic incompresibil (având E > 105 kPa) sau atunci când fundaţia are lăţimea (sau diametrul) B > 10 m.01. în kilopascali.1. conform rel. În cazul în care zona activă este constituită dintr-un strat omogen.50 0..00 1.. 4. υi coeficientul lui Poisson al stratului i. A-12 .2.2 4.3 1.. În acest caz tasarea absolută probabilă a fundaţiei se calculează cu relaţia: n K − Ki −1 2 (A.14.Figura A.25 0.15.4 Calculul tasării relative Tasarea relativă probabilă se calculează ca diferenţa între tasările absolute probabile a două fundaţii învecinate raportată la distanţa între ele.50 > 2.... la nivelul tălpii fundaţiei: z = 0 (calculul efectuându-se. Ki-1 coeficienţi adimensionali daţi în tabelul A. stabiliţi pentru nivelul inferior. coeficienţii Ki şi Ki-1 se stabilesc numai pentru adâncimea z = z0 şi. care se împarte în straturi cu caracteristici geotehnice de deformabilitate distincte.2 1..... pentru un singur strat). B lăţimea tălpii fundaţiei dreptunghiulare sau diametrul fundaţiei circulare. în kilopascali. Cu cât suprafaţa construcţiei este mai mare..50 0 Tabelul A. Ei modulul de deformaţie liniară a stratului i.1 1. respectiv.Calculul tasării se extinde asupra zonei active.0. deci.3 Calculul tasării medii Tasarea medie probabilă a construcţiei se calculează efectuând media aritmetică a tasărilor absolute probabile a cel puţin 3 fundaţii izolate ale construcţiei.1. în metri. tasarea absolută probabilă a fundaţiei se calculează prin metoda stratului liniar deformabil de grosime finită. dat în tabelul A.50 1..14 m 1. cu atât numărul valorilor tasărilor absolute probabile pe baza cărora se calculează tasarea medie trebuie să fie mai mare.51..8. luând în considerare cea mai defavorabilă situaţie de încărcare. z /B 0. ( ) Observaţie .26. A.00. iar stratul care constituie zona activă se caracterizează prin valori E > 10000 kPa... Ki. respectiv superior al stratului i.

316 1.484 0.262 1.027 1.111 1.150 0.0 0.266 0.924 0.6 0.437 0.682 0.7 1.857 0.8 0.000 0.532 0.763 0.626 0.618 0.839 0.604 0.0 1.596 0.714 0.843 0.730 0.908 0.107 1.766 0.200 0.737 0.558 0.437 0.722 0.050 0.022 1.442 0.640 0.645 0.605 0.850 0.668 0.517 0.592 0.732 0.311 0.1 2.640 0.648 0.653 0.818 0.986 1.707 0.215 1.647 0.15 Fundaţii în formă de dreptunghi cu raportul laturilor L/B ≥10 1.588 0.525 0.3 3.777 Tabelul A.655 0.484 0.706 0.976 1.397 0.9 1.395 0.050 0.1 3.577 0.5 5.397 0.4 0.951 0.892 0.606 0.442 0.250 0.611 0.499 0.791 0.728 0.708 0.349 0.484 0.300 0.700 1 0. A-13 .625 0.8 2.5 4.560 0.726 0.2 2.861 0.091 1.791 0.090 0.038 1.200 0.561 0.233 1.349 0.542 0.057 1.178 1.741 0.208 0.233 0.050 0.250 0.104 0.525 0.381 0.918 0.573 0.630 0.001 1.100 0.6 1.250 0.050 0.183 0.630 0.668 0.456 Observaţie: Pentru valori intermediare ale rapoartelor z/B şi L/B se admite interpolarea liniară a valorilor coeficientului K.921 0.703 0.z/B Fundaţii în formă de cerc 0.150 0.074 1.123 1.977 0.855 0.708 0.787 0.100 0.921 0.052 0.0 0.309 0.902 0.640 0.260 0.881 0.200 0.569 0.150 0.205 1.955 0.869 0.2 0.651 0.751 0.349 0.073 1.511 0.691 0.661 0.138 1.300 0.362 0.200 0.8 1.2 1.0 3.724 0.100 0.776 0.995 1.100 0.411 0.764 0.250 0.014 1.808 0.342 0.100 0.809 0.179 0.697 0.000 0.299 0.051 1.482 0.543 0.932 0.200 0.566 0.893 0.397 0.595 0.7 2.250 0.827 0.955 0.9 2.461 0.349 0.959 0.501 0.885 0.904 0.913 0.415 0.841 0.635 0.000 0.018 1.0 2.524 0.836 0.971 0.308 0.3 0.604 0.751 0.863 0.566 0.688 0.390 1.853 0.000 0.674 0.830 0.4 2.4 3.560 0.3 2.000 1.117 1.5 1.601 0.300 0.949 0.618 0.935 0.868 0.657 0.624 0.736 0.000 0.9 3.641 0.649 0.197 1.474 0.442 0.050 1.5 2.348 0.300 0.476 0.772 0.660 0.943 0.040 1.798 0.752 0.412 0.511 0.579 0.709 0.831 0.998 1.522 0.025 1.462 0.446 0.679 0.4 1.150 0.050 0.1 1.690 0.798 0.151 1.546 0.156 0.674 0.888 0.939 0.000 0.824 0.862 0.764 0.158 1.897 0.6 2.719 0.095 1.687 0.604 0.676 0.816 0.2 3.150 0.135 0.138 1.664 0.045 0.382 0.808 0.3 1.934 0.773 0.7 0.000 0.045 0.683 0.5 2 3 5 (fundaţii continue) K 0.5 0.0 4.1 0.062 1.

K2 coeficienţi adimensionali determinaţi în funcţie de raportul laturilor L/B. respectiv lăţimea tălpii fundaţiei. se determină cu relaţiile: •înclinarea longitudinală: 1 − υ2 m K N ⋅ e1 tg θ1 = (A. dreptunghiulare. r raza fundaţiei. υm valorile medii ale modulului de deformaţie liniară.4. în metri. în metri. L.B lungimea. în kilopascali şi respectiv a coeficientului de deformare laterală. în kilonewtoni. măsurată din centrul tălpii dreptunghiulare paralel cu latura mică. pentru întreaga zonă activă.17) tg θtr = 2 Em ( B / 2 )3 unde: N încărcarea verticală de calcul ce solicită excentric fundaţia. în metri. e excentricitatea punctului de aplicare a forţei N măsurată din centru. e2 excentricitatea punctului de aplicare a forţei N. ( ) Observaţie – Înclinarea unei fundaţii având în plan formă poligonală se calculează cu aceeaşi relaţie. în kilonewtoni. A – suprafaţa poligonală. în metri pătraţi r= π A-14 .18) 4E m ⋅ r3 unde: N încărcarea verticală de calcul ce solicită excentric fundaţia. în metri.16) 1 Em ( L / 2 )3 •înclinarea transversală: 1 − υ2 m K N ⋅ e2 (A. după graficele din figura A. încărcată excentric se determină cu relaţia: 3 1 − υ2 N ⋅ e m tg θ = (A. Em. K1. circulară. pentru întreaga zonă activă.3. în kilopascali şi respectiv a coeficientului de deformare laterală.3 • Înclinarea probabilă a unei fundaţii rigide. paralel cu latura mare. în metri. încărcată excentric. Em. considerând raza egală cu: A . υm valorile medii ale modulului de deformaţie liniară. Figura A.5 Calculul înclinării fundaţiei • Înclinarea probabilă a unei fundaţii rigide. e1 excentricitatea punctului de aplicare a forţei N măsurată din centrul tălpii dreptunghiulare.

măsurată faţă de axa longitudinală a tălpii continue. în kilonewtoni. Cazul fundaţiei de suprafaţă (SLCP 1) 1. de regulă. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITĂ DE CAPACITATE PORTANTĂ 1. e1. produsă în urma influenţei fundaţiilor vecine.21) 2l unde: s1. în metri.22) p'ef < mc ⋅ pcr [ kPa ] V unde: p'ef = L' B' unde: V componenta verticală a rezultantei încărcării de calcul provenită din gruparea specială. e excentricitatea punctului de aplicaţie a forţei N.L dimensiunea fundaţiei după direcţia înclinării. verificarea capacităţii portante se poate face cu relaţia: (A. pcr presiunea critică. în metri. • Înclinarea probabilă a fundaţiilor.12.4. B lăţimea tălpii fundaţiei. υm valorile medii ale modulului de deformaţie liniară.B lungimea.1 Condiţia de îndeplinit În cazul fundaţiilor directe cu talpa orizontală. B' dimensiunile reduse ale tălpii fundaţiei. 4. mc coeficient al condiţiilor de lucru egal cu 0.19) unde: N încărcarea verticală de calcul ce solicită excentric fundaţia. mc se considera egal cu 1.• Înclinarea probabilă a unei fundaţii continue de lăţime B. A. în kilopascali şi respectiv a coeficientului de deformare laterală. Em. s3 tasarea absolută probabilă maximă sau minimă pentru porţiunea respectivă a fundaţiei. încărcată excentric se determină : 0.23) ' =B−2 e B 2 unde: L. în kilonewtoni. în metri.9. L' . în kilopascali. A-15 .s2 tasările absolute probabile ale capetelor porţiunii încovoiate care se analizează.20) B L unde: s1.6 Calculul încovoierii relative a fundaţiei Încovoierea relativă probabilă a fundaţiei se determină cu relaţia: 2s − s − s f= 3 1 2 (A. mc coeficient al condiţiilor de lucru. stabilit de către proiectant în funcţie de importanţa construcţiei şi gradul de cunoaştere a terenului de fundare. calculate conform rel. pentru întreaga zonă activă. determinate cu relaţiile: L' = L − 2 e1 (A.e2 excentricităţile rezultantei încărcării de calcul faţă de axa transversală respectiv axa longitudinală a fundaţiei.s2 tasările absolute probabile pentru verticalele fiecărei margini a fundaţiei. B. în metri. l distanţa între punctele având tasările probabile s1 şi s2. 04 1 − υ2 m N ⋅e tg θ = ⋅ Em ( B / 2 )3 ( ) (A. se calculează: s −s s −s tg θ = 1 2 sau tg θ = 1 2 (A. A. respectiv lăţimea tălpii fundaţiei.

2 Calculul presiunii critice.7 13.0 14.Continuă . Φ∗ şi c∗ se introduc cu valorile de calcul corespunzătoare unui nivel de asigurare α ≥ 0.1 6.3 Caracteristicile geotehnice γ∗ . cerc 1.1 0.9 30. conform tabelului A. B' lăţimea redusă a tălpii fundaţiei.16.17 λγ 1.5 20.4 75.4 24.1.6 2.5 8.6 20.5 Forma fundaţiei .7 75.9 134. La determinarea valorilor Φ∗ şi c∗ trebuie să se ţină seama de starea terenului de fundare şi de viteza de aplicare a încărcărilor pe teren. Φ∗ 0o 5o 10o 15o 20o 22o30’ 25o 27o30’ 30o 32o30’ 35o 37o30’ 40o 42o30’ 45o Nγ Nq 1. λ q .6 33.0 1 – 0.6 0. conform STAS 3300/1-85.7 1.4 31.8 17.1 58. în kilopascali.3 99.8 2.24) pcr = γ∗ ⋅ B' ⋅ N γ ⋅λ γ + q ⋅ Nq ⋅λ q + c∗ ⋅ Nc ⋅λ c [kPa] unde: γ∗ greutatea volumică de calcul a straturilor de pământ de sub talpa fundaţiei. λ γ .3 133.8 64.5 3. pcr Când rezultanta încărcării de calcul prezintă o înclinare faţă de verticală mai mică de 5o şi în condiţiile unei stratificaţii aproximativ orizontale.1 6.1 9.95 . Φ∗ al straturilor de pământ de sub talpa fundaţiei conform tabelului A. în kilonewtoni pe metru cub.9 6. în kilopascali.17. Nq .Dreptunghiulară B / L ≥ 0.0 47.7 24.0 46.7 4. Nc coeficienţi adimensionali de capacitate portantă care depind de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară. q suprasarcina de calcul care acţionează la nivelul tălpii fundaţiei. N γ . în metri.9 Tabelul A.0 0.0 1 + 0.0 13. presiunea critică se poate calcula cu relaţia: (A.3 45. λ c coeficienţi de formă ai tălpii fundaţiei.0 1.Pătrat. conform STAS 3300/1-85.3 Caracteristici geotehnice λc λq i 1.2 91.2 0.9 Tabelul A.16 Nc 5. c∗ valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pământ de sub talpa fundaţiei.0 120.2 10. lateral faţă de fundaţie.3 B’/L’ 1.3 11. 2 . A-16 .4 B’/L’ 0.1 37.4 8.9 18.

A-17 . în metri. valori Φ∗ . trebuie să se ţină seama de reducerea greutăţii volumice a pământului prin efectul submersării. ale cărei caracteristici geotehnice Φ∗ . în metri.27) unde: r raza fundaţiei. în metri. f Φ∗ coeficient adimensional în funcţie de unghiul de frecare interioară al stratului de ( ) pământ în contact cu talpa fundaţiei.75 0. se va verifica capacitatea portantă a acestui strat ca şi când fundaţia dată s-ar rezema direct pe stratul slab transmiţându-i o presiune efectivă egală cu efortul vertical la cota z calculat în funcţie de încărcarea reală aplicată la cota de fundare.70 2.92 1.În cazul prezenţei sub fundaţie a unei stratificaţii în care caracteristicile de rezistenţă la forfecare Φ∗ şi c∗ nu variază cu mai mult de 50% faţă de valorile medii se pot adopta.10 1. Φ∗ 0 5o 10o 15o 20o 25o 30o 35o 40o 45o o Tabelul A.30 1.18. în metri. respectiv lăţimea tălpii fundaţiei. • La fundaţiile circulare trebuie să se urmărească respectarea condiţiei: e / r ≤ 0. pentru calculul capacităţii portante.80 0. c∗ şi γ∗ ca medii ponderate cu contribuţia fiecărui strat. B lăţimea fundaţiei. L.4 Limitarea excentricităţilor • La fundaţiile dreptunghiulare trebuie să se urmărească respectarea condiţiei: 2 2 e1 e2 1 (A. pcr.20 În cazul în care în cuprinsul zonei active la o adâncime z măsurată de la talpa fundaţiei apare un strat mai slab.B lungimea.25) t = B ⋅ f Φ∗ [ m] ( ) unde: t grosimea zonei de pământ.18 f Φ∗ ( ) 0.70 0. în metri. Grosimea zonei de pământ de sub fundaţie. se poate determina cu relaţia: (A.26) + ≤ L2 B2 9 unde: e1. 1.00 1. e excentricitatea rezultantei încărcărilor de calcul. în metri. În condiţiile în care nivelul apei subterane se găseşte deasupra cotei de fundare sau în cuprinsul zonei de pământ dintre talpa fundaţiei şi adâncimea t.e2 excentricităţile rezultantei încărcării de calcul faţă de axa transversală respectiv axa longitudinală a fundaţiei.85 0. conform tabelului A. având rezistenţa la forfecare sub 50% din valoarea rezistenţei la forfecare a straturilor superioare.59 (A. c∗ şi γ∗ intervin în stabilirea presiunii critice.

având caracteristicile de rezistenţă la forfecare puţin diferenţiate. în kilonewtoni metru. se determină prin încercări de teren sau de laborator.8.5 ≤ Ic < 0. A-18 .Ms [kNm] unde: Mr momentul de răsturnare al prismei de pământ în raport cu centrul suprafeţei de cedare circular-cilindrice cea mai defavorabilă.75 Ic ≥ 0. în kilonewtoni metru. Cazul fundaţiei supusă la solicitări transversale (SLCP 2) În cazul în care este posibilă deplasarea fundaţiei sub acţiunea componentei încărcării paralelă cu planul tălpii trebuie să se facă verificarea la alunecare cu relaţia: (A.5 Argile având: 0.29) M r ≤ mr . nisipuri argiloase şi pământuri prăfoase Nisipuri fine Nisipuri mijlocii şi mari Pietrişuri şi bolovănişuri Terenuri stâncoase μ 0.75 Argile nisipoase. respectându-se relaţia: (A. mh coeficientul condiţiilor de lucru egal cu 0.2.60 3.50 0. mr coeficient al condiţiilor de lucru egal cu 0. Tabelul A.T componenta normală. Dacă terenul este constituit din straturi de pământ aproximativ orizontale. trebuie să se verifice atât stabilitatea locală a fundaţiei cât şi stabilitatea generală a ansamblului teren-construcţie.19 Denumirea pământului 0. μ coeficientul de frecare pe talpa fundaţiei. Ms momentul de stabilitate al prismei de pământ în raport cu acelaşi centru.40 0.25 0.28) T ≤ m h ⋅μ⋅ N [kN] unde: N.30 0.20 0.45 0.30 0. în lipsa unor rezultate experimentale se pot adopta valorile din tabelul A. în kilonewtoni.25 < Ic < 0.19. respectiv paralelă cu planul tălpii a rezultantei încărcărilor de calcul la nivelul tălpii fundaţiei. Cazul fundaţiei pe taluz sau în apropiere de taluz (SLCP 3) În cazul construcţiilor fundate pe un teren cu înclinări pronunţate sau pe o platformă situată în apropierea unui versant sau taluz. se recomandă verificarea stabilităţii generale pe suprafeţe circular-cilindrice de alunecare.8.

4) (B.5) (B.pentru x = 0 : = 0 deci C3=C4 dy B-1 . unde λ se măsoară în m-1. Grindă de lungime infinită încărcată cu o forţă concentrată (fig.ANEXA B CALCULUL GRINZILOR CONTINUE PE MEDIU WINKLER B.8) Figura B. Între p şi presiunea de contact la nivelul tălpii de fundare se poate scrie următoarea relaţie: p = pB (B.2) unde: B lăţimea grinzii. T=0 deci C1=C2=0. METODA DE CALCUL BAZATĂ PE SOLUŢII EXACTE 1.1) (B.7) (B.1. B.6) d4z + 4λ4 z = 0 dx 4 Soluţia generală a acestei ecuaţii diferenţiale este: z = e λx (C1 cos λx + C 2 sin λx ) + e − λx (C 3 cos λx + C 4 sin λx ) Constantele de integrare Ci.2) în ecuaţia (B. se determină din condiţiile de margine.1 Din condiţiile de margine se obţine: .pentru x = ±∞ : M=0. Grinda continuă pe o singură direcţie Pentru calculul momentelor.1. i=1÷4. Ecuaţia diferenţială devine: 4EI (B. dx . 1. Înlocuind ecuaţia (B.3) EI 4 + pB = 0 dx Luând în considerare ecuaţia p = k s z se obţine: d4z EI 4 + k s zB = 0 dx 4 d z ksB + z=0 EI dx 4 d 4 z 4k s B + z=0 4EI dx 4 Se introduce notaţia λ = 4 ksB .1) EI 4 = p dx unde: p încărcarea pe unitatea de lungime EI rigiditatea grinzii. forţelor tăietoare şi săgeţilor grinzii se porneşte de la ecuaţia diferenţială a fibrei medii deformate a unei grinzi care lucrează la încovoiere: d4z (B.1) obţinem: d 4z (B.

440 2.160 3.010 -0.680 0.600 0.285 0.520 3.037 -0.123 λx 4 2.484 0.994 0.pentru x = 0 : T = P P Pλ deci C 3 = C 4 = = = 3 2 8EIλ 8EIλ4 Pλ Pλ = k B 2k s B 8EI s 4EI Soluţia ecuaţiei diferenţiale devine: Pλ .015 -0.413 0.400 3.035 -0.440 3.965 0.520 0.440 0.011 0.800 4.977 0.247 0.987 0.480 2.640 0.031 -0.360 3.024 0.760 f1 1 1.800 f1 3 0.000 0.560 0.041 -0.032 -0.346 0.033 -0.λ x Pλ z= e (cos λx + sin λx ) = f 1 (λx ) 2k s B 2k s B (B.280 0.640 1.811 0.160 0.951 0.520 2.196 0.280 2.760 4.460 0.043 -0.280 1.042 -0.048 0.935 0.800 3.880 f1 7 -0.038 λx 6 3.240 0.160 2.480 1.200 2.840 4.043 -0.661 λx 2 1.11) (B.400 4.040 1.240 1.560 1.010 -0.200 1.436 0.899 0.878 0.040 -0..12) Tabelul B1 λx 0 0.738 0.021 -0.680 4. f 3 (λx ) .150 0.266 0.006 -0.137 0.018 -0.390 0. f 2 (λx ) .600 4.720 1.120 0.007 -0.640 3.600 1.200 4.000 0.019 -0.840 3.880 4.400 2.240 2.440 4.325 0.720 3.035 -0.036 -0.360 2.400 0.305 0.017 -0.520 4.920 f1 9 -0.120 3.200 3.600 3.760 3.160 4.160 1.400 1.320 1.240 3.480 0.10) (B.025 -0.011 -0.918 0.034 -0.800 2.720 2.043 -0.480 4.712 0.032 0.sin λx ) M = − Pl e k B 2P s d 3z T 2Pλ4 −λx 4EI e −λx cos λx =− =− e cos λx = − EI ksB k s Bλ dx 3 1 1 T = − P e −λx cos λx = − Pf 4 (λx ) 2 2 .012 -0.560 2.043 -0.165 0.080 0.998 0. unde le este lungimea elastică.835 0.720 0.015 -0.320 0.120 1.009 -0.720 4.008 -0.014 -0.360 0.680 1.760 1. λ 2 3 d z M Pλ − λ x Pλ4 −λx =− =− e (cos λx − sin λx ) = − e (cos λx − sin λx ) EI ksB k s Bλ dx 2 ksB = − 4EI e −λx (cos λx − sin λx ) k s Bλ P 1 − λx 1 e (cos λx − sin λx ) = Pl e f 3 (λx ) 4 4 unde: f 3 (λx ) = e -λx (cos λx .120 2.006 -0.760 2.001 -0.030 -0.763 0.022 -0.005 -0.600 2.006 B-2 .560 4.028 -0.480 3.016 -0.368 0.857 0.040 0.687 0.320 3.015 -0.180 0.560 3.840 f1 5 0.040 0.031 -0.200 0.9) unde: f1 (λx ) = e -λx (cos λx + sin λx ) dz Pλ2 -λx Pλ2 =θ=e sin λx = f 2 (λx ) dx ksB ksB unde: f 2 (λx ) = e -λx sin λx 1 Se introduce notaţia l e = .440 1.042 -0.λx unde: f 4 (λx ) = e cos λx Valorile funcţiilor f1 (λx ) .020 -0.038 -0.230 0.280 4. (B.013 -0.038 -0.640 2.280 3.037 -0.360 1.787 0.240 4.010 -0.320 4.017 0.680 3.019 -0.320 2.080 1.360 4.007 -0.680 2.041 -0. f 4 (λx ) sunt date în tabelele B1÷B4.212 0.080 2.039 -0.640 4.029 λx 8 4.520 1.

281 0.160 -0.001 λx 4.720 3.760 1.880 f3 -0.061 0.013 -0.440 3.480 4.720 4.520 4.000 4.010 -0.600 0.200 1.640 0.008 0.083 0.520 0.240 1.320 4.320 2.013 -0.116 λx 2.320 1.320 4.680 0.102 0.840 3.056 0.000 f3 0.009 0.680 4.800 3.310 0.680 2.075 0.009 0.206 -0.109 0.041 -0.760 0.163 0.440 4.021 -0.760 2.009 0.558 0.760 1.005 -0.000 3.840 1.009 0.846 0.520 3.033 λx 1.960 1.274 0.005 -0.009 -0.310 λx 1.680 4.003 -0.200 0.009 -0.760 4.040 -0.200 1.160 2.013 λx 4.009 -0.207 -0.020 0.111 0.960 3.165 -0.246 0.008 B-3 .000 2.014 -0.057 2.204 -0.319 0.120 3.920 0.024 -0.322 0.840 1.004 -0.007 -0.008 -0.007 0.274 0.027 0.001 -0.800 0.560 1.920 1.960 1.840 f3 1.207 -0.009 0.080 f2 0.480 4.640 2.315 0.013 -0.760 2.240 2.009 0.172 -0.120 2.880 2.160 4.286 0.001 -0.008 -0.013 -0.200 3.040 4.280 0.600 3.000 3.360 1.077 0.080 2.635 0.243 0.240 4.320 2.880 1.042 0.040 f2 0.440 2.720 2.600 2.360 2.160 3.360 4.000 f2 0.360 0.009 0.960 5.560 4.880 0.640 3.012 -0.011 -0.600 4.235 0.520 1.680 0.840 0.026 -0.096 0.023 4.136 0.009 -0.040 0.199 -0.520 4.080 0.009 0.012 -0.040 4.123 -0.584 0.400 0.082 -0.480 3.520 3.800 0.920 0.880 0.027 -0.160 4.014 -0.108 0.118 -0.920 3.760 3.200 4.480 1.043 -0.294 0.920 3.880 2.013 -0.040 1.160 0.152 -0.014 -0.680 2.480 0.259 0.208 -0.160 3.007 -0.600 0.720 2.120 0.600 4.074 0.263 0.840 0.960 5.840 1.090 0.240 2.210 0.560 2.120 f2 0.407 0.314 0.920 2.920 f3 -0.038 -0.640 1.920 4.800 2.880 4.003 λx 3.024 -0.014 -0.009 0.400 1.012 -0.064 λx 3.960 5.045 -0.240 3.840 3.680 3.187 0.153 0.120 1.251 0.043 3.007 0.508 1.040 3.042 -0.038 0.840 4.080 4.400 4.150 -0.126 -0.005 -0.009 -0.840 4.112 -0.400 4.720 4.480 2.038 0.280 1.360 4.000 -0.007 0.010 -0.960 4.040 3.014 -0.880 2.004 -0.185 0.880 3.123 0.015 0.026 -0.774 0.440 4.400 0.321 0.600 1.047 0.138 0.880 3.087 -0.012 -0.088 0.106 0.013 -0.012 -0.560 1.280 1.280 3.011 -0.440 1.092 -0.009 -0.640 2.017 -0.720 3.120 3.017 0.080 1.040 1.197 -0.640 0.840 2.045 0.600 2.440 0.266 0.042 -0.400 3.014 -0.005 Tabelul B2 λx 0.880 1.177 0.009 0.017 -0.028 -0.200 3.440 2.067 0.011 -0.080 1.280 4.014 -0.640 3.000 0.640 1.078 0.006 0.120 0.202 0.139 -0.007 -0.533 0.320 0.218 0.280 2.322 0.008 0.139 -0.360 3.720 0.480 1.520 2.400 2.308 0.000 2.480 3.201 -0.800 1.025 -0.145 0.160 1.800 4.287 0.031 0.099 0.920 2.640 4.560 2.560 0.240 0.320 0.072 0.360 1.201 -0.227 0.920 1.920 3.800 2.240 0.922 0.008 0.040 0.107 -0.720 1.011 -0.305 0.008 0.360 0.019 -0.000 0.097 -0.705 0.073 -0.520 2.960 4.240 4.800 4.102 -0.440 1.680 1.128 -0.640 0.162 -0.080 0.078 -0.640 4.400 1.960 3.600 1.960 f3 -0.007 -0.295 0.204 -0.194 0.208 -0.013 -0.320 1.200 2.080 2.001 0.960 2.155 -0.120 2.009 -0.920 4.577 0.320 3.000 0.560 3.800 1.008 -0.005 0.029 -0.014 -0.120 1.840 2.320 3.206 -0.042 -0.011 -0.760 0.200 0.006 Tabelul B3 λx 0.360 2.228 0.560 4.461 0.280 4.010 -0.200 4.000 0.013 -0.080 4.160 0.800 0.170 -0.280 3.480 2.160 2.440 3.069 -0.200 2.440 0.192 -0.080 -0.600 3.303 0.680 3.320 0.760 3.880 4.321 0.280 0.360 3.169 0.009 0.005 0.000 0.180 -0.356 0.000 0.209 0.520 1.012 -0.760 4.680 1.051 0.006 -0.024 0.000 f2 -0.012 0.960 2.034 0.035 -0.192 λx 2.240 3.161 0.560 3.187 -0.130 0.160 1.002 -0.006 0.720 0.221 0.014 -0.0.240 1.009 0.144 -0.143 0.400 3.300 0.520 0.610 0.560 0.480 0.032 -0.720 1.067 0.195 -0.261 0.317 0.517 0.010 -0.120 -0.000 4.181 0.280 2.400 2.134 -0.009 0.800 3.040 0.

067 -0.053 -0.125 0.400 1.053 -0.002 În figura B.066 -0.600 4.055 -0.960 2.960 1.240 1.320 3.003 0.320 2.056 -0.049 -0.000 -0.360 4.440 3.960 0.880 0.640 4.011 0.063 -0. i=1÷n.001 0.022 -0.520 3.480 1.760 3.032 -0.065 -0.004 Tabelul B4 λx 0.15) M= T= 1 n ∑ Pi f 4 (λx i ) 2 i =1 (B.160 0.13) ∑ Pi f1 (λx i ) 2k s B 1 θ= λ2 n ∑ Pi f 2 (λx i ) k s B i =1 1 n l e ∑ Pi f 3 (λx i ) 4 i =1 (B.960 2.080 2.048 -0.000 0.029 -0.920 3.400 3.031 0.720 4.142 0.060 -0.0.000 4.008 -0.040 3.059 λx 2.000 0.002 0.036 -0.240 0.160 2.011 -0.037 -0.880 2.188 -0.040 1.200 0.881 0.057 -0.241 0.040 -0.4).042 0.010 -0.680 4. θ.280 0.280 4.026 -0.000 0.003 -0.480 3.220 0.680 2.560 1.360 2.840 0.802 0.720 0.840 4.027 -0.453 0.400 2.041 -0.014 -0.054 -0.680 3.516 0.019 -0.040 4.960 4.013 -0.080 -0.016 -0.120 3.520 2.240 3.001 0.005 -0.600 2.800 0.044 -0.880 0.061 -0.160 1.440 1.960 1.16) B-4 .031 -0.484 0.880 1.199 λx 1.025 -0.020 -0. Grindă de lungime infinită acţionată de mai multe forţe concentrate În situaţia în care grinda este acţionată de mai multe forţe concentrate Pi.175 2.760 0.076 -0.021 0.240 2.000 3.440 4.051 -0. B.14) (B.840 2.480 0.160 0.680 1.920 1.040 3.002 -0.600 1.109 0.360 1.065 -0.423 0.720 3.009 λx 4.002 -0.200 1.066 0.059 -0. funcţii ce pot fi utilizate pentru calculul lui z.000 2.039 -0.360 0. M.034 -0.042 -0.002 0.002 -0.020 -0.2.013 -0.000 f4 1.583 0.2 este prezentată variaţia funcţiilor f1 (λx ) .288 0.880 3.002 0.061 -0.007 -0.120 0.080 1.080 0.840 3. T într-o secţiune dată se face prin suprapunerea efectelor (fig.689 0.049 4.440 2. valorile funcţiei f4 vor fi luate cu semnul prezentat în tabel atunci când forţa este situată la stânga secţiunii de calcul şi cu semn schimbat când forţa este la dreapta secţiunii de calcul.120 f4 -0.160 4.560 2.520 0.000 0.184 -0.120 1.440 0.004 -0.339 0.880 4.067 -0.3 sunt date diagramele de săgeată.600 3.023 -0.012 -0.680 0.800 4.720 1.001 -0.066 -0.038 -0.560 3.094 -0.560 4. Deoarece diagrama de forţă tăietoare este antisimetrică faţă de punctul de aplicaţie al forţei. θ.640 0.080 0.179 -0.015 -0.480 2.004 0.028 -0.366 0.200 4.920 1.000 3.726 0.200 2.000 f4 -0.040 0.960 3. λ n z= (B.560 0.960 5.056 -0. moment încovoietor şi forţă tăietoare pentru grinda de lungime infinită acţionată de forţă concentrată.080 4.549 0.003 -0.800 1.920 0.063 -0.120 2.067 -0.960 3.400 0.042 -0.617 0.179 0.600 0.653 0.006 -0.001 0.320 4.000 0.800 2.007 -0.800 3. 1.640 2.040 4.054 0.840 1.240 4.060 -0.280 2.064 -0.067 -0.004 -0.080 f4 -0. determinarea valorilor pentru z. f 3 (λx ) şi f 4 (λx ) cu argumentul λx .720 2.001 0.080 4.064 -0.111 1.067 -0.094 0.006 -0.200 3.160 3.032 -0.520 1.065 -0. f 2 (λx ) .394 0.760 4.920 4.046 λx 3.841 0.400 4.360 3.520 4.052 -0.000 4.018 -0. M şi respectiv T. În figura B.760 2.000 2.920 0.764 0.320 0.280 3.640 3.120 0.050 -0.046 -0.056 -0.320 1. rotire.920 2.280 1.480 4.920 0.760 1.640 1.264 0.313 0.040 f4 0.

λx (-) -0.3 -0.2 -0.1 0.0 0.1 0.2 f(lx) (-) 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 0

f1 f2 f3 f4

π 1 4

π 2

2

3π 4

3 π

4

5

Figura B.2

1.3. Grindă de lungime infinită acţionată de un moment încovoietor Momentul încovoietor M0 este înlocuit în calcul prin cuplul PΔx (fig. B.5). Pentru determinarea tasării grinzii într-o secţiune situată la distanţa x faţă de punctul de aplicare al cuplului se utilizează relaţia (B.11) în cazul a două forţe concentrate: Pλ Pλ dx λ z=f 1 (λx ) + f 1 [λ ( x - dx )] = P{f1 (λx ) - f 1 [λ ( x - dx )]} = 2k s B 2k s B 2k s B dx (B.17) M 0 λ f 1 (λx ) - f1 [λ( x - dx )] M 0 λ df 1 M 0 λ2 -λx M 0 λ2 e sin λx = = = f 2 (λx ) 2k s B dx 2k s B dx 2k s B 2k s B Astfel, pentru calculul săgeţii în cazul grinzii infinite acţionată de un moment încovoietor M0 este utilizată funcţia f 2 (λx ) , funcţie care descrie rotirea în cazul grinzii infinite acţionate de o forţă concentrată P. Aceasta înseamnă că pentru θ, M şi T se vor utiliza, prin permutare, tot funcţiile f1, f3 şi f4 după corespondenţa descrisă în tabelul B.5. 1.4. Grindă de lungime finită Pentru folosirea funcţiilor determinate în cazul grinzii de lungime infinită, grinda de lungime finită se calculează prin metoda forţelor fictive. B-5

P

z

3π 4λ
x

π λ

x M
π 4λ

x
π 2λ

T

x

Figura B.3

Figura B.4

Se consideră grinda de lungime finită care este transformată în grindă infinită prin prelungirea fictivă a capetelor A şi B (fig. B.6). Asupra grinzii de fundare considerată ca grindă infinită acţionează sistemul de încărcări Pi, i=1÷n, împreună cu forţele fictive Vi, i=1÷4 amplasate de o parte şi de cealaltă a grinzii cu valori astfel determinate încât starea de eforturi şi deformaţii în grinda de lungime finită să nu se modifice. Pentru determinarea forţelor fictive se impun condiţiile pentru capetele libere ale grinzii şi anume: MA=0, TA=0, MB=0, TB=0. B-6

Figura B.5

z θ M T

Tabelul B.5 Funcţii utilizate în cazul grinzii acţionate de: P M0 f1 f2 f2 f3 f3
f4 f4 f1

Figura B.6

Utilizând funcţiile f 3 (λx i ) şi f 4 (λx i ) definite anterior şi impunând condiţiile pentru capetele libere ale grinzii se obţin patru ecuaţii liniare pentru determinarea valorilor forţelor fictive. Pentru simplificarea calculelor se alege distanţa de la forţa V1 la capătul A al grinzii astfel încât momentul încovoietor să fie egal cu zero, iar punctul de aplicaţie pentru V2 astfel încât forţa tăietoare corespunzătoare în secţiunea A să fie egală cu zero. În acelaşi mod se procedează şi cu forţele V3 şi V4 cu privire la momentul şi forţa tăietoare în capătul B al grinzii. Din tabelele pentru funcţiile f 3 (λx i ) şi f 4 (λx i ) rezultă că, pentru ca forţele fictive care apar într-o ecuaţie să se anuleze alternativ, distanţele de la capetele grinzii finite la punctele de aplicaţie ale forţelor fictive să fie alese după cum urmează: π ⎛π⎞ x= pentru care f 3 ⎜ ⎟ = 0 (B.18) 4λ ⎝4⎠ π ⎛π⎞ x= pentru care f 4 ⎜ ⎟ = 0 (B.19) 2λ ⎝2⎠ Forţele Vi, i=1÷4 astfel obţinute se introduc în schema de încărcare a grinzii finite iar calculul deformaţiilor şi al eforturilor secţionale se poate face utilizând tabelele şi diagramele pentru grinda infinită.

B-7

săgeata (tasarea) grinzii longitudinale (direcţia x) în nodul i trebuie să fie egală cu săgeata (tasarea) grinzii transversale (direcţia y) în nodul i. Ipoteza nodurilor încastrate În această ipoteză urmează a se repartiza pe cele două direcţii atât forţa concentrată Vi cât şi momentele Mix şi Miy (fig. B-8 . conform ipotezei Winkler z = . determinând diagramele M şi T necesare pentru dimensionarea acestora.21 devine: ks p ix = p iy (B. Ecuaţia de echilibru (relaţia B.2. B.20) şi ecuaţia de continuitate (relaţia B. fiecare din tălpile reţelei se calculează ca talpă continuă pe o singură direcţie.22) exprimate pentru fiecare nod formează sistemul de 2n ecuaţii cu 2n necunoscute prin rezolvarea căruia se determină încărcările în noduri. Viy pe cele două direcţii.7). Celelalte 3n ecuaţii se obţin din condiţiile de continuitate care exprimă egalitatea săgeţilor (tasări) cât şi a rotirilor şi anume: . B. Momentele încovoietoare se descompun în momente care determină încovoierea grinzii pe care acţionează şi momente care produc torsiunea grinzii pe direcţie transversală.23) ⎨M ix = M ix_incovoiere + M iy_torsiune ⎪M = M iy_incovoiere + M ix_torsiune ⎩ iy Rezultă 3n ecuaţii cu 6n necunoscute. 2. Ipoteza nodurilor articulate În această ipoteză urmează a se repartiza pe cele două direcţii doar forţa concentrată Vi ce acţionează în nodul i. Se scrie relaţia: z ix = z iy (B.21) p Deoarece.22) condiţie care exprimă egalitatea presiunilor datorate încărcărilor Vix. relaţia B. Grinzi continue pe două direcţii 2. După determinarea încărcărilor pe noduri.20) Pentru i=1÷n se pot scrie n ecuaţii pentru cele n noduri ale reţelei de grinzi. Ecuaţiile de echilibru pentru nodul i sunt : ⎧Vi = Vix + Viy ⎪ (B. Cel de-al doilea set de n ecuaţii se obţine exprimând condiţia de continuitate exprimată în termeni de tasare.7 Se poate scrie condiţia de echilibru: Vi = Vix + Viy (B. Rezultă n ecuaţii cu 2n necunoscute. Mix şi Miy se transmit integral tălpilor pe care acţionează (fig.1. Figura B.2.7).

moment încovoietor egal cu zero la capetele grinzii şi. 2.rotirea din torsiune a grinzii longitudinale (direcţia x) în nodul i să fie egală cu rotirea din încovoiere a grinzii transversale (direcţia y) în nodul i. Metoda se poate aplica la grinzi continue pentru orice număr de stâlpi care aduc la fundaţie forţe axiale şi momente încovoietoare concentrate.26) d 3 z z n + 2 − 2z n +1 + 2z n −1 − z n − 2 z' ' ' = 3 = dx 2(Δx ) 3 Expresiile derivatelor din ecuaţiile (B. rezemate pe un mediu elastic tip Winkler.25) ⎝ dx ⎠ d 2 z z i +1 − 2z i + z i −1 = d2x Δx 2 Pentru cazul general (n secţiuni de calcul) expresiile derivatei de ordinul II şi respectiv de ordinul III se scriu sub forma: d 2 z z − 2z n + z n −1 z' ' = 2 = n +1 dx ( Δx ) 2 (B..8) se poate exprima în diferenţe finite cu relaţia: ⎛ Δz ⎞ ⎛ z i +1 − z i ⎞ ⎛ dz ⎞ ⎟ ⎟ =⎜ ⎜ ⎟ ⇒⎜ (B. a relaţiei care exprimă egalitatea între forţele ce acţionează pe direcţie verticală.24) ⎝ Δx ⎠ i ⎝ Δx ⎠ i ⎝ dx ⎠ i Pentru aceeaşi secţiune i se poate determina valoarea celei de-a doua derivate a tasării z.28) B-9 . respectiv. Panta fibrei medii deformate a grinzii de fundare în secţiunea i (fig.2 METODE NUMERICE DE CALCUL 1. Din considerente legate de rezolvarea numerică se recomandă ca Δx să fie constant. obţinându-se următoarele relaţii: ⎛ Δz ⎞ Δ⎜ ⎟ 2 2 d z ⎛ dz ⎞ ⎝ Δx ⎠ = Δ z = 1 ⋅ ⎛ z i +1 − z i − z i − z i −1 ⎞ = d⎜ ⎟ = ⎟ ⎜ Δx ⎠ Δx d2x Δx 2 Δx ⎝ Δx (B. Metoda diferenţelor finite Eforturile secţionale în grinda de fundare pot fi calculate utilizând metoda diferenţelor finite.rotirea din încovoiere a grinzii longitudinale (direcţia x) în nodul i să fie egală cu rotirea din torsiune a grinzii transversale (direcţia y) în nodul i. Se obţin 11 ecuaţii cu 11 necunoscute pentru valorile z.27) EI (z − 2z n +1 + 2z n −1 − z n −2 ) = Tn (Δx )3 n + 2 Pentru rezolvare este recomandat ca numărul de intervale Δx sa fie limitat la 10 (un număr de intervale mai mic decât 10 conduce la rezultate greşite iar unul mai mare decât 10 va mări volumul de calcul dar nu şi preciziea soluţiei rezultate). B. necesită scrierea relaţiilor care exprimă momentul încovoietor în fiecare secţiune i.26) permit determinarea valorilor eforturilor secţionale prin utilizarea relaţiilor: EI (z − 2z n + z n −1 ) = M n (Δx )2 n +1 (B.27). . Metoda diferenţelor finite aplicată la grinzi continue de fundare. Metoda elementelor finite Metoda elementelor finite utilizează relaţia: Pi = A i ⋅ Fi (B. B. Rezolvarea sistemului de ecuaţii permite determinarea eforturilor secţionale M şi T prin utilizarea relaţiilor (B.

9). se poate scrie relaţia matriceală: B-10 . B. că există o discretizare în elemente finite a acesteia. e. Δx.8 F1 + F2 L F3 = K1 ⋅ e3 F4 = K 4 ⋅ e 4 F1 + F2 L Figura B.pentru fiecare nod al structurii analizate (fig. prin intermediul constantei Ai. Pi. şi forţele care acţionează pe elemente.9 Pentru toate nodurile structurii analizate se poate scrie relaţia matriceală: (B. considerând. în prealabil. X. B. Relaţia exprimă egalitatea între forţele nodale externe. Notaţiile Fi şi Pi sunt utilizate pentru forţe şi momente încovoietoare. z i ) Figura B. R i = f (k s . Fi. şi deplasările nodale externe.29) P = A⋅F Pentru deformaţiile elementelor (definite de două noduri).

32) reprezintă ecuaţiile fundamentale în analiza grinzilor de fundare cu metoda elementelor finite.e = B⋅X (B.32) Relaţiile (B.30) şi (B.31) e = AT ⋅ X Între forţele care acţionează pe elemente şi deformaţiile acestora poate fi scrisă relaţia matriceală: F = S⋅e (B.30) e şi X pot reprezenta rotaţii (exprimate în radiani) sau translaţii. B-11 .33) X = ASA T P ( ) unde matricea ASA T poartă numele de matrice globală. (B.29). pentru obţinerea deplasărilor nodale externe se utilizează exprimarea matriceală de forma: −1 (B. Matricea B reprezintă matricea A transpusă ceea ce conduce la rescrierea relaţiei anterioare sub forma: (B. Prin utilizarea relaţiilor anterioare.

împărţind suprafaţa de fundare în suprafeţe dreptunghiulare cu lăţimea B şi lungimea l. articulate la capete dispuse în centrul de greutate al suprafeţelor dreptunghiulare de dimensiuni în plan B ⋅ l (fig. distribuită pe o suprafaţă dreptunghiulară i de arie B ⋅ l . ca urmare. cu atât calculul aproximează mai bine diagrama continuă de presiuni de contact fundaţie . forţa axială în bara rigidă. C.2). în lungul suprafeţei de fundare (fig. Sistemul fundaţie . ca fiind uniformă.teren se substituie cu sistemul echivalent al unei grinzi flexibile rezemată pe terenul deformabil prin intermediul unor bare rigide verticale. Ri B⋅l Figura C. Cu cât numărul de puncte de contact este mai mare. se înlocuieşte contactul continuu dintre fundaţie şi teren prin contacte în punctele izolate de egală interdistanţă l.2 Considerând presiunea pi. R poate fi privită ca reacţiunea într-o bară rigidă. Se aproximează diagrama reală de presiuni pe teren cu o diagramă în trepte. În acest mod. din punctul analizat va avea valoarea: R i = B ⋅ l ⋅ pi (C.1 Pentru determinarea presiunilor de contact fundaţie-teren se consideră o distribuţie continuă conform diagramei prezentată în figura C. Grinzile având raportul Figura C. Fie R rezultanta presiunilor uniform distribuite aferente suprafeţei Bxl. presiunea pe lăţimea B se consideră a fi uniform repartizată.1) şi. C.3).1) C-1 .ANEXA C CALCULUL GRINZILOR PE MEDIU BOUSSINESQ Metoda Jemocikin L ≥ 7 sunt considerate ca fiind nedeformabile în direcţie transversală B (fig.teren.2. C.

. terenul solicitat de forţele (Ri).......... + Rnδ 1n + δ 1 p − z0 − a1tgθ 0 + δ 1 p = 0 R1δ 21 + R2δ 22 + R3δ 23 + ....... δ ik = z ik _ teren + z ik _ fundatie (C.. j=1÷m şi reacţiunile Ri.....3) Deformaţia grinzii produsă de reacţiunea Rk=1..... se calculează după metodele din statica construcţiilor: C-2 .. Deplasările grinzii continue de fundare se stabilesc prin referire la un sistem static de bază de tipul grindă încastrată în secţiunea de capăt (fig...2) ∑ Ri = ∑ Pj 1 1 n m ∑Ra = ∑Pa i i j 1 1 n m j Coeficienţii δik se compun din deformaţiile pământului şi ale grinzii de fundare în secţiunea i sub acţiunea unei sarcini unitare aplicate în secţiunea k.............3 Determinarea forţelor Ri... articulate pe teren ( z iteren ).. R1δ n1 + R2δ n 2 + R3δ n 3 + ............... Pentru determinarea necunoscutelor Ri. C.... după deformare......... i=1÷n din barele de legătură cu terenul şi.. zik_fundaţie... ceea ce echivalează cu introducerea a două noi necunoscute.. Din condiţia de continuitate ca... de altă parte.. ........ se face considerând separat deplasarea verticală a capetelor superioare.... de o parte....4).... transmise prin barele de legătură. + Rnδ 2 n + δ 2 p − z 0 − a2tgθ 0 + δ 2 p = 0 R1δ 31 + R2δ 32 + R3δ 33 + .. + Rnδ 3n + δ 3 p − z 0 − a3tgθ 0 + δ 3 p = 0 ..... talpa fundaţiei să păstreze legătura cu terenul rezultă că deplasările capetelor barelor trebuie să fie egale obţinându-se astfel un număr de ecuaţii egal cu numărul forţelor necunoscute Ri. i=1÷n..aj P1 P2 Pj Pm-1 Pm R1 R2 ai Ri-1 Ri Ri+1 Rn-1 Rn Figura C. articulate în talpa fundaţiilor ( z ifundatie ) şi deplasarea verticală a capetelor inferioare ale barelor.... + Rnδ nn + δ np − z 0 − an tgθ 0 + δ np = 0 (C. z0 şi θ0 se scrie următorul sistem de ecuaţii: R1δ 11 + R2δ 12 + R3δ 13 + . deplasarea z0 şi rotirea θ0........ Pentru a scrie deplasările pe verticală ale unui punct i de pe talpa fundaţiei şi de pe suprafaţa de fundare se consideră. Figura C.4 Se consideră grinda încastrată la capăt. grinda de fundare cu încărcările Pj..

000 34. valorile pentru c c ⎛ a i ⎞ ⎛ 3a k a i ⎞ .5 0.500 5. ordonată măsurată în dreptul centrului de greutate al diagramei M (fig.000 4 128.125 3 54.000 40.000 3.5.5 87.000 1.000 176.6) ⎜ ⎟ ⎜ 6 E⋅I ⎝ c ⎠ ⎝ c c⎠ x unde: c = cu n multiplu întreg de 0.375 68.AriaMz m (C.250 0.000 12.250 3.000 28. C.125 122.5 6.500 8.4) EI În relaţia (C. în punctul i.000 2.250 212.375 1.1 ⎜ ⎟ ⎜ ⎝c⎠ ⎝ c c⎠ Tabelul C.5 Se obţine pentru deformata grinzii de fundare următoarea relaţie de calcul: a2 ⎛ a ⎞ E⋅I ⋅ z ik _ fundatie = i ⎜ a k − i ⎟ (C.000 94.5 2 2.5) 2 2 ⎝ 3⎠ 1− ν de unde: 2 c 3 1 − ν 2 ⎛ a i ⎞ ⎛ 3a k a i ⎞ z ik _ fundatie = − ⎟ (C.4) Aria M este suprafaţa diagramei de momente M pentru grinda încastrată din sistemul de bază solicitată în punctul k de o forţă concentrată egală cu unitatea.000 6.625 50.000 46. zm este ordonata diagramei de moment m.250 40.500 14.000 4.5 182.000 59.250 23.000 C-3 2 .5).625 5 250.125 13.250 152.625 27.000 52. rezultată din aplicarea unei forţe fictive egală cu unitatea în direcţia deplasării zik_fundatie.000 67.000 30.500 11.5 4 4.875 20.⎟ se regăsesc în tabelul C.500 108. n a a Pentru situaţia în care rapoartele i respectiv k sunt multipli întregi de 0.000 1.500 140.5 1 1.1 ai/c 0.5 3 3.000 22.750 104.000 3.5 31.500 16.500 2.875 3.625 1 2.5.750 2.750 78.750 10.5 5 ak/c 0.375 2 16. ∫ EI dx = Mm Figura C.125 2.500 81.000 9.625 1.

C.508 0.249 B =3 l 1. C.829 0. l l 3 ⎝l l⎠ Tabelul C.333 0.315 0.406 0.251 B =2 l 2.490 0.242 B =5 l 1.323 0.542 0.250 B 2 = l 3 4.8) p= 1 B⋅l Figura C.6 b) deformaţia într-un punct i la distanţa x de un dreptunghi încărcat uniform cu sarcina p = având centrul într-un punct k (fig.7) π ⋅ Es ⋅ r ( ) Figura C.335 0.246 B =4 l 1.6) se calculează cu relaţia lui Boussinesq: 2 P 1 − νs z ik _ teren = (C.500 0.7 x B 2 ⎛ x B⎞ Valorile F⎜ .038 0. ⎟ pentru = 0 ÷ 20 şi = ÷ 5 sunt date în tabelul C.069 0.7) se calculează cu relaţia: 2 1 1 − νs ⎛ x B ⎞ z ik _ teren = ⋅ F⎜ .746 0.2 x l B l F 0 1 2 3 4 ∞ 1 0.2.525 1.237 C-4 .446 0.867 0.265 1.469 0.251 B =1 l 3. ⎟ π Es ⋅ B ⎝ l l ⎠ 1 B⋅l (C.305 0.322 0.Pentru obţinerea valorilor zik_teren se analizează următoarele situaţii: a) deformaţia într-un punct la distanţa r faţă de o forţă concentrată P (fig.330 0.336 0.678 0.929 0.505 0.424 0.

050 0. i=1÷n cu ajutorul cărora se determină ordonatele în diagramele de forţă tăietoare şi moment încovoietor.123 - Înlocuind valorile δ ik în sistemul de ecuaţii (D.083 0.200 0.111 0.067 0.125 - 0.141 0.124 - 0.063 0.143 0.056 0.200 0.063 0.125 0.100 0.077 0.197 0.5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 0.200 0.059 0.196 0.067 0.142 0.140 0.083 0.125 - 0.199 0.166 0.193 0.091 0.091 0.164 0.059 0.124 0.165 0.071 0.167 0.143 0.125 - 0.167 0.100 0.077 0.111 0.053 0.056 0. C-5 .1) se pot determina valorile Ri.167 0.053 0.163 0.143 0.050 0.143 0.071 0.

în marea majoritate a situaţiilor este suficient să se considere o distanţă definită de două rânduri de stâlpi faţă de punctul considerat.ANEXA D CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU WINKLER Metoda Hetenyi Efectul unei forţe concentrate pe un radier flexibil se amortizează relativ rapid. Suprapunând zonele de influenţă se poate determina efectul într-un punct al tuturor încărcărilor concentrate transmise de stâlpi. Din moment ce efectul unei încărcări se transmite radial prin radier. -se aplică pe margine.6) M y = M r sin 2 θ + M t cos 2 θ unde: θ unghiul definit în figura D. pe direcţie tangenţială Mt şi săgeata z a radierului: ⎡ ⎛ r ⎞⎤ Z'3 ⎜ ⎟ ⎥ ⎢ N ⎛r⎞ ⎝ L ⎠⎥ M r = − ⎢ Z 4 ⎜ ⎟ − (1 − μ) (D. •se calculează momentul pe direcţie radială Mr. resimţindu-se asupra unei arii reduse din jurul ei.7) 4L ⎝L⎠ Când marginea radierului se găseşte în zona de influenţă r.1 •se trec momentele din coordonate polare în coordonate carteziene: M x = M r cos 2 θ + M t sin 2 θ z= (D. Z’3.2) r 4 ⎢ ⎝L⎠ ⎥ ⎢ L ⎥ ⎣ ⎦ ⎡ ⎛ r ⎞⎤ Z'3 ⎜ ⎟ ⎥ ⎢ N ⎛r⎞ ⎝ L ⎠⎥ M t = − ⎢μZ 4 ⎜ ⎟ + (1 − μ) r 4⎢ ⎥ ⎝L⎠ ⎢ L ⎥ ⎣ ⎦ NL2 ⎛ r ⎞ Z3 ⎜ ⎟ 4D ⎝L⎠ unde: r distanţa de la punctul considerat la încărcare Z3.4) (D.2 •Forţa tăietoare pe unitatea de lăţime de radier poate fi determinată cu ajutorul relaţiei: N ⎛r⎞ Q=− Z' 4 ⎜ ⎟ (D.3) (E. se aplică următoarele corecţii: -se calculează momentele încovoietoare şi forţele tăietoare perpendicular pe marginea radierului în ipoteza că radierul ar fi infinit de mare. Z4 şi Z’4 funcţii de r/L a căror variaţie este prezentată în figura D.1) ks iar zona de influenţă a încărcării din stâlp se consideră egală cu 4L.5) (D. Etapele calculului sunt următoarele: •se determină înălţimea h a radierului în secţiunile critice la forţă tăietoare şi se calculează rigiditatea cilindrică D. cea mai bună formulare este cea în coordonate polare. ca încărcări. D-1 . Deoarece zonele de influenţă nu sunt foarte mari. -se utilizează mai departe ipoteza grinzilor pe mediu Winkler. •se calculează raza rigidităţii efective cu relaţia: D L=4 (D. momente încovoietoare şi forţe tăietoare egale şi de semn contrar cu cele calculate.

în fiecare nod. pe planul median al plăcii radier. În cazul unei forme dreptunghiulare în plan a radierului. ecuaţiile cu diferenţe finite care aproximează. Coeficienţii deplasărilor fiecărui nod în funcţie de poziţia faţă de nodul de calcul.2 Metoda diferenţelor finite Presiunile de contact cu terenul şi eforturile secţionale în radierele flexibile. sunt prezentaţi în figurile D.3a.3b÷D. D-2 . aşezate pe medii deformabile de tip Winkler pot fi determinate ţinând seama de ecuaţia diferenţială a suprafeţei lor mediane deformate redată de expresia (E.3g.8). ecuaţia diferenţială (D. având în vedere expresiile derivatelor parţiale. la interdistanţe d.8) D ∂x 4 ∂x 2 ⋅ ∂y 2 ∂y 4 Pentru rezolvare se consideră puncte dispuse în nodurile unei reţele pătratice. Ecuaţiile depind de poziţia nodului de calcul în reţeaua de discretizare.9)÷(D. momentele încovoietoare şi forţele tăietoare pentru fiecare stâlp se suprapun şi se obţin valorile finale totale ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare.14). se stabilesc. Figura D. după cum se prezintă în ecuaţiile (D.8) şi utilizând metoda diferenţelor finite. ∂ 4z ∂ 4z ∂ 4z q − ksz + 2⋅ + = (D.1 Figura D. notaţi cu indici după punctele cardinale conform figurii D.•în cele din urmă.

3c: 19 z a − 8( z e + z s + z v ) + ( − 6 + 2 ν ) z n + 2 ( z se + z sv ) + ( 2 − ν )( z nv + z ne ) + + z ee + z ss + z vv = qd 4 + Qd 2 D (D.3.3b: = qd 4 + Qd 2 D 20z a − 8(z n + z e + z s + z v ) + 2(z ne + z se + z sv + z nv ) + z nn + z ee + z ss + z vv = (D.9) Cazul din figura D. Cazul din figura D.10) D-3 .Figura D.

14) În relaţiile (D. conduce la obţinerea tasărilor în fiecare nod.Cazul din figura D. Rezistenţa la torsiune.5 ν 2 ) z a + ( − 3 + 2 ν + ν 2 ) z v + ( − 6 + 2 ν ) z s + ( − 4 + 2 ν + 2 ν 2 ) z e + + ( 2 − ν )( z se + z sv ) + z ss + 0 . caracterizată de modulul de forfecare G. Figura D. fără influenţa momentului pe direcţia y M’y momentul încovoietor pe direcţia y. prin rezolvare. se poate exprima momentul încovoietor pentru un punct interior ca: D M e − v = − [(z e + z v − 2z a ) + ν(z n + z s − 2z a )] (D.3g: (3 − 2ν − ν 2 )(−z a + z s + z v ) + 2(1 − ν 2 )z sv + 0.14) prin q se înţelege reacţiunea terenului pe unitatea de arie iar Q este forţa concentrată în punctul a. Exprimându-se ecuaţiile diferenţiale pentru toate nodurile reţelei se obţine un sistem de ecuaţii care.3f: ( 7 . 5 − 4 ν − 2 . După ce se află tasările se poate calcula momentul încovoietor pe fiecare direcţie. considerând o fâşie pe direcţia e-v. metoda reţelei finite foloseşte elemente neconforme deoarece compatibilitatea între deformaţiile elementelor este asigurată numai în noduri. Utilizând relaţiile din Teoria Elasticităţii. Metoda reţelei finite În această metodă radierul este discretizat într-un număr de grinzi cu rezistenţă la încovoiere şi torsiune (fig.5(1 − ν 2 )(z ss + z vv ) = qd 4 + Qd 2 D (D. este folosită pentru a lua în considerare voalarea plăcii.4).3d: (8 − 4ν − 3ν 2 )z a + (−4 + 2ν + 2ν 2 )(z e + z v ) + ( −6 + 2ν )z s + (2 − ν )(z se + z sv ) + + z ss = qd 4 + Qd 2 D (D.12) Cazul din figura D. se scrie: M x = M ' x + νM ' y (D.9)÷(D.16) d2 Precizia utilizării metodei diferenţelor finite depinde de desimea reţelei de noduri considerate.4 D-4 .3e: 18z a + ( −6 + 2ν)(z n + z e ) − 8(z s + z v ) + 2(1 − ν) z ne + (2 − ν)(z se + z nv ) + 2z sv + + z ss + z vv = qd 4 + Qd 2 D (D.5(1 − ν 2 ) z vv = qd 4 + Qd 2 D (D.13) Cazul din figura D.11) Cazul din figura D. În terminologia elementelor finite.15) unde: Mx momentul încovoitor pe o fâşie unitară pe direcţia x M’x momentul încovoietor pe direcţia x. D. fără influenţa momentului pe direcţia x Astfel.

Discretizarea radierului poate să nu fie doar izolată. Figura D.Metoda elementelor finite Această metodă transformă problema radierelor pe mediu Winkler într-o analiză matricială a structurii. Radierul este modelat printr-un set de elemente interconectate la noduri.5 prezintă un exemplu de analiză în care radierul este discretizat printr-un element de tip placă. Figura D. În acest caz gradele de libertate sunt o translaţie pe direcţie verticală (tasarea) şi două rotaţii (după axele din plan). iar pământul printr-un mediu Winkler. Nodurilor structurii li se atribuie un număr de grade de libertate în funcţie de tipul analizei. ci să cuprindă şi restul structurii.5 D-5 . în timp ce pământul se modelează prin resoarte izolate.

...1) α ij = 1 − ν s2 1 ⋅ .. i=1÷n.. yj sunt coordonatele punctelor i şi j Li şi Bi reprezintă laturile lungă. . pe care acţionează presiunea distribuită pi. y) = ∫∫ p(η ⋅ ξ) ⋅ α(η − x .ANEXA E CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU WINKLER .i≠j 2 πE s ( xi − x j ) + ( yi − y j ) 2 1 − ν s2 ω ( Li / Bi ) ⋅ α ii = Bi πEs (E.1 în funcţie de raportul (Li/Bi). + p1 A i α 1i + . presiunea distribuită pe teren din acţiunea unei încărcări verticale (N) având excentricităţile (ex) şi (ey) (fig..... + p1 A n α in 1 i n z j = 1 = p1 A 1α j1 + .1).... Figura E. + p1j A j α ij + ... aproximarea diagramei continue de presiuni pe teren este cu atât mai bună cu cât numărul suprafeţelor dreptunghiulare prin care se discretizează suprafaţa de fundare este mai mare.1 Valorile coeficientului de formă (ω) se iau din tabelul E. + p1 A i α ii + . + p1 A n α1n 1 i n z i = 1 = p1 A 1α i1 + .. E. i=1÷n...BOUSSINESQ Metodă hibridă de calcul pentru radierele rigide În cazul radierelor rigide. + p1j A j α jj + .2) unde: xi.. + p1 A n α jn 1 i n z n = 1 = p1 A 1α n1 + . E-1 . punând condiţia ca toate tasările sa fie egale cu unitatea: z 1 = 1 = p1 A 1α 11 + ...se împarte suprafaţa de fundare în n suprafeţe dreptunghiulare mici Ai.. se alcătuieşte sistemul de ecuaţii (F. respectiv scurtă ale dreptunghiurilor de suprafaţă Ai. + p1 A i α ni + . + p1j A j α 1 j + . ξ − y)dηdξ pentru încărcările discrete piAi.. se obţine în modul următor: . + p1 A i α ji + . ale căror deplasări verticale sunt exprimate de relaţia z=z0+θyx+θxy.. + p1 A n α nn 1 i n unde: (E.utilizând expresia generală z( x .. yi.1). + p1j A j α nj + . xj.

1 5 1. corespunzătoare centrului de greutate al suprafeţei radierului. introduse în relaţia x y 0 z=z0+θyx+θxy. {ksi}: i pi k si = = pi (E. condiţiile de echilibru static al radierului: Tabelul E. după cum urmează: • valorile z 0 . b) Încărcarea excentrică Se admite. y) = ∫∫ p(η ⋅ ξ) ⋅ α(η − x . De la un anumit nivel de solicitare. a) Încărcarea centrică Încărcarea totală critică are valoarea Pcr=pcrA în care A este aria totală a bazei radierului. i=1÷n.6) Pentru a ţine seama de faptul că presiunile repartizate de radier nu pot depăşi presiunile limită de cedare locală a terenului. • cu expresia z( x .867 1. permit calculul presiunile pi în orice punct pe suprafaţa de fundare.2). în zona interioară a bazei radierului.322 ∑p A = ∑k i i 1 n 1 n 1 n 1 n n n si z i A i = N = z o ∑ k si A i + θ y ∑ k si A i x i + θ x ∑ k si A i y i 1 n 1 n 1 n n n n ∑ p i A i x i = ∑ k si z i A i x i = N ⋅ e x = z o ∑ k si A i x i + θ y ∑ k si A i x i2 + θ x ∑ k si A i y i x i ∑p A y = ∑k i i i 1 1 si (E. ca mediu discret modelat prin resoarte.5) pi = ksi zi Presiunile distribuite (pi) corespund deformaţiilor terenului. se determină presiunile pi. Valorile presiunilor ( p1 ).1).525 2. în mod aproximativ. că presiunea limită maximă la care terenul cedează local.3) zi = 1 Cu valorile {ksi} astfel determinate. Presiunea limită la care în pământ se produce cedarea se determină în funcţie de poziţia punctului de aplicare a încărcării N. sunt mai mari pe conturul i radierului şi mai reduse spre mijlocul suprafeţei de fundare. rezultate din rezolvarea sistemului (E. se procedează la rezolvarea sistemului de ecuaţii (E. Presiunea pv se calculează conform relaţiei: pv=3ppl–2pcr (E. θ 0 şi θ 0 obţinute în prima etapă de rezolvare a sistemului (E.4) reprezintă situaţia y x 0 în care pe suprafaţa de fundare apar puncte de cedare locală a terenului. cunoscând valoarea k si = p1 şi tasarea locală (zi) din expresia: i (E.406 1. ţinând seama de relaţia z=z0+θyx+θxy. E-2 . ( θ 0 ) şi ( θ 0 ) care. în teren încep să apară zone plastice dacă pi ≥ ppl. ξ − y)dηdξ .1 2 3 4 Li/Bi 3. Soluţia { p1 } a sistemului (E.1) reprezintă rigiditatea resoartelor Winkler.4) rezultă valorile ( z 0 ). • cu relaţia z = z 0 + θ 0 ⋅ x + θ 0 ⋅ y se stabilesc valorile deplasărilor verticale ale radierului în 0 y x punctele i.542 ω Coeficienţii de influenţă de tipul (αij) sau (αii) se calculează cu expresiile (E. în care se introduc coeficienţii de pat ksi cu valorile proprii fiecărui punct i.4) z i A i y i = N ⋅ e y = z o ∑ k si A i y i + θ y ∑ k si A i x i y i + θ x ∑ k si A i y i2 1 1 1 1 n 1 n 1 n Din rezolvarea sistemului (E.4). i=1÷n. se scriu. plim variază liniar între ppl pe conturul radierului şi o valoare pv.

prin iteraţii succesive. se pot calcula eforturile secţionale în secţiunile caracteristice ale radierului. până când pentru toate suprafeţele „active” Ai se îndeplineşte condiţia (E.7) nu va putea fi îndeplinită pe un număr suficient de suprafeţe Ai astfel încât: . se introduce pi=pc.fie nu se poate obţine condiţia de echilibru global . Cu aceste corecţii rezolvarea sistemului de ecuaţii furnizează valorile z1 . fenomen însoţit de tasări şi rotiri excesive ale fundaţiei.8) şi (E.9).7).7) pi > pc.i (E.i.i şi se corectează încărcarea exterioară la valoarea N’=N .9plim. în toţi termenii sistemului de ecuaţii (E.i plim. Pentru toate suprafeţele Ai la care s-a îndeplinit condiţia (E. condiţia (E.4).i=0.i reprezintă presiunea limită corespunzătoare ariei Ai.10) Se plafonează valorile ksi în funcţie de pc.4). Dacă încărcarea N este mare şi / sau cu excentricităţi mari.Si în cele trei ecuaţii din sistemul (E.7)÷(E.i (E. E-3 . Cunoscând distribuţia finală a presiunilor la contactul radier general teren de fundare. θ1 şi θ1 ale primei o x y iteraţii. Calculul continuă.i ⋅ A i (E. se anulează termenii corespunzători din sistemul (E.9).9) şi se reia procedura prezentată anterior pentru toate suprafeţele Ai care îndeplinesc relaţiile (E. determinată prin interpolare liniară între valoarea ppl şi pv.9) unde: pi reprezintă presiunea corespunzătoare ariei Ai pc.4). în funcţie de poziţia centrului ariei Ai şi punctul de aplicare al forţei exterioare N.8) pi < 0 (E.fie suprafaţa activă se reduce sub 50%.Valorile presiunilor pi se pot situa în unul din următoarele cazuri: 0 < pi ≤ pc. Pentru toate suprafeţele Ai pentru care este îndeplinită condiţia (E. În ambele situaţii se produce pierderea generală de stabilitate a terenului de fundare aflat sub radier prin refulare laterală. Pentru noile valori pi se verifică condiţiile (E.8). Se calculează: S i = ∑ p c .

1). presiunile pe terenul de fundare pot fi determinate cu (F2) sau (F2’): 2⋅N p max = (F.). MX şi MY reprezintă valori ale solicitărilor la nivelul tălpii fundaţiei.3): (F. N 6⋅M 6 ⋅ MY p1. se vor utiliza metode de calcul mai complexe. Calculul presiunilor pe talpa fundaţiei în cazurile în care aceasta nu se desprinde de pe teren se poate face cu relaţia (F. Dacă fundaţia este solicitată cu momente încovoietoare pe ambele direcţii principale. Dacă condiţiile minimale privind rigiditatea fundaţiei izolate stabilite conform tabelului F. Presiunile pe terenul de fundare sunt determinate în ipoteza distribuţiei liniare a eforturilor unitare pe talpa fundaţiei. 4 = ± 2 X± (F. F-1 . care ţin cont şi de deformaţiile fundaţiei.2) şi (F.2’) 2⋅ N p max = 3⋅d ⋅ L B M unde: d = − Y 2 N În relaţiile (F. p4 reprezintă valorile presiunilor la colţurile tălpii fundaţiei.1 nu sunt realizate.3) N p max = μ L⋅B unde: μ rezultă din tabelul F. unde p1.1). presiunea maximă pe teren se poate calcula cu (F.1 funcţie de excentricităţile relative ēx şi ēy MX unde: ex = N⋅L MY ey = N⋅B pmax este presiunea maximă pe terenul de fundare.…. (F.ANEXA F CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN ALE FUNDAŢIILOR IZOLATE DE FORMĂ DREPTUNGHIULARĂ Valorile presiunilor calculate conform Anexei F se pot utiliza pentru verificarea terenului de fundare pe baza presiunilor convenţionale şi pentru determinarea solicitărilor în fundaţie (momente încovoietoare etc.2) 3⋅d ⋅ B L M unde: d = − X 2 N (F.1) L ⋅ B L ⋅ B L ⋅ B2 Dacă fundaţia este solicitată cu moment încovoietor pe una din direcţiile principale şi talpa fundaţiei se desprinde de pe teren.2’) N.

06 0.17 4.81 2.72 2.36 1.90 1.79 0.48 1.95 3.15 4.30 1.56 2.12 1.56 2.69 4.54 1.88 Z=0.96 2.60 3.50 2.99 3.84 1.14 2.66 1.91 3.36 1.58 2.72 1.44 3.92 3.60 1.02 2.22 2.07 0.11 1.03 4.34 2.31 3.03 0.59 4.57 3.98 4.05 4.72 1.27 2.42 1.66 1.00 0.62 5.96 2.84 1.48 1.41 4.95 3.83 2.78 1.14 0.78 1.41 3.14 2.37 3.59 2.03 0.08 2.27 3.21 2.18 1.00 1.02 2.64 4.08 0.45 2.42 1.01 3.29 4.41 2.04 0.44 3.28 2.18 1.52 3.83 5.31 3.48 1.66 1.10 3.75 3.25 3.08 3.60 1.55 2.36 1.23 0.30 0.54 1.82 2.30 4.60 1.90 1.18 0.60 1.30 0.28 4.08 2.60 2.42 1.23 4.84 0.02 0.42 1.78 1.30 2.66 1.27 3.72 1.19 0.24 1.16 3.02 2.36 4.13 3.13 0.03 4.72 1.22 3.73 4.21 2.78 1.21 2.22 2.64 2.06 1.02 1.36 2.21 4.96 2.13 5.30 1.08 2.56 0.73 2.63 2.0 1.09 0.66 1.18 3.43 4.78 1.57 3.50 2.72 1.71 2.98 5.13 0.03 1.96 2.91 4.93 4.80 2.27 2.15 2.20 0.69 0.19 3.14 2.78 2.08 1.33 0.09 1.56 2.86 3.34 ēx/ēy 0.66 1.22 2.12 1.04 0.41 2.15 5.ēx/ēy 0.29 0.75 2.12 3.33 3.68 3.34 3.21 2.99 2.16 4.96 2.48 1.72 1.04 4.84 1.03 3.48 1.15 2.47 3.64 2.04 3.57 2.02 2.66 1.72 1.28 2.84 1.66 1.54 1.32 0.08 2.09 Tabelul F.78 1.65 3.28 0.54 1.78 1.79 3.30 1.66 2.41 2.84 5.42 1.60 1.02 0.83 2.30 1.55 2.90 1.02 3.29 5.74 2.42 3.60 1.07 1.21 0.96 2.09 3.38 3.18 1.36 1.14 2.54 1.11 F-2 .09 4.04 3.75 2.90 1.30 1.27 2.84 1.87 2.35 3.10 0.42 1.42 2.14 2.72 1.43 2.07 0.60 1.80 2.45 0.27 2.48 2.12 0.48 2.95 4.48 2.45 5.96 3.02 2.34 2.29 2.28 3.32 3.91 4.1 0.78 1.02 2.08 2.05 0.84 1.84 1.24 1.01 0.06 0.00 3.80 2.45 4.29 0.90 1.93 4.42 2.90 1.72 1.49 3.42 1.60 1.90 1.78 1.71 3.22 3.41 2.21 2.02 2.63 3.73 3.50 4.42 4.89 2.85 2.92 3.34 2.08 2.96 2.11 3.08 2.68 3.11 0.64 2.30 1.10 0.22 0.21 2.44 2.90 1.72 2.21 2.21 2.27 0.19 4.32 4.08 2.15 0.05 0.31 0.17 0.78 1.67 2.96 4.02 2.72 1.48 1.63 2.08 2.42 1.38 2.93 3.70 2.84 1.90 2.72 1.06 3.34 2.48 1.71 3.24 1.34 2.60 1.90 1.62 3.58 3.5 4.48 1.09 3.41 2.90 1.56 4.82 4.14 2.49 2.66 1.23 3.51 2.62 3.72 1.84 1.54 1.54 1.06 1.08 2.98 0.29 2.18 0.78 2.46 3.60 1.79 3.12 1.25 0.35 2.55 4.99 3.01 1.51 3.54 1.14 2.42 0.67 2.48 1.00 0.01 0.90 1.15 2.05 1.78 1.99 5.21 3.89 3.02 2.96 Z=1.84 1.57 2.84 1.36 1.02 2.54 3.00 1.27 2.28 2.84 4.54 1.14 2.84 1.26 0.27 2.46 3.21 2.02 2.07 4.96 2.76 2.34 2.60 1.17 3.08 2.70 4.24 0.62 2.20 3.14 2.04 1.75 3.24 1.87 4.96 2.16 0.86 2.18 1.90 3.53 2.55 2.52 3.96 2.37 2.10 4.06 1.66 1.10 0.72 2.08 0.47 2.54 1.48 2.68 2.66 2.41 2.78 1.96 2.66 1.36 1.66 1.90 1.36 1.34 2.02 2.24 1.85 4.48 2.36 2.36 3.13 3.73 3.08 2.

63 2.16 0.89 2.68 3.48 2.49 2.74 3.80 2.11 3.66 5.56 2.69 0.18 4.47 4.ēx/ēy 0.34 2.71 2.38 3.88 4.23 Tabelul F.85 2.42 2.11 5.21 2.96 5.14 2.90 1.19 5.07 3.17 0.64 2.14 0.64 3.89 2.72 6.91 4.26 0.30 3.06 0.91 2.66 2.97 5.68 2.41 2.78 3.53 4.02 0.41 2.91 4.29 5.74 3.68 3.21 0.19 0.35 3.19 0.18 0.15 0.38 3.14 6.05 3.02 5.30 4.48 2.50 2.21 2.56 6.57 2.15 5.80 2.62 3.46 6.90 1.96 2.46 0.40 3.25 4.17 0.89 2.39 6.98 5.85 0.99 3.80 2.04 0.16 0.46 3.57 3.58 4.75 3.11 4.41 2.14 2.23 0.11 0.09 3.29 4.27 2.02 4.15 0.77 4.20 0.96 5.64 5.35 5.17 3.29 3.43 2.21 2.06 6.21 2.08 3.96 2.33 4.18 5.09 5.73 6.78 5.01 4.29 4.03 4.00 4.97 3.59 2.13 0.51 3.18 0.14 2.10 0.16 4.93 3.47 5.75 2.53 3.84 1.18 4.01 3.63 2.24 0.34 2.40 3.34 2.79 6.13 0.31 4.30 4.56 2.31 4.48 2.35 2.20 2.84 5.27 2.23 0.20 0.72 2.76 2.94 5.50 3.10 3.98 4.95 3.27 2.49 4.5 5.13 1.28 3.92 3.72 2.36 2.57 5.28 2.02 4.14 2.28 3.76 3.09 0.07 3.48 2.92 6.21 0.82 3.81 6.44 4.92 4.51 3.96 2.96 2.14 4.17 3.73 4.23 0.36 5.02 2.04 0.55 4.62 3.01 4.38 5.18 2.39 3.50 3.07 3.97 3.01 5.14 2.89 2.08 6.08 0.34 ēx/ēy 0.02 3.45 4.90 1.08 3.52 4.90 1.02 2.79 2.88 4.38 2.99 3.08 2.08 4.17 3.20 3.17 0.16 2.66 4.15 4.62 3.64 3.62 5.07 3.16 5.17 6.30 3.35 4.03 4.29 4.21 2.34 2.62 3.38 3.06 5.57 5.76 3.07 3.14 0.33 3.55 2.72 2.53 3.61 4.79 2.36 5.84 1.73 2.38 3.79 4.31 3.32 0.54 5.28 2.28 3.64 2.21 3.74 3.31 0. (continuare) 0.98 3.01 0.51 2.15 1.74 2.22 2.18 3.38 3.78 3.62 4.44 2.08 2.18 3.97 4.52 3.63 2.60 2.21 2.50 3.53 2.12 0.80 2.80 3.26 5.83 6.44 5.93 6.55 2.66 2.48 2.29 3.14 1.23 5.36 4.23 3.07 0.86 4.50 3.29 0.35 2.54 5.98 3.28 2.66 5.63 2.67 2.43 4.65 3.47 4.78 5.12 1.32 6.22 2.87 4.64 2.72 2.70 2.17 3.72 2.1.80 6.41 3.35 5.15 2.80 3.78 1.63 4.75 3.35 4.25 0.44 4.79 4.41 2.79 2.00 0.92 3.01 5.69 4.98 0.61 4.00 4.84 1.87 4.88 4.74 3.02 2.18 3.28 3.28 3.27 2.27 0.27 2.04 3.18 3.55 2.99 3.17 2.99 3.19 2.33 0.94 5.25 3.39 4.62 3.81 2.33 4.71 2.02 2.42 2.65 3.80 2.63 4.14 4.08 2.98 3.08 2.28 0.61 5.52 3.48 5.89 2.28 3.82 2.18 4.79 4.95 4.78 2.02 6.47 2.87 6.88 4.31 5.96 2.71 2.48 2.08 2.19 5.08 2.21 2.02 2.03 5.08 2.37 2.47 4.96 2.78 1.57 2.24 2.15 4.70 4.07 3.88 2.72 1.56 2.55 3.21 4.88 2.05 4.16 5.62 2.12 0.89 5.86 5.87 2.13 3.55 3.15 2.42 5.06 2.34 2.24 F-3 .78 5.15 4.41 2.22 0.62 4.21 0.02 2.16 1.41 3.62 3.34 2.56 2.51 2.90 2.86 2.63 2.29 2.30 2.79 4.63 4.61 3.58 2.25 0.39 3.15 2.22 0.28 5.22 0.30 0.05 0.83 2.99 0.47 4.03 0.45 2.14 4.56 2.81 5.17 3.44 3.55 Z=0.33 0.41 2.18 3.

68 3. (continuare) 0.66 5.57 3.09 5.16 0.82 3.46 6.73 4.47 3.42 3.ēx/ēy 0.47 5.93 6.41 3.60 3.85 5.56 4.79 3.13 4.83 6.66 4.94 5.31 5.30 3.02 5.11 5.81 6.96 4.27 2.29 4.35 5.30 4.61 5.54 5.18 5.86 5.71 3.34 3.88 5.95 4.19 5.98 5.75 3.00 0.69 4.24 0.82 4.22 3.42 5.14 0.36 4.03 3.26 5.48 5.57 5.44 3.35 4.09 3.38 3.02 0.32 3.19 5.49 3.12 3.79 5.43 4.33 0.13 3.95 3.32 0.32 4.32 0.10 0.95 4.14 6.18 3.78 4.10 4.19 4.28 4.28 3.79 6.25 0.70 4.44 5.83 2.92 6.1.68 3.37 3.91 4.23 0.27 3.29 5.08 3.22 0.46 6.93 4.50 4.41 4.55 4.94 5.15 0.79 0.54 3.70 4.26 2.98 5.52 3.92 3.46 3.34 F-4 .03 4.23 6.22 3.13 5.29 4.42 4.73 3.36 4.49 4.63 4.28 0.25 0.52 4.84 4.31 0.19 0.86 3.72 6.16 5.56 0.75 3.17 5.84 5.85 3.69 Tabelul F.07 0.23 4.21 4.73 4.17 6.21 4.52 0.62 3.27 3.98 4.87 3.21 0.29 0.62 4.28 5.32 6.81 4.20 0.09 4.71 3.36 5.84 5.62 5.98 5.90 2.63 3.45 4.27 ēx/ēy 0.53 4.78 2.89 5.34 3.79 0.19 3.36 5.30 3.02 6.93 4.65 3.31 0.73 3.33 0.43 4.17 4.69 4.58 3.25 6.08 6.25 6.27 0.96 4.91 4.29 6.08 0.36 3.09 0.86 2.73 5.78 4.18 3.87 6.07 4.26 0.99 3.52 3.04 3.39 0.52 6.06 5.15 4.45 5.54 5.69 4.38 5.75 2.42 3.23 5.83 5.84 4.25 4.96 4.64 5.01 6.11 0.06 6.57 5.16 4.58 4.00 3.78 6.05 4.04 4.99 5.05 0.17 3.55 4.62 3.45 4.56 3.11 4.25 2.59 4.08 4.33 0.26 0.28 3.99 5.06 0.03 4.67 2.25 6.29 3.64 4.30 0.80 6.16 4.79 3.01 5.39 4.51 3.04 5.00 6.03 0.15 5.04 0.17 0.31 3.66 5.29 4.01 0.12 0.13 0.03 5.51 6.18 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful