P. 1
Educatia timpurie (1)

Educatia timpurie (1)

|Views: 119|Likes:
Published by Monica Moon

More info:

Published by: Monica Moon on Mar 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/10/2015

pdf

text

original

DEZVOLTARE, ÎNVATARE I EDUCATIE LA VÂRSTELE MICI

Educatia timpurie
prof.univ.dr.Ecaterina Vrasmas Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Universitatea din Bucuresti

cuprins
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Educa ia timpurie ca domeniu multiplu i nou de studiu i ac iune. Educa ia timpurie în cadrul educa iei pentru to i. Defini ia educa iei timpurii Educa ia la vârstele mici ca obiectiv al politicilor interna ionale Nevoile de dezvoltarea ale copiilor mici Stimularea ca specific al dezvolt rii la vârstele mici Tendin e

Cuvinte cheie:
Educa ie timpurie, Interventie timpurie, Copil ria mic , Îngrijire, Dezvoltare, Dezvoltarea optimal , Sprijin, Stimulare, Programe, Politici de educa ie în copil ria timpurie

DE CE ?
Lumea în care tr im este tot mai complex . Avem nevoie de tot mai mult informa ie i construim tot mai multe pun i pentru a comunica unii cu al ii. Devine tot mai evident c modul în care începe via a fiin a uman este hot râtor pentru evolu ia s social i individual . Cele mai importante descoperiri ale tiin elor sociale, educatorilor i ale disciplinelor biopsiho- sociale încearc s identifice factorii care dau un start cât mai adecvat în via fiin ei umane.

1. Educa ia timpurie ca domeniu multiplu i nou de studiu i ac iune.
Educa ie i îngrijire timpurie pentru dezvoltare(ECCD) Educa ie i îngrijire timpurie pentru dezvoltare constituie un concept i o orientare actual care încearc s dea r spunsuri la nelini tile i descoperirile referitoare la noile genera ii. (Early Childdhood Care for Development, ECCD). Este vorba în acela i timp, de o disciplin nou de studiu care combin elemente din mai multe câmpuri de cunoa tere i ac iune i care include: stimularea copilului mic, s n tatea, nutri ia, educa ia timpurie, dezvoltarea comunit ii, dezvoltarea femeii, psihologie, sociologie, antropologie, dezvoltarea copilului, i chiar economie.

s-a demonstrat prin studii de cost-eficien faptul c beneficiile economice i sociale ale ECCD ac ioneaz asupra individului i a societ ii ca un întreg care dep e te costurile. Tocmai pentru c lumea copilului mic este adev ratul capital al viitorului. emo ional i fizic . . socializarea i achizi iile culturale TOATE INTERAC IONEAZ . dezvoltarea intelectual . Mai mult. ECCD este recunoscut în toat lumea ca un element esen ial al educa iei permanente i în strategiile de sus inere a dezvolt rii umane i sociale.Educa ie i îngrijire timpurie pentru dezvoltare La nivel interna ional se acord tot mai mult importan problematici care ine de recunoa terea faptului c în construc ia vie ii copilului mic.

(care cuprinde i îngrijirea). Educa ia ed. limbaj i expresie. Educa ia prosociala i educa ia pentru participare i construc ia indentit ii. Educa ia copilului între 1-3 ani. Educa ia preventiv pentru eliminarea riscurilor din copil rie. Educa ia prevenirii i remedierii dificult llor instrumentale i interven ia timpurie.Educa ia timpurie. Educa ia pentru s n tate i educa ia nutri iei ca parte a acesteia. componente educationale Educa ia prenatal a familiei.pentru comunicare i stimularea dezvoltarii. Educa ia comunit ii. Educa ia copilului mic (0-1 an). . Educa ia educatorilor pentru vârstele mici ale copiilor. Educa ia i consilierea p rin ilor i familiei în general. Educa ia pre colar sau preprimar .

ET = Abordare multisectoriala. holistica i pluridisciplinara La copilul mic nu putem separa Educa ie Protec ie S n tate .

Este vorba de a orienta politicile i practicile educa ionale în a a fel încât s se schimbe direc ia i filosofia. adic viziunea cu privire la valoarea i la importan a vârstei mici i a investi iilor pentru aceasta. Educa ia timpurie în cadrul educa iei pentru to i Organiza iile interna ionale construiesc azi politici care se refer la o mi care global în favoarea copiilor i copil riei.2. .

PENTRU O ALTA VIZIUNE ! .

holistic asupra educa iei. comunitatea i socieatatea. participare i integrare. eliminând viziunea sanc ionatoare i etichetarea. umanist .Educa ia timpurie este astfel o component important a educa iei pentru to i Identific startul dezvolt rii individuale. îl flexibilizeaz pentru to i copiii. Responsabilizeaz educatorii. activit ii de joc i înv are. vârstelor copil rii mici. Construie te premizele socializ rii i particip rii sociale. Vede gr dini a ca o institu ie a dezvolt rii. Schimb modul de abordare a vârstelor mici atât în teorie cât i în practic . Egalizeaz ansele la dezvoltare. Propune i proiecteaz parteneriate educa ionale având în centru grija pentru dezvoltarea armonioas a fiec rui copil. familia. . Ofer o perspectiv pozitiv . Schimb curriculum.

Pt.To i Premisa de baz de la care porne te educa ia timpurie ca parte a educa iei pentru to i este c : investi ia în vârstele mici-timpurii ale copilului promoveaz o dezvoltare optimal tuturor copiilor. Dezvoltarea optimal este un concept care se refer la abilit ile copilului de a achizi iona deprinderi i comportamente relevante din perspectiva individual i cultural i care îi permit copilului s : s func ioneze în mod efectiv în contextul curent. s în eleag schimbarea.Premisa în Ed. s se adapteze cu succes când contextul se schimb . .

. a comunit ii i a valorilor culturale ale acestora copilul mic. de la 0 la 8 ani ( a a cum este definit în documentele de lucru ale organismelor interna ionale) are nevoie s fie sprijinit în dezvoltarea abilit ilor sale fizice.ET = Sprijin pentru to i copiii Parte component a familei sale. mentale. sociale care îi faciliteaz supravie uirea i realizarea individual i social de mai târziu. Dac dorim s sprijinim copilul mic în procesul dezvolt rii sale trebuie s în elegem multiplele fa ete ale dezvolt rii sale i s definim contextul în care tr ie te.

3. DEFINI IA EDUCA IEI TIMPURII ET include toate formele de sprijin sau suport necesare copilului foarte mic pentru a.i realiza dreptul la supravie uire. familiilor. p. prin sprijin direct i indirect dat adul ilor. Ilfeld. comunit ilor i întregii societ i pentru a percepe copil ria mic ca un stadiu esen ial în devenirea uman i social a indivizilor. . protec ie i pentru a ne îngriji s îi fie asigurat dezvoltarea de la na tere la 8 ani. Meyer. dezvolt rii i educa iei optimale a copilului. (Evans.3) Asigurarea îngrijirii. 2000.

dezvoltarea programelor intersectoriale. PROGRAMELE ECCD se adreseaz proceselor din comunitate de tipul: construirea capacit ilor familiilor i comunit ilor. De aici. lucrul cu fra ii i cu întreaga familie pentru a r spunde nevoilor specifice de dezvoltare ale copilului mic. sprijinirea femeilor i familiilor pentru a putea oferi suport copiilor i din punct de vedere economic. . stimularea mobiliz rii i particip rii sociale. identificarea i m surarea problemelor din comunitate i rezolvarea acestora.ET ca educa ie indirect lucrul cu p rin ii pentru a le înt ri deprinderile parentale. promovarea serviciilor de îngrijire zilnic i op iunile existente.

De ce 0 la 8 ani ? 1. putem spune c de la na tere la 8 ani este o perioad de via în care copilul înva predominant f când (learning by doing). În termeni de teorie a înv rii. Sa faca Sa observe Sa asculte . de i nu vom neglija nici faptul c el înva i prin observare i ascultare.

experimentare. nevoiile copilului de de a g si în jurul s u : obiecte.DE la 0 la 8 ani ? Vom re ine ca idei cheie. mediu sigur i stimulativ. . ocazii.

natal i continu i în vârsta timpurie a anilor colii primare (6-8 ani) datorit experien elor continue ale copilului sau a continu rii experien elor acestuia.De ce 0 la 8 ani ? Termenul de copil rie timpurie include în el i dezvoltarea pre. .

Ilfeld. (Mustard 1998. emo ionale. Experien ele tr ite de copil între 2 i 5 ani duc la fundamentarea înv rii viitoare i a educa iei formale i determin deprinderile de ordin social. Carnegie Corporation. 1994. apud. E.12). Experien ele copilului în timpul tranzi iei c tre coala primar (de la 4 la 6 ani) i apoi în cadrul colii (de la 6 la 8 ani) sunt hot râtoare dac ceea ce s-a înv at înainte de coal este sus inut i dac copilului îi merge bine la coal i mai târziu în via . fiziceimunologice i func iile sociale. p. 2000.Etape ale copil riei timpurii Cea mai rapid perioad de dezvoltare a creierului are loc în primii doi ani de via . . Evans. determinând în mod semnificativ structurile intelectuale. Meyers.

Înv are. Sprijin direct i indirect . Mediu. Dezvoltare.Conceptele cheie în ET Îngrijire. Nutri ie.

termenul de îngrijire ine de cultur .Îngrijirea Îngrijirea se define te ca un proces din care rezult un mediu îmbog it i care poate sprijini dezvoltarea optimal a copilului. . Include tot ceea ce adultul i alte persoane semnificative în via a copilului sunt capabile s ofere. Practic.

un copil neglijat este mai vulnerabil la îmboln viri i malnutri ie i devine mai pu in echipat i motivat pentru a înv a. Studiile au demonstrat c un copil bine hr nit. magneziu. . iod i fier.Nutri ie Nu e vorba doar de hrana copilului ci de modul de hr nire a acestuia care înseamn un element cheie în vederea unei cre teri i dezvolt ri s n toase. În aceea i m sur . (adic hr nit consistent i cu o îngrijire atent ) este mai rezistent la boli i înva mai bine decât cel care nu prime te o asemenea hr nire. Studiile efectuate în ultimii 20 de ani de UNICEF au demonstrat i au propus campanii interna ionale pentru a acoperi nevoia copilului de calciu.

suportiv i cu interac iuni adecvate. stimulare. .Mediul cuprinde mediu sigur i s n tos. protec ie i timp care sunt toate componente ale respect rii drepturilor copilului. modele potrivite.

reflec ie. (MYERS. Statutul curent de dezvoltare a copilului faciliteaz sau inhib atât înv area prezent cât i cea viitoare. . Ilfeld. Ilfeld. 2000). deprinderi. apud Evans.1995. 1992. obi nuin e i valori formate prin experien .Înv area Pentru dezvoltare este crucial înv area Aceasta este definit ca achizi ii de cuno tin e. Meyers. i sau studiu i instruire. apud Evans. 2000). experimentare. Meyers. (LEVINGER.

înv are.Dezvoltare. îngrijire Astfel înv area este o parte cheie a procesului de dezvoltare i rezultatele ei sunt afectate de calitatea îngrijirii pe care o prime te copilul. .

holistic a copilului este un drept fundamental al fiec ruia. sim ire i interac iune cu semenii i cu obiectele din mediu dezvoltarea s n toas . .Dezvoltarea Dezvoltarea este definit ca un proces de schimbare în care copilul ajunge s st pâneasc tot mai multe i complexe niveluri de mi care. gândire.

Sprijin direct i indirect Presiune i sprijin dou laturi ale dezvolt rii i înv rii Ac iunile de sprijin presupun stimularea dezvolt rii implicând presiune direct asupra copilului dar i asupra celor din jur .

Nu este suficient s argument m nevoia de educa ie adecvat la vârstele mici: este nevoie ca ea s fie recunoscut prin drepturile acceptate i transformat în ac iune real prin programe adecvate. Dac acces m perspectiva drepturilor vom dezvolta ideile referitoare la politicile care înso esc acest nou domeniu. La nivelul ac iunii apare i calitatea acestor programe precum i eficien a lor. Dac pornim în perspectiva nevoilor vor apela la cuno tin e psihologice i sociologice asupra dezvolt rii umane. Educa ia la vârstele mici ca obiectiv al POLITICILOR interna ionale Pentru a aborda educa ia timpurie este bine s pornim de la a în elege diferitele perspective în care poate fi construit .4. .

HIV SIDA. etc) . de acele situa ii în care copiii sunt defavoriza i i devin vulnerabili în dezvoltare datorit unor medii sociale marginale i-sau exclusive (s r cie. orfani. minorit i. Este vorba de a încuraja comunit ile de a se preocupa i de a oferi condi ii favorabile pentru to i copiii mici. cu prec dere. spre a le încuraja dezvoltarea.Perspectiva drepturilor Perspectica drepturilor descrie în primul rând eforturile interna ionale de a stabili direc ii strategice comune statelor în aceast direc ie. Este vorba. Astfel. una din temele specifice de educa ie pentru politicile UNESCO i UNICEF este dezvoltarea i protec ia micii copil rii. fete.

Conventia despre Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare impotriva Femeilor (CEDAW). i altele.(1990). Declaratia Conferintei Mondiale despre Educatia pentru toti (EFA). Declaratia de la Salamanca (1994).Documentele POLITICILOR Interna ionale Documente interna ionale care oglindesc aceste drepturi sunt: Conventia Drepturilor Copilului(1989). Summitul Mondial despre Copii. .

Argumentele in sprijinul investitiei în ET Argumentul drepturilor Argumentul tiin ific Argumentul economic Argumentul echit ii sociale Argumentul particip rii sociale Argumentul eficien ei sociale .

religie sau de orice fel. f r distinctie de sex. rasa. Totii copiii. Copiii care traiesc in conditii foarte dificile au nevoie de atentie speciala. Copiii. Guvernele ar trebui s stabileasca o politica de mediu care s permita familiilor i comunitatilor sa-si indeplineasca responsabilitatile cresterii i protejarii copiilor. Parintii i familiile(oricum ar fi definite)-atat femeile cat i barbatii-au responsabilitatea primara pentru cresterea. . trebuie s aiba sansa de a-si dezvolta intregul potential. dezvoltarea. au nevoie de ingrijire i atentie speciala.Argumentul drepturilor Copiii au dreptul de a trai i de a-si dezvolta la maxim potentialul. datorita vulnerabilitatii lor fizice i mentale. i educarea copiilor lor. limba.

Daca aceste capacitatinu nu sunt recunoscute i sustinute. care le permit s comunice. nutritiei. psihologiei. Copiii se nasc cu cu abilitati fizice. i s se dezvolte. acestea se vor vesteji in loc s infloreasca. sociale i psihologice. Dovezi din domeniile psihologiei.Argumentul tiin ific (1) Cercetarea stiintifica stabileste importanta promovarii dezvoltarii sanatoase in timpul primilor ani i demonstreaza ca programele de atentie integrata in dezvoltarea timpurie ofera o oportunitate extraordinara de a evita sau modera problemele de dezvoltare. sociologiei. indicand ca anii timpurii sunt cruciali in formarea inteligentei. s invete. personalitatii i comportamentului social. . i educatiei continua s se acumuleze. aducand astfel beneficii durabile indivizilor i societatii. sanatatii.

Dar chiar fara aceste fapte. bunul simt sugereaza ca o persoana care este bine dezvoltata fizic. tara. Exista o literatura stiintifica ampla care leaga imbunatatarile in scolarizare i invatare de angajarea crescuta i de productivitatea economica.Argumentul economic ET conduce la beneficii economice pentru societate. social i emotional va fi intr-o pozitie mai buna de a fi angajat i de a contribui economic in familie. decat o persoana care nu si-a dezvoltat aceste capacitati. . comunitate. mental.

Aceasta transmitere incepe cu copiii mici. incep s se evidentieze in anii prescolari i pot fi promovate prin programe de copilarie timpurie.Argumentul moral Copiii sunt viitorul. .ei perpetueaza valorile culturale Prin copii. umanitatea isi transmite valorile. Valorile. cum ar fi traiul impreuna in armonie i apreciand i protejand mediul. Pentru a pastra valorile morale i sociale. sau pentru a le schimba in bine-trebuie s incepem cu copiii.

i acest gol nu se umple. Aceste inechitati ajuta sau mentin sau amplifica inechitatile sociale i economice existente. este posibil s modifici inechitatile socio-economice i legate de gen care provoaca probleme. Intr-un ciclu vicios. .Argumentul echit ii sociale Programele de copilarie timpurie promoveaza echitatea Asigurand un µ¶inceput cinstit¶¶ copiilor. copiii din familiile cu resurse putine adesea cedeaza repede i progresiv inaintea colegilor lor mai avantajatiin dezvoltarea lor mentala i in pregatirea lor pentru scoala i viata. Conditiile nesanatoase i stressul asociate cu saracia sunt insotite de inechitati in dezvoltarea timpurie i in invatare.

incep s aprecieze faptul ca acestia (copiii) pot asigura un punct de plecare pentru actiuni politice i sociale. . parintii sunt preocupati de un viitor mai bun pentru copiii lor i sunt adesea dispusi s colaboreze i s se sacrifice pentru a indeplini acest scop. In general. in special la nivele locale. construirea consensului i a solidaritatii in comunitatile in care traiesc copii. Desi copiii nu pot vota.Argumentul particip rii sociale Copiii asigura un punct de plecare pentru actiunile sociale i politice care pot ajuta in a construi consensul i organizarea pentru binele comun. politicienii. O investitie in programele de copilarie timpurie poate fi o investitie in crearea unor cetateni mai educati.

De exemplu. i programele de ingrijire ale copilului pot creste foarte mult sansele femeilor de a participa in programe menite s le sprijine rolul productiv. un accent pe insusi procesul de hranire poate creste seminificativ valoarea suplimentatiei nutritionale. printre alte strategii. programe de supravietuire accentuand sanatatea i nutritia.Argumentul eficien ei sociale Adaugand o componenta ET alte programe sociale devin mai eficiente Succesul unei varietati de programe sociale(de exemplu. sau educatia din scoala primara. . creste sansele de supravietuire ale copilului. daca programele de sprijin parental sunt oferite de sectorul de sanatate in adaugire fata de cu serviciile de remediere. sau programele de dezvoltare a femeilor) pot fi ameliorate prin incorporarea unui element de atentie fata de dezvoltarea in copilaria timpurie. atentia fata de µµpregatirea¶¶ copiilor pentru scoala poate face programele educationale mai eficiente.

mediu familial. i abilitatile in general asociate cu o varsta data. De altfel. Nevoile de dezvoltare ale copiilor Caracteristicile i nevoile copiilor mici Fiecare copil este o persoana unica cu un temperament individual. abilitatile au nevoie s fie adaptate pentru a reflecta consideratiile culturale i sansele disponibile copiilor pentru a-si dezvolta abilitatile. . au nevoie de tipuri diferite de stimulare i interactiune pentru a-si exersa abilitatile de evolutie i a-si dezvolta unele noi. in special in termenii manifestarii lor in actiunea copiilor. Pe masura ce se dezvolta copiii. cunostintele. stil de invatare.5. Este important s observam ca abilitatile mentionate sub µµce fac copiii¶¶ nu ar trebui considerate drept universale. i modelul i temporizarea cresterii.

experien ele timpurii(rutine i evenimente) i contextul socio-cultural de dezvoltare. Acestea sunt UNICE. dezvoltare. înv are. de mediul social apropiat. Fiecare copil are anumite nevoi dar acestea sunt pentru adultul care îl cre te i îngrije te anumite CERIN E . determinate de zestrea ereditar .UNICITATEA TO I COPIII au nevoi determinate de cre tere. identitate afirmare.

De la NEVOI la CERIN E CERIN E EDUCA IONALE CERIN E EDUCA IONALE SPECIALE .

6. creierul nu se dezvolt în parametrii optimali i nu se pot realiza competen ele necesare dezvolt rii psihologice. ramifica iile neuronale nu se realizeaz . La nivel neuronal conexiunile nervoase r mân limitate. r mân limitate. S nu uit m c dezvoltarea creierului este global i c acesta are nevoie de stimulare permanent prin c ile senzoriale i prin organizarea tot mai adecvat a mi c rii i a manualit ii. Dac aceasta nu se realizeaz într-o manier adecvat . sau cel pu in insuficiente pentru o adaptarea fireasc . Stimularea Dezvoltarea normal a creierului se produce datorit stimul rii. Înv area i produsele ei. .

Adic limbajul ca r spuns la limbaj. (despre asta vorbesc toate teoriile moderne). capacitatea de a explora.Sim urile i încurajarea explor rii Dac stimularea este cea care dezvolt creierul. Prin aceste c i de comunicare i mi care. Sau ca s fim mai concre i cu descoperirile moderne: inteligen ele. De aceea programele educative pentru v rstele mici se preocup de deschiderea c ilor de transmitere a stimul rilor. C ile de intrare în creier sunt cele cunoscute de sim urile copilului: prin v z. copilul este stimulat i asta îl ajut s î i dezvolte inteligen a. trebuie s ne intereseze ca prin programele educative aceste stimul ri s ajung la creier. tactil sau kinestezic. precum i abilitarea manual i explorarea obiectelor. de a face anumite lucruri. . auz. de a comunica. olfactil. A doua direc ie este cea care analizeaz i clarific r spunsurile date de copil stimul rilor diferite venite de la mediu i intrate prin c ile senzoriale. Pentru copilul mic este deosebit de important s descifr m mecanismele mi c rii.

S nu uit m La o simpl stimulare copilul poate g si o cascad de r spunsuri .

Mi c mâinile. bra ele. . se întoarce i se r suce te. De aceea pe m sur ce se dezvolt copilul trebuie încurajat s mânuiasc obiectele s mi te i s se delaseze tot mai organizat în a a fel încât folosirea mâinilor s fie tot mai coordonat . înainte de a înv a s se deplaseze. Toate aceste mi c ri provoac maturizarea creierului i declan eaz mecanismele necesare mi c rilor tot mai complexe.Mi carea Sesiz m u or c fiecare copil mi c mult.

s dezvolte capacit ile manuale i pe cele intelectuale. s î i foloseasc sim urile.Pentru p rin i i educatori Pentru educatori este deci de subliniat faptul c trebuie s încuraj m copilul mic s se mi te. Asta în fiecare zi. .

. sim ul tactil i mirosul. nu numai lucrul cu intelectul. auzul.În esen STIMULAREA copilui mic presupune încurajarea acestuia s se mi te. STIMULAREA copilului presupune lucru cu tot corpul i cu intelectul s u. s comunice. s foloseasc tot mai mult mâinile i s î i dezvolte c ile de p trundere a informa iilor spre creier: v zul.

Tendin e Recomandarile UNESCO pentru statele lumii UNESCO recomand guvernelor s formuleze educa ie timpurie ca o prioritate i s investeasc pentru ea. s fie adunate date suficiente i informa iic are s sus in formularea politicilor. politicile s fie urmate de practici potrivite precum i de servicii de calitate. s sus in prin legisla ie. . M surile principale sunt: s pun la punct politici adecvate.7. politicile s fie bazate pe date riguroase i pe probe clare. s integraeze educa ia timpurie ca o component a educa iei pentru to i.

ET este un START BUN Depinde de noi ca p rin i. pentru a face din programele de ET un START BUN în via a pentru to i copiii . al i profesioni ti i ca membrii ai comunit ilor s influen m politicile i practicile sociale. profesori. ca cercet tori. educatori.

o sut . i atunci cand i se spune copilului ca SUTA nu exist . O sut de cuvinte pentru a descoperi. S inteleaga fara a se bucura. I se spune copilului S gândeasc fara s . O sut de cuvinte pentru a inventa.O sut de c i traducere i adaptare dup Loris Malaguzzi Copilul are o sut de limbaje. Cerul i p mântul.. . Ra iunea i visul Sunt lucruri Care nu merg impreuna. O sut de juc rii Pentru a cânta i a în elege.i foloseasc mâinile. coala i cultura Separ capul de corp . I se spune copilului Ca munca i jocul.. i se fur nouazecisi nou . mereu o sut De feluri de a asculta De a se minuna. Realitatea i fantezia. S asculte i nu s vorbeasca. Copilul raspunde Nu-i adev rat ! Exista . de a iubi. S fac lucrurile f r a gândi. Dar. O sut de cuvinte pentru a visa. O sut de gânduri. O sut de mâini. O sut de moduri de a gândi Jocul i vorbirea.. Copilul are O sut de limbaje ( i o sut de sute de sute înc ). tiin a i imagina ia. O sut ..

V mul umensc pentru aten ie .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->