Vorbirea

,

una dintre

cele mai

importante ~i jlexibile capacitati umane, este o facultate deosebita, care da indivizilor posibilitatea de a comunica fntre ei prin limbaj.
iecare lifib~ are dou~ elemente principale. Primul este un set de sifiboluri care desemneaz~ lucruri pe care le cunoa~tefi sau le Intelegefi; acestesifiboluri, vorbite sau scrise, sunt cuvintele, sau vocabularul. Al doilea element al lifibii este gramatica. Aceasta cuprinde o serie de reguli prin care cuvinte separate sunt combinate In fraze sau propozitii ce exprim~ relatii precise Intre obiecte ~i evenimente, sau care transmit semnificatii noi, mai complexe. Propozitia simpl~: "Ion l-a lovit pe Dan" are un Inteles diferit decel.al propozitiei: "Dan l-a lovit pe Ion". De~i cuvintele sunt identice, diferentele de ordin grammatical modific~ felulln care sunt Intelese. Ganguritul plansul este primul mesaj sonor al copilului ~i seaman~mai mult cu comunicarea dintre animale decat cu vorbirea uman~. Mamele devin capabile s~ disting~ "plansurile" care indic~ F

O To,i copiii posed a capacitatea de a vorbi. Ei inva'a sa vorbeasca imitandu-i pe cei din jurul lor .

expresive. Comunicareadintre copil ~i parinte este posibila deoarece parintele a invatat sa asocieze anumite zgomote ~i gesturi cu necesitati specifice. Aceasta forrrul de comunicare vocala da posibilitatea unui copil de aceasta varsta sa-~ifaca cerintele pe deplin intelese. in,elegerea Bebelu~ii par sa deosebeasca vorbirea de alte tipuri de sunete, cum fac ~i adultii. Daca un copil de 1-2 luni este invatat sa suga un biberon la repetarea anumitor sunete, de exemplu "a-a-a", copilul va inceta in cele din urma sa suga, deoarece incepe sa se plictiseascade acelea~isunete; cu alte cuvinte, o data ce copilul ~i-a insu~it un "model .in memorie" a sunetului respectiv, acesta nu mai este nou ~i interesant. Daca sunetul este schimbat in alta vocala, ca "e-e-e", copilul va incepe sa sug'J: mai tare. El sesizeazadifetot renta ~i devine din nou interesat. Felul in care copilul se comporta cu obiectele este foarte diferit de comportamentul sau fata de oameni. Acesta prive~te atent obiectele ~i incearca sa ajunga la ele; dar cu oamenii va incerca sa "vorbeasca" de la o varsta frageda. in contactul vizual cu parintii sai, copilul face multe gesturi ale corpului ~i grimase ale fetei, asemanatoare cu cele ale
129

O De~i nu sunt capabili sa poarte o conversa,ie ca ~i cele dintre adul,i, copiii mici i~i vor "incerca" registrul de cuvinte ~ ~i fraze cu fiecare ~ strain intalnit.

foame, furie sau durere, de~i la Inceput fac acest lucru cercetiind conditiile din jurul copilului la momentul respectiv. Este greu sa determini semnificatia pliinsului fara indicii, cum ar fi timpul trecut de la ultima hranire. Cercetarile psihologilor au demonstrat ca In cazulln care a mama este receptiva la manifestarile copilului sau, reactioniind rapid ~i regulat la pliinsetele acestuia, copilul poate pliinge tot mai putin piina la viirsta de un an, comparativ cu copilul unei mame care nu

reactioneaz~ In acest fel. Pe lang~ faptul c~ plang mai putin, ace~ti copii Incep s~ comunice mai bine prin gesturi ~i sunete. La varsta de 4-5 luni, majoritatea copiilor Incep s~ scoat~ sunete repetate regulat sub forma unei actiuni vocale, denumit:l gangurit. pan~ la varsta de 18 luni, "vorbirea" continu~ s~ fie In mare parte o joac~, sau un accesoriu al diferitelor actiuni ~i nu un Inlocuitor al acestora. Nevoia de comunicare este adesea satisf~cut~ prin "Iimbajul" gesturilor sau zgomote

Se pare c. In ceea ce prive~te persoanele stangace. sunt omise.1 semne c. In lobul temporal. Apoi. In plus. Fiecarecopil devine un membru al comunit~tii limbii sale.1 o form. Dezvoltarea limbajului Cercet~rileasupra creierului uman au demonstrat c~ multe p~rti ale acestuia contribuie la dezvoltarea facult~tii de a vorbi. obiectele ~i locurile exacte. de~i confruntat cu modele diferite de limbi.1 de limbaj prin semne ~i au demonstrat deja c. Aceste propozitii de dou~ cuvinte descriu relatii dintre oameni. Astfel. Aceasta. cimpanzeii nu pot s. ace~tia Invat~ vocabularul ~i anumite reguli de aranjare. interpreteaz~semnificatiile sunetelor.l a creierului. fjecare copil. jar la alte 15% aceste zone sunt localizate in amhele emisfere.1 intelegem mai bine dezvoltarea facult. f~cand anumite "mi~c~ri antevorbire".1buzele ~i limba la fel ca oamenii. Din punct de vedere fizic. la randul s~u. Copilul continu~ s~ formeze propozitii mai lungi. copilul este capabil deja s~ poarte conversatii ca cele 1ntre adulti. ci ~i o intelegere a gramaticii "telegrafice" simple. "lapte" poate Insemna "vreau ~~ beau lapte". Cu toate acestea. transmite lmpulsuri spre zona lui Broca. Zona lui Wemicke. De~i capacit:ltile de Inv~tare ale copilului par s~ fie limitate.1 inteleg folosirea verbelor ~i substantivelor. obiecte. Acestea sunt zona lui Wemicke ~i zona lui Broca. La Inceput copiii spun cate un singur cuvant.1 acestora li se pred.1 inteleag. copiii Invata s~ "decodeze" vorbirea adultilor. numit~ faz~ telegrafic~. sau "love~te mingea".l cu pull de cimpanzei care sunt crescuti in casele oamenilor ~i exist. Numerele (~i formele de plural). In curand. p~rintele va imita copilul ~i este posibil ca acestas~ fie ~i modul1n care copilul Invata semnificatiile sociale ale diferitor gesturi pe care le manifest:l automat.1 ace~tia sunt capabili s. Acestea sunt 1ntotdeau!1a concordant~ cu ordinea graIn.iNVATAREA VORBIRII adultilor In conversatiile dintre ei. cercet. La persoanele dreptace vorhirea se realizeaz. Esteca ~i cum copilul ar vrea s~ vorbeasc~cu mult Inainte de a putea. de obicei un substantiv ce indic~ o persoan~ sau un obiect. ~i I~i poate mi~ca buzele. necesarepentru a Intelege vorbirea.lln emisfera stang. timpul (altele decat cel prezent). ajunge la acela~inivel gramaticalIn acestscurt timp. capabil s~ produc~ ~i s~ 1nteleag~o varietate nesfar~it:l de noi propozitii In limba pe care o st:lpane~te.1ri ne-au ajutat s. el reu~e~te s~ st:lpaneasc~structura extrem de complex.l tot in emisfera stang. toate cuvintele ~i terminatiile cuvintelor ce modific~ subtil un sens lipsesc.51 INTELIGENTA contractii ale mu~chilor care contrihuie la vorhire.1 limbajul: nu doar un registru de cuvinte individuale. Expresiile ~i gesturile copilului ~i p~rintelui sunt foarte asem~n~toare timpul acestor "conversatii". Astfel de cercet.1tii de a vorbi a oamenilor . Zona lui Broca elaboreaz~ instructiunile necesare oric~ror 130 enesc 44ETAPELE iNVATARII Corpul omenesc 45iNVATAREA . matical~ folosit:l de adulti.l ~i doar 15% au zonele limhajului in emisfera dreapt:l. din lobul frontal. un copil mic spune: "carte mas~". printre care ~i verbe (cuvinte care implic~ actiuni). Gramatica Modul In care copilul Invata s~ vorbeasc~ a dat adultilor multe b~t~i de cap de-a lungul timpului.I a limbii sale mateme 1n doar 3-4 ani. In La 1nceput. la majoritatea acestoravorhirea se realizeaz. Alte dou~ zone ale creierului sunt considerate importante In folosirea limbajului. cum ar fi "tata lovit". Se consider~ c~ pan~ la varsta de 18 luni. Cercet~rile arat~ c~ aceste cuvinte individuale transmit idei pe care un adult le-ar exprima In propozitii. prin ad~ugareap~rtilor de vorbire omise In timpul fazei telegrafice. un copil spune "love~temingea" ~i rar "minge love~te". ~i Inv~tat putin sau necon~tient de p~rinti. Cortexul ~i cerebelul transmit mi~c~ri adecvate buzelor ~i limbii. . CopilulIncepe s~-~iInsu~easc~ gramatica. ca Intr-o telegram~. actiuni ~i evenimente.l numai oamenll au capac.1-~i foloseasc.itatea de a comunica lntre ei prin folosirea vorhirii gramaticale dohandite. De exemplu. In timp ce un adult ar spune: "cartea este pe mas~". La varsta de 4-5 ani. copilul Va 1ncepe s~ uneasc~ dou~ cuvitlte. ins. Perioada telegrafica In aceast:lfaz~ timpurie de Inv~tare a limbii.lrile in acest sens continu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful