ECKHART TOLLE

Ghid de dezvoltare spiritual Traducere de ALEXANDRA BOR

BUCURE TI, 2004

1

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale TOLXE, ECKHART Puterea prezentului/ Eckhart Toile trad.: Alexandra Bor ECKHART TOLLE este considerat unul dintre cei mai originali i mai inspira i c l uzitori spirituali ai timpului nostru. S-a n scut în Germania, unde i-a petrecut primii 13 ani din via . Dup ce a absolvit Universitatea din Londra, a devenit cercet tor i îndnim tor la Universitatea Cambridge. La 29 de ani, în urma unei transform ri spirituale profunde, vechea sa identitate a fost literalmente dizolvat , i via a i s-a schimbat radical. Urm torii ani interioare. Eckhart Toile nu s-a aliniat niciunei tradi ii sau religii, dar nici nu a respins vreuna. înv turile sale transmit un mesaj simplu i în acela i i dobândirea p cii interioare. În turile în toat lumea. Din timp profund, cu claritatea i simplitatea vechilor mae tri spirituali: exist o cale c tre eliberarea de suferin 1996, locuie te în Vancouver, Canada. California, USA. prezent, c l tore te mult, r spândindu- i înv i i-a dedicat în elegerii, integr rii i aprofund rii Bucure ti: Curtea Veche Publishing, 2004 232 p.; 20 cm (Bibliotcrapia; 2) Tit. orig. (engl): The powcr of Now ISBN 973-669-055-5 I. Bor , Alexandra (trad.) 159.9 Coperta colec iei de DINU DUMBR VICIAN ECKHART TOLLE THE POWER OF NOW A Guiile Io Spiritual Enlighlenment Copyright © 1997 by Eckhart Toile Original English Languagc Publication 1997 by Namaste Publishung, Inc. Vancouvcr, B.C. Canada. Rcviscd English Languagc Edition published 1999 by New World Library in

acestei transform ri, care a marcat începutul unei intense c l torii

Suntem aici pentru a-i permite scopului divin al universului s se îndeplineasc . Aceasta este dimensiunea real a importan ei noastre!
Eckhart Toile © Curtea Veche Publishing, 2004, pentru prezenta versiune în limba român SBN 973-669-055-5 I&3BV

2

PREFA A EDITORULUI
O carte ca Puterea prezentului apare probabil o dat la un deceniu sau chiar o dat cu totul special la o

genera ie. Este mai mult decât o carte; este energie pur , pe care probabil c o sim i i în timp ce ine i cartea în mân . Are puterea de a-i oferi cititorului o experien schimba via a în bine. Puterea prezentului a fost publicat pentru prima dat în Canada, iar editorul canadian, Connie Kellough, mi-a spus c a auzit în repetate rânduri pove ti despre schimb ri pozitive i chiar despre miracole care s-au produs dup ce oamenii au început s citeasc aceast carte. ÄCititorii telefonau la editur ", mi-a spus ea. Ä i foarte mul i mi-au povestit despre vindec ri i transform ri minunate, despre bucuria din ce în ce mai mare pe care au tr it-o în timp ce citeau aceast carte." Cartea m-a f cut s con tientizez c fiecare moment al vie ii mele este un miracol. Acest lucru este adev rat, indiferent dac eu îl în eleg sau nu. i Puterea prezentului îmi arat tot mai mult cum s -1 în eleg.înc de la prima pagin este clar c Eckhart Toile este un maestru contemporan. El nu apar ine unei anumite religii sau doctrine, nu este un gura; înv turile sale înglobeaz esen a tuturor tradi iilor i nu intr în contradic ie cu niciuna ² fie cre tin , hindus , budist , musulman , indigen sau oricare alta. El este capabil s fac ceea ce au f cut to i marii mae tri spirituali: s ne arate, într-un limbaj simplu i clar, c adev rul, lumina c l uzitoare, se afl în noi. Eckhart Toile începe prin a ne introduce în povestea vie ii sale ² povestea unei depresii timpurii i a disper rii, care a culminat cu o experien meditat i i-a aprofundat în elegerea.
3

i de a-i

teribil de trezire a con tiin ei, într-o noapte,

la pu in timp dup împlinirea a 29 de ani. În ultimii 20 de ani, a reflectat la aceast experien , a

În ultimul deceniu, a devenit un profesor de talie mondial , un suflet ales, cu un mesaj ales, unul pe care l-au împ rt it atât Cristos, cât i Buddha: iluminarea poate fi atins , aici i acum. Ne minte ne creeaz putem elibera de suferin , de anxietate i de nevroz . Pentru aceasta îns trebuie s ajungem s în elegem rolul pe care îl juc m în generarea propriei dureri; propria noastr problemele, nu alte persoane, nu Älumea exterioar ". Mintea noastr , cu fluxul ei constant de gânduri despre trecut i griji în ce prive te viitorul. Facem marea gre eal de a ne identifica propriei min i, gândindu-ne c acesta este eul nostru ² când, de fapt, suntem fiin e mult mai evoluate. Eckhart Toile ne arat în repetate rânduri cum s ne conect m la ceea ce el nume te Fiin a noastr : Fiin a este energia vital unitar , etern , mereu prezent deasupra miliardelor de forme vii supuse na terii i mor ii. Totu i, Fiin a nu este numai deasupra, ci i în adâncul fiec rei forme de via , ca esen interioar invizibil i indestructibil . Ceea ce înseamn c ea ne este accesibil în acest moment sub forma sinelui nostru profund, a naturii noastre adev rate. Dar nu c uta i s pune i st pânire pe ea prin puterea min ii. Nu încerca i s o în elege i. Nu pute i s o cunoa te i decât . atunci când mintea este lini tit , când sunte i prezent, total i profund, în momentul actual... A reg si con tiin a Fiin ei i a men ine aceast stare de Äcon tiin a atinge iluminarea. Puterea prezentului este aproape imposibil de citit f r întreruperi, de la început pân la sfâr it ² ea trebuie l sat din mân din când în când pentru a putea medita la cele citite i a le aplica propriei experien e de via . Este un adev rat ghid, un curs complet de medita ie i cunoa tere. Este o carte care merit citit i recitit ² i de fiecare dat când o ve i reciti, ve i remarca un sens nou, întreag . mai profund. Este o carte pe care mul i oameni, inclusiv eu, vor dori s o studieze o via sensibil " înseamn

4

s ne ofere clipe de o asemenea frumuse e. în anumite momente. Chiar dac este numai un moment.Puterea prezentului are un num r crescând de cititori devota i. în acea lumin . în afara lui Äaici i acum". ferici i. încât mintea noastr . Splendoarea clipei ne uime te atât de mult. ne surprindem catapulta i dincolo de grani ele obi nuin ei. i este deja numit o capodoper . aflat de obicei într-o activitate instinctiv neîntrerupt . ne întoarcem la inele nostru Adev rat. în care. este o carte care are puterea de a schimba vie i. încât ne surprindem absorbi i pe moment. pare s se deschid o u rareori tr it . deoarece astfel de tr iri reprezint cele mai Äexperien e efemere". arunc m o privire c tre domeniul etern al Fiin ei înse i. indiferent cum o ve i considera. în timpul acestor înalte momente ale vie ii. Ar fi putut la fel de bine s le numeasc experien e de expansiune a con tiin ei. mereu prezent i totu i . 5 spre o alt realitate. Abraham Maslow a numit-o Äexperien plenar ". de a ne trezi la realitate i de a ne manifesta pe deplin poten ialul. razele portocalii ale soarelui la apus pot. indiferent cum o ve i descrie. Marc Allen (autorul c r ii Visionary Business and a Visionary Life [O afacere i o via în baza unei viziuni]) august 1999 Novato. ale cotidianului. se opre te i nu ne mai transport în alt loc. privind captiva i. California SUA CUVÂNT ÎNAINTE Pe fondul unui cer albastru-azuriu.

capacit ile umane neexplorate. Este socotit unul dintre leag nele mi c rii New Age. cofondatorul Esalenului ( Institutul Esalen din Big Sur. Privite la scar MITUL NR. Acest grup atât de divers de indivizi este reunit de observa ia lor intuitiv comun c umanitatea face în acest moment un pas uria în evolu ia sa. a fost fondat în 1962 de dou personalit i vizionare. în c utarea mea. California. Dar cum s r mân aici permanent?" a putea r mâne în Ultimii zece ani i-am dedicat în întregime acestei descoperiri. aflate dincolo de imagina ie. Michael Murphy. dedicat explor rii a ceea ce Aldous Huxley nume te Äpoten ialul uman". Aceast schimbare este înso it de o modificare de perspectiv ² a imaginii mentale fundamentale despre Ärealitate". Esalenul a devenit repede 6 . Äeste atât de grandios. ce bine ar fi dac aceast stare.. psihologie. Institutul a fost conceput ca un centru educa ional alternativ. tiin . prietenii i angajatorii/angaja ii. mai p trunz tori i mai intuitivi Äpionieri ai paradigmelor" din epoca noastr : din medicin . afaceri. Ar trebui s nu mai fie o surpriz pentru nimeni faptul c apari ia unei noi perspective asupra lumii pune sub semnul întreb rii multe dintre lucrurile pe care societatea occidental le consider adev rate: caracteristicile rela iilor noastre personale cu familia. am avut onoarea de a ini ia un dialog cu unii dintre cei mai îndr zne i. ar putea ofta cineva. 1: Umanitatea a atins punctul culminant al dezvolt rii sale. O perspectiv calitatea i asupra lumii încearc s r spund la dou întreb ri fundamentale: ÄCine suntem noi?" i ÄCare este natura universului în care tr im?" R spunsurile noastre la aceste întreb ri dicteaz global . Michael Murphy i Richard Price..ÄAh". religie/spiritualitate i poten ial uman. ele sunt definitorii pentru o societate.

Mark Satin i cercet tori ai noii fizici (Fritjof Capra. Rollo May. rolfing i Cursul miracolelor. (N. este vorba de psihologie transpersonal . pentru afluxul constant de filozofi. metoda feldenkrais. înfloreasc unele capacit i extraordinare ² de iubire. în ultim instan . Acest mit al universului Ädiferit de mine" a fost responsabil pentru r zboaie. La urma urmei. percep ie. yoga.)). Cei mai mul i oameni nu ajung aici. Cari Rogers. intui ie. Al turi de ace tia. rezum acest lucru spunând c Äspiritul i con tiin a fiec ruia dintre noi. tantra. 2: Suntem complet separa i unii de al ii. con tientizare corporal . încep s comunicare i voin . antropologie i sport. psihologie budist .cunoscut pentru îmbinarea filozofiilor estice cu cele vestice. Gorbaciov. pentru atelierele sale de lucru didactic i experimental. a sus inut ideea provocatoare c dezvoltarea uman include stadii mai avansate. hipnoz . întemeietorul gestaltterapiei. cu a sa terapie rolfing. Roberto Assagioli. Când o persoan atinge acele niveluri ansate de maturitate spiritual .000 de persoane. Pe aici au trecut figuri de seam ale Änoii spiritualit i". arti ti i gânditori religio i. Gary Zukav). Teoria doctorului Larry 7 . ca Fritz Perls. bazându-se pe studii de religie comparat . La cursurile organizate aici particip anual 5. intui ie practic . care om cu mintea întreag i-ar face vreun r u altuia dac l-ar sim i pe cel lalt ca pe o parte din sine? Stan Grof. sunt echivalente cu «Tot-Ceea-Ce-Este». în cercet rile sale despre st rile modificate de con tiin . ges-taltterapie. pentru c nu exist grani e absolute între corp/eu i totalitatea existen ei". Abia dup aceea pot fi aplicate în mod con tient diferite metode. MITUL NR.000-7. Alexander Lowen. Ida Rolf. p rintele psihosintesei. red. medicin . Primul pas: recunoa terea existen ei lor. umanism. au mai fost prezente personalit i politice ca M. Christina i Stanislav Grof. de natur i de cosmos. vitalitate. amanism. psihologi. distrugerea planetei i pentru toate formele i ^manifest rile de nedreptate uman .

tradi ii Ämaterie" ² i culturi ce descriu dimensiuni diferite. dar continue ale realit ii. pe care noi am numi-o pornesc de la dimensiunea cea mai dens i merg pân dimensiunea spiritual . Acestea i mai pu in con tient ² pe care noi am numi-o la cea mai pu in dens i mai con tient . 8 . este foarte bine sus inut de cercet rile tiin ifice despre puterea de vindecare a rug ciunii. Sau s lu m în considerare opera legendarului fizician David Bohm. au fost alungate din cetate. Alte dimensiuni ale realit ii sunt folosite pentru a explica o deplasare care se produce cu o vitez mai mare decât cea a luminii ² limita ultim a vitezei." Consecin a: orice realitate a fost redus la realitatea fizic . ca Jack Scarfetti. testat în laborator sau investigat cu ajutorul celor cinci sim uri sau al extensiilor lor tehnologice pur i simplu nu exist . Dimensiunile spirituale. sau cele pe care eu le-a numi nonfizice. în care dominant era medicina corp-minte). multidimensional al realit ii este sugerat de teoreticieni ai mecanicii cuantice.Dossey despre medicina Erei a treia. 3: Nu exist nimic în afara lumii fizice. acest model extins. Aceast pozi ie vine în contradic ie cu Äfilozofia peren ". MITUL NR. în care gândurile. care descrie c l toria supraluminic . Destul de interesant. ÄNu este real. atitudinile i inten iile de a vindeca ale unei persoane pot influen a fiziologia altei persoane (spre deosebire de Era a doua. al realit ii. cu modelul s u multidimensional. religii. tiin a tradi ional presupune c orice lucru care nu poate fi m surat. un consens filozofic care parcurge epoci. Fiind legat de materie. explicit (fizic) i implicit (nonfizic). Acest lucru nu este posibil potrivit principiilor cunoscute ale fizicii i ale tiin ei tradi ionale. i totu i preponderen a dovezilor contrare sugereaz c este posibil.

care a fost construit i st pân . Cercet torii nu cunosc mecanismul de producere a acestei c l torii supraluminice. cât i o multitudine de dimensiuni nonfizice ale realit ii. tendin a de a alege calea mini-. ai Fiin ei. Mesajul lui Eckhart este urm torul: problema umanit ii este adânc înr d cinat în mintea îns mintea.Nu este vorba de o simpl teorie ² Experimentul Aspect care a avut loc în 1982 în Fran a a demonstrat c dou particule cuantice care fuseser la un moment dat conectate. continuau s r mân într-un fel conectate. Astfel. mei rezisten e. care tr ie te în timp i se na te în timp. cu care am vorbit sunt de p rere c nu am atins înc punctul maxim al dezvolt rii umane. aceast nou perspectiv înseamn s ne privim pe noi. Con tiin a noastr labil . cu o viziune de pionierat în tiin . atunci i cu cealalt se producea o schimbare ² instantaneu. odat separate de distan e considerabile. cu orice form de via i c spectrul complet al con tiin ei înglobeaz atât dimensiunea fizic . creeaz un gol. Puterea prezentului. proiectându. persoanele importante. de i unii teoreticieni sugereaz aceast conexiune se realizeaz prin intermediul unor Äpor i" c tre dimensiuni superioare. i nu separa i. Cu cartea de fa . contrar gândirii celor care au jurat credin paradigmei tradi ionale. ai sinelui autentic. Eckhart Toile î i ocup locul pe care îl merit în acest grup special de mae tri mondiali. Ci prin ochii sufletului. În esen . Iar mintea condi ionat de timp. mai curând. Ca un fluture ce pentru a fi un servitor util.i propriul s u film. Sau. Unul câte unul. c suntem mai degrab conecta i. f r a con tientiza pe deplin momentul prezent. Dac una dintre particule suferea o transformare. pe ceilal i i toat lumea vie nu prin ochii sinelui nostru m runt. 9 . oamenii fac saltul pe aceast orbit superioar . în identificarea noastr gre it cu c zboar din floare în floare. compenseaz golul proclamându-se ea îns i. mintea retr ie te experien e trecute sau. p mântesc.

el fiind un adev rat cunosc tor. ca i instinctul. Nu v decât o analogie: un grup de oameni de tiin pot oferi se întâlnesc i v prezint toate dovezile tiin ifice numai la cei mai mari mae tri spirituali. lumea a a cum o cunoa tem noi azi se va schimba în bine. extraordinar . prinse în vârtejul Fiin ei. dovezile 10 . i dac ace tia chiar îl vor urma. ÄUnde sunt dovezile existen ei acestei Realit i Superioare?". Magia sa vine mai curând din experien a personal . Pentru c aici ² în Clipa de acum ² se afl Sinele Adev rat. Îns tot ce trebuie s face i este s gusta i una. Gloria dezvolt rii umane nu este dat de capacitatea noastr de a gândi i a analiza. pentru a v da seama c mai exist o mul ime de alte aspecte legate de banane.anticipeaz ceea ce va urma! Rareori ne surprindem odihnindu-ne în adâncimea oceanic a momentului. ve i întreba. U or de spus i totu i care atest c bananele sunt amare. o singur dat . Valorile actuale se vor transforma în epavele plutitoare ale temerilor pieritoare. Eckhart traseaz o cale energetic pentru cei care doresc i s ne exprim m realitatea divin . Destinul nostru ultim este s ne reconect m cu Fiin a noastr esen ial cât de pu ini sunt cei care au atins treptele superioare ale dezvolt rii umane! Din fericire. Tr ind în profunzimea acestei Realit i Superioare. formidabila putere a lui Eckhart nu st în priceperea sa deosebit de a ne fermeca prin pove ti interesante. clip de clip . de a caracteriza abstractul sau de a ne oferi o tehnic folositoare. reprezint numai un punct pe acest drum. Prin urmare. aici i acum. În calitatea sa de ghid i profesor. O nou civiliza ie va lua fiin . În final. exist în spatele cuvintelor sale o putere care poate fi întâlnit s -l urmeze. în lumea fizic . al emo iilor schimb toare i al min ii flec ritoare. exist ghizi i profesori care s ne ajute pe parcurs. Intelectul. de i aceasta este tr s tura care ne deosebe te de animale. ascuns înd r tul corpului fizic.

ca i tuturor celor care au avut bun voin a s revizuiasc 11 carte. Margaret Miller din Londra. V California. cel mai pre ios dar ² libertatea de a scrie mul umesc. Russell E. Adrienne Bradley din Vancouver. dându-mi libertatea. . SUA ianuarie 1998 MUL UMIRI Îi sunt profund îndatorat lui Connie Kellough pentru sprijinul ei c lduros i pentru rolul vital pe care 1-a jucat în transformarea manuscrisului meu în aceast carte pe care a oferit-o lumii. Pennsylvania.nu pot fi c utate printre argumentele intelectuale. Îi sunt îndatorat i lui Shirley Spaxman i lui Howard Kellough pentru corectarea manuscrisului i impresiile lor utile pe marginea acestuia. DiCarlo (autorul c r ii Towards a New World View: Conversations at the Leading Edge Spre un nou mod de a privi lumea: conversa ii la grani a cunoa terii) Erie. Este o bucurie s lucrez cu ea. Eckhart Toile ne ofer cu pricepere aceast posibilitate. ci în schimbarea pe care o produce în noi divinul din untrul i din afara noastr . Angie Francesco din Glastonbury. Richard din Menlo Park i Rennie Frumkin din Sausalito. Anglia. Vreau s îmi exprim recuno tin a i fa de Corea Ladner i to i oamenii minuna i care au i contribuit la aceast libertatea de a tr i.

tor spiritual. zgomotul îndep rtat al trenului care trecea pe l ng casa mea ---. pentru mae trii mei spirituali i pentru cel mai mare guru dintre to i: via a. am tr it într-o stare aproape continu de anxietate. de ostil 12 i de lipsit de orice sens. plin de veselie i profesionalism. vorbesc despre o via 29 anterioar sau spre cu toate acestea. INTRODUCERE Cum a aparut aceasta carte Trecutul nu-mi folose te prea mult vrea s v i rareori m gândesc la el.manuscrisul mai târziu i s ne ofere informa ii suplimentare. întrerupt de perioade de depresie suicidal . pentru c ai tehnoredactat manuscrisul în maniera ta unic . cuprins la pu in timp dup de un sentiment de ce împlinisem de ani. f r de care aceast carte nu ar fi existat. în final.totul p rea atât de str in. Lini tea nop ii. încât mi-a produs o . Într-o diminea a noapte. a spun pe scurt cum am ajuns s fiu înv Pân la v rsta de 13 ani. Rose Dendewich. contururile vagi ale mobilei în camera întunecat . M mai trezisem de nenum rate ori înainte cu acest sentiment. dar de data asta era mai intens ca niciodat . m-am trezit panic total . a dori s îmi exprim iubirea i recuno tin a pentru mama i tat l meu. Acum am sentimeintul c despre via a altei persoane. î i mul umesc.

de nonexisten tr iesc. Sim eam c sunt tras într-un gol. Dintr-o dat . Mam ridicat i m-am plimbat prin camer . Apoi m-am sim it atras în ceea ce sem na cu un vârtej de energie. Änumai una dintre ele i m-am l sat . am sim it. instinctiv de a continua s ÄEu nu m mai pot suporta pe mine însumi´. Primele raze ale soarelui treceau prin draperii. Ce rost avea s continui aceast lupt permanent ? Sim eam cum o profund puternic de autodistrugere. Am auzit cuvintele Änu te împotrivi" ca i cum ar fi venit de undeva din pieptul meu.aversiune profund fa de lume. Acea lumin blând filtrat de draperii era iubirea îns i. Nu mai auzisem pân arunci un a a sunet. care apoi s-a accelerat. Cel mai odios doririn lucru era. totu i. Am fost cuprins de o fric intens . dac un diamant ar putea scoate un sunet. M sim eam ca i cum golul se afla mai degrab în mine decât în afara mea. Aveam înc ochii închi i i am avut imaginea unui diamant pre ios. Nu îmi amintesc ce s-a întâmplat dup aceea. Da. am sesizat ciud enia lui. Acesta era gândul care contiunua s se deruleze în mintea mea. cu care «eu» nu mai pot tr i.. Eram perfect con tient. a a ar suna. Apoi. ÄSunt eu o fiin m mai pot suporta pe mine însumi. dar nu mai aveam gânduri. Am fost trezit de ciripitul unei p s ri din fa a geamului meu. i corpul meu a început s tremure." Am fost atât de uimit de aceast stranie descoperire. propria mea existen . La început a fost o mi care lent . încât mintea mea s-a oprit în loc. m-am gândit eu. Ochii mi s-au umplut de lacrimi. Am recunoscut camera i mi-am dat seama c niciodat nu 13 s existe dou fiin e în mine: însumi»." ÄPoate c ". atunci trebuie «mine este real . Am deschis ochii. dintr-o dat . sau dou ? Dac cu nu «eu» i devine mult mai decât dorin a. F r s m gândesc. nu a mai existat nici urm de fric s alunec în acel gol. am tiut c este infinit mai mult lumin decât ne d m noi seama.

o sticl izvorau din ele. ca atunci când scoatem un dop dintr-o juc rie gonflabil . plin de suferin . în ultim instan . Am trecut prin st ri de o indescriptibil fericire i sfin enie. s-a pr bu it imediat. Puteam s func ionez normal în lume. Dup aceea. Ceea ce a r mas a fost natura mea adev rat atemporal ca existen continu : con tiin a în starea ei cea mai pur . ca i cum tocmai a fi venit pe lume. dar nu îl în elegeam complet. o fic iune a min ii. c mi se întâmplase un lucru extrem de important. un creion. am r mas 14 . Totul era proasp t i pur. ea s-a diminuat întru câtva în intensitate sau poate c a a mi s-a p rut mie. Am în eles faptul c presiunea intens a suferin ei din noaptea aceea trebuie s fi for at con tiin a mea s se retrag din identificarea cu sinele nefericit i extrem de anxios. pe care o percepusem ini ial ca pe un gol. În urm toarele cinci luni. care este. minunându-m de frumuse ea i via a care i f r de moarte. În ziua aceea m-am plimbat prin ora cuprins de o uimire profund fa P mânt. de i mi-am dat seama c . A venit un moment când. i s r mân complet con- tient. am tr it într-o stare de pace i fericire profunde i neîntrerupte. Aceast retragere trebuie s fi fost atât de complet . desigur. tiam. pentru o vreme. pentru c a devenit starea mea natural . fa ini ial pe care tocmai am descris-o p le te. Am luat în mâini diferite lucruri.o v zusem cu adev rat pân atunci. dup ce am citit texte de spiritualitate i am petrecut mai mult timp cu o serie de mae tri spirituali. Abia peste câ iva ani. m cufund în acea lume interioar de care chiar i experien a înainte de identificarea cu forma. am realizat c to i c utau ceea ce mie mi se întâmplase deja. orice a fi f cut. nu a mai fi putut ad uga nimic la ceea ce aveam deja. ca i cum tocmai ar fi fost creat. Mai târziu am înv at s de miracolul vie ii pe goal . încât acel sine fals.

chiar dac nu vor fi gata. cu indivizi i grupuri mici de persoane interesate de dezvoltarea spiritual . oamenii veneau din când în când la mine i îmi spuneau: ÄVreau i eu ceea ce ai tu. atât cât poate fi ea exprimat în cuvinte. ca o melodie îndep rtat . Dar chiar i cele mai frumoase experien e vin i pleac . Devenisem un înv tor spiritual. pentru întreb rile lor provocatoare i dorin a lor de a asculta. Sper c îi va îmbog i i pe mul i 15 al ii. loc de munc . Uneori este foarte puternic. probabil c fundamental este sentimentul p cii. identitate social definit . Am petrecut aproape doi ani stând în parc pe b nci. Aceast carte nu ar fi ap rut f r ei. Dar nu -l po i sim i pentru c mintea ta face prea mult zgomot". încât îl pot sim i i al ii. poate. Ace ti oameni apar in unei minorit i norocoase de pionieri spirituali: oameni care ajung la un punct în care devin capabili s rup tiparele mentale colective mo tenite. s îl . în be ia celei mai intense fericiri. Alteori este undeva în fundal. Acest r spuns s-a transformat mai târziu în cartea pe care o ine i în mân . din Europa i America de Nord. care vor considera con inutul ei demn de luat în seam . Înainte s -mi dau seama.f r nimic în plan fizic. Mai târziu. Nu aveam rela ii sociale. Cred c aceast carte î i va g si drumul c tre aceia care sunt preg ti i pentru o transformare interioar radical i va ac iona ca un catalizator în acest scop. tipare care i-au inut dintotdeauna pe oameni lega i de suferin . Po i s -mi dai i mie sau s -mi ar i cum s -l ob in i eu?" Iar eu r spundeam: ÄAi deja acest lucru. Adev rul din noi Aceast carte reprezint esen a activit ii mele. Cu o profund afec iune i apreciere a vrea s le mul umesc acelor fiin e excep ionale pentru curajul i disponibilitatea lor interioar de a îmbr i a schimbarea. cas . Prin compara ie cu orice experien . aproape palpabil. aveam din nou o identitate exterioar . care nu m-a mai p r sit de atunci.

în timp ce scriam. pentru a forma un r spuns general.tr iasc sau s îl pun în practic în totalitate. mai târziu. dialogul alterneaz continuu între dou niveluri diferite. 16 . mai profund sau mai intuitiv decât tot ceea ce spusesem pân atunci. de la prima pân la ultima pagin . în sensul c am combinat anumite tipuri de întreb ri cu care m-am întâlnit frecvent într-una singur i am extras esen a din mai multe r spunsuri. care i mi-a cerut explica ii suplimentare în anumite locuri. Aceste informa ii sunt vitale. pentru c . de la conflictele din rela iile personale pân la r zboaiele dintre triburi sau na iuni. ie ind brusc la lumin . La un nivel. Este posibil ca. Cartea în forma ei actual a luat na tere în urma întreb rilor spontane puse de diferite i din acest motiv am persoane la seminare. pentru c tocmai acesta este modul în care se perpetueaz falsul însu i. La acest nivel. dac nu înv a i s recunoa te i falsul drept fals ² ca un lucru str in de dvs. v atrag aten ia asupra aspectelor false. Unele întreb ri i r spunsuri le-am preluat aproape cuvânt cu cuvânt. Ve i descoperi c . Uneori. o caracteristic sau o problem personal . Altele sunt mai generale. V vorbesc despre natura incon tientului uman i despre disfunc iile sale. La aceste ore i seminare am înv at i am primit la fel de mult ca i cei care mi-au pus întreb rile. Unele întreb ri au venit de la redactorul meu. ore de medita ie i edin e de consiliere individual omeneasc o poart în sine i p strat formatul întrebare-r spuns. îmi venea în minte un r spuns cu totul nou. v ar t i cum s nu face i din ceea ce este fals în sinea dvs. cum ar fi cel mai des întâlnite manifest ri comportamentale. ² nu va putea s apar nicio transformare de durat i ve i sfâr i întotdeauna fiind tra i înapoi în iluzie sau într-o anumit form de durere. s mân a plantat la citirea acestei c r i s fuzioneze cu s mân a ilumin rii pe care fiecare fiin s germineze.

sensul anumitor cuvinte.. ci ca schimbare posibil chiar în acest moment ² indiferent cine sunte i i unde v afla i. întreb rile sau obiec iile care v vor veni probabil în minte în 17 . Este posibil ca i în alte locuri din text s sim i i spontan i firesc nevoia de a v opri pentru a medita. cuvintele nu urm resc întotdeauna comunicarea de informa ii. Când ve i începe s citi i aceast carte. rezoneaz cu el i prime te putere de la acesta. Prin simbolul pentru pauz S care apare dup anumite pasaje v sugerez c ar fi bine s v opri i un moment din lectur . cele iau cu mine în aceast stare atemporal de prezen v face s sim i i iluminarea. i de multe ori au scopul de a v atrage în aceast nou con tiin în timp ce citi i. Totu i. s v lini ti i i s sim i i. îndep rtat . voi încerca s v con tient intens în clipa prezent .La un alt nivel.cred c v ve i da seama c ele con in o mare putere spiritual mai pl cute p r i ale c r ii. v voi vorbi despre o transformare profund a con tiin ei umane ² nu ca posibilitate viitoare. s tr i i experien a adev rului care tocmai a fost exprimat. în mod repetat. s-ar i pot deveni pentru dvs. care recunoa te imediat adev rul spiritual. deoarece fiecare om poart în el s mân a ilumin rii. m voi adresa sinelui mai profund. La acest nivel. ca ÄFiin " sau Äprezen ". V voi ar ta cum s v elibera i din sclavia min ii i s intra i în aceast stare de iluminare a con tiin ei pe care s o prelungi i i în via a de zi cu zi. imediat ce ve i reu i acest lucru. Citi i mai departe. de multe ori m voi adresa cunosc torului din sinea dvs. pentru a tr i i lucrurile despre care v vorbesc. care se afl în spatele gânditorului din sinea dvs. Mai mult. Pân când ve i reu i s putea ca aceste pasaje s vi se par întru câtva repetitive. v va fi mai pu in clar.

este activat veche i totu i mereu nou . mai ales pentru cititorii care apar in acestor orient ri religioase. de i acesta ni se prezint sub atâtea forme. sensul lor profund nu mai este recunoscut i puterea lor de transformare s-a pierdut. Eu le spun: nu este nevoie s c uta i adev rul în alt parte. în fiecare celul a corpului dvs. Observa i dac nu sim i i vreo Äreac ie de r spuns" în timp ce citi i sau un sentiment de recunoa tere din interior. dar aceast carte v va ajuta mai mult dac nu ve i încerca s compara i termenii folosi i aici cu cei întâlni i în alte lucr ri. Nu citi i doar cu mintea. într-un paragraf ulterior sau poate c se vor dovedi lipsite de importan când ve i p trunde mai adânc în aceast înv pot împ rt tur ² i în sine. altfel. De aceea. de exemplu. Când citez ocazional cuvintele lui Isus sau ale lui Buddha din Cursul miracolelor sau din alte lucr ri. L sa i-m s v ar t cum s ajunge i la un nivel mai profund al înv pe care le ave i deja. Nu v fixa i asupra cuvintelor. încât esen a lor spiritual a fost aproape în întregime acoperit . probabil c ve i ajunge la o stare de confuzie. 18 turilor . Eu folosesc cuvinte ca Äfericire". ca. Ele sunt doar trepte ce trebuie l sate în urm cât de repede. Nu v adâncul sufletului s nu-l cunoa te i deja. Tot ce pot face este s v amintesc ceea ce a i uitat întrun asemenea moment. au acumulat atât de multe elemente str ine. în mare m sur . Citez din vechile religii sau din alte înv turi pentru a v revela în elesul lor adânc i pentru a restaura astfel puterea lor de transformare. Äminte" i Äcon tiin " în moduri care nu corespund neap rat altor abord ri. ci pentru a v atrage aten ia c în esen exist i a existat întotdeauna un adev r spiritual unic.timp ce citi i vor primi un r spuns mai târziu. vechile religii. Unele forme. Mintea vrea mereu s clasifice i s compare. nu o fac pentru a compara. i niciun adev r spiritual pe care în i eliberat cunoa terea vie.

" . ÄNu am nimic s . fac aceasta pentru a r zbi prin înveli ul dur al rezisten ei mentale i pentru a ajunge la acel loc din interiorul dvs. Vorbesc din experien a proprie uneori devin prea categoric. r spunse cer etorul. Stau pe ea de când m 19 acesta. Capitolul 1 Nu suntem totuna cu mintea noastr Cel mai mare obstacol în calea ilumin rii Ce este iluminarea? Un cer etor st tea la marginea unui drum de mai bine de 30 de ani. ca i cum ceva din dvs. ci din singura surs autentic . ÄE doar o cutie veche.Totu i. tiu c este adev rat". ÄNu". în care cunoa te i cu adev rat. întreb str inul. ÄUn tiu.i dau"." ÄTe-ai uitat vreodat în untru?". murmur mecanic cer etorul. spuse str inul. ar spune: ÄDa. Putem considera volumul de fa a înv turilor spirituale perene ce formeaz i. trecu pe acolo un str in. în acele momente apare un sentiment de exaltare i de tr ire intens . r spunse cer etorul. întinzându-i vechea lui apc de baseball. ÄDar pe ce e ti a ezat?". ÄTe înduri s -mi dai un ban?". m-am str duit s folosesc o terminologie cât se poate de neutr pentru ca mesajul meu s poat ajunge la cât mai mul i oameni. Ele nu deriv din surse externe. dac o reformulare adecvat pentru epoca noastr esen a tuturor religiilor. liber de orice teorie sau specula ie ² sursa interioar . la fel de bine ca i mine. ÄCe rost are? Nu e nimic în ea. într-o zi. întreb gunoi". i în care adev rul este recunoscut atunci când este auzit. în mare.

Este o stare de conectare la ceva incomensurabil i indestructibil. ca pe un fragment izolat. sunt cer etori. v zu c toat cutia era plin cu aur. con tient sau incon tient.ÄUit -te în untru". ca defini ie. Cei care nu i-au g sit înc adev rata bog ie. dar aceasta este pur i simplu starea dvs. ÄDar eu nu sunt un cer etor" ² mi se pare c v aud protestând. care este str lucitoarea fericire a Fiin ei i în afara lor f râme de pl cere sau de satisfac ie. Ei caut recunoa tere. de siguran sau de iubire. Cuvântul Äiluminare" evoc într-un fel ideea unei realiz ri supraomene ti. nu-i a a? Desigur. Atunci v percepe i. Incapacitatea de a sim i aceast na tere iluziei separ rii ² separare de propria persoan înconjoar . la ceva care.. adev rate. dincolo de nume i de înf i are. dar care. Îmi place foarte mult defini ia extrem de simpl pe care Buddha o d ilumin rii: Äsfâr itul suferin ei". nevenindu-i s uita i în untru. înseamn i de lumea care v reg sirea naturii dvs. sunte i în esen conectare d dvs. de sentimentul profund i indestructibil de pace venit odat cu ea. este incomplet . Ne spune doar ce nu este iluminarea: nu este suferin . Dar ce r mâne atunci când nu mai exist suferin ? Buddha p streaz t cerea asupra acestui subiect. Cer etorul reu i s v ridice pu in capacul. ci este infinit mai bogat decât orice le-ar putea oferi lumea. tr irea identit ii cu Fiin a. iar inele fals vrea s perpetueze aceast idee. cu toate acestea. de i au în sine o comoar care con ine nu numai aceste lucruri. chiar dac de in cele mai mari bog ii materiale. Nu în cread . ci undeva mai aproape: în interiorul dvs. v dep e te cu mult. iar conflictul interior devine starea normal . iar t cerea lui înseamn c acest lucru 20 . insist str inul. ca în parabol . Nu este nimic supraomenesc în ea. Apare frica. Eu sunt str inul care nu are nimic s dea i care v interiorul unei cutii. aproape paradoxal. spune s v ocat. natural .

ca i cum ar ti despre ce anume vorbesc. a naturii noastre adev rate. nu pentru ei. Fiin a nu este numai deasupra. îl folosesc cu mult convingere. A reg si con tiin a Fiin ei i a men ine aceast stare de Äcon tiin atinge iluminarea. Nu pute i s o cunoa te i decât acest moment sub forma sinelui nostru profund. Sau aduc 21 . ci i în adâncul fiec rei forme de interioar invizibil i indestructibil . A i folosit cuvântul Fiin . v referi i la Dumnezeu ? Dac da. etern . mereu prezent deasupra miliardelor de forme vii supuse na terii i mor ii. un obiectiv imposibil de atins. Totu i. ca esen unitar . Prin Äfolosire gre it " vreau s spun c oameni care nu au reu it niciodat s arunce m car o privire fugar în lumea sacrului. când aten ia voastr se îndreapt intens i în întregime spre Clipa de acum. Pute i s ne explica i ce în elege i prin acest cuvânt? Fiin a este energia vital via . Ceea ce înseamn c ea ne este accesibil în o în elege i. în ciuda acestei precau ii. Fiin a poate fi sim it . Nu încerca i s atunci când mintea este lini tit . Dar nu c uta i s pune i st pânire pe ea prin puterea "min ii. dar destul de rar. cel pu in nu în aceast via . dar ea nu poate fi în eleas niciodat pe cale mental . îl folosesc uneori i eu. El folose te o defini ie negativ pentru ca mintea s nu o transforme într-o credin sau într-o realizare supraomeneasc . în vastitatea infinit din spatele acestui cuvânt.trebuie descoperit pe cont propriu. sensibil " înseamn a S Când spune i Fiint . majoritatea budi tilor cred i azi c iluminarea este pentru Buddha. nu spune i Dumnezeu? Cuvântul Dumnezeu i-a pierdut sensul pe parcursul miilor de ani de folosire gre it . Când sunte i prezent.

Nimeni nu poate s revendice exclusiv Fiin a. nici Fiin inefabil i nici vreun alt cuvânt nu poate defini sau explica realitatea singura întrebare important este aceea dac cuvântul din spatele cuvântului. Nici Dumnezeu. aceasta este un sprijin sau o piedic pentru capacitatea noastr de a tr i realitatea la care se refer . poate c nu chiar aceea a unui b trân cu barb alb . aproape inevitabil. ca sentiment al propriei prezen e. ca de exemplu: ÄDumnezeul meu sau al nostru este singurul adev rat. unor afirma ii absurde i unor iluzii egoiste. sau se contamineaz cu u urin . astfel c i. în care crede i. desigur. Fiin a la o entitate finit . Trimite el dincolo de sine. S 22 .argumente împotriva sa. un idol mental? Cuvântul Fiin nu explic nimic. drept con tientizare a lui Äeu sunt". totu i o reprezentare mental a unui lucru sau a unei persoane din afara noastr este o persoan sau un lucru de sex masculin. sau faimoasei afirma ii a lui Nietzsche: ÄDumnezeu a murit". Aceast folosire gre it d na tere unor credin e. Totu i. Nu reduce infinitatea invizibil Este îns i esen a i v este imediat accesibil imposibil s ne form m o imagine mental despre ea. la o realitate transcendent . dar nici cuvântul Dumnezeu nu face acest lucru. devenind nimic altceva decât o idee din mintea dvs. este un pas foarte mic între cuvântul Fiin i experien a existen ei. în momentul când este rostit. A adar. Cuvântul Dumnezeu a devenit un concept închis. Este are avantajul de a fi un concept deschis. iar Dumnezeul t u este fals". care este anterioar gândului c Äeu sunt asta sau cealalt ". apare o imagine mental . ca i cum ar ti ce este lucrul pe care îl neag .

între dvs. Incapacitatea de a te opri s mai gânde ti este o boal groaznic . deci exist". sunte i unitar cu tot ceea ce exist . Iluminarea este o stare de integritate. care face ca gândirea s devin un impuls permanent i repetitiv. Iluminarea nu este numai sfâr itul suferin ei i al conflictelor perpetue din interiorul i din afara noastr . profund i via a nemanifest ² a fi unitar cu Fiin a. Pute i cre23 . dar nu ne d m seama de acest lucru pentru c aproape toat lumea sufer de ea. a a c o consider m un lucru normal. El creeaz i un sine fals. Acest i suferin . care arunc o umbr de fric Vom discuta mai mult despre acest lucru mai târziu. imagini. o lume care reflect fragmentarea din ce în ce mai mare a min ii. De fapt. împ cat. Prin Äuita i" vreau s spun c nu mai pute i sim i aceast unitate ca realitate de sine evident . Fiin a i a identit ii cu gândirea. construit de minte. impresia c exista i complet separat de Äcel lalt". din acest motiv. cuvinte. între dvs. A fi unitar cu via a în [aspectul s u manifest. Se interpune între con tiin a de sine i persoan . Acest ecran de gânduri este cel care creeaz iluzia separ rii. de a l fi Äunitar" i. zgomot mental neîncetat ne împiedic s g sim acea lume a lini tii interioare.Care este cel mai mare obstacol în calea tr irii acestei realit i? Identificarea cu mintea dvs. tr ie te într-o stare de separare [aparent . Filozoful Descartes credea c a descoperit adev rul funda-[ mental când a f cut afirma ia: ÄGândesc. i Dumnezeu. ci i sfâr itul sclaviei noastre fa mintea creeaz blocheaz de gândirea neîntrerupt . Sadic aproape toat lumea. judec i orice rela ie autentic .. ca i cu inele dvs. care este inseparabil de Fiin . într-o lume nebunesc de complex . în spatele nivelului aparen ei fizice i al formelor diferite. i restul oamenilor. cu conflicte i [ probleme perpetue. | el formulase eroarea fundamental : echivalarea gândirii cu î. etichete. Cel ce gânde te compulsiv. între dvs. Atunci uita i faptul esen ial c . lumea. Ce sentiment incredibil de eliberare! Identificarea cu i defini ii ce un ecran opac de concepte. i natur .

Crede i c sunte i mintea dvs. mintea este cea care v folose te pe dvs. Aceasta este boala. dar. Bolile apar atunci când lucrurile nu mai sunt în echilibru. V identifica i incon tient cu ea. O credin Totu i numai prin experien a proprie devine eliberatoare. Este o iluzie. a a c nici nu ti i c sunte i sclavul ei. Totu i. Atunci. Nu sunt în totalitate de acord. începutul libert ii este s v da i seama de faptul c nu sunte i entitatea care 24 . celulele prolifereaz i apare o folosi i incorect mintea ² pentru c . A a cum câinilor le place foarte mult s road oase. Dvs. ori de câte ori dori i? A i descoperit butonul de Äînchidere"? Adic s nu mai gândesc deloc? Nu. Gândirea a devenit o boal . nu conteaz f r s in cont de organismul ca întreg. dar am totu i capacitatea de a alege s -mi folosesc mintea pentru a ob ine sau realiza diferite lucruri i fac asta tot timpul. în ce m sur v devine foarte distructiv . dar nu mai ti i c este adev rat. ca majoritatea oamenilor. Ea v folose te pe dvs. Pentru a exprima mai precis acest lucru. Poate numai o secund sau dou . când acest proces continu boal . folosit incorect.de c acest lucru este adev rat. nu o folosi i deloc. Da i-mi voie s v pun o întrebare: v pute i elibera de mintea dvs. Este adev rat c am multe gânduri care nu au un scop precis. de obicei. nu sunte i interesat de aceste scopuri. De exemplu. Este ca i cum a i fi posedat f r s ti i i lua i entitatea care v posed drept persoana dvs. Acesta este motivul pentru care rezolv cuvinte încruci ate i construie te bombe atomice. Numai faptul c pute i rezolva un careu de cuvinte încruci ate sau construi o bomb atomic nu înseamn c v folosi i mintea. nu pot. Instrumentul a pus st pânire pe dvs. mintea ador s se ocupe de probleme. Not : Mintea este un instrument minunat dac este folosit corect. poate fi lini titoare. nu este nimic anormal în multiplicarea i diviziunea celulelor în corpul uman.

probabil c va fi trimis la psihiatru. Ea nu este neap rat relevanpentru situa ia în care v afla i în acel moment. Probabil c dvs. poate evo-trecutul recent sau îndep rtat. Cunoscând acest lucru. Cert este într-un mod foarte asem n tor. aproape toat lumea aude a sau mai multe voci în cap tot timpuj: gândurile involun-e în leg tur cu care nu v da i seama c ave i puterea de a. Monologuri i dialoguri continue. în momentul în care începe i s observa i gânditorul. Con tientiza i de asemenea c toate lucrurile care conteaz ² frumuse ea. în iv a i întâlnit pe strad Änebuni" care vorbesc oprire. cu voce tare sau morm ind în barb . Atunci începe i s inteligen ei. acest cru nu difer foarte mult de ceea ce face i i to i enii Änormali". Atunci începe i s v trezi i. judec .v posed ² adic gânditorul din sinea dvs. acest lucru este numit Äîngrijorare". iubirea. compar . 'neori. S Eliberarea de mintea noastr Ce vre i s spune i prin Ä observarea gânditorului"? Când o persoan se duce la doctor i spune: ÄAud o voce capul meu". accept sau respinge etc. se activeaz un nivel superior al con tiin ei. pacea interioar ² vin de dincolo de minte. opri. c o arie vast gândul este nu mai un aspect m runt al acesteia. Ei bine. aceast band de magnetofon care zbârnâie în fundal 25 . se lânge. ave i ocazia s realiza i c dincolo de lumea gândurilor exist observa i a entitatea. speculeaz . bucuria. cu excep ia faptului c nu vorbi i cu voce Vocea comenteaz . creativitatea. î i imagineaz deseori lucruri negative finaluri nedorite. poate repeta sau imagina po-iibile situa ii viitoare.

care este rezultatul istoriei noastre de via . Nu judeca i i nu condamna i ceea ce auzi i. încerca i s fi i impar ial. ca S 26 . începe i s v asculta i vocea care vorbe te în capul dvs. privi i i evalua i prezentul prin prisma trecutului i ob ine i o perspectiv total eronat asupra lui. vocea este cel mai aprig du man al dvs. pentru c asta ar însemna c aceea i voce a intrat din nou pe u a din spate. Când v asculta i vocea min ii. Nu de pu i-ori.i vocea min ii. El este cauza nefericirii i a suferin ei neexprimate. acolo ca spectator. Acorda i o aten ie deosebit gândurilor repetitive sau tiparelor de gândire. ea va fi interpretat termenii trecutului. Mul i oameni iese având în minte un tiran care îi atac i îi pedepse te continuu. de ani întregi. Pute i face primul pas chiar acum. El vine de undeva de dincolo de minte. Con tientizarea faptului c eu sunt ² acest sentiment al propriei prezen e ² nu este un gând. poate c aceste vechi discuri de gramofon vorbesc în capul dvs. ascultând-o. Vestea bun este c v pute i elibera de mintea dvs. Chiar dac voia este relevant pentru situa ia curent . iar eu sunt aici. i chiar a bolii. Adic nu o judeca i. pentru c vocea apar ine min ii noastre iondi ionate. V ve i da repede seama: vocea e acolo. Iat martor. acaparându-le mare parte din energia vital . Aceasta este singura eliberare autentic . ce în eleg eu prin Äobservarea gânditorului" ² este un alt fel de a spune: ascult . A a c dvs.BSte înso it de imagini sau Äfilme mentale". urm rind-o. cât pute i de des. dar al cadrului mental cultural colectiv pe care l-am mo tenit.

În aceast stare. De fapt. Acesta este începutul sfâr itului gândirii involuntare i compulsive. în timp ce con tient ² inele dvs. sim i i o prezen i propria dvs. de obicei. întregul corp fizic i toat lumea 27 . Sunte i în întregise prezent. poate de câteva secunde. In felul acesta. v sim i i propria prezen cu o sunte i mult mai alert i mai treaz de-It în momentele de identificare cu mintea. Deloc. La început. orice emo ie. în for . a ap rut o nou dimensiune a con tiin ei. pur . sentimentul de lini te i pace se va aprofunda. Când vor ap rea astfel de intervale. sVe i sim i i o subtil senza ie de bucurie care urc din adân-I dvs. ci prezen v asculta i gândul. Aceasta m re te frecven a vibra iei câmpului energetic care d via Pe m sur ce p trunde i mai adânc în aceast zon a Änon-min ii".: bucuria de a tr i. ve i resim i o discontinuitate în fluxul mental ² un hiat al non-min ii. ca martor al gândului. ieste ascuns de minte. Este exact opusul transei. Exersând. în aceast stare conectare interioar corpului fizic. senza ie care. aceste intervale vor fi scurte. atunci când asculta i un gând. Nu este o stare asem n toare cu transa. dar treptat ele se vor prelungi. atunci aceste lucruri nu ar merita dobândite. Atunci gândul î i pierde puterea asupra dvs. cum i se spune uneori în Orient. orice-ar însemna asta. profunzimea lui nu are limite. pentru c nu mai continua i s înc rca i mintea cu energie prin identificarea cu el. Aici nu e vorba de o pierdere a con tiin ei. iar pre-fc ul calmului ² o sc dere a vitalit ii i a vitezei de reac ie.A a c . ve i sim i o lumit lini te i pace interioare. [Dac pre ul p cii ar fi sc derea nivelului con tiin ei. profund ² ca i cum s-ar afla dincolo de gând sau dedesubtul lui. Când un gând cedeaz . încât orice gând. Acesta este începutul st rii aaturale de tr ire a unit ii cu Fiin a. con tientiza i nu numai gândul. i începe cu repeziciune s sl beasc în intensitate. câ tiga i o stare de con tiin asemenea intensitate i bucurie.

m. Fi i total prezent. în care sunte i extrem de alert i con tient. dar intens a prezen ei. sunte i esen ialmente dvs.a. Este un lucru care v va aduce o profund satisfac ie. Astfel. mirosul s punului . Deveni i intens con tient de momentul prezent. nu este o stare egoist . astfel încât s devin un scop în sine. Ori atunci când v urca i în ma in . v îndep rta i con tiin a de activit ile min ii i crea i un hiatus al non-min ii. în acela i timp. opri i-v pentru câteva secunde i obser-va i-v respira ia. S În loc s Äobserva i gânditorul". Sau când v sp la i pe mâini. 28 . V conduce dincolo Ide ceea ce a i crezut pân acum c este Äsinele propriu". ci una total altruist .d. i. Aceasta este esen a medita iei.extern devin relativ lipsite de importan Aceast prezen în compara ie cu tr irea. acordându-i toat aten ia dvs. de câte ori coborâ i i urca i sc rile sau la locul de munc . pute i crea dvs. mi c rile mâinilor. inimaginabil mai mult decât dvs. pute i face acest exerci iu oprindu-v activitate de rutin acas la orice care de obicei este doar un mod de a atinge un obiectiv. fi i atent la toate informa iile senzoriale asociate cu aceast activitate: sunetul i felul în care sim i i apa. în iv un gol în fluxul gândirii. la fiecare mi care. Totu i. De exemplu. chiar i la respira ie. dup ce închide i portiera. esc aici poate p rea paradoxal sau chiar contradictoriu. în via a cotidian . fi i extrem de atent la fiecare pas. pur i simplu concentrându-v aten ia asupra Clipei de acum. dar nu exist Ceea ce încerc s v împ rt niciun alt mod în care a putea exprima aceste lucruri. Con tientiza i senza ia calm . îns f r s gândi i. Exist un singur criteriu sigur în func ie de care v pute i m sura succesul în aceast activitate: gradul în care sim i i pacea interioar ..

. dup cum stau lucrurile. Pare un lucru mai puternic decât dvs. Prin ce se caracterizeaz dependen a? Pur i [simplu prin faptul c nu mai sim i i c a i avea posibilitatea s hot râ i când s va opri i. Acest gen de gândire compulsiv de dependen . când sarcina este îndeplinit . iar. Ea exist pentru a fi folosit într-un anumit scop. de sine nu mai depinde de un asemenea proces. De câte ori crea i un gol în fluxul mental. Iluminarea: dep irea gândurilor Gândirea nu este esen ial pentru supravie uirea în aceast lume? Mintea dvs.S A a c pasul cel mai important al c l toriei dvs. a spune c aproape 80-90% din gândurile majorit ii oamenilor sunt nu numai repetitive i inutile. Observa i-v este în realitate o form mintea i ve i descoperi c este adev rat. lumina con tiin ei se accentueaz . o unealt . l sa i-o deoparte. Iar aceasta denot c . Dar. de câtva timp. deoarece sentimentul dvs. 29 . mare parte sunt chiar d un toare. este un instrument. dar. prin natura lor disfunc ional i deseori negativ . Într-o zi s-ar putea s v surprinde i zâmbind vocii din minte. spre iluminare const în a înv a s nu v mai identifica i cu mintea dvs. care v d un fals sentiment de pl cere. o pl cere care invariabil se transform în durere. nu mai lua i în serios ceea ce se petrece în minte. a a cum v-a i amuza de poznele unui copil. Ea duce la o pierdere important de energie vital .

Momentul prezent este cheia eliber rii. în contextul propus de mine.? Se proiecteaz de men inerea în via trecutului. identitate fantomatic în activitatea i nu poate fi men inut în via decât gândind permanent.De ce am fi dependen i de minte? Pentru c v identifica i cu ea ² ceea ce considera i a fi identitatea dvs. Pe m -i sur inele fals const ce i forma i o imagine mental despre cine sunte i. un obiectiv întotdeauna legat de viitorul proiectat de minte. m voi sim i bine. se refer la acel sine fals creat prin identificarea incon tient cu mintea. dar. voi fi fericit i împ cat". Putem (numi aceast a i înceta s exista i dac nu a i mai gândi. Mintea spune: Äîntr-o zi. Dar nu pute i g si momentul prezent atâta timp cât v identifica i cu mintea dvs. Vi se pare c cre te i. 30 . Pentru sinele fals. în baza condi ion rii personale Äsine fals". Este mereu preocupat el. Aceast inversare total a adev rului este cauzat de faptul c mintea nu corect sub influen a sinelui fals. ceea ce vede nu este prezentul: acesta este perceput total gre it pentru c este privit prin ochii trecutului. Termenul de Äsine fals" are sensuri ! diferite pentru persoane diferite. Observa i-v mintea i ve i vedea c a a func ioneaz .i asigura supravie uirea continu i a c uta acolo eliberarea sau împlinirea. Sau reduce prezentul la un mijloc pentru atingerea unui scop. Numai trecutul i viitorul sunt a considerate importante. Chiar i atunci când inele fals pare preocupat de prezent. deriv din con inutul i activitatea min ii. v mental culturale. cine mai sunte i dvs. pentru c . momentul prezent abia dac func ioneaz exist . când se va întâmpla cutare sau cutare lucru. f r constant în viitor pentru a.

o ma in de supravie uire. I tarea de activare a min ii cu aceea de lini tire a ei. Necesitatea de a trece la stadiul urm tor a devenit o urgen . con tiin a exist f r gând. Mintea d apoi form impulsului creativ sau intui iilor. v pute i folosi gândirea ori de câte ori este necesar. To i arti tii adev ra i. indiferent dac marii oameni de tiin au afirmat c afara min ii. altfel. Chiar i descoperirile creative cele mai importante le-au f cut în 31 con tiin . i mai ales atunci când ave i nevoie de o solu ie creativ . pentru c a connumai a a gândul are o putere real . Mintea este. alterna i la fiecare câteva minute gândirea cu lini tea. nebunesc. distructiv. Când v folosi i mintea. mai concentrat. F r el. s gândesc mai clar. Nu m-ar deranja s înv cel mai pre ios lucm pe care îl avem. lipsit de conectarea la lumea vast tiin ei. din lini tea lor interioar . Gândul singur.Nu vreau s -mi pierd capacitatea de a analiza i a face deosebiri. Atacul i ap rarea împotriva altor min i. în esen . evitarea întoarcerii la un nivel anterior gândului. în afara min ii. dar . Iluminarea înseamn dep irea gândului. dar nu este deloc creativ . în starea de iluminare. Darul gândirii este Domina ia min ii nu este mai mult decât un stadiu în evolu ia con tiin ei. devine repede sterp. creeaz într-o zon aflat în adunarea. am fi doar o alt specie de animale. Numai astfel este posibil gândirea creativ . depozitarea i analizarea informa iilor ² acestea sunt lucrurile la care se pricepe ea. care s-a preschimbat într-un monstru. dar într-un mod mult mai eficient i cu mai mult concentrare decât înainte. Gândirea este numai un aspect limitat al con tiin ei. vom fi distru i de minte. dar nu vreau s -mi pierd capacitatea mental . Gândul nu poate exista f r con tiin a nu are nevoie de gânduri. dar sunte i elibera i de dialogul interior involuntar. Gândirea i con tiin a nu sunt sinonime. acela de animal sau de plant . p strându-v lini tea interioar . tiu sau nu. Vom discuta mai pe larg aceste lucruri mai târziu. O pute i folosi mai ales în scopuri practice.

Emo ia: reac ia corpului la activitatea min ii Dar emo iile? Sunt prins mult mai des în vârtejul emo iilor mele decât în vârtejul gândurilor. ci acela c nu tiu cum s se opreasc din gândit! Nu prin intermediul min ii. Când mintea noastr se reconecteaz cu ea. cu atât în elegem mai bine cât de vast este inteligen a care l-a construit i cât de pu ine tim despre ea. Emo ia apare acolo unde mintea i corpul se întâlnesc. fizic sau psihologic. Gândul c sunte i amenin at. Mintea.. iar aceasta este componenta fizic a ceea ce noi numim fric . A a c eu a spune c oamenilor de tiin i de scurt motivul foarte simplu pentru care majoritatea nu sunt creativi nu este acela c nu tiu s gândeasc . pentru a afla metodele lor de lucru. Corpul se preg te te de lupt . în felul în care folosesc eu acest cuvânt. De exemplu. începe s deserveasc un scop care o dep e te cu mult.momente de calm mental. inclusiv lui Einstein. a câte 600 de pagini fiecare? Cu cât afl m mai multe despre func ionarea corpului. Ea include i emo iile. al gândirii s-a creat miracolul vie ii pe P mânt sau corpul dvs. pe care noi o numim furie. gândul la un posibil atac sau un gând ostil va crea în corp o acumulare de energie. rezultatul ² surprinz tor ² a fost acela c Ägândirea joac numai un rol secundar în faza decisiv durat a actului creator". s ADN-ul ei instruc iuni care ar putea umple 1. i nu prin intermediul ei sunt ele men inute în via . nu este compus doar din gânduri. i tiparele mental-emo ionale de reac ie incon tient . Cercet rile au ar tat c emo iile puternice pot produce schimb ri chiar i în 32 .000 de c r i. a i putea spune. face corpul s se contracte. Exist în mod clar o inteligen mintea. devine cea mai minunat unealt . care are un diametru de 20-30 µmm. Cum poate o singur celul mult mai vast decât con in în uman . în urma unui chestionar aplicat celor mai mari matematicieni de pe tot teritoriul Statelor Unite. Este reac ia corpului la activitatea min ii ² sau. o reflectare a min ii în corp.

Sim i i-v corpul din interior. de gândire observându-v emo iile le pute i con tientiza. care vi se întâmpl . indiferent dac sunte i con tient sau nu de acest lucru. f r s o con tientizeze i f r s o exprime.biochimia corporal . S-a scris foarte mult despre aceasta în ultimii ani. De exemplu. Un tipar incon tient puternic se poate manifesta i sub forma unui eveniment extern. cu alte cuvinte. între cele dou entit i apare un conflict: mintea spune Änu". în cazul oamenilor care au acumulat mult furie. Vom explora aceast problem în detaliu mai târziu. dac sunte i desp r it de ele. cu cât sunte i mai pu in prezent ca observator con tient. Desigur. Dac nu v pute i sim i emo iile ca atare. Dar. am observat c . Astfel ve i intra în contact cu emo iile dvs. cu judec ile i cu interpret rile. 33 . în timp ce emo ia spune Äda" sau invers. fapt ce le declan eaz propria furie latent . Aceste schimb ri biochimice reprezint aspectul fizic sau material al emo iilor. de alte persoane furioase ² deseori f r niciun motiv aparent. le ve i tr i la un nivel pur fizic. Dac ave i dificult i în a v sim i emo iile ca atare. uneori. pe care anumite persoane îl detecteaz la nivel subliminal. verbal sau chiar fizic. a a c nu e nevoie s aprofundam. cu atât înc rc tura emo ional va fi mai puternic . Ei eman un puternic iz de furie. exist o probabilitate mai mare de a fi ataca i. începe i prin a v concentra aten ia asupra câmpului energetic intern al propriului corp. nu sunte i întotdeauna con tien i de toate tiparele dvs. i deseori numai S Spune i c o emo ie este reflectarea min ii în corp. Cu cât v identifica i mai mult cu gândirea. ca pe o problem fizic sau ca pe un simptom. cu preferin ele i cu aversiunile dvs..

Dac între cele dou exist un conflict aparent. lucru despre care am vorbit mai devreme.Dac vre i într-adev r s v cunoa te i mintea. Poate c con tiin nu sunte i capabil deocamdat i procesele mentale incon tiente este foarte s aduce i activitatea mental incon tient în sub forma gândurilor. Concentra. va fi adus la lumina con tiin ei. este sim it în a fi controla i de ea. ca i cum ai asculta sau privi un gând. prin urmare. S 34 .. dar ea se va reflecta mereu în corp sub forma emo iei. Pute i l sa emo ia s existe acolo f r emo ia. Sim i i energia emo iei. o emo ie are o puternic componenta fizic primul rând în corp. în linii mari. Aceasta este u a c tre Fiin . sunte i martorul. a a c fi i aten i la emo ie sau mai degrab sim i i-o în corp. spre câmpul energetic interior al corpului dvs. pur i simplu urm ri i. Nu va reprezenta adev rul ultim despre cine sunte i. Nu mai sunte i exersa i acest lucru. ci adev rul relativ despre starea min ii dvs. Dac adânc. dac gândul le pute i con tientiza. corpul v va oferi întotdeauna o reflectare autentic . prezen a observatoare. iar emo iile vi este aceea c . iar emo ia va fi adev rul. Singura diferen exist doar în mintea dvs.i-v nicio emo ie. Dar nu analiza i. Dac incon tient în dvs. A privi o emo ie în acest fel este. tot ceea ce este aten ia în interior. îndrepta i-v i. la momentul respectiv. Conflictul dintre gândurile de la suprafa frecvent. Face i-v întrebarea v un obicei din a v întreba: ÄCe se întâmpl nu exist în mine în acest moment?" aten ia mai va indica direc ia corect . Deci observarea emo iilor noastre este la fel de important ca i observarea gândurilor? Da. gândul va fi minciuna.

Ädurere". De fapt. toate emo iile sunt modific ri ale unei emo ii primordiale i nediferen iate. St ruind mental asupra situa iei. Mintea nu poate g si niciodat solu ia. din cauza înc rc turii sale energice deseori cople itoare. dincolo de orice nume i form . dar tot ce poate s fac este s o ascund temscape de durere. lucru normal. la început nu este u or s r mâi prezent suficient de mult timp pentru a o observa. emo ia energizeaz tiparul de gândire . În principiu. i de obicei reu e te ² cu excep ia cazului în care sunte i suficient de prezent. dar. care î i are originea în pierderea con tiin ei de sine. Una dintre i s înl ture aceast durere emo ional ² principalele sarcini ale min ii este s se împotriveasc porar. este greu s g sim un nume care s descrie precis aceast emo ie.d. de fapt.i poate permite s v lase pe dvs. Deseori. gândul încarc emo ia cu energie. iar. Nu ve i sc pa de durere 35 . emo ia devine temporar identic cu dvs.O emo ie reprezint de obicei un tipar de gândire amplificat i energizat. pur i simplu. asupra evenimentului sau asupra persoanei percepute drept cauz a emo iei. pentru c este ea îns mai mult s unul dintre motivele activit ii sale neîntrerupte ². Din cauza naturii sale nediferen iate. Dac v sim i i atras în identificarea incon tient cu emo ia printr-o lips de prezen . Imagina i-v un ef al unei sec ii de poli ie care încearc s prind un incendiator. chiar d. iar. Tiparul de gândire î i creeaz o reflexie amplificat sub forma emo iei. ÄFrica" este un termen destul de apropiat.a. iar frecven a de vibra ie a emo iei continu s hr neasc tiparul ini ial de gândire. nici nu. f pta ul este.m. gândirea i emo ia formeaz un cerc vicios. alimen-tându-se reciproc. cu cât mintea se lupt face i. Ar fi mai potrivit dac am folosi un termen la fel de nediferen iat ca i aceast emo ie primar i s o numim. de altfel. Vrea s pun st pânire pe dvs. s o i o parte din Äproblem '". la rândul ei. cu atât durerea devine mai puternic . aceast emo ie include i un sentiment profund de abandon i neîmplinire. pe lâng un sentiment constant de amenin are. când.

apare lini tea interioar . ca iubirea i bucuria? Ele nu pot fi separate de starea dvs. exist pace. în starea 36 i în interiorul acestei lini ti exist o bucurie subtil . Clipe fulgurante de iubire i bucurie sau Scurte momente de profund pace interioar sunt posibile ori de câte ori în fluxul gândirii apare un gol. Da. mai exact. momente declan ate uneori de o frumuse e ie it din comun.. în momentele în care mintea r mâne Äf r grai". . pe care noi o numim gândire. de o solicitare fizic extrem sau chiar de un pericol foarte mare. înainte de a putea sim i ceea ce se afl în spatele lor. Ätulburare". pe de alt parte. natural de conectare interioar cu Fiin a. Emo iile. ad litteram. Ele se situeaz dincolo de emo ii. dar intens . Dar aceste sentimente nu sunt ceea ce eu a numi emo ii. natur .pân când nu ve i înceta s c uta i rostul sinelui identificându-v de la putere cu mintea dvs. Aceasta înseamn c nu pute i avea parte de ceva bun f r ceva r u. deoarece vin din afara min ii. bucuria i pacea sunt st ri profunde ale Fiin ei sau. Pentru cei mai mul i oameni. Uintr-o dat . bucuria i pacea nu pot înflori pân când nu v-a i eliberat de sub domina ia min ii. Emo ie înseamn . trei aspecte ale st rii de conectare interioar cu Fiin a. Iubirea. care are sensul de Äa tulbura". Ca urmare. prin faptul c apar in min ii dualiste. A a c trebuie s v con tientiza i în întregime emo iile i s fi i capabili s le sim i i. Prin urmare. astfel de goluri apar rareori i numai accidental. astfel de momente sunt de scurt durat . Voiam s v întreb: ce se întâmpl cu emo iile pozitive. tiu ce o s m întreba i. nu au un antonim. Mintea va fi în acel moment înl turat adev rata dvs. la un nivel mult mai profund. sunt supuse legii contrariilor. Cuvântul vine din latinescul emovere. De obicei. deoarece mintea î i reia repede activitatea de bruiaj. Iubirea. mai curând. în lipsa ilumin rii. cu i Fiin a vi se va revela drept inele fals.

Cum ar putea? Ea nu se transform brusc în ur . ². profunde. 37 . natural . Multe rela ii de Äiubire" oscileaz între Äiubire" i ur . Dup cum v-am spus. o stare de nevoie extrem . Adev rul este c nu era o iluzie i c nu pute i pierde aceast stare. ce se poate transforma în contrariul ei cât ai clipi. dar niciodat distrus de minte. oricum. dar foarte vii. ceea ce este uneori numit în mod gre it bucurie reprezint . a a cum bucuria autentic nu se transform în durere. sau poate c mintea v va convinge de faptul c . adev rate. Acestea sunt aspecte ale naturii dvs. ce poate fi ascuns . Dar vor fi numai str fulger ri. Poate ve i avea atunci sentimentul c v-a i aflat în posesia unui lucru foarte pre ios. dar reprezint un ata ament rezultat din dependen . Chiar i atunci când cerul este foarte acoperit de nori. soarele tot nu dispare. ceea ce deseori este numit dragoste poate fi foarte pl cut i incitant pentru un timp. Este o parte din starea dvs. pute i sim i str fulger ri ale bucuriei i ale iubirii adev rate sau ale p cii interioare. i astfel absen a sa v va cauza durerea. acoperite curând prin interferen ele min ii. care de obicei este ascuns de minte. în timp ce bucuria vine din interior. Buddha spune c durerea sau suferin a apar în urma dorin ei sau a Änevoii" arz toare de ceva i c pentru a ne elibera de durere trebuie s t iem lan urile dorin ei. El continu s se afle acolo. Iubirea real nu v face s suferi i. Chiar i într-o rela ie de dependen Änormal " pot exista momente în care s fie sim it prezen a a ceva autentic i pur. de obicei. era o iluzie. Acela i lucru care ast zi v produce pl cere mâine v va produce durere sau v va p r si. de cealalt parte a norilor. pe care îns l-a i pierdut. Pl cerea deriv întotdeauna i dintr-un aspect exterior. chiar i înainte de a atinge iluminarea ² înainte de a v elibera de mintea dvs.de identificare cu mintea. dup ce euforia ini ial a trecut. scurta pl cere din ciclul alternan ei continue între pl cere i durere. atrac ie i agresiune.

Atâta timp cât eu sunt totuna cu mintea mea. M refer aici în primul rând la durerea emo ional .i g si salvarea sau împlinirea în lucruri exterioare i în viitor. deveni i Äcel iluminat".d. furia. ura.a. gelozia .. Orice om care a folosit vreodat un drog ca s se simt Äbine" va ti c momentele de extaz se transform în final într-o stare de r u. în aceast stare. pierzând con tiin a Fiin ei. care se va manifesta în timp. m identific cu aceste dorin e intense. deprimarea. Din acel moment. care este i prima cauz a durerilor i a bolilor fizice. iar în afara lor nu mai exist niciun Äeu". vinov ia. în loc s -1 cita i pe Buddha. adic ceea ce înseamn cuvântul buddha. chiar i dorin a mea de a m elibera sau de a ajunge la iluminare este doar o alt poft de a deveni satisf cut sau împlinit în viitor. neconectate la Surs altele. c pl cerea se transform în durere. Fi i aici ca observator al min ii. ca substitut pentru bucuria Fiin ei. A a c nu încerca i s v elibera i de dorin e sau s Äatinge i" iluminarea. Resentimentul. Durerea este inevitabil atâta timp cât v identifica i cu mintea. deveni i Buddha. o s mân care nu a dat înc roade. ca poten ial neîmplinit. decât ca simpl posibilitate. au început s se perceap ca fragmente lipsite de sens într-un univers str in. Oamenii se afl în ghearele durerii de milioane de ani. autocomp timirea. Deveni i prezent.m. adic atâta timp cât sunte i incon tient din punct de vedere spiritual. pofte. cu aceste nevoi. ata amente i aversiuni. i fiecare pl cere sau exaltare con ine în ea s mân a durerii: contrariul s u inseparabil.Toate dorin ele intense sunt încerc ri ale min ii de a. chiar i cel mai slab sentiment de iritare ² toate sunt forme ale durerii. de când au c zut din starea de gra ie i au intrat în lumea timpului i a min ii. Mul i oameni tiu din proprie experien cât de u or i cât de repede se poate transforma o rela ie intim din surs de 38 sau unele cu .

care la rândul s u depinde de gradul în care v identifica i cu mintea. Cu alte cuvinte. în iv . Exist dou niveluri ale durerii: durerea pe care o crea i în prezent i durerea din trecut. este o form de neacceptare. care mai tr ie te înc în mintea i în corpul dvs. parte din durerea fundamental . cu cât v identifica i mai 39 .pl cere în surs de durere. de rezisten de a judeca. Durerea pe care o crea i acum este întotdeauna o form emo ional. cât i cel negativ sunt fe e ale aceleia i monede. atâta timp cât via a v este condus de o minte care nu este supus observ rii. Intensitatea durerii depinde de gradul de rezisten momentul prezent. La nivel la incon tient la ceea ce exist . Privite dintr-o perspectiv superioar . Ele sunt create de dvs. Oare nu este vorba mai degrab de a înv a s tr im cu ele. fac amândou starea identific rii cu mintea. atât polul pozitiv. inseparabil de Capitolul 2 Con tiin a: calea eliber rii de durere Nu mai crea i durere în prezent Nu exist om a c rui via s fie total lipsit de durere i de suferin . La nivelul gândului. Cum putem s nu mai cre m durere în prezent i s dizolv m durerile din trecut ² iat despre ce a vrea s v vorbesc mai departe. rezisten a este o form de negativism. decât s încerc m s le evit m? Cea mai mare parte a durerilor omene ti sunt inutile. Mintea încearc mereu s nege Clipa de acum i s scape de ea.

ca pe o amenin are. ÄSigur. Ar mai avea un trecut i un viitor? Ar mai avea sens s vorbim despre timp? întreb rile ÄCât este ora?" sau Äîn ce zi suntem?" ² dac ar mai exista cineva s le pun ² ar fi total lipsite de sens. ÄCare or ?". de obicei. mintea se împotrive te sau neag Clipa de acum? Pentru c nu poate func iona i p stra controlul în afara timpului. dar ajungem la un punct în care ele pun st pânire pe via a noastr . caut permanent s acopere momentul prezent prin trecut i viitor i astfel. locuit numai de plante i animale. cu atât ve i suferi mai mult. la fel cum vitalitatea i poten ialul creator infinit al Fiin ei. Mintea. apar durerea i suferin a. ca i de timp pentru a func iona în aceast lume. Povara din ce în ce mai grea a timpului s-a acumulat în mintea uman . ar întreba ei. Sau putem spune i a a: cu cât sunte i mai capabil s respecta i i s accepta i Clipa de acum. e acum. natur este ascuns de minte. care este trecut i viitor. Timpul inseparabile. dar continu s mai adauge câte pu in la ea în fiecare moment. Timpul este Clipa de acum. i durere ² i de mintea 40 . care se sustrage temporalit ii. de fapt. Oare din ce motiv. Imagina i-v P mântul f r oameni. care sunt inseparabile de Clipa de acum. i atunci începem s func ion m prost. devin acoperite de timp.mult cu mintea. Stejarul sau vulturul ar fi z p ci i de o asemenea întrebare. To i oamenii sufer din cauza acestei poveri. cu atât ve i fi mai liber de suferin egocentric . pentru a se asigura c p streaz controlul. ori de câte ori ignor sau neag acest pre ios prezent sau îl reduc la un mijloc pentru atingerea unui obiectiv i mintea sunt. Ce altceva mai exist ?" Da. adev rata dvs. avem nevoie de minte. a a c ea percepe Clipa de acum.

. decât s crea i o rezis-sn â intern fa de un lucru care exist deja? Ce poate fi mai nes n tos decât s te opui vie ii înse i. Observând mecanismele min ii. atunci când trebuie s mereu Äda" momentului prezent. Este a a cum este. 41 . nepl cut sau groaznic. cel pu in. în iv sau altora. aceast judecare continu . Observa i felul în care mintea îl eticheteaz i cum acest proces de etichetare. Spune i Äda" fvie ii ² i observa i cum via a începe dintr-o dat s lucreze "pentru i nu împotriva dvs. nu mai mult decât este necesar pentru a face fa aspectelor practice ale vie ii. care exist numai în mintea lor. Face i din Clipa de acum inta principal a vie ii dvs. Dac mai înainte s l trecutul i viitorul. atunci nu mai crea i timp sau. Dac nu mai vre i s v crea i durere dvs. face i fa luia i în timp i f cea i din când în când vizite scurte în Clipa de acum. dac nu mai dori i s suplimenta i reziduurile durerilor trecute care mai tr iesc înc în dvs. Cum s încet m s cre m timp? Da i-v seama c momentul prezent este tot ceea ce ve i putea avea vreodat . niciodat în realitate. ie i i din aceste tipare ale rezisten ei i atunci îi ve i putea permite momentului prezent s existe. Acumularea timpului în mintea colectiv i individual include i o mare cantitate de durere rezidual din trecut. Spune i S Prezentul este uneori inacceptabil. creeaz durere i nefericire.viitor. mai nes n tos. Ce poate fi mai inutil. locui i de acum încolo în prezent i vizita i din când în când aspectelor practice ale unei situa ii. care este acum i rae-acum? Preda i-v în fa a a ceea ce exist .

r nirile fizice sau emo ionale . Conlucra i întotdeauna cu el. ce continu s tr iasc în sinea dvs. care era deja acolo. totu i. Este corpul-durere emo ional. Aceast durere acumulat este un câmp energetic negativ. Acest fapt v va transforma în mod miraculos întreaga via . i se fixeaz în mintea i în corpul dvs. nu împotriva lui. nu un du man. desigur. provocat de incon tien a lumii în care v-a i n scut. care v locuie te corpul i mintea. Ea include. în timp ce al ii doar în anumite situa ii. accepta i-1 ca i cum dvs. dac este necesar i S Durerea trecut : dizolvarea corpului-durere Atâta timp cât nu pute i accede la puterea Clipei de acum. icnre durere emo ional pe care o tr i i las în urm un reziduu dureros. abandon rile sau pierderile din trecut. i durerea pe care a i suferit-o în copil rie. l-a i fi ales. starea de pace interioar autentic . Un corp-durere se poate afla într-o stare de laten persoan moduri de func ionare: laten a i pân la 90% din timp. cum ar fi rela iile intime. Face i-v din el un prieten i un aliat. Accepta i ² apoi ac iona i. Indiferent ce con ine momentul prezent. începe i s v apropia i destul de mult de adev r. i trece i la ac iune.a. la o extrem de nefericit . el poate fi activ 100% din timp.Aceasta v va oferi experien a st rii de eliberare interioar de condi iile exterioare. Dac o considera i un fel de entitate invizibil cu drepturi proprii. El are dou activitatea. Se contope te cu durerea trecutului. Starea de activitate a 42 . Urm ri i apoi ceea ce se întâmpl posibil.m.d. Unii oameni tr iesc aproape în întregime prin corpul-durere.

Când crede i c creatur str in ti i bine o persoan i apoi v confrunta i brusc. a dorin ei de a r ni. ur . corpul-durere. Corpul-durere vrea s decât dac v determin v supravie uiasc . i poate s determine s v identifica i cu el. cu o i perfid . Se hr ne te cu orice experien truge.corpului-durere poate fi declan at de orice eveniment. cu orice lucru ce creeaz o durere nou . a proastei dispozi ii. poate tr i prin dvs. rezirea aceasta poate lua forma irit rii. indiferent sub ce form : furie. Unele corpuri-durere î i pot împinge gazda la sinucidere. dar mult mai mul i sunt agresivi din punct de vedere emo ional. de exemplu. pentru prima oar . gazda lor. a nevoii de a declan a un moment dramatic într-o rela ie personal etc. Unii atac persoanele apropiate sau pe cele din împrejurimi. este important s o observa i mai mult în dvs. Atunci se poate ridica. tr i i un oc. Surprinde i corpul-durere în momentul în care se treze te din starea de laten . Altele sunt ni te mon tri vicio i i distructivi. dar relativ inofensive. dram emo ional . poate activa corpul-durere. Unele corpuri-durere sunt nepl cute. dorin i chiar boal . Astfel. violen 43 de energie. în momentul în . a ner bd rii. a furiei. Are nevoie s . Totu i. Când este preg tit s se trezeasc din faza de laten . pierdere..i procure Ährana" prin dvs. chiar i un simplu gând sau o remarc inocent . Unii sunt violen i fizic. precum orice alt ititate vie. poate pune ce rezoneaz cu propriul s u fel de a dis- st pânire pe dvs. C uta i orice semn de nefericire. Gândurile i sentimentele pe care le ave i despre via a proprie devin atunci profund negative i autodistructive. Boala i accidentele apar deseori tocmai în acest fel. ca un copil care nu vrea s renun e la o cerere sâcâitoare. a depri-rii. i nu poate supravie ui v identifica i incon tient cu el. adev ra i demoni. în timp ce al ii v atac chiar pe dvs. a enerv rii. f cut de o persoan apropiat . în orice form ² el poate semnala trezirea corpului-durere.. mai ales dac rezoneaz cu un tipar al durerii din trecut. în iv i mai pu in în al ii.

aruncat de Sinele fals. Vre i fie s provoca i sau s suferi i durerea.. Durerea nu se poate hr ni decât din durere. care este umbra întunecat . O g se te cu totul indigest .. Corpuldurere vi se poate p rea un monstru periculos. v va pune într-o situa ie de via energetic alimenta din bucurie. tiparul s-ar dizolva.? O simpl nu poate face ca acest lucru s adev rat. Unele înv turi spirituale afirm c orice durere este în ultim instan credin iluzie ² i au dreptate. Nu este o diferen mare între ele. cât i pe al ii. Dar. Vre i s tr i i durerea pentru tot restul vie ii i s continua i s spune i c este o iluzie? Acest lucru v va elibera de durere? Ceea ce ne preocup aici este felul în care v pute i da seama de acest adev r ² adic felul în care îl pute i face s devin real în experien a dvs. în realitate se teme de lumina con tiin ei. la care nu suporta i s v uita i. dori i i mai mult durere. Supravie uirea sa depinde de identificarea dvs. care nu poate învinge puterea prezen ei dvs. nu sunte i con tient de acest aspect i ve i sus ine cu vehemen prea c nu dori i durerea. ca i de frica incon tient de a înfrunta durerea ce tr ie te în dvs. Durerea nu se poate Odat ce corpul-durere a pus st pânire pe dvs. 44 .care a preluat conducerea. care s reflecte propria sa frecven i s -l hr neasc . dac nu o aduce i la lumina con tiin ei. fie amândou . Deveni i o victim sau un tiran. ve i fi for at s o retr i i de nenum rate ori. dar eu v asigur c este o fantom lipsit de substan . Desigur. fie întrebare: este adev rat i în cazul dvs. incon tient cu el. pentru c a dori mai mult durere este o nebunie i nimeni nu este nebun în mod con tient sau voit. atât în ceea ce v prive te pe dvs. Dar examina i-v cu aten ie i ve i descoperi c gândirea i Comportamentul v sunt proiectate în a a fel încât s fac durerea s continue. dac nu o înfrunta i. Corpul-durere. Se teme H nu fie descoperit. Dac a i fi într-adev r con tient de acest lucru.

1995. Ce se întâmpl identificarea cu el? Corpul-durere este creat de incon tien . A i dobândit accesul la puterea Clipei de acum. ca un animal care încearc energie vital . Observarea este suficient .A adar. cu corpul-durere când devenim suficient de con tien i pentru a întrerupe A a cum nu pute i lupta cu întunericul. corpul-durere va continua s func ioneze un timp i va încerca s v p c leasc s v identifica i din nou cu el.)). 5. aceasta rupându-se de câmpul energetic total i devenind temporar autonom prin procesul artificial de identificare cu mintea. S-a r sturnat i a devenit anti-via . a con tiin ei. îi sim i i câmpul energetic în interiorul dvs. Aceasta înseamn c el nu v mai poate folosi de acum înainte. Sfântul Pavel a exprimat foarte frumos acest principiu universal: ÄIar tot ce este pe fa . Eu o o dimensiune superioar numesc prezen . i v identificarea cu el fiind împiedicat . De ce crede i c civiliza ia noastr a devenit atât de neprielnic vie ii? Chiar i for ele care se opun vie ii sunt totu i . Observarea lui implic acceptarea lui ca parte a ceea ce este în momentul dat. i astfel i mai mult durere. Corpul-durere const în blocarea energiei vitale. c ci tot ceea ce este descoperit lumin este" [Efe-seni. De i 45 s . con tiin a îl face s devin el însu i. 13] (Citatele biblice sunt preluate din Biblia sau Sfânta Scriptur . corpul-durere nu vrea s fie observat direct i s fie v zut a a cum este. tot a a nu pute i lupta cu corpul-durere. în momentul în care îl observa i. se descoper prin lumin . (N. pretinzând c v reprezint . Când ve i începe s v deta a i de identificare i s deveni i un observator. V-a i descoperit puterea interioar . încercând s face i acest lucru. i nu se mai poate alimenta prin dvs. Editura Institutului Biblic i de Misiune. a i crea un conflict interior. red. Sunte i acum martorul sau observatorul corpului-durere. Se instaleaz îndrepta i aten ia asupra lui. Bucure ti.i devoreze singur coada.

ca în cazul titirezului ce continu s se învârt . în sensul în care îl folosesc eu aici. iar corpul-durere a devenit Ädumneavoastr " în iv . Trebuie s urm ri corpul-durere i s momentul în care gândirea dvs. el poate crea dureri în diferite p r i ale corpului. în cu câmpul energetic al corpului-durere.. s-a aliniat cu corpul-durere. spunându-v singur cât de oribil este via a. Aten ia con tient i sus inut rupe leg tura dintre corpul-durere i procesele gândirii. furia este vibra ia energetic gânduri pline de furie. r mâne i con tient. Acesta este în elesul ezoteric al vechii arte a alchimiei: transmutarea metalului obi nuit în aur sau a suferin ei în con tiin . i-a mai r mas un impuls. o iner ie. dar acestea nu vor dura. care începe s ard astfel mai puternic. Ruptura interioar se vindec deveni i din nou unitar. st ruind cu mintea la ceea ce v-a f cut cineva sau la ceea ce îi ve i face dvs. Implic absen a dvs. este s nu mai crea i durere. v-a i l sat prad incon tien ei. Acolo unde exist furie întotdeauna este i durere dedesubt. Este ca i cum durerea ar deveni combustibilul fl c rii con tiin ei dvs. Fi i paznicul mereu vigilent al spa iului interior. deja v-a i predominant a corpului-durere i nutri i identificat cu ci i îl alimenta i din nou cu propriile gânduri. Atunci el nu v va mai putea controla gândirea.nu îl mai alimenta i cu energie prin identificare. se aliniaz De exemplu. R mâne i prezent. lui sau ei. gândirea dvs. în acest stadiu. i 46 . complet ca observator. dac fi i suficient de prezent încât s pute i îi sim i i energia. a fi Äincon tient" înseamn a te identifica unui anumit tipar mental sau emo ional. Sau atunci cflnd sim i i c v cuprinde o i dispozi ie trist i începe i s activa i un tipar de gândire negativ. de i nu mai este ac ionat de nimic. Din acel moment. duce la apari ia procesului de transmutare. a i intrat în starea de incon tien vulnerabilitate la atacul corpului-durere. responsabilitatea dvs.

fi i observatorul lucrurilor care se petrec în interiorul dvs. Despre acest lucru i despre cauzele sale voi vorbi mai mult ceva mai târziu. ca observator al evenimentelor interioare ² transformare. Identificarea sinelui fals cu corpul-durere Procesul pe care tocmai l-am descris este extrem de puternic i în acela i timp foarte simplu. puterea prezen ei con tiente. corpul-durere se treze te mai ales înainte de perioada ciclului menstrual. Aceasta este puterea Clipei de acum. ci i pe dvs. Nu face i din el o identitate proprie. în loc s v l sa i dominat de eveniment. ca Äpersoana care observ ". Recunoa te i corpul-durere. ve i avea ocazia s face i cel mai intens exerci iu spiritual i ve i putea s v transmuta i rapid toat durerea pe care a i sim it-o în trecut. observatorul t cut. Con tientiza i nu numai durerea emo ional . Nu îl judeca i R mâne i prezent i continua i s i nu îl analiza i. îi poate fi explicat i unui copil i s sper m c într-o zi va fi printre primele lucruri ce vor fi predate la coal .S rezum m acum acest proces. Odat ce a i în eles principiile de baz ale prezen ei dvs. S Pentru multe femei. 47 i le-a i Äîn eles" tr indu-le ² ave i la dispozi ie cel mai puternic instrument de . Acum a vrea s v spun numai atât: dac pute i r mâne atent i prezent în acest timp i dac pute i observa ceea ce sim i i. Accepta i c se afl acolo. Concentra i-v aten ia asupra sentimentului interior. Urm ri i ce se întâmpl în continuare. Nu v gândi i la el ² nu l sa i sentimentul s se transforme în gândire.

el va arde mult mai intens.. r mânând prezent ca martor i ini iind astfel transmutarea. Atunci ve i putea s v îndrepta i aten ia asupra corpului-durere. pute i face acest lucru. sunte i aceast fic iune construit de minte. în cea mai mare parte a Vie ii dvs. Rezisten a va înceta dac o ve i con tientiza. frica incon tient identific rii. Când un bu tean care abia a început s ard este pus lâng unul care arde puternic i dup un timp este separat din nou. Observa i pl cerea ciudat pe care o sim-| în urma faptului c sunte i nefericit. a i tr it în strâns identificare cu corpul-durere emo ional i dac întregul sentiment de sine sau mare parte din el este investit în acesta. putând crea i sus ine o stare de prezen it nivelul identific rii cu con tient intens în timp ce lucreaz cu dvs. este acela i foc. lumina dvs. Observa i impulsul de vorbi despre acest lucru sau de a v gândi la el. acest lucru poate fi salutar i poate accele-ni procesul. dac pute i fi al turi de ea i s o urma i în starea de prezen . Dac acest lucru este adev rat în ceea ce v prive te. e va întâmpla astfel mai ales dac . A fi un astfel de foc este una dintre func iile unui maestru spiritual. 48 . obser-va i-v rezisten a. prefera i mai curând s suferi i ² s fi i corpul-durere ² ecât s face i un salt în necunoscut i s risca i s pierde i familiarul sine nefericit. Fi i foarte atent. dac au dep mintea. Cu alte cuvin-i. în acest caz. va deveni cu repeziciune mai puternic .Nu neg c v-a i putea confrunta cu o rezisten interioar intens în procesul de renun are la identificarea cu durerea. Unii terapeu i s-ar putea s fie i ei capabili s îndeplineasc aceast func ie. La urma urmei. Observa i ata amentul fa de propria dure-:. Dar dac ave i norocul s întâlni i o persoan intens con tient . Numai dvs. Asta înseamn c v ve i pierde identitatea va crea o rezisten c v-a i construit un sine nefericit din corpulputer-tllic la orice tentativ de anulare a durere i crede i c dvs. Nimeni nu-1 poate face in locul dvs. Astfel.

o emo ie este reac ia corpului la activitatea min ii dvs. Starea psihologic de fric este independent de orice pericol concret i imediat. Cum apare frica i de ce are o pondere atât de mare în vie ile oamenilor? Oare o anumit cantitate de fric nu ajut la autoap rare? Dac nu m-a teme de foc. fobie . anxietate. Dac cineva v amenin cu focul sau cu violen a fizic . Pute i oricând s face i fa unui lucru care este doar o proiec ie a min ii ² nu pute i face fa Mai mult. ci faptul c ti i c v ve i arde. Ea îmbrac multe forme: disconfort. Dvs. tensiune. este util aplicarea lec iilor înv ate în trecut. i în ciuda elaboratelor sale va înso i constant. din fa a pericolului. nu se refer la un lucru care se întâmpl acum. a i putea avea un sentiment asem n tor cu frica. în timp ce mintea dvs.Originea fricii A i spus c frica face parte din durerea noastr emo ional fundamental . Ce mesaj prime te în mod . tr i i aici i acum. Acest tip de fric psihologic este legat întotdeauna de ceea ce s-ar putea întâmpla. a a cum am ar tat mai devreme. groaz . Pentru asemenea chestiuni practice. via a v este condus de inele fals. a putea s bag mâna în el i s m ard. privit din exterior. Nu i ave i nevoie de fric pentru a evita pericolele întâmpl toare ² ci doar de un minim de inteligen bun-sim . nervozitate. Ca urmare a naturii sale iluzorii constant. grij .d. se afl în viitor. Aminti i-v c 49 mecanisme de ap rare. Nu frica este motivul pentru care nu v b ga i mâna în foc. atâta timp cât v identifica i cu mintea dvs.a. dar nu pute i face fa viitorului.m. dar nu este acela i lucru cu starea Aceasta este o retragere instinctiv psihologic de fric despre care vorbim aici. Aceasta creeaz o pr pastie de anxietate.. i dac v-a i identificat cu mintea i a i pierdut contactul cu puterea i simplitatea Clipei de acum. Lucrurile stau astfel chiar dac . pr pastia anxiet ii v momentului prezent. inele fals este foarte vulnerabil i nesigur i se consider amenin at în mod inele fals este foarte încrez tor.

Urm ri i apari ia oric rui fel de sentiment defensiv. A a c dvs. de anihilare a sinelui fals. pentru sentimentul dvs. construit de minte? ÄPericol. Con tientizând acest tipar. în aceast stare de identificare cu mintea. o entitate fictiv ." generat de acest mesaj continuu? Frica.. f r a mai fi agresiv sau mânat de sentimente defensive în leg tur cu aceste lucruri. moartea pânde te întotdeauna dup col . ca nevoia instinctiv de a avea dreptate într-o discu ie i de a-i dovedi celuilalt c gre e te ² ap rând în felul acesta pozi ia mental cu care v-a i identificat ² este urmare a fricii de moarte. chiar i un lucru aparent obi nuit i Änormal". Adev rata putere se afl în interior i v este acum disponibil . 50 . nu va mai exista. nevoia compulsiv i profund incon tient de a avea dreptate. Atunci când v identifica i cu o pozi ie mental i gre i i.. frica de moarte afecteaz fiecare aspect al vie ii dvs.. astfel. în lumina con tiin ei dvs. Pentru sinele fals. din interiorul dvs. dar. sunt amenin at. ca sine fals. Acesta este sfâr itul tuturor conflictelor i al jocurilor de putere. Frica de pierdere.. care sunt atât de corozive pentru rela ii. Din cauza acestui lucru s-au purtat r zboaie i au fost distruse nenum rate rela ii.constant corpul de la inele fals. nu din minte. toate fricile reprezint frica de moarte. Odat ce a i sc pat de identificarea cu mintea. sentimentul de identitate bazat pe gândire este serios amenin at cu anihilarea. observându-l. i care este emo ia Frica pare s aib multe cauze. de identitate nu mai are nicio importan dac ave i dreptate sau nu. Sentimentul de identitate va deriva dintr-un loc mult mai profund i mai autentic. De exemplu. frica de e ec. care este o form de violen . nu v pute i permite s gre i i. desigur. A gre i înseamn a muri. Pute i afirma clar i ferm ce sim i i sau gândi i. Puterea asupra altora este de fapt sl biciune deghizat în putere. frica de a fi r nit etc. tiparul incon tient se va dizolva rapid. Ce ap ra i? O identitate iluzorie. o imagine din mintea dvs. în ultim instan . ve i anula identificarea cu el.

La unii oameni. la al ii este incon tient. ei constat curând c golul continu s existe i este f r margini. de a nu fi întreg. Dac este incon tient. succes. în primul rând pentru a se putea sim i mai bine cu ei în i i. ca o dorin . Numai intensitatea ei variaz . în orice caz. va avea ca tovar constant frica. forma sa de manifestare o nu e ti i constant al lipsei de valoare proprie sau acela c suficient de bun. este deconectat de la puterea sa adev rat . Atunci se simt într-adev r în pericol. oamenii se înscriu deseori în grani ele unei nevoi compulsive de gratificare a sinelui fals i caut lucruri cu care s se identifice pentru a putea umple acest gol pe care îl simt în ei în i i. pentru a se sim i mai comple i. putere. pentru c nu se mai pot min i. a a cu care v întâlni i pe strad sau pe care o cunoa te i tr ie te într-o stare de fric . Num rul persoanelor care au dep c pute i presupune c aproape orice persoan it identificarea cu mintea este extrem de mic. va fi resim it numai indirect. chiar i atunci când ob in toate aceste lucruri. o nevoie. Cei mai mul i oameni devin con tien i de ea numai atunci când trec printr-o stare mai intens . A a c se lupt s acumuleze posesiuni.A a c orice persoan care s-a identificat cu mintea sa i. îl reprezint un profund sentiment de lips sau de neîmplinire. o cerin intens . Încercarea sinelui fals de a atinge starea de împlinire Un alt aspect al durerii emo ionale. înr d cinat în Fiin . Sau pot i chiar continu s se mint . Aceast stare fluctueaz între anxietate i groaz la un cap t al scalei i o senza ie vag de nepl cere i sentimentul unui pericol îndep rtat la cel lalt. de la sinele s u profund. dar le este mult mai greu. acesta este con tient. Dar. 51 . care este o parte intrinsec a min ii conduse de inele fals. Dac reprezint sentimentul nelini titor este con tient. din acest motiv. bani. recunoa tere sau o rela ie special .

renun a i la toate aceste lucruri. Are nevoie s fie atât ap rat. tocmai a fost împlinit . cu ocupa ia. cu excep ia unor intervale foarte scurte. nu v pute i sim i cu adev rat bine.Atâta timp cât mintea dominat de inele fals v conduce via a. cu statutul i i cuno tin ele. nu v pute i sim i împ cat sau împlinit. când o dorin i alimentat constant. 52 . Ve i afla singur adev rul. Nu v c uta i sinele în minte. na ionaliste. cu istoria de via nu sunte i dvs. cu sisteme de credin e i apeleaz deseori la recunoa terea social . G si i c este însp imânt tor? Sau este o eliberare s târziu. nu v cer s crede i c nu v pute i reg si identitatea în nimic din toate acestea. cu aspectul fizic. rasiste. va trebui s ti i acest lucru? Mai devreme sau mai acum v vine greu s crede i i. Niciuna dintre acestea bineîn eles. cu educa ia rela iile. Deoarece inele fals este un sentiment derivat al identit ii. Moartea ia tot ceea ce nu sunte i dvs. cu aptitudinile speciale. cât inele fals se identific cel mai des cu posesiunile. Secretul vie ii este s Ämori înainte de a muri" ² i s descoperi c nu exist moarte. el are nevoie s se identifice cu lucruri externe. în care ob ine i ceea ce v-a i dorit. cu personal sau a familiei. Poate c identific ri politice. îl ve i afla cel mai târziu în momentul în care ve i sim i C se apropie moartea. religioase i alte identific ri colective.

inele fals ador c utarea unui lucru de care s se ata eze pentru a. Ioan 15. Acesta este motivul pentru care. Dup ce 53 . ca substitut al sinelui dvs. 1]. nu mai ave i nevoie s în elege i sau s afla i prea multe. explora i nenum ratele sale manifest ri. nu mai le transforma i într-o s fac acest lucru. Studiul complexit ii min ii v poate transforma într-un bun psiholog.Capitolul 3 S p trundem i mai adânc în clipa de acum Nu v c uta i sinele în minte Simt c mai am multe lucruri de aflat despre felul în care func ioneaz mintea mea. Nu. Dup ce a i în eles principala disfunc ie. nu este a a. Dup ce a i aflat cum opereaz disfunc ia principal . Desigur. mare parte din sentimentul lor de identitate este strâns legat de propriile probleme. în cazul atâtor oameni. înainte de a putea s m apropii m car de con tiin a deplin sau de iluminarea spiritual . Nevoile sinelui fals sunt f r constant într-o stare de fric ave i nevoie s complex problem sfâr it. Ea se simte vulnerabil i amenin at . a a cum studiul nebuniei nu este suficient pentru a aduce s n tatea mintal . Deveni i Äo ml di dup cum a spus Isus. El este mereu în din vie" [v. dar nu v va duce mai departe de nivelul mental. înr d cinat în Fiin . adev rat.i men ine i înt ri sentimentul iluzoriu de identitate i se va ata a imediat de problemele dvs. nu este nevoie s personal . A i în eles deja mecanismele de baz ale st rii de incon tien : identificarea cu mintea. a a c tr ie te i dorin . Problemele min ii nu pot fi rezolvate la nivelul min ii. fapt ce creeaz un sine fals.

A te identifica cu propria minte înseamn a fi prins în timp: impulsul de a tr i aproape exclusiv prin memorie i anticipare. desigur. To i suntem afunda i în ea. Amândou sunt iluzii. include permite min ii s fie a a cum este f r s v împotmoli i în ea. a împlinirii sub orice form . Aceasta creeaz o preocupare continu pentru trecut i viitor ² gândul la recunoa terea momentului prezent i la a-i îng dui s existe treze te nepl cerea. Ea devine atunci o minte condus de Pune i cap t iluziei timpului. Mintea în sine nu este disfunc ional . Deveni i prezent. Dar cum am mai func iona în aceast lume dac am fi lipsi i de sim ul timpului? Nu ar mai exista scopuri pe care s ne str duim s le atingem. via .aceasta s-a întâmplat. i emo iile. în iv în ea i care. iar viitorul men ine promisiunea salv rii. Disfunc iile apar atunci când v sinele fals i pune st pânire pe întreaga dv . sunte i totuna cu mintea dvs. Cred c timpul este ceva foarte pretios si trebuie s înv folosim cu inteligen . Nu am mai ti cine suntem. ultimul lucru pe care ei i l-ar dori ar fi s piard Odat ce a i recunoscut c la baza st rii de incon tien st se elibereze. Pare aproape imposibil s sc p m de identificarea cu mintea. Timpul mintea sunt inseparabile. Este un instrument minunat. 54 m s -l . Elimina i timpul. considera i în mod gre it c dvs. Cum înve i un pe te s zboare? Iat care este cheia: pune i cap t iluziei timpului.i identificarea cu mintea. Când sunte i prezent. Impulsul apare pentru c trecutul v confer o identitate. ar însemna s . pentru c trecutul face din noi ceea ce suntem azi. ie i i din ea. i mintea se opre te ² dac nu alege i cumva s o pune i la treab . îi pute i c uta i pe dvs. in loc s -l risipim. inele fals se poate investi într-o m sur foarte mare în durere i suferin . stare inele.

Timpul nu este deloc pretios. Iar obiectivele noastre viitoare determind ac-fiunile pe care le intreprindem in prezent. Viata este acum. cu atat pierdeti mai mult din vedere Clipa de acum. Mintea nu poate intelege acest lucru. pentru ca este singurul care exista. Eternul pre-zent este spatiul in care se deruleaza viafa dvs. Este singurul punct de acces in lumea lipsita de timp si de forma a Fiintei. Este tot ceea ce exista.i nici nu se va intampla vreodata. Nu a existat nicio-data vreun timp in care viata dvs. 55 . Ceea ce percepeti ca pretios nu este timpul. Cu cat sunteti mai concentrat asupra timpului ² trecut i viitor ². Ea este intr-adevar pre ioasa. numai dvs. In al doilea rand. ascultati-m .. trecutul determind fe-lul nostru de afi si modul in care ne percepem si ne compor-tdm in prezent. singurul factor care ramane constant. pentru ca este o iluzie. uneori chiar mai reale decdt prezentul? La urma urmei. Va rog. sanufie acum s. puteti. ci singurul moment existent in afara sa: Clipa de acum. S Nimic nu exista in afara Clipei de acum Trecutul si viitorul nu sunt lafel de reale. Clipa de acum este singurul punct care va poate duce dincolo de granitele limita-te ale mintii. De ce este eel mai pretios lucru? In primul rand. cel mai pretios lucru care exista. Nu afi inteles inca pe deplin esenta lucrurilor pe care vi le-am explicat pentru ca incercati sa le intelegeti mental.

trecutul §i viitorul nu au realitate proprie. faceti aceasta tot in Clipa de acum. facut. Ceea ce considerate trecut este. gandit sau simtit vreun lucru in afara Clipei de acum? Credeti ca se va intampla vreodata? Este posibil ca un lucru sa se intample sau sa existe in afara Clipei de acum? Raspunsul este evident. dispare 56 . eman prezen a Fiintei. Cand va amintiti trecutul. totul vi se pare viu. totul se intampla in Clipa de acum. apare sub forma Clipei de acum. ale puterii sj ale realitatii prezentului etern. a unei Clipe de acum mai vechi. Cand apare. radiaza energie. de fapt. toate se intampla in Clipa de acum. in con§tiin|a se produce o trecere de la minte la Fiinta. Brusc. Personalitatea. Nimic nu se va intampla vreodata in viitor. de la timp la prezenta.a cum Luna nu are o lumina proprie §i poate doar sa reflecte lumina Soarelui. Ele i i imprumuta realitatea de la Clipa de acum. inmagazinata in minte. o amprenta de me-morie. o proiectie a mintii. reactivati aceasta amprenta ² tot in prezent. care are un trecut i un viitor.A existat vreodata un moment cand ati trait.a trecutul sj viitorul sunt doar palide re-flexii ale luminii. tot as. S Cheia dimensiunii spirituale În situatiile in care viata ne este amenintata si avem nevoie de o reactie rapida. As. In momentul intelegerii. Cand va ganditi la viitor. trecerea de la timp la prezenta se produce uneori de la sine. Evident. Viitorul este o Clipa de acum imaginata. nu-i asa? Nimic nu s-a intamplat vreodata in trecut. Esenta cuvintelor mele nu poate fi inteleasa de minte.

i dea seama c ele sunt f cute pentru a fi tr ite i pentru a aduce . în mod sigur. chiar trebuie s acum. de gânduri. acest lucru nu este afirmat în temple sau biserici. mae trii spirituali din toate tradi iile au ar tat c aceast Clip de acum este cheia dimensiunii spirituale. ca ÄNu v îngriji i de ziua de mâine" i ÄCel ce se apuc de arat i se uit peste um r nu este potrivit s intre în împ r ia Cerurilor". de i poate nu îl con tientizeaz . se pare c ea a r mas un secret. ci tr iesc lejer în Clipa de acum atemporal .momentan i este inlocuita de o intensa prezenta con tient . 57 i natura radical recunoscut . Sau poate c ve i auzi versetul despre florile a acestor înv turi nu este câmpului care nu î i fac griji pentru ziua de mâine. Pute i intra în aceast S Din timpuri str vechi. ve i auzi poate citate din Evanghelii. R spunsul de care este nevoie vine din aceast stare de con tiin . Din nefericire. Profunzimea o profund transformare interioar . este acela c îi for eaz s st ruie în Clipa de acum ² în starea de tr ire intens care este eliberat de timp. i pentru o secund . ' Motivul pentru care unii oameni ador activit ile periculoase. dar în acela i timp foarte vigilent . Nimeni nu pare s . Dumnezeu dân-du-le totul din plin. foarte lini tit . poate însemna moarte. Cu toate acestea. cursele de ma ini etc. de povara personalit ii. Dac intra i într-o biseric . nu stare chiar P r sirea prezentului. Dar dvs. activitate pentru atingerea st rii respective. ace ti oameni ajung dependen i de o anumit escalada i versantul nordic al Eigerului pentru asta. cum ar fi escaladarea mun ilor. de probleme.

în Clipa de acum. Este f cut s v aduc similar din tradi ia Zen este: ÄDac nu acum. marele maestru spiritual din secolul al XIII-lea. Meister Eckhart. în absen a timpului. Suferin a are nevoie de timp.S Toat esen a filozofiei Zen se reduce la a te men ine mereu pe muchia de cu it a Clipei de acum ² la a fi atât de complet. marele poet i maestru al sufismului. Marele maestru Zen. ea nu poate supravie ui în Clipa de acum. 58 . în iv s nu continue s supravie uiasc în dvs. a rezumat foarte frumos toate acestea: ÄTimpul este cel care împiedic lumina s ajung la noi. O întrebare S Clipa de acum este central i în înv turile sufite. pentru a le distrage elevilor s i aten ia de la timp. nici o suferin . toate problemele dvs. Rinzai. ramura mistic a Islamului. nimic din ceea ce nu sunte i dvs. Nu exist obstacol mai mare în calea c tre Dumnezeu decât timpul". se dizolv . atunci când?" un aten ia i mai profund în Clipa de acum. atât de profund prezent. Sufi ii au un proverb: ÄCredinciosul sufit este fiul timpului prezent". arde i-le în foc pe amândou ". declara: ÄTrecutul i viitorul îl iau pe Dumnezeu din fa a ochilor no tri. care nu solicit r spuns mental. încât nici o problem . Iar Rumi. ridica deseori degetul i întreba: ÄCe ne lipse te în acest moment?" O întrebare profund .

Numai Fiin a poate cunoa te direct. Nu tiu cum am f cut. i într-un fel f ceam parte din acest este înc prezent . Vede i. pe care îl sim eam drept esen a acestui copac. fapte i opinii despre dvs. Este greu de explicat. ci con ine o iubire i un respect profunde pentru tot ceea ce exist . dar am ajuns s fiu con tient de ceva invizibil. Poate cunoa te numai fapte sau informa ii despre el. O cunoa tere care nu distruge sacra-litatea cu i dimensiunea atemporal vine i un alt fel de cunoa tere. Când m uit acum la copac. O cunoa tere despre care mintea nu tie nimic. dar lucru. o parte din acea con tiin simt c începe s -mi scape. dac plat vre i. o cunoa tere care nu Äomoar " spiritul. ci numai o imagine i moart a lui. numai culorile p reau mai vii i mai vibrante. A i trecut în Clipa de acum i astfel a i perceput copacul f r ecranul min ii. spiritul s u interior. experien a se retrage deja în trecut. Dar acum avea o dimensiune în plus..S Acum un moment. care tr ie te în fiecare fiin misterul vie ii. dar acum a fost ceva diferit. Con tiin a Fiin ei a devenit parte din percep ia dvs. Acum îmi dau seama c mai înainte nu v zusem cu adev rat copacul. Odat i în fiecare lucru. Percep ia extern nu s-a schimbat prea mult. Mintea nu poate cunoa te copacul. 59 . m-am surprins ui-t ndu-m la copacul care se vedea pe geam. M mai uitasem la el de câteva ori i mai înainte. când a i vorbit despre prezentul etern i despre irealitatea trecutului i a viitorului. Este posibil ca un astfel de moment s fie vreodat mai mult decât o str fulgerare? V-a i eliberat de timp pentru un moment. Mintea mea nu v poate cunoaste pe dvs. judec i. ci con ine doar etichete.

Ambele sunt iluzorii. observa i reac ia. ca fiind mai bun sau mai r u decât prezentul. ve i fi automat mai prezent în via a dvs. Nu face i din ele o problem personal . pe cât sunte i de persoana sau situa ia care le-a produs. iar în final i pe sine. i atunci ve i sim i ceva mai puternic decât toate aceste 60 . sim i i emo ia. inclusiv rela iile pe care le ave i cu alte persoane i cu natura. Fi i prezent ca observator al propriei min i ² al gândurilor. A i întrev zut pentru o clip felul în care atemporalitatea vâ poate transforma percep iile. Ve i observa c viitorul este imaginat. Urm ri i gândul. A intervenit un alt factor. Prin autoobservare. Dac sau o anticipare pl cut . care. el v ofer o speran creeaz anxietate.i gazda. necontrolat. începe i cu observarea tendin ei obi nuite a min ii de a dori s evadeze din Clipa de acum. Fi i cel pu in la fel de interesat de reac iile dvs. De ceea permanent . De câte ori sunte i capabil s v observa i mintea înseamn c nu mai sunte i prins în capcana ei. Nucritica i i nu analiza i ceea ce observa i. se transform într-un parazit monstruos. viitorul imaginat este mai bun. poate foarte bine s I distrug toat via a de pe planet . a i devenit prezent. Este lumea practic a vie ii de zi cu zi. ca observator. Totu i. Obi nui i-v s sunt de folos. în diferite situa ii. Dac este mai r u. al emo iilor i al reac iilor dvs. de obicei. în momentul în care v da i seama c nu sunte i prezent. Dac vi se pare greu s intra i direct în Clipa de acum. Dar o singur experien nu este suficient . distragându. un lucru care nu apar ine min ii: prezen a dvs.. fa de momentul prezent. atunci când ajunge s st -i pâneasc peste toate aspectele vie ii dvs. indiferent cât a fost ea de frumoas sau de profund . Observa i de asemenea cât de des vi se îndreapt aten ia spre trecut sau spre viitor. Ie i i din dimensiunea ce avem nevoie i încerc m acum s ob inem este o schimbare de con tiin A a c anula i vechiul tipar de negare i rezisten v retrage i aten ia din trecut i viitor ori de câte ori nu v temporal cât de mult pute i în fiecare zi.Exist un loc pentru minte i cuno tin ele ei.

ci tiparul de reac ie. 61 i nu v afecteaz nici capacitatea de a v folosi mintea. O pune i în practic . când Älucrurile merg prost" sau când este reactivat un complex emo ional din trecut. observarea îi retrage min ii mai mult timp. i prezen a lini tit .lucruri pe care le observa i: îns observatorul t cut. Identificarea cu mintea îi confer energia. observarea min ii deschide dimensiunea alege i pur i simplu s ie i i din dimensiunea atemporalit ii. v ap ra i.. ² deveni i una cu ea. Dup ce a i sim it ce a fi prezent. în aceste momente. V justifica i.. mintea în modul ei obi nuit de supravie uire. devine mult mai u or s temporal ori de câte ori nu ave i nevoie de timp în scopuri practice i s p trunde i mai adânc în Clipa de acum. S O prezen puternic intens este necesar atunci când anumite situa ii declan eaz o reac ie cu o înc rc tur emo ional . De fapt. Când o ve i folosi. Energia care îi este retras min ii se transform în prezen . ataca i. exist Äincon tient". Reac ia sau emo ia pune st pânire pe dvs. mai concentrat . mintea va fi mai . tendin a de a deveni nu sunte i când în via a dvs. Identificarea cu mintea creeaz înseamn acesteia mai mult energie. chiar o amplific . îi ar ta i celuilalt c gre e te. de exemplu.. care observ . rapid . apare o provocare ce declan eaz frica. în spatele con inuturilor min ii. Acest lucru nu v afecteaz capacitatea de a v folosi de timp ² de trecut sau de viitor ² atunci când ave i nevoie s -1 utiliza i în chestiuni practice. numai c aceast fiin dvs. atunci când imaginea de sine v este amenin at .

Cu alte cuvinte. stabilirea obiectivelor i efortul de a le duce la îndeplinire. în acest fel. care este identificarea cu trecutul i proiec ia compulsiv în viitor. Pe de alt parte. de i ea are înc foloseasc timpul cronologic. o con tiin periferic a timpului. ea ontinu s În cazul unei persoane ce a atins iluminarea. concentrarea aten iei se identific întotdeauna cu Clipa de acum. matematice . prin intermediul tiparelor i al legilor fizice. momentul prezent r mâne factorul esen ial: orice lec ie din trecut devine relevant i se aplic acum. dar este eliberat de timpul psihologic.Renun area la timpul psihologic înv a i s folosi i timpul pentru aspectele practice ale vie ii ² putem numi acest interval Ätimp cronologic" ². înv ate din trecut. dac în trecut a i f cut o gre eal i acum a i înv at din ea folosi i timpul cronologic.. De exemplu. fi i atent s nu transforma i timpul fonologie în timp psihologic f r s v da i seama. s ave i remu i sau un sentiment de vinov ie. nu ve i acumula un Ätimp psihologic". în cazul în care continua i s v gândi i la ea i s v critica i. în sfera vie ii practice. în care nu ne pu-Icm descurca f r s recurgem la trecut sau la viitor.a.d.m. Când exersa i aceasta. atunci face i din nou gre eala de a transforma incidentul într-un aspect Äpropriu i personal": face i din el o parte a sentimentului de sine i îl transforma i în 62 . Orice planificare i orice c(ort de a atinge un anumit scop au loc acum. predic iile legate de viitor. Timpul cronologic nu înseamn numai a stabili o întâlnire sau a planifica o excursie. dar imediat ce a i rezolvat problemele practice reveni i la con tiin a prezentului. Dar chiar i aici. El include i a înv a din trecut pentru a nu repeta acelea i gre eli la nesfâr it. i abordarea unor c i adecvate de ac iune în baza predic iilor noastre.

dar odat în eles complet. de a Äreu i". V amintesc pur i simplu un fapt ² un fapt atât de evident. Nu este o realitate? 63 un moment în care via a dvs. Nu mai reu i i s vede i i s mirosi i florile de la marginea drumului i nici nu mai sunte i con tient de frumuse ea i miracolul vie ii care se desf oar în jurul dvs. nu mai este o aventur . folosi i timpul cronologic. Nu va exista niciodat moment".timp psihologic. încât s-ar putea s v fie greu s îl în elege i. poate pentru c încerca i s ob ine i prin el fericirea. Când spun c Ätimpul este o iluzie". de a atinge. dar nu pot s fiu pe deplin de acord cu dvs. acesta poate t ia cu repeziciunea unei s bii prin h i ul straturilor de complexit i i Äprobleme" create de minte. Refuzul de a ierta implic în tnod necesar greaua povar a timpului psihologic. împlinirea sau un sentiment mai complet de identitate. dar respecta i i acorda i cea mai mare aten ie pasului pe care îl face i în momentul prezent. devine o nevoie obsesiv de a ob ine. S În eleg suprema importan a Clipei de acum. Dac v concentra i excesiv asupra scopului. când spune i c timpul este în totalitate o iluzie. s nu fie Äacest . nu inten ionez s exprim un adev r filozofic. C l toria vie ii dvs. care este întotdeauna legat de un fals sentiment de identitate. Da i-mi voie s repet: prezentul este tot ce ve i avea vreodat . Este redus cronologic se transform la o simpl treapt spre viitor. decât atunci când sunte i prezent în Clipa de acum. lipsit de valoare intrinsec . s vi se par lipsit de sens. Dac v stabili i un obiectiv i încerca i s îl atinge i. Clipa de acum nu mai este respectat . ti i unde dori i s ajunge i. Timpul atunci în timp psihologic.

un punct în proiec ia mental viitorului. De multe ori. ² va fi atins . comunismul ² sau orice fel de na ionalism ² ori ca sistemele religioase rigide.Nebunia timpului psihologic Nu ve i mai avea nicio îndoial asupra faptului c timpul psihologic este o boal mental dac îi ve i observa manifest rile colective. ce func ioneaz lazându-se pe presupunerea implicit c binele cel mai mare se afl în viitor i. de exemplu. pentru construirea unei Älumi mai bune" în Rusia. Scopul este o idee. scopul atingerii lui justific mijloacele. ca na ionalsocialismul. un iad în grav i Este un exemplu cutremur tor despre felul în care credin a într-un rai viitor creeaz c timpul psihologic este o boal mental . egalitate. se estimeaz c au fost omorâ i circa 50 de milioane de oameni pentru progresul cauzei comunismului. mâncarea. în care salvarea. sunt doar mijloace pentru atingerea unui scop? Satisfac ia se afl întotdeauna dup col sau este redus la scurte momente de pl cere.? 64 ri comuniste. indiferent sub ce form ar fi prezentat ² fericire. De exemplu. Mai poate exista vreo îndoial periculoas ? Cum func ioneaz acest tipar mental în via a dvs. b utura. drogurile sau fiorii de fric dac ori entuziasm? V oncentra i mereu s deveni i. mijloacele de a ob ine aceste lucruri implic înrobirea. torturarea i omorârea oamenilor în prezent. alerga i mereu dup emo ii i pl ceri noi? Crede i c aduna i mai multe lucruri ve i fi mai împlinit. Ele apar. s realiza i i s atinge i diver-:. sub forma ideologiilor. eluri. China i alte prezent.7 încerca i mereu s ajunge i în alt loc decât cel în care v afla i? Cea mai mare parte a ac iunilor dvs. împlinire. prin urmare. eliberare etc. mai bun Sau mai întregit din punct de vedere psihologic? A tepta i un b rbat sau o femeie care s dea un sens vie ii dvs. ca sexul.

puterea i poten ialul creator infinit care stau ascunse în Clipa de acum sunt camuflate în totalitate de timpul psihologic. ve i tr i acelea i lucruri. iar lucrurile pot deveni mai bune în viitor i deseori a a se i întâmpl . viitorul este o replic a trecutului. desigur. Atunci mintea creeaz o obsesie a viitorului pentru a evada dintr-un prezent nesatisf c tor. Dac mintea dvs. în aceste condi ii. în loc s omoare 10 sau 20 de persoane cu o bât de poate omorî un milion de indivizi doar printr-o ap sare pe buton. este foarte împov rat de trecut. dar transform rile reale sunt rare i depind de capacitatea dvs. dar deformeaz sau ascunde realitatea prezent . prospe imea. într-un cadru mai luxos. sentimentul de uimire i extaz. Ceea ce percepe i ca viitor este o parte intrinsec a st rii prezente de con tiin . de emo ie. de reac ie i de dorin sunt aplicate în performan e ce repet la nesfâr it un scenariu din mintea dvs. A i continua pur i simplu s lemn. de a fi suficient de prezent pentru a dizolva trecutul cu ajutorul puterii Clipei de acum. în acest moment este ceea ce d form viitorului ² care.În starea de con tiin normal . via a dvs. Pute i câ tiga 10 milioane de dolari f r ca schimbarea adus de acest fapt s fie mai pu in superficial .. Trecutul însu i se perpetueaz prin lipsa prezen ei. Prezentul poate fi oribil. Este aceasta o schimbare autentic ? 65 . acum o persoan aplica i acelea i tipare condi ionate. Oamenii au înv at s divid atomul. care v confer un fel de identitate. de comportament. Vechile tipare de gândire. De obicei. de identificare cu mintea sau starea de neiluminare. Negativismul i suferin a î i au r d cinile în timpul psihologic 'Dar credin a c viitorul va fi mai bun decât prezentul nu este întotdeauna o iluzie. Î i pierde capacitatea de a vibra. Sunt posibile schimb ri superficiale. nu poate fi tr it decât în Clipa de acum. Calitatea con tiin ei dvs.

tocmai ea este starea turile spirituale. triste ea.? Gradul prezen ei dvs. regretul. suferin ele. v ve i trezi curând cu un set similar de probleme sau motive de suferin . Disconfortul. singurul loc unde este posibil apari ia unei schimb ri autentice i unde trecutul poate fi dizolvat este Clipa de acum. mai con tient. i cu toate acestea. S Toate atitudinile negative sunt produse de o acumulare a timpului psihologic i o negare a prezentului. Dar pân probleme a min ii ² ata amentul ei fa când nu a i rezolvat principala disfunc ie generatoare de de trecut i viitor i negarea Clipei de acum ² problemele sunt în realitate interschimbabile. tensiunea. ceea ce percepe i drept cauze ale suferin ei sau ale nefericirii dvs.Dac determin numai calitatea con tiin ei dvs. anxietatea. dintr-un punct de vedere conven ional. stresul. i. Cei mai mul i oameni descoper con tiin c le este greu s cread în posibilitatea unei st ri de complet eliberate de orice form de negativism. Deci. nu într-un de eliberare despre care ne vorbesc toate înv viitor iluzoriu. grijile ² toate formele de fric produse de abunden a viitorului ² sunt i de insuficien a tr irii prezentului. Vinov ia. am r ciunea i toate formele de lips a iert rii sunt produse de abunden a trecutului i de insuficien a prezen ei. ca o umbr 66 . este adev rat. resentimentele. ci chiar acum i aici. dar nu a i deveni mai prezent.. Crede i c ele sunt produse de situa ii specifice din via a dvs. Dac ast zi a i îndep rta în mod miraculos toate problemele dvs. în acest moment determin viitorul. Este promisiunea salv rii. atunci ce anume calitatea con tiin ei dvs. Poate c v va fi greu s recunoa te i c timpul este cauza suferin elor sau a problemelor dvs.

Este un fapt. Pentru mine. nefericirea dvs. Ceea ce considera i Ävia " ar trebui mai curând s manifesta i înc o anumit rezisten fa se numeasc Äsitua ie de via ". Este timpul psihologic: trecut i viitor. Ave i dreptate. nu este deloc eliberator. Din întâmplare. din acest motiv. Doar ave i impresia c aten ia dvs. Nu pot s cred c a putea ajunge vreodat într-un punct în care s fiu complet eliberat de problemele mele. Ceea ce m îmbun t easc în viitor. Nu v pute i elibera în viitor. sunt extrem de nefericit în acest moment. i acum v împotrivi i lucrurilor care exist deja. a a c nu pute i fi liber decât acum. exist o singur problem autentic : mintea ata at de timp. când de fapt ea este complet acaparat de timp. Speran a este cea care v face s merge i înainte. momentul prezent este extrem de nefericit. în final. Nu exist salvare în timp.care v urmeaz oriunde a i merge. i m-a min i singur dac a încerca s m conving c totul este bine. Nu ajunge i niciodat libert ii. se afl în prezent. Prezen a în Clipa de acum este cheia Descoperirea vie ii dincolo de situa ia de via Nu în eleg cum a putea s fiu liber acum. Mai de ceea ce s-a întâmplat în trecut. dar speran a v face s v concentra i asupra viitorului i aceast concentrare continu pe viitor perpetueaz negarea prezentului i. Nu pute i fi i nefericit i total prezent în Clipa de acum. în acest punct pentru c v afla i deja în acest punct acum. Anumite lucruri din trecut n-au mers a a cum a i dorit dvs. 67 ajut s merg înainte este speran a sau posibilitatea ca situa ia s se . când în mod clar nu este a a.

Con tientiza i prezen a t cut a fiec rui lucru. Con tientiza i spa iul care le permite tuturor lucrurilor s existe. Vede i lumina. Nu mâine. Se nume te Clipa de poate fi plin de probleme ² Via a dvs. Permite i-le tuturor lucrurilor s existe. de via Situa ia dvs. care duce spre via ". Situa ia dvs. Folosi i-v pe deplin sim urile. nu interpreta i. P trun-de i mai adânc în Clipa de acum. Uita i-v în jur.Este adev rat c situa ia mea de via prezent este rezultatul lucrurilor care s-au întâmplat în i faptul c sunt blocat în ea m face nefericit. cu i f r lucrurilor. nu peste 10 minute. prezent de via este o construc ie a min ii. Observa i-v ritmul respira iei. Asculta i lini tea din spatele sunetelor. Reduce i-v exist în timp. A a c . crea i un spa iu pentru a descoperi via a din spatele situa iei de via . de via majoritatea a a i sunt ² dar descoperi i dac ave i vreo problem în acest moment. sim i i energia vital din dvs. 68 i accepta i i iese. nu mai exist loc pentru ceva nou. texturile. Via a dvs. Haide i s uit m pentru moment situa ia dvs. de via acum. C uta i Äpoarta strâmt via a la acest moment. exist acum. sim i i aerul cum intr corpul dvs. Tr i i în locul în care v afla i. Care este diferen a? Situa ia dvs. ori de câte ori pute i. formele. dar ea r mâne totu i situa ia mea prezent vie ii dvs. este real . Asculta i sunetele. Privi i. culorile. Accepta i însu irile tuturor . Atinge i ceva ² orice ². ci acum. i s ne concentr m asupra trecut. sim i i prezen a Fiin ei. Ave i vreo problem acum? Când sunte i asaltat de probleme. nu mai exist loc pentru solu ii. nu face i aprecieri despre ele. face i pu in loc.

care otr ve te i distruge încet P mântul. ci de în elegerea faptului c nu exist probleme. V trezi i dintr-un vis al timpului în prezent. nu-i a a? Ele nu au fost rezolvate. pân când ele se schimb sau pot fi rezolvate. ca parte din însu irile prezentului. Concentra i-v asupra Clipei de acum i spune i-mi ce problem ave i în acest moment.. Este posibil s fie vorba de o situa ie care trebuie s fie ori 69 . Am o senza ie de u urare. nu ar trece mult i mintea dvs.. M simt eliberat. S Toate problemele sunt iluzii ale min ii M simt ca i cum a fi sc pat de o povar uria . este absorbit de Clipa de acum. ar spune Äda.L sa i în urm lumea mortificat a abstrac iei mentale." în ultim instan . Ie i i din mintea nes n toas care v sec tuie te de energia vital . pentru c este imposibil s ave i probleme atâta vreme cât aten ia dvs. dar problemele m a teapt dup col . dar. a timpului. S Nu îmi da i niciun r spuns. Ele nu pot supravie ui în realitatea Clipei de acum. nu este vorba de rezolvarea problemelor.. Nu am sc pat doar temporar de ele? Chiar dac v-a i trezi în paradis.. Exist numai situa ii ² pe care le rezolv m în prezent sau le accept m ca atare. Problemele sunt construc ii ale min ii i au nevoie de timp pentru a supravie ui.

i nici psihicul uman colectiv cu S Dac v-a i aflat vreodat într-o situa ie periculoas . i nu ve i fi în stare s v ine i de cuvânt pân la sfâr it decât dac accesa i puterea Clipei de acum. De ce s o transform m într-o problem ? De ce am transforma ceva într-o problem ? Nu este via a suficient de provocatoare i a a? Pentru ce mai ave i nevoie i de probleme? Mintea ador în mod incon tient problemele pentru c ele v ofer un fel de identitate. ti i c aceasta nu a constituit de fapt o problem . sentimentul Fiin ei. f r a avea inten ia autentic M posibilitatea de a întreprinde vreo ac iune în momentul prezent. în condi iile în care nu v ve i mai crea dureri dvs. transformând-o astfel incon tient într-o component a sentimentului dvs. încât v pierde i sentimentul de a tr i. decât dac sim i i c nu o mai dori i. de identitate. nu-mi voi mai provoca durere. nici spa iul dvs. De i este o alegere simpl . crea i durere. Deveni i atât de cople it de situa ia de via . în iv . Nu voi mai crea probleme. nu ve i mai contamina nici frumosul P mânt. Este normal ² i nebunesc. ÄProblem " înseamn s v men ine i mental într-o situa ie. ea este foarte radical . în loc s v concentra i pe singurul lucru pe care îl pute i face acum. de via 70 i de moarte. De asemenea. Nu ve i face aceast alegere decât dac sunte i într-adev r s tul de suferin . Când crea i o problem . atunci nu le-o ve i mai aduce nici celorlal i. Purta i în minte povara nes n toas a sute de lucruri pe care trebuie sau va trebui poate s le face i în viitor. Nu este nevoie decât de o simpl alegere. . interior negativismul cre rii de probleme. o simpl decizie: indiferent de ceea ce se întâmpl . ori acceptat .rezolvat . Mintea nu a avut timp s Älucreze" i s o transforme într-o problem .

este mai eficient s nu face i nimic ² s mintea st pânit de timp. în cazul în care pornesc de la con tiin a momentului prezent. dar trecutul i viitorul sunt atât de puternice. Deoarece în momentul prezent nu exist probleme. Unii oameni se înfurie când m aud spunându-le c problemele sunt iluzii. Dac ar ap rea o situa ie în care s fie nevoie s reac iona i imediat. 71 . Se simt amenin a i de faptul c vor fi deposeda i de sentimentul a ceea ce sunt. deveni i total prezent în Clipa de acum i conducerea este preluat de un lucru infinit mai puternic. când reac ioneaz descoperi i c prezent . mintea se opre te. ac iunile dvs. Acesta este motivul pentru care exist atât de multe povestiri despre oameni obi nui i care au devenit brusc capabili de fapte de un curaj incredibil. Cine ar mai fi ei f r acestea? Mare parte din lucrurile pe care oamenii le spun. fie nu supravie ui i. r mâne i pur i simplu centra i în clipa întotdeauna. de concentrarea asupra viitorului i de pierderea nici contactului cu Clipa de acum. desigur. Oricum. nu exist Un pas uria în evolu ia con tiin ei Am tr it pentru o clip aceast stare de eliberare de minte i timp pe care a i descris-o. nu este o problem . Va exista i o mai mare probabilitate de reu it . Mult vreme. Au investit mult timp i efort într-un fals sentiment de sine. ar fi clare i incisive. le gândesc sau le fac sunt motivate de fric . Nu va fi o simpl reac ie bazat pe condi ion rile trecute ale min ii. aceasta fiind legat fric . ci un r spuns intuitiv la situa ia dat . încât nu pot r mâne în afara lor mult vreme. fie supravie ui i. de identitatea lor.într-o situa ie de urgen . într-o situa ie periculoas . în alte momente. i-au definit în mod incon tient întreaga lor identitate în termenii problemelor sau suferin elor lor.

atunci timpul mascheaz momentul prezent i via a este perceput ca o povar sau i relaxare în ceea ce face i. u urin schimba i activitatea. Dac nu exist bucurie. încerca i s 72 decât rezultatului pe care dori i s -l ob ine i prin ele. ÄModalitatea" este acorda i mai mult aten ie ac iunilor decât Äactivitatea". u urin o lupt . aceast schimbare este inevitabil ? Este o problem de perspectiv .Con tiin a limitat de timp este profund înr d cinat în psihicul uman. este un salt de dimensiuni cuantice în evolu ia con tiin ei i în acela i timp igura noastr Bucuria de a tr i Pentru a afla cu certitudine dac v-a i l sat guvernat de timpul psihologic. Procesul nu este inevitabil sau automat. Spargem tiparele mentale care au dominat via a uman de miliarde de ani. Sfâr itul timpului. Dar fnu exist nicio garan ie c omenirea va realiza aceast trans-[formare. Ceea ce facem i ceea ce kse întâmpl constituie în fapt un singur proces. pentru c sunte i una cu totalitatea con tiin ei. nu trebuie neap rat s v schimba i modul în care o realiza i. Oricum l-a i privi. Acorda i aten ie deplin tuturor lucrurilor pe care . Poate fi suficient s întotdeauna mai important Dac nu. Nu folosesc cuvântul Ädiabolic". Dar ceea ce încerc m noi s facem aici este parte din transformarea profund a con tiin ei colective a planetei i chiar dincolo de aceasta: trezirea con tiin ei din visul materiei. cu distrugerea vechiului mod de func ionare a con tiin ei sau mai curând a numesc incon tien incon tientului: este acesta un llucru pe care trebuie s -l facem sau se va întâmpla oricum? idic . întreba i-v : oare fac ceea ce fac cu bucurie. este o parte esen ial . Tiparele mentale care au creat o suferin În leg tur inimaginabil pe o scar vast . pute i folosi un i relaxare? criteriu simplu. Cooperarea dvs. Este mai util s o sau nebunie. al formei i al separ rii. ans de supravie uire ca ras . nu le pute i separa.

împlinirea i satisfac ia nu mai depind de viitor -² nu mai a tepta i de la el salvarea. se îndreapt spre Clipa de acum. A i descoperit via a în spatele situa iei dvs. De aceea. nu mai sunte i ata at de rezultate. tot ceea ce face i abund de un sentiment de grij .vi le aduce în fa prezentul. Aceast atitudine este un exerci iu spiritual foarte puternic. iubire i corectitudine ² S A a c nu urm ri i rezultatele ac iunii dvs. în lume. nevoia psihologic de a deveni orice altceva decât sunte i deja nu mai exist . Rezultatele vor veni de la sine. Imediat ce ve i începe s dizolva. Aceasta implic i o acceptare complet a ceea ce este. pentru c nu nefericirea i chinul se vor pute i acorda o aten ie total unui lucru c ruia încerca i în acela i timp s -i opune i rezisten . De aceea. sentimentul de sine deriv din Fiin . o lini te i o pace interioar . Ea este descris . în Bhagavad Gita. bucuria Fiin ei inund tot ceea ce face i. de via . se nume te Karma Yoga. lipsa ata amentului drept calea c tre de rezultatele ac iunilor dvs. Când ac iona i prin prisma con tiin ei prezentului. iar via a va începe s chiar i cele mai simple ac iuni. nu din trecutul personal. ² acorda i aten ie ac iunii în sine. toat se deruleze cu u urin i bucurie. una dintre cele mai vechi i mai frumoase înv fa Äac iunea dedicat ". Când încercarea compulsiv de a ne rupe de Clipa de acum înceteaz . sim i i o prezen . respecta i momentul prezent. Nici e ecul. nici succesul nu mai au puterea de a v schimba starea interioar de contopire cu Fiin a. la 73 turi spirituale despre existen . În absen a timpului psihologic. Imediat ce aten ia dvs.

a câ tigului i a pierderii. s dobândi i cuno tin e. care pentru inele fals reprezint pierderea identit ii. dar nu ve i mai avea preten ia iluzorie ca un lu-pcru sau o persoan din viitor s v salveze sau s v fac fe-Iricit. Când aceasta este stai ea Fiin ei dvs. Nu mai c uta i permanen a acolo unde ea nu poate fi g sit : în lumea formei. sunte i deja complet.. a i plin de via . Nici nu ve i r mâne inactiv din cauza fricii de e ec. Când sentimentul dvs. Nu mai cere i ca aceste situa ii. i astfel v elibera i de fric . nu v ve i mai urm ri obiectivele cu o hot râre înver unat . nici fericirea dvs. s v elibera i de anumite lucruri. actual de via . Elicâ tigului i a pierderii. este posibil s mai existe lucruri pe care s fie nevoie s le ob ine i sau s i le îndeplini i. locuri sau oameni s v fac fericit i nu mai suferi i apoi când toate acestea nu v îndeplinesc a tept rile. succes. În aceast exterioare? Desigur. stare de împlinire. condi ii. în ce prive te situa ia dvs. i nici sentimentul de sine nu mai depind de rezultate. ti i c Äniciun lucru real nu poate fi amenin at". Aceasta este lumea formei. dar în dimensiunea mai profund a Fiin ei sunte i complet i în întregime Clipa de acum. furie. vom mai fi capabili sau vom mai dori s atingem obiective motivat de fric . a na terii i a mor ii. Totul este respectat.nivelul situa iei de via . 74 . când v elibera i de Ädevenire" ca nevoie psihologic . de sine deriv din Fiin . cum a i putea s nu reu i i? A i reu it deja. vede i eternul din spatele formelor. Totu i. pute i s v îmbog i i. nemul umire sau de nevoia de a deveni cineva. dar nimic nu mai conteaz . iar când ve i realiza acest lucru ve i sim i în spatele lu-rcrurilor pe care le face i o energie vesel |berându-v de timpul psihologic. Formele se nasc i mor. totu i dvs. la un nivel mai profund.

Dar mâine tot va trebui s -mi pl tesc facturile i tot voi îmb trâni i voi muri. în cazuri rare schimbarea se produce radical i dramatic. 75 va i în suferin . sau mai degrab iluzia principal care transform o simpl situa ie. în fiecare moment ca Pentru a în elege acest adev r. atunci se poate spune c v-a i eliberat de timp. Pierderea Clipei de acum este problema. în ultim instan . timpul este o iluzie. Când fiecare celul a corpului dvs. Reprezint cea mai profund transformare a con tiin ei pe care v-a i putea-o imagina. Disolu ia corpului fizic nu este o problem . cum a putea spune vreodat c m-am eliberat de timp? Nu facturile de mâine sunt adev rata problem . ca toat lumea. ce importan avea acest lucru în via a mea? Tot trebuie s tr iesc într-o lume complet dominat de timp. Deci.Capitolul 4 Strategii ale min ii de evitare a Clipei de acum Pierderea Clipei de acum: iluzia fundamental Chiar dac accept în întregime c . A te elibera de timp înseamn a te elibera de nevoia psihologic de trecut pentru a avea o identitate i de viitor pentru a atinge satisfac ia. trebuie s îl tr i i. este atât de i când pute i sim i aceast via bucurie a Fiin ei. Pierderea Clipei de . un eveniment sau o emo ie într-o problem personal acum este pierderea Fiin ei. Acceptarea intelectual nu este decât o alt credin prezent încât s simt c vibreaz de via i nu va conta prea mult în via a dvs.

ve i oscila un timp între con tiin i starea de identificare cu mintea. între starea de prezen înainte de a v fixa ferm în starea de i înainte de a fi pe deplin con tient. alege i s asupra prezentului mai degrab decât asupra trecutului sau a viitorului i. In primul rând. ci perioade mai lungi de timp. Cei mai mul i i lipsa ei. f r a fi recunoscut ca atare.odat pentru totdeauna. Aceasta se întâmpl de obicei printr-o abandonare total în mijlocul unei suferin e intense. din perspectiva timpului cronologic. In mod similar. prezen a devine starea dvs. majoritatea oamenilor nu fac altceva decât s oscileze între nivelul obi nuit al incon tien ei i o f incon tien 76 profund . Pierde i clipa prezent . Starea obi nuit de incon tien Dup cum i incon tien a profund vise i cea a La ce v referi i când vorbi i despre diferite niveluri de incon tien ? ti i probabil. A a c prezen . fie este tr it dar v întoarce i la ea de nenum rate ori. Dar a ti c nu sunte i prezent este deja un mare este prezen ² chiar dac ini ial nu ine decât câteva secunde în timp v concentra i cronologic înainte de a se pierde din nou. adic necon tientizare. niciodat . ori de câte ori realiza i c a i pierdut clipa de fa . sunte i capabil s v opri i la ea nu doar câteva secunde. din ce în ce mai des. predominant . în cazul majorit ii oamenilor. în starea de veghe. este situat într-adev r în prezent. Apoi. prezen a fie nu este experimentat oameni oscileaz nu între con tiin numai accidental i pentru scurt timp. începe i s con tientiza i cât de rar aten ia dvs. în timpul somnului oscila i între faza somnului f r somnului cu vise. începe i s oscila i între aceste dimensiuni ale timpului succes: aceast con tiin i prezen ei. Dup ce a i tr it de câteva ori aceast stare atemporal de con tiin . Cei mai mul i oameni trebuie s munceasc pentru ea. în final. ci între diferite niveluri de incon tien . m refer la identificarea cu gândurile i cu emo iile personale. cu . Când vorbesc despre starea obi nuit de incon tien . în rare ocazii.

în aceast stare. major în situa ia dvs. nepl cere. de via .reac iile. de exemplu. când inele fals este amenin at sau când exist intensificat de incon tien real sau imaginar . apare un negativism intens. Violen a fizic ar fi imposibil f r 77 . munca. dac s-ar fi desf condi ii este o eliberare foarte scurt . Poate c nu v da i seama de acest lucru pentru c face parte atât de mult din via a Änormal ". în încercarea incon tient de a îndep rta aceast nepl cere de fond. cu dorin ele i cu aversiunile dvs. sunte i condus de mintea dominat de inele fals i nu sunte i con tient de Fiin . sau un conflict într-o rela ie. aproape continuu. Nu este o stare de durere sau de nefericire acut . Când înceteaz brusc. înÎn incon tien a obi nuit . apare o senza ie de u urare. Mul i oameni folosesc alcoolul. agresiunea. diferit de prima nu prin natura. de intensitate joas . ca. Este starea normal a majorit ii oamenilor. o pierdere. ca furia. sexul. o activitate care ar fi putut s fie foarte pl cut . ci una în care exist un nivel redus. drogurile. i mai evident de suferin urat cu modera ie. i tot ceea ce poate aduce ea în asemenea . frica profund . sau negarea a ceea ce exist creeaz acea obi nuit . pân când acesta înceteaz . Este o versiune obi nuit . Disconfortul st rii de incon tien o stare mai acut obi nuit se transform în durerea incon tien ei profunde ² i de nefericire ² atunci când lucrurile Änu merg cum o provocare. o amenin are. Incon tien a profund seamn adesea activarea corpului-durere i identificarea cu el. plictiseal sau nervozitate ² un fel de stare de fundal. mâncarea. de disconfort. se poate transforma într-o dependen . rezisten a habitual Când aceast rezisten este intensificat nepl cere i acea nemul umire pe care majoritatea oamenilor le accept ca via de o provocare la adresa sinelui fals. depresia etc. trebuie". Când se întâmpl astfel. ci prin intensitatea ei. tot a a cum nu con tientiza i niciun zgomot de fond continuu. bâzâitul unui aparat de aer condi ionat. televizorul sau chiar cump r turile ca anestezice.

Ea poate s apar foarte u or în acele momente i locuri în care o mul ime de oameni sau chiar o na iune întreag genereaz un câmp colectiv de energie negativ . se ivesc obstacole. i ve i fi tras înapoi într-o incon tien v adânca. Aceste testele. Cel mai bun indicator al nivelului dvs. iar una con tient este modul în care proceda i atunci când în deja incon tient tinde s devin v i mai profund con tient . i nu cât de mult pute i sta cu ochii închi i sau ce viziuni ave i. trag într-un somn i mai calea vie ii dvs. A a c este esen ial s aduce i mai mult con tiin energetic cu o frecven în via a dvs. un aspect esen ial al st rii de prezen . Ve i fi cople it de o reac ie. Numai felul în care le face i fa va ar ta. în acest fel. ca de exemplu atunci când v afla i singur într-o camer . când totul decurge relativ de la «inc. dvs. cu pierderea sau cu amenin area pierderii. i celorlal i. Dac nu pute i fi prezent nici m car în circumstan e obi nuite. de con tiin . cât de departe a i ajuns în ceea ce prive te starea dvs. în situa iile obi nuite. Ea genereaz un câmp de vibra ie foarte înalt tn interiorul i în jurul dvs. Când înv a i s fi i martorul propriilor gânduri i emo ii. de con tiin tinde s devin i mai incon tient . care în final este întotdeauna o form greut i reprezint de fric . o persoan Pute i folosi un obstacol pentru a v trezi sau îi pute i permite s profund. în acest câmp nu poate sau violen . atunci cu siguran nu ve i putea s r mâne i con tient când un lucru Ämerge prost" sau când v confrunta i cu persoane sau situa ii dificile. negativism. va cre te. puterea prezen ei dvs. p trunde i nu poate supravie ui nici m car pu in incon tien . disonan a a cum întunericul nu poate supravie ui în prezen a luminii. în conformitate cu obstacolele.incon tien a profund . Visul incon tien ei obi nuite se transform atunci într-un co mar. când v plimba i prin p dure sau asculta i pe cineva. ve i fi surprins poate când ve i con tientiza pentru prima oar caracterul Ästatic" al st rii 78 .

Credem c sunt nebuni. Noi nu tim ce vor. ÄDe ce sunte i mereu înfrico a i?". într-una dintre c r ile sale. tensiune. La nivelul gândirii. care i-a spus c . din perspectiva sa. Era deja prezent pe vremea lui Isus i de asemenea cu 600 de ani înainte. c ochii lor au o privire fix spus: ÄEi par s cu un ef de trib indian din America de Nord. care v îndep rteaz de clipa prezent . El a caute mereu ceva. care acum acoper aproape tot globul p mântesc. dac l-a i sub forma criticilor. La nivel emo ional. este intrinsec legat de pierderea discipolii s i. pe vremea lui Buddha. Ambele sunt Ce caut ei? Cari Jung ne relateaz . desigur. dar nu a recunoscut adev rata r d cin a disconfortului i nu a realizat c eliberarea de ea 79 . i-a întrebat Isus pe sau de poft mistuitoare. a sim it vreodat . ÄGândurile anxioase pot ad uga m car o singur zi la via a voastr ?" Iar Buddha ne-a înv at c la baza suferin ei se afl starea de dorin Rezisten a fa de clipa prezent ca disfunc ie colectiv con tiin ei Fiin ei i st la baza civiliza iei noastre industriale dezumanizate. plictiseal aspecte ale modului obi nuit de rezisten a min ii. o conversa ie purtat expresii încordate. nemul umirilor i a proiec iilor mentale. Sunt mereu nelini ti i i agita i. inclusiv cea mai mare parte a Estului. el se manifest sub o form cu siguran i cu o intensitate f r precedent. Curentul subtil de disconfort constant a ap rut. ve i descoperi o mare rezisten va exista un curent subteran de disconfort. sau nervozitate.obi nuite de incon tien i v ve i da seama cât de rar a i avut o stare de confort interior. Ce anume caut ? Albii vor întotdeauna ceva. Freud a recunoscut i el existen a acestui curent subtil de disconfort i a scris despre aceasta în cartea sa Disconfort în cultur . cu mult timp înaintea civiliza iei industriale a Vestului. cei mai mul i oameni albi au i c atitudinea lor eman cruzime sau violen . i a existat cu mult timp înaintea sa. dar în civiliza ia vestic .

a rezisten ei fa aflat cum s dizolva i starea de incon tien va fi mult mai u or s face i fa de ceea ce este i a neg rii acestuia. pe cât sunte i de ceea ce se întâmpl în afar . ori de câte ori ve i sim i atrac ia sa gravita ional . Aceast disfunc ie colectiv a creat o civiliza ie foarte nefericit care a devenit o amenin are nu numai pentru ea îns i extrem de violent . Obi nui i-v s v urm ri i starea mental-emo ional prin autoobservare. ci i pentru via a de pe aceast planet . Realitatea cea mai important este cea interioar . ÄSunt relaxat în acest moment?".este posibil . încerca i s afla i ce anume evita i. incon tien a obi nuit poate fi dificil de detectat ini ial.? Ce sim i i? îndrepta i-v aten ia spre corpul dvs. Exist vreo tensiune? Când a i descoperit c exist un nivel sc zut de disconfort. i. Observa i modurile multiple în care disconfortul. situa ia se va aranja de la sine în exterior. Totu i. Dar nu r spunde i imediat la aceste aten ia spre interior. Sau v pute i întreba: ÄCe se întâmpl în interiorul meu în acest moment?" Fi i cel pu in la fel de interesat de ceea ce se întâmpl în interiorul dvs. Orice con inut incon tient se dizolv atunci când asupra sa se revars lumina con tiin ei. cea exterioar având o importan întreb ri. lumina prezen ei dvs. Ce fel de gânduri produce mintea dvs. îndrepta i-v secundar . va str luci foarte tare i incon tien ei profunde. Dac sesiza i corect ce se întâmpl în interior. Exist multe feluri în care oamenii 80 . în urma criticilor inutile. Arunca i o privire. cum ne putem elibera de aceast boal ? Con tientizând-o. un fundal static. Dizolvarea st rii de incon tien obi nuit Deci. aceasta este o întrebare bun pe care s v-o pune i frecvent. nemul umirea i tensiunea apar în sinea dvs. din cauza aspectului de normalita-te pe care l-a c p tat. Dup ce a i obi nuit . nega i sau c rui lucru îi opune i rezisten ² prin negarea clipei prezente.

poate c un apropiat al dvs. nu este sincer. din care dvs. Are prea pu in importan dac emo iile i gândurile dvs. pe care îns sau poate c ai acceptat s întreprinde i o anumit activitate i o face i. Am s v dau câteva exemple. cât i pe cei din jur? Privi i cu aten ie în interior. de a v autoobserva.. poate c activitatea în care v-a i angajat este plictisitoare. de a v urm ri starea interioar se va dezvolta.lu rii psihice interioare: a milioane de indivizi incon tien i. interioar i pe cei din jur. încât v contamina i atât pe dvs. Ave i unele resentimente fa ura i? Poate fi vorba de locul de munc de o persoan apropiat .i asum responsabilitatea pentru spa iul lor interior. Poluarea planetei este numai o reflectare extern a po.mul pe care mintea dvs.manifest o rezisten incon tient fa de momentul prezent. Nefericirea polueaz nu numai Fiin a dvs. ur te situa ia i i se nu le-a i exprimat? Realiza i c energia pe care o degaja i în aceast stare produce efecte atât de d un toare.. care este reac ia corpului dvs. S-a creat în jurul situa iei. fa mintea dvs. sunte i o parte inseparabil . legate de aceast situa ie sunt justificate sau nu. cât i la nivel emo ional. dar i psihicul uman colectiv. Este pl cut sau nepl cut ? Este o energie pe care a i ales s o ave i în interior? Ave i de ales? Poate c o persoan profit de dvs. Fie înceta i activitatea. observa i acest sentiment atât la nivel mental. dar toate aceste aspecte sunt irelevante. Transforma i momentul prezent într-un du man. dar o parte din dvs. Exist aici o urm cât de mic de resentiment sau de împotrivire? Dac da. în jurul acestei situa ii? Examina i apoi de aceste gânduri. Exersând. puterea dvs. Cert este c v opune i unei situa ii existente. Eliberarea de nefericire Urâ i activitatea pe care o desf opune. acesta nu fie renun a i la negativis. vorbi i cu persoana în cauz 81 iv exprima i în totalitate sentimentele. pentru c . V genera i nefericirea. este enervant sau incon tient. Ce gânduri genereaz emo ia. care nu. un conflict între interior i exterior. Sim i i emo ia.

serve te niciunui scop, cu excep ia faptului c

înt re te un fals sentiment de identitate. modul optim de a

Recunoa terea inutilit ii lui este important . Negativismul nu este niciodat

rezolva o situa ie. De fapt, în cele mai multe cazuri, v face prizonierul ei, blocând orice schimbare real . Un lucru în realizarea c ruia este investit o energie negativ se va contamina de aceasta i, în timp, va da na tere la interioar negativ i mai mult durere, la i mai mult nefericire. Mai mult, orice stare este contagioas : nefericirea se r spânde te mai repede decât o boal . în i alimenteaz negativismul latent la alte persoane, cu

virtutea legii rezonan ei, ea declan eaz

excep ia celor imune ² adic profund con tiente. Dvs. polua i lumea sau contribui i la cur area mizeriei? Sunte i responsabil pentru propriul spa iu interior; nimeni altcineva decât dvs. nu este r spunz tor, a a cum sunte i responsabil pentru starea planetei. Cum este în interior, a a este i în afar . Dac oamenii se cur poluarea interioar , atunci vor înceta s mai polueze exteriorul. Cum putem renun a la negativism? Ce ne recomanda i? Abandonându-l pur i simplu. Cum renun a i la o bucat de c rbune fierbinte, pe care o ine i în mân ? Cum renun a i la un bagaj greu i inutil, pe care îl purta i cu dvs.? Recunoscând c nu dori i s mai tr i i durerea sau s mai duce i povara i abandonând-o. Starea de incon tien profund , ca i corpul-durere sau o alt durere profund , cum ar fi pierderea unei fiin e iubite, necesit o transformare intermediat de combinarea accept rii cu lumina prezen ei ² aten ia dvs. sus inut . Pe de alt parte, multe tipare de comportament ale incon tien ei obi nuite pot fi pur i simplu abandonate dup ce a i stabilit c nu le mai dori i i dup ce v-a i dat seama c pute i alege, c nu sunte i numai un conglomerat de reflexe condi ionate. Din toate cele i de

82

de mai sus rezult c pute i avea acces la puterea clipei prezente. F r ea, nu ave i nicio posibilitate de alegere. Spunând c anumite emo ii sunt negative, nu se creeaz o polaritate mental între bine i r u, dup cum a i explicat dvs. mai devreme? Nu. Polaritatea a fost creat într-un stadiu timpuriu, când mintea dvs. considera c momentul prezent este r u; aceast judecat a dus apoi la o emo ie negativ . Dar spunând c anumite emo ii sunt negative, nu spune i de fapt c ele nu ar trebui s existe, c nu este permis s avem aceste emo ii? Dup p rerea mea, ar trebui s ne acord m permisiunea de a sim i toate sentimentele care apar, în loc s le judec m ca rele sau s spunem c nu ar trebui s le avem. Este în regul s ai resentimente; este în regul s fii furios, enervat, capricios sau oricum altfel ² dac nu, ajungem s ne reprim m sentimentele, ajungem la conflict interior sau la negare. Totul are voie s existe ca atare. Desigur. Când a ap rut un tipar mental, o emo ie sau o reac ie, accepta i-o. Nu a i fost suficient de con tient pentru a putea face o alegere în acest caz. Aceasta nu este o judecat , este un fapt. Dac a i fi putut alege sau a i fi realizat c ave i posibilitatea de a alege, a i fi ales suferin a sau bucuria, relaxarea sau disconfortul, pacea sau conflictul? A i alege un gând sau un sentiment care s v izoleze de starea dvs. natural de bine, de bucuria interioar de a tr i? Eu numesc orice sentiment de acest fel sentiment negativ, adic pur i simplu r u. Nu în sensul c Änu ar fi trebuit s face i asta", ci pur i simplu r u, ca o durere de stomac. Cum a fost posibil ca oamenii s omoare 100 de milioane dintre semenii lor numai în secolul XX? Oamenii i-au f cut atât de mult r u unul altuia, încât r ul dep f r s inem cont de violen a mental , emo ional
83

e te orice imagina ie!

i asta

i fizic , de tortura, durerea, cruzimea pe care

continu s

i le aplice zilnic unii altora, precum i altor fiin e sensibile. Oare ac ioneaz în acest fel

pentru c sunt în contact cu starea lor natural , cu bucuria interioar de a tr i? Sigur c nu. Numai cei atin i de o stare profund negativ , care se simt foarte r u ar crea o asemenea realitate, care s reflecte felul în care se simt. Incredibil, dar adev rat. Oamenii sunt o specie periculos de nebun tal se afl tot acolo, în spatele nebuniei. Vindecarea i eliberarea sunt posibile chiar acum. Revenind la ceea ce a i spus ² este categoric adev rat c , atunci când v accepta i resentimentele, irascibilitatea, furia .a.m.d., nu mai sunte i for a i s le investi i orbe te i este mai pu in probabil s le proiecta i asupra altora. Dar m-a mira s nu v în ela i i pe dvs. în iv . Dup ce a i practicat acceptarea pentru un timp, vine un moment când trebuie s urm tor, în care s [ trece i la stadiul nu mai crea i aceste emo ii negative. Altfel, Äacceptarea" dvs. devine doar o de ceilal i oameni, de mediul dvs. înconjur tor, de locul i i extrem de nes n toas . Aceasta nu este o judecat . Este un fapt. i tot fapt este c s n tatea men-

simpl etichet mental , ce-i permite sinelui fals s continue s se lase în voia suferin ei i astfel s înt reasc sentimentul de separare fa timpul în care v afla i. Dup cum ti i, separarea st la baza sentimentului de identitate al sinelui fals. Adev rata acceptare ar transforma aceste sentimente instantaneu. Dar dac a i ti foarte bine c totul este Äîn regul ", atunci a i mai avea oare aceste sentimente negative? F r evalu ri, f r rezisten e fa de ceea ce exist , ele nu ar ap rea. în mintea dvs. exist ideea c ÄTotul este în regul ", dar în adâncul sufletului nu crede i cu adev rat acest lucru i, astfel, vechile tipare mentalemo ionale de rezisten sunt înc active. Ele sunt cele care v fac s v sim i i r u. i acest lucru este în regul .

84

V ap ra i dreptul de a fi incon tient, dreptul de a suferi? Nu v face i griji: nimeni nu v va lua acest drept. Dup ce v da i seama c un anumit aliment v face s v sim i i r u, mai continua i s l ingera i i s afirma i c este în regul s te sim i r u? ......

Oriunde v-a i afla, fi i complet prezent
A i putea s ne mai da i câteva exemple despre starea de incon tien obi nuit ? Încerca i s v surprinde i lamentându-v în gând sau cu voce tare în leg tur cu o situa ie în care v afla i, de ceea ce fac sau spun al i oameni, de mediul înconjur tor, de situa ia dvs. de via , chiar i de vreme. A te plânge de o situa ie implic întotdeauna neacceptarea st rii existente. Acest comportament are invariabil o înc rc tur negativ incon tient . Când v plânge i, v transforma i într-o victim . Când v exprima i cu voce tare nemul umirea, de ine i controlul. Deci, schimba i nemul umirea, dac este necesar i posibil; ie i i din într-un fel de negarea Clipei de situa ia printr-o ac iune sau exprimându-v Starea obi nuit de incon tien

situa ie sau accepta i-o. Orice alt comportament apar ine anormalit ii. este întotdeauna legat acum. Acum implic , desigur, i un Äaici". V opune i faptului de a v afla Äaici i acum"? Unii oameni ar prefera, de exemplu, s se afle în alt parte. ,Aici" nu este niciodat suficient de bun pentru ei. Autoobservându-v , descoperi i dac nu este i cazul dvs. Oriunde v-a i afla, fi i complet prezent. Dac descoperi i c pentru dvs. este intolerabil s v afla i Äaici i acum" i c acest fapt v face nefericit, ave i trei posibilit i: s ie i i din situa ie, s o schimba i sau s o accepta i complet. Dac dori i s v asuma i responsabilitatea pentru via a dvs., trebuie s alege i una dintre aceste trei posibilit i i trebuie s face i acest lucru chiar acum. Iar apoi s accepta i consecin ele. F r scuze. F r negativism. F r poluare psihic . P stra i-v
85

curat spa iul interior. în cazul în care trece i la este

ac iune ² schimbând situa ia sau ie ind din ea ² mai întâi renun a i la negativism, dac

Sau poate nu. dar pe care nu-l face i? Ridica i-v acest lucru chiar acum. rezisten sau Savura i-l. mai ales dac a i fost blocat într-o situa ie nefericit mult timp. fi i complet v inunde respectiv s nu mai fie o gre eal . care iube te sentimentul de suferin .i plâng de mil nu va mai putea supravie ui în acest caz. ob ine i o eliberare interioar în raport cu situa ia. Aceast atitudine se nume te abandonare. care ador sl biciune. Oricum. niciun conflict interior. Ea implic o mare putere. Abandonându-v . lenea sau aceasta este alegerea dvs. inele fals i nefericit. astfel încât cazul aten ia asupra ei. sunte i liber. Frica v împiedic s trece i la fapte? Recunoa te i frica. Dac într-adev r nu exist niciun lucru pe care l-a i putea face pentru a schimba starea de lucruri aici i acum i dac nu pute i ie i din situa ie. Dac r mâne i blocat. dac v i face i accepta i pe deplin inactivitatea. observa i-o. cel pu in înv a i ceva. ve i sc pa curând de el.posibil. de ur . pute i s pasivitatea din acest moment. nu mai exist negativism. Aceasta va distruge leg tura dintre fric i gândirea dvs. Orice ac iune este mai bun decât lipsa ac iunii. Tr i i complet acest sentiment. Dac este vorba de o gre eal . Dac tr i i con tient i complet sentimentul. atunci accepta i în totalitate s v afla i aici i acum. Folosi i puterea momentului prezent. îndreptându-v prezent. Abandonarea nu înseamn care s-a abandonat pe sine are acces la puterea spiritual . Numai o persoan s . Ac iunile care vin din observarea a ceea ce este necesar sunt mai eficiente decât cele care vin dintr-o atitudine negativist . Sau exist un lucru pe care Äar trebui" s -l face i. renun ând la orice rezisten interioar . Atunci s-ar putea s constata i c situa ia se schimb f r s mai fie nevoie s face i vreun efort. Oricum. Fi i cât pute i de lene sau de inactiv. Nu t sa i frica s mintea. Ca alternativ . nu înv a i nimic. Frica nu o poate învinge. 86 .

Verifica i pe cont propriu acest lucru la persoanele care au o tendin puternic de a r mâne ag ate de trecut. Acum nu mai sunte i stresat. Observa i-v mintea. Nu face i decât s v mi ca i. Când v este un lucru mai pu in nebunesc. Este o scindare care v consum interior foarte mult. dar f r s v proiecta i în viitor i mi ca i. sau la rolul de victim le-a i f cut dvs. Dac trebuie. nu v mai rupe i în dou . regretul sau autocomp timirea? în acest caz nu numai c sentiment de identitate. de nivelul înalt de energie al acestui moment. între ine i un fals experien ele dvs. Pierzi timpul". fie negativ? V gândi i la lucrurile importante pe care le-a i realizat. de mândrie. pute i lucra mai repede sau chiar alerga. Ar putea s spun : ÄAr trebui s munce ti. s alerga i. a ezându-v pe o banc în parc. Sau pute i renun a la tot. dar ajuta i i la accelerarea procesului de îmb trânire a corpului. v pute i mi ca mai repede. dar c uta i s tr i i în viitor. observa i-v mintea. A crea i a tr i cu aceast sciziune interioar este o nebunie. munci i.Sunte i stresat? Sunte i atât de ocupat s ajunge i în viitor. Bucura i-v de fluxul de energie care circul prin corp. 87 . încât prezentul este redus la un simplu mijloc de a ajunge acolo? Stresul este provocat de faptul c v afla i Äaici". Trecutul ocup mare parte din aten ia dumneavoastr ? Vorbi i i v gândi i deseori la el. Zâmbi i la atacurile ei. Dar când face i acest lucru. altei persoane? Gândurile v resentimentele. s munci i ² i s v bucura i de acest lucru. fie pozitiv. furia. Faptul c oricine altcineva face la fel nu înseamn c f r s respinge i prezentul. dar dori i s fi i Äacolo" sau de faptul c v afla i în prezent. la i la lucrurile oribile care vi s-au întâmplat sau poate pe care trezesc un sentiment de culpabilitate. alerga i ² implica i-v total în activitate. la aventurile. creând o acumulare de trecut în psihicul dvs.

Sim i i aerul intrând i ie ind din corp. încât reduce i momentul prezent la un simplu instrument pentru atingerea unui scop? V r pe te bucuria a ceea ce face i? A tepta i s începe i s tr i i? Dac v construi i un astfel de tipar mental. S Sunte i îngrijorat? Ave i multe gânduri care încep prin ÄCum ar fi fost dac . ac iunea corect sau resursa vor fi aici când ve i avea nevoie de ele. indiferent de ceea ce ve i realiza sau ve i ob ine.. viitorul 88 . decât momentului prezent. Face i referire la el numai atunci când este relevant pentru prezent. nu ÄÎntr-o zi voi reu i. Este o fantom mental . care se proiecteaz într-o situa ie imaginar din viitor i creeaz frica. Ce nu e în regul prezentului. R spunsul. puterea. ² spre deosebire de proiec iile imaginare ale cu momentul prezent? în momentul prezent. Pute i pune cap t acestei nebunii care v întâmpl Sim i i-v afecteaz s n tatea i via a pur i simplu acceptând ce se respira ia. Sim i i puterea acestui moment i plenitudinea Fiin ei. Nu ave i nevoie de el. Con tientiza i-v câmpul energetic interior. Nu ave i cum s rezolva i o asemenea situa ie. pentru c ea nu exist . nu anul viitor. în-treba i-v ce Äproblem " ave i acum.?" înseamn c va i identificat cu mintea. nu mâine sau peste cinci minute. în via a real min ii ² nu a i fost nevoit s face i fa Pute i întotdeauna s face i fa înainte i nici dup aceea.L sa i trecutul s moar în fiecare moment. prezentul nu va fi niciodat destul de bun.. Face i-v sim it prezen a. niciodat i viitorului ² i nici nu sunte i obliga i s face i asta." Obiectivul pe care vi l-a i fixat v-a acaparat atât de mult aten ia.

Nu este nimic r u în a. Singurul punct de acces c tre acest sentiment este ACUM. f cându-v s pierde i 89 . nu sunte i de acord? Sunte i de obicei o persoan care a teapt ? Ce procent din via v petrece i a teptând? Eu mare" este numesc Äa teptare la scar mic ". Nu î i dore ti ceea ce ai i vrei ceea ce nu ai. a securit ii financiare. pentru Fiin . de exemplu. Sunte i ca un arhitect care nu acord niciun fel de aten ie funda iei unei cl diri. a unei rela ii într-adev r importante. unde de fapt nu vre i s v afla i. coada de la aeroport sau a teptarea unei persoane la o întâlnire etc. complet .i fixa obiective i a încerca s realizezi anumite lucruri. un blocaj în trafic. Bineîn eles c v pute i îmbun t i situa ia de via . dar investe te o mul ime de timp în suprastructur .va p rea întotdeauna mai bun decât prezentul. Acest lucru v reduce foarte mult calitatea vie ii. oarnenii î i petrec toat via a a teptând s înceap s tr iasc . a succesului. Via a este Fiin a dvs. ÄA teptarea la scar a teptarea urm torului concediu.i îmbun t e ti situa ia de via . în care a i dori s prezentul. înseamn s dore ti viitorul. O re et perfect pentru insatisfac ie i neîmplinire permanent . tr i i. Nu este nimic r u în a te str dui s . de via const în circumstan e i experien e personale. a unui loc de munc mai bun. A teptarea este o dispozi ie mental . coada de la oficiul po tal. s nu dore ti prezentul. Ea este deja des vâr it . perfect . Nu de pu ine ori. În principiu. Via a este factorul primar. a momentului când copiii vor cre te. Orice a teptare creeaz în incon tient un conflict interior între a te afla aici i acum. Gre eala const în folosirea lor ca substitut pentru sentimentul vie ii. i viitorul proiectat. Situa ia dvs. a momentului când vom fi o persoan important sau când vom avea mai multe cuno tin e. dar nu v pute i îmbun t i via a. profund .

ve i continua s tr i i starea prezent de lips i în adâncul sufletului ve i continua s v sim i i neîmplinit. Apoi. Ea nu poate veni în viitor. Recuno tin a pentru momentul prezent i plenitudinea vie ii de acum este adev rata prosperitate. Reveni i la momentul prezent. îi pute i r spunde: ÄNu face nimic. Acestea sunt numai câteva strategii mentale obi nuite pentru negarea momentului prezent. Dar cu cât exersa i mai mult observarea st rii mental-emo ionale interioare. care fac parte din starea normal de incon tien . sunte i recunosc tor pentru ceea ce ave i. ie i i repede din ea. Nu ve i tr i comuniunea cu Fiin a i nu ve i sim i plenitudinea vie ii de acum. Am stat aici i m-am sim it bine ² savurând bucuria de a fi eu însumi".. Ele sunt u or de trecut cu vederea tocmai pentru c sunt atât de bine fixate în obi nuin ele noastre. în modul nostru normal de a tr i: fundalul static al nemul umirii perpetue. dar ele se vor încheia repede i v vor l sa mereu cu un sentiment de gol interior prosperitate autentic . nu mai ave i nevoie s a tepta i nimic. Tr i i i bucura i-v de ceea ce tr i i.De exemplu. recunosc tor pentru ceea ce este. dar i dac ve i câ tiga milioane. Dac sunte i prezent. Nu am a teptat. în diferite feluri. ce face i chiar acum ² când accepta i pe deplin ceea ce ave i. aceast prosperitate se va manifesta în cazul dvs. Când v surprinde i alunecând în a teptare. recunosc tor pentru Fiin . 90 suplimentare. în timp. aceasta v poate motiva s v îmbog i i.. Când respecta i. Ea nu poate veni în viitor. mul i oameni a teapt prosperitatea. A a c data viitoare când cineva v va spune: Äîmi pare r u c v-am f cut s a tepta i". Pute i i cu nevoia unei gratific ri fizice i psihice avea multe experien e interesante pe care s le pl ti i cu bani. recunoa te i i accepta i pe deplin realitatea prezent ² locul în care v afla i. Dac nu sunte i satisf cut cu ceea ce ave i sau sunte i frustrat sau sup rat din cauza lipsurilor din prezent. cine sunte i. singura . A a c abandona i dorin a ca stare mental .

adic momentul în care sunte i incon tient. singurul lucru real în c l toria dvs. am fi la voia întâmpl rii. Dimpotriv . C l toria dvs. este pasul pe care îl face i în acest moment. i s v trezi i din visul timpului în prezent. i apoi ² un scop înseamn împ ca acest lucru cu a tr i în prezent? Când v afla i într-o c l torie. sau pa ii pe care îi ve i face în viitor v vor acapara atât de mult aten ia. scopul interior urm re te o adâncime a Fiin ei dvs. ine foarte mult de felul în care ac iona i. dar înseamn totul pentru calitatea con tiin ei fiec rui moment.cu atât v va fi mai u or s sesiza i blocajul în trecut sau în viitor. Este singurul lucru care exist . încât s devin mai importan i decât pasul pe care îl face i acum. anumite performan e. dac destina ia dvs. dar nu uita i: în ultim instan . atunci ve i rata complet scopul interior al acestei c l torii. are un scop exterior i unul interior. totu i. c l toria interioar are îns numai unul: pasul pe care îl face i chiar . Scopul exterior este atingerea elului sau a destina iei. Nu are nimic de-a face cu viitorul. El tie c momentul prezent este propria sa moarte i prin urmare se simte foarte amenin at de el. este. nu-i a a? Cum putem poate presupune un milion de pa i. Scopul interior al c l toriei vie ii În eleg c ceea ce spune i este adev rat. care nu are nimic în comun cu locul spre care v îndrepta i sau cu ceea ce face i. înseamn viitorul. Va face tot ce poate pentru a v smulge de aici. Va încerca s v men in în capcana timpului. care. Drumul vie ii dvs. altfel. cred c oamenii trebuie s aib un scop în via . exterioar 91 viitor. desigur. bazat pe identifica-wm rea cu mintea tr ie te în timp. Scopul exterior se înscrie într-o dimensiune orizontal a spa iului i timpului. util s ti i care este destina ia final sau cel pu in direc ia general de mi care. Dar. Dar ave i grij : inele fals. nefericit. desigur. realizarea obiectivelor pe care vi le-a i propus. în dimensiunea vertical a atemporalului Acum.

Acest singur pas se transform atunci într-o expresie a perfec iunii. dup cum a spus Isus. cât i împlinirea c l toriei dvs. inclusiv destina ia. Pe m sur ce deveni i din ce în ce mai con tient de acest singur pas. 92 . Acesta este atât scopul. interior. fiecare scop exterior este sortit Äe ecului" mai devreme sau mai târziu. Când a i perceput limitele scopului exterior. exterior nu v poate oferi o satisfac ie de durat . c l toria în tine S Are vreo importan aceast lume? În cazul fiec ruia. Cu cât ve i realiza mai repede c scopul dvs. Se poate întâmpla i invers. exterior i în acela i timp s înregistra i un succes total în ce prive te scopul interior. ca toate lucrurile. El v va aduce în Fiin însu i. interioare. pur i simplu pentru c este supus legii efemerului. ve i realiza c el cuprinde deja în sine to i ceilal i pa i. în ultim instan . scopul exterior va fi doar un joc.acum. Dup aceea. Este la fel de posibil s e ua i complet în scopul dvs. renun a i la a teptarea nerealist c acesta ar trebui s v fac fericit i pune i-o în slujba scopului dvs. pe care s-ar putea s continua i s -l juca i numai dac ne îndeplinim sau nu scopul exterior. dar s v fi pierdut sufletul". i lumina Fiin ei va str luci prin el. cu atât va fi mai bine. dac reu im sau e u m în pentru c v distreaz . un act de o mare frumuse e. situa ie mai des întâlnit : bog ie exterioar înso it de s r cie interioar sau Äs fi câ tigat lumea. va avea importan atâta timp cât nu I v-a i realizat înc scopul interior.

felul în care gândim despre ea. poate crede i c viitorul v va elibera de trecut. a emo iilor. Aceasta este cheia. Poate crede i c ave i nevoie de mai mult timp pentru a în elege trecutul sau a v trecut. i apoi mai exist vie ile. a reac iilor sau a unui eveniment extern în care sunte i antrenat. cu excep ia manifest rilor sale din prezent. nu mai exist în noi i un alt nivel de trecut. Numai prezentul v poate elibera de poate elibera de timpul psihologic. felul în care ne tr im vie ile.. Toate aceste lucruri determin felul în care vedem lumea. Dobândi i accesul la puterea Clipei de acum. care ne condi ioneaz copil rie. felul în care reac ion m la ea. cu ce-am mai r mâne? Ce r mâne când iluzia ia sfâr it? Nu este nevoie s investiga i trecutul incon tient din dvs. tipul de rela ii pe care le avem cu ceilal i. obstacolele prezentului vor aduce totul la lumin . Cum am putea vreodat s con tientiz m toate aceste lucruri sau s sc p m de ele? Cât de mult ar dura? i chiar dac am reu i. sub forma gândurilor. Indiferent dac sim i i sau nu nevoia s afla i diverse lucruri despre trecutul dvs. Mai mult timp psihologic nu v Care este puterea Clipei de acum? 93 elibera de el. incon tient. a dorin elor. care s fie mult mai profund? Vorbesc despre trecutul incon tient. Dar în afar de trecutul pe care ni-l amintim i cu care poate c ne identific m. el va deveni o pr pastie f r fund: întotdeauna va mai exista ceva de analizat.Trecutul nu poate supravie ui dac sunte i prezent A i spus c a ne gândi i a vorbi inutil despre trecut este unul dintre modurile în care evit m prezentul. cu alte cuvinte. care este legat de locul în care tr im din punct de vedere geografic i de perioada istoric în care tr im. Dac v afunda i în trecut. Aceasta este o iluzie. mai ales prin intermediul experien elor timpurii din i condi ionarea cultural . .

dar nu fa aten ie trecutului. gândurilor. ci încerca i s fi i cât pute i de prezent. Dac ve i reu i s fi i suficient de prezent pentru a urm ri toate aceste lucruri. Acolo se afl trecutul din dvs. Nu poate supravie ui decât în absen a dvs. acorda i aten ie comportamentului.Nu este altceva decât puterea prezen ei dvs. de exemplu. ? Pe m sur ce ve i con tientiza i mai mult realitatea dvs.. reac iilor. Ea dizolv trecutul. Acest lucru este foarte bun i poate fi util. f r s le critica i sau s le analiza i. dar nu esen ial. de ce reac ion m în anumite feluri sau de ce ne cre m în mod incon tient propria dram . emo iilor. prezent . eliberat de formele gândirii.m. atunci v ve i rezolva problemele trecutului i îl ve i dizolva prin puterea prezen ei dvs. a a cum apar ele în prezent. urmeaz anumite modele ² i v ve i putea aminti lucruri care s-au întâmplat în trecut i pe care acum le ve i în elege mai clar. ve i în elege cu ajutorul intui iei motivele pentru care condi ionarea dvs.. Nu este util s în elegem trecutul i astfel s în elegem de ce facem anumite lucruri. Ea este agentul transform rii.d. aborda i trecutul de la nivelul prezentului. Trecutul nu aate supravie ui dac sunte i prezent. S nu m în elege i gre it: aten ia este esen ial . trecutul. Cu cât ve i acorda mai mult el un Äsine". f r s emite i niciun fel de apreciere. temerilor i dorin elor dvs. 94 . Acorda i aten ie prezentului. Nu v pute i reg si în trecut. con tient . A a c nu c uta i s în elege i . func ioneaz în aceste moduri particulare. A a c . con tiin a dvs. de ce anume rela iile dvs. dispozi iei. cu atât îl ve i investi cu mai mult energie i cu atât este mai probabil s v construi i din de trecut ca trecut. propriile tipare de rela ionare .a. Esen ial este prezen a dvs. V ve i g si pe sine numai venind în prezent.

A a cum a teapt o pisic în fa a g urii unui oarece. închide i ochii i spune i-v : ÄM întreb care va fi urm torul meu gând". dar nu tiu dac am trecut vreodat prin aceast experien . Apoi fi i foarte atent i a tepta i urm torul gând. 95 . Cred c în eleg acest lucru din punct de vedere intelectual. M întreb ² este oare ceea ce cred eu c este sau este ceva total diferit? Nu este ceea ce crede i c este! Nu pute i gândi prezen a i mintea nu o poate în elege. Încerca i un mic experiment.Capitolul 5 Starea de prezen Nu este ceea ce crede i Repeta i mereu c starea de prezen este elementul-cheie. Prezen a este în eleas numai atunci când sunte i prezent. Ce gând va ie i din Ägaura oarecelui?" Încerca i acum! S Ei bine? A trebuit s a tept destul de mult pân a ap rut în sfâr it un gând.

atunci î i observa maestrul apropiin-du-se pe la spate i îl fusese cufundat în gânduri. lini tea dispare. Pentru a le testa gradul de prezen . Dar dac incon tient.Exact. starea de prezen amestecat cu plictiseal poate fi comparat cu a teptarea. S î i sim i corpul din interior. una pentru care ave i nevoie de toat aten ia i vigilen a dvs. Zgomotul mental revine. Se poate întâmpla 96 . în momentul în care aten ia dvs. gândurile dau buzna în untru. era lovit însemna c Sensul ezoteric al Äa tept rii" . unii mae tri Zen ve-ieau pe nea teptate pe la spatele elevilor i încercau s -i lo-reasc cu un b . Sunte i înapoi în timp. dac î i p strase Äcureaua la brâu i lampa aprins " ² una dintre analogiile pe care Isus le folose te pentru prezen oprea sau se ferea. ca s zic a a. Acest lucru v ancoreaz în prezent (vezi capitolul 6). Iisus a folosit analogia a tept rii în unele din parabolele sale. Într-un anumit sens. S ai mereu o parte din aten ie îndreptat spre câmpul energetic intern al propriului corp. se fixeaz asupra unui punct viitor. Ce sperietur ! Dac elevul era total prezent i într-o stare de vigilen . Sunte i foarte lini tit i în acela i timp foarte alert. mintea. Pentru a r mâne prezent în via a de zi cu zi este util s ai r d cini adânci în tine însu i. Este o a teptare calitativ diferit . Când v afla i într-o stare de prezen intens sunte i iberat de gânduri. ². v va trage cu ea ca un râu s lbatic.i locuie ti corpul pe deplin. Nu este vorba despre genul obi nuit de a teptare i iritare care reprezint o negare a prezentului i despre care am vorbit deja. altfel. care are o for incredibil . iar prezentul este perceput ca un obstacol indezirabil ce v împiedic s ob ine i ceea ce v dori i. Nu este o a teptare în care aten ia dvs. Ce vre i s spune i cu Är d cini adânci în tine însu i"? Vreau s spun s . adic absent. con tient scade sub un anumit nivel.

totu i. sunte i mai mult dvs. alert. Nu mai r mâne niciun pic pentru reverii. ci despre sfâr itul timpului psihologic. fiin .ceva în orice moment i. Isus vorbe te despre cele cinci femei neglijente (iluminare). De fapt. i astfel au pierdut sosirea mirelui (prezentul) i n-au mai ajuns la nunt con tiente). în aceast stare. Sunte i înc în esen vreodat pân atunci sau abia acum sunte i dvs. ca s nu piard din vedere întoarcerea st pânului. Ädumneavoastr " cel care ave i un trecut i un viitor. se îndreapt spre prezent. sensul real s-a pierdut complet. absolut nemi cat. Servitorul nu tie la ce or va veni st pânul.i ine lampa aprins (starea de prezen ). a a c primele interpret ri gre ite i distorsiuni s-au strecurat prin scrierea lor. Aceste cinci femei se deosebesc de cele cinci femei în elepte. echilibrat. Dup alte interpret ri eronate. nu se mai afl acolo. care au avut suficient ulei (au r mas 97 . Acesta este genul de a teptare despre care vorbe te Isus. personalitatea ² dac dori i -². doar prezen alert . spune Iisus. amintiri. anticip ri. dac nu sunte i absolut treaz. ÄFii ca un servitor care a teapt întoarcerea st pânului". toat aten ia dvs. Sunte i prezent cu i. cu fiecare celul a corpului dvs. în iv . Într-o alt parabol . Nici m car b rba ii care au scris Evangheliile nu au în eles sensul acestor parabole. Acestea nu sunt parabole despre sfâr itul lumii. Nu mai este niciun pic de tensiune în ea. nu se pierde întreaga dvs. dvs. Ele indic transcenden a min ii supuse sinelui fals i posibilitatea de a tr i într-o stare de con tiin total diferit . gânduri. niciun lucru de valoare. niciun pic de fric . A a c r mâne treaz. în aceast stare. decât a i fost (incon tiente) care nu au avut suficient ulei (con tiin ) pentru a. lini tit. pute i rata evenimentul.

Prezen a este necesar pentru a deveni con tien i de frumuse ea. i toate informa iile pe care le-a i acumulat. uimit de calmul absolut i de vastitatea ei inimaginabil ? A i ascultat cu aten ie susurul unui râu de munte în p dure? Sau cântecul unei privighetori la apus. fi i recunosc tori atunci când apare. mintea trebuie s se lini teasc . De i satori nu este o transformare durabil . ceva inefabil. Este oare i prezen a dvs. altfel. pentru c v ofer o idee despre tr irea ilumin rii. din trecut i din viitor. s fie una? Ar mai putea ea s existe acolo f r posibil ca aceast esen prezen a dvs. într-o noapte senin . m re ia i sfin enia naturii. Ori de câte ori exist nenumit frumuse e. Trebuie s l sa i la o parte un moment bagajul personal de probleme. sfânt . Descoperi i singur. într-o sear lini tit de var ? Pentru a con tientiza aceste lucruri. Poate c a i tr it de multe ori aceast stare f r s ti i ce este i f r s îi în elege i importan a. S 98 . A i r mas vreodat cu privirea pierdut în infinitatea spa iului. momentul de absen a min ii i de prezen total .Frumuse ea se ive te în lini tea prezen ei Ceea ce tocmai a i descris este un lucru pe care îl tr iesc ocazional. aceast esen str luce te în afar . Ea vi se dezv luie numai atunci când sunte i prezent. interioar . exist mai mult: ceva ce nu poate fi exprimat. Da. total . Mae trii Zen folosesc cuvântul satori pentru a descrie str fulgerarea intui iei. în spatele frumuse ii formelor exterioare. când sunt singur în mijlocul naturii. Este nevoie de prezen a dvs. o esen interioar profund . ve i asculta f r s auzi i.? P trunde i mai adânc în ea. ve i privi f r s vede i. pentru câteva secunde.

nu î i simt esen a. dar a existat. probabil c a v dintre percep ie ² con tiin a frumuse ii f r total . sfin enia. tr im într-o cultur arhitecturii. Durata a fost atât de mic . Din cauza intervalului de timp foarte nu a i putut sesiza diferen a fundamental i etichetarea i gândi în vreun fel la ea ² interpretarea ei prin intermediul gândului. nu îi simt esen a. Pot spune ÄCe floare frumoas !". muzicii i literaturii moderne este lipsit de frumuse e. Cu cât intervalul dintre percep ie i revenirea gândurilor este mai mare. nici s creeze frumuse ea. A a c nu se afl niciodat în leg tur cu acest spa iu interior în care se ivesc creativitatea i frumuse ea autentic . cu atât sunte i mai profund ca fiin uman . cu alte cuvinte. interioar . Frumuse ea sau sfin enia au fost prezente doar câteva secunde în care v-a i aflat într-o stare de prezen scurt i a lipsei de vigilen i de aten ie. dar aceasta este doar o etichetare mental mecanic . nu v d cu adev rat floarea. Pentru c Pentru c ei nu sunt prezen i. dominat de minte atât de mult. nu i-a i fi tr it frumuse ea. Mul i oameni sunt atât de prin i în închisoarea min ilor lor. Totu i. Motivul este acela c oamenii care realizeaz aceste crea ii nu pot ² nici m car pentru o secund ² s se elibereze de mintea lor. lini ti i. cea mai mare parte a artei. Mintea nu poate nici s recunoasc . S-a întâmplat a a pentru c distan a i fluxul de gânduri a fost foarte mic . adev rul este c în momentul în care au intervenit gândurile. cu foarte rare sfin enia ² tot a a cum nu se cunosc nici pe ei în i i. altfel. de esen excep ii. încât frumuse ea naturii nu exist în realitate pentru ei. încât a f cut ca totul s par un singur proces. Mintea l sat 99 de capul ei creeaz . cu atât sunte i mai con tient. nu a i mai r mas decât cu o amintire. Poate c satori a durat numai câteva secunde înainte ca gândurile s v revin .Probabil c atunci când a i tr it aceste momente de prezen interval foarte scurt v-a i aflat într-o stare de absen dintre starea respectiv nu v-a i dat seama c pentru un a gândirii.

Uita i-v la peisajele noastre urbane i la depozitele de de euri industriale. în Biblie. Eu sunt cel viu". înc nu este complet . Nu ave i nevoie s în elege i nimic pentru a putea deveni prezent. Alfa i Omega. Aici chiar i con tiin a. dar asta numai din cauza percep iei noastre limitate. în lumea atemporal în care exist Dumnezeu. dar pare s reias c Fiin a. care este în acela i timp i casa dvs. am putea spune c devine con tient de sine sau via a care ajunge la autocon tientizare. dar numai dac privim din perspectiva limitat a universului manifest. iar esen a tuturor lucrurilor care au existat i vor exista vreodat este etern prezent într-o stare nemanifest de unitate i perfec iune ² complet dincolo de orice lucru pe care l-ar putea imagina sau în elege vreodat mintea uman . Dumnezeu declar : ÄEu sunt Alfa i Omega. Faptul c Fiin a devine con tient de ea îns i ² aceasta este prezen a. În eleg ce a i spus. în termeni 100 . lumina ivit din Sursa etern . ceea ce se întâmpl de fapt este c Fiin a devine con tient de ea îns i. con tiin a i via a sunt sinonime. realitatea transcendental ultim . începutul i sfâr itul. sunt una. Nicio civiliza ie nu a produs atâta urâ enie. totu i.monstruozit i. Deoarece prezen a înseamn con tiin a care Fiin a. în lumea noastr de forme aparent separate. Atingerea con tiin ei pure Prezen a este acela i lucru cu Fiin a? Când deveni i con tient de Fiin . Dumnezeu are nevoie de timp pentru dezvoltarea personal ? Da. pare supus unui proces de dezvoltare. c trece printr-un proces de dezvoltare.. Dar nu v ata a i prea mult de cuvinte i nu face i un efort pentru a în elege aceste lucruri. perfec iunea atemporal este un concept inimaginabil. i asta nu doar în galeriile de art .

Forma uman se transform nu sunt. mentale sau materiale. de pe p mânt. da i-mi voie s continui s vorbesc un moment despre evolu ia con tiin ei în aceast lume. Este acest lucru tragic sau crud? Numai în cazul în care crea i o identitate separat pentru fiecare form . în mediul marin. din aer ² i fiecare prins într-un individual nu rân joc. care se joac cu formele? Aceasta este întrebarea pe care i-au pus-o vechii în elep i din India. în ce scop? Exist o entitate sau o fiin de pe aceast planet . majoritatea formelor de via i ea în mult prea repede. ti i cu adev rat acest lucru pân Dumnezeu drept con tiin Dac un pe te se na te în acvariul dvs. la esen a lui pur . este ca i cum n-ar fi existat niciodat . iar când a disp rut. Chiar i o piatr are o con tiin sale s-ar dispersa. Gândi i-v dintre ele este reprodus de milioane de ori. nu ar exista. ce se exprim pe sine prin form . atunci când uita i c acea con tiin a fiec reia este esen a lui Dumnezeu. la con tiin . Soarele. oamenii ² toate sunt expresii ale con tiin ei în diferite grade. altfel. îi povesti i istoria familiei lui i peste dou minute este înghi it de un alt pe te ² este un lucru tragic. a i proiectat un sine individual acolo unde nu na tere. Dar este tragic numai pentru c 101 . P mântul. are un anumit grad de rudimentar . Totul este viu. Tot ceea ce exist con ine Fiin a. con ine esen a lui Dumnezeu. i îi da i numele de John. Ei au v zut lumea ca lila. foarte importante în acest joc. Din mare. Formele de via supravie uiesc mai mult de câteva minute dup na tere. scrie i un certificat de dvs. un fel de joc divin pe care îl joac Dumnezeu. evident. Dar nu când nu v da i seama de apartenen a dvs. iar atomii i moleculele manifestat ca form .absolu i. animalele. lucrurile nu stau a a. plantele. Totu i. con tiin milioanele de forme de via Lumea apare atunci când con tiin a ia diferite forme.

Prin urmare. Dar chiar i asta face parte din lila. Aceasta este mintea dominat de sinele fals. Con tiin a î i pune masca formelor pân când acestea ating o asemenea complexitate. ajunge un cer etor i este apoi for at de suferin ele sale s se întoarc acas . jocul divin. Când se întoarce. i a i f cut din ea o entitate separat . se pare c a decurs total gre it ceva în lan ul evolutiv. i în acest moment apar cum vedem acum. prin imperfec iunea aparent con tient . Când vorbim despre observarea min ii. Dup ² i de aceea tr ie te temându-se c forma sa fizic sau psihologic va fi anihilat . ² devine mai puternic. care pleac de la casa tat lui s u. A i luat o frac iune dintr-un proces dinamic. pre-v siunea suferin ei create de aceast aparent disfunc ionalitate for eaz con tiin a s se desprind din identificarea cu forma i s se trezeasc din visul formei: î i reg se te con tiin a de sine. tat l s u îl iube te mai mult decât înainte. încât se pierde complet în ele. î i risipe te averea.exista. personaliz m un eveniment de importan 102 . un dans molecular. v observatorul ² con tiin a pur dincolo de form retrage i con tiin a din formele mentale. Starea fiului este a a cum era i înainte. i Är u". pân la perfec iunea aceasta transformându-se atunci în ceea ce noi numim observator sau martor. Parabola descrie c l toria de la perfec iunea incon tient . iar forma iunile mentale devin mai slabe. Con tiin a omului contemporan s-a identificat complet cu masca ei. Acest proces este explicat de Iisus în parabola fiului r t citor. Acum în elege i semnifica ia mai profund i mai larg a faptului de a deveni prezent ca observator al min ii? Ori de câte ori urm ri i mintea. i totu i diferit . Se cunoa te pe sine numai ca form disfunc ii considerabile. dar la un nivel mult mai profund decât atunci când a pierdut-o. în final. Acum are o dimensiune în plus ² profunzimea.

Fiecare dintre noi face acest lucru în fiecare sear . Ce crede i c se va întâmpla cu planeta. Acest lucru preveste te ² dar. conflict. în cazul în care con tiin a suprim activitatea mental excesiv . care sunt. Dac . de fapt. Mintea dominat de inele fals a devenit un vas care se scufund .tificare cu forma i se retrage din form . devine sau prezen pur ori iluminat . nebunie. nebunia min ii umane ar deveni 103 . nu se vor elibera de mintea lor. violen . în timpul m sur i prin sex. antidepresivele i substan ele ilegale. Vor tr i din ce în ce mai mult în confuzie. disperare. Cei mai mul i oameni se afl înc în ghearele modului de con tiin dominat de inele fals: se identific cu mintea lor i sunt condu i de ea. consumate în cantit i imense. Acest lucru li s-a întâmplat deja câtorva persoane i se pare c este destinat s se întâmple din nou la o scar mult mai larg . Mintea colectiv dominat de inele fals a devenit cea mai periculoas uman r mâne neschimbat ? Pentru majoritatea oamenilor. alcool i alte droguri ce somnului. toate. Dac nu ar exista alcoolul. boal . Evenimentul se nume te sfâr itul lumii. singura întrerupere în domina ia min ii este revenirea ocazional la un nivel de con tiin inferior gândirii. de i nu exist nicio garan ie c va/î a a. la un moment dat. con tiin a se treze te din visul ei de iden. Dar acela i lucru are loc într-o anumit i mai distructiv entitate ce a locuit vreodat pe aceast planet .cosmic : prin dvs. S Când con tiin a se elibereaz ceea ce noi am putea numi con tiin pe sine din identificarea cu formele fizice i mentale. aceasta îi va distruge. v ve i scufunda împreun cu ea. particip ² la un eveniment aflat probabil în viitorul îndep rtat din punctul de vedere al timpului cronologic. Dac nu v debarca i la timp. tranchilizantele.

Exist un proverb în Orient: ÄProfesorul creeaz împreun înv tura". Cred c . ea trebuie s avanseze la stadiul urm tor. cuvintele pe care vi le adresez acum vibreaz de înalta energie a prezen ei.i g si astfel adev rata eliberare. total diferit de sensul pe care îl exprim cuvintele în calitate de simple cuvinte. Ele nu sunt Adev rul. î i apriga un punct de sprijin pe înv nimic. cuvintele în sine nu sunt importante. iar dvs. Con tiin a nu poate s piard ceva vreodat . desigur. ei sunt împiedica i s genereze suficient prezen con tient pentru a se ridica deasupra gândurilor i a. Chiar faptul c v vorbesc aici. mare parte dintre oameni ar deveni un pericol pentru sine i pentru al ii. De i utilizatorii individuali g sesc o anumit eliberare fa de tortura zilnic impus de mintea lor. în iv . De i fiecare cuvânt pe care îl folosesc are. Con tiin a evolueaz în tot universul sub miliarde de forme. A a c . al animalelor i plantelor. dac ar fi lipsi i de formele lor de drog. sunte i i înv celul a a c ea s-ar exprima pur i simplu printr-o alt form . Revenirea la un nivel de con tiin întoarcere. m asculta i sau citi i aceast carte este un semn clar c noua con tiin aceast planet . Pentru ca rasa uman s lucru nu va avea nicio importan inferior min ii. Aceste droguri i medicamente v men in bloca i într-un mod de func ionare eronat. care reprezint nivelul anterior gândirii al str mo ilor no tri. chiar dac nu vom reu i. În aceast con tiin i v activitate nu este implicat nimic personal: eu nu v asculta i pe dvs. acest la scar cosmic . ca de altfel tot limbajul. i în timpul acesta s-ar putea s reu i i s doar arat spre el. o istorie i vine din trecut. Eu v vorbesc în stare de prezen veni i al turi de mine. Folosirea lor pe scar larg nu face decât s întârzie colapsul vechilor structuri mentale i ivirea unei con tiin e superioare. Oricum. Nu exist cale de supravie uiasc . 104 .i mai evident . nu este o op iune valabil pentru noi. Dvs.

printre ele i în spatele lor va exista întotdeauna lini tea. Isus a existat. indiferent dac sunte i con tient de ea sau nu. Multe neîn elegeri i credin e false legate de Cristos se vor l muri dac exist trecut i viitor în Cristos. Acest lucru ar fi însemnat c el se mai afla înc în dimensiunea timpului i a 105 . Cristos a fost esen a dvs. Ascultarea i u oar de a deveni prezent. i ce altceva este lini tirea eliberat de formele gândirii? Iat realizarea vie a ceea ce am discutat S Cristos: realitatea prezen ei dvs. Singura diferen exist între Cristos i prezen este c primul cuvânt se refer la divinitatea care în dvs. Numai lini tirea poate percepe lini tea din exterior. divine Nu v ata a i de niciun cuvânt. divin sau Sinele. Ascultarea lini tii produce imediat lini tea interioar .T cerea este cel mai puternic vehicul al prezen ei. în timp ce prezen a înseamn ve i realiza c nu divinitatea sau esen a divin trezit . cum este numit uneori în Orient. dac acesta este mai semnificativ pentru dvs. Chiar dac exist lini tii. A spune c Cristos a fost sau va fi este o contradic ie în termeni. con tientiza i lini tea dintre i din spatele cuvintelor. oriunde v-a i afla. decât prezen .000 de ani i a realizat prezen a divin . con tiin pân acum. adev rata sa natur . El a fost omul care a tr it acum 2. este o cale direct zgomote. El nu a spus: ÄAm existat i înainte de na terea lui Abraham". Con tientiza i pauzele. a a c atunci când citi i sau m asculta i vorbind. Pute i înlocui cuvântul ÄCristos" cu prezen . i astfel a spus: ÄÎnainte de Abraham sunt eu".

i nu venirea unui b rbat sau a unei femei. de la gândire la con tiin pur . Fee altceva ar putea el sau ea s ne spun decât: ÄEu sunt Adev rul. al realiz rii de sine. doar prezen . mamele divine. Cum se define te pe sine Dumnezeu în Biblie? A spus cumva Dumnezeu: ÄEu am fost dintotdeauna i voi exista întotdeauna"? Sigur c nu. F r un sine fals pe care s -l men in . cei foarte pu ini care sunt autentici nu sunt [ speciali ca persoane. Eu sunt Acum". eternitatea nu înseamn un timp nesfâr it. Eu sunt aici. Eu sunt via a etern . Nu face i din Cristos o identitate formal . nu prin gândire discursiv . o trecere de la timp la prezen . un vehicul al con tiin ei pure. [mae trii ilumina i. Isus a încercat s exprime direct. Dimensiunea eternit ii p trunsese în aceast lume. Acest lucru ar fi conferit realitate trecutului i viitorului. Eu m laflu în tine. omul Isus a devenit Cristos. Dumnezeu a spus: ÄEU SUNT CEL CE SUNT". o discontinuitate în dimensiunea temporal . ei sunt mai simpli. Desigur. în elesul prezen ei. )ac ÄCristos" s-ar reîntoarce mâine sub o form exterioar . Aici nu exist timp. ci absen a timpului. S Nu îl personaliza i niciodat pe Cristos. Astfel. s -l apere i s -l hr neasc .identit ii ca form . El dep ise dimensiunea con tiin ei guvernate de timp i intrase în lumea atemporalit ii. Eu sunt prezen a divin . Cuvintele sunt eu folosite într-o afirma ie care începe cu trecutul indic o transformare radical . Este ca o afirma ie Zen de o mare profunzime. ÄA doua venire" a lui Cristos este o transformare a con tiin ei umane. Avatarurile. mai comuni 106 .

decât o femeie sau un b rbat obi nui i. Orice persoan Dac prezen v

cu un sine fals puternic i-ar considera în dvs. exist deja suficient

nesemnificativi sau, mai probabil, i-ar trece complet cu vederea. sim i i atras de un maestru spiritual este pentru c pentru a recunoa te prezen a în altul. Au fost mul i oameni care nu i-au recunoscut pe Isus i au existat mereu oameni care se simt atra i de mae tri fal i.

sau pe Buddha, a a cum exist

inele fals al cuiva se simte atras de un sine fals mai cuprinz tor. întunericul nu poate recunoa te lumina. Numai lumina poate recunoa te lumina. A a c , s nu crede i c lumina se afl în afara dvs. sau c ea nu poate veni decât sub o anumit form . Dac numai maestrul dvs. este personificarea lui Dumnezeu, atunci cine sunte i dvs.? Orice form de exclusivism este identificarea cu forma, iar identificarea cu forma înseamn sine fals, indiferent cât de bine ascuns este el. Folosi i prezen a maestrului pentru a v reflecta propria identitate, dincolo de nume i de form , pentru a v întoarce la dvs. i a deveni mai prezent dvs. în iv . Ve i realiza curând c nu exist Äal meu" sau Äal t u" în prezen . Prezen a este unificare. Munca în grup poate fi util pentru intensificarea luminii prezen ei. Un grup de oameni reunit într-o stare de prezen numai c genereaz un câmp colectiv de energie de o mare intensitate. Aceasta nu al fiec rui membru, dar ajut i la eliberarea con tiin ei din ce spore te gradul de prezen

umane colective din starea ei actual de sclav a min ii. Ceea ce va face starea de prezen r d cinat în starea de prezen pentru a putea men ine frecven a înalt

în ce mai accesibil indivizilor. Totu i, dac nici m car unul dintre membrii grupului nu este ferm îna energiei acestei st ri, inele fals poate s se reafirme u or i s saboteze eforturile grupului. De i exerci iul în grup este de nepre uit, nu este suficient i nu trebuie s v baza i doar pe el. A a cum nu trebuie s v baza i pe

107

un profesor sau pe un maestru, cu excep ia perioadei de tranzi ie, când deprinde i semnifica ia i practica prezen ei.

Capitolul 6
Corpul interior
Fiin a este sinele dvs. profund
Ne-a i vorbit mai devreme despre importan a de a avea r d cini adânci în noi sau de locuirea corpului nostru. Ne pute i explica ce în elege i prin asta? Corpul poate deveni un punct de acces c tre lumea Fiin ei. Haide i s despre acest lucru. Nu sunt înc foarte sigur c în eleg la ce v referi i când vorbi i despre Fiin . ÄAp ? Ce vrei s spui cu asta? Nu în eleg apa." Asta ar spune un pe te dac ar avea o minte omeneasc . V rog s nu mai încerca i s în elege i Fiin a. A i avut deja str fulger ri semnificative ale Fiin ei, dar mintea va încerca mereu s încadreze totul într-o cutie pe care s pun o etichet . Nu se poate face acest lucru. Nu poate deveni un abiect al cunoa terii. în Fiin , subiectul i obiectul sunt una. Fiin a poate fi sim it ca un eu sunt mereu prezent, dincolo de nume i form . A sim i i astfel a ti c sunte i i conti-ila i s r mâne i în aceast stare adânc înr d cinat de iluminare este adev rul despre care Isus spune c v va elibera.
108

vorbim mai pe larg

De ce anume m va elibera? V va elibera de iluzia c nu sunte i nimic mai mult decât corpul fizic i mintea dvs. Aceast Äiluzie a sinelui", cum o nume te Buddha, este eroarea fundamental . V multiplele ei forme, o consecin vulnerabil . face i. i v constant atâta timp cât sentimentul dvs. de sine deriv va elibera de fric , în form efemer i inevitabil a acestei iluzii ² frica aceea care va fi agresorul dvs. numai din aceast

va elibera de p cat, care este suferin a ce v-o produce i incon tient i dvs., i ceea ce gândi i, spune i,

altora, atâta timp cât acest sentiment iluzoriu de identitate guverneaz

Privi i dincolo de cuvinte
Nu îmi place cuvântul Äp cat". Implica faptul c sunt judecat i g sit vinovat. În eleg. De-a lungul secolelor, în jurul unor cuvinte, cum ar fi p cat, s-au acumulat multe puncte de vedere i interpret ri gre ite din cauza în elegerii gre ite, a ignoran ei sau a dorin ei de a controla, dar ele con in un sâmbure de adev r. Dac nu pute i privi dincolo de aceste interpret ri i nu pute i recunoa te realitatea indicat de acest cuvânt, atunci nu-l folosi i. Nu v bloca i la nivelul cuvintelor. Un cuvânt nu este mai mult decât un mijloc pentru atingerea unui scop. Este o abstrac ie. Ca un indicator, arat spre ceva care se afl dincolo de el. Cuvântul miere nu este mierea. Pute i studia i vorbi despre miere cât dori i, dar nu ve i ti într-adev r ce este mierea pân când nu o ve i gusta. Dup ce a i gustat-o, cuvântul devine mai pu in important pentru dvs. Nu ve i mai fi ata at de el. La fel, pute i vorbi sau v pute i gândi la Dumnezeu în permanen nu înseamn c cuvântul. Nu este mai mult decât un ata ament obsesiv fa
109

pentru tot restul vie ii, dar asta

ti i ce este sau c a i avut fie o str fulgerare a acestei realit i pe care o indic de un indicator, un idol mental.

i inversul este valabil: dac , indiferent din ce motive, nu v-a pl cut cuvântul miere, este posibil ca aceast atitudine s v fac s nu o gusta i niciodat . Dac ave i o puternic aversiune pentru cuvântul Dumnezeu, care este o form negativ de ata ament, este posibil s nega i nu doar cuvântul, ci i realitatea pe care o semnific . V pute i refuza singur posibilitatea de a tr i aceast realitate. Desigur, toate acestea sunt intrinsec legate de identificarea cu mintea. A a c , dac un cuvânt nu mai func ioneaz pentru dvs., abandona i-l i înlocui i-l cu unul care func ioneaz . Dac nu v place cuvântul p cat, atunci numi i-l incon tien sau nebunie. A a v ve i afla poate mai aproape de adev r, de realitatea din spatele cuvântului, decât prin cuvântul p cat, care a fost folosit gre it atât de mult timp, i ve i avea mai pu in loc pentru vinov ie. Nu-mi plac nici aceste cuvinte. Ele con in presupunerea c ceva nu este în regul cu mine. C a fi judecat. Sigur c ceva nu este în regul cu dvs. - dar nu sunte i judecat. Nu vreau s v jignesc, dar oare nu apar ine i rasei umane, care a omorât peste 100 de , milioane de membri ai propriei specii numai în secolul XX? Aceasta ar fi o culpabilitate prin asociere? Nu este o problem de culpabilitate. Dar atâta timp cât sunte i condus de o minte dominat de sinele fals, sunte i parte din nebunia colectiv . Poate c nu a i analizat prea atent condi ia uman dominat de mintea condus de inele fals. Deschide i ochii i privi i frica, disperarea, l comia i violen a, care apar de peste tot. Observa i cruzimea monstruoas cât i celorlalte forme de via i suferin ele, la o scar condamna i. Observa i inimaginabil , pe care oamenii le-au produs i continu s le produc atât membrilor propriei specii, de pe aceast planet . Nu este nevoie s

110

a. i în acela i timp extrem de puternic i vibrând de via . nu uita i s v observa i propria minte. mai curând. În starea dvs. Astfel c . Dar acesta este numai începutul unei c l torii interioare. cum poate corpul. La început. Aceasta este incon tien a. Aceasta este nebunia. s ne fac s ne d m seama ce este Fiin a? Corpul pe care îl pute i vedea i atinge nu v poate purta c tre Fiin . sunte i conectat cu ceva atât de vast. Sunte i rupt de Fiin atâta timp cât mintea dvs. în spatele formei dvs. exterioare.i sim i trupul din interior. C uta i acolo r d cina nebuniei. încât nu poate fi conceput sau descris în cuvinte ² i totu i v vorbesc despre acest lucru acum. urmate de durere i anihilarea final . Dar acest corp vizibil i tangibil este numai un înveli exterior sau. incomensurabil i sacru. în iv . i în felul acesta a ajunge s afli c e ti mai mult decât forma exterioar . c ruia îi sunt permise numai câteva pl ceri de scurt durat . prin care ve i începe s realiza i c nu sunte i numai un fragment f r sens dintr-un univers str in.i Älocui trupul" înseamn a. ci pentru a v ar ta cum pute i s -l cunoa te i dvs. aceast poate fi sim it în fiecare moment sub forma unui corp interior invizibil. La urma urmei. o percep ie limitat realit i mai profunde. natural i distorsionat a unei realitate profund de conectare cu Fiin a. Vorbesc despre acesta nu pentru a v oferi ceva în care s crede i. ve i avea doar str fulger ri ale acesteia. într-o lume cu mult lini te i pace. care v va duce din ce în ce mai departe. v 111 acapareaz întreaga aten ie. prezen a vie din dvs. Descoperirea propriei realit i invizibile i indestructibile. Acesta este p catul. nu v mai afla i în . a sim i via a din acest corp. suspendat pentru o clip între na tere i moarte. A i spus c identificarea cu forma noastr fizic este parte din aceast iluzie. Când se întâmpl acest lucru ² i se întâmpl permanent pentru majoritatea oamenilor ². forma fizic .doar. deci.

corpul dvs. Mintea v absoarbe întreaga capacitate de con tientizare i o transform în crea ii ale min ii. Nu pute i s v opri i din gândit. Gândirea compulsiv a devenit o boal colectiv . întregul sentiment de identitate deriv din activit ile min ii. Identitatea care nu- i mai are r d cinile în Fiin devine o structur mental vulnerabil ² realitatea dvs. invizibil i mereu nevoia , ce creeaz frica drept emo ie subteran predominant . Atunci, singurul lucru care conteaz lipse te din via a dvs.: con tiin a sinelui profund i indestructibil . v retrage i con tiin a din câmpul min ii. Pentru a deveni con tient de Fiin , trebuie s

Aceasta este una dintre cele mai importante sarcini ale c l toriei dvs. spirituale. Va elibera cantit i uria e de con tiin , care mai înainte fuseser prinse în capcana gândirii compulsive i inutile. O modalitate foarte eficient de a face acest lucru este s nu v mai concentra i asupra gândirii i s v îndrepta i aten ia asupra corpului, unde Fiin a poate fi sim it , în prima faz , sub forma unui câmp energetic invizibil, ce d via acelui lucru pe care îl percepe i ca fiind corpul dvs. fizic.

Conectarea cu corpul interior
V rog, încerca i acest lucru acum. S-ar putea s v fie mai u or dac închide i ochii în timpul acestui exerci iu. Mai târziu, când Äprezen a în corp" va deveni natural i u oar , acest lucru nu va în mai fi necesar. îndrepta i-v aten ia asupra corpului. Sim i i-l din interior. Este viu? Exist via subtil care trece prin tot corpul i d o via

palmele, bra ele, picioarele i în t lpile dvs. ² în abdomen, în piept? Pute i sim i câmpul energetic vibrant fiec rui organ i fiec rei celule în parte? Îl pute i sim i simultan în toate p r ile corpului ca pe un câmp energetic unic? Continua i s v concentra i i s v sim i i corpul interior câteva minute. Nu începe i s v gândi i la el. Sim i i-l. Cu cât îi acorda i mai mult aten ie, cu atât acest sentiment va fi mai clar i mai puternic. Ve i sim i c fiecare celul devine mai vie, iar dac sim ul dvs. vizual este foarte dezvoltat, este posibil s
112

v

vede i corpul

devenind luminos. De i o astfel de imagine v

poate ajuta temporar, acorda i mai mult

aten ie

sentimentului decât imaginii ce poate ap rea. O imagine, indiferent cât de frumoas sau de puternic ar fi, este deja definit ca form , a a c are o capacitate mai mic de penetrare în profunzime.

S
Sim irea corpului interior este lipsit de form , de limite, este insondabil . Pute i oricând s p trunde i mai adânc în el. Dac nu pute i sim i prea multe în acest stadiu, fi i atent la tot ceea ce reu i i s sim i i. Pentru moment, este destul de bine. Concentra i-v asupra a ceea ce sim i i. Corpul dvs. se treze te la via . Mai târziu, vom mai exersa. Acum v rog s deschide i ochii, p strându-v o parte din aten ie concentrat asupra câmpului energetic interior al corpului chiar din momentul în care începe i din nou s privi i prin camer . Corpul interior se afl la grani a dintre identitatea dvs. ca form i identitatea ca esen , natura dvs. adev rat . Nu pierde i niciodat contactul cu ea.

S
Transformarea prin intermediul corpului
De ce majoritatea religiilor au condamnat sau au negat corpul? Se pare c persoanele care doreau s evolueze spiritual au privit întotdeauna corpul ca pe un obstacol sau chiar ca pe un p cat. De ce atât de pu ine dintre persoanele care c utau adev rul spiritual au ajuns într-adev r la el?
113

La nivel corporal, oamenii se apropie foarte mult de animale. Toate func iile primare ale corpului ² pl cerea, durerea, respira ia, alimenta ia, defeca ia, somnul, dorin a de a- i g si un partener i de a procrea i, desigur, na terea i moartea ² le reg sim i la animale. La mult timp dup ce au dec zut din starea de gra ie i unificare în iluzie, oamenii s-au trezit brusc în ceea ce p rea s fie un corp de animal ² i au fost foarte tulbura i de acest lucru. ÄNu te min i singur. Nu e ti decât un animal." Acesta p rea s fie adev rul crud. Dar era un adev r prea greu de acceptat. Adam i Eva au v zut c erau goi i au început s se team . Negarea incon tient a naturii lor animalice s-a instalat foarte repede. Pericolul de a fi domina i de porniri instinctuale foarte puternice i de a se întoarce la starea de incon tien complet era într-adev r foarte real. Ru inea i tabuurile legate de anumite p r i ale corpului i de func iile corporale, mai ales de sexualitate, i-au f cut apari ia. Lumina con tiin ei lor nu era înc suficient de puternic pentru a se putea împrieteni cu natura lor animalic , pentru a-i permite acesteia s existe i chiar pentru a se bucura de acest aspect al fiin ei lor ² cu atât mai pu in pentru a p trunde mai adânc în ea i a descoperi acolo divinul ascuns, realitatea în iluzie. A a c au f cut ce era necesar s fac . Au început s se disocieze de corpul lor. Acum se vedeau ca având un corp, în loc s considere c sunt corpul lor. Când au ap rut religiile, aceast disociere a devenit i mai pronun at prin credin a c Änu e ti corpul t u". Nenum ra i oameni din Est i din Vest au încercat de-a lungul timpului s îl g seasc pe Dumnezeu, s g seasc mântuirea sau iluminarea prin negarea corpului. Acest fapt a luat forma neg rii sentimentului de pl cere i mai ales a neg rii sexualit ii, forma postului i a altor practici ascetice. Oamenii i-au provocat chiar i dureri în încercarea de a sl bi trupul i a-l pedepsi, de vreme ce îl considerau p c tos. În cre tinism, aceasta se numea mortificarea c rnii. Al ii au încercat s se elibereze de corp intrând în st ri de trans
114

sau c utând experien e care s

le permit

decorporalizarea. Mul i mai practic

înc

acest lucru. Chiar

i despre Buddha se spune c

a

practicat negarea corpului prin post i prin forme extreme de ascetism timp de ase ani, dar nu a atins iluminarea pân când nu a renun at la aceste practici. Fapt este c nimeni nu a ajuns la iluminare negându- i corpul, luptând împotriva lui sau prin decorporalizare. De i o astfel de experien poate fi fascinant i v poate oferi o imagine fugar despre starea de eliberare din forma material , mereu ve i fi nevoi i ca în final s v întoarce i în corp, unde are loc transformarea esen ial . Transformarea se produce prin corp, nu în afara lui. Acesta este motivul pentru care niciun maestru autentic nu a sus inut vreodat lupta împotriva corpului sau p r sirea acestuia, de i discipolii lor, axa i pe minte, au fâcut-o deseori. Din vechile înv turi despre trup, au supravie uit numai anumite fragmente, de exemplu, afirma ia lui Isus potrivit c reia Ätot trupul vostru se va umple de lumin "; ele au mai supravie uit i ca mituri, cum ar fi credin a c Isus nu i-a p r sit niciodat corpul, ci a r mas una cu el i s-a ridicat la Äceruri" cu el. Pân în ziua de azi, aproape nimeni nu a în eles aceste fragmente sau sensul secret al anumitor mituri, iar credin a c Änu suntem corpul nostru" a continuat s fie universal , ducând la negarea corpului i la încercarea de a sc pa de el. Astfel, nenum ra i oameni care au încercat s g seasc adev rul au fost împiedica i s ating împlinirea spiritual Este posibil recuperarea înv lor din fragmentele existente înc ? Nu este nevoie s facem asta. Toate înv sens, exist turile spirituale provin din aceea i Surs . în acest sub mai multe forme i a existat întotdeauna un singur maestru, care se manifest i s afle Äcalea". turilor pierdute despre semnifica ia corpului sau reconstruirea

diferite. Eu sunt acel maestru i ve i fi i dvs. dup ce ve i reu i s accede i la Sursa interioar . Iar calea c tre aceasta o reprezint corpul interior. De i toate înv
115

turile spirituale provin din aceea i

Corpul pe care îl pute i vedea i atinge este numai un voal sub ire i iluzoriu. Nu lupta i împotriva corpului. dar voi rezuma înc o dat înv sim i i corpul interior în timp ce citi i sau asculta i. turile pierdute ale vechilor mae tri ² chiar dac avem aici un alt indicator.i justifica starea de fric . nemuritoare. se afl îndrepta i aten ia în alt c utarea Adev rului. numit corp. îmb trânirii i mor ii. c tre Via a Nemanifest . i se datoreaz pierzând contactul cu Fiin a.. creeaz corpul ca dovad a credin ei sale iluzorii în separare i pentru a. Am vorbit deja despre Adev rul ascuns în corpul dvs. nu mai reprezint decât o colec ie de cuvinte ² i un cuvânt nu este decât un indicator. Toate aceste înv sunt indicatoare care arat drumul înapoi c tre Surs . poarta c tre Fiin . interior sunte i conectat inseparabil cu aceast Via etern prezent . Prin intermediul corpului Unic nema-nifest ² nen scut . Sunte i corpul dvs.Surs . Dar nu întoarce i spatele corpului. 116 . Prin corpul interior sunte i una cu Dumnezeu pentru totdeauna. al limit rii i al mor ii. aflat *dincolo de na tere i de moarte. pe care îl percepe i ca fiind crea ia iluzorie a min ii dvs. supus bolilor. nu este ceva real în ultim instan ² nu sunte i dvs. a a cum am spus mai devreme. dup ce ele sunt exprimate în cuvinte i scrise.. Este o percep ie gre it a realit ii dvs. în acest simbol al efeparte în esen iale. In spatele lui se afl corpul interior invizibil. V rog s v str dui i s v turi Rug ciune pentru corp Ceea ce percepe i ca pe o structur fizic densa. care. pentru c astfel lupta i împotriva propriei realit i. limit rilor min ii noastre. pentru c el nu poate fi g sit în alt parte decât în corp. Nu v merului. pentru c ascuns splendoarea realit ii esen iale i nemuritoare.

temerile i dorin ele. Cu cât v con tientiza i mai mult corpul interior. Acesta este punctul în care se concentreaz aten ia dvs. în acest moment.S R d cini interioare adânci Cheia pentru a avea r d cini interioare adânci este de a ne afla mereu în leg tur cu corpul nostru interior ² a-l sim i în orice moment. absoarb P stra i-v toat o parte din aten ie îndreptat aten ia. încerca i ca în acela i timp s i o oarecare activitate mental legat de v în i totu i nu este nevoie ca vreuna dintre acestea s spre interior. Este ca i cum a i asculta sau 117 . La acest nivel superior de energie. Acest sentiment se va adânci rapid i v va transforma via a. sunte i con tient periferic de al i oameni. M asculta i pe mine sau citi i aceste cuvinte dintr-o carte. i m ri i v mai alimentarea cu electricitate. Mai mult. vor continua s existe într-o anumit m sur . exterior. ca o lumin ce devine mai intens pe m sur ce întoarce i mai mult comutatorul superioar . cu atât frecven a sa vibratorie va fi mai înalt .a. negativismul nu poate s afecteze i tinde i s atrage i noi situa ii care s reflecte aceast frecven fa . ve i r mâne ancorat în clipa de i nici în propria minte. Nu v ve i pierde în lumea exterioar Dac v men ine i aten ia asupra corpului cât mai mult posibil. dar nu vor mai prelua controlul. poate c în timp ce citi i sau asculta i cuvintele mele exist con inutul lor. Sim i i-v corpul din interior. De asemenea. Gândurile i emo iile. V rog s analiza i încotro este îndreptat aten ia dvs. interior. vreun comentariu mental. ca pe un câmp energetic unic.m. Nu o l sa i s se concentreze toat intra i în contact cu corpul dvs.d. de mediul ambiant .

Este u or s r mâi prezent ca observator al min ii proprii când e ti profund înr d cinat în corpul t u.citi cu întreg corpul. Dar trebuie s face i asta chiar în 118 . în loc s v proiecta i mental în afara Clipei de acum. folosi i acest timp pentru a v sim i corpul interior. atunci când vor ap rea astfel de obstacole. condi ionarea propriei min i. oriunde v-â i afla.iles atunci când ceva Ämerge prost" sau atunci când suferi i o pierdere sau ave i o sup rare. intrând mai adânc în corpul dvs.iar locuirea corpului este mereu un aspect esen ial al acestei st ri ²ve i continua a fi i condus de minte. Atâta vreme cât nu ve i fi prezent ². face i-v un obicei din a intra imediat în trup. nimic nu te mai poate tulbura. De câte ori a tepta i ceva. Acest lucru este adev rat mai . Scenariul înscris în mintea dvs. Reac ia dvs.. într-o stare de permanent conectare cu Fiin a i va ad uga vie ii dvs. Apoi observa i felul în care acest lucru v schimb starea de con tiin i calitatea performan ei în activitate. concentrându-v cât pute i de mult asupra câmpului energetic intern al corpului. doar câteva secunde. Nu v ceda i întreaga aten ie min ii i lumii exterioare. dar sim i i-v corpul interior ori de câte ori este posibil. v va dicta gândirea i comportamentul. Arta intuirii corpului interior se va transforma într-un mod de via pân acum. la baza st rii de identificare cu mintea: frica. Nu este nevoie s dureze mult. automat alimentat de unica emo ie fundamental afectat i predictibil . dar eliberarea va fi rareori de lung durat . aglomer rile de trafic i cozile vor deveni foarte agreabile. Indiferent ce se întâmpl în exterior. condi ionat va fi involuntar . p trunde i mai adânc în prezent. încerca i neap rat s v concentra i asupra a ceea ce face i. o profunzime pe care nu a i mai cunoscut-o A a c . Face i acest exerci iu în zilele i s pt mânile urm toare. pe rare l-a i înv at cu mult timp în urm . Poate c v ve i elibera de ea pentru scurte intervale de timp. R mâne i înr d cinat în el. total diferit. pentru c apar întotdeauna. Astfel.

Când v concentra i asupra interiorului i v sim i i corpul interior. tot a a exist infinit mai mult inteligen în Fiin decât în mintea dvs. Orice amânare va permite apari ia unei reac ii mentalemo ionale ce poate prelua controlul.m. A-i acorda aten ie nu înseamn s începe i s v gândi i la ea. i apoi î i construie te casa. s o sim i i pe deplin i astfel s 119 fi i mai atent la corpul dvs.momentul în care v confrunta i cu obstacolul. pe care apele Înainte de a intra în corp. pân când ajunge la stânc rev rsate nu o pot muta din loc. în o recunoa te i i s o accepta i ca atare. iar. Cel lalt sap adânc. Ceea ce a i sim it a fost o emo ie rezidual . casa este luat de ape. Am avut o senza ie de agita ie i de grea .d. de care probabil nu a i fost con tient pân când nu a i început s spatele s u. f r funda ie. aflat la un nivel mai profund. când vin furtunile i inunda iile. A a cum Soarele este infinit mai str lucitor decât flac ra lumân rii. acesta va ap rea de la nivelul profund la care v afla i. sunte i ca un copac adânc înr d cinat în p mânt sau ca o cl dire cu o funda ie adânc de Isus în parabola gre it în eleas a celor doi oameni care construiau o cas . i solid . pentru c v retrage i con tiin a din minte. durere . fric . Dac în aceast situa ie este nevoie de un r spuns. emo ia respectiv v va împiedica s dobândi i accesul la corpul interior. Altele pot fi mai greu de etichetat ² . Unul dintre cei doi oameni o construie te pe nisip. A a c nu am putut tr i lucrul despre care vorbi i. Unele emo ii sunt u or de identificat: furie. înseamn s observa i pur i simplu emo ia. Dac nu îi acorda i pu in aten ie la început. iart M-am sim it foarte incomod când am încercat s îmi mut aten ia asupra corpului interior. deveni i imediat calm i prezent. Ultima analogie a fost folosit Atâta timp cât v afla i într-un contact con tient cu corpul interior.a.

ci dac pute i aduce sentimentul cât mai mult în con tiin . totu i. Când nu sunte i în corpul dvs. o restrângere a fluxului de energie vital 120 . în afara controlului ei. a adar.. conducând la boli fizice i f cându-v (vezi capitolul 2). îmboln virea fizic . Aceasta denot refuzul min ii de a accepta incertitudinea. la jum tatea drumului între o emo ie i o senza ie fizic . lipsa iert rii se poate manifesta chiar i cu privire la viitor. Iertarea înseamn vie ii ² s îi permitem s tr iasc prin noi. Dac este a a înseamn c înc nu a i iertat. învinov irea. greutate sau constrângere. în orice caz.sentimente vagi de disconfort. au format corpul-durere. de exemplu. Da. prezent sau viitoare ² pe care mintea refuz s o accepte. dar poate viza la fel de bine o situa ie sau o stare de fapt ² trecut . un parazit ce poate tr i în interiorul nefericit dvs. în ultim instan . Ea se produce de la sine dup realiza i c preten iile dvs. foarte scurt . de a accepta c viitorul se afl . în multe cazuri. Alternativele sunt durerea i. Concentra i-v . Iertarea înseamn ce abandonarea nemul umirilor. dup ce au ap rut. o emo ie are o durat de via val sau ca o und de moment la suprafa a Fiin ei. i suferin a. Aten ia este ca o raz de lumin ² puterea concentrat a con tiin ei care transform totul în ea îns i. Este ca un într-un organism complet func ional. aten ia asupra sim irii emo iei i verifica i dac mintea nu s-a ata at cumva de un tipar de suferin . s nu mai opunem rezisten i astfel renun area la durere. ca.. ani la rând. ceea ce conteaz nu este dac pute i sau nu s îi ata a i o etichet mental .. o emo ie poate supravie ui în dvs. nu fac decât s înt reasc un fals sentiment de sine. care. timp de zile ori s pt mâni întregi sau se poate al tura altor emo ii cu o frecven similar . Aten ia este cheia transform rii ² i o aten ie total implic de asemenea acceptarea. autocomp timirea sau resentimentele ² toate acestea alimentând emo ia. Lipsa iert rii vizeaz deseori o alt persoan sau chiar pe dvs. ali-mentându-se cu energia dvs.

din lumea formei. iar în cele mai profunde aspecte ale sale chiar este Nemanifestul: Sursa din care se revars con tiin a. 121 . v retrage i puterea de sub domina ia min ii. Corpul interior este leg tura dvs. V rog s nu v ata a i de niciunul dintre aceste cuvinte i nu începe i s crede i în ele. am putea la fel de bine s spunem i fiind c este o trezire a con tiin ei din visul formei. cu Nemanifestul. A i spus c prezen a este con tiin a retras din minte. prezent totu i con tient de profunzimea f r form i f r moarte din dvs. sim i i pacea i lini tea: vibrant rev rsate de Fiin . Cuvântul Nemanifest încearc . Pute i continua s exista i având forma dvs. Leg tura cu nemanifestul Care este rela ia dintre prezen Prezen a este con tiin pur i corpul interior? ² con tiin care a fost retras din minte. printr-o definire negativ . intra i în corpul dvs.În momentul în care ierta i cu adev rat. Risipa iert rii este chiar natura min ii. i ele nu sunt mai mult decât simple indicatoare. pe de alt parte. Con tiin a corpului interior este amintirea con tientizat a originii sale i întoarcerea la Surs . a a cum lumina se revars de la Soare. form va disp rea instantaneu într-o explozie de lumin . pute i. Mintea nu poate ierta. construit de minte. este un termen pozitiv. Fiin a. De aceea Isus a spus: Äînainte de a intra în templu. Deveni i prezent. nu poate supravie ui f r lupt i conflict. a a cum inele fals. Dar pentru c în esen sunte i con tiin . gândit sau imaginat. Cine opereaz aceast retragere? Dvs. Asta nu înseamn c propria dvs. Numai dvs. Nemanifestul este acela i lucru cu Via a? Da. face i asta.. ierta i". s exprime Ceea ce nu poate fi spus. Indic ceea ce este spunând ceea ce nu este.

dac v 122 devine mai pu in dens . corpul interior nu se schimb în timp. Unul dintre acestea este o reducere semnificativ a procesului de îmb trânire a corpului fizic. Încetinirea procesului de îmb trânire Între timp. con tiin a corpului interior aduce o serie de beneficii în plan fizic. pute i doar s îl sim i i mai bine i s p -trunde i în el mai profund. Acumularea timpului ca povar psihologic a trecutului i a viitorului reduce foarte mult capacitatea celulelor de a se reînnoi. la tiu despre ce vorbi i. mi se pare c altceva. În timp ce corpul exterior pare s îmb trâneasc în mod obi nuit i s se ofileasc destul de repede. Nu pot s v spun nimic ce s nu cunoa te i deja în adâncul sufletului. mai curat i mai viu. Când v identifica i mai mult cu corpul interior atemporal decât cu corpul exterior. Dac acum ave i 20 de ani. Dac nu a i ajuns înc la acest stadiu. Este mai curând un sentiment decât Nu. obi nuit nu mai înseamn existen în afara corpului. structura sa molecular reducerea iluziei materialit ii. înseamn corpul dvs. Ceea ce sim i i v va conduce mai aproape decât gândirea de cel care sunte i cu adev rat. M p c lesc singur? esc cu mult puterea mea de în elegere i totu i. nu mai acumula i timp în psihicul dvs. Pe m sur ce în corp exist mai mult con tiin . Vivacitatea lui va fi la fel de vibrant . nu v p c li i singur. Ajungând la un anumit stadiu de conectare interioar . practicarea con tientiz rii corpului va produce profunzimea necesar . când prezen a devine modul dvs. când îl auzi i. Imediat ce starea dvs. ci existen în corp i prezen Äaici i acum". prins în capcana min ii.Trebuie s recunosc c toate acestea dep un nivel mai profund. iar trecutul i viitorul nu v mai domin aten ia. normal de con tiin . i în celulele corpului. fizic se va sim i mai u or. Mai mult con tiin . A a c . recunoa te i adev rul. câmpul energetic al corpului interior va fi sim it la fel i la 80 de ani.

i anume o fortificare considerabil a sistemului imunitar. i sistemul imunitar psihic devine mai puternic.m. ve i observa alt beneficiu al acestei practici. de exemplu.d. depresia . vizibil în lumea fizic .a.. Acesta din urm v protejeaz de câmpurile energetice mental-emo ionale negative ale altor protejeaz prin persoane. cu atât sistemul imunitar devine mai puternic. Fortificarea sistemului imunitar Atunci când ve i începe s v locui i corpul. Cu cât aduce i mai mult con tiin în corp. Locuirea corpului nu v lucru care vibreaz la o frecven ridicarea unui scut. Exist dovezi tiin ifice în acest sens? Încerca i i ve i fi dvs. nu mai trebuie s le opune i niciun fel de rezisten . în iv dovada. furia. corpul exterior va îmb trâni mult mai încet. Dar nu se fortific doar sistemul imunitar fizic. ci prin ridicarea frecven ei vibratorii a întregului câmp energetic. Când v locui i corpul. frica. i chiar i atunci când aceasta se va întâmpla. 123 . pentru c trec f r s lase urme. astfel încât orice mai mic . exist acum a realit ii. iar. Dac st pânul nu este acas . aici se instaleaz tot felul de caractere dubioase. dac se întâmpl asta. atemporal î i va transmite str lucirea prin intermediul formei exterioare i nu ve i da impresia unei persoane b trâne. Toate acestea nu mai p trund în câmpul în ceea ce este de fapt o ordine diferit con tiin ei dvs.locui i corpul interior. V rog s nu accepta i i nici s respinge i din start ceea ce v spun.. Este ca i cum fiecare celul se treze te i se bucur . Corpul iube te aten ia acordat . oric rui oaspete nedorit îi va fi greu s p trund acolo. Este i o puternic form de auto vindecare. Cele mai multe boli se strecoar pe nesim ite în untru atunci când nu sunte i prezenl în corp. esen a dvs. care sunt de altfel extrem de contagioase. Testa i informa iile.

Sta i întins pe spate. cât i în cazul bolilor care s-au instalat deja. încât îmi este imposibil s -mi mut aten ia de la ea i s -mi simt corpul interior. Äinunda i-v " corpul cu con tiin . pe care o pute i practica ori de câte ori sim i i nevoia s v fortifica i sistemul imunitar. Iat despre ce este vorba. P stra i acest sentiment timp de câteva minute. Când ave i câteva minute libere.m. pierzându-v astfel în gânduri. t lpile. energetic. bra ele. înainte de a v ridica din pat. Ea va contracara orice întrerupere în câmpul dvs. Dup aceea. efectul s u va fi doar temporar. Este extrem de eficient atât dac o folosi i chiar de la primele simptome ale bolii. În tot acest timp. dobânde te o asemenea for .d. Totu i. mai ales seara la culcare i diminea a la trezire. altfel. abdomenul. ca un val. Acest lucru se întâmpl mai ales atunci când intru într-un tipar de îngrijorare sau de anxietate. întoarce i-v aten ia asupra corpului interior. Alege i diferite p r i ale corpului asupra c rora la început v ve i concentra foarte pu in timp: palmele. Pute i s -mi sugera i ce s fac? 124 . de la picioare spre cap i invers.Exist o tehnic simpl . Apoi l sa i-v aten ia s traverseze corpul. Imediat ce a i observat c se întâmpl acest lucru. L sa i respira ia s v conduc prin corp Uneori.a. Sim i i energia vie ii din interiorul acestor p r i cât pute i de intens. Aceast dureze mai mult de un minut. nu este un substitut pentru practica permanent a prezen ei în corp. când mintea mea este foarte activ . capul . dar foarte puternic de medita ie pentru autovindecare. fi i prezent cu intensitate în fiecare celul a corpului. Închide i ochii. de câteva ori. R mâne i concentrat asupra fiec rei p r i timp de 15 secunde. picioarele. ca pe un câmp energetic unic. cu condi ia s o folosi i frecvent i concentrându-v intens. sim i i-v corpul interior în traversare nu trebuie s întregime. produs de o form sau alta de negativism. Nu v îngrijora i dac mintea reu e te ocazional s v atrag aten ia în afara corpului. pieptul.

la fiecare inspira ie i expira ie. Numai dac ve i reu i s fi i con tient f r a avea gânduri v ve i putea folosi mintea în mod creativ. luminoas v umple corpul. Dac v este mai u or s vizualiza i. Apoi inspira i aceast lumin . înceta i s gândi i pentru un moment. Apoi treptat. iar cea mai u oar cale de a intra în aceast stare este prin corp. folosi i-o în conjunc ie cu corpul interior. închide i ochii i sc ldat în lumin sau scufundat într-o substan ² o mare de con tiin . Acum sunte i în corp. Respira ia con tient . v aten ie.Dac la un moment dat descoperi i c v este greu s intra i în leg tur cu corpul interior. Urm ri i-v respira ia cu i se i iese din corp. con-centra i-v mai mult asupra a ceea ce sim i i. Sim i i cum aceast substan Nu v ata a i de nicio imagine vizual . sim i i cum abdomenul se dilat luminoas contract u or. Inhala i. Am putea . un calm interior. în timp ce aerul intr imagina i-v va aduce treptat în contact cu corpul. de o solu ie sau de o idee creativ . în orice activitate mental . s oscila i la îndreptându-v aten ia asupra câmpului energetic interior. obi nui i-v spune: nu gândi i doar cu mintea. care este de altfel o medita ie foarte puternic . ele vor fi proaspete i creative. 125 fiecare câteva minute între gândire i un mod de ascultare interioar . Când v relua i irul gândurilor. f cându-1 i pe el luminos. S Folosirea creativ a mintii Dac ave i nevoie s v folosi i mintea pentru un scop anume. Con tientiza i calmul. este mai u or s începe i prin a v concentra asupra respira iei. gândi i i cu corpul. Ori de câte ori ave i nevoie de un r spuns.

Sim i i câmpul energetic al corpului dvs. conflictul. Nicio rela ie nu poate înflori în acest fel. Sunt mai aten i la gândurile lor decât la ceea ce spune cel lalt i nu sunt deloc aten i la ceea ce conteaz într-adev r: Fiin a celeilalte persoane. Leg tura cu corpul interior creeaz un spa iu 126 . care este iubirea. Fiin al gândurilor. Acesta este începutul realiz rii unific rii. nu fiin e umane ce comunic unele cu altele. Desigur. un spa iu ² în care s existe. luptele i problemele sunt inevitabile. interior în timp ce o asculta i. f r interven ia min ii. conduce Acesta este motivul pentru care exist atât de multe rela ii conflictuale. Cele mai multe rela ii umane presupun în principal min i aflate în interac iune. via a. ce v va permite s asculta i efectiv. Este cel mai pre ios dar pe care i-1 pute i face. asculta i-o cu tot corpul. Majoritatea oamenilor nu tiu s asculte pentru c cea mai mare parte a aten iei lor este aflat în spatele cuvintelor i absorbit de gândire.S Arta de a asculta Când asculta i o alt persoan . nu o asculta i doar cu mintea. La cel mai profund nivel al Fiin ei sunte i una cu tot ceea ce exist . Acest sentiment deviaz aten ia de la gândire i creeaz un spa iu de calm. fiin e aflate în comuniune. îi acorda i celui din fa a dvs. Când mintea v gol unde mintea nu exist i în care o rela ie poate înflori. nu pute i sim i Fiin a altei persoane decât prin intermediul propriei Fiin e.

Aceasta v va ajuta s r mâne i vigilent. Când v ve i putea sim i clar corpul interior ca pe un câmp energetic unic. orice imagine vizual i concentra i-v exclusiv asupra a ceea ce sunte i. în timp ce aerul intr i iese din corp. abandona i. folosi i vizualizarea Äluminii" pe care am descris-o mai devreme. dar nu v l sa i pe spate. Observa i cum aceasta se dilat i se contract u or. Men ine i-v coloana vertebral dreapt . Apoi con tientiza i întregul câmp energetic interior al corpului. mai devreme. Asigura i-v c ave i corpul relaxat.Capitolul 7 Por i c tre lumea nemanifest S p trundem i mai adânc în corp Îmi pot sim i energia din corp. ca i cum ar fi acolo. cum ar fi soneria telefonului sau persoane care ar putea s v întrerup . favorit de medita ie. a a cum a i sugerat dvs. dar nu reu esc s merg mai departe. Respira i profund de câteva ori. încerca i s -l sim i i. Sau lua i pozi ia dvs. Face i urm torul exerci iu ca pe o medita ie. F când aceasta. Nu este nevoie s dureze mult. 127 . Închide i ochii. Asigura i-v mai întâi c nu exist factori externi care s v tulbure. Dac vi se pare util . A eza i-v pe un scaun. mai ales în bra e i în picioare. Zece pân la 15 minute sunt suficiente. Sim i i-v respira ia în partea inferioar a abdomenului. v retrage i con tiin a din câmpul min ii. Nu v gândi i la el. dac este posibil.

O putem numi Nemanifestul. Adâncindu-v sus trupul. Apoi adânci i-v una cu el. transcende i în cu câmpul energetic. Ve i realiza de asemenea c lumina nu este separat de fiin a dvs. Timp de câteva minute. ci constituie îns i esen a dvs. 128 . Contopi i-v sau de Äfiin are" înv luitor. abandona i inclusiv orice imagine mental a i mai avea înc despre corpul fizic. deveni i într-o anumit m sur Ätransparent" pentru lumin . Distinc ia dintre interior i exterior se dizolv acum. dinainte de fragmentarea ei în multiplicitate. i corpul dvs. S Accesul la aceast lume lipsit de forme este eliberator. deschide i ochii. V elibereaz de leg tura cu forma i de identificarea cu ea. Este via a în starea ei nediferen iat . apoi deveni i din nou con tient de corpul fizic. astfel încât nu mai exist un corp interior. f r a ata a mental etichete ² i continua i s v sim i i corpul interior în tot acest timp.Dac pute i. R mâne i în aceast arie a Fiin ei pure cât timp v sim i i bine. astfel încât s observator i observat. privi i ceea ce v înconjoar într-un mod meditativ ² adic . Fiin a din toate fiin ele. Deveni i nu mai percepe i vreo dualitate între i ea i mai mult în corp. iar corpul interior este i mai mult aten ia în acest sentiment. între dvs. de respira ie i de sim urile fizice. Este o lume a calmului i a p cii profunde. pentru con tiin a pur izvorât din aceast Surs . Ori de câte ori sunte i prezent. dar i a bucuriei i a vitalit ii intense. Sursa invizibil a tuturor lucrurilor. Tot ceea ce r mâne este un sentiment de prezen sim it ca i cum nu ar avea grani e..

iar Nemanifestul ia forma i al mor ii. un viitor. Când este orientat spre i se întoarce înapoi în Nemanifest. exterior i Surs . dac v ajunge i în acest punct unic. Dar. a a cum nu este separat nici de dvs. îndrepta i aten ia din ce în ce mai profund în corpul interior. P stra i o parte din ea în interior. Chi este câmpul energetic interior al corpului dvs. î i fac apari ia mintea i lumea. Nemanifestul este lini tire. lumea formei. nu acorda i niciodat 100% din aten ia dvs. Apoi. mai ales într-o rela ie cu o alt persoan sau cu natura. în care lumea se dizolv fluxului de energie chi. v relua i identitatea de form pe care temporar a i abandonat-o. Acum. Chi este leg tura dintre Nemanifest i universul fizic. Chi poate fi comparat cu un râu sau cu un flux de energie. a i l sat în urm corpul interior i pe chi i a i ajuns la Sursa îns i: Nemanifestul. de i nu este separat de ea. Sim i i-v corpul interior chiar i atunci când v angaja i în activit ile zilnice. . s-ar putea s în Nemanifest. Este puntea dintre eul dvs. nu mai sunte i persoana dinainte: ave i o imagine a unei realit i interioare care nu apar ine Äacestei lumi". Chi este mi care. Nemanifestul este sursa acestui chi. urma i cursul acestui râu înapoi c tre Sursa lui. dintr-un punct de vedere fundamental. adopta i urm torul exerci iu ca practic spiritual zilnic : pe m sur ce avansa i în via . este orientat spre exterior.Sursa chi-ului Oare Nemanifestul este ceea ce în Orient se nume te chi. Ave i un nume. î i d seama de propria Surs con tiin a dvs. Când A a c . Se afl la jum tatea drumului dintre manifest. un trecut. i Nemanifest. Sim i i lini tea din adâncul 129 . nu este. o situa ie de via . Dac v concentra i con tiin a din ce în ce mai adânc asupra corpului interior. un fel de energie vital universal ? Nu. Am vorbit deja despre acest lucru. lumii exterioare i min ii. Acesta este punctul na terii interior. care în acela i timp vibreaz de via . care devine apoi lumea. când con tiin a revine în lumea manifest . Când ajunge i în punctul lini tirii absolute.

ori nu-l cunoa tem deloc. dar nu mai mult de atât. De aici v lua i energia vital ce v sus ine pentru o vreme atunci când v vital întoarce i în lumea manifest . P stra i poarta deschis .fiec reia. Aceast energie este mult mai vise nu decât mâncarea: ÄOmul nu tr ie te numai cu pâine". Deveni i una cu Sursa. V pute i imagina cum ar fi s intra i în somnul f r vise p strându-v o con tiin deplin ? Este imposibil de imaginat. ci: ÄVe i cunoa te adev rul i adev rul va elibera". Este adev rul vie ii eterne. dar nu eliberatoare. Dar în timpul somnului f r p trunde i în el în mod con tient. Este foarte pu in probabil s reu i i. Da i-mi voie s v explic. Cel mult. De i func iile corporale înc se p streaz . când intra i în faza somnului profund. ca pe o stare de p r se te niciodat . Acest lucru se nume te visare lucid . 130 . îl ve i sim i ca pe un sentiment profund de pace undeva în fundal. lumea formelor separate. Dar nu încerca i s con tient în timpul somnului f r vise. de dincolo de r mâne i form . Este foarte posibil s lini tire ce nu v fi i con tien i de Nemanifest pe tot în exterior. pentru c aceast stare nu are con inut. a i putea s r mâne i con tient în timpul visului. care poate fi o stare interesant i fascinant . f r vise. indiferent ce se întâmpl Nemanifest i manifest. elibereaz pân când nu p trunde i aici în mod con tient. Nu r mâne i cu impresia c Nemanifestul este separat de manifest. Acesta nu este un adev r conceptual. între Dumnezeu i lume. face i o c l torie în Nemanifest în fiecare sear . esen a interioar a tot ceea ce exist . Deveni i o punte între parcursul vie ii. Ädumneavoastr " nu mai exista i în aceast stare. Cum ar putea fi? El este via a ce anim orice form . Acesta este Nemanifestul nu v v motivul pentru care Isus nu a spus: ÄAdev rul v va elibera". Somnul f r vise Dvs. pe care ori îl cunoa tem direct. Aceasta este starea de conectare cu Sursa pe care o numim iluminare.

A a c folosi i-v corpul interior ca poart prin care s intra i în Nemanifest i p stra i deschis aceast poart ca s r mâne i conectat la Surs tot timpul. continu v ine prizonier în Iumea de a crea o întrerupere în fluxul nesfâr it al gândurilor. astfel încât s nu existe niciun comentariu mental în acest timp. sunte i con tient de Nemanifest în i prin lumea senzorial . Alte por i Clipa de acum poate fi considerat poarta principal . Din acest motiv. sim i i esen a lui Dumnezeu în fiecare creatur . Cu alte cuvinte. într-o stare de vigilen intens . i m ve i g si acolo". ca. vorbind în întregime din esen a sau din identitatea sa cu Cristos. doar prezen . inclusiv al corpului interior. îl ve i sim i sub forma iradierii i puterii prezen ei dvs. în ultim instan . dar voi relua aici totul pe scurt. de exemplu. Nu pute i fi prezent în corpul dvs. fizic este tân r sau b trân. eu sunt acolo. Timpul i manifestul sunt inexorabil legate întocmai ca prezentul atemporal i Nemanifestul. deveni i con tient de Nemanifest atât direct. în fiece floare. slab sau puternic. Corpul interior este atemporal. Am vorbit deja destul de mult despre unele. Dac nu pute i înc s v sim i i corpul interior. cât i indirect. Medita ia vizeaz Gândurile fac parte din lumea manifest . de i. Isus. con tiente ² f r vreun con inut. folosi i una dintre celelalte por i. spune în Evanghelia dup Toma: ÄDespica i o bucat de lemn. f r a fi intens prezent în clipa de fa . Pentru corpul interior nu conteaz dac corpul dvs. în fiece piatr i v da i seama de faptul c : ÄTot ceea ce exist este sfânt". Este un aspect esen ial al fiec reia dintre celelalte por i. ele sunt una. Indirect. Când dizolva i timpul psihologic prin con tiin a intens a momentului prezent. Ridica i o piatr O alt poart c tre Nemanifest este creat prin oprirea gândirii. în mod direct. respira ia con tient sau privitul unei flori. Exist multe feluri tocmai acest lucru. Activitatea mental 131 . Acest proces poate începe cu un lucru foarte simplu.

Abandonarea ² înl turarea rezisten ei mental-emo ionale în fa a a ceea ce exist ² devine i ea o important cale de acces c tre Nemanifest. ca form devine mai impenetrabil . fi i prezent intens. Cu cât sentimentul separ rii este mai puternic. cu atât sunte i mai legat de lumea manifest . astfel c razele prin ea. acestea toate sunt por i ce pot fi folosite ² dar nu este nevoie s folosi i decât una. : Nemanifestul î i poate trimite Desigur. Poarta este închis i sunte i izolat de dimensiunea interioar . pentru c mintea se opre te automat.. prin Äsentimentulrealizare" al unific rii. nu trebuie s mai preocupe g sirea unei modalit i de oprire a gândirii. iubirea este prezent în dvs.formei i devine un ecran opac. Acesta este motivul pentru care am spus c prezentul este un aspect esen ial al tuturor celorlalte por i. depinde deschiderea acestei por i în via a dvs. ce v împiedic s deveni i con tient de Nemanifest. de lumea din jur. cu atât identitatea dvs. Ätransparent ". Stabili i contactul cu câmpul energetic al corpului interior. într-o anumit m sur . de dvs. de form sl be te i devine. dimensiunea profunzimii. abandona i-v în fa a a ceea ce exist . sc pa i de identificarea cu mintea. Motivul este simplu: rezisten a intern v izoleaz de ceilal i. în starea de abandonare. i în toate celelalte lucruri i creaturi. Cu cât sunte i mai legat de lumea formei. în iv . aflat v în dvs. con tient de esen a divin atemporal i lipsit de form . 132 . Când sunte i intens prezent. este ceea ce p trunde prin poart în aceast lume. Ea amplific sentimentul de separare. care v va aduce accesul con tient c tre Nemanifest. De dvs. de a c rui supravie uire depinde inele fals. Imediat ce una dintre por i s-a deschis. identitatea dvs. de lumea formelor separate. i iubirea trebuie s fie una dintre aceste por i? Nu. Iubirea nu este o poart .

Lini te în afar . Pute i sim i prezen a Nemanifestului în ele? Nu pute i? C uta i-1 în lini tea din care vin sunetele i în care se întorc. mintea se lini te te. Dac a i 133 . moare înapoi în lini te i în timpul vie ii sale este înconjurat de lini te.Atâta timp cât sunte i prins în capcana identit ii de form . dar este atât de bine ascuns. nu poate exista niciun fel de iubire. a fiec rui cântec. Lini tea Mai exist i alte por i în afara celor pe care le-a i men ionat? de Da. Acorda i mai mult aten ie lini tii decât sunetelor. mai exist . Auzi i câinele care latr în dep rtare? Sau ma ina care trece? Asculta i cu aten ie. lini te în interior. în fiecare moment se deschide câte o poart . Nemanifestul nu este separat de manifest. Nemanifestul este prezent în aceast lume sub forma lini tii. Fiecare sunet se na te din lini te. dar nemanifest a fiec rui sunet. Lumea este îmbibat ti unde s c uta i. ci s g si i o poart prin care s poat intra iubirea. a fiec rui cuvânt. Chiar i în timpul unei conversa ii. În timp ce face i acest lucru. A i intrat în Nemanifest. Este o parte intrinsec . Nu pute i fi atent Ia lini te f r ca simultan s nu se fac lini te i în dvs. Tot ce trebuie s face i este s -i acorda i aten ie. De aceea s-a spus c niciun lucru din aceast lume nu este mai asem n tor cu esen a divin decât lini tea. l-a i g si peste tot. a fiec rei note muzicale. încât aproape nimeni nu reu e te s -l sesizeze. scurtele intervale de lini te dintre propozi ii. Nemanifest. Lini tea îi permite sunetului s existe. con tientiza i pauzele dintre cuvinte. nu este s c uta i iubirea. dimensiunea lini tirii va cre te în dvs. Faptul c acorda i aten ie lini tii exterioare creeaz lini tea interioar . Se deschide o poart . Sarcina dvs.

îl transform de obicei în ceva i astfel pierd total din vedere îns 134 vibratorie decât particule de materie solid . Fiecare obiect fizic sau corp vine din nimic. el îmbib întregul univers fizic ca spa iu ² din interior i din exterior.Spa iul A a cum niciun sunet nu poate exista f r lini te. este aproape 100% spa iu gol ² atât de vaste sunt distan ele dintre atomi în compara ie cu m rimea lor. Budi tii tiu acest lucru de Sutra Inimii. Ceea ce r mâne este mai mult o frecven peste 2. Nu numai atât. a încercat s transforme nimicul în ceva. Nemanifestul nu este prezent în aceast lume numai ca lini te. Este o lini te care poate trece la fel de u or neobservat . dar cine este atent la spa iul însu i? Am impresia c vre i s spune i c Ä vidul" sau Ä nimicul" nu este doar nimic. chiar în interiorul fiec rui atom în cea mai mare parte exist doar spa iu gol. seam n mai mult cu o not muzical . f r spa iul gol care îi permite s existe. în momentul în care îl transforma i în ceva. Nimicul ² spa iul ² este aparen a Nemanifestului sub forma unui fenomen exterior într-o lume perceput prin sim uri. Mintea dvs. este înconjurat de nimic i în final se va întoarce în nimic. unul dintre cele mai stu- i esen a sa. Cam atât putem spune despre el i chiar i ceea ce am spus este un fel de paradox. vidul este form ". Nu poate deveni un obiect al cunoa terii. Toat lumea acord aten ie lucrurilor din spa iu. c el are o anumit calitate misterioas .500 de ani. fizic. Ba i mai mult. Nu este . chiar i în interiorul fiec rui corp fizic exist mult mai mult Änimic" decât Äceva". niciun lucru nu poate exista f r nimic. inclusiv corpul dvs. Când oamenii de tiin diaz spa iul. Nu v pute i face o tez de doctorat pe tema Änimicului". ÄForma este vid. Chiar i materia aparent solid . îl pierde i. afirm cunoscute texte vechi budiste. Esen a tuturor lucrurilor este vidul. Ce este nimicul? Nu pute i pune o asemenea întrebare. Fizicienii ne spun c soliditatea materiei este o iluzie.

mentale: gânduri. a a cum spa iul le permite tuturor lucrurilor s existe.m. Iar echivalentul interior al spa iului este con tiin a care le permite obiectelor mentale s existe. Nu ar exista nicio Äcamer " f r el. Nu încerc m s -l în elegem. De i spa iul în sine nu are existen . Nici lini tea nu are existen Ce se întâmpl dac v literalmente Äa ie i în eviden ". ca mobila.a. ÄA exista" înseamn tuturor lucrurilor s existe. sunt în camer . Nu asta facem acum? Nu. Iat de ce.de mirare c ultima teorie despre spa iu afirm c el nu este gol deloc. Pere ii. Odat ce spa iul este Änimic". deloc. 135 . ÄNimicul" poate deveni pentru dvs.a. desigur. în interiorul dvs. reprezint obiectele dvs. Sim i i-l. deci. putem spune c ceea ce nu este acolo este mult mai important decât ceea ce este acolo.d. în elege spa iul pentru c el nu iese în eviden . În timp ce face i acest lucru. Nu pute i i nici Nemanifestul. emo ii i obiecte ale sim urilor. Nu este nimic de în eles. nu este prea greu s g si i dovezi care s o sus in . Eu încerc s v ofer câteva jaloane. podeaua i tavanul definesc limitele camerei. dar nici ele nu sunt camera. ci permite retrage i aten ia de la obiectele din spa iu i con tientiza i spa iul? nu încerca i s -l Care este esen a acestei camere? Mobila.. Odat ce ave i o teorie. tablourile .d. dar nu sunt camera. Care este. Spa iul nu are Äexisten ".m. esen a camerei? Spa iul. pere ii . c este umplut de o substan . A a c fi i atent la spa iul din jurul dvs. Echivalentul interior al obiectelor din spa iu. o poart c tre Nemanifest numai dac Äapuca i" sau s -l în elege i. Nu v gândi i la el. se produce o modificare a con tiin ei. spa iul gol. cel pu in pân când apare o alt teorie. ca s v ar t cum pute i introduce dimensiunea Nemanifestului în via a dvs. a a cum este. Fi i atent la Änimic".

i. dac v retrage i aten ia de la lucruri ² obiectele din spa iu ² automat v retrage i aten ia i de la obiectele mentale. 136 . al con tiin ei pure: Nemanifestul. deveni i simultan con tient de spa iul non-mental. Sunt dezechilibra i. tr iesc cu fric . Cu alte cuvinte. o distorsiune în perspectiva lor despre lume. un dezastru cosmic ar duce la sfâr itul lumii noastre. Dac r mâne i într-o leg tur con tient cu Nemanifestul. Aceast Dac a lor în i i i a altor oameni. în ultim instan . nu pute i în acela i timp s gândi i i s con tientiza i spa iul ² sau lini tea. ti i de asemenea c fiecare form este f cut s se dizolve din nou i c . deoarece fiecare form este extrem de instabil . A i Äînvins lumea". Nu exist spa iu interior. contemplarea spa iului poate deveni o poart pentru dvs. ale aceluia i nimic. Nemanifestul ar r mâne total neafectat de acesta. Ele sunt o exteriorizare a spa iului interior i a lini tii interioare. niciun lucru exterior nu conteaz prea mult. Nimic ireal nu exist . ei cunosc lumea. Con tientizând spa iul gol din jurul dvs. Cu alte cuvinte. dar nu-l cunosc pe Dumnezeu. Se identific fric genereaz o percep ie extrem de gre it exclusiv cu forma lor fizic i psihologic . iubi i i respecta i profund manifestul i fiecare form de via din el ca pe o expresie a Fiin ei Unice de dincolo de form . în aceasta const pacea lui Dumnezeu". necon tientizând esen a. Spa iul i lini tea sunt dou aspecte ale aceluia i lucru. nu exist lini tire. Astfel. care este lini tirea: uterul de o creativitate infinit al întregii existen e.. a i Ätrecut pe malul cel lalt". sau cred c o cunosc. Cei mai mul i oameni nu con tientizeaz deloc aceast dimensiune. Cursul miracolelor a exprimat foarte sugestiv acest adev r: ÄNimic real nu poate fi amenin at. în cuvintele lui Buddha. dup cum spunea Isus ² sau.Deci. aprecia i.

Spa iul este lipsa lucrurilor. Nu ar mai exista vitez . Astfel. numai vid. nu exista un imens spa iu gol care a tepta s umplut. nu ar mai fi deloc. f r galaxii. Miile de stele pe care le pute i vedea cu ochiul liber nu sunt mai mult decât o frac iune infinitezimal din tot ceea ce exist acolo. Înainte de na terea fie dori i. Ie i i din cas într-o noapte senin i privi i cerul. ea nu ar exista pentru dvs. Brusc. cum nume te Lao Tse lumea manifest . dac spa iu. Când Unu a devenit Äzece mii de lucruri". Peste 100 de miliarde de galaxii pot fi deja detectate cu cele mai puternice telescoape. spa iul nu ar mai fi imens. Nimic nu ar putea fi mai 137 . înainte de ÄBig Bang". De unde a venit el? A fost creat de Dumnezeu pentru a face loc universului? Sigur c nu. Analog. a a c nu a fost niciodat creat. Este nevoie de cel pu in dou puncte de referin pentru ca distan a i spa iul s apar . Spa iul nu exista. i mai uimitoare este infinitatea spa iului însu i. Spa iul ia na tere în momentul în care Unu devine doi i Ädoi" devine Äzece mii de lucruri". Totu i.. spa iul nu ar exista pentru dvs. dintr-o dat a început s existe spa iul i a permis existen a a o mul ime de lucruri. dac ar exista numai spa iu f r niciun obiect în el. profunzimea i lini tea care-i permite acestei realit i magnifice s existe. Nimic nu ar putea exista f r universului.Adev rata natur a spa iului i a timpului Gândi i-v i la acest lucru: dac nu ar mai fi nimic în afara lini tii. Exista numai Nemanifestul ² Unu. nu exista niciun lucru. i totu i spa iul este nimic. Imagina i-v c sunte i un punct al con tiin ei ce plute te în imensitatea spa iului ² f r stele. spa iul devine din ce în ce vast. fiecare galaxie fiind un Äunivers insular" cu miliarde de stele. mi care dintr-un loc în altul. nu a i ti ce este. lumea i spa iul apar simultan. Numai când apare sunetul se na te lini tea.

Nu în eleg prea bine acest lucru. în sinea dvs. Poate c a i auzit proverbul budist: ÄDac nu ar fi iluzii. nu ar mai exista iluminare". echivalentul interior al timpului între ele. este imens ca profunzime. iluzii. Aminti i-v c nu exist nicio diferen Când spa iul i timpul sunt realizate în interior ca Nemanifest ² prezen i timpul exterior continu s continu s existe. i lumea i absen a min ii ² spa iul au un echivalent interior ce dezv luie natura lor adev rat . infinitatea i eternitatea.. dar nu va mai fi capabil s v impun constrângeri.. un imens gol. în sinea dvs. Când sunte i total prezent. Ceea ce percepe i în exterior ca spa iu i timp sunt. de o profunzime infinit . o percep ie eronat a profunzimii infinite ² un atribut al realit ii transcendente. dar i a dvs. nu ca întindere. în ultim instan . în ultim instan . Ele sunt cele dou atribute esen iale ale lui Dumnezeu. Este Äcorpul" lui Dumnezeu. ce este spa iul? Un gol. dar devin mult mai pu in importante. lumea este necesar pentru ca Nemanifestul s se realizeze. îl întâlni i sub forma spa iului interior nemental.. nu a i fi con tient de spa iu dac el nu ar con ine obiecte. scopul ultim al lumii nu se afl în ea. dar cred c el spune c timpul este a patra dimensiune a spa iului. cu toate acestea.uimitor i mai maiestuos decât imensitatea i lini tea spa iului ² i. O nume te Ä continuumul spa io-temporal". i cel mai mare miracol este c aceast lini te i vastitate care îi permit universului s existe nu se afl numai acolo în spa iu ² ci i în sinea dvs. spa iul i timpul nu sunt separate. Da. Ceea ce nou ne apare ca spa iu în universul nostru perceput prin intermediul min ii i al sim urilor este însu i Nemanifestul. în vreme ce spa iul este lumea non-mental . atât spa iul cât i timpul în nemi care. Din acest motiv. 138 existe pentru dvs. aflat este prezen a. Dup Einstein. con tiin a eternei Clipei de acum. exteriorizat. percepute ca i cum ar avea o existen extern în afara dvs. aflat în nemi care. dar ele con in un miez de adev r. . ci în transcenden a ei. întinderea spa ial este. A a cum dvs.

Exist nenum rate relat ri ale celor care au avut impresia vizual a acestei por i sub forma unei lumini str lucitoare i apoi s-au întors din ceea ce este cunoscut sub numele de experien a mor ii clinice. Nemanifestul se cunoa te pe sine. este foarte rezidual . dar nu i personalitatea. dac nu a i întâlnit deja dimensiunea Nemani-festului în decursul vie ii. Aceast poart se deschide doar pentru foarte scurt timp i. Prezen a lor nu a fost înc suficient de puternic pentru nemurirea con tient .. radiant r mâne. tot ceea ce este real sau valoros în personalitatea dvs. în ultim instan . despre care se spune c este Äeul nostru adev rat". natura dvs. a c rei str lucire 139 . despre care am vorbit deja. Sunte i aici pentru a-i permite scopului divin al universului s se împlineasc . apare un nou ciclu al na terii i al mor ii.Prin intermediul lumii i. se îndep rteaz înfrico a i i apoi î i pierd con tiin a. A a c . Deci. o ultim poart se va deschide pentru dvs. în orice caz. trecerea prin aceast poart nu înseamn anihilare? Ca i la celelalte por i. în Cartea tibetan a mor ilor. un ata ament prea mare fa manifest . o identificare prea puternic cu lumea probabil s o rata i. prin dvs. Mul i dintre ei au vorbit i despre un sentiment de beatitudine i pace profund . Atât de important sunte i! Moartea con tient În afar de somnul f r vise. v zând poarta. Cei mai mul i oameni poart cu sine prea mult rezisten fric . Ea se deschide pentru foarte scurt timp în momentul mor ii fizice. Cele mai multe dintre lucrurile care se întâmpl dup aceasta sunt involuntare i automate. este natura dvs. mai exist o alt poart involuntar . imediat dup o corpul a murit. adev rat . este descris ca Äsplendoarea luminoas a luminii incolore a Nimicului". în final. prea mult de experien a senzorial . Chiar dac a i ratat toate celelalte ocazii de realizare spiritual în timpul vie ii.

Când trece i prin ea. este întotdeauna o ocazie minunat pentru realizarea spiritual . Capitolul 8 Rela ii evoluate P trunderi în Clipa de acum. înceta i s v mai construi i identitatea din forma psihologic înjghebat de minte. a a cum nu tie aproape nimic despre niciunul dintre lucrurile care conteaz cu adev rat. Este dureroas numai atâta timp cât v ag a i de iluzie. a tepta i un eveniment viitor care s v saIveze.r zbate dincolo de iluzii. acest lucru este adev rat? Vi s-a înt mplat dvs. Fiecare poart este o poart a mor ii.? Nu înc . fundamental despre care am ît vorbit? Mântuirea nu se afl în alt timp sau spa iu. disolu ia formei fizice. Moartea de fapt înseamn sfâr itul iluziei. Aceast ocazie este pierdut în mod tragic de cele mai multe ori. Este 140 . Nimic din ceea ce este valoros ² niciun lucru real ² nu se pierde vreodat . dar cum ar putea fi altfel? tiu c se va întâmpla. Atunci realiza i c moartea este o iluzie. de vreme ce tr im într-o cultur care nu tie aproape nimic despre moarte. Nu acesta este lucrul care ne face din nou comple i? Cum poate via a cuiva s fie împlinit pân când nu se întâmpl aceasta? Din experien a dvs. oriunde v-a i afla. Nu este aceasta eroarea i acum. Cu alte cuvinte. Ea nu se pierde niciodat . cu forma era o iluzie. moartea sinelui. Am crezut întotdeauna c adev rata iluminare nu este posibil decât prin iubirea adus de rela ia dintre un b rbat i o femeie.. a a cum identificarea dvs. Apropierea mor ii i moartea îns i.

atins prin intermediul pl cerii fizice. bucuria de a tr i care nu depinde de nimic altceva decât de ea îns trec toare. Aceast stare este resim it nu ca o experien Äs -l cuno ti pe constant . aceasta înseamn din nou într-un punct imaginar. Fericirea poate fi perceput gratifica ie psihologic . de acea stare sau o insuficien ata ament. într-un limbaj teist. de suferin . atins printr-o form sau alta de Dumnezeu" ² nu ca pe un lucru exterior. i. ci ca o prezen mântuire este s i. via a în toat plenitudinea ei. de trecut 141 . Acesta ca un sentiment de tr ire mai intens . s sim i în interior acea stare de bine pentru care s nu existe o stare opus . a a c starea de satisfac ie sau de împlinire este de obicei proiectat este cadrul mental incon tient ce creeaz iluzia mântuirii în viitor. Adev rata mântuire este împlinirea. sau ca un sentiment mai sigur i mai complet al sinelui. mai presus de toate. nevoie. orice satisfac ie pe care o va ob ine o astfel de persoan este de scurt durat . ci ca pe esen a proprie cea mai profund . Majoritatea oamenilor alearg dup pl cerile fizice sau diferite forme de gratifica ie psihologic deoarece cred c aceste lucruri îi vor face ferici i sau îi vor elibera de un sentiment de fric sau de lips . Via perceput ca o lips Adev rata mântuire este o stare de eliberare ² eliberare de fric . poft sau timpului i a formei.Ce înseamn aceast afirma ie: ÄMântuirea este aici i acum? " Nu în eleg. Adev rata ne cunoa tem pe noi în ine ca p r i inseparabile ale Vie ii Unificate din afara din care vine tot ceea ce exist . Nici nu tiu ce înseamn mântuire. Este eliberarea de gândirea compulsiv . din acest motiv. Înseamn s fii tu însu i. pacea. ÄCând voi ob ine X sau m voi elibera de Y ² atunci îmi va fi bine". de orice dorin . Invariabil. Aceasta este c utarea mântuirii ce provine dintr-un sentiment de insatisfac ie sau de lips . de negativism i. departe de aici i acum.

Nimic din ceea ce a i putea face sau realiza vreodat nu v va apropia mai mult de mântuire decât ceea ce exist în prezent. V spune. Crede i c nu pute i ajunge acolo din pozi ia în care v afla i în acest moment pentru c înc nu sunte i complet sau suficient de bun. ar trebui s deveni i a a i pe dincolo înainte de a fi liber i împlinit. s rezolva i. II descoperi i pe Dumnezeu în momentul în care realiza i c nu ave i nevoie s -l c uta i. Acest lucru poate fi greu de în eles pentru o minte obi nuit s poate împiedica s spune i Äda" în fa a a ceea ce exist i s v cread c toate lucrurile valoroase se afl în viitor. A a c nu exist o singur cale c tre mântuire: poate fi folosit orice stare. dar nu este nevoie de niciuna în mod special. s deveni i sau s în elege i un anumit lucru înainte de a v putea elibera sau de a fi împlinit. privi i timpul ca pe un mijloc de a atinge mântuirea. ÄAjunge i" acolo realizând c sunte i deja acolo. fie nu-l mai face i deloc. S 142 . Ave i o rela ie cu cineva? P trunde i în Clipa de acum. Totu i. Dvs.i de viitor ca nevoie psihologic . Sunte i singur i f r un partener? P trunde i în Clipa de acum. Mintea dvs. s dobândi i. s face i. de fapt. Nu pute i face acest lucru în viitor. Nu poate exista mântuire în alt moment decât acum. dar adev rul este c aici i acum este singurul punct din care pute i ajunge acolo. C ar trebui s se întâmple un anume lucru sau dvs. Fie îl face i acum. s realiza i. v spune c nu pute i ajunge acolo. când de fapt este cel mai mare obstacol în calea ei. c ave i nevoie de timp ² c este nevoie s g si i. exist un singur punct de acces: Clipa de acum. Niciun lucru pe care l-a i f cut vreodat sau care v-a fost f cut în trecut nu v concentra i aten ia mai profund asupra Clipei de acum.

143 . sentimente de ostilitate sau de retragere complet a afec iunii pe nepus mas . Pute i avea impresia c eliminarea ciclurilor negative sau distructive ar face ca totul s fie bine i rela ia ar înflori minunat ² dar. rela ie romantic ² nu la iubirea adev rat . între polaritatea Äiubirii" i cea a urii i v va da în egal m sur pl cere i suferin . mai ales cele intime. a nemul umirilor i a violen elor emo ionale sau chiar fizice. în aceste condi ii. de fapt. care nu are opus. cuplurile devin dependente de aceste cicluri. Atunci când echilibrul dintre polaritatea pozitiv frecven i cea negativ este pierdut. pentru c se na te din afara min ii. aspecte diferite ale aceleia i disfunc ii. câteva luni sau câ iva ani. Deseori.Rela ii de iubire/ur Pân în momentul în care ave i acces ² i numai dac reu i i aceasta ² la frecven a con tientizat a prezen ei. toate rela iile. Latura pozitiv con ine deja în ea latura negativ . M refer la ceea ce se nume te. din nefericire. Polarit ile sunt interdependente. sunt profund viciate i. Sunt totu i posibile momente scurte i fugare de iubire ori de câte ori apare o pauz în fluxul gândirii. a conflictelor. Iubirea ca stare continu este totu i foarte rar ² la fel de rar ca i fiin ele umane con tiente. Acest lucru este considerat normal. Se pare c majoritatea rela iilor de iubire devin în scurt timp rela ii de iubire/ur . Ele pot p rea perfecte pentru un timp. în general. iar ciclurile negative. disfunc ionale. în ultim instan . ca atunci când sunte i Äîndr gostit". distructive apar cu o i o intensitate din ce în ce mai mare ² situa ie la care se ajunge întotdeauna mai devreme sau mai târziu ² nu mai dureaz mult i rela ia se destram complet. Iubirea se poate transforma atunci în atacuri înver unate. rela ia va oscila un timp. Drama lor îi face s se simt vii. Ambele sunt. care nu s-a manifestat înc . Una nu poate exista f r cealalt . dar invariabil aceast perfec iune aparent este distrus prin apari ia tot mai frecvent a certurilor. acest lucru nu este posibil.

a învinov i sau a ataca. v sim i i comple i. iar dvs. efectul unui drog. posesivitate. Dac cealalt persoan v p r se te. Sentimentul poate deveni atât de intens. pentru c cineva are nevoie de dvs. La început aceast stare v va produce o profund satisfac ie. Existen a proprie a c p tat dintro dat sens. acest lucru poate da na tere celei mai intense ostilit i sau celei mai profunde dureri i disper ri. retragere resentimente nerostite. El sau ea are asupra dvs. încât restul lumii s devin complet nesemnificativ. cereri emo ionale i manipulare. pierderea controlului i Latura pozitiv const în aceea c sunte i Äîndr gostit" de partenerul dvs. Totu i. control. nevoia de a avea întotdeauna dreptate. afec iunea se poate transforma într-un atac crunt sau o suferin iubire sau o poft i un ata ament prin dependen ? teribil . Pute i deveni dependent de cel lalt. poate provoca gelozie. V sim i i foarte bine când drogul este disponibil. Ea se poate manifesta sub multe forme: po-sesivitate. partea negativ a unei rela ii este mai u or de recunoscut ca fiind disfunc ional i decât cea pozitiv . dar simpla ipotez sau gândul c el sau ea ar putea s nu mai fie acolo pentru dvs. face i acela i lucru pentru ea sau el. de a critica.. furie. Împreun . Ce mai este iubirea acum? Poate iubirea s se transforme în opusul ei într-o secund ? A fost oare 144 . încercarea de a manipula prin antaj emo ional. insensibilitate i egocentrism. a judeca. într-o secund . poate a i mai observat i c aceast intensitate este înso it de o senza ie de nevoie i de dependen . gelozie.Desigur. v dore te i v face s v sim i i o persoan deosebit . V sim i i extrem de viu. pentru durerea produs în trecut de un p rinte. culpabilizare i acuza ii ² teama de pierdere. A a cum este mai u or s recuno ti sursa negativismului la partener decât la tine însu i. nevoia de a te certa. r zbunare incon tient violen fizic .

Dependen a i c utarea plenitudinii De ce am deveni dependen i de cel lalt? Motivul pentru care rela iile de iubire romantic universal c utat este acela c ele par s reprezint o experien atât de intens i i i ofere eliberarea dintr-o stare de fric . nivel la care mântuirea nu este posibil . fie femeie. Vi se ofer separat. succesele 145 o imagine fugar . nevoie. nu au nimic de-a face cu cine sunte i în realitate: rolul dvs. foarte tentant a raiului. este considerat experien a care ofer cea mai mare satisfac ie în lumea fizic . ave i un sentiment al identit ii derivat dintr-o surs extern . Este aproape o nevoie irezistibil de uniune cu polaritatea energetic opus . Atâta timp cât este c utat incon tient ca mijloc al mântuirii. La nivel psihologic. adic o jum tate din întreg. în ultim instan . cât i una psihologic . R d cina acestei nevoi fizice este de natur spiritual : dorin a de a pune cap t dualit ii. Adic ob ine i o idee despre cine sunte i din lucruri care. ce are r d cini profunde i face parte din condi ia uman în starea sa neeliberat neiluminat . sentimentul de lips sau de neîmpli-nire este chiar mai mare decât la nivel fizic. aspectul exterior. evident. Atâta timp cât v identifica i cu mintea dvs. persoana caut s pun cap t dualit ii la nivelul formei. Dar uniunea sexual nu este mai mult decât o clip trec toare de plenitudine. posesiunile. Aceast stare are atât o dimensiune fizic . social. nevoia de a fi complet ² întoarcerea la uniune ² se manifest prin atrac ia dintre b rba i i femei. o secund de beatitudine. La nivel fizic. lips neîmplinire.. La acest nivel. Din acest motiv. prin nevoia b rbatului de femeie i nevoia femeii de b rbat. de a te întoarce la starea de plenitudine. nu sunte i complet i nici nu ve i fi vreodat : sunte i fie b rbat. Uniunea sexual d senza ia cea mai apropiat de aceast stare la nivel fizic. dar nu vi se permite s r mâne i mai mult timp aici i v trezi i din nou într-un corp i .

violen a ² atunci e foarte probabil s confunda i ata amentul sinelui fals i dependen a cu iubirea. tuturor nevoilor sale. Este înlocuitorul pe care îl d timp aproape c ne sim im mântui i. 146 inele fals pentru mântuire i pentru scurt . cât i de opusul ei ² atacul.a.d. Acest sine fals.m. nesigur i caut mereu lucruri noi cu care s se identifice i care s -i dea sentimentul c exist . o nevoie pe care cel lalt o satisface temporar. Faptul c centrul se afl în afara dvs. atât de caracteristice s existe în st rii de identificare cu mintea. atunci nu este iubire. i prin el v defini i identitatea: persoana de care v-a i Äîndr gostit". are un opus. ci o puternic nevoie a sinelui fals de a avea un sentiment de identitate mai complet i mai profund.e ecurile. lips i insatisfac ie. fric . Iubirea nu are opus. Nu mai sunte i un fragment dislocat într-un univers nep s tor ² sau cel pu in a a vi se pare Lumea dvs. Toate celelalte lucruri Dar atunci apare aceast rela ie special . de neîmplinire. Temerile sale r mân. ca i sentimentul de lips fals i pare s i de nevoie acut . Cel pu in la prima vedere. sistemul de credin e . Acum ave i un singur punct de interes care le înlocuie te pe toate celelalte. Dac Äiubirea" dvs. are acum un centru: persoana iubit . Nu pute i s v iubi i partenerul la un moment dat. Ceea ce conteaz este c sentimentele subiacente. Ea pare s fie r spunsul la toate problemele sinelui r spund pornind de la care în trecut v-a i derivat sentimentul identit ii par acum relativ nesemnificative. construit de minte. iar în urm torul moment s îl ataca i. d sens vie ii dvs. Dar nimic nu este vreodat suficient pentru a-i produce o satisfac ie de durat . se simte vulnerabil. i c din acest motiv ave i în continuare un sentiment de identitate derivat dintr-un obiect exterior nu pare s conteze prea mult la început. au disp rut ² sau nu? S-au dizolvat sau continu spatele acestei realit i superficiale numite fericire? Dac emo ional în rela ia dvs. a i avut parte atât de Äiubire".

Dar vine un moment când partenerul dvs. se comport astfel încât nu v mai satisface nevoile ² sau mai curând nevoile sinelui fals. Sentimentele de durere, fric suprafa . Ca în cazul oric rei dependen e, v i lips , care sunt o parte intrinsec a con tiin ei sinelui fals, dar au fost acoperite de Ärela ia de iubire", ies acum din nou la sim i i minunat când drogul este disponibil, dar invariabil vine un moment când drogul nu mai func ioneaz . Când acele sentimente dureroase reapar, le sim i i chiar mai intens i mai acut decât înainte. Pe deasupra, v percepe i partenerul, ca fiind cauza acestor sentimente. Aceasta înseamn c le proiecta i în afar i îl ataca i pe cel lalt cu toat violen a s lbatic a durerii dvs. Acest atac poate trezi durerea partenerului, i el sau ea v poate r spunde la atac. în acest punct, inele fals mai sper înc în mod incon tient c atacul s u sau încerc rile sale de manipulare vor reprezenta o pedeaps Fiecare dependen suficient pentru a-1 convinge pe partener s - i schimbe comportamentul, ca s -l pute i folosi din nou pentru a v acoperi durerea. apare dintr-un refuz incon tient de a accepta durerea i de a o l sa în urm . Fiecare dependent începe cu durerea i se sfâr e te în durere. Indiferent de substan a de care sunte i dependent ² alcool, mâncare, droguri legale ori ilegale sau poate o persoan ², v folosi i de un lucru sau de o persoan pentru a v ascunde durerea. Acesta este motivul pentru care în rela iile intime, dup Oricare dependen ce euforia ini ial a trecut, apare atât de mult nefericire, atât de mult durere. Nu rela iile provoac durerea i nefericirea. Ele scot la lumin ceea ce se afl deja în dvs. ajunge într-un punct în care nu mai produce rezultatul dorit i atunci sim i i durerea mai puternic ca oricând. Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii încearc mereu s scape de momentul prezent i caut un fel de mântuire în viitor. Primul lucru pe care l-ar putea întâlni dac s-ar concentra asupra Clipei de acum ar fi durerea proprie i de acest lucru se tem ei. Dac ar ti m car
147

cât de u or este ca în Clipa de acum s ob in puterea care dizolv trecutul i durerea sa, realitatea care dizolv iluzia! Dac ar ti cât de aproape sunt de propria lor realitate, cât de aproape se afl de Dumnezeu! Nici evitarea rela iilor cu scopul de a încerca s se evite durerea nu este o solu ie. Durerea este oricum prezent . Exist o mai mare probabilitate ca trei rela ii e uate în tot atâ ia ani s v for eze s v trezi i decât trei ani tr i i pe o insul pustie sau închis în camer . Dac a i putea aduce o prezen intens în singur tatea dvs., acest lucru v-ar ajuta.

De la dependen

la rela ii iluminate
într-una autentic ? i mai mult prezen a prin concentrarea intens a aten iei

Putem transforma o rela ie de dependen Da. Fiind prezent i intensificându-v

asupra Clipei de acum: indiferent dac tr i i singur sau cu un partener, cheia este aceea i. Pentru ca iubirea s înfloreasc , lumina prezen ei dvs. trebuie s fie foarte puternic , astfel încât s nu mai pierde i controlul în favoarea celui ce gânde te în sinea dvs. sau a corpului-durere confunda i cu cel ce sunte i cu adev rat. Cunoa terea de sine, ca Fiin i s le aflat în spatele celui ce

gânde te în inele dvs., ca lini te în spatele zgomotului mental, ca iubire i bucurie în spatele durerii, înseamn eliberare, mântuire i iluminare. A renun a la identificarea cu corpul-durere înseamn a aduce prezen a în durere i a o transforma astfel. A renun a la identificarea cu cel ce gânde te în sinea dvs. înseamn a fi un observator t cut al gândurilor i comportamentului propriu, mai ales al tiparelor mentale repetitive i al rolurilor jucate de sinele fals. Dac nu o mai investi i cu Äidentitate", mintea î i pierde tr s tura compulsiv , în principal i compulsia de a judeca i astfel de a se opune realit ii existente, fapt ce duce la conflict, dram
148

dureri noi. De fapt, în momentul în care judecata înceteaz prin acceptarea realit ii, v-a i eliberat de

minte. A i f cut loc iubirii, bucuriei, p cii. în primul rând, trebuie s nu v mai judeca i pe dvs. în iv ; apoi s nu v mai judeca i semenul. Cel mai important catalizator al schimb rii într-o rela ie este acceptarea complet a partenerului a a cum este el, f r a sim i nevoia de a-l judeca sau de a-l schimba în vreun fel. Acest lucru v duce imediat dincolo de sinele fals. În acest moment, toate iau sfâr it. Nu mai exist victime i f pta i, acujocurile mentale i ata amentele prin dependen

zatori i acuza i. Acesta este i sfâr itul oric rei codependen e, al atrac iei în tiparele incon tiente ale celuilalt care le permitea s existe mai departe. Atunci fie v ve i desp r i ² în iubire ² fie ve i p trunde mai profund în Clipa de acum împreun ² în Fiin . S fie chiar atât de u or? Da, este chiar atât de u or. Iubirea este o stare a Fiin ei. Iubirea dvs. nu se afl în exterior, ci adânc în dvs. Nu o pute i pierde niciodat form via i nici ea nu v poate p r si. Nu este dependent de un alt corp, de o i lipsit de i al forma fizic . Atunci pute i sim i aceea i form exterioar . Este lini tea prezen ei dvs., v pute i sim i realitatea atemporal sub forma vie ii nemanifeste care v anim în profunzimea fiec rui om

i a fiec rei fiin e. Privi i dincolo de v lul formei

separ rii. Aceasta este realizarea unit ii. Aceasta este iubirea. Ce este Dumnezeu? Via a etern din spatele tuturor formelor de via . Ce este iubirea? Sim irea prezen ei acestei Vie i adânc în str fundurile dvs. i ale tuturor fiin elor. Identificarea cu ea. De aceea, orice iubire este iubirea lui Dumnezeu.

S
149

Iubirea nu este selectiv , a a cum nici lumina soarelui nu este selectiv . Ea nu face o persoan s fie special . Nu este exclusivist . Exclusivismul nu este iubirea lui Dumnezeu, ci Äiubirea" sinelui fals. Totu i, intensitatea cu care este sim it iubirea adev rat poate varia. Pute i întâlni o persoan care s v înapoieze dragostea cu mai mult claritate i intensitate decât altele, iar, dac aceast persoan are acelea i sentimente fa de dvs., se poate spune c sunte i amândoi într-o rela ie de iubire. Leg tura care v une te cu aceast persoan este aceea i leg tur care v une te cu persoana care st lâng dvs. în autobuz, cu o pas re, cu un copac, cu o floare. Numai gradul de intensitate este diferit. Chiar i într-o rela ie de dependen care dep pot ap rea momente în care r zbate ceva mai real, ceva e te nevoile dvs. mutuale legate de dependen . Acestea sunt momentele în care

intensitatea atât a min ii dvs., cât i a aceleia a partenerului scade brusc, iar corpul-durere este temporar adormit. Aceasta se întâmpl uneori în timpul momentelor de intimitate fizic sau atunci când amândoi sunte i martorii miracolului na terii unui copil, în prezen a mor ii sau atunci când unul dintre dvs. este grav bolnav ² în orice situa ie care face mintea s devin neputincioas . în asemenea momente, Fiin a dvs., care se afl comunicarea autentic . Comunicarea autentic este comuniune ² realizarea unit ii, care este iubirea. De obicei, aceasta se pierde din nou foarte repede, cu excep ia cazului în care pute i r mâne prezent suficient timp pentru a împiedica mintea s revin la vechile ei obiceiuri. De îndat ce mintea i identificarea cu mintea reapar, nu mai sunte i dvs. în iv , ci v identifica i cu imaginea dvs. mental i începe i s juca i din nou jocuri i roluri cu scopul de a satisface nevoile sinelui fals. Sunte i din nou o minte
150

de obicei îngropat

sub minte, se dezv luie i acest lucru face posibil

care pretinde c este o fiin Äiubire". Rela iile ca form de practic spiritual Pe m sur b rba i ce identificarea cu inele fals ca mod al con tiin ei i toate structurile sociale. în c utarea zadarnic polaritatea energetic team s nu r mân i unul opus . al siguran ei. i s distrug iubirea. de dragul copiilor. rela iile dintre în care se afl acum din ce în ce mai mult starea profund de criz politice i economice se apropie din ce în ce mai mult de faza final i femei reflect umanitatea. fiind dominate de perpetuând o rela ie în care domin negativismul.uman . nu este suficient de intens pentru a dizolva corpul-durere ² sau dac nu pute i m car r mâne prezent ca observator. in-terac ionând cu o alt minte. Corpuldurere nu mai poate atunci s pun st pânire pe dvs. Iar al ii prefer compromisul a satisfac iei prin uniunea cu s r mân împreun . jucând drama numit De i sunt posibile scurte momente de iubire autentic . Milioane de oameni tr iesc singuri sau î i cresc singuri copiii. Al ii trec de la o rela ie la alta. Pe m sur ce oamenii se identific din ce în ce mai profund cu mintea lor. al obi nuin ei. incapabili s stabileasc o rela ie intim sau nedorind s repete drama nebuneasc din rela iile trecute. majoritatea rela iilor nu î i mai au r d cinile în Fiin probleme i conflicte. de singuri sau în virtutea unui alt gen de aranjament de pe urma c ruia i cel lalt sau chiar în virtutea dependen ei incon tiente de desc rcarea Äbeneficiaz " energetic a dramelor emo ionale i a suferin ei. iubirea nu poate înflori dac nu v-a i eliberat pentru totdeauna de identificarea cu mintea i prezen a dvs. uman . a colapsului. 151 . i continu i astfel se transform în surse de durere. de la un ciclu de pl cere-durere la altul.

când ti i c exist o lips de armonie i conserva i aceast observa ie. Tot ce pute i face este s crea i un spa iu în care s se produc transformarea. ci i o oportunitate. i a partenerului dvs. De exemplu. Este o ocazie 152 . de câte ori o rela ie nu func ioneaz . ce înconjoar lipsa de pace într-o îmbr i are afectuoas de pace în pace. Ceea ce era incon tient este adus la lumin . nu puteti face nimic în privin a ei. neschimbat sau va continua s se înr ut easc Recunoscând i acceptând faptele. prin faptul c acum ti i acest lucru a ap rut un nou factor. Când ti i c nu exist pace într-o rela ie. Nu v pute i transforma i nu-1 pute i transforma nici pe partener într-o persoan diferit .Totu i. bucura i-v . iar starea lipsei de armonie nu poate r mâne i iubitoare i astfel transform lipsa neschimbat . în care s p trund iubirea i gra ia divin . ori de câte ori o rela ie scoate la iveal Änebunia" dvs. în loc s evit m rela iile sau s continu m s urm rim fantoma partenerului ideal ca r spuns la problemele noastre sau ca un mod de a ne sim i împlini i? Ocazia ascuns în fiecare criz nu se manifest pân când nu sunt recunoscute i acceptate complet toate datele unei situa ii. S A a c .. fereastra oportunit ii nu se deschide i r mâne i prins în capcana situa iei respective. Atâta timp cât continua i s le nega i. fiecare criz energizeaz i amplific reprezint nu numai un pericol. care va r mâne i mai mult. de ce s accept m acest fapt. atâta timp cât încerca i s sc pa i de ele sau v dori i ca lucrurile s fi fost altfel. Dac rela iile nu tiparele mentale ale sinelui fals i activeaz corpul-durere. Cât despre transformarea interioar . dobândim i un anumit grad de eliberare în raport cu ele. con tiin a acestui lucru creeaz un spa iu de lini te. în loc s încerc m s sc p m de el? De ce s nu cooper m cu el.

A a cum a i observat. ve i suferi nenum rate deziluzii. dac v aminti i s v cunoa te i reac ia. o practic spiritual . ele nu exist pentru a v face s v sim i i fericit sau împlinit. i mai ales rela iile intime. un copil interior care cere iubire i aten ie sau o durere emo ional de orice fel ² indiferent despre ce este vorba. In fiecare moment. p stra i ceea ce a i con tientizat în îmbr i area iubitoare a cunoa terii i nu reac iona i. sadhana. i nu fericit. Umanitatea este supus unei presiuni teribile de a evolua. Forma de energie care se afl în spatele ostilit ii i atacului g se te prezen a iubirii absolut intolerabil . violen . Incon tien a i cunoa terea nu pot coexista mult timp ² chiar dac aceast cunoa tere se refer numai la cel lalt i nu la persoana care ac ioneaz incontient. confuzie i nebunie din ce în ce mai mari. atunci tocmai acest lucru v va oferi mântuirea i v ve i alinia con tiin ei superioare care dore te s ia na tere în aceast lume. deveni i incon tient.de a v mântui. Cei care continu s se agate de vechile lor tipare vor avea parte de o durere. nevoia de a te certa. interioar . poate. p stra i observa iile pe care le-a i f cut. Indiferent dac este vorba despre gelozie. pentru c aceasta este singura ei ans de supravie uire ca ras . Acest lucru va afecta fiecare aspect al vie ii dvs. Niciodat pân acum rela iile umane nu au fost atât de problematice i de pline de conflicte ca în prezent. ap rare. mai ales pe acelea care se refer la starea dvs. 153 . de a avea dreptate. Dac observa i la partenerul dvs. un comportament incon tient. Dac reac iona i în vreun fel la incon tien a partenerului. În cazul în care continua i s urm ri i scopul mântuirii prin intermediul unei rela ii. Dar. Atunci rela ia va deveni pentru dvs. Dar dac accepta i faptul c rela ia exist pentru a v face con tient. recunoa te i realitatea momentului i p stra i ceea ce a i con tientizat. nimic nu este pierdut.

foarte prezent. Nu este nevoie s a tepta i ca lumea s devin mai pu in nebun sau ca o persoan s devin con tient pentru a v dezvolta spiritual. Uneori. înseamn s Äfi i cel care tie" în loc s Äfi i reac ia" i judec torul. poate fi bine s comportamentului partenerului. în loc s v lupta i cu întunericul. privi i iluzia i în acela i timp vede i dincolo de ea. care le permite lucrurilor i oamenilor s 154 f r implicarea sinelui fals ² f r s învinov i i. de sine. I-am atras aten ia de multe ori. dar el este incapabil s realizeze acest lucru. a a cum a i sugerat. Dac gre e te. A i devenit incon tient. partenerul meu înc î i mai pune în aplicare vechile tipare de gelozie i control. Nu v acuza i unul pe altul de incon tien . fie ve i reac iona r mânând con tient. fie proiectarea propriei incon tiente asupra altuia i confundarea ei cu acea persoan . abandona i orice critic .Presupun c este nevoie de dou persoane pentru ca o rela ie s devin un exerci iu spiritual. S-ar putea s dureze o ve nicie. s acuza i sau s încerca i s -i dovedi i celuilalt c existe a a cum sunt. aduce i lumina. v-a i identificat cu o pozi ie mental i ap ra i nu numai aceast pozi ie. De câte persoane este nevoie pentru a v transforma via a într-un exerci iu spiritual? Nu conteaz dac partenerul nu vrea s coopereze. S n tatea mental ² con tiin a ² poate s apar în aceast lume prin dvs. Nu exist . în loc s reac iona i la o iluzie. dar i sentimentul dvs. în momentul în care începe i s v certa i. Atunci fie ve i fi complet liber de orice reac ie. Când sunte i con tient crea i un spa iu de prezen iubitoare. pute i face acest lucru preluat comanda. De exemplu. Abandonarea criticilor nu înseamn c nu recunoa te i disfunc ia i incon tien a atunci când o vede i. Când partenerul are un comportament incon tient. p strându-v spa iul interior în care reac ia este observat i în care i se permite s existe. Critica înseamn fie confundarea comportamentului incon tient al unei persoane cu persoana respectiv . Sinele fals a subliniem anumite aspecte ale sunte i foarte vigilent.

pentru a nu crea un gol temporal. Fi i prezent.i înt ri sentimentul de separare de care depinde identitatea sa. conflicte i Ädu mani" pentru a. Acuzarea. ve i tr i fericirea unei rela ii care înflore te. Nu este u or s tr ie ti cu o persoan iluminat sau. atunci cu atât mai bine. Mintea partenerului care nu s-a dezvoltat spiritual va fi profund frustrat . v ve i reflecta unul altuia iubirea pe care o sim i i adânc în interior. ceea 155 . S acorzi spa iu altora ² i ie însu i ² este un lucru vital. Dac exersa i aceast atitudine.catalizator mai mare pentru transformare. Dac amândoi sunte i de acord ca rela ia s devin un ierci iu spiritual. este atât de u or. Nu uita i c inele fals are nevoie de probleme. iar dvs. iubirea care vine odat cu con tientizarea faptului c sunte i una cu tot ceea ce exist . Înv a i s exprima i ceea ce sim i i f r s învinov i i. în loc s v satisface i nevoile mutuale i dependente ale sinelui fals.. încât sinele fals g se te acest lucru extrem de amenin tor. mai curând. Iubirea nu poate înflori f r el. Acorda i-i spa iu pentru a se putea exprima. Aceasta este iubirea care nu are opus. pentru c pozi iile sale fixe nu opun nicio rezisten . în loc s v reflecta i unul altuia durerea i incon tien a. V pute i exprima Intimentele. ap rarea. Dac partenerul este înc identificat cu mintea i cor-pul-durere. în vreme ce dvs. ci pentru partener. în care o emo ie sau o durere neexprimat sau nerecunoscut s se poat deteriora i amplifica. atacul ² toate aceste tipare care sunt f cute s înt reasc sau s protejeze inele fals ori s satisfac nevoile acestuia vor deveni inutile. gândurile i reac iile unul fa de altul chiar în momentul în care apar. a f cut la fel. v-a i eliberat deja. Când a i eliminat cei doi factori care distrug rela iile: adic atunci când corpul-durere s-a transformat. Înv a i s v asculta i partenerul în mod deschis. partenerul nu va putea r mâne al turi de dvs. nedefensiv. continuând s fie incon tient. nu v mai identifica i cu mintea i cu pozi iile mentale i partenerul dvs. aceasta va ii o dificultate major ² nu pentru dvs.

a. nu sunte i departe de corpul interior radiant.a. dac v pute i sim i emo iile.d. îi va ar ta c gre e te . Lucru care. de momente dramatice i de conflict nu este satisf cut .d. prin intermediul lui. Absen a iubirii în rela ie. spiritual " este o autoam gire mental . sub o form oarecare ² a fricii. 156 . î i pot privi perechea ca fiind ira ional sau emotiv . Dar aten ie: unele persoane care sunt retrase. B rba ii tind s fac acest lucru mai des decât femeile. De exemplu. Dac ave i o rela ie. critica. prezen persoan se comport complet i deschidere c tre toate fiin ele. Corpul-durere cere un feedback pe care nu îl prime te. care de obicei este sim it mai acut de femeie decât de b rbat. atunci via a v va pune curând în fa obstacol care va scoate la iveal incon tien a dvs. care se datoreaz lipsei lui de prezen . Dac tr i i preponderent la nivel mental. Dac nu exist o emana ie de iubire i bucurie. insensibile. cu care nu po i comunica sau care sunt rupte de sentimentele lor pot fi convinse i pot încerca s îi conving i pe al ii c sunt dezvoltate spiritual sau cel pu in c Änu este nimic în neregul " cu ele i c tot r ul vine de la partener. multe probleme vor veni de la partener. Nevoia de ceart . aflat chiar în spatele lor. distan a este mult mai mare i trebuie s aduce i con tiin a în corpul emo ional înainte de a putea ajunge la corpul interior. existând i Äpericolul" de a se pr bu i cu totul i de a duce la pierderea sinelui.ce înseamn c vor deveni nesigure i slabe. Un alt indicator este felul în care o în situa ii dificile. a critic rii. a unei pozi ii de ap rare. Dar. Dac un Ädezvoltarea dvs. deprim rii . atunci nu v-a i dezvoltat spiritual suficient de mult. de a-i acorda aten ie i spa iu (libertatea de a fi ea îns i).m. ea î i va ataca partenerul ² îl va învinov i. va declan a trezirea corpului-durere al femeii i. la rândul s u. furiei. complicate sau atunci când lucrurile Ämerg prost".m. Ea va fi afectat de incapacitatea lui de a o auzi. cu care nu poate comunica i care tr ie te aproape în întregime la nivel mental. o femeie poate fi pus în dificultate de un partener indiferent sau apatic.

accelerând astfel puterea Clipei de acum i ini iind transformarea durerii. acest lucru poate activa prom sur ce se justific . În fiecare etap de desf procesului disfunc ional. ostilitatea femeii ar putea deveni pentru b rbat un semnal pentru a abandona nivelul de identificare cu mintea. femeia ar putea deveni cunosc torul care observ durerea emo ional în propria sa fiin . care nu se va reduce când ambele corpuri-durere nu i-au f cut plinul cu energie. Când ambii parteneri au ajuns s fie astfel controla i.i comunice sentimentele partenerului. b rbatul ar 157 . S arunc m din nou o scurt privire asupra scenariului pe care tocmai l-am descris. putând intra astfel în faza de Acesta este numai unul dintre infinitele scenarii posibile. Fiecare dificultate ap rut aici este de fapt o ans mascat de iluminare. Aceasta ar înl tura proiectarea compulsiv ar asculta-o. se ap r sau contraatac incon tien pân profund . dar astfel ar avea o mare ans i automat a durerii în exterior. c r i i ar putea fi scrise mult mai multe despre felul în care incon tien a iese la lumin în rela iile ce a i în eles cauza principal disfunc ionalit ii. nu mai ave i nevoie s explora i nenum ratele ei manifest ri. pe i mai mult. Dac femeia pierde aceast ocazie. el va deveni i mai profund înr d cinat în pozi iile sale mentale. de atac i contraatac s lbatic. Pentru a se ap ra de atacul corpului-durere al femeii. Atunci ea ar putea s . În loc s Ädevin " corpul-durere.devine o dificultate pentru el. în final. este posibil urare a eliberarea de incon tient. nu exist nicio garan ie c el de a fi prezent i de a sparge ciclul nes n tos de aplicare involuntar a tiparelor mentale incon tiente. Pân data viitoare. de violen priul s u corp-durere. S-au scris pe aceast tem heterosexuale. pe care îl consider total nejustificat. Dar. este atins un nivel de emo ional . De exemplu. Desigur. s devin din ce în ce mai con tient. dup multe a somnolen . pentru a se trezi în prezent ² în loc s se identifice din ce în ce mai mult cu mintea. a a cum am spus mai devreme.

în acest mod. De ce femeile sunt mai aproape de iluminare? Obstacolele în calea dezvolt rii spirituale sunt acelea i pentru femei i b rba i? Da. Ea îi permite durerii s existe i totu i o transform în acela i timp. prin care ea ar fi putut u or s al ture lui în acest spa iu. martorul t cut. Tao. va intra pe u a pe care a i deschis-o pentru el i vi se va al tura în aceast stare. Dac sunte i în mod constant sau cel pu in predominant prezent în rela ia dvs. atâta vreme cât r mâne incon tient. defensivitatea care îl un spa iu liber i lini tit de con tiin pur împiedic s reac ioneze. a a c ea este în mod natural mai aproape de Fiin dezvoltarea spiritual is . Astfel. dar accentul se pune diferit. Lumina este mult prea dureroas pentru o persoan care dore te s r mân în întuneric. Dac este preg tit. infinit. Este natural ca femeile s fie 158 . în general. ea a fost privit ca un pântec care d via fost create. ar putea lua fiin ² cunosc torul. este descris ca Äprezentul etern.i i poten ial mai aproape de decât un b rbat. Con tiin a nu neag transform totul. partenerei i-ar fi fost deschis o u durerea i totu i este cu mult se deasupra ei. Acesta este motivul pentru care multe culturi vechi aleg tuturor lucrurilor care au instinctiv figuri sau analogii feminine pentru a reprezenta sau descrie realitatea transcendent sau lipsit de form . Dac nu este preg tit.i simt locuiasc corpul. acest lucru va reprezenta cea mai mare dificultate pentru partener.putea s . Ea accept totul i . una dintre cele mai vechi i mai profunde c r i care au fost scrise vreodat .i urm reasc reac ia mental-emo ional fa de durerea ei. El ar putea atunci s priveasc trezirea propriului corp-durere i astfel s i con tientizeze emo iile. De multe ori. El nu va fi capabil s v tolereze prezen a mult timp. mama universului". v ve i separa ca uleiul i apa.. pentru o femeie este mai u or s . observatorul. în Tao Te Ching. care le sus ine i le hr ne te în timpul vie ii lor în lumea formei. care ar putea fi tradus prin Fiin .

poate temporar util. Unii oameni folosesc în prezent termenul de Mam restabilesc astfel un echilibru între partea feminin urm . se lupt pentru control. o deschidere care sâ-i permit vie ii s 159 . mitologie. Acest Dumnezeu este o proiec ie a min ii umane. Zei a sau Mama Divin are dou aspecte: ea d via Când mintea a preluat controlul i oamenii au pierdut contactul cu realitatea esen ei lor divine. Mintea opune rezisten . atitudinea necritic . Ei i cea masculin .a. dar care sunt mai mult un obstacol decât un ajutor atunci când sunte i preg tit s v da i seama de realitatea din spatele tuturor conceptelor frecven a energetic a min ii pare s i imaginilor. Acesta este motivul pentru care Dumnezeul tradi ional este o figur patriarhal . ei au început s îl gândeasc pe Dumnezeu ca figur masculin . ale arhetipului feminin în psihologie i i ia via a. învestit cu autoritate. i mai mult. Nu încerc s sugerez c ar fi bine s ne întoarcem la reprezent rile feminine ini iale ale Divin în loc de Dumnezeu. Societatea a devenit dominat de b rba i. ce de ine controlul. Dar r mâne totu i o reprezentare i un concept. folose te.m. iar femeia. Pentru a dep i mintea i a v reconecta cu realitatea mai profund a Fiin ei ave i nevoie de calit i extrem de diferite: abandonarea. supus b rbatului. Adev rat r mâne totu i faptul c fie. încearc s în face i s posede . i asta este foarte bine." Deoarece Sursa este privit ca fiind feminin . ca o hart sau un indicator folositor o vreme. manipuleaz . toate creaturile i toate lucrurile trebuie s se întoarc în final la Surs . dup cum sugereaz Vechiul Testament. masculin . care s-a pierdut cu mult timp în divinului.mai aproape de Fiin decât b rba ii. luminoas i întunecat . ÄToate lucrurile dispar din nou în Tao. acest lucru este reprezentat prin cele dou p r i. El este singurul care dureaz .d. atac . deoarece ele Äîntrupeaz " Nemanifestul. dominatoare i de multe ori un b rbat mânios. de care ar trebui s ne temem mereu. în esen .

existe în loc s i se opun . marea majoritate a b rba ilor i femeilor înc se mai afl în ghearele min ii: se identific cu gânditorul i corpul-durere. nebunie . Desigur. acte de cruzime. capacitatea de a p stra toate lucrurile în îmbr i area plin de iubire a cunoa terii. Exist zone diferite în ce prive te corpul-durere colectiv. Fiin a este inteligen a ale c rei manifest ri vizibile formeaz universul fizic. de i în anumite cazuri situa ia poate fi invers . obstacolul major tinde s egal . fie pentru b rba i mintea în plin i activitate de gândire. energia Fiin ei este moale i flexibil energia i infinit mai puternic decât mintea. r zboaie. Orice persoan care are un corp-durere puternic i insuficient con tiin desprinde din identificarea cu el va fi for at continuu s î i descarce periodic durerea emo ional . crime. Corpul-durere personal al fiec rui om particip au ri în care apar forme extreme de conflict sau violen la acest corpdurere colectiv. Corpul-durere colectiv este durerea acumulat în psihicul uman colectiv de-a lungul a 2. fie victima unor acte de violen . în acest moment. în timp ce Fiin a guverneaz via a pe P mânt i în univers.d.m. torturi. Toate aceste calit i sunt mult mai strâns legate de principiul feminin. anumite rase au un corp-durere colectiv mai puternic pentru a se decât altele. prin boli. acest lucru împiedic dezvoltarea spiritual înflorirea iubirii. De exemplu. iar pentru femei corpul-durere. Aspectul personal este reziduul acumulat al durerii emo ionale suferite în timpul vie ii. De i femeile sunt poten ial mai aproape de ea. dup cum corpul160 .a. i b rba ii pot avea acces la aceasta în sinea lor. Mintea conduce civiliza ia noastr . iar la unele persoane ambele obstacole s aib o for Dizolvarea corpului-durere feminin colectiv De ce corpul-durere este un obstacol mai mare pentru femei? Corpul-durere are de obicei un aspect colectiv i unul personal. ea ar putea foarte u or s devin fie autorul. Ca regul general . Dac mental este dur i rigid .000 de ani.

dar. b rba ii s-ar putea s le ajung din urm . desigur. fiecare femeie are rolul ei în ceea ce ar putea fi descris drept corpul-durere colectiv feminin ² dac nu este total con tient . avort etc. Acesta are o înc rc tur energetic foarte puternic el. ve i fi probabil mai puternic motivat s v trezi i decât o persoan care tr ie te momentele pl cute i nepl cute ale unui vis obi nuit. indiferent sub ce form . Haide i s r mânem la aceast idee un moment i s vedem cum poate ea s devin o ocazie de dezvoltare spiritual . acest gen de persoan ar putea fi poten ial mai aproape de dezvoltarea spiritual . a c rei expresie fizic este menstrua ia. care poate fi violent i distructiv. Am descris deja acest proces. dac v afla i în capcana unui co mar. Atunci sunte i activ posedat i v poate atrage cu u urin ocup în identificarea incon tient cu spa iul interior i pretinde c prin dvs. ² dar. femeile sunt Äst pânite" de corpul-durere în perioada menstrua iei. El împiedic circula ia liber a energiei prin corp. exploatare. na tere. în final. Acesta este format din acumularea durerii suferite de femei. de i el poate fi trezit i în alte momente. În afar de corpul-durere personal. viol. El va crea în via a dvs. durere trecut ² i nu sunte i dvs. Acest poten ial nu este neap rat o realitate. astfel încât s se poat hr ni cu aceast energie. Vrea mai mult durere.. vreme de mii de ani. Num rul femeilor care se apropie acum de starea de trezire complet este deja mai mare decât cel al b rba ilor i va fi din ce în ce mai mare în anii care vor veni. Vorbe te prin dvs. nu sunte i deloc dvs. Pe de alt parte.durere propriu este predominant activ sau pasiv.. dar pentru un interval de timp considerabil va exista un decalaj între gradul 161 . Durerea emo ional sau fizic ce pentru multe femei precede i coincide cu ciclul menstrual este corpul-durere în aspectul s u colectiv. în parte prin subjugarea lor de c tre b rba i prin sclavie. Este durere pur . Deseori. de câmpul energetic ce v sunte i chiar dvs. situa ii negative. ac ioneaz gânde te prin dvs. care se treze te din somnolen în acel moment. desigur.

De ce? Pur i simplu pentru c dori i s r mâne i intact . trebuie s dep elibera i de identificarea cu mintea. i i i cel lalt obstacol în calea dezvolt rii spirituale ² mintea care din acest motiv le revine mai mult lor decât b rba ilor: aceea de a fi o punte de leg tur între lumea manifest transforma i corpul-durere astfel încât s esen a dvs. v ve i opune incon tient sau ve i sabota orice încercare de a v vindeca de durere. nu v ve i putea elibera de ea. Primul lucru pe care trebuie s vi-l aminti i este acesta: atâta timp cât v construi i o identitate din durere. ca femeie. pentru suferin a dvs. i. Femeile î i redobândesc func ia la care au dreptul prin na tere i i Nemanifest. care a devenit temporar locatarul spa iului dvs. Corpul-durere este un câmp energetic. dar prezen a intens pe care o ve i genera când ve i lucra cu corpul-durere v va . credin contrar adev rului. iar durerea a i este devenit o parte esen ial a dvs. de identitate este investit în durerea dvs. corpul-durere exist din cauz c în trecut s-au întâmplat anumite lucruri. crede i c trecutul este mai puternic decât prezentul. aproape ca o entitate. adev rat. v identifica i cu trecutul. Este credin a c alte persoane i ceea ce v-au f cut sunt responsabile pentru felul în care sunte i azi. este s nu se mai interpun între dvs. emo ional . interior. Este trecutul viu din dvs.de con tiin al celor dou sexe. în momentul în care v da i seama de acest lucru a i rupt ata amentul. între fizic i spirit. Desigur. i inele dvs. dac v identifica i cu el. A v da brusc seama de faptul c sunte i sau a i fost ata at de durerea proprie poate fi ocant. sarcin acum. O parte a energiei vitale a r mas blocat în aceast capcan . Atunci când v identifica i drept victim . Desigur. Acesta este un proces incon tient i singurul mod de a-l dep s îl aduce i în con tiin . emo ional sau pentru incapacitatea de a fi cel/cea care sunte i în realitate. Principala dvs. Adev rul este c 162 gânditoare ². Atâta timp cât o parte a sentimentului dvs. o energie care nu mai circul .

i abandona identitatea de victim la nivel personal. din cauza violen elor exercitate de b rba i asupra femeilor i. Unele femei. dar o face prizoniera trecutului adev rat . Cred c . înt rind astfel inele fals este mai puternic. resentimente sau s condamne. Transforma i-l în con tiin . Folosi i-l în schimb pentru a v dezvolta spiritual. Dac inele fals. Odat ce ve i cunoa te acest lucru. multe femei vor p trunde în 163 i îi blocheaz accesul deplin la esen a femeile îi resping pe b rba i. care sunt deja destul de con tiente pentru a. Acest lucru îi poate oferi o identitate încurajatoare de solidaritate cu alte femei. i cu cât . v ve i da seama c numai dvs. Unul dintre cele mai bune momente pentru a face aceasta este în timpul ciclului menstrual. adev rat . A a c nu v folosi i corpul-durere pentru a v crea o identitate. închizându-se astfel într-o identitate feminin nutreasc ur .singura putere care exist este con inut în momentul prezent: este puterea prezen ei dvs. Au dreptate deoarece corpul-durere colectiv feminin a luat na tere. ea î i i puterea ei p streaz pul corpul-durere. în principal. între in un sentiment de separare. cu atât sunte i mai departe de natura dvs. Dac o femeie continu s de aici. din cauza reprim rii feminit ii pe întreaga planet timp de milioane de ani. interior de acum ² i nimeni altcineva ² i c trecutul nu poate învinge puterea Clipei de acum. sunte i responsabil pentru spa iul dvs. S A adar. continu s se agate de o identitate colectiv de victim : ÄCe le-au f cut b rba ii femeilor!" Au dreptate ² i în acela i timp gre esc. identificarea v împiedic s rezolva i problema corpului-durere. în anii care vor veni. de asemenea. Ele gre esc în cazul în care o parte a sentimentului lor de identitate deriv colectiv .

Indiferent de forma pe care o ia. Recunoa te i corpul-durere. Indiferent în ce ar consta. s deveni i mai con tient . care va dura poate câteva zile. Când ti i c se apropie perioada ciclului menstrual. P stra i aceast informa ie i deveni i cunosc torul. primul semn poate fi un sentiment brusc de iritare puternic . ve i tr i o tulburare considerabil a spa iului interior. aten ie. adic trezirea corpului-durere feminin colectiv. Mai târziu. aten ia pe care i-o acorda i îl va împiedica s continua i s fi i vigilent i a tepta i s apar apare. Nu uita i: nu l sa i corpul164 în care ve i aduce prezen a dvs. Observa i tumultul din interior. astfel încât în loc s deveni i mai incon tient . va sl bi curând i se va transforma. De obicei. acum îns referindu-ne în mod special la corpul-durere feminin colectiv. dup ce a i atins un anumit nivel de con tiin . în i sim i i-i puterea. De fenomenului. Când apar primele semne. Când acesta . Accepta i-i prezen a. înainte de a sim i primele semne ale i locui i-v corpul cât mai mult posibil. Totu i. numit în termeni uzuali tensiune premenstrual . deveni i observatorul. pute i inversa procesul. Am descris deja procesul fundamental. când corpul-durere s-a trezit complet din starea sa de somnolen . fi i atent la prezen a con tient fizic. r mâne i prezent . fi i foarte atent s fi i suficient de vigilent exemplu. de furie sau un simptom pur fizic. Acorda i-i întreaga dvs. Apoi urm torul semn al corpului-durere. deoarece corpul-durere colectiv feminin preia controlul. sim i i puternica înc rc tur energetic st pânire pe gândirea sau pe comportamentul dvs. surprinde i-l i proceda i la fel ca mai înainte. observa i-l înainte ca el s o emo ie. Orice emo ie acela i timp. Aceasta înseamn pur i simplu s v îndrepta i aten ia asupra lui. este o perioad de incon tien pentru multe femei.starea de con tiin profund în acest interval. Dac este din spatele ei. dar a vrea s îl mai parcurgem o dat . trebuie pentru a le Äsurprinde" înainte ca ele s pun pun st pânire pe dvs. Dac este un simplu simptom se transforme într-o emo ie sau gând.

Chiar dac acesta îl atac . Dup cum ti i.durere s v foloseasc mintea i s pun st pânire pe gândirea dvs. în timpul menstrua iei sau în alte momente. cum probabil o va face. în alte momente. ve i putea foarte repede s v al tura i lui în aceast stare. poate ajuta în acest exerci iu pe care con tiin e. i nu este iubire 165 . Sim i i-i energia în corpul dvs. nimic din ceea ce este str in de dvs. Nu mai este nevoie de niciun alt lucru pentru transformare. ori de câte ori corpul-durere preia temporar controlul. p strând frecven a prezen ei intense mai ales în acest interval. Corpul-durere se i ea în flac r str lucitoare. Urm ri i-l. Adic . Nici iluziile. el nu va reac iona ca i cum a i fi Ädvs. În acest fel. atr -gându-i aten ia c tre aici i acum ori de câte ori se va identifica cu gândirea. ca Mam divin ce dep e te dualismul masculin-feminin.i recâ tige con tiin a de sub domina ia min ii. ve i fi capabil s face i acela i lucru pentru el sau s îl ajuta i sâ. astfel. Menstrua ia va deveni atunci nu numai o expresie vesel i un moment sacru de transformare. nici durerea. atât în aspectele sale feminine. Natura dvs. a a cum o bucat de lemn se transform atunci când este pus în foc sau lâng el. î i va p stra spa iul de prezen intens . un permanent câmp energetic de o frecven înalt i pur va lua na tere între dvs. aten ie deplin înseamn acceptare complet . v tocmai l-am descris. lucru care este posibil i se va întâmpla la început. nici conflictele. partenerul nu îl va confunda cu dvs.". prin acceptare. retr gându-se sau construind un fel sau altul de ap rare. este suficient de con tient. Dac el r mâne prezent ori de câte ori rec de i în identificarea incon tient cu corpul-durere. în care da i na tere unei noi va str luci prin ea. ci i. adev rat Dac Divin . apare transformarea. cât i în aspectul s u transcendent ca Fiin partenerul dvs. Printr-o aten ie sus inut transform într-o con tiin i pl cut a feminit ii.

De fapt. este minunat. în Fiin . Aceasta reprezint împlinirea scopului divin. pute i avea rela ii profunde numai dac sunte i con tient de Fiin . a atrac iei c tre polaritatea stare de conectare interioar . profund . Dvs. desigur. sunte i oceanul i. indiferent cât de con tient a i fi. care va atrage multe alte persoane. masculinul i femininul sunt una. mai simte nevoia unei rela ii de cuplu? Un b rbat se mai simte atras de o femeie? O femeie se mai simte incomplet f r un b rbat? Indiferent de nivelul dezvolt rii spirituale. sunte i înc neîmplinire este sim it energetic sub forma atrac iei dintre b rba i b rbat sau femeie. i Forma dvs. Aceast opus . transpersonal al rela iei dvs. Dar în aceast i femei. sunte i i valul. lumea valurilor i a undelor nu mai este deloc important .nu va putea supravie ui. Devine un vârtej de con tiin . Sunte i numai o jum tate a întregului. poate continua s aib anumite nevoi. Este deja complet întreag . dar Fiin a nu are nici una. în sim i i atrac ia undeva la suprafa a sau la periferia vie ii dvs. Astfel încât este perfect posibil ca o persoan care a atins un nivel avansat de dezvoltare spiritual 166 s aib un sentiment de neîmplinire la nivelul . Acest lucru nu înseamn c nu mai ave i rela ii profunde cu alte persoane sau cu partenerul. Orice lucru care vi se întâmpl aceast stare este resim it ca marginal. Întreaga lume pare numai o îngr m dire de valuri sau de unde la suprafa a unui ocean vast i adânc. Renun area la rela ia cu sine Când o persoan este deplin con tient . Venind din Fiin . dar un val care i-a în eles adev rata identitate de ocean i comparat cu imensitatea i profunzimea oceanului. sunte i capabil s v g si i centrul în spatele v lului formei. dar satisfacerea sau nesatisfa-cerea lor nu afecteaz în nici un fel starea dvs. Dac aceste nevoi sunt satisf cute. a a c la nivelul stare de identit ii formale nu sunte i complet.

Aceasta va ridica automat i nivelul de con tiin deasupra celui de incon tien al majorit ii. în spatele tii sinelui fals ve i fi foarte nefericit.. homosexualitatea va fi un obstacol. de persoan care nu se potrive te cu restul grupului sau care este respins de grup. i jocuri dictate de imaginea Pe de alt parte. în cazul în care nevoia de a. ai c rei membri preiau necritic toate tiparele mo tenite.superficial al fiin ei. V scoate din starea de incon tien a i sc pat dintr-o capcan m aproape for at. dac v construi i un sentiment al identit ii bazat pe homosexualitatea dvs. homosexualitatea este un ajutor. face via a dificil . un obstacol sau nu are nicio importan ? Pe m sur ce v apropia i de maturitate.i satisface polaritatea masculin sau feminin nu este împlinit i în acela i timp s se simt complet . Din acest punct de vedere. Dar ve i avea. dar v ofer în acela i timp un avantaj din punctul de vedere al dezvolt rii spirituale. Ve i deveni incon tient. pentru a c dea în alta. În încercarea de a te dezvolta spiritual. inconsistent. împlinit i împ cat în interior. bineîn eles. într-o atare situa ie. Ve i juca roluri mental pe care o ave i despre sine ca homosexual. Nu este adev rat c trebuie s ai o rela ie bun cu tine însu i i s te iube ti înainte de a putea avea o rela ie în care s te sim i împlinit cu o alt persoan ? 167 . i alte ocazii. homosexualitatea poate fi un ajutor. Condi ia de marginal. Nefericirea profund poate fi un stimul grozav pentru trezirea con tiin ei. incertitudinea "orient rii sexuale urmat de realizarea faptului c sunte i Ädiferit" de al ii v poate for a s v desprinde i din identificarea cu tiparele sociale condi ionate de gândire i comportament. indiferent din ce motiv.

nu-i a a? 168 . Tot ce trebuie s face i este s accepta i în totalitate momentul. Nu exist niciun Äsine" pe care s fie nevoie s -1 ap ra i.Dac nu v pute i sim i relaxat când sunte i singur. aici i acum i ve i avea o rela ie confortabil cu sine.d. nu v iubi i. nu. s -1 proteja i sau s -1 hr ni i. Nu v critica i. Dar este neap rat necesar s ave i o rela ie cu dvs. sunte i dvs. dincolo de bine i de r u Exist vreo diferen între fericire i pacea interioar ? Da. nu v plânge i de mil . am crea numai evenimente i situa ii pozitive.. Ruptura produs de con tiin a autoreflexiv se repar . pacea interioar . subiect i obiect. Capitolul 9 Dincolo de fericire i nefericire se afl pacea Binele superior.a. exist o singur rela ie pe care nu o mai ave i: rela ia cu sine. Fericirea depinde de condi ii percepute ca pozitive. nu sunte i mândru de dvs. Atunci ve i fi în largul dvs. în starea de iluminare. Odat ce a i renun at la ea.m.. Putem atrage numai circumstan e pozitive în via ? Dac atitudinea i gândirea noastr sunt mereu pozitive." fuzioneaz .? De ce nu pute i pur i simplu s fi i dvs. i pute i fi sigur c disconfortul va reap rea sub o form sau alta în rela ie i probabil v ve i considera responsabil pentru aceast situa ie. Când a i atins un anumit nivel de dezvoltare spiritual . nu v urâ i . ve i c uta o rela ie ca s v masca i disconfortul." i Ä inele dvs. iar blestemul ei este înl turat. v împ r i i în dou : Äeu" i Äeu însumi". toate celelalte rela ii vor fi rela ii de iubire.? Când ave i o rela ie cu dvs. ² Ädvs. Aceast dualitate creat de minte este cauza principal a problemelor i a conflictelor din via a dvs.

dictate de inele fals. Exist numai un bine superior ² în care este inclus i Är ul". ce conteaz i ce nu conteaz în polarit i pozitiv-negativ. mie sau unei persoane apropiate ² un accident. se spune în Cartea Genezei c Adam i Eva nu au mai avut voie s r mân în Ärai" dup ce au Ämâncat din pomul cunoa terii binelui i r ului". o boal . nici pegative. Pentru mine totul sun a negare i p c lire de sine. Este un aspect esen ial al iert rii. dar realitatea c este un lucru r u r mâne. o durere de un anumit fel sau moartea ² pot s m prefac c nu este chiar atât de r u..ti i într-adev r ce este pozitiv i ce este negativ? Ave i o viziune de ansamblu? Au existat multe persoane pentru care limit rile. i când tr i i acceptând complet starea de fapt ² singurul mod s n tos de a tr i ² nu mai exist Äbine" i Ärâu" în via a dvs. exist o lec ie profund i o boal ascuns scurt în acel sau un eveniment. e ecul. Au dobândit profunzime. Ori de câte ori vi se întâmpl un lucru negativ. condi iile sunt întotdeauna pozitive. pierderea. Astfel au înv at s renun e la imaginile false despre sine i la scopurile i dorin ele superficiale. Au devenit mai reale. Când mi se întâmpl un lucru groaznic. smerenie i compasiune. de i în momentul respectiv poate c ultim instan . Permite i lucrurilor s fie a a cum sunt. Chiar accident v pot ar ta ce este real i ce nu este real în via a dvs. i i mintea cu tiparele ei Atitudinea de a le Äpermite lucrurilor s fie a a cum sunt" v va ajuta s dep ce creeaz nu o sesiza i. Dintr-o perspectiv superioar . Iertarea 169 . De aceea. Totu i din perspectiva min ii exist bine-r u. atâta tot. boala sau durerea de orice fel s-au dovedit cei mai mari profesori. Ca s fiu mai precis: ele nu sunt nici pozitive. iubire-ur . a a c nu în eleg de ce trebuie s o neg? Nu v de rezisten preface i i nu pretinde i nimic. Sunt ceea ce sunt. pl cere-nepl cere.

Poate c ve i plânge i v ve i sim i trist. în ac iunile dvs. l comia.prezentului este târziu iertarea dvs.. ÄAccepta i ceea ce vine spre voi esut în tiparul destinului. Se pare c cei mai mul i dintre oameni au nevoie de un anumit grad de suferin înainte de ai abandona rezisten ele i de a înv a s accepte ² înainte de a ierta. se întâmpl unul dintre cele mai mari miracole: trezirea con tiin ei Fiin ei prin ceea ce pare a fi r ul. acceptarea v elibereaz imediat de domina ia min ii i astfel va reconecteaz cu Fiin a. Aceasta este emana ia Fiin ei. 170 sacr . Este imposibil. dar dac a i abandonat rezisten ele. Aceste cuvinte au fost scrise acum 2. când o persoan iubit tocmai a murit sau v sim i i moartea aproape. De exemplu. i în elepciunea. unul dintre oamenii extrem de rari care au avut în acela i timp i puterea lumeasc . Dac ierta i fiecare moment ² îi permite i sa existe ca atare ². nu pute i fi fericit. i mai important decât iertarea trecutului. c ci ce ar putea fi mai potrivit pentru nevoile voastre?". Ca urmare. accepta i situa ia existent . în spatele triste ii ve i sim i o lini te. de a ap ra sau alimenta falsul sentiment de identitate ² nu vor înceta s func ioneze. Între timp.000 de ani de Marcus Aurelius. atunci nu vor exista acumul ri de resentimente care s necesite mai Nu uita i c aici nu vorbim de fericire. Dar pute i fi împ cat. O inteligen mult mai puternic decât mintea are acum controlul i astfel. un calm profund i o prezen care nu are opus. va p trunde o alt calitate a con tiin ei. Imediat ce fac acest lucru. Deoarece mintea i rezisten a sunt sinonime. nevoia de control. încercând în acela i timp s o schimb ? Face i ceea ce trebuie s face i. motiva iile obi nuite ale sinelui fals pentru a intra în ac iune ² frica. este pacea interioar . binele . i dac este o situa ie în care pot schimba ceva? Cum îi pot permite s existe.

vindeca i durerile. Ele se creeaz singure sau. Oricine i orice intr în acest câmp al con tiin ei va fi afectat de ea. Un spa iu lini tit de prezen intens apare atât în dvs. ci i în afar . miracolul transform rii se produce nu numai în untru. care în esen înseamn recunoa terea lipsei de realitate a trecutului i acceptarea momentului prezent a a cum apare. alteori la niveluri mai profunde. ceea ce percepem ca fiind r u din perspectiva noastr limitat este. Dizolva i dezacordurile. Astfel.. se mai pot produce evenimente care ar putea fii numite Ä rele" din perspectiva con tiin ei obi nuite? Cea mai mare parte a lucrurilor a a-zis rele care se întâmpl în vie ile oamenilor sunt cauzate de incon tien . Prin iertare. chiar dac nu le-am numi Ärele". mai bine-zis. Efectul ultim al tuturor relelor i suferin elor din lume este c ele îi vor for a pe oameni s realizeze cine sunt dincolo de nume i de form . În aceast stare de acceptare i pace interioar . r ul nu a fost recuperat i din acest motiv r mâne r u. de fapt. s face i nimic ² pur i simplu existând i p strând frecven a S Sfâr itul dramei vie ii dvs. decât prin iertare. M refer la 171 . spulbera i incon tien a ² f r prezen ei intense. Pân când nu se întâmpl acest lucru.transformarea suferin ei în pace interioar . Totu i. acest lucru nu devine adev rat pentru dvs. sunt create de inele fals. schimb rile vizibile ap rând ulterior. uneori vizibil i imediat. o parte din binele superior care nu are opus. cât i în jurul dvs.

care genereaz restric ii i blocaje în circula ia energiei prin corp. Când sunte i total con tient. ca r zboiul. îns cu toate acestea nu rezolv sau în niciodat niciuna dintre problemele sale. controlul. ca martor t cut. Ori de câte ori inele fals al cuiva întâlne te un alt sine fals.m. a violen ei fizice sau emo ionale . Tiparele de baz ale sinelui fals sunt f cute s îi abat frica profund înr d cinat sau sentimentul de lips . ale altor oameni. Când sinele fals al unei persoane întâlne te un alt sine fals. pe care fie le vede ca pe ni te amenin ri poten iale. Când v este mil de dvs. Ele sunt rezisten a. a problemelor. Sinele fals este mintea nesupravegheat ce v conduce via a atunci când nu sunte i prezent inele fals se percepe ca fragment separat într-un univers ostil.a. pur i simplu pentru c problema este însu i sinele fals. O parte din strategiile sinelui fals sunt extrem de inteligente. Când l sa i trecutul sau viitorul s se 172 .lucrurile Ädramatice". sub forma conflictelor. genocidul i exploatarea -² toate cauzate de incon tien a acumulat . atacul. Când v sim i i vinovat sau anxios. Da i-mi voie s v reamintesc cum func ioneaz sub forma con tiin ei treze. tot v ve i crea o dram proprie. inele fals i cum creeaz el dramele. Aici intr i relele colective. Chiar dac tr i i complet singur.. nu se mai produc evenimente dramatice. l comia. în via a dvs. este tot o dram . înconjurat de alte forme de sine fals. multe tipuri de boli sunt produse de rezisten a continu a sinelui fals. înceta i s mai crea i toate acele lucruri.d. într-o rela ie personal cadrul unei organiza ii sau institu ii. puterea. a luptelor pentru putere. ap rarea. f r o leg tur real cu vreo alt fiin . Când v reconecta i cu Fiin a i nu mai sunte i condus de minte. mai devreme sau mai târziu se întâmpl lucruri Ärele": drame de un fel sau altul. Nu mai crea i i nu mai participa i la nicio dram . începe drama. în plus. fie încearc s le foloseasc pentru atingerea scopurilor sale. apar drame de un fel sau altul.

i la conflictul cu sine. dar în spatele ei nu se va mai afla nicio for niciun fel de ap rare sau atac.. ci. Când sunte i deplin con tient.suprapun prezentului. a unei solu ii sau a unui mod de vindecare devine o parte din ea. Au investit în aceast poveste tot sentimentul identit ii lor. cu posibil . ca i o rezisten Rezultatul este c polarit ile opuse se energizeaz reciproc. o dat pentru totdeauna. a i pus cap t dramelor în via a dvs. care înceteaz atunci când nu mai exist contradic ii între cererile i a tept rile min ii dvs. crea i timp. indiferent cât de tare se i o reac ie fa de pozi ia celuilalt. ÄNicio persoan unificat cu sine nu poate nici m car s conceap conflictul". O ceart implic identificarea cu mintea i o pozi ie mental . Sinele fals le conduce via a. V pute i exprima p rerea clar i ferm. Nu v pute i certa cu o persoan care a devenit complet con tient . timp psihologic ² materialul din care se construiesc dramele. Chiar i c utarea ² de obicei f r succes ² a unui r spuns. str duie te. lucrul de care se tem i c ruia i se împotrivesc cel mai tare este propria lor trezire. de reac ie. mult mai important. Povestea lor este identitatea lor. Când tr i i într-o deplin acceptare a ceea ce este. atâta timp cât v afla i în dimensiunea fizic durerea fizic ² de i rar ² mai este înc 173 i sunte i legat de psihicul uman colectiv. Cei mai mul i oameni î i iubesc drama vie ii lor. cu suferin a. Atâta timp cât sunt mintea lor. Ea nu trebuie confundat . i ceea ce este. crea i drame. înceta i s mai fi i în conflict. Aceasta se refer nu numai la conflictul cu alte persoane. Aceasta este mecanica incon tientului. i lucrul de care se tem i c ruia i se împotrivesc cel mai mult este sfâr itul dramei proprii. A a c nu se va transforma într-o dram . Nimeni nu mai poate nici m car s se certe cu dvs. permi ându-i s existe a a cum este. afirm Cursul despre miracole. Efemeritatea i ciclurile vie ii Totu i. Ori de câte ori nu respecta i momentul prezent.

Sau poate c . De asemenea. o lini te adânc ce nu se schimb . Nu se poate una f r alta. Dac v ag a i de lucruri i v opune i în momentul respectiv înseamn c refuza i s accepta i cursul vie ii i ve i suferi. a civiliza iilor. în final ar deveni monstruoas Distrugerea este necesar ca s poat avea loc o nou cre tere. vi se dezv luie o dimensiune mai profund în spatele jocului contrariilor. Orice suferin rezisten ei. exist na tere durabil . i moarte. Ciclul descendent este absolut esen ial pentru realizarea spiritual . Acest lucru se reflect peste tot: în ciclul de via planete. cu excep ia i distructiv . de orice fel. i în inevitabilul ciclu câ tig-pierdere din via a unei persoane. ca o prezen La nivelul formei. când lucrurile se spulber sau se dezintegreaz i trebuie s renun a i la ele pentru a l sa s apar lucruri noi sau pentru a le permite transform rilor s se produc . a sistemelor politice. dar nimic nu poate cre te la infinit. ar continua mereu. atâta timp cât v exist pur i simplu. Exist cicluri ale succesului. succesul însu i a devenit gol i lipsit de 174 . i prospera i. când lucrurile se adun în jurul dvs. ai un e ec evalu rilor mentale. este creat de inele fals i apare ca urmare a afla i în aceast dimensiune. al unui corp fizic. mai sunte i înc supus naturii ei ciclice i legii efemerit ii tuturor lucrurilor. în ridicarea al unei stele sau al unei i pr bu irea na iunilor. al unui copac. crea ie formelor aparent separate. Cre terea este de obicei pozitiv . Dac cre tere. Este bucuria Fiin ei. Nu este adev rat c aceast ciclul ascendent este bun i cel descendent este r u. cre tere i dispari ie a bucurie f r nicio cauz . al unei flori. i cicluri ale e ecului. pacea lui Dumnezeu.durerea mental-emo ional . dar nu mai percepe i acest lucru ca Är u" ² el Acceptând starea i calitatea prezent a tuturor lucrurilor. Trebuie s profund la un anumit nivel sau s tr ie ti o pierdere sau o durere profund ca s te sim i atras c tre dimensiunea spiritual . o i distrugere. la un moment dat. dincolo de bine i de r u.

Exist cicluri mari i cicluri mici în interiorul acestora. de via . dup cum spunea el. Pute i continua s fi i activ. care sunt vitale pentru regenerare. Buddha a f cut din aceasta partea central a înv turii sale. adic la nivelul formei. fizic este i ea supus exista momente de energie slab i când ave i sentimentul c apar din împotrivirea fa ciclurilor. În aceast lume. Un ciclu poate dura oricât. f r s v identifica i cu ele.sens i astfel s-a transformat în e ec. Nu poate fi întotdeauna la nivel maxim. Vor i momente de energie înalt . Astfel. sunt o iluzie inevitabil atâta timp cât v identifica i cu mintea. Ele nu sunt via a dvs. inteligen a organismului poate prelua controlul ca m sur de autoprotec ie. Toate condi iile sunt extrem de instabile i aflate într-un flux constant. s accepta i ciclurile negative i s le permite i s loc. . Multe boli de aceste cicluri de energie sc zut . Toate formele sunt extrem de activ sau de creativ. Nu ave i nevoie de ele ca s v dea un sentiment de identitate. creând o boal pentru a v for a s v opri i. de la câteva ore la câ iva ani. sau. efemeritatea este o caracteristic a 175 existe. c nu realiza i nimic. E ecul se afl ascuns în fiecare succes i succesul în fiecare e ec. Natura ciclic a universului este strâns legat de efemerita-tea tuturor lucrurilor i a situa iilor. dar este posibil s existe i momente când totul pare s stea pe loc nu ob ine i niciun rezultat. toat lumea are Äe ecuri" mai devreme sau mai târziu efemere.numai situa ia dvs. cum ar fi realiz rile. Energia dvs. fiecare realizare ajunge în ultim instan un nimic. s v bucura i exprimând sau creând forme i circumstan e noi. desigur. Compulsia de a face i tendin a de a deriva sentimentul valorii proprii i sentimentul identit ii din factori externi. pentru ca regenerarea necesar s aib . în aceste condi ii devine foarte dificil sau chiar imposibil pentru dvs. Vor exista perioade când ve i fi i.

sau din acela care crede i c de propria persoan sunte i.. indiferent dac este vorba de o rela ie. se transform sufer o schimbare de polaritate: aceea i stare care ieri sau anul trecut era bun a devenit brusc sau treptat rea. Dar nimic nu dureaz aceast dimensiune în care moliile i rugina distrug totul.fiec rei st ri. V face fericit. aceast i ea se identificase cu o stare extern : stare i-a creat un sentiment de identitate fericit. va disp rea sau va înceta s v mai mul umeasc . Când o stare sau o situa ie de care mintea s-a ata at i cu care s-a identificat se schimb sau dispare. devin profund neferici i i se îmboln vesc. motiv pentru care s-au sinucis. de ea i se i în sau aduna i pentru voi comori pe p mânt. un rol social. unde moliile i rugina distrug i unde ho ii intr Atâta timp cât o stare este evaluat de mintea dvs. Uneori. mintea nu poate accepta acest lucru. auzim despre oameni care i-au pierdut to i banii sau a c ror reputa ie a fost distrus . v face s ave i un sentiment pozitiv fa poate s devin o parte din dvs. Se va ag a de starea care dispare i se va opune schimb rii. Acestea sunt cazuri extreme. care a murit la de b trâne e. atunci când sufer o pierdere grav de un fel sau altul. Când frumuse ea ei a început s disperare i a început s duc o via aspectul ei fizic. Lucrurile iau sfâr it.". apoi unul 176 . i absen a ei v face nefericit. renumit . Am citit de curând despre o actri p leasc i s fie distrus extrem de retras . Starea care v f cea fericit v face acum nefericit. ca fiind Äbun ".. Aceasta se va schimba. Nu pot face diferen a între ei în i i i situa ia de via în care se afl . La început. un loc sau corpul fizic. a fiec rei situa ii pe care o ve i întâlni în via . Prosperitatea de azi devine consumismul f r sfâr it de mâine. C s toria i luna de miere fericite devin divor ul nefericit sau coabitarea nefericit de mâine. Sau o anumit stare dispare. o posesiune. Este ca i cum un membru ar fi smuls din corpul dvs. Efemeritatea are un rol central i în înv turile lui Isus: ÄNu i fur . mintea se ata eaz identific cu ea. Al ii. a ajuns la 80 de ani.

Cu cât încerca i mai mult s ob ine i fericirea în acest fel. nimeni nu i-a spus c acest lucru este posibil.i g seasc identitatea prin lucruri. dar probabil c ve i avea nevoie de multe deziluzii pân când s realiza i acest adev r. Totu i. care înseamn Äsuferin " sau Äinsatisfac ie". de fapt. S Buddha ne-a înv at c fericirea este dukkha ² un cuvânt din limba pali. Mai mult. A privi lucrurile în acest fel nu înseamn negativism. de lumina care izvora din natura ei adev rat atemporal . Cel mai important mod de cunoa tere nu este înc accesibil tuturor. Lucrurile i st rile v pot oferi pl cere. Nimic nu v poate aduce 177 . una. Nu înseamn nici c nu ar trebui s aprecia i lucrurile sau st rile pl cute. astfel încât s nu alerga i dup o iluzie tot restul vie ii. recunoa terea naturii lucrurilor. Dar a încerca s ob ine i prin ele un lucru pe care acestea nu vi-l pot oferi ² o identitate. un sentiment de permanen i împlinire ² este o re et sigur de frustrare i suferin . ci s-ar fi transformat pur i simplu în frumuse e spiritual .nefericit. Niciun lucru din afar nu v va satisface decât temporar i superficial. i- ar fi putut urm ri i accepta ofilirea formei exterioare în deplin lini te i pace sufleteasc . Adic fericirea i nefericirea sunt. astfel încât frumuse ea nu i s-ar fi diminuat. pur i simplu. Dac ar fi fost capabil s intre în leg tur cu via a atemporal forma ei exterioar ar fi devenit din ce în ce mai transparent fa i lipsit de form din ea. Numai iluzia timpului le separ . dar v vor da i durere. dar nu v vor da bucurie. Înseamn . Industria reclamei i societatea de consum s-ar pr bu i în întregime dac oamenii ar progresa spiritual i nu ar mai încerca s . Lucrurile i st rile v pot oferi pl cere. Este inseparabil de opusul ei. cu atât ea v va ocoli mai mult.

vie ii înseamn a fi atins starea de gra ie. Asta este tot ce tiu". Este o parte esen ial a st rii interioare de pace. întocmai ca bucuria Fiin ei. atunci când dependen a interioar când a scris: ÄAm v zut tot ce se face sub soare i privi i. nu mai exist frica de pierdere. A nu opune rezisten Aceast aproape paradoxal. Este starea dvs. nu un lucru pentru care trebuie s v str dui i mult s -1 ob ine i sau s -l realiza i. ce rost mai au toate? în Vechiul Testament profetul trebuie s fi ajuns la o astfel de con tiin ajunge i în acest punct. Desigur. vor disp rea. de u urin de o anume form i iluminare. natural . voia s spun cam urm toarele: am înv at s nu m opun situa iei prezente. bune sau rele. tind s se amelioreze foarte mult. mi-am g sit lini tea. a disp rut. sunte i la un pas de disperare ² i la un pas de iluminare. Cei care observ acest fapt devin deseori plictisi i de lume i depresivi: dac nimic nu le poate oferi o satisfac ie adev rat . desigur. Bucuria nu are o cauz i vine din interior. totul este de ert ciune i sfor are în van". oamenii sau condi iile de care credea i c ave i nevoie ca s fi i fericit v vin acum f r s fie nevoie s face i vreun efort i sunte i liber s v bucura i de ele i s le aprecia i ² cât exist . Toate aceste lucruri. pentru ce s te lup i. dar.bucurie. Pare i totu i. Via a curge mai u or. Lucrurile. 178 . Când condi iile generale de via . dac dependen a a disp rut. stare care a fost numit pacea lui Dumnezeu. formele exterioare. am înv at s -i permit prezentului s existe i s accept natura efemer a tuturor lucrurilor i st rilor. stare nu mai depinde de anumite st ri sau calit i ale lucrurilor. le posed sau le realizeaz nu le poate aduce Ämântuirea". Mul i oameni nu î i dau seama niciodat c niciunul dintre lucrurile pe care le fac. Un c lug r budist mi-a spus odat : ÄTot ceea ce am înv at în cei 20 de ani de când sunt c lug r poate fi rezumat într-o singur propozi ie: «Tot ceea ce apare dispare». ciclurile vin i se duc. Astfel.

exist credin a incon tient c prin nefericire Äpl ti i" lucrul anume pe care-1 dori i. c negativismul nu duce la niciun rezultat. Dac Ädvs. tot a i sim i un miez interior de pace profund . rezisten a declan eaz corpul emo ional de durere. în acest context. în loc s dizolve 179 . dar ve i fi împ cat. cele dou cuvinte sunt aproape sinonime. Negativismul merge de la iritare sau ner bdare pân la furia feroce. în loc s atrag o stare dezirabil . el o împiedic s apar . Fiin a v dincolo de polarit ile opuse ale min ii i v dependen a de form . Cursul prin negativism poate atrage o stare dezirabil miracolelor subliniaz faptul c . deprimarea sau suferin a profund . ca furia. desigur. Orice form de negativism este rezisten . Chiar dac totul s-ar pr bu i i s-ar distruge în jurul dvs. Uneori. Poate c nu ve i fi fericit. ori de câte ori sunte i nefericit. S Folosirea i abandonarea negativismului Orice rezisten intern este tr it ca negativism sub o form sau alta.. sau dizolva una indezirabil . Este numai o elibereaz de a bucuriei Fiin ei. Ego-ul crede c Crede c prin negativism poate manipula realitatea i poate ob ine ceea ce dore te. de la o stare de deprimare sau sup rare t cut la disperarea suicidar . caz în care chiar i o situa ie minor poate provoca un negativism intens.Fericirea derivat reflexie palid dintr-o surs poart secundar nu este niciodat prea profund . de ce o mai crea i? Adev rul este." ² mintea ² nu crede i în faptul c nefericirea duce la vreun rezultat. pacea vibrant pe care o descoperi i în interior atunci când v abandona i pe sine.

Este un fenomen des întâlnit. a a cum numai o 180 . L sa i-le s v înve e Fiin a. Observarea lor este o medita ie în sine. Am tr it al turi de mai mul i mae tri Zen ² to i erau pisici . o broasc având probleme de respect fa nu se poate relaxa sau o pas re care s nutreasc ur cele care tr iesc în strâns leg tur cu mintea uman Urm ri i orice plant sau animal de sine. complet prezente în Clipa de acum. a fi real. în afar de pe planet de via i negativismul amplu care s-a nu batjocore te de oameni. furioas i greu de mul umit. nu mai vre i s renun a i la ea i. tr i ocazional ceva asem n tor cu negativismul sau care dau semne de comportament nevrotic sunt i l sa i-le s abandonarea în fa a Clipei de acum. Este un factor de poluare psihic exist o leg tur profund între otr virea i distrugerea naturii form de via form acumulat în psihicul uman colectiv. cum s muri i i cum s nu transforma i via a sau moartea într-o problem . A i v zut vreodat o floare nefericit sau un stejar stresat? A i întâlnit vreodat un delfin deprimat. într-o total acceptare de sine. i nebunesc în acela i timp. Odat ce v-a i identificat cu o form sau alta de negativism. a fi tu însu i. v înve e acceptarea situa iei date. nega sau sabota lucrurile i observ m c nu cunoa te i nu pozitive din via a dvs. o pisic ce i resentimente? Singurele animale care pot i cu nebunia ei. L sa i-le s v înve e cum s tr i i. Negativismul este ceva complet artificial. Atunci ve i ignora. L sa i-le s v înve e integritatea ² care înseamn a fi o unitate. Ele v-ar amenin a identitatea de persoan deprimat . nu dori i nici schimb ri pozitive. Chiar i ra ele m-au înv at importante lec ii spirituale. Singura sa func ie Äutil " este c înt re te inele fals i acesta este motivul pentru care acesta o iube te. Cât de lini tite plutesc. la un nivel incon tient profund. demne i perfecte. el o ine pe loc. tot a a cum nicio alt otr ve te p mântul care o sus ine. Nicio alt negativismul.starea indezirabil .

dac m simt deseori deprimat poate fi un semn c ceva nu este în regul cu via a mea i m poate obliga s îmi analizez situa ia de via i s fac anumite schimb ri. in în mod artificial trecutul în via O emo ie negativ nu poate con ine un mesaj important? De exemplu. folosi i-l. ca i cum lupta nu ar fi avut niciodat loc. Când am aceste b t i din aripi elibereaz un observat acest lucru pentru prima oar . Lupta dureaz de motiv aparent sau poate pentru c câteva ori. Când a i ajuns la un v spun de ce anume ave i acestea sunt. doar o cosmetizare ² dac nu vin dintr-o modificare de con tiin . Modificarea nu poate însemna decât un singur lucru: o prezen nevoie într-o situa ie de via anumit grad de prezen . din când în când. nu mai ave i nevoie ca negativismul s ca pe un fel de semnal care s v reaminteasc s fi i mai prezent. înoat în direc ii diferite i dau cu putere din aripi de înoate lini tite. în ultim instan . Folosi i-l 181 . am realizat brusc c este o inteligen s surplus de energie. Da. indiferent dac ele sunt legate de munc . Totu i. dou ra e se iau la b taie ² uneori f r niciun una a invadat spa iul personal al celeilalte. pentru c animalele nu au o minte care i apoi s construiasc o identitate în jurul lui. Dar atâta timp cât negativismul este prezent. Aceasta natural . dat . emo iile negative recurente con in uneori un mesaj. Dar orice schimb ri ve i face. mai intens . Continu apoi s obicei câteva secunde i apoi ra ele se despart. A a c am nevoie s ascult ce îmi spune emo ia i nu s o resping ca fiind negativ .fiin f r minte poate fi. de rela iile personale sau de mediul ambiant. i accesul la ea este foarte u or. împiedicând astfel r mânerea sa în corp i transformarea în negativism. ca i bolile.

ci un semnal util. îl împiedica i s apar fiind total prezent. Chiar semnificativ i trebuie acceptat i cea mai mic iritare este i analizat . care par s spun con inu: ÄAten ie! Aici i acum! Aten ie! Aici i acum!". Mai târziu. i c este inutil. A a c . Exist un roman al lui Aldous Huxley care se nume te Insula. A a cum v-am mai spus. 182 . privi i negativismul ca i cum o voce ar spune: ÄAten ie! Aici i acum! Treze te-te!". care v spune: ÄTreze te-te! P r se te. atunci accepta i existen a lui i îndrepta i-v aten ia asupra acestui sentiment. de un gând sau de un lucru pe care nu-l con tientiza i. spre deosebire de restul lumii. a a cum v-am ar tat mai devreme. izolat de restul lumii. afl m c locuitorii insulei îi înv au aceste cuvinte ca s le reaminteasc continuu s fie prezen i. scris în ultimii s i ani de via . a i putea renun a la negativism odat ce v ve i da seama c nu dori i ca acest câmp energetic s se afle în interiorul dvs. Lucrul neobi nuit aici este c locuitorii. nu o considera i un e ec. indiferent dac este cauzat de un factor extern. Pe aceast insul se afl o civiliza ie unic . sunt s n to i la minte. se va produce o acumulare crescând a continu . în curând cred c vor fi mult mai mul i. altminteri. când scriitorul devenise foarte interesat de înv turile spirituale.Cum împiedic m apari ia negativismului? Cum sc p m de el dup ce a ap rut? A a cum v-am spus. ori de câte ori sim i i c negativismul apare în sinea dvs. Dac nu reu i i s îl abandona i. Primul lucru pe care îl observ b rbatul sunt papagalii colora i. Ori de câte ori observa i c resim i i o form sau alta de negativism.. de i unii sunt reac iilor neobservate. Exist foarte pu ini oameni pe p mânt care î i pot men ine o stare de prezen foarte aproape de acest lucru. Este relatat povestea unui b rbat care a naufragiat pe o insul pustie.i mintea! Fii prezent!". Dar în acest caz asigura i-v c îl abandona i complet. Dar nu v descuraja i. a eza i sus în copaci.

Indiferent dac este 183 . Cineva v spune ceva într-un mod nepoliticos sau cu inten ia de a v r ni. Dvs. în acest fel. Ca i cum nu ar mai fi nimeni acolo care s se simt r nit. deveni i invulnerabil. în loc s construi i în dvs. Desigur. un zid de rezisten . câinele care latr . nici mintea dvs. pe care o tr i i ca negativism sau nefericire de un anumit fel. f r nicio importan . copiii care ip . În loc s ave i o reac ie incon tient i negativ . De ce a i creat-o? Nu dvs. care s fie constant i dureros lovit de lucruri Äce nu ar trebui s se întâmple". Permite i-i zgomotului sau cauzei reac iei dvs. Iritarea cre te. dac asta alege i s face i. Rezisten a pe care o creeaz . face i mai întâi acest exerci iu cu lucrurile mici. ca i mai perturbatoare decât cauza ini ial pe care încearc s o elimine. negative s treac pur i simplu prin dvs. De ce a creat-o mintea dvs. de ine i controlul ² nu o alt persoan . a i creat-o. Dar ea nu mai are puterea de a v controla starea interioar . A a cum v-am mai spus. precum atacul. Sim i i c cum nu a i mai avea soliditatea corpului material. Pute i s comportament inacceptabil. Toate acestea pot fi transformate în practic spiritual . Alarma de la ma in .? Pentru c aceast credin ea posed credin a incon tient c rezisten a. V recomand s exersa i întâi cu lucruri minore. Nu opune i nicio rezisten . este o iluzie. Aceasta este iertarea. ap rarea sau retragerea. incon tient . A fost o reac ie complet automat . va dizolva într-un fel aceast stare indezirabil . blocajul din trafic. ci mintea dvs. l sa i totul s treac prin îi spune i acelei persoane c are un dvs. furia sau iritarea sunt în acest caz mult deveni i transparent. auzi i sunetul ascu it al unei alarme auto din strad .O alternativ la abandonarea unei reac ii negative este dizolvarea acesteia imaginându-v c sunte i transparent la cauza extern a reac iei. Care este scopul irit rii? Niciunul. l sa i totul s treac prin dvs. a ezat confortabil în fotoliu. Brusc. S presupunem c sta i acas .

am citit multe c r i despre practicile spirituale. V d c 184 i de reac ie. într-o zi. i durabil . a încercat mul i ani s ating iluminarea. nu de . Apoi. v va aduce pacea. Orice lucru pe care îl accepta i pe deplin v va duce acolo. el era interesat numai de realitatea dvs. o persoan agresiv . interioar . dar aceasta îi sc pa. am fost la diferite seminare.vorba de o alarm auto. în momentul în care ve i accepta complet lipsa dvs. Cunoa te i povestea lui Banzan? Înainte de a deveni un mare maestru Zen. Ierta i-v pentru faptul c nu sunte i împ cat. ÄD -mi cea mai bun bucat de carne pe care o ai". În aceast afirma ie. altfel. o inunda ie. Dac m întreba i pe mine. Iar m celarul i-a r spuns: ÄFiecare bucat pe care o am este cea mai bun . în cazul în care m întreba i dac am ajuns la o bunurilor materiale. a auzit o conversa ie între un m celar i clientul s u. ca i în toate celelalte. Poate c a i auzit expresia Äîntoarce i cel lalt obraz". r spunsul meu sincer va trebui s fie Ä nu ". în timp ce se plimba prin pia . Poate c urm torul seminar v va aduce r spunsul. Nu c uta i nicio alt stare în afara celei în care v afla i acum. ² îns .000 de ani un mare maestru spiritual. de pace. v-a spune: nu c uta i pacea. Auzind aceste cuvinte. a spus clientul. mecanismul de rezisten încerc s ajung la starea lipsei de rezisten pace interioar adev rat sit-o? Ce altceva pot s fac? Înc o mai c uta i în afar Practic medita ia. Nu exist aici niciuna care s nu fie cea mai bun ". un cutremur sau pierderea tuturor este acela i. Acesta este miracolul abandon rii. Banzan a atins iluminarea. El încerca s exprime simbolic secretul lipsei de rezisten comportamentul exterior din via . poate aceast tehnic nou . ea se va transforma în pace. pe care a folosit-o acum 2. De ce nu am g i nu pute i ie i din starea de c utare. ve i construi singur conflictul interior i rezisten a incon tient .

i sunte i în contact cu propria profunzime. care nu include numai corpul. în func ie de cicluri i anotimpuri. R mâne i în Fiin pute i bucura de ele.a tepta i o explica ie. La acest nivel. Atâta timp cât nu sunte i con tient de Fiin . ve i deveni asemeni unui lac adânc. nu ve i în elege realitatea altor persoane. uneori b tut de extern de via vânt i neuniform . fiecare Äbucat moment va fi cel mai bun. Nu v Lini tea dvs. r mâne i prezent i în contact cu Fiin a i astfel ve i putea privi dincolo de form . lacul este mereu netulburat. nu va mai depinde de lumea exterioar a pute i juca. sunte i întreg lacul. Uneori calm . care r mâne absolut nemi cat . Situa ia i tot ceea ce se întâmpl aici este suprafa a lacului. V opune i schimb rilor. Dvs. ci i mintea lor. Suferin a este . ² neschimb toare. Aceasta înseamn iluminare. Când devii atât de deta at nu înseamn c te îndep rtezi i de ceilal i oameni? Dimpotriv . atunci când v ve i confrunta cu suferin a sau cu comportamentul incon tient al altei persoane. ag ându-v mental de orice situa ie. Rela iile autentice devin posibile numai atunci când exist con tiin a Fiin ei. Dar nu va fi nevoie s v ata a i de niciuna. nemuritoare ² i satisfac ia sau fericirea dvs. v atemporal . cu ele. a a cum o sim i i pe a dvs. în adâncuri. interioar formelor schimb toare. nu doar suprafa a lui. pute i crea forme noi i aprecia frumuse ea lor. de carne" ² fiecare Natura compasiunii Dep ind sfera contrariilor create de minte. totu i. nu depinde de acest lucru. Venind din Fiin ve i percepe corpul i mintea altei persoane ca pe un ecran în spatele c ruia pute i sim i realitatea ei adev rat . de asemenea. sim ind Fiin a pur celuilalt prin propria Fiin . Mintea va aproba sau va respinge forma lor. Când ve i accepta starea prezent . A a c . pentru c nu a i descoperit-o pe a dvs. orice suferin 185 i str lucitoare a este recunoscut ca iluzorie.

Radiind. împ rt i i vulnerabilitatea i moartea formei cu to i oamenii i toate fiin ele vii. deoarece înc mai sunte i aici prin corpul dvs. Data viitoare când foarte mult ². Niciun lucru real nu a murit vreodat . nu mai exist . fizic se dizolv . Unul dintre cele mai puternice exerci ii spirituale este medita ia profund asupra mor ii formelor fizice. dar prin ea i pe aceea a tuturor fiin elor. Uneori aceast în elegere este înso it de miracole ale vindec rii prin trezirea con tiin ei Fiin ei în al ii ² dac ace tia sunt preg ti i. este un fapt. amândoi ve i fi cadavre în ve i spune: ÄNu am nimic în comun cu aceast persoan . sunte i înc aici ² prezen a divin din dvs. numai numele. Forma dvs. Apoi vine un moment când toate formele mentale sau gândurile mor i ele. exist o egalitate total între dvs. Acest lucru se nume te Ämoartea înainte de moarte". inclusiv a propriei fiin e. Acestea sunt cele dou 186 i totu i dvs. De ce s închide i ochii în fa a lui? În acest sens. i orice alt fiin . v împ rt nivelul Fiin ei. natura dvs. adev rat . împ rt i i din moartea i efemerul existen ei. i iluziile. La un nivel profund. Dar compasiunea are dou laturi. Pe de o parte. complet treaz . aminti i-v c ave i foarte multe în comun: peste câ iva ani ² doi sau 70. iar apoi nu va mai r mâne nimic. l sând foarte pu in loc mândriei. Aceasta este o realitate care ne treze te i ne face s ne sim im umili. La aspecte ale i i via a etern . i toate celelalte fiin e. Con tiin a existen ei acestei dimensiuni nemuritoare. La nivelul formei. str lucitoare. recunoa te i acum nu numai propria nemurire. P trunde i cât mai profund în acest exerci iu. este cealalt latur a compasiunii. fizic. apoi gr mezi de praf. asta nu conteaz descompunere. Aceasta este compasiunea? Da. Este un gând negativ? Nu. formele .cauzat de identificarea cu forma. Compasiunea este con tiin a unei leg turi profunde între dvs.

Corpul i moartea: o singur toat . Corpul nu moare pentru c dvs. Ea nu apare pân când triste ea nu se contope te cu bucuria. fie o abandona i în întregime. ca triste ea i bucuria. creeaz iluzia c sunte i un corp. Aceasta este pacea lui Dumnezeu. Adev rata compasiune dep e te empatia sau simpatia. un grad înalt de con tiin . nu în afara ei. Dar natura dvs. a a cum am descris-o eu. Corpul i moartea sunt aspecte ale aceleia i iluzii. bucuria vie ii eterne. A te percepe pe tine sub forma unui corp vulnerabil. Astfel. deoarece crede i în moarte. create de modul de con tiin dominat de sinele fals.compasiunii. Este unul dintre cele mai nobile sentimente de care sunt capabili oamenii i are o mare putere de vindecare i transformare. sentimentele aparent opuse. care nu are con tiin a Sursei vie ii i se vede pe sine ca separat i constant amenin at. Dar adev rata compasiune. Sunt convins c putem ajunge la nemurirea fizic . constant amenin at. bineîn eles. Totu i. bucuria Fiin ei dincolo de form . O empatie profund pentru suferin a altei fiin ei umane necesit . adev rat 187 iluzie. i astfel corpul este singurul punct de acces spre ea. Spre o ordine diferit a realit ii Nu sunt de acord cu ideea c un corp are nevoie s moar . Motivul pentru care corpul moare este acela c noi credem în moarte. nu pute i sc pa de corp i nici nu trebuie s face i acest lucru. Nu pot exista una f r alta. . care s-a n scut i peste pu in timp moare ² aceasta este iluzia. îns acest lucru este imposibil. sau pare s existe. Corpul este o percep ie incredibil de gre it a naturii dvs. Vre i s p stra i o parte a iluziei i s sc pa i de cealalt . Corpul exist . Nu este complet . se contopesc întrun singur sentiment i se transform într-o pace interioar profund . un vehicul fizic dens. adev rate. crede i în moarte. Fie o p stra i pe este ascuns undeva în aceast iluzie. este rar . în compasiune. dar reprezint numai o latur a compasiunii.

de con tiin . interpreteaz i interac ioneaz cu dansul energiei moleculare din univers. 188 i lupta pentru reflectat peste tot înjur i percep iile dvs. la un nivel profund.Dac a i vedea un înger. Locui i într-o lume a mor ii i a corpurilor care se lupt . de lumi complet diferite i de fapt chiar exist ² toate depind de con tiin a care percepe. Dar indiferent ce anume percepe i. sunt guvernate de i se devoreaz unele pe fric . Este posibil un num r infinit de interpret ri complet diferite. O vede i în termenii corpurilor. Totu i moare sau pare s moar . Atunci a i descoperi c nu a existat niciodat o statuie de piatr . creeaz persoana care realizeaz observa ii intuitive oferite de fizica modern în afara ei. Dac credin a în moarte creeaz corpul. nu s începe i s v uita i în alt parte. Aceast energie este materia brut a a a-numitei realit i fizice. chiar o Ävale a plângerii". Un mod diferit de a analiza cauzele fenomenului observat ar fi un comportament diferit. Atunci când crede i. se omoar . Lumea pe care o crea i i o vede i prin mintea care creeaz sinele fals poate p rea un loc extrem de imperfect. Una dintre cele mai importante este aceea a unit ii dintre observator experimentul ² con tiin a observatoare ² nu poate fi separat fenomenul observat. totul este numai un fel de simbol. na terii i mor ii sau ca pe o b t lie pentru supravie uire. ca o imagine dintr-un vis. Nimic nu este a a cum pare a fi. dar l-a i confunda cu o statuie. con tiin a dvs. Este felul în care con tiin a dvs. de ce animalele au corp? Un animal nu are sine fals i nici nu crede în moarte. Nu uita i c felul în care percepe i lumea este o reflectare a st rii dvs. tot ce ar trebui s face i ar fi s v modifica i felul de a privi i s observa i din nou mai atent Ästatuia de piatr ". în separare supravie uire. Nu sunte i separat de ea i nu exist nicio lume obiectiv fiecare moment. vede i aceast credin altele. în i observat: de lumea în care tr i i.

în final. potrivit c reia în era urm toare Äapoi am p des vâr it ". Nu suntem separa i de lumea noastr . De aici i afirma ia din Biblie. lumea i de fric . Un straniu proverb budist spune c fiecare copac i fiecare fir de iarb vor deveni în ultim instan puncte de iluminare ale aceluia i adev r.. care sunt con tiente de leg tura lor cu Sursa i cu celelalte fiin e i lucruri. aceast schimbare interioar va afecta întreaga crea ie. Lumea noastr uman colectiv este creat în mare parte prin nivelul de con tiin îl numim minte. una singur . Dup spusele Sfântului 189 . încât lume. lumea delfinilor de con tiin este atât de diferit de a dvs. natura i lumea animalelor vor reflecta aceast it într-un transformare.Fiecare fiin este un punct focal al con tiin ei i fiecare astfel de punct focal î i creeaz propria lumea uman . Este o schimbare a con tiin ei planetare. leopardul i lupul -² stând to i la un loc într-o unire sentimentelor interioare.m.d. Exist . este în mare o reflectare a min ii conduse de sinele fals. când con tiin a uman colectiv se transform . dup cum am mai spus. a a c atunci când majoritatea oamenilor se vor elibera de iluzia sinelui fals.a. vi s-ar p rea un rai ² i totu i toate lumile sunt. multe Äsublumi". Lumea a a cum ne apare ea azi. în func ie de cel care percepe sau creeaz lumea respectiv . mielul. Chiar i în interiorul lumii umane colective exist diferen e majore. Frica fiind o consecin noastr este dominat inevitabil a iluziilor induse de sinele fals. ar pe care noi locui într-o lume care dvs. Deoarece toate lumile sunt conectate. Ve i locui efectiv într-o lume nou . Aceasta indic posibilitatea unei ordini complet diferite a realit ii. lumea furnicilor. Fiin ele înalt . la fel realitatea noastr colectiv este în mare parte expresia simbolic a fricii i a straturilor profunde de negativism acumulate în psihicul uman colectiv. de i toate lumile sunt conectate. A a cum imaginile dintr-un vis sunt simboluri ale st rilor câmp plin de tot felul de animale ² leul. Exist nenum rate fiin e a c ror frecven cu o con tiin probabil c sunte i la fel de pu in con tient de existen a lor pe cât sunt ele de existen a dvs.

190 a satisfac iei prin gratificare psihologic . nu ve i mai avea nevoie de lume. ca o inevitabil reflexie a ei. a a c nu ve i mai sim i nevoia s v ag a i de ele. Dar nu confunda i cauza cu efectul. în Apocalips [21. V ve i putea bucura de pl cerile trec toare ale acestei lumi f r s mai existe frica de pierdere. 1]: Ä i am v zut cer nou i p mânt nou. C ci cerul cel dintâi i p mântul cel dintâi au trecut". V ve i putea sim i r d cinile în Nemanifest i astfel v ve i putea elibera de ata amentul fa de lumea manifest . Numai în acest moment ve i fi capabil s sim i i adev rata compasiune i s îi ajuta i pe ceilal i la nivelul cauzei. principal nu este c utarea mântuirii prin crearea unei lumi mai bune. Nu ve i mai avea nevoie ca ea s fie altfel decât este. prin aceasta. De i ve i putea sim i bucuriile pl cerilor senzoriale. Acest Ceea ce se na te este o con tiin lucru este prezis i în Noul Testament. Sfântul Pavel continu spunând c . întreaga crea ie se va mântui: ÄC ci tim c toat f ptura împreun suspin i împreun are dureri pân acum" [Romani 8. în felul acesta interpretez eu propozi ia: ÄPentru c f ptura a teapt cu ner bdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu" [Romani 8. Ve i fi în contact cu ceva infinit mai mare decât orice . Numai cei care au cunoscut transcenderea lumii pot crea o lume mai bun . 22]. Atunci nu ve i mai fi legat de aceast lume. 19]. întreaga crea ie a teapt ca oamenii s ating iluminarea. prin alimentarea sinelui fals.Pavel. Într-un fel. ci trezirea din identificarea cu forma. Sarcina dvs. ca de altfel nici c utarea constant pl cere. Numai în acest moment ve i începe s ave i o contribu ie real la construirea unei lumi mai bune. nou i. o lume nou . a unei realit i diferite. de acest nivel al realit ii. mai mare decât orice lucru manifest. dorin a i nevoia de a sim i experien ele senzoriale nu vor mai exista.

ceea ce conteaz în realitate este împ rt exist un om care d i unul care prime te. cum s . ci pe simpla existen . nu mai sim i i nevoia de a reac iona la ele. La acest nivel profund. Când un om fl mând v va cere o bucat de pâine i ave i una. pentru care pâinea este doar un simbol. ei sunt una.m. i vor r spunde la ea. alinând suferin a ori de câte ori v ve i întâlni cu ea. Pacea dvs. ar tându-le pacea lui Dumnezeu. To i cei cu care ve i veni în contact vor fi atin i de prezen a dvs. 191 irea Fiin ei. Prin ea are loc o vindecare profund . îi ve i da i lui. Deveni i Älumina lumii". interioar este atât de vast i oamenii din jur manifest comportamente incon tiente. Elimina i incon tien a din lume. Animalele. chiar mai important decât ceea ce face i. ar tândule cum s scape de identificarea cu mintea.i recunoasc tiparele incon tiente . compasiunea devine vindecare în sensul cel mai amplu. influen a dvs. recunoscând primatul Fiin ei i astfel lucrând la nivelul cauzei. Când sunte i complet prezent niciun fel de realitate. a a c nu le mai acorda i i de profund . Mai mult.d.Poate v mai aminti i c am vorbit despre natura dual a adev ratei compasiuni. o emana ie a con tiin ei pure. Acest lucru rupe ciclul karmic de ac iune i reac ie. Dar cel care sunte i este întotdeauna o lec ie mult mai important i cu o putere de transformare mult mai mare decât ceea ce spune i. copacii. încât tot ceea ce nu este pace dispare în ea de parc nici nu ar fi existat. Ve i înv a pe al ii numai existând. compasiunea dvs. i astfel elimina i suferin a la nivelul cauzei. se va putea manifesta simultan la nivelul ac iunii i al efectului. în aceast stare. i influen a i de pacea pe care o iradia i indiferent dac sunt con tien i de acest lucru sau nu. vindec toare se bazeaz în primul rând nu pe realizarea unui anumit lucru. florile vor sim i pacea dvs. chiar dac interac iunea este foarte scurt . care este con tiin a unei leg turi între moartea i nemurirea împ rt it .a. Asta nu înseamn c nu îi pute i înv a pe al ii i prin ceea ce face i ² de exemplu. Dar în timp ce îi da i pâinea. în acest moment nu mai .

iar pacea. tot a a nu v pute i lupta cu incon tien a. planeta sau s provoace suferin e cumplite altor fiin e sensibile. implicat în transformarea la nivelul efectului. Dar asi-gura i-v Odat c tiind informa ii sau cel mult practicând rezisten a interioar . dar nu le pute i elimina dac nu elimina i cauza lor. dar aminti iv s nu v concentra i numai asupra exteriorului. Punctul dvs. ve i crea un Ädu man" i astfel ve i fi cufundat din nou în incon tien . înseamn Äs nu ave i du mani". foarte prezent. este foarte u or s i foarte. încercând. V ve i identifica cu una dintre polarit i. niciun pic de ur . suferin a lumii este un pu f r fund. F r o profund schimbare interioar la nivelul con tiin ei umane. Nu uita i: a a cum nu v pute i lupta cu întunericul. ÄIubi i-v du manii!". lucru care. nivelul cauzal. ve i avea parte de frustrare i disperare. A a c nu l sa i compasiunea s devin unilateral . în primul rând? Toate relele sunt efectul incon tien ei. central trebuie s R mâne i treaz r mân scopul dvs. L sa i pacea dvs. a spus Isus. niciun pic de v pierde i în el. principal s fie explicarea dezvolt rii spirituale. Cre te i nivelul con tiin ei împr pasiv . cel mai pre ios dar f cut lumii. Empatia cu durerea sau lipsa unei profund a naturii eterne a persoane i dorin a de a ajuta trebuie s fie echilibrate de o con tiin i ve i func iona simultan la nivelul efectului i al cauzei. nu ave i nicio rezisten vie ii i a naturii iluzorii a tuturor durerilor. 192 . Adev rata schimbare are loc în interior. interioar s invadeze tot ceea ce face i negativism. Cum putem crea o lume mai bun f r s ne ocup m de relele ca foamea i violen a. polurile opuse se vor înt ri i se vor înr d cina i mai adânc.Dar nu ar trebui s mai existe foame i foamete. s -i distrug pe al ii. Pute i reduce aceste efecte ale incon tien ei. desigur. Acest lucru este valabil i dac sus ine i o mi care ce are drept scop s -i opreasc pe oamenii profund incon tien i s se distrug pe sine. altfel. nu în exterior. acesta este un lucru foarte nobil. Dac v sim i i chemat s alina i suferin a lumii.

prin critic intern fa de ceea ce este. Dac nu am fi f cut acest lucru. e ecul de a face fa dificult ilor vie ii. este un lucru total diferit.a. implicând înfrângerea.Capitolul 10 Sensul abandon rii Acceptarea prezentului A i vorbit de câteva ori despre Ä abandonare ". Mi se pare c progresul const tocmai în acest lucru.m. atât în sfera personal . adic atunci când exist un decalaj între cererile sau a tept rile rigide ale min ii i realitate. letargia . Dac accept m întotdeauna lucrurile a a cum sunt. Nici nu înseamn s nu. Abandonarea este în elepciunea simpl .i mai faci planuri sau s nu întreprinzi ac iuni pozitive. Adev rata abandonare.d. am tr i i acum în pe teri. abandonarea poate avea conota ii negative. s nu accept m limitele prezentului i s ne str duim s le dep cu schimbarea luaturilor i rezultatelor? Pentru unii oameni. Rezisten a intern înseamn a spune Änu" la i negativism emo ional. Singurul loc în care pute i sim i cursul vie ii este Clipa de acum. ti i c lucrurile pot bun. nu vom mai face niciun efort pentru a le im i s cre m ceva mai ameliora. dar profund . înseamn a renun a la orice rezisten ceea ce exist . totu i. Aceasta este pr pastia durerii. într-un fel. Devine extrem de pronun at mai ales atunci a i tr it suficient. a a c a te abandona înseamn a accepta momentul prezent necondi ionat i f r rezerve. Cum împ ca i ideea de abandonare când lucrurile Ämerg prost". Sun fatalist. renun area. cât i în sfera colectiv . Nu-mi place aceast idee. Nu înseamn s accep i pasiv orice situa ie în care e ti implicat i s nu faci nimic în aceast privin . ce const în a te supune mai degrab decât a te opune cursului vie ii. Dac 193 .

Tocmai în acele momente trebuie s practica i abandonarea. la nivel exterior nu pute i întreprinde nimic pentru a schimba situa ia. scoica sinelui fals. Acceptarea st rii prezente v Abandonarea este un fenomen pur interior. Nu înseamn atunci când v abandona i. spa iul clar din fa a dvs. Cea a este situa ia dvs. disperare sau frustrare. Resemnarea nu este abandonare. Este mult mai eficient decât ac iunea negativ . continua i s -' spun. Apoi trece i la ac iune i face i tot ce pute i pentru a ie i din noroi. puternic sentiment de separare. dac a i fi împotmolit undeva în noroi. care include trecutul Lipsa abandon rii v consolideaz forma psihologic . lanterna este prezen a dvs. O astfel de ac iune eu o numesc pozitiv .Ämerge prost" foarte des. Aceasta înseamn c nu exist o judecat critic la adresa Clipei de acum. Dar ave i o lantern puternic . Nu. evitând etichetarea Clipei de acum. i nici nu trebuie s v min i i. este Clipa de acum. f r s îl eticheta i în niciun fel. ci numai micul segment numit Acum. nu situa ia în întregime trebuie s o accepta i restrânge i aten ia la momentul prezent. Recunoa te i în totalitate dorin a dvs. Pân Da i-mi voie s cea v ofer o analogie vizual când nu ob ine i rezultatul dorit. noaptea pe o potec . Accepta i calitatea acestui moment. Nu trebuie s accepta i o situa ie de via indezirabil sau nepl cut . negativism emo ional. Rezisten a este mintea. Lumea din jur i mai ales oamenii încep s 194 fie percepu i ca o . De fapt. con tient . m resemnez s fiu împotmolit în noroi". V împotmolit în noroi. Merge i practica i abandonarea. care trece prin i creeaz un spa iu îngust în fa a dvs. de a ie i din aceast c elibereaz imediat de identificarea cu mintea i astfel v reconecteaz cu Fiin a. De exemplu. Deci nu exist rezisten . spunând c nu este nimic r u în a fi situa ie. i astfel creeaz un i viitorul. dac dori i s elimina i durerea i suferin a din via a dvs. care vine din furie. nu a i spune: ÄBine. de via . înconjurat de o cea pentru a ilustra ceea ce vreau s deas .

Apare compulsia incon tient de a-i distruge pe ceilal i judecându-i critic i nevoia de a concura i a domina. G sirea acestei vie i este Äsingurul lucru necesar" despre care vorbea Iisus. deoarece cauza ² tiparul rezisten ei ² nu a fost dizolvat.amenin are. iar corpul ca întreg se contract . S Dac g si i c situa ia dvs. dar dac nu practica i abandonarea în via a de zi cu zi.. Nu numai forma dvs. dar i forma fizic ² corpul dvs. cu ini ierea schimb rii sau cu realizarea obiectivelor. Circula ia liber a energiei vie ii prin corp. esen ial pentru o func ionare s n toas . Exist via în dvs. ² se înt resc i se rigidizeaz prin rezisten . Exerci iile asupra corpului i anumite forme de terapie fizic pot fi utile în restabilirea circula iei acestei energii. Tensiunea cre te în diferite segmente ale corpului. Boala mental pe care o numim paranoia este numai o form pu in mai acut a acestei st ri normale. ceea ce r mâne neafectat de condi iile trec toare. aceste lucruri nu pot aduce decât o ameliorare temporar a simptome-lor. este foarte redus . i numai abando-nându-v ave i acces la el. iar percep iile i interpret rile dvs. numai ce perpetueaz abandonându-v într-o prim pute i sparge tiparul incon tient de rezisten aceast situa ie. psihologic . de o calitate 195 . îns etern în domeniul atemporal al prezentului. Chiar i natura devine un du man. dar disfunc ionale a con tiin ei. care formeaz situa ia de i Fiin a ² care exist dat . de via faz este nesatisf c toare sau chiar intolerabil . Abandonarea este perfect compatibil cu ac iunea. sunt guvernate de fric . Este via a dvs. Dar în starea de abandonare total o energie complet diferit .

Abandonarea v reconecteaza cu energia-surs a Fiin ei. în condi iile în spus Isus: ÄLua i seam la crinii câmpului cum cresc. Pe m sur ce tot mai mul i oameni se vor trezi. v anim ac iunile. Prin lipsa de rezisten . Dac situa ia dvs. f când câte un lucru pe rând i concen-trându-v asupra fiec ruia. separa i-v acest moment i abandona i-v situa iei existente. Aceasta este lumina lanternei care str bate 196 . Voi fi deasupra acestora. Rezultatele vor veni de la sine i vor reflecta aceast calitate. în elege i foarte clar ce trebuie f cut i trece i la fapte. A a c abandonarea este cel mai important lucru pe care îl pute i face pentru a produce schimb ri pozitive. f r nemul umire sau nefericire. i dac ceea ce face i este inundat de Fiin . care v poart i mai adânc în prezent. Orice ac iune pe care o întreprinde i este secundar . sau nesatisf c toare i accept complet aflu într-o situa ie nepl cut sau nefericire. De aceea a de ea chiar în împline te fiecare lucru i cum se desf din care lipse te abandonarea. Am putea numi acest lucru Äac iune de abandonare de sine". a a cum ne-am obi nuit noi cu ea de mii de ani. Nici o ac iune cu adev rat pozitiv nu poate s provin dintr-o stare de con tiin În eleg c daca m momentul a a cum este. înv a i de la natur : observa i cum se oar firIul vie ii. i din acest motiv calitatea tuturor ac iunilor pe care le întreprinde i. din acest moment este elementul determinant al viitorului pe care îl ve i tr i. nu se ostenesc i nici nu torc". Nu este o munc .diferit . general este nesatisf c toare sau nepl cut . Dar tot nu în eleg bine de unde vine energia sau motiva ia ac iunii pentru producerea schimb rii. calitatea con tiin ei dvs. cre te infinit de mult. Calitatea con tiin ei dvs. cuvântul munc va disp rea din vocabularul nostru i poate c în locul lui va fi creat unul nou.. aceasta devine o celebrare plin de bucurie a energiei vie ii. nu va exista suferin care nu exist o anumit cot de nemul umire? În stare de abandonare.

începe s v ajute. Fi i foarte vigilent f când acest lucru. Starea dvs. Orice ac iune ve i întreprinde. altfel. Pân când se vor vedea rezultatele ² nu v împotrivi i situa iei existente. un rest de rezisten poate continua s nerecunoscute. Nu mai ac iona i pe baza reac iei i a rezisten ei. Poate c stabilirea unui plan de ac iune este lucrul pe care îl pute i face acum. c nu v proiecta i în viitor. Concentra iv nu asupra celor 100 de lucruri pe care le ve i face sau va trebui s le face i la un moment dat. Äfilme mentale". sub forma unui gând sau a unei emo ii r mas vreo urm de rezisten . 197 . Analiza i datele concrete ale ac iunii. este posibil s nu î i arate roadele imediat.cea a. Când v abandona i. ci asupra singurului lucru pe care îl pute i face acum. astfel încât nu este deloc o abandonare. îndrepta i-v aten ia în interior pentru a verifica dac a mai se ascund într-un col întunecat. sub forma resentimentelor ascunse. în Fiin . Dac v ve i uita mai atent. Când p trunde i în aceast dimensiune atemporal a prezentului. pierzând astfel Clipa de acum. de con tiin înceteaz atunci s mai fie controlat de condi ii externe. întreprinde i ac iunile potrivite. folosi i situa ia pentru a p trunde mai adânc în starea de abandonare. în Clipa de acum. schimbarea vine deseori în feluri ciudate. f r s fie nevoie s face i mare lucru. Dar asigura i-v c nu începe i s derula i în sinea dvs. ei se vor dizolva în lumina prezen ei con tiente. Dac factori interni ca frica. pentru a o ameliora sau a ie i din ea?" Dac da. întreba i-v : ÄPot s fac ceva pentru a schimba aceast situa ie. ci o rezisten mascat . ve i descoperi c o astfel de atitudine este contaminat de negativism. Aceasta nu înseamn c nu trebuie s v face i niciun fel de planuri. Via a devine cooperant . Dac nu pute i întreprinde nimic i nici nu pute i ie i din situa ie. Nu confunda i abandonarea cu o atitudine de tipul ÄNu m mai deranjeaz nimic" sau ÄNu îmi mai pas ". vinov ia sau iner ia v-au împiedicat s face i ceva.

Nu ar putea supravie ui în prezen a dvs. înlocui i timpul cu o con tiin intens a momentului prezent i ea va muri. abandonându-m situa iei. Nici corpul-durere nu poate supravie ui mult timp în prezen a dvs. dar problema mea r mâne: ÄCum în iv sau pe ceilal i. cum aceasta eticheteaz situa ia. Dac a i fi con tient. dar adev rul este c v identifica i cu ele i men ine i viu procesul printr-o gândire compulsiv . întreaga aten ie asupra Clipei de acum. Fixându-v rezisten a incon tient devine con tiin i acesta este sfâr itul ei. Dar îmi pot con tientiza sentimentele de nefericire? A i alege s fi i nefericit? Dac nu dvs. Dar oare chiar dori i ca ea s moar ? V-a i s turat într-adev r de ea? Cine a i fi f r ea? 198 . nefericirea sau suferin a. V men ine i vie nefcrlcirot. i nefericit ² i con tient. când apare rezisten a. adic pe deplin prezent aici i acum. Urm ri i procesul mental implicat. Asistând la apari ia este inutil . Fi i acolo când se întâmpl . i negativist. Dvs. de nefericire.De la energia mental la energia spiritual A. a i ales acest sentiment.i abandona rezisten ele pare mai u or de spus decât de f cut. cum a ap rut el? Care este scopul s u? Ce anume îl men ine în via ? Spune i c sunte i con tient de sentimentele dvs. pe dvs.. ve i în elege c de mintea dvs. Nu pute i fi i con tient. spune i c anume?´ Începe i prin a accepta c exist o rezisten . Ci doar în absen a dvs. înseamn existen a unei rezisten e. Sim i i energia emo iei. tot negativismul s-ar dizolva aproape instantaneu. indiferent de form . iar rezisten a este întotdeauna incon tient . Negativismul. Acesta este sângele ei. Observa i cum este creat rezisten ei. Toate acestea sunt procese incon tiente. miracoacordându-i timp. Tot nu în eleg clar cum s fac acest lucru.

c nu poate exista bine f r pe baza energiei mentale i care reprezint marea majoritate a popula iei de pe P mânt r mân în afara con tientiz rii existen ei acestei energii spirituale. sociale i economice. energia spiritual p trunde în aceast lume. Acesta este un puternic instrument de transformare a situa iilor i a oamenilor. c aceia vor mo teni p mântul". Oricum. nici pentru dvs. Ea ine de o ordine diferit a realit ii i va crea o lume diferit când un num r suficient de oameni se vor abandona pe sine i se vor elibera astfel de negativism. La aceast prezen P mântul va supravie ui. Cei care func ioneaz p mântul de pe plalegii i nu este supus înc polarit ilor. Ele mai r mân active un timp. crede i în el ² sau nu. scrie i c r i. Pân când nu v ve i abandona. ea nu va deveni o realitate vie în via a dvs. i care se perpetueaz continuu prin sistemele noastre educa ionale i mass-media. v entuziasma i.Pân când nu practica i abandonarea. îl analiza i. ea nu polueaz r u. Când face i aceasta. dup caz. Nu conteaz . sunte i liber. vorbi i. politice. Condi iile externe c rora le opunea i rezisten schimbe sau s dispar rapid prin abandonare. energia pe care o emana i i care v conduce via a are o frecven vibratorie mult mai înalt decât energia mental care ne conduce lumea ² energia care a creat structurile existente ale civiliza iei noastre. Dac energia care îl va locui. Spre deosebire de energia mental . nici pentru al i oameni i nici pentru vreo alt form de via net . 199 . acceptarea Clipei de acum v va permite s v ridica i deasupra lor. care impune faptul ca nimic s nu existe f r opusul s u. aceasta va fi energie s-a referit Isus atunci când a f cut acele faimoase afirma ii profetice în Predica de pe Munte: ÄFerici i cei blânzi.. Prin abandonare. dar intens va dizolva tiparele incon tiente ale min ii. dimensiunea spiritual este un lucru despre care citi i. Atunci nu mai exist suferin . Dac condi iile nu se schimb imediat. O t cut . tind i ele s se dar nu v vor mai conduce via a.

liber de orice negativism i care nu mai creeaz S-a creat o situa ie nepl cut la locul de munc . v Dac v opune i sau v împotrivi i comportamentului incon tient al altor persoane. Nu-i da i nefericirii. dar îmi este imposibil. l sa i-l s vin nu dintr-o reac ie. Nu v polua i Fiin a interioar .i trag energia i puterea de la dvs. face i ceva imediat: exprima i-v punctul de vedere sau face i ceva pentru a schimba situa ia ² sau ie i i din ea. suferin . frumoas i str lucitoare i nici P mântul cu negativism.Abandonarea în rela iile personale Dar cum r mâne cu oamenii care vor s controleze? Trebuie s m abandonez lor? Fiind izola i de Fiin . Apare mereu foarte mult rezisten . ei încearc în mod incon tient s . Deloc. Când spune i Änu" unei persoane sau unei situa ii. Este adev rat c numai o persoan incon tient va încerca s -i foloseasc sau s -i manipuleze pe ceilal i. le permite i unor persoane incon tiente s foloseasc . în momentul respectiv. Dac nu v pute i abandona. din con tiin a clar a ceea ce este bine i a ceea ce este r u pentru dvs. Am încercat s m abandonez. deveni i i dvs. m foloseasc . s m manipuleze sau s m 200 . indiferent de forma ei. Asuma i-v responsabilitatea pentru via a dvs. Dar abandonarea nu înseamn s i manipulat . un l ca în interiorul dvs. L sa i-l s fie un Änu" care nu provine dintr-o reac ie. Este perfect posibil s spune i un Änu" ferm i clar unei persoane sau s g si i ie irea dintr-o situa ie p strându-v în acela i timp starea de lips de rezisten intern complet . dar la fel de adev rat este c numai o persoan incon tient poate fi folosit incon tient. ci din intui ie.

dac sunte i în închisoare.d. Rela iile dvs. Sim i i energia mental-emo ional din spatele nevoii dvs. Ceea ce pute i ob ine din rela ie este pe primul loc ² v exemplific modul în care func ioneaz abandonarea în rela iile umane. Mai mult. se vor schimba profund prin abandonare. Suferin a sau pacea interioar . Desigur. pl cere fizic sau o form de gratificare a sinelui fals. prin deduc ie. Observa i cât de ata at sunte i de perspectiva i opiniile dvs. exterior. un câ tig material. într-o zi. sau este un lucru care ine numai de via a interioar ? preocupe decât aspectul interior. v ve i da brusc seama c ave i posibilitatea de a alege i c pute i hot rî s v abandona i propriile 201 . sau niciuna. critica. începe i prin a observa cât de defensiv deveni i când v este atacat pozi ia sau prin a sim i for a agresiunii în timp ce ataca i pozi ia celuilalt.a. dac transforma i mereu Clipa de acum într-un mijloc pentru atingerea unui scop viitor. în mijlocul unei certe. Aceasta este energia min ii conduse de inele fals. eticheta. ca. O con tientiza i recunoscând-o. de exemplu. respinge sau ve i încerca s îl schimba i. poate cu partenerul sau cu o persoan apropiat . Apoi. nu ve i putea accepta pe nimeni a a cum este. de exemplu. un sentiment de putere. îl ve i evalua. ve i transforma fiecare persoan pe care o întâlni i sau cu care intra i în rela ie într-un mijloc pentru atingerea unui scop. Dac nu pute i accepta ceea ce este. el va transforma i comportamentul dvs. Lipsa de rezisten Nu trebuie s v trebuie practicat i în comportamentul exterior în via .Dac nu pute i face nimic. din rela ii . sim ind-o cât pute i de mult. Rela ia ² fiin a uman ² va avea atunci o importan secundar pentru dvs. înl n uirea sau eliberarea interioar de condi iile externe. Da i-mi voie s Când v afla i implicat într-o ceart sau într-o situa ie conflictual . atunci ave i dou posibilit i: rezisten a sau abandonarea. Acesta este principal. de a avea dreptate i de a-i dovedi celuilalt c gre e te.m. lipsa rezisten ei la violen .

Nu vreau s v abandona i reac ia numai verbal. clar i profund împ cat. care este de obicei tradus prin Äactivitate f r ac iune" sau Äa sta lini tit. Apoi observa i ce se întâmpl i v-a i a eliberat de minte. Dar ce pute i spune despre lipsa de rezisten asem n toare? Lipsa de rezisten nu înseamn neap rat s nu facem nimic. V abandona i. dac într-adev r v-a i abandonat. care lupta pentru putere. tu ai dreptate". foarte prezent i complet sincer cu dvs. spunând: ÄBine. a agresiunii i a altor lucruri eliminat . înseamn c nicio Äac iune" nu este declan at de o reac ie. Äa nu face nimic" când v afla i într-o stare de prezen intens este un un factor de transformare i vindecare foarte puternic pentru situa ii i oameni. în taoism. mintea i inele fals fiind înc la conducere i reclamându. Nu uita i în elepciunea profund care st la baza practic rii artelor mar iale în Orient: nu te opune for ei adversarului. Sinele fals este viclean. Eu m refer la abandonarea întregului câmp energetic mental-emo ional din interior. acesta este un semn incu pozi ia mental nu o mai ener-giza i prin rezisten . Este radical diferit de inactivitatea din starea obi nuit de con tiin 202 .reac ii ² numai ca s vede i ce se întâmpl . a a c trebuie s fi i foarte vigilent. Aceasta nu ar însemna decât s deplasa i rezisten a la un alt nivel. în iv pentru a vedea dac a i abandonat într-adev r identificarea cu o pozi ie mental confundabil c celuilalt. exist s termen numit wu wei.i superioritatea. Spunând acest lucru. Dac v sim i i brusc foarte u or. În China antic . în sensul ei complet. Când identificarea cu pozi iile mentale a fost în fa a violen ei. începe adev rata comunicare. f r faci nimic". Cedeaz ca s învingi. acest lucru era considerat una dintre cele mai mari realiz ri sau sau mai curând de inconvirtu i. cu o privire care spune: ÄSunt deasupra acestei incontiente copil re ti".

în abandonare. Vorbim despre abandoneaz dorin a de a se face bine? Hot rârea de a lupta cu boala nu ar mai exista. nu-i a a? acceptarea interioar via a dvs. este faptul c numai prin renun area la rezisten . parte. st în rezisten a pe care o opune i. nu ve i mai reac iona în virtutea min ii Pe de alt condi ionate. Rezisten a este sl biciune i fric deghizat în putere. v pute i descoperi invulnerabilitatea adev rat i esen ial . puterea dvs. singurul sediu al puterii adev rate. Am mai vorbit deja despre asta. de via . care vine din fric . ² despre acest moment ² nu despre condi iile sau circumstan ele vie ii dvs. Vei fi vulnerabil. vede drept sl biciune este Fiin a dvs. devenind Ävulnerabil". în aceast stare. spune inele fals. abandon ndu-se bolii. inocen a i puterea sa.tien . desigur. când de fapt rezisten a v izoleaz de Fiin . Astfel. inclusiv de conceptul nonviolen ei. nu despre ceea ce eu a numi situa ia dvs. rolurile incon tiente constituie cea mai mare parte a i m tile sinelui fals. cine poate prezice ce ve i face? Ego-ul crede c puterea dvs. ÄAcest lucru este periculos". mintea este liber de concepte. Ceea ce inele fals. dac se impune o ac iune. 203 . Transformarea bolii în treapt spiritual superioar Dac o persoan este grav bolnav Abandonarea înseamn i î i accept total condi ia. nu mai ave i nevoie de ap r rile inele fals are un mod de existen continuu rezistent i joac roluri contraf cute pentru a ascunde acea Äsl biciune" care este de fapt Deveni i foarte simplu. în puritatea." Ceea ce inele fals nu tie. Pân când nu apare abandonarea.. A a c . interac iunilor umane. Adev rata Äactivitate f r ac iune" implic lipsa de rezisten i vigilen intens . Ceea ce este v zut ca putere este sl biciune. ÄVei suferi. nu î i a st rii de fapt f r rezerve. foarte real. ci ve i r spunde situa iei din prezen a con tient . iner ie sau indecizie.

precum: durerea fizic . Am vorbit despre acest lucru mai devreme. i ea prietenoas i. se schimb Dac v-a i uitat în oglind este o simpl reflectare. acesta este sensul s u. îi d putere i o transform dintr-un dezechilibru temporar într-o realitate aparent solid . Abandonarea v transform pe dvs. Dup cum ti i. în spatele diferitelor condi ii care formeaz situa ia dvs.. pentru c lumea Abandonarea nu transform ceea ce exist deja. cu excep ia cazului în care puterea salvatoare a Clipei de acum este activat prin prezen a con tient . disconfortul sau neputin a. de via . nu sim i i c a i e uat într-un 204 . de via i care exist în timp. Nu v abandona i ideii de Äboal ". Dac accepta i imaginea indiferent care de ea. ar trebui s fi i nebun ca s ataca i afla i într-o stare de neacceptare. Boala face parte din situa ia dvs. i ea la rândul ei. ci i o continuitate în timp. Când sunte i bolnav sau ave i un handicap. nu exist nici boal . Credin a într-o etichet pe care cineva o ata eaz condi iei dvs. are un trecut i un viitor. Când dvs. Folosi i-o pentru iluminare. v atac este aceasta. v-a i schimbat. Nu boala este problema. mai important: via a dvs. Fiin a din Clipa de acum atemporal . Dvs. Iat cum schimba i lumea. sl biciunea. Este exact ceea ce face i când v desigur. dac ave i o atitudine prietenoas fa cu dvs. îi d nu numai realitate i soliditate. L sa i suferin a s v for eze s tr i i în prezent. Prin urmare. men ine situa ia pe loc. sunte i ² atâta timp cât mintea i sinele fals de in controlul. boala este redus la unul sau mai mul i factori. nu poate s nu devin imaginea din oglind . i lumea dvs. Deoarece nu exist probleme în Clipa de acum. cel pu in nu în mod direct. pe care nu o avea înainte. Trecutul i viitorul formeaz un continuum neîntrerupt. în întregime. Concentrându-ne pe acest moment i ferindu-ne s etichet m mental situa ia. într-o stare de intens prezen con tient . se afl un lucru mai profund.În privin a bolii. dac ataca i imaginea. Acestea sunt condi iile c rora v abandona i ² acum. i nu v-a pl cut ce a i v zut.

Starea etichetat ca Äboal " nu are nimic de-a face cu fiin a dvs. de identitate i c acum v ap ra i identitatea ² i boala. o pierdere important . nu exist transformare. o revolt de propor ii. creatorul acestei lumi. L sa i-o s v for eze s deveni i intens Când apar dezastrele În ce prive te majoritatea înc incon tient a popula iei.i trezeasc i î i pierde sensul.anumit fel. lume este distrus sau psihologic . poate exista numai o abandonare par ial . adev rat . numai o situa ie-limit are poten ialul de a sparge coaja dur a sinelui fals i de a o for a s sau o suferin moartea. P r i 205 . Desigur. fizic se abandoneze i astfel s . nu v sim i i vinovat. îns chiar i aceasta le va da o anumit profunzime i lini te care nu existau înainte. dezastrul în progres spiritual. nici viitor. O situa ie-limit apare atunci când. La al ii. vina nici pe dvs. dar poten ialul exist mereu. întreaga dvs. suferin a în con tiin . Rezisten a unor persoane fa de starea de fapt chiar se intensific într-o asemenea situa ie i devine astfel o coborâre în iad. Nu îi da i nici trecut. Folosi i orice lucru Är u" care vi se întâmpl con tient de momentul prezent ² i observa i ce se întâmpl . Sunte i grav bolnav i acum a i devenit furios pentru tot ceea ce v-am spus? Atunci acesta este un semn clar c boala a devenit o parte din sentimentul dvs. prin-tr-un dezastru. Deveni i un alchimist. Din con tiin a. folosi i-o pentru a progresa spiritual. Transforma i metalul obi nuit în aur. intr nicio garan ie c o situa ie-limit va reu i aceast cenu ile vechii lumi poate lua na tere o nou lume. Toate acestea înseamn rezisten . Dac ave i o boal grav . dar nu da i pentru a v dezvolta spiritual. Nu da i vina pe via pentru c v-a f cut o nedreptate. Mintea i sinele fals. Retrage i timpul din boal . Este o întâlnire cu în colaps.

care nu are nevoie de dovezi externe dintr-o surs secundar . Astfel. ci actul abandon rii. Acesta este pasul numit abandonare. fericirea este un lucru Äpacea lui Dumnezeu care dep nivelul Fiin ei ² a faptului c destul de superficial. ruperea unei rela ii personale. au fost for a i s accepte complet inacceptabilul. handicap. încât le-a produs o suferin insuportabil .din carapacea sinelui fals sunt distruse. care. nu situa ia-limit face loc miracolului st rii de gra ie i mântuirii. Dar frica i durerea se vor transforma în pace interioar i lini te. Nu ve i fi. Au fost for a i s gra ie care vine odat cu mântuirea: eliberarea total de trecut. Este o certitudine absolut . moartea sau suferin a unei persoane apropiate sau chiar iminen a propriei mor i ² gândi i-v c mai exist o perspectiv . au tr it lipsa sinelui fals. Aceasta nu este o credin .i de situa ia în care s-au trezit a devenit atât de a teptau execu ia. pierderea casei sau a averii ori a unei identit i sociale. Situa iile-limit au produs multe miracole. i acest lucru permite unor mici bre e de lini te i energie aflate în spatele min ii s str luceasc prin ea. la sunte i indestructibil. Desigur. Cu aceast pace radiant vine con tiin a ² nu la nivel mental. f r s mai aib încotro s fug sau ceva de se abandoneze situa iei. în ultimele ore ale vie ii lor. ori de câte ori apare un fel sau altul de dezastru sau o situa ie se Äînr ut e te" extrem de mult ² boal . nemuritor. A a c . c sunte i la un pas de un lucru incredibil: o transformare alchimic complet a metalului obi nuit de durere i suferin în aur. nici m car un viitor proiectat de minte. Este e te orice în elegere". Au putut s intre în starea de f cut pentru a sc pa de ea. 206 . Comparativ cu ea. Au existat criminali condamna i la moarte ce. ci în interior. bucuria i lini tea profund aduse de aceasta. Rezisten a intern fa intens . Nu vreau s spun c ve i fi fericit în astfel de situa ii. care vin dintr-un loc foarte profund ² din Nema-nifest.

la auzul ve tii c accident. nu este nemuritor".Transformarea suferin ei în pace Am citit despre un filozof stoic din Grecia antic . Dac r mâne i în aceast stare de acceptare. Abandona i-v suferin ei. singur t ii sau oric rei forme îmbr cate de suferin . tiind c nu poate fi anulat ceea ce exist ² pentru c exist deja ² spune i Äda" la ceea ce exist sau accepta i ceea ce nu exist . Exist anumite situa ii în care abandonarea pare artificial Izolarea de propriile sentimente nu este abandonare. nu-mi tim care a fost starea sa interioar când a spus aceste cuvinte. Atunci face i ce trebuie s face i. în anumite situa ii extreme. este cea care creeaz . încât este absolut inacceptabil pentru dvs. o stare de gra ie i lumin . dar în ultim suferin a. atunci accepta i ceea ce se afl în interior. Aceasta este abandonare? Dac da. Ori de câte ori nu pute i face acest lucru. L sa i-o s existe. Fi i martorul ei. liber de orice tensiune. Prima ocazie este s v abandona i în fiecare moment realit ii prezente. Dac nu pute i accepta condi iile externe. disper rii. poate fi imposibil s v accepta i starea este atât de dificil . f r 207 lucrurile nu stau a a ² rezisten a dvs. suferin i nefericire. nu mai crea i negativism. o form de suferin . ori de câte ori pierde i aceast nu crea i suficient incon tient s prezen con tient apar . ² crea i o form de durere. Dar întotdeauna ave i o a doua ans de a v abandona. Acum ave i o a doua ans de a v abandona: dac nu pute i accepta ceea ce se afl afar . Dar nu prezentul. Adic : nu v opune i durerii. Tr i i într-o stare a lipsei de ans ² fie pentru c habitual i rezisten . el a r spuns: Ä tiam c doresc a a ceva. fie pentru c instan pentru a împiedica un tipar de rezisten fiul s u a murit într-un i inuman . ceea ce v cere situa ia. accepta i s o eticheta i condi iile interne. fricii. Poate c vi se pare c situa ia creeaz suferin a.

. inclusiv rela iile dvs. Nu l sa i mintea s durerea pentru a v crea în jurul ei o identitate de victim . asupra lor. Dac sunt incon tien i. Îmbr i a i-o.. reprimarea . proiectând incon tient durerea dvs. ie ire. în loc s v abandona i ei. suferin a este refuzul abandon rii. b utura. sub forma energiei pe care o emana i. Ce ar putea fi mai normal? Dar nu exist sc pare. altfel. evenimentului sau situa iei care pare s aten ia sentimentului. 208 . Nu în eleg cum se poate abandona cineva suferin ei. Aceasta este crucificarea dvs. Când durerea este profund . Când nu exist sc pare.. ca s spun a a. Ve i atrage i manifesta tot ceea ce corespunde st rii dvs. dar nu crea i un scenariu mental în jurul ei. iar ceilal i o detecteaz subliminal. A a cum a i ar tat. Suferin a nu scade în intensitate când o face i s devin incon tient . dac este nevoie. nimic nu se va schimba. furia. A a c nu întoarce i spatele durerii. Nu dori i s sim i i ceea ce sim i i. Acorda i toat persoanei. Apoi ve i vedea cum miracolul abandon rii transform suferin a profund în pace profund . Cum ne putem abandona lipsei abandon rii? Uita i de abandonare pentru moment. ² dar ele nu v vor elibera de durere. tot ceea ce face i sau gândi i. O difuza i. drogurile. Deoarece este imposibil s singura posibilitate de a-1 schimba este s v adânci i în el. Când durerea este profund . proiec ia. Comp timindu-v povestea dvs.d. L sa i-o s devin învierea i în l area dvs. Exist multe evad ri false ² munca. exist totu i o cale de abordare a problemei. Când nega i durerea emo ional . o fi produs. ve i r mâne blocat în suferin . este foarte puternic de a fugi de ea.m.a. devin contaminate de ea. nu foloseasc i spunându-le altora sc pa i de sentiment. Sim i i-o complet. orice discu ie despre abandonare vi se va p rea oricum inutil probabil s sim i i o dorin i lipsit de sens. se pot sim i obliga i s v atace sau s v r neasc într-un fel sau îi pute i r ni dvs.mental. înfrunta i-o. Tr i i-o ² nu v gândi i la ea! Exprima i-o.

209 . când ve i sim i dorin a intens de a fugi. aduce i o raz Aceasta este flac ra con tiin ei voastre. care este puterea prezen ei dvs. oricare ar fi el. F r timp. cu fiecare celul a corpului. r mâne i prezent ² prezent cu toat Fiin a. Continua i s v concentra i aten ia asupra durerii. f r agonie? Atunci l sa i trecutul s moar în fiecare moment i permite i luminii prezen ei dvs. continua i s sim i i durerea. Când a i murit de aceast moarte. Numai inele fals moare. folosi i puterea Clipei de acum. este abandonare. Confruntarea cu durerea profund . Pe m sur ce v adânci i tot mai mult în sentiment. R mâne i vigilent. de lumin în întuneric. care credea i c sunte i Ädvs. acceptarea ei.". legat de timp. s alunge prin str lucirea ei inele greoi. singur tatea ² sentimentul. Acceptarea suferin ei este o c l torie în moarte. realiza i c nu exist moarte ² i c nu ave i de ce s v teme i. La început. Moartea acestei iluzii nu ar fi incredibil de eliberatoare? V dori i o moarte u oar ? A i prefera s muri i f r durere. nu mai este nevoie s v face i griji în leg tur cu abandonarea.A a c acorda i aten ie deplin sentimentelor i ab ine i-v de la etichetarea lor mental . frica. groaza. Niciun rest ascuns de rezisten nu poate supravie ui în ea. Cum? Aten ia deplin este acceptare deplin . vi se va p rea un loc întunecat i terifiant. fi i extrem de atent. Acordân-du-i aten ie deplin . În acest stadiu. este o parte inseparabil a soarelui i se p c le te singur . mutarea aten iei asupra ei înseamn Imagina i-v o raz de soare care a uitat c a muri con tient. F când acest lucru. iar. f cându-se s cread c trebuie s lupte pentru supravie uire. suferin a i negativismul nu pot supravie ui. Aceasta s-a produs deja. s creeze i s se agate de o identitate diferit de cea a soarelui. observa i-o f r s -i da i curs. Prezen a elimin timpul.

Nu numesc acest lucru g sirea lui Dumnezeu: Cum am putea vreodat g si ceea ce nu am pierdut. i în aceast pace se afl o bucurie profund .? Cuvântul Dumnezeu este limitativ nu numai din cauza miilor de ani de percep ie i folosire gre ite. incomensurabilul. un sentiment incomprehensibil de pace. presupun. îns i esen a vie ii care exist în dvs. apare o mare lini te în dvs. se deschide în acel moment. pozi ie pe care au fost for a i s o adopte prin suferin a lor intens . Brusc. dar i din cauz c implic existen a unei alte 210 . al egoului. De ce este abandonarea echivalent cu g sirea lui Dumnezeu? Deoarece rezisten a este inseparabil de minte. L-au g sit pe Dumnezeu prin abandonare.". care. cel ce nu poate fi numit. i noi vorbim despre acela i lucru. ei nu l-au g sit pe Dumnezeu prin suferin a lor. care a fost ascuns de minte. renun area la rezisten ² abandonarea ² este sfâr itul domina iei min ii ca st pân. Stricto senso.. se refer la acela i lucru. Iar în aceast bucurie se afl iubirea. Lumea Fiin ei. Toate aprecierile i tot negativismul se dizolv .S Calea crucii Exist profund multe relat ri despre oameni care spun c l-au g sit pe Dumnezeu prin suferin i exista i expresia cre tin Ä calea crucii". prin acceptarea total a st rii de fapt. deoarece suferin a implic rezisten . în centrul tuturor se afl sacrul. Probabil c la un anumit moment i-au dat seama c suferin a este creat de ei. sfâr itul impostorului care se d dea drept Ädvs.

Aici nu poate exista o rela ie autentic subiect-obiect. Este descris. Calea crucii este o inversare complet . Uimitor i incomprehensibil nu este faptul c îl pute i con tientiza pe Dumnezeu. dar nu este produs de Dumnezeu. Poate c pentru a nu mai avea nevoie de suferin i dvs. calea crucii este înc singura suplimentar . dvs. Aceast suferin chiar lor în i i. În final. ² calea crucii ² înseamn a fi for at s intri în împ r ia abandona i pentru c 211 suplimentar înainte de a atinge Atingerea ilumin rii prin suferin cerurilor împotrivindu-te. Ei se vor trezi numai printr-o suferin lucru predictibil. nu o fiin . Ea înc mai func ioneaz . sunte i unul dintre ei. ci c nu sunte i con tient de Dumnezeu. Acest proces reflect legi universale ce guverneaz dezvoltarea con tiin ei i astfel au fost prezise de unii prezic tori. în Cartea Revela iei sau Apocalipsa. Realizarea lui Dumnezeu este cel mai natural lucru din lume. pentru majoritatea incon tient a oamenilor. ci de oameni semenilor lor i i de unele m suri de ap rare pe care P mântul. mascat de o simbolistic obscur uneori impenetrabil . nu exist dualitate. iar iluminarea ca fenomen colectiv va fi. precedat c lucrul cel mai r u din via a dvs. ii crucea. Ea înseamn lumea formal . În acest moment. exist azi un num r din ce în ce mai mare de oameni în via suficient de evoluat iluminarea. v nu mai pute i îndura suferin a. func ionarea anumitor i de transform ri profunde.entit i în afara dvs. le va lua pentru a se proteja de atacul violent al nebuniei umane. s deveni i Dumnezeu ² pentru c cale. Calea crucii pe care a i men ionat-o mai devreme este vechea cale a ilumin rii i pân de curând a fost singura. Dumnezeu este Fiin a îns i. printre alte locuri. Dar nu o respinge i i nu îi subestima i eficacitatea. Totu i. se transform în cel mai bun lucru care vi s-a întâmplat vreodat .. i Dumnezeu. for ându-v s dep i Dumnezeu este un non-lucru. care este un organism a c ror con tiin este inteligent. dar .

în sensul conven ional al cuvântului. nu ave i posibilitatea de a alege. s sim i i. De ce alege astfel de b rba i i de ce acum refuz s ias din aceast situa ie? De ce atât de mul i oameni aleg efectiv suferin a? Îmi dau seama c verbul a alege este unul dintre termenii favori i ai adep ilor curentului New Age. Alegerea începe în momentul în care sc pa i de identificarea cu mintea i de tiparele sale condi ionate. Acest lucru nu are nicio leg tur cu inteligen a. ve i primi mai mult timp ² i mai mult durere. Adic sunte i for at s gândi i. F r ea. c nu tiu ce fac". Am întâlnit multe 212 . i nu în timp. Alegerea implic con tiin ² un grad înalt de con tiin . De cât timp crede i c ve i avea nevoie înainte de a putea spune: ÄNu voi mai crea durere. în func ie de condi ionarea mental . înseamn a spune Äda" st rii de fapt. Iluminarea aleas con tient înseamn renun area la ata amentul fa de trecut i viitor i concentrarea asupra prezentului. înseamn a alege s r mâi în starea de prezen . nu sunte i con tient. dar în acest context nu este folosit foarte corect.suferin a ar putea continua mult timp pân s se întâmple acest lucru. Puterea de a alege Ce se întâmpl cu to i ace ti oameni care aparent vor s sufere? Am o prieten al c rei partener este agresiv fizic i care a avut o rela ie anterioar de acela i fel. s ac iona i în anumite feluri. Timpul i durerea sunt inseparabile. Doamne. Pân când nu ajunge i în acest punct. în momentul în care deveni i prezent. din punct de vedere spiritual. Atunci nu mai ave i nevoie de durere. Acesta este motivul pentru care Isus a spus: ÄIart -i. Este o eroare s spunem c cineva î i Äalege" o rela ie disfunc ionalâ sau orice alt situa ie negativ de via . nu voi mai crea suferin "? De cât durere mai ave i nevoie înainte de a putea face aceast alegere? Dac crede i c ave i nevoie de mai mult timp.

pentru c Acesta este motivul pentru care mintea ur creeaz o bre nu numai în fluxul gândirii. ea poate pune în aplicare un tipar mental înv at în copil ria timpurie. prin acest spa iu liber al întotdeauna la cunoscut. cel pu in este familiar. De fapt. Dar este din trecut? Ar ta i-i prietenei cum s 213 tiparul s u mental adev rata ei personalitate? Este inele ei adev rat? Este identitatea ei adev rat devin o prezen care î i observ gândurile i . identificându-se cu mintea. Mintea. nimic mai mult. îi ve i înt ri starea de identificare cu mintea. A a c prietena ta. dac dezvoltarea mental dezastrului este foarte mare. Con tiin a momentului prezent . ea î i creeaz singur situa ia. adic identificate cu mintea lor. care caut mereu mai mult i el tiparele sale incon tiente. De ce s facem din el un eu? Dac îi ve i spune c derivat i-a ales singur starea sau situa ia. Chiar dac este dureros. Este posibil i s tr iasc o parte important din via durere cu care s prin corpul-du-rere. Mintea ader nu are niciun control asupra lui. condi ionat fiind de trecut. poten ialul nefericirii Prietena dvs. conform c ruia ea este lipsit de valoare i merit s fie pedepsit . poate recrea un tipar înv at în trecut. Alternativ. în care intimitatea i violen a sunt legate inseparabil. Necunoscutul este periculos. complet i i bagajul mai mare de cuno tin e nu este contrabalansat de o dezvoltare corespunz toare a con tiin ei. Desigur. Partenerul ei are completeaz pe ale ei.persoane inteligente i foarte educate care erau în acela i timp total incon tiente. De ce? Nu are posibilitatea de a alege. care le se alimenteze. dar cine sau ce este cel care a creato? Un tipar mental-emo. te i ignor prezentul.ional din trecut. ci i în cotinuu-mul trecut-viitor. încearc mereu s recreeze ceea ce tie i îi este familiar. Niciun lucru cu adev rat nou i creativ nu poate p trunde în aceast lume decât prin aceast bre posibilit ii infinite. este blocat într-o rela ie cu un partener abuziv i nu este pentru prima oar .

Atâta timp cât mintea dvs. dac mai nutri i înc resentimente în leg tur cu un anumit lucru pe care l-au f cut sau nu l-au f cut. Cum a i putea fi sup rat pe boala cuiva? Singura reac ie potrivit este compasiunea. va avea con tientiz rii corpului interior. i despre cum se poate elibera de el. a consecin ele incon tien ei dvs. Nu sunte i aici în totalitate. Similar. Aceasta înseamn c idee. de i nu ave i posibilitatea de a alege. Ve i duce povara fricii. Intre timp. cu tiparele ei condi ionate v Este o form conduce via a. Nimeni nu alege nebunia. dac sunte i unul dintre cei mul i care au probleme cu p rin ii. nimeni nu este responsabil pentru actele sale? Nu-mi place aceast pentru a dizolva trecutul. în diferite grade. nu mai pute i avea resentimente. atâta timp cât sunte i mintea dvs. durerea.emo iile. ve i suferi totu i i ve i crea suferin e suplimentare. mintea 214 . Ar ta i-i pe viu semnifica ia prezen ei. Nu v-a i trezit complet înc . Imediat ce va fi capabil s i astfel s Nimeni nu alege disfunc ionalitatea. înv a i-o arta rup leg tura cu trecutul ei condi ionat. Aproape toat momentul în care realiza i acest lucru. dar aceasta este o iluzie. întotdeauna ni se pare c oamenii au avut posibilitatea de a opta.. Ele se întâmpl pentru c nu ave i suficient prezen condi ionat v conduce via a. Nici m car nu sunte i acolo. ce op iuni ave i? lumea sufer de aceast boal . nu ave i suficient lumin pentru a alunga întunericul. Dac sunte i condus de minte. Starea de identificare cu mintea este extrem de disfiinc ional . Vorbi i-i despre corpul-durere acceseze puterea prezentului posibilitatea de a alege. de nebunie. atunci înc mai crede i c au avut posibilitatea de a alege ² c ar fi putut s se comporte diferit. în Niciuna. conflictul.

ÄIertarea" este un termen folosit de 2. s ie i i din starea de incon tien . trecutul înceteaz s mai aib vreo putere. Clipa de acum este cheia. Prezen a este cheia. 215 . întregul concept al iert rii devine inutil. i cum ajung la aceast con tientizare? Când v abandona i st rii de fapt i deveni i total prezent. Suferin a astfel creat v va for a. Acest lucru las trecutul f r nicio putere. a problemelor i a durerii. presupun. Nu pute i ierta într-adev r pe cineva atâta timp cât sentimentul dvs. Ceea ce spune i despre alegere este valabil i pentru iertare. Trebuie s fii total con tient i s te abandonezi înainte de a putea ierta. în final. poate exista iertare autentic .000 de ani. Cum voi ti c m-am abandonat? Când nu ve i mai sim i nevoia s pune i aceast întrebare. care este puterea proprie. de identitate deriv din trecut. Numai având acces la puterea prezentului. dar majoritatea oamenilor au o imagine foarte limitat despre semnifica ia ei.conflictelor. Când realiza i în adâncul sufletului c niciun lucru pe care l-a i f cut vreodat sau care v-a fost f cut nu poate atinge câtu i de pu in esen a radiant a fiin ei dvs. Nu mai ave i nevoie de el. adev rate.

Mul umiri ... Capitolul 1 Nu suntem totuna cu mintea noastr .............. Starea obi nuit de incon tien irea gândurilor .... Toate problemele sunt iluzii ale min ii .... Introducere ................. Renun area la timpul psihologic ...........................................................Cuprins Prefa a editorului..... Pune i cap t iluziei timpului........... Pierderea Clipei de acum: iluzia fundamental ............... Nu mai crea i durere în prezent .......... corpului la reac ia min ii...................... Nebunia timpului psihologic ... Originea fricii ............... Iluminarea: dep Emo ia: Capitolul 2 Con tientizarea: calea eliber rii de durere................ Identificarea sinelui fals cu corpul-durere .................................................... Cuvânt înainte.................... 216 Capitolul 3 S p trundem i mai adânc în Clipa de acum Nu v c uta i inele în minte .......... Bucuria de a tr i.............................. Cel mai mare obstacol în calea ilumin rii...................... Capitolul 4 Strategii ale min ii de evitare a Clipei de acum ............ .......... Negativismul i suferin a î i au r d cinile în timpul psihologic ........... Nimic nu exist în afara Clipei de acum ........................ activitatea Descoperirea vie ii dincolo de situa ia de via ........................... Un pas uria în evolu ia con tiin ei... Cheia dimensiunii spirituale............. Eliberarea de mintea noastr .. Cum ajungem la puterea Clipei de acum ....... Durerea trecut : dizolvarea corpului-durere ............................ încercarea sinelui fals de a atinge starea de împlinire.........

. Moartea con tient Capitolul 8 .... S p trundem i mai adânc în corp.......... Atingerea con tiin ei pure........................ Fiin a este inele dvs........ Privi i dincolo de cuvinte ........................... Arta de a asculta ..... L sa i respira ia s v conduc prin corp . Trecutul Capitolul 5 Starea de prezen ........................................... Alte por i............... Capitolul 7 Por i c tre lumea nemanifestâ.............. Sensul ezoteric al Äa tept rii". nu poate supravie ui prezent................................... Ce caut ei? . fi i complet prezent Scopul interior al c l toriei vie ii ...... Descoperirea propriei realit i invizibile i indestructibile .............. .......... 217 Transformarea prin intermediul corpului .............................................. Conectarea cu corpul interior............... profund ........ încetinirea procesului de îmb trânire..................... Oriunde v-a i afla.... Lini tea ......... ............. Frumuse ea se ive te în lini tea prezen ei.......... iart ... dac sunte i Eliberarea de nefericire ........ Adev rata natur a spa iului i a timpului . Spa iul... divine ......i incon tien a profund . Capitolul 6 Corpul interior ...... Nu este ceea ce crede i ... Dizolvarea st rii de incon tien obi nuit .................................... Rug ciune pentru corp ..... Leg tura cu nemanifestul........... R d cini interioare adânci. Sursa chi-ului ...... Cristos: realitatea prezen ei dvs........... Somnul f r vise. Folosirea creativ a min ii...................................................................... înainte de a intra în corp................ Fortificarea sistemului imunitar..............

........... Când apar dezastrele............. ARSENE CURTEA VECHE PUBLISHING str.. De ce femeile sunt mai aproape de iluminare ............................... Rela iile ca form de practic spiritual ....... Acceptarea prezentului..Rela ii evoluate ..47..... Bucure ti tel............. arh.../fax: (021)222..................................... Efemeritatea i ciclurile vie ii ....... Folosirea i abandonarea negativismului .............. P trunde i în Clipa de acum...... Calea crucii.... Renun area la rela ia cu sine. Capitolul 10 Sensul abandon rii............... Sfâr itul dramei vie ii dvs. Spre o ordine diferit a realit ii...... Abandonarea în rela iile personale...... Editor: GR.............................. Transformarea bolii în treapt spiritual superioar ..........................ro e-mail: redactie@curteaveche....65 internet: www... oriunde v-a i afla........ Ion Mincu 11.... Dependen a i c utarea plenitudinii .........curteaveche. Dizolvarea corpului-durere feminin colectiv ...... Rela ii de iubire/ur ....ro 218 .......... Capitolul 9 Dincolo de fericire i nefericire se afl pacea ........ Puterea de a alege-...... Transformarea suferin ei în pace... De la energia mental la energia spiritual ............. De la dependen la rela ii iluminate . (021)222...............................26....57............................ Binele superior dincolo de bine i de r u . Natura compasiunii...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful