Nervul trigemen este a V-a pereche de nervi cranieni. Nervul trigemen este un ne rv mixt: senzitiv si motor.

Ramurile senzitive ale trigemenului: Cele trei ramuri senzitive ale trigemenului sunt: nervul oftalmic, nervul maxila r superior si ramura senzitiva a nervului mandibular. Nervul oftalmic culege stimulii din tegumentul fruntii, pleoapa superioara, glob ul ocular, cornee, conjunctiva, plafonul cavitatii nazale, piramida nazala. Nervul maxilar superior culege stimulii din regiunea infraorbitara, bolta palati na, cavitatea nazala, gingia superioara, dintii de pe arcada maxilara, buza supe rioara. Nervul mandibular senzitiv culege stimulii din regiunea temporala, parotida, mas eterina superioara, buza inferioara, planseul bucal, gingie, parodontiu, dintii de pe mandibula. Prin portiunea motorie, nervul mandibular, culege sensibilitatea proprioceptiva a muschilor masticatori: maseter milohioidian, pantec anterior a l digastricului, temporal, pterigoidian intern si extern. Trigemenul asigura prin fibrele sale senzitive inervatia tegumentelor fetei si p ortiunii anterioare a capului, conjunctivei, mucoaselor nazale, bucale si sinusa le, dintilor, precum si a unei suprafete intinse din duramater. Fibrele celor trei ramuri patrund in cutia craniana, in ganglionul Gasser, unde se afla primul neuron. Nervul trigemen are trei nuclei senzitivi cu rol in inervatia senzitiva si refle xele monosinaptice ale muschilor masticatori. Cei trei nuclei senzitivi ai trige menului sunt: nucleul mezencefalic cuprinde corpul neuronilor din desmodontiu care nu intr a in ganglionul Gasser. Acesta prelucreaza si transmite excitatiile venite de la proprioceptorii din muschii temporali, maseter, pterigoidian, desmodontiu, cres te alveolare, receptorii gingivali, parodontali ca si sensibilitatea profunda si durerea musculara; nucleul senzitiv principal al trigemenului este asezat in punte, primeste ex citatiile exteroceptive tactile din regiunea corespunzatoare celor trei ramuri a le trigemenului, este nucleul integrator al masticatiei; nucleul spinal al trigemenului prelucreaza si transmite excitatii termice si dureroase din intregul tract trigeminal. In ganglionul Gasser se gaseste protoneuronul sensibilitatii tactile, de aici, a xonii sai fac sinapsa in nucleul senzitiv principal al trigemenului cu deutoneur o-nul, de unde, axonii acestora intra in lemniscul trigeminal (tract trigeminota la-mic) si ajung in nucleul ventro-postero-median al talamusului (III neuron), d e unde se proiecteaza in circumvolutia parietala post centrala S1. Din ganglionul Gasser pleaca fibre descendente ce formeaza tractul bulbospinal a l trigemenului, ce conduce sensibilitatea termica, dureroasa si fac sinapsa cu d eutoneuronul in nucleul spinal al trigemenului. De aici, axonii se incruciseaza pe linia mediana, se alatura lemniscului trigemi nal (tract trigeminotalamic) si conduc sensibilitatea termica, tactila bruta spr e nucleul ventro-postero-median al talamusului (al III-lea neuron). Din nucleul spinal al trigemenului se trimit fibre si spre neuroni din substanta reti-culata , formandu-se calea trigemino-reticulo-talamica, ce conduce sensibilitatea durer oasa spre nucleul ventro-postero-median al talamusului (al III-lea neuron) de un

de se proiecteaza in girusul postcentral, partea inferioara. Protoneuronul, din nucleul mezencefalic al trigemenului, ce primeste fibre senzi tive de la proprioreceptorii muschilor masticatori, mecanoreceptorii perio-donta li si gingivali, trimite axonii in tractul trigeminotalamic (tract cvinto-talami c) ce ajung in talamus. Din traiectul ascendent al cailor senzitive se desprind colaterale: fibre pontop ontine, fibre proprioceptive trigeminale pentru cerebel si pentru caile descende nte, cu care inchid reflexe monosinaptice sau polisinaptice. Ramurile motorii ale trigemenului: Nucleul motor al trigemenului este localizat in portiunea superioara a puntii. R adacina motorie a trigemenului este alcatuita din prelungirile neuronilor locali zati in nucleul motor. Radacina motorie inerveaza: muschii ridicatori ai mandibu lei (maseter, temporal, pterigoidian intern, extern, milohioidian), perista-fili nul extern (muschiul dilatator al trompei Eustachio), muschiul ciocanului (musch i tensor al timpanului). Nucleul motor al trigemenului primeste aferente de la: fusurile proprioceptive mu sculare, nucleul senzorial mezencefalic al trigemenului (asigurand reflexul miot atic de ridicare a mandibulei) si de la cortexul motor prin caile cortico-pontin e (asigurand reflexul masticator coordonat, finalizat, care determina realizarea bolului alimentar). Trigemenul are si o functie neurovegetativa reprezentata de functia secretorie, vasomotorie, sudoripara si trofica. Functia secretorie este realizata de fibrele secretorii de natura parasim-patica ce traverseaza trigemenul si care vin in realitate de la nuclei ce apartin faci alului si glosofaringianului (nucleul lacrimo-nazal, nucleul salivator superior, nucleul salivator inferior). Functia vasomotorie se datoreste fibrelor de natura simpatica vasomotorie ce par curg ramurile trigemenului. Dupa sectiunea trigemenului reactiile vasorno-torii sunt intense si de durata. Functia sudorala se realizeaza cu participarea fibrelor de natura simpatica ce s trabat ramurile trigemenului. Excitarea unei ramuri cutanate, nazale sau gustati ve duce la hiperhidroza faciala. Functia trofica cuprinde toate tesuturile fetei si este dependenta de ganglionul Gasser. Lezarea trigemenului poate determina pierderea precoce a dintilor, desc uamarea corneei sau chiar ulceratie. Trigemenul participa la numeroase reflexe alimentare si de aparare: deglu-titie, reflexul masticator, reflexul maseterin-miotatic, reflexul suptului, reflexul d e stranut, reflexul oculo-cardiac, reflexul lacrimal, reflexul corneean de clipi re. Deglutitia este posibila numai daca are loc inchiderea gurii prin contractia mas eterului. Reflexul maseterin: se produce o contractie a maseterului la percutia arcadei de ntare inferioare, bolnavul avand gura intredeschisa. Reflexul miotatic: intinderea maseterului prin coborarea mandibulei, determina s timularea proprioceptorilor musculari, ceea ce induce reflex, contractia maseteru lui urmata de inchiderea gurii.

Reflexul suptului: la sugar, atingerea buzelor sau a altor zone din apropiere de clanseaza suptul. Reflexul dispare in jurul varstei de un an. Reflexul de stranut: este un reflex de aparare, declansat de factori iritanti ai mucoasei nazale, inervata de trigemen. Stranutul incepe printr-o inspiratie pro funda urmata de contractia puternica a muschilor expiratori cu glota inchisa, ce ea ce determina cresterea presiunii intratoracice urmata de deschiderea brusca a glotei si epiglotei. Are loc expulzarea exploziva a aerului ce antreneaza corpu l stain sau substanta iritanta din nas. Reflexul oculo-cardiac: compresiunea ferma a globilor oculari, cu pleoapele inchi se, induce prin aferenta trigeminala activarea centrului bulbar depresor cardiac . Acesta, pe cale eferenta vagala, determina: scaderea frecventei cardiace, scad erea fortei de contractie miocardica, vasodilatatie, hipotensiune arteriala. Reflexul lacrimal: este declansat de iritatiile corneei, conjunctivei si mucoasei nazale, zone inervate de trigemen, dar poate fi initiat si cortical (plansul). Reflexul corneean de clipire: atingerea corneei cu un tampon mic de vata determi na clipirea. Reflexul corneean de clipire este diminuat sau abolit bilateral in coma (in functie de profunzimea comei) si in anestezie generala. Leziunea unilaterala a radacinii motorii a trigemenului determina devierea spre partea bolnava a ovalului gurii. Leziunea bilaterala a radacinilor motorii a trigemenului determina coborarea perm anenta a mandibulei cu imposibilitatea de masticatie. 0 inShare 0digg Despre: ganglionul Gasser, nerv mandibular, nerv maxilar, nerv motor, nerv senzi tiv, nervul trigemen, nucleu mezencefalic, nucleu spinal, trigemen Citeste si: Masticatia [caption id="attachment_35775" align="alignleft" width="300" capt ion="Muschii care participa in procesul de masticatie"][/caption]Masticatia este actul motor prin care se realizeaza fragmentarea mecanica a alimentelor introdu ce in cavitatea bucala, impregnarea lor cu saliva ... Fiziologia puntii La nivelul puntii se realizeaza functia reflexa si de cond ucere, precum si functii legate de formatiunea reticulata pontina. Functia refle xa a puntii: Puntea este sediul a numeroase reflexe din care citam:reflexul ... Structura analizatorului cutanat Analizatorul cutanat este cel mai intins, a tat in ce priveste campul receptor, cat si caile de conducere si segmental centr al.SEGMENTUL PERIFERIC - DE RECEPTIE, este situat in vastul teritoriu ... Sistemul nervos parasimpatic La fel ca si cel simpatic sistemul nervos paras impatic este format dintr-o portiune centrala si alta periferica.Portiunea centr ala cuprinde neuronii grupati in centrii vegetativi de la nivelul trunchiului ce rebral ... Functiile talamusului Talamusul indeplineste patru functii: de releu, de aso ciatie, motorie si de talamus nespecific. Functia de releu a talamusului:Statie de intrerupere sinaptica. In nucleii talamici specifici are loc sinapsa obliga torie cu ...

dureri abdominale polarizare neuronala farmacod colomint pret diclotard acne zine aspacardin Pitiriasis versicolor coldrex maxgrip lemon pret eurovita actily se arc reflex epidermoliza buloasa vaccin hepatita b spitomin pret tratamentul g

laucomului cord mevacor indicatii leziuni cutanate cu hemoragie digestiva tulbur ari de somn touton modafen bivacyn velcade indicatii hamartoame multiple hemorag ie rectala diaree infectioasa dermatofibrosarcom ciroza hepatica tratament cifra n antibiotic eritroacnol psoriazis pierderea in greutate xilina calcijex benfoga mma clivarin contraceptiv acnee juvenila in schizofrenie loperamid pret simetico na cexyl prospect renitec medicament

COCAINA A fost preparata de catre Mac Lagan (1857) si Nieman (1859). In prezent, este utilizata numai local, ca anestezic de suprafata Este singurul anestezic natural, nesintetizat, utilizat obisnuit n stomatologie. Este un alcaloid prezent n frunzele unui arbore (Eritroxilon Coca) ce creste n Per u si Bolivia. Indienii din aceste tari foloseau frunzele plantei pentru calmarea durerilor sau ca excitante psihomusculare. Se foloseste sub forma de clorhidrat de cocaina, substanta fiind o pulbere alba cu gust amar, hidrosolubila. Se distruge prin fierbere. Indicatii, posologie. Resorbindu-se usor prin mucoasa bucala, se foloseste ca anestezic local de conta ct. Solutia utilizata este de 5-10%, ca atare sau n amestec cu alte substante (mentol , fenol etc). Se poate folosi si ca pasta, concentratia fiind de 25%. Doza maxima permisa pentru o administrare nu trebuie sa depaseasca 30-50 mg (apr oximativ 10 picaturi din solutia 10%). Doza curenta este de 8-16 mg sau 1/4,1/3 g. Doza mortala la om este de 1-1,2 g, fenomene toxice grave put nd sa apara chiar de la o doza de 15-20 mg. C nd se ingera sau se inhaleaza prin mucoasa nazala, cocaina produce ilajitate din cauza stimularii cortexului. Previne oboseala, dar este foarte toxica, iar supr adozajul duce la tremuraturi, convulsii, halucinatii, depresia miocardului si a centrilor superiori. Poate aparea afectarea centrilor medulari, cu exitus prin i nsuficienta respiratorie manifestata foarte rapid dupa absorbtia cocainei. Trata mentul intoxicatiei acute cu cocaina este injectarea i.v. a unui barbituric pent ru a controla convulsiile si asistarea respiratiei p na la normalizarea activitati i centrilor respiratori. Un aspect important este aparitia idiosincraziei la anumiti pacienti, o cantitat e mica produc nd colaps si chiar deces. Doze repetate de cocaina duc la tulburari emotionale, mentale si psihice. Din aceste motive, nu trebuie utilizata ca analg ezic local, injectabil, n chirurgia stomatologica. Deoarece cocaina produce dependenta, este trecuta ,p categoria substantelor cont rolate si se poate administra numai persoanelor carora le-a fost prescrisa; de a semenea, se depoziteaza n regim special. S-a demonstrat ca o crestere a lungimii lantului intermediar duce la cresterea e fectului anestezic. Acesti esteri sunt metabolizati prin hidroliza, form nd alcool

In doze mari da fenomene toxice ale SNC. Substan ta nu produce iritatia tesuturilor n care este introdusa si nu este caustica. Elimina rea se face prin urina. Se prezinta ca o pulbere incolora. Efectele alergice ale procainei sunt binecunoscute si se manifesta prin aparitia rapida a simptomelor caracteristice. astfel: solutia 1% este de 4 ori mai toxica dec t solutia 0. Aceasta duce la absorbtia rapida de la locul de injectar e. Nu da fenomene de obisnuinta.i si acizi prin intermediul esteradzilor din plasma si ficat. Este inactivata de o enzima. Este hipertensiva depri marea cardiaca dator ndu-se unei actiuni directe asupra miocardului. Aceasta actiune se produce numai daca substanta este introdusa intratisular. acidul tanic. n general. adica 40 ml din solutia 0. care hidrolizeaza procaina p na la acid paraaminobenzoie. din cauza ritmului scazut de absorbtie prin mucoase. Are o slaba actiune antiseptica. Inhiba sistemul ner vos autonom. Manifestarile alergice sunt date de statur a sa chimica (gruparea amino n pozitia para). clorura de mercur etc. Acest fapt impune ca mamte defotoro proTaineisase faca investigatii anamnestice si sa se practice teste biologice: cutireactie. Nu se foloseste ca anestezic de suprafata din cauza ritmului scazut de absorbtie prin mucoase. injectarii prea rapide si cantitatilor mar i de anestezic. put nd fi astfel stertlizata. . de obicei. Cantitatea maxima de substanta ce se poate administra odata. hidrosolubila n raport de 1/1 si n alcool n raport de 1/30. di spnee) si apoi inhibitorii (hipotensiune. O solutie de 2 % este de 4 ori mai toxica dec t solutia 1% si de 16 ori mai toxica dec t solutia 0. Pentru infiltratii si anes tezie tronculara este folosita de obicei concentratia de 2%. Chimic este incompatibila cu sarurile de argint. Reactia este neutra si nu se distruge prin fierbere la 1 20ø. de oarece este usor vasodilatatoare. Procaina este un esterdietil amiho-etil al acidului paraaminobenzoic.200 g procaina. Pentru a-i prelungi durata de actiune.000. provoc nd o vasodilatatie locala prin paraliz ia vasoconstrictorilor. permanganatul de potasiu. Nu se foloseste ca anes tezic de suprafata. intradermoreactie sau "patch-test"-ul. acidul picric. 5%. Supradozajul se datoreste. Are o actiune slaba asupra respiratiei si a circulatiei. n concentratie de 1 /50. Procaina a fost sintetizata n 1904 de Einhorn si in forma hidroclorida a fost unu l dintre cei mai rasp nditi anestezici locali folositi. iodurile. nu trebuie sa fie m ai mare de 0. se folo seste mpreuna cu un vasoconstrictor ca adrenalina.5% sau 20 ml solutie 1% s au 10 ml solutie 2% sau 5 ml solutie 4% etc. initial de tip excitativ (convulsii.000 -1 /80. bradicardie si chiar moarte). Este mai putin toxica dec t cocaina. Toxicitatea substantei este redusa (de 6-8 ori mai mica dec t a cocainei). dar favorizeaza cresterea s ngerarii plagii operatorii. se apreciaza ca toxicitatea creste n progresie geometrica cu concentrat ia.5%. procainesteraza la ni velul ficatului. cristalina. Este rapid absorbita de la locul de injectare. Este un simpaticolitic. Actiune Substanta are o actiune anestezica puternica asupra fibrelor si terminatiilor ne rvoase prin ntreruperea transmiterii influxului nervos senzitiv.

convulsii si chiar colaps respirator si circulator. nu trebuie depasita doza de toleranta aprecia ta de Grott (1949) la 0. de aceea. n mediu acid sau alcalin. substaftta mai are si alte calitati . acestea vor mpiedica actiun ea acidului paraaminobenzoic. anestezia fiind mai intensa si de durata mai lunga. nc t se poate ste 3. medicul trebuie sa tina seama de faptul ca unele dintre antidi be tice au n compozitie molecule de sulf 12212j914m amide si pot produce complicatii bolnavilor cu diabet zaharat n timpul anesteziei locale cu procaina. 5. Nu se altereaza prin fierbere. Din acest motiv. Xilina ( lidocaina ) Este un derivate de acetalida ce a fost sintetizat in 1943. Daca un pacient este sub tratament cu sulf amide. apoi ritmul d e epurare scade. Nu produce vasodilatatie. astfel riliza. fara a fi iritanta pentru tesuturile n care este infiltrata. Eliminarea substantei injectate este mai rapida n primele 3 ore. Doza maxima nu trebuie repetata prea cur nd. Reactiile cutanate citate de unii autori (Braconnieri.5 g substanta (adica 50 cm3 solutie 1% sau 25 cm3 soluti e 2%). i ntensitatea si durata anesteziei sunt mult crescute. 2. Este primul anestezic folosit din aceasta grupa. Aceasta se manifest a prin reactii de iritatie a sistemului nervos central. gan glioplegic . Aceasta explica si de ce antinevralgicele su nt ineficiente n combaterea durerilor postoperatorii. antinicotin ic. Xilina nu da reactii de ti p alergic si de aceea se foloseste ca anestezic de electie n cazurile de intolera nta la procaina. n afara calitatilor anestezice ale procainei. cum ar fi efectele trofic si stimulant tisular. ce au n compozitia lor grupuri paraamino. 7. Procaina poate inactiva actiunea unor preparate cu actiune antinevralgica. Gruparea aromatica din structura chimica este xilenuibt Caracteristici fartnaco dinamice: are o mare stabilitate chimica. parasimpaticolitic. 1954) se produc prin supradozaj.Un alt efect secundar al procainei este antagonizarea sulfamidelor (diminuarea s au chiar anihilarea actiunii bacteriostatice a acestora). de deprimare si inhibitie corticala. astfel nc t asocierea unui vasoconstrictor nu este in dispensabila. antiacetilcolinic. iar teritoriul este anesteziat mai int ens. c nd s-a utilizat pentru anes tezie procafna. Daca se adauga o substanta vasoconstrictoare de tip adrenalinic. pastr ndu-si nemodificate proprietatile multa vrem e. Actiunea anestezica a xilinei este de 3-4 ori mai puternica dec t a procainei. antiinflamator. Instalarea anesteziei se face mult mai rapid dec t n cazul procainei. Xilina are o toxicitate de doutori mai mare dec t procaina. 6. n solutie. 4. cu stari de inconstienta .acestea au condus la folosirea sa si n alte scopuri terapeutice. mai ales la bolnavii . datorita difuzibilitatii crescute a solutiei.

m aceste cazuri. Aceasta doza produce o concentra tie de 1-2 g de xilina/lml plasma. si n aceste cazuri. nu este marcat de efectul invers. dar si modul de administrare (injectare). aplicat n tratamentul cardiac al aritmiilor ventriculare. NORADRENALINA Hormon secretat de medulosuprarenala ca si adrenalina. iar actiunea asupra cordului difera de cea a adrenalinei. Efectele fannaco logice Simt aproape n ntregime efecte alfa receptoare. concentratia de 1 /50.000. Este vasodi latator coronarian. ritmul. si anume n interventiile chirurgicale ample. Efectul vasopresor al noradrenalinei. Nu numai concentratiile mari de adrenalina pot pune n per icol pacientii tarati. experienta clinica a de monstrat ca se poate obtine o buna hemo&aza si la concentratii de 1/100. poate produce si diminuarea aceste ia chiar p na la oprirea completa. Ace asta precizare devine foarte importanta ndeosebi la pacientii ce prezinta diferit e afectiuni cardiovasculare. de vasodilatatie paralitica^ astfel ca se red uce riscul de hemoragie secundara. Substanta nu produce efecte secundare importante. dar durea za mai mult. Provoaca vaso constrictie n musciilatura striata. actiunea principala a adrenalinei este de crestere a ritmului cardiac. oblig nd medicul sa nu depaseasca doza de 160 mg xilina hidroclorica. favoriz nd cresterea fluxului sanguin n coronare. ca si evictiunea gingivala cu ajutorul firulu i de retractie gingivala mbibat n adrenalina nu sunt indicate la bolnavii cardiova sculari din cauza absorbtiei adrenalinei n fluxul sangvin. cu risc crescut de hemoragie.000 este considerata a fi cea mai i ndicata deoarece.hepatici. N oradrenalina are o eficienta actiune vasoconstrictoare periferica. Vasoconstrictia produsa este mai slaba dec t a adrenalinei. cea mai folosita concentratie a adrenalinei n stomatologie este de 1/100. fara sa influ enteze circulatia generala. desi mai prelungit dec t cel al adrenalinei.000. nsa eliberat si p . poate fi rin. iar injectarea incorec ta direct n vasele de s nge poate produce simptomatologia unui supradozaj cu adrena lina. la efectele negative ale substantelor anestezice folosite se adauga si complicatiile sistemice nedorite ale adrenalinei. stimularea fibrelor nervoase adrenergice postganglionare. factor care influenteaza decisiv proprietatile c urative. Un studiu efectuat de Cannell si colaboratorii sai asupra nivelelor din circulat ia sanguina a xilinei dupa injectare periorala a aratat ca trebuie reconsiderate dozele totale de xilina administrate in practica stomatologica. In timp ce actiunea principala a noradrenalinei este de crestere a presiunii art eriale. Dupa anumiti au tori. amplitudinea si debitul cardiac. pe c nd n chirurgie. nu creste glicemia si nu modif ica metabolismul bazai. si pot produce concentratii ridicate de substanta. Dar. ?esuturile peri orale simt bogat vascularizate. care depaseste nivelul terapeutic minim ljug / ml. pe l nga prevenirea s ngerarii. pentru a se evita acumularile de substante ce duc la realizarea unei concentratii toxice. Substante adjuvante Adrenalina In concluzie. deci noradrenalina are un efect ex citator asupra celulelor efectoare ale sistemului nervos simpatic. injectarea intraligamentara. Actiunea vaso constrictiva a noradrenalinei asupra vaselor organelor interne si asupra perifer iei combate staza sangvina. la care se indica n mod special folosirea adrenaline i n concentratii minime.

1949). Supradozajul poate provoca o usoara hipertensiune si bradicardie. Substanta p oate fi folosita fara riscuri la bolnavii hipertensivi (cu prudenta la marii hip ertensivi). 1. situate antero-medial. situat pe fata anterosuperioara a stancii temporalului. Desprins din ganglionul Gasser.nervul frontal (mijlociu). la hipertiroidieni. situat lateral. diabetici si la bolnavi cu distonii neurovegetat ive. noradrenalina tinde sa nlocuiasca adrenalina n preparatele anes tezice. maxilar si n.   . senzitiva si o radacina motorize. loc de unde emerge si radacina motorie. care patrunde in pun te. Se gaseste n solutii 1-2% (preparatul rom nesc este denumit Norartrinal). Posologie Substanta se prepara sintetic. mai subtire. se indreapta spre peretel e lateral al sinusului cavernos. . Este un nerv mixt ca structura si prezinta o radacina laterala mai voluminoasa. n. peretele lateral al foselor nazale si lobulul nazal. care culeg excitatiile extero si proprioceptive cefalice.Toxicitatea noradrenalinei este de 4 ori maii scazuta dec t cea a adrenalinei (Bar roft . indreptandu-se spre anteri or si. Radacina senzitiva isi are originea in ganglionul Gasser. Noradrenalina nu da agitatii neuro-psihice. situ afi in punte si mezencefal. NERVUL OFTALMIC Este un nerv senzitiv. segmentului medial al pleoapelor ?i tegumentului treimii superioare a nasul ui. NOTIUNI DE ANATOMIE A NERVULUI TRIGEMEN Constituie a cincea pereche de nervi cranieni. Ganglionul semilunar Gasser emite cele trei ramuri n. asa cum se nt lnesc uneori la adrenalina.nervul nazociliar situat medial. La acest ganglion vin fibrele din periferie. se distribuie cailor lacrim ale. si este considerat ca origine aparenta a nervului trigemen. se continua in pedunculul cerebelos mijlociu. patrunzand prin conductul etmoidal anterior. n ultimii ani. oftalmic. Radacina motorie isi are originea intr-un nucleu principal si unul accesor. Ramurile laterale (infrat rohleare) au traiectul pe peretele medial al orbitei. De la ganglionul lui G asser porneste catre centrii encefalici radacina senzitiva. divizandu-se in dreptul fisurii orbitare superi oare in trei ramuri terminale: . Nervul nazociliar patrunde in orbita prin fisura orbitara si. se divide in: a) nervul etmoidal anterior care.Konzett. . Aceasta radacina este responsabila de inervatia moto rie a muschilor masticatori derivafi din primul arc branhial. mergand pe per etele medial al orbitei. ajungand la marginea mediala a bazei orbitei. a junge pe lama ciuruita a etmoidului. mandibular de la nivelul marginii antero-laterale. apoi patrunde in fosele nazale unde se rami fica in ramuri nazale anterioare ce inerveaza partea anterioara a septului nazal .nervul lacrimal.

unde se termina n mai multe ramuri ce ine rveaza pielea obrazului Pe traiectul sau intracranian da ramuri: 1. o ramura mediala pa rticipa la inervatia partii laterale a pleoapei superioare. nervul zigomatic care se desprinde din trunchi deasupra gaurii rotun de. dinti (molarii 1. 2.Colateralele nervului sunt radacina lunga a ganglionului oftalmic ?i nervii cili ari lungi care impreuna cu nervii ciliari scurti (ramuri aferente ale ganglionul ui oftalmic) vor participa la inervatia senzitiva a corneei. Nervii alveolari superiori si posteriori sunt 2-3 ramuri ce se separ a din nervul maxilar la nivelul fisurii orbi tare inferioare. . coboara pe tuberozitatea maxilarului si patrund n grosimea osului pr in mai multe orificii. care se distribuie tegumentului regiunii malare si porti unii anterioare a regiurui temporale. irisului. 2. unde se divide n: . palpebrale si osoase. d nd ramuri pentru osul maxilar. n orbita (ganglion parasimpa n o .nervul temporo-malar. situat tic). care se distribuie la glanda lacrimala si la pielea jumatatii laterale a pleoapei superioare. urmand un traiect spre anter ior pe tavanul orbitei. p eriost distal de creasta zigomato-alveolara> precum si pentru mucoasa peretelui posterior al sinusului maxilar. b) nervul supratrohlear care da ramuri frontale. 3. ia contact cu peretele inferior al orbitei ntr-u n sant suborbitar cu directie postero-anterioara care strabate toata podeaua orb itei si ajunge la orificiul suborbitar.nervul lacrimopalpebral. ndrept ndu-se n jos si nainte. Av nd un traiect n jo s si n afara. coroidei si scleroticei. se imparte la marginea orbitei in doua ramuri: a) nervul supraorbitar (frontal extern) care traverseaza orificiul supraorbitar si da ramuri pentru tegumentul frunjii. Nervul lacrimal patrunde n orbita prin fisura orbitara superioara si are un tr aiect pe peretele extern al acesteia p na la glanda lacrimala. ramuri palpebrale pentru pielea pleoapei superioare si ramuri osoase pentru osul si sinusul frontal. Nervul frontal patrunde prin fisura orbitara si. 3. Nervul oftalmic are anexat ganglionul ciliar. 2. Iese din craniu prin gaura r otunda si patrunde n fosa pterigo-maxilara. 3). patrunde n orbita prin fisura orbitara inferioara si ajunge pe peretele lateral a l acesteia. b) nervul etmoidal posterior care se distribuie mucoasei sinusului sfenoidal si celulelor etmoidale. proceselo r ciliare. NERVUL MAXILAR Este o ramura exclusiv senzitiva a trigemenului si este alcatuita din prelungiri le periferice ale neuronilor din ganglionul Gasser. Patrunde rbita prin fisura sfenomaxilara. meningeale pentru dura mater din vecinatate.

. ramuri pentru canalul lac rimonazal. Din acest plex.ligamentul alveolo-dentar.pentru pleoapa inferioara.ramuri nazale mediale patrund prin gaura sfenopalatina n fosele nazale pe peret ele medial al acestora.ramuri nazale laterale. pornesc mai multe filete nervoase care se distribuie la: . . Nervul dentar superior mijlociu. .fosa nazala. care se desprinde imediat dupa patrunderea nervului suborbitar n canalul inf raorbitar. . De aici patrund n grosimea osului maxilar si cobo ara n dreptul incisivilor. Nervii alveolari supero-anteriori se desprind din nervul suborbitar la circa 5-8 mm naintea gaurii suborb tare.ramuri palpebrale . canin) ramuri osoase.ramuri labiale pentru mucoasa si tegumentul buzei superioare.ramuri nazale . este un filet inconst ant.osul alveolar.sinusul maxilar. . distribuindu-se regiunii premolarilor. n dreptul molari lor (nervul gingivat). Se ndreapta n jos si nauntru. form nd plexul dentar. lateral.mucoasa vestibulara. precum si ramuri pentru mucoasa podelei foselor nazale. care patrun d prin canalul pterigo-palatin si inerveaza mucoasa trompei luiTftistach tb si far ingele. distribuindu-se la mucoasa gingivala si vestibulara. El coboara ntr-un canal osos n grosimea peretelui anterior al sinusului . .pentru tegumentul versantului nazal si aripa nasului. descris de Hovelaque.dinti. 4. Plexul dentar superior Toti nervii alveolari (anteriori. mpreuna cu artera sfenopalatinala ajung n fosei na zale prin gaura sfenopal&tina inerv nd mucoasa cornetelor mijlocia si superior Tot din aceste ramuri se mai desprinde si nervul faringian al lui Boc . unde trimit ramuri pentru dintii frontali (incisiv cen tral. care. Una dintre ramuri (nervul nazopalatin) se ndreapta n jos s i nainte. Nervul pterigopalatin se desprinde din nervul maxilar n momentul n ca acesta pa trunde n fosa pterigopalatina. . 6. o ramura nu patrunde n os. mijlocii si posteriori) formeaza n grosimea pr ocesului alveolar o serie de anse care se anastomozeaza ntre ele deasupra alveole lor. ci coboara pe tu berozitate. Ramurile terminale ale nervului suborbitar se ramifica . ramuri gingivale. trec nd fata laterala a g anglionului pterigo-palatin caruia i trimite c teva fibre ftervoas Sub acest gangli on se mparte n mai multe ramuri: . 5. se angajeaza n canalul nazo-palat h si ajunge la papila incisiva din bolta h:   .Din nervii dentari postero-superiori. ramuri sinuzale pentru peretele anterior al sinusului maxilar.

Nervul temporal profund mijlociu care se distribuie portiunii mijlocii a musc hiului temporal. iar ram urile mijlocii si posterioare patrund prin orificiile palatine accesorii. le mpartim n ramuri colaterale si ramur terminale. unde se termina inerv nd mucoasa boltii n regiunea anterioara caninului Din portiunea sa nazala tnmite ramuri miicoasei nazale. Ramurile colaterale sunt: r. sub c are se mparte n 7 ramuri pe care.n. didactic. Nervul temporo-bucal patrunde printre cele doua fascicole ale muschiul pterig oidian lateral. temporomaseterin. temporobucal. reprezent nd o parte din prelungirile periferice ale neuronftff din ganglionul Gasset si alta motorie. Iese din craniu prin gaura ovala. muschiului pterigodian medial. buccinator. r. toti nervii palatini ajung la bolta palatina si se ramifica d nd ramuri post erioare. . trece apoi ntre apofiza coronoida a mandibulei si tuberozitate ma xilarului. Nervul temporomaseterin se distribuie fasciculelor posterioare ale muschiulu i temporal. auriculotempo ral 1. n acest mod. care se alatura ramurei zigomatice a maxilarului si apoi pe ramura lacrimo-palpebrala ajung la glanda lacrimala pe care o inerveaza secretor. care inerveaza senzitiv mucoasa valului palatin si ramuri anterioare ca re inerveaza 2/3 posterioare din palatul dur.n. La acest ganglion sosesc ramuri aferente: profund Ramurile aferente sunt ramuri parasimpatice. .palatina. NERVUL MANDIBULAR Constituit din doua radacini: una senzitiva. ajung nd la fata laterala a m. . 2. posterioare . O ramura iese din groapa zigomatica. Este cea mai v oluminoasa dintre ramurile trigemenului. laterale .n.n. Ganglionul pterigopalatin (ganglionul lui Mec el) se afla n fosa pterigoðpalatina p e fata mediala a nervului maxilar. mediale . Aici ner vul palatin anterior (nervul palatin mare) patrunde prin acest orificiu. . trec nd prin incizura sigmoida si se distrib uie muschiului maseter. 3. r.ramurile nazale laterale si mediale au n componenta lor si fibre parasimpatice plecate din ganglionul pterigo-palatin si care sunt destinate glandelor mucoasei nazale. temporal profund mijlociu.nervii palatini coboara mpreuna cu artera palatina pe fata laterala a lamei ver ticale a osului palatin si ajung astfel la orificiul palatin posterior. Aici da mai multe ramuri din Ramuri de la nervul pterigopalatin Nervul vidian format din unirea marelui nerv pietros cu nervul pietros   .n.

nervii dentari inferiori si mijlocii pentru regiunea premolarilor. trec nd prin butoniera retrocondiliana a lui Juvara.nervul mentonier . patrunde n acest orificiu .nervul milohioidian . Nervul lingual. naintea conductului auditiv extern. Aceasta inerveaza regiunea molarului de minte. nervul urmeaza un traiect ascendent. De asemenea. apoi ntre pterigoid ianul medial si fata interna a mandibulei si patrunde n planseul bucal. Din nerv. parodontiul. nervul se termina prin mai multe ramuri destinate mucoasei linguale care acopera fata inferioara a limbii.care se desprinde din trunchi deasupra gaurii mandibula e. osoase. 5. Iesit din groapa zigomatica. Catre extr emitatea anterioara a limbii. se desprinde nainte de a ajung n regiunea geniana. N. unde se mparte n doua ramuri terminale: nervul incisiv si nervul mentonier. afl ndu-se imediat sub mucoasa planseului. Anatomistii considera ramuri terminale nervul alveolar inferior si nervul li ngual. dentar infero-anterior) contin ua traiectul nervului alveolar inferior n arcul mentonier si inerveaza dintii fro ntali inferiori. nervul temporal-profund anterior pentru portiunea anter ioara a muschiului temporal. . n gaura mandib . Ramuri colaterale: . Canalul Warthon ncruciseaza nervul lingual si se gaseste deasupra lui. 6. . Parcurge mpreuna cu vasele alveolare toata lungimea canalului si ajunge la nive lul orificiului mentonier. 4.tre care unele inerveaza pielea obrazului. 7. ramuri parasimpatice secretorii pentru parotida. Se desprinde din trunchiul posterior al nervului. . ramuri auriculare pentru conductul aud itiv extern si ramuri pentru pielea tragusului si helixului. ( alveolar si mucoasa vestibulara de la linia medi ana la canin. pte rigoidian medial si fata interna a mandibulei.iese prin gaura mentoniera si se mparte n ramurii labiale si mentale. apoi ntre m. este situat naintea nervului alveolar inferior ntre cei doi pterigoidieni. distribuindu-se muschiului milohioidian si p ntecului anterior al digastricului. Se distribuie la tegumentul regiunii tempora le si da ramuri comunicante cu ramura temporo-faciala a nervului facial. mandibular prin doua radacini care cu prind ntre ele artera meningee mijlocie. N. din nervtil temporobucal se mai despri nde o ramura pentru muschiul ptengodian lateral. . marginile ei si 2/3 ant .pentru muschiul pterigoidian medial.din care pornesc filete pulpare. Nervul se desprinde la aproximativ 2 cm sub gaura o vala. ramuri pentru M1 si M2 care se desprind n numar de 2-3 din canalul mandibular n portiunea distala a acestuia. Nervul alveolar inferior. iar altele strabat muschiul buccinato ' pentru a inerva senzitiv mucoasa obrazului. pterigoidian medial . parodontale. gingivale. Anastomozele nervilor dentari inferiori alcatuiesc un plex nervos. o ramura posterioara care se desprinde nainte ca nervul sa intre ulara. ndrept ndu-se n jos si nainte ntre cei doi muschi pterigoidieni. periostale. Ajuns la orificiul superior al ca nalului dentar de pe fata mediala a ramului mandibular. acestea se unesc apoi ntr-uri Singur nerv care nconjoara colul condilului mandibular.nervii dentari infero-posteriori formati din: .nervul incisiv (n. auriculotemporal se desprihde din n.

tipul de anestezice si alegerea substantei anestezice se vor stabili numai dupa o anamneza atenta si un examen clinic general al bolnavu lui.erioare de pe fata dorsala a acesteia. provenind din glosofaringian si destinate glandei parotide. Aferente: . Primeste ramuri comunicante de la: coarda timpanului trimisa de nervul facial nervul alveolar inferior nervul hipoglos Ganglionul otic. se va solicita consultul specialistilor. .o ramura pentru muschiul pterigoidian medial si tensorul valului palatin. amigdala palatina si o parte din m ucoasa valului.existenta unor afectiuni generale ca diabet. TEHNICI DE ANESTEZIE LOCO-REGIONALA A. imediat sub gaura ovala. afectiuni hepatorenale. Eferente: .un ram simpatic din plexul simpatic care nconjoara meningea mijlocie. Daca exista asemenea afectiuni si starea generala a bolnavului o indica. . .un ram senzitiv din nervul mandibular. tiuni. . Examenul si pregatirea bolnavului Indicatia de anestezie.micul nerv pietros. Ramurile colaterale inerveaza planseul bucal. Medicul este obligat sa faca o anamneza bolnavului. Este situat pe fata mediala a nervului mandibular. Afectiunile care impun temporizarea interventiei p na c nd procesele patologice resp ective sunt bine cunoscute si investigate de specialisti cu luarea masurilor ce se impun sunt: cardiopatiile in faza decompensata hipertensiunea arteriala insuficienta hepatica insuficienta renala . eventuale manifestari anormale sau accidente survenite n timpul unor anestezii sau interventii anterioare. antecedente alergice. cardiopat ii etc.o ramura pentru muschiul ciocanului. Ganglionul otic reprezinta un centru de legatura a fibrelor parasimpatice secret arii. si anume: n legatura cu o serie de afec .afectiuni hemoragice.

deprimarea psihica Bolnavilor cu distonii neurovegetative si anxiosilor cu labilitate neuropsihica li se va administra o medicatie preanestezica de tip tranchilizant. daca este Mosita d in frigider va trebui ncalzita ntr-un pahar cu apa calduta c teva minute. de asemenea.- afectiunile hemoragipare stare de oboseala fizica sau nervoasa accentuata. .instrumentarul pentru examenul bolnavului (sonda. Pregatirea instrumentarului Instrumentarul pentru anestezie se compune din: . pensa. Asepsia c mpului operator In punctiile practicate pe cale externa (cutanata) se va degresa pielea cu tam pon mbibat n eter. asa ca dupa folosire se va sterge imediat prin badijonare cu alcool. C. meprobamat. nehipnotic: polibromuri.ace de diverse lungimi ( n functie de tipul de anestezie ce urmeaza a fi practic at).seringa. Daca se aspira din fiola cu seringa se va avea grija sa nu se atinga cu acul exterio rul fiolei si. Tinctura de iod este iritanta pentru tegumentele fetei.solutii anestezice. solutia trebuie sa fie limpede. . Solutia anestezica va trebui sa fie la temperatura corpului. fenotiazine etc. oglinda). se va schimba acul dupa aspiratie cu un alt ac n vede rea punctiei anestezice. tipul de adjuvant adaugat. In cazul punctiilor pe cale orala se va proceda n felul urmator: antisepsia cavitatii orale cu o solutie slab antiseptica prin clatirea cavitatii bucale sau irigatii cu atomizorul cu jet sub presiune se indeparteaza depozitele de pe dinti si mucoase cu tampoane se repereaza locul de punctie cu degetele mainii stangi se usuca mucoasa cu o compresa sterila prin stergere se badijoneaza cu un antiseptic Pentru a se suprima durerea provocata de punctie se poate badijona mucoasa cu o . Se va sterge cu alcool g tul fiolei sau dopul de cauciuc n cazul carpulelor. . B. concentratia solutiei. apoi se va sterge locul de punctie cu alcool (70ø) sau eter iodat . Se va evita administrarea anesteziei imediat dupa masa sau pe nem ncate. Manevrarea seringilor si a acelor se va face cu respectarea conditiilor de aseps ie av nd o grija deosebita pentru examinarea fiolelor (se va examina nscrisul de pe fiola. diazepam. incolora).

urmarindu-se difuziunea treptata a a nestezicului n tesuturi. timp n care anestezicul va infiltra t runchiul nervos sau filetele.produce o buna refrigeratie a tesuturilor pe ca re este pulverizat dar are o serie de inconveniente: racirea brusca a tesuturilor intareste tesuturile facand dificile inciziile proiectarea substantei pe dintii vitali si indeosebi pe cei cu carii p rovoaca dureri intense . bolnavul fijttid nsotit la plecare.A. De obic ei* bolnavul descrie instalarea anesteziei ca senzatie de furnicaturi. acul fiind introdus progresiv i n directia si la ad ncimea necesara anesteziei. Injectarea se va face fara presiune. I. s upravegherea trebuie facuta c teva ore. Pe toata perioada instalarii anesteziei. eventual T. Xyllstezin. ANESTEZIA LOCAL? PRIN REFRIGERA?IE Indicatii: Interventii de mica amploare.solutie de cocaina 10% sau se pulverizeaza (spray) o solutie anestezica de tip G ingicain. Stomacain etc. de tumefiere locala. superficiale. nainte de punctie Daca se impune o noua punctie. senzatii anormale: vertij. dupa care nu mai simte regiunea. se va controla prin asp iratie daca v rful acului nu este cumva ntr-un vas ( n acest caz seringa aspira s nge). tra nspiratii. Punctia anestezica se va face n locul fixat. D. cel puti n 30 de minute. apoi se va controla instalarea anesteziei. Daca s-a facut o premedicatie cu tranchilizante sau hipnotice. puls. Dupa injectare. bine nteles.. . de scurta durata. se va schimba acul cu care se face ntepatura. bolnavul va fi supravegheat ndeaproape: culoarea tegumentelor fetei. sufocare. Supravegherea bolnavului se impune si dupa terminarea actului operator. de caldur a. Se poate realiza prin mai multe metode: 1. sete de aer si palpitatii. ANESTEZIA LOCALA Acest tip de anestezie actioneaza direct asupra receptorilor si terminatiilor ne rvoase. disparitia sensibilitatii fiind strict limitata la teritoriul pe care se intervine. lent. In anesteziile periosoase se va orienta bizoul paralel cu osul. dintii si li mba. nainte de anestezie. mobili deschiderea unor abcese superficiale la mucoasa sau piele Substantele anestezice Kelenul . se va astepta 10-15 minute. se va re ncepe cu antisepsia locului de punctie si. Obligatoriu. Punctia anestezica n punctiile endobucale se va avea grija ca acul sa nu atinga buzele. cum ar fi: extractia dintilor temporari cu rizaliza accentuata extractia de dinti parodontici.

nu sunt inflamabile. 2. printre care si unele anestezice ce actioneaza asupra terminatiilor nervoa se. ANESTEZIA TOPIC? (anestezia locala superficiala de contact) Se bazeaza pe proprietatea mucoasei bucale de a fi permeabila pentru unele subst ante.Contralgan . a) lichide: . neinflamabil. .cocaina solutie 10%. p e care elenul poate provoca leziuni. Regiunea pe care intervine se izoleaza de saliva cu rulouri de vata si aspiratie. Tehnica Se acopera ochii bolnavului cu c mp steril pentru a evita proiectarea pe cornee.Pantocaina 2%. paste. obtin ndu-se astfel o anestezie de suprafata. Eller si Wilson. .     .Percaina 2%.pe baza de cocaina. . In momentul n care zona se albeste.) Bretylul si Freonul sunt introduse n flacoane si se administreaza prin pulverizar e (spray) sub forma de aerosol. pulberi sau pre parate pulverizabile.Pribenzamina 4%.badijonare imbibitie pulverizare Substante anestezice: se utilizeaza sub forma de lichide. Jetul de elen se proiecteaza de la 20-3 0 cm.Contralgin.Xilina n pomada. -Xilocaina-5-10%. nu provoaca iritatii ale mucoasei si nu modifica tesuturile prin congelare de suðprafata. extractie etc .- este usor inflamabil Pharmaetyl (diderotetrafluoroetanol) este un crioanestezic superficial care se a dministreaza sub forma de spray. b) paste: . Bretylul (bromura de etil) si Freonul (Freon 114) au fost introduse Steinberg. n practica de dau o buna anestezie de suprafata. plim-b ndu-se pe regiunea pe care urmeaza sa se intervina. Aplicarea substantelor pe mucoasa se poate face prin: . . trebuie practicata imediat interventia (incizie. .

Gingicain. a gustului si a sensibilitatii termice. Tehnica Se usuca si se degreseaza mucoasa cu eter pentru a favoriza absorbtia substantei si se izoleaza c mpul operator de saliva cu rulouri de vata si aspiratie. . mbibata n solutie. n . a. tinuta ntr-o pensa dentara. de asemenea. A nestezia se instaleaza n 2-3 minute. lustruirea unei obturatii de colet. nazopalatin).Cocaina 10%.Lidocaina Spray. se executa im u sor masaj timp de un minut pe regiunea pe care se va interveni. o ad aptare a unei coroane. pentru 10-15 minute. pentru mici caute izari ale mucoasei. anestezia fiind strict superf iciala. Anestezia mucoasei planseului fosei nazale (procedeul Escat) Un tampon mbibat n solutia anestezica se introduce n fosa nazal podeaua acesteia. . b. Anestezia prin badijonare produce o insensibilizare a mucoasei cu disparitia sen zatiei dureroase. Cu o buleta de vata.Xilestezin. pentru anestezia locului de ntepatu ra naintea anesteziei prin injectie sau pentru suprimarea reflexului faringian n e xaminarile buco-faringiene. .Neosinalg n. se practica si pentru anestezia ganglionului sfeno-p alatin. Substante: . Tehnica Anestezia mucoasei gingivale: tamponul mbibat n solutie anestezica se aplica de-a lungul coletului dintilor. -Xilina5-10%. Acestea sunt livrate n flacoane care permit administrarea sub forma de spray. pentru amprentare sau pentru probele protezelor.Peryl (spray). Se poate obtine anestezia gingiei pentru a se executa un detartraj. timp d 10 minute. ANESTEZIA PRIN BAD1JONARE Se foloseste numai n interventiile asupra mucoasei. partea sa anterioara (anterior de cornetul inferior). Se poate utiliza. usor apasat ntre colet si marginea libera gingivala.Pribenmazina 4%. . . lingual si n.c) pulbere: ortoformul. ANESTEZIA PRIN IMBIBI?IE Procedeul este eficient at t pentru anestezia de suprafata a mucoasei bucale si na zale. c t si pentru anestezia unor fibre nervoase terminale ceva mai profunde (n. d) preparate pulverizabile: . pe o canula adaptabila la dopul flaconului.

se utilizeaza at t pentru anestezia tesuturilor moi. Ca substante se folosesc procaina si xilina precum si derivatele acestora n solut ii slabe: 0. amprente n caz de reflex faringian accentuat. ine sau n jurul acestora. .Prin difuzare. fiind acoperit numai de mucoasa.nervii nazopalatini cu anestezia podelei foselor nazale n portiunea anterioara si mucoasa palatina retroincisiva. detartraje. acest tip de anestezic a c stigat teren. situat chiar sub mucoasa pituitara. 14.5-1% asociate cu un corectiv vasoconstrictor.1). c t si n chirurgi a maxilo-faciala. se pulverizeaza jetul din flacon asupra regiu nii pe care urmeaza a se interveni. obtin ndu-se suprimarea sensibilitatii dureroase ntr-un teritoriu limitat . apoi se lasa tamponul pe loc 10-15 minute pentru ca anestezicul sa traverseze mucoasa. C oncentratia substantei fiind mica. Anestezia nervului lingual Tamponul mbibat n solutia anestezica se aplica n santul paralingual n dreptul ultimu }ui molar. nainte de a patrund e n os.) Anestezia ganglionului sfeno-palatin Ganglionul sfeno-palatin este situat n fosa pterigomaxilara si este acoperit numa i de mucoasa nazala. -portiunea terminala a nervului alveolar anterosuperior care. ANESTEZIA PRIN PULVERIZARE In ultimele decenii. Se obtine o an lgezie de suprafata suficienta pentr u interventii gingivo-parodontale. anestezia instal ndu-se rapid. 3. Tamponul cu anestezic se aplica pe un stilet cu v rful ndoit si se introduce n meatu l mijlociu pe peretele extern al fosei nazale. Se foloseste pentru interventiile nazo-si nusale ca si n tratamentul unor algii difuze. anestezicul va interesa: . ANESTEZIA LOCAL? PRIN INFILTRA?IE Consta n injectarea solutiei anestezice intratisular. n tesuturile n care se interv Sunt blocati receptorii periferici si terminatiile nervoase ale nervilor senziti vi. timp de un minut. analgezia locului de punctie n vederea anesteziilor prin injectie. lustruir i de obturatii de colet etc. Se obtine o an lgezie. accidentele sunt exceptionale. Dupa uscarea si izolarea mucoasei. deoarece este usor de executat. Se proiecteaza 3-4 jeturi la intervale de 10 -15 secunde. este foarte superficial. ci pentru manevre mai putin dureroase (adaptari de proteze. napoia cozii cornetului mijlociu. pentru a avea o s ngerar e diminuata a plagii si a prelungi durata anesteziei. c t si a celui osos. Acest tip de anestezie este foarte lare folosit at t n stomatologie. c. dar nu suficienta pentru executarea unor interventii s nger nde. c t si usurintei de aplicare sl lipsei riscuri lor de administrare (fig. unde nervul este mai superficial. La nceput se face un usor masaj. at t datorita preparat elor furnizate n flacoane tip spray. difuzarea ane stezicului realiz ndu-se prin canalele Hawers atunci c nd substanta anestezica este lasata para sau subperiostal.

solutia anestezica pe linia de incizie. plastii cu l ambouri. se impune o interventie chirurgicala rapida. dar este mai puti . progresiv. Procedeu l se aplica n situatiile n care interventia se efecðtueaza ntr-un sector limitat. intradermic.Procedee: a) ANESTEZIA PRIN INFILTRA?IE DIRECT? Anestezicul se poate injecta intramucos. acestia av nd corticala o soasa m i putin densa si sistemul Hawersian cu canale mai largi.se indica n interventiile chirurgicale pe fata pe regiunea submaxilar a sau cervicala. Anestezia submucoasa si subcutana Infiltratia n straturi Se utilizeaza n chirurgia partilor moi ale fetei. Anestezia prin baraj Infiltratia anestezicului se practica la distanta n jurul zonei asupra careia se intervine . Se patrunde apoi n profunzime. Mucoasa devine palid-albicioasa prin ischemie. Se obtine un baraj anestezic ce blocheaza toate terminatiile nervoase ce da u sensibilitatea zonei circumscrise. n tesutul sub mucos subcuta nat sau chiar mai profund (infiltratia n straturi). infiltr ndu-se strat cu strat toata profunzimea viit oarei plagi operatorii. Anestezia plexala este mai eficienta la copii si tineri. care ar disemina prin traversarea lor de catre ac. Tehnica Se injecteaza cu un ac subtire si lung. pentru a nu patrunde n colectie. tehnica da rezultate bune pe toata ntinderea sa. solutia se infiltreaza treptat. foloseste un ac subtire cu bizou scurt. atunci c nd nu exista procese sep tice evolutive locale. chirurgia unor defecte). mpiedica difuzarea anestezicului n profunzime. Anestezia intramucoasa sau intradermica Indicata de Dan Theodorescu pentru deschiderea colectiilor supurate superðficiale. iar structura spongioasa permite penetratia si difuzarea anesðtezicului. se urmareste blocarea anestezica a plexului nervos denta r superior n grosimea procesului alveolar. zona cu os compa ct. nu deformeaza regiunea pe care se intervine. cu exceptia regiunii molarului de 6 ani. cu prudenta. av nd o durata scurta . ANESTEZIA PLEXAL? (LA ARCADA SUPERIOAR?) Prin anestezia plexala. realiz ndu-se astfel o infiltratie c t mai uniforma a tesuðtur ilor. infiltr nd progresiv solutia anestez ica de-a lungul unor linii ce constituie un cadran ce nscrie n el regiunea operato rie. 4. Acest tip de anestezie se poate folosi acolo unde corticala osoasa este subtire. pe masura ce acul este mpins de-a lungul liniei de incizi e. Anestezia. prin difuzarea transosoasa a solutiei anestezice. Tehnica Se fac injectii subcutanate n puncte separate.. av nd avantajul ca n interventiile plastice (excizii. La maxilar. Acul se introduce paralel cu suprafata mucoasei sau tegumentului. unde existenta crestei zigomato-alveolare.

depozitul de anestezic las ndu-se sub mucoasa. groase Metode alternative La pacientii la care nu putem utiliza anestezia plexala. Punctia anestezica se efectueaza n vestibulul bucal n mucoasa mobila (punqtia nsoteste de durere puternica) n mucoasa fixa produce distensia acesteia. care se Acul patrunde cu bizoul paralel cu osul. dar si me zial si distal de acesta. ntre aceasta si periost . rezectie apicala e . Injectarea solutiei se face imediat dupa ce s-a traver sat mucoasa. vom folosi anestezia tr onculara periferica si n cazuri speciale anestezia tronculara bazala a nervului m axilar. anestezie absolu t necesara pentru o interventie chiðrurgicala tip alveolotomie. Lasarea anestezicului pe o arie mai larga (mezial si distal de apex) are avantaj ul instalarii mai rapide a anesteziei (difuzarea se face prin mai multe canale H awers) si n acelasi timp a unei anestezii pe o arie mai extinsa. dir ectia acului fiind oblica si se va orienta deasupra apexului dintelui. cantitatea de anestezic fiind 1-2 ml.n eficienta la v rstnici. pentru a evita nteparea periostului. Tehnica Solutiile anestezice utilizate sunt cele cu concentratie de 1-2%. fara presiune. Injectarea se face lent. Aria anesteziata: Indicatii: Pulpectomii vitale Extractii dentare Rezectii apicale Extirpari de chisturi Plastii limitate de mucoasa sau os Interventii de chirurgie paradontala periostul osul mucoasa vestibulara 1 maxim 2 dinti Contraindicatii Anestezia unui grup de dinti Prezenta unei infectii sau inflamatii ale mucoasei Prezenta unor corticale anormale. deoarece calcificarea mai avansata a osului ngreuneaza pe netratia si difuzarea substantei anestezice.

la care se ataseaz a un ac subtire rigid. Acul se mpinge apoi la coletul dintelui. la molari fiind necesare si punctii vestibulare si orale. cu bizoul scurt. acul fiind tinut oblic. Cantitatea de anestezic injectat este mica (0. cu o e de 45ø fata de versantul vestibular. Datorita anastomozelor vasculo-nervoase situate pe linia mediana. 6. nu de putine ori acestea pot fi mpinse n spatiul alveolo-dentar. pe masura ce acul patrunde n spatiul alveolo-dentar. mezial si distal de dintele interesat. iar injectarea trebuie facuta cu usoara presiune.2-0.4 ml). I nclinati n momentul n care se ajunge pe os. pentru ca solutia sa difuzeze.tc. se executa o presiune mai puternica si o rotati e. ntepatura se face la baza papilei gingivale. Tehnica Se foloseste o seringa cu care se poate injecta sub presiune. n practica. n asa n ultima vreme se folosesc ace scurte si mai groase cu mandrin -:| car . Dezavantaje Cresterea presiunii n spatiul alveolo-dentar va produce o ischemie locala. noradrenalina. de completare. Se patrunde n spongioasa 2-3 mm. n cazul existentei unor infectii gingivo-margi nale. fel nc t sa poata difuza progresiv. datorita pe de o parte di ficultatii de strabatere a unui tesut dur. infiltr ndu-se o cantit ate mica (1-2 picaturi solutie anestezica) n ligamentul circular. pentru anestez ia incisivilor centrali superiori punctia anestezica se face trec nd cu acul din p artea opusa prin frenul buzei superioare (anestezie transfrenulara) 5. ANESTEZIA INTRAOSOAS? Prin acest tip de anestezie se urmareste infiltratia anestezicului direct ioasa osului prin traversarea corticalei. ANESTEZIA INTRALIGAMENTAR? Este o anestezie practicata prin infiltratie n spatiul alveolo-dentar. Depozitul anestezic trebuie lasat mezial si distal n spatiul alveolo-dentar la mo noradiculari. aceasta ischemie poate conduce la instalarea unei alveolit e post extractionale. n asa fel nc t v rful acului sa perforeze corticala. De asemenea. Depozitul anestezic s e lasa progresiv. care este folosita rar de specialisti. unde se lasa solutia anestezica n mod lent. atunci c nd anestezia loco-regionala practicata anterior nu s-a instalat. d ndu-i-se o pozitie aproape verticala si caut nd sa se insinueze n spatiul dintre radacina si alveola. acul av nd o pozitie perpendicular a pe axul dintelui. la car e se mai adauga si vasoconstrictia produsa de substantele adjuvante de tip adren alina. Tehnica Se punctioneaza n papila gingivala interdentara. este o tehnica de necesitate. iar pe de alta parte din cauza riscul ui de nsam ntare a osului de la procese septice gingivo-parodontale. n spong Indicatiile n practica stomatologica sunt exceptionale.

e se adapteaza la seringa n care deja s-a aspirat anestezicul. Directia acului .tumori gingivo-alveolare n vestibulul superior (treimea distala).n caz de trismus nu se poate efectua tehnica pe cale orala. este totusi indicata n caz de supuratii vestibulare. Repere: -Se repereaza palpatoriu marginea anterioara a muschiului maseter. extractii etc). M3 .anestezia mucoasei vestibulare si a periostului distal de creasta. aspir ndu-se continuu pentru a nu injecta n plexul venos pterigoidian. se da acului o directie n sus. Se injecteaza a nestezicul. marginea infe rioara a osului zigomatic si creasta zigomato-alveolara. trismus accentuat. n zona molarilor 1-2-3.coagulopatii din cauza riscului de Hemoragie prin inteparea cu acul a plexului venos pterigoidian. . nauntru si posterior patrunz nd 3. .5-4 cm cu acul.anestezia osului alveolar Contraindicatii: . Metode alternative : anestezia tronculara bazala a nervului maxilar sau anestezi a plexala. extirpari.. . . Bolnavul este pozitionat cu capul n usoara ext ensie pe tetiera. ANESTEZIA LA ARCADA SUPERIOAR? a. se ia co ntactul cu tuberozitatea apoi. .anestezia peretelui posterior al sinusului maxilar (tuberozitar) si a mucoasei sinusale care l tapeteaza. naintea muschiului maseter. pastr nd tot timpul contactul cu osul. cu arcadele dentare n contact.(pentru slefuiri.anestezia M1 M2. sub marginea inferioara a osului zigomatic si distal de creasta zigomoto-alveolara.procese inflamatorii vestibulare n zona respectiva sau retro-tuberozitare. zigomoto-a lveolara.5 cm). Tehnica Calea cutanata Folosita mai rar. II. Unul dintre degetele m inii st ngi va fi introdus n vestibulul bucal pentru a preveni perforarea mucoasei obrazului si patrunderea acului n cavitatea bucala. . tumori gin givo-alveolare. ANESTEZIA NERVILOR ALVEOLARI SUPERO-POSTERIOR1 Este descrisa n practica stomatologica ca anestezia la tuberozitate Indicatii: . Calea orala Este mult mai frecvent folosita n stomatologie.se va orienta acul n sus si nauntru (medial la 2. . ANESTEZIA LOCO-REGIONALA 1. Punctia se face n obraz.

inconstant.5 cm. se va aspira pentru a controla daca acesta nu es te ntr-un vas al plexului venos pterigoidian. Teritoriul anesteziei: molarii superiori. mucoasa ve stibulara n dreptul molarilor. napoi si u planul de ocluzie a molarilor superiori. b. pentru a reusi sa anesteziem toate filetele nervilor alveolari postero-superiori care pat rund n os la nivele diferite. Daca acul s-a rupt si capatul sau este vizibil la mucoasa.Bolnavul este pozitionat cu capul n extensie si gura ntredeschisa (o deschidere am pla a cavitatii bucale se nsoteste de o proiectie anterioara a marginii anterioar e a mandibulei si a apofizei coronoide care. pulpa degetului fix nd reperul osos. Se va evita ruperea acelor prin folosirea acelor noi si nu prea subtiri. Se va face imediat compresiunea obrazului asociata cu o compresiune orala printr -un tampon asezat n fornixul superior. Se va produce o hemoragie cu formarea unui hematom. Cantitatea de anestezic este de 2-3 ml. Pe masura ce acul avanseaza. deform nd obrazul. Daca a ramas n fosa retromaxilara se va practica ndepatarea chirurgicala. Accidente: Daca nu se mentine contactul cu osul pe peretele tuberozitatii. car e creste progresiv. Anestezia se instaleaza n 5-10 minute s i dureaza ntre 1 si 2 ore. proemin nd n vestibul. Directia acului este oblica n sus. c nd se practica ane stezia la tuberozitatea dreapta a pacientului si cu policelec nd se lucreaza la pa rtea st nga. lateral. crestei zigomato-alveolare. peretele posterior al sinusului maxilar si mucoasa sinusala adiacenta. inject ndu-se progresiv. se poate ntepa pl exul venos pterigoidian. Repere : Creasta zigomaticoalveolara Radacina meziala a M2 Mucoasa mobila napoia Punctia acului se face n mucoasa mobila. anestezicul. mpiedica accesul spre tuberozitate). zona premolarilor superiori. continuu. parodontiul. p na la o p rofunzime de 2. se va extrage cu o pensa. osul alveolar. ANESTEZIA NERVULUI INFRAORBITAR Aria anesteziata Incisivul central. deasupra radacinii meziale a M2. se patrunde de-a lungul tuberozitatii. canin Osul alveolar anterior de premolar .5-3. Se ndeparteaza partile mai labio-geniene cu indexul m inii st ngi. nauntru (medial) fac nd un unghi de 45ø c Dupa ce se ia contac cu osul.

.prezenta unei inflamatii sau infectii ce nu permit anestezia plexala. .anestezia mucoasei vestibulare si a osului alveolar n zona frontala. Contraindicatii Anestezia unui singur dinte sau mai a maxim 2 dinti frontali superiori .pupilare Pe linia verticala care trece prin axul PM2 superior si la 2. a pleoapei inferioare.5 cm deas upra apexului acestuia Orificiul infraorbitar se gaseste pe aceiasi linie verticala cu orific iile mentonier si supraorbitar. situatie in care infiltratia anestezicului asociat cu vasoco nstrictor trebuie sa fie supraperiostala Metode alternative Repere : orificiul infraorbitar La 8 .anestezia dintilor frontali si parodontiul acestora. a buzei inferioa re. cand anestezia plexala poate fi eficace.c nd anestezia plexala a fost ineficace din cauza unei grosimi mari a corticalei osoase.anestezia obrazului. . a aripei nasului. . . .Indicatii: Mucoasa vestibulara si periostul in zona respectiva Peretele anterior al sinusului maxilar si mucoasa care il tapeaza Jumatatea respectiva a buzei superioare Aripa nasului Pleoapa inferioara . este mai putin traumatizanta si lipsi ta de riscuri majore Necesitatea iducerii unei vasoconstrictii in teritoriul dependent de n ervul infraorbitar.anestezia peretelui anterior al sinusului maxilar. sub sutura zigomato .10 mm sub reborebordul orbitar inferior Anestezia plexala Anestezia tronculara bazala a nervului maxilar La unirea a doua treimi externe cu treimea interna a crestei infraorbi tare.maxilara La 5mm inauntrul liniei verticale medio .

la o profunzime de 2. patrunz ndu-se n orificiul intraorbitar. Se traverseaza partile moi. Tehnica Anestezia se poate practica pe cale cutanata si pe cale orala. ANESTEZIA BOL?II PALATINE Este o anestezie mai dureroasa din cauza aderentei mucoasei si tesutului lax mai slab reprezentat. Calea endobucala Se foloseste n mod curent n practica stomatologica.Directia canalului infraorbitar este oblica n jos. Se pot produce hemoragii. uneori persistente. Prevenirea sau diminuarea durerii se poate face cu o serie de precautii: Anestezia topica la locul de intepatura Controlul riguros al mobilitatii acului Injectarea lenta . Pentru a se obtine anestezia dintilor frontali. diplopie sau alte tulburari de vedere. medial si anterior. imediat deasupra s Directia acului este n sus. cantitatea de solutie nu va fi mare. 2. Uneori este necesar sa se faca mai multe tatonari cu acul pe suprafata osului pe ntru a se gasi orificiul infraorbitar.5-1 ml solutie anestezica. este necesar ca acul sa patrunda n canal 0.5-1 cm. anestezia fiind incompleta. i lateral de v rful radacinii caninului. n mucoasa mobila. echimoze. Cu indexul fixat suborbitar se poate perc epe acul n momentul n care a ajuns la nivelul orificiului. Accidentele sunt legate de patrunderea acului n orbita si se datoresc nteparii sau infiltratiei anestezice a elementelor infraorbitare. astfel nc5 axele prelungite ale celor doua canale se nt lnesc pe linia mediana ntre incisivii c entrali superiori. n contact Bolnavul va fi asezat cu capul n extensie usoara si cu arcadele dentare sau usor ntredeschise (pentru a nu pune partile moi n tensiune). Depozitul anestezic. n aceste cazuri nu se poate patrunde n canal. limitata doar la partil e moi. p na la con tactul tu osul si apoi se merge de-a lungul fosei canine.5 cm. fiind lasat ntr-un conduct osos. indexul este aplicat cutana t n dreptul gaurii suborbitare. injectarea se va face cu oarecare presiune si se va lasa n canal 0. Buza si obrazul se ndeparteaza cu policele m inii st ngi. napoi si n afara. Dificultati. hematoame. esecuri Exista situatii n care deschiderea canalului infraorbitar se face prin mai multe orif cii sau este foarte ngusta si mascata de o proeminenta osoasa. Punctia anestezica se practica n fosa canina.

Archer foloseste ca loc de punctie spatiul dintre Ma si M2 si la jumatatea dista ntei dintre rafeul median al boltii palatine si marginea gingivala. exist nd un tesut lax ceva mai abundent. Contraindicatii: Anestezia pentru zona unui singur dinte Prezenta inflamatiei in zona Metode alternative: . Tehnica Bolnavul este pozitionat pe fotoliu cu capul e larg deschise.anestezia plexala. rii de partea opusa. Pentru anestezia la gaura palatina se folosesc urmatoarele repere: Ultimul molar la un centimetru deasupra coletului acestuia La 0. . seringa ajung nd n dreptul comisu Nu este necesara patrunderea ncanal.5 cm inaintea marginii posterioare a palatului dur si in unghiul diedru pe care il formeaza creasta alveolara cu lama orizontala a osului palatin La 1cm inaintea carligului aripii interne a apofizei pterigoide. n dreptul gaurii palatine.anestezia tronculara bazala a nervului maxilar. n dreptul sau. Gaura palatina mare este orientata n jos si nainte.ANESTEZIA NERVULUI PALATIN MARE (nervul palatin anterior) Se practica la nivelul gaurii palatine mari (gaura palatina posterioara). se va face compresie digitala c teva minute. mucoasa palatina la o mare parte a pacientilor se nf unda n p lnie. continu nd directia canalului pt erigo-palatin. Succes ul dupa diferiti autori este de 95%.18). dur ata ei fiind de 30-40 de minute. Teritoriul anesteziat : mucoasa palatina in dreptul premolarilor si molarilor de la marginea gingivala pana la linia mediana. Substanta difuzeaza cu usurinta la acest nivel. napoi/si usor n afara. Indicatii: Anestezia partilor moi (mucoasei si periostului) palatine n zona molarilor si pre molarilor (fig. depozitul anestezic las ndu-se la 1 mm sub muc oasa. Accidente: prin nteparea vaselor se poate produce o hemoragie abundenta sau un he matom submucos. deci putin naintea ga Functia anestezica se practica n santul palatin urii. n usoara extensie si arcadele dentar n dreptul M2. 14. . Acul va fi directionat n sus. Anestezia se instaleaza n c teva minute.

fiind acoperita de p apila incisiva. Bolnavul e pozitionat cu capul in extensie si arcadele dentare larg deschise. Directia canalelor palatine fiind oblica. Tehnica Calea orala : Este cea mai des folosita n practica stomatologica. introduc erea acului se va face de pe marginea opusa a papilei.5 cm inapoia si deasupra coletului dintilor.5 cm napoia si deasupra marginii gingivale. Dupa ce s-a patruns n mucoasa se injecteaza c teva picaturi d e solutie anestezica pentru a anestezia papila incisivului central. . D aca acul se mpinge prea napoi.5 cm napoia pragului narinar. punctia anestezica practicand u-se la nivelul gaurii incisive. se va infiltra valul moale cu producerea unui edem tranzitoriu. pentru a patrun de n canalul st ng. Anestezia se practica pe cale orala si pe cale nazala. care pare . punctul de ntepatura va fi pe marginea dreapta a papilei. cu bizoul scurt .injectarea brusca si brutala sub presiune a anestezicului n cantitate mare poat e decola mucoasa si produce decolarea periosteo-mucoasei cu riscul de necroza.. nteparea papilei produce o hem oragie mai abundenta. cele doua canale se deschid de o parte si de alta a s eptului la 1. care se afla: Pe linia mediana intre incisivi centrali superiori in regiunea anterio ara retro . La nivelul podelei nazale. sunt de obicei desp artite de o lama osoasa subtire si au o directie oblica de sus n jos. deoarece nervii nazopalatini au anastomoze cu filetele nervoase alveolare anter ioare si superioare. Este necesar a patrunderea n canal. form nd pe sectiunea frontala un V sau un Y.anestezia plexala. Cele doua canale care se deschid la nivelul gaurii incisive. astfel nc t. Metode alternative: . La patrunderea n canal nu i se mai pot imprima acului miscari laterale. nteparea directa n papila incisiva este extre m de dureitoasa si va trebui evitata: de asemenea.alveolara a boltii palatine: La 0. care constituie reperul important pentru aceasta anestezie.anestezia fibromucoasei n 1 /3 anterioara a boltii palatine (de la linia median a la canin) si a periostului. iar pe ntru canalul drept pe marginea st nga. Punctia anestezica: Se practica pe marginea papilei incisive. ANESTEZIA NERVULUI NAZOPALATIN Indicatii: . Nervul ajunge n bolta palatina la nivelul gaurii incisive (palatina anterioara). la 0.anestezia tronculara bazala a nervului maxilar. B. aceasta fiind favorizata de un ac subtire. Anestezia se indica si n asociere cu anestezia plexala sau tronculara a nervilor infraorbitari pentru interventii n regiunea grupului dintilor frontali superiori. dinapoi nain te si dinafara nauntru.

Singura zona unde tesutul osos spongios este mai abundent si corticala osoasa mai subtire este zona incisivilor.5 cm de la patrunderea n canal. O cantitate mai mare va produce o distensie mai ampla a fibromucoasei palatine. .vasoconstrictia unui teritoriu. plastii diverse. Este necesara o cantitate mica de anestezie (0.anestezia nervului nazo-palatin. acul fiind tinut perpendicu lar pe os. Contraindicatii Procese inflamatorii sau tumorale n zona unde urmeaza sa se faca punctia. Aderenta si grosimea mucoasei palatine necesita o presiune mai mare la injectare .1.anestezia nervului palatin anterior la gaura palatina.5). Cantitatea de anestezic este mica (0.5 ml). ANESTEZIA LA ARCADA INFERIOAR? ANESTEZIA PLEXAL? Structura mandibulei nu permite difuzarea anestezicului din cauza corticalei mai groase. C nd se prac tica bilateral se produce anestezia 1/3 anterioare a boltii palatine.3-0. rezectie apica la. Locul de punctie este la 1 cm de marginea gingivala. extirpari de tumori. .de asemenea. Indicatii . De asemene a.fixat. Teritoriul anesteziat: mucoasa palatina de la linia mediana la canin. . canalul fiind destul de ngu st. . pentru interventiile asupra incisivilor centrali (pulpectomie. Ad ncimea la care se lasa an esteðzicul este de 0. C. ceea ce provoaca bolnavului o durere mai intensa.anestezia mucoasei si periostului regiunii vestibulare frontale. Metode alternative: . dupa aceeasi tehnica prin doua ntepaturi de o parte si de alta a papilei incisive.2 dinti . ndeosebi la copii si tineri (fig. extractie) anestezia trebuie practicata bilateral. dar poate fi mpins usor de-a lungul canalului.anestezia a 1-2 dinti frontali. atunci c nd este nevoie de va soconstrictia unui teritoriu palatin pentru a diminua s ngerarea n timpul unei inte rventii chirurgicale (odentectomia caninului inclus pe cale palatina. ANESTEZIA PRIN INFILTRA?IE LOCAL? ×N BOLTA PALATIN? Anestezia se practica pentru fibromucoasa palatina atunci c nd se intervine pe o z ona mai redusa ca ntindere . decol nd-o de pe planul osos si produc nd necroze. 14.anestezia tronculara bazala a nervului maxilar. cum ar fi cele n cazul despicaturilor palatine la cop ii). .27 ).

Contraindicatii: Procese inflainatorii sau tumori la locul de punctie. c t si tehnici cutanate.afectiuni de tip inflamator n regiunea frontala. Metode alternative. . Anestezia nervului alveolar inferior pe cale orala Este una dintre anesteziile cele mai folosite n practica stomatologica. n concentratie de 1-2%. acul av nd bizoul paralel cu osul . unde mucoasa mobila se rasfr nge spre planseul bucal. . Se vor injecta 1-2 ml solutie anestezica. punctia anestezica se fac e la limita mucoasei fixe. Sunt desc rise at t tehnici orale. . D irectia acului va fi usor oblica. pentru anestezia fibromucoasei. Indicatii: Interventii asupra osului si dintilor pe o hemiarcada si a mucoasei vestibulare de la gaura mentoniera la linia mediana. . medial si periost de marginea anterioara a ramului mandibular . travers nd frenul cu acul din partea opusa . utilizate fiecare n functie de situ atia clinica . Tehnici alternative: .tehnica Gow-Gates.anestezia tronculara periferica a nervului alveolar la Spix. Pentru incisivii centrali inferi ori anestezia plexala se face mai usor.anestezia la gaura mentoniera. expun ndu-se bina regiunea retromolar a.procese tumorale.anestezia la gaura mentoniera. Pe versantul lingual . cu arcadele dentare larg deschise. Reperele sunt date de: Nivelul palatului de ocluzie a molarilor inferiori Creasta temporala. Tehnica Punctia anestezica se practica n vestibulul bucal la limita dintre mucoasa fixa s i cea mobila.Contraindicatii . ANESTEZIA NERVULUI ALVEOLAR INFERIOR (Anestezia la Spix) 1. I Pozitia bolnavului este cu capul n continuarea trunchiulu i sau n usoara extensie.

la 8-10 mm deasupra planului de oc luzie al molarilor. patrunz nd direct pe fata interna a ramulu i mandibular. el va ajunge n mijlocul fetei in terne a ramurii ascendente. n functie de gradul de nclinare a ramului mandibular. Prin aceasta tehnica. Locul de punctie este ntre creasta temporala~st plica pterigomandibulara. necesi tatea mentinerii contactului cu osul va deplasa progresiv corpul seringii catre linia mediana a mandibulei. apoi la 1. cum ar fi: . Tehnica Maccary. Tehnica Sargenti. ajung nd chiar n dreptul caninului sau premolarilor arc adei opuse. naint nd n profunzime pe fata interna a ram urei mandibulei si. n zona canin-premolari de partea opusa. evif ndu-se introducerea prea profunda a acului. Prin palpare cu indexul m inii st ngi.5-2 cm nervul alveolar inferior situat mai posterior. seringa fiind n contact cu comisura bucala de partea opusa. la 15 mm de suprafata ocluzala a molarilor s i la 2-3 mm nauntrul crestei temporale. Acul va progresa apoi n contact cu osul. c nd anestezia se efectueaza pe st nga se fixeaza punctu l pentru punctia anestezica.5-2 cm n profunzime. Acul patrunde oblic. seringa venind n dreptul incisivului lateral superior de par tea opusa. se injecteaza direct solutia anestezica la nivelul gaurii mandibulare. Punctia anestezica se face mai sus. p na c nd se ia contact cu osul n zona crestei temporale. Punctia anestezica se practica la 1 cm deasupra planului de ocluzie. c nd anestezia se practica pe partea dreapta a bolnavului sau cu policele. Tehnica Dielaufe. datorita oblititatii acesteia. care dupa Sargenti d a prea multe esecuri. imediat nain tea ligamentului pterigo-mandibular pus n tensiune prin deschiderea larga a arcad elor dentare. care vine n contact cu arcada dentara superioara. Injectarea anestezicului se ncepe n momentul n care acul atinge osul si continua p na la 1. ce pot determina dificultati n efectuarea corecta a tehnicii. Anestezia se instaleaza n 5-10 minute. fara sa i se schimbe directia . la 1 cm ad ncime se anesteziaza nervul lingual. Directia acului este la nceput sagitala antero-posterior. la 1 cm deasupra planului de ocluzie a molarilor inferiori . pe masura ce patrunde. unde se lasa depozitul anestez ic. d nd acului o directie transversala prin deplasarea seringii. Intepatura se face nauntrul crestei temporale. Dificultati Exista variatii individuale n configuratia anatomica a structurilor locale. acul va avea o directie oblica napoi si n afara. Introduc ndu-se acul n profunzime 15 mm.Plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii anterioare a mus chiului pterigoidian intern. deasupra spinei Spix. care se traduc prin neinstalarea anesteziei. corpul seringii ram n nd paralel cu arcada inferioara.

c nd pacientul sc himba brusc pozitia capului n timpul anesteziei si n deschiderile exagerate ale ca vitatii bucale n timpul anesteziei. . n aceasta situatie. Uneori se poate infiltra nervul auriculotemporal. Daca se introduce acul medial de plica pterigomandibulara se va infiltra peretel e faringian. Patrunderea anestezicului n vas va duce la antrenarea anestezicului n circulatie. n timpu l anesteziei efectuata la spina Spix pe cale endobucala. bucal).variabilitatea pozitiei gaurii mandibulare n plan vertical (la copii este mai j os dec t la adulti. duc nd la pareza muschiului maseter.nclinare variabila a ramurii mandibulare fata de planul sagital (prea oblica sa u paralela cu planul sagital). Tot ca accidente se mai citeaza nteparea ve nei faciale posterioare sau chiar a arterei carotide externe. . n. Acest neajuns se evita prin aspirarea de control nainte de a injecta substanta.5-1 ml substanta anestezica pentru nervul lingual. produc nd: paloare. care se pot infecta. bolnavii acuz nd jena n deglutitie. ace sta afl ndu-se mai anterior cu 1-1. sau din fibre sensitive somatice. ANESTEZIA NERVULUI LINGUAL (concomitent cu anestezia n. C nd punctia se practica prea sus (mai cranial). mpreuna cu formatiunile nervoase (n.5 fata de nervul alveolar inferior. . la batranii edentati este mai greu de localizat din cauza lips ei unui reper important . cu edem regional. la 1 cm profunzime de l ocul de punctie se lasa 0.variatii in latime a ramurii mandibulare. alveolar inferior) Nervul lingual se anesteziaza. nteparea vaselor va duce l a formarea de hematoame n spatiul pterigo-mandibular. c nd intra brusc n tensiune ligamentul pterigo-m andibular care poate rupe acul. n schimb se va produce o tumefactie voluminoasa n zona pil ierilor. Daca punctia se practica prea lateral. urmata de anestezia nervului facial tradusa prin paralizia tranzitorie a muschilor fetei de partea respectiva. De asemenea. Patrunderea prea posterior n spatiu pterigo-mandibular va conduce acul n loja paro tidei. fie se va repeta punctia (dupa ce s-a ischimbat acul) mai m edial. palpitatii si lipotimii. Accidente n timpul patrunderii acului pot fi ntepate vasele alveolare care se afla n spatiul pterigo-mandibular. nu se va instala anestezia n teritoriul pe care u rmeaza sa se intervina. Este posibil ca ramurile sa provina din fibre senzitive satelite ale nervului mUohioidian. solutia anestezica poate difuza p rin incizura sigmoida. . n. . lingual. satelite a le simpaticului cervical.prezenta de ramuri nervoase accesorii de inervatie a pulpei dentare ( n general la premolari si molari).variatii de forma si dimensiune ale spinei Spix. de obicei.planul de ocluzie al molarilor. n schimbarile bruste de directie a acului.. acul ia contact cu ramul mandibular si nu se va obtine anestezia. Ruperea acului se poate produce atunci c nd se utilizeaza ace folo site de mai multe ori. cu senzatia de anesteziere a u rechii externe. In aceste cazuri fie se retrage acul si se va reorienta prin tatonare usoara. alveolar inf erior. o data cu nervul alveolar inferior pri n procedeele descrise (vezi anestezia nervului alveolar inferior) astfel.

acul ajunge la 4 cm la spina S pix si. alte tumori ale planseului). la jumatatea distantei dintre marginea libera a gingiei si baza limbii. Directia acului: napoi si usor n afara spre os.5 cm. nainte si nlauntrul unghiului intern a l mandibulei.lingual n n santul Locul de punctie: n dreptul ultimului molar. Indicata n interventiile chirurgicale asupra planseului bucal (extirpari de calcu li din canalul Warthon. ajungem n vecinatatea nervului lingual si putem lasa substanta anestezica pentru acesta. Dupa traversarea mucoasei. . Prin tehnica de anestezie pe cale retromandibulara. Prin tehnica de anestezie pe cale submandibulara. Theodorescu Indicatii Anestezia mucoasei portiunii anterioare a planseului bucal si a mucoasei gingiva le de pe versantul lingual n regiunea dintilor frontali. Cantitatea de anestezie necesara: 1.Exista autori care lasa depozitul anestezic dupa ce au efectuat anestezia la Spi x. Tehnica D. pentru a se ajunge la 1 cm nain tea gaurii mandibulare unde se afla depozitul anestezic pentru nervul lingual. merg ndu-se aproximativ 1 cm. care va repera si locul de punctie. n santul mandibulo-lingual. acul va ft mpins anterior la 4 sau chiar 5 cm n raport cu grosimea partilor moi. Reperele principale: Unghiul intern al mandibulei Ultimul molar inferior Santul mandibulo .5-2 ml solutie. bolnavul se va pozitiona -cu gura larg desc hisa si limba mpinsa medial cu un departator. ranula. Repere: . oglinda dentara sau cu ajutorul ind exului m inii st ngi. Acest procedeu este cel mai des folosit n practica stomatologica. se inje cteaza progresiv. la 5 cm. Contraindicatii Procese inflamatorii sau tumorale ale planseului bucal n treimea sa posterioara. chist dermoid. mandibulo-lingual. introduc ndu-1 mai profund. Tehnici alternative: anestezia tronculara efectuata la trigonul mandibular sau dreptul spinei Spix. Anestezia separata a trunchiului nervului lingual. Anestezia tronculara a nervului lingual se practica pe cale endobucala.caninul sau primul premolar. retrag nd acul 1-1. Tehnica Pentru a expune bine planseul bucal. prec um si interventiile pe limba.

Anestezia se efectueaza bilateral.unghiul dintre mucoasa versantului lingual al mandibulei si planseului bucal. Canalul mentonier are o directie de jos n sus. la jumatatea naltimii osului. Directia acului: n jos si usor n afara spre os. pe creasta. Tehnica: punctia anestezica se efectueaza cu un ac subtire n dreptul caninului sau primului premolar n unghiul de rasfr ngere a mucoasei procesului alveolar spre planseu. Anestezia limbii Sensibilitatea limbii este asigurata de nervii linguali. Se traverseaza mucoasa. In momentul n care se angajeaza n canal. n dreptul r Directia acului: oblica n jos. La edentati. pe linia mediana. laringeu superior si gl osofaringian. acul devine fix. fac nd un unghi de 15-20ø cu axul pre molarului doi si capat nd astfel nclinarea corespunzatoare orientarii canalului men tonier. patrunz ndu-se n profunzime 0. Metoda se utilizeaza si n tratamentul nevralgiei trigeminale cu zona rrigger n ace st teritoriu. Anestezia se poate obtine printr-o singura injectie. Se ndeparteaza buza inferioara si partile moi ale obrazului cu policele m inii s t ngi. din cauza atrofiei procesului alveolar la edentati. adacinii meziale a priðmului molar. n timp ce cu indexul m inii st ngi aplic at pe fata dorsala a limbii se controleaza ca acul sa nu perforeze mucoasa. se atinge planul osos si prin tatonare se cade n gaura mentoniera. uneori chiar sub muðcoasa gingivala. ANESTEZIA NERVULUI MENTONIER SI INCISIV Anestezia acestor nervi este indicata pentru interventiile dentoalveolare si asu pra partilor moi labiomentoniere si n cazurile n care accesul la spina Spix este mp iedicat de un proces patologic (inflamator sau tumoral). celelalte degete sprijinind marginea bazilara a mandibulei pentru fixarea a cesteia. n mucoasa mobila. nauntru si nainte. Calea orala Este mai des folosita n practica. c nd se practica infiltratiile la gaura mentoniera. traverseaza planseul bucal si patrunde n parenchimul lingual. Bolnavul se pozitioneaza cu arcadele ntredeschis e.. la baza limbii. ntre radacinile celor doi premolari. bolnavul ac . Punctia anestezica se practica n vestibulul inferior. Repere: Gaura mentoniera este situata pe fata externa a corpului mandibulei. Dupa traversarea mucoasei. ga ura mentoniera poate ajunge foarte aproape de creasta alðveolara.5 cm si se injecteaza 1. precum si n vederea comp letarii unei anestezii la gaura mandibulara de partea opusa. sediul gaurii mentoniere este apreciat la mijlocul distantei dintre simfiza mentoniera (linia mediana a mandibulei) si marginea anteðrioara a muschiu lui maseter. dinainte napoi si dinauntru n afara. Acul este int rodus transcutan n regiunea submentoniera. care priveste n sus napoi si n afara. De asemenea. naintea osului hioid. Anestezia se practica pe cale orala sau pe cale externa. Se infiltreaza progresiv solutia anestezica.5-2 m l solutie anestezica.

imediat naintea tuberculului anterior zigomat ic. Locul de punctie este la intersectia acestei creste osoase cu planul de ocluzie a molarilor superiori. Pentru a anestezia si nervul incisiv se mpinge acul n canal nca 4-5 mm si se mai injecteaza 0.5-1 ml. Calea orala Bolnavul este pozitionat cu gura larg deschisa. ANESTEZIA NERVULUI MASETER Se foloseste n caz de trismus pentru a face posibila deschiderea arcadelor dentar e n vederea practicarii unei anestezii sau chiar a unei interventii chirurgicale. corpul seringii a jung nd n dreptul comisurii bucale. la o pro funzime de 0. ANESTEZIA NERVULUI BUCAL Este indicata pentru interventiile asupra partilor moi ale obrazului.5 cm.5 ml ane stezic. Se introduc 2-3 ml de solutie an estezica. travers nd prin incizura sigmoida. sub care se percepe depresiunea precondiliana. ANESTEZIA SIMULTANA (Anestezia mai multor nervi prin aceeasi injectie) . naintea tragusului. Un alt reper: la 1 cm napoia si dedesubtul orificiului canalului Stenon. acul fiind pozitionat perpendicular pe planul cutanat si av nd o directie tran sversala dinafara nauntru.uz nd o f ulgeratie n dintii incisivi. Cantitatea de solutie anestezica injectata este de 0. I Punctia se face n contact cu osul. Injectarea substantei se ncepe imediat ce s-a ajuns la muschiul maseter. iar n pract ica stomatologica ca o anestezie de completare pentru mucoasa gingivoalveolara v estibulara n cazul extractiilor molarilor inferiori. Se perforeaza cu acul mucoasa si muchiul buccinator si se ajunge pe marginea ant erioara osoasa a ramului mandibular la baza apofizei coronoide. unde se lasa ane stezicul. n caz de contractura a muschiului temp oral si pterigoidienilor. I Tehnica I Anestezia se efectueaza la nivelul incizurii sigmoide (procedeul Bereher). la baza apofizei coronoide. care se perðce pe ca o creasta osoasa prin grosimea mucoasei. marginea inferioara a arcadei zigomat ice. substanta anestezica se va injecta mai profund. la 3-3 . Se efectueaza pe cale orala sau cutanata. si se continua n straturi p na la o ad ncime de 2. Directia acului: orizontala dinainte.5-1 cm. Se repereaza prin palpare. Pentru a se infiltra si nervii temporali. Se repereaza cu policele st ng mar ginea anterioara a ramurei mandibulare. n raport cu grosimea tegumentului si stratului subcutan.napoi si dinauntru-mafara. asociata cu anestezia troncu lara a nervului alveolar inferior la spina Spix.5 cm.

se lasa 1 ml anestezic pentru nervul l ingual si apoi mai n profunzime la nca 0. la 1 cm de creasta n profunzime.5 cm ad ncime se injecteaza 1 ml anestezic pentru nervul maseterin. astfel nc t corpul seringii s e afla n dreptul molarului I de partea opusa. .5 cm sub creasta alveolara superioara. lingual. se lasa depozitul anestezic pentr u nervul alveolar inferior. Tehnica Bolnavul este pozitionat cu gura larg deschisa. depasindu-se creasta temp orala si. r Se retrage apoi acul si se insinueaza pe fata interna. Se int roduce apoi acul pe fata externa a ramului si la 1-1. Cele trei trunchiuri nervoase se gasesc nvecinate n dreptul tuberozitatii mandibul are.5 cm sub planul de ocluzie al mola rilor superiori. Directia acului: este perpendiculara pe planul mucos. Se introduce acul pe aceasta directie si.5-1 cm. Se patrunde pe creasta osoasa a marginii anterioare a ramului si se injecteaza 1 ml anestezic pentru nervul bucal.5 cm. bucal si auriculo-temporal. la 0.incapacitatea bolnavului de a deschide larg arcadele dentare. Procedeul GAW-GATES Tehnica a fost imaginata de George Gaw-Gates n 1973 si urmareste anestezia simult ana a nervilor alveolar inferior. Contraindicatii: .Procedeul Veisbren Reprezinta anestezia simultana a nervilor alveolar inferior. la aproximativ 1. se atinge tuber ozitatea mandibulei. Procedeul Ginestet Anestezia simultana a nervilor alveolar inferior. Se repereaza plica pterigoman-di bulara si marginea anterioara a mandibulei. apoi se retrage acul 3-4 mm. lingual si bucal. lingual. Aici se lasa o prima cantitate de anestezic (pentru nervul lingual si alveolar inferior). La edentati. proeminenta osoasa situata pe fata interna a ramurii mandibulare la jumatat ea distantei dintre incizura sigmoida si spina Spix si rezulta din unirea celor doua creste care coboara una pe fata interna a coronoidei si cealalta de la colu l condilului. mping nd napoi comisura bucala. Tehnica Bolnavul este pozitionat cu gura larg deschisa. inject ndu-se restul s olutiei pentru nervul bucal. Locul de punctie este la 1 cm de asupra suprafetei ocluzale a ultimului molar inferior n dreptul liniei oblice ext erne reperata prin palpare cu degetul. ntepatura practic ndu-se lateral de pli ca si medial de baza apofizei coronoide. Se foloseste de predilectie c nd anestezia nervului alveolar inferior este inefica ce. . maseterin si bucal.inflamatii. punctia se efectueaza la 1.

Locul de punctie: la baza apofizei coronoide.Injectarea rapida a solutiei anestezice. Se introduce acul 3-3. De obicei nu se c . anestezia nervului infraorb itar). Procedeul C.5 cm. corpul seringii ajung nd n dreptul caninului sau premolarului de partea opusa .Folosirea unor solutii prea calde sau prea reci n raport cu temperatura camerei . Locul de punctie este n mucoasa obrazului la nt lnirea liniei ce uneste tragusul cu comisura bucala.Injectarea unor solutii cu pH mult prea acid sau cu prag de alcalinitate ridic at.Injectarea unor solutii anestezice cu urme de alcool sau de substante antisep tice. pe masura ce se instaleaza anestezia. nteparea trunchiului nervos sau a tecii nervoase Accidentul apare mai frecvent n cazul anesteziilor tronculare. n 1 /3 superioara. napoi si ex tern. dilacereaza tesutul. Daca aceasta se datoreaza pH-ului sol utiei. c nd sunt r etrase.Ace cu asperitati.WILDERMANN Are avantajul ca se poate utiliza si n ca z de trismus si se bazeaza pe faptul ca. . . d ndu-i-se acului o directie dinaint e.napoi. . unde se iasa anestezicu l. Durerea Poate fi produsa n momentul introducerii acului sau al injectarii solutiei aneste zice si poate fi prevenita prin respectarea stricta a protocoalelor fundamentale ale injectarii atraumatice. se i mpune aspiratia nainte de a injecta. se poate ntepa artera maxilara interna. p na c nd se ia contact cu tuberozitatea mandibulei. 1.. Daca se patrunde mai mult. ramul mandibular este situat aproape n plan sagital. va dispare rapid. de obicei este tranzitorie. De aceea. dupa ce acestea au luat contact cu osul si. senzatia dureroasa la injectarea anestezicului local indica aparitia iritatiei tisulare. Tehnica: se foloseste un ac lung (6-8 cm). ane stezia nervului incisiv.Injectarea din eroare a unor substante toxice sau a unor solutii anestezice ex pirate.copii si handicapati. Directia acului.Folosirea unor ace cu bizoul tesit. STIEBER-R. Etiologie . Desi. . mai ales atunci c nd trunchiul nervos se gaseste ntr-un canal osos (anestezia nervului mentonier. apoi. ACCIDENTE LOCALE I. . anestezia nervului palatin. depozitul anestezic las ndu-se sub insertia muschiul ui pterigoidian extern pe fata interna a condilului. . cu o linie ce trece la jumatatea distantei dintre plica pterigo -mandibulara sittendonul de insertie a temporalului.

prin scad erea pragului de raspuns nervos. Prima metoda consta n administrarea anestezicului local la distanta de zona de inflamatie. c. In mare. Deoarece produs ii inflamatiei reduc pH-ul. 5. el este neutralizat de sistemele tamp on din fluidul tisular si o parte din forma cationica este transformata n baza ne ionizata. Aceasta baza este cea care difuzeaza n nerv. n conditii no Exista doua metode principale de obtinere a anesteziei n prezenta inflamatiei tis ulare: . C nd durerea apare ca urmare a folosirii solutiilor anestezice contaminate. A doua metoda consta n injectarea unor cantitati mai mari de anestezic n regiune . Modifica produsii de inflamatie Acestia vor inhiba anestezia locala prin afectarea directa a fibrei nervoase. Forma cationica va bloca canalele de sodi u. consecinta ulterioara f iind trismusul. Anestezia n tesuturile inflamate n tesuturile inflamate exista edem inflamator iar anestezia n aceste tesuturi este dureroasa. b. Limiteaza formarea bazelor neionizate Baza neionizata patrunsa n fibra nervoasa nt lneste un pH normal si se reechilibreaz a n baza neionizata si forma cationica.onstata sensibilitate reziduala dupa disparitia anesteziei. edemul postanestezic sau posibila parestezie tranzitorie. deoarece este posibil sa extinda infectia n zonele neinteresate. prin ur mare. ast fel ca este posibil sa se obtina o anestezie incompleta. n aceste situatii indicatia majora pentru controlul durerii este ace ea de anestezie tronculara periferica. cresterea aciditatii are urmatoarele efecte: a. ca re mbunatateste solubilitatea n apa si stabilitatea. Anestezicele locale injectabile sunt sub forma de sare. Nu se recomanda sa se injecteze 6olutii anestezice n zonele de inflamatie sau inf ectie. C nd anestezicul local este injectat n tesut. prin adaugare de HC1. printr-o anestezie n baraj. efectele gener ale sunt nt rzierea instalarii anesteziei si o posibila afectare a profunzimii anes teziei. exista o mare probabilitate de aparitie a leziunilor tisulare. n cazul inflamatiei. vor exista putini cationi n interiorul tecii nervoase. Administr area anestezicului local la distanta de zona inflamata are sanse mai mari sa asi gure o anestezie corespunzatoare. aceasta asigur nd un numar mai mare de baze nemodific . Inflamatia este cea care duce la o aciditate n regiunea afectata. deoarece conditiile tisulare sunt mai apropiat e de normal. . Br own a aratat ca exudatul inflamator creste conductibilitatea nervoasa. efect care poate duce la neinstalarea anestezie i locale. este posibil ca anestezicul introdus local sa prezinte nivele sanguine mai nalte dec t rmale. Absorbtia mai rapida a anestezicului datorita faptului ca: I Vasele sanguine din regiunea inflamata sunt dilatate si. deoarece se mareste si mai mult gradul de distensie al tesuturilor.

hematomul se produce dupa anestezia la tuberozitate si n. pentru ar difuza prin teaca nervoasa. deoarece hemoglobin a inactiveaza anestezicul. Unele tehnici prezinta un risc mai mare n aparitia hematomului Mai frecvent. Sunt citate injectari de substante toxice din eroare. Cf/ Hematomul obrazului n timpul anesteziei la tuberozitate se poate produce lezarea prin ntepare a plexului venos pterigoidian. Extravazarea sanguina se produce p na c nd presiunea extravsculara o depaseste pe ce a intravasculara sau p na la fomarea cheagului. medial si superior de tuberozita tea maxilara Fosa infratemporala n care se formeaza hematomul permite acumularea unor cantitati mari de s nge. Perforarea unei vene nu duce ntotdeauna la aparitia unui hematom. reasp ir ndu-se. nteparea vaselor Perforarea accidentala a unui vas de s nge n cursul injectarii unui anestezic local este urmata de o extravazare sanguina n spatiul extracelular. ndeosebi n cursul anesteziilor tro culare. Hematomul Factorul determinant n aparitia hematomului ar putea fi densitatea tesuturilor ce nconjoara vasul lezat. 2. Leziuni vasculare 2. nteparea unor vase profunde de calibru mai mare. cu riscul unor accidente generale.ate (neionizate). II. amestec ndu-se cu solutia anestezica. . De aceea este obligatorie aspirarea nainte de a se injecta solutia anestezica. este bine sa se schimbe at t seringa c t si solutia. L incide nta mai scazuta dupa anestezia la spina Spix si anestezia nervului mentonipr c nd acul frecvent patrunde n canal. incident ce poate fi evit at prin controlul atent al marcajului de pe fiola si nefolosirea acelora cu marc aj sters. atinse ntr-o perioada scurta* care v or conduce la reactii acute de supradozare. Injectarea accidentala intravasculara va determina co ncentratii sanguine nalte de anestezic local. C nd prin aspiratie a patruns mult s nge n seringa. S ngerarea la locul punctiei poate fi oprita prin compresie timp de 1-2 minute. cresc nd astfel probabilit atea obtinerii unei anestezii locale adecvate. datorita densitatii tesuturilor la acest nivel. n acest sens. se va retrage putin acul. arterei alveolare postero-superioare sau arterei maxilare interne situate posterior. 6. iar nteparea vas elor superficiale cutanate sau mucoase nu prezinta o gravitate deosebita. hematomul apare rareori dupa o anestezie n bolta palatina. c a si absenta anesteziei n teritoriul pe care se intervine. Daca n seringa se aspira s nge. trebuie depistata la timp pentru a nu injecta solutia anestezica direct n cinculatia generala. Un hematom voluminos apare mai | frecvent prin lezarea arterei sau venelor n cursul anesteziei tronculare periferice la tu berozitate sau spina Spix. datorita vehicularii r apide a substantelor anestezice. Erori de substanta Folosirea carpulelor micsoreaza riscul injectarii accidentale a altor substante.

pentru cel putin sase ore postincident. ea av nd rol analgezic iar pr oprietatile ei vasodilatatoare pot accelera rata resorbtiei. Pareza tranzitorie a altor trunchiuri nervoase .Hematomul se manifesta clinic prin aparitia unei tumefactii geniene. Pareza faciala tranzitorie Se produce n timpul anesteziei la spina Spix. Pareza regreseaza treptat. acul fiind directionat spre posterior. se poate aplica un prisnitz cald pentru 20 de minute. Se introduce apoi endobucal. volumul de substanta injectata si de vecinatatea nervului facia l. cb bor rea comisurii bucale si disparitia miscarilor musculaturii mimicii de partea a fectata. III. Multi autori recomanda administrarea antibioticelor pentru a preveni aparitia un or complicatii inflamatorii prin suprainfectarea hematomului. Ca tratament se vor exercita presiuni pe fata interna a ramului mandibular. pentru a exercita presiune locala s i pentru a favoriza vasoconstrictia. Dupa cele 48 de ore . un rulou de comprese. Exobucal se aplica un prisnitz re ce. c t m ai distal posibil (de-a lungul tuberozitatii). anestezii ndu-le. hematomul se resoarbe nr general dupa 7-10 zile. cu asimetrie faciala. Se va face imediat compresia regiunii geniene cu palma. Tratament Nu se poate exercita presiune pe zona lezata datorita localizarii. trat ament antiflogistic local si antibioterapie n cazul hematoamelor voluminoase sau a bolnavilor cu tare organice. astfel nc t substanta anestezica patrunde n glanda parotida si infiltreaza ramurile terminale ale nervului facial. IV. Hematomul dupa anestezia la Spina Spix Manifestarile clinice sunt endobucale si constau n: tumefactie pe fata interna a ramului mandibular si posibil modificare de culoare a mucoasei. Cu sau fara tratament medical. nainte de injectarea anestez icului local. de obicei i mediat dupa terminarea anesteziei.' mentinut printr-un pansament compresiv. Tulburarile motorii au o durata mai mare c nd vasoconstrictorul din solutia aneste zica produce o ischemie tranzitorie la nivelul nervului facial. mentin nd permanent acul n contact cu planul osos. marind n volum hematomul. deoarece caldura produce vasodilatatie si n consecin ta favorizeaza s ngerarea. Incidentul poate fi prevenit prin respectarea tehnicilor de anestezie la spina S pix. tumefactie ce se poate extinde anterior si in ferior. la fiecare ora. n santul vestibular superior. Zona nu va fi expusa la caldura. Caldura locala poate fi nsa utilizata dupa 48 de ore. Semnele clinice caracteristice ale acestui accident sunt: exoftalmia. Pareza va dura c teva ore fiind dependenta de anest ezicul utilizat. Se va evita practicarea unor noi tratamente stomatologice p na la remisia completa a hematomului. Acest pansament se mentine 24-48 h. dispar nd spontan si complet. timp de c teva minute. c nd injectarea se face prea profund.

Ruperea acului poate apare n cazul penetrarii profunde se nt mpla n cazul anesteziilor tronculare periferice sau n cazul anesteziilor tronculare bazale.scritube. apar n continuare comunicari privind ruperea acului> n ciuda faptulu i ca toate aceste accidente pot fi evitate. V.5 ore.scritube.8 mm.php" target="_blan " title="COCAINA . P entru evitarea acestor accidente se va respecta tehnica corecta de anestezie la orificul infraorbitar.http://www. Tulburarile descrise sunt de scur ta durata. iar tulburarile asociate si mt mai severe si constau n hemoragii sau hematoame intraorbitare sau intraoculare . 2012 )     . atunci c nd acul patrunde accidental n orbita pot fi ntepate tesuturile perioculare sau globul ocular. imprevizibila a pacientului n timp sau n contact cu periostul. Pacientul va prezenta un edem palpebral cu oftalmoplegie. protej nd globul ocular cu degetele m inii st ngi n timpul patru nderii acului si de asemenea patrunz nd n canal maximum 0. Tulburari oculare Anestezia nervului infraorbitar poate duce uneori la producerea unor accidente p rin difuzarea anestezicului n orbita sau chiar infiltratia anestezica a nervului optic.5-0. exoftalmie. remisia av nd loc n 1-1. fara tratament.com">COCAINA</a> a tesuturilor moi asa cum la spina Spix si tuberozitate cauza a ruperii acului est ce acul strabate muschiul Copyright ¸ Contact (SCRIGROUP Int.Nervul auriculo-temporal poate fi infiltrat accidental n cursul anesteziei la spi na Spix. Principala e o miscare brusca. Document Info Accesari: 2506 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un lin catre el la tine in site Copiaza codul in pagina web a site-ului tau. dip lopie si chiar pierderea temporara a vederiii. VI. n anestezia nervului infraorbitar. Totusi. ruperea acului a devenit extrem de rara.com/medicina/COCAINA521291422. tulburari persistente de vedere. Ruperea acului De la introducerea acelor de unica utilizare. echimoze palpebrale si conjunctivo-bulbare. n acest caz are lor o anestezie a re giunii temporale si a pavilionului urechii. c nd se introduce acul mult mai asus. <a href="http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful