O ÎNCERCARE DE STUDIU ASUPRA EVOLUŢIEI STĂRII DE SĂNĂTATE A LUCRĂTORILOR LST A STUDY TRIAL ON HEALTH EVOLUTION OF LIVE WORKING WORKERS

Ing. Marius Nicolae Oltean- SC Smart SA- Sucursala Sibiu Psiholog Maria Rizea- Sibiu Med. Rodica Baciu- CN Transelectrica SA- ST Sibiu Dr. Med. Anca Bălan-SC Electrica Serv SA- AISE- Sibiu
Abstract: The Live Working maintenance has an high risk degree. We tried to analyse the influence of the working conditions upon the physical and phisical healt of the workers. It seems that the LW worker are not physically influenced by the working conditions and by their working goal. On the other hand it seems that the exposure to the electromagnetic field, combined with other risk factors maz cause some health problems. The studz will be completed in the future. Key words: live working, overhead line, worker, risk factor, Descriptori: lucru sub tensiune, linie electrică aeriană, lucrător, factor de risc Notaţii: LEA -linie electrică aeriană, LST- lucru sub tensiune, SEN- Sistemul Energetic Naţional.

Transelectrica SA, SC Electrica SA, în mediu privat sau chiar în străinătate. Cu baza de date pe care am reuşit să ne-o construim, am făcut o încercare. E un început. Continuînd această muncă, vom ajunge poate la concluzii mult mai bine fundamentate şi mai utile. 2.O privire asupra locului şi condiţiilor de muncă Dat fiind faptul că până acum s-a efectuat LST cu precădere (sau în cvasitotalitate) la linii electrice aeriene, evaluarea condiţiilor de muncă s-a făcut în concordanţă cu această stare de fapt. Puţinele lucrări sub tensiune efectuate în staţii nu schimbă radical datele problemei. 2.1. Echipamentele de muncă Pentru efectuarea lucrărilor, echipele Smart dispun de o serie de echipamente de muncă (maşini, scule şi dispozitive de lucru, aparate de măsură şi control). Se poate sublinia complexitatea diverselor operaţii efectuate de Smart pentru reviziile şi reparaţiile la LEA, precum şi efortul fizic şi stresul consumate de lucrători în cazul utilizării acestora. În multe cazuri, deplasarea de la maşina de transport la locul de amplasare a stâlpului la care se intervine, solicită la maximum echipa, atât în planul efortului fizic, cât şi al consumului nervos. Peste toate aceste aspecte se suprapune starea vremii, schimbări, uneori bruşte, a agenţilor atmosferici. În gama echipamentelor de muncă trebuie incluse şi echipamentele individuale de protecţie. Pentru desfăşurarea activităţilor specifice, echipa are în dotare: - echipament de protecţie împotriva riscurilor mecanice (cască, mănuşi, ochelari de protecţie); - echipament de protecţie împotriva riscurilor electrice (costum complet pentru LST, bocanci cu talpă electroconductoare, ochelari anti-UV, etc.); - echipament individual de protecţie împotriva căderii în gol; - echipament de protecţie împotriva frigului şi intemperiilor (salopete vătuite, mănuşi).

1. Scurtă introducere Am intitulat, după cum aţi observat, această lucrare “o încercare de studiu…”. Asta şi este, de fapt. O încercare. Vă rugăm să o trataţi ca atare. Am încercat să vedem dacă putem evalua evoluţia stării de sănătate a lucrătorilor din echipa LST din Sucursala Sibiu a SC Smart SA, în relaţie directă cu specificul muncii acestora. Am încercat să vedem cum a evoluat de-a lungul anilor starea fizică şi psihică a “LST-iştilor” şi dacă există vreo relaţie între această evoluţie şi lucrul sub tensiune. Demersul nostru a fost îngreunat de mai mulţi factori. În primul rând formaţia LST are un efectiv destul de redus numeric şi nu poate constitui un eşantion reprezentativ din punct de vedere statistics.. În al doilea rând mulţi dintre componenţii acestei formaţii sunt tineri, cu o vechime în activitatea LST destul de redusă. Foarte important este faptul că aceşti lucrători execută în mare parte a timpului şi alte tipuri de lucrări, lucrări în instalaţii retrase din exploatare. În consecinţă nu se poate vorbi, în acest caz, de lucrători care îşi desfăşoară activitatea numai sub tensiune, deci influenţa mediului de muncă şi a sarcinii de muncă trebuie nuanţate. Am încercat totuşi să lărgim aria de studiu şi am luat în considerare şi datele pe care le-am putut obţine în cazul unor foşti LST-işti, angajaţi actualmente la SC

1

Aceste riscuri sunt amplificate şi de efortul fizic 2 .3 Mediul de muncă Lucrările specifice LST se desfăşoară. de intrare în traseu.umiditatea aerului. Elementele componente ale unei LEA nu prezintă riscuri mecanice atunci când linia funcţionează în parametrii normali. Toate aceste tipuri de lucrări se execută în mod curent fie cu LEA retrasă din exploatare. 2. următoarele tipuri de activităţi (lucrări): . . inclusiv prin folosirea sculelor şi dispozitivelor de lucru electroizolante necorespunzătoare. având meseria de electricieni. Factorii de risc proprii mediului de muncă: . .deplasări sub efectul gravitaţiei : . relieful terenului constituie.3. în principiu.solicitare psihică : 2. etc.5.intervenţii accidentale (IA). Smart organizează echipe de intervenţie şi de lucru cu lucrători bine instruiţi profesional. surpări.5.1.suprafeţe sau contururi periculoase: . depus de liniori pentru accesul la locul intervenţiilor şi pentru pregătirea lucrărilor precum şi de condiţiile atmosferice intervenite uneori în timpul efectuării sarcinii de muncă (furtună. executanţii sunt supuşi permanent unui stres psihic. Fig.4. . Identificarea riscurilor 2.). Factori de risc dependenţi de mijloacele de producţie (echipamentele de muncă): . Toţi membrii echipelor sunt autorizaţi corespunzător. Factorii de risc proprii sarcinii de muncă : . ceaţă. În cazul în care se lucrează sub tensiune. pe probleme de securitatea muncii şi profesional.5. efectuarea unor operaţii omiţând execuţia unor secvenţe tehnologice) 2.revizii tehnice (RT). Factorii de risc proprii executantului sunt: . în multe cazuri. mare. constituie tot atâtea riscuri generate de mediul de muncă. . constă în riscul de cădere în gol.conţinutul necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerinţele de securitate: .5.inspecţie tehnică/control (IT/C). prăbuşiri de copaci. în mediu exterior. 2. o caracteristică agresivă a mediului de muncă. furtuni.solicitare fizică: . În cazul activităţilor la LEA.2 Sarcina de muncă (activităţi specifice la LEA) Pentru menţinerea în stare de funcţionare a LEA se efectuează. chimice sau biologice.2.temperatura aerului .curentul electric : 2. în afara riscurilor de natură electrică. neutilizarea echipamentului individual de protecţie specific.deplasări. Eforturile fizice şi psihice depuse de echipa de intervenţie pentru parcurgerea traseului. . Condiţiile meteo. În executarea sarcinilor de serviciu.deplasări cu pericol de cădere: .reparaţii curente (RC).mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice: .calamităţi naturale (vânt.comunicări accidentogene : .reparaţii capitale (RK). Principalul risc de accidentare. efectuate la sediul centrului. avalanşe.exploatare (E). examinaţi anual pentru lucrul la înălţime şi testaţi psihologic.). etc.utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie .omisiuni (de ex. riscul de electrocutare creşte substanţial în cazul oricărei erori a executantului. alunecări de teren. staţionări în zone periculoase : .5. fie cu LEA sub tensiune. Elementele componente ale LEA în sinenu prezintă riscuri termice. . ninsoare viscolită.4 Executantul Pentru desfăşurarea activităţilor specifice LST.1.2.sarcina supradimensionată în raport cu capacitatea executantului : . cu excepţia pregătirii şi programării lucrărilor. “sub cerul liber”. viscol.temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor: . factor de risc 2.executarea defectuoasă de operaţii .

sarcina de muncă M . relaţiile la locul de muncă. El reprezintă capacitatea de a trăi într-un mod plin de resurse şi de îndepliniri având în acelaşi timp mobilitatea mentală de a face faţă provocărilor şi obstacolelor pe care viaţa le pune. Repere ale stării de sănătate psihică a lucrătorilor formaţiei LST 3.2. Numărul relativ mic de accidente petrecute şi gravitatea redusă a urmărilor acestora se datorează profesionalismului lucrătorilor LST. în genere. a fiabilităţii la stres. În mediul organizaţional putem vorbi de sănătatea ocupaţională din punct de vedere psihic. variază în functie de caracteristicile individului şi ale sarcinii de lucru. în afara raportului gravitatea accidentului-probabilitatea de a se petrece. desfăşurate către SMART SA. Această valoare a fost determinată luând în calcul. Nivelul optim al stresului (eustresul) duce la creşterea performantei profesionale. Majoritatea abordărilor relaţiilor dintre mediul de muncă şi starea de sănătate psihică şi securitate în muncă. 3. relaţia muncă-familie. deoarece are repercursiuni atât în plan psihologic.Executant Din conţinutul Fişei de evaluare a locului de muncă.mijloace de producţie SM . în genere.33 % M E Legendă: MP . Cantitatea optimă de stres (eustresul). Stresul ocupaţional reprezintă actualmente o problemă de prim rang a organizaţiilor.3 % al riscurilor mari determină câteva caracteristici ale activităţii respective şi anume : o activitate complexă. Independenţa decizională atenuează efectele negative ale cerinţelor muncii asupra stării de bine a angajatului. Despre sănatate psihică şi stres Termenul de sănătate psihică descrie o stare de bineţe psihică. experienţei acumulate şi a modului de lucru adoptat de către aceşti lucrători. scăderea productivitatii şi costuri legate de sănătate. durata de expunere a lucrătorilor la potenţialele riscuri de accidentare.5. un nivel mic de risc. temerile) şi diverse niveluri de depresie sunt cele mai frecvente disfuncţii ale sănătătii psihice. cât şi în plan sociologic şi fiziologic. Stresul este privit ca un răspuns la o situaţie de muncă în care omul este incapabil să îndeplinească cerinţele locului de muncă. ambiguitatea de rol şi conflictul de rol. structura şi climatul organizaţional. indică. plasează în centrul preocupărilor conceptul de stres ocupaţional . la valoarea de 3. capacităţi/capabilităţi cognitive. a diminuării diferitelor niveluri de depresie şi nu în ultimul rând creşterea nivelului de performanţa profesională). (neliniştea. ca fiind o 3 . Caracteristicile sarcinii de lucru includ : complexitatea. oportunităţi pentru dezvoltarea carierei. Studiile recente au indicat faptul că niveluri înalte de control (respectiv de independenţă decizională în muncă) sunt în mod direct relaţionate cu o serie de rezultate pozitive asupra sănătatii psihice în muncă (respectiv reducerea anxietăţii. în mediul organizaţional. pe scara de la 1 la 7. creşterea echilibrului emoţional.00 % 30. El trebuie privit ca un factor ce influenteaza întreaga viaţă şi trebuie abordat din mai multe perspective: încărcarea în muncă.67 % MP SM 18. Evaluarea riscurilor Cuantificarea nivelului de risc pentru activităţile specifice la LEA. anxietatea.mediu de muncă E .factor ce se înscrie în categoria celor de risc profesional. abilităţi şi capacităţi fizice.5.1. reiese că. riscantă. dificultatea. 35. în desfăşurarea lucrărilor specifice LEA au fost identificaţi şi se pot manifesta 5 riscuri de valoare 5 (valoare mare pe scara riscurilor). concretizate în: absenteism. El trebuie abordat din perspectivă multidisciplinară. Un procent de 8.00 % 16. implicând pentru organizaţie costuri serioase. Cercetările de marcă în domeniul psihologiei ocupaţionale susţin că efectele cerintelor profilului ocupaţional asupra stării de bine a angajatului sunt influenţate de gradul în care acesta poate lua decizii de unul singur (gradul de control). Stresul.63. REPARTIZAREA FACTORILOR DE RISC PE ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ (%) stare de bine. a angajaţilor şi care le permite să performeze în muncă. durata şi intensitatea acesteia. Caracteristicile individului se referă la nivelul de fiabilitate psihică la stres (oboseala psihică). stresantă. în timp ce distresul (suprasolicitarea) determină apariţia unor probleme de ordin psiholoic şi comportamentalatitudinal.

care implică sistemul nervos simpatic şi sistemul endocrin (hormonal-tiroidian).legile şi reglementările guvernamentale . Modelul lui Beehr & Newman priveşte stresul ocupaţional ca o interactiune între mai multe faţete: personală. la gradul de participare în cadrul sarcinilor de lucru. lipsa siguranţei job-ului d. Factorii ce ţin de diferenţele individuale sunt : a) condiţiile psihologice (trasături de personalitate. etapele vieţii de familie. incongruenţa cu statutul socioprofesional. adică la o muncă neprovocatoare. a cărui influenţă se manifestă la diferite niveluri: organizaţional. familial. supraîncărcărea cantitativă şi calitativă în muncă b.Stresul organizaţional este un aspect ce priveste diada persoană . mai multă responsabilitate. statut socio-economic.orarul de muncă .factorii de clima 4 . Un grad ridicat de implicare în organizaţie denotă un grad ridicat de satisfacţie. Cooper & Marshall mai desoperă de asemenea. social. retrogradare. fizic. a proceselor cognitive. evolutia în carieră. durată sau prea mare frecvenţă.securitatea locului de muncă . pe lângă stresorii ocupaţionali trebuie să se ia în calcul şi vulnerabilitatea individului şi contextul în care acesta evoluează.structura organizaţională . educaţie.mediu organizaţional.cu colegii. Reacţia la stres variază în funcţie de două categorii de Fig. de a răspunde la factorii de stres.sindicatele . atitudini pozitive. nestimulatoare psihic c) contextul social. Suprasolicitarea în muncă este o binecunoscută cauză în stresul ocupaţional. etc. desigur că trebuie să trecem în revista şi reacţiile la stres. relatiile cu ceilalti.care se referă la presiunle politicilor organizaţionale.percepţia contractului de către angajaţi c) caracteristicile şi condiţiile organizaţionale . sănătatea. a răspunsurilor adaptative. În mediul organizaţional stresorii interni sunt (dupa Beehr & Newman) : a) solicitările postului şi caracteristicile sarcinii: .conflictul de rol . întrucât nivelul optim de stres este dificil de stabilit.distanţa dintre locul de muncă şi domiciliu . caracteristici comportamentale) b) conditiile fizice (forma fizică.climatul organizaţional d) condiţiile şi cerinţele externe ale organizaţiei . etnie. Dezechilibrul dintre ce are de oferit un individ organizaţiei şi solicitările mediului de muncă reprezintă o binecunoscută cauză a stresului ocupaţional. Stresul ocupaţional În opinia lui Lazarus nivelul de stres pe care îl determină solicitările în cazul unui individ depinde de evaluarea cognitivă pe care persoana o face în legatură cu acestea (solicitările). Alţi factori stresori : a) nesiguranta locului de muncă b) ocupaţii rutiniere. a consecinţelor umane şi a consecinţelor organizaţionale.cele care implică solicitări reduse de utilizare a capacitătii psihice şi care duc la plictiseală. rolul în organizaţie. ocupaţie) Enumerând factorii stresori în mediul organizaţional.încărcarea de rol .variaţia încărcării în muncă . cu şefii sau subordonaţii e. Din punct de vedere al modelului interacţionist. de timp.ambiguitatea de rol . practicarea sportului.responsabilităţile b) solicitările şi aşteptările de rol: . somn echilibrat) c) caracteristicile etapelor de vârstă (etapele dezvoltării umane.3. de mediu. Răspunsul la stres înseamnă distres şi constă într-o modalitate negativă şi nesănătoasă.sistemul de evaluare . relaţii bune cu colegii. tulburări ale atenţiei. etapele dezvoltării profesionale) d) caracteristicile demografice (vârstă. d) vulnerabilitatea sau „călcaiul lui Ahile” prin care o persoană are un stereotip individual de răspuns psihic (ticuri. sex.el fiind definit ca expectanţele (aşteptările) pe care managerul ierarhic superior şi membrii grupului de muncă îl au de la angajat c. cinci surse de stres organizaţional: a. igiena alimentară. climatul organizaţional.orele lucrate şi durata sarcinilor . În functie de vulnerabilitatea fiecărui individ acest răspuns poate fi în mare masură dezoptativ. economic şi politic.ritmul muncii . etc) şi/sau fiziologic (acidul gastric).ce se referă la promovare. când este vorba de acţiunea unui factor stresor de intensitate.sistemele de comunicare .

factori: .probleme directe asupa productivităţii. se pot identifica frecvent pe trei paliere: . psihologică şi medicală. ci numai de realizarea lucrării.adică variabile ce ţin de istoria genetică. 3. absenteism profesional. Pe parcursul muncii LST angajatul este evaluat periodic sub aspectele menţionate mai sus. relaţiile interpersonale şi suportul social. prin care distingem o organizaţie sănătoasă de una nesănătoasă .2. infarct. în principal.eşecul de a investi resurse fizice şi psihice suficiente în sarcinile de muncă . etc. ca răspuns al angajaţilor. diabet. accidente de muncă. la suprasolicitari. de natura mecanică.de identificare a acelor tipuri de personalitate predispuse mai frecvent la accidente . cercetările recente arată că cele mai afectate sunt organizaţiile în care au avut loc retehnologizări importante. insatisfacţie la locul de muncă . prevenirii accidentelor de muncă. Stresul ocupaţional / organizaţional. selecţie şi formare profesională . Pentru lucrătorul LST de la sol conştientizarea factorului de risc electric constă în faptul că trebuie să respecte fisa tehnologică şi instructiunea de securitate a muncii. Securitatea în muncă trebuie să reprezinte o politică dinamică. Un rol deosebit trebuie acordat.perfecţionarea procesului de orientare. incidente/accidente. erori. experienţă. întrucat acesta a trecut iniţial printr-un proces de evaluare profesională.comportamental. paternuri (scheme) de comportament. luarea unor decizii greşite în sarcina de muncă.riscul mecanic. animozităţi interactive .riscul electric derivat din depaşirea unei distante minime normata pentru lucrătorul LST care lucreaza la potenţial (acest risc este lumitat uneori de ţsăşi dispozitivele de lucru. climatul.dieta. În ceea ce priveşte consecinţele distresului în mediul organizaţional. sunt prevenţia şi profilaxia accidentelor de muncă. în echilibrul emoţional precum şi în note de anxietate şi forme de depresie).absenteism. ulcere. uneori major. etc. acestea sunt: .probleme legate de performanţa în muncă sub aspectul calităţii şi cantităţii. mai mult decât intervenţiei după producerea acestora. întarzieri . În acest caz punctele forte al psihologului. 5 . forme de depresie. pentru lucrătorii de la sol Din monitorizarea lucrătorilor LST şi practica profesională s-a demonstrat că acestia au un grad ridicat de conştientizare privind complexitatea profilului ocupaţional şi riscurile la care se expun. în psihodiagnoza organizaţională. sex şi tip de personalitate . colesterol. vârstă. respectiv stresul şi raspunsul la stres (concretizat în fiabilitatea la lucrări de durată şi intensitate. în cazul lucrătorului LST de la sol. performanţa scăzută. adaptabilităţii şi flexibilităţii. în general. nivelul satisfacţiei în muncă. precum şi înlăturarea cauzelor ce au condus la producerea lor prin: . este.fiziologic: boli vasculare. Psihodiagnoza stării de sănătate a formaţiei LST Din analiza formelor de sănătate psihică în mediul organizaţional. la încadrare. Cerinţele profilului ocupaţional nu suprasolicită psihic lucrătorul LST. ca rezultat al unor mecanisme de coping (adaptare). scaunul ergonomic sau scara electroizolantă) .costurile serviciilor de sănătate În ceea ce priveşte stresul organizaţional şi accidentele de muncă. incidente/accidente Problema stresului şi a incidentelor / accidentelor de muncă este una stringentă atât pe piaţa muncii. procesare cognitivă. riscul de cădere pentru lucrătorul aflat la înălţime (la potenţial sau nu) -riscul mecanic.atitudinal: fluctuaţie. Factorul de risc. bazată pe strategii de lungă durată. ca un pressing resimtit în plan psihosomatic serios. ei nefiind limitaţi de factorul timp.psihologic : anxietate (temeri). inadecvate la diferite surse de stres.de formare a unor atitudini adecvate şi de conştientizare în prevenirea incidentelor / accidentelor Putem conchide că în plan psihologic o importanţă deosebită trebuie acordată percepţiei subiective a angajaţilor. . de ex. Consecinţele stresului ocupaţional. sau cele care s-au restructurat într-o măsură semnificativă. Riscurile la care lucrătorii LST pot fi expuşi sunt: . cât şi într-o organizaţie.de adaptare a angajaţilor la cerinţele profilului ocupaţional . LST-iştii sunt deprinşi cu programul de lucru prelungit.factori externi.factori interni. comportă disfuncţii la nivelul stării psihice cum ar fi: scăderea performanţei profesionale. a conştientizării riscurilor ce trebuie să se finalizeze prin programe de informare şi persuasiune. raportate la starea de sănătate ocupaţională a formaţiei LST putem să evidenţiem anumite aspecte.

există un grad sporit de stres ocupaţional în prima jumătate a primului an de muncă sub tensiune. acestea se manifestă în decursul primului an de activitate LST. unde este nevoie de o intervenţie prioritară. s-a constatat că este indicat ca seful ierarhic LST să fie şi sef de lucrare. ceea ce ţine de anxietate ca un aspect al sănătăţii psihice în mediul organizaţional. al sculelor şi materialelor. Perf ormant a pr of esionala 17% 39% bun mediu sup mediu inf 44% Fig. cu cât este mai experimentat. urmând ca până la sfârşitul acestuia gradul de stres să se disipeze (desigur că acest aspect este determinat de nivelul bun al procesării cognitive vis-a-vis de cerinţele profilului ocupaţional).să schimbe componenţa echipei de lucru .5. de latura nativă a angajatului. Mai mult. 6% bun mediu sup 50% 44% mediu inf Fig. decât dacă el lucrează la sol. dat în procent semnificativ şi de nivelul optim al factorului de varsta. suprasolicitare. dispar micile (5%) aspecte de anxietate. NU are relevanţă negativă. Pe măsură ce lucrătorul dobândeşte cunoaştere profesională şi devine stăpân pe sine. Acest lucru bun este determinat şi de faptul că electricienii formatiei LST lucrează alternativ sol-înălţime.să modifice modul de transport al electricienilor. respectiv al compatibilităţii dintre capacităţi cognitive. întrucât se adaptează în timp optim . Lucrătorul poate resimţi acest lucru sub aspectul unui disconfort psihic.să facă presiuni ca lucrarea să se termine mai repede . Raportându-ne la reacţia de răspuns a electricienilor LST la factorul stresor complexitate profil Dacă ne referim la factorii stresori privind sănătatea psihică/ocupaţională putem afirma că: . nelinişti faţă de factorul electric. În ceea ce priveşte anumite forme de depresie.să schimbe sarcinile în cadrul echipei de lucru . ca începător. Acest aspect se concretizează şi prin raportarea fiabilităţii crescute la stres şi a nivelului bun al echilibrului emoţional la nivelul bun şi mediu superior al performanţei profesionale.4. Odată cu anumularea experienţei profesionale putem spune că lucrătorul LST este adaptat bine la cerinţele postului de lucru. În consecinţă. Ori. Ele sunt pasagere. analiza statistică evidenţiază un nivel mediu superior (44%) şi bun (50%) privind fiabilitatea crescută la stres. 6 . în loc să lucreze la sol. Pentru a limita acest posibil stres ocupaţional. se poate afirma că acesta nu reprezintă un factor de stres ocupaţional. respectiv 34 de ani. de scurtă durată şi cu manifestări nu prea ample. în sensul că le poate comuta activitatea spre o altă zonă. acele anxietăţi de tip profesional manifestate în primul an de activitate. din analiza statistică reiese că aspectul genetic.să schimbe programul de lucru. Cu ocazia evaluărilor psihologice periodice s-a constatat că un eventual stres ocupaţional este dat de seful ierarhic care poate: . chiar la potenţial. în cadrul formaţiei LST nu s-a înregistrat nici un caz (0%). nu au impact negativ de durată asupra stării de sănătate ocupaţională. dar pasager. respectiv temperamentul acestuia. capabilităţi şi abilităţi şi cerintele profilului ocupaţional.Observaţiile pertinente au demonstrat o mai mare disciplină profesională (respectiv conştientizarea factorului de risc electric) atunci când lucrătorul LST lucrează la înaltime. Declanşarea sau menţinerea unor diferende interactive ţin de nivelul de inhibiţie şi excitaţie a activităţii nervoase superioare. Ca atare. LST-istul preferă să lucreze la înălţime. se concretizează prin note reactiv-comportamentale în plan verbal sau note de impulsivitate în situaţii conflictual-afectogene. intrând în rutina activităţii profesionale. respectiv echilibrul emoţional. Un alt factor de stres ocupaţional poate deriva şi din anumite stări conflictuale interrelaţionale. Nivelelurile de performanţă profesională În ceea ce priveşte anumite note de anxietate. temeri. Fiabilit at e la st res ocupaţional. Nivelurile de fiabilitate la stres Privind complexitatea profilului ocupaţional LST şi cerinţele acestuia faţă de electricieni. într-un procent minim.

par a fi extrem de importante în starea de bine a angajaţilor.identificarea unei stări de stres ocupaţional în cadrul organizaţiei. .controlul la locul de muncă. flexibilitate şi adaptabilitate în muncă.fiabilitatea crescută la lucrări de durată şi intensitate.depistarea simptomelor de stres ale angajaţilor la 17% 39% bun mediu sup mediu inf 44% Fig. acceptabil şi în plus este remunerat suplimentar pentru lucrul efectiv lucrat sub tensiune. astării de sănătate psihică. Astfel. nu există. Monitorizarea stresului ocupaţional trebuie să se centreze.activitatea de lucru sub tensiune. pancreas. Ca atare lucrătorul LST-ist nu comporta distres din acest punct de vedere. respectiv de genetică sau capacitatea de lucru a celulei nervoase. decizia participativă şi delegarea în rândul subordonaţilor) sunt benefice pentru creşterea performanţei în muncă şi respectiv.. echilibru emoţional . tranzacţional sau transformator. prin prevenirea factorilor stresori sau corectarea acestora.).siguranţa locului de muncă . nu reprezintă un agent stresor asupra lucrătorului LST. în principiu. cu impact asupra sănătaţii ocupaţionale . la stres. pressingul timpului. starea de sănătate psihică şi semantică a angajaţilor.ergonomia locului de muncă . ci numai de terminarea anumitor etape din lucrare. Managementul stresului din punct de vedere preventiv-profilactic şi elaborarea unor programe de sănătate ocupaţională Managementul stresului nîn cadrul organizaţional trebuie centrat pe: .depistarea stresorilor în mediul muncii şi al vieţii organizaţionale . la diferite niveluri (conducere. aşa cum s-a constatat pe deplin. etc.identificarea surselor care declansează şi menţin starea de stres . Paşi importanţi ce pot fi monitorizaţi în diagnosticarea stresului ocupaţional sunt: .Ori. Relaţia dintre manager şi subordonaţi este o „stradă cu două sensuri”. nefiind limitat de repunerea liniei sub tensiune. strategii de întărire a eficienţei în muncă) şi transformaţional (liderii care uzitează deprinderile transformaţionale în a stimula capacităţile cognitive.cel mai nociv stres ocupaţional. sub un pressing al timpului. anxietăţi. care duce la tensiuni nervoase. astfel că măsura şi nivelul la care intervine oboseala psihică.programul de lucru sub tensiune nu se desfăşoară. în sensul că angajatorul are posibilitatea să decidă stilurile manageriale. atenţie distributivă şi spirit de observaţie) au un grad nesemnificativ în instalarea fatigabilităţii psihice. cu ducerea la bun sfârşit a lucrărilor şi fără expunerea la factorul de risc electric. Cercetările recente arată că stilul de conducere tranzacţional (înglobează fixarea scopurilor.3. angajaţi) . Echilibru emot ional . Astfel că lucrătorul LST nu trăieşte teama pressingului şi respectiv stresul că nu termină lucrarea la o oră anume. scăderea fiabilităţii la stres. Nivelurile de echilbru emoţional Psihodiagnoza nivelului de sănătate ocupaţională denotă că: . Factorul de vârstă a lucrătorilor (media de vârstă de 34 de ani).procesul de evaluare psihologică: stare de vigilenţa. feedback-ul. în anumite condiţii. este determinată şi de: . precum şi în medierea unor conflicte de rol între ei. inimă. Nu există o procedură standard de diagnosticare a stresului ocupaţional. în activitatea profesională a zilelor noastre. în cazul lucrătorilor LST . în principal. la suprasolicitări.tipul de organizare a muncii . tine de dinamica energetică a fiecărui angajat în parte. precum şi antrenarea continuă în viaţa profesională le pot întări acestora. fiabilitate.relaţiile interpersonale . cu impact în scăderea stării de vigilenţă (respectiv atenţie concentrată.complexitatea profilului ocupaţional.este buna conştientizare a factorului de risc electric şi interiorizarea normelor ISSM 3.6. Suportul managerial.cel mai benefic aspect pentru lucrătorul LST-ist. consideraţia de sine. cu toată complexitatea ei. agitaţie. ea fiind modelată în funcţie de situaţiile şi specificului organizaţiei. procesare cognitiva.mediul de muncă . în principiu. cum ar fi comunicarea eficientă şi feedback-ul. 7 . Are un timp glisant de lucru. pe intervenţii de prevenire şi apoi pe cele corective.orele lucrătoare . cu impact pe zonele vulnerabile somatice ale fiecăruia în parte (stomac.alternanţa muncii înălţime-sol le dă o anumită mobilitate. un factor stresant puternic este tocmai acest presing al timpului. fiabilitatea la stres.

influentare) la nivel emoţional.discutarea la modul realist a eliminării discrepanţelor dintre cerinţe şi expectanţe (asteptări) . fiziologic.investigarea compatibilităţii capacităţi individuale cerinţe profil ocupaţional . a cuantumului de energie necesar în muncă.posibilităţi de prevenire a stresului ocupaţional la nivel macro şi micro prin: . ce are ca scop un bun management al stresului prin: . . educarea pe probleme de sănătate şi siguranta la locul de muncă. Repere ale stării de sănătate somatică a lucrătorilor formaţiei LST Studiile de Medicină Ocupaţională din ultimii ani au pus accent pe noţiunea de boală legată de profesie. reducerea consumului de alcool.training-uri pe time-management . Promovarea sănătatii psihice şi fizice pentru angajaţi trebuie văzută ca un mijloc de creştere a productivităţii şi de reducere a costurilor datorate îmbolnăvirilor. Concret.propunerea şi aplicarea de strategii de intervenţie primară şi preventivă la nivel de individ şi organizaţie (managementul stresului organizaţional) .reducerea costurilor medicale şi de prevenire a accidenteelor Programele de promovare a sănătăţii la locul de muncă trebuie să asigure în final imbunătăţirea stării de bine a angajaţilor.cursuri asertive (de convingere) .Premise Odată cu înfiinţarea cabinetului de medicina muncii 8 . a imaginii de sine.creerea unei imagini pozitive firmei pe piaţă .programe de reducere sau prevenire a stresului ocupaţional la nivel individual. Programele de sănătate ocupaţională pot fi caracterizate ca o abordare integrativă a pachetului de activităţi atât individuale cât şi organizaţionale care trebuie să asigure starea de sănătate psihică şi somatică a angajaţilor.training-uri pe relaţional-emotiv .training-uri privind managementul conflictului .învăţarea unor tehnici de reducere a tensiunii prin exerciţii de relaxare. a coeziunii de grup şi a relaţiilor la locul de muncă. etc. ajustare.training-uri axate pe înlocuirea stresului .recunoaşterea şi valorizarea performanţelor profesionale în cadrul discuţiilor legate de carieră. Organizaţia trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru bunastarea capitalului uman şi să aiba în primul rand un caracter preventiv-profilactic şi apoi corector. muzică de relaxare.identificarea strategiilor de coping (gestionare. managementul stresului. reducerea diabetului şi colesterolului. Implementarea unor programe de sănătate organizaţională se poate finaliza în: .surprinderea răspunsului la stres a angajaţilor pentru realizarea unui plan de intervenţie sau unui programe de sănătate .programe de creştere a stării de bine. mamagementul corector trebuie să se axeze şi pe pograme de sănătate ocupaţională pentru diminuarea la minim a efectului distresului. politicile de sănătate ocupaţională pot fi: .reducerea ambiguităţii .stabilirea măsurii în care profilul ocupaţional ar trebui să îndeplinească nevoile aplicanţilor .o politică defectuoasă de disponibilizare poate fi dăunatoare chiar şi pentru personalul care rămâne în organizaţie ca un stres suplimentar .menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii angajaţilor . . Bolile legate de profesie sunt boli cu determinare multifactorială în cauzalitatea cărora mediul si condiţiile de munca participă cu un procent important.realizarea consecinţelor stresului ocupaţional văzute prin: eficienţa organizaţională. 4. cognitiv şi comportamental-atitudinal .evitarea supraîncărcării/subîncărcării cu sarcini de muncă . ca parte integrantă a managementului resurselor umane din cadrul companiei .realizarea şi îndeplinirea unor planuri de carieră . performanţa personală .1. reducerea tensiunii arteriale. 4.creerea de structuri clare . în mod special terapie comportamentală. reprezentativ în cadrul celorlalţi posibili factori etiologici.reducerea costurilor medicale şi de prevenire a accidentelor. sport.educarea şi consilierea pe probleme de nutriţie şi greutate cum ar fi: încetarea fumatului. Hipertensiunea arterială este o afecţiune cu incidenta mare în populaţie si se afla pe primul loc în clasificarea bolilor legate de profesie.aplicarea concretă a intervenţiei organizaţionale prin metode şi tehnici adecvate . a climatului de muncă şi în consecinţă reducerea numărului de concedii medicale şi a fluctuaţiei de personal.reevaluarea stresului ocupaţional pentru a verifica eficienţa intervenţiei În afara acestor paşi importanti enumeraţi mai sus.nivel psiho-somatic . a sigurantei.crearea unei imagini pozitive a companiei pe piaţă . programe de fitness. axate pe calitatea vieţii.oferirea de suport social .

celălalt pe cei neexpuşi la risc (lotul martor -formaţia RUTI aparţinând Smart Sibiu) Am ales cele două formaţii pentru comparatie pentru că au ca şi componenta un numar aproximativ egal de persoane si lucrează în condiţii de expunere la risc oarecum asemănătoare (expunerea la câmp electromagnetic şi efortul fizic sunt reduse în cazul angajaţilor de la RUTI).lotul test este alcătuit din 9 subiecţi. şi având mai mult de 5 ani vechime în muncă. depăşind frecvent limita maximă admisibilă. În prezent se constată o crescândă îngrijorare publică referitoare la posibilele efecte negative ale câmpurilor electrice si magnetice. registru de cronici. ritmul este intens si uneori necesită adoptarea unor poziţii vicioase.electrocardiograma si audiograma . Intensitatea CE a fost de 9-32 kV/m. aparent nu a putut fi pus în evidenţă nici un alt factor favorizant de HTA . Suprasolicitarea aparatului musculo-osteo-articular în procesul muncii se poate realiza în cazul solicitărilor care presupun un efort fizic mare. corespunzătoare riscurilor existente la locul de muncă (ex. Lotul martor a fost selecţionat dintre muncitorii care nu lucrează în condiţii de expunere la CE. ex.oftalmologic) . s-a constatat că o parte importantă a consultaţilor de medicină generală era ocupata de depistarea. dintre care 4 prezintă hipertensiune arterială (stadiul I si II). un număr de 226 consultaţii a fost reprezentat de creşteri ale tensiunii arteriale. afecţiunile reumatice. La o parte din cei diagnosticaţi cu hipertensiune arterială şi care lucrau în instalaţii electrice. care se desfăşoară cu intensitate. indică clar că boala profesională poate fi provocată de: factori ai mediului de muncă dar şi de suprasolicitarea anumitor organe si sisteme ale organismului în timpul activităţii profesionale. peste limitele admise.examinări de laborator si ecografie abdominală (examinări suplinentare. Studierea celor doua loturi s-a făcut pe o perioada de 5 ani (prospectiv). 4. durată şi într-un ritm intens si prelungit.2. bărbaţi .examen clinic general . Alături de factorul determinat în apariţia acestor boli. certificate medicale) . obezitatea) sau care depind de mediul de muncă (temperatura scăzută. În lucrările cu pericol de cădere sau electrocutare sau în cele cu răspundere mare privind siguranţa instalaţilor se creează o stare emoţional afectivă care măreşte solicitarea neuropsihică. Obiectul studiului: Stabilirea unei eventuale asociaţii epidemiologice între munca în instalaţii electrice de înaltă tensiune şi joasă frecvenţă a persoanelor care lucrează în formaţia de LST la SMART Sibiu si bolile legate de profesie (cum ar fi hipertensiun arteriala si afectiunile musculo-osteo-articulare). O parte dintre aceşti pacienţi aveau si alţi factori de risc neprofesional: dislipidemie. umiditatea mare sau viteza mare a curenţilor de aer). de nivel redus si de frecvenţă joasă.în Transelectrica-Sucursala de Transport Sibiu (cabinet care deserveşte şi angajaţii SC Smart SASucursala Sibiu). timp îndelungat. Solicitările neurosenzoriale din partea analizatorilor vizual (în special) şi auditiv sunt prezente de asemenea si deosebit de importante.neurologic. ex.măsurători de câmp electric (CE ) si magnetic (CM) Efectivul întreprinderii este de 125 de persoane din care 89 lucrează în condiţii de expunere în staţii electrice de înalta tensiune. erau fumători. unul cuprinzând subiecţii expuşi la risc (lotul test formaţia LST). 4. Efortul fizic este mare şi solicită toate grupele musculare la urcatul pe stâlp. Metoda : Principiul metodei: se aleg două eşantioane. la recomandarea medicului si cu acordul conducerii ) .3. ORL. adeseori este susţinut. Subiecţii investigaţi sunt în formatia de LST. care lucrează în CE la instalaţiile exterioare timp de 2-8 ore pe zi.culegere de date din diverse înscrisuri (fişa de consultaţie.analiza tuturor posibililor factori de risc prezenţi la fiecare loc de muncă . tratarea si reorientarea pacienţilor cu hipertensiune arteriala ( TA >140/90 mmHg). Solicitarea organismului în procesul muncii este fizică si neuropsihică. diabet zaharat. înregistrându-se următoarele date: . Din totalul de 1036 consultaţii din anul 2000. De asemenea am mai constatat că durerea lombară. Definiţia legală a „bolii profesionale”. asupra stării generale de sănătate a personalului de specialitate care lucrează în imediata vecinătate a surselor unor astfel de câmpuri. trebuie să avem în vedere şi factorii cauzatori favorizanţi care ţin de organism (vârsta.examinări de specialitate obligatorii conform cerinţelor legale în vigoare. Microclimatul şi zgomotul sunt alţi doi factori importanţi de mediu. în 9 . Instrumentele de lucru utilizate în cazul celor două loturi au fost: . periartrita scapulo-humerala (umăr dureros) sunt cele mai frecvente cauze de ITM (obiectivizată prin centralizatorul trimestrial de ITM).

8. Literatura de specialitate şi preocupările epidemiologice privind acest aspect ne-a furnizat o Lot test Expunere la câmp electromagnetic > LMA (10 kV/m) HTA Dorsopatii Microlitiază renală Modificări ischemice DA 4 4 4 2 Lot martor NU 1 3 1 0 10 . Analiza comparativă a structurii celor două loturi.44 – riscul bolii la expuşi R0 = 1/7= 0. Analiza comparată a structurii celor două loturi-similitudini LOT TEST 13. Persoane fara HTA Nr. Distribuţia cazurilor de HTA pe lotul test Lot test Număr Vârsta 9 4 3 1 1 22 % 11 % 0% 33 % 45 % 45 % Lot martor 7 20 -30 30 -40 40 -50 50 -60 Prelucrarea datelor : Vom calcula folosind datele din tabele : R1 = 4/9. fără dependenţă de expunerea la LST . . Despre expunerea la câmpul electromagnetic Expunerea la câmpuri electrice şi magnetice de joasă frecvenţă determinată de generarea. .Evaluarea electrocardiografică şi examinarea cardologică a lucrătorilor cuprinşi în lotul de studiu a scos în evidenţă modificări ischemice de tip infarct miocardic la 2 dintre lucrători după o expunere de peste 10 ani la LST. 1 persoană prezentând hipertensiune arterială (stadiul I si II) şi având o vechime în muncă mai mare de 5 ani.7. transportul si distribuţia curentului electric este ubicuitară şi face parte din modul modern de viaţă.cazuri HTA Fig. 18% 61.condiţii de expunere la câmp electromagnetic (CE) şi 4 prezintă afecţiuni MOA (musculo-osteo-articulare) . Persoane fara HTA Nr.14 – riscul relativ FEP = (RR-1)X100/RR= 68.14 – riscul bolii la neexpuşi RR = R1/R0 = 3.15% fracţiunea etiologica profesionala R1= 4/9=0.4.Examinările hematologice nu au scos în evidenţă o vreo modificare sau tendinţă la modificare de la parametrii normali. Tabel 2. Studiile referitoare la efectele biologice chiar nocive produse de această expunere au apărut odată cu rapoartele epidemiologice privind cancerul la copiii care locuiau în apropiata vecinătate a surselor de curent electric.06 FEP= 5. valori care ţin de regimul de viaţă al fiecărui individ. 82% Nr. Distribuţia cazurilor de HTA pe lotul martor 4.diferenţe Nr.cazuri HTA Fig.lotul martor este reprezentat de 7 subiecţi. bărbaţi. hepatici. Tabel 1.42 RR=R1/R0=1.Evaluarea biochimică în dinamică a parametrilor glicemici.44 R2=3/7=0. . renali şi dislipidemici a prezentat o evoluţie oscilantă.66 LOT MARTOR Fumători Obezitate Diabet zaharat Dislipidemie Dorsopatii Microlitiază renală 1 14 % 0% 0% 71 % 43 % 14 % 6% 94% Nota: -Dislipidemie: colesterol total peste 200 mg/dl si trigliceride peste 180 mg/dl. = 0.

Totuşi sunt de luat în considerare factorii de stres ocupaţional.. vol. neoplazică sau psihiatrică este uşor mai mare la persoanele cu expunere la câmpuri electromagnetice. Stress and Coping. iar patologia apărută nu poate fi neglijată. organizatorii si medicale.expunerea îndelungată la câmp electromagnetic industrial de joasă frecvenţă la lucrătorii LST ar putea determina alături de alţi factori de risc profesionali sau neprofesionali un factor favorizant pentru apariţia unor boli cronice şi/sau boli legate de profesiune.Expunerea este complexă datorită expunerii ciclice zilnice şi sezoniere. Napoca. Neagu C. Niţă G. 54.Pentru Protecţia Muncii..A. 4. .. care însă nu au o influenţă hotărâtoare asupra psihicului LST-iştilor.) un factor favorizant pentru apariţia unor boli cronice şi/sau boli legate de profesiune.serie de concluzii: a) Evaluarea expunerii la câmpuri electromagnetice este greu de apreciat deoarece: . . pentru a scădea influenţele nocive ale CE asupra organismului.Ocupational Sours of Stress.Job Stress Emplozee Health and Organizational effectiveness. b) Există însă un risc relativ de îmbolnăvire prin expunere la radiaţii electromagnetice. [2] Herman H. Revista Romana de Medicina Muncii.–Studiul solicitărilor. incidenţa cazurilor cu patologie neurologică.C. hipertensiunea arterială nu trebuie privită ca o boală izolată.. Concluzii În principiu faptul că execută lucrări sub tensiune nu duce la o alterare semnificativă a stării de sănătate fizică şi psihică a lucrătorilor... putem afirma cu probabilitate că există o asociaţie epidemiologică între expunerea la câmp electromagnetic de peste 10kV/m si prezenţa hipertensiunii arteriale la grupul expus. cum ar fi: ecranările pasive sau active. Deliu N. 1879 [3] Răducanu A. .Expunerea este imperceptibilă. Triteanu M.. Totuşi. ci în contextul factorilor de risc inclusiv a celor legaţi de muncă.. -Psihologie organizaţională. monitorizarea medicală a persoanelor expuse la risc. Suvergel C. Este însă dificil de interpretat aceste concluzii în absenţa unor mecanisme de acţiune care să poată fi reproduse experimental. diferenţe de temperatură) sau neprofesionali (fumatul. Newman J. 1978 [6] Lazarus.Majoritatea studiilor privind expunerea sunt neconcludente. produsă de o multitudine de surse şi poate varia în funcţie de timp şi distanţa de la sursă. 1976 11 .. Se poate observa că diferenţele între lotul expus şi cel martor sunt foarte mici în cazul afecţiunilor MOA si că atât RR cât şi FEP nu sunt semnificative statistic. . Grupul de experţi OIM/OMS estimează ca FEP poate fi validat (cu referire la bolile legate de profesiune) cu atât mai mult cu cât acesta depăşeşte 20 %.. Ştefan M. Solidarităţii Sociale Şi Familiei Institutul Naţional De Cercetare-Dezvoltare. Bibliografie [1] Ministerul Muncii. Popescu L.. se impun o serie de masuri tehnice. cardiovasculară. ubicuitară. În concluzie. 03-04 iunie 2006 [4] Chirică S..Evaluarea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifici activităţilor desfăşurate de către angajaţii S. Expunerea îndelungată la câmp electromagnetic industrial de joasă frecvenţă la lucrătorii LST privită ca factor de risc profesional.Studiu privind evaluarea influenţei instalaţiilor din staţiile electrice asupra stării de sănătate a personalului. ar putea determina alături de alţi factori de risc profesionali (lucrul la înălţime. Folkan C.Multitudinea de studii care au fost făcute nu au reusit sa elucideze definitiv această problemă şi nu au stabilit clar o relaţie de cauzalitate directă între noxă (câmpul electromagnetic) şi bolile apărute în rândul populaţiei expuse . Cj. iar variabilitatea expunerii este greu de supravegheat. În absenţa evidenţelor şi a studiilor experimentale nu s-a identificat o patologie specifică care să aibă drept cauză câmpul electromagnetic. Marcolţ C. Smart S.The concept of coping. În continuare. Concluzionând.5.14) şi semnificativ statistic. 1991 [7] Cooper & Marshall.1996 [5] Beehr T. stres-ul etc. Este un aspect care va fi studiat în continuare. Concluzii privind sănătatea somatică Ca urmare a faptului că riscul relativ (RR) este mai mare ca 1 (3. pg.Perioada de expunere zilnică (profesională sau casnică) este mult mai mare faţă de perioada pentru care se pot determina valorile câmpului electromagnetic. reactivităţii si stării de sănătate ale organismului în munca cu expunere la câmpuri electrice de 50 Hz si 750 kV.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful