Cum sá-(i înt r upezi

dor i n(el e: M et oda l ui
Nevi l l e


[ Ti t l u or i gi nal : „ How t o M ani f est Your Desi r es: The Nevi l l e M et hod” ]
„ Dacá est e ceva în aceast á sear á ce ai vr ea cu adevár at pe lumea ast a, at unci exper i ment eazá în i magi na(i e
ce ai exper i ment a în car ne si oase de (i -ai f i r eal i zat dej a scopul si apoi ast upá-(i ur echi l e si acoper á-(i ochi i
l a t oat e cele car e neagá r eal it at ea asump(i ei t al e.” – Nevi l l e, 1948
Pr el eger i compi l at e de Dr . Joe Vi t al e
Or at or si publ i ci st al cur ent ul ui mot iva(ional .
TEM E ABORDATE:

Lec(i a 1 – CON5TIEN|A ESTE SINGURA REALITATE - 3
Lec(i a 2 – ASUM P|IILE SE ÎNTÃRESC Î N FAPT - 20
Lec(i a 3 - GÂNDIREA CVADRI-DIM ENSIONALÃ - 35
Lec(i a 4 – NIM ENI DE SCHIM BAT ÎN AFARÃ DE SINE - 52
Lec(i a 5 – RÃM ÂI CREDINCIOS IDEII TALE - 69
ÎNTREBÃRI 5I RÃSPUNSURI - 85

NERU5INARE CRASÃ - 98

Di scur sur i r adi of oni ce
FII CEEA CE DORE5TI, FII CEEA CE CREZI - 104
PRIN IM AGINA|IE DEVENIM - 108
RUGÃCIUNEA ASCULTATÃ - 112
M EDITA|IA - 116
LEGEA ASUM P|IEI - 120
ADEVÃRUL - 124
TRÃIREA LÃUNTRICÃ E SECRETUL - 128
AFIRM Ã ADEVÃRUL M ÃRE|IEI TALE - 132

Pr eleger i
CEEA CE DEJA A FOST - 135
AL TÃU DE LUAT - 142
PIATRA DE TEM ELIE – IM AGINA|IA - 147

Sugest i i pr act i ce
IM AGINAREA CREEAZÃ REALITATEA - 153
O CAUZÃ - 155
CUM FUNC|IONEAZÃ LEGEA - 159
FOLOSIREA CON5TIENTÃ A LEGII - 160
ALEGEREA – LIBERUL-ARBITRU - 161
DORIN|A - 162
FII SCRUTÃTOR -163
APAREN|E - 163
CONVERSA|II LÃUNTRICE - 165
REVIZUIREA - 165
STÃRI ALE CON5TIEN|EI - 166
PIESA - 167
ADEVÃRATUL TÃU ROST - 168
STUDII DE CAZ - 169
FUNDAM ENTELE M ETAFIZICII - 175

„ Învá(át ur i l e l ui Nevi l l e”
Cár(ul i e cu l ec(i i di n 1948

(Din 1948)
Lec¡i a 1 – CON5TIEN|A ESTE SINGURA REALITATE
Acest a va f i un cur s f oar t e pr act i c. Sper , asadar , cá ai o i magi ne f oar t e cl ar á a
ceea ce dor est i , f i i ndcá sunt convi ns cá î(i po(i r eal i za dor i n(el e pr i n t ehni ca pe car e o
vei pr i mi ai ci sápt ámâna aceast a în ci nci l ec(i i .
Ca sá po(i benef i ci a di n pl i n de acest e i nst r uc(i uni , îngádui e-mi sá-(i descopár
acum cá Bi bl i a nu f ace ni ci o t r i mi t er e l a vr eo per soaná car e ar f i exi st at vr eo dat á sau
vr eun eveni ment car e s-ar f i pet r ecut vr eo dat á pe pámânt . Povest i t or i i ant i ci nu scr i au
i st or i e, ci o l ec(i e în i magi ni al egor i ce despr e anumi t e pr i nci pi i de bazá pe car e l e-au
îmbr ácat în vesmi nt el e i st or i ei , adapt ând apoi acest e povest i r i capaci t á(i i l i mi t at e de
în(el eger e a oameni l or , cel mai adesea nai vi si neanal i t i ci .
De-a l ungul veacur i l or , am l uat în mo d gr esi t per soni f i cár i l e dr ept per soane,
al egor i a dr ept i st or i e, vehi cul ul ce a t r ansmi s i nst r uc(i unea dr ept i nst r uc(i une si sensul
br ut apar ent dr ept sens f i nal del i ber at .
Di f er en (a di nt r e f or ma Bi bl i ei si subst an(a sa e l a f el de ur i asá pr ecum di f er en (a
di nt r e o boabá de por umb si sámân(a vi e(i i di n acea boabá. Asa cum or ganel e noast r e
asi mi l at i ve deosebesc înt r e hr ana ce t r ebui e asi mi l at á si st emul ui si hr ana ce t r ebui e
l epádat á, l a f el , f acul t á(i l e noast r e i nt ui t i ve t r ezi t e descoper á în spat el e al egor i ei si
par abo l ei sámân(a dáLát oar e de vi a(á a Bi bl i ei ; si , hr áni ndu- ne di n aceast a, si noi
put em l epáda f or ma ce t r ansmi t e mesaj ul .
Di scu(i a r ef er i t oar e l a i st or i ci t at ea Bi bl i ei est e pr ea vast á; pr i n ur mar e, nu e
cazul sá o abor dám în aceast á i nt er pr et ar e psi hol ogi cá pr act icá a povest i l or sal e.
Asadar , nu voi pi er de vr eme încer când sá t e convi ng cá Bi bl i a nu e o r eal i t at e i st or i cá.
În sear a aceast a, voi l ua pat r u povest i si î(i voi ar át a ce au i nt en(i o nat
povest i t or i i ant i ci ca no i sá vedem în acest e povest i . Învá(át or i i ant i ci au adáugat
adevár ur i psi hol ogi ce al egor i i l o r f al i ce si sol ar e. Nu cunost eau despr e st r uct ur a f i zi cá a
omul ui at ât de mul t e cât e cunosc oameni i de st i i n(á mo der ni , ni ci despr e bol t a
cer eascá at ât de mul t e cât e st i u ast r onomi i de azi . Dar au f ol osi t cu în(el epci une
pu(i nul pe car e-l cunost eau si au const r ui t cont ext e f al i ce si sol ar e de car e au l egat
mar i l e adevár ur i psi hol ogi ce pe car e l e descoper i ser á.
În Vechi ul Test ament , vei gási mul t di n aceast á vener a(i e f al i cá. Pent r u cá nu ne
ser vest e, nu am sá accent uez ast a. Î(i vo i ar át a numai cum sá o i nt er pr et ezi .
Înai nt e de a aj unge l a pr i ma di nt r e dr amel e psi hol ogi ce pe car e o put em f ol osi
înt r -un mo d pr act i c, îngádui e- mi sá ami nt esc cel e douá r emar cabi l e nume al e Bi bl i ei :
cel pe car e noi îl t r aducem pr i n DUM NEZEU sau IEHOVA [ „ DOM NUL” în ver si uni l e
Bi bli ei or t odoxe] si cel cár ui a îi spunem Fi ul Sáu, pe car e îl avem dr ept IISUS.
Ant i ci i scr i au acest e nume f ol osi nd mi ci si m bol ur i . Li mba ant i cá, anume
ebr ai ca, nu er a una pe car e o expi r ai pur si si mpl u. Er a o l i mbá mi st i cá ni ci când r ost i t á
de om. Cei car e o în(el egeau o în(el egeau asa cum mat emat i ci eni i în(el eg si mbo l ur i l e
mat emat i ci i super i oar e. Nu er a ceva ce o ameni i f ol oseau pent r u a t r ansmi t e gândur i
asa cum f ol osi m noi ast ázi l i mba englezá [ or i pe cea r omânó] .
Spuneau cá n umel e l ui Dumnezeu er a scr i s IOD HE VAV HE. Voi l ua acest e
si mbo l ur i si , în l i mba noast r á f i r eascá, r eal i st i cá, l e voi t ál máci ca at ar e.
Pr i ma l i t er á, I OD, di n numel e DUM NEZEU, o mânó sau o sómân(ó, dar mâna
r egi zor ul ui . Dacá e vr eo par t e a om ul ui car e îl di f er en(i azá cl ar de r est ul l umi i cr ea(i ei ,
aceast a e mâna. E f ol osi t á nu numai cu scopul de a duce mâncar e l a gur á or i a sár i de
pe o cr eangá pe al t a.
M âna omul ui dá f or má, model eazá. Nu t e po(i expr i ma cu adevár at f árá de
mâná. Aceast a e mâna zi di t or ul ui , mâna r egi zor ul ui ; r egi zeazá, model eazá si
const r ui est e în l ume. Povest i t or i i ant i ci au numi t aceast á pr i má l i t er á I OD, mâna, or i
sámân(a absol ut á di n car e înt r eaga cr ea(i e va f i sá f i e.
Cel ei de-a do ua l i t er e, HE, i -au dat si mbol ul unei f er est r e. O f er east r á est e un
ochi – f er east r a e pent r u casá ceea ce ochi ul e pent r u t r up.
Cea de-a t r ei a l i t er á, VAV, au numi t -o cui [ câr li g] . Un cui se f ol osest e cu r ost ul
de a pr i nde l ucr ur i l e l aol al t á. Conj unc(i a „ si ” în l i mba ebr ai cá e pur si si mpl u aceast á a
t r ei a l i t er á, or i VAV.
Dacá vr eau sá spun „ bár bat si f emei e” , pun VAV l a mi j l oc – si l e unest e.
A pat r a si ul t i ma l i t er á, HE, est e încá o f er east r ó sau ochi .
În aceast á l i mbá moder ná, r eal i st i cá a noast r á, po(i l ása deopar t e ochi si
f er est r e si mâi ni si pr i vest i ast f el : t e af l i ai ci si acum. Pr i ma l i t er á, IOD, est e EU SUNT-ul
Láu, const i i n(a t a de a f i . Est i const i ent de a f i const i ent – aceast a e pr i ma l i t er á. Di n
aceast á const i en(á cur g t oat e st ár i l e de const i i n(á.
A doua l i t er á, HE, numi t á ochi , est e i magi na(i a t a, abi l i t at ea t a de a per cepe
ceva ce par e a f i în af ar a Si nel ui . Ca si când, at unci când est i cuf undat în vi se, st ár i l e
ment al e cont empl at e ar f i ceva separ at , f ácând pe cel ce gândest e si gândur i l e sal e
douá ent i t á(i di f er i t e.
A t r ei a l i t er á, VAV, est e abi l i t at ea t a de a si m(i cá est i ceea ce dor est i sá f i i . Pe
másur á ce si m(i cá est i , devi i const i ent de a f i acel l ucr u. A umbl a ca si când est i dej a
ceea ce vr ei sá f i i înseamná a-(i l ua dor i n(a di n l umea i magi nar ul ui si a pune VAV-ul
asupr a ei . Ai închei at act ul cr ea(i ei . Sunt const i ent de ceva. Apoi devi n const i ent de a f i
de f apt acel l ucr u de car e er am const i ent .
A pat r a si ul t i ma l i t er á di n numel e l ui Dumnezeu est e încá un HE, încá un ochi ,
adi cá l umea concr et á vi zi bi l á car e aduce const ant már t ur i e a acel ui l ucr u de car e sunt
const i ent de a f i . Nu f aci ni mi c în pr i vi n(a l umi i concr et e; înt ot deauna se model eazá
si ngur á în ar mo ni e cu acel l ucr u de car e est i t u co nst i ent de a f i .
|i se spune cá acest a est e numel e pr i n car e se f ápt ui esc t oat e l ucr ur i l e, si f árá
de acest a ni mi c nu s-a f ácut di n cel e ce s-au f ácut [ Ioan 1:3] . Numel e est e t ot ce ai
acum, af l ându-t e ai ci . Est i const i ent de a f i , nu-i asa? Desi gur cá est i . Est i , de asemenea,
const i ent de ceva ce e al t ceva decât t i ne: sal a, mobi l i er ul , oameni i .
Po(i deveni sel ect i v acum. Poat e cá nu vr ei sá f i i alt ceva decât ceea ce est i , sau
sá ai al t ceva decât ceea ce vezi . Dar ai capaci t at ea de a si m(i cum ar f i de ai f i al t ceva
decât est i acum. 5i asumându-(i cá est i ceea ce vr ei sá f i i , ai închei at numel e l ui
Dumnezeu sau IOD HE VAV HE. Rezul t at ul f i nal , concr et i zar ea asump (i ei t al e, nu e gr i j a
t a. Va veni l a veder e aut o mat în cl i pa în car e î(i asumi const i i n(a de a f i acel l ucr u.
Sá ne îndr ept ám acum spr e numel e Fi ul ui , f i i ndcá El dá Fi ul ui st ápâni r e asupr a
l umi i . Tu est i acel Fi u, t u est i már e(ul Iosua sau Ii sus al Bi bl i ei . Cunost i numel e Iosua,
or i Iehosua, pe car e l -am r o mâni zat dr ept Ii sus.
Numel e Fi ul ui est e apr oape ca si cel al Tat ál ui . Pr i mel e t r ei l i t er e al e numel ui
Tat ál ui sunt pr i mel e t r ei l i t er e al e numel ui Fi ul ui , IOD HE VAV, apoi adaugi un 5IN sau
SIN si un AIN, f ácând ca numel e Fi ul ui sá se ci t eascá IOD HE VAV 5IN AIN.
Ai auzi t ce r epr ezi nt á pr i mel e t r ei , IOD HE VAV. IOD înseamná cá est i const i ent ;
HE înseamná cá est i const i ent de ceva si VAV înseamná cá devi i const i ent de a f i acel
l ucr u de car e est i const i ent . Ai st ápâni r e, deoar ece ai abi l i t at ea de a concepe si de a
deveni ceea ce concepi . Aceast a est e put er ea cr ea(i ei .
Dar de ce s-a pus un 5IN în numel e Fi ul ui ? Gr a(i e mi l ost i vi r i i nemásur at e a
Tat ál ui !
At en(i e, Tat ál si Fi ul sunt una. Dar când Tat ál devi ne const i ent de a f i om, El
pune în st ar ea numi t á om ceea ce El nu 5i -a dat Si esi . El pune un 5IN în acest scop; un
5IN si mbol i zeazá un di nt e.
Un di nt e e cel ce consumá, cel car e devor eazá. Tr ebui e sá am în mi ne put er ea
de a consuma ceea ce îmi di spl ace acum. Eu, în nest i i n(a mea, am dat nast er e
anumi t or l ucr ur i pe car e l e displac acum si car e as vr ea sá r ámâná acum în ur má.
De nu er au în mi ne f l ácár i l e ce l e vor consuma, as f i condamnat pe veci e sá
t r ái esc înt r -o l ume a t ut ur or gr esel i l or mel e.
Dar exi st á un 5IN, di nt e or i f l acótó, în numel e Fi ul ui , car e îngádui e Fi ul ui sá Se
separ e de st ár i l e pe car e l e-a expr i mat în l ume în t r ecut . Omul nu poat e vedea al t ceva
decât con (i nut ul pr opr i ei sal e const i en(e.
Dacá devi n acum separ at în const i en(á de sal a aceast a l uându-mi at en (i a de l a
ea, at unci nu mai sunt const i ent de ea. Exi st á ceva în mi ne car e o devor eazá înl áunt r ul
meu. Poat e exi st a în i nt er i or ul l umi i mel e concr et e numai dacá o pást r ez vi e în
i nt er i or ul const i en(ei mel e.
Est e 5IN- ul , sau di nt el e di n numel e Fi ul ui , cel car e Îi dá st ápâni r e absol ut á.
De ce nu a put ut f i în numel e Tat ál ui ? Di nt r -un mot i v si mpl u: ni mic nu
încet eazá a f i în Tat ál . Ni ci chi ar l ucr ur i l e nepl ácut e nu încet eazá a f i . Dacá am dat
expr esi e unui l ucr u, acest a r ámâne în veci pur ur i în Si nel e mai mar e di mensi onal car e
est e Tat ál . Dar nu mi -ar pl ácea sá (i n vi i în l umea mea t oat e gr esel i l e mel e. Asadar , Eu,
în mi l ost i vi r ea M ea nemásur at á, Î mi dau M i e, când devi n o m, put er ea de a deveni
separ at de acest e l ucr ur i cár or a Eu, în nest i i n(a M ea, le-am dat vi a(á în l umea M ea…
Acest ea sunt cel e douá nume car e- (i dau st ápâni r e. Ai st ápâni r e dacá, în t i mp
ce pásest i pe pámânt , st i i cá pr opr i a t a const i en(á est e Dumnezeu, una si si ngur a
r eal i t at e. Devi i const i ent de ceva ce ai vr ea sá expr i mi sau sá ai . Ai abi l i t at ea de a si m(i
cá est i sau cá ai ceea ce cu numai o cl i pá în ur má er a i magi nar . Rezul t at ul f i nal ,
înt r upar ea asump(i ei t al e, est e compl et în af ar a mi n(i i t r i -di mensi o nal e. Pr i nde vi a(á
înt r -un f el pe car e ni meni nu îl cunoast e.
Dacá acest e douá nume sunt l i mpezi în ochi ul mi n(i i t al e, vei vedea cá el e sunt
numele t al e vesni ce.
Af l ându-t e ai ci , est i acest IOD HE VAV HE; est i IOD HE VAV 5I N AIN.
[ * ;IN, ca pr ef i x, poar t ó acel asi în(el es ca si pr onumel e r el at i v „ cel ce” , „ cel
car e” di n l . r omânó.
;IN mai r epr ezi nt ó si cuvânt ul „ Shaddai ” , un nume pent r u Dumnezeu.
În t r adi(i a ebr aicó, li t er a ;IN est e înscr i só pe M ezuzah, un vas ce con(i ne un sul
de per gament scr i s cu t ext bi bl i c.
Rugóci unea „ Shema Yi sr ael ” por uncest e i sr ael i(i lor só scr i e por unci l e l ui
Dumnezeu în i ni mi l e l or (Deut . 6: 6); f or ma l i t er ei ;IN i mi t ó st r uct ur a i ni mi i omenest i .
* * Numel e l i t er ei AIN est e der i vat di n pr ot o-semi t i cul „ AYIN” – „ ochi ” si l i t er a
pr ot o-canaani t ó avea f or mó de ochi , der ivând înt r -un f i nal din hi er ogl i f a „ IR” în f or mó
de ochi.
Pânó în zi de azi , AIN înseamnó „ ochi ” si în ebr ai có si în mal t ezó si în ar abó.]
Povest i l e di n Bi bl i e se ocupá excl usi v cu put er ea i magi na(i ei .
Sunt cu adevár at dr amat i zár i al e t ehni ci l o r de r ugáci une, cáci r ugáci unea est e
secr et ul schi mbár i i vi i t or ul ui . Bi bl i a descoper á chei a pr i n car e om ul pát r unde înt r -o
l ume mai l ar gá di mensi onal cu scopul de a schi mba condi (i i l e l umi i már unt e în car e el
t r ái est e. O r ugáci une ascul t at á i mpl i cá f apt ul cá ceva s-a înt âmpl at ca ur mar e a
r ugáci uni i , ceva ce nu s-ar f i înt âmpl at al t f el . Asadar , omul est e el anul ac(i uni i , mi nt ea
ce di r i j eazá cur sul , pr ecum si cel car e r áspunde r ugáci uni i .
Povest i l e Bi bl i ei con(i n o put er ni cá pr ovocar e l a adr esa capaci t á(i i cogni t i ve a
omul ui . Adevár ul de dedesubt – acel a cá el e sunt dr ame psi hol o gi ce si nu r eal i t á(i
i st or i ce – sol i ci t á r eaf i r mar e, în másur a în car e aceast a e si ngur a j ust i f i car e a
povest i l or . Cu pu(i ná i magi na(i e, put em cu usur i n(á descoper i sensul psi hol ogi c al
t ut ur or povest i l or cupr i nse acol o.
,5i a zi s Dumnezeu: ‚ Sá f acem o m dupá chi pul si dupá asemánar ea Noast r á, ca
sá st ápâneascá pest i i már i i , pásár i l e cer ul ui , ani mal el e do mest i ce, t oat e vi et á(i l e ce se
t âr ásc pe pámânt si t o t pámânt ul ! ’ . 5i a f ácut Dumnezeu pe om dupá chi pul Sáu; dupá
chi pul Lui Dumnezeu l -a f ácut .” – Geneza/ Facer ea 1: 26,27
Ai ci , în pr i mul capi t ol al Bi bl i ei , învá(át or i i ant i ci au asezat f unda(i a pot r i vi t
cár ei a Dumnezeu si omul sunt una si cá omul ar e st ápâni r e pest e înt r eg pámânt ul .
Dacá Dumnezeu si omul sunt una, at unci Dumnezeu nu poat e f i ni ci odat á pr ea
depar t e, asa cum nu poat e f i ni ci pr ea apr oape – cáci apr o pi er ea însási înseamná t ot
separ ar e.
Se r i di cá înt r ebar ea: Ce e Dumnezeu? Dum nezeu est e const i en(a omul ui ,
const i i n(a l ui de a f i , EU SUNT-ul sáu. Pi esa vi e(i i est e una psi hol ogi cá, în car e aducem
împr ej ur ár i înt r u f i i n(á pr i n at i t udi ni l e noast r e, mai degr abá decât pr i n f apt el e noast r e.
Pi at r a de t emel i e pe car e se spr i j i ná t oat e l ucr ur i l e est e concept ul om ul ui despr e si ne.
El f ace ceea ce f ace si ar e exper i en(el e pe car e l e ar e deoar ece concept ul sáu despr e
si ne est e cel car e est e, si ni ci odat á di n al t á cauzá. De-ar f i avut un al t concept despr e
si ne, ar ac(i ona di f er i t si ar avea exper i en(e di f er i t e.
Omul , asumându-si sent i ment ul dor i n(ei sal e împl i ni t e, îsi schi m bá vi i t o r ul în
ar moni e cu asump(i a sa, f i i ndcá asump(i i l e, desi f al se, de sunt sus(i nut e, se înt ár esc în
f apt .
M i n(i i nedi sci pl i nat e îi par e gr eu sá-si asume o st ar e car e e negat á de si m(ur i .
Dar învá(át or i i ant i ci au descoper i t cá so mnul , or i o st ar e apr opi at á somnul ui ,
aj ut a omul în cr ear ea asump (i ei sal e. Asadar , ei au dr amat i zat pr i m ul act cr eat i v al
omul ui dr ept unul în car e acest a er a înt r -un somn adânc. Aceast a nu numai cá
st abi l est e t i par ul t ut ur or act el or cr eat i ve vi i t oar e, dar ar at á si cá omul ar e o si ngur á
subst an(á car e e cu adevár at a l ui pent r u a o f ol osi în cr ear ea l umi i sal e si aceea e el
însusi .
„ At unci a adus Domnul Dumnezeu (omul ) asupr a l ui Adam so mn gr eu; si , dacá a
ador mi t , a l uat una di n coast el e [ sau ‚ din coapsel e’ , în al t e t r aducer i] l ui si a pl i ni t l ocul
ei cu car ne. Iar coast a l uat á di n Adam a f ácut -o Domnul Dumnezeu f emei e si a adus-o
l a Adam.” – Geneza/ Facer ea 2: 21,22
Înai nt e ca Dumnezeu sá f acá aceast á f emei e pent r u o m, El aduce înai nt ea l ui
Adam f i ar el e câmpul ui si pásár i l e cer ul ui si îi cer e l ui Adam sá l e dea nume.
„ Asa ca t oat e f i i n(el e vi i sá se numeascá pr ecum l e va numi Adam.” [ 2: 19]
Tu est i Adam si ani mal el e exi st á în t i ne ca di spozi (i i al e t al e, sent i ment e cár or a
l e dai vi a(á.
Pune un nume dor i n(ei t al e. At i nge-o cu si m(i r e si di spozi (i a (dor i n(a) va l ua
f or má. Vr ei sá f i i f er i ci t , un o m de succes si în depl i ná si gur an(á? Or i vr ei sá t e si m(i
t r i st , sár ac si în i ncer t i t udi ne? Nu-mi pasá car e-(i e dor i n(a, di spozi (i a ei est e înl áunt r ul
Láu si ast eapt á sá f i e numi t á. Asa cum chemi somnul l a vi a(á spunând „ M i -e somn” ,
exact l a f el chemi or i ce st ar e dor i t á.
Adam a numi t f i ar el e pámânt ul ui si pásár i l e cer ul ui . Asadar dând nume
di spozi (i ei pe car e dor ea sá o expr i me, Adam adoar me de îndat á ce t oat e cel e pe car e
l e-a numi t s-au concr et i zat . 5i nu exi st á ni ci o men(i une cá Adam s-ar mai f i t r ezi t
vr eodat á di n acest somn…
Tehni ca pe car e o pr edau pune accent pe aceast á st ar e cr eat i vá a so mnul ui .
Îngádui e- mi încá o dat á sá-(i ami nt esc f apt ul cá povest i l e bi bl i ce sunt t oat e
despr e t i ne. Pr ezent ând mul t e per sonal i t á(i di f er i t e, acest ea dr amat i zeazá t ehni ca pr i n
car e î(i po(i schi mba concept ul despr e t i ne. 5i când aceast a se va f i pr odus, vi i t or ul t áu
est e schi mbat , cáci t oat e înt âmpl ár i l e se împl i nesc în mi nt ea t a per so nal á.
Sá ne îndr ept ám spr e cel de-al 32-l ea capi t ol al cár(i i Genezei / Facer i i si sá
vedem po vest ea l ui Iacov l upt ându-se cu un înger . Se spune, „ Rámânând Iacov si ngur ,
S-a l upt at Ci neva [ ‚ un Înger ’ , ‚ un om’ cf . al t or t r aducer i ] cu dânsul pâná l a r evár sat ul
zor i l or . Vázând însá cá nu-l poat e r ápune Acel a, S-a at i ns de închei et ur a coapsei l ui si
i -a váLámat [ ‚ i -a mi csor at / i -a sl ei t ’ , cf . or i gi nal ul ui si t r aducer i l or Bi bl i ei în l . engl ezó] l ui
Iacov închei et ur a coapsei [ ‚ vâna’ , cf . al t or t r aducer i ] , pe când Se l upt a cu el [ 24,25] . De
aceea f i i i l ui Isr ael pâná ast ázi nu mánâncá muschi ul de pe sol d, pent r u cá Cel ce S-a
l upt at a at i ns închei et ur a sol dul ui l ui Iacov, în dr ept ul acest ui muschi ” [ 32] .
Aceast á povest e a f ost scr i sá cu veacur i în ur má, si t ot usi încá mai sunt uni i
ast ázi car e, deoar ece cr ed l i t er al aceast á povest e, nu vor mânca acea par t e a unui
ani mal pr esupus asemánát oar e pár(i i l ui Iacov car e „ s-a váLámat ” [ „ s-a sl ei t ” ] .
Dar dacá vei cáut a cuvânt ul „ coapsá” în [ Di c(i onar ul de] Concor dan(e bi bl i ce
[ edi t at de] St r ong asa cum e f ol osi t în aceast á povest e, vei vedea cá nu e vo r ba de ni ci o
coapsá. Se def i nest e ca „ pár(i gener at i ve moi ce at âr ná înt r e coapsel e bár bat ul ui ” .
Povest i t or i i ant i ci au f ol osi t acest cadr u f al i c pent r u a înf á(lsa un mar e adevár
psi ho l ogi c pe car e-l vo m exami na chi ar acum. Un înger est e un mesager al l ui
Dum nezeu. Cum const i en(a t a est e Dumnezeu, or i ce i dee (mesaj ) pe car e o înt r e(i i est e
l i vr at á de un înger . Nest i i nd cá est i dej a ceea ce cont empl ezi si nef i i nd în st ar e sá cr ezi
cá ai put ea vr eo dat á deveni acel l ucr u, t e l up(i cu dor i n(a. Te l up(i cu o i dee, cáci nu st i i
cá dej a est i ceea ce cont empl ezi, ni ci nu cr ezi cá ai put ea deveni acel l ucr u. Ai vr ea, dar
nu cr ezi cá ai put ea.
Ci ne se l upt á cu înger ul ? Iacov. Iar cuvânt ul Iacov, ca def i ni (i e, înseamná
supl i ni t or u l , înl ocui t or u l .
Ai vr ea sá t e t r ansf or mi pe t i ne si sá devi i ceea ce r a(i unea si si m(ur i l e t al e
neagá.
Dor i nd sá t e t r ansf or mi în ceea ce r a(i unea si si m(ur i l e t al e neagá, t e l up(i cu
sent i ment ul împl i ni r i i sal e pâná când ceva i ese di n t i ne. Pâná când î(i po (i spune, „ Ci ne
est e cel ce s-a at i ns de M i ne? S-a at i ns de M i ne ci neva. Cáci am si m(i t o put er e car e a
i esi t di n M i ne” [ Luca 8:45,46; M ar cu 5:30] .
Ca si înt r -un act cr eat i v f i zi c, dupá o medi t a(i e r eusi t á devi i , pent r u scur t t i mp,
i ncapabi l de a cont i nua act ul . 5i când ai o b(i nut sat i sf ac(i a, f oamea si set ea di spar .
Dacá f oamea per si st á, nu ai r eusi t în a deveni const i ent de împl i ni r e; asadar , si
set ea e încá acol o. Dacá po(i si m(i , înl áunt r ul t áu, cá est i dej a ceea ce cu numai cât eva
cl i pe mai devr eme er a numai o dor i n(á, nu mai est i avi d dupá acel l ucr u. Dor i n(a t a,
f i i nd at i nsá cu si m (i r e, se sl eiest e, se mi csor eazó în const i en(a t a si dor i n(a de a
cont i nua medi t a(i a încet eazá.
„ Toat e cât e cer e(i , r ugându-vá, sá cr ede(i cá l e-a(i pr i mi t si l e ve(i avea” [ M ar cu
11:24] .
Când act ul cr eat i v f i zi c s-a închei at , „ vâna di n dr ept ul coapsel or ” bár bat ul ui se
mi csor eazá, i ar acest a se descoper á i mpot ent , i ncapabi l sá mai cont i nue act ul . Î n
acel asi f el , când omul se r oagá ef i ci ent , el est e const i ent de a f i ceea ce dor est e sá f i e si
ast f el nu mai poat e cont i nua sá dor eascá acel l ucr u.
În mo ment ul sat i sf acer i i f i zi ce si psi hol ogi ce, ceva i ese af ar á, ceva ce, în t i m p,
poar t á már t ur i e put er i i cr eat i ve a omul ui .
* * * * * * * * * * * * * *
Ur mát oar ea noast r á povest e se af l á în cel de-al 38-l ea capi t ol al cár(i i
Genezei / Facer ii . Iat á un r ege al cár ui nume est e Iuda [ „ a aduce l aude” ] , pr i mel e t r ei
l i t er e al e numel ui acest ui a începând t ot cu IOD HE VAV. Tamar a est e nor a l ui .
Cuvânt ul „ Tamar a” înseamná pal mi er , or i cea mai f r umoasó, cea mai pl ócut ó.
Ea e f r umoasá l a pr i vi t , gr a(i oasá si e numi t á pal mi er . Un pal mi er înal t , mai est uos
înf l or est e chi ar si în deser t – or i unde s-ar af l a el , acol o e o oazá. Când vezi pal mi er ul în
deser t , acolo vei f i af l at ceea ce cau(i cel mai mul t pe acel pámânt ar i d. Nu e ni mi c mai
de do r i t de cát r e un om ce t r ece pr i n deser t decât veder ea unui pal mi er .
În cazul nost r u, pent r u a f i pr act i ci , o bi ect i vul nost r u est e pal mi er ul . Adi cá
maiest uozi t at e, f r umuse(e e ceea ce cáut ám. Or i car e ar f i acel l ucr u pe car e t u sau eu îl
vr em, ceea ce dor i m cu adevár at , est e per soni f i cat în povest ea f r umoasei Tamar a.
Ni se spune cá îsi pune vál ul unei „ nárávi t e” si se aseazá înt r -un l oc publ i c. Pe
acol o t r ece socr ul sáu, r egel e Iuda; acest ui a îi pl ace at ât de mul t de cea învál ui t á încât
îi of er á un i ed pent r u „ a i nt r a l a ea” .
Ea îi spune, „ Bi ne, dar sá-mi dai ceva zál og pâná mi - l vei t r i mi t e” .
8áspuns-a Iuda: „ Ce zál og sá-(i dau?”
5i ea a zi s: „ Inel ul t áu, ci ngát oar ea t a [ br ó(ór i l e t al e] si t oi agul ce-l ai în mâná” .
5i el i l e-a dat si a i nt r at l a ea si ea a r ámas gr ea. [ 14-18]
Aceast a e povest ea; acum, i nt er pr et ar ea.
Omul ar e un si ngur dar car e e cu adevár at al l ui si pe car e îl poat e da – pe si ne
însusi . Nu ar e al t dar , dupá cum (i s-a spus în chi ar pr i mul act cr eat i v al l ui Adam dând
nast er e f emei i di n si ne însusi . Nu er a ni ci o al t á subst an(á pe l ume în af ar á de si ne
însusi di n car e sá f i put ut mo del a o bi ect ul dor i n(ei sal e. În mod asemánát or , I uda avea
un si ngur dar car e er a cu adevár at al l ui de dat – pe si ne însusi , dat f i i nd f apt ul cá
i nel ul , ci ngát oar ea [ br ó(ór i le] si t oi agul er au si mbol ur i l e st at ut ul ui sáu r egal .
Omul of er á ceea ce nu e el , dar vi a(a cer e ca el sá dea si ngur ul l ucr u car e-l
si mbo l i zeazá pe si ne însusi .
„ Dá-mi i nel ul t áu, ci ngát oar ea t a [ br ó(ór i le t ale] si t oi agul ce-l ai în mâná. ”
Acest ea îl f ac r ege. Când l e dá, el se dá pe si ne.
Tu est i már e(ul r ege Iuda. Înai nt e de a-(i put ea cunoast e Tamar a si a o f ace sá-(i
poar t e asemánar ea în l ume, t r ebui e „ sá i nt r i l a ea” si sá t e dai pe t i ne însu (i . Sá
pr esupunem cá vr eau si gur an(á. Nu o pot ob(i ne cunoscând oameni car e o au. Nu o
pot o b(i ne t r ágând sf or i . Tr ebui e sá devi n const i ent de a f i în si gur an (á.
Sá spunem cá vr eau sánát at e. Past i l el e nu mi -o vor aduce. Di et a or i cl i mat ul nu
mi -o vor aduce. Tr ebui e sá devi n const i ent de a f i sánát os, asumându-mi sent i ment ul
de a f i sánát os.
Poat e cá vr eau sá devi n cunoscut în l umea aceast a. Pr i vi nd doar l a r egi si
pr esedi n(i si nobi l i , t r ái nd în umbr a l or , nu má voi umpl e de demni t at e. Tr ebui e sá
devi n const i ent de a f i no bi l si demn si sá umbl u ca si când as f i ceea ce vr eau acum sá
f i u.
Când pásesc în l umi na aceast a, má dau pe mi ne însumi i magi ni i car e mi -a
bânt ui t mi nt ea si , în t i mp, ea îmi va f ace un Pr unc; ceea ce înseamná cá eu concr et i zez
o l ume în ar moni e cu ceea ce sunt const i ent a f i .
Tu est i r egele Iuda si t ot t u est i Tamar a. Când devi i const i ent a f i ceea ce vr ei sá
f i i , est i Tamar a. Apoi , î(i cr i st al i zezi dor i n(a în l umea di n j ur ul t áu.
Indi f er ent ce povest i ci t est i în Bi bl i e, i ndi f er ent cât e per so naj e au i nt r odus în
dr ama l or acest i povest i t or i ant i ci , est e un si ngur l ucr u pe car e t r ebui e sá îl (i nem
mi nt e – t oat e se pet r ec în mi nt ea om ul ui i ndi vi dual . Toat e per sonaj el e t r ái esc în
mi nt ea o mul ui i ndi vi dual .
Pe másur á ce ci t est i povest ea, f á-o sá cor espundá t i par ul ui pr opr i u.
Cunoast e cá si ngur a r eal i t at e est e const i en(a.
Apoi , cunoast e ceea ce vr ei sá f i i .
Apoi , asumá-(i sent i ment ul de a f i ceea ce vr ei sá f i i si r ámâi cr edi nci os
asump(i ei t al e, t r ái nd si f ápt ui nd conf or m convi nger i i t al e.
Înt ot deauna f á-o sá cor espundá acel ui t i par .

* * * * * * * * * * * * * *
A t r ei a noast r á i nt er pr et ar e est e povest ea l ui Isaac si a cel or doi f i i ai sái : Isav si
Iacov. Ni se înf á(lseazá scena unui or b ce est e înselat de cát r e cel de-al doi lea f i u al sáu
pent r u a-i da l ui bi necuvânt ar ea ce i se cuvenea f i ul ui cel mar e.
Povest ea accent ueazá i deea cá însel áci unea a f ost r eusi t á pr i n si m(ul pi pái t ul ui .
„ Zi s-a Isaac i ar ási cát r e Iacov: ‚ Apr o pi e-t e sá t e pi pái , f i ul meu, de est i t u f i ul
meu Isav sau nu’ . 5i s-a apr opi at Iacov de Isaac, t at ál sáu, iar acest a l -a pi pái t ... Îndat á
ce a i spr ávi t Isaac de bi necuvânt at pe Iacov, f i ul sáu, si cum a i esi t Iacov de l a f a(a
t at ál ui sáu Isaac, a veni t si Isav cu vânat ul l ui .” Geneza/ Facer ea 27: 21-22; 30
Aceast á povest e poat e f i ext r em de ut i l á dacá o vei r ej uca acum. Di n nou, (i ne
mi nt e cá t oat e per sonaj el e Bi bl i ei sunt per soni f i cár i sau i dei abst r act e si t r ebui e
împl i ni t e în omul i ndi vi dual . Tu est i t at ál cel or b si f i i i amândoi .
Isaac est e bát r ân si or b si , si m(i nd apr opier ea mor (i i , îl cheamá pe cel dint âi f i u,
Isav, un bái at aspr u, pár os, si îl t r i mi t e l a câmp ca sá-i aducá ceva vânat .
Al doi l ea f i u, Iacov, un bái at cu pi el ea f i ná, aude cer er ea t at ál ui sáu. Dor i nd
dr ept ul di n nast er e al f r at el ui sáu, Iacov, bái at ul cu pi el ea f i ná, j unghi e doi i ezi di n
t ur ma t at ál ui sáu si îi j upoai e. Apoi , înf ásur at în pi el ea i ezi l or pe car e îi j unghi ase, îsi
t r ádeazá cu i ngeni ozi t at e t at ál în cr edi n(a cá el er a Isav.
Tat ál spune, „ Apr o pi e-t e sá t e pi pái , f i ul meu, de est i t u f i ul meu Isav sau nu” .
Nu poat e vedea, dar poat e at i nge. Obser vá accent ul pus pe si m( în aceast á povest e.
Acest a se apr opi e si t at ál îi spune, „ Gl asul est e gl asul l ui Iacov, i ar mâi ni l e sunt
mâi ni l e l ui Isav” . 5i si m (i nd aspr i mea l or , r eal i t at ea f i ul ui Isav, el r ost est e
bi necuvânt ar ea si i -o acor dá l ui Iacov.
|i se spune în povest e cá, „ Î ndat á ce a i spr ávi t Isaac de bi necuvânt at pe Iacov,
f i ul sáu, si cum a i esi t Iacov de l a f a(a t at ál ui sáu Isaac, a veni t si Isav cu vânat ul l ui ” .
Acest a e un ver set i mpor t ant . Nu t r ece cu usur i n(á pest e acest a, f i i ndcá asa
cum st ai ai ci , si t u est i Isaac. Aceast á sal á în car e t e af l i est e Isavul t áu act ual .
Aceast a e l umea aspr á, sau cunoscut á pr in si m(ur i , cunoscut á pr i n r a(i unea
or ganel or t r upul ui . Toat e si m (ur i l e t al e poar t á már t ur i e f apt ul ui cá t e af l i ai ci , în
aceast á sal á. Tot ul î(i spune cá est i ai ci , dar poat e cá t u nu vr ei sá f i i ai ci .
Po(i apl i ca ast a în pr i vi n(a or i cár ui o bi ect i v. Locul în car e st ai or i când – medi ul
în car e t e af l i , acest a e l umea t a aspr á sau cunoscut á pr i n si m(ur i sau f i ul car e e
per soni f i cat în povest e pr i n Isav. Ce (i -ar pl ácea în l ocul cel or pe car e l e ai sau est i
r epr ezi nt á st ar ea t a cu pi el e f i ná sau Iacov, înl ocui t or ul .
Nu î(i t r i mi (i l a vânát oar e l umea vi zibi l á, asa cum f ac at ât de mul (i oameni , pr i n
negar e. Spunând cá „ nu exi st á” , o f aci si mai r eal á.
În schi mb, î(i i ei pur si si mpl u at en(i a di n zona senza(i ei car e în acest moment
est e sal a di n j ur ul t áu si o f ocal i zezi asupr a a ceea ce vr ei sá pui în l ocul ei , ceea ce vr ei
sá f aci sá f i e r eal .
În concent r ar ea asupr a obi ect i vul ui t ãu, secr et ul est e sã îl aduci ai ci . Tr ebui e
sã t r ansf or mi „ al t undeva” în „ ai ci ” ;i „ cândva” în „ acum” , ast f el încât i magi nea car e e
obi ect i vul t ãu sã f i e at ât de apr oape încât o si m¡i .
Sá zi cem cá în aceast á cl i pá vr eau un pi an aici în sal á. Sá vád un pi an în ochi i
mi n(i i mel e al t undeva nu duce l a ni mi c. Dar a-l vi zual i za în aceast á sal á ca si când ar f i
f ost ai ci si sá-mi pun mâna ment al á pe pi an si sá-l si mt sol i d de r eal înseamná sá i au
acea st ar e subiect ivá per soni f i cat á ca al doi l ea meu f i u Iacov si sá o aduc at ât de
apr oape încât sá o si mt .
Isaac se zi ce cá avea veder ea sl ábi t á; er a pr act i c or b. Tu est i or b, f i i ndcá nu î(i
vezi o bi ect i vul cu or ganel e t r upul ui , nu îl po (i vedea cu si m(ur i l e t al e co ncr et e. Îl
per cepi numai cu mi nt ea t a, dar îl aduci at ât de apr oape încât îl si m (i ca si când ar f i de
o r eal i t at e sol i dá ACUM . Când f aci ast a si t e pi er zi în r eali t at ea lui si îl si m(i a f i at ât de
r eal , deschi de- (i ochi i .
Când î(i deschi zi ochi i , ce se înt âmpl á? Sal a pe car e ai bl ocat -o în af ar á cu numai
o cl i pá mai devr eme se înt oar ce de l a vânat . Nu-i mai dai bi necuvânt ar ea – si m (i st ar ea
i magi nar á ca f i i nd mai r ealá decât l umea concr et á, car e pár ea ner ealá si car e acum s-a
înt or s. Nu-(i vor best e în cuvi nt el e l ui Isav, dar înt r eaga sal á di n j ur ul t áu î(i spune pr i n
pr ezen(a ei cá t e-ai însel at si ngur .
l(i spune cá, at unci când t e pi er zi în cont emplar e, si m(i ndu-t e a f i acum ceea ce
voi ai numai sá f i i , si m (i ndu-t e a avea acum ceea ce dor eai sá ai , pur si si mpl u t e îmbát ai
cu apá r ece. Pr i vest e aceast á sal á. Î(i neagá pr ezen(a t a al t undeva.
Dar dacá st i i l egea, spui acum: „ Chi ar dacá f r at el e t áu a veni t pr i n vi cl esug si
m-a t r ádat si (i -a l uat dr ept ul de înt âi - náscut , i -am dat l ui bi necuvânt ar ea t a si nu o mai
pot l ua înapoi ” [ apr ox. , 27:35; „ Iat ó, st ópân l -am f ócut pest e t i ne si pe t o(i f r a(i i l ui i -am
fócut l ui r obi ; cu pâi ne si cu vi n l -am dór ui t ” , 27:37] .
Cu al t e cuvi nt e, r ámâi cr edi nci os r eal i t á(i i subi ect i ve si nu l ua de l a ea dr ept ul si
put er ea di n nast er e. I-ai dat dr ept de nast er e si se va concr et i za în aceast á l ume a t a.
Nu e l oc în acest spa(i u l i mi t at al t áu pent r u ca do uá l ucr ur i sá-l ocupe în acel asi t i mp.
lácând subi ect i vul r eal , îl învi i în l umea t a.
Ia i deea pe car e vr ei sá o înt r upezi si asumá-(i cá est i dej a acel l ucr u. Pi er de-t e
în sent i ment ul cá aceast á asump(i e est e adevár at á. Dân du-i si m(ul r eal i t á(i i , i -ai dat
bi necuvânt ar ea ce-i apar (i ne l umi i concr et e si nu t r ebui e sá îi aj u(i nast er ea mai mul t
decât t r ebui e sá aj u(i un copi l sá se nascá or i o pl ant á sá r ásar á. Sámân(a pe car e o
sádest i cr est e neaj ut at á de om, deoar ece con(i ne în si ne put er ea si t oat e pl anur i l e
necesar e pent r u aut o-expr i mar e.
Po(i , în aceast á sear á, sá r ej oci pi esa l ui Isaac bi necuvânt ându-si pe cel de-al
doi l ea f i u si vezi ce se înt âmpl á în vi i t or ul i medi at în l umea t a. M edi ul t áu act ual se
evapor á, t oat e împr ej ur ár i l e vi e(i i se schi mbá si f ac l oc veni r i i a ceea ce ai dat vi a(á.
Umbl ând st i i nd cá est i ceea ce voi ai sá f i i , co ncr et i zezi acel l ucr u f árá asi st en(a
ni mánui .
* * * * * * * * * * * * * *
Cea de-a pat r a povest e di n sear a aceast a est e l uat á di n ul t i ma car t e at r i bui t á
l ui M oi se. Dacá ai nevoi e de vr eo dovadá cá nu M oi se a scr i s-o, ci t est e povest ea cu
at en(i e. Se gásest e în capi t ol ul 34 al Deut er ono mul ui . Înt r eabá or i ce pr eot or i r abi n,
„ Ci ne e aut or ul acest ei cár(i ?” , si ei î(i vor spune cá M oi se a scr i s-o.
În capi t ol ul 34 al Deut er onomul ui , vei ci t i despr e un om ce- si scr i e pr o pr i ul
necr ol og – chi pur i l e M oi se scr i e acest capi t ol . Un om se poat e aseza si scr i e ce i -ar
pl ácea sá îi apar á pe pi at r a de mor mânt , dar i at á ai ci unul car e-si scr i e f er par ul pr opr i u.
Apoi moar e si at ât de compl et se st er ge pe si ne, încât sf i deazá post er i t at ea în a af l a
unde s-a îngr opat si ngur .
,5i a mur i t M oi se, r obul l ui Dumnezeu, acol o, în pámânt ul M oabul ui , dupá
Cuvânt ul Domnul ui . 5i a f ost îngr o pat [ sau, „ s-a îngr opat ” ] în val e, în pámânt ul
M oabul ui , în f a(a Bet -Peo r ul ui , dar ni meni nu st i e mor mânt ul l ui ni ci pâná în zi ua de
ast ázi . 5i er a M oi se de o sut á do uázeci de ani , când a mur i t ; dar veder ea l ui nu sl ábi se
si t ár i a l ui nu se împu(i nase.” Deut er o nomul 34: 5-7
Tr ebui e, chi ar în aceast á sear á – nu mâi ne – sá înve(i t ehni ca de a- (i scr i e
pr opr i ul t áu necr ol o g si at ât de compl et sá mor i pent r u ceea ce est i încât ni meni pe
l umea ast a sá nu-(i poat á spune unde ai îngr opat pe cel vechi . Dacá est i acum bol nav si
t e f aci bi ne, si t e st i u pe baza f apt ul ui cá est i bol nav, încot r o po (i ar át a si - mi spune cá
l -ai îngr opat pe cel bo l nav?
Dacá ai sáráci t si i ei cu împr umut de l a f i ecar e pr i et en pe car e îl mai ai si apoi t e
scal zi în bogá(i e, unde ai îngr opat pe sáránt oc? At ât de compl et st er gi sáráci a di n
ochi ul mi n(i i , încât nu e ni mi c pe l umea ast a spr e car e sá ar á(i si sá zici , „ Iat á, acolo am
lásat -o” . O t r ansf or mar e com pl et á a const i en(ei st er ge t oat e evi den(el e cá ceva al t ceva
decât ast a a exi st at vr eodat á pe l ume.
Cea mai f r umoasá t ehni cá de r eal i zar e a o bi ect i vul ui omul ui est e dat á în pr i mul
ver set al capi t ol ul ui 34 di n Deut er ono m:
„ At unci s-a sui t M oi se di n sesur i l e M oabul ui în M unt el e Nebo , pe vâr f ul Fazga,
car e est e în f a(a Ier i ho nul ui , si i -a ar át at Domnul t ot pámânt ul Gal aad pâná l a Dan.”
Ci t est i ver set ul si spui , „ 5i ce-i cu ast a?”
Dar i a un di c(i onar de concor dan(e si ui t á-t e l a cuvi nt e.
Pr i mul cuvânt , M oi se, înseamná, în acel asi t i mp, „ a se l ungi ” , „ a dur a mul t ” , „ a
párási ” , „ a el i ber a” , „ a scoat e” , „ a aduce” . Cu al t e cuvi nt e, M oi se est e per so ni f i car ea
put er i i di n o m car e poat e scoat e di n om ceea ce acest a caut á, cáci t ot ul vi ne
di nãunt r u, nu di n af ar ã. Sco(i di nl áunt r ul t áu ceea ce acum vr ei sá-(i expr i mi dr ept
ceva concr et (i e însu(i . Tu est i M oi se i esi nd di n sesur i l e M oabul ui .
Cuvânt ul M oab est e o f or má cont r asá di n do uá cuvi nt e ebr ai ce, M em si Ab,
car e se t ál mácesc mamá-t at á. Const i en(a t a est e mamá-t at á, nu exi st á al t á cauzá pe
l ume. EU SUNT-ul t áu, const ii n(a t a de a f i est e acest M oab sau mama-t at ál . M er eu
sco(i cât e ceva di n acest a.
Cuvânt ul ur mát or est e Nebo. În acel asi di c(i onar de concor dan (e, Nebo est e
def i ni t ca pr of e(i e, pr or oci r e. O pr or oci r e est e ceva subi ect i v. Dacá spun, „ Va f i asa si
asa” , est e numai o imagi ne a mi n(i i ; nu e încá o r eali t at e. Tr ebui e sá ast ept ám si f i e sá
dovedi m f i e sá i nf i r mám aceast á pr or oci r e.
În l i mba noast r á, Nebo est e vr er ea, dor i n (a t a. Est e numi t á munt e deoar ece
est e ceva ce par e a f i gr eu de ur cat si ast f el apar ent i mposi bi l de r eal i zat . Un munt e
est e ceva mai mar e decât est i t u, se înal (á pâná deasupr a t a. Nebo per soni f i cá ceea ce
vr ei sá f i i , în cont r ast cu ceea ce est i .
Cuvânt ul Fazga, pr i n def i ni (i e, est e a „ cont empl a” . Ier i honul est e un „ mi r os
pl ácut ” . Iar Gal aad înseamná col i ne-mar t o r i . Ul t i mul cuvânt est e Dan, „ Pr or ocul ” .
Pune- l e acum l aol al t á înt r -un sens pr act i c si vezi ce au încer cat sá ne spuná
ant i ci i . Cum st au ai ci , descoper i ndu-mi con st i en(a dr ept Dumnezeu si cá pot , pr i n
si mpl a si m(i r e cá sunt ceea ce vr eau sá f i u, sá má t r ansf or m în asemánar ea a ceea ce
asum cá sunt , st i u acum cá EU SUNT t ot ceea ce e necesar pent r u a ur ca munt el e.
Îmi def i nesc o bi ect i vul . Nu îi spun Nebo, îi pot spune „ dor i n(a mea” . Or i ce
vr eau, acel l ucr u e Nebo-ul meu, ur i asul m eu munt e pe car e îl vo i ur ca. Încep acum sá-l
cont empl ez, cáci má voi cá(ár a pâná în vâr f ul Fazga.
Tr ebui e sá-mi cont empl ez obi ect i vul înt r -o asemenea mani er á încât capát
r eac(i a car e aduce sat i sf ac(i e. Dacá nu pr i mesc r eac(i a mul (umi t oar e, at unci Ier i honul
nu est e vázut , cáci Ier i honul est e un mi r os pl ócut .
Când si mt cá sunt ceea ce vr eau sá f i u, nu-mi pot înábusi bucur i a ce vi ne odat á
cu acest sent i ment .
Tr ebui e sá-mi co nt empl ez mer eu obi ect i vul , pâná ce capát sent i ment ul de
sat i sf ac(i e per soni f i cat de Ier i hon. Apoi , nu f ac ni mi c pent r u a-l f ace vi zi bi l în l umea
mea; cáci deal ur il e Gal aadul ui , adi cá bár ba(i , f emei , copi i , înt r eaga l ume mar e di n
pr eaj ma mea vor veni sá aducá már t ur i e. Ei vi n sá at est e cá sunt ceea m-am asumat a
f i eu însumi si men(i n înl áunt r ul meu. Când l umea mea se conf or meazá asump(i ei
mel e, pr or oci r ea est e îndepl i ni t á.
Dacá st i u acum ce vr eau sá f i u, si -mi asum cá sunt acel l ucr u, si umbl u ca si
când as f i , devi n acel l ucr u; si deveni nd at ât de compl et acel l ucr u, mor concept ul ui
despr e mi ne ast f el încât nu mai pot ar át a ni cái er i înt r -un l oc anume în l umea ast a si sá
spun: acol o e l ocul unde f ost ul meu si ne est e îngr opat . At ât de compl et am mur i t , încât
sf i dez post er i t at ea în a af l a vr eodat á unde mi -am îngr o pat vechi ul meu si ne.
Tr ebui e sá f ie ci neva în sal a ast a car e se va t r ansf or ma pe si ne at ât de compl et
în l umea l ui , încât ni ci cei di n cer cul l ui de pr i et eni i nt i mi nu-l vor mai r ecunoast e.
Ti mp de zece ani am f ost dansat or , j ucând în spect acol e pe Br oadway, în
vodevi l ur i , cl ubur i de noapt e si în Eur opa. A f ost o per i oadá în vi a(a mea când cr edeam
cá n-as put ea t r ái f árá anumi (i pr i et eni di n l umea mea. Înt i ndeam mese în f i ecar e sear á
dupá sho wur i si pet r eceam cu t o(i i pe ci nst e. Cr edeam cá n-as put ea t r ái f árá ei . Acum,
már t ur i sesc cá nu as put ea t r ái cu ei . Nu avem ni mi c în comun azi . Când ne înt âl ni m, nu
t r ecem di nadi ns pe t r ot uar ul cel ál al t , dar înt âmpi nár i l e sunt apr oape r eci , f i i ndcá nu
avem ni mi c de di scut at . Am mur i t înt r -at ât de mul t acel ei vi e (i încât , vázându-ne, ei
ni ci mácar nu mai pot vor bi de vr emur i l e t r ecut e.
Dar sunt oameni azi car e încá t r ái esc în acea st ar e, deveni nd din sár aci în si mai
sár aci . M er eu l e pl ace sá vor beascá despr e vr emur i l e apuse. Ei nu îngr oapá ni ci o dat á
acel om, el e cât se poat e de vi u în l umea l or .
M oi se avea 120 de ani , o vâr st á pl i ná, mi nunat á, dupá cum i ndi cá 120. Unu pl us
doi pl us zer o dau t r ei , si mbol ul numer i c al expr esi ei . Eu sunt depl i n con st i ent de
expr esi a mea.
Veder ea mea nu e sl ábi t á si t ár i a mea nu e împu(i nat á. Sunt pe depl i n const i ent
a f i ceea ce NU vr eau sá f i u.
Dar cunoscând aceast á l ege, pr i n car e omul se t r ansf or má pe si ne, îmi asum cá
sunt ceea ce vr eau sá f i u si umbl u în asump(i a cá aceast a s-a îndepl i ni t . Deveni nd acel
l ucr u, f ost ul om moar e si t ot ce avea l egát ur á cu acel f ost concept despr e si ne moar e
odat á cu el . Nu po (i pune vi n nou în bur duf ur i vechi sau pet i ce noi l a hai ne vechi
[ M at ei 9:16,17; M ar cu 2: 21,22; Luca 5:36-39] . Tr ebui e sá f i i o f i i n(á compl et nouá.
Asumându-(i cá est i ceea ce vr ei sá f ii , nu ai nevoi e de asi st en(a al t ui a pent r u a
f ace ca asa sá f i e. Ni ci nu ai nevoi e de asi st en(a al t ui a pent r u a îngr o pa vechi ul o m în
l ocul t áu. Lasá mo r (i i sá îngr oape mor (i i [ M at ei 8: 22, Luca 9:60] . Ni ci mácar nu pr i vi
înapoi , cáci „ ni meni car e pune mâna pe pl ug si se ui t á îndárát nu est e pot r i vi t pent r u
împárá(i a l ui Dumnezeu” [ Luca 9:62] .
Nu t e înt r eba cum va f i acest l ucr u. Nu co nt eazá dacá r a(i unea t a îl neagá. Nu
cont eazá ni ci dacá înt r eaga l ume di n j ur ul t áu îl neagá. Nu t r ebui e sá îngr opi t r ecut ul .
„ Lasá mor (i i sá-si îngr oape mor (i i l or ” . Vei îngr o pa t r ecut ul în asa f el , r ámânând
cr edi nci os no ul ui concept de Si ne, încât vei sf i da înt r egul l ar g vi i t or în a gási unde l -ai
îngr opat . „ Dar ni meni nu st i e mor mânt ul l ui ni ci pâná în zi ua de ast ázi ” .
* * * * * * * * * * * * * *
Acest ea sunt cel e pat r u povest i pe car e (i l e-am pr o mi s pent r u aceast á sear á.
Tr ebui e sá l e apl i ci în f i ecar e zi a vi e(i i t al e. Chi ar dacá scaunul pe car e st ai acum par e
dur si nu se dá pe si ne i magi na(i ei , po(i , pr i n i magi na(i e, sá-l f aci cel mai conf or t abi l
scaun di n l ume.
Îngádui e- mi acum sá-(i def i nesc t ehni ca asa cum vr eau s-o apl i ci . Nádáj dui esc
cá ai veni t aici sear a ast a cu o imagi ne cl ar á a dor i n(ei t ale. Nu spune cá e imposi bi l á. O
vr ei ? Nu t r ebui e sá-(i f ol osest i codul mor al pent r u a o r eal i za. Est e înt r ut ot ul di ncol o de
mar gi ni l e codul ui t áu.
Const i en(a est e una si si ngur a r eal i t at e. Asadar , t r ebui e sá ne f or mám obi ect ul
dor i n(ei noast r e di n pr opr i a noast r á const i en(á.
Oameni i au obi cei ul de a mi ni mi za i mpor t an(a l ucr ur i l or si m pl e, i ar sugest i a de
a cr ea o st ar e asemánát oar e somnul ui ca sá t e aj ut e în asumar ea a ceea ce r a(i unea si
si m(ur i l e t al e neagá est e unul di nt r e l ucr ur i l e si mpl e pe car e l e-ai put ea desconsi der a.
Tot usi , aceast á f or mul á si mpl á de a schi mba vi i t or ul , car e a f ost descoper i t á de
cát r e învá(át or i i ant i ci si dat á nouá în Bi bl i e, poat e f i pusá l a încer car e de t o(i .
Pr i mul pas în schi mbar ea vi i t or ul ui est e Dor i n(a, adi cá, def i nest e- (i obi ect i vul –
sá st i i pr eci s ce vr ei .
Al doi l ea: const r ui est e o împr ej ur ar e pe car e cr ezi cá ai pet r ece-o IM EDIAT
dupá împl i ni r ea dor i n(ei t al e – o împr ej ur ar e ce i mpl i cá r eal i zar ea acest ei a – ceva ce va
(i ne pr edo mi nant de ac(i unea Si nel ui .
Al t r ei l ea pas est e de a-(i i mobi l i za co r pul f i zi c si de a-(i i nduce o st ar e
asemánát oar e somnul ui . Apoi , si mt e- t e ment al chi ar în ac(i unea pr o pusá, i magi neazá
în t ot acest t i mp cá desf ásor i în r eal i t at e acea ac(i une AICI 5I ACUM . Tr ebui e sá
par t i ci pi în ac(i unea i magi nar á, nu sá st ai doar undeva în spat e si sá pr i vest i , ci SÃ
SIM |I cá t u desf ásor i de f apt ac(i unea, ast f el încât senza(i a i magi nar á î(i devi ne r eal á.
E i mpor t ant sá-(i ami nt est i înt ot deauna cá ac(i unea pr o pusá t r ebui e sá f i e una
car e URM EAZÃ împl i ni r i i dor i n(ei t al e, una car e i mpl i cá îm pl i ni r ea. De exempl u, sá
pr esupunem cá dor est i o pr omovar e l a ser vi ci u. At unci , a f i f eli ci t at ar f i un eveni ment
pe car e îl vei pet r ece IM EDIAT DUPÃ împl i ni r ea dor i n(ei t al e.
Dupá ce (i -ai al es aceast á ac(i une ca cea pe car e o vei exper i ment a în
i magi na(i e pent r u a i nsi nua pr omovar ea de l a ser vi ci u, i mo bi l i zeazá-(i cor pul f i zi c si
i ndu-(i o st ar e apr opi at á somnul ui , o st ar e sopor i f i cá, dar una în car e încá est i capabi l
sá-(i cont r ol ezi di r ec(i a gândur i l or t al e, o st ar e în car e est i at ent f árá ef or t . Apoi ,
vi zual i zeazá un pr i et en ce st á înai nt ea t a. Pune- (i mâna i magi nar á în a l ui . Si mt e-o ca
f i i nd sol i dá si r eal á, apoi poar t á o conver sa(i e i magi nar á cu el în ar moni e cu
SENTIM ENTUL DE A FI FOST PROM OVAT.
Nu t e vi zual i za l a di st an(á în spa(i u si t i mp ca f i i nd f el i ci t at pent r u nor ocul t áu.
În schi mb, FÃ al t undeva AICI si vi i t or ul ACUM . Di f er en (a înt r e A TE SIM |I în ac(i une, ai ci
si acum, si a t e vi zual i za pe t i ne în ac(i une de par cá ai f i pe un ecr an ci nemat ogr af i c
r epr ezi nt á di f er en(a înt r e succes si esec.
Di f er en(a poat e f i eval uat á dacá vei încer ca sá t e vi zual i zezi ur când o scar á.
Apoi , cu pl eoapel e închi se, i magi neazá-(i cá scar a e chi ar în f a(a t a si SIM TE-TE
URCÂND-O ÎN REALITATE.
Exper i en(a m-a învá(at sá l i mi t ez ac(i unea i magi nar á car e i nsi nueazá împl i ni r ea
dor i n(ei , sá condensez i deea înt r -un si ngur gest si sá-l r ef ac i ar si i ar pâná dobândest e
sent i ment ul r eal i t á(i i . Al t f el , at en(i a t a va hoi nár i pe cárár i l át ur al ni ce unde va gási
mot i ve sá záboveascá si , în cât eva secunde t e vei t r ezi l a mi i de ki l omet r i de obi ect i vul
Láu, at ât în spa(i u cât si în t i mp.
Dacá hot árást i sá ur ci t r ept el e di nt r e douá pal i er e, f i i ndcá acest a e eveni ment ul
pr obabi l ce va ur ma dupá împl i ni r ea dor i n(ei t al e, at unci t r ebui e sá-(i l i mi t ezi ac(i unea
l a ur car ea acel or t r ept e anume. De-(i va l ua-o at en(i a pe al t e cárár i , adu-o înapoi l a
sar ci na ei de a ur ca acel e t r ept e si cont i nuá sá f aci ast a pâná ce ac(i unea i magi nar á ar e
t oat á sol i di t at ea si cl ar i t at ea r eal i t á(i i .
Ideea t r ebui e men(i nut á în mi nt e f árá un ef or t pr ea mar e di n par t ea t a.
Tr ebui e, cu mi ni mum de ef or t , sá i mpr egnezi mi nt ea cu sent i ment ul dor i n(ei împl i ni t e.
Tor opeal a usur eazá schi mbar ea, deoar ece f avor izeazá at en(i a f árá ef or t , dar nu
t r ebui e împi nsá spr e st ar ea de somn în car e nu mai est i capabi l sá-(i cont r ol ezi
mi scár i l e at en(i ei , ci doar spr e un gr ad moder at de mol eseal á în car e încá est i capabi l
sá-(i di r ec(i onezi gândur i l e.
Un f oar t e ef i ci ent mo d de a- (i înt r upa o dor i n(á est e sá-(i asumi sent i ment ul
dor i n(ei împl i ni t e si apoi , înt r -o st ar e r el axat á si mol at i cá, sá r epe(i i ar si i ar , ca un
cânt ec de l eagán, or i ce scur t enun( car e i mpl i cá împl i ni r ea dor i n(ei t al e, cum ar f i ,
„ M ul (umesc, mul (umesc, mul (umesc” , ca si când t e-ai adr esa r ecunoscát or unei put er i
înal t e dupá ce (i -a dat ceea ce ai dor i t .
5t i u cá pâná vi ner i , at unci când acest cur s ar e sá se sf âr seascá, îmi vei put ea
spune cá (i -ai r eal i zat o bi ect i vel e. Acum douá sápt ámâni , am co bor ât de pe podi um si
am mer s l a usá pent r u a da mâna cu audi t or i ul . Pot spune cá cel pu(i n 35 di nt r -o ser i e
de 135 mi -au spus cá ceea ce dor eau când s-au înscr i s l a cur sur i se r eal i zase dej a. Ast a
s-a înt âmpl at numai acum douá sápt ámâni . Nu am f ácut ni mi c al t ceva decât l e-am dat
aceast á t ehni cá de r ugáci une. Nu t r ebui e sá f aci ni mi c pent r u a f ace sá se înt âmpl e –
numai sá apl i ci aceast á t ehni cá de r ugáci une.
Cu ochi i închi si si cu t r upul f i zi c i mo bi l i zat , i ndu- (i o st ar e apr opi at á somnul ui si
i nt r á în ac(i une ca si când ai f i un act o r ce-si j oacá r ol ul . Exper i ment eazá în i magi na(i e
ce ai exper i ment a în car ne si oase dacá (i -ai f i at i ns obi ect i vul . Iã AICI di n ai ur ea ;i
ACUM di n al t cândva. 5i cu cât vei f ol osi mai bi ne, f ocal i zând put er ni c, t oat e mi j l oacel e
si l e vei r epet a, asa cum f ac cei mai buni di nt r e act or i , vei f i pr odus cu succes pi esa pe
car e (i -ai asumat -o.
Lst i usur at de t oat á r espo nsabi l i t at ea de a îndepl i ni t u l ucr u, deoar ece, o dat á
ce ai i magi nat si ai si m(i t cá asa e, si nel e t áu mai mar e di mensi onal det er mi ná
mi j l oacel e. Nu t e gândi ni ci pent r u o cl i pá cá ci neva va f i r áni t în der ul ar ea
eveni ment el or , or i cá ci neva o sá f i e dezamági t . Tot nu e t r eaba t a.
Tr ebui e sá duc ast a pâná l a capát . Pr ea mul (i di nt r e noi , educa(i pe cái di f er i t e,
sunt at ât de pr eocupa(i de cei l al (i .
Înt r ebi , „ Dacá voi ob(i ne ceea ce vr eau, nu înseamná ast a cá voi l ua de l a
al t ul ?”
Sunt cái despr e car e t u nu st i i , asa cá nu-(i f á gr i j i .
Închi de-(i ochi i acum, f i i ndcá vom pási înt r -o l ungá t ácer e. Cur ând, vei deveni
at ât de pi er dut în cont empl ar e, si m (i nd cá est i ceea ce vr ei sá f i i , încât vei deveni t o t al
neconst i ent de f apt ul cá est i în aceast á sal á al át ur i de al (i i .
Vei înt âmpi na un soc când vei deschi de ochi i si vei descoper i cá sunt em ai ci . Ar
t r ebui sá f i e un soc at unci când vei deschi de ochi i si vei descoper i cá nu est i de f apt
ceea ce, cu numai o cl i pá mai devr eme, si m(eai at ât de i nt ens cá est i , or i si m(eai cá ai .
Acum vo m i nt r a în adânc.
PERIOADA DE TÃCERE...
* * * * * * * * * * * * * *
Nu t r ebui e sá-(i ami nt esc f apt ul cá est i acum ceea ce î(i asumi cá est i . Nu
di scut a ast a cu ni meni , ni ci chi ar cu si ne. Nu po (i gândi CUM , di n moment ce st i i cá
L5TI dej a.
Ra(i unea t a t r i -di mensi onal á, car e e una cu adevár at f oar t e l i mi t at á, nu ar
t r ebui adusá în aceast á pi esá. Nu st i e. Ceea ce t ocmai ai si m(i t a f i adevár at est e
adevár at .
Nu l ása pe ni meni sá-(i spuná cá n-ar t r ebui sá ai ceea ce cer i . Ceea ce si m(i cá
ai , vei avea. 5i î(i f ágádui esc mácar at ât , dupá ce-(i vei f i r eal i zat obi ect i vul ,
gândi ndu-t e, va t r ebui sá admi (i cá mi nt ea aceast a const i ent r a(i onal á nu ar f i put ut
mest esugi modal i t at ea.
Lst i acel l ucr u si ai ceea ce (i -ai însusi t în chi ar aceast á cl i pá. Nu di scut a ast a.
Nu cáut a încur aj ar e l a al (i i , f i i ndcá l ucr u ar put ea sá nu vi ná. A veni t . M er gi în
gr i j a Tat ál ui t áu f ácând f i r esc or i ce si l asá acest e l ucr ur i sá se înt âmpl e în l umea t a.


Lec¡i a 2 – ASUM P|IILE SE ÎNTÀRESC ÎN FAPT
Bi bl i a ast a a noast r á nu ar e ni mi c de-a f ace cu i st or i a. Ai put ea f i în sear a ast a
încá încl i nat sá cr ezi cá, desi îi put em da o i nt er pr et ar e psi hol ogi cá, ar put ea f i t ot usi
lásat á în f or ma ei act ual á si i nt er pr et at á l i t er al . Nu se poat e. Bi bl i a nu f ace r ef er i r e
def el l a oameni sau înt âmpl ár i asa cum ai f ost învá(at sá cr ezi . Cu cât mai devr eme
începi sá îndepár t ezi i deea ai a, cu at ât mai bi ne.
Vom l ua cât eva povest i în sear a aceast a si , di n nou, î(i voi r eami nt i cá t u t r ebui e
sá r ej oci t oat e acest e povest i înl áunt r ul mi n(i i t al e.
|i ne mi nt e cá, desi el e par a f i povest i al e oameni l o r depl i n t r ej i , dr ama se
pet r ece de f apt înt r e t ine, cel ador mi t , cel pr of und, si t i ne, cel t r ezi t , const i ent . Acest i
doi „ t u” sunt per soni f i ca(i ca oameni , dar când vei aj unge l a par t ea apl i cat i vá, t r ebui e
sá-(i ami nt est i i mpor t an(a st ár i i sopor i f i ce.
Înt r eaga cr ea(i e, dupá cum î(i spuneam asear á, ar e l oc în t i mpul st ár i i de somn,
sau acea st ar e apr opi at á so mnul ui – o st ar e de t or opeal á, o st ar e sopor i f i cá.
l(i spuneam sear a t r ecut á cá cel di nt âi o m încá nu s-a t r ezi t . Tu est i Adam,
pr i mul o m, încá în somn pr of und. Cr eat i vul t u est e cvadr i - di mensi onal ul t u, a cár ui casá
est e pur si si mpl u st ar ea în car e i nt r i când (i se spune cá est i ador mi t .
* * * * * * * * * * * * * *
Pr i ma noast r á povest e di n sear a aceast a se gásest e în Evanghel i a l ui Ioan. Pe
másur á ce o vei auzi desf ásur ându-se înai nt ea t a, vr eau sá o compar i cu povest ea di n
car t ea Genezei / Facer ii pe car e ai auzi t -o sear a t r ecut á. Pr i ma car t e a Bi bli ei , car t ea
Facer i i , spun i st or i ci i cá ar f i consemnar ea unor eveni ment e car e s-ar f i pet r ecut pe
pámânt cu vr eo 3000 de ani înai nt ea eveni ment el or înr egi st r at e în car t ea l ui Ioan. Î (i
cer sá f i i r a(i onal în pr i vi n(a ast a si sá obser vi dacá nu cumva acel asi aut or ar f i put ut
scr i e ambel e povest i . Judecá t u dacá n-ar f i put ut acel asi om i nspi r at sá spuná aceeasi
povest e si sá o spuná di f er i t .
Aceast a e o povest e f oar t e f ami l i ar á, po vest ea j udecár i i l ui Ii sus. În aceast á
Evanghel i e a l ui Ioan, se consemneazá cá Ii sus a f ost adus înai nt ea l ui Pont i us Pi l at si
gl oat a voci f er a împot r i va Lui – îl voi au el i ber at pe Bar aba. Pi l at se înt oar ce cát r e
mul (i me si spune:
„ Dar est e l a voi o bi cei ul ca l a Past i sá vá el i ber ez pe unul . Voi (i deci sá vá
el i ber ez pe r egel e i udei l or ? Deci au st r i gat i ar ási , zi când: Nu pe Acest a, ci pe Bar aba. I ar
Bar aba er a t âl har .” Ioan 18:39,40
|i se spune cá Pi l at n-a avut de al es în aceast á pr i vi n(á, el er a doar un j udecát or
ce i nt er pr et a l egea, si aceast a er a l egea. Oameni l or t r ebui a sá l i se dea pe acel a pe car e
îl cer eau. Pi l at nu put ea sá-L el i ber eze pe Ii sus împot r i va dor i n(el or gl oat ei , si ast f el îl
el i ber eazá pe Bar aba si l i -L dá l or pe Ii sus ca sá f i e r ást i gni t – cr uci f i cat .
Acum (i ne m i nt e cá pr opr i a t a const i en(á est e Dumnezeu. Nu e al t Dumnezeu.
5i (i se spune cá Dumnezeu ar e un Fi u al Cár ui nume est e I i sus. Dacá-(i vei f ace de l ucr u
si vei cáut a cuvânt ul Bar aba în di c(i onar ul acel a de concor dan(e, vei vedea cá est e un
cont r as înt r e do uá cuvi nt e ebr ai ce: BAR, car e înseamná f i i có sau f i u – un copi l, si ABA,
car e înseamná t at ó.
Bar aba est e f i ul mar el ui Tat á. Iar Ii sus est e numi t în povest e M ânt ui t or ul , Fi ul
Tat ál ui . Avem doi f i i în aceast á povest e. 5i avem doi f i i în povest ea l ui Isav si Iacov.
|i ne mi nt e cá Isaac er a or b, i ar j ust i (i a, pent r u a f i dr eapt á, t r ebui e sá f i e l egat á
l a ochi . Desi în acest caz Pi l at nu e or b f i zi c, r o l ul dat l ui Pi l at suger eazá cá e or b,
deoar ece el e j udecát or .
Pe t oat e mar i l e cl ádi r i al e j ust i (i ei di n l ume vedem o f emei e, or i un bár bat , car e
r epr ezi nt á j ust i (i a ca f i i nd l egat á l a ochi .
„ Nu j udeca(i dupá înf á(lsar e, ci j udeca(i j udecat á dr eapt á.” Ioan 7: 24
Ai ci îl gási m pe Pi l at j ucând acel asi r ol al l ui Isaac. Sunt doi f i i . Toat e
per sonaj el e, asa cum apar el e în aceast á povest e, po t f i apl i cat e vi e(i i t al e pr opr i i . Ai un
f i u car e t e l i psest e în f i ecar e cl i pá de ceea ce ai put ea f i .
Dacá ai veni t l a aceast á înt âl ni r e în sear a aceast a const i ent de a vr ea ceva,
dor i nd ceva, ai veni t în com pani a l ui Bar aba.
Fi i ndcá a dor i înseamná a r ecunoast e cá nu ai acum ceea ce dor est i , si f i i ndcá
t oat e l ucr ur i l e sunt al e t al e, t e l i psest i pe t i ne însu(i pr i n per pet uar ea acest ei st ár i de
dor i n(á. M ânt ui t or ul meu est e dor i n(a mea.
Cum vr eau ceva, pr i vesc în ochi i M ânt ui t or ul ui meu. Dar dacá voi cont i nua sá o
dor esc, îmi neg pe Ii sus, M ânt ui t or ul meu, cáci dor i nd, r ecunosc f apt ul cá nu sunt si
„ dacá nu cr ede(i cá EU SUNT, ve(i mur i în pácat el e voast r e” [ Ioan 8:24] . Nu pot avea si
r ecunoast e în cont i nuar e cá dor esc ceea ce dej a am. M á pot bucur a de ceea ce am, dar
nu pot cont i nua sá t ânj esc dupá acel l ucr u.
Iat á povest ea. Aceast a e sár bát oar ea Past i l or . Ceva se va schi mba chiar acum,
se va t r ece pest e ceva [ evr ei i comemor au i esi r ea l or di n Egipt , sub conducer ea l ui
M oi se] . Omul est e i ncapabi l sá t r eacá de l a o st ar e de const i en(á l a al t a decât dacá
el i ber eazá di n const i en(á ceea ce înt r e(i ne acum, f i i ndcá aceast a îl (i ne ancor at acol o
unde est e acum.
Tu si cu mi ne put em mer ge l a ani ver sár i f i zi ce an dupá an l a i nt r ar ea soar el ui în
mar el e semn al Ber becul ui , dar ast a nu înseamná absol ut ni mi c pent r u Past i l e mi st i ce.
Pent r u a (i ne sár bát oar ea Past i l or , sár bát oar ea psi hol ogi cá, t r ec di nt r -o st ar e de
const i en(á în al t a. O f ac el i ber ându-l pe Bar aba, ho (ul si t âl har ul car e má l i psest e de
acea st ar e pe car e as put ea-o înt r upa în l umea mea.
St ar ea pe car e caut sá o înt r upez est e per soni f i cat á în povest e ca Ii sus
M ânt ui t or ul . Dacá devi n ceea ce vr eau sá f i u, at unci sunt mânt ui t de ceea ce er am.
Dacá nu devi n acel l ucr u, cont i nui sá (i n capt i v în mi ne un ho ( car e má t âl hár est e de
ceea ce as put ea f i .
Acest e povest i nu f ac r ef er i r e l a vr eo per soaná car e a t r ái t sau l a vr eun
eveni ment car e s-a pet r ecut vr eodat á pe pámânt . Acest e per sonaj e sunt vesni c
per sonaj el e di n mi nt ea f i ecár ui om di n l ume. Tu si cu mi ne (i nem vi u per pet uu f i e pe
Bar aba, f i e pe I i sus. 5t i i în f i ecar e cl i pá în t i mp pe ci ne înt r e(i i .
Nu condamna gl oat a pent r u cá voci f er eazá cum cá ar t r ebui el i ber at Bar aba si
rást i gni t Ii sus. Nu e o gl oat á de oameni numi t á evr ei . Ei n-au avut ni mi c de-a f ace cu
ast a.
Dacá sunt em în (el ep(i , si noi ar t r ebui sá voci f er ám pent r u el i ber ar ea acel ei
st ár i a mi n(i i car e ne împi edi cá sá f i m ceea ce vr em sá f i m, car e ne l i mi t eazá, car e nu
ne per mi t e sá deveni m i deal ul pe car e-l cáut ám si ne st r ádui m sá-l o b(i nem pe l ume.
Nu spun cá nu îl înt r upezi în sear a ast a pe Ii sus. Î(i ami nt esc numai cá, dacá în
chi ar acest mo ment , ai o ambi (i e neîmpl i ni t á, at unci înt r e(i i ceea ce neagá împl i ni r ea
ambi (i ei , i ar cel car e o neagá est e Bar aba.
Pent r u a expl i ca t r ansf or mar ea mi st i cá, psi hol ogi cá, st i ut á dr ept Past i , or i
t r ecer ea, t r ebui e sá devi i acum i dent i f i cat cu i deal ul cár ui a i -ai ser vi , si t r ebui e sá r ámâi
cr edi nci os acel ui i deal . Dacá îi r ámâi cr edi nci os, nu numai cá îl r ást i gnest i pr i n cr edi n(a
t a, dar îl si învi i f árá aj ut or omenesc.
Dupá cum cont i nuá povest ea, ni ci un om nu se put ea t r ezi suf i ci ent de devr eme
pent r u a pr ávál i pi at r a de l a usa mor mânt ul ui [ M ar cu 16:3] . Fárá aj ut or o menesc,
pi at r a a f ost pr ávál i t á [ M at ei 28: 2] , si ceea ce apar ent er a mor t si îngr opat er a de-acum
învi at f árá asi st en(a o mul ui .
Umbl i în const i i n(a de a f i ceea ce vr ei só f i i , ni meni nu o vede încá, dar t u nu ai
nevoi e de vr eun om ca sá-(i pr ávál eascá pr o bl emel e si obst acol el e vi e(i i pent r u a
expr i ma acel l ucr u de car e est i const i ent a f i . Acea st ar e îsi ar e pr opr i i l e sal e cái uni ce
de a se înt r upa în aceast á l ume, de a deveni f i zi cá, ast f el încât l umea înt r eagá sá o
poat á at i nge.
Acum po(i vedea r el a(i a di nt r e povest ea l ui Ii sus si povest ea l ui Isaac si a cel or
doi f i i ai sái , în car e unul l -a st r ámut at pe cel ál al t , în car e unul er a numi t Înl ocui t or ul
cel ui l al t . De ce cr ezi cá cei car e au compi l at cel e [ pest e] sai zeci de ci udat e cár(i al e
Bi bl i ei noast r e l -au f ácut pe Iacov st r ámosul l ui Ii sus?
L-au l uat pe Iacov, cár ui a i -au spus Înl ocui t or ul , si l -au f ácut t at á l a doi spr ezece,
apoi l -au l uat pe Iuda sau l audó, al ci nci l ea [ al pat r ul ea] f i u, si l -au f ácut st r ámosul l ui
Iosi f , car e se pr esupune cá a pr ocr eat înt r -un f el st r ani u pe unul numi t Ii sus. Ii sus
t r ebui e sá-l înl ocui ascó pe Bar aba asa cum Iacov t r ebui e sá-l înl ocui ascá si sá-i i a l ocul
l ui Isav.
În sear a ast a ai ocazi a sá st ai si sá j udeci înt r e cei do i f i i , di n car e vr ei sá
el i ber ezi unul . Po(i deveni gl oat a car e voci f er eazá pent r u el i ber ar ea ho(ul ui , si j udel e
car e-i dá dr um ul l ui Bar aba si -L condamná pe Ii sus sá-i i a l ocul . El a f ost r ást i gni t pe
Gol got a, l ocul cópó(âni i , t r onul i magi na(i ei .
Pent r u a exper i ment a Past i l e sau t r ecer ea de l a vechi ul l a noul concept despr e
si ne, t r ebui e sá-l el i ber ezi pe Bar aba, act ual ul t áu concept de si ne, car e t e j ef ui est e de
dr ept ul de a f i ceea ce ai put ea f i , i ar t u t r ebui e sá-(i asumi noul concept pe car e
dor est i sá-l expr i mi .
Cel mai bun mod de a f ace ast a est e sã-¡i concent r ezi at en¡i a asupr a i dei i de a
t e i dent i f i ca pe t i ne cu i deal ul t ãu. Asumã-¡i cã e;t i dej a ceea ce cau¡i ;i asump¡i a t a,
de;i f al sã, de vei st ãr ui în ea, se va înt ãr i în f apt .
Vei st i când ai r eusi t sá-l el i ber ezi pe Bar aba, vechi ul t áu concept despr e t i ne, si
când ai r eusi t sá-L r ást i gnest i pe Ii sus, or i sá f i xezi no ul t áu concept de si ne, pr i vi nd pur
si si mpl u M ENTAL l a oameni i pe car e îi cuno st i . Dacá îi vezi t ot asa cum o bi snui ai sá-i
vezi , nu (i -ai schi mbat concept ul despr e si ne, deoar ece t oat e schi mbár i l e de concept e
de si ne duc l a schi mbar ea r el a(i ei t al e cu l umea t a.
Înt ot deauna pár em cel or l al (i o înt r upar e a i deal ul ui pe car e-l i nspi r ám. Asadar ,
în medi t a(i e, t r ebui e sá ne i magi nám cá al (i i ne vád asa cum ne-ar vedea de am f i ceea
ce dor i m sá f i m.
Îl po(i el i ber a pe Bar aba si r ást i gni si învi a pe Ii sus dacá î(i def i nest i mai înt âi
i deal ul . Apoi , r el axeazá-t e înt r -un scaun conf or t abi l , i ndu- (i o st ar e de const i en(á
apr opi at á somnul ui si exper i ment eazá în i magi na(i e ce ai exper i ment a în r eal i t at e dacá
ai f i dej a ceea ce dor est i sá f i i .
Pr i n aceast á si mpl á met odá de a exper i ment a în i magi na(i e ce ai exper i ment a
în car ne si oase de ai f i înt r upar ea i deal ul ui cár ui a îi ser vest i , îl el i ber ezi pe Bar aba, car e
t e-a f ur at de már e(i a t a, si Îl r ást i gnest i si învi i pe M ânt ui t o r ul t áu, sau i deal ul pe car e
dor est i sá îl expr i mi .
Sá ne îndr ept ám acum spr e povest ea l ui Ii sus în gr ádi na Ghet si mani . |i ne în
mi nt e f apt ul cá o gr ádi ná est e o bucat á de pámânt pr egát i t á cor espunzát or , nu un
t er en sál bat i c, necul t i vat . Pr egát est i acest pámânt numi t Ghet si mani veni nd ai ci si
st udi i nd si f ácând ceva în pr i vi n(a mi n(i i t al e. Pet r ece cât va t i mp zi l ni c în pr egát i r ea
mi n(i i t al e ci t i nd l i t er at ur á buná, ascul t ând muzi cá de cal i t at e si angaj ându-t e în
conver sa(i i car e înnobi l eazá.
Ni se spune în epi st ol e, „ cât e sunt adevár at e, cât e sunt de ci nst e, cât e sunt
dr ept e, cât e sunt cur at e, cât e sunt vr edni ce de i ubi t , cât e sunt cu nume bun, or i ce
vi r t ut e si or i ce l audá, l a acest ea sá vá f i e gândul ” , Fi l i peni 4: 8.
Cont i nuând cu povest ea noast r á, dupá cum ni se pr ezi nt á în capi t o l ul 18 al
Evanghel i ei l ui Ioan, Ii sus est e în gr ádi ná si deodat á apar e oast e [ „ mul (i me” , M at ei
26:47, M ar cu 14:43, Luca 22: 47] si începe sá-L caut e. El st á acol o în înt uner i c si l e
spune, „ Pe Ci ne cáut a(i ?” [ Ioan 18:4 si ur mót oar ele] .
Ei au r áspuns, „ Pe Ii sus Nazar i neanul ” .
O voce r áspunde, „ EU SUNT” .
În aceast á cl i pá, ei t o (i cad l a pámânt , cu mi i l e. Ast a în si ne ar t r ebui sá t e
opr eascá si sá-(i spuná cá nu poat e f i o scená f i zi cá, deoar ece ni meni nu poat e f i at ât
de cut ezát or în r evendi car ea Sa cá „ EL ESTE” Cel pe car e-L caut á încât sá f acá mi i de
oameni sá cadá l a pámânt .
Dar povest ea ne spune cá ei t o(i au cázut l a pámânt . Apoi , când si -au r eveni t în
f i r e, au pus di n nou aceeasi înt r ebar e.
„ Ráspuns-a Ii sus: V-am spus cá Eu sunt . Deci , dacá M á cáut a(i pe M i ne, l ása(i pe
acest i a sá se ducá” , Ioan 18:8.
„ Iar Ii sus i -a zi s: Ceea ce f aci , f á mai cur ând” , Ioan 13: 27.
Iuda, cár ui a i se vor best e, pl eacá si se si nuci de [ M at ei 27:5] .
Acum dr amat i zar ea. Tu est i în gr ádi na Ghet si mani a t a, sau mi nt ea pr egát i t á,
dacá î(i po(i , st ând înt r -o st ar e apr opi at á somnul ui , cont r o l a at en (i a si a nu o l ása sá se
îndepár t eze de l a scopul sáu. Dacá po(i f ace ast a, est i , cat egor i c, în gr ádi ná.
Foar t e pu(i ni oameni r eusesc sá st ea l i ni st i (i si sá nu i nt r e în r ever i e, sau în
st ar ea de gândi r e necont r ol at á.
Când î(i po(i st r uni act i vi t at ea ment al á si r ámâne cr edi nci os veghi i t al e,
neper mi (ând at en(i ei t al e sá o i a r azna, ci r e(i nând-o f árá ef or t înt r -un cadr u l i mi t at
spr e st ar ea pe car e o cont empl ezi , at unci est i f árá îndoial á aceast á pr ezen(á
di sci pl i nat á di n gr ádi na Ghet si mani .
Sui ci dul l ui Iuda nu e ni mi c mai mul t decât schi mbar ea concept ul ui despr e t i ne.
Când st i i ce vr ei sá f i i , (i -ai gási t pe Ii sus sau M ânt ui t or ul . Când î(i asumi cá est i ce vr ei
sá f i i , ai mur i t f ost ul ui t áu concept despr e t i ne (Iuda se si nuci de) si t r ái est i acum ca
Ii sus. Po(i deveni vo i t det asat de l umea di n j ur ul t áu si at asat acel ui l ucr u pe car e vr ei
sá îl înt r upezi în l umea t a.
Acum cá M -ai gási t , acum cá ai gási t ceea ce t e va mânt ui de ceea ce est i ,
r enun(á l a ceea ce est i si l a t ot ce r epr ezi nt á acel a în l ume. Devi no compl et det asat de
acel a.
Cu al t e cuvi nt e, „ du-t e si t e spânzur á” .
At ât de compl et mor i în pr i vi n(a t ut ur or cel or pe car e l e-ai expr i mat în l ume în
t r ecut si at ât de compl et t r ái est i acum în t oat e cel e pe car e ni meni nu l e vedea ca f i i nd
adevár at e în pr i vi n(a t a înai nt e. E ca si când ai f i m ur i t de pr opr i a t a mâná, ca si când ai
comi s un sui ci d. |i -ai l uat pr opr i a vi a(á deveni nd det asat în const i en(á de ceea ce în
t r ecut (i neai în vi a(á si începi sá t r ái est i în ceea ce ai descoper i t a f i gr ádi na t a. |i -ai
af l at M ânt ui t or ul .
Nu oameni sunt cei car e cad l a pámânt , ni ci om t r ádând al t om, ci t u,
det asându-(i at en(i a si r ef ocal i zând-o înt r -o di r ec(i e compl et nouá. Di n acest moment
înai nt e, pásest i ca si când ai f i ceea ce mai devr eme voi ai sá f i i . Rámânând cr edi nci os
noul ui t áu concept despr e si ne, mo r i comi (ând sui ci d. Ni meni nu (i -a l uat vi a(a, t u (i -ai
dat -o si ngur [ „ Eu Îmi pun suf l et ul , ca iar ósi só-l iau. Ni meni nu-l i a de la M i ne, ci Eu de
l a M i ne Însumi îl pun. Put er e am Eu ca só-l pun si put er e am i ar ósi ca só-l i au” , Ioan
10:17,18] .
Tr ebui e sá f i i capabi l sá vezi r el a(i a acest ei a cu moar t ea l ui M oi se, când el at ât
de com pl et a mur i t , încât ni meni nu a mai af l at unde er a îngr o pat . Tr ebui e sá vezi
l egát ur a cu moar t ea l ui Iuda. El nu e un om ce-L t r ádeazá pe Al t om numi t Ii sus.
Cuvânt ul Iuda înseamná „ [ a aduce] l audá” ; e Iuda, aducer e de l aude, aducer e
de mul (umi r i , expl ozi e de bucur i e. Nu expl odezi de bucur i e decât dacá est i i dent i f i cat
cu i deal ul pe car e îl cau(i si vr ei sá-l înt r upezi în aceast á l ume. Când devi i i dent i f i cat cu
st ar ea pe car e o co nt empl ezi , nu- (i po(i înábusi bucur i a. Se înal (á pr ecum mi r osul
pl ácut descr i s dr ept Ier i hon în Vechi ul Test ament .
Încer c sá-(i ar át cá ant i ci i au spus aceeasi povest e în t oat e povest i l e Bi bl i ei .
Tot ce încer cau ei sá ne spuná est e cum sá deveni m ceea ce vr em sá f i m. 5i
i ncl udeau de f i ecar e dat á f apt ul cá nu avem nevoi e de spr i j i nul al t or a. Nu ai nevoi e de
al t ci neva pent r u a deveni ceea ce vr ei cu adevár at sá f i i .
* * * * * * * * * * * * * *
Ne îndr ept ám acum spr e o ci udat á po vest e di n Vechi ul Test ament ; una pe car e
pu(i ni pr eo(i si r abi ni sunt suf i ci ent de îndr ázne(i pent r u a o ami nt i di n amvoanel e l or .
Iat á pe Ci neva Car e va pr i mi Fágádui n(a asa cum o pr i mest i t u acum. Numel e Lui est e
Ii sus, numai cá ant i ci i I-au spus Iosua [ Navi ] , Iosua Ben Nun, sau M ânt ui t o r , Fi u al
Pest el ui , M ânt ui t or ul mar el ui adânc. Nun înseamná „ pest e” , i ar pest el e est e el ement ul
adâncul ui , pr of unzi mi i oceanul ui . Iehosua înseamná „ Iehova mânt ui est e” , i ar Ben
înseamná „ odr asl a” or i „ f i ul l ui ” . Deci El a f ost numi t „ Cel Ce aduce Er a Pest el ui ” .
Aceast á povest e se gásest e în car t ea a sasea a Bi bl i ei , car t ea l ui Iosua. Lui Iosua
I se f ace o f ágádui n(á asa cum I se f ace l ui Ii sus în ver si uni l e angl i ci zat e jsi r omânest i]
al e evanghel i i l or l ui M at ei , M ar cu, Luca si Ioan.
În Evanghel i a l ui Ioan, Ii sus spune, „ Acum au cunoscut cá t oat e cât e M i -ai dat
sunt de l a Ti ne” , Ioan 17: 7. „ 5i t oat e al e M el e sunt al e Tal e, si al e Tal e sunt al e M el e” ,
Ioan 17: 10.
În Vechi ul Test ament , în car t ea l ui Iosua, se spune în acest e cuvi nt e: „ Tot l ocul
pe car e vor cál ca t ál pi l e pi ci oar el or voast r e [ Tal e] , îl voi da vouá j]i e] ” , Iosua 1: 3.
Nu cont eazá unde se af l á; cer cet eazá f ágádui n(a si vezi dacá o po(i accept a
l i t er al . Nu e adevár at f i zi c, dar e adevár at psi hol ogi c. Or i unde t e po¡i af l a ment al în
l umea aceast a, acel l ucr u îl po¡i r eal i za.
Iosua e bânt ui t de f ágádui n(a ast a conf or m cár ei a or i unde va f i pámânt ul pe
car e îsi va pune pi ci or ul (pi ci or ul r epr ezi nt á în(el eger ea), or i unde ar f i pámânt ul pest e
car e va t r ece cu pi ci or ul , acel a Îi va f i dat . El vr ea cea mai de dor i t st ar e di n l ume,
or asul mi r esmel or , st ar ea mi nunat á numi t á Ier i hon.
Se conf r unt á însá cu zi dur i l e i mpenet r abi l e al e Ier i honul ui . El e în af ar a
acest or a, asa cum est i t u acum pe de-af ar á. Func(i o nezi t r i -di mensi onal si nu par i a
put ea at i nge l umea cvadr i -di mensi onal á în car e dor i n(a t a act ual á est e dej a o r eal i t at e
mat er i al á concr et á.
Nu par i a o put ea at i nge, deoar ece si m (ur i l e t al e t e (i n închi s în af ar a ei .
Ra(i unea î(i spune cá est e i mposi bi l , t oat e l ucr ur i l e di n j ur ul t áu î(i spun cá nu e r eal á.
Acum, apel ezi l a ser vi ci i l e unei desf r ânat e si spi oane, i ar numel e ei est e Rahab.
Cuvânt ul Rahab înseamná „ spi r i t ul t at ál ui ” . RAH [ l i t er el e Resh Vav He] înseamná
„ suf l u” sau „ spi r i t ” , i ar AB, „ t at ál ” . Af l ám asadar cá aceast á desf r ânat ó est e spi r i t ul
t at ól ui si t at ól est e const i i n(a de a f i a omul ui , EU SUNT-ul omul ui , const i en(a sa.
Capaci t at ea t a de a si m(i est e már e(ul spi r i t al t at ál ui , i ar acea capaci t at e est e
Rahab în povest ea noast r á. Ea ar e douá pr of esi i : aceea de spi oaná si pe cea de
desf r ânat ó.
Pr of esi a de spi on e aceast a: de a cálát or i în secr et , de a cálát or i înt r -at ât de pe
Lácut e încât sá nu po(i f i r emar cat . Nu exi st á ni ci un spi on mat er i al în înt r eaga l ume
car e sá poat á cálát or i at ât de în l i ni st e încât sá f i e pe depl i n nevázut al t or a. O f i vr eunul
f oar t e i scusi t în a-si ascunde ur mel e si s-ar put ea sá nu f i e vr eo dat á pr i ns, dar în f i ecar e
cl i pá el îsi men(i ne r i scul de a f i descoper i t .
Când st ai l i ni st i t cu gândur i l e t al e, nu exi st á ni ci un o m pe l ume at ât de ager
încât sá se ui t e l a t i ne si sá-(i spuná unde t e af l i ment al .
Pot st a ai ci si sá má pl asez în Londr a. Cuno scând Lo ndr a dest ul de bi ne, îmi po t
închide ochi i si asuma cá sunt de f apt în Londr a. Dacá r ámân în st ar ea ast a suf icient de
mul t , voi f i capabi l sá má înconj or cu medi ul Londr ei ca si când aceast a ar f i o r eal i t at e
mat er i al á concr et á.
Fi zi c, sunt încá ai ci , dar ment al , sunt l a mi i de ki l omet r i depár t ar e si am f ácut
di n al t undeva ai ci . Nu mer g acol o ca spi o n, f ac ment al di n acol o ai ci si di n al t cândva,
acum. Nu má po(i vedea st ând acol o, asa cá vei cr ede cá am a(i pi t si sunt încá ai ci , în
l umea ast a, aceast á l ume t r i -di mensi o nal á car e e acum San Fr anci sco. Di n punct de
veder e f i zi c, sunt ai ci , dar ni meni nu-mi po at e spune unde sunt când i nt r u în mo ment ul
medi t a(i ei .
Ceal al t á pr of esi e a l ui Rahab er a aceea de desf r ânat ó, adi cá de a of er i
bár ba(i l or ceea ce acest i a îi cer , f árá a pune l a îndoi al á dr ept ul bár bat ul ui de a cer e. De
e o desf r ânat ó desávâr si t á, dupá cum îi suger eazá numel e, at unci ea posedá t o t ul si
poat e of er i bár bat ul ui t ot ce îi cer e acest a. Ea e acol o pent r u a ser vi , si nu pent r u a
pune l a îndoi al á dr ept ul bár bat ul ui de a cáut a ceea ce caut á de l a ea.
Ai înl áunt r ul t áu capaci t at ea de a- (i însusi o st ar e f árá a cunoast e mi j l oacel e
car e vor f i angaj at e pent r u a r eal i za acea f i nal i t at e si î(i asumi sent i ment ul dor i n(ei
împl i ni t e f árá vr eunul di nt r e t al ent el e pe car e oameni i sus(i n cá t r ebui e sá l e ai pent r u
a put ea f ace ast a. Când (i -o însusest i în co nst i en(á, ai angaj at spionul si , deoar ece po(i
înt r upa de f apt acea st ar e di nláunt r ul t áu dându-i-t e ei , t u est i desf r ânat a, cáci
desf r ânat a îl sat i sf ace pe omul car e o caut á.
l(i po (i sat i sf ace si nel e însusi ndu-(i sent i ment ul cá est i ceea ce vr ei sá f i i . 5i
aceast á asump(i e, desi f al sá, adi cá, desi r a(i unea si si m(ur i le o neagá, dacá se
st ár ui est e în ea, se va înt ár i în f apt . Înt r upând cu adevár at ceea ce ai asumat cá est i , ai
capaci t at ea de a deveni compl et sat i sf ácut . Dacá nu devi ne o r eal i t at e t angi bi l á,
concr et á, nu vei f i sat i sf ácut ; vei f i f r ust r at .
|i se spune în aceast á povest e cá, at unci când Rahab a r ámas în or as pent r u a-l
cucer i , por unca dat á ei er a sá r ámâná în cent r ul cet á(i i [ acasó l a ea, pe zi dur i , cf . al t or
ver si uni ] , i ni ma pr obl emei , chi ar în cent r ul ei , si sá r ámâná înáunt r u pâná l a veni r ea
i sr ael i (i l or [ Iosua 2:18] . Nu t e du de l a usá l a usá, nu i esi di n casa în car e ai i nt r at . Dacá
párásest i casa, „ sângel e t áu sá f i e asupr a capul ui t áu” [ 2: 19] . Dar dacá nu i esi di n casá
si va f i sânge pe capul cui va, „ sângel e acel ui a sá f i e asupr a capul ui nost r u, de se va
at i nge de t i ne mâna cui va” [ 2: 19] .
Rahab i nt r á în casá, l eagá l a f er east r á o f uni e r osi e si acol o r ámâne în t i mp ce
zi dur i l e se pr ábusesc. Adi cá, t r ebui e sã ne pãst r ãm o at i t udi ne vi ct or i oasã de va f i sã
f i m de par t ea învi ngãt or i l or . Po vest ea ne ar at á în cont i nuar e cá, at unci când zi dur i l e
s-au pr ábusi t si Iosua a i nt r at , si ngur a car e a f ost cr u(at á di n înt r egul or as a f ost Rahab
[ cu cei di n casa ei ] , spi oana si desf r ânat a.
Povest ea ar at á ce po(i f ace t u în l umea aceast a. Nu vei pi er de ni ci odat á
capaci t at ea de a t e pl asa al t undeva ca si când ar f i ai ci . Nu-(i vei pi er de ni ci o dat á
abi l i t at ea de a- (i of er i (i e însu(i ceea ce est i suf i ci ent de îndr ázne( pent r u a-(i însusi ca
f i i nd adevár at în ceea ce t e pr i vest e. Nu ar e ni mi c de-a f ace cu f emei a ce a j ucat r ol ul .
Expl i ca(i a pr ábusi r i i zi dur i l or est e si mpl á. |i se spune cá a sunat di n t r âmbi (e de
sapt e or i , si l a a sapt ea t r âmbi (ar e, zi dur i l e s-au pr ábusi t pâná l a t emel i i si Iosua a
i nt r at vi ct o r i os în st ar ea pe car e o cáut ase [ 6:20] .
5apt e est e necl i nt i r e, o di hná, Sabat ul . Est e st ar ea când omul r ámâne compl et
nemi scat în convi nger ea l ui cá l ucr ul est e [ înf ópt uit ] . Când îmi pot asuma sent i ment ul
dor i n(ei mel e împl i ni t e si ador m, nepr eocupat , net ul bur at , sunt l i ni st i t ment al , (i n
Sabat ul sau sun di n t r âmbi (á de sapt e or i . 5i când at i ng acel punct , zi dur i l e cad.
Ci r cumst an¡el e se al t er eazã, apoi se r emodel eazã si ngur e în ar moni e cu
asump¡i a mea. Pe mãsur ã ce se pr ãbu;esc, eu r eînvi ez ceea ce mi -am însu;i t l ãunt r i c.
Zi dur i l e, obst acol el e, pr obl emel e se pr ãbu;esc sub pr opr i a l or gr eut at e dacã pot
at i nge acel punct al necl i nt i r i i di nl ãunt r ul meu.
Omul car e poat e f i xa înl ãunt r ul pr opr i ul ui sãu ochi al mi n¡i i o i dee, de;i l umea
o va nega, dacã el r ãmâne cr edi nci os i dei i acel ei a, o va vedea mani f est at ã. E înt r eaga
di f er en(á di n l ume înt r e a (i ne l a o i dee si a f i (i nut de o i dee. Devi no at ât de do mi nat
de o i dee încât î(i bânt ui e mi nt ea ca si când ai f i acel l ucr u. Apoi , i ndi f er ent de ce ar
spune al (i i , pásest i în di r ec(i a at i t udi ni i f i xe a mi n(i i t al e. Pásest i în di r ec(i a i dei i car e-(i
domi ná mi nt ea.
Dupá cum î(i spuneam asear á, ai numai un si ngur dar car e e cu adevár at al t áu
si pe car e po(i sá-l dai , i ar acel a est i t u însu(i . Nu exi st á al t dar ; t r ebui e sá-l st or ci di n
t i ne însusi ndu-(i -l . Se af l á acol o, înl áunt r ul t áu, acum – cáci cr ea(i a e sávâr si t á. Nu e
ni mi c sá f i e ce nu e acum. Nu mai e ni mi c de cr eat , cáci t oat e l ucr ur i l e sunt dej a al e
t al e, sunt t oat e sávâr si t e.
Desi omul s-ar put ea sá nu f i e capabi l sá st ea f i zi c asupr a unei st ár i , el poat e
mer eu st a ment al în or i ce st ar e dor i t á. St ând ment al , vr eau sá spun cá po(i , acum, în
chi ar acest moment , sá-(i închi zi ochi i si sá vi zual i zezi un l oc al t ul decât cel act ual , si sá
asumi cá est i de f apt acol o. Po(i SIM |I aceast a at ât de r eal încât , deschi zându-(i ochi i ,
est i ul ui t sá descoper i cá nu est i f i zi c acol o.
Aceast á cálát or i e ment al á în st ar ea dor i t á, cu sent i ment ul sáu ul t er i or al
r eal i t á(i i , est e t o t ce e necesar pent r u a duce l a împl i ni r ea sa. Si nel e t áu di mensi o nal
mai mar e ar e cái pe car e t u cel t r i - di mensi onal sau mai mi c nu l e cuno st i . M ai mul t ,
pent r u mai -mar el e t u, t oat e mi j l oacel e car e duc l a împl i ni r ea asump (i ei t al e sunt bune.
8ámâi în st ar ea ment al á def i ni t á ca obi ect i v al t áu pâná ce dobândest e
sent i ment ul r eal i t á(i i , si t oat e f or (el e cer ur i l or si pámânt ul ui se vor gr ábi sá aj ut e l a
înt r upar ea sa. M ai -mar el e t áu Si ne va i nf l uen(a ac(i uni l e si cuvi nt el e t ut ur or cel or car e
pot f i f ol osi (i în spr i j i nul pr oducer i i at i t udi ni i t al e ment al e f i xat e.

* * * * * * * * * * * * *
Acum ne îndr ept ám spr e car t ea Numer i i l or , si ai ci gási m o ci udat á povest e.
Poat e cá uni i di nt r e voi au avut aceast á exper i en(á, asa cum e ea descr i sá în car t ea
Numer i i l or . Se vor best e despr e const r ui r ea unui t aber nacul [ cor t ul mór t ur i ei ] l a
por unca l ui Dumnezeu; cum cá Dumnezeu por unci se l ui Isr ael sá-I const r ui ascá un l o c
de închi nar e.
Le-a dat t oat e speci f i ca(i i l e t aber nacul ul ui . Tr ebui a sá f i e un l oc de închi nar e
al ungi t , mobi l , si t r ebui a sá f i e acoper i t cu pi el e. Tr ebui e sá (i se spuná mai mul t e?
Nu-i omul , acela?
„ Nu st i (i , oar e, cá voi sunt e(i t empl u al l ui Dumnezeu si cá Duhul l ui Dumnezeu
l ocui est e în voi ?” 1Cor i nt eni 3: 16
Nu exist á al t t emplu. Nu un t emplu f ácut de mâi ni , dar un et er n t emplu în
cer ur i . Acest t empl u est e al ungi t si est e acoper i t cu pi el e si se mi scá pr i n deser t .
„ În zi ua când a f ost asezat cor t ul , nor a acoper i t cor t ul adunár i i , si de sear a
pâná di mi nea(a a f ost deasupr a cor t ul ui , ca o veder e de f oc. Asa er a t ot deauna: zi ua îl
acoper ea un nor si noapt ea o veder e de f o c.” Numer i i 9: 15,16
Por unca dat á l ui Isr ael er a sá ast ept e pâná ce nor ul se r i di ca zi ua si f ocul
noapt ea.
„ De umbr ea nor ul deasupr a cor t ul ui dou á zi l e, sau o l uná, sau un an, f i i i l ui
Isr ael st át eau si nu pl ecau l a dr um; i ar când se r i di ca el , at unci pl ecau” , Numer i i 9: 22.
5t i i cá t u est i t aber nacul ul , dar t e-ai put ea înt r eba ce e nor ul .
În medi t a(i e, mul (i di nt r e voi t r ebui e sá-l f i vázut . În medi t a(i e, acest nor , ca
apel e subt er ane al e unei f ânt âni ar t ezi ene, (âsnest e spont an spr e capul t áu si se
f or meazá în i nel e aur i i pul sânde. Apoi , ca un r âu domol , cur ge di nspr e capul t áu înt r -un
suvoi de i nel e vi i de aur .
Înt r -o st ar e medi t at i vá apr o pi at á somnul ui , nor ul se r i di cá.
În aceast á st ar e so por i f i cá f i i nd, t r ebui e sá-(i asumi cá est i ceea ce dor est i sá f i i
si cá ai ceea ce cau(i , cáci nor ul îsi va asuma f or ma asump(i ei t al e si va cr oi o l ume în
ar moni e cu aceast a. Nor ul e pur si si mpl u hai na const i en(ei t al e, si unde e asezat á
const i en(a t a, acol o vei f i t u si în car ne si oase.
Acest nor aur i u apar e în medi t a(i e. E un anume punct când t e apr o pi i de somn
car e e f oar t e, f oar t e dens, f oar t e l i chid si f oar t e vi u si car e pul seazá. Începe sá se r i di ce
pe másur á ce at i ngi st ar ea sopor i f i cá, medi t at i vá, apr opi at á de somn. Nu pát r unzi în
t aber nacul ; ni ci nu-l mi st i pâná ce nor ul nu începe sá se r i di ce.
Nor ul înt ot deauna se r i di cá at unci când o mul e cupr i ns de mol eseal a somnul ui .
Cáci at unci când o mul adoar me, f i e cá st i e, f i e cá nu, el al unecá di nt r -o l ume
t r i -di mensi onal á înt r -una cvadr i - di mensi onal á si ceea ce se r i di cá est e const i en(a
omul ui înt r -un mai mar e f ocar ; est e f ocar ul cvadr i - di mensi onal .
Ceea ce vezi acum r i di cându-se est e mai -mar el e t áu Si ne. Când acel a începe sá
se r i di ce, i nt r i în adevár at a st ar e a sent i ment ul ui cá est i ceea ce vr ei sá f i i . Acel a e
t i mpul în car e t e ogo i est i în di spozi (i a de a f i ceea ce vr ei sá f i i , or i exper i ment ând în
i magi na(i e ce ai exper i ment a în r eal i t at e dacá ai f i dej a ceea ce vr ei sá f i i , or i r epet ând
i ar si i ar f r aza car e i mpl i cá f apt ul cá dej a ai f ácut ce vr ei sá f aci – o f r azá ca „ Ce
mi nunat , ce mi nunat ! ” , de par cá (i s-a înt âmpl at ceva mi nunat .
„ El vo r best e în vi s, în vedeni i l e nop (i i , at unci când somnul se l asá pest e oameni
si când ei dor m în ast er nut ul l or . At unci El dá înst i i n(ár i oameni l or si -i cut r emur á cu
ar áLár i l e Sal e” , Iov 33: 15,16.
Fol osest e în(el ept i nt er val ul ce pr ecede somnul . Asumá-(i sent i ment ul dor i n(ei
împl i ni t e si ador mi în aceast á st ar e. Noapt ea, înt r -o l ume di mensi onal mai l ar gá, at unci
când so mnul adânc se l asá pest e oameni , ei vád si j oacá r ol ur i l e pe car e mai t âr zi u l e
vor j uca pe pámânt . 5i pi esa est e mer eu în ar moni e cu ceea ce si nel e l or di mensi onal
mai mar i ci t esc si i nt er pr et eazá pr i n ei . Il uzi a noast r á de l i ber -ar bi t r u est e numai
necunoast er e a cauzel or car e ne f ac sá ac(i onám.
Senza(i a car e domi ná mi nt ea omul ui pe când acest a adoar me, desi f al sá, se va
înt ár i în f apt . Asumar ea sent i ment ul ui do r i n(ei împl i ni t e în mo ment ul t r ecer i i în l umea
somnul ui est e comanda ce l anseazá acest pr oces de înt r upar e spunând st ár i i noast r e,
„ Fi i ai evea” . În acest f el deveni m, pr i nt r -u n pr oces f i r esc, ceea ce dor i m sá f i m.
l(i pot spune zeci de exper i en(e per sonal e în car e pár ea i mposi bi l sá mer g
înt r -un l oc dar , asezându-má ment al în l ocul acel a pe când ador meam, împr ej ur ár i l e se
schi mbau r api d, si l i ndu-má par cá sá mer g înt r -acol o. Am cálát or i t pest e már i si (ár i
asezându-má numai noapt ea în pat si dor mi nd ca si când dor meam acol o unde vo i am
sá f i u. Cu t r ecer ea zi l el or , l ucr ur i l e începeau sá se model eze în ar mo ni e cu acea
asump(i e si t ot ce t r ebui a sá se înt âmpl e pent r u a- mi ar anj a cálát or i a se înt âmpl a.
Iar eu, în ciuda mea par cá, t r ebui a sá má pr egát esc sá pl ec spr e locul în car e îmi
asumasem cá er am când má îndr ept am spr e adâncul somnul ui .
Pe másur á ce se r i di cá nor ul , asum cá sunt acum omul car e vr eau sá f i u, sau cá
sunt dej a în l ocul pe car e mi -ar pl ácea sá-l vi zi t ez. Dor m în acel l oc acum. Apoi , vi a(a
pát r unde în t aber nacul , pát r unde în medi ul meu si îmi r ear anj eazá medi ul pest e már i si
pest e (ár i si îl r ear anj eazá în asemánar ea asump(i ei mel e. Nu ar e ni mi c de-a f ace cu
oameni umbl ând pr i nt r -un deser t f i zi c. Înt r eaga l ume l ar gá di n j ur ul t áu e acel deser t .
Di n l eagán si pâná-n mor mânt , t u si eu um bl ám de par cá am umbl a pr i n deser t .
Dar avem un t aber nacul vi u în car e l ocui est e Dumnezeu, si est e acoper i t cu un nor car e
se poat e r i di ca si se r i di cá at unci când mer gem l a cul car e or i sunt em înt r -o st ar e
apr opi at á somnul ui . Nu neapár at în douá zi l e, se poat e r i di ca în douá mi nut e. De ce
(i -au dat douá zi l e? Dacá devi n acum omul car e vr eau sá f i u, po t deveni nemul (umi t
mâi ne. Ar t r ebui sá l as mácar o zi înai nt e de a hot ár î sá mer g mai depar t e.
Bi bl i a spune în douá zi l e, o l uná sau un an: or i când ho t árást i sá mer gi mai
depar t e cu acest t aber nacul , l asá nor ul sá se r i di ce. Cum se r i di cá, începi sá t e m i st i
înt r -acol o unde e nor ul . Nor ul e pur si si mpl u hai na const i en(ei t al e, asump(i a t a. Unde
asezi const i en(a, nu t r ebui e sá-(i i ei t r upul f i zi c; gr avi t eazá înt r -acol o chi ar si în ci uda
t a. Se înt âmpl á l ucr ur i car e t e împi ng sá t e îndr ep(i în di r ec(i a unde sálásl ui est i
const i ent .
„ În casa Tat ál ui M eu mul t e l ocasur i sunt . Iar de nu, v-as f i spus. M á duc sá vá
gát esc l oc. 5i dacá M á voi duce si vá voi gát i l oc, i ar ási voi veni si vá voi l ua l a M i ne, ca
sá f i (i si voi unde sunt Eu.” Ioan 14: 2,3
M ul t el e l ocasur i sunt st ár i l e nenumár at e di nl áunt r ul m i n(i i t al e, cáci t u est i casa
l ui Dumnezeu. Î n casa Tat ál ui M eu sunt nenumár at e concept e de si ne. Nu ai put ea în
t oat á vesni ci a sá epui zezi ce est i t u capabi l de a f i .
Dacá st au l i ni st i t ai ci si asum cá sunt al t undeva, m-am dus sá pr egát esc un l oc.
Dar dacá-mi deschi d ochi i , bi l oca(i a pe car e am cr eat -o di spar e si eu sunt înapoi ai ci în
f or ma f i zi cá pe car e am l ásat -o în ur ma mea când m-am dus sá pr egát esc un l oc. Dar
am pr egát i t l ocul or i cum si , în t i mp, voi l ocui acol o f i zi c.
Nu t r ebui e sá t e pr eocupe cái l e si mi j l oacel e ce vor f i angaj at e pent r u a t e mut a
pr i n spa(i u înt r -acel l oc unde ai mer s ment al si l -ai pr egát i t .
St ai doar l i ni st i t , i ndi f er ent unde t e-ai af l a, si descr i e- (i -l cât mai r eal i st .
Dar t e aver t i zez, nu t r at a ast a cu usur i n(á, f i i ndcá sunt const i ent de ceea ce va
aduce acel or a car e o vor l ua în j oacá. Am t r at at -o si eu cu pr ea mul t á usur i n(á o dat á,
numai pent r u cá vo i am sá pl ec depar t e di n cauza vr emi i de af ar á. Er a mi ezul i er ni i în
New Yor k, si at ât de mul t am vr ut sá f i u în cl i mat ul cal d al I ndi i l o r , încât am dor mi t
înt r -o noapt e ca si când as f i dor mi t pe sub palmi er i . A doua zi, când m-am t r ezi t , er a în
cont i nuar e cât se poat e de i ar ná. Nu aveam de gând sá mer g în Indi i în acel an, dar au
sosi t vest i t ul bur át oar e, car e m-au si l i t sá f ac acea cálát or i e. Er a în t oi ul r ázbo i ul ui ,
când vasel e er au scuf undat e în st ânga si în dr eapt a, dar m-am îmbar cat di n New Yo r k
l a 48 de or e dupá ce am pr i mi t st i r i l e.
Er a si ngur ul mo d de a aj unge în Bar bados, si am aj uns chi ar l a t i mp pent r u a- mi
vedea mama si a-i spune un t r i -di mensi o nal „ adi o” .
În ci uda f apt ul ui cá nu aveam ni ci o i nt en(i e de a mer ge, Si nel e mai pr of und a
vegheat unde s-a cobor ât nor ul . L-am asezat în Bar bados si acest t aber nacul (t r upul
meu) a t r ebui t sá mear gá si sá f acá acea cálát or i e pent r u a împl i ni por unca, „ Tot l ocul
pe car e vor cál ca t ál pi l e pi ci oar el or voast r e, îl voi da vouá” [ Iosua 1:3] . Or i unde se
opr est e nor ul în deser t , acol o î(i f aci si t u t abár a.
Am pl ut i t pe vas l a mi ezul nop(i i di nspr e New Yo r k f árá ni ci un gând l a
submar i ne or i al t ceva. Tr ebui a sá mer g. Lucr ur i l e s-au înt âmpl at înt r -un f el pe car e nu
l -as f i put ut eu náscoci .
Te aver t i zez, deci , nu t r at a l ucr ul acest a cu usur i n(á. Nu spune, „ Voi încer ca sá
má pun în Labr ador , doar ca sá vád dacá f unc(i oneazá” . Vei mer ge în Labr ador ul t áu si
apoi t e vei mi nuna de ce mai vi i oar e l a cur sur i l e ast ea. Va f unc(i o na, dacá vei îndr ázni
sá-(i asumi sent i ment ul dor i n(ei t al e împl i ni t e când mer gi l a cul car e.
Cont r o l eazá-(i di spozi (i i l e at unci când t e cul ci . Nu po t gási o mo dal i t at e mai
buná de a descr i e aceast á t ehni cá decât sá-i spun „ vi s t r eaz cont r ol at ” . Înt r -un vi s
[ obi snui t ] pi er zi cont r ol ul , dar încear cá sá-(i pr ecezi somnul cu un vi s t r eaz compl et
cont r ol at , i nt r ând în acest a asa cum f aci în vi sur i l e [ obi snui t e] , cáci înt r - un vi s est i
înt ot deauna f oar t e pr edom i nant , înt o t deauna t u j oci r o l ul . Est i mer eu un act or înt r - un
vi s, nu est i ni ci odat á publ i cul . Când ai un vi s t r eaz cont r o l at , est i act or si i nt r i în scena
vi sul ui cont r ol at . Dar nu o f á cu pr ea mul t á usur i n(á, cáci mai apoi va t r ebui sá r ej o ci
f i zi c acea scená în l umea t r i -di mensi onal á.
Acum, înai nt e de a i nt r a în moment ul nost r u de t ácer e, est e ceva ce t r ebui e sá
cl ar i f i c, si anume în pr i vi n(a ef or t ul ui despr e car e am vor bi t asear á. Dacá est e vr eun
mot i v pe t oat á l umea ast a pent r u car e oameni i esueazá, at unci e acel a pent r u cá nu
sunt const i en(i de o l ege pe car e psi hol ogi i de azi o numesc l egea ef or t ul ui i nver s.
Când î(i asumi sent i ment ul dor i n(ei t al e împl i ni t e, o f aci cu mi ni mum de ef or t .
Tr ebui e sá cont r ol ezi di r ec(i a mi scár i l or at en(i ei t al e. Dar t r ebui e sá o f aci cu mi ni m de
ef or t . Dacá depui ef or t în cont r ol , si o f or (ezi înt r -o anumi t á di r ec(i e, nu vei ob(i ne
r ezul t at e. Vei ob (i ne r ezul t at e cont r ar e, or i car e ar f i acest ea.
Iat á de ce i nsi st ám în a st abi l i bazel e bi bl i ce al e somnul ui adami c. Acel a est e
pr i mul act cr eat i v, si nu exi st á ni ci o consemnar e cá el s-a mai t r ezi t vr eodat á di n acest
somn pr of und.
Cât doar me el , cr ea(i a încet eazá.
l(i schi mbi vi i t or ul cel mai bi ne at unci când ai cont r o l asupr a gândur i l or t al e,
înt r -o st ar e apr o pi at á somnul ui , f i i ndcá at unci ef or t ul est e r edus l a mi ni mum. At en (i a
t a par e a f i compl et r el axat á si at unci t r ebui e sá exer sezi men(i ner ea at en(i ei t al e în
acel sent i ment , f árá a f ol osi f or (a si f árá a f ol osi ef or t .
Nu cr ede ni ci pent r u un mo ment cá put er ea voi n(ei e chei a. Când îl el i ber ezi pe
Bar aba si devi i i dent i f i cat cu Ii sus, nu t e f or (ezi sá f i i El , t e i magi nezi a f i El . Ast a e t ot
ceea ce f aci .
Acum, apr opi i ndu-ne de par t ea esen(i al á a ser i i , i nt er val ul dedi cat r ugáci uni i ,
îngãdui e-mi di n nou sã l i mpezesc t ehni ca. Sã ;t i i ce vr ei . Apoi const r ui e;t e un si ngur
eveni ment , un eveni ment car e i mpl i cã împl i ni r ea dor i n¡ei t al e. Rezumã eveni ment ul
l a un si ngur gest .
De exemplu, dacá aleg ca eveni ment st r ânger ea mâi ni i unui om, at unci acest a e
si ngur ul l ucr u pe car e îl f ac. Nu i -o st r âng, apoi apr i ndem o (i gar á si mai f acem o mi e de
al t e l ucr ur i . Pur si si mpl u i magi nez cá st r ângem mâi ni l e în r eal i t at e si f ac ast a i ar si i ar si
i ar pâná ce act ul i magi nar ar e sent i ment ul r eal i t á(i i .
Eveni ment ul t r ebui e înt ot deauna sá suger eze împl i ni r ea do r i n(ei . Co nst r ui est e
înt ot deauna un eveni ment pe car e cr ezi cá îl vei pet r ece f i r esc i medi at ca ur mar e a
împl i ni r i i dor i n(ei t al e. Tu ho t árást i ce eveni ment vr ei sá pr oduci cu adevár at .
Exi st á încá o t ehni cá pe car e (i -am dat -o sear a t r ecut á. Dacá nu t e po(i
concent r a asupr a gest ul ui , dacá nu t e po (i ghemui în scaunul t áu si sá cr ezi cá est i
al t undeva ca si când al t undeva ar f i ai ci , at unci f á ast a: Redu i deea, condenseaz-o
înt r -o si ngur ã f r azã si mpl ã ca „ Ce mi nunat ! ” , sau „ M ul ¡umesc! ” , sau „ În sf âr ;i t ! ” , sau
„ E gat a! ” .
N-ar t r ebui sá f i e mai mul t de t r ei cuvi nt e. Ceva ce i mpl i cá f apt ul cá dor i n(a est e
dej a împl i ni t á. „ Ce mi nunat ! ” , sau „ M ul (umesc! ” i mpl i cá ast a cu si gur an(á. Ast ea nu
sunt t oat e expr esi i l e pe car e l e-ai put ea f ol osi . Invent eazá una di n pr o pr i ul t áu
vocabul ar , car e cr ezi t u cá e mai pot r i vi t á. Dar f á-o f oar t e, f oar t e scur t á si înt o t deauna
f ol osest e o f r azá car e i mpl i cá r eal i zar ea i dei i .
Când ai f r aza în mi nt e, r i di cã nor ul . Lasã nor ul sã se înal ¡e i nducându-¡i st ar ea
car e se apr opi e de somn. Pur ;i si mpl u începe sã-¡i i magi nezi ;i sã si m¡i cã ¡i -e somn,
;i în aceast ã st ar e, asumã-¡i sent i ment ul dor i n¡ei împl i ni t e. Apoi r epet ã f r aza i ar ;i
i ar , ca pe un cânt ec de l eagãn. Or i car e ar f i f r aza, l as-o sã i nsi nueze cã asump¡i a t a
est e adevãr at ã, cã e concr et ã, cã e dej a un f apt ;i ;t i i f oar t e bi ne ast a.
Rel axeazá-t e doar si i nt r á în sent i ment ul de a f i înt r -adevár ceea ce vr ei sá f i i .
lácând-o, pát r unzi în Ier i ho n cu spi o nul t áu, car e ar e put er ea sá-(i of er e aceast a. Îl
el i ber ezi pe Bar aba si Îl osândest i pe Ii sus l a r ást i gni r e si învi er e. Rej oci t oat e acest e
povest i dacá începi acum sá dai dr umul si sá i nt r i în sent i ment ul de a f i de f apt t ot ce
vr ei sá f i i . Acum ne put em duce...
PERIOADA DE TÃCERE...
* * * * * * * * * * * * * *
Dacá mâi ni l e-(i sunt uscat e, dacá gur a (i -e uscat á l a sf âr si t ul acest ei medi t a(i i ,
acest l ucr u e do vadá si gur á cá ai r eusi t sá r i di ci nor ul . Ce ai f ácut cât nor ul er a r i di cat e
numai si numai t r eaba t a. Dar ai r i di cat nor ul dacá mâi ni l e î(i sunt uscat e.
l(i voi spune despr e un al t f eno men car e e f oar t e ci udat si unul pe car e nu îl pot
anal i za. Se înt âmpl á dacá pát r unzi înt r -adevár în adânc. Vei descoper i l a t r ezi r e cá ai
cea mai act i vá per eche de r i ni chi di n l ume. Am di scut at ast a cu doct or i si ni ci ei nu pot
sá expl i ce.
Al t l ucr u pe car e l -ai put ea obser va în medi t a(i e est e o mi nunat á l umi ná
al bast r á l i chi dá. Cel mai apr o pi at l ucr u de pe pámânt cu car e o pot asemui est e al cool ul
ar zând. 5t i i , când pui al cool pest e budi nca de pr une l a Cr áci un si îi dai f oc, pl ácut a
vápaie al bast r á l i chi dá car e învál ui e budi nca pâná ce o st i ngi . Acea f l acárá est e cel mai
apr opi at l ucr u de l umi na al bast r á ce apar e pe f r unt ea omul ui în medi t a(i e.
Nu f i necáj i t . O vei cunoast e at unci când ai s-o vezi . E ca do uá nuan(e de
al bast r u, un al bast r u mai închi s si unul mai deschi s în cont i nuá mi scar e, exact ca
al cool ul apr i ns, car e e al t f el decât f l acár a unui j et de gaz. Aceast á f l acárá e vi e, asa cum
spi r i t ul ar f i vi u.
Un al t l ucr u car e (i -ar put ea apár ea asa cum mi -a apár ut mi e: vei vedea pet e în
f a(a ochi l or .
Nu sunt pet e de l a f i cat , asa cum (i -ar spune uni i car e nu st i u ni mi c despr e ast a.
Acest ea sunt l ucr usoar e ce pl ut esc în spa(i u ca o pl asá, cer cul e(e l egat e l aol al t á. Încep
cu o si ngur á cel ul á si vi n în gr upur i în t i par e geomet r i ce di f er i t e, ca vi er mi , ca r emor ci ,
si t oat e î(i pl ut esc pest e t o t pr i n f a(á. Când închi zi ochi i , încá l e vezi , dovedi nd cá el e nu
sunt af ar á, sunt înl áunt r u.
Când începi sá t e ext i nzi în const i en(á, vi n t oat e l ucr ur i l e ast ea. Ar put ea f i
f l uxul t áu sangui n concr et i zându-se pr i nt r -un t r uc ci udat de-al e omul ui pe car e omul
nu pr ea îl în(elege. Nu neg cá ar f i f l uxul t áu sangui n f ácut vizi bi l , dar nu f i necáj i t
cr ezând cá sunt pet e de l a f i cat or i vr eo al t á ai ur eal á pe car e (i -ar spune-o oameni i .
Dacá acest e var i at e f enomene vi n l a t i ne, nu gândi cá f aci ceva gr esi t . Est e
expansi unea f i r eascá, nat ur al á car e vi ne l a t o(i cei car e se sui e în r emor cá si încear cá sá
dezvol t e gr ádi na Ghet si mani .
Di n cl i pa în car e începi sá-(i di sci pl i nezi mi nt ea obser vându- (i gândur i l e si
veghi ndu-(i -l e de-a l ungul zi l ei , devi i pol i (ai ul gândur i l or t al e. Ref uzá sá i nt r i înt r -o
conver sa(i e ce e nepl ácut á, r ef uzá sá ascul (i at ent or i ce bâr f á.
Începe sá const r ui est i în ochi ul mi n(i i t al e vi zi unea f eci oar ei nepr i háni t e mai
degr abá decât vi zi unea f et ei mar i si pr oast e. Ascul t á numai l a l ucr ur i l e car e-(i aduc
bucur i e at unci când l e auzi .
Nu-(i pl eca ur echea l a cel e car e nu sunt vr edni ce de i ubi t , cel e pe car e at unci
când l e auzi ai vr ea sá nu l e f i auzi t . Ast a e ascul t ar e si veder e de l ucr ur i „ f árá de
unt del emn în candel á” , sau f árá bucur i e în suf l et ul t áu.
Sunt douá f el ur i de f eci oar e în Bi bl i e: ci nci fótó de mi nt e si ci nci în(el ept e
[ M at ei 25: 1-12] . În cl i pa în car e devi i f eci oar a în(eleapt á, or i încer ci mácar sá devi i , vei
vedea t oat e acest ea înt âmpl ându-se. Vei vedea acest e l ucr ur i si -(i vor dest ept a
i nt er esul înt r -at ât încât nu vei mai avea t i mp pent r u pr ost i i , at ât de dr agi mul t or
oameni . Sper cá ni ci nu ai t i mp. Fi i ndcá ni meni nu ar t r ebui sá se i dent i f i ce cu aceast á
már ea(á l ucr ar e si încá sá se mai bucur e di scut ând despr e al t el e nevr edni ce de l audá.


Lec¡i a 3 - GÂNDIREA CVADRI-DIM ENSIONALÀ
Sunt de f apt do uá per spect i ve asupr a l umi i pe car e l e posedá f i ecar e om, si
povest i t or i i ant i ci er au depl i n const i en(i de acest e douá per spect i ve. Ei numeau una
„ mi nt ea t r upeascá” si pe ceal al t á „ mi nt ea l ui Hr i st os” .
Recunoast em acest e douá cent r e de gândi r e în af i r ma(i a: „ Omul f i r esc nu
pr i mest e cel e al e Duhul ui l ui Dumnezeu, cáci pent r u el sunt nebuni e si nu poat e sá l e
în(el eagá, f i i ndcá el e se j udecá duhovni cest e” , 1Cor i nt eni 2:14
Pent r u mi nt ea „ f i r eascá” , r eal i t at ea est e l i mi t at á l a i medi at ul numi t acum; chiar
acest moment par e a con(i ne înt r eaga r eal i t at e, t o t r est ul f i i nd i r eal . Pent r u mi nt ea
f i r eascó, t r ecut ul si vi i t or ul sunt pur i magi nar e. Cu al t e cuvi nt e, t r ecut ul meu, când
f ol osesc mi nt ea f i r eascá, est e numai o i magi ne a memor i ei despr e l ucr ur i l e car e au
f ost . 5i pent r u f ocar ul l i mi t at al mi n(i i f i r est i , car nal e sau t r upest i , vi i t or ul nu exi st á.
M i nt ea f i r eascá nu cr ede cá ar put ea r evi zi t a t r ecut ul si cá l -ar put ea vedea ca pe ceva
ce e act ual , ceva obi ect i v si concr et în si ne, asa cum nu cr ede ni ci cá vi i t or ul exi st á.
Pent r u mi nt ea chr i st i có, mi nt ea spi r i t ual á [ „ duhovniceascó” ] , pe car e o vo m
numi în l i mba noast r á f ocar cvadr i -dimensi onal , t r ecut ul , pr ezent ul si vi i t or ul mi n(i i
f i r est i sunt un înt r eg act ual . I ncl ude înt r eaga var i et at e de i mpr esi i senzor i al e pe car e
omul l e-a înt âl ni t , l e înt âl nest e si l e va înt âl ni .
Si ngur ul mot i v pent r u car e t u si cu mi ne f unc(i onám asa cum o f acem în zi de
azi , f árá a f i const i en(i de mai - l ar ga per spect i vá, est e di n si mpl ul mo t i v cá sunt em
cr eat ur i al e o bi snui n(ei , i ar r ut i na ne f ace compl et or bi l a ceea ce al t f el ar t r ebui sá
vedem; dar o bi snui n(a nu e lege. Func(i o neazá ca si când ar f i cea mai i r ezi st i bi l á f or (á
di n l ume, si t ot usi , nu e l ege.
Put em cr ea o nouá abor dar e a vi e(i i .
Dacá am pet r ece cât eva mi nut e în f i ecar e zi r et r ágându- ne at en(i a di n r egi unea
senza(i ei si concent r ând-o pe o st ar e i nvi zi bi l á, am deveni în t i m p const i en(i de aceast á
mai-l ar gá l ume, aceast á l ume di mensi onal mai l ar gá. St ar ea cont empl at á est e acum o
r eal i t at e concr et á, di sl ocat á în t i mp.
În aceast á sear á, înt or cându-ne l a Bi bl i a noast r á, j udecá t u însu(i unde st ai în
evol u(i a t a act ual á.
* * * * * * * * * * * * * *
Pr i ma noast r á povest e di n aceast á sear á est e di n capi t o l ul 5 al Evanghel i ei l ui
M ar cu. În acest capi t ol sunt t r ei povest i spuse de par cá ar f i exper i en(e separ at e al e
per sonaj el or pr i nci pal e.
În pr i ma povest e, ni se spune cá Ii sus dá pest e un nebun, un om gol car e t r ái a
înt r -un ci mi t i r si se ascundea pr i nt r e mor mi nt e. Acest o m Îi cer e l ui Ii sus sá nu sco at á
di n el demoni i car e îl chi nui au.
„ Cáci îi zi cea [ Ii sus l ui ] , ‚ Iesi duh necur at di n omul acest a’ ” , M ar cu 5: 8.
Vasázi cá Ii sus scoat e duhur i l e, ca acest ea sá se poat á di st r uge acum, si gási m pe
acest om îmbr ácat si cu mi nt ea seni ná, pent r u pr i ma dat á, sezând l a pi ci oar el e
Învá(át or ul ui .
Vom af l a sensul psi hol o gi c al acest ui capi t ol schi mbând numel e Ii sus cu cel de
r a(i une l umi nat ó sau gândi r e cvadr i -dimensi onal ó.
M er gând mai depar t e în acest capi t ol , ni se spune cá Ii sus dá acum pest e „ unul
di n mai - mar i i si nagogi l or , anume Iai r ” [ 5: 22] , si acest Iai r mai -mar e pr eo t al si nago gi i
ar e o f i i cá ce er a pe moar t e. Fat a ar e 12 ani si el Îi cer e l ui Ii sus sá vi ná sá o scape.
Ii sus Se învoi est e si , în t i mp ce Se îndr eapt á spr e casa mar el ui pr eot , o f emei e
di n pi a(á Îi at i nge hai na. „ 5i îndat á, cunoscând Ii sus în Si ne put er ea i esi t á di n El ,
înt or cându-Se cát r e mul (i me, a înt r ebat : Ci ne s-a at i ns de M i ne?” , M ar cu 5:30.
Femei a car e f usese vi ndecat á de o cur ger e de sânge pe car e o avea de 12 ani a
már t ur i si t cá ea Îl at i nsese. „ Iar El i -a zi s: Fi i cá, cr edi n(a t a t e-a mânt ui t , mer gi în pace si
f i i sánát oasá de boal a t a! ” , M ar cu 5: 34.
M er gând mai depar t e spr e casa mar el ui pr eot , I se spune cá f at a er a de-acum
moar t á si nu mai er a necesar sá Se ducá pâná acol o. Nu mai e doar bol navá, ci moar t á.
„ Dar Ii sus, auzind cuvânt ul ce s-a gr ái t , a zi s mai - mar elui si nago gi i : Nu t e t eme.
Cr ede n umai ” , M ar cu 5: 36.
,5i i nt r ând, l e-a zi s: De ce vá t ul bur a(i si pl ânge(i ? Copi l a n-a mur i t , ci doar me” ,
M ar cu 5:39.
La car e, mul (i mea L-a l uat în r âs, dar Ii sus, închi zând usi l e si l ásându-i pe cei ce
nu cr edeau af ar á, i -a l uat cu Si ne în casá pe di sci pol i i Sái si pe t at ál si mama f et ei
moar t e.
Au i nt r at în camer a unde er a aceast a înt i nsá. „ 5i apucând pe copi l á de mâná, i -a
gr ái t : Tal i t a kumi , car e se t âl cui est e: Fi i cá, (i e zi c, scoal á-t e! ” , M ar cu 5: 41.
,5i îndat á s-a scul at copi l a si umbl a, cáci er a de doi spr ezece ani . 5i s-au mi r at
îndat á cu ui mi r e mar e. Dar El l e-a por unci t , cu st ár ui n(á, ca ni meni sá nu af l e de
aceast a. 5i l e-a zi s sá-i dea copi l ei sá mánânce” , M ar cu 5: 42,43.
Tu est i , asa cum st ai ai ci , înf á(lsat în acest capi t ol 5 al l ui M ar cu. Un ci mi t i r ar e
un si ngur r ost : est e un pomel ni c al cel or mor (i . Tr ái est i t u în t r ecut ul mor t ?
Dacá t r ái est i pr i nt r e mor (i , pr ej udecá(i l e t al e, super st i (i i l e t al e si f al sel e t al e
cr edi n(e pe car e l e (i i în vi a(á sunt pi et r el e de mor mi nt e dupá car e t e ascunzi . Dacá
r ef uzi sá l e dai dr umul , est i l a f el de nebun ca nebunul bi bl i c ce îsi apár a nebuni a în f a(a
r a(i uni i lumi nat e. Nu e ni ci o di f er en (á. Dar r a(i unea l umi nat ó nu poat e apár a
pr ej udecá(i l e si super st i (i i l e de nával a l o gi ci i .
Nu exi st á om în l umea ast a ce ar e o pr ej udecat á, i ndi f er ent de nat ur a acest ei
pr ej udecá(i , si car e sá o poat á sus(i ne în l umi na l ogi ci i . Spune-mi cá est i împot r i va unei
anume na(i uni , unui anume „ i sm” [ - ÍSM suf . „ doct r i nó” , „ si st em” , „ cur ent ” ,
„ pr of esi une” , „ st ar e de f apt ” ] , un anume or i ce – nu-mi pasá car e anume – nu î(i po(i
expune acea cr edi n(á a t a l umi ni i r a (i uni i si aceast a sá st ea în pi cioar e. Ca sá o po (i (i ne
vi e în l umea t a, t r ebui e sá o (i i ascunsá de r a(i une. Nu o po(i anal i za r a(i onal si ea sá
rámâná în pi ci oar e. Când acest f ocar cvadr i -dimensi onal vi ne si -(i ar at á o nouá
abor dar e a vi e(i i si -(i scoat e di n mi nt ea t a pr opr i e t oat e acel e l ucr ur i car e t e chi nui au,
at unci est i cur á(at si îmbr ácat si înt r eg l a mi nt e. 5i st ai l a pi ci or ul în(el eger i i , sau l a
pi cioar el e Învó(ót or ului .
Îmbr ácat de-acum si în t oat e mi n(i l e, po(i învi a mor (i i . Car e mor (i ? Co pi l a di n
povest e nu e o copi l á. Co pi l a est e ambi (i a t a, dor i n(a t a, vi sel e neîmpl i ni t e al e i ni mi i
t al e. Aceast a e copi l a di n casa mi n(i i omul ui .
Fi i ndcá, dupá cum am af i r mat mai devr eme, înt r eaga pi esá a Bi bl i ei est e una
psi ho l ogi cá. Bi bl i a nu f ace t r i mi t er i de ni ci un f el l a vr eo per soaná car e ar f i exi st at
vr eodat á, sau l a vr eun eveni ment car e s-ar f i pet r ecut pe pámânt . Toat e povest i l e
bi bl i ce se desf ásoar á în mi nt ea om ul ui i ndi vi dual .
În aceast á povest e, Ii sus est e i nt el ect ul t r ezi t al omului. Când mi nt ea t a
f unc(i oneazá în af ar a r azei si m(ur i l or t al e, când mi nt ea t a est e vi ndecat á de t oat e
f ost el e l i mi t ár i , at unci nu mai est i omul nebun; dar est i aceast á pr ezen(á per soni f i cat á
dr ept Ii sus, put er ea ce poat e învi a dor ur i l e i ni mi i omenest i .
Lst i f emei a cu o cur ger e de sânge acum. Ce e cur ger ea de sânge? Un pânt ec
supur ant nu e un pânt ec pr o duct i v. Avea cur ger ea aceea de 12 ani , er a i ncapabi l á de a
pur t a r od. Nu-si put ea da f or má dor i n(ei di n cauza cur ger i i de sânge. |i se spune cá a
sal vat -o, sau a mânt ui t -o cr edi n (a ei . Cum pânt ecul se închi de, poat e da f or m á
semi n(ei , or i i dei i .
Cum mi nt ea î¡i est e cur ã¡at ã de f ost ul t ãu concept de Si ne, î¡i asumi cã e;t i
ceea ce vr ei sã f i i ;i , r ãmânând cr edi nci os acest ei asump¡i i , dai f or mã asump¡i ei t al e
sau învi i copi l a. Est i f emei a cur á(at á de cur ger ea de sânge si t e îndr ep(i spr e casa
copi l ei moar t e.
Copi l a sau st ar ea pe car e o dor est i est e acum concept ul f i xat despr e t i ne. Dar
acum, asumându-mi cã sunt ceea ce dor eam mai devr eme sã f i u, nu pot cont i nua sã
dor esc ceea ce sunt con;t i ent cã sunt . Deci nu di scut despr e ast a. Nu di scut cu ni meni
despr e ceea ce sunt . Est e l i mpede pent r u mi ne cã sunt ceea ce voi am sã f i u, încât
umbl u ca ;i când a; f i .
Þási nd ca si când sunt ceea ce mai devr eme voi am numai sá f i u, l umea mea a
f ocar ul ui l i mi t at nu vede acel l ucr u si cr ede cá nu- l mai dor esc. Copi l a e moar t á în
l umea l or ; dar eu, cel car e cunosc l egea, spun, „ Co pi l a n-a mur i t ” . Copi l a nu a m ur i t , ci
doar me. O t r ezesc acum. Eu, pr i n asump(i a mea, t r ezesc si f ac vi zi bi l în l umea mea
ceea ce asum, cáci asump(i i l e sus(i nut e t r ezesc i nvar i abi l ceea ce af i r má.
Închi d u;a. Car e u;ã? U;a si m¡ur i l or mel e. Pur ;i si mpl u închi d compl et în
af ar ã t ot ce mi -ar ar ãt a si m¡ur i l e mel e. Neg evi den¡a si m¡ur i l or mel e. Înt r er up
r a¡i unea l i mi t at ã a omul ui f i r esc ;i pã;esc în aceast ã af i r ma¡i e îndr ãznea¡ã cã sunt
ceea ce si m¡ur i l e mel e neagã.
Cu usa si m(ur i l or închi sá, ce i au în acea st ar e di sci pl i nat á? Nu i au pe ni meni în
acea st ar e în af ar a pár i n(i l or copi l ei si a uceni ci l or mei . Închi d usa în nasul mul (i mi i
bat j ocor i t oar e ce r âde.
Nu mai am nevoi e de conf i r már i . Neg compl et evi den(a si m(ur i l or mel e si nu
discut dacá asump(i a mea e posi bi l á sau nu.
Ci ne sunt pár i n(i i ? Am descoper i t cá t at ál -mama înt r egi i cr ea(i i est e EU SUNT-ul
omul ui . Co nst i en(a omul ui est e Dumnezeu. Sunt const i ent de st ar e. Sunt t at ál -mama
t ut ur or i dei l or mel e si mi nt ea mea r ámâne f i del á acest ui no u concept de Si ne. M i nt ea
mea e di sci pl i nat á. Iau în acea st ar e uceni ci i si închi d în af ar a acel ei st ár i or i ce ar
put ea-o nega.
Acum, copi l a, neaj ut at á de un om, est e învi at á. Co ndi (i a pe car e am dor i t -o si
am asumat cá o aveam devi ne concr et i zat á înl áunt r ul l umi i mel e si poar t á már t ur i e
put er i i asump(i ei mel e.
Judecá t u, nu t e j udec eu. Fi e t r ái est i acum în t r ecut ul mor t , f i e t r ái est i ca
f emeia cár eia i se opr i se hemor agi a. Ai put ea sá-mi r áspunzi hot ár ât , dacá t e-as
înt r eba, „ Cr ezi acum cá t u, f árá aj ut or ul al t or a, t r ebui e numai sá-(i asumi cá est i ceea
ce vr ei sá f i i pent r u a f ace adevár at á acea asump(i e în l umea t a? Sau cr ezi cá t r ebui e
mai înt âi sá îndepl i nest i anumi t e condi (i i i mpuse (i e de cát r e t r ecut , cá t r ebui e sá f i i de
un anume f el , un anume ceva” ?
Nu sunt cr i t i c l a adr esa anumi t or bi ser i ci or i gr upur i , dar sunt di nt r -acei a car e
cr ed cá or i ci ne e în af ar a bi ser i ci i sau gr upul ui l or nu e încá mânt ui t . Eu m-am náscut
pr ot est ant . Vor best i cu un pr ot est ant , î(i va spune cá e un si ngur f el de cr est i ni ,
pr ot est an(i i . Vor best i cu un cat ol i c, oh, ni mi c nu e cr est i n pe l ume în af ar a cat ol i ci l or .
Vor best i cu un evr eu si cr est i ni i sunt di nt r -odat á pógâni i ar evr ei i , cei al esi . Vor best i cu
un mahomedan, evr ei i si cr est i ni i sunt „ necr edi nci osi i ” . Vor best i cu al t ul si acel a e cel
per f ect . Nu cont eazá cu ci ne vor best i , dar acel a e înt ot deauna cel al es.
Dacá cr ezi cá t r ebuie sá f i i unul di nt r e acest i a pent r u a f i mânt ui t , est i încá un
om nebun ascunzându-se pe dupá acest e super st i (i i si acest e pr ej udecá(i al e t r ecut ul ui ,
si i mpl or i sá nu f i i cur á(at .
Uni i îmi vor spune, „ Nu-mi cer e sá r enun( l a cr edi n(a mea în Ii sus-omul , or i în
M oi se omul , or i în Pet r u, o mul . Când îmi cer i sá r enun( l a cr edi n(a mea în acest e
per sonaj e, pur si si mpl u îmi cer i pr ea mul t . Lasá-mi cr edi n(el e ast ea, f i i ndcá el e îmi
aduc al i nar e. Pot sá cr ed cá ei au t r ái t pe pámânt si în acel asi t i mp sá ur mez
i nt er pr et ár i l e t al e psi hol o gi ce al e acest or i st or i si r i ” .
Iar eu spun, „ Iesi di n t r ecut ul mor t . Iesi di n ci mi t i r ul acel a si umbl á cunoscând
cá t u si Tat ál t áu una sunt e(i , i ar Tat ál t áu, Cár ui a oameni i îi spun Dumnezeu, est e
pr opr i a t a Const i en(á” .
Aceast a est e si ngur a l ege cr eat i vá di n l ume.
De ce anume sunt em const i en(i a f i ? Desi nu- (i po (i vedea o bi ect i vul cu f ocar ul
l i mi t at al mi n(i i t al e t r i -di mensi onal e, est i acum ceea ce (i -ai asumat cá est i . M er gi
înai nt e în asump¡i a ai a ;i r ãmâi cr edi nci os ei .
Ti mpul în di mensi unea ast a a f i i n (ei t al e bat e încet si s-ar put ea, chi ar si dupá
ce (i -ai concr et i zat asump(i a, sá nu- (i ami nt est i cá a f ost o vr eme când aceast á r eal i t at e
act ual á a f ost numai o at i t udi ne a mi n (i i . Di n cauza încet ei t r ecer i de ai ci a t i mpul ui ,
adesea nu r eusest i sá vezi r el a(i a di nt r e nat ur a t a l áunt r i cá si l umea ext er i oar á ce-i
aduce már t ur i e.
Judecá t u asupr a l ocul ui pe car e-l ocupi acum în acest al ci nci l ea capi t ol al l ui
M ar cu. Învi ezi t u copi l a moar t á? Î ncá ai nevoi e sá (i se închi dá acel pânt ec al mi n(i i ?
Cur ge încá, neput ând ast f el f i r odi t or ? Est i acum nebunul ce t r ái est e în t r ecut ul mor t ?
Numai t u po (i j udeca si r áspunde acest or înt r ebár i .
* * * * * * * * * * * * * *
Acum ne înt oar cem spr e o povest e di n cel de-al 5-l ea capi t ol al Evanghel i ei l ui
Ioan. Aceast a vá va ar át a cât de f r umos expr i mau povest i t o r i i ant i ci cel e do uá
per spect i ve di st i nct e asupr a l umi i – una, f ocar ul t r i - di mensi o nal l i mi t at , si cea de-a
doua, f ocar ul cvadr i -di mensi onal .
Aceast á povest e ne înf á(lseazá un bár bat neput i ncios car e e vi ndecat r api d.
Ii sus vi ne înt r -un l oc numi t Vi t ezda [ Bet hesda] , car e pr i n def i ni (i e înseamná Casa cel or
Ci nci Pr i dvoar e. Pe acest e ci nci pr i dvoar e se af l á nenumár a(i neput inci osi – „ o r bi ,
schi opi , usca(i ” [ 5: 3] si al (i i . Conf or m t r adi (i ei , l a o vr eme anume, un înger cobor a si
t ul bur a apa car e er a l ângá acest e ci nci pr i dvoar e. Cum înger ul t ul bur a apa, cel di nt âi
car e i nt r a dupá t ul bur ar ea aceast a er a înt ot deauna vi ndecat . Dar numai cel di nt âi , nu
si cei l al (i . Ii sus, vázând un om ce er a schi op încá di n pânt ecel e mai ci i sal e, îi spune,
„ Voi est i sá t e f aci sánát os?” , Ioan 5: 6.
„ Bol navul I-a r áspuns: Doamne, nu am o m, car e sá má ar unce în scál dát oar e,
când se t ul bur á apa; cá, pâná când vi n eu, al t ul se coboar á înai nt ea mea” , Ioan 5: 7.
„ Ii sus i -a zi s: Scoal á-t e, i a- (i pat ul t áu si umbl á” , Ioan 5:8.
,5i îndat á omul s-a f ácut sánát os, si -a l uat pat ul si umbl a. Dar în zi ua aceea er a
sâmbáLá” [ sór bót oar e, „ Sabat ul ” ] , Ioan 5: 9.
Ci t est i aceast á povest e si t e gândest i cá un om mi st er i os car e posedá put er i
mi r acul oase a spus br usc unui schi o p, „ Scoal á-t e si um bl á” . Nu pot r epet a suf i ci ent de
des cá povest ea, chi ar si at unci când pr ezi nt á i ndi vi dual i t á(i nenumár at e, ar e l oc
înl áunt r ul mi n(i i omul ui i ndi vi dual .
Scál dát oar ea est e const i en(a t a. Î nger ul est e o i dee, numi t mesager al
Domnul ui [ 5:4] .
Const i en(a f i i nd Dumnezeu, când ai o i dee, înt r e(i i un înger . În cl i pa în car e est i
const i ent de o dor i n(á, scál dát oar ea t a a f ost t ul bur at á. Dor i n(a t ul bur á mi nt ea om ul ui .
A vr ea ceva înseamná a f i t ulbur at .
Exact în moment ul în car e ai o ambi (i e, or i un obi ect i v l ámur i t , scál dát oar ea a
f ost t ul bur at á de înger ul car e er a dor i n(a. |i se spune cá cel di nt âi car e i nt r á în
scál dát oar ea t ul bur at á est e înt ot deauna vi ndecat .
Cei mai apr o pi a(i mi e t ovar ási di n l umea ast a, so(i a mea si f et i (a mea, sunt
pent r u mi ne, când má adr esez l or , „ per soana a do ua” . Tr ebui e sá-i vor besc so(i ei mel e
pr i n „ t u” . Tr ebui e sá vor besc or i cui , i ndi f er ent cât de apr o pi a(i îmi sunt , pr i n „ t u est i
t u” . 5i dupá aceea, a t r ei a per soaná, „ el est e” . Exi st á o si ngur á per soaná în l umea ast a
cu car e pot f ol osi per soana înt âi pr ezent si aceea sunt eu însumi . „ Eu sunt ” poat e f i
spus numai despr e mi ne, nu poat e f i spus despr e al t ul .
Asadar , când sunt const i ent de vr eo dor i n(á c-as vr ea sá f i u ceva, dar apar ent
nu sunt , scál dát oar ea f i i nd t ul bur at á, ci ne poat e i nt r a în scál dát oar e înai nt ea mea?
Numai eu am put er ea pr i mei per soane. Eu sunt ceea ce vr eau sá f i u. Dacá nu
cr ed cá sunt ce vr eau sá f i u, r ámân asa cum am f ost si mor în l i mi t ar ea ai a.
În aceast á povest e, nu ai nevoi e de ni ci un o m sá t e ar unce în scál dát oar e în
cl i pa în car e const i en(a t a e t ul bur at á de dor i n(á. To t ce î(i t r ebui e est e sá-(i asumi cá
dej a est i ceea ce mai devr eme voi ai sá f i i – si est i în scál dát oar e, ni ci un al t ul neput ând
i nt r a înai nt ea t a. Car e al t ul poat e i nt r a înai nt ea t a când t u devi i const i ent a f i ceea ce
vr ei sá f i i ? Ni meni nu poat e f i înai nt ea t a când numai t u si ngur ai put er ea de a spune
EU SUNT.
Acest ea sunt cel e douá per spect i ve. Est i acum ceea ce si m(ur i l e t al e neagá. Est i
dest ul de îndr ázne( sá-(i asumi cá dej a est i ceea ce vr ei sá f i i ? Dacá îndr áznest i sá-(i
asumi cá est i dej a ceea ce r a(i unea t a si si m(ur i l e t al e neagá acum, at unci est i în
scál dát oar e si , f árá aj ut or o menesc, si t u t e vei scul a, î(i vei l ua pat ul si vei umbl a.
|i se spune cá s-a înt âmpl at de sabat , înt r - o sâmbáLá. Sabat ul est e numai si m(ul
mi st i c al necl i nt i r i i , când est i nepr eocupat , când nu est i nel i ni st i t , când nu t e mai ui (i
dupá r ezul t at e, st i i nd cá semnel e ur meazá si nu pr eced.
Sabat ul est e zi ua necl i nt i r i i , când nu se l ucr eazá. Când nu l ucr ezi pent r u a f ace
sá f i e, pást r ezi sabat ul . Când nu est i del oc pr eocupat de pár er ea al t or a, când umbl i ca
si când ai f i dej a, nu po(i m i sca un deget pent r u a f ace ca sá f i e, est i în sabat .
Nu pot f i pr eocupat de cum se va f ace si încá sá spun cá sunt const i ent cá sunt
dej a acel l ucr u. Dacá sunt const i ent a f i l i ber , asi gur at , sánát os si f er i ci t , sus(i n acest e
st ár i de const i en(á f árá ef or t or i muncá di n par t ea mea. Asadar , sunt în sabat ; si pent r u
cá er a sabat ul , el s-a r i di cat si a umbl at .
* * * * * * * * * * * *
Povest ea noast r á ur mát oar e est e di n capi t ol ul 4 al Evanghel i ei l ui Ioan, si est e
una pe car e ai auzi t -o de nenumár at e or i .
Ii sus vi ne l a o f ânt âná si acol o e o f emei e di n Samar i a, i ar El îi spune, „ Dá-M i sá
beau” , Ioan 4: 7.
„ Femei a samar i neancá I-a zi s: Cum Tu, car e est i i udeu, cer i sá bei de l a mi ne,
car e sunt f emei e samar i neancá? Pent r u cá i udei i nu au amest ec cu samar i neni i ” , Io an
4:9.
„ Ii sus a r áspuns si i -a zi s: Dacá ai f i st i ut dar ul l ui Dumnezeu si Ci ne est e Cel
Ce-(i zi ce: Dá-M i sá beau, t u ai f i cer ut de l a El , si (i -ar f i dat apá vi e” , Ioan 4: 10.
„ Femeia I-a zis: Doamne, ni ci gál eat á nu ai , si f ânt âna e adâncá; de unde, dar , ai
apa cea vi e? Nu cumva est i Tu mai mar e decât pár i nt el e nost r u Iacov, car e ne-a dat
aceast á f ânt âná si el însusi a báut di n ea si f i i i l ui si t ur mel e l ui ?” , Ioan 4:11,12.
„ Iisus a r áspuns si i -a zi s: Or i ci ne bea din apa aceast a va înset a i ar ási ; Dar cel ce
va bea di n apa pe car e i -o voi da Eu nu va mai înset a în veac, cáci apa pe car e i -o voi da
Eu se va f ace în el i zvor de apá cur gát oar e spr e vi a(á vesni cá” , Ioan 4: 13,14.
„ Ii sus i -a zi s: Bi ne ai zi s cá nu ai bár bat . Cáci ci nci bár ba(i ai avut si cel pe car e îl
ai acum nu-(i est e bár bat . Aceast a adevár at ai spus” , Ioan 4: 17,18.
Femei a, st i i nd cá acest ea er au adevár at e, mer ge în pi a(á si spune cel or l al (i ,
„ L-am înt âl ni t pe M esi a” [ „ Nu cumva Acest a est e Hr ist osul?” ] , Ioan 4:29.
Iar ei o înt r eabá de unde st i a cá L-a înt âlnit pe M esi a. „ [ E] un om Car e mi -a spus
t oat e cât e am f ácut ” [ 4:29] , r áspunde ea.
Iat á ai ci un f ocar ce cupr i nde cel pu (i n înt r egul t r ecut , i ar acum vor best e despr e
vi i t or .
Cont i nuând cu povest ea, uceni ci i vi n l a Ii sus si Îi spun, „ Învá(át or ul e, mánâncá” ,
Ioan 4: 31.
„ Iar El l e-a zi s: Eu am de mâncat o mâncar e pe car e voi nu o st i (i ” , Ioan 4: 32.
Când ei vo r besc despr e secer i sul de pest e pat r u l uni , Ii sus r áspunde, „ Nu zi ce(i
voi cá mai sunt pat r u l uni si vi ne secer i sul ? Iat á zi c vouá: Ri di ca(i ochi i vost r i si pr i vi (i
hol del e cá sunt al be pent r u secer i s” , Ioan 4: 35.
El vede l ucr ur i pent r u car e oameni i ast eapt á pat r u l uni , or i pent r u car e
ast eapt á pat r u ani ; El l e vede ca f i i nd acum înt r -o l ume di mensi onal mai l ar gá, exi st ând
acum, având l oc acum.
Sá ne înt oar cem l a pr i ma par t e a povest i i . Femei a di n Samar i a est e
t r i - di mensi onal ul t u, i ar I i sus l a f ânt âná est e cvadr i - di mensi onal ul t u. Conf l i ct ul începe
înt r e ceea ce vr ei t u sá f i i si ceea ce r a(i unea î(i spune cá est i . M ai -mar el e t u î(i spune
cá, dacá îndr áznest i sá-(i asumi cá dej a est i ceea ce vr ei sá f i i , vei deveni acel l ucr u.
M ai -mi cul t u, cu f ocar ul sáu l i mi t at , î(i spune, „ Oh, n-ai ni ci gál eat á, ni ci
f r ânghi e, mai e si adâncá r áu f ânt âna ast a… Cum ai put ea vr eodat á at i nge adâncul
acest ei st ár i f árá mi j l oacel e de a o b(i ne acea f i nal i t at e?” .
Tu r áspunzi si zi ci , „ De-ai f i st i ut ci ne î(i cer e sá bea, ai f i cer ut t u de l a el ” .
Dacã ai ;t i numai ce di n t i ne t e îndeamnã spr e înt r upar ea st ãr i i pe car e acum
o cau¡i , ¡i -ai suspenda sl aba t a per spect i vã ;i l -ai l ãsa pe el sã o f acã în l ocul t ãu.
Apoi î(i spune cá ai ci nci so(i , si t u negi . Dar el st i e mul t mai bi ne decât t i ne cá
cel e ci nci si m(ur i al e t al e t e însámân(eazá di mi nea(á, pr ânz si sear á cu l i mi t ár i l e l or . El e
i(i spun ce pr unci vei pur t a în sear a ast a, mâi ne si în zi l el e ce vi n. Fi i ndcá cel e ci nci
si m(ur i al e t al e f unc(i oneazá ca ci nci so (i car e î(i însámân(eazá const ant co nst i en(a,
car e est e mar el e pânt ec al l ui Dumnezeu; si di mi nea(á, pr ânz si sear á el e î(i suger eazá
si î(i di ct eazá ceea ce t u t r ebui e sá accep(i ca f i i nd adevár at .
El î(i spune cá cel pe car e ar t r ebui sá-l ai de so( nu e so(ul t áu. Cu al t e cuvi nt e,
cel de-al sasel ea [ si m (] nu t e-a însámân(at încá.
Ceea ce ai vr ea sá f i i est e negat de cát r e acest i ci nci , si ei de(i n put er ea, ei
dict eazá ce vei accept a ca f i i nd adevár at . Ceea ce ai vr ea sá accep(i nu (i -a penet r at
încá mi nt ea si nu (i -a însámân(at -o cu r eal i t at ea ei încá. Cel cár ui a îi spui so ( nu î(i e so(
cu adevár at . Nu îi por (i asemánar ea. A-i pur t a asemánar ea e dovada cá t u est i so a(a
l ui , mácar l -ai cunoscut i nt i m. Nu îi por (i asemánar ea cel ui de-al sasel ea; por (i numai
asemánar ea cel o r ci nci .
Apoi unul se înt oar ce spr e mi ne si îmi spune t ot ce am cunoscut vr eodat á. M á
înt or c spr e ochi ul mi n(i i mel e si r a(i unea îmi spune cá pe t oat á dur at a vi e(i i mel e,
mer eu am accept at l i mi t ár i l e si m(ur i l or , mer eu l e-am pr i vi t ca r eal i t á(i ; si , di mi nea(á,
pr ânz si sear á, am dat nast er e már t ur i ei acest ei accept ár i .
Ra(i unea îmi spune cá l e-am cunoscut numai pe acest ea ci nci încá di n t i mpul în
car e m-am náscut . Acum as vr ea sá pásesc di ncol o de l i mi t ár i l e si m(ur i l or mel e, dar
încá nu am gási t înl áunt r ul meu cur aj ul de a-mi asuma cá sunt ceea ce acest e ci nci
si m(ur i neagá cá sunt . Asa cá r ámân ai ci , const i ent de sar ci na mea, dar f árá cur aj ul de a
pási di ncol o de l i mi t ár i l e si m(ur i l or mel e si al e cel or pe car e r a(i unea mi l e neagá.
„ Iar El l e-a zis: Eu am de mâncat o mâncar e pe car e voi nu o st i(i [ Ioan 4:32] . Eu
sunt pâi nea cea vi e, car e s-a pogor ât di n cer [ Ioan 6: 41;51] . Eu sunt vi (a cea adevár at á
[ Ioan 15:1] ” . Eu st i u ceea ce vr eau sá f i u, si f i i ndcá sunt pâi nea, má ospát ez di n ea.
Asum cá sunt , si în l oc de a má ospát a di n f apt ul cá sunt în aceast á sal á vor bi ndu- (i (i e
si t u ascul t ându-má, si cá sunt în Los Angel es, má ospát ez di n f apt ul cá sunt al t undeva
si umbl u pe ai ci ca si când as f i al t undeva. 5i , gr adual , devi n acel l ucr u di n car e má
ospát ez.
* * * * * * * * * * * * * *
Îngádui e- mi sá-(i spun douá povest i per sonal e. Când er am copi l , t r ái am înt r -un
medi u f oar t e l i mi t at , pe o mi cá i nsul á numi t á Bar bados. M âncar e pent r u ani mal e
gáseai f oar t e, f oar t e r ar si er a f oar t e scumpá, f i i ndcá t r ebui a sá o i mpor t ám. Pr ovi n
di nt r -o f ami l i e cu zece copi i si buni ca mea l ocui a cu noi , asa cá er am t r ei spr ezece l a
masá.
Îmi ami nt esc cum, i ar si i ar , mama mea îi spunea bucáLár esei l a început ul
sápt ámâni i , „ Vr eau sá pui deopar t e t r ei r a(e pent r u pr ânzul de dumi ni cá” . Ast a
însemna cá t r ebui a sá i a di n câr dul di n cur t e t r ei r a(e, sá l e înghesui e înt r -un cot e(
f oar t e mi c si sá l e îndoape, hr áni ndu-l e di mi nea(a, l a pr ânz si sear a cu por umb si al t e
l ucr ur i car e pl ac r a(el or , sá se ospát eze di n el e.
Aceast a er a o di et á com pl et di f er i t á de ceea ce dádeam de obi cei r a(el or ,
f i i ndcá (i neam pásár i l e al ea în vi a(á cu pest e. Le (i neam în vi a(á si gr ase cu pest e,
f i i ndcá pest el e er a f oar t e i ef t i n si di n bel sug; dar nu put eai mânca o pasár e ce se
hr áni se cu pest e, nu asa cum si (i e si mi e ne pl ace car nea de pasár e.
BucáLár easa l ua t r ei r a(e, l e punea în cot e( si t i mp de sapt e zi l e l e îndopa cu
por umb, l apt e acr u si t oat e l ucr ur i l e pe car e voi am sá l e gust ám în acel e pásár i . Apoi ,
când er au t ái at e si ser vi t e l a pr ânz sapt e zi l e mai t âr zi u, er au gust oase, dul ci si
sucul ent e – deh, pásár i hr áni t e cu l apt e, hr áni t e cu por umb.
Dar , uneor i , bucáLár easa ui t a sá puná deo par t e pásár i l e si t at ál meu, st i i nd cá
aveam r a(e, si cr ezând cá ea îndepl i ni se or di nul , nu t r i mi t ea al t ceva pent r u pr ânz, i ar
pe masá aj ungeau t r ei pest i . Er au r a(e, dar nu t e put eai at i nge de r a(el e al ea, f i i ndcá
el e er au cu înt r ut o t ul înt r upar ea a ceea cu ce se hr áneau.
Omul est e o f i i n(á psi hol o gi cá, un gândi t or . Nu acel l ucr u cu car e se hr ánest e el
f i zi c, ci acel l ucr u cu car e se hr ánest e el ment al , acel l ucr u devi ne. Deveni m înt r upar ea
l ucr ul ui di n car e ne hr áni m ment al .
Acuma, r a(el e al ea nu put eau f i hr áni t e cu por umb di mi nea(a si pest e l a pr ânz
si ci ne mai st i e ce sear a. Tr ebui a sá f i e o schi m bar e compl et á de di et á. În cazul nost r u,
nu put em avea pu(i nt i cá medi t a(i e di mi nea(a, bl est eme l a pr ânz si sá f acem al t e
mi nuni sear a. Tr ebui e sá t r ecem pe o di et á ment al á t i mp de o sápt ámâná, t r ebui e sá
ne schi mbám compl et hr ana ment al á.
„ Cât e sunt adevár at e, cât e sunt de ci nst e, cât e sunt dr ept e, cât e sunt cur at e,
cât e sunt vr ednice de i ubi t , cât e sunt cu nume bun, or i ce vir t ut e si or ice l audá, l a
acest ea sá vá f i e gândul ” , Fi l i peni 4: 8.
„ Dupá cum gândi t -a o mul în i ni ma l ui , asa e el ” [ „ As a man t hi nket h i n hi s hear t ,
so i s he” , f r azó di n Pr over be/ Pi ldel e l ui Sol omon 23:7, f oar t e dr agó în l umea vor bi t oar e
de l . engl ezó, t r adusó cam f ótó echi val ent în ver si uni l e r omânest i : „ Cóci el est e ca unul
car e îsi f ace socot el i l e în suf l et ” , Cor ni l escu, „ Cóci el î(i numótó bucó(i l e di n gur ó” ,
Bi bl ia or t odoxó si nodal ó di n 2008] . Dac-as put ea sel ect a acum f el ul de mâncar e
ment al á pe car e vr eau sá-l expr i m în l umea mea si di n car e sá má ospát ez, as deveni
exact ai a.
Îngádui e- mi sá-(i spun de ce f ac ceea ce f ac în zi ua de azi . A început în 1933, în
or asul New Yor k, unde st udi asem ebr ai ca t i mp de ci nci ani cu bát r ânul meu pr i et en
Abdul l ah. At unci s-a pr odus început ul er odár i i t ut ur or super st i (i i l or mel e. Când m-am
dus l a el , er am pl i n de super st i (i i . Nu mâncam car ne, nu mâncam pest e, nu mâncam
pui , nu mâncam ni mi c di n l ucr ur i l e ast ea car e t r ái esc pe l ume. Nu beam, nu f umam si
fáceam un ef or t ext r aor di nar de a t r ái o vi a(á cât se poat e de cast á.
Abdul l ah mi -a zi s, „ Nu am sá-(i spun cá ‚ est i nebun’ , Nevi l l e, dar sá st i i cá est i .
Toat e ast ea sunt pr ost i i ” . Dar nu put eam cr ede cá er au pr ost i i .
În noi embr i e 1933, schi mbam un r ámas-bun cu pár i n(i i mei în New Yor k, ei
pl ecând înapoi spr e Bar bados. St át usem în (ar a ast a t i mp de 12 ani f árá vr eo do r i n(á de
a má duce acasá în Bar bados. Nu má gási se nor ocul pe ai ci si îmi er a r usi ne sá mer g
acasá, l a membr i i f ami l i ei mel e, t o(i oameni de succes. Dupá 12 ani în Amer i ca, er am
un r at at în pr opr i i mei ochi . Er am l a t eat r u, f áceam bani un an si îi chel t ui am mai apoi
în l una ur mát oar e. Nu er am, dupá st andar del e l or si al e mel e, un om de succes.
|i ne mi nt e, când îmi l uam r ámas-bun cu ai mei în no i embr i e, nu aveam ni ci o
dor i n(á sá pl ec în Bar bados. Vasul a pl ecat si , mer gând pe st r adá spr e casá, ceva a pus
st ápâni r e pe mi ne cu dor i n(a de a mer ge în Bar bados.
Er a anul 1933, eu er am f árá ser vi ci u si n-aveam ni cái er i unde sá má duc în af ar á
de o cámár u(á pe St r ada 72. Am mer s gl o n( l a bát r ânul meu pr i et en Abdul l ah si i -am
spus, „ Ab’ , má m uncest e cea mai ci udat á chest i e. Pent r u pr i ma dat á în 12 ani , vr eau sá
pl ec în Bar bados” .
„ Dacá vr ei sá pl eci , Nevi l l e, ai pl ecat ” , mi -a r áspuns el .
Ast a er a o l i mbá f oar t e ci udat á pent r u mi ne. Eu sunt în New Yor k pe St r ada 72
si el îmi spune cá am pl ecat în Bar bados. I-am spus, „ Cum adi cá ‚ am pl ecat ’ , Abdul l ah?”
El a zi s, „ Vr ei ‚ pe bune’ sá pl eci ?”
Am r áspuns „ da” .
At unci mi -a spus, „ Cum i esi pe usa ast a acum, nu pásest i pe St r ada 72, pásest i
pe st r ázi umbr i t e de pal mi er i , st r ázi umbr i t e de cocot i er i ; ást a-i Bar bados. Nu má
înt r eba cum vei pl eca. Est i în Bar bados. Nu spui ‚ cum’ când ‚ est i acol o’ . Est i acol o.
Acum umbl á ca si când ai f i acol o” .
Am pl ecat de l a el zápáci t . Sunt în Bar bados. N-am bani , n-am de l ucr u, n-am
ni ci mácar hai ne de doamne-aj ut á, da’ i o-s în Bar bados.
Nu er a t i pul de o m cu car e sá-ncepi cont r adi c(i i , nu Abdul l ah. Douá sápt ámâni
mai t âr zi u, nu er am mai apr oape de (el ul meu decât f usesem în pr i ma zi când îi
spusesem cá voi am sá pl ec în Bar bado s. I-am spus, „ Ab’ , am încr eder e în t i ne,
se-n(el ege, da’ acu- i unul di n moment ele alea când chi ar nu vád sá i asá cum zici . N-am
un chi or pent r u cálát or i e” , am început eu cu expl i ca(i i l e.
5t i i ce-a f ácut ? Er a negr u ca asul de pi cá, bát r ânul meu pr i et en Abdul l ah, cu
capul l ui pe sub t ur ban. Cum st át eam în l i vi ngul l ui , s-a r i di cat de pe scaun si s-a dus
spr e bi r ou t r ânt i nd usa, ceea ce nu er a o i nvi t a(i e de a-l ur ma. Când a t r ecut pe usá,
mi -a zi s, „ Am spus t o t ce aveam de spus” .
Pe 3 decembr i e st át eam înai nt ea l ui Abdul l ah si îi spuneam di n nou cá nu er am
def el apr oape de cálát or i a mea. El si -a r epet at af i r ma(i a, „ Est i în Bar bados” .
Ul t i m ul vas ce pl eca spr e Bar bados, bát r ânul Ner i ssa, cel car e m-ar f i put ut
duce acol o pent r u a mai pr i nde Cr áci unul , r i di ca ancor a pe 6 decembr i e l a pr ânz.
În di mi nea(a de 4 decembr i e, neavând vr eun j ob, neavând unde sá mer g, am
dor m i t pâná t âr zi u. Când m-am t r ezi t , vád o scr i soar e par avi on di n Bar bados
st r ecur at á pe sub usá. Deschi zând scr i soar ea, o f oi ci cá at er i zeazá l i n pe podea. O r i di c
si vád cá er a un cec pent r u 50 de dol ar i .
Scr i soar ea er a de l a f r at el e meu Vi ct or si zi cea, „ Nu t e r og sá vi i , Nevi l l e, i(i
or don sá vi i . N-am avut ni ci o dat á un Cr áci un cu t oat á f ami l i a l a un l oc. Îl put em avea de
dat a ast a dacá vi i si t u” .
Fr at ele meu cel mai mar e, Ceci l, a pl ecat de-acasá înaint e ca cel mai mi c sá se f i
náscut si apoi am început sá t o t pl ecám pe r ând, asa cá ni ci odat á în i st or i a f ami l i ei
noast r e nu am f ost t o(i împr euná în acel asi t i mp.
Scr i soar ea cont i nua, „ Nu l ucr ezi , st i u cá n-ai ni ci un mot i v ca sá nu vi i , asa cá
t r ebui e sá f i i ai ci înai nt e de Cr áci un. Cei 50$ at asa(i sunt pent r u a-(i cumpár a ceva
cámási or i vr eo per eche de pant of i de (i -or f i t r ebui nd pent r u dr um. Ce sá-(i mai spun –
f ol osest e bar ul de pe vapor dacá vr ei sá bei ceva. Am sá v-ast ept si -(i voi achi t a not a si
chel t ui el i l e adi acent e. Am t el egr af i at cel o r de l a Fur ness, Wit hy & Co. în New Yor k Ci t y
si l e-am spus sá-(i opr eascá un bi l et când apar i l a ei . Cei 50$ sunt numai pent r u l ucr ur i
de bazá. Te po(i îm bar ca or i când vr ei . Vá ast ept si má ocup eu de t ot t acâmul ” .
Am mer s în po r t l a Fur ness, Wi t hy & Co. si l e-am ar át at scr i soar ea. Acest i a au
spus, „ Am pr i mi t t el egr ama, dl e Go ddar d, dar , di n pácat e, nu mai avem ni ci un l oc
di spo ni bi l pent r u cur sa di n 6 decembr i e. Tot ce vá put em of er i est e un bi l et l a cl asa a
t r ei a înt r e New Yor k si St . Tho mas. Când aj ungem în St . Tho mas, avem câ(i va pasager i
car e coboar á. Ve(i put ea l ua un l oc l a cl asa înt âi înt r e St . Thomas si Bar bados. Dar înt r e
New Yor k si St . Thomas, t r ebui e sá mer ge(i l a cl asa a t r ei a, desi ve(i avea, desi gur ,
pr i vi l egi i l e cl asei înt âi , masá si pl i mbár i pe pun(i l e cl asei înt âi ” .
Am spus, „ Îl i au” .
M -am dus i ar l a pr i et enul meu Abdul l ah în dupá-ami aza de 4 decembr i e si i -am
spus, „ A f unc(i onat ca-nt r -un vi s” . I-am povest i t ce f ácusem, cr ezând cá va f i mul (umi t .
5t i i ce-mi zi ce? Zi ce, „ Ci ne (i -a spus cá vei mer ge l a cl asa a t r ei a? Te-am vázut
eu oar e în Bar bados, l a omul car e est i , mer gând l a cl asa a t r ei a? Est i în Bar bados si ai
aj uns acol o l a clasa înt âi ” .
N-am mai apucat sá-l vád înai nt e de a má îmbar ca pe 6 decembr i e, l a amiazá.
Când am aj uns l a docur i cu pasapor t ul si hâr t i i l e pent r u a má sui pe vas, îmi
spune agent ul , „ Avem vest i bune pent r u dvs., dl e Goddar d. A apár ut o cont r amandar e,
asa cá ve(i cálát or i l a cl asa înt âi ” .
Abdul l ah m-a învá(at i mpor t an (a de a r ámâne cr edi nci os unei i dei si de a nu
f ace compr omi sur i .
Eu am ezi t at , dar el a r ámas f i del asump(i ei cá er am în Bar bados si cá
aj unsesem acol o l a clasa înt âi .
* * * * * * * * * * * * * *
Sá r eveni m acum la semnif ica(i a celor douá povest i bibli ce. Fânt âna e adâncá si
t u nu ai gál eat á, nu ai f r ânghi e. M ai sunt pat r u l uni pâná l a secer i s i ar Ii sus spune, „ Eu
am de mâncat o mâncar e pe car e voi nu o st i (i . Eu sunt pâi nea cea vi e” .
Ospãt eazã-t e di n i dee, devi no i dent i f i cat cu i deea ca ;i când ai f i dej a st ar ea
înt r upat ã. Umbl ã în asump¡i a cã e;t i ceea ce vr ei sã f i i . Dacã t e ospãt ezi di n ast a ;i
rãmâi cr edi nci os acest ei di et e ment al e, o vei cr i st al i za. Vei deveni acea i dee în l umea
ast a.
Când m-am înt or s în New Yor k în 1934, dupá t r ei l uni de vi s în Bar bados, beam,
f umam si f áceam de t oat e di n cel e di n car e nu mai f ácusem de ani de zi l e.
Îmi ami nt esc ce-mi spusese Abdul l ah, „ Dupá ce vei f i dovedi t l egea aceast a, vei
deveni nor mal , Nevi l l e. Vei i esi di n ci mi t i r , vei i esi di n acel t r ecut mor t în car e cr edeai
cá er ai vr eun sf ânt sau ceva. Cá, l a cum est i acum, sá st i i , est i at ât de bun, Nevi l l e, cá
est i bun de ni mi c” .
M -am înt or s pási nd pe acest pámânt ca o per soaná compl et t r ansf or mat á. Di n
acea zi , una de f ebr uar i e 1934, am început sá t r ái esc di n ce în ce mai mul t . Nu-(i pot
spune cu mâna pe i ni má cá am r eusi t de f i ecar e dat á. M ul t el e mel e gr esel i di n l umea
ast a, mul t el e mel e esecur i m-ar osândi dacá (i -as spune cá mi -am st ápâni t înt r -at ât de
bi ne mi scár i l e at en(i ei mel e încât as f i put ut r ámâne t ot t i mpul f i del i dei i pe car e vo i am
sá o înt r upez.
Dar î(i pot spune, împr euná cu învá(át or ul di n vechi me cá, desi se par e cá am
esuat în t r ecut , mer g mai depar t e si má st r ádui esc zi dupá zi sá devi n ceea ce vr eau sá
înt r upez în l umea aceast a [ „ Fr a(i l or , eu încó nu socot esc só o f i cucer i t , Dar una f ac:
ui t ând cel e ce sunt în ur ma mea, si t i nzând cót r e cel e di nai nt e, al er g l a (i nt ó, la r óspl at a
chemór i i de sus, a l ui Dumnezeu, înt r u Hr i st os Ii sus” , Fi l i peni 3: 13,14] .
Suspendã-¡i j udecat a, r ef uzã sã accep¡i ceea ce r a¡i unea ;i si m¡ur i l e î¡i
di ct eazã acum ;i , dacã r ãmâi f i del noi i di et e, vei deveni înt r upar ea i deal ul ui cãr ui a
i -ai r ãmas f i del .
Dacá e vr eun l oc pe pámânt car e e cu t ot ul ui al t f el decât mi ca mea i nsul á
Bar bados, acel a e New Yor k Ci t y. În Bar bados, cea mai mar e cl ádi r e ar e t r ei et aj e, i ar
st r ázi l e sunt umbr i t e de pal mi er i si cocot i er i si t ot soi ul de l ucr ur i t r opi cal e. În New
Yor k Ci t y, t r ebui e sá mer gi înt r -un par c dacá vr ei sá af l i un pom.
5i t ot usi , páseam pe st r ázi l e di n New Yor k de par cá páseam pe st r ázi l e di n
Bar bados. Imagi na(i ei unui a îi sunt t oat e cu put i n(á. Umbl am, si m(i nd cá umbl am de
f apt pe st r ázi l e di n Bar bados si , în acea asump(i e, apr oape cá put eam mi r osi par f umul
cocot i er i l or de pe al ee. Am început sá cr eez înl áunt r ul mi n(i i mel e at mosf er a pe car e as
f i înt âl ni t -o f i zi c de er am în Bar bados.
8ámânând f i del acest ei asump(i i , ci neva si -a anul at cálát or i a si i -am pr i mi t eu
l ocul . Fr at el e meu di n Bar bados, cár ui a ni ci pr i n cap nu- i t r ecea ca eu sá f i veni t acasá,
si mt e i mpul sul de a-mi t r i mi t e o scr i soar e ci udat á. Nu-mi mai di ct ase el mi e ni ci odat á
ni mi c, dar de dat a ast a mi -a di ct at , si a si cr ezut cá în el se náscuse i deea veni r i i mel e.
Am mer s acasá si am pet r ecut t r ei l uni de vi s, m-am înt or s l a cl asa înt âi si am
veni t si cu o sumá f r umusi cá în buzunar e – un cado u. Cálát or i a mea, de-ar f i t r ebui t sá
plát esc eu, m-ar f i aj uns l a 3000 de do l ar i , dar am f ácut -o f árá a chel t ui vr eun sf an(.
„ Am cái pe car e t u nu l e cunost i ” [ apr ox., Isai a 42:16] . „ Cái l e M el e sunt de
necupr i ns” [ apr ox., Iov 9:10, Romani 11:33] .
Si nel e mai mar e di mensi o nal mi -a l uat asump (i a si a i nf l uen(at compor t ament ul
f r at el ui meu, f ácându-l sá t r i mi t á acea scr i soar e, a i nf l uen(at compo r t ament ul al t ui a
det er mi nându-l sá-si anul eze bi l et ul l a cl asa înt âi , si a f ácut t oat e cel e necesar e car e
duceau spr e pr oducer ea i dei i cu car e má i dent i f i casem.
Er am i dent i f i cat cu sent i ment ul de a f i acol o. Dor meam ca ;i când er am acol o,
;i înt r egul compor t ament al omul ui a f ost model at în ar moni e cu asump¡i a mea. Nu a
t r ebui t sá mer g l a cei de l a Fur ness, Wi t hy & Co. si sá má m i l ogesc pent r u un bi l et ,
cer ându-le sá anuleze ei pe al cui va car e îsi r ezer vase unul l a cl asa înt âi . Nu a t r ebui t sá
scr i u eu f r at el ui meu cer si ndu-i bani de bi l et . El a cr ezut cá l ui îi veni se i deea. De f apt ,
pâná în zi de azi , el cr ede cá el i ni (i ase pl anul de a má aduce acasá.
8át r ânul meu pr i et en Abdul l ah mi -a spus si mpl u, „ Est i în Bar bados, Nevi l l e. Vr ei
sá f i i acol o; or i unde vr ei sá f i i , acol o est i . Tr ái est e ca si când est i si vei f i acel l ucr u” .
Acest ea sunt cel e do uá per spect i ve asupr a l umi i l a di spozi (i a f i ecár ui o m. Nu-mi
pasá ci ne est i . Or i ce copi l náscut di n f emei e, i ndi f er ent de r asá, et ni e or i cr edi n(á,
di spune de do uá per spect i ve di st i nct e asupr a l umi i .
Lst i f i e omul f i r esc, cel car e „ nu pr i mest e cel e al e Duhul ui l ui Dumnezeu, cáci
pent r u el ” , în f ocar ul sáu l i mi t at , „ sunt nebuni e jsi nu poat e só l e în(el eagó, f i i ndcó el e
se j udecó duhovni cest e” ] . Sau est i omul duhovni cesc, spi r i t ual , cel car e pr i mest e,
per cepe l ucr ur i l e di ncol o de l i mi t ár i l e si m(ur i l or sal e, f i i ndcá t oat e l ucr ur i l e sunt
r eal i t á(i ACUM înt r -o l ume di mensi onal mai mar e. Nu t r ebui e sá ast ep(i pat r u l uni pâná
l a secer i s.
Lst i f i e f emei a samar i neancá, f i e Ii sus l a f ânt âná. Est i omul ce ast eapt á pe cel e
Ci nci Pr i dvoar e pent r u t ul bur ar e si ci neva car e sá-l ar unce în scál dát oar e; sau est i cel
car e î(i por uncest e sá t e scol i si sá um bl i în ci uda al t or a car e ast eapt á.
Lst i t u o mul de dupá mo r mi nt el e di n ci mi t i r , ast ept ând si i mpl or ând sá nu f i i
cur á(at , f i i ndcá nu vr ei sá f i i cur á(at de pr ej udecá(i l e t al e? Unul di nt r e cel e mai gr el e
l ucr ur i pent r u om… acel a de a r enun¡a l a super st i ¡i i l e sal e, l a pr ej udecã¡i l e l ui . Se
aga¡ã de acest ea de par cã el e ar f i comoar a comor i l or .
Când devi i cur á(at si est i l i ber , at unci pânt ecul , pr opr i a t a mi nt e, est e aut o mat
vi ndecat . Devi ne t er en ar at unde semi n(el e, dor i n(el e t al e, pot pr i nde r ádáci ná si
cr est e în mani f est ar e. Pr uncul pe car e îl por (i acum în i ni ma t a est e obi ect i vul t áu
act ual . Dor ul t áu act ual est e un pr unc ce e ca si când ar f i bet eag. Dacá-(i asumi acum
ceea ce ai vr ea sá f i i , pr uncul devi ne pent r u o cl i pá mor t , f i i ndcá nu mai e ni ci o
t ul bur ar e.
Nu po¡i f i t ul bur at când si m¡i cã e;t i ceea ce vr ei sã f i i , deoar ece, dacã si m¡i cã
e;t i ceea ce voi ai sã f i i , e;t i sat i sf ãcut în acea asump¡i e. Al t or a, car e j udecã
super f i ci al , l e par e cã nu-¡i mai dor e;t i acel l ucr u, a;a cã pent r u ei , dor i n¡a, sau
copi l a, e moar t ã. Ei cr ed cã ¡i -ai pi er dut ambi ¡i a f i i ndcã nu î¡i mai di scu¡i ambi ¡i a
secr et ã.
Te-ai pl i at compl et i dei i . |i -ai asumat cá est i ceea ce vr ei sá f i i . 5t i i cá „ nu e
moar t á, ci doar me” . „ M á duc sá o t r ezesc” .
Umbl u în asump(i a cá sunt , si umblând ast f el, o t r ezesc usur el. Apoi, când ea se
t r ezest e, voi f ace l ucr ul f ir esc, nat ur al , îi voi da sá mánânce. Nu má voi l áuda cu ast a si
nu voi spune al t or a, pur si si mpl u pl ec f árá a spune ni mánui . Hr ánesc aceast á st ar e,
car e acum îmi pl ace, cu at en(i a mea. O (i n vi e în l umea mea deveni nd at ent supr a ei .
Lucr ur i l e asupr a cár or a nu sunt at ent se est ompeazá si se r et r ag înl áunt r ul l umi i
mel e, i ndi f er ent car e sunt acest ea. El e încá nu s-au náscut si r ámân ast f el nehr áni t e. Le
dau nast er e pr i n f apt ul cá devi n const i ent de a f i acel e l ucr ur i . Când l e înt r upez
înl áunt r ul l umi i mel e, acest a nu est e sf âr si t ul . Acest a est e început ul . Acum sunt o
mamá ce t r ebui e sá-si (i ná vi e aceast á st ar e acor dându-i at en (i e. În zi ua în car e nu sunt
at ent , mi -am r et r as l apt el e di nspr e ea si se est ompeazá în l umea mea, pe másur á ce eu
devi n at ent asupr a al t o r l ucr ur i în l umea mea.
Po¡i or i sã f i i at ent asupr a l i mi t ãr i l or ;i sã l e hr ãne;t i pe acest ea, f ãcându-l e
cât mun¡i i , or i sã f i i at ent asupr a dor i n¡ei t al e; dar pent r u a deveni at ent , t r ebui e
sã-¡i asumi cã e;t i dej a ceea ce voi ai sã f i i .
Desi ast ázi vor bi m despr e f ocar el e t r i -di m ensi onal si cvadr i -di mensi o nal , sá nu
cr ezi ni ci pent r u o secundá cá acest i învá(át or i ant i ci nu er au pe depl i n const i en(i de
acest e douá cent r e di st i nct e de gândi r e di nl áunt r ul mi n(i l or t ut ur or oameni l or . Ei l e- au
per soni f i cat pe acest ea douá si au încer cat sá ar at e o mul ui cá si ngur ul l ucr u car e îl
pr i veazã de a f i omul car e ar put ea f i est e obi ;nui n¡a.
Desi nu e l ege, f i ecar e psi ho l og î(i va spune cá obi snui n(a est e cea mai
i nhi bant á f or (á di n l ume. Li mi t eazá compl et omul si îl l eagá si îl f ace t o t al o r b l a ceea
ce, al t f el , ar t r ebui sá f i e.
Începe acum sá t e vezi ment al si sá t e si m(i dr ept ceea ce vr ei sá f i i , si
ospát eazá-t e di n acea senza(i e di mi nea(a, pr ânz si sear a.
Am per i at de-a dr ept ul Bi bl i a cáut ând dupá un i nt er val de t i mp mai l ung de t r ei
zi l e si nu l -am gási t ni cái er i .
„ Ii sus a r áspuns si l e-a zi s: Dár âma(i t empl ul acest a si în t r ei zi l e îl voi r i di ca” ,
Ioan 2: 19.
„ Pr egát i (i -vá mer i nde de dr um, cá dupá t r ei zi l e ve(i t r ece pest e Ior danul
acest a, ca sá mer ge(i si sá l ua(i în st ápâni r e pámânt ul pe car e Domnul Dumnezeul
pár i n(i l or vost r i ar e sá vi -l dea” , Iosua 1:11.
Dacá mi -as put ea sat ur a mi nt ea compl et cu o senza(i e si as umbl a ca si când ar
f i f ost dej a un f apt împl i ni t , mi se f ágádui est e (si nu pot gási ni ci o negar e în aceast á
pr i vi n(á în aceast á már ea(á car t e) cá nu e nevoi e de mai mul t de o di et á de t r ei zi l e,
dacá îi r ámân f i del acest ei a. Dar t r ebui e sá f i u o nest în ceea ce o pr i vest e. Dacá-mi
schi mb di et a în cur sul unei zi l e, ext i nd i nt er val ul de t i mp.
Má înt r ebi , „ Dar cum pot ;t i car e e i nt er val ul ?”
Tu, numai t u det er mi ni i nt er val ul .
Avem azi , în l umea noast r á mo der ná, un mi c cuvânt car e ne der ut eazá pe cei
mai mul (i di nt r e no i . 5t i u cá má der ut a si pe mi ne, pâná ce am început sá sap mai
adânc. Cuvânt ul est e „ ac(i une” . Ac(i unea se pr esupune a f i cel mai f undament al l ucr u
di n l ume. Nu e un at o m, e chi ar mai f undament al . Nu e par t e a unui at om, ca un
el ect r on de exempl u, est e mai f undament al de at ât . I se spune uni t at e
cvadr i-di mensi onaló. Cel mai f undament al l ucr u di n l ume est e ac(i unea.
Má înt r ebi , „ Ce e ac(i unea?” . Fi zi ci eni i nost r i ne spun cá e ener gi e înmul (i t á cu
t i mp. Deveni m si mai der ut a(i si zi cem, „ ‚ Ener gi e or i t i mp’ , OK, ce înseamná ast a?” .
Ei r áspund, „ Nu exi st á r áspuns l a un st i mul , or i cât de i nt ens ar f i st i mul ul , decât
dacá r ezi st á o anumi t á dur at á de t i mp” . Tr ebui e sá f i e o r ezi st en(á mi ni má l a st i mul , or i
nu exi st á r áspuns. Pe de al t á par t e, nu exi st á r áspuns l a t i mp, decât dacá exi st á un gr ad
mi ni m de i nt ensi t at e.
Ast ázi , cel mai f undament al l ucr u di n l ume se numest e ac(i une, or i pur si si mpl u
ener gi e înmul (i t á cu t i m p [ vezi „ const ant a Pl anck” di n domeni ul mecani ci i cuant i ce] .
Bi bl i a ne-o dá ca f i i nd t r ei zi l e; dur at a est e de [ maxi mum] t r ei zi l e pent r u un
ráspuns în l umea aceast a. Dacá mi -as asuma acum cá sunt ceea ce vr eau sá f i u, si dacá
sunt f i del acest ei asump(i i si pásesc de par cá as f i , cea mai l ungá înt i nder e pent r u
r eal i zar ea ei est e de t r ei zi l e.
Dacã est e ceva în aceast ã sear ã ce ai vr ea cu adevãr at pe l umea ast a, at unci
exper i ment eazã în i magi na¡i e ce ai exper i ment a în car ne ;i oase de ¡i -ai f i r eal i zat
dej a scopul ;i apoi ast upã-¡i ur echi l e ;i acoper ã-¡i ochi i l a t oat e cel e car e neagã
r eal i t at ea asump¡i ei t al e.
Dacá f aci ast a, vei f i capabi l sá-mi spui înai nt e de a pl eca di n acest or as al Los
Angel es-ul ui cá (i -ai r eal i zat ceea ce er a numai o dor i n(á când ai veni t ai ci . Va f i
pl ácer ea mea sá má bucur împr euná cu t i ne cunoscând cá acea copi l á ce er a apar ent
moar t á e acum vie. Aceast á copi l á înt r -adevár nu er a moar t á, dor mea numai . O
hr ánest i în t ácer ea ce va ur ma, f i i ndcá ai mâncar e de car e ni meni al t ci neva nu st i e.
Îi dai hr aná si ea devi ne o r eal i t at e învi at á înl áunt r ul l umi i t al e. Apo i î(i po(i
împár t ási bucur i a cu mi ne si eu má pot încânt a de vesel i a t a.
Scopul acest or l ec¡i i est e de a-¡i r eami nt i despr e l egea f i i n¡ei t al e, l egea
con;t i en¡ei ; t u e;t i acea l ege. Er ai numai necon;t i ent de ac¡i unea ei . Ai hr ãni t ;i ¡i nut
ast f el în vi a¡ã l ucr ur i pe car e nu voi ai sã l e expr i mi înl ãunt r ul l umi i acest ei a.
Accept á-mi pr ovocar ea si pune aceast á f i l osof i e l a încer car e. Dacá nu
f unc(i oneazá, nu ar t r ebui sá o f ol osest i dr ept mângâi er e. Dacá nu est e adevár at á,
t r ebui e sá o l epezi compl et . Eu însá st i u cá est e adevár at á.
Tu nu o vei st i pâná ce nu vei f i încer cat f i e sá o conf i r mi , f i e sá o demont ezi .
Pr ea mul (i di nt r e noi ne-am al át ur at „ i smel or ” si ne t emem sá l e punem l a
încer car e, f i i ndcá si m(i m cá am put ea esua; si , at unci , cum st ám? Nepr eavr ând de f apt
sá cunoast em adevár ul în pr i vi n(a sa, ezi t ám în a f i suf i ci ent de îndr ázne(i pent r u a-l
pune l a încer car e. Spui , „ 5t i u cá ar f unc(i ona înt r -un f el sau al t ul . Nu pr ea vr eau
sá-ncer c. Cât încá nu l -am i nf i r mat , încá má pot mângâi a cu el ” .
Acuma nu t e pácál i si ngur , nu cr ede ni ci pent r u o cl i pá cá est i în(el ept .
Conf i r má sau i nf i r má aceast á l ege. 5t i u cá, de vei încer ca sá o i nf i r mi , o vei
conf ir ma de f apt , si eu voi f i cel mai câst i gat din conf ir mar ea ast a a t a, nu în bani , nu în
l ucr ur i , ci pent r u cá devi i si t u r oada vi e a ceea ce cr ed si pr edau eu în l umea ast a. E
mul t mai bi ne sá t e am dr ept un om de succes si sat i sf ácut dupá acest e ci nci zi l e de
i nst r ui r e decât sá t e vád pl ecând nesat i sf ácut . Sper cá vei f i suf i ci ent de îndr ázne( sá
pui l a încer car e acest e i nst r uc(i uni si f i e sá l e dovedest i , f i e sá l e i nf i r mi .
Acum, înai nt e de a i nt r a în per i oada de t ácer e, vo i expl i ca di n nou t ehni ca pe
scur t . Avem douá t ehni ci în apl i car ea acest ei l egi . Fi ecar e de ai ci t r ebui e sá st i e exact
ce vr ea. Tr ebui e sá st i i cá, de nu îl vei ob(i ne în sear a ast a, mâi ne vei f i l a f el de dor i t or
în pr i vi n(a acest ui obi ect i v.
Când ;t i i exact ce vr ei , const r ui e;t e în ochi ul mi n¡i i t al e un si ngur eveni ment
si mpl u car e i mpl i cã împl i ni r ea dor i n¡ei t al e, un eveni ment în car e pr edomi nã si nel e.
În l oc de a st a în ur mã ;i de a pr i vi l a t i ne însu¡i ca ;i când ai f i pe un ecr an, f i i t u
act or ul di n pi esã.
Rezumã eveni ment ul l a o si ngur ã ac¡i une. Dacã ur meazã sã dai mâna cu
ci neva pent r u cã ast a i mpl i cã împl i ni r ea dor i n¡ei t al e, at unci f ã ast a, dar numai ast a.
Nu da mâna pent r u ca apoi sã mer gi în i magi na¡i a t a l a o pet r ecer e sau ci ne mai ;t i e
ce. Li mi t eazã-¡i ac¡i unea l a o si mpl ã st r ânger e de mâi ni ;i f ã-o i ar ;i i ar , pânã ce
st r ânger ea aceea dobânde;t e sol i di t at ea ;i di st i nc¡i a r eal i t ã¡i i .
Dacã si m¡i cã nu po¡i r ãmâne f i del unei ac¡i uni , vr eau sã-¡i def i ne;t i acum
obi ect i vul ;i apoi sã condensezi i deea, car e est e dor i n¡a t a, înt r -o si ngur ã f r azã, o
f r azã car e i mpl i cã împl i ni r ea dor i n¡ei t al e, o f r azã ca, „ Nu-i a;a cã-i mi nunat ?” .
Sau, dacã m-a; si m¡i r ecunoscãt or f i i ndcã a; consi der a cã ci neva mi -a
i nt er medi at împl i ni r ea dor i n ¡ei , a; put ea spune, „ M ul ¡umesc” , ;i a; r epet a aceast a
cu t r ãi r e i ar ;i i ar , ca pe un cânt ec de l eagãn, pânã ce mi nt ea mea ar f i învãl ui t ã de
uni ca senza¡i e a r ecuno;t i n¡ei .
Acum vom st a t ácu (i în acest e scaune, cu i deea car e i mpl i cá împl i ni r ea dor i n(ei
noast r e condensat á înt r -o si ngur á f r azá or i înt r -un si ngur gest . Ne vo m r el axa si
i mobi l i za t r upur i l e f i zi ce. Apo i , sá exper i ment ám în i magi na(i e senza(i a pe car e f r aza
noast r á condensat á sau gest ul o af i r má.
Dacá t e i magi nezi dând mâna cu al t á per soaná, nu-(i f olosi mâna f izi cá, l as-o sá
rámâná nemi scat á. Dar i magi neazá-(i cá în i nt er i or ul mâi ni i t al e est e o mâná mai
subt i lá, mai adevár at á, car e poat e f i scoasá în i magi na(i a t a. Pune-(i mâna i magi nar á în
mâna i magi nar á a pr i et enul ui t áu ce st á înai nt ea t a si si mt e st r ânger ea. |i ne-(i cor pul
f i zi c nemi scat chi ar dacá devi i act i v ment al în ceea ce est i pe cal e sá începi .
Acum vo m i nt r a în t ácer e...

Lec¡i a 4 – NIM ENI DE SCHIM BAT ÎN AFARÀ DE SINE
As vr ea sá cl ar i f i c ceva di n cel e spuse asear á. O doamná a si m(i t di n cel e ce am
spus cá as f i împot r i va unei et ni i . Chi ar sper cá nu sunt împot r i va ni ci unei na(i i , r ase o r i
cr edi n(e.
Dacá cumva am f ol osi t o et ni e, a f ost numai pent r u a i l ust r a o i dee.
Ceea ce am încer cat sá-(i spun a f ost ur mát or ul l ucr u – deveni m ceea ce
cont empl ãm. Fi i ndcã e în nat ur a i ubi r i i , a;a cum e în nat ur a ur i i , sã ne schi mbe în
asemãnar ea a ceea ce cont empl ãm. Sear a t r ecut á am men(i onat un exempl u pent r u
a-(i ar át a cá at unci când cr edem cá ne put em di st r uge i magi nea spár gându-ne ogl i nda,
ne amági m si ngur i numai .
Când, pr i n r ázboi or i r evol u(i e, di st r ugem t i t l ur i car e pent r u noi r epr ezi nt á
ar ogan(a si l ácomi a, deveni m în t i mp înt r upar ea a ceea ce cr edeam cá di st r ugem.
Ast f el cá ast ázi , oameni i car e cr edeau cá di st r ug t i r ani i sunt ei înslsi ceea ce cr edeau cá
di st r useser á.
Pent r u a nu f i în(el es gr esi t , îngádui e- mi sá asez încá o dat á f unda(i a acest ui
pr i nci pi u.
Con;t i en¡a est e una ;i si ngur a r eal i t at e. Sunt em i ncapabi l i de a vedea al t ceva
decât con¡i nut ur i l e pr opr i ei noast r e con;t i en¡e.
Asadar , ur a ne t r ádeazá în ceasul vi ct or i ei si ne condamná sá f i m ceea ce
condamnám. Toat á cucer i r ea r ezul t á înt r -o schi mbar e de car act er i st i ci , ast f el încât
cucer i t or ul devi ne asemenea dusmanul ui cucer i t . Îi ur âm pe al ¡i i pent r u r ãul car e est e
în noi în;i ne. Rase, et ni i si gr upur i r el i gi oase au t r ái t t i m p de veacur i în st r ânsá
dusmáni e si est e nat ur a ur i i , asa cum est e nat ur a i ubi r i i , sá ne schi mbe în asemánar ea
a ceea ce cont empl ám.
Na(i uni l e se poar t á cu al t e na(i uni asa cum pr o pr i i l or cet á(eni se poar t á uni i cu
al (i i . Când exi st á scl avi e înt r -un st at si acea na(i une at acá pe al t a, est e cu i nt en(i a de a
înr o bi . Când exi st á o compet i (i e econo mi cá f er oce înt r e cet á(ean si cet á(ean, apoi
înt r -un r ázboi cu al t st at , obi ect ul r ázboi ul ui est e de a di st r uge comer (ul i nami cul ui .
8ázboai el e de do mi na(i e sunt cauzat e de voi n(a acel or a car e, în i nt er i or ul unui st at ,
sunt domi nat or i pest e avut ur i l e cel or l al (i .
Emanãm l umea car e ne înconj oar ã pr i n i nt ensi t at ea i magi na¡i ei ;i
sent i ment el or noast r e. Dar în aceast á l ume t r i - di mensi onal á a noast r á, t i mpul bat e
încet . 5i ast f el , nu o bser vám înt ot deauna r el a(i a l umi i vi zi bi l e cu f i r ea noast r á l áunt r i cá.
Ast a e deci ceea ce am vr ut sá spun. Am cr ezut cá asa s-a si în(eles. Ca sá nu f i u
i nt er pr et at gr esi t , i at ã pr i nci pi ul meu. Tu ;i cu mi ne put em cont empl a un i deal , ;i
deveni m acel i deal îndr ãgost i ndu-ne de el .
Pe de al t ã par t e, put em cont empl a ceva ce ne di spl ace pr of und ;i ,
condamnându-l , deveni m acel l ucr u. Dar dat or i t ã încet i nel i i t i mpul ui în aceast ã l ume
t r i -di mensi onal ã, când deveni m ceea ce cont empl am, am ui t at cã er am pu;i f i e pe
ador at f i e pe di st r us acel l ucr u.
Lec(i a di n sear a aceast a est e capodoper a Bi bl i ei , asa cá acor dá-mi înt r eaga t a
at en(i e. Cea mai i mpor t ant á înt r ebar e pusá în Bi bl i e se gásest e în capi t ol ul 16 al
Evanghel i ei sf ânt ul ui M at ei .
Dupá cum st i i , t oat e povest i l e bi bl i ce sunt povest i l e t al e; per sonaj el e l or t r ái esc
numai în mi nt ea omul ui . El e nu f ac ni ci o t r i mi t er e, în ni ci un f el , l a vr eo per soaná car e a
t r ái t în t i mp si spa(i u, or i l a vr eun eveni ment car e s-ar f i pet r ecut vr eo dat á pe pámânt .
* * * * * * * * * * * * * *
Pi esa r el at at á în M at ei se desf ásoar á ast f el : Ii sus se înt oar ce cát r e uceni ci i Sái si
îi înt r eabá,
„ Ci ne zi c oameni i cá sunt Eu, Fi ul Omul ui ?” – M at ei 16: 13
„ Iar ei au r áspuns: Uni i , Ioan Bot ezát or ul , al (i i Il i e, al (i i Ier emi a sau unul di nt r e
pr oor oci .”
,5i l e-a zi s: Dar voi ci ne zi ce(i cá sunt ?”
„ Ráspunzând Si mon Pet r u a zi s: Tu est i Hr i st osul , Fi ul l ui Dumnezeu Cel ui vi u.”
„ Iar Ii sus, r áspunzând, i -a zi s: Fer i ci t est i Si mone, f i ul l ui Iona, cá nu t r up si
sânge (i -au descoper i t (i e aceast a, ci Tat ál M eu, Cel di n Cer ur i .”
,5i Eu î(i zi c (i e, cá t u est i Pet r u si pe aceast á pi at r á voi zi di Bi ser i ca M ea jsi
por (i le i adului nu o vor bi r ui ] .” M at ei 16: 14-18
Ii sus înt or cându-se cát r e di sci pol i i sái est e omul înt or cându-se cát r e mi nt ea
di sci pl i nat á în aut o-cont empl ar e.
Tu pui înt r ebar ea, „ Ci ne spun oameni i cá sunt eu?” .
M ai pe l i mba noast r á, „ M á înt r eb, oar e ce cr ed oameni i despr e mi ne?” .
Tu r áspunzi , „ Uni i , Ioan Bot ezát or ul , al (i i Il i e, al (i i Ier emi a sau unul di nt r e
pr oor oci ” .
E f oar t e mágul i t or sá (i se spuná cá est i , or i cá semeni cu oameni már e(i ai
t r ecut ul ui , dar r a(i unea l umi nat á nu e înr o bi t á opi ni ei publ i ce. Est e pr eocupat á numai
de adevár , asa cá îsi pune si esi o no uá înt r ebar e, „ Dar voi ci ne zi ce(i cá sunt ?” , în al t e
cuvi nt e, „ Ci ne sunt eu?” .
Dacá sunt suf i ci ent de îndr ázne( pent r u a-mi asuma cá sunt Hr i st os Ii sus,
ráspunsul se va înt oar ce, „ Tu est i Hr i st osul ” .
Când mi -o po t asuma si o si mt cá asa e si o t r ái esc îndr ázne(, îmi vo i spune mi e
însumi , „ Tr up si sânge nu-mi put eau descoper i mi e aceast a, ci Tat ál M eu, Cel di n Cer ur i
mi -a descoper i t -o” . Apoi , f ac acest concept despr e Si ne pi at r a pe car e voi zi di bi ser i ca
mea, l umea mea.
„ Cáci dacá nu cr ede(i cá Eu sunt [ El ] , ve(i mur i în pácat el e voast r e” , Ioan 8: 24.
Deoar ece con;t i en¡a est e si ngur a r eal i t at e, t r ebui e sã-mi asum cã sunt dej a
ceea ce dor esc sã f i u. Dacã nu cr ed cã dej a sunt ceea ce vr eau sã f i u, at unci r ãmân
a;a cum sunt ;i mor în aceast ã l i mi t ar e.
Omul mer eu caut ã vr eo pr opt ea pe car e sã se spr i j i ne. M er eu caut ã vr eo
scuzã pent r u a j ust i f i ca e;ecul . Aceast ã r evel a¡i e nu-i mai dã omul ui ni ci o scuzã
pent r u e;ec. Concept ul sãu despr e si ne est e cauza t ut ur or împr ej ur ãr i l or di n vi a¡a sa.
Toat e schi mbãr i l e t r ebui e sã vi nã mai înt âi di nl ãunt r ul l ui ; ;i dacã nu se schi mbã în
af ar ã, est e numai di n cauzã cã nu s-a schi mbat în i nt er i or . Dar omul ui nu-i pl ace sã
cr eadã cã el e si ngur ul r esponsabi l de condi ¡i i l e vi e¡i i sal e.
,5i de at unci mul (i di nt r e uceni ci i Sái s-au dus înapoi si nu mai umbl au cu El .”
„ Deci a zi s Ii sus cel or doi spr ezece: Nu vr e(i si voi sá vá duce(i ?”
„ Si mo n Pet r u I-a r áspuns: Doamne, l a ci ne ne vom duce? Tu ai cuvi nt el e vi e(i i
cel ei vesni ce.” Ioan 6: 66-68
S-ar put ea sã nu-mi pl acã ce t ocmai am auzi t , cã t r ebui e sã mã înt or c l a
pr opr i a mea con;t i en¡ã ca spr e si ngur a r eal i t at e, si ngur a f unda¡i e pe baza cãr ei a
t oat e f enomenel e pot f i expl i cat e. Er a mai u;or sã t r ãi esc pe când put eam da vi na pe
al ¡i i . Er a mul t mai u;or sã t r ãi esc at unci când put eam da vi na pe soci et at e pent r u
neaj unsur i l e mel e sau sã ar ãt cu deget ul pest e mãr i ;i sã dau vi na pe al t ã na¡i une. Er a
mai u;or sã t r ãi esc pe când put eam da vi na pe vr eme pent r u f el ul în car e mã si mt .
Dar sã-mi spui cã eu sunt cauza t ut ur or cel or car e mi se înt âmpl ã mi e, cã îmi
model ez pur ur i l umea în ar moni e cu f i r ea mea l ãunt r i cã… ast a e mai mul t decât e
di spus omul sã accept e. Dacã înt r -adevãr a;a st au l ucr ur i l e, l a ci ne mã voi duce? Dacã
acest ea sunt cuvi nt el e vi e¡i i cel ei ve;ni ce, t r ebui e sã mã înt or c asupr a l or , chi ar dacã
el e par gr eu de di ger at . Când omul în¡el ege ast a, el ;t i e cã opi ni a publ i cã nu
cont eazã, cãci oameni i îi spun numai ci ne est e. Pur t ar ea oameni l or îmi spune mer eu
ci ne m-am conceput eu sã f i u.
Dacá accept aceast á pr ovocar e si încep sá t r ái esc conf or m ei , aj ung în sf âr si t l a
punct ul ce se numest e mar ea r ugóci une a Bi bl i ei. Est e r el at at á în capi t ol ul 17 al
Evanghel i ei sf ânt ul ui Ioan:
„ Lucr ul pe car e M i l -ai dat sá-l f ac, l -am sávâr si t ” , Ioan 17: 4.
,5i acum, pr easl ávest e-M á Tu, Pár i nt e, l a Ti ne Însu(i , cu sl ava pe car e am avut -o
l a Ti ne, mai înai nt e de a f i l umea” , Ioan 17: 5.
„ Când er am cu ei în l ume, Eu îi pázeam în numel e Táu, pe cei ce M i i -ai dat ; si
i -am pázi t si n-a pi er i t ni ci unul di nt r e ei , decât f i ul pi er zár i i ” , Ioan 17:12.
Est e i mposi bi l ca ceva sá se pi ar dá. În aceast á economi e di vi ná, ni mi c nu poat e
f i pi er dut , nu poat e ni ci mácar apune. M i cu(a f l oar e ce a înf l or i t odat á înf l or est e
vesni c. Î(i est e i nvi zi bi l á (i e ai ci , cu f ocar ul t áu l i mi t at , dar ea înf l or est e mer eu înt r -o
di mensi une mai l ar gá a f i i n(ei t al e, si mâi ne o vei înt âl ni .
Pe cei ce mi i -ai dat i -am pózi t în numel e t óu si n-a pi er i t ni ci unul , decât f i ul
pi er zór i i . Fi ul pi er zór i i înseamná, si mpl u, cr edi n(a în l i psá. Fi ul est e un concept , o i dee.
Pi er zar e e l i psá. Înt r -adevár , t ot ce am pi er dut a f ost concept ul de l i psá, cáci
ni mi c nu poat e f i de f apt pi er dut .
Pot cobor î di n sf er a unde l ucr ul în si ne t r ái est e acum, si cum cobor în
const i en(á l a un ni vel i nf er i or înl áunt r ul meu, apune di n l umea mea. Spun, „ M i -am
pi er dut sánát at ea. M i -am pi er dut aver ea. M i -am pi er dut pozi (i a în soci et at e. Am
pi er dut cr edi n(a. Am pi er dut o mi e de l ucr ur i ” .
Dar l ucr ur i l e în si ne, f i i nd o dat á r eal e în l umea mea, nu po t încet a vr eodat á sá
f i e. El e nu devi n ni ci odat á ner eal e o dat á cu t r ecer ea t i mpul ui .
Eu, pr i n cobor âr ea mea în const i en(á spr e un ni vel i nf er i or , am f ácut ca acest e
l ucr ur i sá di spar á di n veder ea mea si spun, „ S-au dus; s-au sf âr si t de pe f a(a
pámânt ul ui ” . Dar t ot ce t r ebui e sá f ac est e sá má înal ( l a ni vel ul unde el e sunt vesni ce,
si acest ea se concr et i zeazá di n nou si apar ca r eal i t á(i în l umea mea.
Punct ul cr uci al al înt r egul ui capi t ol 17 di n Evanghel i a l ui Ioan se af l á în ver set ul
19, „ Pent r u ei Eu M á sf i n(esc pe M i ne Însumi , ca si ei sá f i e sf i n(l(i înt r u adevár ” .
Pânã acum, am cr ezut cã îi pot schi mba pe cei l al ¡i pr i n ef or t . Acum ;t i u cã nu
pot schi mba pe al ¡i i pânã ce nu mã schi mb pe mi ne. Pent r u a schi mba pe al t ul în
l umea mea, t r ebui e mai înt âi sã schi mb concept ul meu despr e acel al t ul ; ;i pent r u a o
f ace cel mai bi ne, îmi schi mb concept ul de si ne. Cãci concept ul pe car e-l aveam
despr e si ne er a cel car e mã f ãcea sã-i vãd pe al ¡i i a;a cum îi vedeam.
De aveam un concept nobi l , demn despr e mi ne, n-a; f i put ut sã vãd ceva
nepl ãcut în al ¡i i .
În l oc de a încer ca sã schi mb pe al ¡i i pr i n ar gument sau f or ¡ã, mai bi ne mã
înal ¡ în con;t i en¡ã l a un ni vel super i or ;i îi voi schi mba aut omat pe al ¡i i
schi mbându-mã pe mi ne.
„ Nu exi st ã ni meni de schi mbat în af ar a si nel ui ” ; acel si ne est e pur ;i si mpl u
con;t i i n¡a t a de a f i , con;t i en¡a t a, i ar l umea în car e t r ãi e;t e aceast a est e det er mi nat ã
de concept ul pe car e îl men¡i i despr e si ne. Spr e con;t i en¡ã t r ebui e sã ne înt oar cem ca
spr e si ngur a r eal i t at e. Cãci nu exi st ã concep¡i e mai cl ar ã despr e or i gi nea
f enomenel or decât aceea conf or m cãr ei a con;t i en¡a est e t ot ;i t ot ul est e con;t i en¡ã.
Nu ai nevoi e de aj ut or pent r u a aduce ceea ce cau (i . Sá nu cr ezi ni ci pent r u o
cl i pá cá r ecomand evadar ea di n r eal i t at e când î(i cer sá-(i asumi , pur si si mpl u, cá est i
acum omul car e vr ei sá f i i .
Dacã t u ;i cu mi ne am put ea si m¡i cum ar f i dacã er am acum ceea ce vr em sã
f i m, ;i am t r ãi în aceast ã at mosf er ã ment al ã ca ;i când ar f i r eal ã, at unci , înt r -un f el
pe car e noi nu îl ;t i m, asump¡i a noast r ã s-ar înt ãr i în f apt . Ast a e t ot ceea ce t r ebui e
sã f acem pent r u a ne r i di ca l a ni vel ul unde asump¡i a noast r ã est e dej a o r eal i t at e
obi ect i vã, concr et ã.
Nu t r ebui e sã schi mb pe ni meni , mã sf i n¡esc pe mi ne însumi ;i , f ãcând ast a, îi
sf i n¡esc ;i pe cei l al ¡i . Cel ui cu i ni ma cur at ã, îi apar cu t o¡i i a f i cur a¡i [ Ti t 1:15] . „ Ni mi c
nu est e înt i nat pr i n si ne, decât numai pent r u cel car e gânde;t e cã e ceva înt i nat ;
pent r u acel a înt i nat est e” , Romani 14:14. Ni mi c nu e înt i nat în si ne, dar t u, pr i n
concept ul t ãu despr e si ne, vezi l ucr ur i l e f i e cur at e, f i e înt i nat e.
„ Iar Eu si Tat ál M eu una sunt em.” Ioan 10: 30
„ Dacá nu f ac l ucr ár i l e Tat ál ui M eu, sá nu cr ede(i în M i ne.”
„ Iar dacá l e f ac, chi ar dacá nu cr ede(i în M i ne, cr ede(i în acest e l ucr ár i , ca sá
st i (i si sá cunoast e(i cá Tat ál est e în M i ne si Eu în Tat ál .” Ioan 10: 37,38
„ S-a f ácut pe Si ne una cu Dumnezeu si n-a socot i t o st i r bi r e în a f ace munci l e l ui
Dumnezeu” . [ apr ox., Fi l i peni 2:6]
Înt ot deauna por (i r oade în ar mo ni e cu ceea ce est i . E cel mai f i r esc l ucr u di n
l ume pent r u un pár sá r odeascá per e, un már sá f acá mer e, si pent r u om sá mo del eze
împr ej ur ár i l e vi e(i i sal e în ar moni e cu nat ur a sa l áunt r i cá.
„ Eu sunt vi (a, voi sunt e(i ml ádi (el e” , Ioan 15: 5. O ml ádi (á nu ar e vi a(á decât
dacá e înr ádáci nat á în vi (á. To t ce t r ebui e sá f ac pent r u a schi mba r oada est e sá schi mb
vi (a.
Nu ai vi a(á în l umea mea decât dacá sunt const i ent de t i ne. Î(i ai r ádáci ni l e în
mi ne si , ca si r oada, por (i már t ur i e asupr a a ceea ce sunt eu.
Nu exi st ã r eal i t at e în l ume al t a decât con;t i en¡a t a. De;i acum ai put ea pãr ea
a f i ceva ce nu vr ei sã f i i , t ot ce t r ebui e sã f aci pent r u a o schi mba, ;i pent r u a dovedi
schi mbar ea pr i n împr ej ur ãr i di n l umea t a, est e sã î¡i asumi t ãcut cã e;t i ceea ce acum
vr ei sã f i i , ;i înt r -un f el pe car e nu îl ;t i i , vei deveni acel l ucr u.
Nu exi st ã al t ã cal e de a schi mba aceast ã l ume. „ Eu sunt cal ea” .
EU SUNT-ul meu, con;t i en¡a mea est e cal ea pr i n car e îmi schi mb l umea. Cum
îmi schi mb concept ul de si ne, îmi schi mb l umea. Când bãr ba¡i i ;i f emei l e ne aj ut ã sau
ne înt âr zi e, ei j oacã numai r ol ul pe car e noi , pr i n concept ul nost r u de si ne, l -am scr i s
pent r u ei , i ar ei îl j oacã aut omat . Ei t r ebui e sã j oace act el e pe car e l e j oacã f i i ndcã noi
sunt em ceea ce sunt em.
Vei schi mba l umea numai când devi i înt r upar ea a ceea ce vr ei ca l umea sã f i e.
Ai un si ngur dar pe l umea ast a car e e cu adevãr at al t ãu de dat ;i acel a e;t i t u însu¡i .
Pânã ce t u însu¡i nu e;t i ceea ce vr ei ca l umea sã f i e, nu vei vedea acel l ucr u în
aceast ã l ume. „ Cãci dacã nu cr ede¡i cã Eu sunt [ El ] , ve¡i mur i în pãcat el e voast r e.”
Ioan 8: 24
5t i i t u oar e cá nu sunt doi în sal a ast a car e sá t r ái ascá în aceeasi l ume? M er gem
acasá în l umi di f er i t e ast á-sear á. Ne închi dem usi l e în l umi compl et di f er i t e. Ne t r ezi m
di mi nea(á si mer gem l a l ucr u, unde ne înt âl ni m si -i înt âl ni m si pe al (i i , dar t r ái m în l umi
ment al e di f er i t e, l umi f i zi ce di f er i t e.
Pot da numai ceea ce sunt , nu am al t dar de of er i t . Dacã vr eau ca l umea sã f i e
per f ect ã, ;i ci ne nu vr ea, am e;uat numai pent r u cã nu am ;t i ut cã nu a; put ea-o
vedea vr eodat ã per f ect ã pânã ce nu devi n eu însumi per f ect . Dacã eu nu sunt
per f ect , nu pot vedea per f ec¡i unea, dar în zi ua în car e voi deveni , îmi înf r umuse¡ez
l umea, cãci o vãd pr i n pr opr i i mei ochi . „ Toat e sunt cur at e pent r u cei cur a¡i ” , Ti t 1:15.
Ni ci car e doi de-ai ci l ua(i de-o dat á nu-mi pot spune cá au auzi t acel asi mesaj în
vr eo sear á. Si ngur ul l ucr u pe car e t r ebui e sá-l f aci est e sá auzi ce spun pr i n ceea ce est i .
Tr ebui e sá f i e f i l t r at pr i n pr ej udecá(i l e, super st i (i i l e t al e si concept ul t áu de si ne. Or i ce
est i t r ebui e sá vi ná pr i n acel ea si sá f i e col o r at pr i n ceea ce est i .
Dacã e;t i t ul bur at ;i ai vr ea ca eu sã f i u ceva al t ceva decât par a f i , at unci t u
t r ebui e sã f i i ceea ce vr ei ca eu sã f i u. Tr ebui e sã deveni m l ucr ul pe car e vr em ca al ¡i i
sã-l f i e, or i nu-i vom vedea ni ci odat ã pe ei ca f i i nd acel l ucr u.
Con;t i en¡a t a, con;t i en¡a mea, aceast a est e uni ca adevãr at ã t emel i e în l ume.
Aceast a e ceea ce se numest e Pet r u în Bi bl i e, nu un om, ci aceast á f i del i t at e ce nu
poat e f i înt oar sá de ni meni , ce nu poat e f i mágul i t á când (i se spune de cát r e oameni
cá est i Ioan Bot ezót or ul. Ast a f i i nd ceva f oar t e mágul i t or , sá (i se spuná cá est i Ioan
Bot ezát or ul sau mar el e pr or oc Il i e, or i Ier emi a.
Apoi îmi sur zesc ur echi l e în f a(a acest ei f oar t e f l at ant e st i r i pe car e mi -ar da-o
oameni i si má înt r eb, „ Dar , ser i os acum, ci ne sunt eu?” .
Dacá îmi pot nega l i mi t ár i l e nast er i i mel e, medi ul meu si cr edi n(a cá sunt numai
o ext ensi e a ar bor el ui meu geneal ogi c, si si mt înl áunt r ul meu cá sunt Hr i st os, si sus(i n
aceast á asum p(i e pâná ce dobândest e un l oc cent r al si f or meazá cent r ul cur ent al
ener gi ei mel e, vo i f ace l ucr ár i l e at r i bui t e l ui Ii sus. Fárá gând or i ef or t , voi model a o
l ume în ar moni e cu acea per f ec(i une pe car e am asumat -o si o si mt i zvor ând di n mi ne.
Când deschi d ochi i or bi l or , dezl eg ur echi l e sur zi l or , „ l e pun pe cap cununá în l oc
de cenusá, unt del em n de bucur i e în l oc de vesmi nt e de dol i u” [ Isai a 61:3] , at unci si
numai at unci voi f i f ixat aceast á vi (á adânc înl áunt r u. Ast a e ce as f ace în mod aut omat
dacá as f i cu adevár at const i ent de a f i Hr i st os. Se spune despr e aceast á pr ezen(á, a
dovedi t có er a Hr ist os pr i n lucr ór i le Lui [ „ Adevór at , adevór at zi c vouó: cel ce cr ede în
M i ne va f ace si el l ucr ór i l e pe car e l e f ac Eu si mai mar i decât acest ea va f ace, pent r u có
Eu M ó duc l a Tat ól ” , Ioan 14:12] .
Schi mbár i l e noast r e obi snui t e de const i en(á, pe másur á ce t r ecem de l a o st ar e
l a al t a, nu sunt t r ansf or már i , f i i ndcá f i ecar e di nt r e el e est e at ât de r epede ur mat á de o
al t a în di r ec(i e i nver sá; dar or i când asump(i a noast r á devi ne at ât de st abi l á încât îsi
al ungá def i ni t i v r i val i i , at unci acel concept cent r al o bi snui t ne def i nest e car act er ul si
est e o t r ansf or mar e adevár at á.
Ii sus, or i r a(i unea l umi nat á, nu a vázut ni mi c înt i nat în f emei a pr i nsá în adul t er .
I-a spus, „ Nu t e-a osândi t ni ci unul ?” Ioan 8:10
„ Iar ea a zi s: Ni ci unul , Doamne. 5i Ii sus i -a zi s: Nu t e osândesc ni ci Eu. M er gi ; de
acum sá nu mai pácát ui est i.” Ioan 8:11
Indi f er ent ce se aduce înai nt ea pr ezen (ei f r umosul ui , acest a vede numai
f r umos. Ii sus er a at ât de compl et i dent i f i cat cu i ubi r ea, încât er a cu neput i n (á sá vadá
ceva de nei ubi t .
Când t u si cu mi ne deveni m cu adevár at const i en(i a f i Hr i st os, si noi vom înt ár i
br a(el e sl ábánogi l or si vom învi a sper an(el e moar t e al e oameni l or . Vom f ace t oat e
l ucr ur i l e pe car e nu l e put eam f ace când ne si m (eam l i mi t a(i de ar bo r el e f ami l i ei
noast r e. E un pas îndr ázne( si n-ar t r ebui f ácut cu pr ea mul t á usur i n(á, f i i ndcá a-l f ace
înseamná „ a mur i ” . Ioan, om ul cel or t r ei di mensi uni est e decapi t at , or i îsi pi er de
f ocar ul t r i -di mensi o nal pent r u ca Ii sus, si nel e cvadr i -di mensi o nal , sá t r ái ascá.
Or i ce l ãr gi r e a concept ul ui nost r u de Si ne i mpl i cã o oar ecar e dur er oasã
separ ar e de adânc-înr ãdãci nat el e concep¡i i er edi t ar e. Li gament el e ce ne ¡i n în
pânt ecul l i mi t ãr i l or conven¡i onal e sunt put er ni ce. Tot ce ai cr ezut pânã at unci … nu
mai cr ezi . Acum ;t i i cã nu exi st ã put er e în af ar a con;t i en¡ei t al e. A;adar nu t e po¡i
înt oar ce l a ni meni în af ar a si nel ui t ãu. Nu ai ur echi pent r u sugest i a cã al t ceva ar e
put er e în si ne. Cuno;t i cã si ngur a r eal i t at e est e Dumnezeu, i ar Dumnezeu est e
pr opr i a t a con;t i en¡ã. Nu exi st ã al t Dumnezeu.
Pe aceast á pi at r á deci zi dest i bi ser i ca et er ná si î(i asumi cu îndr ázneal á cá est i
aceast á Fi i n(á Di vi ná, de-si ne-f ócut ó, f i i ndcá ai cut ezat sá-(i însusest i ceea ce nu (i s-a
dat di n l eagán, un concept de-si ne-conceput , di n af ar a bucáLár i ei omenest i .
Povest ea ne est e mi nunat spusá în Bi bl i e f ol osi nd cei doi f i i ai l ui Avr aam: unul
est e bi necuvânt at , Isaac, náscut di ncol o de r ost ur i l e omenest i si cel ál al t , Ismael , náscut
în r obi e [ vezi Geneza/ Facer ea, cap. 17] .
Sar r a er a mul t pr ea bát r âná pent r u a da nast er e unui pr unc, asa cá so(ul ei
Avr aam a i nt r at l a r oaba Agar [ Geneza/ Facer ea 16] , sl uj ni ca [ egi pt eancó] , si aceast a i -a
zámi sl i t si i -a náscut bát r ânul ui un f i u num i t Ismael . „ M âi ni l e l ui vor f i asupr a t ut ur or si
mâi ni l e t ut ur or asupr a l ui ” [ 16:12] .
Fi ecar e pr unc náscut di n f emei e est e náscut în r obi e, náscut în t o t ceea ce
medi ul sáu r epr ezi nt á, i ndi f er ent c-ar f i t r onul Angl i ei , Casa Al bá sau or i car e al t l oc
már e( di n l ume. Fi ecar e pr unc náscut di n f emei e est e per soni f i cat pr i n acest Ismael ,
f i ul l ui Agar .
Dar ador mi t în f i ecar e pr unc est e bi necuvânt at ul Isaac, cel ce s-a náscut di ncol o
de r ost ur i l e omenest i , si acest a se nast e di n cr edi n(á excl usi v. Acest al doi l ea pr unc nu
ar e t at á pámânt esc. El est e de-Sine-nóscut .
Ce est e a doua nast er e? M á descopár b ár bat în t oat á put er ea, nu má po t
înt oar ce înapo i în pânt ecel e mai ci i mel e, si t ot usi t r ebui e sá má nasc di n nou [ sau, „ de
sus” ] . [ „ Adevór at , adevór at zi c (i e:] De nu se va nast e ci neva de sus, nu va put ea sá
vadá împárá(i a l ui Dumnezeu” , Ioan 3: 3.
Îmi însusesc t ácut ceea ce ni ci un om nu-mi poat e da, ni ci o f emei e nu-mi poat e
da. Îndr áznesc sá-mi asum cá sunt Dumnezeu. Ast a t r ebui e f ácut á di n cr edi n(á, ast a
t r ebui e f ácut á di n f ágádui n(á. Apoi devi n cel bi necuvânt at , devi n Isaac.
Cum încep sá f ac l ucr ár i l e pe car e numai aceast á pr ezen(á l e-ar put ea f ace, st i u
cá sunt náscut di n l i mi t ár i l e l ui Ismael , si am deveni t mo st eni t or ul împárá(i ei . Ismael nu
put ea most eni ni mi c, desi t at ál sáu er a Avr aam, or i Dumnezeu. Ismael nu avea ambi i
pár i n(i dumnezei est i ; mama l ui er a Agar , r oaba, ast f el cá el nu put ea f i pár t as l a avut ul
t at ál ui sáu.
Tu est i Avr aam si Sar r a, si cupr i ns înl áunt r ul const i en(ei t al e est e unul ce
ast eapt á r ecunoast er e. În Vechi ul Test ament , est e numi t Isaac, i ar în No ul Test ament
est e numi t Ii sus – i ar acel a est e náscut f árá i nt er ven(i a o mul ui .
Ni ci un o m nu-(i poat e spune cá est i Hr i st os Ii sus, ni ci un om nu-(i poat e spune si
sá t e si convi ngá cá t u est i Dumnezeu. Tr ebui e sá cochet ezi cu i deea si sá t e înt r ebi cum
ar f i sá f i i Dumnezeu.
Ni ci o co ncep(i e cl ar á asupr a or i gi ni i f enomenel or nu est e posi bi l á în af ar a cel ei
pot r i vi t cár ei a const i en(a est e t o t si t ot ul e const i en(á. Ni mi c nu poat e evol ua di n o m
dacá nu a f ost i ncl us în nat ur a l ui . Ideal ul cár ui a îi ser vi m si pe car e sper ám sá-l at i ngem
n-ar put ea evol ua vr eodat á di n noi dacá n- ar f i f ost i ncl us dej a în nat ur a noast r á.
Îngádui e- mi acum sá-(i r epr o duc si sá accent uez o exper i en(á di n cel e al e mel e,
pe car e am publ i cat -o acum doi ani sub t i t l ul cAUTAREA. Cr ed cá t e va aj ut a sá în(el egi
aceast á l ege a const i en(ei si - (i va ar át a cá nu ai pe ni meni de schi mbat decât pe si ne,
f i i ndcá î(i est e cu neput i n(á sá vezi al t ceva decât con (i nut ul pr opr i ei t al e const i en(e.
Odat á, înt r -un i nt er val de odi hná pe mar e, am medi t at asupr a „ st ár i i per f ect e”
si m-am înt r ebat ce as f i , de as f i avut ochi pr ea pur i pent r u a cupr i nde nedr ept at ea,
dacá pent r u mi ne t oat e l ucr ur i l e ar f i f o st cur at e, i ar eu f árá de vi ná. Pe când má
pi er deam în acest înf ocat cuget , m-am t r ezi t r i di cat deasupr a medi ul ui înt unecat al
si m(ur i l or . At ât de i nt ensá er a senza(i a, încât m-am si m(i t o f i i n(á de f oc sálásl ui nd în
t r up de aer . Voci ca di n cor ur i cer est i , cu exal t ar ea cel or ce i esi ser á învi ngát or i di n
l upt a cu moar t ea, cânt au „ Se înal (á – Se înal (á” , si am st i ut i nt ui t i v cá se r ef er eau l a
mi ne.
Apoi pár ea cá pásesc în noapt e. Cur ând am aj uns înt r - un l oc ce put ea f i ant i ca
Scál dát oar e a Vi t ezdei , cáci ai ci st át ea o mar e mul (i me de neput i nci osi – or bi , schi l ozi ,
par al i t i ci – ast ept ând nu t ul bur ar ea apei di n t r adi (i e, ci ast ept ându-má pe mi ne. Pe
când má apr o pi am, f árá vr eun gând sau ef or t di n par t ea-mi , unul dupá al t ul , se
r ef áceau ca sub baghet a M agi ci anul ui Fr umuse(i i . Ochi , mâni , pi ci o ar e – t oat e
mádul ar el e l i psá – er au t r ase di n vr eun r ezer vor i nvi zi bi l si model at e în ar moni e cu
acea per f ec(i une pe car e o si m(eam i zvor ând în mi ne. Când t o(i au f ost f ácu(i per f ec(i ,
cor ul j ubi l a, „ S-a sávâr si t ” .
5t i u cá vi zi unea aceast a er a r ezul t at ul medi t ár i i mel e i nt ense asupr a i dei i de
per f ec(i une, cáci medi t a(i i l e mel e aduc i nvar i abi l uni unea cu st ar ea cont empl at á.
Fusesem at ât de compl et absor bi t în i dee cá, pent r u un t i mp, am deveni t ceea ce am
cont empl at , i ar scopul înal t cu car e m-am i dent i f i cat pent r u o cl i pá a at r as compani a
l ucr ur i l or înal t e si a (esut vi zi unea în ar moni e cu nat ur a mea i nt er i oar á. Ideal ul cu car e
sunt em uni (i l ucr eazá pr i n asoci er e cu i deea pent r u a t r ezi o mi e de di spozi (i i car e sá
cr eeze o dr amá ce men(i ne i deea cent r al á.
Exper i en¡el e mel e mi st i ce m-au convi ns cã nu e al t ã cal e de a aduce l a vi a¡ã
per f ec¡i unea ext er i oar ã pe car e o cãut ãm decât pr i n t r ansf or mar ea noast r ã.
De îndat ã ce ne r eu;i m t r ansf or mar ea, l umea se va t opi magi c în f a¡a ochi l or
no;t r i ;i se va r emodel a în ar moni e cu ceea ce t r ansf or mar ea noast r ã af i r mã.
Ne f ãur i m l umea car e ne înconj oar ã pr i n i nt ensi t at ea i magi na¡i ei ;i
sent i ment el or noast r e, ;i ne i l umi nãm sau înt unecãm vi e¡i l e pr i n concept el e pe car e
l e pãst r ãm despr e noi . Ni mi c nu ne e mai i mpor t ant decât concep¡i a despr e noi , ;i cu
at ât mai adevãr at est e acest l ucr u at unci când ne r ef er i m l a concept ul nost r u despr e
Cel ascuns, adânc, în noi .
Cei car e ne aj ut ã or i îngr euneazã, f i e cã ;t i u f i e cã nu, sunt ser vi t or i ai l egi i
car e f ãur e;t e împr ej ur ãr i l e ext er i oar e în ar moni e cu nat ur a noast r ã i nt er i oar ã. Est e
concep¡i a noast r ã despr e noi în;i ne cea car e ne el i ber eazã sau const r ânge, de;i ea
poat e f ol osi mi j l oace mat er i al e pent r u a-;i at i nge scopul .
Pent r u cã vi a¡a model eazã l umea ext er i oar ã pent r u a r ef l ect a ar anj ament el e
i nt er i oar e al e mi n¡i l or noast r e, nu e al t ã cal e de a ne însu;i per f ec¡i unea ext er i oar ã în
af ar ã de t r ansf or mar ea noast r ã. Ni ci un aj ut or nu vi ne di n af ar ã; înã|¡i mi l e spr e car e
ne r i di cãm ochi i sunt cel e di n r aza i nt er i oar ã.
Est e a;adar con;t i en¡a noast r ã cea spr e car e t r ebui e sã ne înt oar cem ca f i i nd
si ngur a r eal i t at e, si ngur ul f undament pe car e t oat e f enomenel e pot f i expl i cat e. Ne
put em baza absol ut pe dr ept at ea acest ei l egi de a ne of er i numai ceea ce e în nat ur a
noast r ã de Si ne.
A încer ca sã schi mbãm l umea înai nt e de a ne schi mba concept ul despr e noi
în;i ne înseamnã a l upt a împot r i va f i r i i l ucr ur i l or . Nu poat e f i vr eo schi mbar e
ext er i oar ã pânã ce nu e o schi mbar e i nt er i oar ã.
Pr ecum înãunt r u, a;a ;i af ar ã.
Nu pr opovãdui esc i ndi f er en¡ã f i l osof i cã at unci când suger ez cã ar t r ebui sã ne
i magi nãm ca dej a f i i nd ceea ce vr em sã f i m, t r ãi nd mai degr abã înt r -o at mosf er ã
ment al ã a mãr e¡i ei , decât sã f ol osi m mi j l oace ;i ar gument e f i zi ce pent r u a pr oduce
schi mbar ea dor i t ã.
Tot ce f acem, neînso ¡i t de schi mbar ea de con;t i en¡ã, e numai r eaj ust ar e
i nut i l ã a supr af e¡ei .
Or i cât ne t r udi m or i l upt ãm, nu put em pr i mi mai mul t decât pr esupuner i l e
noast r e subcon;t i ent e af i r mã. A pr ot est a împot r i va a or i ce ni se înt âmpl ã înseamnã a
pr ot est a împot r i va l egi i f i i n ¡ei noast r e ;i a conducer i i noast r e asupr a pr opr i ul ui
dest i n.
Împr ej ur ár i l e vi e(i i mel e sunt pr ea st r âns l egat e de concep (i a mea de Si ne
pent r u a n u f i l ansat e de pr o pr i ul meu spi r i t di n vr eo magazi e di mensi onal mai mar e a
f i i n(ei mel e.
Dacã e suf er i n¡ã pent r u mi ne în acest e înt âmpl ãr i , t r ebui e sã scot ocesc în
mi ne dupã cauzã, f i i ndcã sunt împi ns încoace ;i încol o ;i f ãcut sã t r ãi esc înt r -o l ume
ar moni zat ã pr opr i ul ui meu concept de si ne.
Dacã am deveni l a f el de înf l ãcãr a¡i în pr i vi n¡a i dei l or noast r e pr ecât de
înf l ãcãr a¡i sunt em împot r i va cel or ce nu ne pl ac, ne-am înã|¡a spr e pl anul i deal ul ui
nost r u l a f el de u;or pe cât cobor âm l a ni vel ul ur i l or noast r e.
Iubi r ea ;i ur a au put er i t r ansf or mat oar e magi ce, ;i deveni m pr i n exer sar ea l or
asemãnar ea a ceea ce cont empl ãm. Pr i n i nt ensi t at ea ur i i noast r e, cr eãm în noi în;i ne
car act er ul pe car e-l i magi nãm în du;mani i no;t r i . Cal i t ã¡i l e mor de dor ul at en¡i ei ,
ast f el cã st ãr i l e nedemne de i ubi t pot f i cel mai bi ne ;t er se i magi nând „ pe cap
cununã în l oc de cenu;ã, unt del emn de bucur i e în l oc de ve;mi nt e de dol i u” , mai
degr abã decât pr i n at acur i di r ect e asupr a st ãr i i de car e vr em sã ne el i ber ãm.
„ Cât e sunt cur at e, cât e sunt vr edni ce de i ubi t , cât e sunt cu nume bun, l a
acest ea sã vã f i e gândul ” . [ Fi l i peni 4:8]
Nu exi st ã ni mi c de schi mbat în af ar a concept ul ui de si ne. De îndat ã ce r eu;i m
în t r ansf or mar ea si nel ui , l umea noast r ã se va di zol va ;i r emodel a în ar moni e cu ceea
ce af i r mã schi mbar ea noast r ã.
Eu, pr i n cobor âr e în const i en(á, am pr ovo cat i mper f ec(i unea pe car e o vád. În
economi a di vi ná, ni mi c nu se pi er de. Nu put em pi er de ni mi c decât pr i n cobor âr e în
const i en(á di n sf er a unde l ucr ul îsi ar e vi a(a sa f i r eascá.
,5i acum, pr easl ávest e-M á Tu, Pár i nt e, l a Ti ne Însu(i , cu sl ava pe car e am avut -o
l a Ti ne, mai înai nt e de a f i l umea.” Ioan 17: 5
Cum mã înal ¡ în con;t i en¡ã, put er ea ;i sl ava car e er au al e mel e se înt or c l a
mi ne ;i voi spune ;i eu, „ l ucr ul pe car e M i l -ai dat sã-l f ac, l -am sãvâr ;i t ” [ John 17:4] .
Lucr ul înseamnã sã mã înt or c di n cobor âr ea M ea di n con;t i en¡ã, de l a ni vel ul de l a
car e am cr ezut cã sunt f i ul omul ui , [ înapoi ] în sf er a unde ;t i u cã sunt una cu Tat ãl
M eu ;i cã Tat ãl M eu est e Dumnezeu.
5t i u di ncol o de or i ce îndoi al ã cã nu exi st ã ni mi c ce ar t r ebui sã f acã omul în
af ar ã de a-;i schi mba pr opr i ul sãu concept despr e si ne pent r u a-;i însu;i mãr e¡i a.
Dacã pã;i m ca ;i când am f i dej a i deal ul cãr ui a îi ser vi m, ne vom înã|¡a pânã l a ni vel ul
asump¡i ei noast r e ;i vom af l a o l ume în ar moni e cu asump¡i a noast r ã. Nu va t r ebui sã
mi ;cãm un deget pent r u a o f ace a;a, f i i ndcã dej a est e a;a. A f ost înt ot deauna a;a.
Tu si cu mi ne am cobor ât în const i en(á pâná l a ni vel ul unde ne af l ám acum si
vedem i mper f ec(i une di n cauzá cá… am cobor ât ! Când începem sá ne înál(ám, cât încá
ai ci , în l umea ast a t r i -di mensi onal á, descoper i m cá ne mi scám înt r -un medi u în
înt r egi me di f er i t , avem un cer c de pr i et eni di f er i t în înt r egi me si o l ume înt r eagá
schi mbat á compl et , acum, cât încá mai t r ái m ai ci . Cunoast em mar el e mi st er al
af i r ma(i ei , „ Eu sunt în l u me dar nu di n l ume” [ pr obabi l Ioan 17: 16, „ Ei nu sunt di n l ume,
pr ecum ni ci Eu nu sunt din l ume” ] .
În l oc de a schi mba l ucr ur i , a; suger a t ut ur or sã se i dent i f i ce pe si ne cu i deal ul
pe car e-l cont empl eazã. Cum ar f i sent i ment ul dacã ai avea ochi pr ea pur i pent r u a
cupr i nde nedr ept at ea, dacã pent r u t i ne t oat e l ucr ur i l e ar f i f ost cur at e i ar t u f ãrã de
vi nã? Cont empl eazã st ar ea i deal ã ;i i dent i f i cã-t e cu aceast a ;i t e vei înã|¡a spr e sf er a
în car e t u ca Hr i st os î¡i ai vi a¡a f i r eascã.
Lst i încá în acea st ar e în car e er ai înai nt e ca l umea sá f i f ost . Si ngur ul lucr u car e
a cázut est e concept ul t áu despr e si ne. Vezi pár(i l e st r i cat e car e nu sunt de f apt
st r i cat e. Le vezi pr i n ochi di st or si ona(i , ca si când ai f i înt r -unul di n acel e ci udat e par cur i
de di st r ac(i i unde om ul pásest e pr i n f a(a unei ogl i nzi si e al ungi t , desi el e acel asi o m
car e a i nt r at acol o. Or i se ui t á în al t á o gl i ndá si e mar e- mar e si gr as. Lucr ur i l e ast ea se
vád asa în zi de azi , pent r u cá omul est e ceea ce est e.
Cochet eazá cu i deea de per f ec(i une. Nu cer e ni mánui sá t e asi st e, dar i a
r ugáci unea di n cel de-al 17-l ea capi t ol al Evanghel i ei sf ânt ul ui Ioan cu t i ne. Însusest e-(i
st ar ea car e er a a t a înai nt e de a f i lumea.
Cunoast e adevár ul af i r ma(i ei , „ N-a pi er i t ni ci unul di nt r e ei , decât f i ul pi er zár i i ” .
Ni mi c nu e pi er dut pe t ot înt r egul munt el ui meu sf ânt . Si ngur ul l ucr u pe car e îl pi er zi
est e cr edi n(a t a în l i psá, or i f i ul pi er zár i i .
„ Pent r u ei Eu M á sf i n(esc pe M i ne Însumi , ca si ei sá f i e sf i n(l(i înt r u adevár ” ,
Ioan 17: 19.
Nu exi st ã ni meni de schi mbat , doar si nel e. Tot ce-¡i t r ebui e pent r u a f ace
bãr ba¡i i ;i f emei l e sf i n¡i în l umea aceast a est e sã t e sf i n¡e;t i t u. Ρi est e cu neput i n¡ã
sã vezi ceva nevr edni c de i ubi t când ai st abi l i t înl ãunt r ul ochi ul ui mi n¡i i t al e f apt ul cã
t u e;t i vr edni c de i ubi t .
Est e cu mul t mai bi ne sã cuno;t i ast a decât sã cuno;t i or i ce al t ceva pe l umea
ast a. E nevoi e de cur aj , cur aj f ãrã l i mi t e, f i i ndcã mul ¡i , chi ar ;i -n sear a aceast a, dupã
ce au auzi t acest adevãr , vor f i în cont i nuar e încl i na¡i sã dea vi na pe al ¡i i pent r u
si t ua¡i i l e l or peni bi l e. Omul ui i se par e at ât de gr eu sã se-nt oar cã spr e si ne, spr e
con;t i en¡a l ui pr opr i e ca spr e si ngur a r eal i t at e. Ascul t á cuvi nt el e ast ea:
„ Ni meni nu poat e sã vi nã l a M i ne, dacã nu-l va t r age Tat ãl , Car e M -a t r i mi s.”
Ioan 6: 44
„ Iar Eu ;i Tat ãl M eu una sunt em.” Ioan 10: 30
„ Nu poat e un om sã i a ni mi c, dacã nu i s-a dat l ui di n cer .” Ioan 3: 27
„ Pent r u aceast a M ã i ube;t e Tat ãl , f i i ndcã Eu Îmi pun suf l et ul , ca i ar ã;i sã-l i au.
Ni meni nu-l i a de l a M i ne, ci Eu de l a M i ne Însumi îl pun.” Ioan 10:17,18
„ Nu voi M -a¡i al es pe M i ne, ci Eu v-am al es pe voi .” [ Ioan 15:16]
Concept ul meu despr e mi ne însumi model eazá o l ume în ar moni e cu si ne si
t r age co nst ant t o(i oameni i l a mi ne pr i n pur t ar ea l or , car e sunt eu.
Cel mai i mpor t ant l ucr u pent r u t i ne în l umea ast a est e concept ul t ãu de si ne.
Când î¡i di spl ac medi ul , împr ej ur ãr i l e vi e¡i i ;i compor t ament ul oameni l or ,
înt r eabã-t e, „ Ci ne sunt eu?” .
kãspunsul t ãu l a aceast ã înt r ebar e est e cauza di spl ãcer i l or t al e.
Dacã nu t e condamni pe si ne, nu va exi st a ni ci un om în l umea t a car e sã t e
condamne. Dacã t r ãi e;t i în con;t i en¡a i deal ul ui t ãu, nu vei vedea ni mi c de
condamnat . „ Toat e sunt cur at e pent r u cei cur a¡i .” [ Ti t 1:15]
Acum as vr ea sá pet r ec pu(i n t i mp cl ar i f i când cum pot mai bi ne pr i n ceea ce f ac
eu per sonal când má r og, ce f ac at unci când vr eau sá pr oduc schi mbár i în l umea mea.
Vei vedea cá e i nt er esant si vei vedea si cá f unc(i oneazá.
Ni meni nu-mi poat e spune cá nu poat e f ace l a f el . Est e at ât de si mpl u încât
or i ci ne poat e. Sunt em ce ne i magi nãm cã sunt em.
Aceast á t ehni cá nu e gr eu de ur mat , dar t r ebui e sá vr ei sá o f aci . Nu o po(i
abor da cu at i t udi nea ment al á „ Eh, iaca, voi încer ca” .
Tr ebui e sá vr ei sá o f aci , f i i ndcá mot or ul ac(i uni i e dor i n(a.
Dor i n¡a est e mot or ul a t oat ã ac¡i unea. Acuma, ce vr eau?
Tr ebui e sã-mi def i nesc obi ect i vul .
De exempl u, sá pr esupunem cá voi am sá f i u al t undeva. Chi ar în acest moment ,
dor esc cu adevár at sá f i u al t undeva. Nu t r ebui e sá i es pe usá, nu t r ebui e sá má asez.
Nu t r ebui e sá f ac ni mi c al t ceva decât sá st au exact unde sunt si , cu ochi i închi si , sá-mi
asum cá st au de f apt unde dor esc sá f i u. Apoi , r ámân în aceast á st ar e pâná ce ar e
sent i ment ul r eal i t á(i i . De as f i f ost acum al t undeva, nu as f i vázut l umea asa cum o vád
de ai ci . Lumea se schi mbá în r el a(i a sa cu mi ne în f unc(i e de cum îmi schi mb pozi (i a în
spa(i u.
Deci st au chi ar ai ci , îmi închi d ochi i si îmi i magi nez cá vád ceea ce as vedea dacá
as f i acol o. Rámân în st ar ea aceast a suf i ci ent de mul t pent r u a-i per mi t e sá
dobândeascá sent i ment ul r eal i t á(i i . Nu pot at i nge per e(i i sál i i acest ei a de ai ci , dar
at unci când închi zi ochi i si devi i necl i nt i t , î(i po(i i magi na si si m(i cá îi at i ngi . Po(i st a
unde est i si sá-(i i magi nezi cá î(i pui mâna pe per et e.
Pent r u a dovedi ast a, pune-o acol o si t r ece-o pest e supr af a(a l emnár i ei . Î(i po(i
i magi na ast a f árá a t e r i di ca de pe scaun. O po(i f ace si po (i chi ar si m(i t ext ur a dacá
devi i suf i ci ent de necl i nt i t si suf i ci ent de i nt ens. St au unde sunt si îngádui l umi i pe car e
vr eau sá o vád si în car e vr eau sá pát r und f i zi c sá apar á înai nt ea mea ca si când as f i
acol o acum. Cu al t e cuvi nt e, aduc al t undeva ai ci pr i n asump(i a cá sunt acol o.
Est e cl ar ? O l as sã se r i di ce, nu o f ac sã se r i di ce. Îmi i magi nez pur ;i si mpl u cã
sunt acol o ;i apoi l as ast a sã se înt âmpl e.
Dacá vr eau o pr ezen(á f i zi cá, mi -l i magi nez ca st ând ai ci si îl at i ng. Pe t ot
cupr i nsul Bi bl i ei gásesc ur mát oar el e sugest i i , „ Punându-5i mâi ni l e pest e ei ” [ M at ei
19:15, M ar cu 10:16 et c.] . „ I-a at i ns” [ M at ei 8: 15, 17:7, 20:34, M ar cu 6: 56, Luca 6:19,
22:51 et c.] .
Dacá vr ei sá consol ezi pe ci neva, car e e i mpul sul aut omat ? Sá-(i pui mâi ni l e pe
acel a, nu t e po(i ab(i ne. Înt âl nest i un pr i et en si mâna se duce aut omat , f i e da(i mâna,
f i e (i -o pui pe umár ul l ui .
Sá pr esupunem cá ur meazá sá t e vezi cu un pr i et en pe car e nu l-ai mai vázut de
un an si el e unul l a car e (i i f oar t e mul t . Ce ai f ace? L-ai îmbr á(lsa, nu-i asa? Sau (i -ai
pune mâna pe el în vr eun f el .
În i magi na(i a t a, adu-l suf i ci ent de apr oape pent r u a- (i pune mâna pe el si
si mt e-l a f i de un sol i d r eal . Rezumá ac(i unea l a numai at ât . Vei f i ul ui t de ce se
înt âmpl á. Di n acel punct , l ucr u r i l e încep sá se mi st e. Si nel e t áu di mensi o nal mai mar e
va i nspi r a, în ansambl u, i dei si ac(i uni necesar e pent r u a vá aduce în cont act f i zi c. Asa
f unc(i oneazá.
În f i ecar e zi , má cuf und înt r -o st ar e so por i f i cá; est e un l ucr u usor de f ácut . Dar
obi snui n(a e un l ucr u t ar e ci udat în l umea oameni l or . Nu e l ege, dar f unc(i oneazá de
par cá ar f i cea mai i r ezi st i bi l á l ege di n l ume. Sunt em cr eat ur i al e obi cei ul ui .
Dacá cr eezi un i nt er val în f i ecar e zi în car e t e pui înt r -o st ar e sopor i f i cá, sá
zi cem l a 3 dupá-ami aza, st i i cá l a vr emea ai a în f i ecar e zi t e mol esest i ?
Încear cá ast a t i mp de o sápt ámâná si vezi dacá nu am dr ept at e.
Te asezi cu scopul de a cr ea o st ar e apr opi at á somnul ui , de par cá ai f i
somnor os, dar nu împi nge t or opeal a pr ea depar t e, doar suf i ci ent de mul t pent r u a t e
r el axa si a r ámâne l a cont r ol ul di r ec(i ei gândur i l or t al e. Încear cá t i mp de o sápt ámâná,
si în f i ecar e zi l a acea or á, i ndi f er ent de ceea ce f aci , abi a de-(i vei mai put ea (i ne ochi i
deschi si . Dacá st i i or a când vei f i l i ber , po(i f ace ast a. Nu (i -as suger a sá o i ei în j oacá,
f i i ndcá vei f i f oar t e, f oar t e somnor os si poat e cá n-ai vr ea.
Am o al t á mo dal i t at e de r ugáci une. În acest caz, înt o t deauna st au asezat si caut
cel mai comod f ot ol i u posi bi l , or i má înt i nd pe spat e si má r el axez compl et . Fá-t e
comod. Tr ebui e sá nu f i i în vr eo pozi (i e în car e cor pul ui nu- i convi ne ceva.
Pune-t e înt ot deauna înt r -o pozi ¡i e în car e t e si m¡i cel mai dest i ns. Àst a e
pr i mul pas.
A ;t i ce vr ei est e început ul r ugãci uni i .
În al doi l ea r ând, const r ui e;t i în ochi ul mi n¡i i t al e un si ngur scur t eveni ment
car e i mpl i cã f apt ul cã ¡i -ai r eal i zat dor i n¡a. Eu îmi l as mi nt ea mer eu sá hoi nár eascá
pr i n m ul t e l ucr ur i ce ar put ea ur ma r ugáci uni i ascul t at e si sel ect ez unul car e e cel mai
pr obabi l sá ur meze împl i ni r i i dor i n(ei mel e.
Un l ucr u si mpl u, ca o st r ânger e de mâná, o îmbr á(lsar e, pr i mi r ea unei scr i sor i ,
scr i er ea unui cec sau or i ce ar i mpl i ca f apt ul cá dor i n(a e împl i ni t á.
Dupá ce t e-ai deci s asupr a ac(i uni i car e i mpl i cá f apt ul cá dor i n(a t a a f ost
r eal i zat á, aseazá-t e în scaunul t áu conf or t abi l o r i înt i nde- t e pe spat e, închi de-¡i ochi i ,
pent r u si mpl ul mot i v cã acest l ucr u î¡i i nduce st ar ea apr opi at ã somnul ui .
În cl i pa în car e si m (i aceast á pl ácut á st ar e sopor i f i cá, or i senza(i a de apr opi er e a
somul ui , în car e si m(i : „ as put ea sá má mi sc, dacá as vr ea, dar nu vr eau, mi -as put ea
deschi de ochi i dacá as vr ea, dar nu vr eau” , când aj ungi acol o deci , po (i f i per f ect si gur
cá est i în st ar ea i deal á pent r u a t e r uga ef i ci ent .
În acest sent i ment e usor sá at i ngi or i ce pe l umea ast a. Î(i i ei ac(i unea si mpl á si
conci sá car e i mpl i cá împl i ni r ea r ugáci uni i t al e si o si m(i , sau o i nt er pr et ezi – o j oci .
Or i cum ar f i , i nt r i în ac(i une ca si când ai f i un act or în r ol ul l ui . Nu st ai înapoi ;i t e
vi zual i zezi f ãcând-o. O f aci . Tu o f aci .
Cu t r upul i mobi l i zat , î(i i magi nezi cá mai -mar el e t u di nl áunt r ul cor pul ui t áu f i zi c
i ese af ar á di n acest a si cá acel t u i nt er pr et eazá de f apt ac(i unea pr opusá. Dacá
ur meazá sá mer gi , i magi nezi cá mer gi . Nu t e vedea mer gând, SIM TE cã mer gi .
Dacá ur meazá sá ur ci scár i , SIM TE cá ur ci scár i l e. Nu t e vi zual i za f ãcând-o,
si mt e-t e f ãcând-o. Dacá ur meazá sá st r ângi mâna cuiva, nu t e vi zual i za st r ângând
mâna cui va anume, i magi neazá-(i pr i et enul st ând înai nt ea t a si st r ânge- i mâna. Dar
l asá-(i mâi ni l e f izi ce i mobi l i zat e si i magi neazá cá mâna mai -mar el ui t u, car e e mâna t a
i magi nar á, st r ânge de f apt mâna cel ui l al t .
Tot ce t r ebui e sã f aci est e sã i magi nezi cã t u o f aci . Est i înt i ns în t i mp, si ceea
ce f aci , ceea ce par e a f i un vi s de zi cont r ol at , est e un act r eal în mai -mar ea
di mensi une a f i i n(ei t al e. Î nt âmpi ni în r eal i t at e un eveni ment cvadr i - di mensi onal
înai nt e de a-l înt âmpi na ai ci , în t r i -di mensi uni l e spa(i ul ui , si nu t r ebui e sá mi st i un
deget pent r u a f ace ca acea st ar e sá se pet r eacá.
Cea de-a t r ei a modal i t at e de r ugãci une pe car e o pr act i c est e aceea de a mã
si m¡i r ecunoscãt or , pur ;i si mpl u. Dacã vr eau ceva, f i e pent r u mi ne f i e pent r u al t ul ,
îmi i mobi l i zez cor pul f i zi c, apoi pr oduc o st ar e apr opi at ã somnul ui ;i în acea st ar e
doar mã si mt f er i ci t , mã si mt r ecunoscãt or , o r ecuno;t i n¡ã ce i mpl i cã r eal i zar ea a
ceea ce vr eau. Îmi asum sent i ment ul dor i n¡ei împl i ni t e ;i cu mi nt ea domi nat ã de
aceast ã si ngur ã senza¡i e, ador m. Nu t r ebui e sã f ac ni mi c pent r u a det er mi na l ucr ur i l e
sã f i e a;a, pent r u cã sunt a;a. Sent i ment ul meu de dor i n¡ã împl i ni t ã i mpl i cã f apt ul cã
a;a st au l ucr ur i l e.
Po(i f ol osi t oat e acest e t ehni ci si l e po(i schi mba în f el si chi p pent r u a se pot r i vi
t emper ament ul ui t áu. Dar t r ebui e sá subl i ni ez necesi t at ea i nducer i i st ár i i sopor i f i ce în
car e po(i deveni at ent f árá ef or t .
O si ngur ã senza¡i e domi nã mi nt ea, dacã t e r ogi ef i ci ent .
Cum m-a; si m¡i , acum, de a; f i ceea ce vr eau sã f i u? Când st i u cum ar f i
sent i ment ul , at unci îmi închi d ochi i si má pi er d în acea si ngur á senza(i e, i ar mai - mar el e
meu Si ne di mensi onal const r ui est e apoi o punt e de i nci dent e ce má vor duce di n acest
moment act ual spr e împl i ni r ea di spozi (i ei mel e. Ast a e t ot ce t r ebui e sá f aci . Dar
oameni i au un obi cei di n a subest i ma i mpo r t an (a l ucr ur i l or si mpl e.
Sunt em cr eat ur i al e obi snui n(ei si învá(ám gr eu sá r enun(ám l a concept el e
noast r e vechi , i ar l ucr u r i l e dupá car e am t r ái t în t r ecut încá ne mai i nf l uen(eazá în
vr eun f el compor t ament ul . Iat á o povest e di n Bi bl i e car e-mi i l ust r eazá obser va(i a.
S-a consemnat cá Ii sus l e-a spus uceni ci l or Sái sá mear gá l a o r áscr uce [ l a
i nt r ar ea înt r -un sat ] si cá acol o vor gási „ un mânz l egat pe car e ni meni di nt r e oameni
n-a sezut vr eodat á” . Sá-I aducá acel mânz si , dacá va înt r eba vr eun om, „ Pent r u ce-l
dezl ega(i ?” , ei sá spuná „ Pent r u cá Domnul ar e t r ebui n(á de el ” .
Ei s-au dus l a r áscr uce si au gási t mânzul si au f ácut exact cum l i s-a spus. Au
adus mânzul neînseuat l a Ii sus si El a i nt r at t r i umf át o r în Ier usal i m. [ M at ei 21, M ar cu
11, Luca 19]
Povest ea nu ar e ni m i c de-a f ace cu un om cálár i nd un mágár us. Tu est i Ii sus Cel
di n po vest e.
M ânzul est e di spozi (i a pe car e ur meazá sá (i -o asumi . Iat á ani mal ul neîncál ecat
încá de cát r e t i ne. Cum ar f i sent i ment ul ce ar veni odat á cu r eal i zar ea dor i n(ei t al e?
Un sent i ment no u, ca si un mânz t ânár , est e ceva di f i ci l de cálár i t – dacá nu cálár est i cu
mi nt ea di sci pl i nat á. Dacá nu r ámân f i del di spozi (i ei , t ânár ul mânz má poat e t r ânt i l a
pámânt . De f i ecar e dat á când devi i const i ent cá nu est i f i del acest ei di spozi (i i , ai f ost
ar uncat di n spi nar ea mânzul ui .
Di sci pl i neazá-(i mi nt ea, ca sá po (i r ámâne f i del unei di spozi (i i suf l et est i înal t e si
cálár est e t r i umf át or în Ier usal i m, car e r epr ezi nt á împl i ni r ea, or i or asul páci i .
Aceast á povest e pr ecede sár bát or i r ea Past i l or [ a „ t r ecer i i ” ] . Dacá va f i sá
t r ecem de l a st ar ea noast r á act ual á în cea a i deal ul ui nost r u, t r ebui e sá ne asumám cá
sunt em dej a ceea ce dor i m sá f i m si sá r ámânem cr edi nci osi asump(i ei noast r e, cáci
t r ebui e sá ne men(i nem o di spozi (i e înal t á de va f i sá umbl ám al át ur i de cei înal (i .
O at i t udi ne f i xã a mi n¡i i , un sent i ment cã s-a îndepl i ni t – acest ea vor f ace ca
a;a sã f i e. Dacã umbl u ca ;i când a;a ar f i , dar când ;i când mã ui t sã vãd dacã chi ar e
a;a, at unci cad de pe di spozi ¡i e (or i de pe mânz).
Dacá mi -as put ea suspenda j udecat a pr ecum Pet r u, as put ea umbl a pe apá.
Pet r u începe sá mear gá pe apá [ M at ei 14: 29] , dar apo i începe sá pr i veascá în pr o pr i a
sa put er e de în(el eger e si odat á cu ast a, sá se scuf unde. Vocea îi spune, „ Ui t á-t e-n sus,
Pet r e” . Pet r u pr i vest e în sus si cont i nuá sá mear gá pe apá.
În l oc sã pr i ve;t i în j os pent r u a vedea dacã acest l ucr u chi ar se va înt ãr i în
f apt , t u ;t i i pur ;i si mpl u cã dej a est e a;a, sus¡i i acea di spozi ¡i e si vei cálár i mânzul
neînseuat în o r asul Ier usal i mul ui . Cu t o (i i t r ebui e sá învá(ám sá cálár i m dobi t ocul di r ect
în Ier usal i m f árá aj ut o r ul om ul ui . Nu ai nevoi e de al t ci neva car e sá t e aj ut e.
Lucr ul ci udat est e cá, pe másur á ce îmi men(i n di spozi (i a înal t á si nu cad, al (i i
îmi amor t i zeazá event ual a cáder e. Ei înt i nd f r unze de pal mi er înai nt ea mea, pent r u
a-mi pr ot ej a cálát or i a. Dar eu nu t r ebui e sá má îngr i j esc. 5ocur i l e vor f i absor bi t e pe
másur á ce pát r und în împl i ni r ea dor i n(ei mel e. Di spozi (i a mea înal t á t r ezest e în al (i i
i dei si ac(i uni car e t i nd spr e înt r upar ea di spozi (i ei mel e.
Dacá mer gi cr edi nci os unei di spozi (i i înal t e, nu va exi st a opozi (i e si ni ci
compet i (i e.
Pr oba învá(át or ul ui , or i a învá(át ur i i , se gásest e în cr edi n(a în cel e pr edat e.
Eu am sá pl ec de ai ci dumi ni cá-sear a. Rámâi cr edi nci os învá(át ur i i acest ei a.
Dacá t ot ai sá mai cau(i cauze în af ar a const i en(ei omul ui , at unci nu t e-am convi ns de
r eal i t at ea const i en(ei .
Dacã vei cãut a scuze pent r u e;ecul t ãu, l e vei gãsi înt ot deauna, f i i ndcã gãse;t i
ceea ce cau¡i . Dacã vei cãut a o scuzã pent r u e;ec, o vei gãsi în st el e, în numer e, în
cea;ca de ceai or i în mai t ot l ocul . Scuza nu va f i acol o, dar t u o vei gãsi pent r u a-¡i
j ust i f i ca e;ecul .
8ár ba(i i si f emei l e de af acer i si pr of esi oni st i i de succes st i u cá aceast á l ege
f unc(i oneazá. Nu o vei gási în gr upur i l e bâr f i t or i l or , dar o vei af l a în i ni mi l e îndr ázne(e.
Cã|ãt or i a et er nã a omul ui est e pent r u un si ngur scop: acel a de a-L descoper i
pe Tat ãl . El vi ne pent r u a-;i f ace Tat ãl vi zi bi l . 5i Tat ãl sãu est e f ãcut vi zi bi l în t oat e
l ucr ur i l e demne de i ubi t al e l umi i acest ei a. Toat e cel e vr edni ce de i ubi t , t oat e cel e cu
nume bun – cã|ãr e;t e acest e l ucr ur i ;i nu-¡i f ã vr eme pent r u cel e nedemne de i ubi t
di n l umea ast a, i ndi f er ent car e or f i f i i nd acel ea.
kãmâi cr edi nci os cunoa;t er i i cã pr opr i a t a con;t i en¡ã, EU SUNT-ul t ãu,
con;t i i n¡a t a de a f i con;t i ent est e si ngur a r eal i t at e. Est e pi at r a pe car e t oat e
f enomenel e pot f i expl i cat e. Nu exi st ã vr eo expl i ca¡i e în af ar a acest ei a. Nu am
cuno;t i n¡ã de vr eo concep¡i e asupr a or i gi ni i f enomenel or decât aceast a: con;t i en¡a e
t ot ;i t ot ul e con;t i en¡ã.
Ceea ce cau¡i e gãzdui t dej a înl ãunt r ul t ãu. De n-ar f i f ost dej a în t i ne, [ ni ci ]
ve;ni ci a n-ar f i put ut sã o f acã sã cr eascã. Ni ci o înt i nder e de t i mp n-ar f i suf i ci ent de
l ungã pent r u a dezvol t a ceva ce nu e dej a însãmân¡at în t i ne.
Pur ;i si mpl u o îngãdui înt r u f i i n¡ã asumându-¡i cã est e dej a vi zi bi l ã în l umea
t a ;i , r ãmânând f i del asump¡i ei t al e, se va înt ãr i în f apt . Tat ãl t ãu ar e nenumãr at e cãi
de a-¡i descoper i asump¡i a. Fi xeazã-¡i ast a în mi nt e ;i ami nt e;t e-¡i mer eu, „ O
asump¡i e, de;i f al sã, dacã e sus¡i nut ã, se va înt ãr i în f apt ” .
Tu ;i Tat ãl t ãu sunt e¡i una ;i Tat ãl t ãu est e t ot ce a f ost , est e ;i va f i .
A;adar ceea ce cau¡i e;t i dej a, nu poat e f i ni ci odat ã pr ea depar t e, a;a cum nu
poat e f i ni ci apr oape, cãci însã;i apr opi er ea i mpl i cã separ ar e.
M ar el e Pascal a spus, „ Ni ci când nu m-ai f i cãut at de nu m-ai f i gãsi t dej a” .
Ceea ce vr ei acum, dej a ai ;i îl cau¡i numai f i i ndcã dej a l -ai gãsi t . L-ai gãsi t în
f or mã de dor i n¡ã. Est e l a f el de r eal în f or mã de dor i n¡ã pr ecum va f i or ganel or t al e
t r upe;t i .
L;t i dej a ceea ce cau¡i ;i nu ai pe ni meni de schi mbat în af ar ã de Si ne pent r u a
expr i ma acel l ucr u.


Lec¡i a 5 – RÀM ÂI CREDINCIOS IDEII TALE
Sear a aceast a avem cea de-a ci ncea si ult i ma l ec(i e di n acest cur s. M ai înt âi , vá
voi of er i un f el de r ezumat al cel or de pân á acum. Apoi , cum at ât de mul (i m-au r ugat
sá el abor ez asupr a l ec(i ei 3, voi mai pr ezent a cât eva i dei în pr i vi n (a gândi r i i
cvadr i - di mensi onal e.
5t i u cá at unci când un om vede cl ar un l ucr u, îl poat e def i ni , îl poat e expl i ca.
Iar na t r ecut á în Bar bados, un pescar al cár ui vocabul ar nu cr ed cá depásea o mi e de
cuvi nt e mi -a spus în ci nci mi nut e mai mul t e l ucr ur i despr e compor t ament ul del f i nul ui
decât mi -ar f i put ut spune Shakespear e, cu t o t vast ul sáu vocabul ar , dacá n-ar f i
cunoscut obi cei ur i l e del f i nul ui .
Acest pescar mi -a spus cum del f i nul ado r á sá se j oace cu o bucat á de l emn
pl ut i t or si , ca sá-l pr i nzi , ar unci l emnul si -l momest i cum ai mom i copi i i , f i i ndcá îi pl ace
sá si mul eze i esi r ea di n apá. Dupá cum spuneam, vocabul ar ul acest ui om er a f oar t e
l i mi t at , dar el îsi cunost ea pest i i , si cunost ea si mar ea. Cum cunost ea si del f i ni i , put ea
sá-mi spuná despr e o bi cei ur i l e l o r si cum sá-i pr i nzi .
Când spui cã ;t i i un l ucr u dar nu îl po¡i expl i ca, eu î¡i spun cã nu-l ;t i i , f i i ndcã
at unci când îl ;t i i cu adevãr at , îl expr i mi .
Dacá (i -as cer e acum sá-mi def i nest i r ugáci unea, si - (i spun, „ Cum ai abor da, pr i n
r ugáci une, r eal i zar ea unui o bi ect i v, a or i cár ui obi ect i v?” , si îmi po(i spune, at unci st i i ;
dar dacá nu-mi po (i spune, at unci nu st i i . Când îl vezi cl ar în ochi ul mi n(i i , mai -mar el e
t u va i nspi r a cuvi nt el e car e sunt necesar e pent r u a îmbr áca i deea si a o expr i ma
f r umos, i ar t u vei expr i ma i deea mul t mai bi ne decât al t ul cu un vast vocabul ar dar car e
nu-l vede l a f el de cl ar ca t i ne.
Dacá ai ascul t at cu at en(i e de-a l ungul ul t i mel or pat r u zi l e, st i i acum cá Bi bl i a nu
ar e ni ci o r ef er i n(á de ni ci un f el l a vr eo per soaná car e ar f i exi st at vr eo dat á, or i vr eun
eveni ment ce s-ar f i pet r ecut cândva pe pámânt .
Aut or i i Bi bl i ei nu scr i au i st or i e, ei scr i au o már ea(á dr amá a mi n(i i pe car e au
învel i t -o în hai na i st or i ei si au adapt at -o capaci t á(i i masel or necr i t i ce, l i psi t e de o pi ni i .
5t i i cá f i ecar e po vest e di n Bi bl i e est e povest ea t a, cá at unci când scr i i t or i i
i nt r oduceau zeci de per sonaj e în aceeasi povest e, încer cau sá-(i înf á(lseze di f er i t e
at r i but e al e mi n(i i pe car e l e-ai put ea f ol osi . Ai vázut ast a în t i mp ce am l uat pr obabi l o
duzi ná de povest i , dacá nu mai mul t , si l e-am i nt er pr et at pent r u t i ne.
De exempl u, mul (i se înt r eabá cum ar f i put ut Ii sus, cel mai pl i n de gr a(i e, cel
mai i ubi t or o m di n l ume, de ar f i f ost om, sá spuná mamei Sal e ce se pr esupune cá i -ar
f i spus în consemnar ea di n cel de-al doi l ea capi t ol al Evanghel i ei sf ânt ul ui Ioan.
Ii sus e f ácut sá spuná mamei Sal e, „ Ce ne pr i vest e pe M i ne si pe t i ne, f emei e?”
[ „ Femei e, ce t r eabó am Eu cu t ine?” în or igi nal , cf . ver si uni i Ki ng James] – Ioan 2:4.
Tu si cu mi ne, car e nu sunt em încá i dent i f i ca(i cu i deal ul cár ui a îi ser vi m, nu am
da o ast f el de r epl i cá mamei noast r e. 5i t ot usi , i at á înt r uchi par ea i ubi r i i spunându-i
mamei Sal e, „ Femei e, ce am Eu de-a f ace cu t i ne?” .
Tu est i Ii sus, i ar mama t a est e pr opr i a t a const i en(á. Cáci const i en(a e mama a
t oat e cel e, asadar , est e már e(ul [ cupl u] Tat á-M amá al t ut ur or f eno menel or .
Tu si cu mi ne sunt em cr eat ur i al e obi snui n(ei . Int r ám în r ut i na de a accept a ca
f i i nd def i ni t i vá evi den(a si m(ur i l or noast r e. Tr ebui e vi n pent r u oaspe(i si si m(ur i l e mel e
îmi spun cá nu exi st á, i ar eu, di n obi snui n(á, sunt pe cal e de a accept a aceast á l i psá ca
f i i nd def i ni t i vá. Când îmi ami nt esc însá cá pr opr i a mea const i en(á est e una si si ngur a
r eali t at e, asadar dacá neg evi den(a si m(ur i lor mele si -mi asum const i en(a de a avea
suf i ci ent vi n, mi -am must r at înt r -un sens mama or i const i en(a ce suger ase l i psa; si , pr i n
asumar ea const i en(ei de a avea ce dor eam pent r u oaspe(i i mei , vi nul est e pr o dus
înt r -un f el pe car e noi nu îl st i m.
Tocmai am ci t i t un bi l et de l a un dr ag pr i et en de-ai mei di n audi t or i u. Dumi ni ca
t r ecut á, avea de mer s l a bi ser i cá pent r u o nunt á; ceasul îi spunea cá er a în înt âr zi er e,
t ot ul îi spunea cá er a în înt âr zi er e.
St át ea l a un col ( de st r adá ast ept ând un t r amvai . Nu se vedea ni ci unul . Î si
i magi ná cá, în l oc sá f i e l a col ( de st r adá, er a în bi ser i cá. În acel moment se o pr i o
masi ná în dr ept ul l ui . Pr i et enul meu îi spuse sof er ul ui despr e si t ua(i a l ui del i cat á, i ar
sof er ul i -a r áspuns, „ Nu mer geam în di r ec(i a ai a, dar am sá t e duc t ot usi acol o” .
Pr i et enul meu a ur cat în masi ná si a aj uns l a bi ser i cá l a t i mp pent r u sl uj bá.
Ast a înseamná sá apl i ci l egea cor ect : neaccept ar e a sugest i ei de înt âr zi er e.
Nu accept a ni ci odat ã sugest i a l i psei .
În acest caz, îmi spun, „ Ce t r eabá am eu cu t i ne?” .
Ce t r eabá am eu cu evi den(a si m(ur i l or mel e? „ Aduce(i -M i t oat e vasel e si
umpl e(i -l e” [ Ioan 2:7] . Cu al t e cuvi nt e, îmi asum cá am vi n si t ot ce do r esc. Apoi ,
mai -mar el e meu Si ne di mensi onal i nspi r á în t o(i gândur i l e si ac(i uni l e car e aj ut á l a
înt r upar ea asump(i ei mel e.
Nu e un om spunând unei mame, „ Femei e, ce am eu de împár(i t cu t i ne?”
Est e f i ecar e om car e cunoast e aceast á l ege si car e-si va spune si esi , at unci când
si m(ur i l e suger eazá l i psa, „ Ce am eu de împár(i t cu voi ? Da(i -vá-napoi . Nu voi mai
ascul t a vr eodat á l a o voce ca ast a, deoar ece, dacá o f ac, at unci má i mpr egnez cu
sugest i a aceea si voi zámi sl i r oada l i psei ” .
Ne îndr ept ám spr e o al t á povest e di n Evanghel i a sf ânt ul ui M ar cu, unde Ii sus
est e f l ámând.
,5i vázând de depar t e un smochi n car e avea f r unze, a mer s acol o, doar va gási
ceva în el ; si , aj ungând l a smochi n, n-a gási t ni mi c decât f r unze. Cáci nu er a t i mpul
smochi nel or .”
,5i , vor bi nd, i -a zi s: De acum înai nt e, r od di n t i ne ni meni în veac sá nu
mánânce. 5i uceni ci i Lui ascul t au.” M ar cu 11: 13,14
„ Di mi nea(a, t r ecând pe acol o, au vázut smochi nul uscat di n r ádáci ni .” M ar cu
11: 20
Ce pom pust i esc? Nu un pom di n af ar á. Est e pr o pr i a mea const i en(á.
„ Eu sunt vi (a [ cea adevór at ó] ” , Ioan 15:1.
Con;t i en¡a mea, EU SUNT-ul meu est e mãr e¡ul ar bor e, i ar obi ;nui n¡a di n nou
suger eazã vi dul , suger eazã st er i l i t at ea, suger eazã pat r u l uni pânã mã voi put ea
ospãt a. Dar eu nu pot a;t ept a pat r u l uni . Îmi dau mi e însumi aceast ã put er ni cã
sugest i e cã în veac nu mã voi mai consol a, f i e ;i pent r u o cl i pã, cu i deea cã ar f i
necesar e pat r u l uni pent r u a-mi r eal i za dor i n¡a. Cr edi n¡a în l i psã t r ebui e di n aceast ã
zi mai depar t e sã se pust i ascã ;i sã nu se mai r epr oducã vr eodat ã în mi nt e.
Nu e un om pust i i nd un pom. Toat e cel e di n Bi bl i e au l oc în mi nt ea o mul ui :
pomul , cet at ea, oameni i , t ot ul. Nu e ni ci mácar o si ngur á af ir ma(i e f ácut á în Bi bl i e car e
sá nu r epr ezi nt e vr eun at r i but de-al e mi n(i i omenest i . Toat e sunt per so ni f i cár i al e
mi n(i i si nu l ucr ur i di n l ume.
Con;t i en¡a est e una ;i si ngur a r eal i t at e. Nu e ni meni l a car e sá mai apel ám
dupá ce am descoper i t cá pr opr i a noast r á const i i n(á est e Dumnezeu. Cáci Dumnezeu e
cauza a t oat e si nu e ni mi c af ar á de Dumnezeu. Nu po(i spune cá un di avol cauzeazá
unel e l ucr ur i si Dumnezeu al t el e. Ia ami nt e l a acest e cuvi nt e:
„ Asa zi ce Domnul unsul ui Sáu Ci r us, pe car e îl (i ne de mâna l ui cea dr eapt á, ca
sá doboar e neamur i l e înai nt ea l ui si ca sá dezl ege ci ngát or i l e r egi l or , sá deschi dá
por (i l e înai nt ea l ui si ca el e sá nu mai f i e închi se: ”
„ Eu voi mer ge înai nt ea t a si dr umur i l e cel e munt oase l e voi net ezi , voi zdr o bi
por (i l e cel e de ar amá si závoar el e cel e de f i er l e vo i sf ár âma.”
,5i î(i vo i da (i e vi st i er i i ascunse, bogá(i i îngr opat e în pámânt , ca sá st i i cá Eu
sunt Domnul Cel Car e t e-a chemat pe nume, Eu sunt Dumnezeul l ui Isr ael .” Isai a 45: 1-3
„ Eu înt ocmesc l umi na si dau chi p înt uner i cul ui , Cel ce sálásl ui est e pacea si
r est r i st ei îi l asá cal e: Eu sunt Do mnul Car e f ac t oat e acest ea.” Isai a 45:7
„ Eu am f ácut pámânt ul si omul de pe el Eu l -am zi di t . Eu cu mâi ni l e am înt i ns
cer ur i l e si l a t oat á ost i r ea l or Eu îi dau por uncá.”
„ Eu l -am r i di cat înt r u dr ept at ea M ea si t oat e cái l e l ui l e voi net ezi . El va zi di
cet at ea M ea si va l i ber a pe r o bi i M ei , f árá r áscumpár ar e si f árá dar ur i , zi ce Domnul
Savaot .” Isai a 45:12,13
„ Eu sunt Domnul si ni meni al t ul ! Af ar á de M i ne nu est e dumnezeu. ” Isai a 45: 5
Ascul t á acest e cuvi nt e cu at en(i e. Nu sunt cuvi nt el e mel e, sunt cuvi nt e
i nspi r at e al e oameni l or car e au descoper i t cá si ngur a r eal i t at e est e con;t i en¡a. Dacã
sunt r ãni t , m-am r ãni t si ngur . Dacã e înt uner i c în l umea mea, eu am cr eat înt uner i cul
;i înt uneci mea ;i af undar ea. Dacã e l umi nã ;i bucur i e, eu am cr eat l umi na ;i bucur i a.
Nu exi st ã ni mi c al t ceva în af ar a acest ei EU SUNT-i mi car e l e f ace pe t oat e.
Nu po¡i gãsi o cauzã în af ar a pr opr i ei t al e con;t i en¡e. Lumea t a est e o mar e
ogl i ndã ce-¡i spune neîncet at ci ne e;t i t u. Pe mãsur ã ce înt âl ne;t i oameni , ei î¡i spun
pr i n compor t ament ul l or ci ne e;t i t u.
Rugãci uni l e t al e nu vor f i cu ni mi c mai pu¡i n pi oase f i i ndcã t e înt or ci spr e
pr opr i a t a con;t i en¡ã dupã aj ut or .
Nu cr ed cá ci neva, r ugându-se, est e cupr i ns de mai mul t á bucur i e, pi et at e si
sent i ment de ador a(i e decât mi ne când mã si mt r ecunoscãt or , pe mãsur ã ce-mi asum
sent i ment ul dor i n¡ei mel e împl i ni t e, ;t i i nd în acel a;i t i mp cã spr e mi ne însumi mã
înt or c.
În r ugãci une, ¡i se cer e sã cr ezi cã ai ceea ce r a¡i unea ;i si m¡ur i l e t al e neagã.
Când t e r ogi , cr ede cã ai , ;i vei pr i mi . Bi bl i a o spune în f el ul ur mát or :
„ De aceea vã zi c vouã: Toat e cât e cer e¡i , r ugându-vã, sã cr ede¡i cã l e-a¡i
pr i mi t ;i l e ve¡i avea.”
„ Iar când st a¡i de vã r uga¡i , i er t a¡i or i ce ave¡i împot r i va cui va, ca ;i Tat ãl
vost r u Cel di n cer ur i sã vã i er t e vouã gr e;eal el e voast r e.”
„ Cã de nu i er t a¡i voi , ni ci Tat ãl vost r u Cel di n cer ur i nu vã va i er t a vouã
gr e;eal el e voast r e.” M ar cu 11: 24-26
Ast a e ceea ce t r ebui e sã f acem at unci când ne r ugãm. Dacã ¡i n ceva
împot r i va al t ui a, f i e cã e o cr edi n¡ã în boal ã, sãrãci e sau or i ce al t ceva, t r ebui e sã scap
de aceast a, sã l as de l a mi ne, nu f ol osi nd cuvi nt e al e negãr i i , ci cr ezându-l a f i ceea ce
dor e;t e sã f i e. În acest f el , îl i er t pe depl i n. M i -am schi mbat concept ul despr e el . Am
avut un di nt e împot r i va l ui ;i l -am i er t at . Ui t ar ea depl i nã est e i er t ar e. Dacã nu ui t ,
at unci nu am i er t at .
Ier t ceva numai at unci când înt r -adevãr ui t . Î ¡i pot spune pânã l a sf âr ;i t ul
vr emur i l or , „ Te i er t ” . Dar , dacã de f i ecar e dat ã când t e vãd or i mã gândesc l a t i ne îmi
aduc ami nt e de cel e pe car e l e am împot r i va t a, nu t e-am i er t at def el . Ier t ar ea e
ui t ar e compl et ã.
Te duci l a un doct or ;i î¡i dã ceva pent r u boal a t a. El încear cã sã o i a de l a t i ne,
a;a cã î¡i dã ceva în schi mbul acest ei a.
Dã-¡i ¡i e însu¡i un nou concept de si ne în l ocul cel ui vechi . Descot or ose;t e-t e
compl et de cel vechi .
O r ugãci une l a car e s-a r ãspuns i mpl i cã f apt ul cã ceva s-a f ãcut ca ur mar e a
r ugãci uni i , ceva ce, al t f el , nu s-ar f i f ãcut . A;adar , eu însumi sunt el anul ac¡i uni i ,
mi nt ea di r ect i vã, ;i cel car e r ãspunde r ugãci uni i .
Or i ci ne se r oagã ef i ci ent se înt oar ce spr e înl ãunt r ul sãu ;i î;i însu;e;t e st ar ea
cãut at ã. N-ai ni ci un sacr i f i ci u de f ãcut – n-ai de adus ni ci o j er t f ã. Nu l ãsa pe ni meni
sã-¡i spunã cã t r ebui e sã t e l up¡i ;i sã suf er i . Nu t r ebui e sã t e l up¡i pent r u r eal i zar ea
dor i n¡ei t al e. Ci t est e ce se spune în Bi bl i e.
„ Ce-mi f ol osest e mul (i mea j er t f el or voast r e?, zi ce Domnul . M -am sát ur at de
ar der i l e de t ot cu ber beci si de gr ási mea vi (ei l or gr asi si nu mai vr eau sânge de t aur i , de
mi ei si de (api ! ”
„ Când venea(i sá l e aduce(i , ci ne vi l e cer use? Nu mai cál ca(i în cur t ea t empl ul ui
M eu! ”
„ Nu mai aduce(i dar ur i zadar ni ce! Támâi er i l e Îmi sunt dezgust át oar e; l uni l e noi ,
zi l el e de o di hná si adunár i l e de l a sár bát or i nu l e mai po t suf er i . Însási pr áznui r ea
voast r á e nel egi ui r e! ”
„ Ur ásc l uni l e noi si sár bát or i l e voast r e sunt pent r u M i ne o povar á. Aj unge! ”
Isai a 1:11- 14
„ Voi ve(i cânt a at unci , ca în noapt ea cea de pr azni c, cu bucur i e în i ni mi , în
sunet ul de f l aut , ca sá mer ge(i în munt el e Domnul ui , vâr t ut ea l ui Isr ael .” Isai a 30:29
„ Cânt a(i Do mnul ui cânt ar e nouá, cânt a(i în st r une l audel e Lui pâná l a mar gi ni l e
pámânt ul ui ! ” Isai a 42: 10
„ Cânt a(i voi cer ur i , cá Domnul a f ácut aceast a; r ásuna(i adâncur i al e
pámânt ul ui ; mun(i l o r , t r esál t a(i de bucur i e, voi t o(i copaci i pádur i i , cânt a(i , cá a
ráscumpár at Domnul pe Iacov si în Isr ael 5i -a dat pe f a(á sl ava Sa! ” Isai a 44:23
,5i ast f el cei mânt ui (i ai Domnul ui se vor înt oar ce si vor veni în Si on, în cânt ár i
de bi r ui n(á si o bucur i e vesni cá va încununa capul l or . Bucur i a si veseli a vor veni pest e
ei , i ar dur er ea, înt r i st ar ea si suspi nar ea se vor depár t a de l a ei .” Isai a 51:11
Si ngur ul dar accept abi l est e o i ni mã vesel ã. Vi no în cânt ãr i ;i aducer i de
l aude. A;a se vi ne înai nt ea Domnul ui – pr opr i a t a con;t i en¡ã. Asumã-¡i sent i ment ul
dor i n¡ei t al e împl i ni t e ;i vei f i adus si ngur ul dar de pr i mi t . Toat e st ãr i l e ment al e,
al t el e decât cea a dor i n ¡ei împl i ni t e, sunt „ dezgust ãt oar e” ; sunt super st i ¡i i ;i nu
înseamnã ni mi c.
Când vi i înai nt ea M ea, vesel e;t e-t e, f i i ndcã vesel i r ea i mpl i cã f apt ul cã s-a
înt âmpl at ceva ce ai dor i t . Vi no înai nt ea M ea cânt ând, aducând l aude ;i aducând
mul ¡umi r i , f i i ndcã acest e st ãr i ment al e i mpl i cã accept ar ea st ãr i i cãut at e. Pune-t e în
di spozi ¡i a adecvat ã ;i pr opr i a t a con;t i en¡ã o va înt r upa.
Dacã a; put ea def i ni r ugãci unea pent r u or i ci ne ;i a; f ace-o cât mai l i mpede
mi -ar st a în put er e, a; spune si mpl u, „ Est e sent i ment ul dor i n¡ei împl i ni t e” .
Dacá înt r ebi , „ Ce vr ei sá spui pr i n ast a?” , as spune, „ M -a; si m¡i în si t ua¡i a
r ugãci uni i ca ;i când i s-a r ãspuns dej a ;i apoi a; t r ãi ;i m-a; pur t a conf or m acel ei
convi nger i ” . A; încer ca sã sus¡i n sent i ment ul acest a f ãrã ef or t , adi cã a; t r ãi ;i m-a;
pur t a de par cã ar f i dej a o r eal i t at e, ;t i i nd cã umbl ând în aceast ã at i t udi ne f i xã,
asump¡i a mea se va înt ãr i în f apt .
Ti mpul nu-mi per mi t e sá cont i nui demo nst r a(i a cá Bi bl i a nu e i st or i e.
Dar dacá ai ascul t at cu at en (i e mesaj ul meu în ul t i mel e pat r u ser i , nu cr ed cá
mai ai nevoi e de vr eo dovadá cá Bi bl i a nu e i st or i e. Apl i cá ce ai învá(at si î(i vei r eal i za
dor i n(el e t al e.
* * * * * * * * * * * * * *
,5i acum v-am spus acest ea înai nt e de a se înt âmpl a, ca sá cr ede(i când se vor
înt âmpl a” , Ioan 14: 29.
M ul (i oameni , eu i ncl usi v, am obser vat eveni ment e înai nt e ca acest ea sá se f i
pr odus; adi cá, înai nt e ca el e sá se f i pet r ecut în aceast á l ume t r i -di mensi onal á. Di n
moment ce omul poat e obser va un eveni ment înai nt e ca el sá se pet r eacá în cel e t r ei
di mensi uni al e spa(i ul ui , at unci vi a(a pe pámânt pr ogr eseazá conf or m unui pl an; si
acest pl an t r ebui e sá exi st e al t undeva, în al t á di mensi une, si se desf ásoar á l ent pr i n
spa(i ul nost r u.
Dacá eveni ment el e ce se pet r eceau nu exi st au încá în l umea ast a când er au
obser vat e, at unci , ur mând l ogi ca, el e t r ebui e sá f i f ost di n af ar a acest ei l umi . 5i or i ce e
de vázut ACOLO înai nt e de a se pet r ece AICI t r ebui e sá f i e „ pr e- det er mi nat ” di n
punct ul de veder e al omul ui t r eaz înt r -o l ume t r i - di mensi onal á. 5i t ot usi , învá(át or i i
ant i ci ne-au ar át at cá put em al t er a vi i t or ul , i ar exper i en (a mea pr opr i e conf i r má
adevár ul învá(át ur i i l or .
Asadar , o bi ect ul acest ui cur s est e acel a de a i ndi ca posi bi l i t á(i l e i nt r i nseci al e
omul ui , de a ar át a cá om ul îsi poat e al t er a vi i t or ul sáu; i ar , ast f el al t er at , f or meazá di n
nou o secven(á det er mi nant á ce începe di n punct ul de i nt er f er en(á – un vi i t or ce va f i
compat i bi l cu al t er ar ea.
Cea mai r emar cabi l á car act er i st i cá a vi i t or ul ui o mul ui est e f l exi bi l i t at ea
acest ui a. Vi i t or ul , desi pr egát i t în avans în cel e mai mi ci det al i i , ar e mai mul t e ur már i .
Avem în f a(a noast r á în f i ecar e cl i pá a vi e(i i posi bi l i t at ea de a al ege pe car e di nt r e
di f er i t el e vi i t or ur i îl vo m avea.
Sunt de f apt douá per spect i ve asupr a l umi i , pe car e l e ar e f i ecar e – un f ocar
„ f i r esc” , nat ur al si unul „ duhovni cesc” , spi r i t ual . Î nvá(át or i i ant i ci îi spuneau cel ui
nat ur al „ mi nt ea car nal á” si cel ui l al t , „ mi nt ea l ui Hr i st os” . Le put em cl asi f i ca dr ept
const ien(ó t r eazó obisnui t ó, guver nat á de si m(ur i l e noast r e, si o i magi na(i e cont r ol at ó,
guver nat á de dor i n(á.
Recunoast em acest i doi cent r i di st i nc(i de gândi r e în af i r ma(i a, „ Omul f i r esc nu
pr i mest e cel e al e Duhul ui l ui Dumnezeu, cáci pent r u el sunt nebuni e si nu poat e sá l e
în(el eagá, f i i ndcá el e se j udecá duhovni cest e” , 1Cor i nt eni 2:14.
Vi zi unea nat ur al á l i mi t eazá r eal i t at ea l a moment ul numi t ACUM . Pent r u
vi zi unea nat ur al á, t r ecut ul si vi i t or ul sunt pur i magi nar e. Vi zi unea spi r i t ual á, pe de al t á
par t e, vede con(i nut ur il e t i mpul ui. Tr ecut ul si vi it or ul sunt un înt r eg act ual pent r u
vi zi unea spi r i t ual á. Ce e ment al si subi ect i v pent r u omul nat ur al est e concr et si obi ect i v
pent r u om ul spi r i t ual .
Obi ;nui n¡a de a vedea numai ceea ce ne per mi t si m¡ur i l e noast r e ne l asã or bi
l a ceea ce, al t f el , am put ea vedea. Pent r u a cul t i va abi l i t at ea de a vedea nevãzut ul , ar
t r ebui sã ne dezl egãm del i ber at ;i f r ecvent mi n¡i l e de evi den¡a si m¡ur i l or ;i sã ne
f ocal i zãm at en¡i a asupr a unei st ãr i i nvi zi bi l e, si m¡i nd-o ment al ;i per cepând-o pânã
ce dobânde;t e înt r eaga cl ar i t at e a r eal i t ã¡i i .
Gândul zel os, concent r at , f ocal i zat înt r -o anumi t ã di r ec¡i e, închi de în af ar ã
al t e senza¡i i ;i l e f ace sã di spar ã. Tr ebui e numai sã ne concent r ãm asupr a st ãr i i dor i t e
pent r u a o vedea.
Obi cei ul r et r ager i i at en¡i ei di nspr e zona senzor i al ã ;i concent r ar ea ei asupr a
nevãzut ul ui ne dezvol t ã per spect i va spi r i t ual ã ;i ne f ace capabi l i sã t r ecem di ncol o de
l umea si m¡ur i l or , pent r u a vedea ceea ce al t f el e i nvi zi bi l . „ Cel e nevãzut e al e Lui se
vãd de l a f acer ea l umi i ” , Romani 1:20. Aceast ã vi zi une est e compl et i ndependent ã de
f acul t ã¡i l e nat ur al e. Deschi de-o ;i însuf l e¡e;t e-o!
O si mpl ã pr act i cã ne va convi nge cã put em, cont r ol ându-ne i magi na¡i a, sã ne
r emodel ãm vi i t or ul în ar moni e cu dor i n¡a noast r ã. Dor i n¡a est e mot or ul ac¡i uni i . Nu
am put ea mi ;ca un si ngur deget dacã nu am avea o dor i n¡ã de a-l mi ;ca. Indi f er ent ce
f acem, ur mãm dor i n¡a car e ne domi nã mi nt ea l a un moment -dat . Când r upem un
obi cei , dor i n¡a noast r ã de a-l r upe e mai mar e decât dor i n¡a de a cont i nua obi cei ul .
Dor i n¡el e car e ne împi ng l a ac¡i une sunt acel ea car e ne ¡i n at en¡i a. O dor i n¡ã
est e numai o con;t i ent i zar e a ceva ce ne l i pse;t e ;i de car e avem nevoi e pent r u a ne
f ace vi a¡a mai pl ãcut ã.
Dor i n¡el e au înt ot deauna un câ;t i g per sonal în veder e, cu cât mai mar e
câ;t i gul ant i ci pat , cu at ât mai i nt ensã dor i n¡a. Nu exi st ã dor i n¡ã absol ut neegoi st ã.
Când nu e ni mi c de câ;t i gat , nu exi st ã dor i n¡ã ;i , pr i n ur mar e, ni ci ac¡i une.
Omul spi r i t ual vor best e om ul ui nat ur al pr i n l i mbaj ul dor i n(ei . Chei a de a
pr ogr esa în vi a(á si de a- (i îm pl i ni vi sel e st á în supuner ea voi t á voci i acest ui a.
Supuner e nesovái el ni cá în f a(a voci i acest ui a înseamná o asump(i e i medi at á a
dor i n(ei împl i ni t e. A dor i o st ar e înseamná a o avea. Cum spunea Pascal , „ Nu m-ai f i
cáut at dacá nu m-ai f i gási t dej a” .
Omul , asumându-;i sent i ment ul dor i n ¡ei sal e împl i ni t e, ;i apoi t r ãi nd ;i
pur t ându-se conf or m acest ei cr edi n¡e, î;i al t er eazã vi i t or ul în ar moni e cu asump¡i a
sa. Asump¡i i l e t r ezesc ceea ce af i r mã. De îndat ã ce omul î;i asumã sent i ment ul
dor i n¡ei sal e împl i ni t e, Si nel e sãu cvadr i -di mensi onal gãse;t e cãi pent r u at i nger ea
scopul ui , descoper ã met ode pent r u r eal i zar ea acest ui a.
Nu ;t i u def i ni ¡i e mai cl ar ã a mi j l oacel or pr i n car e ne r eal i zãm dor i n¡el e decât
de A EXPERIM ENTA ÎN IM AGINA|IE CEEA CE AM EXPERIM ENTA ÎN CARNE 5I OASE
DACÀ NE-AM ATINGE SCOPUL. Aceast ã exper i ment ar e i magi nar ã a f i nal ul ui , pr i n
r ecunoa;t er e, det er mi nã mi j l oacel e. Si nel e cvadr i -di mensi onal const r ui e;t e apoi cu
per spect i va sa mai l ar gã mi j l oacel e necesar e pent r u r eal i zar ea f i nal ul ui r ecunoscut .
M i n(i i nedi sci pl i nat e îi par e di f i ci l sá-si asume o st ar e car e e negat á de si m(ur i .
Dar i at á o t ehni cá ce f ace si mpl á „ chemar ea l a f i i n(á a cel or ce încá nu sunt ”
[ Romani 4:17] , adi cá, de a înt âl ni un eveni ment înai nt e ca acest a sá se pet r eacá.
Oameni i au obi cei ul de a bagat el i za i mpo r t an (a l ucr ur i l or si mpl e. Dar aceast á
f or mul á si mpl á de schi mbar e a vi i t or ul ui a f ost descoper i t á dupá ani de cáut ar e si
exper i ment ar e.


Pr i mul pas în schi mbar ea vi i t or ul ui est e DORI N|A, adi cã,
def i ne;t e-¡i obi ect i vul – sã ;t i i pr eci s ce vr ei .
Al doi l ea, const r ui e;t e un eveni ment pe car e cr ezi cã-l vei pet r ece
IM EDI AT DUPÀ împl i ni r ea dor i n¡ei t al e – un eveni ment car e suger eazã
împl i ni r ea dor i n¡ei t al e – ceva în car e va pr edomi na ac¡i unea Si nel ui .

Al t r ei l ea, i mobi l i zeazã-¡i cor pul f i zi c ;i i ndu-¡i o st ar e
asemãnãt oar e somnul ui , i magi nându-¡i cã î¡i est e somn. Înt i nde-t e pe
pat sau r el axeazã-t e pe un scaun. Apoi , cu pl eoapel e închi se ;i at en¡i a
t a f ocal i zat ã asupr a ac¡i uni i pe car e vr ei sã o exper i ment ezi în
i magi na¡i e, si mt e-t e ment al în însã;i acea ac¡i une, i magi nând în t ot
acest t i mp cã t u îndepl i ne;t i ac¡i unea ai ci ;i acum.

Tr ebui e ca înt ot deauna sã par t i ci pi în ac¡i unea i magi nar ã; nu numai sã st ai
înapoi ;i sã pr i ve;t i , ci sã si m¡i cã t u îndepl i ne;t i înt r -adevãr ac¡i unea, ast f el încât
senza¡i a i magi nar ã est e r eal ã pent r u t i ne.
Est e i mpor t ant sã-¡i ami nt e;t i mer eu cã ac¡i unea pr opusã t r ebui e sã f i e una
car e URM EAZÀ împl i ni r i i dor i n¡ei t al e. De asemenea, t r ebui e sã t e si m¡i în ac¡i une
pânã ce dobânde;t e în înt r egi me di nami smul ;i di st i nc¡i a r eal i t ã¡i i .
De exempl u, sá pr esupunem cá dor est i o pr omovar e l a ser vi ci ul t áu. A f i
f el i ci t at ar f i un eveni ment pe car e l -ai pet r ece i medi at dupá împl i ni r ea dor i n(ei t al e.
Dupá ce (i -ai al es aceast á ac(i une ca f i i nd cea pe car e o vei exper i ment a în i magi na(i e,
i mobi l i zeazá-(i cor pul f i zi c si i ndu-(i o st ar e asemánát oar e som nul ui , o st ar e sopor i f i cá,
dar una în car e încá est i capabi l sá-(i cont r ol ezi di r ec(i a gândur i l or , o st ar e în car e est i
at ent f árá ef or t .
Apoi vi zual i zeazá-(i un pr i et en st ându- (i înai nt e.
Pune- (i mâna i magi nar á înt r -a l ui . Si mt e-o ca f i i nd sol i dá si r eal á, si poar t á cu el
o conver sa(i e i magi nar á în ar mo ni e cu ac(i unea.
Nu t e vi zual i zezi pe t i ne l a o oar ecar e di st an¡ã în spa¡i u ;i l a o oar ecar e
di st an¡ã în t i mp f i i nd f el i ci t at pent r u nor ocul ce a dat pest e t i ne. În schi mb, f aci
al t undeva AICI ;i vi i t or ul ACUM . Eveni ment ul vi i t or est e o r eal i t at e ACUM înt r -o
l ume di mensi onal mai mar e ;i , sur pr i nzãt or , acum-ul di n l umea di mensi onal mai
mar e est e echi val ent ul l ui AICI în spa¡i ul obi ;nui t t r i -di mensi onal al vi e¡i i de zi cu zi .
Di f er en¡a di nt r e A TE SIM |I pe t i ne în ac¡i une, ai ci ;i acum, ;i a t e vi zual i za pe
t i ne în ac¡i une, ca ;i când ai f i pe un ecr an de ci nemat ogr af , est e di f er en¡a di nt r e
succes ;i e;ec. Di f er en¡a va f i sesi zat ã dacã t e vei vi zual i za acum ur când o scar ã.
A;adar , cu pl eoapel e închi se, i magi neazã-¡i cã scar a aceea est e chi ar în f a¡a t a ;i
SIM TE-TE ur când-o în f apt .
Dor i n¡a, i mobi l i t at ea f i zi cã apr opi at ã somnul ui ;i ac¡i unea i magi nar ã în car e
Si nel e pr edomi nã AICI 5I ACUM nu sunt numai f act or i i mpor t an ¡i în al t er ar ea
vi i t or ul ui , ci sunt ;i condi ¡i i l e esen¡i al e în pr oi ect ar ea con;t i ent ã a Si nel ui spi r i t ual .
Când cor pul f i zi c est e i mobi l i zat si deveni m st ápâni (i de i deea de a f ace ceva –
dacá ne i magi nám cá o f acem AICI 5I ACUM si men(i nem ac(i unea i magi nar á în
desf ásur ar e pâná ce ador m i m – e dest ul de pr obabi l sá ne t r ezi m în af ar a cor pul ui f i zi c
si sá ne descoper i m având un f ocar mai mar e di mensional , f ácând r eal ceea ce dor eam
si i magi nam cá f áceam în car ne si oase.
Dar f i e cá ne t r ezi m, f i e cá nu, i nt er pr et ám înt r -adevár ac(i unea în l umea
cvadr i - di mensi onal á, si o vom r ei nt er pr et a în vi i t or si ai ci , în l umea t r i -di mensi o nal á.
Exper i en(a m-a învá(at sá l i mi t ez ac(i unea i magi nar á, sá condensez i deea ce va
f i obi ect ul medi t a(i ei mel e înt r -un si ngur act si sá-l r ej oc i ar si i ar , pâná ce do bândest e
sent i ment ul r eal i t á(i i . Al t f el , at en(i a va hoi nár i pe dr umur i l át ur al ni ce si gr ámezi de
i magi ni asoci at e se vor înf á(lsa at en(i ei , i ar în cât eva secunde acest ea má vo r pur t a l a
sut e de ki l omet r i de obi ect i vul meu în t er meni spa(i al i si l a ani depár t ar e în cei
t empor al i .
Dacá ne hot ár âm sá ur cám scár i l e di nt r e douá anumi t e et aj e, f i i ndcá acest
eveni ment va ur ma cel mai pr o babi l r eal i zár i i dor i n(ei noast r e, at unci t r ebui e sá ne
l i mi t ám ac(i unea l a ur cat ul acel or anumi t e scár i . Dacá ne va hoi nár i at en(i a, o aducem
înapoi l a sar ci na ei de a ur ca acel e t r ept e si cont i nuám sá l e ur cám pâná ce ac(i unea
i magi nar á ar e înt r eaga sol i di t at e si di st i nc(i e a r eal i t á(i i . Ideea t r ebui e sá f i e men(i nut á
în câmpul pr ezent ár i i f árá ni ci un sensi bi l ef or t di n par t ea noast r á. Tr ebui e, cu
mi ni mum de ef or t , sá ne îmbi bám mi nt ea cu sent i ment ul dor i n(ei împl i ni t e.
Somnolen(a f aci l i t eazá schi mbar ea, deoar ece f avor i zeazá at en(i a f árá ef or t , dar
nu t r ebui e împi nsá în st ar ea de somn, cea în car e nu mai sunt em capabi l i sá ne
cont r ol ám mi scár i l e at en(i ei , ci doar înt r -un gr ad mo der at de somno l en (á în car e
sunt em încá în st ar e sá ne di r i j ám gândur i l e.
Un f oar t e ef i ci ent mod de a înt r upa o dor i n¡ã est e acel a de a asuma
sent i ment ul dor i n¡ei împl i ni t e ;i apoi , înt r -o st ar e r el axat ã ;i sopor i f i cã, sã r epet ãm
i ar ;i i ar , ca pe un cânt ec de l eagãn, or i ce f r azã scur t ã car e i mpl i cã împl i ni r ea
dor i n¡ei , pr ecum „ M ul ¡umesc, mul ¡umesc, mul ¡umesc” , pânã ce numai senza¡i a de
r ecuno;t i n¡ã domi nã mi nt ea.
Rost e;t e acest e cuvi nt e ca ;i când t e adr esezi unei put er i super i oar e pent r u
cã a f ãcut l ucr ul acel a pent r u t i ne.
Dacã, t ot u;i , cãut ãm o pr oi ec¡i e con;t i ent ã înt r -o l ume di mensi onal mai
mar e, at unci t r ebui e sã men¡i nem ac¡i unea în desf ã;ur ar e pânã în moment ul în car e
ador mi m. Exper i ment ãm în i magi na¡i e, cu t oat ã di st i nc¡i a r eal i t ã¡i i , ceea ce am
exper i ment a în car ne ;i oase când ne vom at i nge scopul ;i vom înt âl ni acel pr i l ej , în
vi i t or , a;a cum l -am înt âl ni t în i magi na¡i a noast r ã.
Hr ãne;t e mi nt ea cu pr emi se – adi cã, af i r ma¡i i pr esupus a f i adevãr at e,
deoar ece asump¡i i l e, de;i f al se, dacã se per si st ã în el e pânã ce dobândesc
sent i ment ul r eal i t ã¡i i , se vor înt ãr i în f apt .
Pent r u o asump¡i e, t oat e mi j l oacel e car e pr omoveazã r eal i zar ea ei sunt bune.
Inf l uen¡eazã compor t ament ul t ut ur or , i nspi r ând în t o¡i mut ãr i l e, ac¡i uni l e ;i
cuvi nt el e car e duc spr e împl i ni r ea ei .
Pent r u a în(el ege cum îsi model eazá o mul vi i t or ul în ar moni e cu asump(i a sa –
pr i n si mpl a exper i ment ar e în i magi na(i a l ui a ceea ce ar exper i ment a în r eal i t at e dacá
ar f i sá-si r eal i zeze scopul – t r ebui e sá st i m ce în(el egem pr i nt r -o l ume di mensi onal mai
mar e, cáci înt r -o l ume di mensi o nal mai mar e i nt r ám pent r u a ne al t er a vi i t or ul .
Obser var ea unui eveni ment înai nt e de a se pet r ece i mpl i cá f apt ul cá
eveni ment ul est e pr edet er mi nat di n punct ul de veder e al o mul ui di n l umea
t r i - di mensi onal á. Asadar , pent r u a schi mba condi (i i l e de ai ci , în cel e t r ei di mensi uni al e
spa(i ul ui , t r ebui e mai înt âi sá l e schi mbám în cel e pat r u di mensi uni al e spa(i ul ui .
Omul nu st i e exact ce se în(el ege pr i nt r -o l ume dimensi onal mai mar e, si va
nega, f árá îndoi al á, exi st en(a unui di mensi o nal mai - mar e Si ne. El e dest ul de
f ami l i ar i zat cu cel e t r ei di mensi uni – l ungi me, l á(i me si înál(i me – si cr ede cá, de ar f i o
cvadr i - di mensi une, ar t r ebui sá f i e l a f el de evi dent á pent r u el pr ecum di mensi unea
l ungi mi i , l á(i mi i si înál(i mi i [ or i „ a mór i mi i si f or mei ” , n.t r .] .
Acuma, o di mensi une nu e o l i ni e. E or i ce f el în car e poat e f i másur at un l ucr u,
compl et di f er i t de t oat e cel el al t e f el ur i . Adi cá, pent r u a másur a un cor p
cvadr i - di mensi onal , îl másur ám pur si si mpl u or i cum al t f el decât dupá l ungi me, l á(i me
si înál(i me. Ia sá vedem, exi st á vr eun f el de a másur a un o bi ect în af ar á de l ungi me,
lá(i me si înál(i me?
Timpul îmi másoar á vi a(a f árá a se f ol osi de cel e t r ei di mensi uni al e l ungi mi i ,
lá(i mi i si înál(i mi i . Nu exi st á un asa-zi s „ obi ect i nst ant aneu” . Apar i (i a si di spar i (i a
acest ui a sunt másur abi l e. Rezi st á pent r u o l ungi me def i ni t á de t i mp. Îi put em másur a
dur at a vi e(i i f árá a f ol osi di mensi unea l ungi mi i , l á(i mi i si înál(i mi i . Ti mpul est e cat egor i c
al pat r ul ea f el de a másur a un obi ect .
Cu cât ar e mai mul t e di mensi uni , cu at ât devi ne mai pl i n de subst an(á si de
r eal i t at e. O l i ni e dr eapt á, car e se af l á în înt r egi me înt r -o si ngur á di mensi une,
dobândest e f or má, masá si subst an(á pr i n adáugi r e de di mensi uni . Ce cal i t at e nouá i -ar
da t i mpul , a pat r a di mensi une, cal i t at e car e ar f ace-o l a f el de vast -super i oar á
cor pur i l or , pr ecum super i oar e sunt cor pur i l e supr af e(el or si supr af e(el e l i ni i l or ?
Ti mpul est e un mi j l oc de schi mbar e în exper i en (á, f i i ndcá or i ce schi mbar e
necesi t á t i mp.
Noua cal i t at e est e schi mbar ea. Obser vá cá, dacá t ái em un cor p oar ecar e,
sec(i unea sa t r ansver sal á va f i o supr af a(á; t ái nd o supr af a(á, ob(i nem o l i ni e, si t ái nd o
l i ni e ob(i nem un punct .
Aceast a înseamná cá un punct est e numai o sec(i une t r ansver sal á a unei l i ni i ;
car e e, l a r ândul e ei , doar o sec(i une t r ansver sal á a unei supr af e(e; car e e, l a r ândul
sáu, numai o sec(i une t r ansver sal á a unui cor p; car e est e, l a r ândul l ui , dacá îl ducem
spr e concl uzi a l ogi cá, numai o sec(i une a o bi ect ul ui cvadr i -di mensi o nal .
Nu put em evi t a deduc(i a cá t oat e obi ect el e t r i - di mensi onal e sunt numai
sec(i uni t r ansver sal e al e cor pur i l o r cvadr i -di mensi o nal e. Ceea ce înseamná: când t e
înt âl nesc pe t i ne, înt âl nesc o sec(i une t r ansver sal á a cvadr i - di mensi onal ul ui t u –
cvadr i - di mensi onal ul Si ne car e nu e vázut . Pent r u a vedea Si nel e cvadr i - di mensi onal ,
t r ebui e sá vád f i ecar e sec(i une t r ansver sal á, or i vi a(a t a de l a nast er e pâná l a moar t e, si
sá l e vád pe t oat e co-exi st ând.
Focar ul meu ar t r ebui sá i a înt r eaga di spuner e de i mpr esi i senzor i al e pe car e
l e-ai exper i ment at pe pámânt , pl us acel ea pe car e l e-ai put ea exper i ment a. Ar t r ebui sá
l e vád, nu în or di nea în car e au f ost exper i ment at e de t i ne, ci ca un înt r eg act ual .
Fi i ndcá SCHIM BAREA est e car act er i st i ca cel ei de-a pat r a di mensi uni , ar t r ebui sá l e vád
în st ar ea de f l ux – ca un înt r eg vi u, ani mat .
Acuma, dacá avem t oat e ast ea cl ar f i xat e în mi n (i l e noast r e, ce înseamná
aceast a pent r u noi în aceast á l ume t r i - di mensi o nal á? Î nseamná cá, de ne-am put ea
mi sca pe l ungi mea t i mpul ui , am put ea vedea vi i t or ul si l -am put ea al t er a dacá am dor i .
Lumea aceast a, pe car e o cr edem at ât de r eal de sol i dá, est e o umbr á di n car e,
si di ncol o de car e, put em or i când t r ece. Est e o abst r ac(i e, o separ ar e di nt r -o l ume
f undament al si di mensi onal mul t mai mar e – o l ume mul t mai f undament al á ext r asá
di nt r -o l ume încá si mai mar e f undament al si di mensi onal – si t o t asa spr e i nf i ni t .
Fi i ndcá i nf i ni t ul est e de neat i ns pr i n or i ce mi j l oc de anal i zá, i ndi f er ent cât de mul t e
di mensi uni adáugám l umi i .
Omul poat e dovedi exi st en¡a unei l umi di mensi onal mai mar e pr i n si mpl a
f ocal i zar e a at en¡i ei sal e asupr a unei st ãr i i nvi zi bi l e ;i i magi nându-;i cã o vede ;i cã o
si mt e. Dacã r ãmâne concent r at în aceast ã st ar e, medi ul sãu act ual se va pet r ece, i ar
el se va t r ezi înt r -o l ume di mensi onal mai mar e, unde obi ect ul cont empl ãr i i sal e va f i
vãzut ca o r eal i t at e concr et -obi ect i vã.
Si mt i nt ui t i v cá, de si -ar separ a gândur i l e de aceast á l ume di mensi o nal mai
mar e si s-ar r et r age încá si mai depar t e înl áunt r ul mi n(i i l ui , ar pr o voca o ext er nal i zar e
a t i mpul ui . Ar descoper i cá, de f i ecar e dat á când se r et r age înl áunt r ul mi n(i i sal e si ar
pr ovoca o ext er nal i zar e a t i mpul ui , spa(i ul devi ne di mensi o nal mai mar e. 5i el ar
concl uzi o na ast f el cá at ât t i mpul cât si spa(i ul sunt ser i al e, i ar dr ama vi e(i i est e numai o
cá(ár ar e pe gr ámada de t i mp di mensi o nal mul t i pl u.
Savan(i i vor expl i ca înt r -o buná zi DE CE exi st á un Uni ver s Ser i al . Dar în pr act i cá,
mai i mpor t ant est e CUM f ol osi m acest Uni ver s Ser i al pent r u a ne schi mba vi i t or ul .
Pent r u a schi mba vi i t or ul , t r ebui e sã ne pr eocupe numai douã l umi di n ser i a i nf i ni t ã:
l umea pe car e o cunoa;t em pr i n r a¡i unea or ganel or noast r e t r upe;t i ;i l umea pe car e
o per cepem i ndependent de or ganel e noast r e senzor i al e.
Am af i r mat cá om ul ar e înai nt ea l ui în f i ecar e mo ment di n t i mp posi bi l i t at ea de
a al ege car e di n cel e mai m ul t e vi i t or ur i va avea. Dar se r i di cá înt r ebar ea: „ Cum se
poat e una ca ast a, di n mo ment ce exper i en(el e omul ui , t r eaz în l umea
t r i - di mensi onal á, sunt pr edet er mi nat e?” – asa cum suger eazá o bser var ea de cát r e el a
unui eveni ment înai nt e ca acest a sá se pr oducá. Aceast á abi l i t at e de a schi mba vi i t or ul
va f i în(el easá dacá asemánám exper i en(el e vi e(i i pe pámânt cu r ândur i l e acest ei
pagi ni . Omul exper i ment eazá eveni ment e pe pámânt separ at si succesi v, în acel asi f el
în car e exper i ment ezi t u acum cuvi nt el e acest ei pagi ni .
Imagi neazá-(i cá f i ecar e cuvânt de pe aceast á pagi ná r epr ezi nt á o si ngur á
i mpr esi e senzor i al á. Pent r u „ a pr i nde” co nt ext ul , pent r u a în (el ege ce vr eau sá spun, î(i
f ocal i zezi veder ea pe pr i mul cuvânt di n col (ul st ânga-sus si apo i (i -o pl i mbi de-a l ungul
pagi ni i , de l a st ânga l a dr eapt a, l ásând-o sá cadá pe cuvi nt e separ at si succesi v. Pâná
când ochi i t ái aj ung l a ul t i mul cuvânt de pe aceast á pagi ná, ai ext r as în(el esul .
Dar sá pr esupunem cá, ui t ându-t e l a pagi ná, cu t oat e cuvi nt el e t i pár i t e, pr i n
ur mar e l a f el de pr ezent e, hot árást i sá l e r ear anj ezi . Ai put ea, r ear anj ându-l e, sá spui o
povest e di f er i t á în înt r egi me – de f apt ai put ea sá spui mai mul t e povest i di f er i t e.
Un vi s nu e ni mi c mai mul t decât gândi r e cvadr i -di mensi onal á necont r ol at á, sau
r ear anj ar e a i mpr esi i l or senzor i al e at ât al e t r ecut ul ui cât si al e vi i t or ul ui . Omul r ar
vi seazá eveni ment e în or di nea în car e l e exper i ment eazá când e t r eaz.
El vi seazá de o bi cei do uá sau mai mul t e eveni ment e car e sunt separ at e în t i mp
f uzi onând înt r -o si ngur á i mpr esi e senzor i al á; or i , înt r -at ât de compl et îsi r ear anj eazá
si ngur el e i m pr esi i senzor i al e di n per i oada de t r ezi e încât nu l e mai r ecunoast e când si
l e ami nt est e, odat á t r ezi t .
De exempl u, am vi sat cá am l i vr at un pachet r est aur ant ul ui di n cl ádi r ea mea de
apar t ament e. Recep(i oner a mi -a spus, „ Nu-l po(i l ása ai ci ” , dupá car e, o per at or ul de l a
l i f t mi -a dat cât eva scr i sor i i ar eu i -am mul (umi t pent r u el e, el , l a r ândul sáu,
mul (umi ndu-mi . În acest mo ment apar e o per at o r ul di n schi mbul de noapt e si -mi f ace
cu mâna un sal ut .
A doua zi , i esi nd di n apar t ament , am l uat cât eva scr i sor i ce-mi f useser á l ásat e l a
usá. Cobor ând cu l i f t ul , i -am înmânat oper at or ul ui de zi un bacsls si i -am mul (umi t
pent r u cá s-a ocupat de cor espo nden(a mea, dupá car e el mi -a mul (umi t pent r u bacsls.
Reveni nd acasá, în aceeasi zi , am auzi t un por t ar spunând unui cur i er , „ Nu po (i l ása ai a
acol o” . Când sá i nt r u în l i f t , vád o f a(á f ami l i ar á în r est aur ant , má opr esc si
r ecep(i oner a má sal ut á zâmbi nd. Sear a, conducându-mi musaf i r i i pâná l a l i f t si
l uându-ne r ámas-bun, oper at or ul de noapt e îmi f l ut ur á un „ noapt e buná” .
Pr i n si mpl a r ear anj ar e a cât or va di nt r e i mpr esi i l e senzo r i al e uni ce, am f ost
sor t i t sá l e înt âl nesc, i ar f uzi o nând douá sau mai mul t e di nt r e acest ea înt r -una si ngur á,
am const r ui t un vi s car e a di f er i t si m(i t or de exper i en(a mea di n st ar ea de t r ezi e.
Când vo m f i învá(at sá cont r ol ám mi scár i l e at en(i ei noast r e în l umea
cvadr i - di mensi onal á, vo m f i capabi l i sá cr eám const i ent ci r cumst an(e în l umea
t r i - di mensi onal á. Învá(ám acest cont r ol pr i n i nt er medi ul ui vi sul ui di n st ar ea de t r ezi e,
când at en(i a noast r á poat e f i men (i nut á f árá ef or t , f i i ndcá at en(i a mi nus ef or t est e
i ndi spensabi l á pent r u schi mbar ea vi i t or ul ui .
Put em, înt r -un vi s în st ar e de t r ezi e cont r ol at , sã const r ui m con;t i ent un
eveni ment pe car e dor i m sã îl exper i ment ãm în l umea t r i -di mensi onal ã.
Impr esi i l e senzor i al e pe car e l e f ol osi m pent r u a ne const r ui vi sul di n st ar e de
t r ezi e sunt r eal i t á(i act ual e di sl ocat e în t i mp, sau l umea cvadr i -di mensi o nal á. To t ceea
ce f acem pr i n const r ui r ea vi sul ui di n st ar e de t r ezi e est e sá sel ect ám di nt r -o mar e
var i et at e de i mpr esi i senzo r i al e pe cel e car e, at unci când sunt ar anj at e cor espunzát or ,
i mpl i cá f apt ul cá ne-am r eal i zat dor i n(a. Cu vi sul cl ar def i ni t , ne r el axám înt r -un scaun
si ne i nducem o st ar e de const i en(á asemánát oar e so mnul ui .
O st ar e ce, desi l a gr ani (a somnul ui , ne l asá l a cont r ol ul co nst i ent al mi scár i l o r
at en(i ei noast r e. Apoi , exper i ment ám în i magi na(i e ce am exper i ment a în r eal i t at e
dacá acest vi s în st ar e de t r ezi e ar f i un f apt obi ect i v.
În apl i car ea acest ei t ehni ci de schi mbar e a vi i t or ul ui , est e i mpor t ant sá (i nem
mi nt e mer eu cá si ngur ul l ucr u car e ocupá mi nt ea în t i mpul vi sul ui di n st ar ea de t r ezi e
est e VISUL DI N STARE DE TREZIE, ac(i unea pr edet er mi nat á si senza(i a ce i mpl i cá
împl i ni r ea dor i n(ei noast r e.
Cum devi ne vi sul di n st ar e e t r ezi e un f apt f i zi c nu e gr i j a noast r ã.
Recunoast er ea de cát r e noi a vi sul ui din st ar e de t r ezi e ca f i ind o r eal it at e f i zi cá
det er mi ná mi j l oacel e pent r u împl i ni r ea l ui .
Îngádui e- mi sá asez di n nou t emel i a r ugáci uni i , car e nu e ni mi c mai mul t decât
un vi s în st ar e de t r ezi e cont r ol at :

1. Def i ne;t e-¡i obi ect i vul , sã ;t i i pr eci s ce vr ei .
2. Const r ui e;t e un eveni ment pe car e cr ezi cã îl vei pet r ece CA
URM ARE a împl i ni r i i dor i n¡ei t al e – ceva ce va avea pr edomi nant ac¡i unea
Si nel ui – un eveni ment ce i mpl i cã împl i ni r ea dor i n¡ei t al e.

3. Imobi l i zeazã-¡i cor pul f i zi c ;i i ndu-¡i o st ar e de con;t i en¡ã
asemãnãt oar e somnul ui . Apoi , si mt e-t e ment al chi ar în ac¡i unea
pr opusã, pânã ce numai senza¡i a de împl i ni r e domi nã mi nt ea, i magi nând
în t ot acest t i mp cã t u e;t i cel car e f ace ac¡i unea AICI 5I ACUM , ast f el
încât exper i ment ezi în i magi na¡i e ce ai exper i ment a în car ne ;i oase dacã
¡i -ai at i nge scopul .

Exper i en(a m-a convi ns cá aceast a est e cea mai si mpl á cal e de a-(i at i nge
obi ect i vul . To t usi , pr o pr i i l e mel e mul t e esecur i m-ar condamna dacá as i nsi nua cá am
aj uns sá-mi st ápânesc compl et mi scár i l e at en(i ei mel e. Dar pot spune, al át ur i de
învá(át or ul ant i c,
„ Fr a(i l or , eu încá nu socot esc sá o f i cucer i t , dar una f ac: ui t ând cel e ce sunt în
ur ma mea, si t i nzând cát r e cel e di nai nt e, al er g l a (i nt á, l a r áspl at a chemár i i de sus” ,
Fi l i peni 3: 13,14.

* * * * * * * * * * * * * *
Încã o dat ã vr eau sã î¡i r eami nt esc f apt ul cã r esponsabi l i t at ea de a f ace r eal în
l umea aceast a ceea ce ai f ãcut r eal în i magi na¡i e nu apasã pe umer i i t ãi . Nu t e
pr eocupa în pr i vi n¡a CUM -ul ui ; ¡i -ai asumat cã s-a f ãcut , acum asump¡i a ar e pr opr i i l e
sal e cãi de a se concr et i za pe si ne. Responsabi l i t at ea de a f ace ca a;a sã f i e e l uat ã de
l a t i ne.
Exi st á o scur t á r ef er i r e în car t ea Exodul ui / Iesi r i i car e conf ir má ast a. M il i oane de
oameni au ci t i t -o sau au auzi t -o de-a l ungul veacur i l or si mer eu gr esi t au în(el es-o. Se
spune, „ Sá nu f i er bi i edul în l apt el e mamei l ui ” (23:19).
Nenumár at e mi l i oane de oameni , în(el egând gr esi t aceast á af i r ma(i e, r ef uzá sá
mánânce, pâná în aceast á zi a l umi nat ul ui an 1948, or i ce pr o dus l act at împr euná cu un
f el de car ne. Ci cá „ nu se f ace” .
Ei cr ed cá Bi bl i a e i st o r i e si , când se spune „ Sá nu f i er bi i edul în l apt el e mamei
l ui ” , f i e cá e l apt e, f i e cá e vr eun pr odus di n l apt e, unt si br ânzá, ni ci nu se gândesc sá
se at i ngá de acest a dacá în acea zi mánâncá vr eun i ed sau or i ce f el de car ne. De f apt ,
au chi ar si oal e separ at pent r u a gát i car nea.
Dar t u est i acum pe cal e sá o apl i ci psi hol ogi c. |i -ai f ácut medi t a(i a si (i -ai
asumat cá est i ceea ce vr ei sá f i i . Const i en(a est e Dumnezeu, at en(i a t a est e pr ecum
însási i zvor ul vi e(i i , or i l apt el e ce nut r est e si (i ne în vi a(á ceea ce î(i capt eazá at en(i a. Cu
al t e cuvi nt e, ceea ce benef i ci azá de at en(i a t a ar e vi a(a t a.
De-a l ungul veacur i l or , un i ed a t ot f ost f ol osi t ca si mbol al sacr i f i ci ul ui . Tu ai dat
vi a(á l a t ot ce e în vi a(a t a. Dar sunt l ucr ur i pe car e nu vr ei sá l e mai (i i în vi a(á, desi
l e-ai f ost mamá si t at á. Est i un t at á gel os ce-si poat e cu usur i n(á devor a, pr ecum
Cr onos, pr o pr i i copi i . Est e dr ept ul t áu sá devor ezi ceea ce ai expr i mat în t r ecut , când
nu st i ai pr ea mul t e.
Acum est i det asat în const i en(á de acea veche st ar e. Er a i edul t áu, er a pr uncul
Láu, t u l -ai înt r upat si expr i mat în l umea t a. Dar acum, cá (i -ai asumat cá est i ceea ce
vr ei sá f i i , nu mai pr i vest i înapo i l a f ost a st ar e si t e înt r ebi CUM ar e sá di spar á di n
l umea t a. Deoar ece, dacá pr i vest i înapoi si îi acor zi at en(i a t a, f i er bi di n nou i edul în
l apt el e mamei l ui .
Nu-¡i spune, „ M ã înt r eb dacã sunt înt r -adevãr det a;at de st ar ea aceea” , or i
„ M ã înt r eb dacã ai a ;i ai l al t ã sunt adevãr at e” . Of er ã-¡i înt r eaga at en¡i e asump¡i ei cã
l ucr ul a;a e, f i i ndcã înt r eaga r esponsabi l i t at e de a-l f ace sã f i e a;a e r i di cat ã în
înt r egi me de pe umer i i t ãi . Nu t r ebui e sã îl f aci sã f i e a;a, ESTE a;a. Ρi însu;e;t i ceea
ce e dej a un f apt , ;i umbl i în asump¡i a cã a;a est e, i ar înt r -un f el pe car e t u nu îl
cuno;t i , ni ci eu nu îl cunosc, ni meni nu îl cunoa;t e, devi ne concr et i zat în l umea t a.
Nu t e pr eocupa în pr i vi n¡a CUM -ul ui ;i nu pr i vi înapoi l a vechea t a st ar e.
„ Ni meni car e pune mâna pe pl ug ;i se ui t ã îndãrãt nu est e pot r i vi t pent r u împãrã¡i a
l ui Dumnezeu” , Luca 9:62
Asumã-¡i pur ;i si mpl u cã s-a f ãcut ;i suspendã-¡i r a¡i unea, suspendã t oat e
ar gument el e mi n¡i i con;t i ent e t r i -di mensi onal e. Dor i n¡a t a est e di ncol o de
pr i ceper ea mi n¡i i t r i -di mensi onal e.
Asumã-¡i cã e;t i ceea ce dor e;t i a f i ; umbl ã ca ;i când ai f i ; ;i r ãmânând
cr edi nci os asump¡i ei t al e – se va înt ãr i în f apt .













ÎNTREBÀRI 5I RÀSPUNSURI
1. Înt r ebar e: Car e e semni f i ca(i a embl emei de pe coper t el e cár(i i t al e?
8áspuns: Est e un ochi f i xat înt r -o i ni má car e, l a r ândul ei , est e f i xat á înt r -un
pom încár cat cu f r uct e, semni f i când cá l ucr ul de car e est i const i ent si îl accep(i ca f i i nd
adevár at , îl vei r eal i za. Cum gândi t -a omul în i ni ma l ui , asa e el .
2. Înt r ebar e: M i -ar pl ácea sá f i u cását or i t á, dar n-am gási t bár bat ul pot r i vi t .
Cum i magi nez un so(?
8áspuns: M er eu îndr ágost i t á de i deal ur i , st ar ea i deal á e cea car e cupr i nde
mi nt ea. Nu l i mi t a st ar ea de a f i cását or i t á l a un anumi t bár bat , ci l a o vi a(á pl i ná,
bogat á si abundent á. Dor est i sá exper i ment ezi bucur i a cását or i ei . Nu-(i modi f i ca vi sul ,
ci îmbunáLá(est e- l , f ácându-l încá si mai pl ácut . Apoi condenseazá-(i dor i n(a înt r -o
si ngur á senza(i e or i gest ce i mpl i cá împl i ni r ea acest ei a.
În aceast á l ume occi dent al á, o f emei e po ar t á un i nel de cununi e pe cel de-al
t r ei l ea deget al mâi ni i ei st ângi .
M at er ni t at ea nu i mpl i cá vr eo cását or i e; i nt i mi t at ea nu i mpl i cá ni ci ea cását or i a
în mod necesar , dar un i nel exact ast a f ace.
Rel axeazá-t e înt r - un scaun conf or t abi l , o r i înt i nde-t e pe spat e si i ndu- (i o st ar e
asemánát oar e somnul ui .
Apoi asumá-(i sent i ment ul de a f i már i t at á. Imagi neazá-(i o ver i ghet á pe deget .
At i nge-o. Înt oar ce-o pe deget . Tr age-o pest e închei et ur i l e deget ul ui . Cont i nu á ac(i unea
pâná ce i nel ul ar e di st i nc(i a si sent i ment ul r eal i t á(i i . Devi no at ât de pi er dut á în senza(i a
pe car e (i -o of er á i nel ul pe deget ul t áu încât , at unci când î(i deschi zi ochi i , vei f i
sur pr i nsá cá nu e acol o.
Dacá est i un bár bat ce nu poar t á i nel e, î(i po (i asuma o mai mar e
r esponsabi l i t at e. Cum t e-ai si m (i dacá ai avea o so (i e cár ei a sá-i por (i de gr i j á? Asumá-(i
sent i ment ul de a f i un bár bat însur at f er i ci t chi ar acum.
3. Înt r ebar e: Ce t r ebui e sá f ac pent r u a i nspi r a gândur i cr eat i ve pr ecum cel e
necesar e pent r u scr i s?
8áspuns: Ce t r ebui e sá f aci? Asumá-(i cá povest ea a f ost dej a scr i sá si accept at á
de o edi t ur á i mpor t ant á. Redu i deea de a f i scr i i t or l a senza(i a de sat i sf ac(i e.
Repet á f r aza, „ Nu-i asa cá-i mi nunat ?” , or i „ M ul(umesc, mul(umesc,
mul (umesc! ” , i ar si i ar , pâná când t e si m(i [ un scr i i t or ] de succes. Or i , i magi neazá-(i un
pr i et en f el i ci t ându-t e. Sunt nenumár at e cái de a i nsi nua succesul , dar mer gi
înt ot deauna di r ect în f i nal . Recunoast er ea de cát r e t i ne a f i nal ul ui det er mi ná r eal i zar ea
acest ui f i nal . Nu t e gândi l a a i nt r a în di spozi (i a f avor abi l á scr i sul ui , ci t r ái est e si
poar t á-t e ca si când est i acum aut or ul car e t e dor est i a f i .
Asumá-(i cá ai t al ent ul pent r u a scr i e. Gândest e-t e l a t i par ul pe car e-l vr ei af i sat
în af ar á. Dacá scr i i o car t e si ni meni nu e i nt er esat sá o cumper e, nu exi st á ni ci o
sat i sf ac(i e. Poar t á-t e ca si când oameni i sunt avi zi dupá l ucr ár i l e t al e. Tr ái est e ca si
când nu po(i pr oduce povest i r i sau cár(i at ât de r api d pe cât de mar e e cer er ea.
Per si st á în aceast á asump(i e si t o t ce e necesar pent r u dobândi r ea acest ui (el va
îmboboci i medi at , i ar t u îl vei expr i ma.
4. Înt r ebar e: Cum i magi nez audi en(e mai l ar gi pent r u pr el eger i l e mel e?
8áspuns: Î(i pot r áspunde cel mai bi ne împár t ási ndu-(i t ehni ca f ol osi t á de un
or at or f oar t e abi l pe car e-l cunosc. Când acest om a veni t pent r u înt âi a oar á în aceast á
(ar á, a început sá conf er en(i eze înt r -o mi cá sal á în New Yor k Ci t y. Desi numai vr eo
ci nzeci sau sai zeci de oameni par t i ci pau l a înt âl ni r ea cu el de dumi ni cá di mi nea(a si ei
st át eau în f a(á, acest or at or st át ea pe po di um si -si i magi na o vast á audi en (á. Apoi , el
spunea spa(i ul ui gol , „ M á put e(i auzi acol o, în spat e?” .
Ast ázi , acest om (i ne di scur sur i l a Car negi e Hal l în New Yor k Ci t y l a apr oxi mat i v
2500 de oameni în f i ecar e dumi ni cá di mi nea(a si mi er cur i sear a. Voi a sá vor beascá
mul (i mi l or . Nu er a modest . Nu încer ca sá se pácál eascá si ngur const r ui nd mul (i mi în
pr opr i a l ui const i en(á – mul (i mi l e au apár ut . St ai în f a(a unei audi en (e mar i .
Adr eseazá-t e acest ei audi en(e în i magi na(i a t a. Si mt e cá t u est i pe scena aceea si
sent i ment ul t áu va f ur ni za mi j l oacel e.
5. Înt r ebar e: Est e posi bi l sá i magi nez mai mul t e l ucr ur i în acel asi t i mp, or i
t r ebui e sá-mi r educ i magi nar ea l a o si ngur á dor i n(á?
8áspuns: Per sonal , pr ef er sá-mi r educ act ul i magi nar l a un si ngur gând, dar ast a
nu înseamná cá má voi opr i acol o. Pe par cur sul zi l ei , ne-am put ea i magi na mul t e
l ucr ur i , dar în l oc de a- (i i magi na o mul (i me de l ucr ur i mi ci , (i -as suger a sá-(i i magi nezi
ceva at ât de mar e încât i ncl ude t oat e l ucr ur i l e al ea már unt e. În l oc de a i magi na aver e,
sánát at e si pr i et eni , i magi neazá-(i cá est i ext azi at .
Nu ai put ea f i în ext az si în suf er i n(á. Nu ai put ea f i în ext az si ameni n(at cu un
or di n de evacuar e. Nu ai put ea f i ext at i c dacá nu t e-ai bucur a di n pl i n de pr i et eni e si
dr agost e.
Cum ar f i sent i ment ul de a f i ext at i c f árá a st i ce s-a înt âmpl at de (i -a pr o dus
ext azul ? Redu i deea de ext az l a o si ngur á senza(i e, „ E mi nunat ! ” .
Nu per mi t e mi n(i i const i ent e, r a(i o nal e, sá înt r ebe de ce, deoar ece, dacá o f ace,
va începe sá caut e cauze vi zi bi l e si apoi senza(i a va f i pi er dut á. M ai degr abá, r epet á-(i
i ar si i ar , „ Ce mi nunat ! ” .
Suspendá-(i j udecat a în pr i vi n(a „ mi nuná(i ei ” . Pr i nde uni ca senza(i e de
mi nunar e di nt r e t oat e cel el al t e si apoi l ucr ur i vor începe sá se înt âmpl e pent r u a aduce
már t ur i e ver aci t á(i i acest ei senza(i i . 5i , î(i pr o mi t , acest e l ucr ur i vor i ncl ude pe t oat e
cel e már unt e.
6. Înt r ebar e: Cât de des ar t r ebui sá r epr oduc act ul i magi nar – cât eva zi l e,
cât eva sápt ámâni ?
8áspuns: În car t ea Genezei / Facer i i , se spune povest ea l ui Iacov l upt ându-se cu
un înger . Aceast á povest e ne dá i ndi ci i l e pe car e l e cáut ám: at unci când se at i nge
sat i sf ac(i a, ur meazá i mpot en(a.
Când ai dobândit sent i ment ul r eal i t á(i i , mácar pent r u un moment , est i
i mpot ent ment al .
Dor i n(a de a r epet a act ul r ugáci uni i se pi er de, f i i nd înl ocui t á de sent i ment ul
r eusi t ei . Nu po(i per si st a în a dor i ceea ce dej a ai .
Dacá-(i asumi cá est i ceea ce dor est i sá f i i pâná l a punct ul ext azul ui , nu mai vr ei
acel l ucr u.
Act ul t áu i magi nar e l a f el de cr eat i v pr ecum cel f i zi c, în car e o mul se o pr est e,
se dá înapoi si apoi e bi necuvânt at , f i i ndcá asa cum omul cr eeazá în asemánar ea l ui , l a
f el se t r ansf or má act ul t áu i magi nar în asemánar ea asump(i ei t al e.
Dacá, pe de al t á par t e, nu at i ngi punct ul sat i sf ac(i ei , r epet á ac(i unea i ar si i ar
pâná ce t e si m(i ca si când ai f i at i ns-o si „ o put er e a i esi t di n t i ne” .
7. Înt r ebar e: Am f ost învá(at sá nu cer l ucr ur i pámânt est i , numai cr est er e
spi r i t ual á, si t ot usi , bani i sunt cei de car e am nevoi e.
8áspuns: Tr ebui e sá f i i si ncer cu t i ne însu(i . Pest e t ot în scr i pt ur i se pune
înt r ebar ea, „ Ce voi est i de l a M i ne?” .
Uni i vo i au sá vadá, al (i i sá mánânce si t o t asa al (i i voi au sá f i e îndr ept a(i , sau
„ Sá-mi t r ái ascá pr uncul ” .
Si nel e t áu mai mar e di mensi onal î(i vor best e pr i n l i m baj ul dor i n(ei . Nu t e
amãgi . 5t i i nd ce vr ei , r evendi cã-t e ca având dej a, cãci e deosebi t a pl ãcer e a Tat ãl ui
tãu sã-¡i dea ;i ami nt e;t e-¡i , ceea ce dor e;t i , ai a ai .
8. Înt r ebar e: Când ai o dor i n(á dej a asumat á, pást r ezi mer eu în mi nt e pr ezen(a
cont i nuá a acest ui mai -mar e Si ne pr ot ej ându-t e si dându-(i ceea ce (i -ai asumat ?
8áspuns: Recunoast er ea f i nal ul ui det er mi ná mi j l oacel e. Asumá-(i sent i ment ul
dor i n(ei t al e împl i ni t e si mai -mar el e t áu Si ne di mensi o nal va det er mi na mi j l oacel e.
Când î(i însusest i o st ar e ca si când ai avea- o, act i vi t á(i l e de pest e zi î(i vor devi a
mi nt ea de l a gândur i l e ner ábdát oar e, ast f el încât nu vei cáut a semne.
Nu t r ebui e sá duci cu t i ne sent i ment ul cá o pr ezen(á va f ace l ucr ur i pent r u t i ne,
mai degr abá st i i cá l ucr ur i l e sunt f ácut e. 5t i i nd cá sunt dej a r eal i t á(i , umbl i ca si când ar
f i , i ar l ucr ur i l e se vor înt âmpl a înt ocmai pent r u ca asa sá f i e. Nu t r ebui e sá f i i pr eocupat
de vr eo pr ezen(á car e f ace l ucr ur i pent r u t i ne. M ai -adâncul , mai -mar el e di mensi o nal t u
dej a le-a f ácut .
Tot ce f aci est e sá t e îndr ep(i spr e l ocul unde l e vei înt âl ni .
Adu-(i ami nt e de povest ea omul ui car e, dupá ce s-a despár(i t de Învá(át or si er a
pe dr um spr e casá, si -a înt âl ni t sl ugi l e si acest ea i -au spus, „ Co pi l ul t áu t r ái est e” [ Ioan
4:46- 54] . 5i când a înt r ebat despr e „ ceasul în car e i-a f ost mai bine” , sl ugi l e au spus, „ în
ceasul al sapt el ea” . Însási acea or á l a car e el îsi asumase cá dor i n(a l ui f usese r eal i zat á
pent r u el , f i i ndcá l a or a sapt e i -a spus Învá(át or ul , „ Copi l ul t áu t r ái est e” .
Dor i n¡a t a est e dej a împl i ni t ã. Umbl ã ca ;i când ar f i , ;i cu t oat e cã t i mpul
bat e încet în aceast ã di mensi une a f i i n¡ei t al e, î¡i va aduce negr e;i t conf i r mar ea
asump¡i ei t al e. Ρi cer sã nu f i i ner ãbdãt or , t ot u;i .
Dacã e un si ngur l ucr u de car e ai înt r -adevãr nevoi e, acel a est e r ãbdar ea.
9. Înt r ebar e: Nu exi st á oar e o l ege car e spune cá nu po(i pr i mi ceva f árá sá dai
al t ceva în schi mb? Nu t r ebui e oar e sá câst i gám ceea ce dor i m?
8áspuns: Cr ea¡i a e sãvâr ;i t ã [ închei at ó] ! Est e deosebi t a pl ãcer e a Tat ãl ui t ãu
sã-¡i of er e împãrã¡i a.
Par abol a f i ul ui r i si pi t or [ Luca 15: 11-32] est e r áspunsul t áu.
În ci uda r i si pei o mul ui , când acest a „ îsi vi ne în si ne” si -si ami nt est e ci ne e, se
hr ánest e di n vi (el ul cel îngr ásat al abunden(ei si poar t á hai na si i nel ul aut or i t á(i i .
Nu e ni mi c ce t r ebui e câst i gat .
Cr ea¡i a s-a sãvâr ;i t l a înt emei er ea l umi i . Tu, ca om, e;t i Dumnezeu f ãcut t r up
cu r ost ul de a înf ã¡|;a ceea ce e, nu ce ar e sã f i e.
Nu cr ede cá t r ebui e sá-(i o b(i i mânt ui r ea pr i n sudoar ea f r un(i i . Nu sunt încá
pat r u l uni pâná l a secer i s, l anur i l e sunt dej a al be, încr ede-t e numai în secer á.
10. Î nt r ebar e: Ideea co nf or m cár ei a cr ea(i a e închei at á nu pr i veazá oar e omul
de i ni (i at i vá?
8áspuns: Dacá obser vi un eveni ment înai nt e de a se pr oduce, at unci
pr oducer ea eveni ment ul ui t r ebui e sá f i e pr edet er mi nat á di n punct ul de veder e al
f i i n(ei t r ezi t e în aceast á l ume t r i -di mensi onal á.
Tot usi , nu e obl i gat or i u sá înt âl nest i ceea ce ai obser vat .
Po(i , pr i n schi mbar ea concept ul ui de si ne, sá i nt er f er ezi cu vi i t or ul t áu si sá-l
model ezi în ar mo ni e cu acel concept schi mbat despr e si ne.
11. Î nt r ebar e: Nu neagá oar e aceast á abi l i t at e de a schi mba vi i t or ul i deea
conf or m cár eia cr ea(i a e t er mi nat á?
8áspuns: Nu. Tu, pr i n schi mbar ea concept ul ui de si ne, î(i schi mbi r el a(i a cu
l ucr ur i l e. Dacá r ear anj ezi cuvi nt el e unei pi ese pent r u a scr i e una di f er i t á, nu ai cr eat
cuvi nt e noi , ci pur si si mpl u ai exper i ment at bucur i a de a l e r ear anj a.
Concept ul t áu de si ne det er mi ná or di nea eveni ment el or pe car e l e înt âl nest i .
El e sunt t emel i a l umi i , dar nu or di nea l or de ar anj ar e.
12. Î nt r ebar e: De ce uni i car e se adâncesc în met af i zi cá mai înt ot deauna par a
t r ái în l i psur i ?
8áspuns: Pent r u cá nu au apl i cat cu adevár at met af i zi ca. Nu má r ef er l a
abor dár i l e pr ost est i asupr a vi e(i i , ci l a o apl i car e zi l ni cá a l egi i const i en(ei . Când î(i
însusest i bi nel e, nu e nevoi e de oameni , or i st ár i , ca mi j l oace pr i n car e va veni bi nel e.
Tr ái nd înt r -o l ume a oameni l or , bani i îmi sunt necesar i în vi a(a de zi cu zi. Dacá
t e i nvi t mâi ne l a pr ânz, t r ebui e sá achi t no t a de pl at á. Când pl ec de l a hot el , t r ebui e sá
achi t no t a. Pent r u a l ua t r enul înapoi spr e New Yor k, bi l et ul t r ebui e pl át i t . Am nevoi e
de bani si t r ebui e sá-i am. N-am sá spun, „ Dumnezeu st i e mai bi ne, si El st i e cá am
nevoi e de bani ” .
M ai degr abá, îmi voi însusi bani i ca si când i -as avea!
Tr ebui e sã t r ãi m îndr ãzne¡! Tr ebui e sã mer gem pr i n vi a¡ã ca ;i când am avea
ceea ce vr em sã avem. Sã nu cr ezi cã, aj ut ându-l pe al t ul , Ci neva di n af ar a t a ¡i -a
vãzut f apt a bunã ;i -¡i va da ceva în schi mb, pent r u a-¡i u;ur a povar a. Nu e ni meni
car e s-o f acã în l ocul t ãu. Tu însu¡i t r ebui e sã î¡i însu;e;t i cu îndr ãzneal ã ceea ce Tat ãl
tãu dej a ¡i -a dat .
13. Înt r ebar e: Poat e ci neva f árá pr ea mul t á scoal á sá se educe asumându-si
sent i ment ul de a f i educat ?
8áspuns: Da. Un i nt er es cr escut e r ecompensat cu i nf or ma(i i di n t oat e pár(i l e.
Tr ebui e sá dor est i si ncer sá f i i scol i t . Dor i n(a de a f i „ ci t i t ” , ur mat á de asump(i a cá est i ,
t e f ace sel ect i v în pr i vi n(a l ect ur i l or t al e. Pe másur á ce pr ogr esezi în educa(i a t a, devi i
aut omat mul t mai sel ect i v, mai pl i n de di scer námânt în t ot ce f aci .
14. Înt r ebar e: So(ul meu si cu mi ne par t i ci pám l a acest cur s împr euná. Ar t r ebui
sá ne di scut ám dor i n(el e unul cu cel ál al t ?
8áspuns: Sunt do uá zi cer i ce st r ábat Bi bl i a. Una est e, „ Nu spune ni mánui ” , i ar
ceal al t á e „ 5i acum v-am spus acest ea înai nt e de a se înt âmpl a, ca sá cr ede(i când se
vor înt âmpl a” . E nevoi e de îndr ázneal á spi r i t ual á sá spui al t cui va cá dor i n(a t a e
împli ni t á înai nt e de a put ea f i vázut á di n af ar á. Dacá nu ai o asemenea îndr ázneal á,
at unci mai bi ne pást r eazá t ácer ea.
M i e, per sonal , îmi pl ace sá-mi dezvál ui pl anur i l e so (i ei mel e, f i i ndcá amândoi
ne bucur ám f ant ast ic at unci când acest ea se r eali zeazá. Pr i ma per soaná cár ei a vr ea
omul sá-i do vedeascá aceast á l ege est e consoar t a sa. Se spune cá M ohamed e vesni c
már e( t ocmai f i i ndcá cel di nt âi uceni c de-ai sái a f ost so(i a l ui .
15. Î nt r ebar e: Ar t r ebui ca so(ul meu si cu mi ne sá l ucr ám l a acel asi pr oi ect o r i
l a unel e separ at e?
8áspuns: Ast a e în înt r egi me l a al eger ea vo ast r á.
So(i a mea si cu mi ne avem pr eocupár i di f er i t e, si t ot usi , avem m ul t e în comun.
l(i ami nt est i cum am povest i t despr e înt o ar cer ea noast r á în St at e, în pr i mávar á? Am
consi der at cá er a dat or i a mea, ca so(, sá f ac ar anj ament el e de cálát or i e, asa cá mi-am
l uat r ol ul în ser i os.
Consi der , de asemenea, cá anumi t e l ucr ur i apar (i n, cont r act ual , dacá vr ei , so (i ei
mel e, cum ar f i men(i ner ea unui cámi n cur at , pr i mi t or , pr ecum si gási r ea unei scol i
pot r i vi t e pent r u f i i ca noast r á – asa cá ea se ocupá de acest ea.
Dest ul de des, so(i a mea îmi cer e sá i magi nez di ver se în ceea ce o pr i vest e, de
par cá ar avea o mai mar e încr eder e în abi l i t at ea mea de a o f ace decât în a ei . Ast a má
f l at eazá, f i i ndcá f i ecar e bár bat demn de acest t i t l u vr ea sá si mt á cá f ami li a l ui ar e
încr eder e în el . Dar nu vád ni mi c gr esi t în comuni unea înt r e doi oameni car e se i ubesc.
16. Înt r ebar e: M i se par e cá, dacá t e adâncest i pr ea mul t în st ar ea de
somnol en(á, devi ne di f i ci l „ sá si m(i ” .
8áspuns: Când vor besc de sent i ment , nu mã r ef er l a emo¡i e, ci l a
r ecunoa;t er ea f apt ul ui cã dor i n¡a est e împl i ni t ã. Când t e si m¡i r ecunoscãt or , împl i ni t ,
mul ¡umi t , est e si mpl u sã spui „ M ul ¡umesc” , „ Ce mi nunat ! ” or i „ S-a r ezol vat ” . Când
i nt r i în st ar ea de r ecuno;t i n¡ã, po¡i f i e sã t e t r eze;t i ;t i i nd cã s-a r ezol vat , f i e sã
ador mi în sent i ment ul dor i n¡ei împl i ni t e.
17. Înt r ebar e: Est e i ubi r ea un pr odus al p r opr i ei noast r e const i en(e?
8áspuns: Toat e l ucr ur i l e exi st ã în con;t i en¡a t a, f i e cã e dr agost e, f i e cã e ur ã.
Ni mi c nu vi ne di n af ar ã.
Deal ur i l e spr e cau(i dupá aj ut or sunt cel e di n r aza i nt er i oar á. Sent i ment el e t al e
de i ubi r e, ur á sau i ndi f er en(á, t oat e i zvor ásc di n pr opr i a t a const i en(á. Est i i nf i ni t mai
mar e decât ai put ea vr eodat á sá t e co ncepi a f i . Ni ci odat á, în înt r eaga et er ni t at e, nu ai
put ea sá-(i at i ngi l i mi t el e. Înt r -at ât de m i nunat est i .
Iubi r ea nu est e un pr odus al t ãu, t u e;t i i ubi r e, cãci ast a e ceea Dumnezeu
est e ;i numel e l ui Dumnezeu est e EU SUNT, însu;i numel e cu car e t e chemi t u înai nt e
de a f ace r evendi car ea st ãr i i în car e e;t i acum.
18. Înt r ebar e: Pr esupunând cá vr er i l e mel e nu se pot mat er i al i za mai devr eme
de sase l uni sau un an, ast ept pâná sá încep sá l e i magi nez?
8áspuns: Când dor i n(a est e asupr a t a, at unci e vr emea sá o accep(i în
pl i nát at ea ei .
Poat e cá e un mot i v pent r u car e (i se dá i mbol dul acum. Fi i n(a t a
t r i - di mensi onal á ar put ea cr ede cá nu se poat e înt âmpl a acum, dar mi nt ea t a
cvadr i - di mensi onal á st i e cá dej a s-a înt âmpl at , asa cá dor i n(a ar t r ebui accept at á de
cát r e t i ne ca f apt f i zi c acum.
Sá pr esupunem cá ceea ce voi ai est e sá const r ui est i o casá. Imbol dul de a o
avea est e acum, dar va l ua ceva t i mp copaci l or sá cr eascá si t âmpl ar i l or sá o
înj ghebeze. Desi i mbol dul par e ur i as, nu ast ept a sá t e adapt ezi l ui . Revendi cá posesi a
acum si l as-o sá se concr et i zeze si ngur á în f el ul ei necunoscut . Nu spune cá va l ua sase
l uni or i un an. În cl i pa în car e dor i n¡a vi ne pest e t i ne, asumã-¡i -o ca f i i nd dej a un f apt !
Tu si numai t u ai dat dor i n(ei t al e un i nt er val de t i mp, i ar t i mpul e r el at i v când vor bi m
de l umea aceast a. Nu ast ept a dupá ni mi c sá înceapá sá se pet r eacá, accept á-(i dor i n(a
ca f i i nd r eal i zat á acum si vezi ce se înt âmpl á.
Când ai o dor i n¡ã, mai -pr of undul t u, cãr ui a oameni i îi spun Dumnezeu, î¡i
vor be;t e. Te îmbol dest e, pr i n l i mbaj ul dor i n(ei , sá accep(i ceea ce nu e si car e va f i !
Dor i n(a e pur si si mpl u comuni unea l ui cu t i ne, spunându- (i cá dor i n(a t a î(i apar (i ne,
acum! Recunoast er ea de cát r e t i ne a acest ui f apt est e dovedi t á pr i n pot r i vi r ea t a l a
aceast a ca si când ar f i o r eal i t at e.
19. Înt r ebar e: De ce uni i di nt r e noi mo r t i ner i ?
8áspuns: Vi e(i l e noast r e nu sunt , r et r ospect i v, másur at e în ani , ci în con(i nut ul
acel or ani .
20. Înt r ebar e: Ce ai numi t u o vi a(á pl i ná?
8áspuns: O var i et at e de exper i en (e. Cu cât mai var i at e sunt , cu at ât mai bogat á
e vi a(a t a. În moar t e, f unc(i onezi înt r -o l ume di mensi onal mai mar e si î(i j oci r ol ul de l a
but oanel e unei vi e(i înt r egi de exper i en(e omenest i . Asadar , cu cât mai var i at e
exper i en(el e t al e, cu at ât mai de cal i t at e i nst r ument ul t áu si mai bogat á vi a(a t a.
21. Înt r ebar e: Dar cum r ámâne cu cei car e mor l a nast er e?
8áspuns: Pr uncul ce se nast e t r ái est e vesni c, dupá cum ni mi c nu moar e.
Ar put ea pár ea cá pr uncul ce moar e l a nast er e nu ar e but oanel e exper i en(ei
umane, dar , dupá cum spunea un poet cândva, „ A t r as un cer c ce m-a închi s-af ar á,
Necr edi nci os [ „ Er et i c” , în poemul or i gi nal ] , t i cál os [ „ r ebel ” , în poemul or i gi nal] , un l ucr u
de ni mi c. Dar Iubi r ea si cu mi ne am avut t ár i a de a învi nge! Am t r as un cer c ce l -a
cupr i ns si pe el înáunt r u” [ Edw i n M ar kham, „ Out w i t t ed” ] .
Cel i ubi t ar e acces l a exper i en(el e senzo r i al e al e cel ui ce-l i ubest e. Dumnezeu e
i ubi r e; asadar , pâná l a ur má, cu t o(i i avem un i nst r ument , al e cár ui but oane sunt
i mpr esi i l e senzor i al e al e t ut ur or oameni l or .
22. Înt r ebar e: Car e e t ehni ca t a de r ugáci une?
8áspuns: Începe cu dor i n¡a, cãci dor i n¡a est e mot or ul ac¡i uni i . Tr ebui e sã-¡i
cuno;t i ;i sã-¡i def i ne;t i obi ect i vul , apoi sã-l condensezi înt r -o senza¡i e car e i mpl i cã
împl i ni r ea. Când dor i n¡a t a est e cl ar def i ni t ã, i mobi l i zeazã-¡i cor pul f i zi c ;i
exper i ment eazã, în i magi na¡i a t a, ac¡i unea ce i mpl i cã împl i ni r ea ei .
Repet ã acest act i ar ;i i ar pânã ce dobânde;t e cul or i l e ;i sent i ment ul r eal i t ã¡i i .
Or i , condenseazã-¡i dor i n¡a înt r -o si ngur ã f r azã car e i mpl i cã împl i ni r ea, pr ecum
„ M ul ¡umescu-|i |i e, Tat ã” , „ Ce mi nunat ! ” , sau „ S-a sãvâr ;i t ” . Repet ã f r aza sau
ac¡i unea aceea condensat ã în i magi na¡i a t a i ar ;i i ar . Apoi f i e t e t r eze;t i di n acea
st ar e, or i t e adânce;t i în somn. Nu ar e i mpor t an¡ã, cãci act ul est e închei at când îl
accep¡i compl et ca f i i nd închei at în acea st ar e de somnol en¡ã sau sopor i f i cã.
23. Înt r ebar e: Doi oameni vor aceeasi f unc(i e. Unul o ar e. Cel ál al t o avea si
acum o vr ea înapo i .
8áspuns: Tat ãl t ãu (mai -mar el e di mensi onal t u) ar e cãi ;i mi j l oace de car e t u
nu ;t i i . Recunoa;t e-i în¡el epci unea. Si mt e cã dor i n¡a t a est e împl i ni t ã, apoi îngãdui e
Tat ãl ui t ãu sã ¡i -o a;t ear nã. Cel de acum ar put ea f i pr o movat înt r -o f unc(i e
super i oar á, or i s-ar put ea cását or i cu ci neva at ât de avut încât ar r enun (a l a sl uj bá. Ar
put ea i nt r a în posesi a unei mar i sume de bani or i ar al ege sá se mut e în al t st at .
M ul ¡i oameni spun cã vor sã munceascã, dar eu pun ser i os ast a l a îndoi al ã. Ei
vor secur i t at e ;i condi ¡i oneazã secur i t at ea pr i nt r -o sl uj bã. Dar eu má înt r eb dacá
ci neva chi ar moar e de dr agul t r ezi t ul ui di mi nea(a pent r u a mer ge l a ser vi ci u.
24. Înt r ebar e: Car e e cauza bol i i si a suf er i n(ei ?
8áspuns: Cor pul f i zi c est e un f i l t r u emo¡i onal . M ul t e af ec(i uni de-al e om ul ui
pâná acum consi der at e pur f i zi ce sunt r ecunoscut e acum ca pr oveni nd di n t ul bur ár i
emo(i o nal e. Dur er ea vi ne di n l i psã de r el axar e. Când dor mi , nu exi st ã dur er e. Dacã
e;t i sub un anest ezi c, nu si m¡i dur er e f i i ndcã e;t i r el axat , cu t oat e cã ea încã e acol o.
Dacã si m¡i dur er e est e numai pent r u cã e;t i încor dat ;i încer ci sã f or ¡ezi ceva.
Nu po¡i f or ¡a o i dee sã se înt r upeze, ¡i -o însu;e;t i pur ;i si mpl u. Est e at en¡i e
mi nus ef or t . Numai pr act i ca t e va aduce l a punct ul în car e po¡i f i at ent ;i t ot u;i
r el axat .
At en(i a est e încor dar e în di r ec(i a f i nal ul ui , i ar r el axar ea est e exact opusul . Iat á
douá i dei compl et o puse pe car e t r ebui e sá l e îmbi ni pâná ce vei f i învá(at , pr i n
pr act i cá, sá f i i at ent f árá a f i încor dat . Cuvânt ul „ mul (umi r e” , sat i sf ac(i e, înseamná
„ at en(i e mi nus ef or t ” . În st ar ea de mul (umi r e, est i în sf er a i dei i f árá ef or t .
25. Î nt r ebar e: Indi f er ent cât de mul t încer c sá f i u f er ici t , dedesubt , am un
sent i ment ul mel ancol i c de a f i f ost l ásat deopar t e. De ce?
8áspuns: pent r u cá t e si m(i nedor i t . De-as f i în l ocul t áu, mi -as asuma cá sunt
dor i t . 5t i i t ehni ca. Asump(i a cá est i dor i t ar put ea pár ea f al sá când (i -o asumi l a
început , dar dacá t e vei si m(i dor i t si r espect at , si vei per si st a în acea asump(i e, vei f i
ul ui t de cât de cáut at vei f i . Al (i i vor începe sá vadá în t i ne cal i t á(i pe car e nu l e-au mai
r emar cat pâná acum. Î(i pr omi t ast a. Dacá î(i vei asuma numai cá est i dor i t , vei f i .
26. Înt r ebar e: Dacá secur i t at ea f i nanci ar á ar veni l a mi ne pr i n moar t ea cui va
dr ag, ar însemna ast a cá eu i -am pr ovocat moar t ea?
8áspuns: Nu cr ede ni ci pent r u o secundã cã ai adus moar t ea cui va
asumându-¡i si gur an¡ã f i nanci ar ã. M ai -mar el e t u nu va vãtãma pe ni meni . El vede
t ot , cunoa;t e l ungi mea ani l or t ut ur or , îi poat e i nspi r a pe al ¡i i sã-¡i of er e ceea ce ¡i -ar
put ea împl i ni asump¡i a.
Nu ai omor ât t u pe cel car e t e-a adáugat în t est ament ul l ui . Dacá, l a cât eva zi l e
dupá r ecunoast er ea t a com pl et á a i dei i de secur i t at e, unchi ul Ion îsi f ace i esi r ea di n
acest pl an t r i -di mensi o nal si - (i l asá aver ea l ui , ast a e numai si numai pent r u cá a sosi t
ceasul ca unchi ul Ion sá pl ece. Nu a mur i t ni ci cu o secundá înai nt e de vr emea l ui .
M ai -mar el e t u a vázut ceasul pl ecár i i unchi ul ui Ion si l -a f ol osi t ca mi j l oc de a aduce
împl i ni r ea sent i ment ul ui t áu de secur i t at e f i nanci ar á.
Recunoa;t er ea f i nal ul ui det er mi nã mi j l oacel e ce duc l a împl i ni r ea acel ui f i nal .
Nu t e îngr i j i de ni mi c al t ceva decât de f i nal . |i ne mi nt e mer eu cã r esponsabi l i t at ea de
a împl i ni acel l ucr u est e compl et r i di cat ã de pe umer i i t ãi . Est e dej a al t ãu, pent r u cã
l -ai r ecunoscut , l -ai accept at , l -ai pr i mi t ca f i i nd al t ãu!
27. Înt r ebar e: Am mai mul t de un o bi ect i v. Ar f i i nef i ci ent sá má concent r ez pe
obi ect i ve di f er i t e în per i oade di f er i t e?
8áspuns: M i e îmi pl ace sã i au o ambi ¡i e ar zãt oar e, sã o r ezum înt r -o si ngur ã
f r azã sau gest scur t e car e i mpl i cã împl i ni r ea, dar nu-mi l i mi t ez ambi ¡i a. 5t i u numai cã
obi ect i vul meu r eal l e va i ncl ude pe t oat e cel el al t e.
28. Înt r ebar e: Gásesc di f i ci l în a- mi schi mba concept ul de si ne. De ce?
8áspuns: Deoar ece dor i n(a t a de schi mbar e nu e înt r -adevár st âr ni t á. Dacá t e-ai
îndr ágost i de cel car e ai vr ea sá f i i cu adevár at , ai deveni acel a. E nevoi e de o set e
i nt ensá pent r u a r eal i za t r ansf or mar ea si nel ui .
„ În ce chi p dor est e cer bul i zvoar el e apel or , asa Te dor est e suf l et ul meu pe Ti ne,
Dumnezeul e” [ Psa l mi 41/ 42:1] .
Dacá ai deveni at ât de înset at dupá per f ec(i une pr ecum est e cer bul dupá apá,
încât înf r unt á f ur i a t i gr ul ui di n pádur e, ai deveni per f ect .
29. Î nt r ebar e: I nt en(i onez o af acer e r i scant á. Înseamná mul t pent r u mi ne, dar
nu-mi pr ea pot i magi na sor (i de i zbândá.
8áspuns: Est i scut i t de r espo nsabi l i t at ea aceea. Nu t r ebui e sá o f aci t u o
r eal i t at e, dej a est e! Desi concept ul t áu de si ne par e f oar t e depar t e de avent ur a pe car e
o cont empl ezi acum, aceast a exi st á acum ca o r eal i t at e înl áunt r ul t áu. Înt r eabá-t e cum
t e-ai si m(i si ce ai f ace dacá af acer ea t a r iscant á ar f i un mar e succes. Devi no i dent i f icat
cu acel per sonaj si cu acel sent i ment si vei f i ul ui t cât de r epede î(i vei r eal i za vi sul .
Si ngur ul sacr i f i ci u pe car e e;t i chemat sã-l f aci est e acel a de a r enun¡a l a
concept ul t ãu de si ne act ual ;i sã-¡i însu;e;t i dor i n¡a pe car e vr ei sã o expr i mi .
30. Înt r ebar e: Ca învá(ácel înt r -al e met af i zi ci i , am f ost îndr umat sá cr ed cá
asump(i i l e uni ver sal e si pr ej udecá(i l e r asi al e má af ect eazá. Vr ei sá spui cá numai în
másur a în car e dau acest or cr edi n(e uni ver sal e put er e asupr a mea má i nf l uen(eazá?
8áspuns: Da. Est e numai punct ul t ãu de veder e i ndi vi dual , i ar l umea t a ve;ni c
poar t ã mãr t ur i e concept ul ui t ãu de si ne act ual . Dacã ci neva t e j i gne;t e, schi mbã-¡i
concept ul de si ne.
Acest a e si ngur ul mod de a-i schi mba pe cei l al ¡i . Zi ar ul di n sear a aceast a
poat e f i ci t i t de or i car e ;ase oameni di n sal a ast a ;i ni ci mãcar doi nu vor i nt er pr et a
acel a;i ar t i col în acel a;i f el . Unul va f i în cul mea f er i ci r i i , al t ul depr i mat , al t r ei l ea
i ndi f er ent ;i a;a mai depar t e, ;i t ot u;i , est e acel a;i ar t i col .
Asump¡i i uni ver sal e, cr edi n¡e r asi al e, nume;t e-l e cum vr ei , el e n-au ni ci o
însemnãt at e în ceea ce t e pr i ve;t e. Ceea ce est e i mpor t ant pent r u t i ne est e
concept ul t ãu, nu despr e al t ul , ci despr e t i ne însu¡i , cãci concept ul pe car e-l men¡i i
det er mi nã concept ul pe car e îl ai despr e al ¡i i . Lasã-i pe cei l al ¡i în pace. Ce sunt ei
pent r u t i ne? Ur meazã-¡i pr opr i i l e dor i n¡e.
Legea e mer eu în ac¡i une, mer eu absol ut ã. Con;t i en¡a t a est e pi at r a pe car e
se r eazemã înt r eaga st r uct ur ã. Îngr i j e;t e-t e de cel e de car e e;t i con;t i ent . Nu t r ebui e
sã t e pr eocupe al ¡i i , f i i ndcã t u e;t i sus¡i nut de absol ut ul acest ei l egi . Ni ci un om nu
vi ne l a t i ne di n pr opr i e i ni ¡i at i vã, f i e el bun, r ãu sau i ndi f er ent cum. Nu el t e-a al es!
Tu l -ai al es! El a f ost at r as cãt r e t i ne dat or i t ã, sau di n cauza a ceea ce e;t i t u.
Nu po(i di st r uge st ar ea pe car e o r epr ezi nt á al t ul pr i n f or (á. M ai degr abá, l asá-l
în pace.
Ce e el pent r u t i ne? Ri di cá-t e l a un ni vel de const i en(á mai înal t si vei gási o
l ume cu t ot ul nouá ast ept ându-t e, si , sf i n(i ndu-t e pe t i ne, si al (i i vor f i sf i n(l(i .
31. Înt r ebar e: Ci ne a scr i s Bi bl i a?
8áspuns: Bi bl i a a f ost scr i sá de oameni i nt el i gen(i car e au f ol osi t mi t ur i f al i ce si
sol ar e pent r u a r evel a adevár ur i psi hol o gi ce. Dar noi am conf undat al egor i a l or cu
i st or i a si , pr i n ur mar e, am esuat în a vedea adevár at ul l or mesaj .
E ci udat , dar când Bi bl i a si -a f ácut i nt r ar ea în l ume, i ar sensul ei pár ea a f i l a
veder e, ur i asa l i br ár i e di n Al exandr i a a ar s pâná-n t emel i i , nel ásând ni ci un i ndi ci u în
pr i vi n(a apar i (i ei acest ei a. Pu(i ni oameni pot ci t i în al t e l i mbi , asa cá nu-si pr ea pot
compar a cr edi n(el e cu al e al t or a.
Bi ser i ci l e noast r e nu ne încur aj eazá sá co mpar ám. Câ(i oar e di nt r e mi l i oanel e
car e accept á Bi bl i a ca f apt au pus-o vr eo dat á l a îndoi al á? Cr ezând cá e cuvânt ul l ui
Dum nezeu, ei accept á or best e cuvi nt el e si pi er d ast f el esen (a pe car e cuvi nt el e o
con(i n. Accept ând vehi cul ul , ei nu în (el eg ce t r ansmi t e vehi cul ul .
32. Înt r ebar e: Fol osest i t ext e apocr i f e?
8áspuns: Nu în pr el eger i l e mel e. Am cât eva vol ume di nt r -acest ea l a mi ne
acasá. Nu sunt cu ni mi c mai már e(e decât cel e sai zeci si sase de cár(i al e Bi bl i ei act ual e.
Acest ea spun, pur si si mpl u, acel asi adevár , în modur i di f er i t e.
De exempl u, se spune povest ea l ui Ii sus în copi l ár i e, pr i vi nd cum al (i copi i
fáceau pásár i di n nor oi . |i nând pásár il e în mâi ni , acest ia se pr ef áceau cá el e zboar á.
Se apr opi e Ii sus si l e ar uncá pásár i l e di n mâi ni . Cum ei încep sá pl ângá, El r i di cá
una di nt r e pásár i l e spar t e si o r emo deleazá. Înál(ând-o, suf l á asupr a ei si pasár ea îsi i a
zbor ul .
Iat á povest ea Unui a Ce a veni t sá spar gá i dol i i di n mi n(i l e oameni l or , apoi sá l e
ar at e cum sá f ol oseascá aceeasi subst an(á si sá o r ef acá în f or me f r umoase si sá l e dea
vi a(á. Ast a e ceea ce povest ea cu pr i ci na vr ea sá t r ansmi t á.
„ N-am veni t sá aduc pace, ci sabi e” [ M at ei 10: 34] .
Adevár ul uci de pásár el el e di n nor oi al e mi n(i i ; uci de i l uzi i l e si apoi l e
r emodel eazá înt r -un nou t i par car e-l f ace l i ber pe om.
33. Înt r ebar e: Dacá Ii sus a f ost un per so naj f i ct i v cr eat de scr i i t or i ant i ci cu
scopul de a i l ust r a anumi t e dr ame psi hol ogi ce, cum expl i ci f apt ul cá El si f i l osof i a Lui
apar men(i ona(i în i st or i a non-r el i gi oasá si non-cr est i ná a acel or vr emur i ? Oar e nu au
f ost Pon(i u Pi l at si Ir o d of i ci al i t á(i r omane în car ne si oase în acel e t i mpur i ?
8áspuns: Po vest ea l ui I i sus est e i dent i cá cel ei a mânt ui t or ul ui hi ndus, Kr i shna
[ or i a l ui At i s di n Fr i gi a, Di onysos al gr eci l or , Hor us/ Osi r i s l a egi pt eni , M i t r a per sanul
sau chi ar Zor oast r u, n.t r .] . Sunt acel easi per sonaj e psi hol ogi ce. Ambi i se pr esupune cá
s-ar f i náscut di n mame-f eci oar e. St ápâni t or i i vr emi i au cáut at sá îi di st r ugá când er au
copi i . Ambi i au l ecui t bol navi i , au învi at mor (i i , au pr edat evanghel i a i ubi r i i si au mur i t
mar t i r i pent r u omeni r e. Hi ndusi i , ca si cr est i ni i , îsi consi der á M ânt ui t or ul a f i zeu în
t r up de o m.
Ast ázi , oameni i îl ci t eazá pe Socr at e, si t o t usi , si ngur a do vadá cá Socr at e ar f i
exi st at vr eo dat á est e în o per a l ui Pl at o. Se spune cá Socr at e a báut cucut á, dar eu t e
înt r eb, ci ne e Socr at e? Am ci t at odat á un ver s di n Shakespear e si o doamná îmi spune,
„ Dar ast a a spus-o Haml et ” . Nu a spus ni mi c Haml et , Shakespear e a scr i s acel ver s si a
pus cuvi nt el e în gur a per sonaj ul ui pe car e el l -a cr eat si numi t Ham l et . Sf . August i n a
spus cândva, „ Ceea ce se cheamá acum r el i gi e cr est i ná a exi st at pr i nt r e ant i ci . Ei au
început sá-i spuná cr est i ni smul ui adevár at a r el i gi e, si t ot usi nu a exi st at vr eodat á” .
34. Înt r ebar e: Fol osest i af i r ma(i i si nega(i i ?
8áspuns: Hai de(i sá l ásám deo par t e acest e scol i de gândi r e car e f ol osesc
af i r ma(i i si nega(i i . Cea mai bunã af i r ma¡i e ;i si ngur a ef i ci ent ã est e o asump¡i e car e,
în si ne, i mpl i cã negar ea f ost ei st ãr i .
Cea mai bunã negar e est e i ndi f er en¡a t ot al ã. Lucr ur i l e se of i l esc ;i mor pr i n
i ndi f er en¡ã. El e sunt ¡i nut e în vi a¡ã pr i n at en¡i e. Nu negi un l ucr u spunând cá el nu
exi st á. M ai degr abá pui sent i ment în el r ecunoscându-l , si ceea ce r ecunost i ca f i i nd
r eal est e r eal pent r u t i ne, f i e acest a bun, r áu sau i ndi f er ent .
35. Înt r ebar e: Est e posi bi l ca ci neva sá par á mor t si t ot usi sá nu f i e mor t ?
8áspuns: Se pr esupune cá gener al ul Lee s-a náscut l a do i ani dupá ce mama l ui ,
cr ezându-se a f i moar t á, f usese îngr o pat á – îngr opat á pr act i c de vi e. Di n f er i ci r e pent r u
ea, nu a f ost îmbál sámat á sau îngr opat á în pámânt , ci înt r -o cr i pt á de unde ci neva a
auzi t -o (i pând si ast f el a el i ber at -o. Doi ani mai t âr zi u, dna Lee a dat nast er e unui pr unc
ce avea sá devi ná gener al ul Lee. Aceast a e o bucat á di n ist or i a acest ei (ár i.
36. Înt r ebar e: Cum ar put ea ci neva cr escut în l i psur i sá devi ná un om de succes
în vi a(á?
8áspuns: Sunt em cr eat ur i al e obi ;nui n¡ei , cr eând t i par e al e mi n¡i i car e se
r epet ã i ar ;i i ar . De;i obi ;nui n¡a f unc¡i oneazã ca o l ege i r ezi st i bi l ã ce si l e;t e omul sã
r epet e un t i par , nu e o l ege, cãci t u ;i cu mi ne put em schi mba t i par el e.
M ul (i oameni de succes, pr ecum Henr y For d, Rockef el l er si Car negi e au cr escut
în medi i nevo i ase. M ul t e di nt r e numel e már e(e al e acest ei (ár i au pr oveni t di n f ami l i i
modest e, si t ot usi au l ásat în ur ma l or r eal i zár i ext r aor di nar e în l umea pol i t i cá, ar t i st i cá
si f i nanci ar á.
Înt r -o sear á, un pr i et en de-ai mei a par t i ci pat l a o înt âl ni r e pent r u t i ner i
di r ect or i di n publ i ci t at e. Or at or ul ser i i l e-a spus acest or t i ner i , „ Am un si ngur l ucr u sá
vá spun în aceast á sear á, si acel a est e: f ace(i -vá pe vo i mar i si nu ve(i r at a” .
Luând un bor can o bi snui t , l -a umpl ut cu ce avea în do uá pungi , una cu nuci
engl ezest i i ar ceal al t á cu boabe de f asol e mi cá. Amest ecându-l e cu mâna, a început sá
agi t e bor canul si a spus: „ Acest bor can e vi a(a. Nu-i po(i opr i hur ducái t ul , cáci vi a(a
pul seazá const ant , înt r -un r i t m vi oi , dar , pr i vi (i ” . 5i cum ei pr i veau, nuci l e mar i s-au
r i di cat l a supr af a(á si boabel e de f asol e s-au l ásat pe f undul bor canul ui .
Ar át ând bor canul , i -a înt r ebat , „ Car e se t o t pl ânge, înt r ebând ‚ de ce’ înt r una?” .
Apoi a adáugat , „ Nu vi se par e ci udat , sunet ul vi ne di n bor can si nu di n af ar á. O
boabá de f asol e se vái cár est e cá, de-ar f i t r ái t în acel asi medi u ca si nuca, si ea ar f i
fácut l ucr ur i mar i , dar ea, sár aca, n-a avut ni ci o sansá” . Apoi a l uat o mi cá boabá de pe
f undul bor canul ui si a pus-o deasupr a, spunând, „ Pot mut a boaba de f asol e pr i n si mpl á
i nt er ven(i e, dar nu pot opr i bor canul vi e(i i di n zgudui t ” si , de cum a scut ur at bor canul
di n no u, mi ca boabá a aj uns i ar l a f und.
Si mul ând o al t á vái cár ealá, a înt r ebat , „ Ce aud? Spui cá ar t r ebui sá i au unul
di nt r e bar osani i car e se cr ed mar i si t ar i si sá-l pun l a f und, sá vedem at unci ce pá(est e?
Cr ezi cá va f i l a f el de l i mi t at ca si t i ne si va f i pr i vat de sansa de a f i mar e, asa cum est i
t u? Ia sá vedem” .
Apoi , or at or ul a l uat una di n nuci l e mar i si a împi ns-o pâná l a f undul bor canul ui ,
spunând, „ Tot nu pot opr i bo r canul di n zgudui t ” , si , sub ochi i cel or ce asi st au, nuca cea
mar e a aj uns l a supr af a(á di n no u. Apoi or at or ul a adáugat :
„ Domni l or , dacá vr e(i cu adevár at sá f i (i o ameni de succes în vi a(á, f ace(i - vá pe
voi mar i ” .
Pr i et enul meu a l uat acest mesaj di r ect în i ni ma l ui si a început sá-si asume cá
er a un om de af acer i de succes. Ast ázi , el e înt r -adevár un om de succes, dacá j udeci
succesul dupá dol ar i . Ar e pest e o mi e de angaj a(i în or asul New Yor k. Fi ecar e di nt r e voi
poat e f ace acel asi l ucr u pe car e l -a f ácut el.

Asumã-¡i cã e;t i ceea ce vr ei sã f i i .
Umbl ã în acea asump¡i e ;i se va înt ãr i în f apt .

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* * * * * * * * * * * * * *













(27-09-1968)
NERU5INARE CRASÀ

O nouã i dee nu va deveni par t e a ar eal ul ui t ãu de gândi r e obi ;nui t pânã ce nu
va f i f ost r epet at ã i ar ;i i ar ;i t u nu începi sã t r ãi e;t i conf or m ei .
Ai f ost învã¡at sã cr ezi cã Dumnezeu exi st ã în af ar a t a, dar eu î¡i spun cã t u
e;t i i magi na¡i e în înt r egi me. Cã Dumnezeu exi st ã în noi ;i noi în El . Cã t r upul nost r u
est e I magi na¡i e, i ar aceast a e Dumnezeu Însu;i . Vor besc ser i os pr i n f i ecar e cuvânt pe
car e t ocmai l -ai auzi t , chi ar dacã pent r u t i ne est e un nou f el de gândi r e. Pânã ce
aceast ã nouã i dee nu devi ne par t e di n gândi r ea t a, de f i ecar e dat ã când vei auzi
cuvânt ul „ Dumnezeu” , mi nt ea t a va f ugi undeva depar t e spr e ceea ce obi ;nui ai sã
în¡el egi t u pr i n „ Dumnezeu” .
Când spun „ Eu sunt ” , vor besc de Domnul Ii sus Hr i st os al No ul ui Test ament si de
Iehova cel ui Vechi . Când mer gi l a cul car e în sear a aceast a si î(i pui capul pe o per ná,
est i const i ent de a f i . Acea const i i n(á [ de a f i ] est e Dumnezeu! Vr eau sá-(i ar át cum
sá-(i f olosest i const i in(a de a f i cu ner usi nar e cr asó.
În capi t ol ul 11 al l ui Luca, se spune cá Ii sus Se r uga, când unul di nt r e uceni ci i Sái
spune, „ Doamne, înva(á-ne sá ne r ugám” , l a car e El l e of er á Rugóci unea Domneascó.
Acuma, Rugáci unea Domneascá pe car e o st i m t u si cu mi ne est e t r adusá di n l at i ná,
car e nu ar e di at eza pasi vá a mo dul ui i mper at i v, necesar á pent r u a t r ansmi t e în(el esul
r ugáci uni i .
În gr eaca sa or i gi nal á, r ugáci unea e de-a dr ept ul ner usi nar e cr asó, cáci modul
i mper at i v est e un r egul ament , ceva ce t r ebui e f ácut înt r u t ot ul si cont i nuu. Cu al t e
cuvi nt e, „ Facá-se voi a Ta” devi ne „ Voi a t a t r ebui e sá f i e f ácut á” . Iar „ Vi e [ „ vi nó” , „ só
vi nó” ] împárá(i a t a” devi ne „ Î mpárá(i a t a t r ebui e sá f i e r est abi l i t á” [ Luca 11:2] .
Tot usi , nu ast a e ceea ce se suger eazá, f i i ndcá El i -a învá(at în f or ma unei
par abo l e pr ecum:
„ Ci ne di nt r e voi , având un pr i et en si se va duce l a el în mi ez de noapt e si -i va
zi ce: Pr i et ene, împr umut á-mi t r ei pâi ni , Cá a veni t , di n cal e, un pr i et en l a mi ne si n-am
ce sá-i pun înai nt e, Iar acel a, r áspunzând di náunt r u, sá-i zi cá: Nu má da de ost eneal á.
Acum usa e încui at á si copi i i mei sunt în pat cu mi ne. Nu po t sá má scol sá-(i dau. Zi c
vouá: Chi ar dacá, scul ându-se, nu i -ar da pent r u cá-i est e pr i et en, dar , pent r u
îndr ázneal a l ui , scul ându-se, îi va da cât îi t r ebui e.” [ Luca 11:5- 8]
Cuvânt ul „ îndr ázneal á” e un euf emi sm pent r u „ ner usi nar e cr asá” .
Cu al t e cuvi nt e, el n-ar accept a un r ef uz în r upt ul capul ui !
Ii sus nu învá(a un uceni c di n af ar á cum sá se r oage. El î(i spunea (i e cum sá-(i
aj ust ezi gândi r ea, ast f el încât sá nu accep(i un r ef uz dr ept r áspuns. În povest e,
pr i et enul ;t i a ce voi a. El î;i asumase cã avea acel l ucr u ;i a cont i nuat sã-;i asume cã îl
ar e pânã ce asump¡i a l ui a dobândi t sent i ment ul r eal i t ã¡i i ;i înt r -adevãr l -a pr i mi t . Î n
acest f el îl gãse;t i pe Dumnezeu în t i ne însu¡i , per si st ând, st ãr ui nd în asump¡i a t a.
Apoi , se spune aceast á povest e pent r u a-(i ar át a cum ar t r ebui sá t e r o gi si sá
nu-(i pi er zi sper an(a: „ Înt r -o cet at e er a un j udecát or car e de Dumnezeu nu se t emea si
de om nu se r usi na. 5i er a, în cet at ea aceea, o váduvá, car e venea l a el , zi când: Fá-mi
dr ept at e f a(á de pot r i vni cul meu. 5i un t i mp n-a voi t , dar dupá acest ea a zi s înt r u si ne:
Desi de Dumnezeu nu má t em si de om nu má r usi nez, Tot usi , f i i ndcá váduva aceast a
îmi f ace supár ar e, îi vo i f ace dr ept at e, ca sá nu vi ná mer eu sá má super e.” [ Luca
18:2- 5]
Di n nou vedem nevoi a st ãr ui n¡ei în r ugãci une.
Când st i i cum sá t e r ogi , vei descoper i cá or i ci ne de pe l ume poat e f i f ol osi t ca
i nst r ument pent r u a aj ut a nast er i i r ugáci uni i t al e. Ei ar put ea f i osândi (i în t i mpul
acest ui pr oces, i ar t u mânt ui t ; si t ot usi , t u est i cauza ac(i uni i l or .
Voi împár t ási cu t i ne acum o povest e f oar t e per so nal á. |i -o spun pent r u a
i l ust r a un pr i nci pi u. Soci et at ea o învi nová(ea pe aceast á doamná pent r u ce a f ácut , i ar
ea a pl át i t pr e(ul , dar eu f usesem cauza nenor ocul ui sáu. Nu am sá má j ust i f i c pr ea
mul t , i ar dacá (i se va pár ea mai mul t decât po(i în(el ege, ast a est e. Când am spus-o
înt âi a oar á, o doamná s-a si m(i t f oar t e supár at á si îmi par e r áu pent r u ast a; dar am
obser vat cá at unci când ci neva a r enun(at r ecent l a al cool , t ut un, car ne sau sex, ei
condamná i nvar i abi l st ar ea l a car e t ocmai au r enun(at . Se si mt pr ea apr opi a(i ei pent r u
a f i în si gur an(á. Nu spun cá doamna cu pr i ci na a avut vr eo exper i en(á si mi l ar á, în car e
ea sá f i f ost vi ct i ma; vor besc numai de un pr i nci pi u. Iat á povest ea acum:
Am apl i cat acest pr i nci pi u când m-am hot ár ât sá má-nsor cu doamna car e acum
îmi poar t á numel e. La vr emea aceea, er am înt r -o mar e încâl ceal á. M á însur asem l a 18
ani si am deveni t t at á l a 19. Ne-am separ at în acel asi an, dar n-am f ost i nt er esat de
di vor (; asadar , separ ar ea noast r á nu er a l egal á în st at ul New Yor k. 5ai spr ezece ani mai
t âr zi u, când m-am îndr ágost i t si am vr ut sá má însor cu act ual a mea so (i e, am ho t ár ât
sá má cul c de par cá am f i f ost cását or i (i . În t i mp ce dor meam f i zi c în camer a mea de
hot el , dor meam i magi nar înt r -un apar t ament , ea înt r -un pat si eu în cel ál al t . Par t ener a
mea de dans îi spusese so(i ei mel e cá vo i am di vor (ul si aceast a, ca sá îmi îngr euneze
si t ua(i a, s-a mut at în al t st at . Dar eu am st ár ui t ! Noapt e dupá noapt e, dor meam în
asump(i a cá er am f er ici t -cását or i t cu f at a pe car e o i ubeam.
Cam înt r -o sápt ámâná, pr i mesc un t el ef on ce-mi cer e sá f i u l a t r i bunal mar (ea
ur mát oar e l a 10 di mi nea(a. Nedându-mi -se vr eo expl i ca(i e în pr i vi n(a ast a, nu am l uat
în seamá apel ul , cr ezând cá e o f ar sá de-al e unui pr i et en. Asa cá mar (i - di mi nea(a
ur mát oar e l a or a 9:30, er am nebár bi er i t si îmbr ácat ca de st at pr i n casá, când suná
t el ef onul si o doamná îmi zi ce, „ Ar f i în i nt er esul t áu, ca per soaná publ i cá, sá f i i în sal á
di mi nea(a ast a, f i i ndcá e pr ocesul so (i ei t al e” .
Ce soc! Am mul (umi t r epede acel ei doamne, am pr i ns un t axi si am aj uns chi ar
când er a pe cal e sá înceapá.
So (i a mea f usese pr i nsá l uând cât eva ar t i col e di nt r -un magazi n di n New Yor k
Ci t y f árá sá mai si pl át eascá. Cer ându-mi -se sá vor besc în numel e ei , am spus: „ Ea e
so(i a mea si mama f i ul ui meu. Desi sunt em separ a(i de sai spr ezece ani , di n cât e st i u
eu, n-a mai f ácut una ca ast a pâná acum si nu cr ed cá o va mai f ace vr eodat á. Avem un
f i u mi nunat . Vá r og sá nu-i f ace(i ei ceva ce s-ar put ea r ásf r ânge asupr a copi l ul ui
nost r u, car e l ocui est e cu mi ne. Dacá-mi per mi t e(i sá mai adaug, ea e cu opt ani mai în
vâr st á decât mi ne si e posi bi l sá t r eacá pr i nt r -o anume st ar e emo (i o nal á car e sá o f i
împi ns sá f acá ce a f ácut . Dacá t r ebui e sá o condamna(i , suspenda(i , vá r og, sent i n(a” .
Judecát or ul mi -a spus apo i , „ În t o(i ani i mei de exer ci (i u, n-am mai auzi t o
pet i (i e ca ast a. So (i a dvs. îmi spune cá dvs. vr e(i un di vor (, i ar acest a ar put ea f i un
mot i v ser i os în spr i j i nul dvs., si t ot usi , pl eda(i pent r u exo ner ar ea ei ” .
A condamnat -o apoi l a sase l uni cu suspendar e. So (i a mea má ast ept á în
spat el e sál i i si -mi spuse, „ Nevi l l e, ást a a f ost un l ucr u înt r -adevár cumsecade di n par t ea
t a. Dá-mi ci t a(i a si (i -o semnez” . Am l uat un t axi împr euná si am f ácut ceea ce nu er a
l egal : am r edact at di n nou ac(i unea si ea a semnat -o.
Acuma, ci ne a f ost cauza nenor ocul ui ei ? Tr ái a înt r - un al t st at , dar a veni t în
New Yor k Ci t y pent r u a f ace un gest pent r u car e avea sá f i e pr i nsá si j udecat á. Spun,
asadar : or i ce f i i n(á de pe l ume va ser vi scopul ui t áu, ast f el încât l a sf âr si t vei spune:
„ Pár i nt e, i ar t á-le l or , cá nu st i u ce f ac” [ Luca 23:34] . Vor f i împi nsi de const r ânger ea de
a-(i f ace voi a, exact asa cum a f ost so (i a mea.
Spun aceast á povest e numai pent r u a i l ust r a un pr i nci pi u. Nu t r ebui e sá cer i
ni mánui sá t e aj ut e în r áspunsul unei r ugáci uni , pent r u si mpl ul mo t i v cá Dumnezeu
est e omni pot ent si omni sci ent . El est e în t i ne ca mi nunat a t a EU SUNT-i me. Or i ci ne în
af ar a t a est e ser vi t or ul t áu, scl avul t áu, pr egát i t si capabi l sá-(i f acá voi a. To t ce t r ebui e
sá f aci est e sá st i i ce vr ei . Const r ui est e o scená car e ar i mpl i ca împl i ni r ea dor i n(ei t al e.
Int r á în scená si r ámâi acol o.
Când consi l i er ul t áu i magi nar (sent i ment ul t áu de împl i ni r e) se va pune de
acor d cu ceea ce ai f ol osi t pent r u a- (i i l ust r a dor i n(a împl i ni t á, f ant ezi a t a va deveni un
f apt . Dacá nu o f ace, i a-o de l a capát , cr eând o no uá scená, si i nt r á în aceast a. Nu t e
cost á ni mi c sá i magi nezi const i ent !
În pr o pr i ul meu caz, scena f usese un dor mi t or al unui apar t ament , cu so (i a mea
înt r -un pat si eu în cel ál al t , i ndi când cá nu mai l ocui am si ngur l a ho t el .
Am ador mi t în st ar ea aceea, si înt r -o sápt ámâná aveam hâr t i i l e necesar e pent r u
a începe ac(i unea de di vor (.
Ast a e ceea ce înva(á Bi bl i a. E manual ul meu. „ Toat e cât e cer e¡i , r ugându-vã,
sã cr ede¡i cã l e-a¡i pr i mi t ;i l e ve¡i avea.” [ M ar cu 11: 24]
Nu exi st ã l i mi t e al e put er i i cr edi n¡ei or i al e posi bi l i t ã¡i l or r ugãci uni i , dar t u
t r ebui e sã f i i de o ner u;i nar e cr asã ;i sã nu accep¡i un r ef uz dr ept r ãspuns. Încear cã!
Când spun cá est i i magi na(i e în înt r egi me, vor besc ser i os. St ând ai ci pe po di um, po t ,
înt r -o f r ac(i une de secundá, sá-mi i magi nez cá st au undeva af ar á, pr i vi nd l a cl ádi r ea
ast a. Or i , înt r -al t á secundá, sá f i u în Londr a si sá vád l umea de acol o. Spui cá ast ea-s
doar hal uci na(i i ? Cá t ot ul e numai în i magi na(i a mea? Bi ne, îngádui e- mi at unci sá
împár t ásesc o al t á exper i en(á cu t i ne.
Er am în New Yor k Ci t y când am auzi t cá nepot ul meu de 17 ani , f i ul cel mar e al
sur or i i mel e, er a înt r -o f azá t er mi nal á a cancer ul ui . 5t i am cum se va f i si m(i t ea si má
înt r ebam ce as put ea f ace sá o mângâi – sá-i ar át cá bái at ul pe car e îl i ubea at ât de
mul t nu er a t r up si sânge, ci spi r i t . Asadar , f i i nd în New Yo r k Ci t y, m-am dus în
dor mi t or , am închi s usa si m-am asezat pe pat . 5t i i nd cá sor a mea l ocui a în casa
pár i nt eascá di n Bar bados, mi -am asumat cá er am pe pat ul în car e st i am cá t r ebui a sá f i
zácut Bi l l y. M i -am asumat cá sor a mea i nt r a pe usá dar nu-si vedea f i ul , ci f r at el e,
Nevi l l e. M -am pi er dut în acea asump(i e pâná ce sor a mea, Daphne, a i nt r at în camer á.
Ar át ând ul ui t á, s-a apr o pi at , m-a f i xat cu pr i vi r ea, apoi s-a înt o r s si a párási t
camer a. Când am f ost sat i sf ácut cá o vázusem, si ea má vázuse pe mi ne si pe f iul ei, am
înt r er upt exper i ment ul si m-am înt o r s în camer a noast r á de zi pent r u a f i cu so (i a mea
si cu un pr i et en car e veni se l a un cockt ai l .
Zece zil e mai t âr zi u, am pr i mi t o scr i soar e de l a sor a mea, în car e spunea: „ Nev,
pur si si mpl u nu în(el eg” . Numi nd zi ua si or a car e coi nci deau cu al e mel e di n New Yor k,
cont i nua: „ Am mer s în camer a l ui Bi l l y si am f ost ul ui t á sá t e vád pe t i ne acol o. 5t i am cá
est i în New Yo r k Ci t y, si t ot usi nu-l vedeam pe Bi l l y pe pat , numai pe t i ne. Tr ebui e sá
már t ur i sesc cá am f ost un pi c sper i at á, asa cá am i esi t di n camer á si , când m-am înt or s,
l -am vázut pe Bi l l y di n nou” . Put ea sá-l vadá pe Bi l l y deoar ece, pâná at unci , pl ecasem.
Dacã sunt i magi na¡i e în înt r egi me, t r ebui e sã f i u unde sunt în i magi na¡i e. Când am
dat scenei di nami sm senzor i al , cu t oat e cul or i l e r eal i t á(i i , am f ost vázut de sor a mea l a
pest e t r ei mi i de ki l o met r i depár t ar e.
Nu, nu l -am sal vat pe Bi l l y. A mur i t , dar pr ezen(a mea mi -a convi ns sor a cá f i ul
sáu nu er a t r up si sânge. Dacá f r at el e ei , di n New Yor k Ci t y, i se put ea înf á(lsa în
Bar bados, acum st i a cá exi st a ceva ce l o cui a t r upul si nu put ea t r ece înt r -o moar t e
vesni cá. Î(i spun: exi st á un t u nemur i t or ce nu poat e mur i . În acea sear á, i -am of er i t
sur or i i mel e convi nger ea unei r eal i t á(i di n f i ul ei car e va supr avi e(ui at unci când
doct or ul îi spune cá s-a dus. S-a dus unde? Rest abi l i t unei l umi t er est r e pr ecum
aceast a, ca t ânár f l ácáu, pent r u a-si cont i nua o cálát or i e ce i se pr egát ise încá l a
început ur i . 5i ast a înseamná sá f or mezi i magi nea l ui Ii sus Hr i st os în el . Când ast a se va
f i înt âmpl at , Bi l l y se va t r ezi ca Ii sus Hr i st os, f i i n(a car e est e Dumnezeu Tat ál .
Pr act i cá ar t a mi scár i i . Î n New Yo r k Ci t y, t el ef onul meu er a în hol si scaunul meu
în camer a de zi . St ând pe scaun, îmi asumam cá er am l a t el ef on.
Apoi îmi asumam cá pr i veam spr e camer a de zi . Am pr act i cat acest exer ci (i u
pâná ce am descoper i t cá má put eam mut a or i unde înt r -o f r ac(i une de secundá.
Încear cá si poat e, ca si sor a mea, ci neva o sá ai bá st r ani a exper i en(á de a t e vedea
unde nu ai f ost f i zi c. Fá-o di n amuzament . Eu o f ac t o t t i mpul .
O doamná, cr ezând cá sunt încá în Bar bados – unde má vázuse ul t i ma dat á,
dur er os de sl ab si cânt ár i nd numai vr eo sai zeci de ki l ogr ame – sper a cá má si m(eam
mai bi ne, când, am apár ut br usc în suf r ager i a ei . Er am br o nzat de l a soar el e di n
Bar bados, pur t ând un cost um gr i (pe car e nu îl aveam când pl ecasem de acol o, ci l -am
cumpár at în New Yor k Ci t y), si i -am spus: „ Nu-i vr eme” , di spár ând apoi . Ei bi ne, ea e
obi snui t á cu ast f el de l ucr ur i , asa cá nu s-a sper i at .
Te îndemn sã nu t e l i mi t ezi l a mi cul t r up de car ne ;i oase, cãci t u e;t i spi r i t .
Tr upul de car ne nu poat e mo;t eni împãrã¡i a l ui Dumnezeu, a;a cã înt r -o zi va t r ebui
sã ¡i -l sco¡i . Iar cel car e ;i -l scoat e e nemur i t or . Acel a e pr opr i a t a mi nunat ã
i magi na¡i e omeneascã, Dumnezeu, Tat ãl a t ot vi ul . Când înve¡i sã t r ãi e;t i ast f el , vi a¡a
devi ne at ât de capt i vant ã! Zi l el e t al e sunt pl i ne ;i t u nu e;t i ni ci odat ã si ngur .
Îmi pet r ec înt r eaga zi st ând acasá, ci t i nd Bi bl i a si medi t ând. Îmi închi d ochi i si
cálát or esc pr i n l ume. E at ât dist r act i v cât si educat i v. M á expandeazá si má f ace sá
devi n mai const i ent de f i i n(a i nf i ni t á car e sunt cu adevár at .
Acum, cel e douá povest i di n scr i pt ur i pe car e l e-am pr ezent at ar at á i mpor t an(a
per si st en(ei , a st ár ui r i i . Când t e r ogi , nu t e l ãsa în genunchi pent r u a chema un
Dumnezeu necunoscut . În schi mb, înt i nde-t e pe pat ;i îndr ãzne;t e sã-¡i asumi cã e;t i
acum ceea ce vr ei sã f i i . Ador mi asumându-¡i cã e adevãr at ;i vei f i pe dr umul spr e
succes, cãci acest a e modul în car e l ucr ur i l e sunt aduse înt r u f i i n ¡ã.
Chi ar acum, i magi neazá ceva demn de i ubi t pent r u al t ci neva. Acel a nu va t r ebui
sá st i e ni ci odat á car e a f ost cauza nor ocul ui l ui – dar t u vei st i .
Pr i ma mea so(i e nu st i a cá eu f usesem cauza ac(i uni i sal e. Dacá st i a cá gest ul ei
va însemna l i ber t at ea mea si dezonoar ea ei , cr ezi cá l -ar mai f i f ácut ? A ac(i o nat sub
i mpul s, i ar eu er am f or (a ce a const r âns-o. Când r eal i zezi ast a, îi i er (i pe t o(i pent r u t ot
ce î(i vor f i f ácut vr eodat á, f i i ndcá se pr ea poat e ca t u sá f i f ost cauza ac(i uni l or l or .
Bl ake spunea: „ De ce st ám ai ci cut r emur ându-ne, st r i gând l a Dumnezeu dupá
aj ut or si nu l a noi , cei în car e sálásl ui est e Dumnezeu?” .
De ce sá chemi or i ce zeu, când si ngur ul Dumnezeu sálásl ui est e în t i ne? El nu se
pr ef ace, el chi ar a deveni t t u. Când t e l i mi t ezi már unt ul ui vesmânt pe car e îl por (i , îl
l i mi t ezi pe Dumnezeu, f i i ndcá El est e Cel Car e îl poar t á.
Nu ai nevoi e de i nt er medi ar înt r e t i ne ;i t i ne însu¡i , Cel Car e e Dumnezeu.
Nu f ugi di n or a;ul acest a în al t ul cu sper an¡a cã vei gãsi ceva mai bun, f i i ndcã
si ngur a per soanã pe car e o vei l ua cu t i ne e;t i t u însu¡i ; r ezol vã-¡i a;adar pr obl emel e
ai ci .
Nu f ã compr omi sur i . Deci de exact ce vr ei ;i asumã-¡i cã e;t i acel l ucr u.
De-ar f i sã ¡i se schi mbe l umea, hot ãrã;t e cum ar ar ãt a; apoi , const r ui e;t e o
scenã car e ar i mpl i ca f apt ul cã e;t i acol o. Dacã i magi nea const r ui t ã de t i ne se apr opi e
de cea a dor i n¡ei t al e împl i ni t e, mi cul t ãu vi s de zi va deveni f apt ! 5i când va deveni ,
va mai cont a ce cr ed al ¡i i despr e pr i nci pi ul t ãu?
Dovedi nd-o pr i n r ezul t at e, împár t ásest e- (i exper i en(a cu al (i i , ca si ei sá si l e
poat á împár t ási . Dá t ot mai depar t e acest pr i nci pi u, deoar ece, în f i nal , cu t o (i i sunt em
uni ca f i i n(á Car e est e Domnul I i sus Hr i st os. Un t r up, un Domn, un Spi r i t , un Dumnezeu
si Tat á t ut ur or . Nu t e r usi na r evendi cându-L. Omul îl vede pe Domnul Ii sus Hr i st os
dr ept o f i i n(á f i r avá undeva în af ar á; dar El est e în t i ne, si când Îl vezi , El va ar át a exact
ca t i ne!
O ami cá si -a împár t ási t aceast á dr águ(á vi zi une cu mi ne de cur ând. M i -a spus,
„ Am vázut un o m înt r -o r obá al bá st ând pe un deal , const r ui nd un umbr ar pest e
i nt r ar ea unui t empl u. Cum m-am apr o pi at , am put ut vedea cá nui el el e f ol osi t e er au de
un ver de t r anspar ent si am r emar cat cât de r adi os de f r umoase er au. Omul s-a înt or s
ca sá má pr i veascá si am o bser vat cá er ai t u, Nevi l l e, si t ot usi , er ai M i chel angel o. Apoi
mi t e-ai adr esat spunând, ‚ Lucr ez l a ast a de o vesni ci e si încá r ámâne i nvi zi bi l á al t or a’ .
Luând nui el el e, l e-am împl et i t în f or ma unui cos i ar t u mi -ai mul (umi t si mi -ai zi s, ‚ Buná
t r eabá’ , dupá car e m-am t r ezi t ” .
Fr umos vi s. Tot spun povest ea învi er i i pr i n vesni ci e, dar încá nu a f ost pusá în
f or má vi e. Încá r ámâne moar t á, pr ecum Pi et à a l ui M i chel angel o, or i al sáu Davi d, f ácut
di n pi at r á.
Lasá-l pe Davi d sá învi e în mi n(i l e al t or a. Dá vi a(á scenei Pi et à, Rást i gni t ului di n
poal a mai ci i Sal e.
Povest ea apar (i ne do meni ul ui publ i c, acum un cod scr i s mor t ast ept ând vi a(á în
i magi na(i a oameni l or .
Dr amat i zeazá povest ea mânt ui r i i . Tr anspune-o înt r -o pi esá de t eat r u or i înt r -un
spect acol de t el evi zi une si l asá Pi et à, oper a l ui M i chel angel o, sá pr i ndá vi a(á. Am dat
vi a(á povest i i f i i ndcá am exper i ment at -o.
M i chel angel o , cu ur i asel e l ui cunost i n(e înt r -al e f or mei umane, a cr eat f or me
moar t e f ácut e di n mar mur á. Vi n si eu, i ncapabi l sá model ez un bá(, sá gásesc f or ma
moar t á pr i nzând vi a(á în mi ne. Est e sper an(a mea cá înt r -o buná zi , aceast á po vest e
mi nunat á va f i spusá asa cum est e ea de f apt , în schi mbul povest i i pe car e o t o t auzi m
de pest e douá mi i de ani .
Acum, sá i nt r ám în t ácer e.
DISCURSURI RADIOFONICE
FII CEEA CE DORE5TI, FII CEEA CE CREZI
Di scur s r adiof onic, Post ul KECA, Los Angeles
Iul i e, 1951
Un zi ar i st mi -a povest i t cá mar el e nost r u savant , Rober t M i l l i kan, i -a spus odat á
cá el îsi f i xase un scop l a o vâr st á f r agedá, când er a încá f oar t e sár ac si ner ecunoscut în
domeni ul în car e avea sá-si f acá mai t âr zi u un mar e nume. 5i -a condensat vi sul de
már e(i e si si gur an(á înt r -o af i r ma(i e si mpl á, af i r ma(i e ce i mpl i ca f apt ul cá vi sul sáu de
már e(i e si si gur an(á er a dej a r eal i zat . Apoi , si -a r epet at af i r ma(i a l ui însusi i ar si i ar ,
pâná ce i deea de már e(i e si si gur an(á i -a umpl ut mi nt ea si a al ungat t oat e cel el al t e i dei
di n const i en(a l ui .
Se poat e ca acest e cuvi nt e sá nu f i f ost al e dr . M i l l i kan înt ocmai , dar sunt cel e
car e mi s-au t r ansmi s mi e si ci t ez, „ Am un veni t gener os, r egul at si si gur , pe másur a
i nt egr i t á(i i si avant aj el o r r eci pr oce” . Dupá cum am spus în mod r epet at , t ot ul depi nde
de at i t udi nea noast r ã f a¡ã de noi în;i ne. Ceea ce nu af i r mãm ca f i i nd adevãr at nu se
poat e dezvol t a în vi a¡a noast r ã. Dr . M i l l i kan si -a scr i s vi sul de már e(i e si si gur an(á l a
per soana înt âi , t i mpul pr ezent . El nu a spus, „ Voi f i már e(; voi f i asi gur at ” , cáci ast a ar f i
suger at cá nu er a már e( si asi gur at . Î n schi mb, si -a f ácut vi sul de vi i t or un f apt act ual .
„ Am” , spunea el , „ un veni t gener os, r egul at si si gur , pe másur a i nt egr i t á(i i si
avant aj el or r eci pr oce” .
Vi sul de vi i t or t r ebui e sã devi nã un f apt act ual în mi nt ea cel ui car e caut ã sã îl
r eal i zeze.
Tr ebui e sã exper i ment ãm în i magi na¡i e ceea ce am exper i ment a în r eal i t at e
at unci când ne vom r eal i za scopul , f i i ndcã suf l et ul ce se i magi neazã pe si ne înt r -o
si t ua¡i e accept ã r ezul t at ul act ul ui i magi nar . Dacã nu se i magi neazã pe si ne înt r -o
si t ua¡i e, va f i ve;ni c l i psi t de r ezul t at e.
Est e scopul acest or învá(át ur i acel a de a ne r i di ca l a o st ar e de const i en(á mai
înal t á, de a st âr ni mai -mar el e di n noi în cr edi n(á si af i r mar e-de-si ne, cáci st âr ni ndu- ne
mai -mar el e di n noi , deveni m învá(át or ul si vi ndecát or ul nost r u. Cel di nt âi cuvânt al
îndr ept ár i i or i vi ndecár i i est e înt ot deauna, „ Ri di cá-t e” . Dacá va f i sá în(el egem mo t i vul
acest ui îndemn const ant al Bi bl i ei , sá „ ne r i di cám” , t r ebui e sá r ecunoast em cá
uni ver sul , în¡el es l ãunt r i c, est e o ser i e i nf i ni t ã de ni vel ur i , i ar omul est e ceea ce est e
pot r i vi t l ocul ui în car e se af l ã în acea ser i e. Pe mãsur ã ce ne înã|¡ãm în con;t i en¡ã,
l umea noast r ã se r emodel eazã pe si ne în ar moni e cu ni vel ul l a car e ne si t uãm. Cel ui
ce se r i di cã di n r ugãci une un om mai bun, r ugãci unea înseamnã cã i -a f ost ascul t at ã.
Pent r u a ne schi mba st ar ea act ual á, si no i , pr ecum dr . M i l l i kan, t r ebui e sá ne
înál(ám l a un al t ni vel de const i en(á. Aceast á înál(ar e se r eal izeazá pr i n af i r mar ea cá
sunt em dej a ceea ce vr em sá f i m, pr i n asumar ea sent i ment ul ui dor i n (ei împl i ni t e.
Dr ama vi e¡i i est e una psi hol ogi cã, pe car e o f acem sã se desf ã;oar e pr i n at i t udi ni l e
noast r e, mai degr abã decât pr i n f apt el e noast r e. Nu e scãpar e di n si t ua¡i a noast r ã
act ual ã, or i car e ar f i aceea, decât pr i nt r -o t r ansf or mar e psi hol ogi cã r adi cal ã.
Tot ul depi nde de at i t udi nea noast r ã f a¡ã de noi în;i ne. Ceea ce nu vom af i r ma
ca f i i nd adevãr at despr e noi nu se va dezvol t a în vi e¡i l e noast r e.
Auzi m mul t e despr e om ul umi l , „ cel bl ând” sau „ cel sár ac cu duhul ” , co nf or m
Bi bl i ei – dar ce se în(el ege pr i nt r -un om bl ând? El nu e pr esul pr over bi al cel sár ac si
apl ecat , asa cum e el conceput în gener al . Oameni i car e se f ac a f i pr ecum vi er mi i în
pr opr i i l or ochi si -au pi er dut vi zi unea asupr a vi e(i i în asemánar ea cár ei a cu adevár at
est e r ost ul spi r i t ul ui de a- si t r ansf or ma vi a(a aceast a.
Oameni i ar t r ebui sá-si i a másur i l e nu di n vi a(a asa cum se vede, ci de l a oameni
pr ecum dr . M i l l i kan, car e, desi sár ac si neconsacr at , a îndr ázni t sá-si asume cá avea „ un
veni t gener os, r egul at si si gur , pe másur a i nt egr i t á(i i si avant aj el or r eci pr oce” .
Asemenea oameni sunt bl ânzi i di n evanghel i i , cei car e vor mo st eni pámânt ul . Or i ce
concept de si ne mai pr ej os decât însusi i deal ul ne pr i veazá de aceast á most eni r e.
lágádui n (a est e, „ Fer i ci (i cei bl ânzi , cá acei a vor most eni pámânt ul ” [ M at ei 5:5, Psal mi
36/ 37:11] .
În t ext ul or i gi nal , cuvânt ul t r adus pr i n bl ând est e opusul cuvi nt el or r anchi unos,
mâni os. Ar e în(el esul de a deveni „ îmbl ânzi t ” pr ecum se îmbl ânzest e un ani mal
sál bat i c. Dupá ce mi nt ea e îmbl ânzi t á, poat e f i asemánat á unei vi (e, despr e car e se
spune, „ Iat á vi (a aceast a. Am af lat -o ar bust sál bat i c, a cár ui gr ozavá put er e s-a r ásuci t
în r ámur el e r ázl e(e. Dar am t uns sadul si s- a domo l i t di n r i si pa de f r unze f árá r ost , si s-a
l egat pr ecum îl vezi în acest i ci or chi ni cur a(i si pl i ni , pent r u a r áspl át i mâna ce cu
în(el epci une l -a r áni t ” [ Rober t Sout hey, „ Thal aba t he Dest r oyer : A Rhyt hmical
Romance” , 1801] .
Un om bl ând est e un om aut o-di sci pl i nat . Est e înt r -at ât de di sci pl i nat încât vede
numai ce-i mai f r umos, gândest e numai ce-i mai bun. El est e cel car e împl i nest e
îndemnul , „ f r a(i l or , cât e sunt adevár at e, cât e sunt de ci nst e, cât e sunt dr ept e, cât e
sunt cur at e, cât e sunt vr edni ce de i ubi t , cât e sunt cu nume bun, or i ce vi r t ut e si or i ce
l audá, l a acest ea sá vá f i e gândul ” [ Fi l i peni 4: 8] .
Ne înã|¡ãm l a un al t ni vel de con;t i en¡ã, nu f i i ndcã ne-am înf r ânat pat i mi l e, ci
f i i ndcã ne-am cul t i vat vi r t u¡i l e. Cu adevãr at , un om bl ând est e un om ce ar e cont r ol
compl et asupr a di spozi ¡i i l or sal e, i ar di spozi ¡i i l e sal e sunt cel e mai înal t e, f i i ndcã el
;t i e cã t r ebui e sã-;i men¡i nã o di spozi ¡i e înal t ã de va f i sã umbl e în t ovãrã;i a cel or
înal ¡i .
Est e cr edi n(a mea cá t o(i oameni i pot , asemenea dr . M i l l i kan, sá-si schi mbe
cur sul vi e(i l or l or . Cr ed cá t ehni ca dr . M i l l i kan de a f ace di n dor i n(a sa un f apt act ual
pent r u el însusi est e de mar e i mpor t an (á pent r u or i ce cáut át or al „ adevár ul ui ” . Est e,
de asemenea, scopul sáu înal t în a pr o duce „ avant aj e r eci pr oce” , adi cá, i nevi t abi l ,
scopul nost r u, al t ut ur or . Est e cu mul t mai si mpl u sá i magi nám bi nel e t ut ur or decât sá
f i m pur egoi st i în i magi nar ea noast r á. Pr i n i magi na¡i a noast r ã, pr i n af i r ma¡i i l e noast r e,
ne put em schi mba l umea, ne put em schi mba vi i t or ul . Pent r u omul ¡el ur i l or înal t e,
pent r u omul di sci pl i nat deci , aceast a e m ãsur a f i r eascã, a;a cã hai de¡i sã deveni m cu
t o¡i i oameni di sci pl i na¡i .
Dumi ni cá-di mi nea(a ur mát oar e, 15 i ul i e, voi vor bi ca i nvi t at al dr . Bai l es l a or a
10:30, l a Fox-Wi l shi r e Theat er , pe Wi l shi r e Boul evar d, l ângá La Ci enega. Subi ect ul de
dumi ni ca vi i t oar e est e „ Schi mbar ea vi i t o r ul ui ” . Est e un subi ect dr ag no uá t ut ur o r .
nádáj dui esc cá má vei înso (i dumi ni cá, pent r u a învá(a cum sá f i i un om di sci pl i nat , un
om bl ând car e „ îsi schi mbá vi i t or ul ” si în avant aj ul apr oapel ui sáu.
Dacá est i at ent , vei obser va în acest mesaj ecoul sau r áspunsul r api d l a f i ecar e
di spozi (i e de-al e t al e si vei f i capabi l sá-l apl i ci în împr ej ur ár i l e vi e(i i t al e zi l ni ce. Când
sunt em si gur i de r el a(i a di nt r e di spozi (i i si împr ej ur ár i l e di n vi a(a noast r á, pr i mi m cu
dr ag ceea ce ne i ese în cal e. 5t i m cá t ot ce înt âl ni m est e par t e di n noi . În cr ear ea unei
noi vi e¡i , t r ebui e sã începem cu început ul , cu o schi mbar e de di spozi ¡i e. Fi ecar e
di spozi ¡i e înal t ã a omul ui est e deschi der ea u;i i spr e un ni vel super i or pent r u el .
Hai de(i sá ne model ám vi e(i l e dupá o di spozi (i e înal t á, or i dupá un gr up de di spozi (i i
înal t e. Indi vi dual i t á(i l e, l a f el ca si gr upur i l e, cr esc spi r i t ual pr o por (i onal pe másur á ce
se pozi (i o neazá pe un ni vel si mai înal t . Dacá i deal ul l or est e cobor ât , si ei se cuf undá în
adâncur i l e acest ui a; dacá i deal ul l or est e pe cul mi , ei sunt r i di ca(i l a înál(i mi de
nei magi nat . Tr ebui e sá ne men(i nem o di spozi (i e înal t á de va f i sá pási m al át ur i de cei
înal (i ; si înál(i mi l e au f ost meni t e l ocui r i i .
Toat e f or mel e de i magi na(i e cr eat i vá i mpl i cá el ement e de t r ái r e l áunt r i cá, de
si m(i r e.
Tr ái r ea l áunt r i cá est e f er ment ul f árá de car e ni ci o cr ea(i e nu e posi bi l á. Nu e
ni mi c gr esi t în a dor i sá ne t r anscendem st ar ea act ual á. Nu ar exi st a pr ogr es în l umea
ast a, de n-ar f i i nsat i sf ac(i a omul ui în ceea ce-l pr i vest e. E f i r esc sá cáut ám o vi a(á
per sonal á mai f r umoasá; e bi ne cá ne dor i m o mai mar e în(el eger e, o mai buná
sánát at e, o mai sol i dá si gur an(á. Est e consemnat în capi t ol ul sai spr ezece al Evanghel i ei
Sf ânt ul ui Ioan, „ Pâná acum n-a(i cer ut ni mi c în numel e M eu; cer e(i si ve(i pr i mi , ca
bucur i a voast r á sá f i e depl i ná.” [ : 24]
O r eînvi er e spi r i t ual á est e necesar á o meni r i i , dar pr i n r eînvi er e spi r i t ual ó
în(el eg o at i t udi ne r el i gi oasá adevár at á, una în car e f i ecar e i ndi vi d, el însusi , accept á
pr ovocar ea înt r upár i i unei mai înal t e val or i de si ne, asa cum a f ácut dr . M i l l i kan.
O na(i une nu poat e da dovadá de o în(el epci une mai mar e în înt r egul ei decât
cea car e gener eazá di n oameni i car e o al cát ui esc. Di n acest mot i v, eu per so nal am
pr opovádui t mer eu aut o-per f ec(i onar ea [ „ sel f -hel p” în l. engl ezó în or igi nal] , st i i nd cá,
de ne vom st r ádui în acest t i p de aut o-aj ut or ar e, adi cá sá înt r upám un no u si mai înal t
concept de si ne, at unci or i ce aj ut or de al t á nat ur á ne va f i l a di spozi (i e.
Ideal ul cár ui a îi ser vi m si pe car e sper ám sá îl ob(i nem est e pr egát i t pent r u o
nouá încar nar e; dar , dacá nu-i of er i m descenden(á umaná, e i ncapabi l de a se nast e.
Tr ebui e sã af i r mãm cã sunt em dej a ceea ce sper ãm sã f i m ;i sã t r ãi m ca ;i când am f i ,
;t i i nd, pr ecum dr . M i l l i kan, cã asump¡i a noast r ã, de;i f al sã pent r u l umea de af ar ã,
dacã per si st ãm în ea, se va înt ãr i în f apt .
Omul per f ect nu j udecã dupã apar en¡e; el j udecã „ dupã j udecat a dr eapt ã”
[ Ioan 7: 24, 8: 15; Gal at eni 2: 6; 1Samuel / 1Regi 16: 7 et c.] . El se vede pe si ne ;i pe al ¡i i
a;a cum dor e;t e ca el ;i al ¡i i sã f i e. El aude ce vr ea sã audã. El vede ;i aude numai
bi nel e. El cunoa;t e adevãr ul , ;i adevãr ul îl f ace l i ber ;i îl conduce spr e bi ne. Adevár ul
va el i ber a înt r eaga omeni r e. Ast a e r eînvi er ea noast r á spi r i t ual á. Car act er ul est e în
mar e másur á r ezul t at ul di r ec(i ei si per si st en(ei at en(i ei vol unt ar e.
„ Gândest e dr ept , si gândur i l e t al e vor sát ur a f oamea l umi i ;
Vor best e dr ept , si f i ece cuvânt de-al e t al e va f i o sámân(á r odi t oar e;
Tr ái est e dr ept , si vi a(a t a va f i un cr ez nobi l si már e(.”
[ Hor at i o Bonar , 1808-1889]











PRIN IM AGINA|IE DEVENIM
Di scur s r adiof onic, Post ul KECA, Los Angeles
(Iul ie, 1951)
De cât e or i n-am auzi t pe car eva spunând, „ Oh, e numai în i magi na(i a l ui ! ” ?
Numai i magi na(i a l ui – i magi na(i a omul ui est e omul însusi . Ni ci un o m nu ar e
pr ea pu(i ná i magi na(i e, dar numai pu(i ni si -au di sci pl i nat pr opr i a i magi na(i e. Imagi na(i a
est e i ndest r uct i bi l á ea însási . În ast a st á or oar ea f ol osi r i i sal e gr esi t e. Zi l ni c t r ecem pe
st r adá pe l ângá car eva car e mor mái e, pur t ând o di scu(i e i magi nar á cu ci neva car e nu e
de f a(á. Se cear t á uneor i vehement , cu t eamá or i cu f ur i e, ner eal i zând cá pune ast f el în
mi scar e, pr i n i magi na(i a sa, o împr ej ur ar e nepl ácut á pe car e o va pet r ece cur ând.
Lumea real est e l umea a;a cum o vede i magi na¡i a. Nu f apt el e, ci pr odusul
i magi na¡i ei ne model eazã vi e¡i l e de zi cu zi . Cel cu mi nt ea exact ã ;i l i t er al ã est e cel
car e t r ãi e;t e înt r -o l ume f i ct i vã. Numai i magi na¡i a poat e r ef ace Edenul di n car e
exper i en¡a de vi a¡ã ne-a al ungat . Im agi na(i a est e si m(ul pr i n car e per cepem
pr ea-înal t ul , put er ea pr i n car e t r anspunem vi zi unea în f i i n (á. Fi ecar e et apá a
pr ogr esul ui omenesc est e f ácut á pr i n exer ci (i ul i magi na(i ei .
Numai di n cauzã cã oameni i nu i magi neazã per f ect ;i nu cr ed în el e,
r ezul t at el e l or sunt uneor i necl ar e, pe când ar put ea f i înt ot deauna cl ar e ca l umi na
zi l ei . Imagi nar ea hot ãr ât ã est e început ul t ut ur or oper a¡i uni l or r eu;i t e. Imagi na¡i a
si ngur ã est e mi j l ocul împl i ni r i i i nt en¡i ei . Pe omul car e poat e chema, l a dor i n¡ã, or i ce
i magi ne voi e;t e, pr i n vi r t ut ea put er i i i magi na¡i ei sal e, soar t a nu-l poat e supune.
Si ngur at i cul or i pr i zoni er ul pot , pr i n i nt ensi t at ea i magi nãr i i ;i si m¡i r i i , af ect a mi r i ade
de oameni , put ând ac¡i ona ;i vor bi ast f el pr i n voci l e acest or a.
„ Nu vom st i ni ci o dat á” , scr i a Wi l l i am But l er Yeat s în al e sal e „ Idei despr e bi ne si
tóu” , „ dacá nu cumva a f ost vr eo f emei e ce cál ca pr i n t easc cea car e a por ni t acea
schi mbar e subt i l á di n mi n(i l e oameni l o r , or i dacá pat i ma nu s-o f i náscut în mi nt ea
vr eunui ci obánas ai cár ui ochi s-au l umi nat pent r u o cl i pá înai nt e ca s-o f i por ni t l a
dr um.”
Îngádui e- mi sá-(i spun povest ea unei f oar t e dr age ami ce de-al e mel e, l a vr emea
aceea cost umier á l a M usi c Hal l în New Yor k. M i -a vor bi t înt r -o zi despr e di f i cul t á(i l e ei
în a col abor a cu unul di nt r e pr oducát or i , car e o cr i t i ca t ot t i m pul si îi r espi ngea
nej ust i f i cat cel e mai bune cr ea(i i , er a în mod del i ber at nepol i t i cos si nedr ept cu ea.
Auzi ndu-i povest ea, i -am ami nt i t , asa cum î(i ami nt esc acum si (i e, cá oameni i
doar ne r ef l ect á, ca un ecou, ceea ce l e sopt i m noi în secr et . N-aveam ni ci o îndoi al á cá
se cer t a cu el în t ácer e, nu f a(á în f a(á, ci în i magi na(i a sa, când er a si ngur á.
A r ecunoscut cá exact ast a f ácea în f i ecar e di mi nea(á în dr um spr e t eat r u; îi
spunea exact ceea ce cr edea despr e el înt r -un mo d în car e nu ar f i îndr ázni t vr eo dat á
sá-i spuná în f a(á. Int ensi t at ea si f or (a ar gument el or ei ment al e au st abi l i t aut o mat
compor t ament ul l ui f a(á de ea. I-am cer ut sá-si schi mbe at i t udi nea f a(á de el , sá-si
asume cá el o f el i ci t a pent r u cr oi el i l e ei deosebi t e i ar ea, l a r ândul ei , îi mul (umea
pent r u l aude si amabi l i t at e. Aceast á t ânárá cr eat oar e mi -a ur mat sf at ul si , pási nd spr e
t eat r u, îsi i magi na de-acum o r el a(i e per f ect á cu pr o ducát or ul .
A f ácut ast a di mi nea(á dupá di mi nea(á si , în scur t t i mp, a descoper i t cá pr o pr i a
ei at i t udi ne det er mi na scenar i ul exi st en(ei sal e. Co mpor t ament ul pr o ducát o r ul ui s-a
schi mbat compl et . Acest a a deveni t cel mai agr eabi l angaj at or pe car e îl înt âl ni se
vr eodat á. Compor t ament ul l ui doar r ef l ect a ca un ecou schi mbár i l e pe car e ea l e
fácuse în si ne însási . 5i ceea ce a f ácut a f ácut pr i n put er ea i magi na(i ei . Fant ezi a ei a
condus f ant ezi a l ui ; i ar ea, ea însási , i -a di ct at di scur sul ce a ur mat în r eal i t at e – i l - a
di ct at în t i mp ce mer gea si ngur á pe st r adá.
Hai de(i sá ne f i xám, ai ci si acum, un exer ci (i u zi l ni c de cont r o l si de di sci pl i nar e
a i magi na(i ei noast r e. Ce al t început mai bun decât acel a de a i magi na cum put em mai
bi ne pent r u un pr i et en. Nu exi st á cár bune de car act er înt r -at ât de mo r t încât sá nu
st r ál uceascá si sá ar dá, de e numai usor apr i ns.
Nu acuza, r ezol vã numai . Vi a(a, pr ecum muzi ca, poat e, pr i nt r -o schi mbar e de
t on, sá-si t r ansf or me dezacor dur i l e în ar moni i . Repr ezi nt á-(i pr i et enul ca expr i mând
dej a ceea ce dor est e sá f i e. Hai de(i sá ne demo nst r ám no uá însi ne cá, pr i n i ndi f er ent
ce at i t udi ne îi abor dám pe al (i i , cu aceeasi at i t udi ne sunt em abor da(i .
Cum put em f ace ast a? Sá f acem asa cum a f ácut ami ca mea. Pent r u a st abi l i un
r apor t , cheamá-(i pr i et enul , ment al . Focal i zeazá-(i at en(i a asupr a l ui si st r i gá-l ment al
pe nume exact asa cum ai f ace dacá ai vr ea sá-i at r agi at en(i a de l -ai vedea pe st r adá.
Imagi neazá-(i cá a r áspuns, auzi ment al vocea l ui – i magi neazá-(i cá î(i spune despr e
bi nel e car e a dat pest e el , bi ne pe car e i l -ai dor i t . Tu, l a r ândul t áu, îi spui despr e
bucur i a t a l a af l ar ea acest ei vest i . Auzi nd ment al ceea ce voi ai sá auzi si si m(i nd bucur i a
vest i l o r auzi t e, vezi -(i mai depar t e de t r ebur i l e t al e zi l ni ce.
Conver sa(i a pe car e ai i magi nat -o t r ebui e sá t r ezeascá ceea ce a af i r mat ;
r ecunoast er ea f i nal ul ui va det er mi na mi j l oacel e. 5i ni ci chi ar cea mai în(el eapt á di nt r e
r a(i uni n-ar put ea náscoci mi j l oace mai ef i ci ent e decât cel e pe car e l e va hot ár î aceast á
r ecunoast er e a f i nal ul ui . Tot usi , conver sa(i a t a cu pr i et enul t áu t r ebui e sá se pr o ducá
înt r -un mod car e nu îngádui e ni ci cea mai mi cá îndoi al á în pr i vi n(a adevár ul ui a ceea ce
ai i magi nat cá auzi si spui . Dacá nu-(i cont r ol ezi i magi na(i a, vei descoper i cá vei i magi na
doar pe baza cel or car e est i obi snui t sá auzi si sá spui – pe baza ami nt i r i l or t al e.
Sunt em cr eat ur i al e obi snui n(ei ; i ar obi snui n(a, desi nu e l ege, f unc(i oneazá ca
si când ar f i cea mai necr u(át oar e l ege de pe l ume. Cunoscând de-acum aceast á put er e
a i magi na(i ei , f i i pr ecum omul di sci pl i nat si t r ansf or má-(i l umea i magi nând si si m (i nd
numai ce e demn de i ubi t si cu nume bun.
Fr umoasa i dee pe car e o t r ezest i în t i ne nu va esua în a-si t r ezi asemánar ea în
al (i i . Nu ast ept a pat r u l uni pâná l a secer i s. Ast ázi est e zi ua cea mai pot r i vi t á pent r u a
exer sa cont r ol ul si di sci pl i na i magi na(i ei t al e. M ar el e secr et est e o i magi na(i e
cont r ol at á si o at en(i e bi ne-sus(i nut á, f ocal i zat á f er m si r epet at asupr a obi ect ul ui ce
t r ebui e at i ns.
„ Acum e vr emea pot r i vi t á sá l e pun f r umuse(e în l oc de cenusá, bucur i e în l oc
de dol i u, sl avá în l oc de deznádej de; ca sá poat á f i numi (i ar bor i ai dr ept á(i i , sad al
Domnul ui înt r u sl ávi r ea Lui ” [ apr ox. , Isai a 61:3] .
Acum est e vr emea sá ne co nt r o l ám i magi na(i a si at en(i a. Pr i n cont r ol , nu
în(el eg const r ânger i pr i n f or (á, ci mai degr abá o cul t i var e pr i n i ubi r e si în(el eger e. Cu
at ât de mul t e în dezacor d pe l umea ast a, ni ci nu put em subl i ni a pr ea t ar e put er ea
i ubi r i i i magi nat i ve.
Iubi r ea i magi nat i vá, acest a est e subi ect ul pr el eger i i mel e de dumi ni ca vi i t oar e,
când vo i vor bi în l ocul dr . Bai l es, el f i i nd în vacan(á. Sl uj ba se va (i ne, ca de obi cei , l a
Fox Wi lshi r e Theat er , pe Wi l shi r e Boul evar d, lâná La Ci enega, de l a 10: 30.
„ Cum e l umea, asa-i omul ” ar t r ebui schi mbat în „ Cum e omul , asa-i si l umea” .
5i sper cá voi r eusi sá aduc f i ecár ui a di nt r e cei pr ezen(i adevár at ul în(el es al
cuvi nt el or l ui Zahar i a, „ Sá spuná omul adevár at apr oapel ui sáu. Judeca(i si da(i hot ár âr i
dr ept e l a por (i l e voast r e” [ Zahar ia 8:16] .
Ce mi nunat á pr ovocar e, at ât (i e cât si mi e.

„ Cum gândi t -a omul în i ni ma l ui , asa e el ” [ par af r azar e a Pr over bel or / Pi l del or lui
Solomon 23:7] .
Cum i magi neazá omul , asa e el . Per si st á în i ubi r e în i magi na(i a t a. Cr eând un
i deal înl áunt r ul sf er ei t al e ment al e, t e po(i asemána pe t i ne acest ei „ i magi ni -i deal ”
pâná ce vei deveni unul si acel asi cu i deal ul , t r ansf or mându-t e ast f el în acel i deal , o r i ,
mai bi ne spus, absor bi ndu-i cal i t á(i l e în însási esen(a f i i n(ei t al e. Ni ci odat á, dar
ni ci odat á nu pi er de di n veder e put er ea di nl áunt r ul t áu. Iubi r ea i magi nat i vá aduce
i nvi zi bi l ul în vi zi bi l si ne dá apá în deser t . Zi dest e pent r u suf l et t ot ceea ce i se cer e.
Fr umuse(ea, i ubi r ea si t oat e cel e cu nume bun sunt gr ádi na, dar i ubi r ea
i magi nat i vá est e dr umul spr e gr ádi ná.
Sádest e o conver sa(i e i magi nar á si vei cul ege un f apt ; sádest e un f apt si vei
cul ege o o bi snui n(á; sádest e o obi snui n(á si vei cul ege un car act er ; sádest e un car act er
si vei cul ege un dest i n – al t áu.
Pr i n i magi na(i e, cu t o(i i ne cul egem dest i nel e, f i e el e bune, r el e sau neut r e.
Imagi na(i a ar e înt r eaga put er e de r eal i zar e concr et á si f i ecar e et apá a
pr ogr esul ui or i r egr esul ui omul ui est e f ácut á pr i n exer sar ea i magi na(i ei . Cr ed, al át ur i
de Wi l l i am Bl ake, cá „ Ceea ce par e a f i , est e, pent r u cei cár or a l e par e a f i , si duce l a
cel e mai t er i bi l e ur már i pent r u cei cár or a l e par e a f i , chi ar si l a suf er i n(á, di sper ar e si
moar t e vesni cá” .
Pr i n i magi na¡i e ;i dor i n¡ã, deveni m ceea ce dor i m sã f i m. Hai de¡i sã ne
af i r mãm ca f i i nd ceea ce i magi nãm. Dacã per si st ãm în asump¡i a cã sunt em ceea ce
dor i m sã f i m, vom deveni t r ansf or ma¡i în ceea ce ne-am i magi nat a f i . Ne-am náscut
pr i nt r -un mi r acol f i r esc al i ubi r i i si , pent r u o scur t á per i oadá de t i mp, nevoi l e noast r e
au f ost t oat e în gr i j a al t or a. În acest si mpl u adevár st á secr et ul vi e(i i . În af ar a i ubir i i , nu
put em t r ái cu adevár at def el .
Þár i n(i i nost r i , cu i ndi vi dual i t á(i l e l or separ at e, nu au put er ea de a t r ansmi t e
via(a. Ne înt oar cem asadar l a adevár ul de bazá conf or m cár ui a via(a est e vl ást ar ul
i ubi r i i . Ast f el , f árá i ubi r e, nu exi st á vi a(á.
De aceea, e l ogi c sá spunem cá „ Dumnezeu e Iubi r e” .
Iubi r ea est e dr ept ul nost r u di n nast er e. Iubi r ea est e nevoi a f undament al á a
vi e(i i noast r e.

Nu pleca în cáut ar ea a ceea ce est i. Cei car e pleacá în cáut ar ea i ubi r i i îsi f ac
numai cunoscut á pr opr i a l or l i psá de i ubi r e, i ar cei f árá de i ubi r e nu po t gási vr eodat á
i ubi r ea. Numai cel i ubi t o r gásest e i ubi r e – i ar el nu t r ebui e sá o caut e ni ci o dat á.











RUGÀCIUNEA ASCULTATÀ
Di scur s r adiof onic – Post ul KECA, Los Angel es
(Iul ie, 1951)

|i -a f ost vr eodat á ascul t at á r ugáci unea? |i s-a r áspuns l a ea?
Ce n-ar da oameni i numai pent r u a si m (i cu si gur an(á cá, at unci când se r oagá,
ceva anume se va si pr oduce! Din acest mot i v, as vr ea sá vedem de ce unel e r ugáci uni
sunt ascul t at e i ar al t el e par a cádea pe t er en st er i l [ Luca 8: 6] .
„ Toat e cât e cer e(i , r ugându-vá, sá cr ede(i cá l e-a(i pr i mi t si l e ve(i avea. ”
[ M ar cu 11:24]
Cr ede cã ai pr i mi t – i at ã condi ¡i a pusã omul ui . Dacã nu cr edem cã am pr i mi t ,
r ugãci unea noast r ã nu va f i ascul t at ã. O r ugãci une – împl i ni t ã – i mpl i cã f apt ul cã ceva
s-a f ãcut ca ur mar e a r ugãci uni i , ceva ce, al t f el , nu s-ar f i f ãcut . A;adar , cel car e se
r oagã est e mot or ul ac¡i uni i – mi nt ea di r ect oar e – ;i cel car e împl i ne;t e r ugãci unea. O
asemenea r esponsabi l i t at e, omul r ef uzã sã ;i -o asume, cãci r esponsabi l i t at ea par e a
f i co;mar ul i nvi zi bi l al omeni r i i .
Înt r eaga l ume nat ur al á est e cl ádi t á dupá l ege. To t usi , înt r e r ugáci une si
ráspunsul sáu, no i nu vedem o asemenea r el a(i e. Avem i mpr esi a cá Dumnezeu ar
put ea r áspunde sau t r ece cu veder ea r ugáci uni i noast r e, cá r ugáci unea noast r á si - ar
put ea at i nge or i r at a (i nt a. M i nt ea încá nu vr ea sá admi t á cá Dumnezeu Se supune pe
Si ne pr opr i i l or Sal e l egi . Câ(i oameni cr ed oar e cá exi st á, înt r e r ugáci une si r áspunsul ei ,
o r el a(i e de cauzá si ef ect ?
Hai de(i sá ar uncám o pr i vi r e asupr a mi j l oacel or f ol osi t e în t ámádui r ea cel or
zece l epr osi , asa cum se consemneazá în capi t ol ul sapt espr ezece al Evanghel i ei
sf ânt ul ui Luca. Ceea ce ne f r apeazá în aceast á povest e est e met oda car e a f ost f ol osi t á
pent r u a l e înál(a cr edi n(a l a i nt ensi t at ea necesar á. Ni se spune cá cei zece l epr osi L-au
r ugat pe Ii sus „ sá Îi f i e mi l á de ei ” – adi cá – sá îi t ámádui ascá. Ii sus l e spune sá mear gá
si sá se ar at e pr eo (i l or , i ar „ pe când ei se duceau, s-au cur á(i t ” [ : 12-14] .
Legea mozai cá cer ea ca, at unci când un l epr os se vi ndeca de boal a l ui , acest a
t r ebui a sá se p r ezi nt e pr eo t ul ui pent r u a o b(i ne un cer t i f i cat de r ecuper ar e a sánáLá(i i .
Ii sus a supus unui t est cr edi n(a l epr osi l or , of er i ndu-l e ast f el mi j l ocul pr i n car e cr edi n (a
l or put ea f i adusá l a put er ea ei depl i ná. Dacá l epr osi i r ef uzau sá se ducá – nu aveau
cr edi n(á, si ast f el , n-ar f i put ut f i vi ndeca(i . Dar , supunându-se Lui , depl i na r eal i zar e a
ceea ce dr umul l or i mpl i ca, se r ásf r ângea asupr a mi n(i l o r l or în t i m p ce mer geau si
acest gând di nami c i -a si t ámádui t .
Ci t i m, ast f el , „ pe când ei se duceau, s-au cur á(i t ” .
Tu, f árá îndoi al á, ai auzi t adesea cuvi nt el e acel ui vechi i mn cu mar e put er e de
i nspi r a(i e – „ Oh, ce pace adesea pi er dem; oh, ce suf er i n(á i nut i l á ducem, numai f i i ndcá
nu ducem t ot ul Do mnul ui în r ugáci une” [ Joseph M . Scr iven, „ What a Fr i end We Have i n
Jesus” („ Ce pr i et en avem în Ii sus” ), 1855] . Eu însumi am aj uns l a aceast á convi nger e
pr i n exper i en(á, t ot medi t ând asupr a nat ur i i r ugáci uni i . Cr ed în pr act i ca si f i l osof i a a
ceea ce oameni i numesc r ugóci une, dar nu t ot ce benef i ci azá de acest nume est e
înt r -adevár r ugáci une.
Rugãci unea est e înã|¡ar ea mi n¡i i spr e ceea ce cãut ãm. Cel di nt âi cuvânt al
cor ect ãr i i est e, înt ot deauna, „ scoal ã-t e” . Ri di cã-t e. Înal ¡ã-t e. Înal ¡ã înt ot deauna
mi nt ea spr e ceea ce cau¡i . Ast a se f ace cu u;ur i n¡ã pr i n asumar ea sent i ment ul ui
dor i n¡ei împl i ni t e.
Cum t e-ai si m¡i dacã r ugãci unea ¡i -ar f i f ost ascul t at ã?
Ei bi ne, asumã-¡i sent i ment ul acel a pânã ce exper i ment ezi în i magi na¡i e ce ai
exper i ment a în r eal i t at e dacã r ugãci unea t a ar f i f ost ascul t at ã. A t e ruga înseamnã a
i nt r a ment al în ac¡i une. Înseamnã a ¡i ne at en¡i a asupr a i dei i dor i n¡ei împl i ni t e pânã
ce aceast a umpl e mi nt ea ;i azvâr l e t oat e cel el al t e i dei în af ar a con;t i en¡ei . Aceast ã
af i r ma¡i e conf or m cãr ei a r ugãci unea înseamnã a i nt r a ment al în ac¡i une ;i a men¡i ne
at en¡i a asupr a i dei i dor i n¡ei împl i ni t e pânã ce umpl e mi nt ea ;i el i mi nã t oat e cel el al t e
i dei di n con;t i en¡ã nu înseamnã cã r ugãci unea est e un ef or t ment al – un act de
voi n¡ã. Di n cont r ã, r ugãci unea e cu t ot ul al t ceva decât un act de voi n¡ã.
Rugãci unea e capi t ul ar e; e r enun¡ar e. Înseamnã sã t e abandonezi pe si ne
sent i ment ul ui dor i n¡ei împl i ni t e.
Dacá r ugáci unea nu aduce r áspuns – e ceva gr esi t în pr i vi n(a r ugáci uni i si vi na
st á de o bi cei înt r - un pr ea mar e ef or t . M ul t á conf uzi e decur ge di n f apt ul cá oameni i
i dent i f i cá st ar ea de r ugáci une cu un act de voi n(á în l oc de a vedea co nt r ast ul
r ugáci uni i cu act ul de voi n(á. Regul a pr i nci pal á spune „ f árá ef or t ! ” , i ar dacá în(el egi
ast a, vei i nt r a i nt ui t i v în at i t udi nea cor ect á.
Cr eat i vi t at ea nu e un act de voi n (á, ci o mai mar e deschi der e, o mai mar e
r ecept i vi t at e – o mai ascu(i t á sensi bi l i t at e. Accept ar ea, r ecunoast er ea f i nal ul ui –
r ecunoast er ea r ugáci uni i ascul t at e – gásest e mi j l oacel e pent r u r eal i zar ea acest ei a.
Si mt e- t e în st ar ea r ugáci uni i ascul t at e pân á ce aceast á st ar e î(i umpl e mi nt ea si al ungá
t oat e cel el al t e st ár i di n const i en(á. La ce t r ebui e sá l ucr ám nu e dezvol t ar ea voi n(ei , ci
educar ea i magi na(i ei si consol i dar ea at en(i ei .
Rugãci unea r eu;e;t e pr i n evi t ar ea conf l i ct ul ui . Rugãci unea e, mai pr esus de
or i ce, u;oar ã. Cel mai mar e du;man al sãu est e ef or t ul . Cel put er ni c capi t ul eazá
numai în f a(a cel ui mai bl ând. M ár e(i a Cer ur i l or nu poat e f i st ápâni t á de o voi n(á
put er ni cá, ci se deschi de, ca un dar f árá de pl at á, cl i pei chel t ui t e cu Dumnezeu. Ceva
de genul mi scár i i spi r i t ual e pr i n mi ni m ef or t în com par a(i e cu f or (a f i zi cá.
Tr ebui e sã ac¡i onãm în asump¡i a cã dej a avem ceea ce dor i m, cãci t ot ceea ce
dor i m est e dej a pr ezent înl ãunt r ul nost r u. A;t eapt ã numai sã f i e r evendi cat . A f i
r evendi cat est e o condi ¡i e necesar ã pr i n car e ni se împl i nesc dor i n ¡el e. Rugãci uni l e
noast r e sunt ascul t at e dacã ne asumãm sent i ment ul dor i n¡ei împl i ni t e ;i cont i nuãm
în acea asump¡i e.
La unul di nt r e cel e mai dr águ(e exempl e de r ugáci une ascul t at á am f ost mar t or
în pr opr i a mea camer á de zi. O f oar t e di st i nsá doamná di n af ar a or asul ui a veni t sá má
consul t e în l egát ur á cu r ugáci unea. Cum nu avea cu ci ne sá-si l ase nepo(el ul de opt ani ,
l -a adus cu dumneaei l a mi ne. Apar ent , acest a er a absor bi t în j oaca l ui cu un cami on de
pl ast i c, dar l a sf âr si t ul i nt er vi ul ui cu buni ca l ui , a spus, „ Dl e Nevi l l e, acum st i u cum sá
má r og. 5t i u ce vr eau – un cá(el us col l i e – si am sá-mi i magi nez cá-l îmbr á(lsez în
f i ecar e sear á în pat ul meu” .
Buni cá-sa ne t ot expl i ca acum i mposi bi l i t á(i l e în pr i vi n(a r ugáci uni i l ui , cost ul
cá(el ul ui , l i mi t ár i l e apar t ament ul ui l or , [ opozi (i a f er mó a pór i n(i lor sói ] , chi ar si
i ncapaci t at ea l ui de a pur t a de gr i j á unui cá(el asa cum se cuvi ne. Bái at ul a pr i vi t în
ochi i ei si a spus si m pl u, „ Dar , buni , acum st i u cum sá má r og” .
5i a f ácut -o. Douá l uni mai t âr zi u, în t i mpul „ Sápt ámâni i bunávoi n(ei f a(á de
ani mal e” di n o r asul l or , l i s-a cer ut t ut ur or el evi l or sá scr i e o compuner e despr e cât de
mul t i ubeau si aveau sá îngr i j eascá un ani mal . Ai ghi ci t – compuner ea l ui , di n vr eo ci nci
mi i pr o puse, a f ost cea car e a câst i gat pr emi ul , i ar pr emi ul , înmânat de pr i mar ul
or asul ui copi l ul ui nost r u const a înt r -un cá(el us col l i e.
8ái e(el ul si -a asumat si ncer sent i ment ul dor i n(ei sal e împl i ni t e, îm br á(lsându-si
cu dr ag cá(el usul în f i ecar e sear á.
Rugáci unea est e un act de Iubi r e I magi nat i vá – acest a va f i subi ect ul mesaj ul ui
meu dumi ni ca vi i t oar e de l a or a 10:30 l a Fox Wi l shi r e Theat er pe Wi l shi r e Boul evar d,
l ângá La Ci enega. Est e dor i n(a mea sá-(i pot expl i ca, dumi ni ca vi i t oar e, cum si t u,
pr ecum bái e(el ul acel a, t e po(i dár ui i magi ni l o r f r umoase al e dor i n(el or t al e si per si st a
în r ugáci unea t a chi ar dacá, pr ecum pust i ul ui , (i se spune cá dor i n(a t a est e i mposi bi l á.
Necesi t at ea per si st en(ei , a st ár ui n(ei în r ugáci une ne est e ar át at á în Bi bl i e.
„ Ci ne di nt r e voi ” , spune Ii sus, „ având un pr i et en si se va duce l a el în mi ez de
noapt e si -i va zi ce: Pr i et ene, împr umut á-mi t r ei pâi ni , Cá a veni t , di n cal e, un pr i et en l a
mi ne si n-am ce sá-i pun înai nt e, Iar acel a, r áspunzând di náunt r u, sá-i zi cá: Nu má da
de ost eneal á. Acum usa e încui at á si copi i i mei sunt în pat cu mi ne. Nu po t sá má scol
sá-(i dau. Zi c vo uá: Chi ar dacá, scul ându- se, nu i -ar da pent r u cá-i est e pr i et en, dar ,
pent r u îndr ázneal a l ui , scul ându-se, îi va da cât îi t r ebui e.” Luca 11: 5,8
Cuvânt ul t r adus pr i n „ îndr ázneal á” înseamná, l i t er al , ner usi nar e f árá mar gi ni ;
ner usi nar e cr asó. Tr ebui e sá per si st ám, sá st ár ui m pâná ce r eusi m în a ne i magi na pe
noi însi ne în si t ua(i a r ugáci uni i ascul t at e.
Secr et ul succesul ui se gãse;t e în cuvânt ul „ per sever en¡ã” . Suf l et ul ce se
i magi neazã în ac¡i une î;i asumã r ezul t at ul ac¡i uni i . Nei magi nându-se în ac¡i une, va f i
ve;ni c l i psi t de r ezul t at .
Exper i ment eazã în i magi na¡i e ce ai exper i ment a în r eal i t at e dacã dej a ai f i
ceea ce vr ei sã f i i , ;i -¡i vei f i asumat r ezul t at ul ac¡i uni i acel ei a. Nu exper i ment a în
i magi na¡i e ceea ce ai vr ea sã exper i ment ezi în r eal i t at e – ;i vei f i l i psi t de r ezul t at e.
„ Când t e r ogi , sá cr ezi cá ai pr i mi t si vei avea.”
Omul t r ebui e sá per si st e pâná ce aj unge l a pr i et enul sáu de l a ni vel ul super i or
de const i en(á. Tr ebui e sá per si st e pâná ce sent i ment ul dor i n(ei împl i ni t e ar e înt r egul
di nami sm al r eal i t á(i i . Rugáci unea est e un vi s cont r ol at în st ar e de t r ezi e. De va f i sá ne
r ugám ef i ci ent , t r ebui e sá ne st r uni m at en(i a pent r u a o bser va l umea asa cum ar f i
vázut á de cát r e noi dacá r ugáci unea ne-ar f i ascul t at á.
St r uni r ea at en¡i ei nu necesi t ã vr eo abi l i t at e speci al ã, dar e nevoi e de cont r ol
al i magi na¡i ei . Tr ebui e sã ne ext i ndem si m¡ur i l e – sã ne obser vãm r el a¡i a cu l umea
noast r ã schi mbat ã ;i sã cr edem în aceast ã obser va¡i e. Noua l ume nu e de în¡el es, ci
de si m¡i t , de at i ns. Cel mai bun mod de a o obser va est e acel a de a f i i nt ens
con;t i en¡i de ea.
Cu al t e cuvi nt e, put em, ascul t ând ca si cum am auzi si pr i vi nd ca si cum am
vedea, put em deci auzi voci si vedea scene di nl áunt r ul nost r u, voci si scene car e al t f el
nu ar f i audi bi l e or i vi zi bi l e. Cu at en (i a noast r á f ocal i zat á asupr a st ár i i dor i t e, l umea
ext er i oar á se nár ui e si apoi l umea – pr ecum muzi ca – pr i nt r -o schi mbar e de t on, îsi
t r ansf or má t oat e dezacor dur i l e în ar moni i .
Vi a¡a nu e o l upt ã, ci o capi t ul ar e. Rugãci uni l e noast r e sunt ascul t at e de cãt r e
put er i l e pe car e l e i nvocãm, nu de acel ea asupr a cãr or a f acem pr esi uni . At ât a vr eme
cât ochi i sunt at en¡i , suf l et ul e or b – f i i ndcã l umea ce ne poar t ã e cea pe car e o
i magi nãm, nu cea di n j ur ul nost r u. Tr ebui e sã cedãm cu înt r eaga noast r ã f i i n¡ã
sent i ment ul ui de a f i omul nobi l car e vr em sã f i m. Dacã avem vr eo r e¡i ner e,
r ugãci unea e în zadar . Adesea sunt em pr i va¡i de scopul nost r u di n cauza ef or t ul ui de
a ne poseda scopul . Ni se cer e sã ac¡i onãm în asump¡i a cã sunt em dej a omul car e
vr em sã f i m. Dacã f acem ast a f ãrã ef or t – exper i ment ãm în i magi na¡i e ceea ce am
exper i ment a în car ne ;i oase de ne-am at i nge scopul – vom descoper i cã înt r -adevãr
îl posedãm. Chei a se af l ã în at i t udi nea noast r ã.
Nu t r ebui e sá ne schi mbám ni mi c în af ar a at i t udi ni i noast r e f a(á de un l ucr u.
„ Asumá-(i o vi r t ut e, dacá n-o ai ” [ Shakespear e] , asumá-(i sent i ment ul dor i n(ei t al e
împl i ni t e.
„ Roagá-t e pent r u suf l et ul meu; mai mul t e se f ac pr i n r ugáci une decât vi seazá
l umea.” [ Lor d Al f r ed Tennyson]


M EDITA|IA
Di scur s r adiof onic, Post ul KECA, Los Angeles
(Iul ie, 1951)
M ul (i oameni îmi spun cá nu po t medi t a. Ast a îmi seamáná cu a spune cá nu
po(i cânt a l a pi an dupá o si ngur á încer car e.
M edi t a(i a, l a f el ca or i ce al t á ar t á or i expr i mar e, cer e const ant á pr act i cá pent r u
r ezul t at e per f ect e. Un pi ani st cu adevár at mar e, de exempl u, va si m(i cá n-ar put ea da
ce-i mai bun di n el dacá sar e pest e o zi de pr act i cá.
Dacá ar sár i pest e o sápt ámâná or i o l uná de pr act i cá, ar st i cá si cel mai
nei ni (i at audi t or i u i -ar r ecunoast e def ect el e.
La f el est e cu medi t a(i a. Dacá pr act i cám în f i ecar e zi cu bucur i e, per f ec(i o nám
aceast á obisnui n(á zi l ni cá înt r -o ar t á. Gásesc cá cei car e se plâng de dif i cul t at ea
medi t a(i ei nu f ac di n medi t a(i e o pr act i cá zi l ni cá, ci mai degr abá ast eapt á pâná ce
apar e ceva pr esant în l umea l or si apoi , pr i nt r -un act de voi n(á, încear cá sá-si f i xeze
at en(i a asupr a st ár i dor i t e. Dar ei nu st i u cá medi t a(i a est e educar ea voi n(ei , cáci at unci
când voi n(a si i magi na(i a sunt în conf l i ct , i magi na(i a învi nge, i nvar i abi l .
Di c(i onar el e def i nesc medi t a(i a ca f i xar e a at en (i ei asupr a [ a ceva] ; ca
pl ani f i car e ment al á; ca náscoci r e si expect at i vá; ant r enar e înt r -un gând cont i nuu si
cont empl at i v. M ul t e cár(i ce t r at eazá subi ect ul nu-l duc pe ci t i t o r ni cái er i , cáci adesea
el e nu expl i cá pr ocesul medi t a(i ei .
Tot ceea ce pr esupune medi t a¡i e înseamnã o i magi nar e cont r ol at ã ;i o at en¡i e
bi ne-sus¡i nut ã.
Pur ;i si mpl u men¡i ne-¡i at en¡i a asupr a unei anumi t e i dei pânã ce î¡i umpl e
mi nt ea ;i al ungã t oat e cel el al t e i dei di n con;t i en¡ã. Put er ea at en¡i ei ar at ã de una
si ngur ã gar an¡i a si gur ã a f or ¡ei i nt er i oar e. Tr ebui e sã ne concent r ãm asupr a i dei i ce
t r ebui e r eal i zat ã, f ãrã sã per mi t em ni ci o di st r ac¡i e.
Acest a est e secr et ul ac¡i uni i . De ¡i -o va l ua at en¡i a r azna, adu-o-napoi spr e
i deea pe car e vr ei sã o r eal i zezi ;i f ã ast a i ar ;i i ar , pânã ce at en¡i a devi ne i mobi l i zat ã
;i se supune înt r -o f i xar e f ãrã ef or t asupr a i dei i ce i se pr ezi nt ã.
Ideea t r ebui e sã benef i ci eze de at en¡i e – t r ebui e sã o f asci neze, ca sã spunem
a;a. Toat ã medi t a¡i a se închei e cu cel car e gânde;t e, ;i acest a descoper ã cã est e ceea
ce el însu;i a conceput . At en¡i a omul ui nedi sci pl i nat est e mai degr abã scl avul vi zi uni i
sal e decât st ãpânul . Est e capt at ã mai degr abã de ceea ce par e pr esant decât de ceea
ce est e i mpor t ant .
În act ul medi t a¡i ei , l a f el ca în act ul ador a¡i ei , t ãcer ea est e l auda cea mai
înal t ã pe car e o aducem. Sã ne pãst r ãm sanct uar el e t ãcut e, cãci în el e sunt pãst r at e
per spect i vel e ve;ni ce. Zi dupã zi , sãpt ãmânã dupã sãpt ãmânã, an dupã an, în
per i oade când nu îngãdui ni mãnui , ni ci pr i n i ubi r e, ni ci pr i n al t e i nt en¡i i mai pr ej os de
i ubi r e sã i nt er vi nã, pur ced în a at i nge mãi est r i a în mânui r ea at en ¡i ei ;i i magi na¡i ei
mel e. Am cãut at met ode de a l e f ol osi cât mai pr i ceput – acel e l umi ni magi ce car e au
apus ;i s-au st i ns înl ãunt r ul meu. Am dor i t sã l e pot evoca l a dor i n¡ã ;i sã f i u ar t i st ul
vi zi uni i mel e.
Má st r ádui am sá-mi (i n at en(i a asupr a act i vi t á(i l o r de pest e zi în concent r ar e
neezi t ant á, ast f el încât , ni ci mácar pent r u o cl i pá, concent r ar ea sá nu îmi sl ábeascá.
Acest a est e un exer ci (i u – un ant r enament pent r u mai -mar i avent ur i al e suf l et ul ui . Nu
e muncá usoar á. M unca pl ugar ul ui ce ost enest e pe câmp e cu mul t mai usoar á. Ni ci
i mper i i l e nu-si t r i mi t l egi uni l e sá-nábuse r evol t e înt r -at ât de r epede pe cât t ot ce e vi u
în noi se gr ábest e pr i n vái l e t r upul ui pent r u a ne zádár ni ci st ar ea medi t at i vá. Chi pul
f r umos al cel ui pe car e îl i ubi m st r ál ucest e înai nt ea noast r á, pent r u a ne f er meca si
depár t a de l a mi si a noast r á. Vechi vr áj mási i , ca si t emer i de demul t , cu t oat el e ne
împr esoar á. Dacá ne l ásám i spi t i (i de acest e pr i vel i st i , descoper i m, dupá ceasul de
cont empl ar e, c-am f ost momi (i pe-ai ur ea. Ne-am depár t at de scopul nost r u si am ui t at
de acea f i xar e a at en(i ei pe car e ne-am pr opus sá o at i ngem. Dar si ce om e acel a ce
dobândest e cont r ol ul compl et al i magi na(i ei si at en(i ei sal e…
O i magi nar e cont r ol at ã ;i o at en¡i e st r uni t ã, f ocal i zat e f er m ;i r epet at asupr a
i dei i ce t r ebui e concr et i zat ã, i at ã r e¡et a t ut ur or r ândui el i l or magi ce. Cel ce per si st ã
sãpt ãmâni ;i l uni , mai devr eme sau mai t âr zi u, acel a cr eeazã înl ãunt r ul sãu un cent r u
de put er e. Va pãt r unde pe o cal e pe car e poat e mul ¡i pã;esc, dar numai pu¡i ni o
desãvâr ;esc.
Est e o cal e l áunt r i cá, pe car e pi ci oar el e l a început ezi t á pr i n umbr á si înt uner i c,
dar car e mai apoi st r ál ucest e de o l umi ná i nt er i oar á. Nu e nevo i e de har ur i apar t e, or i
de geni u. Nu e pogor ât á asupr a ni mánui , ci câst i gat á pr i n per si st en(á si pr act i cá a
medi t a(i ei . Dacá per si st á, vágáuna înt unecat á a cr ei er ul ui sáu se va l umi na i ar el va
începe seni n f i ecar e zi , cáci ceasul de medi t a(i e est e pr ecum înt âl ni r ea cu cel i ubi t .
Când vi ne, se înal (á pe si ne pr ecum un pl o nj or ce-a pet r ecut pr ea mul t pe sub ap á, se
înal (á sá soar bá aer ul si sá vadá l umi na. În aceast á st ar e medit at i vá, el exper i ment eazá
în i magi na(i e ce ar exper i ment a în r eal i t at e de si -ar r eal i za scopul , ast f el încât va
deveni în t i mp t r ansf or mat în i magi nea st ár i i sal e i magi nat e.
Si ngur ul t est al r el i gi ei ce mer i t á f ácut est e acel a dacá s-a náscut di n adevár ;
dacá i zvor ást e di n const i en(a cea mai adâncá a i ndi vi dul ui ; dacá est e r o dul exper i en (ei
– or i dacá e or i ce al t ceva.
Acest a est e subi ect ul di scur sul ui meu de dumi ni ca vi i t oar e di n Los Angel es:
Adevór at a at i t udi ne r el i gioasó.
Car e est e at i t udi nea t a r el i gi oasá? Car e est e at i t udi nea mea r el i gi oasá? Voi
vor bi asupr a acest ui subi ect dumi ni ca vi i t oar e de l a or a 10: 30, ca i nvi t at al dr . Bai l es.
Sl uj ba se va (i ne l a Fox Wi lshi r e Theat er , pe Wi l shi r e Boul evar d, l ângá La Ci enega. M á
voi st r ádui sá-(i demonst r ez cá met o del e cunoast er i i ment al e si spi r i t ual e sunt cu t ot ul
di f er i t e. Cãci cunoa;t em un l ucr u ment al pr i vi ndu-l di n af ar ã, compar ându-l cu al t e
l ucr ur i , anal i zându-l ;i def i ni ndu-l ; pe când put em cunoa;t e spi r i t ual un l ucr u numai
deveni nd acel l ucr u.
Tr ebui e sã f i m l ucr ul în si ne ;i nu numai sã vor bi m despr e el sau sã ne ui t ãm
l a el . Tr ebui e sã i ubi m pent r u a ;t i ce e i ubi r ea. Tr ebui e sã f i m dumnezei e;t i de va f i
sã cunoa;t em ce e Dumnezeu.
M edi t a(i a, ca si som nul , est e o i nt r ar e în subconst i ent . „ Tu însá, când t e r ogi ,
i nt r á în cámar a t a si , închi zând usa, r oagá-t e Tat ál ui t áu, Car e est e în ascuns, si Tat ál
Láu, Car e vede în ascuns, î(i va r áspl át i (i e.” [ M at ei 6: 6]
M edi t a(i a est e o i l uzi e de som n car e di mi nueazá i mpr esi i l e l umi i ext er i oar e si
of er á mi n(i i mai mul t á r ecept i vi t at e sugest i i l or di náunt r u. M i nt ea în medi t a(i e est e
înt r -o st ar e de r elaxar e asemánát oar e senza(i ei ce apar e chi ar înai nt e de a ne l ua
somnul . Aceast á st ar e est e mi nunat descr i sá de poet , Keat s, în a sa „ Odá unei
pr i vi ghet or i ” . Se spune cá, pe când poet ul sedea în gr ádi ná si ascul t a pr i vi ghet oar ea, a
cázut înt r -o st ar e pe car e a descr i s-o ca „ O amor (eal á somnor oasá [ ce] îmi doar e
si m(ur i l e, de par c-as f i báut cucut á” .
Apoi , dupá ce îsi cânt á oda pr i vi ghet or i i , Keat s se înt r eabá, „ f ost -a vi zi une sau
un ai evea vi s? Fugi t á-i muzi ca aceea... Veghez sau dor m?” .
Acest ea sunt cuvi nt el e unui a car e a vázut ceva cu at ât a di nami sm or i r eal i t at e
încât se înt r eabá dacá evi den(a ochi l or sái f i zi ci poat e f i acum cr ezut á. Or i ce t i p de
medi t a(i e în car e ne r et r agem în noi însi ne f árá a f ace pr ea mul t ef or t pent r u a gândi
est e un af l or i ment al subconst i ent ul ui .
Închi pui e-(i subconst i ent ul ca o mar ee ce dá înapoi si apoi cur ge. Somnul e un
f l ux ce i nundá, pe când l a vr eme de t r ezi e depl i ná mar eea dá înapoi , e în r ef l ux. Înt r e
acest e douá ext r eme sunt di ver se ni vel ur i i nt er medi ar e. Când sunt em mol esl(i ,
vi sát or i , pot ol i (i în vi sár i bl ânde, mar eea est e înal t á. Cu cât mai t r ej i si mai al er (i
deveni m, cu at ât mai mul t se cuf undá mar eea.
Cea mai înal t á mar ee, compat i bil á cu dir i j ar ea const ient á a gândur i l or noast r e,
se pr oduce chi ar înai nt e de a ador mi si i medi at dupá ce ne t r ezi m.
O mo dal i t at e si mpl á de a cr ea aceast á st ar e pasi vá est e de a t e r el axa înt r -un
scaun conf or t abi l or i pe un pat .
Închi de-(i ochi i si i magi neazá-(i cá (i -e somn, f oar t e somn, gr ozav de somn.
Ac(i oneazá pr eci s, ca si când ur meazá sá-(i f aci si est a. Pr ocedând ast f el , per mi (i mar eei
subconst i ent e sá se r i di ce l a înál(i me suf i ci ent á pent r u a-(i f ace ef i ci ent á asump(i a cu
pr i ci na.
Când încer ci ast a pr i ma dat á, ai put ea descoper i cá t o t f el ul de cont r a-gândur i
încear cá sá t e di st r agá, dar dacá per si st i , vei ob(i ne o st ar e pasi vá. Când se at i nge
aceast á st ar e pasi vá, gândest e-t e numai l a „ cât e sunt cu nume bun” – i magi neazá-(i cá
i(i expr i mi acum cel mai înal t i deal , nu cum îl vei expr i ma, ci si mt e pur si si mpl u AICI 5I
ACUM cá est i omul no bi l car e dor est i sá f i i . Est i acel a acum. Cheamá-(i i deal ul înt r u
f i i n(á i magi nând si si m(i nd cá est i acel i deal acum.
Eu cr ed cá înt r eaga f er i ci r e depi nde de ener gi a cu car e î(i asumi sent i ment ul
dor i n(ei împl i ni t e, cu car e î(i asumi masca unei al t e vi e(i , cu adevár at per f ect e. Dacá nu
ne put em i magi na pe noi însi ne di f er i (i de ceea ce sunt em si nu încer cám sá ne
asumám un al t si ne, mul t mai dezi r abi l , nu ne put em i mpune asupr a noast r á di sci pl i na,
desi put em accept a di sci pl i na di n par t ea al t or a.
M edi t a(i a est e o act i vi t at e a suf l et ul ui ; est e o vi r t ut e act i vá; si o vi r t ut e act i vá,
spr e deosebi r e de accept ar ea pasi vá a unui cod, est e t eat r al á. Est e dr amat i cá; est e
pur t ar ea unei mást i .
Pe másur á ce scopul t áu est e accept at , devi i compl et i ndi f er ent l a event ual e
esecur i , cáci accept ar ea f i nal ul ui det er mi ná mi j l oacel e ce duc l a f i nal . Când t e r i di ci di n
moment ul medi t a(i ei , est e ca si cum (i s-a ar át at sf âr si t ul f er i ci t al pi esei în car e t u est i
pr i nci pal ul act or .
Fi i nd mar t or l a f i nal în medi t a¡i a t a, i ndi f er ent de vr eo st ar e-ant i cl i max cu
car e t e-ai înt âl ni , r ãmâi cal m ;i si gur în cunoa;t er ea cã f i nal ul a f ost dej a per f ect
def i ni t . Cr ea(i a est e sávâr si t á, i ar ceea ce numi m cr eat i vi t at e est e doar o mai pr of undá
r ecept i vi t at e or i o mai ascu(i t á sensi bi l i t at e di n par t ea noast r á, i ar aceast á
r ecept i vi t at e se pr oduce „ ‚ Nu pr i n put er e, ni ci pr i n t ár i e, ci pr i n Duhul M eu’ , zi ce
Domnul Savaot .” [ Zahar ia 4:6] .
Pr i n medi t a(i e, t r ezi m înl áunt r ul nost r u un cent r u de l umi ná ce ne va f i „ st âl pul
de nor zi ua, si st âl pul de f oc noapt ea” . [ Iesi r ea, Numer i i , Deut er onomul , Neemi a,
Psal mii 77/ 78, 98/ 99]




LEGEA ASUM P|IEI
Di scur s r adiof onic, Post ul KECA, Los Angeles
(Iul ie, 1951)
M ar el e mi st i c Wi l l i am Bl ake a scr i s cu douá sut e de ani în ur má, „ Ceea ce par e a
f i , est e, pent r u cei cár or a l e par e a f i , si duce l a cel e mai t er i bi l e ur már i pent r u cei
cár or a l e par e a f i ” .
Acuma, l a început , aceast á nest emat á mi st i cá par e a f i pu(i n încâl ci t á, or i , în cel
mai bun caz, un j oc de cuvi nt e; dar nu e ni mi c de genul acest a. Ascul t á cu at en(i e.
„ Ceea ce par e a f i , est e, pent r u cei cár or a l e par e a f i .”
Ast a e, cu si gur an (á, suf i ci ent de l i mpede. Est e un adevár si mpl u despr e l egea
asump(i ei , si un aver t i sment asupr a ur már i l or f ol osi r i i ei gr esi t e.
Aut or ul Epi st o l ei cát r e Ro mani decl ar á în capi t ol ul pai spr ezece, „ 5t i u si sunt
încr edi n(at în Domnul Ii sus cá ni mi c nu est e înt i nat pr i n si ne, decât numai pent r u cel
car e gândest e cá e ceva înt i nat ; pent r u acel a înt i nat est e” . [ 14: 14]
Vedem pr i n aceast a cá nu vr eun spi r i t super i or de o bser va(i e, ci pur a or bi r e e
cea car e ci t est e în már e(i a oameni l or vr eo mi ci me cu car e se pr ea poat e sá f i e
f ami l i ar á, cáci ceea ce par e a f i , est e, pent r u cei cór or a l e par e a f i .
Exper i ment e conduse r ecent l a douá di nt r e uni ver si t á(i l e noast r e de f r unt e au
ar át at acest mar e adevár despr e l egea asump(i ei . Au af i r mat în comuni cat ul l or cát r e
pr esá cá, dupá douá mi i de t est e, au aj uns l a concl uzi a cá, „ Ceea ce vezi când pr i ve;t i
l a ceva depi nde nu at ât de mul t de ce est e acol o ci de asump¡i a pe car e o f aci at unci
când t e ui ¡i . Ceea ce cr ezi a f i l umea f i zi cã adevãr at ã est e de f apt numai o l ume
pr esupusã – o l ume a asump¡i ei ” .
Cu al t e cuvi nt e, nu-¡i vei def i ni so¡ul în acel a;i f el în car e o va f ace mama t a. 5i
t ot u;i , ambi i def i ni ¡i aceea;i per soanã. Rel a¡i a t a par t i cul ar ã cu un l ucr u î¡i
i nf l uen¡eazã sent i ment el e în l egãt ur ã cu acel l ucr u ;i t e f ace sã vezi în el un el ement
car e nu e acol o.
Dacã sent i ment ul t ãu înt r -o anumi t ã pr i vi n¡ã est e un el ement în si ne, acest a
poat e f i al ungat . Dacã exi st ã o di st i nc¡i e per manent ã în pr i vi n¡a st ãr i i cu pr i ci na, nu
poat e f i al ungat . Ceea ce po ¡i f ace est e sã încer ci . Dacã-¡i po¡i schi mba opi ni a f a¡ã de
ci neva, at unci ceea ce cr ezi acum în pr i vi n¡a acel ui a nu poat e f i absol ut adevãr at , ci
r el at i v adevãr at .
Oameni i cr ed în r eal i t at ea l umi i l or ext er i oar e f i i ndcá ei nu st i u cum sá-si
f ocal i zeze si condenseze pr opr i i l e abi l i t á(i de a pát r unde pr i n supr af a(a ei sub(i r e.
Ci udat cum ar pãr ea, nu e gr eu sã pãt r unzi di ncol o de aceast ã i mpr esi e a
si m¡ur i l or . Pent r u a r i di ca vãl ul si m¡ur i l or , nu apel ãm l a ci ne ;t i e ce mar e ef or t ;
l umea concr et ã di spar e de îndat ã ce ne l uãm at en¡i a di nspr e ea. Avem numai de a ne
concent r a asupr a st ãr i i dor i t e pent r u a o vedea ment al ; dar pent r u a-i da r eal i t at e
ast f el încât sã devi nã un f apt concr et , t r ebui e sã ne f ocal i zãm at en¡i a asupr a st ãr i i
dor i t e pânã ce dobânde;t e înt r egul di nami sm senzor i al ;i sent i ment ul r eal i t ã¡i i .
Când, pr i n at en¡i e concent r at ã, dor i n¡a noast r ã par e a f i dobândi t di st i nc¡i a ;i
sent i ment ul r eal i t ã¡i i , când f or ma gândul ui est e l a f el de di nami cã pr ecum f or ma
nat ur i i , i -am dat dr ept ul de a deveni un f apt vi zi bi l în vi e¡i l e noast r e.
Fi ecar e om t r ebui e sá gáseascá mi j l oacel e cel e mai pot r i vi t e f i r i i sal e pent r u a-si
cont r ol a at en(i a si a si -o concent r a asupr a st ár i i dor i t e. Am descoper i t cá cea mai buná
cal e, în ceea ce má pr i vest e, est e de a i nt r a în medi t a(i e, o st ar e r el axat á asemánát oar e
somnul ui , dar o st ar e în car e încá am cont r ol const i ent asupr a i magi na(i ei mel e si sunt
capabi l sá-mi f i xez at en(i a asupr a obi ect ul ui ment al .
Dacã est e di f i ci l sã-¡i cont r ol ezi di r ec¡i a at en¡i ei cât e;t i în st ar ea
asemãnãt oar e somnul ui , s-ar put ea sã gãse;t i cã pr i vi r ea f i xã asupr a unui obi ect est e
f oar t e ef i ci ent ã. Nu pr i vi l a supr af a¡a l ui , ci mai degr abã în el ;i di ncol o de or i ce
obi ect pr ecum per et el e, un covor or i or i ce al t ceva ce ar e subst an ¡ã. Caut ã sã-¡i r edea
cât mai pu¡i nã r ef l exi e. Imagi neazã-¡i apoi cã în aceast ã subst an¡ã vezi ;i auzi ceea ce
vr ei sã vezi ;i sã auzi pânã ce at en¡i a t a est e ocupat ã excl usi v de st ar ea i magi nat ã.
La sf âr ;i t ul medi t a¡i ei t al e, când i e;i di n vi sul t r eaz cont r ol at , t e si m¡i de par cã
t e-ai f i înt or s di nt r -o mar e depãr t ar e. Lumea vi zi bi l ã pe car e ai excl us-o r evi ne în
con;t i en¡ã ;i , pr i n însã;i pr ezen¡a sa, t e i nf or meazã cã t e-ai amãgi t si ngur cr ezând cã
obi ect ul cont empl ãr i i t al e er a r eal ; dar , dacã r ãmâi f i del vi zi uni i t al e, aceast ã
at i t udi ne ment al ã sus¡i nut ã va da r eal i t at e vi zi uni i t al e ;i cel e închi pui t e vor deveni
f apt e concr et e în l umea t a.
Def i ne;t e-¡i cel mai înal t i deal ;i concent r eazã-¡i at en¡i a asupr a acest ui i deal
pânã ce t e i dent i f i ci cu el . Asumã-¡i sent i ment ul de a f i acel i deal – sent i ment ul pe
car e-l vei avea at unci când vei f i înt r uchi pat acel i deal în l umea t a. Aceast ã asump¡i e,
de;i negat ã acum de si m¡ur i l e t al e, dacã per si ;t i în ea – va deveni un f apt în l umea
t a. Vei cunoa;t e când vei f i r eu;i t în f i xar ea st ãr i i dor i t e în con ;t i en¡ã pur ;i si mpl u
pr i vi nd ment al l a oameni i pe car e îi ;t i i .
Aceast a est e o mi nunat á ver i f i car e asupr a t a, dat f i i nd cá pr opr i i l e t al e
conver sa(i i ment al e sunt cu mul t mai r evel at oar e decât conver sa(i i l e f i zi ce. Dacá, în
conver sa(i i l e t al e ment al e cu al (i i , vor best i cu ei l a f el cum obi snui ai în t r ecut , at unci nu
(i -ai schi mbat concept ul de si ne, cáci t oat e schi mbár i l e de concept e duc l a o r el a(i e
schi mbat á cu l umea.
Ami n t est e- (i ce s-a spus mai devr eme: „ Ceea ce vezi când t e ui (i l a ceva
depi nde nu at ât de ceea ce e acol o cât de asump(i a pe car e o f aci at unci când pr i vest i ” .
A;adar , asump¡i a dor i n¡ei împl i ni t e ar t r ebui sã t e f acã sã vezi ment al l umea
a;a cum ai vedea-o f i zi c dacã asump¡i a t a ar f i un f apt f i zi c. Omul spi r i t ual vor be;t e
„ omul ui f i r esc” [ 1Cor i nt eni 2:14] pr i n l i mbaj ul dor i n¡ei . Chei a pr ogr esul ui în vi a¡ã ;i a
împl i ni r i i vi sel or st ã în supuner ea de bunã-voi e în f a¡a acest ei voci . Supuner ea
ne;ovãi el ni cã voci i sal e duce l a asump¡i a i medi at ã a dor i n¡ei împl i ni t e.
A dor i o st ar e înseamnã a o avea. Pr ecum spunea Pascal , „ Nu m-ai f i cãut at de
nu m-ai f i gãsi t dej a” .
Omul , pr i n asumar ea sent i ment ul ui dor i n(ei împl i ni t e si pr i n t r ái r ea si f ápt ui r ea
în aceast á convi nger e, îsi schi mbá vi i t or ul în ar mo ni e cu asump(i a sa. A-si „ schi m ba
vi i t or ul ” est e dr ept ul i nal i enabi l al cel or i ubi t or i de l i ber t at e. Nu ar f i pr ogr es în l ume
de n-ar f i dupá di vi na i nsat i sf ac(i e di n o m, cea car e îl împi nge spr e t ot mai înal t e
ni vel ur i al e const i en(ei .
Am al es acest subi ect at ât de apr oape i ni mi l or noast r e al e t ut ur or –
„ Schi mbându-(i vi i t or ul ” – pent r u mesaj ul meu de dumi ni ca vi i t oar e. Voi avea
deosebi t a pl ácer e de a vor bi în l ocul dr . Bai l es cât va f i în vacan(á. Sl uj ba se va (i ne de
l a or a 10:30 l a Fox Wi l shir e Theat er , pe Wi l shi r e Boul evar d, lângá La Ci enega.
Cum dr ept ul de a ne schi mba vi i t or ul est e dr ept ul nost r u di n nast er e ca f i i ai Lui
Dumnezeu, hai de(i sá-i accept ám pr ovocar ea si sá învá(ám cum sá o f acem.
Azi , di n no u, vor bi nd de schi mbar ea vi i t or ul ui t ãu, a; dor i sã subl i ni ez
i mpor t an¡a t r ansf or mãr i i r eal e a si nel ui – nu doar o u ;oar ã al t er ar e a ci r cumst an¡el or
car e, în numai cât eva cl i pe, ne va f ace sã r edeveni m vechi ul om nesat i sf ãcut . În
medi t a¡i a t a, îngãdui e al t or a sã t e vadã a;a cum t e-ar vedea dacã acest nou concept
de si ne ar f i un f apt concr et . Înt ot deauna apar i cel or l al ¡i dr ept înt r uchi par ea i deal ul ui
pe car e îl i nspi r i .
A;adar , în medi t a¡i e, când îi cont empl ezi pe al ¡i i , t r ebui e sã f i i vãzut ment al
de cãt r e ace;t i a a;a cum ai f i vãzut de ei f i zi c, dacã pr opr i ul t ãu concept de si ne ar f i
un f apt concr et .
Adi cã, în medi t a¡i e, î¡i i magi nezi cã ei t e vãd expr i mând acest nobi l om car e
dor e;t i sã f i i . Dacã-¡i asumi cã e;t i ceea ce vr ei sã f i i , dor i n¡a t a est e împl i ni t ã ;i , în
împl i ni r e, înt r eaga „ nãzui n¡ã de a f i ” est e neut r al i zat ã [ – est e de acum o r eal it at e] .
Acest a est e, de asemenea, un al t mod excel ent de a t e ver i f i ca dacã ai r eu;i t
cu adevãr at sau nu în schi mbar ea si nel ui .
Nu po¡i cont i nua sã dor e;t i ceea ce s-a r eal i zat . M ai degr abã, e;t i înt r -o
di spozi ¡i e de aducer e de mul ¡umi r i pent r u dar ul pr i mi t . Dor i n¡a t a nu est e ceva pe
car e t e ost ene;t i sã o r eal i zezi , est e r ecunoa;t er ea a ceva ce dej a ai . Est e asumar ea
sent i ment ul ui de a f i ceea ce dor e;t i sã f i i .
A cr ede ;i a f i sunt unul ;i acel a;i l ucr u. Cr eat or ul ;i concep¡i a sa una sunt .
A;adar , ceea ce t e concepi pe t i ne a f i nu poat e f i vr eodat ã pr ea depar t e, a;a
cum nu poat e f i ni ci f oar t e apr oape, cãci însã;i apr opi er ea t ot separ ar e i mpl i cã. „ De
po¡i cr ede, t oat e sunt cu put i n ¡ã cel ui ce cr ede” . [ M ar cu 9: 23]
Cr edi n¡a est e subst an¡a l ucr ur i l or l a car e se aspi r ã, evi den¡a l ucr ur i l or
nevãzut e încã [ „ Cr edi n(a est e încr edi n(ar ea cel or nóJój dui t e, dovedi r ea l ucr ur i lor cel or
nevózut e” , Evr ei 11:1] . Dacã-¡i asumi cã e;t i acel om mai bun, mai nobi l , car e-¡i
dor e;t i sã f i i , îi vei vedea pe cei l al ¡i a;a cum sunt ei în r el a¡i e cu asump¡i a t a înal t ã.
To¡i oameni i „ i l umi na¡i ” dor esc bi nel e al t or a. Dacã bi nel e al t ui a est e ceea ce cau¡i ,
t r ebui e sã f ol ose;t i aceea;i cont empl ar e cont r ol at ã.
În medi t a¡i e, t r ebui e sã ¡i -l r epr ezi n¡i pe cel ãl al t ca f i i nd or i având dej a
mãr e¡i a pe car e i -o dor e;t i . Cât despr e t i ne, dor i n ¡a t a pent r u al t ul t r ebui e sã f i e una
i nt ensã. Pr i n dor i n¡ã t e înal ¡i deasupr a sf er ei t al e act ual e ;i dr umul de l a t ânj i r e l a
împl i ni r e est e scur t at pe mãsur ã ce exper i ment ezi în i magi na¡i e t ot ceea ce ai
exper i ment a în car ne ;i oase, dacã t u or i apr oapel e t ãu a¡i f i înt r upar ea dor i n¡ei pe
car e ai avut -o în pr i vi n¡a t a or i a l ui .
Exper i en(a m-a învá(at cá aceast a est e cal ea per f ect á de a-mi ob(i ne mar i l e
mel e o bi ect i ve, at ât pent r u al (i i cât si pent r u mi ne.
Tot usi , pr o pr i i l e mel e esecur i m-ar osândi dacá as suger a cá am st ápâni t
compl et cont r ol ul at en(i ei mel e. Po t , cu t oat e acest ea, sá spun, al át ur i de învá(át or ul
ant i c, „ [ Fr a(i lor , eu încó nu socot esc só o f i cucer i t .] Dar una f ac: ui t ând cel e ce sunt în
ur ma mea, si t i nzând cát r e cel e di nai nt e, al er g l a (i nt á” . [ Fi l i peni 3:13,14]







ADEVÀRUL
Di scur s r adiof onic, Post ul KECA, Los Angeles
(Iul ie, 1951)
As dor i sá înt r eb pe f i ecar e di nt r e cei car e ne ascul t á ast ázi ceva – ceva ce
t r ebui e sá f i e apr opi at i ni mi l or noast r e al e t ut ur or , ceva în l egát ur á cu adevór ul .
Dacá un om pe car e-l st i i de cr i mi nal ar i nt r a pest e t i ne în casá si t e-ar înt r eba
unde e mama t a, i -ai spune unde e? I-ai spune adevár ul ? Ai f ace-o?
As zi ce cá nu; sper cá nu. În cea mai mi st i cá di nt r e evanghel i i , cea a sf ânt ul ui
Ioan, ci t i m, „ 5i ve(i cunoast e adevár ul , i ar adevár ul vá va f ace l i ber i ” [ 8: 32] .
Iat á o pr ovocar e pent r u noi t o (i , „ Adevár ul vá va f ace l i ber i ” .
Dacá i -ai spune adevár ul în pr i vi n(a mamei t al e, ai el i ber a-o? Di n nou, în
[ Evangheli a lui ] Ioan, ci t i m, „ Sf i n(est e- i pe ei înt r u adevár ul Táu; [ cuvânt ul Tóu est e
adevór ul ” , 17: 17] . Dacá î(i dai mama pe mâna cr i mi nal ul ui , ai „ sf i n(i -o” ? Car e est e,
at unci , adevór ul despr e car e se vor best e at ât de const ant ? Adevór ul Bi bl i ei est e
înt ot deauna înso (i t cu i ubi r ea. Adevór ul Bi bl i ei est e acel a al r eal i zár i i spi r i t ual e a vi e(i i
const i ent e în Dumnezeu, spr e car e f i ecar e suf l et o menesc se împl i nest e pr i n vesni ci e.
Adevár ul est e o mer eu-cr escândá i l umi nar e. Ni meni car e caut á si ncer adevár ul
nu t r ebui e sá se t eamá de r ezul t at , cáci f i ecar e adevár ce se r i di cá di n t r ecut aduce l a
veder e un mai -mar e adevár car e f usese ascuns. Adevár at ul cáut át or al adevár ul ui nu
est e o per soaná încr ezut á, cr i t i cá si închi pui t mai sf ânt á decât t i ne. Di n cont r á,
adevár at ul cáut át or al adevár ul ui cunoast e ver aci t at ea cuvi nt el or l ui Zahar i a. „ Sá nu
cuget a(i f árádel ege unul împo t r i va al t ui a si j ur ámânt ul st r âmb sá nu-l i ubi (i ” [ 8:17] .
Cáut át or ul de adevár nu j udecá dupá apar en(e – el vede bi nel e, adevár ul în t ot
ce obser vá. El st i e cá o adevár at á j udecat á nu t r ebui e sá se conf or meze r eal i t á(i i
ext er i oar e a cel or l a car e se r ef er á. Ni ci când nu sunt em mai or bi în f a(a adevár ul ui
decât at unci când vedem l ucr ur i l e asa cum par . Numai i magi ni l e car e i deal i zeazá
descr i u de f apt adevár ul .
Nu e vo r ba de vr eun spi r i t super i or de obser va(i e, ci mai cur ând pur a or bi r e e
cea car e ci t est e în már e(i a unor a vr eo mi ci me cu car e se pr ea poat e sá f i e f ami l i ar á.
Cu t o(i i cunoast em vr eo bâr f á de do i bani car e nu numai cá i magi neazá
fárádel ege împot r i va apr oapel ui , dar mai si i nsi st á în a r áspândi f árádel egea în l ung si -n
l at . De obi cei , acuza(i i l e cr ude sunt mer eu înso(i t e de înt ár i t oar el e „ Sá st i i cá” , or i „ 5t i u
si gur cá e adevár at cá” . 5i cât de depar t e de adevár e!
Chiar dacá ar f i adevár cel i nvocat de bâr f á, e mai bi ne sá nu i se dea gl as, cáci
„ Un adevár spus cu r ea-i nt en(i e înt r ece t oat e mi nci uni l e ce s-ar put ea náscoci ”
[ Wi l l i am Bl ake] . Iar cel car e împr ást i e ast f el f árádel egea nu e un cáut át or al adevár ul ui
asa cum se ar at á în Bi bl i e. El caut á nu adevár ul , ci spr i j i n pent r u punct ul sáu de veder e.
Pr i n pr ej udecá(i l e sal e, acest a deschi de o usá pr i n car e po t r i vni ci i l ui i nt r á si se f ac
st ápâni pest e l ácasur i l e secr et e al e i ni mi i sal e.
Fi e ca noi sá cáut ám cu si ncer i t at e adevár ul asa cum Rober t Br owni ng îl
expr imá:
„ Adevár ul e în noi însi ne; nu se r i di cá
Di n l ucr ur i di n af ar á, or i ce-ai cr ede.
E un mi ez f ár ’ de moar t e acol o în noi , în f i ecar e
Unde adevár ul depl i n îndur á.”
Adevár ul di n noi însi ne est e guver nat de i ubi r ea i magi nat i vá. Cunoscând acest
már e( adevár , nu vom mai put ea i magi na f árádel egi împo t r i va apr oapel ui . Ne vo m
i magi na ce-i mai bun în pr i vi n(a l ui . Est e cr edi n(a mea cá at unci când at i t udi nea omul ui
f a(á de vi a(á est e guver nat á de i ubi r e i magi nat i vá, acol o gásest i [ adevór at a]
r el i gi ozi t at e, acol o gásest i vener a(i e, acol o se per cepe adevár ul .
Voi vor bi pe acest subi ect dumi ni ca vi i t oar e, când t ema va f i , „ Iubi r ea
i magi nat i vá” . Vo i avea pl ácer ea si pr i vi l egi ul de a of i ci a sl uj ba dr . Fr eder i ck Bai l es l a Fox
Wi l shi r e Theat er , pe Wi l shi r e Boul evar d, l ângá La Ci enega. Sl uj ba se va (i ne ca de
obi cei , începând cu or a 10: 30, dumi ni cá di mi nea(a.
Est e dor i n(a i nt ui t i vá a înt r egi i omeni r i de a f i o f i i n(á mai buná, mai nobi l á, de a
f ace l ucr ur i demne de i ubi t . Dar put em f ace l ucr ur i demne de i ubi t numai când t ot
ceea ce i magi nám est e pl i n de i ubi r e f a(á de apr oapel e nost r u.
At unci cunoast em adevár ul , adevár ul car e f ace înt r eaga omeni r e l i ber á.
Consi der cá acest a est e un mesaj car e ne va aj ut a pe t o(i în ar t a t r ái r i i unei vi e(i
mai bune, mai f r umoase.
Iubi r ea i nf i ni t á în esen(a ei de necupr i ns a f ost numi t á Dumnezeu, Tat ál . Iubi r ea
i nf i ni t á în expr esi e cr eat i vá a f ost numi t á Dumnezeu, Fi ul . Iubi r ea i nf i ni t á în
înt r epát r under e uni ver sal á, în i nf i ni t á i manen(á si în vesni cá pr ocesi une a f ost numi t á
Dum nezeu, Duhul Sf ânt .
Tr ebui e sá învá(ám sá ne cunoast em pe no i însi ne ca i ubi r e i nf i ni t á, ca buni , mai
cur ând decât ca nel egi ui (i .
Ast a nu est e ceva ce t r ebui e sã deveni m; t r ebui e, mai degr abã, sã
r ecunoa;t em ceva ce sunt em dej a. Locul de na;t er e, or i gi nea i magi na¡i ei est e în
i ubi r e. Iubi r ea est e sur sa vi e¡i i sal e.
În másur a în car e i magi na(i a îsi pást r eazá pr opr i a sur sá de vi a(á, vi zi uni l e sal e
sunt i magi ni al e adevár ul ui . Apoi ogl i ndest e i dent i t at ea vi e a l ucr ul ui pe car e-l
cont empl eazá.
Dar , dacá i magi na(i a îsi va nega pr opr i a put er e car e i -a dat nast er e, at unci cel e
mai cumpl i t e închi pui r i al e gr oazei vor începe. În l oc sá r edea i magi ni vi i al e adevár ul ui ,
i magi na(i a va f ugi spr e o pusul i ubi r i i – f r i ca – si vi zi uni l e sal e vor f i apoi def or mat e, i ar
r ef l ec(i i di st or si o nat e vor f i pr o i ect at e pe un ecr an al f ant ezi ei înf r i co sát oar e.
În l oc de a f i put er ea cr eat i vá supr emá, va deveni agent ul act i v al di st r uger i i . Pe
când or i unde at i t udi nea omul ui pent r u vi a(á est e cu adevár at i magi nat i vá, acol o o m si
Dum nezeu sunt cont opi (i în uni une cr eat i vá. |i ne mi nt e cá i ubi r ea est e mer eu cr eat i vá,
i nf l uent á în f i ecar e sf er á, de l a cea mai înal t á pâná l a cea mai de j os.
Nu a exi st at vr eo dat á gând, f apt á sau cuvânt car e sá nu f i f ost i nf l uen (at e de
i ubi r e, or i de o pusul sáu, f r i ca de or i ce f el , chi ar dacá a f ost numai vr eo dor i n(á f árá
scop pr eci s. Iubi r ea si f r i ca sunt mot or ul masi nár i ei noast r e ment al e. Or i ce est e m ai
înt âi un gând, înai nt e de a deveni un l ucr u.
Eu sf át ui esc în pr i vi n(a cáut ár i i unui i deal înal t pent r u a f ace un f apt de vi a(á sá
devi ná un f apt de const i en(á, i ar pent r u a f ace ast a, exer sar ea i magi na(i ei : ast f el
r eal i zám cá si ngur a at mosf er á în car e cu adevár at t r ái m si ne mi scám si ne avem f i i n(a
est e Iubi r ea I nf i ni t á. Iubi r ea nu dá gr es ni ci odat á [ „ Dr agost ea nu cade ni ciodat ó” ,
1Cor i nt eni 13: 8] . Spi r i t ul Cr eat iv Inf i ni t est e Iubi r e. Impulsul ce a f ácut const i en(a
i nf i ni t á necondi (i onat á sá se condi (i oneze pe si ne în mi l i oane de f or me sensi bi l e est e
Iubi r ea.
Iubi r ea pr i vi t á ca o abst r act i zar e – în af ar a obi ect ul ui – est e de neconceput .
Iubi r ea nu est e i ubi r e dacá nu exi st á obi ect al i ubi r i i . Iubi r ea devi ne concept ual á numai
în r el a(i e, în pr oces, în act . Fi e ca si noi sá r ecunoast em, al át ur i de Bl ake, f apt ul cá „ Cel
ce nu t r ái est e pr i n i ubi r e t r ebui e cá e subj ugat de f r i cá” , si sá ne st abi l i m cel e mai înal t e
i deal ur i di n a i ubi si di n a t r ái pr i n i ubi r e. Dar i deal ur i l e noast r e înal t e nu sunt ni mi c, de
nu se pogoar á si pr i nd t r up. Tr ebui e sá o b(i nem r ezul t at e si împl i ni r i , t est ul cr uci al al
i magi na(i ei noast r e si al i ubi r i i noast r e, cáci înt r upar ea est e si ngur a adevár at á
r eal i zar e.
Cr edi n(a noast r á t r ebui e sá ne f i e no uá t ut ur or adevár ul pe car e îl cunoast em –
si t r ebui e sá f i e absol ut á.
Al t f el , acel ui adevár îi l i psest e mi j l ocul si nu se poat e înt r upa în noi .
Concept ul nost r u de si ne det er mi ná scenar i ul vi e(i l or noast r e. Sunt em pur ur i
pr opr i i nost r i popr i t or i .
usi l e t emni (ei pe car e l e-am cr ezut f er ecat e, cu adevár at înt r edeschi se sunt –
ast ept ând ca noi sá vedem adevár ul .
„ Omul vesni c se înco nj oar á pe si ne cu i magi nea r eal á de si ne” , spunea
Emer so n. „ Fi ecar e spi r i t îsi const r ui est e o casá si di ncol o de casa l ui , o l ume, si di ncol o
de l umea l ui , un par adi s. Cunoast e deci cá l umea exi st á pent r u t i ne. M ecani sm ul e
per f ect pent r u t i ne. Ceea ce sunt em, numai aceea put em vedea. Tot ce Adam a avut ,
t ot ce ar f i put ut Cezar cucer i , ai si po(i cucer i t u.
Adam si -a numi t casa r ai si pámânt . Cezar si -a numi t casa, Roma; t u poat e (i -o
numest i câr páci e; o pr opr i et at e de cât eva hect ar e sau o gar soni er á de st udent . Tot usi ,
în f i ecar e în(el es al cuvânt ul ui , sál asul t áu e l a f el de már e( pr ecum al l or , chi ar si f árá
numel e al ea pompoase.
Zi dest e-(i deci pr opr i a t a l ume si de îndat á ce î(i conf or mezi vi a(a i dei i pur e di n
mi nt ea t a, l ar gi l e ei másur i vor începe sá se desf ásoar e.”
Adevãr ul est e r eal i t at ea noast r ã t ai ni cã di nl ãunt r u, cauza, în¡el esul , r el a¡i a
vi e¡i l or noast r e cu t oat e l ucr ur i l e. Fi e ca adevãr ul sã ne poar t e spr e Cer ur i ,
|ãr gi ndu-ne concep¡i i l e, spor i ndu-ne în¡el eger ea pânã ce vom cunoa;t e „ Adevãr ul
car e ne f ace l i ber i ” .















TRÀIREA LÀUNTRICÀ E SECRETUL
Di scur s r adiof onic, Post ul KECA, Los Angeles
(Iul ie, 1951)
Am înt r ebat de cur ând un f oar t e de succes om de af acer i car e est e r e(et a sa. A
r âs si s-a st ânj eni t pu(i n. Apoi a r áspuns, „ Pr obabi l e numai f apt ul cá nu concep esecul .
Nu-i ceva l a car e sá má gândesc pr ea mul t . E mai degr abá un sent i ment pe car e-l am” .
Af i r ma(i a l ui coi nci dea com pl et cu pr opr i i l e mel e cr edi n (e si exper i en(e. Ne
put em gândi ve;ni c l a ceva ;i sã nu vedem acel ceva ni ci odat ã în l umea noast r ã, dar
odat ã ce-i t r ãi m l ãunt r i c r eal i t at ea, sunt em sor t i ¡i sã-l pet r ecem. Cu cât îl si m¡i m mai
i nt ens, cu cât îl t r ãi m l ãunt r i c mai i nt ens, cu at ât mai r epede îl pet r ecem.
Noi t o¡i pr i vi m t r ãi r i l e i nt er i oar e, sent i ment el e, mul t pr ea mul t ca ef ect e, ;i
nu suf i ci ent de mul t dr ept cauze al e eveni ment el or de pest e zi . Tr ãi r ea l ãunt r i cã nu e
numai r ezul t at ul condi ¡i i l or vi e¡i i noast r e, est e, de asemenea, cr eat or ul acel or
condi ¡i i . Spunem cã sunt em f er i ci ¡i deoar ece sunt em sãnãt o;i , f ãrã sã ne dãm seama
cã pr ocesul va f unc¡i ona l a f el de bi ne în sens i nver s. Sunt em sãnãt o;i deoar ece
sunt em f er i ci ¡i . Sunt em mul t pr ea nedi sci pl i na¡i în t r ãi r i l e noast r e l ãunt r i ce.
A f i bucur osi de bi nel e al t ui a înseamná a ne bi necuvânt a pe noi însi ne, l a f el ca
si pe acel a. A f i mâni osi pe al t ul înseamná a ne pedepsi pe no i însi ne pent r u gr eseal a
l ui . M i nt ea abát ut á st á acasá chi ar dacá t r upul cálát or est e si pâná l a capát ul
pámânt ul ui , pe când mi nt ea f er i ci t á cálát or est e chi ar dacá t r upul r ámâne acasá.
Tr ãi r ea l ãunt r i cã e secr et ul r ugãci uni i ascul t at e, cãci în r ugãci une, t r ãi m f apt ul
r ugãci uni i ascul t at e ;i , apoi , t r ãi m ;i f ãpt ui m f i zi c în acea f er mã convi nger e.
„ Pi pái ndu-L” [ si m(i ndu-L; „ Ca ei só caut e pe Dumnezeu, doar L-ar pi pói si L-ar gósi , desi
nu e depar t e de f i ecar e di nt r e noi ” , Fapt e 17:27] , asa cum suger eazá Bi bl i a, înseamná o
desf acer e a abi l i t á(i l or t ai ni ce al e suf l et ul ui . Tr ái r ea aceast a l áunt r i cá nu cedeazá
i mpor t an(ei ni mánui . Est e un f er ment f árá de car e ni ci o cr ea(i e nu e cu put i n(á. Toat e
f or mel e de i magi na(i e cr eat i vá i mpl i cá el ement e al e t r ái r i i l áunt r i ce. Toat e di spozi (i i l e
emo(i o nal e, or i car e ar f i acest ea, i nf l uen(eazá i magi nar ea cr eat i vá. „ Pi pái r ea” nu ar e
f i nal i t at e. Est e o achi zi (i e si est e o achi zi (i e ce cr est e pr opor (i o nal cu r ecept i vi t at ea,
car e, de asemenea, nu ar e si nu va avea vr eodat á f i nal i t at e.
O i dee car e est e numai o i dee nu pr oduce ni mi c ;i nu f ace ni mi c. Ac¡i oneazã
numai dacã est e t r ãi t ã l ãunt r i c, dacã est e înso¡i t ã de sent i ment ef ect i v.
Undeva înl ãunt r ul suf l et ul ui se af l ã o di spozi ¡i e car e, de e gãsi t ã, înseamnã
bogã¡i e, sãnãt at e, f er i ci r e nouã. Dor i n¡a cr eat i vã est e înnãscut ã omul ui . Înt r eaga l ui
f er i ci r e est e i mpl i cat ã în i mpul sul sãu de a cr ea.
Fi i ndcá oameni i nu „ pi pái e” per f ect , r ezul t at el e r ugáci uni l or l or sunt nesi gur e,
pe când ar put ea f i per f ect -si gur e. Ci t i m în Pr over be/ Pi l del e l ui Sol o mo n, „ O i ni m á
vesel á est e un l eac mi nunat , pe când un duh f árá cur aj usucá oasel e” [ 17:22] . Ini mi l e
or chest r al e ar d în ul ei ul candel ei r egel ui . Spi r i t ul cânt á Domnul ui un nou cânt ec. Toat e
r ugáci uni l e adevár at e poar t á o expr esi e bucur oasá; cel bun est e uns cu ul ei ul bucur i ei
înai nt ea semeni l or sái .
Sá ne veghem, deci , pr opr i i l e t r ái r i l áunt r i ce, r eac(i i l e l a eveni ment el e zi l ei . 5i sá
ne pázi m t r ái r i l e încá si mai zel osi în act ul r ugáci uni i , cáci r ugáci unea est e st ar ea
cr eat i vá adevár at á.
Demni t at ea i ndi cá f apt ul cá omul aude o mai már ea(á m uzi cá a vi e(i i si se mut á
în t empoul în(el esul ui ei mai pr of und. Dacá n-am f ace ni mi c, dar am i magi na si am t r ái
láunt r i c cel e demne de i ubi t , r ef or ma l umi i , în sf âr si t , s-ar sávâr si . M ul t e di nt r e
pove;t i l e Bi bl i ei se ocupã excl usi v cu put er ea i magi nãr i i ;i a t r ãi r i i l ãunt r i ce.
„ Pi pái ndu-L” [ „ si m(i ndu-L” ] est e st r i gát ul cáut át or ul ui de adevár . Numai
i magi na¡i a ;i t r ãi r ea l ãunt r i cã, si m¡i r ea, pot r ef ace Edenul di n car e ne-a al ungat
exper i en¡a. Tr ái r ea l áunt r i cá si i magi na(i a sunt si m(ur i l e pr i n car e per cepem „ di ncol o ” .
Acol o unde cunoast er ea se sf âr sest e, încep acest ea do uá. Fi ecar e t r ái r e l áunt r i cá a
omul ui est e deschi der ea pent r u el a unei usi spr e l umea di vi ná. Sá cânt ár i m oameni i ,
deci , nu dupá înál(i mea cet á(i l or l or , ci dupá már e(i a i magi na(i ei si t r ái r i i l or l áunt r i ce.
Sá ne înt oar cem gândur i l e înspr e Cer ur i si sá ne amest ecám i magi na(i a cu înger i i .
Lumea ce ne poar t ã est e cea pe car e o i magi nãm, nu l umea ce ne înconj oar ã. În
i magi na(i e ast eapt á cont i nent el e neexpl or at e, ca si már e(el e avent ur i vi i t oar e al e
omul ui .
Aceast ã con;t i en¡ã a non-f i nal i t ã¡i i în „ pi pãi r ea [ si m(i r ea] l ui Dumnezeu” a
f ost exper i en¡a t ut ur or vr edni ci l or „ pi pãi t or i ” l ãunt r i ci de Dumnezeu. Ei î;i dau
seama cã pr opr i a l or concep¡i e asupr a Inf i ni t ul ui s-a adânci t ;i l ãr gi t const ant odat ã
cu exper i en¡a. Acei a car e încear cã sã gândeascã în¡el esul exper i en¡ei ;i sã o cor el eze
cu r est ul cunoa;t er i i omene;t i sunt mi st i ci i f i l osof i ci ; cei car e încear cã sã-;i dezvol t e
abi l i t at ea în ei ;i sã apr of undeze exper i en¡a sunt mi st i ci i pr act i can¡i or i
exper i ment at or i .
Uni i , si pr i nt r e acest i a cei mai mar i di nt r e t o(i , au încer cat sá l e f acá pe
amândouá. Rel i gi a începe în exper i en ¡ã subi ect i vã. Rel i gi a est e ceea ce f ace omul cu
sol i t udi nea l ui , cãci în sol i t udi ne sunt em supu;i exper i en¡ei subi ect i ve.
Despr e at i t udi nea r el igi oasó voi vor bi dumi ni cá-di mi nea(a vi i t oar e. Aceast a va
f i ul t i ma dumi nicá di n acest sezon când voi of icia sl uj ba dr . Bail es, sl uj bá car e se va (i ne
începând cu 10: 30 l a Fox Wi l shir e Theat er , pe Wi l shi r e Boul evar d, l ângá La Ci enega. O
at i t udi ne r el i gi oasá adevár at á est e mânt ui r ea omul ui .
Dumnezeu nu se schi mbã ni ci odat ã; noi sunt em cei car e ne schi mbãm; ochi i
no;t r i spi r i t ual i devi n mer eu t ot mai ager i ; i ar aceast ã augment ar e a adevãr ul ui ne va
aduce o et er n-cr escândã pace l ãunt r i cã.
Cea mai buná apár ar e împot r i va asal t ul ui însel át or asupr a veder i i noast r e
ment al e si mor al e est e ochi ul spi r i t ual , o r i Ochi ul l ui Dumnezeu. Cu al t e cuvi nt e, un
i deal spi r i t ual ce nu poat e f i schi mbat de ci r cumst an (e, un cod al onoar ei per so nal e si
al i nt egr i t á(i i în noi însi ne, bunávoi n(á si i ubi r e f a(á de al (i i . „ Nu ce est i , nu ce ai f o st
vede Dumnezeu cu ochi i Sái i er t át or i , ci ceea ce ai f i ” . [ aut or necunoscut di n sec. XIV,
„ Nor ul Necunoast er i i ” , l ucr ar e de mist icó cr est inó, cap. 75]
Pr i n venel e cel ui mai umi l om de pe pãmânt cur ge sângel e r egesc al f i i n¡ei .
A;adar , sã pr i vi m omul pr i n ochi i i ubi r i i i magi nat i ve, ceea ce cu adevãr at înseamnã a
pr i vi cu Ochi ul l ui Dumnezeu. Sub i nf l uen¡a Ochi ul ui l ui Dumnezeu, i deal ul se înal ¡ã
di n pr ezent pr ecum apa est e et er i zat ã de soar e înt r -un t ãr âm închi pui t . Lucr ur i cu
t ot ul îndepãr t at e sunt ai ci pent r u ochi ul spi r i t ual .
Ochi ul l ui Dumnezeu f ace vi sul vi i t or un f apt act ual . Nu [ sunt încó] pat r u l uni
pâná l a secer i s – pr i vest e di n nou. Dacá per si st ám în aceast á veder e, ne vom r i di ca
înt r -o buná zi cu depár t ar ea di n ochi i nost r i si înt r eaga apr o pi er e st at i cá, st agnant á, nu
va mai avea ni ci o impor t an(á. O vom da la o par t e pe másur á ce ne vom îndr ept a spr e
obi ect i vul nost r u vázut în depár t ar e.
Omul car e cu adevãr at se descoper ã [ cine est e] nu se mai poat e l ãsa condus
decât de i ubi r e.
Acest a e cu ochi pr ea cur a(i pent r u a cupr i nde nedr ept at ea. Abi l i t at ea noast r á
de a-i aj ut a pe al (i i va f i pr opor (i onal á cu abi l i t at ea de a ne cont r ol a si aj ut a pe noi
însi ne. În zi ua în car e om ul ob (i ne vi ct or i a asupr a l ui însusi , i st or i a va descr i e acel l ucr u
dr ept o vi ct or i e asupr a dusmanul ui sáu.
Chei a st á în at i t udi ne, si înt r -o buná zi omul va descoper i cá suf l et ul se
st ápânest e numai cu ser eni t at e. Cel put er ni c cedeazá numai în f a(a cel ui mai bl ând.
Recunoscând put er ea t r ái r i i l áunt r i ce, sá dám at en(i e st r i ct á di spozi (i i l o r si
at i t udi ni l o r noast r e. Fi ecar e et apá a pr ogr esul ui o mul ui est e r eal i zat á pr i n exer ci (i ul
i magi na(i ei si t r ái r i i l ui i nt er i oar e.
Cr eând un „ i deal ” înl áunt r ul sf er ei noast r e ment al e, ne put em si m(i în aceast á
„ i magi ne i deal á” pâná ce deveni m una si aceeasi cu aceast a, absor bi nd cal i t á(i l e sal e în
însási esen(a f i i n(ei noast r e. Sol i t ar ul or i încar cer at ul pot , pr i n i nt ensi t at ea i magi na(i ei
si t r ái r i i l or l áunt r i ce, sá i nf l uen(eze mi r i ade de oameni ast f el încât pot ac(i ona pr i n mai
mul t e voci . Ext i nde-(i si m(ur i l e, încr ede- t e în „ pi pái r ea” t a, avânt á-t e în t oat e zbo r ur i l e
i magi na(i ei t al e si n u t e t eme de pr opr i a t a sensi bi l i t at e.
Cel mai bun mod de a si m(i bi nel e di n al (i i est e acel a de a f i mai i nt ens
const i ent de acest a. Fi i pr ecum am i cul meu si ai „ mai degr abá un sent i ment ” pent r u
sánát at ea, bogá(i a, f er i ci r ea pe car e l e dor est i . Idei l e nu-s mar e l ucr u dacá nu coboar á
di n Cer ur i si se înt r upeazá. Fá di n r ezul t at e si r eal i zár i t est ul cr uci al al i magi na(i ei
adevár at e. Pe másur á ce o bser vi acest e r ezul t at e, vei f i det er mi nat sá-(i umpl i
i magi ni l e cu i ubi r e si sá umbl i înt r -o di spozi (i e înal t á si nobi l á, cáci vei st i , pr ecum
poet ul ,
„ Ai a ce semeni cul egi .
Vezi l anur i l e de acol o –
Susanul er a susan, por umbul
Por umb. Tácer ea si Înt uner i cul st i au
Cá asa se nast e soar t a omul ui.” [ Sir Edw i n Ar nol d, „ The Li ght of Asi a” ]

















AFIRM À ADEVÀRUL M ÀRE|IEI TALE
Di scur s r adiof onic, Post ul KECA, Los Angeles
(Iul ie, 1951)
În cr ear ea unui nou mod de vi a¡ã, t r ebui e sã începem cu început ul , cu pr opr i a
noast r ã r egener ar e. For mar ea or gani za¡i i l or , pol i t i ce, r el i gi oase, soci al e – nu e
suf i ci ent ã. Pr obl ema cu car e ne conf r unt ãm mer ge mai adânc decât per cepem.
Revol u¡i a esen¡i al ã t r ebui e sã înceapã în noi în;i ne.
Tot ul depi nde de at i t udi nea noast r ã f a¡ã de noi în;i ne – ceea ce nu af i r mãm
înl ãunt r ul nost r u nu se poat e dezvol t a în l umea noast r ã. Aceast a est e r el i gi a dupã
car e t r ãi m, cãci r el i gi a începe în exper i en¡a subi ect i vã, pr ecum car i t at ea – începe de
acasã. „ Sã vã schi mba¡i pr i n înnoi r ea mi n¡i i ” [ Romani 12:2] est e f or mul a st r ãveche –
;i nu exi st ã al t a. Tot ul depi nde de at i t udi nea omul ui f a¡ã de si ne însu;i . Ceea ce nu
poat e or i nu vr ea sã r evendi ce ca adevãr at despr e si ne însu;i nu se va put ea
ni ci odat ã dezvol t a în l umea l ui .
Omul mer eu pr i ve;t e în j ur pr i n l umea l ui ;i se înt r eabã, „ Ce-i de f ãcut ? Ce se
va înt âmpl a?” , pe când ar t r ebui sã se înt r ebe, „ Ci ne sunt eu? Car e est e concept ul
meu de si ne?” .
Dacã vr em sã vedem l umea ca un l oc mai bun, mai f r umos, t r ebui e sã
af i r mãm r eal i t at ea mai -bi nel ui , mai -f r umosul ui înl ãunt r ul nost r u. Est e scopul ul t i m al
învã¡ãt ur i l or mel e acel a de a i ndi ca dr umul spr e aceast ã desãvâr ;i r e. Încer c sã î¡i ar ãt
cum omul l ãunt r i c t r ebui e sã se r eaj ust eze pe si ne – car e t r ebui e sã f i e noua pr emi sã
a vi e¡i i sal e, cum t r ebui e „ sã-;i pi ar dã suf l et ul ” l a ni vel ul pe car e ;i -l cunoa;t e acum,
pent r u a ;i -l r egãsi i ar l a ni vel ul înal t pe car e-l caut ã.
Îi est e i mposi bi l om ul ui sá vadá al t ceva decât con(i nut ul pr o pr i ei sal e
const i en(e, cáci ni mi c nu ar e exi st en (á pent r u noi decât pr i n const i en(a pe car e o avem
despr e acel l ucr u. Omul i deal caut á mer eu o no uá încar nar e, dar dacá noi , noi însi ne,
nu-i of er i m ascenden(á omeneascá, noua încar nar e nu se poat e nast e. Noi sunt em
mi j l ocul pr i n car e se pr o duce r áscumpár ar ea f i r i i di n l egea necr u(át oar e. M ar el e sco p
al const ien(ei est e acel a de a pr oduce aceast á r áscumpár ar e. Dacá r ef uzám povar a si
cáut ám spr e l egea f i r i i pent r u a j ust i f i ca de ce aceast á r áscumpár ar e a l umi i pr i n i ubi r e
i magi nat i vá est e ceva ce nu se poat e pr oduce, ne anul ám pur si si mpl u scopul vi e(i l or
noast r e pr i n l i psa de cr edi n(á. Respi ngem mi j l ocul , si ngur ul mi j l oc pr i n car e acest
pr oces al r áscum párár i i t r ebui e sá se pr oducá.
Si ngur ul t est al r el i gi ei ce mer i t á a f i f ácut est e de a cer cet a dacá e aut ent i cá –
dacá i zvo r ást e di n convi nger ea cea mai adâncá a i ndi vi dul ui , dacá est e r odul
exper i en(ei l áunt r i ce. Ni ci o r el i gi e nu e demná de om dacá nu îi dá un sens pr of und si
t r ai ni c cá t ot ul e bi ne, chi ar în ci uda a ceea ce i se pet r ece l ui per so nal .
M et odel e cunoast er i i ment al e si spi r i t ual e sunt compl et di f er i t e, cáci
cunoast em un l ucr u ment al ui t ându-ne l a el di n af ar á, compar ându-l cu al t e l ucr ur i ,
anal i zându-l si def i ni ndu-l .
[ Al f r ed Nor t h] Whi t ehead a def i ni t r el i gi a dr ept ceea ce f ace omul cu
si ngur ót at ea l ui. As vr ea sá adaug cá, per sonal , cr ed cá e ceea ce omul est e în
si ngur ót at ea l ui. În sol i t udi nea noast r á sunt em condusi spr e exper i en (a subi ect i vá.
At unci , asadar , sá ne i magi nám a f i omul i deal pe car e dor i m sá-l înt r upám în l ume.
Dacá, în sol i t udi ne, exper i ment ám în i magi na(i a noast r á ce am exper i ment a în r eal i t at e
dacá ne-am f i r eal i zat o bi ect i vul , vom deveni , în t i mp, t r ansf or ma(i în i magi nea
i deal ul ui nost r u. „ Sá vá schi mba(i pr i n înnoi r ea mi n(i i ” – „ sá vá îmbr áca(i în omul cel
nou… gr ál(i adevár ul f i ecar e cu apr oapel e sáu” [ Ef eseni 4: 24,25, Zahar i a 8:16] . Pr ocesul
deveni r i i unui „ f apt de a f i ” un „ f apt al const i en(ei ” se f ace „ pr i n înnoi r ea mi n(i i ” .
Ni se spune sá ne schi mbám modul de a gândi . Dar nu ne put em schi mba
gândir ea dacá nu ne schi mbám i dei le. Gândur i l e noast r e sunt r evár sar ea f i r eascá a
i dei l or noast r e, i ar cel e mai adânci i dei al e noast r e sunt omul însu si . Sf âr si t ul dor ul ui
est e înt ot deauna a f i – nu a f ace. St ai necl i nt i t si cunoast e [ Psal m 45/ 46:10] cá „ EU
SUNT ceea ce dor esc [ só f i u] ” . Caut á mer eu só f i i . Ref or mel e ext er i oar e sunt i nut i l e
dacá i ni ma t a nu se r ef or meazá. În Cer ur i se pát r unde nu pr i n înf r ânar ea pasi uni l or
noast r e, ci mai cur ând pr i n cul t i var ea vi r t u(i l or noast r e. O i dee veche nu se dá ui t ár i i
pr ecum un capr i ci u, ea t r ebui e al ungat á pr i n i dei noi . Di spar e numai când o cu t ot ul
nouá si capt i vant á i dee ne ocupá at en(i a. Vechi l e t i par e de gândi r e si t r ái r e l áunt r i cá –
pr ecum f r unzel e moar t e al e st ej ar ul ui – at âr ná pâná ce sunt împi nse de al t el e, noi .
Cr eat i vi t at ea e, în f o nd, o mai pr of undá r ecept i vi t at e, o mai ascu(i t á
sensi bi l i t at e. Vi sul vi i t or t r ebui e sá devi ná f apt pr ezent în mi nt ea or i cui vr ea sá-si
schi mbe vi a(a. Or i ce ser i oasá ext er i or i zar e est e pr ecedat á de o pr of undá absor b(i e.
Când acea absor b(i e est e îmbi bat á cu mar el e nost r u i deal – când deveni m acel i deal –,
at unci îl vedem mani f est at în l umea noast r á si r eal i zám cá pr ezent ul nu se r et r age în
t r ecut , ci avanseazá spr e vi i t or .
Ast f el ne schi mbãm, în esen¡ã, vi i t or ul . Un „ acum” car e est e „ al t undeva” nu
ar e pent r u noi absol ut ni ci un sens. Recunoa;t em „ acum” numai at unci când e în
acel a;i t i mp „ ai ci ” . Când ne si m¡i m în st ar ea dor i t ã „ ai ci ” ;i „ acum” , ne vom f i
schi mbat cu adevãr at vi i t or ul .
Aceast á „ Schi mbar e a vi i t or ul ui ” sper sá (i -o pot depl i n expl i ca dumi ni ca
vi i t oar e, când voi vor bi pent r u dr . Bai l es de l a 10:30 l a Fox Wi l shi r e Theat er , pe Wi l shi r e
Boul evar d, l ângá La Ci enega. Scopul meu est e sá t e st âr nesc spr e un mai -mar e concept
despr e t i ne însu (i si sá-(i expl i c at ât de l i mpede met o da pr i n car e î(i po(i r eal i za acest
concept încât sá pl eci dupá sl uj bá o f i i n(á t r ansf or mat á. Cei descur aj a(i au nevo i e
cr unt á de i nspi r ar e de már e(e pr i nci pi i . Tr ebui e sá r eveni m l a pr i nci pi i l e de l a
început ur i de va f i sá vor bi m cu un gl as ce va apr i nde i magi na(i a si va t r ezi spi r i t ul . Încá
o dat á t r ebui e sá r epet , în cr ear ea unui nou mod de vi a(á, t r ebui e sá începem, de l a
chi ar început , cu pr opr i a noast r á r egener ar e i ndi vi dual á.
Cea mai mar e amãgi r e a omul ui est e convi nger ea l ui cã poat e f ace or i ce.
Fi ecar e cr ede cá poat e – f i ecar e vr ea sá f acá, dar t o (i înt r eabá „ Ce sá f ac?” .
Ce sã f aci ? Est e i mposi bi l sã f aci ceva. Tr ebui e SÀ FII. E gr eu pent r u noi sá
accept ám f apt ul cá „ Eu nu pot sá f ac de l a M i ne ni mi c” [ Ioan 5:30] . E gr ozav de gr eu,
t ocmai f i i ndcá acest a e adevár ul , i ar adevár ul îi par e înt ot deauna gr eu de accept at
omul ui . Dar , de f apt , ni meni nu poat e f ace ni mi c.
Tot ul se înt âmpl á – t oat e car e se înt âmpl á omul ui , t oat e car e i se f ac, t oat e car e
vi n de l a el – t oat e ast ea se înt âmpl á, si se înt âmpl á exact l a f el cum vi ne pl oai a, ca
r ezul t at al schi mbár i i în t emper at ur a di n r egi uni l e mai înal t e al e at mosf er ei .
Iat á o pr ovocar e pent r u noi t o(i . Ce concept men (i nem despr e noi însi ne în
r egi uni l e mai înal t e al e suf l et ul ui ? To t ul depi nde de at i t udi nea om ul ui f a(á de si ne
însusi . Ceea ce nu va af i r ma ca f i i nd adevár at înl áunt r ul l ui nu poat e cr ea vr eo dat á în
l umea l ui . O schi mbar e a concept ul ui de si ne est e si ngur a schi mbar e – noua r el a(i e
înt r e supr af a(a si adânci mi l e om ul ui . Adânci r ea est e, în pr i nci pi u, înt ot deauna posi bi l á,
cáci adânci mea supr emá e vi e în f i ecar e, si e numai o chest i une de a deveni const i ent
de aceast a.
Vi a¡a ne cer e încuvi i n¡ar ea de a mur i ;i de a ne na;t e di n nou.
Ast a nu înseamnã cã mur i m cu t r upul . M ur i m în spi r i t ul omul ui vechi pent r u a
deveni omul cel nou, pent r u a vedea noul om în t r up. „ Supuner e voi i l ui Dumnezeu”
[ 1Cor i nt eni 15: 22, Evr ei 12: 9, Iacov 4: 7 et c.] est e o veche f r azã pent r u aceast a ;i nu
cr ed cã e al t a, mai nouã, mai bunã. În acea dedi car e-de-si ne i deal ul ui pe car e dor i m
sã-l expr i mãm, înt r egul conf l i ct est e di sper sat i ar noi sunt em t r ansf or ma¡i în
i magi nea i deal ul ui în car e adãst ãm.
Ni se spune cá omul f árá vesmi nt e de nunt á a i nt r at în Împárá(i e [ pr obabi l
M at ei 22: 2-14] pr i n si mul ar e si r eat á. El nu cr ede l áunt r i c ceea ce pr act i cá ext er i o r . El
par e bun, amabi l , gener os. El f ol osest e cuvi nt el e po t r i vi t e, dar l áunt r i c, nu cr ede ni mi c
di n t oat e acest ea. Veni nd însá în l umi na put er ni cá a acel or a cu mul t mai const i en(i
decât el , el nu mai r eusest e sá însel e. Un vesmânt de nunt á semni f i cá dor i n(a de
uni une.
El nu ar e dor i n(a de a se uni cu ceea ce înva(á pe al (i i , chi ar dacá ceea ce
pr opovádui est e est e adevár ul .
Asadar , el nu ar e vesmi nt e de nunt á. Când sunt em uni (i cu adevár ul , at unci
lásám deopar t e vechea f i r e si ne r eînnoi m în spi r i t ul mi n(i i noast r e.
Adevár ul îi va despui a pe i scusi (i i pr ef ácu(i de f al sa l or ar i st ocr a(i e. Adevár ul , l a
r ândul sáu, va f i cucer i t si guver nat de ar i st ocr a(i a bi nel ui , si ngur ul l ucr u de neînvi ns
di n l ume.


CEEA CE DEJA A FOST
6 oct . 1959
Aceast á t r i buná se pr eocupá numai cu már e(ul secr et al vi e(i i . Ai ci sunt em
convi nsi cá Put er ea Supr emá car e a cr eat si sus(i ne uni ver sul est e Imagi nar ea Di vi ná, si
nu se deosebest e de i magi nar ea omeneascá decât pr i n gr adul de i nt ensi t at e. Asadar
Dumnezeul -în-om est e mi nunat a t a Imagi na¡i e; Acel a e Dumnezeu. I¡i spunem cã
Imagi na¡i a cr eeazã Real i t at ea, dar ¡i ne seama cã l a acest ni vel uman pe pãmânt ,
necesi t ã t i mp ;i per si st en¡ã. Dacã vom per si st a în i magi ne, vom t r ãi în ea, vom dor mi
în ea, vom r espi r a în ea – se va cr i st al i za în f or mã t angi bi l ã. Noapt e dupá noapt e,
l uám di f er i t e f a(et e al e acest ui cu adevár at már e( secr et si , înt or cându-ne spr e cea mai
mar e car t e despr e I magi na(i e di n l ume, îl t r at ám di f er i t . Deci , înt or cându-ne asupr a l ui ,
(i ne seama cá Bi bl i a se adr eseazá Imagi na(i ei , nu omul ui si m(ur i l or or i omul ui r a(i uni i –
cel car e e „ r áLáci t ” or i „ mor t ” or i „ adânc ador mi t ” .
Vom l ua un scur t si simpl u ver set si -(i vom ar át a de ce nu se adr eseazá „ omul ui
f i r esc” – Eccl esi ast ul 3:15: „ Ceea ce est e a mai f ost ;i ceea ce va mai f i a f ost în al t e
vr emur i ; ;i Dumnezeu cheamã i ar ã;i aceea ce a l ãsat sã t r eacã.” „ Omul f i r esc” nu
poat e cupr i nde ast a, cãci , pent r u el , r eal i t at ea se bazeazã numai pe evi den ¡a
si m¡ur i l or . Omul r a(i uni i n-ar put ea conf i r ma f i nal ul ver set ul ui , spunând cá, de-ar f i sá
f i e t ot usi vr eun sens, aut or ul t r ebui e sá se f i r ef er i t l a r ecur en(á. Soar el e r ásar e în
f i ecar e zi si l una îsi ur meazá ci cl ul sáu si anot i mpur i l e vi n si t r ec. Dacá l uám o i magi ne a
uni ver sul ui de azi , savan(i i ar put ea cal cul a cât t i mp va l ua pent r u a r eveni în punct ul
di n i magi ne. Deci i nt el ect ual ul ar put ea j ust i f i ca ver set ul ; dar nu ast a s-a vr ut a se
spune, cáci se adr eseazá nu o mul ui r a(i uni i or i o mul ui si m(ur i l or , ci omul ui Imagi na(i ei .
Despr e ce e vor ba at unci ? „ Ceea ce est e a mai f ost si ceea ce va mai f i a f ost în al t e
vr emur i ; si Dumnezeu cheamá i ar ási aceea ce a l ásat sá t r eacá.”
Ni se spune cá El a f ácut omul gener i c (bár bat -f emei e) dupá i magi nea
[ asemónar ea] Lui si i -a spus „ Om” [ Geneza/ Facer ea 1:26,27] . Apoi ni se spune cá a f ost
al ungat [ 3: 24] si t oat e pr eo (i r i l e ne spun cá a f ost al ungat di n cauza vr eunui „ pácat
or i gi nar ” .
Eu îmi t r i mi t f at a l a scoal á pent r u a se pr egát i sá t r ái ascá în l umea ast a, nu
pent r u a o pedepsi , dar , pent r u a o pr egát i , t r ebui e sá o t r i mi t . Î n Bar bados aveam un
si st em educa(i o nal bun, desi nu pest e ni vel l i ceal , asa cá, bái at f i i nd, vedeam mul (i
copi i veni nd de pe al t e i nsul e l a început ul anul ui scol ar cu hai ne si cár(i noi .
Cr edeau cá er a gr ozav, f árá ca mácar sá st i e ce însemna ast a. Dar apoi , venea
vr emea ca pár i n(i i sá-i sár ut e de r ámas-bun si sá-i l ase în acest l oc st r ái n, asa cá mul (i
ador meau pl ângând nu doar o noapt e, ci înt r egul semest r u, înt r -at ât de mar e l e er au
dor ul de casá si si ngur át at ea.
Dar pár i n(i i o f áceau di n i ubi r e; di n i ubi r e îi l ásau acol o. M ul (i îsi t r i mi t eau copi i i
mai depar t e în Angl i a, pent r u o si mai înal t á pr egát i r e si cu ur i ase sacr i f i ci i , asa cá nu- si
per mi t eau sá-i aducá înapoi în vacan (e, ast ept ând uneor i cu ani i pâná sá se r evadá.
Dar o f áceau di n i ubi r e si numai di n i ubi r e.
O nesf âr si t á f i i n(á de i ubi r e a f ácut acel asi l ucr u cu noi . Er am „ mor (i ” . Er am
înt r eg-f ácu(i si per f ec(i , dar er am pr ecum st at ui a Gal at eei . Iar apoi , pent r u a însuf l e (i
omul si a-l f ace pr ecum Dumnezeu, El a t r ebui t sá-l al unge – nu în spa(i u, ci în mi nt e.
Asadar Dumnezeu a deveni t om, l ucr ul ce er a mor t , si pent r u a o f ace, a t r ebui t sá Se
coboar e pe Si ne l a acest ni vel car e, în compar a(i e cu st ár i l e mai înal t e, s-ar numi
„ mor t ” . Acest vesmânt de pi el e pe car e îl por (i a f ost îndel ung în pr egát i r e pent r u Fi ul
l ui Dumnezeu. Ni se spune, „ Apoi a f ácut [ Domnul Dumnezeu l ui Adam si f emei i l u i ]
îmbr ácámi nt e de pi el e jsi i -a îmbr ócat ] ” [ Geneza/ Facer ea 3:21] .
Est e un demer s di dact i c.
De ce sunt em ai ci ? Pent r u a f ace i magi ni [ „ chipur i si asemóoór i ” , cf . l i mbaj ul ui
bi bl i c] . Înt r egul uni ver s est e o i magi ne a f ant eziei cosmi ce. Învá(ám, asa cá începem cu
l ucr ur i l e si mpl e – o sl uj bá, o casá nouá, o schi mbar e de medi u. Le f acem în acel asi f el în
car e le-a f ácut Tat ál nost r u, dar aceast a est e o sal á de cl asá, asa cá mai f acem gr esel i –
dar vi na nu est e a noast r á, cáci noi nu sunt em încá t r ezi (i . 5i i at á cá er a si st emul
per f ect , exi st ând numai pent r u Cr eat or ul l ui , i ar apo i Dumnezeu t r aseazá anumi t e
por (i uni di n acest a, „ pr egát i nd ast f el dr umul de înt oar cer e al al ungat ul ui Sáu” [ Wi l l i am
Bl ake, „ Ier usal i m” , 3-62-20 – cf . Ioan 14:3] . Dum nezeu caut á ceea ce a f ost al ungat ,
ast f el încât sá poat á spuná: „ Cáci acest f i u al meu mor t er a si a învi at , pier dut er a si s-a
af l at ” [ Luca 15: 24] . Deci no i sunt em cei pe car e îi caut á.
Est e ceva ascuns în aceast á hai ná de pi el e ceea ce caut á El.
Tr ebui e sã t r ecem di ncol o de si m¡ur i ;i sã începem sã cr eãm. Spun deci
t ut ur or cá t r ebui e sá începem ar t a cr eár i i , i ndi f er ent cât de si mpl u or i cât de mar e e
l ucr ul , i ndi f er ent de ce est e aceea ce se cr eeazá. Cr eãm pr i n cr edi n¡ã, ;i cr edi n¡a est e
„ încr edi n¡ar ea cel or nãdãj dui t e, dovedi r ea l ucr ur i l or cel or nevãzut e” [ Evr ei 11: 1; 7] .
Cr eãm pr i n st r ânger ea de i magi ni ce i mpl i cã f apt ul cã avem acum ceea ce vr em în
l umea aceast a, ;i , dacã sunt em cr edi nci o ;i , aducem acel l ucr u înt r u f i i n¡ã, ;i f ãcând
ast a, începem sã ne mi ;cãm pr i n dr umul l abi r i nt i c al înt oar cer i i Fi ul ui Sãu.
„ Pe ci ne bat e Dumnezeu, pe acel a îl va si al i na si -l va numi ‚ pr i et en’ ” . Dacá est i
ráni t deci , sá nu cr ezi cá est e di n cauza a ceea ce ai f ácut în t r ecut . Nu. Tr ecem pr i n
cul oar el e l abi r i nt i ce f i xe pe car e l e-a pr egát i t pent r u înt oar cer ea Fi ul ui Sáu. Ast f el ca
Fi ul sá Se t r ezeascá în sf âr si t , i ar El mer ge al át ur i de M i ne de-a l ungul înt r egul ui dr um
pr i n st ár i l e acest ea.
Po¡i cr ea or i ce în aceast ã l ume dacã ;t i i ci ne e;t i , i ar dacá nu st i i , de ast a exi st á
acest e t r i bune, ca sá t e înve(e, cáci cu t o (i i sunt em i nt er conect a(i . Ai put ea cr ede cá
est i neînsemnat ; ai put ea chi ar f i înt emni (at – dar chi ar si dupá gr at i i , cr eezi . 5i nu
t r ebui e sá r ámâi în t emni (á dacá st i i ci ne est i .
Ai zbur at vr eo dat á pest e un l ac or i pest e o cean?
Un pr i et en de-ai mei a veni t r ecent cu avi onul di n San Di ego. Fusese în M ar i ná
si a avut bár ci mer eu, dar nu mai obser vase nici odat á ceea ce vedea acum di n aer . Er a
pe par t ea cu oceanul când a decol at avi o nul di n San Di ego si , pr i vi nd în j os, si -a vázut
vasul de 10 met r i veni nd di n di r ec(i e o pusá. A obser vat dâr a l ásat á de mi ca l ui navá si a
pr i vi t -o cum se l ár gea, f árá ca ni mi c sá o t ul bur e. Când avi onul a vi r at spr e l ar g, zbur a
dej a cu apr oape 500 km/ h, dar pr i vi nd înapoi , a r eal i zat cá mi cul sáu vas – înai nt ând cu
pr obabi l 30 de no dur i – t ul bur a înt r egul Paci f i c. Cât put ea zár i cu ochi i , aceast á ur má se
lár gea f árá ca ni mi c sá o poat á opr i , iar cel de pe vas pr obabi l habar nu avea de ast a.
Cu t o(i i sunt em ast f el . Cr ezi cá po(i i magi na si sá nu-i af ect ezi pe cei l al (i ? Est e ca
dâr a: în t i mp, cupr i nde înt r eaga l ume. Începe ca un mi c „ v” , dar se l á(est e di n ce în ce.
Cu t o(i i vor f i i nf l uen(a(i înt r -un f el sau al t ul de t i par ul meu. Dacá ci neva st i e ce vr ea
pent r u si ne sau pent r u al (i i si r ámâne cr edi nci os acest ei i magi ni , nu t r ebui e sá înt r ebe
„ Ci ne o sá má aj ut e?” , cáci f iecar e om ce t r ebuie sá j oace un r ol îl va j uca pent r u a f ace
posi bi l á împl i ni r ea acel ui vi s.
O doamná mi -a spus înt r -o sear á, „ Pr i vest e-mi mâi ni l e! Acum o sápt ámâná er au
bási cat e de par cá m-as f i st r o pi t cu aci d; acum nu mai e ni ci o ur má, dar mi -a l uat ci nci
zi l e de r evi zui r e pent r u a f ace ceea ce vezi ” . Ti mp de nenum ár at e zi l e înai nt e de ast a,
nu s-a înt âmpl at ni mi c, dar ci nci zi l e de r evi zui r e au t ámádui t -o. A pr odus aceast á
schi mbar e în pr o pr i ul ei cor p. Ast a par e ai ur eal á om ul ui r a(i o nal ; „ pent r u neamur i
[ el i ni; gr eci , sau în(el epci unea l umi i acest ei a] est e „ nebuni e” si „ pent r u i udei ” [ sau cei
car e caut ó semne, cer semne] „ smi nt eal á” [ sau, „ pi at r ó de pot i cni r e” , 1Cor int eni 1:23] .
Înseamná cá omul r a(i uni i nu poat e în(el ege; el nu poat e cr ede cá ci neva poat e cr ea
pr i n i magi na(i e. Cal ea e pr egát i t á pent r u t i ne, cáci sunt nenumár at e st ár i , i ar noi
put em cr ea st ár i pent r u a-i asi st a pe al (i i si pent r u a-i scoat e di n cel e în car e au cázut .
Sunt em ai ci pe pámânt ca înt r -o ur i asá sal á de cl asá. Nu am f ost t r i mi si ai ci
pent r u a f i pedepsi (i , ci pent r u a învá(a sá deveni m cr eat o r i pr ecum Tat ál nost r u. Nu
exist á „ pácat or i gi nar ” , cáci Dumnezeu a l uat hot ár âr ea de a má t r i mi t e „ l a scoal á” . De
f apt , er am „ mor t ” . Exi st am numai pent r u Dumnezeu, cr eat or ul si st emul ui per f ect , i ar
apoi a apár ut hot ár âr ea de a má supune acest ei scol i în sper an(a cá voi f i el i ber at în
l i ber t at ea gl or i oasá a f i i l or l ui Dum nezeu. De-ar f i dupá el , ce copi l ar al ege scoal a?
Dar i ubi nd copi l ul , pár i n(i i îl supun i nst r ui r i i . Câ(i ani sunt l ua(i di n vi a(a
copi l ul ui si da(i învá(ár i i ? Est e l a f el cu no i , numai cá e o scoal á mai l ar gá. Asa cá nu
îngádui ni mánui sá-(i spuná cá ai f ácut ceva r áu náscându-t e. Acest e vesmi nt e de pi el e
au f ost pr egát i t e pent r u noi , cáci el e aj ut á omul – r eal i t at ea nevázut á – sá devi ná
const i ent . 5i apoi , anumi (i dascál i t r i mi si de Dumnezeu îi vor spune despr e si ngur ul
l ucr u de pr e( di n l ume, si anume, despr e t r ezi r e.
Dar dacá în t r ezi r e, vr ei o casá mai buná, o sl uj bá mai decent á, o mai buná
sánát at e, at unci încear cá sá l e cr eezi .
L;ecul nu cont eazã; înve¡i . Dacã per si ;t i , vei învi nge. Cr eezi pr i n cr edi n¡ã. Pr i n
cr edi n(á l umi l e s-au f ácut si sus(i nut . Lucr ur i l e car e s-au f ácut s-au f ácut di n l ucr ur i car e
nu se vád [ cf . Evr ei 11:3] . Deci cum ar f i l umea dacã ai f i omul car e vr ei sã f i i ? Vezi
l umea a;a cum ai vr ea sã o vezi .
Îngádui e- mi sá-(i def i nesc Imagi na(i a. Est e senza(i e spi r i t ual á, dar cuvânt ul
„ spi r i t ual á” est e ceva ce mul t or a di nt r e noi nu spune ni mi c pr act i c – acor por al ul ca
ceva opus cor por al ul ui .
Dar Imagi na¡i a est e put er ea ce per cepe ceea ce nu cupr i nd si m¡ur i l e. Ia un
t r andaf i r – nu e ni ci unul ai ci – dar chi ar acum, as put ea sá-l si mt în vr eun f el ? Sá-l
mi r os? Sá-l at i ng? Pot , desi l i psest e di n r aza si m(ur i l or .
Ai a-i Imagi na(i e. Dacá Imagi na(i a cr eeazá r eal i t at ea, o ast f el de per cep(i e a
ceea ce nu cupr i nd sim(ur i l e o f ace sá f ie ast f el . Avem nenumár at e st udi i de caz pent r u
a o dovedi . Imagi na(i a est e put er ea de a per cepe ceea ce nu cupr i nd si m (ur i l e, si dacá
per si st i , vei mer ge di ncol o de o mul si m(i t o r si di ncol o de o mul r a(i onal . „ Omul f i r esc nu
pr i mest e cel e al e Duhul ui l ui Dumnezeu, cáci pent r u el sunt nebuni e jsi nu poat e só l e
în(el eagó, f ii ndcó el e se j udecó duhovni cest e” 1Cor i nt eni 2:14] .
Cum îmi po t i dent i f i ca spi r i t ual casa? Nu o pot vedea cu ochi i mei f i zi ci , ni ci nu
o pot at i nge cu mâi ni l e mel e f i zi ce, dar , în Imagi na(i e, l e po t f ace pe ambel e. Ai put ea
spune, „ Dar eu nu am o casá” . Ei bi ne, f aci acel asi l ucr u cu o casá pe car e nu o ai încá.
lá-o cu bani pe car e acum nu îi ai . Ni mi c nu ar e acel asi m i r os ca bani i , or i acel asi sunet .
Dacá bani sunt ceea ce dor est i , f ol osest e-(i f i ecar e si m( pent r u a-i f ace r eal i .
Dar nu spune, „ Îi per cep pent r u cá st i u cá sunt acol o” . Pent r u a exer sa Imagi na¡i a, vezi
ceva ce nu est e încã acol o. Apo i , t r ecem di ncol o de „ omul f i r esc” , pr ecum doamna
car e în ci nci zi l e si -a pr odus o vi ndecar e t ot al á a mâi ni l or ei .
To(i sunt ai ci pent r u f acer e de i magi ni si pent r u a învá(a l ec(i i , i ar Fi i n¡a car e
t e-a t r i mi s ai ci a veni t cu t i ne ;i nu t e-a pãrãsi t ni ci odat ã. A deveni t t u si t e apr i nde cu
Ea însási . 5i cum apr i nde om ul , Ea se t r ezest e pr i n t r ecát or i l e pr egát i t e pent r u t i ne în
aceast á sal á de cl asá numi t á Pámânt . 5i apoi , înál(ându-Se, est e îmbr á(lsat á si I se dá
i nel ul si vi (el ul cel îngr ásat [ exempl ul f i ul ui r i si pi t or , Luca 15:11- 32] . „ Cáci acest f i u al
meu mor t er a si a învi at [ pi er dut er a si s-a af l at ] ” . Cáci pr i ma st ar e er a moar t ea si apoi
vi ne însuf l e(i r ea acest ei st ár i .
Er a pi er dut si acum S-a af l at [ di n nou] . „ Ceea ce est e a mai f ost si ceea ce va
mai f i a f ost în al t e vr emur i ; si Dumnezeu cheamá i ar ási aceea ce a l ásat sá t r eacá.”
Deci îl al ungá sco(ându-l di n mi nt e. Îl caut á pe Iacov al Vechi ul ui Test ament si pe Ii sus
al cel ui Nou. Cáci când îl gásest e, Fi i n(a devi ne Ii sus. Gási ndu-L, a Sa est e r eal i t at ea de a
f i , car e de-acum est e.
5i Îl va gási în f i ecar e f i i n(á di n l ume. Când ast a începe sá se t r ezeascá în t i ne,
vechea f or má nu mai poat e co nt i nua, asa cum vi nul cel no u nu se poat e pune în
bur duf ur i vechi [ M ar cu 2:22] . Nu po (i l ua acest vi n nou al adevár ul ui si sá-l l i mi t ezi
vechi i dogme – o va spar ge în mi i de (ándár i . Asadar t r ebui e sá i a o nouá f or má pe
másur á ce Spi r i t ul începe sá se t r ezeascá înl áunt r u.
Iã-¡i deci i magi nea ;i nu cer e ni mãnui sã t e aj ut e, cáci pr ecum dâr a l ásat á de
navá, va schi mba înt r eaga l ume, dacá e necesar , pent r u îm pl i ni r ea pi esei t al e. Tot
Paci f i cul a t r ebui t sá se t ul bur e de acea dâr á; ni mi c n-o put ea opr i .
Tu est i ar ca l ui Dumnezeu si ceea ce i magi nezi t u îi i nf l uen(eazá pe t o(i cei l al (i
car e, l a r ândul l or , i magi neazá. Deci Imagi na¡i a schi mbã l ucr ur i l e. Nu o baza pe f apt e.
Adevãr ul , a;a cum îl vedem, nu est e l i mi t at l a f apt e, ci depi nde numai de i nt ensi t at ea
Imagi na¡i ei . Or i ci ne o poat e f ace – dar adesea r a¡i unea va i nt er veni .
Un ami c mi -a spus sear a aceast a cá a dor i t r áspunsul l a o anumi t á chest i une si i
s-a dat . A spus, „ M -am r ugat Fi i n(ei di n mi ne” . Er a o i magi ne de domeni u f i nanci ar , i ar
el a pr i mi t r áspunsul , dar pár ea înt r -at ât de r i di col încât nu l -a pus în pr act i cá. Desi i s-a
dezvál ui t si i -ar f i adus t o t ce îsi dor i se, r a(i unea a i nt er veni t i ar el nu a i nvest i t bani
înt r -o anume af acer e. Ra(i unea st á înt r e o mul si m(ur i l or si omul Imagi na(i ei .
Ai ci t i t „ Geni ul r i si pi t or ” , despr e vi a(a l ui Ni kol a Tesl a? El spunea cá nu exi st a
ni mi c ce nu er a dej a înl áunt r ul Imagi na(i ei . Fácea cer cet ár i în veder ea cur ent ul ui
al t er nat i v, i ar când Edi son i -a spus cá nu se poat e r eal i za, el a r áspuns, „ Dar îl vád, si îl
opr esc si îl por nesc” . 5i când i -au adus mo del ul l a f abr i cá, n-au schi mbat ni ci mácar un
sur ub l a acest a.
Un al t ami c, un vi o l oni st , a mest er i t un model exact a ceva ce vázuse în mi nt ea
l ui . Er a o cut i e pl i abi l á di n cel e pe car e l e f ol osesc acum magazi nel e uni ver sal e pent r u a
depozi t a r ochi i si t r ebur i di n acest ea. A pat ent at -o si si -a vândut pat ent ul pent r u
$10.000. Nu-i per soaná în (ar a ast a car e sá nu f i f ol osi t vr eun model al cut i ei acest ei a.
Har r y Webb a pr i mi t -o înt r -o vi zi une. Pr o ducát o r ul a f ácut ast f el mi l i oane. Har r y nu a
munci t pent r u ea. Ra(i unea a f ost suspendat á si i at á ce a i esi t .
Apl i cá acest pr i nci pi u mi ci l o r l ucr ur i di n vi a(á si nu l ása pe ni meni sá-(i spuná cá
e pr ea mat er i al i st ; acei asi sunt cei car e-(i vor cer e l ucr ul de car e-(i spun acum sá t e
l epezi . L;t i ai ci în aceast ã sal ã de cl asã pent r u a cr ea di n i magi na¡i a t a ;i pent r u a o
f ace di n cr edi n¡ã. Imagi neazã ;i cr eeazã cel e mai nobi l e concept e pent r u t i ne sau
pent r u al ¡i i ;i t r ãi e;t e în acest e concept e, i ar înt r -un f el pe car e t u nu- l cuno;t i , vei
i nf l uen¡a vi e¡i l e t ut ur or de pe l ume, ;i t o¡i cei car e vor f i necesar i pent r u a-¡i pr oduce
vi sul vor f i i mpl i ca¡i ;i adu;i în spr i j i nul t ãu. Chi ar ;i cei car e caut ã a f ace cãr¡i l e
împot r i va t a ;i cr ed cã o f ac t ar e pr i cepu¡i vor descoper i cã si ngur ul l ucr u pe car e l -au
r eu;i t est e acel a de a f ace cãr¡i l e împot r i va l or .
Inf l uen(ezi pe t o(i di n l umea ast a at unci când i magi nezi . Ci ne st i e ce f i i n(á, di n
car cer a sa de acum, t ul bur á înt r eaga l ume l ar gá. Nu va f i ni ci o dat á acuzat , cáci nu va f i
vr eodat á descoper i t . Vor gási cauze cor espunzát oar e, dar nu-l vor put ea învi nui , cáci el
er a înt r -o cel ul á. 5i t ot usi , ar put ea pr ovo ca un val de ur á di n adâncur i l e pr opr i ei sal e
f i i n(e. De aceea est e at ât de i mpor t at sá i magi nezi cu în(el epci une. Est e numai o Fi i n(á
ce Se t r ezest e si Aceea est e Dumnezeu, iar noi am f ost pusi în aceast á sal á de cl asá di n
i ubi r e, chi ar dacá, pr ecum copi i i , pl ângem nop(i l a r ând. Ta(i i ubi t or i si -au t r i mi s ai ci
copi i i nedor i t or i l a scoal á; un Tat á Cer esc i ubi t or t e-a t r i mi s pe t i ne pe pámânt . Apl i cá
acest pr i nci pi u si f ol osest e cel mai mar e t al ent di n l ume, car e est i t u însu(i . Iar t u est i
Imagi na(i e în înt r egi me.
Nu pot cupr i nde în cuvi nt e exal t ar ea car e t e a;t eapt ã pe mãsur ã ce începi sã
t r ãi e;t i pr i n Imagi na¡i e. 5i apo i po(i t r ece pr i n t oat e acest e st ár i car e au f ost pr egát i t e
pent r u înt oar cer ea cel ui al ungat . Ni ci o st ar e nu a f ost f i xat á înai nt e de a se f i sádi t în
Fi ul put er ea de a Se înál(a în ea. 5i cum El est e vi a(a omul ui , Dumnezeu e cu adevár at
Cel Car e Se înal (á. Deci ne el i ber ám pe noi însi ne di n st ár i si în acel asi t i mp el i ber ám si
pe al (i i di n aceeasi st ar e. Indi f er ent ce a f ácut un om, el est e numai înt r -o st ar e si poat e
f i r i di cat .
Când începem sá ne t r ezi m, vom începe sá ne al i nám si sá ne t ámádui m, cáci pe
ci ne bat e Dumnezeu, îl bat e cu un scop anume, si acel a est e pent r u ca El sá Se poat á
t r ezi . „ Cáci acest f i u al meu mor t er a si a învi at ” . Ni ci cea mai mo nst r uoasá f i ar á ce a
pási t vr eodat á pe pámânt nu s-a put ut pi er de, cáci Dumnezeu est e pr ezent si în aceea.
Dacá si una s-ar pier de, at unci Dumnezeu S-ar pi er de, cáci El a deveni t Fi ul Sáu, ca El sá
poat á t r ezi acel Fi u dr ept Dumnezeu.
Tr aseazã-¡i vi sul a;adar ;i t r ãi e;t e în el ;i va deveni adevãr at .
Ni se spune cá, semánând semánát or ul , sámân(a a cázut pe pat r u f el ur i de
pámânt [ M at ei 13: 3-8; M ar cu 4: 3-8; Luca 8: 5-18] . Pr i mul nu er a ar at ; est e dr um ul l ar g
si ni ci o sámân(á nu pr i nde r ádáci ná. Acest i a sunt cei car e ni ci nu vor sá audá
[ învó(ót ur a] .
Apoi îi vei gási pe cei car e vor ascul t a aceast á învá(át ur á, dar învá(át ur a aj unge
„ pe pi at r á” . Ei aud ceva nou, dar t ot nu pr i nde r ádáci ná. Pr i mul l ucr u pe car e-l vor
spune est e „ Oh, s-ar f i înt âmpl at or i cum! ” .
A t r ei a sámân(á a cázut „ înt r e spi ni si ci ul i ni ” . Pr i nde r ádáci ni , spr e deosebi r e
de cea cázut á pe pi at r á, dar , cei car e au pr i mi t aceast á sámân(á cr ed cá numai cu bani
isi pot pr ocur a l ucr ur i l e si ast f el învá(át ur a a f ost „ înábusi t á” de spi ni i necr edi n(ei l or .
Apoi e pámânt ul bi ne- pr egát i t , si ai ci sámân(a pr i nde r ádáci ni adânci si ,
„ cr escând, f ace r od însut i t ” . Tot ce s-a pr egát i t pr i n educa(i a t a si a f ost i nt er conect at
în cái l e l abi r i nt i ce al e pr o pr i ei t al e mi n(i . 5i apoi înve(i sá um bl i în sent i ment ul dor i n(ei
t al e împl i ni t e si - (i po(i cr ea st ár i di n acest al f abet Cer esc al l ui Dumnezeu, i ar apoi
în(el egem cá t oat e povest i l e Bi bl i ei sunt povest ea t a adevár at á, asa cum a f ost vázut á
pr i n ochi i cel or car e au scr i s-o.
Est e i st or i a suf l et ul ui omul ui si înt r -o zi vei cunoast e cá se desf ásoar á în t i ne, si
apoi t ot ul se schi mbá r api d si vei în(el ege vi zi unea pe car e nu ai în(el es-o înai nt e.
At unci po (i spune: „ Î nt r eaga car t e vor bea despr e M i ne! ”
Vor bi nd despr e Cel pe Car e Dumnezeu îl caut á, deci , Cel Car e S-a pi er dut , Ci ne
L-a gási t ? Dumnezeu L-a gási t . Tu o vei gási desf ásur ându-se în t i ne. 5i apoi vezi cá nu
mai po (i f ol osi bur duf ul vechi , or i cadr ul vechi , cáci vi zi unea di f er á si nu mai po(i pune
pet i ce no i l a hai ne vechi [ Luca 5: 36] , or i vi n no u în bur duf ur i vechi [ M ar cu 2:22] – i ar
pr i et eni i - (i vor spune cá, de vei f ace ast a, nu vei mai avea pe ni meni l ângá t i ne. Dar t u
t r ebui e sá mer gi pe or becái t e t ot înai nt e, f i i ndcá (i e (i s-a dat vi nul cel no u. Nu vezi pe
ni meni înt r -at ât de i mpo r t ant si nu consi der i în(el ept ul or i nebunul a f i în st ár i
supr eme, ci îi vezi t r ecând pr i n acest e st ár i în car e noi t o(i am put ea cádea pe másur á
ce ne educám, t r ecând di n st ar ea mor (i i spr e l i ber t at ea di vi ná a Fi i l or l ui Dumnezeu.
Deci dacá ai o vi zi une, nu îngádui r a(i uni i sá se amest ece, asa ca pr i et enul meu
car e a pi er dut $50.000 f i i ndcá a per mi s mi n(i i sá i nt er vi ná si nu a ur mat r áspunsul car e
i se dáduse. Ra(i unea despar t e „ omul f i r esc” al si m (ur i l or de om ul Imagi na(i ei . Bl ake
spune:
„ Cei car e-si înábusesc dor i n(a f ac ast a f i i ndcá a l or est e suf i ci ent de sl abá
pent r u a f i înábusi t á, i ar înábusi t or ul , or i r a(i unea, îi uzur pá l ocul si -l guver neazá pe cel
îndárát ni c. 5i f i i nd înábusi t á, devi ne t r ept at pasi vá, pâná ce e numai o umbr á de
dor i n(á.”
Dacá dor est i r ecuper ar ea unui pr i et en, nu-(i înábusi dor i n(a, cáci apoi r a(i unea
si gur o va înábusi de t o t . Nu l ása pe ni meni sá-(i spuná cá suf er á di n cauza t r ecut ul ui .
Rost ul t áu est e numai acel a de a-l i er t a. Nu t u est i j udecát or ul . Nu l ása pe ni meni sá-(i
spuná cá Tat ál t áu pedepsest e. Se par e cá o f ace cu un scop: „ Eu omor si învi ez, Eu
ránesc si t ámádui esc” [ Deut er onomul 32:39] et c. Al ege vi a(a [ Deut er onomul 30: 19] ,
dar t r ebui e sá exi st e cont r ast ul car e sá t e t r ezeascá. Iar no i put em al ege di n pomul
vi e(i i , car e est e adevár si gr eseal á [ vezi „ al et i ologi a” , st udi ul nat ur i i adevór ul ui , n.t r .] .
Deci mânt ui est e pe or i ci ne di n st ar ea în car e a cázut .
Vezi ce a vr ut pr or ocul sá spuná pr i n „ Ceea ce est e a mai f ost ” et c., f i i ndcá sal a
de cl asá est e pr egát i t á pent r u t r ezi r ea Fi ul ui l ui Dumnezeu.
Acum sá i nt r ám în t ácer e.



AL TÀU DE LUAT
18 sept . 1967

Exi st á numai o si ngur á cauzá a f eno menel or vi e(i i . Acea cauzá est e Dumnezeu.
Cázdui t în t i ne, Dumnezeu est e o per soan á în cel mai l i t er al sens al cuvânt ul ui .
Cr ede- má, cáci st i u ast a di n exper i en(á. Dumnezeu, si ngur ul cr eat or , est e i magi na¡i e
pur ã l ucr ând în adâncul suf l et ul ui t ãu. Dumnezeu a început o t r eabã t ar e bunã în t i ne
;i o va duce l a bun-sf âr ;i t în zi ua în car e put er ea cr eat i vã a l ui Dumnezeu se
descoper ã în t i ne! Put er ea cr eat i vã ;i în¡el epci unea l ui Dumnezeu sunt def i ni t e în
scr i pt ur i dr ept Hr i st os. Când Hr i st os Se descoper ã pe Si ne în t i ne, vei ;t i cã t u e;t i
put er ea l ui Dumnezeu ;i în¡el epci unea Lui .
Dum nezeu, pr o pr i a t a mi nunat á i magi na(i e omeneascá, st á l a baza t ut ur or
abi l i t á(i l or t al e, i ncl usi v per cep(i a, si i zvor ást e l a supr af a(a mi n(i i t al e, mai pu(i n
deghi zat á, în f or ma f ant ezi ei cr eat i ve, pr o duct i ve. Când t e înt r ebi ce po¡i f ace pent r u a
t r anscende l i mi t ãr i l e vi e¡i i t al e act ual e, per si ;t i asupr a mi j l oacel or . Dumnezeu nu- ¡i
cer e sã ai în veder e mi j l oacel e, ci sã def i ne;t i f i nal ul . Vor bi ndu-¡i pr i n i nt er medi ul
dor i n¡ei , Dumnezeu înt r eabã: „ Ce voi e;t i sã-¡i f ac?” [ M at ei 20: 32, M ar cu 10: 51 et c.] .
Apoi , El î¡i spune sã nu-¡i f aci gr i j i în pr i vi n¡a cãi l or ;i mi j l oacel or , cãci cãi l e Lui
sunt de neanal i zat . Sunt de necer cet at ;i de nepãt r uns. Aceast á af i r ma(i e o vei gási în
cel de-al unspr ezecel ea capi t o l [ : 33] al Epi st o l ei cát r e Romani . Nu t e f r ámânt a deci
asupr a f el ul ui în car e Dumnezeu î(i va împl i ni scopul , cunoast e numai cá El o va f ace.
Po¡i cr ede cã vi sul t ãu est e împl i ni t ? Po ¡i cr ede cã est e adevãr at ? Dacã po¡i ,
est e al t ãu de l uat , cãci ni mi c nu est e i mposi bi l cel ui car e cr ede.
Acum, îngádui e- mi sá împár t ásesc cu t i ne t r ei povest i r i car e mi -au par veni t
ast á-var á. Pr i ma scr i soar e est e de l a ami cul meu Benni e. În ea, îmi spune cá st át ea
înt i ns cu f a(a în j os pe pat , când a si m(i t ca si când ci neva îl pr i ndea de umer i ; si pe
când er a r i di cat , a auzi t cuvi nt el e, „ Ia pozi (i e! ” . A st i ut i nt ui t i v cá t r ebui a sá i a o deci zi e
i medi at á: f i e cr edea cá i magi nar ea cr eeazá r eal i t at ea, f i e nu cr edea.
Scr i pt ur i l e ne spun, „ Ci ne nu est e cu M i ne est e împot r i va M ea” [ M at ei 12: 30,
Luca 11:23] . Nu e l oc neut r u, cáci „ n-am veni t sá aduc pace, ci sabi e. Cáci am veni t sá
despar t pe f i u de t at ál sáu, pe f i i cá de mama sa” [ M at ei 10: 34,35] .
De ce?
Fi i ndcá dusmani i o mul ui sunt înl áunt r ul l ui . Fi ecar e t r ebui e pâná l a ur má sá i a
pozi (i e de par t ea i dei i cá i magi nar ea cr eeazá r eal i t at ea si sá înoat e sau sá se scuf unde
cu ea.
Acuma, cât eva zil e mai t âr zi u, în t i mp ce er a în medi t a(i e, Benni e s-a sim(i t f ii nd
(i nut de l a spat e de t r ei bár ba(i . Pe când îl r i di cau, a pr i vi t soar el e r ásár i nd si a auzi t
cuvi nt el e, „ Pr i vest e! ” , „ Iat á! ” si „ Recunoast er e” . 5i -a ami nt i t at unci un pasaj di n car t ea
mea, „ Cr edi n(a (i -e avut ul ” : „ Recunoa;t er ea acest ui adevãr t e va t r ansf or ma
di nt r -unul car e încear cã s-o f acã înt r -unul ce o r ecunoa;t e ca dej a f i i nd f ãcut ã” . [ ci t at
apr oxi mat iv, cap. 7, „ Facó-se voi a Ta” ]
Cur ând dupá aceast a, un pr i et en i -a cer ut l ui Benni e sá se r oage pent r u el .
Acel a voi a sá f i e di r ect or ul admi ni st r at i v al compani ei pent r u car e l ucr a. Desi i se
r ef uzase ast a an dupá an, Benni e i -a spus ce sá f acá si si -a i magi nat , la r ândul sáu, cá-si
auzea pr i et enul spunându-i cá pozi (i a er a acum a l ui . Cât eva l uni mai t âr zi u, post ul s-a
el i ber at si apoi i s-a dat pr i et enul ui l ui Benni e, cu o már i r e de sal ar i u si o mai mar e
r esponsabi l i t at e, exact asa cum îsi i magi nase. Ce a f ácut Benni e? 5i -a i magi nat ! Cui s-a
r ugat ? Pr o pr i ei sal e mi nunat e i magi na(i i o menest i ! Dumnezeu, cr eat or ul a t oat á vi a(a,
e pr ecum i magi nar e pur á în t i ne, st ând l a baza t ut ur or abi l i t á(i l or t al e – i ncl usi v
per cep(i a. El i zvor ást e l a supr af a(a mi n(i i t al e mai pu(i n deghi zat în f or ma f ant ezi ei
pr oduct i ve. Benni e a l uat pozi (i e. S-a r ugat pent r u pr i et enul sáu si a cr ezut cá
r ugáci unea sa a f ost ascul t at á. S-a pus pe si ne l a încer car e, si f er est r el e Cer ul ui s-au
deschi s si s-a vár sat di n bel sug bi necuvânt ar ea, spr e bi nel e t ut ur or [ cf . M al eahi 3: 10] .
Acum Benni e st i e cá „ l a Dumnezeu t oat e sunt cu put i n(á” [ M at ei 19: 26 et c.] .
Dumnezeu est e mai -t ar el e t ãu Si ne. Tur nându-Se pe Si ne, Dumnezeu a l uat
f or ma r obul ui si e de gási t acum în asemánar ea om ul ui . Renun(ând l a pr o pr i a Sa
put er e, Imagi na(i a Pur á a l uat asupr a Sa l i mi t ár i l e t r upul ui , deveni nd pr i n aceast a o m.
Dum nezeu est e Cel Car e î(i (ese f i ecar e dor i n(á înt r -o r eal i t at e t r i di mensi o nal á,
ast ept ându-t e ef ect i v si i medi at , i ndi f er ent dacá dor i n(a t a est e de r áu sau de bi ne. Cea
car e conj ur á gândur i în mi nt ea l ui Hi t l er or i St al i n est e aceeasi put er e pr ecum cea car e
conj ur á gândur i în mi nt ea papei or i ar hi epi scopul ui de Cant er bur y.
Nu exi st á doi dumnezei . Est e numai Unul !
Capi t ol el e 14/ 13 si 53/ 52 al e Cár(i i Psal mi l o r sunt i dent i ce, f i ecar e
spunându-ne: „ Zi s-a cel nebun în i ni ma sa: ‚ Nu est e Dumnezeu! ’ , dar Domnul di n cer a
pr i vi t pest e f i i i oameni l or , sá vadá de est e cel ce în(el ege, sau cel ce caut á pe
Dum nezeu” . Ai ci descoper i m cá, în ochi i Lui Dumnezeu, în¡el epci unea est e echi val at ã
cu a-L cãut a pe Domnul . Iar dacã Dumnezeu est e at ot -în¡el ept ;i at ot -put er ni c, at unci
or i ce cãut ar e al t a decât dupã Domnul est e pr ost i e.
Ai put ea f i cel mai mar e mat emat i ci an or savant , cel mai i nt el i gent or i ono r at
om înt r e oameni , dar de cáut ar ea t a nu est e dupá Dumnezeu, est i pr ost în ochi i Lui .
Chemat sá cau(i cauzel e cr ea(i ei , de ce t e pi er zi în f enomenel e vi e(i i ? Când ceva se
înt âmpl á, caut á pr i nt r e gândur i si -(i vei descoper i pr opr i a mi nunat á i magi na(i e
omeneascá dr ept cauzá a exper i en(ei t al e, f i i ndcá Dumnezeu est e o per soaná.
În acest mo ment , El poar t á o mascá numi t á Nevi l l e, dar cel car e î(i vor best e
acum se st i e pe si ne a f i Cel di n Vechi me. Fi ecar e f i i n (á di n l ume est e o mascá pur t at á
de Dumnezeu; cáci , gázdui t á în om, est e i magi na(i a omul ui .
Un gând asupr a cár ui a se ac(i oneazá est e un act i magi nar . Gândest e
(i magi neazá) un cut r emur t er i bi l si Dumnezeu (i -l va da. Imagi neazá (gândest e-t e l a) un
rázboi si Dumnezeu (i -l va f ur niza si pe acela. Imagi neazá pace si o vei avea. Dumnezeu
i(i va da sánát at e dacá î(i vei i magi na numai cá est i sánát os.
Imagi neazá succes si îl vei avea. În cli pa în car e gândest i, î(i hr ánest i i magi na(i a,
car e est e o per soaná. Fol osesc i nt en (i onat cuvânt ul „ per soaná” , cáci t u est i o
per soaná. Est i masca pe car e o poar t á acum Dumnezeu, cáci Dumnezeu a deveni t t u
pent r u ca t u sã po¡i deveni Dumnezeu.
Acum îngádui e-mi sá împár t ásesc o al t á scr i soar e cu t i ne. Anul t r ecut , aceast á
doamná ce l ocui a cam cu 100 de ki l o met r i l a nor d de San Fr anci sco, a f ost cupr i nsá de
dor i n(a de a veni în Los Angel es si sá asi st e l a o pr el eger e de-al e mele. Lásând vor bá l a
bi r o u, a condus spr e aer o por t ul di n San Fr anci sco, de unde a l uat avi o nul spr e Los
Angel es. Acol o, s-a înt âl ni t cu o pr i et en á si au veni t i medi at l a conf er i n(á. Dupá
conf er i n(á, s-a al át ur at unui gr up de pat r u f emei si un bár bat l a o caf ea si a dezvál ui t
f apt ul cá îi er a f oame, dat f i i nd cá sár i se pest e pr ânz si ci ná în zi ua aceea. Domnul ce
sedea l ângá ea a spus at unci , „ M i -ar pl ácea sá f ac ci nst e cu o f r i pt ur á” . Iar ea,
pr i vi ndu-i chi pul , a auzi t o voce l áunt r i cá ce-i spunea, „ Ãst a-i bár bat ul t áu” .
Acuma, aceast á f emei e f usese már i t at á si divor (at á de pat r u or i , asa cá avea
dor i n(e pr eci se în pr i vi n(a unui so (, dor i n(e pe car e ea cr edea cá musai t r ebui a sá l e
îndepl i neascá. Voi a sá f i e f er i ci t -cását or i t á cu un bár bat car e t r ái a dupá acest adevár .
Voi a ca el sá îi i ubeascá si sá îi r espect e at ât pe ea cât si pe f iul ei de sapt espr ezece ani.
Imagi nându-si un ast f el de bár bat în sept embr i e, a par t i ci pat l a înt âl ni r ea cu mi ne în
oct ombr i e si s-a már i t at cu domnul pe car e-l cunoscuse ai ci în i anuar i e ur mát or .
Domnul r espect i v si -a adáugat si ver si unea l ui l a aceast á scr i soar e, spunând:
„ Fl i r t ând cu i deea de a f i cását or i t , am mer s l a un magazi n de amanet în sept embr i e
t r ecut si am cumpár at o ver i gá de aur masi v pe car e mi -am pus-o pe al t r ei l ea deget de
l a mâna st ângá. În f i ecar e zi pur t am i nel ul si în f i ecar e sear á ador meam în sent i ment ul
de a f i f er i ci t -cását or i t ” .
Ami cul nost r u cr edea cá n-ar f i put ut ob(i ne sent i ment ul de a f i cását or i t f árá
un supor t f i zi c, dar t u nu ai nevoi e de ni mi c în af ar á de i magi na(i a t a pent r u a pr i nde
st ar ea dor i t á. Fi i nd un f ost al cool i c, acest domn si -a i magi nat o so(i e car e nu
scor monea pr i n t r ecut ul l ui ; cáci , desi nu se mai at i nsese de al cool de nouá ani , pl át i se
pr e(ul sáu în cáut ar ea l ui Dumnezeu. Vezi t u, al cool i cul se af l á în cáut ar ea adevár ul ui .
Înset at , el gásest e un spi r i t f al s în f or ma al cool ul ui , pe când cei car e nu se at i ng de
báut ur á – si îi cr i t i cá pe cei car e o f ac – ni ci mácar nu si -au început cáut ar ea.
Dar am vest i pent r u acest i a.
Înt r -o buná zi , si ei vor cunoast e o f oame ce nu va f i sat i sf ácut á de pâi ne. Vor
cunoast e o set e at ât de put er ni cá, încât vor f ace gr eseal a de a vedea ost oi r ea set ei în
f or ma unei st i cl e. Dar f i i ndcá nu e acel f el de set e, set ea va r ámâne. Apoi , ei vor
descoper i adevár at a f oame si adevár at a set e, car e sunt pent r u auzi r ea cuvânt ul ui Lui
Dum nezeu.
Acum, în cea de-a t r ei a scr i soar e, un domn scr i e: „ Împr umut ând de l a bancá, în
f i ecar e l uná când t r i mi t eam r at a, r educeam t ot al ul di n evi den(el e mel e. Înt r -o zi , pe
când îmi compl et am cecul si no t am suma, am închi s ochi i si am vázut do uá zer our i sub
col oana sol dul ui . Apoi am of t at a usur ar e deoar ece dat or i a er a pl át i t á. Cel e t r ei l uni
ur mát oar e, am per si st at în a vedea acel dubl u-zer o si în a má bucur a cá er am el i ber at
de dat or i e. Apoi a sosi t o sur pr i zá neast ept at á: compani a noast r á ne-a pl át i t f i ecár ui a o
pr i má semest r i al á car e a f ost înt r -at ât de mar e încât am f ost în st ar e sá-mi pl át esc
t oat e f act ur i l e, i ncl usi v împr umut ul bancar , depunând acum econo mi i l a aceeasi
bancá.”
Acuma, cr ed cá acest do mn si cu mi ne t r ebui e cá sunt em douá boabe di n
aceeasi pást ai e, f i i ndcá bani i par a ar de si în buzunar ul l ui . Î n l oc sá-si (i ná bani i în
bancá, asa cum ar f ace mi nt ea r a(i onalá, ami cul meu a început sá se gândeascá l a cum
i -ar put ea chel t ui , asa cá a gási t , bi neîn(el es, o cal e.
A cumpár at un caset of on si l -a adus pent r u a-mi înr egi st r a mesaj ul !
Cát r e ci ne s-a înt or s ami cul meu at unci când a vr ut împr umut ul achi t at ? S-a
înt or s spr e Dumnezeu! Nu a cázut în genunchi pent r u a cer e vr eunui dumnezeu di n
af ar á sá f acá ceva pent r u el . Nu s-a dus l a bi ser i cá pent r u a se sf át ui cu pr eo(i , r abi ni o r i
past or i . Nu a co nt act at vr eun asa-zi s învó(ót or al adevór ul ui , ci pur si si mpl u si -a închi s
ochi i la ce er a evi dent si a vázut do uá zer o ur i sub col oana sol dul ui sáu.
Apoi , pent r u înt âi a oar á în i st or i a compani ei sal e, se dá o pr i má semest r i al á.
Ast a i s-a înt âmpl at pent r u cá a f ol osi t l egea si cunoast er ea l ui a ceea ce e Dumnezeu.
Nu t o(i cei car e-L caut á pe Dumnezeu Îl gásesc, dar sunt si di nt r e acei a car e,
pr ecum Fi l i p, at unci când Îl gásesc, îsi aduc si f r at el e, pe Nat anael . Andr ei L-a gási t pe
Ii sus si l -a adus si pe Pet r u. 5i t u Îl vei gási pe Ii sus când î(i exer sezi i magi na(i a, si -i vei
aduce pe cei pe car e- i i ubest i l a const i i n(a Lui . Dacá ar da un mar e no r oc în bani pest e
t i ne, n-ar benef i ci a de el si nevast a, or i so(ul t áu, copi i i t ái , si t o(i cei di n cer cul t áu
i medi at ? 5i de-ar da pest e ei , n-ar da si pest e t i ne?
Benef i ci em asadar uni i de pe ur ma al t or a în cáut ar ea si încer car ea Lui .
Apocal i psa [ „ Revel ai a” ] ne spune sã f i m f i e f i er bi n¡i , f i e r eci , dar ni ci odat ã
cãl di cei [ „ t emper a(i ” , „ l i psi (i de ent uzi asm ” , 3: 16] . Dacá nu má cr ezi pâná l a punct ul în
car e vei pune l egea l a încer car e, est i cál di cel . Dar înt r -o zi , pr ecum Ben, vei l ua pozi (i e.
Vei f i or i cu mi ne, or i împot r i va mea. Vei încer ca sá cr ezi cá i magi nar ea cr eeazá
r eal i t at ea, or i vei r espi nge aceast á i dee. Vei f i f i er bi nt e or i r ece în pr i vi n(a ei , si or i car e
di n cel e douá est e mai buná decât sá f i i „ cál di cel ” .
Am descoper i t cá cei car e má ur au l a început când îi smul geam de l ângá i dol i i
l or , i coana di n mi nt ea l or numi t á Ii sus, mi -au deveni t cei mai buni el evi . At ât de mul (i
oameni pr et i nd cá au cr edi n(á în Ii sus, dar nu-L pot def i ni . I ncapabi l i de a-L pl asa în
t i mp si spa(i u, má sf i deazá când l e spun, „ Hr i st os Cel di nt r u voi est e nádej dea voast r á a
sl avei ” [ cf . Col oseni 1:27] . Ji gni (i l a cul me, ei sunt cei r eci .
Uni i au f ost chi ar vi ol en(i . Dar înt r -o buná zi , ei Îl vor gási pe Cel despr e Car e au
scr i s M oi se si pr or oci i , se vor înt oar ce si -L vor îmbr á(lsa pe Dumnezeu.
Am început sá spun aceast á povest e în ani i ’ 30 si i at á-ne acum în ani i ’ 60. De-a
l ungul acest or neo bi snui (i t r ei zeci de ani , am dat pest e cei car e cu adevár at mi se
opuneau – acei a car e er au at ât de mi sca(i si de t ul bur a(i încât er au hot ár â(i sá-mi
combat á cuvi nt el e. Dar de vr eme ce n-aveau cum s-o f acá, si ei L-au gási t pe
Dumnezeu a f i pr o pr i a l or mi nunat á i magi na(i e o meneascá. Bi bl i a se adr eseazá numai
i magi na(i ei omenest i . În cel ebr a scr i soar e a l ui Bl ake adr esat á r ever endul ui dr . Tr usl er ,
el f ace aceast á obser va(i e: „ De ce est e Bi bl i a mai amuzant á si mai i nst r uct i vá decât
or i ce al t á car t e? Oar e nu pent r u cá se adr eseazá i magi na(i ei , car e est e senza(i e
spi r i t ual á, si numai dupá aceea în(el eger i i , or i r a(i uni i ?” .
Bi bl i a est e i nst r ui r e i magi nat i vá. Când se desf ásoar á în t i ne, est e mai r eal á
decât or i ce de ai ci , si t ot usi est e numai i magi na(i e, cáci Dumnezeu est e i magi na(i e în
înt r egi me si asa e si omul . Tr upul et er n al omul ui est e i magi na(i a, si Acel a est e Î nsusi
Dum nezeu. Nu e ni mi c în af ar a acest ui t r up numi t Ii sus, Car e est e Domnul Dumnezeu.
l(i spun eu, Dumnezeu a deveni t ceea ce sunt em noi pent r u ca noi sá put em
deveni ceea ce e El . Ni meni nu a l uat vi a(a [ suf l et ul] Lui Dumnezeu.
L-a pus El Însusi , spunând, „ Put er e am Eu ca sá-l pun si put er e am i ar ási ca sá-l
i au” [ Ioan 10:18] . Cáder ea în spa(i ul di vi zat a f ost del i ber at á. Iar Cel Car e a cázut ar e
put er ea sá ne adune pe t o(i , unul cât e unul , înt r -un si ngur t r up Car e est e numai i ubi r e
[ cf . Ioan 12: 32] . Tr upul Lui est e deasupr a or di ni i sexul ui . În acest t r up nu exi st á gr ec,
or i evr eu, or i l i mi t e, or i l i ber t at e, or i bár bat , or i f emei e. Când îl por (i , vei f i în(el es
af i r ma(i a l ui Pavel , „ Cáci socot esc cá pát i mi r i l e vr emi i de acum nu sunt vr edni ce de
már i r ea car e ni se va descoper i ” [ Romani 8:18] . Î n acel t r up t e cunost i a f i adevár at ul
Om, i ar acest t r up de car ne e ni mi c. Vei r eal i za cá nu ai f ost vr eodat á bár bat or i f emei e,
ci ai f ost Dumnezeu di nt ot deauna.
|i ne mi nt e, t ot ul est e al t ãu de l uat . Dacã-l vr ei , i a-l . Dacã nu ¡i -l po¡i
r evendi ca si ngur , cer e unui pr i et en sã t e aj ut e. Dacã vr ei sã f i i f er i ci t -cãsãt or i t , f ã
ceea ce au f ãcut ami ci i mei . Vr ei sã-¡i pl ãt e;t i t oat e dat or i i l e? Or i ce dor e;t i est e al
tãu. Tot ce t r ebui e sã f aci est e sã-¡i i magi nezi cã îl ai , cãci t ot ul în vi a¡ã est e al t ãu de
l uat !
Acum sá i nt r ám în t ácer e.

PIATRA DE TEM ELIE – IM AGINA|IA
1 dec. 1959

Noi cr edem cá o mul poat e cr ea or i ce îsi dor est e. Noi cr edem cá Uni ver sul est e
r eac(i e i nf i ni t á i ar cel car e o cauzeazá est e acel asi i ndi vi d car e si per cepe r eac(i a. Ni mi c
nu est e i ndependent de per cep(i a t a asupr a l ui . Sunt em înt r -at ât de i nt er conect a(i
încât sunt em par t e a masi nár i ei , dar pe másur á ce ne t r ezi m, ne det asám de aceast á
masi nár i e si ne f acem vi a(a asa cum o vr em sá f i e.
„ Cáci Omul e în înt r egi me Imagi na(i e i ar Dumnezeu e Om si exi st á în noi si noi
în El ... Tr upul et er n al Omul ui est e Imagi na(i a, anume, Dumnezeu Însusi .” [ Bl ake]
Tu po(i i magi na si po t si eu i magi na, i ar dacá put em f i cr edi nci o si st ár i i
i magi nat e, aceast a t r ebui e sá apar á în l umea noast r á. Ast a nu e ceva no u. Ast a s-a
ar át at cu veacur i în ur má, cáci o avem în Bi bl i e; dar oameni i nu st i u cum sá ci t eascá
Bi bl i a, asa cá ei se aduná l a un l oc si pun de-un „ i sm” [ „ doct r i nó” , „ si st em” et c.] . Nu
est e un „ i sm” , ci est e már e(ul pl an de a el i ber a om ul . Bi bl i a ar at á acest pl an în det al i u.
Ne vo m îndr ept a asupr a cât or va pasaj e si -(i vo m ar át a ce au i nt en(i o nat cei car e au
scr i s-o ca noi sá vedem.
Isai a 28: 16: „ Pent r u aceast a asa zi ce Dumnezeu: ‚ Pus-am în Si on o pi at r á, o
pi at r á de încer car e, pi at r a di n capul unghi ul ui , de mar e pr e(, bi ne pusá în t emel i e; cel
car e se va bi zui pe ea, nu se va cl át i na! ’ .”
Acum, ni se spune în Car t ea Psal mi l or cá l umea a r espins pi at r a. „ Pi at r a pe car e
n-au bágat -o în seamá zi di t or i i , aceast a s-a f ácut în capul unghi ul ui .” [ Psal m
118/ 117: 22; M ar cu 12: 10; M at ei 21: 42; Luca 20: 17; Fapt e 4: 11; 1Pet r u 2: 7]
Nu po(i pune ni ci o al t á pi at r á. Pe aceast á pi at r á po(i zi di cu aur , ar gi nt , f ân sau
pai e… i ar zi ua o va descoper i .
Eu î(i spun cá aceast á pi at r á est e I magi na(i a t a, si est e numi t á în Bi bl i e: Hr i st os
Ii sus, or i Dumnezeu, or i Domnul . Est e Imagi na(i a t a, car e e una cu Imagi na(i a Di vi ná,
cea car e a cr eat , sus(i ne, schi mbá si di st r uge mer eu pár(i al e cr ea(i ei . Aceast a est e
pi at r a „ de încer car e” si o f unda(i e si gur á, i ar cel car e cr ede în ea „ nu se va cl át i na” .
Dacá îmi pot i magi na numai si as put ea st i cá i magi nar ea cr eeazá r eal i t at ea, nu voi f i
nel i ni st i t sau voi duce o vi a(á super f i ci al á.
Când un om nu t r ãi e;t e în Imagi na¡i a l ui , el va deveni nel i ni ;t i t în pr i vi n¡a
r ezul t at ul ui a ceea ce dor e;t e, i ar înt r -un f i nal va deveni vi ol ent [ „ doj eni t or ” , cf .
ver si uni i r omânest i a ci t at ul ui di n cont i nuar e] în ef or t ul l ui de a pune mâna pe l ucr ur i .
Iat á pe Ci neva car e pune înt r ebar ea: „ Ci ne zi c oameni i cá sunt Eu, Fi ul
Omul ui ?” . Uni i zi c ai a, al (i i ai l al t á, dar El înt r eabá di n nou: „ Dar voi ci ne zi ce(i cá sunt ?”
(M at ei 16: 13-15).
„ Ráspunzând Si mo n Pet r u a zi s: Tu est i Hr i st osul , Fi ul l ui Dumnezeu Cel ui
vi u. Iar Ii sus, r áspunzând, i -a zi s: Fer i ci t est i Si mone, f i ul l ui Iona, cá nu t r up si sânge
(i -au descoper i t (i e aceast a, ci Tat ál M eu, Cel di n Cer ur i . 5i Eu î(i zi c (i e, cá t u est i Pet r u
si pe aceast á pi at r á voi zi di Bi ser i ca M ea jsi por (i l e i adul ui nu o vor bi r u i ” , M at ei
16:16-18] .
Bi ser i ci l e î(i spun cá ast a înseamná un om pe nume Pet r u. Nu est e un i ndi vi d.
Toat á t r eaba se pet r ece în mi nt ea i ndi vi dul ui , a t a. Tu i magi nezi o anumi t á st ar e si
aceast a est e numi t á Pet r u. Dacá ar f i f ost un om pe nume Pet r u, n-ai mai f i gási t ce
gásest i sase ver set e mai t âr zi u. Cáci El se înt oar ce spr e acel asi per sonaj , Pet r u, si îi
spune, „ M er gi înapoi a M ea, sat ano! Smi nt eal á [ ‚ pi edi có’ , ‚ obst acol ’ , în or i gi nal si în
ver si uni l e engl ezest i al Bi bl i ei ] Îmi est i ; cá nu cuge(i cel e al e l ui Dumnezeu, ci cel e al e
oameni l or .” [ M at ei 16: 23] .
Ast a e ceea ce f ace t ot omul di n l ume. Pr i me;t e o r evel a¡i e ;i descoper ã cã
pi at r a de t emel i e est e Imagi nar ea. Vede un pr i et en l a ananghi e ;i -;i i magi neazã cã
acest a ar e ceea ce vr ea. Dacã înt r -adevãr cr ede, „ nu se va cl ãt i na” . Î;i i magi neazã ce
vr ea ;i nu doj ene;t e, ;i nu-;i f ace gr i j i , ;i nu dã pr i et enul ui sugest i i despr e ce sã f acã
f i zi c pent r u a-;i duce dor i n¡a l a îndepl i ni r e. Dacã pi at r a de t emel i e est e adevãr at ã, e
numai o put er e cea car e o sus¡i ne. Dacã ;t i e acest l ucr u, nu-;i va îngãdui sã dea
înapoi , va r ãmâne cr edi nci os asump¡i ei sal e. Dar ni se spune în bi bl i ca povest e cum
cel car e f usese l áudat , Pet r u, dá înapoi si începe „ sá doj eneascá” , i ar apoi I i sus îi spune,
„ M er gi înapoi a M ea, sat ano! ” Tu t e înt or ci l a cãi l e oameni l or pent r u a f ace l ucr ur i l e sã
mear gã a;a cum vr ei sã mear gã. Tu t r agi t oat e sf or i l e si ast f el t e-ai înt or s de l a si ngur a
f unda(i e di n l ume, car e est e Ii sus Hr i st os, adi cá Imagi na(i a omeneascá.
De cr ezi acest l ucr u, nu vei f i r espi ns pi at r a.
„ Pi at r á” e „ pl an” [ în ebr aicó] si înseamná a cr ea, or i a const r ui , or i a pr ocr ea.
Iat á o pi at r á în „ Si on” (car e înseamná o cul me înal t á or i un l oc pust i u). Acel a e omul ,
înai nt e de a se pune pi at r a în el . Est e un l oc i r osi t , pr ecum deser t ul . Pusá în el ca
pr opr i a sa Imagi na(i e est e pi at r a de t emel i e, cáci nu e al t á t emel i e a Dumnezeul ui Cel ui
vi u i ar El S-a pus pe Si ne în m i ne. Asadar , eu sunt Fi ul Dumnezeul ui Cel ui vi u, cáci est e
numai unul si EU SUNT Acel a.
Dacá cr ed ast a, nu voi f i l i psi t de r ábdar e. „ Cel car e se va bi zui pe ea, nu se va
cl át i na” [ Isai a 28: 16; 52: 12] . Ast a e cal ea Domnul ui . I¡i cer sã o pui l a încer car e. Adu
înai nt ea ochi l or mi n¡i i t al e ceea ce vr ei sã vezi în aceast ã l ume. Ar put ea f i o af acer e
or i bi nel e unui pr i et en. Ar put ea f i or i ce, cãci pe aceast ã t emel i e po¡i pune pai e, or i
l emn, or i f ân. Uni i t r ãi esc înt r -o anumi t ã st ar e cu pr i vi r e l a al ¡i i ;i apoi , când chi ar se
pet r ece l ucr ul i magi nat , vor spune, „ Am ;t i ut eu cã a;a va f i ” . Uni i di nt r e noi cr eãm
l ucr ur i ci udat e pent r u al ¡i i . I magi nãm pe si ngur a t emel i e, dar puneam pai e pe ea în
l oc de aur ;i ar gi nt , i ar zi ua o scoat e l a i veal ã, ;i apoi ne mi r ãm cã se înt âmpl ã cel e
car e se înt âmpl ã.
În(el esul ebr ai c al „ pi et r ei ” est e acel a de a pr ocr ea, de a f ace copi i . Toat e
eveni ment el e vi e(i i mel e sunt copi i i mei . Or i ci ne poat e zi di pe aceast á uni cá t emel i e.
„ Pus-am o pi at r á în Si on” . Ce pi at r á? Dumnezeu Se îngr oapá pe Si ne în f i ecar e di n
l umea ast a. Est e o adevár at á pi at r á, o pi at r á a unghi ul ui de nepr e(ui t , i ar cel car e cr ede
nu se va cl át i na.
Am vázut un act i magi nar cár ui a i -au l uat doi ani pent r u a se mat er i al i za, dar si
când a apár ut – ce már e(i e! L-am vázut si pet r ecându-se înt r -un ceas. Dar nu t e cl át i na
[ nu t e gr óbi ] , nu cr ede cá ar f i vr eo al t á t emel i e si , pr ecum Pet r u, t e înt or ci spr e al t á
t emel i e, începând „ sá doj enest i ” si pe cei ce L-ar duce pe Ii sus l a cr uce. Cáci Hr i st os
spune, „ Eu am veni t pent r u a ur ca pe cr uce” [ par af r azar e, M at ei 16:21] ; „ M er gi
înapoi a M ea, sat ano! Smi nt eal á [ ‚ piedi có’ , ‚ obst acol’ ] Î mi est i ” [ M at ei 16: 23] .
Dacá sunt încá în masi nár i e, cr ed cá l ucr ur i l e bune vi n numai pr i n vr eun
acci dent , or i pr i n nor oc. Lasá r oat a sá se învâr t eascá, f i i ndcá f i ecar e t r ebui e sá t r eacá
pr i n f ocur i pâná ce se t r ezest e si vede înt r egul uni ver s dr ept o r eac(i e i nf i ni t á. Va veni
zi ua când f i ecar e per soaná, cu un anumi t gr ad de t r ezi r e, va bl oca o act i vi t at e
di nl áunt r ul sáu, si în cl i pa în car e se opr est e în el , acea înt r eagá sec(i une est e
„ moar t á” . Legi l e nat ur i i sunt numai l i ber á ac(i une, r epet at á pâná ce devi ne accept at á
dr ept l ege.
Dar t u vei vedea f r unze în vázduh necázând, si oameni i ce se mi scá în spa(i u
încet ând a se mi sca f árá a se pr ábusi , cáci , opr i nd ac(i unea înl áunt r ul t áu, t oat e cel e se
opr esc. 5i l e vei vedea pe t oat e cel e pr ecum Si o nul – deser t ul – si si ngur ul l ucr u car e l e
ani má est e pi at r a pusá în t i ne.
Dar omul se pi er de în l ucr ur i l e pe car e l e-a f ãcut ;i l e dã acest or a put er ea. De
exempl u, pr i n f ol osi r ea I magi na¡i ei sal e, el aduce bani în l umea l ui ; apoi ui t ã cã a f ost
o act i vi t at e a mi n¡i i sal e cea car e a pr odus ast a ;i vede în bani i în si ne put er ea de a
ob¡i ne ce î;i dor e;t e.
Dar când se t r eze;t e, nu se va mai pi er de pe si ne în pr opr i a sa cr ea¡i e.
Spun t ut ur or cel or car e ascul t ã: est e numai o si ngur ã pi at r ã. Dacã e ci neva în
sear a ast a f oar t e bol nav ;i ar e nevoi e de aj ut or ul t ãu ;i t u-¡i i magi nezi ce-i mai bun
pent r u el ;i mâi ne auzi cã îi e încã ;i mai r ãu, nu t e nel i ni ;t i , ci r ãmâi cr edi nci os uni cei
pi et r e puse în Si on. Ce ai put ea f ace mai mul t dupã ce ai i magi nat ?
Ci neva î¡i scr i e despr e o pr obl emã. Imagi neazã pent r u el ceea ce-;i dor e;t e ;i
apoi nu t e ui t a în t oat e pãr¡i l e spr e ce ai put ea f ace pent r u a adever i acel l ucr u.
kãmâi cr edi nci os, ;i se vor cr ea condi ¡i i l e necesar e pent r u împl i ni r ea l ucr ul ui
i magi nat .
Te po (i ui t a l a ci neva cu o pr of undá îngr i j or ar e si sá vr ei o schi mbar e. Nu-i dai
gl as, ci o závor ást i în t i ne, si pat r uzeci si opt de or e mai t âr zi u auzi cá s-a pr odus ceea
ce ai pus t u în mi scar e. Iar ei se înt r eabá, „ Sá f i f ost cauza ai a sau ai l al t á?” .
Exact l ucr u l pe car e t u l -ai gândi t ! Le-ai înt r e(i nut pr obl ema cu pr of unda t a
îngr i j or ar e, si apoi t e mai si înt r ebi , „ Tu m-ai i nf l uen(at pe mi ne or i eu pe t i ne? Când
(i -a st at (i e mi nt ea l a ast a?” . Iar ei r áspund, „ Abi a acum” , i ar t u spui , „ Acum pat r uzeci si
opt de or e m-am gândi t l a ast a, dar n-am spus-o cu voce t ar e” .
Nu-i ni ci o di f er en (á. „ Toat e cel e, pr i n l ege di vi ná, În f i i n(a al t ui a cont opi t e. ”
[ Per cy Bysshe Shel ley, „ Love' s Phi l osophy” ] . Cu t o (i i ne i nf l uen(ám uni i pe cei l al (i . Cu
t o(i i sunt em înt r epát r unsi , si cu cât unul est e mai îngr i j or at în pr i vi n(a al t ui a, cu at ât
mai mul t est e pát r uns de acel al t ul .
Eu spun cã uni ver sul est e r ãspuns i nf i ni t , dar î¡i ;i dã înapoi mai mul t decât î¡i
închi pui . „ M ásur á buná, îndesat á, cl át i nat á si cu vâr f ” [ Luca 6: 38] . Asadar , a f i
negat i vi st poat e f i înf r i cosát or . Bi nel e se va înt oar ce înmi i t , dar l a f el e si cu cel e
negat i ve [ „ Cóci cu ce mósur ó ve(i mósur a, cu aceeasi vi se va mósur a” , i dem] . Dar dacá
sunt opt i mi st si nu ezi t , voi aduce asemenea, îndesat , cl át i nat si cu vâr f . Est e ceva
mi nunat ; va (âsni ca di nt r - un pu( de pet r ol . Lumea r áspunde cu mai mul t decât
pr i mest e, si dá i ndi vi dul ui mai mul t decât îsi i magi neazá – bun sau r áu.
Spun t ut ur or cá cea mai már ea(á di nt r e cár(i est e Bi bl i a, dar oameni i au
t r ansf or mat -o în al t ceva, si spun chi ar cá ar f i gási t r ámásl(e de-al e l ui Pet r u or i vr eun
al t per sonaj bi bl i c. Pet r u nu e un om, ci o st ar e. Te înal (i spr e cununa t ut ur or – acel a
f i i nd Hr i st os. St ãr i l e sunt per manent e, dar eu nu sunt f i x; eu sunt o f i i n ¡ã vi e
mi ;cãt oar e. Pot f i sl ávi t pent r u o st ar e si apoi sá ci t esc t i t l ur i l e zi ar ul ui , sá zi cem, si sá
má mut de l a acea adevár at á t emel i e, i ar apoi put er ea má doj enest e dr ept sat ana, cáci
am r eac¡i onat în l oc sã ac¡i onez.
|i -ar pl ácea sá f i i în st ar ea numi t á Pet r u, cel ui cár ui a i se adr eseazá în M at ei 16?
Cum? Eu spun, si vor besc ser i os, „ Imagi na(i a mea est e Dumnezeu si nu e al t ul ” .
Est e una cu supr ema put er e si , t r ái nd în acea st ar e, apoi mi se spune, „ Fer i ci t
est i Si mone, f i ul l ui Iona” . Înseamná cá adâncul f i i n(ei mel e mi se dá mi e. O pot f ace? Î n
zi ua în car e o f aci si -(i ami nt est i cá ai f ácut -o, în acel moment t u est i cel di n po vest e.
Când Pet r u a már t ur i si t , „ Tu est i Hr i st osul ” , aceea est e pi at r a pe car e se r eazemá t oat e
l ucr ur i l e, dar când el s-a îndepár t at de ast a si a r eac(i onat , at unci a f ost numi t sat ana,
or i r e-act or ul .
Dumnezeu pr ocr eeazã pr i n i nt er medi ul pi et r ei . El Se îngr oapã pe Si ne în
f i ecar e om de pe l ume, dar e r espi ns. Î(i pot spune acest e l ucr ur i ai ci , dar dacá l e- as
spune pe cal ea undel or , as f i i medi at amu(i t . Oameni i nu pot cr ede cã ei sunt
r esponsabi l i pent r u act el e l or i magi nar e. Ei nu vor sã cr eadã. Dar eu nu pot f i l i psi t de
r ezul t at el e cel or pe car e l e i magi nez. Du- t e-n cal ea t a, ho t ár ât sá dovedest i ast a, si
dovedi nd-o, (i ne pi at r a vi e. Nu e al t á pi at r á. „ Cáci ni meni nu poat e pune al t á t emel i e,
decât cea pusá, car e est e Ii sus Hr i st os” [ 1Cor i nt eni 3:11] , dar pe ast a se poat e cl ádi
or i ce – si cl ádest e aur , nu cl ádi f ân sau pai e. Vr eau ca t o (i de ai ci sá încer ce ast a.
Ia pe ci neva car e e înt r -adevãr în vr eo suf er i n¡ã ;i , de cr ezi în t emel i e, vei
pl eca de ai ci în sear a ast a f ãrã ni ci o gr i j ã în pr i vi n¡a l ui , chi ar dacã pr i me;t i t el egr ame
cã l ucr ur i l e se înr ãut ã¡esc.
Ar put ea l ua o sápt ámâná or i o l uná, dar ceea ce ai i magi nat , dacá r ámâi
cr edi nci os pi et r ei , va veni .
Am vázut un om pr i vi nd la o cládir e – car e e un lucr u neînsuf le(i t , si ai spune cá
n-ar put ea r áspunde. Cum ar put ea pr i vi el l a ea si sá-si vadá numel e scr i s pe
f r ont i spi ci u, desi n-ar e o l e(cai e? Dar el a f ácut -o. Îl st i u pe acel a [ f r at el e l ui Nevi l l e] si
înt r -un f el pe car e el nu l -ar f i put ut náscoci , cl ádi r ea a deveni t a l ui . Nu l ása pe ni meni
sá-(i spuná cá ceva n-ar put ea r áspunde, dar când încá sunt em par t e a masi nár i ei , nu
pr ea put em vedea cá noi sunt em cauza a t oat e cel e di n l umea noast r á, si sper ám
numai cá ne va sur âde nor ocul . Apoi , când pui ceva r áu în mi scar e i ar masi nár i a îsi
vede de cur sul ei , zi ci cá nu vezi ce a pr o dus r ául , dar când devi i t r eaz po (i cont r ol a
masi na. Ráspunde act el or i magi nar e al e omul ui t r eaz, cáci o mul t r eaz de(i ne cont r ol ul .
l(i est e r ezer vat á o adevár at á exal t ar e pent r u at unci când po(i o pr i în sf âr si t
înt r eaga act i vi t at e si t oat e l ucr ur i l e vo r încr emeni . Vei st i ce spun asa-zi si i în(el ep(i , dar
t u vei auzi numai acest e cuvi nt e: „ Te sl ávesc pe Ti ne, Pár i nt e, Doamne al cer ul ui si al
pámânt ul ui , cáci ai ascuns acest ea de cei în(el ep(i si pr i cepu(i si l e-ai descoper i t
pr unci l or ” [ M at ei 11: 25, apr ox. si 1Cor int hi ans 1:27] . Cãci t u vei ;t i cã cel car e per cepe
est e cel car e dã vi a¡ã l a t oat e car e sunt . Cãci t u vei vedea cã ni mi c nu est e
i ndependent de mi nt ea cel ui car e per cepe. Un dascãl cu adevãr at t r eaz ar put ea
încr emeni anumi t e sec¡i uni pent r u edi f i car ea învã¡ãcei l or sãi , dacã ar vr ea.
Dupá st andar del e f i r est i , t o t ul ar încr emeni dacá suspenzi act i vi t at ea; dar nu
moar e, cáci nu e ni mi c în af ar a per cep (i ei t al e despr e un l ucr u. Ia-(i sef ul o r i un angaj at
si r epr ezi nt á-(i -i asa cum ai vr ea ca ei sá f i e, si cr ede în r eal i t at ea pi et r ei de t emel i e, i ar
apoi ni ci „ nu t e vei cl át i na” si se va înt âmpl a.
Cáci Imagi na(i a cr eeazá r eal i t at ea, i ar înt r -un f el pe car e ni meni nu-l cunoast e,
se va înt r upa dacá r ámâi cr edi nci os acel ei pi et r e de t emel i e. Nu ar e ni ci o i mpor t an (á
ci ne est i si ce ai . Cel car e nu poat e înt ot deauna semna un cec pent r u a- si r eal i za un vi s
e încá înt r -o si t ua(i e si mai buná, f i i ndcá e mul t mai t r eaz; cáci el t r ebui e sá-si
f ol oseascá t al ent ul pe car e i l -a dat Dumnezeu, t al ent car e e Dumnezeu Însu si
înl áunt r ul sáu. Dacá pot or i când pune pr esi une pe ci neva pent r u a o b(i ne ceea ce
vr eau, nu voi st i ni ci odat á cá sunt aceast á masi nár i e. Dar dacá t r ebui e sá f ac t ot ul
înl áunt r ul meu, at unci st i u.

M i s-a spus o povest i r e în sear a aceast a, despr e un bár bat a cár ui so (i e a mur i t
în t i mp ce dádea nast er e f i ul ui l or , i ar copi l ul a f ost l uat în St . Lo ui s pent r u a f i cr escut
de sor a cel ei moar t e. Acest o m a încer cat t i mp de sapt e ani „ sá r euseascá în vi a(á” ,
pent r u ca abi a apo i sá mear gá în St . Lo ui s pent r u a- si vedea copi l ul .
A încer cat const ant sá se vadá ca având un ser vi ciu cu mai mul (i bani si ast f el sá
poat á f ace cálát or i a. I s-a spus cá, pr i n f ol osi r ea cor ect á a acest ei legi , ar t r ebui numai
sá se vadá pe si ne cu f i ul sáu si sá l ase cal ea în gr i j a l ui Dumnezeu. De îndat á ce a
început sá gândeascá ast f el , a ob(i nut un ser vi ci u car e l -a pur t at de l a Los Angel es l a
New Or l eans.
Dar ast a nu er a l ângá St . Lo ui s. A accept at ser vi ci ul si a per si st at în vi sul sáu i ar ,
dupá t r ei l uni , er a t r ansf er at l a schi mbul di n St . Loui s, dându-i -se un t r anzi t de dou ázeci
si pat r u de or e acol o în f i ecar e sápt ámâná.
Cel mai bun l ucr u car e mi s-a înt âmpl at mi e vr eo dat á a f ost când am f ost dat
af ar á de l a M acy în t i mpul depr esi uni i . Er am si acum înso(i t or de l i f t dacá r ámâneam
acol o.
Tat ál meu a pi er dut t o t ce avea, i ar ast a s-a dovedi t a f i început ul unui már e( vi s
pe car e l -a adus înt r u f i i n(á. Ci neva a cr ezut în el si el a por ni t de acol o, i ar când s-a
r et r as, în oct ombr i e t r ecut , dáduse de-acum com uni t á(i i sal e mai mul t decât dáduse
car eva vr eo dat á. Cea mai neagr á zi a vi e(i i sal e s-a dovedi t a f i cea mai pl i ná de l umi ná.
Indi f er ent ce ai f ãcut , ui t ã. E;t i Dumnezeu ;i Dumnezeu est e f ãrã de pat ã, cãci El est e
i magi nar e în înt r egi me.
Acum, începe sã i magi nezi ;i cr eeazã ceva de car e sã f i i mândr u. Fã ceva
mar e.
Dacá înt r -adevár pi at r a e pusá în Si o n, nu t e împi edi ca de ni ci un ar gument
de-al e oameni l o r . Fi i t u cr edi nci os si , i ndi f er ent ce pui pe pi at r á ca act i vi t at e i magi nar á,
va veni în l umea t a. Desi gur , t e po(i înt oar ce l a l umea oameni l or , pr ecum Pet r u. Acest a
a negat pi at r a de t r ei or i , dar apoi t ot l a ea s-a înt or s di n nou. Po (i f ace ast a, dar în f i nal
vei pr i cepe, cáci în adânci mi l e f i i n(ei t al e se r ost esc cuvi nt el e, „ M er gi înapoi a M ea,
sat ano! ” .
Dar am vázut oameni ui t ând. I-am vázut r i di cându-se di n ni mi c spr e már e(e
înál(i mi si apo i spunând, „ S-ar f i înt âmpl at or i cum” . Ei nu cr ed cá act i vi t at ea l or
i magi nar á a f ost f unda(i a pe car e au const r ui t acea st r uct ur á. Est e numai o si ngur ã
pi at r ã – ;i aceea est e I magi na¡i a t a mi nunat ã.
Toat e ast ea mer g cel mai bi ne at unci când nu încer ci sã aj u¡i di n af ar ã, cãci nu
sunt t r up ;i sânge cel e car e ¡i -au adus r evel a¡i a. Ai pr i mi t -o de l a Hr i st os.
Acum sá i nt r ám în t ácer e.





IM AGINAREA CREEAZÀ REALITATEA
Pr opr i a t a mi nunat ã i magi na¡i e omeneascã est e adevãr at a put er e cr eat i vã a
l ui Dumnezeu di nl ãunt r ul t ãu. Est e M ânt ui t or ul t ãu. Dacã ai f i înset at , apa ar f i
M ânt ui t or ul t ãu. Dacã ai avea nevoi e de un ser vi ci u, angaj ar ea ar f i M ânt ui t or ul t ãu.
Imagi na¡i a t a est e put er ea de a t e mânt ui di n i ndi f er ent ce împr ej ur ar e în car e t e af l i
acum. Ρi po¡i exper i ment a dor i n¡a i ni mi i pr i n f ol osi r ea i magi na¡i ei t al e. Ni mi c nu îi
est e i mposi bi l i magi na¡i ei . Imagi na¡i a t a est e f ãrã de l i mi t e în cel e pe car e l e poat e
r eal i za. Dacã po¡i i magi na un l ucr u – îl po¡i ;i ob¡i ne.
Sá-(i dau un exempl u. Dacá ai f i i ncapabi l de a mer ge si ai f i (i nt ui t înt r -un scaun
cu r ot i l e, (i -ai put ea închi de ochi i si sá t e i magi nezi al er gând pe o pl aj á o r i sá t e
bálácest i pr i n apá. Dacá t e-ai i magi na f ácând ast a pâná ce do bândest e di nami smul
r eal i t á(i i , ai put ea r eal i za vi ndecar ea car e (i -ar per mi t e sá mer gi , sá al er gi cu adevár at .
Fel ul în car e t r ebui e f ol osi t ã i magi na¡i a est e cel ur mãt or . Rel axeazã-t e, pe un
scaun sau pe un pat , ;i închi de-¡i ochi i . M ai înt âi st abi l e;t e ce dor e;t i sã
exper i ment ezi . Apoi , în aceast ã st ar e de compl et ã r el axar e, adu în mi nt e r ezul t at ul
f i nal al l ucr ul ui pe car e-l dor e;t i . Cu al t e cuvi nt e, dacã o pr omovar e l a ser vi ci u e ceea
ce ur mãr e;t i , r ezul t at ul f i nal ar put ea f i acel a cã oameni i t e-ar f el i ci t a pent r u
pr omovar e. Te-ai put ea mut a înt r -un bi r ou mai mar e. Te-ai bucur a de o mãr i r e de
sal ar i u. Ia or i car e di nt r e acest e eveni ment e ;i , cu ochi i închi ;i , ascul t ã-¡i
de-adevãr at el ea col egi i cum t e f el i ci t ã pent r u pr omovar e. Si mt e-l e mâi ni l e înt r -al e
t al e în t i mp ce-¡i spun cât se bucur ã pent r u t i ne. Pr i n f apt ul cã si m¡i cu adevãr at cã
e;t i f el i ci t at , i magi na¡i a t a se va pune pe t r eabã ;i -¡i va r eal i za acea st ar e în l umea t a
ext er i oar ã. Nu t r ebui e sã-¡i f aci gr i j i în pr i vi n¡a f el ul ui în car e se va înf ãpt ui ast a.
Imagi na¡i a t a va f ol osi or i ce mi j l oc f i r esc necesar pent r u a o înf ãpt ui .
„ EU SUNT început ul si sf âr si t ul .”
„ Cái l e M el e sunt de nepát r uns.”
Ceea ce f aci t u în i magi na(i e est e un act cr eat i v i nst ant aneu. Tot usi , în aceast á
l ume t r i di mensi o nal á, eveni ment el e apar înt r -o secven(á t empor al á. Asadar , ar put ea
l ua un oar ecar e i nt er val de t i mp pent r u a se r eal i za în l umea ext er i oar á ceea ce t ocmai
ai exper i ment at în i magi na(i e.
Dupã ce ai îndepl i ni t acest act în i magi na¡i a t a, deschi de-¡i ochi i ;i vezi -¡i de
t r ebur i l e t al e obi ;nui t e, f i r e;t i , încr ezãt or cã ceea ce t ocmai ai f ãcut t r ebui e sã
r odeascã în l umea t a. Fã-¡i di al ogur i l e i nt er i oar e sã cor espundã act ul ui t ãu i magi nar .
Ai pus o sãmân¡ã ;i vei vedea cur ând vr emea cul esul ui a ceea ce ai sãdi t .
Când pã;e;t i în i magi na¡i a t a, asi gur ã-t e cã îndepl i ne;t i pr ecum în r eal i t at e
ac¡i unea, auzi nd cuvi nt el e, at i ngând obi ect el e or i mi r osi nd f r agr an¡el e pi esei de t i ne
nãscoci t ã.
Ceea ce f aci în i magi na¡i a t a nu est e un si mpl u vi s cu ochi i deschi ;i în car e vezi
eveni ment e cu ochi ul mi n¡i i . Tr ebui e sã pãt r unzi în vi s ca ;i când ai f i acol o în
r eal i t at e.
Tr ebui e sã f aci di n „ at unci ” ACUM ;i sã f aci „ acol o” AICI.
Pent r u a o f ace cât se poat e de l i mpede, i magi neazá cá ai conduce o masi ná
dupá ce (i -ai r eal i za o bi ect i vul . În acest caz, nu ai vedea numai o masi ná no uá în ochi ul
mi n(i i t al e.
Tr ebui e sá pát r unzi cu adevár at în vi s.
Si mt e-t e asezat l a vol an. M i r oase no ul i nt er i or ul ui . Si m t e- (i bucur i a de a
cálát or i în aceast á masi ná no uá. Si mt e f er i ci r ea car e ar f i a t a dupá împl i ni r ea vi sul ui
Láu.
Ceea ce exper i ment ezi în i magi na¡i e est e un act cr eat i v adevãr at . Est e un f apt
în cvadr i di mensi unea spa¡i ul ui ;i î;i va f ace apar i ¡i a în aceast ã l ume t r i di mensi onal ã
l a f el de si gur cum o sãmân¡ã sãdi t ã va cr e;t e înt r -o anumi t ã pl ant ã. Odat ã ce ai pus
aceast ã sãmân¡ã în i magi na¡i a t a, nu o smul ge di n r ãdãci ni pr i n nel i ni ;t ea t a în
pr i vi n¡a f el ul ui în car e va f i r eal i zat ã.
Fi ecar e sãmân¡ã ar e vr emea ei . Unor a l e t r ebui e cât eva zi l e, al t or a ceva mai
mul t . Si mt e-t e încr ezãt or cã ceea ce ai pl ant at se va i vi în l umea t a.
Imagi na(i a t a va at r age t ot ceea ce e necesar pent r u a-(i f ace vi sul o r eal i t at e de
f act o. Dacá e nevoi e de al (i i pent r u a j uca un r o l în r eal i zar ea f i nal i t á(i i t al e, i magi na(i a
t a va at r age acel e per soane în pi esa t a pent r u a-si j uca r ol ul în secven(a eveni ment el o r .
Si ngur a t a r esponsabi l i t at e est e de a r ámâne cr edi nci os act ul ui t áu i magi nar
pâná ce îl vei exper i ment a în l umea t a ext er i oar á.
l(i po(i r epet a act ul i magi nar în f i ecar e sear á înai nt e de a ador mi . De f apt , s-ar
put ea sá vr ei sá r epe(i înt r eaga pi esá i ar si i ar , pâná ce î(i par e nor mal á, f i r eascá, în
t i mp ce t e l asi pur t at în l umea so mnul ui .
Imagi na(i a t a va per f ec(i ona mi j l oacel e de a-(i r eal i za vi sul în t i mp ce mi nt ea t a
const i ent á doar me.
Adu-¡i cel e ci nci si m¡ur i în ac¡i une în t i mp ce îndepl i ne;t i act i vi t at ea
i magi nar ã. Si mt e cu r eal i sm vocea ami cul ui car e t e f el i ci t á or i si mt e-i t ext ur a în t i mp ce
t e îmbr á(lseazá. Dacá un pi an e ceea ce-(i dor est i , pl i mbá-(i mâna pest e l emnul net ed,
at i nge cl apel e si ascul t á sunet ul . Dacá voi ai sá pr i mest i un buchet cu t r andaf i r i ,
mi r oase-l e f r agr an(a nat ur al á si at i nge- l e pet al el e cat i f el at e.
În sf âr ;i t , t r ebui e sã f i i per si st ent în ob ¡i ner ea dor i n¡ei t al e. Cont i nuã sã-¡i
i magi nezi ceea ce vr ei pânã ce l -ai ob¡i nut în r eal i t at e. Nu f aci ni mi c al t ceva pent r u
a-¡i ob¡i ne dor i n¡a. Dacã va f i necesar sã f aci ceva, vei f i condus în a o f ace înt r -o
mani er ã nor mal ã, f i r eascã. Nu t r ebui e sã f aci ceva pent r u „ a aj ut a” l a îndepl i ni r ea ei .
Ami nt e;t e-¡i cã Dumnezeu Însu;i e Cel car e f ace munca ;i El ;t i e pr eci s cum sã o ducã
pânã l a capãt . Dacã t e gânde;t i l a dor i n¡a t a în t i mpul zi l ei , adu mul ¡umi r i cã e dej a
un f apt împl i ni t – pent r u cã est e!
Vi seazã mai abi t i r decât cr ezi cã po¡i .

O CAUZÀ
Ni mi c nu est e cu neput i n¡ã! Exi st á douá f el ur i în car e put em i nt er pr et a aceast á
af i r ma(i e – ambel e f i i nd cor ect e. În (el esul evi dent est e acel a cá e i mposi bi l ca ni mi cul
sá exi st e. Toat e de car e sunt em const i en(i or i l e per cepem în vr eun f el sunt ceva. Est e
de neconceput ca ceva sá i asá di n ni mi c o r i ca ceva sá poat á deveni ni mi c. Est e un f apt
acel a cá nat ur a det est á vi dul si cá se gr ábest e înt ot deauna sá-l umpl e cu ceva. O f or (á
or i o put er e anume a cr eat t oat e cât e sunt . Pot r i vi t Bi bl i ei , cr ea¡i a est e sãvâr ;i t ã
(închei at ã, f i nal i zat ã, compl et ã). Nu numai cã est e sãvâr ;i t ã cr ea¡i a, dar Dumnezeu a
spus cã e „ bunã” .
Te-ai gândi t vr eodat á ce-o f i put ut f ol osi Dum nezeu pent r u a cr ea t ot ce exi st á?
Dacá cr ea(i a est e sávâr si t á, cum ar f i posi bi l sá t e r ogi l ui Dumnezeu sá-(i cr eeze ceva în
vi a(á ce nu exi st a i er i or i ceva mai devr eme? E gr eu de cr ezut cá Dumnezeu a spus cá
er a buná cr ea(i a Lui ? Dacá înt r eaga cr ea(i e est e buná, de ce exper i ment eazá gr eut á(i
oameni i si cum ar put ea r ázboai el e, cr i ma, f oamet ea si al t e condi (i i nedor i t e sá exi st e?
8áspunsur i l e l a acest e înt r ebár i sunt cupr i nse în ur mát oar el e pagi ni .
În(el eger ea de cát r e t i ne a acest or r áspunsur i î(i va îngádui sá vezi cá est e
i mposi bi l ca ni mi cul sá exi st e. Vei vedea, de asemenea, cá po(i o b(i ne or i ce dor est i
f i i ndcá ni mi c nu est e i mposi bi l put er i i cr eat i ve car e se af l á în t i ne. Po (i f i si po(i avea t ot
ceea ce dor est i sá f ii si sá ai. Nu exist á l i mi t á a ceea ce po(i r eal i za pent r u t i ne si pent r u
al (i i . Nu cont eazá car e sunt îm pr ej ur ár i l e t al e act ual e. Pr i nci pi ul pe car e l -ai f ol osi t
neconst i ent pent r u a aduce condi (i i l e nedor i t e în vi a(a t a pot f i apl i cat e const i ent
pent r u a-(i f ace f i ecar e vi s sá devi ná o r eal i t at e.
Cr ea(i a est e sávâr si t á si est e buná! Dumnezeu a cr eat pámânt ul si t oat e cât e
sunt pe el si Dumnezeu a spus cá er au bune. Omul si -a bát ut capul cu acest e af i r ma(i i
t i mp de secol e. Dacá ar f i în(el es semni f i ca(i i l e cu adevár at , n-ar mai f i at ât de bui máci t
si ni ci îngr i j or at în pr i vi n(a t r ecut ul ui , pr ezent ul ui si vi i t o r ul ui sáu.
În(el eger ea acest or douá af i r ma(i i îi va îngádui o mul ui sá r eal i zeze cá el , si ngur ,
isi cont r ol eazá ac(i uni l e si îm pr ej ur ár i l e vi e(i i sal e.
Sá l uám pr i ma af i r ma(i e. Dumnezeu a cr eat pámânt ul si t oat e cât e sunt pe el .
Dumnezeu est e i nf i ni t ; asadar , Dumnezeu t r ebui e sá f i f ost înai nt e ca or i ce f or má sá i a
f i i n(á. Ce subst an(á ar f i put ut el f ol osi pent r u a cr ea t oat e cât e sunt ?
Nu poat e f i decât un r áspuns. Dumnezeu a cr eat t ot ce exi st á di n si ngur a
subst an(á di sponi bi l á – El Î nsusi . Dumnezeu (gând/ const i en(á) a r ost i t Cuvânt ul si a
adus t o t ul înt r u f i i n(á di n El Însusi . Tot ce per cepi est e f ácut di nt r -o si ngur á subst an(á –
Dum nezeu.
Si ngur a subst an(á de l a baza t ut ur or l ucr u r i l or est e ener gi e si acea ener gi e est e
Dumnezeu or i „ Cuvânt ul ” .
Desi savan(i i si medi ci i pot anal i za di f er i t el e el ement e chi mi ce di n car e est e
al cát ui t cor pul , ni meni nu poat e combi na acest e el ement e chi mi ce pent r u a al cát ui un
i ndi vi d vi u. Di n mo ment ce Dumnezeu a cr eat t oat e cât e sunt di n Si ne Însusi , înseamná
cá Dumnezeu est e cr eat or ul si cr ea(i a. Dumnezeu expr i má vi a(a pr i n absol ut f i ecar e
di nt r e no i . Nu poat e f i al t f el .
Sá l uám cea de-a doua af i r ma(i e. Dumnezeu a spus cá înt r eaga cr ea(i e est e
buná. Acea af i r ma(i e der ut eazá omul , car e cr ede cá, dacá Dumnezeu est e bun, o al t á
put er e t r ebui e sá f i cr eat ceea ce nu e bun. Tot usi , omul r ecunoast e cá Dumnezeu est e
i nf i ni t , omni pot ent , omni pr ezent si o mni sci ent . Acest e cal i t á(i al e l ui Dumnezeu
t r ebui e sá i ncl udá t oat e f or mel e, t oat e eveni ment el e si t oat e si t ua(i i l e. Dacá er a posi bi l
sá îndepár t ám t o t ce est e di st onant or i near mo ni os di n l ume, nu ar f i posi bi l sá
exper i ment ám o pusul acel or condi (i i .
Pr obabi l cá aceast á af i r ma(i e poat e f i în(el easá mai usor dacá vei l ua în
consi der ar e pr i nci pi ul mat emat i ci i . Cal cul ând suma di nt r e ci nci si sase, est e posi bi l sá
ob(i i i ncor ect ul r áspuns „ doi spr ezece” . Pent r u a el i mi na acea posi bi l i t at e, numár ul
doi spr ezece ar t r ebui sá f i e îndepár t at di n r ândul numer el or . Ar f i , ast f el , i mposi bi l sá
mai aduni sase cu sase si sá o b(i i un r ezul t at cor ect . Vezi bi ne cá pr i n el i mi nar ea
posi bi l i t á(i i unui pot en(i al gr esi t r áspuns, t oat e numer el e ar f i event ual el i mi nat e si
mat emat i ca însási nu ar mai f i posi bi l á. Tot usi , asa cum exi st á mat emat i cá si poat e f i
f ol osi t á de or i ci ne car e a dobândi t o oar ecar e în (el eger e asupr a f ol osi r i i pr i nci pi ul ui
ob(i ner i i de r áspunsur i cor ect e, l a f el , pr i nci pi ul cr ea(i ei poat e f i în(el es pent r u a ob(i ne
r ezul t at el e dor i t e.
Fi i ndcá Dumnezeu ne-a dat t ut ur or l i ber -ar bi t r u, po (i al ege st ár i l e pe car e
dor est i sá l e ocupi .
Dumnezeu nu- (i pr e- det er mi ná soar t a, ni ci nu t e pedepsest e pent r u gr esel i l e si
fárádel egi l e t al e.
Pent r u cá un om nu poat e în(el ege l egea mat emat i ci i , el poat e f i af ect at negat i v
când f ace o gr eseal á în scáder ea unei sume di n cont ul sáu bancar . Legea mat emat i ci i
nu îl pedepsest e. Legea pur si si mpl u est e – si poat e f i f ol osi t á cor ect or i i ncor ect .
Dum nezeu (i -a îngádui t l i ber t at e depl i ná în a al ege ceea ce vr ei sá pet r eci . Când
aj ungi l a în(el eger ea cá t u est i Dumnezeu în f or má si expr esi e, vei cáut a sá pet r eci un
mai mar e bi ne si un scop mai nobi l , at ât în pr i vi n(a t a cât si a al t or a.
„ La început er a Cuvânt ul si Cuvânt ul er a l a Dumnezeu si Dumnezeu er a
Cuvânt ul .” [ Ioan 1:1]
Cuvânt ul est e gând, or i i magi na(i e. Dumnezeu a i magi nat l umea înt r u f ii n(á si a
deveni t ceea ce El a conceput . Acest a est e pr i nci pi ul pe car e se spr i j i n á înt r eaga
cr ea(i e. Di n moment ce Dumnezeu a deveni t om pent r u a da omul ui vi a(á, omul
t r ebui e sá con(i ná acel asi pr i nci pi u cr eat i v înl áunt r ul sáu.
„ Împárá(i a l ui Dumnezeu est e înáunt r ul vo st r u.” [ Luca 17:21]
Ne-am cr eat l umea noast r á per sonalá pr i n gând.
Dacá exper i ment ezi l i psur i , l i mi t ár i , bol i , di zar moni i or i vr eo al t á condi (i e
nedor i t á, ai adus f i e const i ent f i e neconst i ent acest e condi (i i în exper i en(a t a.
M aj or i t at ea oameni l or nu r eal i zeazá cá gândul , cr edi n (a si i magi na(i a l e-au cr eat l um i l e
l or i ndi vi dual e.
Nu exi st á al t á cauzá pent r u condi (i i l e vi e(i i t al e. Po(i al ege sá nu cr ezi ast a, dar
f i e cá o cr ezi sau nu, t o t ce vezi în l umea t a ext er i oar á a f ost conceput înl áunt r ul
const i en(ei t al e înai nt e ca t u sá o f i exper i ment at .
Cel e l a car e t e gânde;t i cu si m¡i r e, cel e pe car e l e cr ezi a f i adevãr at e ;i cel e
car e t e i magi nezi pe t i ne a f i or i pe car e l e i magi nezi ca avându-l e sunt cauzel e
t ut ur or l ucr ur i l or di n l umea t a per sonal ã.
Ai put ea cr ede cá e vr eo al t á cauzá; ai put ea da vi na pe al (i i pent r u pr obl emel e
t al e; ai put ea cr ede cá eveni ment el e au f ost aduse de soar t á or i de nor oc, dar dacá est i
obi ect i v si î(i obser vi pr opr i i l e cr edi n (e si t i par e de gândi r e, vei vedea cá l umea t a
r ef l ect á cu acur at e(e t ot ceea ce cr ezi a f i adevár at despr e t i ne si despr e al (i i .
Nu exi st ã ni meni ;i ni mi c de schi mbat în af ar a i dei l or de l a car e por ne;t i .
Gândi m pe baza unor i dei asupr a cár or a consi m(i m ca f i i nd adevár at e si ne i magi nám
si t ua(i i car e se po t r i vesc cr edi n (el or noast r e. Co nst i en(a est e si ngur a r eal i t at e. Est e
pr i nci pi ul cr eat i v car e aduce în exper i en (a t a dupl i cat ul exact , or i r ef l ec(i a exact á a
ceea ce i magi nezi t u ca f i i nd adevár at .
Lumea în car e t r ãi m ogl i nde;t e t ot ceea ce cr edem ;i i magi nãm a f i adevãr at ,
f i e bun, r ãu sau i ndi f er ent cum.
Cu cât se descot or osest e mai r epede o mul de cr edi n(a înt r -o al t á cauzá, cu at ât
mai r epede va r eal i za cá ni mi c nu i se înt âmpl á în af ar á de ceea ce i zvor ást e di n pr opr i a
l ui const i en(á. Nu neg cá o mul cr ede cá, dacá se i nf ect eazá cu vr eun mi cr ob or i vi r us,
at unci va mani f est a o anume boal á. Dacá va cont empl a cauza, ar put ea conchi de cá e
pent r u cá a i nt r at în cont act cu al t ci neva car e avea ger menel e. El nu r eal i zeazá cá,
înt r -un anumi t f el , pr o pr i i l e l ui sent i ment e r ef er i t oar e l a sánát at e or i boal á au at r as
boal a pe car e acum o exper i ment eazá.
Dacá vi r usi i or i ger meni i ar f i f ost cu adevár at cauza bol i i , t o (i cei car e au veni t
în cont act cu un anumi t vi r us or i ger men ar f i f ost af ect a(i . Lumea ext er i oar á numai
r ef l ect á ceea ce omul est e în pr opr i a l ui const i en(á.
Nu ar e i mpor t an (á ce ai f ost învá(at ; î(i po(i schi mba cr edi n(el e si ast f el
schi mba ci r cumst an(el e vi e(i i t al e. Bi bl i a af i r má cá, at unci când t e r ogi , t r ebui e sá cr ezi
cá ai pr i mi t si vei avea. Cei mai mul (i di nt r e noi ci t esc af ir ma(i a aceast a or i o aud l a un
moment -dat . Dar numai pu(i ni se si r oagá de f apt în f el ul acest a.
Ai f ost vr eodat á bol nav si t e-ai r ugat pent r u sánát at e? Dacá ai avut nevoi e de
bani , ai cr ezut , când t e-ai r ugat , cá dej a ai suma pe car e ai cer ut -o? Cei mai mul (i se
r oagá l a Dumnezeu sá schi mbe ceva în vi e(i l e l or , or i sá l e dea ceva ce nu au. Dacá
r ugáci uni l e l or nu au f ost ascul t at e, ei cr ed cá Dumnezeu a avut un mo t i v pent r u a l e
r ef uza acel l ucr u. Ei cr ed cá poat e Dumnezeu nu l e-a încuvi i n(at cer er ea f i i ndcá El nu
voi a ca ei sá se bucur e de dor i n(a l or di nt r -un mot i v numai de Dumnezeu st i ut . Omul
cr ede uneor i cá Dumnezeu nu r áspunde r ugáci uni l o r f i i ndcá omul nu mer i t á cel e pe
car e l e cer e.
Omul t r ebui e sã înve¡e sã cr eadã în ceea ce, pe moment , nu vede, pent r u a-;i
îndepl i ni si e;i ceea ce dor e;t e sã ai bã. Rugáci uni l e o mul ui sunt mer eu ascul t at e, cáci
el pr i mest e înt ot deauna ceea ce cr ede. Legea car e st ápânest e r ugáci unea est e
i mper sonal á. Cr edi n(a est e condi (i a necesar á pent r u a r eal i za dor i n(a. Ni ci un mo r man
de pl edoar i i or i r i t ual ur i nu va pr o duce împl i ni r ea dor i n(el or t al e – numai cr edi n(a cá
est i or i cá ai ceea ce vr ei o va f ace.
„ Cr edi n(a est e încr edi n(ar ea cel or nádáj dui t e, dovedi r ea l ucr ur i l or cel or
nevázut e” [ Evr ei 11:1] .
Tr ebui e în(el easá semni f i ca(i a depl i ná a acest ei af i r ma(i i . Dacá sensul ar f i
în(el es, om ul nu ar avea ni ci o pr o bl emá în a-si r eal i za (i nt el e. Cei mai mul (i oameni
cr ed cá ni mi c nu Îi est e cu neput i n(á Lui Dumnezeu – cá Dumnezeu ar put ea f ace or i ce,
dacá asa ar vr ea El . Deci omul consi der á cá ar e cr edi n(á în Dumnezeu si se r oagá Lui
Dum nezeu pent r u cel e pe car e l e vr ea. Dacá r ugáci unea l ui nu est e ascul t at á, el cr ede
f i e cá nu s-a r ugat îndeaj uns de l ung or i îndeaj uns de t ar e, f i e cá Dumnezeu a al es sá-i
r ef uze cer er ea.
Tot usi , cr edi n(a est e însási subst an(a cel or nádáj dui t e. Est e evi den(a l ucr ul ui pe
car e-l vr ei si pe car e nu-l vezi în l umea t a ext er i oar á. Ceea ce vr ei sá f aci or i sá ai dej a a
f ost cr eat . Asadar , exi st á cu adevár at . Est e posi bi l sã aduci în l umea t a or i ce di n
cr ea¡i e pr i n cr edi n¡a t a cã îl ai dej a. Cr edi n¡a cã ceea ce vr ei est e dej a un f apt est e
mi j l ocul pr i n car e î¡i act i vezi st ar ea i nvi zi bi l ã. Acea st ar e est e apoi r ef l ect at á în l umea
t a ext er i oar á.
Cr ea(i a est e sávâr si t á. Dum nezeu nu poat e cr ea ceva ce nu exi st á dej a.
Cr edi n¡a cã dej a e;t i or i ai ceea ce dor e;t i est e si ngur ul mi j l oc pr i n car e sã î¡i
exper i ment ezi dor i n¡el e. Ni ci o l i mi t ar e nu est e i mpusã în pr i vi n¡a cel or pe car e l e
po¡i avea în af ar ã de e;ecul t ãu în a-¡i asuma posesi a cal i t ã¡i l or or i l ucr ur i l or dor i t e.

CUM FUNC|IONEAZÀ LEGEA
Legea „ acel ui asi cul es” , o r i a cauzei si ef ect ul ui , est e i mper so nal á si poat e f i
f ol osi t á pent r u a aduce în exper i en(a t a or i ce po(i închi pui . Di n mo ment ce cr ea(i a est e
sávâr si t á, f i ecar e st ar e posi bi l á exi st á dej a. Cont opi r ea t a cu o anumi t á st ar e
(i magi nar ea cu t r ái r ea l áunt r i cá a ceea ce ai exper i ment a în r eal i t at e dacá ai f i în acea
st ar e) det er mi ná pr oi ect ar ea acel ei st ár i pe ecr anul spa(i ul ui t áu. Aceast á l ege nu
poat e f i schi mbat á or i f r ânt á si înt ot deauna r epr o duce în l umea t a ext er i oar á dubl ur a
exact á a or i cár ei cr edi n (e asupr a adevár ul ui cár ei a consi m(i .
De va f i sã-¡i schi mbi l umea, t r ebui e sã-¡i schi mbi cr edi n¡el e.
Di n moment ce const i en(a est e si ngur a cauzá, nu po(i da vi na pe al (i i pent r u
condi (i i l e car e exi st á în pr ezent , asa cum ni ci soar t a or i nor ocul nu po t f i cauza a ceea
ce exper i ment ezi acum. Ni mi c nu poat e al t er a cur sul eveni ment el or di n vi a(a t a cu
excep(i a unei schi mbár i în pr opr i a t a const i en(á. Indi f er ent ce apar e în l umea t a acum,
desi par e un f apt r eal si de neschi mbat , est e o r ef l ec(i e a act i vi t á(i i ant er i oar e di n
pr opr i a t a const i en(á. Asadar , o schi mbar e în const i en(á va r ef l ect a acea schi mbar e în
vi i t or l a f el de si gur cum vechi l e cr edi n(e r ef l ect á pr ezent ul .
Omul est e pur á const i en(á f árá f or má i ar ceea ce se concepe pe si ne a f i est e o
i l uzi e sau o r ef l ec(i e a i dei i speci f i ce pe car e o i a dr ept adevár at á. Acest e i l uzi i exi st á
numai at ât a vr eme cât o mul îsi f ocal i zeazá at en(i a asupr a l or si l e dá vi a(á. M i nt ea
const i ent á f or meazá cr edi n(e si opi ni i di n evi den(a si m (ur i l or , or i di n per cep(i a l umi i
ext er i oar e. Put er ea cr eat i vá di nl áunt r ul f i ecár ui a di nt r e noi accept á ca adevár at ceea
ce mint ea const ient á i mpr i má asupr a sa. Put er ea t a cr eat i vá i a acel e i dei , asupr a
cár or a gândest i cu pasi une, si l e pr oi ect eazá în l umea t a ext er i oar á. Est e i mpor t ant de
r e¡i nut cã nu t oat e gândur i l e sunt cr eat i ve.
Numai acel ea car e sunt consi der at e ca adevãr at e or i car e sunt înso¡i t e de
t r ãi r i i nt er i oar e cr eeazã împr ej ur ãr i l e ;i eveni ment el e pe car e l e vei înt âl ni . A;adar ,
emo¡i i pr ecum mâni e, f r i cã, i ubi r e or i bucur i e sunt cr eat i ve. Tr ebui e sã veghezi ce
emo¡i i l a;i sã pãt r undã în con;t i en¡a t a a;a cum ai cumpãni în îngãdui r ea unui st r ãi n
sã-¡i t r acã pr agul casei . Nu po¡i per mi t e emo¡i i l or negat i ve sã-¡i umpl e mi nt ea f ãrã a
suf er i ur mãr i l e exper i ment ãr i i st ãr i i cu car e sunt înso¡i t e acel e emo¡i i .
Fr i ca de pi er der e aduce pi er der e în l umea t a. Ai put ea l ua t oat e pr ecau (i i l e
ext er i oar e pent r u a t e pázi de pi er der e, dar dacá t e t emi de pi er der e, o vei
exper i ment a negr esi t în af acer i l e t al e. Sent i ment el e de i ubi r e si bucur i e cr eeazá
eveni ment e f er i ci t e si r el a(i i af ect uoase. A t e si m(i îmbel sugat aduce bogá(i e în vi a(a
t a. Omul car e e nei ubi t or or i suspi ci os si cr ede cá al (i i pr of i t á de el at r age l a si ne ceea
ce si mt e.
Indi f er ent ce f ace ext er i or , r el a(i i l e sal e cu al (i i vo r r ef l ect a ceea ce el accept á
ca f i i nd adevár at . El ar put ea vr ea o r el a(i e de i ubi r e, dar poat e at r age l a si ne numai
ceea ce est e el const i ent a f i .
Asemenea at r age, l i t er al , asemenea. Pr ecum înl áunt r u, asa si în af ar á.
Const i en(a est e r eal i t at e, i ar ceea ce est e per ceput de si m (ur i l e noast r e si par e a f i r eal
est e numai o umbr á a ceea ce ne cr edem pe noi si l umea noast r á a f i .

FOLOSIREA CON5TIENTÀ A LEGI I
Acum voi vor bi despr e ci ne SUNT EU si ce f ac. Dacá ast a-(i par e egocent r i st , sá
st i i cá est e. S-au scr i s 66 de cár(i despr e ci ne SUNT EU. Voi ci t a unel e af i r ma(i i di n
cât eva di nt r e acel e cár(i . Ai auzi t mul t e di nt r e acest e af i r ma(i i , dar nu (i -ai dat seama
cá se r ef er eau l a f i i n (a car e SUNT EU. Pr i mul ci t at est e l uat di n Car t ea Exodul ui / Iesi r ii
[ 3: 13-15] . Ai ci , M oi se Îi vor best e Lui Dumnezeu si spune, „ Când má înt or c l a oameni ,
Ci ne sá l e spun cá m-a t r i mi s?” , i ar Vocea r áspunde, „ Spune-l e cá EU SUNT m-a t r i mi s l a
voi . Acest a est e Numel e M eu pe veci si Numel e dupá car e voi f i cunoscut di n neam în
neam” [ t r aducer e dupó t ext ul or i ginal al aut or ul ui , nu r epr oducer e di n ver si uni l e
r omânest i al e Bi bl i ei ] . Cel e Zece Por unci af i r má, „ Sá nu i ei numel e Do mnul ui
Dumnezeul ui t áu în deser t ” [ i dem, 20:7] . „ Sá nu i ei ” est e o por uncá. „ Sá nu i ei ”
înseamná cá nu ai voi e. Î nseamná cá nu î(i est e îngádui t sub ni ci o f or má. Acel Nume
est e EU SUNT.
Acuma, în pr i mul r ând, cu t o (i i I-am ui t at Numel e. Spunem „ eu sunt ” de sut e de
or i pe zi si habar nu avem cá f ol osi m Numel e Lui Dumnezeu. În al doi l ea r ând, încer cám
sá încál cám Por unca înt r eaga zi . Nu dám ni ci o i mpor t an (á l a ceea ce spunem dupá „ EU
SUNT” . Când zi cem „ EU SUNT” si cont i nuám cu ceva ce nu ne-ar pl ácea în l umea
noast r á, f ol osi m Numel e Domnul ui – dar nu în deser t . Bi bl i a af i r má cá nu put em l ua
Numel e în deser t .
Ni mi c di n ce spunem pr ecedat de „ EU SUNT” nu e în deser t . Acel a-i Numel e Lui .
Est e Dumnezeu Însusi si , f i i ndcá e Dum nezeu, est e cr eat i v. Dumnezeu ni S-a dat pe
Si ne. El est e „ EU SUNT” si Acel a e ci ne eu sunt .
Nu pot ui t a ni ci odat ã cã SUNT. A; put ea ui t a ci ne sunt sau unde sunt , dar nu
pot ui t a vr eodat ã cã exi st .
Or i de cât e or i spun „ EU SUNT” , EU SUNT cr eeazá ceva. Rugáci unea est e
cr edi n(a cá dej a am pr i mi t ceea ce am cer ut . Când spun „ EU SUNT” , îmi at asez
const i i n(a de a f i ceva. Acum, po(i mi n(i si sá nu cr ezi ceea ce spui , dar nu po(i cr ede
ceva despr e „ EU SUNT” si sá nu cr eezi acel l ucr u. Cr eám di mi nea(a, pr ânz si sear a pr i n
af i r ma(i i l e noast r e ce încep cu „ EU SUNT” . Dacá spui , „ Nu má si mt bi ne” si cr ezi ast a,
per pet uezi boal a în vi a(a t a. Tr ebui e sá schi mbi acel e af i r ma(i i cu „ M á si mt mi nunat ” .
Sunt em sf át ui (i , „ Cel sl ab sá zi cá: ‚ EU SUNT vi t eaz! ’ ” [ Ioi l 3: 10/ 4: 10] . Dar nu o
po(i spune ca un papagal . Tr ebui e sá ne r ugám (sá spunem EU SUNT) , cr ezând cá est e
adevár at , si apoi vo m pr i mi . M ai înt âi , t r ebui e sá f i m pr ecum St r áj er ul Por (i i . Tr ebui e sá
cer cet ám f i ecar e gând car e con (i ne „ EU SUNT” . Dacá est i scr ut át or , vei vedea cá ai
cr eat f i ecar e împr ej ur ar e si exper i en(á di n vi a(a t a.
Un al t cuvânt i mpor t ant de avut în gr i j ã est e „ dacã” . M i nt ea con;t i ent ã est e
f oar t e subt i l ã în expr i mar ea îndoi el i i (sat ana, or i di avol ul ). Put em f i capabi l i în a ne
¡i ne mi n¡i l e f ocal i zat e asupr a a ceea ce vr em pr i n f ol osi r ea af i r ma¡i i l or pozi t i ve car e
încep cu „ EU” . Dacã nu sunt em at en¡i , am put ea scãpa un mi c „ dacã” ce se va
st r ecur a f ãrã a ne da seama de i mpl i ca¡i i . Am put ea spune, „ M ã si mt mi nunat ” , dar
apoi sã cont i nuãm cu „ dacã dur er ea cont i nuã t ot u;i , mã duc mar ¡i l a doct or ” .
„ Dacã” -ur i l e sunt mer eu ur mat e de ceva negat i v ;i ast a e pur ;i si mpl u îndoi al a car e
se st r ecoar ã pent r u a f ur a sãmân¡a bunã pe car e am sãdi t -o. Înl ãt ur ã cuvânt ul „ dacã”
di n vocabul ar ul t ãu, cãci nu pr oduce ni mi c di n cel e pe car e ai vr ea sã l e cul egi . „ Dacã”
pune t ot ul l a t i mpur i l e t r ecut sau vi i t or , i ar eu exper i ment ez înt ot deauna ceea ce
cr ed cã EU SUNT. „ EU SUNT” nu e l a t i mpul vi i t or . „ A t e f ace bi ne” înseamnã cã „ nu
e;t i bi ne” . Tr ebui e sã cr ed cã dej a sunt ceea ce vr eau sã f i u.
|i ne mi nt e, „ Cuvânt ul M eu car e i ese di n gur a M ea nu se înt oar ce cát r e M i ne
fárá sá dea r od [ ci el f ace voi a M ea si îsi îndepl i nest e r ost ul l ui ” , Isai a 55: 11] .
Cr ezi ? „ La început er a Cuvânt ul si Cuvânt ul er a l a Dumnezeu si Dumnezeu er a
Cuvânt ul ” . Car e e Numel e Lui ? EU SUNT. Asadar , începe sá-(i moni t or i zezi f i ecar e
cuvânt (EU SUNT) pe car e îl spui . Vezi un t i par ? Nu r ef l ect á ci r cumst an(el e vi e(i i t al e
ceea ce spuneai ?
Ai f ol osi t gr esi t put er ea cr eat i vá Car e est e Dumnezeu (EU SUNT). Acum cá
r eal i zezi ce f áceai , ai gr i j á cu f i ecar e cuvânt si f á-l sá se conf or meze cu ceea ce vr ei sá
aduci în vi a(a t a. Înt r -un f i nal vei avea cr edi n(a cá cel e pe car e l e af i r mi , desi nu exi st á
evi den(e ext er i oar e în spr i j i nul l or , sunt f apt e r eal e în const i en(á si se vor pr oi ect a în
scur t t i mp, ast f el încât l e vei exper i ment a în af ar á. Cunoscând cá Dumnezeu a deveni t
cu adevár at t u pent r u cá El est e EU SUNT, t r ebui e cá r eal i zezi cá î(i f ol osest i put er ea t a
pr opr i e pent r u a cr ea de f i ecar e dat á când f ol o sest i acel Nume.

ALEGEREA – LIBERUL-ARBITRU
Cr ea¡i a est e sãvâr ;i t ã i ar t u ai l i ber ul -ar bi t r u de a al ege st ar ea pe car e o ocupi .
Asadar , est e i mpor t ant sá st abi l est i i dei l e de l a car e pl eci . Or i ce concept car e est e
accept at ca adevãr at se va ext er i or i za în l umea t a di n af ar ã. Al eger ea l ucr ul ui asupr a
cár ui a î(i vei f ocal i za at en(i a est e si ngur ul l i ber -ar bi t r u pe car e-l po (i exer ci t a. Odat á ce
un gând est e accept at si încár cat cu t r ái r e i nt er i oar á, put er ea cr eat i vá l áunt r i cá
pur cede în a-l pr oi ect a în af ar á.
Fi e cá asump(i i l e t al e sunt const i ent e or i neconst i ent e, el e di r i j eazá înt r eaga
ac(i une spr e împl i ni r ea l o r . Est e o amãgi r e cã, al t f el decât asumându-¡i sent i ment ul
dor i n¡ei împl i ni t e, po¡i f ace oar e;ce pent r u a asi st a r eal i zar ea acest ei a. Pr opr i a t a
mi nunat á i magi na(i e omeneascá det er mi ná mi j l oacel e pe car e l e va f ol osi pent r u a- (i
aduce asump(i a l a împl i ni r e.
Fi ecar e di nt r e noi est e supus unui ocean de i dei . Ascul t ám l a r adi o, ur már i m
st i r i l e de l a t el evi zor or i auzi m vr eo bâr f á. Dacá ceea ce obser vám convoacá o emo(i e,
am r eac(i onat si , pr i n aceast a, am sádi t o sámân(á car e va l ást ár i l a un moment -dat .
Gândur i l e nu se r et r ag în t r ecut . El e avanseazá mai cur ând în vi i t or , pent r u a ne
conf r unt a si a vedea ast f el ceea ce am pl ant at , f i e în (el ept f i e f árá în(el epci une.
Est e un exer ci ¡i u bun acel a de a t e t r ezi di mi nea¡a ;i a t e i magi na l a sf âr ;i t ul
zi l ei , r eal i zând t oat e cel e pe car e l e dor eai ;i si m¡i ndu-t e f er i ci t ;i mul ¡umi t . Dacá
exi st á vr eo si t ua(i e pe car e o vei înf r unt a mai t âr zi u în acea zi si car e t e cam
îngr i j or eazá, pet r ece cât eva moment e i magi nând r ezul t at ul pe car e dor est i sá-l
exper i ment ezi . Acest e act i vi t á(i i magi nar e vor avansa acum în vi i t or ul t áu pent r u a
r evel a cul esul cel or pe car e at ât de în(el ept l e-ai sádi t .

DORIN|A
Dor i n¡a est e un dar de l a Dumnezeu. Omul ui nu i se cer e sã f acã ni mi c mai
mul t decât sã accept e dar ul pr i n si mpl a aducer e de mul ¡umi r i pent r u r eal i t at ea
nevãzut ã înai nt e de a o vedea în l umea l ui ext er i oar ã. Pr i n dor i n¡ã, Dumnezeu ne
cheamã sã ne r i di cãm con;t i i n¡a spr e ni vel ur i t ot mai înal t e al e con;t i en¡ei .
De-a l ungul cálát or i ei noast r e pr i n acest vi s al vi e(i i , est e necesar sá
exper i ment ám t oat e st ár i l e posi bi l e, ast f el încât sá ne put em înt oar ce ca Dumnezeu,
Tat ál , dar spor i (i pr i n exper i ment ar ea at ât a cel or bune cât si a cel or „ r el e” . Dor i n(a de
a f ace mai mul t , de a f i mai mul t si de a avea mai mul t decât expr i mi în moment ul de
f a(á est e i mpul sul expansi uni i .
Ai put ea pune în di scu(i e dacá dor i n(a de a uci de or i de a váLáma pe ci neva
poat e f i i nspi r at á de Dumnezeu. Ráspunsul est e cá ni ci un om nu dor est e în r eal i t at e sá
uci dá or i sá r áneascá pe al (i i . El ar put ea vr ea sá se el i ber eze de acel apar ent al t ul si ,
pr i n l i mi t ár i l e în(el eger i i sal e, cr ede cá si ngur a cal e pr i n car e poat e ob(i ne o ast f el de
el i ber ar e est e aceea de a di st r uge pe al (i i . Omul nu r eal i zeazá cá dor i n(a de l i ber t at e
con(i ne în si ne put er ea si mi j l oacel e de a se aut o-împl i ni . Di n cauza l i psei sal e de
cr edi n(á, omul st r i cá acest e dar ur i de l a Dum nezeu. El nu în(el ege cá Dum nezeu,
în(el epci unea si put er ea di nl áunt r ul l ui , ar e cái pe car e el , ca om, nu l e cunoast e – i ar
acel e cái sunt de nepát r uns.
Înva¡ã sã f i i r ecunoscãt or pent r u dor i n¡el e car e ¡i s-au dat . El e exi st ã dej a ;i
sunt pr egãt i t e pent r u înt r upar e în l umea t a. Nu ¡i se cer e sã f aci ni mi c pent r u a aj ut a
l a r eal i zar ea l or în af ar ã de a-¡i el i ber a mi nt ea de îndoi al ã în pr i vi n¡a f el ul ui cum se
vor înt âmpl a ;i de a l e accept a pe depl i n, a;a cum ai accept a un dar de l a ci neva dr ag.

FII SCRUTÀTOR
Impor t an(a obser vár i i o bi ect i ve a gândur i l or noast r e nu poat e f i îndeaj uns
subl i ni at á. Est e usor sá al unecám în t i par e de gândi r e car e ne pot împi edi ca în
r eal i zar ea dor i n(el or noast r e. Apoi devi ne usor sá dám vi na pe al (i i or i sá ne at r i bui m
f r ust r ár i l e unor al t e cauze.
Fi i nd o per soaná mai degr abá ner ábdát o ar e, de obi cei abi a ast ept sá aj ung
acasá dupá muncá si îmi di spl ace în mo d speci al st at ul l a cozi . Am început sá obser v cá
i ndi f er ent la ce or á mer geam sá i au cât e ceva de l a super mar ket , dádeam de pr obleme
l a casá, pr ecum ver i f i cár i de pr e(ur i ce musai se f áceau at unci , oameni car e scr i au
cecur i si se încur cau în dat el e de i dent i f i car e si t ot f el ul de înt âr zi er i . Am descoper i t cá
mi -er a gr oazá de f azel e ast ea si voi am sá f ac ceva în pr i vi n(a acest ei si t ua(i i i r i t ant e.
Pe másur á ce am început sá-mi scr ut ez gândur i l e, am descoper i t cá, în t i mp ce
st át eam l a coadá, îmi spuneam mi e însumi , „ Of , mer eu t r ebui e sá ast ept ” . Apoi am
r eal i zat cá acel e af i r ma(i i pe car e l e f áceam i ar si i ar cr easer á ceea ce nu voi am sá
exper i ment ez. M i -am schi mbat const i ent acea af i r ma(i e în „ I ndi f er ent când t r ec pe l a
super mar ket , nu t r ebui e sá ast ept ni ci o dat á” . Bi neîn(el es cá aceast á no uá af i r ma(i e a
f unc(i onat l a f el de bi ne ca si cea veche, ai a negat i vi st á.
Când începi sá-(i scr ut ezi gândur i l e, nu t e descur aj a vázând cum conver sa(i i l e
t al e i nt er i oar e nu se pot r i vesc f el ul ui în car e t e-ai si m (i at unci când î(i vei f i at i ns
obi ect i vul . Tr ebui e sá devi i mai înt âi const i ent de ceea ce f aci cu put er ea t a cr eat i vá
pent r u a put ea începe sá o schi mbi . Te sf át ui esc sá mer gi la „ casa olar ul ui” si sá vezi ce
f ace acest a [ Ier emi a 18: 2-4] .
Dacá vasul se st r i cá, at unci f á di n el un al t ul , exact asa cum î(i pl ace.
Când începi sã-¡i scr ut ezi gândur i l e, nu po¡i evi t a descoper i r ea cã t u si ngur
e;t i cauza t ut ur or cel or car e î¡i i nt r ã în l umea t a. Tu, si ngur , o po¡i schi mba.

APAREN|E
Cel e cu car e t e conf r un¡i acum în l umea t a sunt r ezul t at ul gândur i l or t al e, al
cr edi n¡el or , t r ãi r i l or l ãunt r i ce ;i act i vi t ã¡i i i magi nar e – t oat e di n t r ecut . Acest e
apar en(e vor cont i nua sá f i i n(eze at ât a vr eme cât l e vei da vi a(á pr i n const i i n(a t a
l uci dá asupr a l or . Tr ebui e sã i gnor i evi den¡a si m¡ur i l or t al e at unci când apar ¡i ne
vr eunei condi ¡i i nedor i t e di n vi a¡a t a. Tr ebui e sã-¡i i magi nezi ;i sã si m¡i cã dej a ai
ob¡i nut ceea ce vr ei sã exper i ment ezi , nu sã t e pi er zi în cel e pe car e nu l e vr ei sã
cont i nue a f i i n¡a. Ast a poat e pãr ea di f i ci l , ;i t ot u;i , pr obabi l ai exer sat necon;t i ent
acest pr i nci pi u în pr oducer ea r ezul t at el or negat i ve.
Când aveam pu(i n pest e douázeci de ani , m-am t r ezi t înt r -o si t ua(i e f oar t e
nepl ácut á si voi am sá i es di n ea. Dupá ce am par t i ci pat l a o pr el eger e de-al e l ui Nevi l l e,
l a sf âr si t am ast ept at pent r u a vor bi cu el . I-am r edat pe scur t ci r cumst an (el e mel e
nepl ácut e si sper am cá má va sf át ui cum sá scap de el e. El doar mi -a zâmbi t si a spus,
„ Nu accept a” .
La acea vr eme, nu am pr i ceput pr ea bi ne ce pr opovádui a Nevi l l e. Am cr ezut cá
mi -a în(el es gr esi t înt r ebar ea, asa cá am încer cat sá-i cl ar i f i c pr obl ema spunându-i cá
dej a f ácusem al eger ea de a f i în si t ua(i a pe car e o consi der am acum at ât de nepl ácut á.
Nevi l l e a zâmbi t di n nou si a spus, „ N-o accept a” . Am pl ecat de-a dr ept ul f r ust r at de
l ângá el , cr ezând cá nu în(el egea ce-i spuneam.
Am cont i nuat sá ci t esc cel e douá cár(i de-al e l ui pe car e l e aveam. Am început
sá în(el eg t r ept at cá, i ndi f er ent de ci r cumst an (el e car e má înconj oar á, nu t r ebui a sá l e
accept ca f i i nd def i ni t i ve. Am început sá-mi i magi nez ce voi am în l oc sá-mi f ocal i zez
gândur i l e asupr a împr ej ur ár i l or negat i vi st e.
Douá sápt ámâni mai t âr zi u s-a pet r ecut un eveni ment ce avea sá decl anseze
pr oducer ea dor i n(ei i ni mi i mel e; ci nci l uni mai t âr zi u aveam o casá nou-no u(á.
Înt r e t i mp, si t ua(i a car e-mi pár ea at ât de depr esi vá s-a amel i or at , i ar eu mi -am
pet r ecut ur mát oar el e l uni f ácându-mi pl anur i în pr i vi n(a noi i mel e case.
Gândest e- t e l a vr eo dezamági r e pe car e-ai avut -o în t r ecut . Poat e cá abi a
ast ept ai sá par t i ci pi l a o înt âl ni r e speci al á cu ci neva. Ant i ci pând-o , t e-ai înt r ebat cumva,
„ Ast a e pr ea f r umos pent r u a f i adevár at , ceva ar e sá o st r i ce” ?
Ceva pr o babi l cá s-a si înt âmpl at pent r u a cr ea un conf l i ct or i pent r u a t e
det er mi na sá r at ezi înt âl ni r ea. Omul ui îi par e dest ul de usor sá i gnor e pr omi si unea
l ucr ur i l or bune gândi ndu-se l a t oat e mo t i vel e di n a cár or cauzá n-ar put ea o b(i ne ceva
bun.
Oameni i di n j ur ul t áu s-ar put ea gr ábi sá-(i spuná cá nu est i r eal i st at unci când
pomenest i de vr eo dor i n(á ce par e di f i ci l o r i i mposi bi l de at i ns. Ar t r ebui sá f i m cu t o (i i
ner eal i st i în f a(a ar mat el or de îndoi el i de va f i sá ne exper i ment ám dor i n(a împl i ni t á. Ni
se cer e sá nu l uám seama l a „ r eal i t á(i l e” car e ne-ar nega ob (i ner ea dor i n(ei i ni mi i .
Obi snui n(a est e si ngur ul l ucr u car e ne (i ne gândur i l e r ul ând pe vechi l e sosel e
negat i ve – dar at ât de f ami l i ar e.
Ni meni nu- (i poat e schi mba t i par el e gândi r i i – si , ast f el , vi a(a – în af ar á de t i ne.
M er i t á înt r egul ef or t ce ar put ea f i necesar pent r u a- (i cent r a at en(i a si pent r u a
t r ái l áunt r i c de par cá ai avea dej a ceea ce vr ei în l ocul cel or pe car e l e ai . Const i en(a
est e si ngur a cauzá si si ngur a r eal i t at e. Fi ecar e exper i en (á negat i vá a f ost pr odusá mai
înt âi pr i n acor dar ea at en(i ei si si m(i r i i acel ei condi (i i . Ce a f ácut , const i en(a poat e si sá
desf acá. Responsabi l i t at ea t a est e aceea de a i mpr i ma asupr a mi n (i i t al e schi mbar ea
pe car e dor est i sá o expr i mi .
Imagi na(i a t a est e put er ea cr eat i vá car e poat e si va r eali za f i nal i t at ea f árá ef or t
si înt r - un mo d f i r esc.
Apar en (el e ne conf i r má f ost el e t i par e obi snui t e de gândi r e. Ceea ce t e
i magi nezi a f i azi se va pr oi ect a pe si ne în l umea t a mâi ne. Per si st en(a în asumar ea
f apt ul ui cá est i per soana car e dor est i sá f i i , în ci uda împr ej ur ár i l or act ual e – i at á
si ngur a condi (i e pusá (i e pent r u a înt r upa acel i deal .

CONVERSA|II LÀUNTRICE
Cu t o (i i vor bi m ment al înl áunt r ul nost r u în f i ecar e moment al per i oadei de
t r ezi e. Conver sa(i i l e noast r e l áunt r i ce t r ebui e sá se pot r i veascá dor i n(ei împl i ni t e de va
f i sá ne r eal i zám dor i n(a. Dacá dor i n(a noast r á se r ef er á l a o sl uj bá mai buná si ne
i magi nám f i i nd f el i ci t a(i pent r u ob(i ner ea unui post gr ozav, t r ebui e sá ne f acem si
di al o gul i nt er i or sá se conf or meze acel ei f i nal i t á(i . Tr ebui e sá f i m si gur i cá nu ne
spunem ceva de genul „ 5ef u’ ál a al meu nu vr ea sá pr omoveze pe ni meni ” , sau „ Va f i
gr eu sá af l u vr eo sl uj bá l a ani i mei , ni ci vor bá de una buná” sau or i ce af i r ma(i i si mi l ar e
car e ar i mpl i ca f apt ul cá nu avem ceea ce ne dor i m.
Tr ebui e sã st ãr ui m în sent i ment ul act ul ui nost r u i magi nar f ãcându-ne
conver sa¡i i l e l ãunt r i ce conf or me cu ceea ce am spune de ne vom f i r eal i zat scopul .
Dacá, de exempl u, am dor i t sá avem o masi ná nouá, ne-am put ea i magi na
masi na cea nouá par cat á în gar aj ul nost r u or i sá ne i magi nám conducând-o, or i sá ne
i magi nám cum ne-o admi r á pr i et eni i . Tr ebui e apoi sá ne f acem conver sa(i i l e l áunt r i ce
sá r ef l ect e t i pul de conver sa(i i în car e ne-am ant r ena dacá am avea f i zi c masi na cea
nouá. Co nver sa(i i l e noast r e ar put ea const a în di scu(i i cu pr i et eni i despr e masi ná: ce
consum l a sut a de ki l omet r i ar e, or i sá ne auzi m pr i et eni i l áudându-ne-o et c.
Conver sa(i i l e noast r e l áunt r i ce sunt l a f el de cr eat i ve pr ecum i magi nar ea
noast r á del i ber at á a dor i n(ei împl i ni t e. De f apt , dacá acest ea douá sunt de nat ur i
opuse, di al ogur i l e i nt er i oar e pot nega ceea ce am i magi nat . Tr ebui e sá ai gr i j á ce spui
láunt r i c, pent r u a f i si gur cá acest e conver sa(i i coi nci d cu dor i n(a t a împl i ni t á. Dacá
devi i const i ent cá acest e di al ogur i co nt r azi c ceea ce ai vr ea t u sá r eal i zezi ,
r evi zui est e-l e ast f el încât sá se pl i eze pe i deea cá dej a ai ceea ce dor est i or i cá dej a est i
cel car e vr ei sá f i i .

REVIZUIREA
Lumea t a act ual á r ef l ect á cvasi t ot al i t at ea cel or pe car e l e cr ezi ca f i i nd
adevár at e în pr i vi n(a t a si a al t or a. Ceea ce t e i magi nezi a f i ast ázi (i se va înf á(lsa în
vi i t or . Dacá (i -ai ui t at act i vi t á(i l e i magi nar e al e t r ecut ul ui , ceea ce vezi apár ând în
l umea t a i ndi cá soi ul de semi n(e pe car e l e-ai sádi t pâná acum.
Asumându-(i sent i ment ul dor i n(ei t al e împl i ni t e înseamná a- (i f ol osi cr eat i v
i magi na(i a pent r u a aduce în l umea t a ceea ce dor est i sá exper i ment ezi . Po(i f ol osi ar t a
r evi zui r i i pent r u a schi mba ef ect el e gândur i l or si cr edi n(el or ant er i oar e.
Dacá, de exempl u, ai mer s l a un i nt er vi u pent r u o sl uj bá pe car e o voi ai cu
adevár at dar mai t âr zi u ai af l at cá al t ci neva a f ost angaj at , po(i r evi zui acea vest e
pent r u a se conf or ma cu ceea ce ai f i vr ut t u sá auzi . Dacá r eac(i onezi pr i n a t e si m(i
depr i mat or i î(i însusest i or i ce al t á at i t udi ne negat i vá, vei exper i ment a at unci acel asi
t i mp de r espi nger e si în vi i t or . Reac(i i l e t al e, f i e pozi t i ve, f i e negat i ve, cr eeazá
împr ej ur ár i l e vi i t oar e. În i magi na(i a t a, po (i auzi cuvi nt e de f el i ci t ar e pent r u ob (i ner ea
mi nunat ul ui nou ser vi ci u. Acel act i magi nar se duce acum mai depar t e si vei înt âl ni
aceast á exper i en (á pl ácut á în vi i t or . Pe másur á ce-(i eval uezi zi ua, est e i mpo r t ant sá
r evi zui est i f i ecar e r eac(i e negat i vá ast f el încât sá-(i po(i ami nt i ceea ce ai f i vr ut sá se
înt âmpl e, mai cur ând decât sá r ememor ezi povest ea asa cum s-a înt âmpl at . La ceea ce
t e gândest i cu si m(i r e, cu emo(i i – acel a est e un f apt r eal .
Ceea ce exper i ment ezi în l umea f i zi cã est e o bi at ã umbr ã ce numai r ef l ect ã
r eal i t at ea act i vi t ã¡i i t al e i magi nat i ve. Asadar , când r evi zui est i o conver sa(i e, o
exper i en(á nef er i ci t á, or i o car act er i st i cá de-al e t al e, o exper i ment ezi în r eal i t at e
(const i en(a t a). Lumea ext er i oar á est e o r ef l ec(i e înt âr zi at á a cel ei l áunt r i ce si est e
l i mi t at á unei di mensi uni a spa(i ul ui unde eveni ment el e se pet r ec înt r -o secven(á
t empor al á [ l ini ar ó] . Revi zui r ea, deci , schi mbá t r ecut ul l i t er al ment e. Înl ocui est e cel e
pet r ecut e în l umea ext er i oar á cu ver si unea r evi zui t á. Scena r evi zui t á îsi emi t e apoi
ef ect ul , pr ocedând l a schi mbar ea eveni ment el or vi i t oar e. St ár ui r ea în i r i t ár i or i r áni al e
t r ecut ul ui l e per pet ueazá si cr eeazá un cer c vi ci os ce ser vest e l a conf i r mar ea acest or
emo(i i negat i ve. Cer cul poat e f i r upt acum pr i n începer ea r evi zui r i i or i cár ui l ucr u pe
car e nu dor est i sá-l men(i i în l umea t a. Revi zui nd t r ecut ul , t e descot or osest i de or i ce
ef ect pe car e l -ar put ea avea în vi i t or ul t áu. Revi zui r ea est e cu adevár at chei a ce poat e
deschi de usi l e car e t e-au (i nut capt i v înt r -o st ar e anume.
„ Sá vá schi mba(i pr i n înno i r ea mi n(i i ” [ Romani 12:2] .

STÀRI ALE CON5TIEN|EI
Toat e st ár i l e exi st á si sunt par t e f i xá a cr ea(i ei . Or i ci ne poat e pát r unde
const i ent o st ar e or i pi ca f árá i nt en(i e înt r -o st ar e. Te-ai put ea mi sca pr i n st ár i di f er i t e
de-a l ungul vi e(i i t al e o r i po(i ocupa o si ngur á st ar e. Dor i n(a est e cea car e ne mot i veazá
de obi cei sá ne mut ám di nt r -o st ar e spr e un ni vel super i or . Di n moment ce o st ar e est e
absol ut á si compl et á în si ne, când pát r undem înt r -o st ar e, sunt em const r ânsi sá ne
pur t ám înt r -un mod di ct at de acea st ar e. De exempl u, în st ar ea sáráci ei , ne vom gási
const ant în nevoi a de f ondur i . Ne-ar f i di f i ci l sá ne at i ngem scopur i l e si nu am avea cum
sá ne bucur ám de ni ci un l ux. Chi ar dacá ni se va da o sumá mar e de bani , dacá
rámânem în st ar ea de sáráci e ( umpl ându- ne mi nt ea cu gândur i al e l i psei si l i mi t ár i l or ),
am put ea în cur ând sá ne gási m i ar f árá f ondur i si exper i ment ând acel easi di f i cul t á(i .
Inver sul ar f i adevár at dacá vom ocupa st ar ea bogá(i ei .
Când sunt em înt r -o st ar e, vedem numai con(i nut ur i l e acel ei st ár i si sunt em
const r ânsi sá ac(i onám în concor dan(á cu t oat e cel e pe car e l e pr esupune acea st ar e.
Când est i înt r -o anumi t á st ar e, cr ezi cá anumi t e l ucr ur i sunt adevár at e si - (i va pár ea
di f i ci l sá în(el egi or i ce al t punct de veder e. În st ar ea sáráci ei , est e usor sá-(i f ocal i zezi
gândur i l e asupr a pr obl emel or de nesi gur an(á în pr i vi n(a mâncár i i , adápost ul ui si
hai nel or . Când r eusest i sá t e mu(i di n st ar ea ast a, nu-(i va mai pár ea gr eu sá ob(i i
acest e l ucr ur i . Cei mai mul (i oameni at r i bui e aceast á schi mbar e de nor oc unei
schi mbár i de împr ej ur ár i . To t usi , dacá nu i esi mai înt âi di n st ar ea sáráci ei , ni ci o
schi mbar e de împr ej ur ár i nu va f i de dur at á. M ai degr abá m ut ându- t e di nt r -o st ar e în
al t a în i magi na(i a t a vei cr ea o schi mbar e în l umea t a ext er i oar á.
Bi bl i a a per soni f i cat f i ecar e t i p de st ar e si l e pr ezi nt á pr i n nume cunoscut e nouá
dr ept M oi se, Iov, Pet r u, Andr ei si Ii sus. De-a l ungul cálát or i ei noast r e, pát r undem
acest e st ár i si exper i ment ám t ot ceea ce of er á el e. St ar ea supr emá în car e put em i nt r a
est e cea de Ii sus Hr i st os. În aceast á st ar e deveni m const i en(i cá sunt em Dumnezeu
Tat ál si cá avem un f i u si mbol i zat pr i n Davi d, car e per soni f i cá cvasi t ot al i t at ea înt r egi i
umani t á(i . Cálát or i a începe cu Adam, car e a ador mi t si a vi sat vi sul vi e(i i , i ar apoi a
i nt r at în mi r i ade de st ár i pent r u a ob(i ne exper i en(a necesar á înai nt e de t r ezi r e. Când
i nt r i în st ar ea Ii sus t e cunost i a f i Dumnezeu, i ar cálát or i a t a pr i n aceast á l ume a mor (i i
est e at unci compl et á.

PIESA
Cum spunea Shakespear e, „ Înt r eaga l ume e o scená si t o(i bár ba(i i si f emei l e
si mpl i act or i . Îsi au i esi r i l e si i nt r ár i l e l or … si f i ecar e om mul t e r ol ur i ar e în t i mpul sáu” .
Lumea aceast a, ce par e at ât de r eal á, est e numai un vi s pr ecum vi sur i l e pe car e
l e t r ái m în t i mpul somnul ui . Vi sul no st r u t r eaz par e at ât de r eal f i i ndcá ar e
cont i nui t at e, pe când vi sur i l e noast r e noct ur ne par a f i secven(e l a înt âmpl ar e ce se
pet r ec în l ocur i si si t ua(i i neobi snui t e.
Dumnezeu e Cel Ce vi seazá, vi sând pi esa înt r u f i i n (á – i ar Dumnezeu j oacá t oat e
r ol ur i l e.
To(i cei car e apar în l umea t a sunt Dumnezeu j ucând pr opr i ul t áu r ol , cel al
aut or ul ui … „ Ni meni nu poat e sá vi ná l a M i ne, dacá nu-l va t r age Tat ál , Car e M -a t r i mi s”
[ Ioan 6:44] .
Fi ecar e di nt r e noi îsi scr i e pr o pr i ul sáu scenar i u. Dacá nu est i mul (umi t de pi esá,
rámâne l a l at i t udi nea t a sá r escr i i scenar i ul pent r u a-l f ace sá se conf or meze i dei i t al e
despr e cum ar t r ebui sá f i e pi esa. Nu po (i cer e act or i l or di n pi esa t a sá schi mbe
per sonaj ul pe car e-l i nt er pr et eazá. Toat e schi mbár i l e t r ebui e sá ai bá l oc în mi nt ea
aut or ul ui .
Dacá e ci neva în l umea t a car e e sur sa ener vár i i sau i r i t ár i i t al e, acea per soaná
nu ar e de al es decât sá j oace r ol ul cer ut de scenar i ul t áu. Nu e ni mi c ce po (i f ace în
ext er i or pent r u a pr oduce o schi mbar e în al (i i . Po(i f ol osi ar t a r evi zui r i i pent r u a
schi mba o r epl i cá a di al o gul ui , pent r u a înl ocui un anumi t per sonaj cu al t ul si sá scr i i
f i nal ur i f er i ci t e f i ecár ei i nt r i gi al e pi esei .
Când începi sá vezi o bi ect i v acest vi s t r eaz, vei put ea sá t e convi ngi cá t u ai f ost
aut or ul at ât al act el or pl ácut e cât si cel al cel or nepl ácut e di n pi esa t a. Po (i schi mba
pi esa r adi cal f ol osi ndu- (i i magi na(i a cr eat i v, asumându-(i dor i n(a împl i ni t á.
Po(i schi mba zi l ni c scenar i ul r evi zui nd scena car e nu (i -a pl ácut . Per sonaj ul car e
t e-a t ul bur at ast ázi nu o va mai f ace si mâi ne dacá scr i i di al ogul pe car e dor est i sá-l auzi
si -i al t er ezi r ol ul în i magi na(i a t a.
Când t e t r ezest i l a cunoast er ea cá t u est i Dumnezeu Tat ál si aut or ul acest ei
pi ese magni f i ce, vei în(el ege cá „ f i ecar e o m mul t e r o l ur i ar e în t i mpul sáu” .

ADEVÀRATUL TÀU ROST
Dum nezeu a deveni t t u înt r -at ât de compl et încât a ui t at cá El e Dumnezeu.
Deveni nd om, Dumnezeu a at i ns l i mi t a cont r ac(i ei si opaci t á(i i . Dumnezeu ui t á cu
desávâr si r e cá El est e Dumnezeu pent r u a deveni si însuf l e(i cr ea(i a Sa, om ul .
Dumnezeu t r ece apoi pr i n t oat e exper i en(el e de cunoast er e a bi nel ui si r ául ui si chi ar a
mor (i i , încr ezát or cá omul se va t r ezi înt r -un sf âr si t di n vi sul acest a al vi e(i i pent r u a
cunoast e di n no u cá el est e Dumnezeu. Exi st á numai Dumnezeu în uni ver s,
fár âmi (ându-Se în umani t at e, i ar Dumnezeu j oacá t oat e pár(i l e acest ui vi s
t empo-spa(i al .
Pr opr i a t a mi nunat á i magi na(i e est e Dumnezeu în ac(i une. EU SUNT est e
Hr i st os di nl áunt r ul t áu (M ânt ui t or ul t áu). Iar Hr i st os est e Put er ea l ui Dumnezeu si
În(el epci unea l ui Dumnezeu.
Dum nezeu ne vor best e pr i n dor i n(á, îndemnându-ne sá at i ngem ni vel ur i t ot
mai înal t e de const i i n(á.
Exer ci t ându-si pr opr i a sa mi nunat á i magi na(i e omeneascá pent r u a ob (i ne
acest e dor i n(e, omul îl exper i ment eazá de f apt pe Dumnezeu în ac(i une. Pr i n cr edi n(á
în i magi na(i a l ui , omul va conchi de înt r -un f i nal cá Hr i st os (Put er ea si În(el epci unea l ui
Dum nezeu) est e înl áunt r ul sáu dr ept i magi na(i a sa. La capát ul acest ei cálát or i i
excep(i onal e, or i vi s al vi e(i i , omul se va t r ezi pent r u a-si ami nt i cá el est e Dum nezeu
Tat ál , îmbogá(i t pr i n exper i en(el e l a car e El S-a supus, at unci când a ui t at cá El est e
Dumnezeu…
Si ngur ul r ost al omul ui est e acel a de a exper i ment a scr i pt ur i l e (t oat e st ár i l e de
const i en(á per soni f i cat e dr ept oameni în Bi bl i e).
Scopul omul ui est e acela de a at inge st ar ea numi t á Iisus Hr i st os. At unci el va st i
cá el est e cu adevár at Tat ál si cá Fi ul Sáu est e Hr i st os.
Omul poat e cá ar e mul t e al t e scopur i înt r e t i mp – de a acumul a pr opr i et á(i , de
a deveni put er nic, de a deveni f ai mos, or i de a expr i ma or i ce o f i ceea ce dor est e. Pâná
l a ur má, f oamea de a- L cunoast e pe Dumnezeu va da pest e el si va avea at unci
exper i en(el e car e sunt necesar e pent r u a r eaduce în ami nt i r ea l ui f apt ul cá est e cu
adevár at Dumnezeu.

STUDII DE CAZ
Aceast á povest i r e est e a unei doamne (pe car e o vom numi dna A.B.). Ea st i a cá
„ i magi nar ea cr eeazá r eal i t at ea” si îi învá(ase acest pr i nci pi u si pe cei t r ei copi i ai sái , în
vâr st e de 12, 10 si 6 ani . Pr act i case acest pr i nci pi u de-a l ungul ani l or pent r u a ob (i ne
l ucr ur i l e pe car e si l e dor ea.
So(ul sáu, desi auzi se si el de aceast á învá(át ur á, nu o pusese în pr act i cá si er a
chi ar dest ul de scept i c în pr i vi n(a r ezul t at el or . Înt r -o dumi ni cá dupá-ami azá, er au cu
t o(i i l a o pl i mbar e cu masi na, când au t r ecut pr i n dr ept ul unui car t i er no u unde au
vázut case de vânzar e. Cum er a o mi nunat á zoná r ur al á, s-au o pr i t pent r u a se ui t a l a
noi l e model e. Le-a pl ácut zo na t ut ur or , i ar casel e er au mar i si f r umoase, cu t ot soi ul de
f aci l i t á(i mo der ne. Pe dr umul de înt oar cer e, au vor bi t numai despr e cât de mi nunat ar
f i f ost sá ai bá si ei una di n acel e case. Dej a er au pr o pr i et ar i i unei case; t ot u si ,
împr umut aser á bani pent r u a o achi zi (i o na si vi nder ea acest ei a nu l e-ar f i adus ci ne st i e
ce. So (ul a spus cá, desi i -ar f i pl ácut sá cumper e una acol o, nu er a posi bi l sá adune
at â(i a bani câ(i er au necesar i pent r u pl at a i nt egr al á. Chi ar dacá si -ar f i vândut -o pe cea
act ual á, comi si o nul agent ul ui i mobi l i ar ar f i f ost cam ce ar câst i ga ei di n t oat á af acer ea.
Dna A.B. i -a spus so (ul ui sáu cá si ngur a cal e pr i n car e put eau o b(i ne avansul ar
f i f ost aceea de a- si vi nde casa pe cont pr opr i u, pást r ându-si ast f el comi si onul . So (ul
er a f oar t e pesi mi st în aceast á pr i vi n(á, dar i -a r epl i cat so(i ei cá put ea da un anun( în
zi ar , desi st i a el cá „ ast a nu va duce ni cái er i ” . Er a convi ns cá n-aveau ni ci o sansá de a-si
vi nde casa în acest f el . So(i a a dat t ot usi un mi c anun( în zi ar , pr i n car e îsi puneau casa
în vânzar e.
Cât eva ser i mai t âr zi u, pe când so(ul se dusese devr eme l a culcar e, ea luá copi i i
si conduse pâná în zo na casel or cel or noi . Si m (ea cá, de s-ar put ea pl i mba pr i n casa cea
nouá si ar pr i nde sent i ment ul de a t r ái de f apt acol o, at unci îsi va ob(i ne „ casa de vi s” .
Se înt unecase dej a când au aj uns în car t i er , dar au gási t una di nt r e case descui at e. Ea si
cei t r ei copi i au pási t pr i n casá. Copi i i si -au al es f i ecar e camer el e în car e se vor i nst al a
at unci când se vo r mut a acol o.
M ama i-a sf át ui t sá doar má de f apt în noua casá în imagi na(i a lo r în acea sear á,
ea i nt en(i onând sá f acá l a f el . În cel e cât eva zi l e car e au ur mat , si -au i magi nat cá t r ái esc
în noua casá si se pl i mbá pr i n pádur ea de l ângá compl ex.
În aceeasi sápt ámâná, un bár bat i -a sunat în l egát ur á cu anun(ul di n zi ar . Nu
pár ea pr ea ent uzi asmat în pr i vi n(a cumpárár i i , dar s-a înt or s ceva mai t âr zi u în aceeasi
zi , împr euná cu so(i a. I-a spus dnei A.B. cá se hot ár âser á sá cumper e casa l a pr e(ul pe
car e îl cer ea ea.
Când dna A.B. si -a expr i mat pr eocupar ea în pr i vi n(a modal i t á(i i de înt ocmi r e a
f or mal i t á(i l or l egal e, el i -a spus cá er a agent i mo bi l i ar si l e va r ezol va pr i n f i r ma pent r u
car e l ucr a. Fami l i a r espect i vá a pr i mi t exact suma de bani necesar á depozi t ul ui pent r u
noua l or casá.
Tr anzac(i a s-a r eal i zat f oar t e r epede, i ar f amil i a s-a mut at în casá nouá o l uná
mai t âr zi u.
Dna A.B. st i a cá, di n moment ce se i magi nase pe si ne dor mi nd în casa cea nouá,
va dor m i acol o în r eal i t at e, pâná l a ur má. Copi i i ei au învá(at , de asemenea, cum sá-si
r eal i zeze dor i n(el e i ni mi l or l or pr i n f ol osi r ea i magi na(i ei .

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
Dna C.D. di vor (ase de cur ând si avea nevoi e de un ser vi ci u pent r u a- si înt r e(i ne
copi i i , di n mo ment ce so (ul r ef uza sá pl át eascá al oca(i i l e acest or a. Desi avocat ul ei
suger ase ac(i unea în i nst an (á pent r u nepl at á, f emei a nu dor ea acest l ucr u. La par t aj , ea
rámásese cu o masi ná f oar t e veche si nu pr ea si gur á.
Înt r -o vi ner i sear a, pe când conducea spr e casá de l a ser vi ci u, pl oua f oar t e t ar e
si cel e mai mul t e i nt er sec(i i er au i nundat e. M ai avea vr eun ki l omet r u si j umát at e pâná
acasá, când a o pr i t l a un semaf or . Un cami on ce venea spr e ea di n di r ec(i e opusá a
t r ecut pr i n i nt er sec(i e i scând un val de apá car e i -a înecat mot or ul i ar ea n-a mai r eusi t
sá r epor neascá.
5i -a scos pant of i i înai nt e de a cobor î di n masi ná în apa ce îi ur ca mai sus de
gl ezne. A r i di cat capot a si a început sá st ear gá capacul di st r i bui t or ul ui cu bat i st a.
Dej a pl ângea în acest moment si l acr i mi l e ei se amest ecau cu pl oai a. Î nt r -un
f i nal a i zbut i t sá por neascá masi na si sá aj ungá acasá l a copii i ei . A r eali zat cá er a
necesar sá ai bá o masi ná si gur á de va cont i nua sá munceascá pent r u a-si înt r e(i ne
copi i i . N-avea bani pent r u avansul pent r u o masi ná nouá si ni ci nu câst i ga suf i ci ent
pent r u a put ea pl át i r at el e.
Când s-a dus di n nou l a ser vi ci u l unea ur mát oar e, un col eg o i nvi t á l a pr ânz.
Acest a t ocmai îsi cumpár ase un no u Pont i ac Tempest si i nsi st á ca dna C.D. sá i -l
conducá pâná înapoi l a sedi u. Desi dna C.D. a pr ot est at , spunând cá nu do r ea sá
conducá masi na cea nouá a al t cui va, s-a sui t t o t usi l a vol an si a condus pâná l a f i r má.
Conducând, a pr i ns sent i ment ul cá aceast a er a noua ei masi ná si a si m(i t f i or ul de a f i
în posesi a ei . Rest ul sápt ámâni i , pe dr umul spr e si de l a ser vi ci u în vechea ei masi ná,
dna C.D. îsi i magi ná cá de f apt conducea pr opr i a ei nouá masi ná.
Vi ner ea ur mát oar e, f ost ul so( al dnei C.D. o suná di n seni n, înt r ebând-o dacá nu
cumva dor ea o masi ná no uá. Ast a er a pent r u pr i ma dat á dupá di vor (ul di n ur má cu
cât eva l uni când se of er ea sá f acá ceva pent r u ea, i nclusi v sá-si pl át eascá o bli ga(i i l e de
înt r e(i ner e a copi i l or . Fost ul so ( l ucr a acum pent r u o f i r má concesi onar á de masi ni si i - a
spus cá er a el i gi bi l în veder ea achi zi (i o nár i i unui anumi t t i p, f árá avans si cu r at e l unar e
f oar t e mi ci . Se gândi se sá-i pl át eascá r at el e l unar e în l ocul pensi ei al i ment ar e si o r ugá
sá viná l a sedi u sá-si aleagá culoar ea pr ef er at á.
Ti pul de masi ná l a car e avea dr ept ul er a Pont i acul Tempest , exact acel asi model
pr ecum cel al col egul ui de mai devr eme si cel pe car e îl condusese în i magi na(i a ei
înt r eaga sápt ámâná.
Dna C.D. a r eusi t sá ob(i ná, pr i n f ol osi r ea i magi na(i ei sal e, ceea ce nu ar f i put ut
ob(i ne pr i n pr opr i i l e ei ef or t ur i di n acea vr eme. Fost ul ei so (, cel car e nu-i of er i se ni ci un
spr i j i n f i nanciar t i mp de cât eva l uni , a f ost cal ea aleasá de a i se da masi na necesar á.

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
Aceast a est e povest i r ea dnei E.F., car e a avut dor i n(a de a t r ái l ângá ocean si
si -a f ol osi t i magi na(i a pent r u a-si împl i ni acea dor i n (á. Nu vo i a sá-si vândá casa pe car e
o avea, dar vo i a sá o închi r i eze pent r u un an înai nt e de a se hot ár î sá se mut e pe pl aj á
def i ni t i v. Dna E.F. a vor bi t despr e dor i n(a ei cel or douá pr i et ene al e sal e. Una di nt r e
acest ea, car e f ol osi se l a r ândul ei pr i nci pi ul i magi na(i ei , i -a spus dnei E.F. cá-si va
i magi na cum o vi zi t eazá în casa ei cea no uá de pe pl aj á. O sápt ámâná mai t âr zi u, dna
E.F. a cálát or i t spr e Hawai i , înt r -o vacan (á pl ani f i cat á. Af l ându-se ai ci , a pr i mi t un
t el ef on de l a o ami cá ce t r ái a în San Di ego.
Aceast á amicá îi spuse cá t ocmai apár use pe pia(á o cásu(á per f ect á de închi r iat
pent r u o per i oadá de un an si se gândi se cá er a i deal á pent r u nevoi l e dnei E.F. Ami ca îi
mai spuse si cá er a vor ba de o chi r i e f oar t e avant aj oasá, dar cá t r ebui a sá se hot ár ascá
i medi at , of er t a nemai f i i nd val abi l á pr o babi l pâná l a înt oar cer ea ei di n Hawai i . Dna E. F.
i -a spus ami cei sá anun(e pr o pr i et ar i i cá o i a, având încr eder e în r ecomandar ea
acest eia.
La înt oar cer ea di n Hawai i , dna E.F. i -a spus f i i cei sal e cá s-a hot ár ât sá închi r i eze
o casá pe pl aj á în San Di ego. Aceast a a sunat -o mai t âr zi u în acea zi si i -a dat de vest e
cá mama unei pr i et ene de-al e ei voi a sá închi r i eze o casá. Femei a a veni t a doua zi , a
spus cá-i pl ácea casa si cá voi a sá o închi r i eze pent r u o per i oadá de un an. Dna E.F. a
compl et at un pr eavi z l a sl uj bá si , o l uná mai t âr zi u, se i nst al a pe pl aj á. Fi i nd asi st ent á,
nu i -a f ost gr eu sá-si gáseascá un mi nunat nou l oc de muncá l a un spi t al di n apr opi er e.
Dna E.F. a cumpár at mai apo i casa de l ângá ocean si a pet r ecut 17 ani f er i ci (i l ocui nd
pe l i t or al .
Dna E.F. si -a i magi nat cá l ocui a pe pl aj á i ar ami ca ei si -a i magi nat cá o vi zi t a
acol o. Au f ácut ast a t i mp de o sápt ámâná. Est e i nt er esant cá, în t i mp ce se af l a în
vacan(á în Hawai i , eveni ment el e s-au der ul at l i n pent r u a-i r eal i za dor i n(a. Nu a f ácut
ni mi c pent r u a gási o casá nouá si ni ci pent r u a-si închi r i a f ost ul cámi n. Imagi na(i a a
r eusi t sá at r agá t o(i oameni i de car e a f ost nevoi e în vi a(a ei , ast f el încât dor i n(a ei a
put ut f i împl i ni t á.
„ Ce ar t r ebui sã f acem dupã ce ne-am i magi nat dor i n¡a împl i ni t ã?”
Ni mi c. Tu cr ezi cã po¡i f ace oar e;ce, vr ei sã f aci oar e;ce, dar , de f apt , nu po¡i
f ace ni mi c pent r u a o pr oduce. Dumnezeu, pr opr i a noast r ã mi nunat ã i magi na¡i e
omeneascã, cunoa;t e t oat e cel e necesar e pent r u a ne pr oduce dor i n¡el e. Est e
necesar numai sã i magi nezi f i nal ul , sã t r ãi e;t i în f i nal . „ Cãi l e M el e sunt de necupr i ns” .
„ Cãi l e M el e sunt mai pr esus de cãi l e t al e” . Dacã ne bi zui m pe i magi na¡i a noast r ã,
aceast a va r eal i za t ot ce îi cer em. I magi na¡i ei îi sunt t oat e cu put i n¡ã – ai cr edi n¡ã în
ea ;i ni mi c nu î¡i va f i i mposi bi l .
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
Aceast á povest i r e se r ef er á l a un t ânár (pe car e-l vom numi E.P.), car e er a un
at l et gr ozav si excel a în mai mul t e spor t ur i di f er i t e. În acea anume per i oadá a vi e(i i
sal e, a deveni t i nt er esat de canot aj . S-a al át ur at unei echi pe si în cur ând par t i ci pa l a
compet i (i i l ocal e. În al doi l ea an de pr act i cá a acest ui spor t , er a înt r -o echi pá ce
concur a în cur sa de 80 de ki l o met r i di nt r e M ol okai si Ho nol ul u. Echi pel e hawai i ene de
canoi st i ocupau de obi cei pr i mul l oc si er au consi der at e „ i mbat abi l e” . Echi pa l ui E.P. a
aj uns pe l ocul 7 si ast a er a mar e l ucr u, l uând în consi der ar e numár ul mar e de echi pe
di n înt r eaga l ume car e au concur at al át ur i de par t i ci pan(i i hawai i eni . Dupá aceast á
cur sá, E.P. a început sá-si i magi neze cá echi pa l ui câst i gase înt r ecer ea. A pet r ecut
ur mát or ul an f or mându-si o no uá echi pá, ant r enându-se si const r ui ndu-si pr opr i a
canoe. Er a convi ns cá, dacá se i magi nase pe si ne ca învi ngát or , echi pa l ui va i esi pe
pr i mul l oc.
Asadar , anul ur mát or , echi pa l ui si încá cel pu(i n o duzi ná de al t e echi pe au
zbur at spr e Hawai i di n sudul Cal i f or ni ei pent r u a se înt r ece în cur sa anual á. Er au cât eva
echi pe cu mul t mai mul t á exper i en(á ce er au consi der at e f avor i t e pent r u un t op 10,
dar hawai i eni i er au în cont i nuar e cei mai bi ne cot a(i .
La capát ul cur sei , echi pa l ui E.P. a închei at pe pr i mul l oc, în f a(a hawai i eni l or si
t ut ur or cel or l al t e echi pe. E.P. ar e acum o vâsl á gr avat á „ Campi on mondi al ” , car e i -a
f ost înmânat á l ui o dat á cu mar el e pr emi u.
Dupá ce a câst i gat acest r âvni t t i t l u, t ânár ul nost r u a cont i nuat sá ant r eneze
al t e echi pe. De asemenea, a început sá f abr i ce vâsl e pent r u canoe.
Vâsl el e l ui sunt cunoscut e în înt r eaga l ume si sunt f ol o si t e de canoi st i di n
echi pel e de el i t á al e l umi i .
E.P. t r ái est e acum în Hawai i , ant r eneazá echi pe, pr o duce vâsl e, pescui est e si
navi gheazá cu pr opr i a l ui navá. Îsi f ol osest e nava si ca escor t á l a concur sur i l e anual e.

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
Dna J.K. t r ái a în casa sur or i i sal e gemene dupá ce di vo r (ase. Dna J.K. avea t r ei
copi i , un f i u si doi gemeni , bái at si f at á. Sor a ei si so(ul acest ei a aveau t r ei bái e(i .
E i nut i l sá adáugám cá er a o casá t ar e agl omer at á. Dna J.K. er a f oar t e dor ni cá
de a se már i t a si a t r ái în pr o pr i a ei casá. Se vázuse cu ci neva, dar hot ár âse cá nu voi a
sá cont i nue r el a(i a, asa cá îi puse capát . M ul (i di nt r e pr i et eni încer caser á sá-i ar anj eze
înt âl ni r i dnei J.K. cu bár ba(i pot r i vi (i , dar ea nu er a i nt er esat á în a se duce l a înt âl ni r i pe
nevázut e. Câ(i va suger aser á cá, de va f i sá gáseascá pe cineva pot r i vi t , ar t r ebui sá i asá
mai des si pr i n l ocur i di ver se.
Gemenel e cr edeau în put er ea cr eat i vá a i magi na(i ei si aveau si încá o pr i et ená
cu acel easi convi nger i . Cel e t r ei f emei au st abi l i t cá-si vor i magi na un i nel pe deget ul
dnei J.K., ceea ce i mpl i ca f apt ul cá er a már i t at á. Au f ácut ast a t i mp de cât eva
sápt ámâni . Î n acest t i mp, dna J.K. se i magi na si ca t r ái nd în pr opr i a ei casá. Tot usi ,
at unci când încer ca sá f acá ast a, se gásea înt r -un cámi n exact ca cel al sur or i i ei .
Înt r -o zi , dna J.K. a pr i mi t un t el ef on de l a o ami cá ce o r uga sá vi ná pâná l a ea si
sá o aj ut e sá-si t apet eze bucáLár i a. Dna J.K. a consi m(i t sá-si aj ut e pr i et ena ce l ocui a l a
cât eva st r ázi mai depar t e, în acel asi car t i er . Cât er a acol o, un bár bat a veni t în vizi t á l a
pr i et ena cu pr i ci na. Pr i et ena l e-a f ácut cunost i n(á. Apoi s-au sunat si au început sá se
înt âl neascá. Ci nci l uni mai t âr zi u, dna J.K. se már i t a cu acest domn.
Par t ea i nt er esant á a acest ei povest i r i est e cá t o(i acest i oameni l ocui au în
acel asi mar e car t i er . Er au numai pat r u case di n cel e 1200 cu o const r uc(i e i dent i cá. Da,
so(ul acest ei f emei er a pr o pr i et ar ul unei case i dent i ce cu cea a sur or i i sal e gemene.
Desi dna J.K. s-a i magi nat t r ái nd în pr opr i a sa casá, a r eusi t sá o f acá numai cu mo del ul
i dent i c al sur or i i sal e.
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
Aceast a est e povest i r ea pr i et enei car e a f ácut cunost i n(á dnei J.K. cu nou sáu
so(. Îi vom spune dna L.M . De-a l ungul ami ci (i ei l or , dna J.K. încer case sá-i expl i ce
pr i nci pi ul i magi na(i ei ami cei sal e, dar aceast a er a f oar t e neîncr ezát oar e cá „ ar mer ge” .
Înt r -o zi , dna J.K. i -a cer ut ami cei sal e sá vi ná l a o pr el eger e de-al e l ui Nevi l l e.
Dna L.M . a accept at sá par t i ci pe, dar nu er a def el convi nsá cá i magi nându-se ca având
ceea ce voi a ar f i dus l a ob(i ner ea acel ui l ucr u.
S-a hot ár ât t o t usi înt r -un sf âr si t sá i magi neze un l ucr u si mpl u – pr i mi r ea unei
bat i st e. 5i -a i magi nat cá ci neva îi f ácuse una cadou si apo i a ui t at t oat á povest ea. Spr e
mar ea ei sur pr i zá, a pr i mi t o bat i st á pr i n posLá de l a mama unei pr i et ene cu car e l uase
pr ânzul când t r ecuse pr i n or asul acest ei a. Aceast á f emei e îi t r i mi se dnei L.M . o bat i st á
împr euná cu un bi l et de mul (umi r e. Dna L.M . nu numai cá a f ost sur pr i nsá când a
pr i mi t cadoul , dar s-a si îngr ozi t gândi ndu-se cá er a ceva supr anat ur al în t oat á af acer ea
ast a. Dna L.M . a încer cat ast f el sá se co nvi ngá pe si ne de cont r ar i ul i dei i cá i magi nar ea
pr oduce l ucr ul dor i t .
Când a pr i mi t bat i st a pe car e si -o i magi nase, a i nt er pr et at cá er a vr eun soi de
magi e neagr á si nu a mai vr ut sá audá ni mi c despr e aceast á învá(át ur á.
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
As put ea ami nt i sut e de i nci dent e în car e au f ost i m pl i ca(i zeci de oameni , t oat e
si t o(i aducând már t ur i e cá i magi nar ea pr oduce r ezul t at el e dor i t e. Am al es numai
cât eva, pent r u a i l ust r a f apt ul cá i magi na(i a poat e f i f ol osi t á în r ezol var ea a t ot f el ul de
pr obl eme si pent r u a-(i aduce în exper i en (á dor i n(a i ni mi i .










(Di n per i o di cul INTA „ New Thought ” , var a anul ui 1953)
FUNDAM ENTELE M ETAFIZICII
La un subi ect at ât de vast , e di f i ci l , înt r - adevár , sá r ezumi în cât eva sut e de
cuvi nt e ceea ce eu consi der a f i i dei l e cel e mai de bazá asupr a cár or a ar t r ebui sá se
concent r eze cei car e caut á o în(el eger e adevár at á a met af izi ci i . Voi f ace ast a dupá cum
îmi st á mai bi ne în put i n(á în f or ma a t r ei f undament e. Acest e f undament e sunt :
aut o-obser var ea, def i ni r ea scopul ui ;i det a;ar ea [ renunarea l a rezist en, n. t r .] .
M eni r ea adevãr at ei met af i zi ci est e aceea de a pr oduce o r ena;t er e sau o
schi mbar e psi hol ogi cã r adi cal ã în i ndi vi d. O ast f el de schi mbar e nu poat e avea l oc
pânã ce i ndi vi dul nu î;i descoper ã mai înt âi si nel e pe car e ;i l -ar schi mba.
Descoper i r ea poat e f i f ãcut ã numai pr i n obser var e necr i t i cã a r eac¡i i l or sal e l a
pr ovocãr i l e vi e¡i i . Cvasi t ot al i t at ea acest or r eac¡i i def i ne;t e st ar ea de con;t i en¡ã a
i ndi vi dul ui , i ar st ar ea de con;t i en¡ã a i ndi vi dul ui e cea car e at r age si t ua¡i i l e ;i
ci r cumst an¡el e vi e¡i i sal e.
Asadar punct ul de pl ecar e al adevár at ei met af i zi ci , în par t ea ei pr act i cá, est e
aut o-obser var ea, sau obser var ea de si ne, pent r u a- (i descoper i r eac(i i l e în f a(a
pr ovocár i l or cot i di ane, r eac(i i car e f or meazá si nel e secr et al f i ecár ui a – cauza
f enomenel or vi e(i i .
Împr euná cu Emer so n, accept f apt ul cá „ Omul se împr ej mui est e pe si ne cu
adevár at a i magi ne de si ne însusi … ceea ce sunt em, numai aceea put em vedea” .
Exi st á o conexi une pr eci sá înt r e ceea ce e în af ar a si înl áunt r ul o mul ui , i ar
st ar ea noast r á i nt er i oar á e cea car e vesni c at r age vi a(a ext er i oar á. Ast f el , i ndi vi dul
t r ebui e mer eu sá înceapá cu si ne însusi .
Si nel e i nt er i or est e cel car e t r ebui e schi mbat .
Omul , în or bi r ea l ui , e în gener al sat i sf ácut cu si ne însusi , dar îi di spl ac pr of und
ci r cumst an(el e si si t ua(i i l e vi e(i i sal e. El asa consi der á, nest i i nd cá înt r eaga cauzá a
nemul (umi r i l or l ui se af l á nu în co ndi (i i l e, ni ci în per soanel e de car e e el nemul (umi t , ci
în însusi si nel e sáu, pe car e el îl pl ace at ât de mul t . Ner eal i zând cá „ se împr ej mui est e
pe si ne cu adevár at a i magi ne de si ne însusi ” si cá „ ceea ce e el , numai aceea poat e
vedea” , e socat când descoper á cá pr o pr i i l e sal e amági r i au f ost cel e car e l -au f ácut
mer eu sá dea vi na pe al (i i .
Aut o-obser var ea va r evel a acest amági t o r în f i ecar e di nt r e noi ; si acest a t r ebui e
accept at înai nt e de a avea l oc vr eo t r ansf o r mar e a si nel ui nost r u.
În acest moment , încear cá sá-(i obser vi st ar ea i nt er i oar á. Ce gândur i t ol er ezi ?
Cu ce sent i ment e t e i dent i f i ci ? Tr ebui e sá f i i mer eu at ent unde t e si t uezi înl áunt r ul t áu.
Cei mai mul ¡i di nt r e noi cr edem cã sunt em dr ãgu¡i ;i i ubi t or i , gener o;i ;i
îngãdui t or i , i er t ãt or i ;i nobi l i ; dar o obser va¡i e necr i t i cã a r eac¡i i l or noast r e l a… vi a¡ã
va ar ãt a un si ne car e nu e del oc at ât de dr ãgu¡ ;i i ubi t or , gener os ;i îngãdui t or ,
i er t ãt or ;i nobi l . 5i acest si ne e cel car e t r ebui e accept at mai înt âi ;i abi a apoi
pr ocedat l a schi mbar e.
Renast er ea depi nde de l ucr ar ea noast r á i nt er i oar á asupr a pr o pr i ul ui si ne.
Ni meni nu (se) poat e r enast e f árá a-si schi mba acest si ne. Or i de cât e or i un set
compl et nou de r eac(i i i nt r á în vi a(a unei per soane, o schi mbar e a const i en(ei a avut
l oc, o r enast er e spi r i t ual á s-a pr o dus.
Descoper i nd, pr i n obser var ea necr i t i cã [ neanal it ic] a r eac¡i i l or l a vi a¡ã, un
si ne car e t r ebui e schi mbat , acum t r ebui e sã f or mul ezi un scop. Anume, t r ebui e sã-l
def i ne;t i pe cel car e ¡i -ar pl ãcea sã f i i în l ocul cel ui car e e;t i de f apt în secr et . Cu acest
scop cl ar def i ni t , t r ebui e, de-a l ungul înt r egi i t al e zi l e, sã-¡i obser vi f i ecar e r eac¡i e
l egat ã de acest scop.
M ot i vul pent r u aceast a est e acel a cá f i ecar e t r ái est e înt r -o st ar e pr eci sá a
const i en(ei , st ar e de const i en(á pe car e dej a am descr i s-o dr ept cvasi t ot al i t at ea
r eac(i i l or l a vi a(á. Asadar , def i ni ndu- (i scopul , î(i def i nest i o st ar e de const i en(á car e,
asa ca t oat e st ár i l e de const i en(á, t r ebuie sá-si aibá r eac(i i l e sale l a vi a(á.
De exempl u, dacá un zvon sau o r emar cá neînt emei at á pot cauza o r eac(i e de
îngr i j or ar e unui a si ni ci o r eac(i e al t ui a, aceast a e o dovadá cá cei doi i ndi vi zi t r ái esc în
douá st ár i di f er i t e de const i en(á.
Dacá-(i def i nest i ca scop sá f i i un i ndi vi d nobi l , gener os, l i ni st i t , amabi l – st i i nd
cá t oat e l ucr ur i l e ast ea sunt st ár i al e const i en(ei – po (i spune cu usur i n(á dacá est i l oi al
scopul ui t áu în vi a(á ur már i ndu-(i r eac(i i l e l a eveni ment el e zi l ni ce al e vi e(i i . Dacá est i
l oi al i deal ul ui t áu, r eac(i i l e t al e se vor conf or ma scopul ui t áu, f i i ndcá t e vei i dent i f i ca
t ocmai cu scopul t áu si , ast f el , vei gândi di n scopul t áu. Dacá r eac(i i l e t al e nu sunt în
ar moni e cu i deal ul t áu, e un semn si gur cá est i separ at de i deal si gândest i numai l a el .
Asumá-t e ca f i i nd i ubi t or ul car e t e vr ei a f i si obser vá-(i r eac(i i l e de-a l ungul zi l ei vi zavi
de aceast á asump(i e; r eac(i i l e t al e î(i vor spune car e e st ar ea di n car e o per ezi .
Ai ci i nt r ã în scenã cel de-al t r ei l ea f undament – det a;ar ea. Descoper i nd cã
t ot ul e o st ar e de con;t i en¡ã f ãcut ã vi zi bi l ã ;i def i ni nd acea st ar e par t i cul ar ã pe car e
vr em sã o f acem vi zi bi l ã, pur cedem l a a i nt r a înt r -o ast f el de st ar e, f i i ndcã t r ebui e sã
ne mut ãm psi hol ogi c di n l ocul în car e sunt em în l ocul în car e vr em sã f i m.
Scopul pr act i cãr i i det a;ãr i i est e de a ne separ a de r eac¡i i l e noast r e act ual e în
f a¡a vi e¡i i ;i sã ne at a;ãm de scopul în vi a¡ã.
Aceast ã separ ar e i nt er i oar ã t r ebui e sã se dezvol t e pr i n pr act i cã.
La început par e cá nu avem ni ci o put er e în a ne separ a de st ar ea i nt er i oar á
nedor i t á, pent r u si mpl ul mo t i v cá mer eu am consi der at f i ecar e di spozi (i e, f i ecar e
r eac(i e ca f i i nd f i r eascá si am aj uns sá ne i dent i f i cám cu el e. Când nu ne dám seama cá
r eac(i i l e noast r e sunt numai st ár i de const i en(á di n car e e posi bi l sá ne separ ám, ne
învâr t i m în acel asi cer c de pr obl eme – f árá sá l e vedem ca st ár i i nt er i oar e, ci ca si t ua(i i
ext er i oar e. Pr act i cám det asar ea, sau separ ar ea i nt er i oar á, pent r u a evada di n cer cul
r eac(i i l or noast r e r ef l exe l a vi a(á. Iat á de ce t r ebui e sá f or mul ám un scop si sá ne
obser vám const ant în r el a(i e cu acel scop.
Aceast á învá(át ur á începe cu aut o-obser var ea. Apoi , înt r ebar ea, „ Ce est e ceea
ce vr ei ?” , si apoi învá(ar ea det asár i i de t oat e st ár i l e negat i ve si at asar ea de scop.
Aceast ã ul t i mã st ar e – at a;ar ea de scop – se r eal i zeazã asumându-¡i const ant
sent i ment ul dor i n¡ei dej a împl i ni t e.
Tr ebui e sá pr act i cám separ ar ea de di spozi (i i l e si gândur i l e noast r e negat i ve în
chi ar mi j l ocul t ut ur or necazur i l or si dezast r el or vi e(i i zi l ni ce. Ni meni nu poat e f i di f er i t
de ceea ce e acum pâná nu începe sá se separ e pe si ne de r eac(i i l e act ual e si sá se
i dent i f i ce pe si ne cu scopul sáu. Det asar ea de st ár i l e negat i ve si asumar ea dor i n(ei dej a
împl i ni t e t r ebui e pr act i cat e în mi j l ocul t ut ur or bi necuvânt ár i l or si bl est emel or vi e(i i .
Cal ea adevãr at ei met af i zi ci t r ece pr i n mi j l ocul a t ot ceea ce se pet r ece în
vi a¡ã. Tr ebui e sã pr act i cãm const ant aut o-obser var ea, gândi nd di n scopul nost r u ;i
det a;ându-ne de di spozi ¡i i l e ;i gândur i l e negat i ve de va f i sã f i m f ãcãt or i ai
adevãr ul ui sau numai si mpl i ascul t ãt or i ai l ui .
Pr act i cá acest e t r ei f undament e si t e vei r i di ca l a t ot mai înal t e ni vel ur i de
const i en(á.
Ami nt est e- (i mer eu f apt ul cá st ar ea t a de const i en(á est e cea car e î(i at r age
via(a.
Începe cá(ár ar ea!
Nevi l l e

TEME ABORDATE: Lec ia 1 – CON TIEN A ESTE SINGURA REALITATE - 3 Lec ia 2 – ASUMP IILE SE ÎNT RESC ÎN FAPT - 20 Lec ia 3 - GÂNDIREA CVADRI-DIMENSIONAL - 35 Lec ia 4 – NIMENI DE SCHIMBAT ÎN AFAR DE SINE - 52 Lec ia 5 – R MÂI CREDINCIOS IDEII TALE - 69 ÎNTREB RI I R SPUNSURI - 85 NERU INARE CRAS - 98

Discursuri radiofonice FII CEEA CE DORE TI FII CEEA CE CREZI - 104 PRIN IMAGINA IE DEVENIM - 108 RUG CIUNEA ASCULTAT - 112 MEDITA IA - 116 LEGEA ASUMP IEI - 120 ADEV RUL - 124 TR IREA L UNTRIC E SECRETUL - 128 AFIRM ADEV RUL M RE IEI TALE - 132 Prelegeri CEEA CE DEJA A FOST - 135 AL T U DE LUAT - 142 PIATRA DE TEMELIE – IMAGINA IA - 147 Sugestii practice IMAGINAREA CREEAZ REALITATEA - 153 O CAUZ - 155 CUM FUNC IONEAZ LEGEA - 159 FOLOSIREA CON TIENT A LEGII - 160 ALEGEREA – LIBERUL-ARBITRU - 161 DORIN A - 162 FII SCRUT TOR -163 APAREN E - 163 CONVERSA II L UNTRICE - 165 REVIZUIREA - 165 ST RI ALE CON TIEN EI - 166 PIESA - 167 ADEV RATUL T U ROST - 168 STUDII DE CAZ - 169 FUNDAMENTELE METAFIZICII - 175

„Înv turile lui Neville” ulie cu lec ii din 1948 (Din 1948) Lec ia 1 – CON TIEN A ESTE SINGURA REALITATE

Acesta va fi un curs foarte practic. Sper, a adar, c ai o imagine foarte clar a ceea ce dore ti, fiindc sunt convins c î i po i realiza dorin ele prin tehnica pe care o vei primi aici s pt mâna aceasta în cinci lec ii. Ca s po i beneficia din plin de aceste instruc iuni, îng duie-mi s i descop r acum c Biblia nu face nicio trimitere la vreo persoan care ar fi existat vreodat sau vreun eveniment care s-ar fi petrecut vreodat pe p mânt. Povestitorii antici nu scriau istorie, ci o lec ie în imagini alegorice despre anumite principii de baz pe care le-au îmbr cat în ve mintele istoriei, adaptând apoi aceste povestiri capacit ii limitate de în elegere a oamenilor, cel mai adesea naivi i neanalitici. De-a lungul veacurilor, am luat în mod gre it personific rile drept persoane, alegoria drept istorie, vehiculul ce a transmis instruc iunea drept instruc iune i sensul brut aparent drept sens final deliberat. Diferen a dintre forma Bibliei i substan a sa e la fel de uria precum diferen a dintre o boab de porumb i s mân a vie ii din acea boab . A a cum organele noastre asimilative deosebesc între hrana ce trebuie asimilat sistemului i hrana ce trebuie lep dat , la fel, facult ile noastre intuitive trezite descoper în spatele alegoriei i parabolei s mân a d toare de via a Bibliei; i, hr nindu-ne din aceasta, i noi putem lep da forma ce transmite mesajul. Discu ia referitoare la istoricitatea Bibliei este prea vast ; prin urmare, nu e cazul s o abord m în aceast interpretare psihologic practic a pove tilor sale. adar, nu voi pierde vreme încercând s te conving c Biblia nu e o realitate istoric . În seara aceasta, voi lua patru pove ti i î i voi ar ta ce au inten ionat povestitorii antici ca noi s vedem în aceste pove ti. Înv torii antici au ad ugat adev ruri psihologice alegoriilor falice i solare. Nu cuno teau despre structura fizic a omului atât de multe câte cunosc oamenii de tiin moderni, nici despre bolta cereasc atât de multe câte tiu astronomii de azi. Dar au folosit cu în elepciune pu inul pe care-l cuno teau i au construit contexte falice i solare de care au legat marile adev ruri psihologice pe care le descoperiser . În Vechiul Testament, vei g si mult din aceast venera ie falic . Pentru c nu ne serve te, nu am s accentuez asta. Î i voi ar ta numai cum s o interpretezi.

A doua liter . Spuneau c numele lui Dumnezeu era scris IOD HE VAV HE. regizeaz . mâna. aceasta e mâna. Dac vreau s spun „b rbat i femeie”. o mân sau o mân . Prima liter . con tiin a ta de a fi. este EU SUNT-ul u. Mâna omului d form . Ca i când. Nu era ceva ce oamenii foloseau pentru a transmite gânduri a cum folosim noi ast zi limba englez [ori pe cea român ]. E ti con tient de a fi con tient – aceasta e prima liter . dar mâna regizorului. Celei de-a doua litere. Din aceast con tien curg toate st rile de con tiin . i-au dat simbolul unei ferestre. . Un cui se folose te cu rostul de a prinde lucrurile laolalt . le voi t lm ci ca atare. Limba antic . ori mân a absolut din care întreaga crea ie va fi s fie. Povestitorii antici au numit aceast prim liter IOD. Aceasta e mâna ziditorului. realistic . este imagina ia ta. st rile mentale contemplate ar fi ceva separat. HE. modeleaz i construie te în lume. este înc o fereastr sau ochi. pun VAV la mijloc – i le une te. Dac e vreo parte a omului care îl diferen iaz clar de restul lumii crea iei. modeleaz . A patra i ultima liter . Voi lua aceste simboluri i. au numit-o cui [cârlig]. Anticii scriau aceste nume folosind mici simboluri. realistic a noastr . Cea de-a treia liter . numit ochi. Prima liter . abilitatea ta de a percepe ceva ce pare a fi în afara Sinelui. Nu te po i exprima cu adev rat f de mân . ori VAV. pe care îl avem drept IISUS. HE. Conjunc ia „ i” în limba ebraic e pur i simplu aceast a treia liter . mâna regizorului. f când pe cel ce gânde te i gândurile sale dou entit i diferite. Cei care o în elegeau o în elegeau a a cum matematicienii în eleg simbolurile matematicii superioare. IOD. În aceast limb modern .Înainte de a ajunge la prima dintre dramele psihologice pe care o putem folosi într-un mod practic. din numele DUMNEZEU. nu era una pe care o expirai pur i simplu. în limba noastr fireasc . HE. Era o limb mistic nicicând rostit de om. IOD. atunci când e ti cufundat în vise. îng duie-mi s amintesc cele dou remarcabile nume ale Bibliei: cel pe care noi îl traducem prin DUMNEZEU sau IEHOVA [„DOMNUL” în versiunile Bibliei ortodoxe] i cel c ruia îi spunem Fiul S u. O fereastr este un ochi – fereastra e pentru cas ceea ce ochiul e pentru trup. VAV. anume ebraica. E folosit nu numai cu scopul de a duce mâncare la gur ori a s ri de pe o creang pe alta. po i l sa deoparte ochi i ferestre i mâini i prive ti astfel: te afli aici i acum.

tu e ti m re ul Iosua sau Iisus al Bibliei. nu e grija ta. Primele trei litere ale numelui Tat lui sunt primele trei litere ale numelui Fiului. Ai auzit ce reprezint primele trei. i asumându. E ti con tient de a fi. devii con tient de a fi acel lucru. Numele Fiului este aproape ca i cel al Tat lui.A treia liter . apoi adaugi un IN sau SIN i un AIN. de asemenea. Poate c nu vrei s fii altceva decât ceea ce e ti. Cuno ti numele Iosua. Ai încheiat actul crea iei. fiindc El d Fiului st pânire asupra lumii. IOD HE VAV. Dar când Tat l devine con tient de a fi om. i se spune c acesta este numele prin care se f ptuiesc toate lucrurile. sau ai altceva decât ceea ce vezi. în ne tiin a mea. nu-i a a? Desigur c e ti. Va veni la vedere automat în clipa în care î i asumi con tiin a de a fi acel lucru.i c e ti ceea ce vrei s fii. Tu e ti acel Fiu. înc un ochi. ai încheiat numele lui Dumnezeu sau IOD HE VAV HE. Sunt con tient de ceva. con tient de ceva ce e altceva decât tine: sala. deoarece ai abilitatea de a concepe i de a deveni ceea ce concepi. IOD înseamn c e ti con tient. Trebuie s am în mine puterea de a consuma ceea ce îmi displace acum. Apoi devin con tient de a fi de fapt acel lucru de care eram con tient. Aceasta este puterea crea iei. Dar de ce s-a pus un IN în numele Fiului? Gra ie milostivirii nem surate a Tat lui! Aten ie. El pune în starea numit om ceea ce El nu i-a dat Sie i. Pe sur ce sim i c ti. i f de acesta nimic nu s-a f cut din cele ce s-au f cut [Ioan 1:3]. Nu faci nimic în privin a lumii concrete. VAV.i lua dorin a din lumea imaginarului i a pune VAV-ul asupra ei. mobilierul. Rezultatul final. concretizarea asump iei tale. Un dinte e cel ce consum . ne îndrept m acum spre numele Fiului. A patra i ultima liter din numele lui Dumnezeu este înc un HE. . este abilitatea ta de a sim i c e ti ceea ce dore ti s fii. Ai st pânire. f când ca numele Fiului s se citeasc IOD HE VAV IN AIN. E ti. întotdeauna se modeleaz singur în armonie cu acel lucru de care e ti tu con tient de a fi. ori Iehosua. Po i deveni selectiv acum. HE înseamn c e ti con tient de ceva i VAV înseamn c devii con tient de a fi acel lucru de care e ti con tient. Numele este tot ce ai acum. Dar ai capacitatea de a sim i cum ar fi de ai fi altceva decât e ti acum. adic lumea concret vizibil care aduce constant m rturie a acelui lucru de care sunt con tient de a fi. cel care devoreaz . A umbla ca i când e ti deja ceea ce vrei s fii înseamn a. El pune un IN în acest scop. IOD HE VAV. Eu. pe care l-am românizat drept Iisus. un IN simbolizeaz un dinte. oamenii. am dat na tere anumitor lucruri pe care le displac acum i care a vrea s r mân acum în urm . Tat l i Fiul sunt una. aflându-te aici.

dinte ori flac . care îng duie Fiului s Se separe de st rile pe care le-a exprimat în lume în trecut. Este IN-ul. atunci nu mai sunt con tient de ea. a fi condamnat pe vecie s tr iesc într-o lume a tuturor gre elilor mele. 6:6). tii c propria ta con tien este Dumnezeu. Eu.] . ** Numele literei AIN este derivat din proto-semiticul „AYIN” – „ochi” i litera proto-canaanit avea form de ochi. Pân în zi de azi. Aflându-te aici. acesta r mâne în veci pururi în Sinele mai mare dimensional care este Tat l. în milostivirea Mea nem surat . litera IN este înscris pe Mezuzah. sau dintele din numele Fiului. [* IN. Ai st pânire dac . în ne tiin a Mea. este complet în afara min ii tri-dimensionale. Omul nu poate vedea altceva decât con inutul propriei sale con tien e. Îmi dau Mie. una i singura realitate. vei vedea c ele sunt numele tale ve nice. Rug ciunea „Shema Yisrael” porunce te israeli ilor s scrie poruncile lui Dumnezeu în inimile lor (Deut. un nume pentru Dumnezeu. „cel care” din l. cel care Îi d st pânire absolut . ca prefix. în numele Fiului. De ce nu a putut fi în numele Tat lui? Dintr-un motiv simplu: nimic nu înceteaz a fi în Tat l. Dac am dat expresie unui lucru. Dac aceste dou nume sunt limpezi în ochiul min ii tale. derivând într-un final din hieroglifa „IR” în form de ochi. le-am dat via în lumea Mea… Acestea sunt cele dou nume care. e ti IOD HE VAV IN AIN. Exist ceva în mine care o devoreaz înl untrul meu. e ti acest IOD HE VAV HE. în timp ce p ti pe p mânt.De nu erau în mine fl rile ce le vor consuma. Nici chiar lucrurile nepl cute nu înceteaz a fi. IN mai reprezint i cuvântul „Shaddai”. Poate exista în interiorul lumii mele concrete numai dac o p strez vie în interiorul con tien ei mele. forma literei IN imit structura inimii omene ti. A adar. AIN înseamn „ochi” i în ebraic i în maltez i în arab .i dau st pânire. poart acela i în eles ca i pronumele relativ „cel ce”. În tradi ia ebraic . Dac devin acum separat în con tien de sala aceasta luându-mi aten ia de la ea. român . Ai abilitatea de a sim i e ti sau c ai ceea ce cu numai o clip în urm era imaginar. când devin om. întruparea asump iei tale. Dar nu mi-ar pl cea s in vii în lumea mea toate gre elile mele. Rezultatul final. puterea de a deveni separat de aceste lucruri c rora Eu. un vas ce con ine un sul de pergament scris cu text biblic. Devii con tient de ceva ce ai vrea s exprimi sau s ai. Dar exist un IN. Prinde via într-un fel pe care nimeni nu îl cunoa te.

27 Aici. A adar. Aceasta nu numai c stabile te tiparul tuturor actelor creative viitoare. toate viet ile ce se târ sc pe p mânt i tot p mântul!’. dar arat i c omul are o singur substan care e cu adev rat a lui pentru a o folosi în crearea lumii sale i aceea e el însu i. ajuta omul în crearea asump iei sale. c ci rug ciunea este secretul schimb rii viitorului. Sunt cu adev rat dramatiz ri ale tehnicilor de rug ciune. dup chipul Lui Dumnezeu l-a f cut. Omul. Dar înv torii antici au descoperit c somnul.” – Geneza/Facerea 1:26. De-ar fi avut un alt concept despre sine. omul este elanul ac iunii. precum i cel care r spunde rug ciunii. de i false. EU SUNT-ul s u. Piesa vie ii este una psihologic . mintea ce dirijeaz cursul. con tiin a lui de a fi. se înt resc în fapt. mai degrab decât prin faptele noastre. ei au dramatizat primul act creativ al omului drept unul în care acesta era într-un somn adânc. atunci Dumnezeu nu poate fi niciodat prea departe. animalele domestice. î i schimb viitorul în armonie cu asump ia sa. O rug ciune ascultat implic faptul c ceva s-a întâmplat ca urmare a rug ciunii. i a f cut Dumnezeu pe om dup chipul S u. putem cu u urin descoperi sensul tuturor pove tilor cuprinse acolo. de sunt sus inute. înv torii antici au a ezat funda ia potrivit reia Dumnezeu i omul sunt una i c omul are st pânire peste întreg p mântul. Cu pu in imagina ie. asumându. ca st pâneasc pe tii m rii. în primul capitol al Bibliei. Adev rul de dedesubt – acela c ele sunt drame psihologice istorice – solicit reafirmare. ori o stare apropiat somnului. Min ii nedisciplinate îi pare greu s i asume o stare care e negat de sim uri. Dac Dumnezeu i omul sunt una. i niciodat din alt cauz . ar ac iona diferit i ar avea experien e diferite. Biblia descoper cheia prin care omul p trunde într-o lume mai larg dimensional cu scopul de a schimba condi iile lumii m runte în care el tr ie te. p rile cerului. ii cognitive a i nu realit i justificare a psihologic al i a zis Dumnezeu: ‚S facem om dup chipul i dup asem narea Noastr . Pove tile Bibliei con in o puternic provocare la adresa capacit omului.Pove tile din Biblie se ocup exclusiv cu puterea imagina iei. în care aducem împrejur ri întru fiin prin atitudinile noastre. în m sura în care aceasta e singura pove tilor. Se ridic întrebarea: Ce e Dumnezeu? Dumnezeu este con tien a omului. fiindc asump iile. El face ceea ce face i are experien ele pe care le are deoarece conceptul s u despre sine este cel care este. Piatra de temelie pe care se sprijin toate lucrurile este conceptul omului despre sine.i sentimentul dorin ei sale împlinite. A adar. ceva ce nu s-ar fi întâmplat altfel. . a a cum nu poate fi nici prea aproape – c ci apropierea îns i înseamn tot separare.

V zând îns c nu-l poate r pune Acela.i e dorin a. S-a luptat Cineva [‚un Înger’. sentimente c rora le dai via . Aceast poveste a fost scris cu veacuri în urm . Iar coasta luat din Adam a f cut-o Domnul Dumnezeu femeie i a adus-o la Adam. Atinge-o cu sim ire i dispozi ia (dorin a) va lua form . ne îndrept m spre cel de-al 32-lea capitol al c ii Genezei/Facerii i s vedem povestea lui Iacov luptându-se cu un înger. Îng duie-mi înc o dat s i amintesc faptul c pove tile biblice sunt toate despre tine. dispozi ia ei este înl untrul u i a teapt s fie numit . i. un om de succes i în deplin siguran ? Ori vrei s te sim i trist. altor traduceri] cu dânsul pân la rev rsatul zorilor. i nu exist nicio men iune c Adam s-ar mai fi trezit vreodat din acest somn… Tehnica pe care o predau pune accent pe aceast stare creativ a somnului.25]. .22 Înainte ca Dumnezeu s fac aceast femeie pentru om. exact la fel chemi orice stare dorit .” – Geneza/Facerea 2:21. în dreptul acestui mu chi” [32]. Vrei s fii fericit. De aceea fiii lui Israel pân ast zi nu m nânc mu chiul de pe old. pe când Se lupta cu el [24. acestea dramatizeaz tehnica prin care î i po i schimba conceptul despre tine. A a cum chemi somnul la via spunând „Mi-e somn”. cf. Adam a numit fiarele p mântului i p rile cerului. deoarece cred literal aceast poveste. cf. viitorul t u este schimbat. dac a adormit. a luat una din coastele [sau ‚din coapsele’.„Atunci a adus Domnul Dumnezeu (omul) asupra lui Adam somn greu. Pune un nume dorin ei tale. S-a atins de încheietura coapsei lui i i-a v mat [‚i-a mic orat/i-a sleit’. ‚un om’ cf. Prezentând multe personalit i diferite. „R mânând Iacov singur. în alte traduceri] lui i a plinit locul ei cu carne. Adam adoarme de îndat ce toate cele pe care le-a numit s-au concretizat. A adar dând nume dispozi iei pe care dorea s o exprime. Se spune. pentru c Cel ce S-a luptat a atins încheietura oldului lui Iacov.” [2:19] Tu e ti Adam i animalele exist în tine ca dispozi ii ale tale. i totu i înc mai sunt unii ast zi care. i când aceasta se va fi produs. englez ] lui Iacov încheietura coapsei [‚vâna’. originalului i traducerilor Bibliei în l. s rac i în incertitudine? Nu-mi pas care. El aduce înaintea lui Adam fiarele câmpului i p rile cerului i îi cere lui Adam s le dea nume. altor traduceri]. nu vor mânca acea parte a unui animal presupus asem toare p ii lui Iacov care „s-a v mat” [„s-a sleit”]. c ci toate întâmpl rile se împlinesc în mintea ta personal . „A a ca toate fiin ele vii s se numeasc precum le va numi Adam.

iar acesta se descoper impotent. c e ti deja ceea ce cu numai câteva clipe mai devreme era numai o dorin . „Cine este cel ce s-a atins de Mine? S-a atins de Mine cineva. În momentul satisfacerii fizice i psihologice. Dac po i sim i. În acela i fel. se mic oreaz în con tien a ta i dorin a de a continua medita ia înceteaz .Dar dac vei c uta cuvântul „coaps ” în [Dic ionarul de] Concordan e biblice [editat de] Strong a a cum e folosit în aceast poveste. poart m rturie puterii creative a omului.46. ceva ce. rugându-v . vei vedea c nu e vorba de nicio coaps . nici nu crezi c ai putea deveni acel lucru. „Toate câte cere i. Iar cuvântul Iacov. a adar. Cum con tien a ta este Dumnezeu. foamea i setea dispar. orice idee (mesaj) pe care o între ii este livrat de un înger. Pân când î i po i spune. Ai vrea s te transformi pe tine i s devii ceea ce ra iunea i sim urile tale neag . fiind atins cu sim ire. s crede i c le-a i primit i le ve i avea” [Marcu 11:24]. te lup i cu sentimentul împlinirii sale pân când ceva iese din tine. înseamn suplinitorul. Ca i într-un act creativ fizic. Când actul creativ fizic s-a încheiat. în timp. nu mai e ti avid dup acel lucru. pentru scurt timp. incapabil de a continua actul. Dac foamea persist . Povestitorii antici au folosit acest cadru falic pentru a înf a un mare adev r psihologic pe care-l vom examina chiar acum. i setea e înc acolo. Se define te ca „p i generative moi ce atârn între coapsele b rbatului”. ca defini ie. „vâna din dreptul coapselor” b rbatului se mic oreaz . dup o medita ie reu it devii. înlocuitorul. ************** . Dorin a ta. nu ai reu it în a deveni con tient de împlinire. C ci am sim it o putere care a ie it din Mine” [Luca 8:45. te lup i cu dorin a. Cine se lupt cu îngerul? Iacov. c ci nu tii deja e ti ceea ce contemplezi. i când ai ob inut satisfac ia. dar nu crezi c ai putea. el este con tient de a fi ceea ce dore te s fie i astfel nu mai poate continua s doreasc acel lucru. se sleie te. Un înger este un mesager al lui Dumnezeu. când omul se roag eficient. Marcu 5:30]. Ai vrea. incapabil s mai continue actul. Ne tiind c e ti deja ceea ce contemplezi i nefiind în stare s crezi ai putea vreodat deveni acel lucru. Dorind s te transformi în ceea ce ra iunea i sim urile tale neag . înl untrul t u. Te lup i cu o idee. ceva iese afar .

acolo vei fi aflat ceea ce cau i cel mai mult pe acel p mânt arid. spunem c vreau s tate. acolo e o oaz . Nu era nicio alt substan pe lume în afar de sine însu i din care s fi putut modela obiectul dorin ei sale. Iat un rege al c rui nume este Iuda [„a aduce laude”]. interpretarea. obiectivul nostru este palmierul. S presupunem c vreau siguran . Nu are alt dar. cing toarea [br rile] i toiagul erau simbolurile statutului s u regal. Nu e nimic mai de dorit de c tre un om ce trece prin de ert decât vederea unui palmier. maiestuos înflore te chiar i în de ert – oriunde s-ar afla el. Trebuie s devin con tient de a fi s tos.” Acestea îl fac rege. regele Iuda. Nu o pot ob ine tr gând sfori. Omul are un singur dar care e cu adev rat al lui i pe care îl poate da – pe sine însu i. Ea îi spune. ceea ce dorim cu adev rat. Oricare ar fi acel lucru pe care tu sau eu îl vrem. Când vezi palmierul în de ert. asumându-mi sentimentul de a fi s tos. Cuvântul „Tamara” înseamn palmier. Înainte de a. Ea e frumoas la privit. frumuse e e ceea ce c ut m. Tamara este nora lui. dup cum i s-a spus în chiar primul act creativ al lui Adam dând na tere femeii din sine însu i. cea mai pl cut . trebuie „s intri la ea” i s te dai pe tine însu i. Iuda avea un singur dar care era cu adev rat al lui de dat – pe sine însu i. este personificat în povestea frumoasei Tamara. „Bine. Pastilele nu mi-o vor aduce. Un palmier înalt. [14-18] Aceasta e povestea. dat fiind faptul c inelul. spuns-a Iuda: „Ce z log s i dau?” i ea a zis: „Inelul t u. „D -mi inelul t u. cing toarea ta [br rile tale] i toiagul ce-l ai în mân ”. Nu o pot ob ine cunoscând oameni care o au.i putea cunoa te Tamara i a o face s i poarte asem narea în lume. dar via a cere ca el s dea singurul lucru care-l simbolizeaz pe sine însu i. Pe acolo trece socrul s u. Dieta ori climatul nu mi-o vor aduce. acestuia îi place atât de mult de cea înv luit încât îi ofer un ied pentru „a intra la ea”. Omul ofer ceea ce nu e el. Ni se spune c î i pune v lul unei „n vite” i se a eaz într-un loc public. pentru a fi practici. În mod asem tor. Când le d .Urm toarea noastr poveste se afl în cel de-al 38-lea capitol al c ii Genezei/Facerii. cing toarea ta [br rile tale] i toiagul ce-l ai în mân . Trebuie s devin con tient de a fi în siguran . În cazul nostru. dar s -mi dai ceva z log pân mi-l vei trimite”. i el i le-a dat i a intrat la ea i ea a r mas grea. el se d pe sine. . Adic maiestuozitate. Tu e ti m re ul rege Iuda. ori cea mai frumoas . primele trei litere ale numelui acestuia începând tot cu IOD HE VAV. acum. gra ioas i e numit palmier.

un b iat aspru. fiul s u. Apoi. Din nou.. Când devii con tient a fi ceea ce vrei s fii. Povestea accentueaz ideea c în el ciunea a fost reu it prin sim ul pip itului. în timp. tr ind în umbra lor. Isav. Isaac este b trân i orb i. Întotdeauna f -o s corespund acelui tipar. m dau pe mine însumi imaginii care mi-a bântuit mintea i. nu m voi umple de demnitate. Tu e ti tat l cel orb i fiii amândoi.30 Aceast poveste poate fi extrem de util dac o vei rejuca acum.” Geneza/Facerea 27:21-22. „Zis-a Isaac iar i c tre Iacov: ‚Apropie-te s te pip i. asum i sentimentul de a fi ceea ce vrei s fii i r mâi credincios asump iei tale. a venit i Isav cu vânatul lui. tat l s u. î i cristalizezi dorin a în lumea din jurul t u. i îl trimite la câmp ca s -i aduc ceva vânat. Cunoa te c singura realitate este con tien a. îl cheam pe cel dintâi fiu. e ti Tamara. de e ti tu fiul meu Isav sau nu’. Apoi. tr ind i f ptuind conform convingerii tale. ceea ce înseamn c eu concretizez o lume în armonie cu ceea ce sunt con tient a fi.Poate c vreau s devin cunoscut în lumea aceasta. Toate personajele tr iesc în mintea omului individual. este un singur lucru pe care trebuie s îl inem minte – toate se petrec în mintea omului individual. Tu e ti regele Iuda i tot tu e ti Tamara.. iar acesta l-a pip it. indiferent câte personaje au introdus în drama lor ace ti povestitori antici. Ni se înf eaz scena unui orb ce este în elat de c tre cel de-al doilea fiu al s u pentru a-i da lui binecuvântarea ce i se cuvenea fiului cel mare. Când p esc în lumina aceasta. i cum a ie it Iacov de la fa a tat lui s u Isaac. i s-a apropiat Iacov de Isaac. ea îmi va face un Prunc. Îndat ce a ispr vit Isaac de binecuvântat pe Iacov. Privind doar la regi i pre edin i i nobili. Apoi. f -o s corespund tiparului propriu. Pe m sur ce cite ti povestea. p ros. ************** A treia noastr interpretare este povestea lui Isaac i a celor doi fii ai s i: Isav i Iacov. cunoa te ceea ce vrei s fii. . Trebuie s devin con tient de a fi nobil i demn i s umblu ca i când a fi ceea ce vreau acum s fiu. Indiferent ce pove ti cite ti în Biblie. ine minte c toate personajele Bibliei sunt personific ri sau idei abstracte i trebuie împlinite în omul individual. sim ind apropierea mor ii. fiul meu.

S v d un pian în ochii min ii mele altundeva nu duce la nimic. Nu trece cu u urin peste acesta. „Glasul este glasul lui Iacov. Locul în care stai oricând – mediul în care te afli. i sim ind asprimea lor. o faci i mai real . În schimb. dar poate atinge. cunoscut prin ra iunea organelor trupului. fiindc a a cum stai aici. Iacov. i cum a ie it Iacov de la fa a tat lui s u Isaac. a venit i Isav cu vânatul lui”. în aceast sal . „Îndat ce a ispr vit Isaac de binecuvântat pe Iacov. Aceasta e lumea aspr . zicem c în aceast clip vreau un pian aici în sal . Acesta se apropie i tat l îi spune. Iacov. el roste te binecuvântarea i i-o acord lui Iacov.Al doilea fiu. Po i aplica asta în privin a oric rui obiectiv. Acesta e un verset important. b iatul cu pielea fin . secretul este s îl aduci aici. junghie doi iezi din turma tat lui s u i îi jupoaie. Dar a-l vizualiza în aceast sal ca i când ar fi fost aici i s -mi pun mâna mental pe pian i s -l simt solid de real înseamn s iau acea stare subiectiv personificat ca al doilea meu fiu Iacov i s o aduc atât de aproape încât s o simt. Trebuie transformi „altundeva” în „aici” i „cândva” în „acum”. fiul s u. „Apropie-te s te pip i. astfel încât imaginea care e obiectivul t u s fie atât de aproape încât o sim i. Totul î i spune c e ti aici. i se spune în poveste c . înlocuitorul. i tu e ti Isaac. Spunând c „nu exist ”. ceea ce vrei faci s fie real. În concentrarea asupra obiectivului t u. Nu î i trimi i la vân toare lumea vizibil . Dorind dreptul din na tere al fratelui s u. Toate sim urile tale poart m rturie faptului c te afli aici. acesta e lumea ta aspr sau cunoscut prin sim uri sau fiul care e personificat în poveste prin Isav. prin negare. sau cunoscut prin sim uri. realitatea fiului Isav. fiul meu. înf urat în pielea iezilor pe care îi junghiase. î i tr deaz cu ingeniozitate tat l în credin a c el era Isav. î i iei pur i simplu aten ia din zona senza iei care în acest moment este sala din jurul t u i o focalizezi asupra a ceea ce vrei s pui în locul ei. un b iat cu pielea fin . Observ accentul pus pe sim în aceast poveste. . dar poate c tu nu vrei s fii aici. a a cum fac atât de mul i oameni. Apoi. Tat l spune. de e ti tu fiul meu Isav sau nu”. aude cererea tat lui s u. iar mâinile sunt mâinile lui Isav”. Aceast sal în care te afli este Isavul t u actual. Nu poate vedea. Ce i-ar pl cea în locul celor pe care le ai sau e ti reprezint starea ta cu piele fin sau Iacov.

care p rea nereal i care acum s-a întors.Isaac se zice c avea vederea sl bit . fiindc nu î i vezi obiectivul cu organele trupului. cite te povestea cu aten ie. i-ai dat binecuvântarea ce-i apar ine lumii concrete i nu trebuie s îi aju i na terea mai mult decât trebuie s aju i un copil s se nasc ori o plant s r sar .i pe cel de-al doilea fiu i vezi ce se întâmpl în viitorul imediat în lumea ta. Dac ai nevoie de vreo dovad c nu Moise a scris-o. Când î i deschizi ochii. atunci când te pierzi în contemplare. Nu e loc în acest spa iu limitat al t u pentru ca dou lucruri s -l ocupe în acela i timp. i spune c . sim indu-te a fi acum ceea ce voiai numai s fii. Se g se te în capitolul 34 al Deuteronomului. în aceast sear . dar îl aduci atât de aproape încât îl sim i ca i când ar fi de o realitate solid ACUM. concretizezi acel lucru f asisten a nim nui. Po i. Prive te aceast sal .i ochii. . Îl percepi numai cu mintea ta. Pierde-te în sentimentul c aceast asump ie este adev rat . ce se întâmpl ? Sala pe care ai blocat-o în afar cu numai o clip mai devreme se întoarce de la vânat. st pân l-am f cut peste tine i pe to i fra ii lui i-am cut lui robi. 27:37].i vorbe te în cuvintele lui Isav. cu pâine i cu vin l-am d ruit”. s rejoci piesa lui Isaac binecuvântându. I-ai dat drept de na tere i se va concretiza în aceast lume a ta. Dar dac tii legea. Când faci asta i te pierzi în realitatea lui i îl sim i a fi atât de real. dar întreaga sal din jurul t u î i spune prin prezen a ei c te-ai în elat singur.. „Cine e autorul acestei c i?”. 27:35. deoarece con ine în sine puterea i toate planurile necesare pentru auto-exprimare. Nu. era practic orb. r mâi credincios realit ii subiective i nu lua de la ea dreptul i puterea din na tere. Nu-i mai dai binecuvântarea – sim i starea imaginar ca fiind mai real decât lumea concret . „Iat . pur i simplu te îmb tai cu ap rece. Umblând tiind c e ti ceea ce voiai s fii. îl învii în lumea ta. sim indu-te a avea acum ceea ce doreai s ai. Tu e ti orb. deschide. Dându-i sim ul realit ii. Întreab orice preot ori rabin. toate împrejur rile vie ii se schimb i fac loc venirii a ceea ce ai dat via . i-am dat lui binecuvântarea ta i nu o mai pot lua înapoi” [aprox. nu îl po i vedea cu sim urile tale concrete. Î i neag prezen a ta altundeva. Mediul t u actual se evapor . S mân a pe care o de ti cre te neajutat de om. Ia ideea pe care vrei s o întrupezi i asum i c e ti deja acel lucru. i ei î i vor spune c Moise a scris-o. spui acum: „Chiar dac fratele t u a venit prin vicle ug i m-a tr dat i i-a luat dreptul de întâi-n scut. Cu alte cuvinte. ************** Cea de-a patra poveste din seara aceasta este luat din ultima carte atribuit lui Moise. când subiectivul real.

„a scoate”.i scrie propriul t u necrolog i atât de complet s mori pentru ceea ce e ti încât nimeni pe lumea asta s nu. c ci totul vine din untru. în p mântul Moabului.” Cite ti versetul i spui. dar iat aici unul care. care este în fa a Ierihonului.i scrie propriul necrolog – chipurile Moise scrie acest capitol. EU SUNT-ul t u. înseamn . Mem i Ab. „a se lungi”. unde ai îngropat pe s ntoc? Atât de complet tergi s cia din ochiul min ii. care se t lm cesc mam -tat . . acolo. încât sfideaz posteritatea în a afla unde s-a îngropat singur. con tiin a ta de a fi este acest Moab sau mama-tat l. Apoi moare i atât de complet se terge pe sine. în fa a Bet-Peorului. vei citi despre un om ce. Dac e ti acum bolnav i te faci bine. robul lui Dumnezeu. Mereu sco i câte ceva din acesta. „ i ce-i cu asta?” Dar ia un dic ionar de concordan e i uit -te la cuvinte.” Deuteronomul 34:5-7 Trebuie. nu din afar . „a si”. acolo am sat-o”. pe vârful Fazga. în p mântul Moabului. i i-a ar tat Domnul tot p mântul Galaad pân la Dan. în acela i timp. i a fost îngropat [sau. „a aduce”. „a dura mult”. „a elibera”. Un om se poate a eza i scrie ce i-ar pl cea s îi apar pe piatra de mormânt. Tu e ti Moise ie ind din esurile Moabului. „Iat . Primul cuvânt.În capitolul 34 al Deuteronomului. când a murit. Con tien a ta este mam -tat . încotro po i ar ta i-mi spune c l-ai îngropat pe cel bolnav? Dac ai s cit i iei cu împrumut de la fiecare prieten pe care îl mai ai i apoi te scalzi în bog ie. Sco i dinl untrul t u ceea ce acum vrei s i exprimi drept ceva concret ie însu i. chiar în aceast sear – nu mâine – s înve i tehnica de a. Moise este personificarea puterii din om care poate scoate din om ceea ce acesta caut . Moise. i te tiu pe baza faptului c e ti bolnav.i poat spune unde ai îngropat pe cel vechi. O transformare complet a con tien ei terge toate eviden ele c ceva altceva decât asta a existat vreodat pe lume.i scrie ferparul propriu. Cea mai frumoas tehnic de realizare a obiectivului omului este dat în primul verset al capitolului 34 din Deuteronom: „Atunci s-a suit Moise din esurile Moabului în Muntele Nebo. dar vederea lui nu sl bise i t ria lui nu se împu inase. încât nu e nimic pe lumea asta spre care s ar i i s zici. Cuvântul Moab este o form contras din dou cuvinte ebraice. nu exist alt cauz pe lume. „s-a îngropat”] în vale. Cu alte cuvinte. i era Moise de o sut dou zeci de ani. i a murit Moise. dar nimeni nu tie mormântul lui nici pân în ziua de ast zi. dup Cuvântul Domnului.

Atât de complet am murit. devin acel lucru. Nebo este definit ca profe ie.Cuvântul urm tor este Nebo. În limba noastr . i umblu ca i când a fi. femei. . Trebuie s fie cineva în sala asta care se va transforma pe sine atât de complet în lumea lui. c ci m voi c ra pân în vârful Fazga. tiu acum c EU SUNT tot ceea ce e necesar pentru a urca muntele. Dac nu primesc reac ia mul umitoare. încât sfidez posteritatea în a afla vreodat unde mi-am îngropat vechiul meu sine. Încep acum s -l contemplez. Un munte este ceva mai mare decât e ti tu. Trebuie s -mi contemplez obiectivul într-o asemenea manier încât cap t reac ia care aduce satisfac ie. acel lucru e Nebo-ul meu. prin defini ie. Ierihonul este un „miros pl cut”. nu e înc o realitate. nu fac nimic pentru a-l face vizibil în lumea mea. prin simpla sim ire c sunt ceea ce vreau s fiu. Trebuie s -mi contemplez mereu obiectivul. Trebuie s a tept m i fie s dovedim fie s infirm m aceast prorocire. Îmi definesc obiectivul. Dac tiu acum ce vreau s fiu. este numai o imagine a min ii. nu-mi pot în bu i bucuria ce vine odat cu acest sentiment. Nebo este vrerea. i devenind atât de complet acel lucru. încât nici cei din cercul lui de prieteni intimi nu-l vor mai recunoa te. dorin a ta. Când lumea mea se conformeaz asump iei mele. prorocirea este îndeplinit . în contrast cu ceea ce e ti. Cuvântul Fazga. Este numit munte deoarece este ceva ce pare a fi greu de urcat i astfel aparent imposibil de realizat. Ultimul cuvânt este Dan. i-mi asum c sunt acel lucru. Când simt c sunt ceea ce vreau s fiu. O prorocire este ceva subiectiv. adic b rba i. Nebo personific ceea ce vrei s fii. îi pot spune „dorin a mea”. Nu îi spun Nebo. se înal pân deasupra ta. este a „contempla”. Orice vreau. c ci Ierihonul este un miros pl cut. descoperindu-mi con tien a drept Dumnezeu i c pot. uria ul meu munte pe care îl voi urca. atunci Ierihonul nu este v zut. prorocire. întreaga lume mare din preajma mea vor veni s aduc m rturie. Iar Galaad înseamn coline-martori. „Va fi a a i a”. pân ce cap t sentimentul de satisfac ie personificat de Ierihon. Cum stau aici. Pune-le acum laolalt într-un sens practic i vezi ce au încercat s ne spun anticii. c ci dealurile Galaadului. „Prorocul”. mor conceptului despre mine astfel încât nu mai pot ar ta nic ieri într-un loc anume în lumea asta i s spun: acolo e locul unde fostul meu sine este îngropat. În acela i dic ionar de concordan e. copii. s m transform în asem narea a ceea ce asum c sunt. Apoi. Dac spun. Ei vin s ateste c sunt ceea m-am asumat a fi eu însumi i men in înl untrul meu.

el e cât se poate de viu în lumea lor. fostul om moare i tot ce avea leg tur cu acel fost concept despre sine moare odat cu el. Marcu 2:21. Nici nu ai nevoie de asisten a altuia pentru a îngropa vechiul om în locul t u. Nu conteaz nici dac întreaga lume din jurul t u îl neag . c ci „nimeni care pune mâna pe plug i se uit înd t nu este potrivit pentru împ ia lui Dumnezeu” [Luca 9:62]. Luca 5:36-39]. Ei nu îngroap niciodat acel om. Trebuie s le aplici în fiecare zi a vie ii tale. rturisesc c nu a putea tr i cu ei. Vederea mea nu e sl bit i t ria mea nu e împu inat . Nu trebuie s îngropi trecutul. Eu sunt deplin con tient de expresia mea. Credeam c n-a putea tr i f ei. Devenind acel lucru. Moise avea 120 de ani. încât vei sfida întregul larg viitor în a g si unde l-ai îngropat. po i.22. Când ne întâlnim.Timp de zece ani am fost dansator. prin imagina ie. . Nici m car nu privi înapoi. fiindc nu avem nimic de discutat. Acum. Asumându. Luca 9:60]. Dar sunt oameni azi care înc tr iesc în acea stare. Las mor ii s îngroape mor ii [Matei 8:22. îmi asum c sunt ceea ce vreau s fiu i umblu în asump ia c aceasta s-a îndeplinit. Nu conteaz dac ra iunea ta îl neag .i c e ti ceea ce vrei s fii. nu trecem dinadins pe trotuarul cel lalt. Unu plus doi plus zero dau trei. simbolul numeric al expresiei. Sunt pe deplin con tient a fi ceea ce NU vreau s fiu. „Las mor ii s i îngroape mor ii lor”. dup cum indic 120. Vei îngropa trecutul în a a fel. nu ai nevoie de asisten a altuia pentru a face ca a a s fie. jucând în spectacole pe Broadway. Nu te întreba cum va fi acest lucru. Nu avem nimic în comun azi. v zându-ne. minunat . ei nici m car nu mai pot vorbi de vremurile trecute.17. devenind din s raci în i mai raci. „Dar nimeni nu tie mormântul lui nici pân în ziua de ast zi”. Nu po i pune vin nou în burdufuri vechi sau petice noi la haine vechi [Matei 9:16. în vodeviluri. cluburi de noapte i în Europa. Am murit într-atât de mult acelei vie i încât. Mereu le place s vorbeasc despre vremurile apuse. Chiar dac scaunul pe care stai acum pare dur i nu se d pe sine imagina iei. prin care omul se transform pe sine. r mânând credincios noului concept de Sine. s -l faci cel mai confortabil scaun din lume. Trebuie s fii o fiin complet nou . Întindeam mese în fiecare sear dup showuri i petreceam cu to ii pe cinste. dar întâmpin rile sunt aproape reci. A fost o perioad în via a mea când credeam n-a putea tr i f anumi i prieteni din lumea mea. o vârst plin . Dar cunoscând aceast lege. ************** Acestea sunt cele patru pove ti pe care i le-am promis pentru aceast sear .

Pune. . Totu i. nu s stai doar undeva în spate i s prive ti. Simte-o ca fiind solid i real . trebuie s ne form m obiectul dorin ei noastre din propria noastr con tien . Nu spune c e imposibil .i induce o stare asem toare somnului. aici i acum. A adar. Oamenii au obiceiul de a minimiza importan a lucrurilor simple.i mâna imaginar în a lui. Nu te vizualiza la distan în spa iu i timp ca fiind felicitat pentru norocul t u. iar sugestia de a crea o stare asem toare somnului ca s te ajute în asumarea a ceea ce ra iunea i sim urile tale neag este unul dintre lucrurile simple pe care le-ai putea desconsidera. Diferen a între A TE SIM I în ac iune. poate fi pus la încercare de to i. a fi felicitat ar fi un eveniment pe care îl vei petrece IMEDIAT DUP împlinirea dorin ei tale. imagineaz în tot acest timp c desf ori în realitate acea ac iune AICI I ACUM. Al treilea pas este de a. Primul pas în schimbarea viitorului este Dorin a. vizualizeaz un prieten ce st înaintea ta. De exemplu. define te. Este întrutotul dincolo de marginile codului t u.i obiectivul – tii precis ce vrei. i a te vizualiza pe tine în ac iune de parc ai fi pe un ecran cinematografic reprezint diferen a între succes i e ec. o stare soporific . F altundeva AICI i viitorul ACUM. s presupunem c dore ti o promovare la serviciu. E important s i aminte ti întotdeauna c ac iunea propus trebuie s fie una care URMEAZ împlinirii dorin ei tale. o stare în care e ti atent f efort. simte-te mental chiar în ac iunea propus . Al doilea: construie te o împrejurare pe care crezi c ai petrece-o IMEDIAT dup împlinirea dorin ei tale – o împrejurare ce implic realizarea acesteia – ceva ce va ine predominant de ac iunea Sinelui. Trebuie s participi în ac iunea imaginar . În schimb. Dup ce i-ai ales aceast ac iune ca cea pe care o vei experimenta în imagina ie pentru a insinua promovarea de la serviciu. una care implic împlinirea. adic . Atunci. dar una în care înc e ti capabil i controlezi direc ia gândurilor tale. O vrei? Nu trebuie s i folose ti codul moral pentru a o realiza. apoi poart o conversa ie imaginar cu el în armonie cu SENTIMENTUL DE A FI FOST PROMOVAT. astfel încât senza ia imaginar î i devine real . N jduiesc ai venit aici seara asta cu o imagine clar a dorin ei tale. imobilizeaz i corpul fizic i indu. Con tien a este una i singura realitate. Apoi.i o stare apropiat somnului. care a fost descoperit de tre înv torii antici i dat nou în Biblie.i imobiliza corpul fizic i de a.Îng duie-mi acum s i definesc tehnica a a cum vreau s-o aplici. ci S SIM I c tu desf ori de fapt ac iunea. aceast formul simpl de a schimba viitorul. Apoi.

s condensez ideea într-un singur gest i s -l refac iar i iar pân dobânde te sentimentul realit ii.Diferen a poate fi evaluat dac vei încerca s te vizualizezi urcând o scar . s impregnezi mintea cu sentimentul dorin ei împlinite.i o stare apropiat somnului i intr în ac iune ca i când ai fi un actor ce. Trebuie. imagineaz i c scara e chiar în fa a ta i SIMTE-TE URCÂND-O ÎN REALITATE. AICI din aiurea i ACUM din altcândva. Cu ochii închi i i cu trupul fizic imobilizat. Un foarte eficient mod de a. Apoi. s repe i iar i iar. ci doar spre un grad moderat de mole eal în care înc e ti capabil i direc ionezi gândurile. ca i când te-ai adresa recunosc tor unei puteri înalte dup ce i-a dat ceea ce ai dorit. i cu cât vei folosi mai bine. într-o stare relaxat i molatic . Experimenteaz în imagina ie ce ai experimenta în carne i oase dac i-ai fi atins obiectivul. a a cum fac cei mai buni dintre actori. indu. Altfel. „Mul umesc. am coborât de pe podium i am mers la u pentru a da mâna cu auditoriul. îmi vei putea spune c i-ai realizat obiectivele. deoarece favorizeaz aten ia f efort.i va lua-o aten ia pe alte c ri. De. Ideea trebuie men inut în minte f un efort prea mare din partea ta. Nu trebuie s faci nimic pentru a face s se întâmple – numai s aplici aceast tehnic de rug ciune. Acum dou s pt mâni. atât în spa iu cât i în timp. mul umesc”. fiindc acesta e evenimentul probabil ce va urma dup împlinirea dorin ei tale. ca un cântec de leag n.i joac rolul.i întrupa o dorin este s i asumi sentimentul dorin ei împlinite i apoi. orice scurt enun care implic împlinirea dorin ei tale. . atunci când acest curs are s se sfâr easc . focalizând puternic. tiu c pân vineri. dar nu trebuie împins spre starea de somn în care nu mai e ti capabil s i controlezi mi rile aten iei. atunci trebuie s i limitezi ac iunea la urcarea acelor trepte anume. aten ia ta va hoin ri pe c ri l turalnice unde va g si motive s z boveasc i. Experien a m-a înv at s limitez ac iunea imaginar care insinueaz împlinirea dorin ei. în câteva secunde te vei trezi la mii de kilometri de obiectivul u. adu-o înapoi la sarcina ei de a urca acele trepte i continu s faci asta pân ce ac iunea imaginar are toat soliditatea i claritatea realit ii. mul umesc. Nu am f cut nimic altceva decât le-am dat aceast tehnic de rug ciune. Toropeala u ureaz schimbarea. cu pleoapele închise. vei fi produs cu succes piesa pe care i-ai asumat-o. Pot spune c cel pu in 35 dintr-o serie de 135 mi-au spus c ceea ce doreau când s-au înscris la cursuri se realizase deja. cu minimum de efort. Asta s-a întâmplat numai acum dou s pt mâni. toate mijloacele i le vei repeta. Dac hot ti s urci treptele dintre dou paliere. cum ar fi.

sunt atât de preocupa i de ceilal i. Tot nu e treaba ta.ti u urat de toat responsabilitatea de a îndeplini tu lucru. nu ar trebui adus în aceast pies . Nu c uta încurajare la al ii. Mergi în grija Tat lui t u f când firesc orice i las aceste lucruri s se întâmple în lumea ta. fiindc vom p i într-o lung t cere. a a c nu. din moment ce tii c TI deja.. vei deveni atât de pierdut în contemplare. Ra iunea ta tri-dimensional . i î i f duiesc m car atât.. va trebui s admi i c mintea aceasta con tient ra ional nu ar fi putut me te ugi modalitatea. Curând. Prea mul i dintre noi. Ar trebui s fie un oc atunci când vei deschide ochii i vei descoperi c nu e ti de fapt ceea ce. cu numai o clip mai devreme. nu înseamn asta c voi lua de la altul?” Sunt c i despre care tu nu tii. Nu discuta asta. Nu te gândi nici pentru o clip c cineva va fi r nit în derularea evenimentelor. Închide. „Dac voi ob ine ceea ce vreau. care e una cu adev rat foarte limitat . ori sim eai c ai. . gândindu-te. Ceea ce tocmai ai sim it a fi adev rat este adev rat. deoarece. PERIOADA DE T CERE. ori c cineva o s fie dezam git. Trebuie s duc asta pân la cap t. Vei întâmpina un oc când vei deschide ochii i vei descoperi c suntem aici. Acum vom intra în adânc. dup ce. ************** Nu trebuie s i amintesc faptul c e ti acum ceea ce î i asumi c e ti. sim eai atât de intens c e ti. sim ind c e ti ceea ce vrei s fii. Nu po i gândi CUM. nici chiar cu sine. fiindc lucru ar putea s nu vin .i ochii acum.i vei fi realizat obiectivul. Nu tie. încât vei deveni total necon tient de faptul c e ti în aceast sal al turi de al ii. Nu discuta asta cu nimeni. vei avea. Ceea ce sim i c ai.i f griji. ti acel lucru i ai ceea ce i-ai însu it în chiar aceast clip . A venit. Nu l sa pe nimeni s i spun c n-ar trebui s ai ceea ce ceri. Întrebi. sinele t u mai mare dimensional determin mijloacele. educa i pe c i diferite. odat ce ai imaginat i ai sim it c a a e.

i tine.” Ioan 18:39. cel adormit. În aceast Evanghelie a lui Ioan. cu atât mai bine. Judec tu dac n-ar fi putut acela i om inspirat s spun aceea i poveste i s o spun diferit. Întreaga crea ie. drama se petrece de fapt între tine. ar putea fi totu i sat în forma ei actual i interpretat literal. înc în somn profund. dar când vei ajunge la partea aplicativ . Iar Baraba era tâlhar. Ai putea fi în seara asta înc înclinat s crezi c . Voi i deci s v eliberez pe regele iudeilor? Deci au strigat iar i. cartea Facerii. vreau s o compari cu povestea din cartea Genezei/Facerii pe care ai auzit-o seara trecut . se consemneaz c Iisus a fost adus înaintea lui Pontius Pilat i gloata vocifera împotriva Lui – îl voiau eliberat pe Baraba. trebuie i aminte ti importan a st rii soporifice. Vom lua câteva pove ti în seara aceasta i. Pe sur ce o vei auzi desf urându-se înaintea ta. Prima carte a Bibliei.Lec ia 2 – ASUMP IILE SE ÎNT RESC ÎN FAPT Biblia asta a noastr nu are nimic de-a face cu istoria. i spuneam seara trecut c cel dintâi om înc nu s-a trezit. o stare soporific . a c rui cas este pur i simplu starea în care intri când i se spune c e ti adormit. Î i cer s fii ra ional în privin a asta i s observi dac nu cumva acela i autor ar fi putut scrie ambele pove ti. ci pe Baraba. din nou. Ace ti doi „tu” sunt personifica i ca oameni. primul om. con tient.40 . sau acea stare apropiat somnului – o stare de toropeal . de i îi putem da o interpretare psihologic . povestea judec rii lui Iisus. spun istoricii c ar fi consemnarea unor evenimente care s-ar fi petrecut pe mânt cu vreo 3000 de ani înaintea evenimentelor înregistrate în cartea lui Ioan. Tu e ti Adam. ************** Prima noastr poveste din seara aceasta se g se te în Evanghelia lui Ioan. zicând: Nu pe Acesta. de i ele par a fi pove ti ale oamenilor deplin treji. cel trezit. Creativul tu este cvadri-dimensionalul tu. Pilat se întoarce c tre mul ime i spune: „Dar este la voi obiceiul ca la Pa ti s v eliberez pe unul. Biblia nu face referire defel la oameni sau întâmpl ri a a cum ai fost înv at s crezi. are loc în timpul st rii de somn. Nu se poate. î i voi reaminti c tu trebuie rejoci toate aceste pove ti înl untrul min ii tale. ine minte c . dup cum î i spuneam asear . Aceasta e o poveste foarte familiar . Cu cât mai devreme începi s îndep rtezi ideea aia. cel profund.

Ceva se va schimba chiar acum. i avem doi fii în povestea lui Isav i Iacov. trebuie s fie legat la ochi. Sunt doi fii. i i se spune c Dumnezeu are un Fiu al C rui nume este Iisus. „Nu judeca i dup înf are. i astfel îl elibereaz pe Baraba i li-L d lor pe Iisus ca s fie r stignit – crucificat. Dac i vei face de lucru i vei c uta cuvântul Baraba în dic ionarul acela de concordan e. i aceasta era legea. Cum vreau ceva. De i în acest caz Pilat nu e orb fizic. sub conducerea lui Moise]. ai venit în compania lui Baraba. Fiul Tat lui. el era doar un judec tor ce interpreta legea. Nu pot avea i recunoa te în continuare c doresc ceea ce deja am. Avem doi fii în aceast poveste. care înseamn tat . Iat povestea. se va trece peste ceva [evreii comemorau ie irea lor din Egipt. Nu e alt Dumnezeu. i fiindc toate lucrurile sunt ale tale. care înseamn fiic sau fiu – un copil. îmi neg pe Iisus. dorind ceva.” Ioan 7:24 Aici îl g sim pe Pilat jucând acela i rol al lui Isaac. c ci dorind. i ABA. pentru a fi dreapt . dar nu pot continua s tânjesc dup acel lucru. Pe toate marile cl diri ale justi iei din lume vedem o femeie. Pilat nu putea s -L elibereze pe Iisus împotriva dorin elor gloatei. Aceasta e s rb toarea Pa tilor. privesc în ochii Mântuitorului meu. Acum ine minte c propria ta con tien este Dumnezeu. Toate personajele. Mântuitorul meu este dorin a mea. care reprezint justi ia ca fiind legat la ochi. pot fi aplicate vie ii tale proprii. M pot bucura de ceea ce am. Mântuitorul meu. Baraba este fiul marelui Tat . te lipse ti pe tine însu i prin perpetuarea acestei st ri de dorin . a a cum apar ele în aceast poveste. Dar dac voi continua s o doresc. . Ai un fiu care te lipse te în fiecare clip de ceea ce ai putea fi. fiindc aceasta îl ine ancorat acolo unde este acum. ori un b rbat. Oamenilor trebuia s li se dea pe acela pe care îl cereau. recunosc faptul c nu sunt i „dac nu crede i c EU SUNT. Iar Iisus este numit în poveste Mântuitorul. vei vedea c este un contras între dou cuvinte ebraice: BAR. Fiindc a dori înseamn a recunoa te c nu ai acum ceea ce dore ti. Dac ai venit la aceast întâlnire în seara aceasta con tient de a vrea ceva. deoarece el e judec tor. rolul dat lui Pilat sugereaz c e orb.i se spune c Pilat n-a avut de ales în aceast privin . ine minte c Isaac era orb. iar justi ia. ve i muri în p catele voastre” [Ioan 8:24]. ci judeca i judecat dreapt . Omul este incapabil s treac de la o stare de con tien la alta decât dac elibereaz din con tien ceea ce între ine acum.

care nu ne permite s devenim idealul pe care-l c ut m i ne str duim s -l ob inem pe lume. piatra a fost pr lit [Matei 28:2]. de a deveni fizic . Dac devin ceea ce vreau s fiu. Nu spun c nu îl întrupezi în seara asta pe Iisus. nu numai c îl r stigne ti prin credin a ta. nimeni nu o vede înc . Dup cum continu povestea. psihologic . Pentru a explica transformarea mistic . astfel încât lumea întreag s o poat atinge. ai o ambi ie neîmplinit . Pentru a ine s rb toarea Pa tilor. Dac nu devin acel lucru. i noi ar trebui s vocifer m pentru eliberarea acelei st ri a min ii care ne împiedic s fim ceea ce vrem s fim. Acum po i vedea rela ia dintre povestea lui Iisus i povestea lui Isaac i a celor doi fii ai s i. iar cel care o neag este Baraba. în care unul era numit Înlocuitorul celuilalt. O fac eliberându-l pe Baraba. s rb toarea psihologic . dar tu nu ai nevoie de vreun om ca s i pr leasc problemele i obstacolele vie ii pentru a exprima acel lucru de care e ti con tient a fi. atunci între ii ceea ce neag împlinirea ambi iei. i trebuie s r mâi credincios acelui ideal. tiut drept Pa ti.Tu i cu mine putem merge la anivers ri fizice an dup an la intrarea soarelui în marele semn al Berbecului. fie pe Iisus. atunci sunt mântuit de ceea ce eram. dar îl i învii f ajutor omenesc. Starea pe care caut s o întrupez este personificat în poveste ca Iisus Mântuitorul. i ceea ce aparent era mort i îngropat era de-acum înviat f asisten a omului. dar asta nu înseamn absolut nimic pentru Pa tile mistice. nici un om nu se putea trezi suficient de devreme pentru a pr li piatra de la u a mormântului [Marcu 16:3]. Aceste pove ti nu fac referire la vreo persoan care a tr it sau la vreun eveniment care s-a petrecut vreodat pe p mânt. tii în fiecare clip în timp pe cine între ii. F ajutor omenesc. trebuie s devii acum identificat cu idealul c ruia i-ai servi. Dac îi r mâi credincios. Umbli în con tiin a de a fi ceea ce vrei s fii. Nu e o gloat de oameni numit evrei. continui s in captiv în mine un ho care m tâlh re te de ceea ce a putea fi. care ne limiteaz . Dac suntem în elep i. Ei n-au avut nimic de-a face cu asta. ori trecerea. Tu i cu mine inem viu perpetuu fie pe Baraba. Nu condamna gloata pentru c vocifereaz cum c ar trebui eliberat Baraba i stignit Iisus. Acea stare î i are propriile sale c i unice de a se întrupa în aceast lume. Aceste personaje sunt ve nic personajele din mintea fiec rui om din lume. dac în chiar acest moment. De ce crezi c cei care au compilat cele [peste] aizeci de ciudate c i ale Bibliei noastre l-au f cut pe Iacov str mo ul lui Iisus? . trec dintr-o stare de con tien în alta. ho ul i tâlharul care m lipse te de acea stare pe care a putea-o întrupa în lumea mea. Î i amintesc numai c . în care unul l-a str mutat pe cel lalt.

ine în minte faptul c o gr din este o bucat de p mânt preg tit corespunz tor. Îl po i elibera pe Baraba i r stigni i învia pe Iisus dac î i define ti mai întâi idealul.L-au luat pe Iacov. A adar. ne îndrept m acum spre povestea lui Iisus în gr dina Ghetsimani. tronul imagina iei. . îl eliberezi pe Baraba. Dac îi vezi tot a a cum obi nuiai s -i vezi. nu un teren s lbatic. iar tu trebuie s i asumi noul concept pe care dore ti s -l exprimi. i Îl r stigne ti i învii pe Mântuitorul t u. Pentru a experimenta Pa tile sau trecerea de la vechiul la noul concept despre sine. care te-a furat de m re ia ta. relaxeaz -te într-un scaun confortabil. Apoi. locul c ânii. Întotdeauna p rem celorlal i o întrupare a idealului pe care-l inspir m. ascultând muzic de calitate i angajându-te în conversa ii care înnobileaz . care te jefuie te de dreptul de a fi ceea ce ai putea fi. c ruia i-au spus Înlocuitorul. care se presupune c a procreat într-un fel straniu pe unul numit Iisus. sau idealul pe care dore ti s îl exprimi. necultivat. i când ai reu it s -L r stigne ti pe Iisus. Preg te ti acest p mânt numit Ghetsimani venind aici i studiind i f când ceva în privin a min ii tale. de i fals . Po i deveni gloata care vocifereaz pentru eliberarea ho ului. se va înt ri în fapt. din care vrei s eliberezi unul. nu i-ai schimbat conceptul despre sine. deoarece toate schimb rile de concepte de sine duc la schimbarea rela iei tale cu lumea ta. în medita ie. El a fost r stignit pe Golgota. privind pur i simplu MENTAL la oamenii pe care îi cuno ti. indu. vechiul t u concept despre tine. În seara asta ai ocazia s stai i s judeci între cei doi fii.i o stare de con tien apropiat somnului i experimenteaz în imagina ie ce ai experimenta în realitate dac ai fi deja ceea ce dore ti s fii. trebuie s -l eliberezi pe Baraba. Prin aceast simpl metod de a experimenta în imagina ie ce ai experimenta în carne i oase de ai fi întruparea idealului c ruia îi serve ti. actualul t u concept de sine. i l-au f cut str mo ul lui Iosif. ori s fixezi noul t u concept de sine. Asum i c e ti deja ceea ce cau i i asump ia ta. al cincilea [al patrulea] fiu. Petrece câtva timp zilnic în preg tirea min ii tale citind literatur bun . de vei st rui în ea. i judele care-i d drumul lui Baraba i-L condamn pe Iisus s -i ia locul. apoi l-au luat pe Iuda sau laud . i l-au f cut tat la doisprezece. trebuie s ne imagin m c al ii ne v d a a cum ne-ar vedea de am fi ceea ce dorim s fim. Vei ti când ai reu it s -l eliberezi pe Baraba. Iisus trebuie s -l înlocuiasc pe Baraba a a cum Iacov trebuie s -l înlocuiasc i s -i ia locul lui Isav. Cel mai bun mod de a face asta este s i concentrezi aten ia asupra ideii de a te identifica pe tine cu idealul t u.

Marcu 14:43. orice virtute i orice laud . Când tii ce vrei s fii. ai murit fostului t u concept despre tine (Iuda se sinucide) i tr ie ti acum ca Iisus. dup cum ni se prezint în capitolul 18 al Evangheliei lui Ioan. El st acolo în întuneric i le spune. dac M c uta i pe Mine. Iisus este în gr din i deodat apare oaste [„mul ime”. „Iar Iisus i-a zis: Ceea ce faci. ci re inând-o f efort într-un cadru limitat spre starea pe care o contemplezi. câte sunt vrednice de iubit. În aceast clip . la acestea s v fie gândul”. Ioan 18:8. Ei au r spuns. Ioan 13:27. Devino complet deta at de acela. controla aten ia i a nu o l sa s se îndep rteze de la scopul s u. Luca 22:47] i începe s -L caute. Acum dramatizarea. Suicidul lui Iuda nu e nimic mai mult decât schimbarea conceptului despre tine. cu miile.Ni se spune în epistole. Iuda. e ti. stând într-o stare apropiat somnului. sau mintea preg tit . „EU SUNT”. f mai curând”. c ruia i se vorbe te. când i-au revenit în fire. atunci e ti f îndoial aceast prezen disciplinat din gr dina Ghetsimani. câte sunt de cinste. pleac i se sinucide [Matei 27:5]. Continuând cu povestea noastr . dac î i po i. Deci. Acum c M-ai g sit. Tu e ti în gr dina Ghetsimani a ta. Cu alte cuvinte. „câte sunt adev rate. Filipeni 4:8. Foarte pu ini oameni reu esc s stea lini ti i i s nu intre în reverie. câte sunt cu nume bun. în gr din . Asta în sine ar trebui s te opreasc i s i spun c nu poate fi o scen fizic . „du-te i te spânzur ”. l sa i pe ace tia s se duc ”. ei to i cad la p mânt. Dac po i face asta. Când î i asumi c e ti ce vrei fii. renun la ceea ce e ti i la tot ce reprezint acela în lume. „Pe Cine c uta i?” [Ioan 18:4 i urm toarele]. „R spuns-a Iisus: V-am spus c Eu sunt. câte sunt curate. deoarece nimeni nu poate fi atât de cutez tor în revendicarea Sa c „EL ESTE” Cel pe care-L caut încât s fac mii de oameni s cad la p mânt. au pus din nou aceea i întrebare. „Pe Iisus Nazarineanul”. i-ai g sit pe Iisus sau Mântuitorul. Matei 26:47. nepermi ând aten iei tale s o ia razna. sau în starea de gândire necontrolat . acum c ai g sit ceea ce te va mântui de ceea ce e ti. . categoric. Po i deveni voit deta at de lumea din jurul t u i ata at acelui lucru pe care vrei îl întrupezi în lumea ta. Dar povestea ne spune c ei to i au c zut la p mânt. Când î i po i struni activitatea mental i r mâne credincios veghii tale. câte sunt drepte. Apoi. O voce r spunde.

Atât de complet mori în privin a tuturor celor pe care le-ai exprimat în lume în trecut i atât de complet tr ie ti acum în toate cele pe care nimeni nu le vedea ca fiind adev rate în privin a ta înainte. E ca i când ai fi murit de propria ta mân , ca i când ai comis un suicid. i-ai luat propria via devenind deta at în con tien de ceea ce în trecut ineai în via i începi s tr ie ti în ceea ce ai descoperit a fi gr dina ta. i-ai aflat Mântuitorul. Nu oameni sunt cei care cad la p mânt, nici om tr dând alt om, ci tu, deta ându- i aten ia i refocalizând-o într-o direc ie complet nou . Din acest moment înainte, p ti ca i când ai fi ceea ce mai devreme voiai s fii. R mânând credincios noului t u concept despre sine, mori comi ând suicid. Nimeni nu i-a luat via a, tu i-ai dat-o singur [„Eu Îmi pun sufletul, ca iar i s -l iau. Nimeni nu-l ia de la Mine, ci Eu de la Mine Însumi îl pun. Putere am Eu ca s -l pun i putere am iar i ca s -l iau”, Ioan 10:17,18]. Trebuie s fii capabil s vezi rela ia acesteia cu moartea lui Moise, când el atât de complet a murit, încât nimeni nu a mai aflat unde era îngropat. Trebuie s vezi leg tura cu moartea lui Iuda. El nu e un om ce-L tr deaz pe Alt om numit Iisus. Cuvântul Iuda înseamn „[a aduce] laud ”; e Iuda, aducere de laude, aducere de mul umiri, explozie de bucurie. Nu explodezi de bucurie decât dac e ti identificat cu idealul pe care îl cau i i vrei s -l întrupezi în aceast lume. Când devii identificat cu starea pe care o contemplezi, nu- i po i în bu i bucuria. Se înal precum mirosul pl cut descris drept Ierihon în Vechiul Testament. Încerc s i ar t c anticii au spus aceea i poveste în toate pove tile Bibliei. Tot ce încercau ei s ne spun este cum s devenim ceea ce vrem s fim. i includeau de fiecare dat faptul c nu avem nevoie de sprijinul altora. Nu ai nevoie de altcineva pentru a deveni ceea ce vrei cu adev rat s fii. ************** Ne îndrept m acum spre o ciudat poveste din Vechiul Testament; una pe care pu ini preo i i rabini sunt suficient de îndr zne i pentru a o aminti din amvoanele lor. Iat pe Cineva Care va primi F duin a a a cum o prime ti tu acum. Numele Lui este Iisus, numai c anticii I-au spus Iosua [Navi], Iosua Ben Nun, sau Mântuitor, Fiu al Pe telui, Mântuitorul marelui adânc. Nun înseamn „pe te”, iar pe tele este elementul adâncului, profunzimii oceanului. Iehosua înseamn „Iehova mântuie te”, iar Ben înseamn „odrasla” ori „fiul lui”. Deci El a fost numit „Cel Ce aduce Era Pe telui”. Aceast poveste se g se te în cartea a asea a Bibliei, cartea lui Iosua. Lui Iosua I se face o f duin a a cum I se face lui Iisus în versiunile anglicizate i române ti] ale evangheliilor lui Matei, Marcu, Luca i Ioan.

În Evanghelia lui Ioan, Iisus spune, „Acum au cunoscut c toate câte Mi-ai dat sunt de la Tine”, Ioan 17:7. „ i toate ale Mele sunt ale Tale, i ale Tale sunt ale Mele”, Ioan 17:10. În Vechiul Testament, în cartea lui Iosua, se spune în aceste cuvinte: „Tot locul pe care vor c lca t lpile picioarelor voastre [Tale], îl voi da vou ie]”, Iosua 1:3. Nu conteaz unde se afl ; cerceteaz f duin a i vezi dac o po i accepta literal. Nu e adev rat fizic, dar e adev rat psihologic. Oriunde te po i afla mental în lumea aceasta, acel lucru îl po i realiza. Iosua e bântuit de f duin a asta conform c reia oriunde va fi p mântul pe care î i va pune piciorul (piciorul reprezint în elegerea), oriunde ar fi p mântul peste care va trece cu piciorul, acela Îi va fi dat. El vrea cea mai de dorit stare din lume, ora ul miresmelor, starea minunat numit Ierihon. Se confrunt îns cu zidurile impenetrabile ale Ierihonului. El e în afara acestora, a a cum e ti tu acum pe de-afar . Func ionezi tri-dimensional i nu pari a putea atinge lumea cvadri-dimensional în care dorin a ta actual este deja o realitate material concret . Nu pari a o putea atinge, deoarece sim urile tale te in închis în afara ei. Ra iunea î i spune c este imposibil, toate lucrurile din jurul t u î i spun c nu e real . Acum, apelezi la serviciile unei desfrânate i spioane, iar numele ei este Rahab. Cuvântul Rahab înseamn „spiritul tat lui”. RAH [literele Resh Vav He] înseamn „suflu” sau „spirit”, iar AB, „tat l”. Afl m a adar c aceast desfrânat este spiritul tat lui i tat l este con tiin a de a fi a omului, EU SUNT-ul omului, con tien a sa. Capacitatea ta de a sim i este m re ul spirit al tat lui, iar acea capacitate este Rahab în povestea noastr . Ea are dou profesii: aceea de spioan i pe cea de desfrânat . Profesia de spion e aceasta: de a c tori în secret, de a c tori într-atât de pe cute încât s nu po i fi remarcat. Nu exist nici un spion material în întreaga lume care s poat c tori atât de în lini te încât s fie pe deplin nev zut altora. O fi vreunul foarte iscusit în a- i ascunde urmele i s-ar putea s nu fie vreodat prins, dar în fiecare clip el î i men ine riscul de a fi descoperit. Când stai lini tit cu gândurile tale, nu exist nici un om pe lume atât de ager încât s se uite la tine i s i spun unde te afli mental. Pot sta aici i s m plasez în Londra. Cunoscând Londra destul de bine, îmi pot închide ochii i asuma c sunt de fapt în Londra. Dac r mân în starea asta suficient de mult, voi fi capabil s m înconjor cu mediul Londrei ca i când aceasta ar fi o realitate material concret .

Fizic, sunt înc aici, dar mental, sunt la mii de kilometri dep rtare i am f cut din altundeva aici. Nu merg acolo ca spion, fac mental din acolo aici i din altcândva, acum. Nu m po i vedea stând acolo, a a c vei crede c am a ipit i sunt înc aici, în lumea asta, aceast lume tri-dimensional care e acum San Francisco. Din punct de vedere fizic, sunt aici, dar nimeni nu-mi poate spune unde sunt când intru în momentul medita iei. Cealalt profesie a lui Rahab era aceea de desfrânat , adic de a oferi rba ilor ceea ce ace tia îi cer, f a pune la îndoial dreptul b rbatului de a cere. De e o desfrânat des vâr it , dup cum îi sugereaz numele, atunci ea posed totul i poate oferi b rbatului tot ce îi cere acesta. Ea e acolo pentru a servi, i nu pentru a pune la îndoial dreptul b rbatului de a c uta ceea ce caut de la ea. Ai înl untrul t u capacitatea de a- i însu i o stare f a cunoa te mijloacele care vor fi angajate pentru a realiza acea finalitate i î i asumi sentimentul dorin ei împlinite f vreunul dintre talentele pe care oamenii sus in c trebuie s le ai pentru a putea face asta. Când i-o însu ti în con tien , ai angajat spionul i, deoarece po i întrupa de fapt acea stare dinl untrul t u dându-i-te ei, tu e ti desfrânata, c ci desfrânata îl satisface pe omul care o caut . i po i satisface sinele însu indu- i sentimentul c e ti ceea ce vrei s fii. i aceast asump ie, de i fals , adic , de i ra iunea i sim urile o neag , dac se st ruie te în ea, se va înt ri în fapt. Întrupând cu adev rat ceea ce ai asumat c e ti, ai capacitatea de a deveni complet satisf cut. Dac nu devine o realitate tangibil , concret , nu vei fi satisf cut; vei fi frustrat. i se spune în aceast poveste c , atunci când Rahab a r mas în ora pentru a-l cuceri, porunca dat ei era s r mân în centrul cet ii [acas la ea, pe ziduri, cf. altor versiuni], inima problemei, chiar în centrul ei, i s r mân în untru pân la venirea israeli ilor [Iosua 2:18]. Nu te du de la u la u , nu ie i din casa în care ai intrat. Dac se ti casa, „sângele t u s fie asupra capului t u” [2:19]. Dar dac nu ie i din cas i va fi sânge pe capul cuiva, „sângele aceluia s fie asupra capului nostru, de se va atinge de tine mâna cuiva” [2:19]. Rahab intr în cas , leag la fereastr o funie ro ie i acolo r mâne în timp ce zidurile se pr bu esc. Adic , trebuie s ne p str m o atitudine victorioas de va fi s fim de partea înving torilor. Povestea ne arat în continuare c , atunci când zidurile s-au pr bu it i Iosua a intrat, singura care a fost cru at din întregul ora a fost Rahab [cu cei din casa ei], spioana i desfrânata. Povestea arat ce po i face tu în lumea aceasta. Nu vei pierde niciodat capacitatea de a te plasa altundeva ca i când ar fi aici. Nu- i vei pierde niciodat abilitatea de a- i oferi ie însu i ceea ce e ti suficient de îndr zne pentru a- i însu i ca fiind adev rat în ceea ce te prive te. Nu are nimic de-a face cu femeia ce a jucat rolul.

De i omul s-ar putea s nu fie capabil s stea fizic asupra unei st ri. sunt toate s vâr ite. sunt lini tit mental. o va vedea manifestat . indiferent de ce ar spune al ii. c ci toate lucrurile sunt deja ale tale. înl untrul t u. Circumstan ele se altereaz . Când îmi pot asuma sentimentul dorin ei mele împlinite i adorm. i toate for ele cerurilor i p mântului se vor gr bi s ajute la întruparea sa. Dup cum î i spuneam asear . de i lumea o va nega. apoi se remodeleaz singure în armonie cu asump ia mea. zidurile s-au pr bu it pân la temelii i Iosua a intrat victorios în starea pe care o c utase [6:20]. i se spune c a sunat din trâmbi e de apte ori. Aceast c torie mental în starea dorit . el poate mereu sta mental în orice stare dorit . Nu mai e nimic de creat.i domin mintea. Mai-marele t u Sine va influen a ac iunile i cuvintele tuturor celor care pot fi folosi i în sprijinul producerii atitudinii tale mentale fixate. vreau s spun c po i. dac el r mâne credincios ideii aceleia. deschizându. trebuie s -l storci din tine însu indu. i când ating acel punct. Este starea când omul r mâne complet nemi cat în convingerea lui c lucrul este [înf ptuit]. in Sabatul sau sun din trâmbi de apte ori. apte este neclintire. Nu e nimic s fie ce nu e acum. Po i SIM I aceasta atât de real încât.Explica ia pr bu irii zidurilor este simpl . în chiar acest moment. ti uluit s descoperi c nu e ti fizic acolo. iar acela e ti tu însu i. Pe m sur ce se pr bu esc.i ochii. Zidurile. odihn . pentru mai-marele tu. eu reînviez ceea ce mi-am însu it l untric. Nu exist alt dar. toate mijloacele care duc la împlinirea asump iei tale sunt bune. ************* . Devino atât de dominat de o idee încât î i bântuie mintea ca i când ai fi acel lucru. este tot ce e necesar pentru a duce la împlinirea sa. Stând mental. acum – c ci crea ia e s vâr it . obstacolele. Mai mult. acum. p ti în direc ia atitudinii fixe a min ii tale. Omul care poate fixa înl untrul propriului s u ochi al min ii o idee. i la a aptea trâmbi are. E întreaga diferen din lume între a ine la o idee i a fi inut de o idee.i-l. nepreocupat. Sinele t u dimensional mai mare are c i pe care tu cel tri-dimensional sau mai mic nu le cuno ti. problemele se pr bu esc sub propria lor greutate dac pot atinge acel punct al neclintirii dinl untrul meu. Apoi. s i închizi ochii i s vizualizezi un loc altul decât cel actual. zidurile cad. netulburat. cu sentimentul s u ulterior al realit ii. Sabatul. P ti în direc ia ideii care. Se afl acolo. mâi în starea mental definit ca obiectiv al t u pân ce dobânde te sentimentul realit ii. i s asumi c e ti de fapt acolo. ai numai un singur dar care e cu adev rat al t u i pe care po i s -l dai.

nici nu-l mi ti pân ce norul nu începe s se ridice. „În ziua când a fost a ezat cortul. i de seara pân diminea a a fost deasupra cortului. foarte dens. ne te spontan spre capul t u i se formeaz în inele aurii pulsânde. mobil. Nu p trunzi în tabernacul. norul se ridic . curge dinspre capul t u într-un uvoi de inele vii de aur. dar te-ai putea întreba ce e norul.Acum ne îndrept m spre cartea Numeriilor. Trebuie s i se spun mai multe? Nu-i omul. E un anume punct când te apropii de somn care e foarte. . i aici g sim o ciudat poveste. Începe s se ridice pe m sur ce atingi starea soporific . cum c Dumnezeu poruncise lui Israel s -I construiasc un loc de închinare. mul i dintre voi trebuie s -l fi v zut. În medita ie. nor a acoperit cortul adun rii. acolo vei fi tu i în carne i oase. Se vorbe te despre construirea unui tabernacul [cortul m rturiei] la porunca lui Dumnezeu. atunci plecau”. Într-o stare meditativ apropiat somnului. acest nor. a a cum e ea descris în cartea Numeriilor. dar un etern templu în ceruri. i unde e a ezat con tien a ta. În aceast stare soporific fiind.” Numerii 9:15. ca o vedere de foc. Poate c unii dintre voi au avut aceast experien . Norul e pur i simplu haina con tien ei tale. Le-a dat toate specifica iile tabernaculului. sau un an. ca apele subterane ale unei fântâni arteziene. Numerii 9:22. trebuie s i asumi c e ti ceea ce dore ti s fii i c ai ceea ce cau i. Nu un templu f cut de mâini. meditativ . Acest templu este alungit i este acoperit cu piele i se mi prin de ert. fiii lui Israel st teau i nu plecau la drum. Trebuia s fie un loc de închinare alungit. ca un râu domol. sau o lun . Acest nor auriu apare în medita ie. „De umbrea norul deasupra cortului dou zile. c voi sunte i templu al lui Dumnezeu i c Duhul lui Dumnezeu locuie te în voi?” 1Corinteni 3:16 Nu exist alt templu. c ci norul î i va asuma forma asump iei tale i va croi o lume în armonie cu aceasta. iar când se ridica el. apropiat de somn. acela? „Nu ti i. tii c tu e ti tabernaculul.16 Porunca dat lui Israel era s a tepte pân ce norul se ridica ziua i focul noaptea. oare. foarte lichid i foarte viu i care pulseaz . A a era totdeauna: ziua îl acoperea un nor i noaptea o vedere de foc. În medita ie. Apoi. i trebuia s fie acoperit cu piele.

Noaptea. sau c sunt deja în locul pe care mi-ar pl cea s -l vizitez. Iluzia noastr de liber-arbitru este numai necunoa tere a cauzelor care ne fac s ac ion m. fie c tie. se va înt ri în fapt. ce minunat!”. Dorm în acel loc acum. Asumarea sentimentului dorin ei împlinite în momentul trecerii în lumea somnului este comanda ce lanseaz acest proces de întrupare spunând st rii noastre. el alunec dintr-o lume tri-dimensional într-una cvadri-dimensional i ceea ce se ridic este con tien a omului într-un mai mare focar. Întreaga lume larg din jurul t u e acel de ert. Iar eu. asum c sunt acum omul care vreau s fiu. Pe m sur ce se ridic norul. Folose te în elept intervalul ce precede somnul. fie c nu. Asum i sentimentul dorin ei împlinite i adormi în aceast stare. În acest fel devenim. p trunde în mediul meu i îmi rearanjeaz mediul peste m ri i peste ri i îl rearanjeaz în asem narea asump iei mele. ei v d i joac rolurile pe care mai târziu le vor juca pe p mânt. Iov 33:15. i piesa este mereu în armonie cu ceea ce sinele lor dimensional mai mari citesc i interpreteaz prin ei. a ezându-m mental în locul acela pe când adormeam. printr-un proces firesc. de parc i s-a întâmplat ceva minunat. într-o lume dimensional mai larg .Norul întotdeauna se ridic atunci când omul e cuprins de mole eala somnului. atunci când somnul adânc se las peste oameni. ori experimentând în imagina ie ce ai experimenta în realitate dac ai fi deja ceea ce vrei s fii. silindu-m parc s merg într-acolo. Acela e timpul în care te ogoie ti în dispozi ia de a fi ceea ce vrei s fii. „El vorbe te în vis. lucrurile începeau s se modeleze în armonie cu acea asump ie i tot ce trebuia s se întâmple pentru a-mi aranja c toria se întâmpla. atunci când somnul se las peste oameni i când ei dorm în a ternutul lor. Când acela începe s se ridice. . trebuia s m preg tesc s plec spre locul în care îmi asumasem c eram când m îndreptam spre adâncul somnului. în vedeniile nop ii. i pot spune zeci de experien e personale în care p rea imposibil s merg într-un loc dar. de i fals . Apoi. împrejur rile se schimbau rapid. în ciuda mea parc . Senza ia care domin mintea omului pe când acesta adoarme. Atunci El d în tiin ri oamenilor i-i cutremur cu ar rile Sale”. Am c torit peste m ri i ri ezându-m numai noaptea în pat i dormind ca i când dormeam acolo unde voiam fiu. ci atunci când omul adoarme. Nu are nimic de-a face cu oameni umblând printr-un de ert fizic. „Fii aievea”. Ceea ce vezi acum ridicându-se este mai-marele t u Sine. Cu trecerea zilelor. este focarul cvadri-dimensional. via a trunde în tabernacul. ori repetând iar i iar fraza care implic faptul c deja ai f cut ce vrei s faci – o fraz ca „Ce minunat. intri în adev rata stare a sentimentului c e ti ceea ce vrei s fii.16. ceea ce dorim s fim.

o lun sau un an: oricând hot ti s mergi mai departe cu acest tabernacul. Era miezul iernii în New York. Nu neap rat în dou zile. nu trebuie s i iei trupul fizic. i dac M voi duce i v voi g ti loc. indiferent unde te-ai afla.3 Multele loca uri sunt st rile nenum rate dinl untrul min ii tale. Dar am preg tit locul oricum i. Dac stau lini tit aici i asum c sunt altundeva. c ci tu e ti casa lui Dumnezeu. A doua zi. Dar te avertizez. i am ajuns chiar la timp pentru a-mi vedea mama i a-i spune un tri-dimensional „adio”. Dar avem un tabernacul viu în care locuie te Dumnezeu. în timp. pot deveni nemul umit mâine. fiindc sunt con tient de ceea ce va aduce acelora care o vor lua în joac . asump ia ta. În casa Tat lui Meu sunt nenum rate concepte de sine. Nu aveam de gând s merg în Indii în acel an. era în continuare cât se poate de iarn . graviteaz într-acolo chiar i în ciuda ta. nu trata asta cu u urin . Nu ai putea în toat ve nicia s epuizezi ce e ti tu capabil de a fi. las norul s se ridice. v-a fi spus. începi s te mi ti într-acolo unde e norul. biloca ia pe care am creat-o dispare i eu sunt înapoi aici în forma fizic pe care am l sat-o în urma mea când m-am dus s preg tesc un loc. . Unde ezi con tien a. iar i voi veni i v voi lua la Mine. se poate ridica în dou minute. De ce i-au dat dou zile? Dac devin acum omul care vreau s fiu. voi locui acolo fizic.i-l cât mai realist. Ar trebui s las m car o zi înainte de a hot rî s merg mai departe. i atât de mult am vrut s fiu în climatul cald al Indiilor.” Ioan 14:2. Am tratat-o i eu cu prea mult u urin odat . tu i eu umbl m de parc am umbla prin de ert. Se întâmpl lucruri care te împing s te îndrep i în direc ia unde s luie ti con tient. când vasele erau scufundate în stânga i în dreapta. „În casa Tat lui Meu multe loca uri sunt. M duc s v tesc loc. care m-au silit s fac acea c torie. Iar de nu. când m-am trezit. numai pentru c voiam s plec departe din cauza vremii de afar . ca fi i i voi unde sunt Eu. Stai doar lini tit. Norul e pur i simplu haina con tien ei tale. Dar dac -mi deschid ochii. Era singurul mod de a ajunge în Barbados. dar m-am îmbarcat din New York la 48 de ore dup ce am primit tirile. Nu trebuie s te preocupe c ile i mijloacele ce vor fi angajate pentru a te muta prin spa iu într-acel loc unde ai mers mental i l-ai preg tit. Era în toiul r zboiului. dar au sosit ve ti tulbur toare. m-am dus s preg tesc un loc. Biblia spune în dou zile. i este acoperit cu un nor care se poate ridica i se ridic atunci când mergem la culcare ori suntem într-o stare apropiat somnului. încât am dormit într-o noapte ca i când a fi dormit pe sub palmieri. i descrie. Cum se ridic .Din leag n i pân -n mormânt.

Când î i asumi sentimentul dorin ei tale împlinite. Dar nu o f cu prea mult u urin . este ceva ce trebuie s clarific. îl voi da vou ” [Iosua 1:3]. Aten ia ta pare a fi complet relaxat i atunci trebuie s exersezi men inerea aten iei tale în acel sentiment. Cât doarme el. i o for ezi într-o anumit direc ie. Trebuie s controlezi direc ia mi rilor aten iei tale. c ci mai apoi va trebui s rejoci fizic acea scen în lumea tri-dimensional . atunci e acela pentru c nu sunt con tien i de o lege pe care psihologii de azi o numesc legea efortului invers. o faci cu minimum de efort. nu vei ob ine rezultate. Lucrurile s-au întâmplat într-un fel pe care nu l-a fi putut eu n scoci. Într-un vis [obi nuit] pierzi controlul. înainte de a intra în momentul nostru de t cere. i anume în privin a efortului despre care am vorbit asear . Vei ob ine rezultate contrare. Dar trebuie s o faci cu minim de efort. Vei merge în Labradorul t u i apoi te vei minuna de ce mai vii oare la cursurile astea. intrând în acesta a a cum faci în visurile [obi nuite]. Oriunde se opre te norul în de ert. Nu spune. deci. i nu exist nicio consemnare c el s-a mai trezit vreodat din acest somn profund.În ciuda faptului c nu aveam nicio inten ie de a merge. i schimbi viitorul cel mai bine atunci când ai control asupra gândurilor tale. c ci într-un vis e ti întotdeauna foarte predominant. într-o stare apropiat somnului. doar ca s v d dac func ioneaz ”. crea ia înceteaz . dac vei îndr zni i asumi sentimentul dorin ei tale împlinite când mergi la culcare. E ti mereu un actor într-un vis. Dac depui efort în control. Trebuia s merg. Dac este vreun motiv pe toat lumea asta pentru care oamenii e ueaz . Iat de ce insist m în a stabili bazele biblice ale somnului adamic. „Voi încerca s pun în Labrador. nu e ti niciodat publicul. Sinele mai profund a vegheat unde s-a coborât norul. Controleaz i dispozi iile atunci când te culci. fiindc atunci efortul este redus la minimum. Va func iona. e ti actor i intri în scena visului controlat. „Tot locul pe care vor c lca t lpile picioarelor voastre. . Te avertizez. nu trata lucrul acesta cu u urin . Acela este primul act creativ. întotdeauna tu joci rolul. Acum. Am plutit pe vas la miezul nop ii dinspre New York f nici un gând la submarine ori altceva. acolo î i faci i tu tab ra. f a folosi for a i f a folosi efort. oricare ar fi acestea. Nu pot g si o modalitate mai bun de a descrie aceast tehnic decât s -i spun „vis treaz controlat”. L-am a ezat în Barbados i acest tabernacul (trupul meu) a trebuit s mearg i s fac acea c torie pentru a împlini porunca. Când ai un vis treaz controlat. dar încearc s i precezi somnul cu un vis treaz complet controlat.

Relaxeaz -te doar i intr în sentimentul de a fi într-adev r ceea ce vrei s fii. De exemplu. apropiindu-ne de partea esen ial a serii. apoi aprindem o igar i mai facem o mie de alte lucruri. Rezum evenimentul la un singur gest. ************** .Nu crede nici pentru un moment c puterea voin ei e cheia. condenseaz-o într-o singur fraz simpl ca „Ce minunat!”. sau „În sfâr it!”. Acum. Tu hot ti ce eveniment vrei s produci cu adev rat. Îl eliberezi pe Baraba i Îl osânde ti pe Iisus la r stignire i înviere. ca pe un cântec de leag n. dac aleg ca eveniment strângerea mâinii unui om.i starea care se apropie de somn. intervalul dedicat rug ciunii. Când ai fraza în minte. „Ce minunat!”. sau „E gata!”. asum i sentimentul dorin ei împlinite. care crezi tu c e mai potrivit .. c e deja un fapt i tii foarte bine asta. Dac nu te po i concentra asupra gestului. ridic norul.. care are puterea s i ofere aceasta. Pur i simplu imaginez c strângem mâinile în realitate i fac asta iar i iar i iar pân ce actul imaginar are sentimentul realit ii. PERIOADA DE T CERE. dac nu te po i ghemui în scaunul t u i s crezi c e ti altundeva ca i când altundeva ar fi aici. nu te for ezi s fii El. N-ar trebui s fie mai mult de trei cuvinte. Rejoci toate aceste pove ti dac începi acum s dai drumul i s intri în sentimentul de a fi de fapt tot ce vrei s fii. Asta e tot ceea ce faci. i în aceast stare. foarte scurt i întotdeauna folose te o fraz care implic realizarea ideii. atunci f asta: Redu ideea. Exist înc o tehnic pe care i-am dat-o seara trecut . Astea nu sunt toate expresiile pe care le-ai putea folosi. las-o s insinueze c asump ia ta este adev rat . Las norul s se înal e inducându. Apoi construie te un singur eveniment. sau „Mul umesc!” implic asta cu siguran . Oricare ar fi fraza. Acum ne putem duce. sau „Mul umesc!”. p trunzi în Ierihon cu spionul t u.. Când îl eliberezi pe Baraba i devii identificat cu Iisus. Pur i simplu începe s i imaginezi i s sim i c i-e somn. Nu i-o strâng. îng duie-mi din nou s limpezesc tehnica.. Apoi repet fraza iar i iar. Dar f -o foarte. c e concret . Construie te întotdeauna un eveniment pe care crezi c îl vei petrece firesc imediat ca urmare a împlinirii dorin ei tale. Inventeaz una din propriul t u vocabular. Evenimentul trebuie întotdeauna s sugereze împlinirea dorin ei. te imaginezi a fi El. când-o. Ceva ce implic faptul c dorin a este deja împlinit . S tii ce vrei. un eveniment care implic împlinirea dorin ei tale. atunci acesta e singurul lucru pe care îl fac.

Alt lucru pe care l-ai putea observa în medita ie este o minunat lumin albastr lichid . Ce ai f cut cât norul era ridicat e numai i numai treaba ta. exact ca alcoolul aprins. dar nu fi nec jit crezând c sunt pete de la ficat ori vreo alt aiureal pe care i-ar spune-o oamenii.Dac mâinile. Cel mai apropiat lucru de pe p mânt cu care o pot asemui este alcoolul arzând. vin toate lucrurile astea.i gândurile i veghindu. Începe s construie ti în ochiul min ii tale viziunea fecioarei neprih nite mai degrab decât viziunea fetei mari i proaste. dac gura i-e uscat la sfâr itul acestei medita ii. sunt înl untru. Se întâmpl dac p trunzi într-adev r în adânc. când pui alcool peste budinca de prune la Cr ciun i îi dai foc. tii. dovedind c ele nu sunt afar . Nu sunt pete de la ficat. cercule e legate laolalt . Aceast flac e vie. i voi spune despre un alt fenomen care e foarte ciudat i unul pe care nu îl pot analiza. a a cum spiritul ar fi viu. i toate î i plutesc peste tot prin fa . acest lucru e dovad sigur c ai reu it s ridici norul. Ar putea fi fluxul t u sanguin concretizându-se printr-un truc ciudat de-ale omului pe care omul nu prea îl în elege. care e altfel decât flac ra unui jet de gaz. Dar ai ridicat norul dac mâinile î i sunt uscate. E ca dou nuan e de albastru. Am discutat asta cu doctori i nici ei nu pot explice.i sunt uscate. a a cum i-ar spune unii care nu tiu nimic despre asta. devii poli aiul gândurilor tale. Încep cu o singur celul i vin în grupuri în tipare geometrice diferite. nu gândi c faci ceva gre it. Când închizi ochii. Un alt lucru care i-ar putea ap rea a a cum mi-a ap rut mie: vei vedea pete în fa a ochilor. Acea flac este cel mai apropiat lucru de lumina albastr ce apare pe fruntea omului în medita ie.i aduc bucurie atunci când le auzi. Ascult numai la lucrurile care. înc le vezi. Nu neg c ar fi fluxul t u sanguin f cut vizibil. ca remorci. Este expansiunea fireasc . . O vei cunoa te atunci când ai s-o vezi. natural care vine la to i cei care se suie în remorc i încearc s dezvolte gr dina Ghetsimani. Refuz s intri într-o conversa ie ce e nepl cut . refuz s ascul i atent orice bârf . Din clipa în care începi s i disciplinezi mintea observându. Dac aceste variate fenomene vin la tine. Nu fi nec jit. un albastru mai închis i unul mai deschis în continu mi care. pl cuta paie albastr lichid care înv luie budinca pân ce o stingi. Vei descoperi la trezire c ai cea mai activ pereche de rinichi din lume. Acestea sunt lucru oare ce plutesc în spa iu ca o plas .i-le de-a lungul zilei. ca viermi. Când începi s te extinzi în con tien .

f a fi con tien i de mai-larga perspectiv . iar rutina ne face complet orbi la ceea ce altfel ar trebui s vedem. realitatea este limitat la imediatul numit acum. c ci pentru el sunt nebunie i nu poate s le în eleag . chiar acest moment pare a con ine întreaga realitate. trecutul. Func ioneaz ca i când ar fi cea mai irezistibil for din lume.GÂNDIREA CVADRI-DIMENSIONAL Sunt de fapt dou perspective asupra lumii pe care le posed fiecare om.Nu.i pleca urechea la cele care nu sunt vrednice de iubit. carnale sau trupe ti. tot restul fiind ireal. Sper c nici nu ai timp. Pentru mintea fireasc . a a cum nu crede nici c viitorul exist . Pentru mintea christic . viitorul nu exist . Lec ia 3 . sau f bucurie în sufletul t u. Cu alte cuvinte. mintea spiritual [„duhovniceasc ”]. Vei vedea aceste lucruri i. trecutul meu. dar obi nuin a nu e lege. este din simplul motiv c suntem creaturi ale obi nuin ei. Singurul motiv pentru care tu i cu mine func ion m a a cum o facem în zi de azi. prezentul i viitorul min ii fire ti sunt un întreg actual. Mintea fireasc nu crede c ar putea revizita trecutul i c l-ar putea vedea ca pe ceva ce e actual. i povestitorii antici erau deplin con tien i de aceste dou perspective. le întâlne te i le va întâlni. i pentru focarul limitat al min ii fire ti. trecutul i viitorul sunt pur imaginare. . atât de dragi multor oameni. Fiindc nimeni nu ar trebui s se identifice cu aceast rea lucrare i înc s se mai bucure discutând despre altele nevrednice de laud . nu e lege. cele pe care atunci când le auzi ai vrea s nu le fi auzit. Recunoa tem aceste dou centre de gândire în afirma ia: „Omul firesc nu prime te cele ale Duhului lui Dumnezeu.i vor de tepta interesul într-atât încât nu vei mai avea timp pentru prostii. În clipa în care devii fecioara în eleapt . ceva obiectiv i concret în sine. este numai o imagine a memoriei despre lucrurile care au fost. când folosesc mintea fireasc . fiindc ele se judec duhovnice te”. pe care o vom numi în limba noastr focar cvadri-dimensional. Sunt dou feluri de fecioare în Biblie: cinci de minte i cinci în elepte [Matei 25:1-12]. Asta e ascultare i vedere de lucruri „f de untdelemn în candel ”. ori încerci m car s devii. i totu i. vei vedea toate acestea întâmplându-se. 1Corinteni 2:14 Pentru mintea „fireasc ”. Ei numeau una „mintea trupeasc ” i pe cealalt „mintea lui Hristos”. Include întreaga varietate de impresii senzoriale pe care omul le-a întâlnit.

judec tu însu i unde stai în evolu ia ta actual . mergi în pace i fii s toas de boala ta!”. ci doarme”. o femeie din pia Îi atinge haina. „Dar Iisus. Femeia care fusese vindecat de o curgere de sânge pe care o avea de 12 ani a rturisit c ea Îl atinsese. Mergând mai departe în acest capitol. Mergând mai departe spre casa marelui preot. ni se spune c Iisus d peste un nebun. ezând la picioarele Înv torului. întorcându-ne la Biblia noastr . Dac am petrece câteva minute în fiecare zi retr gându-ne aten ia din regiunea senza iei i concentrând-o pe o stare invizibil . În aceast sear . Vom afla sensul psihologic al acestui capitol schimbând numele Iisus cu cel de ra iune luminat sau gândire cvadri-dimensional . Acest om Îi cere lui Iisus s nu scoat din el demonii care îl chinuiau. În acest capitol sunt trei pove ti spuse de parc ar fi experien e separate ale personajelor principale.Putem crea o nou abordare a vie ii. Marcu 5:39. ************** Prima noastr poveste din aceast sear este din capitolul 5 al Evangheliei lui Marcu. a zis mai-marelui sinagogii: Nu te teme. I se spune c fata era de-acum moart i nu mai era necesar s Se duc pân acolo. Fata are 12 ani i el Îi cere lui Iisus s vin s o scape. „ i îndat . Starea contemplat este acum o realitate concret . dislocat în timp. i g sim pe acest om îmbr cat i cu mintea senin . i acest Iair mai-mare preot al sinagogii are o fiic ce era pe moarte. În prima poveste. un om gol care tr ia într-un cimitir i se ascundea printre morminte. Crede numai”. în timp ce Se îndreapt spre casa marelui preot. ni se spune c Iisus d acum peste „unul din mai-marii sinagogilor. anume Iair” [5:22]. Marcu 5:36. auzind cuvântul ce s-a gr it. cunoscând Iisus în Sine puterea ie it din El. „Iar El i-a zis: Fiic . Marcu 5:34. ci moart . ‚Ie i duh necurat din omul acesta’”. ca acestea s se poat distruge acum. Iisus Se învoie te i. a întrebat: Cine s-a atins de Mine?”. credin a ta te-a mântuit. Vas zic Iisus scoate duhurile. pentru prima dat . aceast lume dimensional mai larg . Marcu 5:30. . i intrând. întorcându-Se c tre mul ime. „C ci îi zicea [Iisus lui]. Marcu 5:8. am deveni în timp con tien i de aceast mai-larg lume. le-a zis: De ce v tulbura i i plânge i? Copila n-a murit. Nu mai e doar bolnav .

po i învia mor ii. atunci nu mai e ti omul nebun. i-a gr it: Talita kumi. e ti la fel de nebun ca nebunul biblic ce î i ap ra nebunia în fa a ra iunii luminate. „stare de fapt”]. i care s o poat sus ine în lumina logicii. „profesiune”. întreaga pies a Bibliei este una psihologic . Iisus este intelectul trezit al omului. cu st ruin . Aceasta e copila din casa min ii omului. Când mintea ta func ioneaz în afara razei sim urilor tale. Biblia nu face trimiteri de niciun fel la vreo persoan care ar fi existat vreodat . sau la picioarele Înv torului. puterea ce poate învia dorurile inimii omene ti. a a cum stai aici. mul imea L-a luat în râs. Marcu 5:42. În aceast poveste. i s-au mirat îndat cu uimire mare. trebuie s o ii ascuns de ra iune. scoal -te!”. atunci e ti cur at i îmbr cat i întreg la minte. Nu e nicio diferen . indiferent de natura acestei prejudec i. Au intrat în camera unde era aceasta întins . Când acest focar cvadri-dimensional vine i. Toate pove tile biblice se desf oar în mintea omului individual. Îmbr cat de-acum i în toate min ile. ie zic. dar Iisus. unui anume „ism” [-ÍSM suf. i-a luat cu Sine în cas pe discipolii S i i pe tat l i mama fetei moarte. Un cimitir are un singur rost: este un pomelnic al celor mor i. visele neîmplinite ale inimii tale. Tr ie ti tu în trecutul mort? Dac tr ie ti printre mor i. Copila este ambi ia ta. Dar ra iunea luminat nu poate ap ra prejudec ile i supersti iile de n vala logicii. ca nimeni s nu afle de aceasta. c ci era de doisprezece ani.i arat o nou abordare a vie ii i. Nu exist om în lumea asta ce are o prejudecat . Dac refuzi s le dai drumul.La care. înf at în acest capitol 5 al lui Marcu. Fiindc . Care mor i? Copila din poveste nu e o copil . Ca s o po i ine vie în lumea ta. sau la vreun eveniment care s-ar fi petrecut pe p mânt. Spune-mi c e ti împotriva unei anume na iuni. Dar El le-a poruncit. închizând u ile i l sându-i pe cei ce nu credeau afar .43. „doctrin ”. dorin a ta. „sistem”. supersti iile tale i falsele tale credin e pe care le ii în via sunt pietrele de morminte dup care te ascunzi. Marcu 5:41. dup cum am afirmat mai devreme. „curent”.i scoate din mintea ta proprie toate acele lucruri care te chinuiau. i stai la piciorul în elegerii. care se tâlcuie te: Fiic . când mintea ta este vindecat de toate fostele limit ri. Nu o po i analiza ra ional i ea s mân în picioare. . i îndat s-a sculat copila i umbla. „ i apucând pe copil de mân . Tu e ti. dar e ti aceast prezen personificat drept Iisus. prejudec ile tale. un anume orice – nu-mi pas care anume – nu î i po i expune acea credin a ta luminii ra iunii i aceasta s stea în picioare. i le-a zis s -i dea copilei s m nânce”.

„Copila n-a murit”. dai form asump iei tale sau învii copila.i putea da form dorin ei din cauza curgerii de sânge. Care u ? U a sim urilor mele. spun. Este limpede pentru mine c sunt ceea ce voiam s fiu. nu pot continua s doresc ceea ce sunt con tient c sunt. încât umblu ca i când a fi. Cum pântecul se închide. Sunt con tient de stare. Cum mintea î i este cur at de fostul t u concept de Sine. poate da form semin ei. Închid u a. Cine sunt p rin ii? Am descoperit c tat l-mama întregii crea ii este EU SUNT-ul omului. dar eu. asumându-mi c sunt ceea ce doream mai devreme s fiu. . trezesc i fac vizibil în lumea mea ceea ce asum. Copila nu a murit. era incapabil de a purta rod. Cu u a sim urilor închis . Deci nu discut despre asta. O trezesc acum. i se spune c a salvat-o. Avea curgerea aceea de 12 ani. ci doarme. Ce e curgerea de sânge? Un pântec supurant nu e un pântec productiv. Iau în acea stare ucenicii i închid în afara acelei st ri orice ar putea-o nega. Nu. Nu mai am nevoie de confirm ri. ori ideii. neajutat de un om. Con tien a omului este Dumnezeu. Acum. r mânând credincios acestei asump ii. prin asump ia mea. lumea mea a focarului limitat nu vede acel lucru i crede c nu-l mai doresc. Mintea mea e disciplinat . Neg eviden a sim urilor mele. Condi ia pe care am dorit-o i am asumat c o aveam devine concretizat înl untrul lumii mele i poart m rturie puterii asump iei mele. E ti femeia cur at de curgerea de sânge i te îndrep i spre casa copilei moarte. este înviat . Pur i simplu închid complet în afar tot ce mi-ar ar ta sim urile mele. Eu. Întrerup ra iunea limitat a omului firesc i p esc în aceast afirma ie îndr znea c sunt ceea ce sim urile mele neag . Copila sau starea pe care o dore ti este acum conceptul fixat despre tine. î i asumi c e ti ceea ce vrei s fii i. ce iau în acea stare disciplinat ? Nu iau pe nimeni în acea stare în afara p rin ilor copilei i a ucenicilor mei. sau a mântuit-o credin a ei. Dar acum. Neg complet eviden a sim urilor mele i nu discut dac asump ia mea e posibil sau nu. cel care cunosc legea. Nu discut cu nimeni despre ceea ce sunt. Închid u a în nasul mul imii batjocoritoare ce râde.ti femeia cu o curgere de sânge acum. Copila e moart în lumea lor. copila. ind ca i când sunt ceea ce mai devreme voiam numai s fiu. c ci asump iile sus inute trezesc invariabil ceea ce afirm . Sunt tat l-mama tuturor ideilor mele i mintea mea r mâne fidel acestui nou concept de Sine.

e ti acum ceea ce i-ai asumat c e ti. Fie tr ie ti acum în trecutul mort.Judec tu. Judec tu asupra locului pe care-l ocupi acum în acest al cincilea capitol al lui Marcu. Ie i din cimitirul acela i umbl cunoscând tu i Tat l t u una sunte i. Timpul în dimensiunea asta a fiin ei tale bate încet i s-ar putea. ************** . e ti înc un om nebun ascunzându-se pe dup aceste supersti ii i aceste prejudec i ale trecutului. fiindc ele îmi aduc alinare. f ajutorul altora. Aceasta este singura lege creativ din lume. Nu conteaz cu cine vorbe ti. Vorbe ti cu un evreu i cre tinii sunt dintr-odat gâni iar evreii. „Crezi acum c tu.i po i vedea obiectivul cu focarul limitat al min ii tale tri-dimensionale. dar acela e întotdeauna cel ales. s nu. protestan ii. „Nu-mi cere s renun la credin a mea în Iisus-omul. Când îmi ceri s renun la credin a mea în aceste personaje. nu te judec eu. Las -mi credin ele astea. iar Tat l t u. ori în Moise omul. Dac crezi c trebuie s fii unul dintre ace tia pentru a fi mântuit. Vorbe ti cu un mahomedan. un anume ceva”? Nu sunt critic la adresa anumitor biserici ori grupuri. Din cauza încetei treceri de aici a timpului. î i va spune c e un singur fel de cre tini. neputând astfel fi roditor? E ti acum nebunul ce tr ie te în trecutul mort? Numai tu po i judeca i r spunde acestor întreb ri. De ce anume suntem con tien i a fi? De i nu. Unii îmi vor spune. Vorbe ti cu un catolic. ori în Petru. dac te-a întreba. Ai putea s -mi r spunzi hot rât. trebuie numai s i asumi c e ti ceea ce vrei s fii pentru a face adev rat acea asump ie în lumea ta? Sau crezi c trebuie mai întâi s îndepline ti anumite condi ii impuse ie de c tre trecut. Pot s cred c ei au tr it pe p mânt i în acela i timp s urmez interpret rile tale psihologice ale acestor istorisiri”. Înviezi tu copila moart ? Înc ai nevoie s i se închid acel pântec al min ii? Curge înc . nimic nu e cre tin pe lume în afara catolicilor. evreii i cre tinii sunt „necredincio ii”.i aminte ti c a fost o vreme când aceast realitate actual a fost numai o atitudine a min ii. Vorbe ti cu altul i acela e cel perfect. „Ie i din trecutul mort. oh. chiar i dup ce i-ai concretizat asump ia. omul. Mergi înainte în asump ia aia i r mâi credincios ei. pur i simplu îmi ceri prea mult. Eu m-am n scut protestant. cei ale i. fie tr ie ti ca femeia c reia i se oprise hemoragia. Iar eu spun. c trebuie s fii de un anume fel. Vorbe ti cu un protestant. i implori s nu fii cur at. adesea nu reu ti s vezi rela ia dintre natura ta l untric i lumea exterioar ce-i aduce m rturie. C ruia oamenii îi spun Dumnezeu. este propria ta Con tien ”. dar sunt dintr-aceia care cred c oricine e în afara bisericii sau grupului lor nu e înc mântuit.

Acum ne întoarcem spre o poveste din cel de-al 5-lea capitol al Evangheliei lui Ioan. Aceasta v va ar ta cât de frumos exprimau povestitorii antici cele dou perspective distincte asupra lumii – una, focarul tri-dimensional limitat, i cea de-a doua, focarul cvadri-dimensional. Aceast poveste ne înf eaz un b rbat neputincios care e vindecat rapid. Iisus vine într-un loc numit Vitezda [Bethesda], care prin defini ie înseamn Casa celor Cinci Pridvoare. Pe aceste cinci pridvoare se afl nenum ra i neputincio i – „orbi, chiopi, usca i” [5:3] i al ii. Conform tradi iei, la o vreme anume, un înger cobora i tulbura apa care era lâng aceste cinci pridvoare. Cum îngerul tulbura apa, cel dintâi care intra dup tulburarea aceasta era întotdeauna vindecat. Dar numai cel dintâi, nu i ceilal i. Iisus, v zând un om ce era chiop înc din pântecele maicii sale, îi spune, „Voie ti s te faci s tos?”, Ioan 5:6. „Bolnavul I-a r spuns: Doamne, nu am om, care s m arunce în sc ld toare, când se tulbur apa; c , pân când vin eu, altul se coboar înaintea mea”, Ioan 5:7. „Iisus i-a zis: Scoal -te, ia- i patul t u i umbl ”, Ioan 5:8. i îndat omul s-a f cut s tos, i-a luat patul i umbla. Dar în ziua aceea era sâmb ” [s rb toare, „Sabatul”], Ioan 5:9. Cite ti aceast poveste i te gânde ti c un om misterios care posed puteri miraculoase a spus brusc unui chiop, „Scoal -te i umbl ”. Nu pot repeta suficient de des c povestea, chiar i atunci când prezint individualit i nenum rate, are loc înl untrul min ii omului individual. Sc ld toarea este con tien a ta. Îngerul este o idee, numit mesager al Domnului [5:4]. Con tien a fiind Dumnezeu, când ai o idee, între ii un înger. În clipa în care e ti con tient de o dorin , sc ld toarea ta a fost tulburat . Dorin a tulbur mintea omului. A vrea ceva înseamn a fi tulburat. Exact în momentul în care ai o ambi ie, ori un obiectiv l murit, sc ld toarea a fost tulburat de îngerul care era dorin a. i se spune c cel dintâi care intr în sc ld toarea tulburat este întotdeauna vindecat. Cei mai apropia i mie tovar i din lumea asta, so ia mea i feti a mea, sunt pentru mine, când m adresez lor, „persoana a doua”. Trebuie s -i vorbesc so iei mele prin „tu”. Trebuie s vorbesc oricui, indiferent cât de apropia i îmi sunt, prin „tu e ti tu”. i dup aceea, a treia persoan , „el este”. Exist o singur persoan în lumea asta cu care pot folosi persoana întâi prezent i aceea sunt eu însumi. „Eu sunt” poate fi spus numai despre mine, nu poate fi spus despre altul. adar, când sunt con tient de vreo dorin c-a vrea s fiu ceva, dar aparent nu sunt, sc ld toarea fiind tulburat , cine poate intra în sc ld toare înaintea mea?

Numai eu am puterea primei persoane. Eu sunt ceea ce vreau s fiu. Dac nu cred c sunt ce vreau s fiu, r mân a a cum am fost i mor în limitarea aia. În aceast poveste, nu ai nevoie de nici un om s te arunce în sc ld toare în clipa în care con tien a ta e tulburat de dorin . Tot ce î i trebuie este s i asumi c deja e ti ceea ce mai devreme voiai s fii – i e ti în sc ld toare, niciun altul neputând intra înaintea ta. Care altul poate intra înaintea ta când tu devii con tient a fi ceea ce vrei s fii? Nimeni nu poate fi înaintea ta când numai tu singur ai puterea de a spune EU SUNT. Acestea sunt cele dou perspective. E ti acum ceea ce sim urile tale neag . E ti destul de îndr zne s i asumi c deja e ti ceea ce vrei s fii? Dac îndr zne ti s i asumi c e ti deja ceea ce ra iunea ta i sim urile tale neag acum, atunci e ti în sc ld toare i, f ajutor omenesc, i tu te vei scula, î i vei lua patul i vei umbla. i se spune c s-a întâmplat de sabat, într-o sâmb . Sabatul este numai sim ul mistic al neclintirii, când e ti nepreocupat, când nu e ti nelini tit, când nu te mai ui i dup rezultate, tiind c semnele urmeaz i nu preced. Sabatul este ziua neclintirii, când nu se lucreaz . Când nu lucrezi pentru a face fie, p strezi sabatul. Când nu e ti deloc preocupat de p rerea altora, când umbli ca i când ai fi deja, nu po i mi ca un deget pentru a face ca s fie, e ti în sabat. Nu pot fi preocupat de cum se va face i înc s spun c sunt con tient c sunt deja acel lucru. Dac sunt con tient a fi liber, asigurat, s tos i fericit, sus in aceste st ri de con tien f efort ori munc din partea mea. A adar, sunt în sabat; i pentru era sabatul, el s-a ridicat i a umblat. ************ Povestea noastr urm toare este din capitolul 4 al Evangheliei lui Ioan, i este una pe care ai auzit-o de nenum rate ori. Iisus vine la o fântân i acolo e o femeie din Samaria, iar El îi spune, „D -Mi s beau”, Ioan 4:7. „Femeia samarineanc I-a zis: Cum Tu, care e ti iudeu, ceri s bei de la mine, care sunt femeie samarineanc ? Pentru c iudeii nu au amestec cu samarinenii”, Ioan 4:9. „Iisus a r spuns i i-a zis: Dac ai fi tiut darul lui Dumnezeu i Cine este Cel Ce- i zice: D -Mi s beau, tu ai fi cerut de la El, i i-ar fi dat ap vie”, Ioan 4:10. „Femeia I-a zis: Doamne, nici g leat nu ai, i fântâna e adânc ; de unde, dar, ai apa cea vie? Nu cumva e ti Tu mai mare decât p rintele nostru Iacov, care ne-a dat aceast fântân i el însu i a b ut din ea i fiii lui i turmele lui?”, Ioan 4:11,12.

„Iisus a r spuns i i-a zis: Oricine bea din apa aceasta va înseta iar i; Dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, c ci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de ap curg toare spre via ve nic ”, Ioan 4:13,14. „Iisus i-a zis: Bine ai zis c nu ai b rbat. C ci cinci b rba i ai avut i cel pe care îl ai acum nu- i este b rbat. Aceasta adev rat ai spus”, Ioan 4:17,18. Femeia, tiind c acestea erau adev rate, merge în pia i spune celorlal i, „L-am întâlnit pe Mesia” [„Nu cumva Acesta este Hristosul?”], Ioan 4:29. Iar ei o întreab de unde tia c L-a întâlnit pe Mesia. „[E] un om Care mi-a spus toate câte am f cut” [4:29], r spunde ea. Iat aici un focar ce cuprinde cel pu in întregul trecut, iar acum vorbe te despre viitor. Continuând cu povestea, ucenicii vin la Iisus i Îi spun, „Înv torule, m nânc ”, Ioan 4:31. „Iar El le-a zis: Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o ti i”, Ioan 4:32. Când ei vorbesc despre seceri ul de peste patru luni, Iisus r spunde, „Nu zice i voi c mai sunt patru luni i vine seceri ul? Iat zic vou : Ridica i ochii vo tri i privi i holdele c sunt albe pentru seceri ”, Ioan 4:35. El vede lucruri pentru care oamenii a teapt patru luni, ori pentru care teapt patru ani; El le vede ca fiind acum într-o lume dimensional mai larg , existând acum, având loc acum. ne întoarcem la prima parte a pove tii. Femeia din Samaria este tri-dimensionalul tu, iar Iisus la fântân este cvadri-dimensionalul tu. Conflictul începe între ceea ce vrei tu s fii i ceea ce ra iunea î i spune c e ti. Mai-marele tu î i spune , dac îndr zne ti s i asumi c deja e ti ceea ce vrei s fii, vei deveni acel lucru. Mai-micul tu, cu focarul s u limitat, î i spune, „Oh, n-ai nici g leat , nici frânghie, mai e i adânc r u fântâna asta… Cum ai putea vreodat atinge adâncul acestei st ri f mijloacele de a ob ine acea finalitate?”. Tu r spunzi i zici, „De-ai fi tiut cine î i cere s bea, ai fi cerut tu de la el”. Dac ai ti numai ce din tine te îndeamn spre întruparea st rii pe care acum o cau i, i-ai suspenda slaba ta perspectiv i l-ai l sa pe el s o fac în locul t u. Apoi î i spune c ai cinci so i, i tu negi. Dar el tie mult mai bine decât tine c cele cinci sim uri ale tale te îns mân eaz diminea , prânz i sear cu limit rile lor. Ele i spun ce prunci vei purta în seara asta, mâine i în zilele ce vin. Fiindc cele cinci sim uri ale tale func ioneaz ca cinci so i care î i îns mân eaz constant con tien a, care este marele pântec al lui Dumnezeu; i diminea , prânz i sear ele î i sugereaz i î i dicteaz ceea ce tu trebuie s accep i ca fiind adev rat.

ei dicteaz ce vei accepta ca fiind adev rat.El î i spune c cel pe care ar trebui s -l ai de so nu e so ul t u. M întorc spre ochiul min ii mele i ra iunea îmi spune c pe toat durata vie ii mele. i. Provin dintr-o familie cu zece copii i bunica mea locuia cu noi. Aceasta era o diet complet diferit de ceea ce d deam de obicei ra elor. Eu sunt pâinea cea vie. diminea . i fiindc sunt pâinea. dar f curajul de a i dincolo de limit rile sim urilor mele i ale celor pe care ra iunea mi le neag . nu a a cum i ie i mie ne place carnea de pas re. . tr iam într-un mediu foarte limitat. m osp tez din ea. s se osp teze din ele. pe o mic insul numit Barbados. devin acel lucru din care m osp tez. mereu am acceptat limit rile sim urilor. dar nu puteai mânca o pas re ce se hr nise cu pe te. gradual. Asta însemna c trebuia s ia din cârdul din curte trei ra e. Când eram copil. dar înc nu am g sit înl untrul meu curajul de a-mi asuma c sunt ceea ce aceste cinci sim uri neag c sunt. Nu îi por i asem narea celui de-al aselea. i c sunt în Los Angeles. fiindc ineam p rile alea în via cu pe te. „Iar El le-a zis: Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o ti i [Ioan 4:32]. „Vreau s pui deoparte trei ra e pentru prânzul de duminic ”. m car l-ai cunoscut intim. Eu tiu ceea ce vreau s fiu. A a c r mân aici. a a c eram treisprezece la mas . Cu alte cuvinte. por i numai asem narea celor cinci.51]. i ei de in puterea. Ra iunea îmi spune c le-am cunoscut numai pe acestea cinci înc din timpul în care m-am n scut. foarte rar i era foarte scump . am dat na tere m rturiei acestei accept ri. fiindc pe tele era foarte ieftin i din bel ug. Cel c ruia îi spui so nu î i e so cu adev rat. s le înghesuie într-un cote foarte mic i s le îndoape. ************** Îng duie-mi s i spun dou pove ti personale. fiindc trebuia s o import m. prânz i sear . cel de-al aselea [sim ] nu te-a îns mân at înc . Acum a vrea s p esc dincolo de limit rile sim urilor mele. m osp tez din faptul c sunt altundeva i umblu pe aici ca i când a fi altundeva. hr nindu-le diminea a. care s-a pogorât din cer [Ioan 6:41. i în loc de a m osp ta din faptul c sunt în aceast sal vorbindu. Ceea ce ai vrea s fii este negat de c tre ace ti cinci. Asum c sunt. Le ineam în via i grase cu pe te. Apoi unul se întoarce spre mine i îmi spune tot ce am cunoscut vreodat . Îmi amintesc cum. Nu îi por i asem narea. con tient de sarcina mea. Eu sunt vi a cea adev rat [Ioan 15:1]”. A-i purta asem narea e dovada c tu e ti soa a lui.i ie i tu ascultându-m . iar i iar. la prânz i seara cu porumb i alte lucruri care plac ra elor. i. Ceea ce ai vrea s accep i nu i-a penetrat înc mintea i nu i-a îns mân at-o cu realitatea ei înc . Mâncare pentru animale seai foarte. mama mea îi spunea buc resei la începutul pt mânii. mereu le-am privit ca realit i.

când erau t iate i servite la prânz apte zile mai târziu. câte sunt cu nume bun. Devenim întruparea lucrului din care ne hr nim mental. schimbam un r mas-bun cu p rin ii mei în New York. Nu beam. dup standardele lor i ale mele. to i oameni de succes. nu trimitea altceva pentru prânz. în ora ul New York. câte sunt curate. nu mâncam nimic din lucrurile astea care tr iesc pe lume. Omul este o fiin psihologic . Dar nu puteam crede c erau prostii. ci acel lucru cu care se hr ne te el mental. la membrii familiei mele. ei plecând înapoi spre Barbados. Atunci s-a produs începutul erod rii tuturor supersti iilor mele. Neville. dar s tii c e ti. Îng duie-mi s i spun de ce fac ceea ce fac în ziua de azi. Erau ra e. „C ci el î i num buc ile din gur ”. A început în 1933. orice virtute i orice laud . nu mâncam pe te. tiind c aveam ra e. f ceam bani un an i îi cheltuiam mai apoi în luna urm toare. Trebuia s fie o schimbare complet de diet . unde studiasem ebraica timp de cinci ani cu b trânul meu prieten Abdullah. În cazul nostru. un om de succes. eram un ratat în proprii mei ochi. „Nu am s i spun c ‚e ti nebun’. so is he”. uneori. iar pe mas ajungeau trei pe ti. Trebuie s trecem pe o diet mental timp de o s pt mân . Biblia ortodox sinodal din 2008]. blesteme la prânz i s facem alte minuni seara. i crezând c ea îndeplinise ordinul. În noiembrie 1933. englez . fraz din Proverbe/Pildele lui Solomon 23:7. Acuma. acel lucru devine. câte sunt de cinste. dar nu te puteai atinge de ra ele alea. un gânditor. nu mâncam pui. Abdullah mi-a zis. Dup 12 ani în America. ra ele alea nu puteau fi hr nite cu porumb diminea a i pe te la prânz i cine mai tie ce seara. erau gustoase. câte sunt vrednice de iubit. Când m-am dus la el. eram plin de supersti ii. nu fumam i ceam un efort extraordinar de a tr i o via cât se poate de cast . trebuie s ne schimb m complet hrana mental . la acestea s v fie gândul”. dulci i suculente – deh. Nu acel lucru cu care se hr ne te el fizic.Buc reasa lua trei ra e. nu putem avea pu intic medita ie diminea a. . lapte acru i toate lucrurile pe care voiam s le gust m în acele p ri. tradus cam f echivalent în versiunile române ti: „C ci el este ca unul care î i face socotelile în suflet”. Nu m g sise norocul pe aici i îmi era ru ine s merg acas . buc reasa uita s pun deoparte p rile i tat l meu. hr nite cu porumb. p ri hr nite cu lapte. Filipeni 4:8. Dar. a a e el” [„As a man thinketh in his heart. Toate astea sunt prostii”. câte sunt drepte. Eram la teatru. le punea în cote i timp de apte zile le îndopa cu porumb. Dac-a putea selecta acum felul de mâncare mental pe care vreau s -l exprim în lumea mea i din care s m osp tez. Nu mâncam carne. Cornilescu. Apoi. Nu eram. St tusem în ara asta timp de 12 ani f vreo dorin de a m duce acas în Barbados. foarte drag în lumea vorbitoare de l. „Câte sunt adev rate. a deveni exact aia. fiindc ele erau cu întrutotul întruparea a ceea cu ce se hr neau. „Dup cum gândit-a omul în inima lui.

str zi umbrite de cocotieri. am dormit pân târziu. sta-i Barbados. neavând unde s merg.ine minte. Dou s pt mâni mai târziu. nu aveam nicio dorin s plec în Barbados. „Am spus tot ce aveam de spus”. eu eram f serviciu i n-aveam nic ieri unde s m duc în afar de o c ru pe Strada 72. Neville. „Dac vrei s pleci. El i-a repetat afirma ia. am încredere în tine. „Ab’. mergând pe strad spre cas . n-am nici m car haine de doamne-ajut . mi-a zis. Abdullah?” El a zis. nu Abdullah. cel care m-ar fi putut duce acolo pentru a mai prinde Cr ciunul. cu capul lui pe sub turban. ceva a pus st pânire pe mine cu dorin a de a merge în Barbados. ceea ce nu era o invita ie de a-l urma. se-n elege. b trânul meu prieten Abdullah. nu p ti pe Strada 72. p ti pe str zi umbrite de palmieri. vreau s plec în Barbados”. Nu spui ‚cum’ când ‚e ti acolo’. „Vrei ‚pe bune’ s pleci?” Am r spuns „da”. Deschizând scrisoarea. Era anul 1933. Când a trecut pe u . Vasul a plecat i. Ultimul vas ce pleca spre Barbados. b trânul Nerissa. Pentru prima dat în 12 ani. I-am spus. N-am un chior pentru c torie”. ai plecat”. Am plecat de la el z cit. Acum umbl ca i când ai fi acolo”. o foicic aterizeaz lin pe podea. E ti acolo. Sunt în Barbados. v d o scrisoare par avion din Barbados strecurat pe sub u . Eu sunt în New York pe Strada 72 i el îmi spune c am plecat în Barbados. Atunci mi-a spus. neavând vreun job. Nu m întreba cum vei pleca. „Cum ie i pe u a asta acum. E ti în Barbados. ridica ancora pe 6 decembrie la prânz. Când m-am trezit. „E ti în Barbados”. mi-a r spuns el. când îmi luam r mas-bun cu ai mei în noiembrie. am început eu cu explica iile. Nu era tipul de om cu care s -ncepi contradic ii. „Ab’. s-a ridicat de pe scaun i s-a dus spre birou trântind u a. nu eram mai aproape de elul meu decât fusesem în prima zi când îi spusesem c voiam s plec în Barbados. Pe 3 decembrie st team înaintea lui Abdullah i îi spuneam din nou c nu eram defel aproape de c toria mea. I-am spus. „Cum adic ‚am plecat’. m munce te cea mai ciudat chestie. N-am bani. da’ acu-i unul din momentele alea când chiar nu v d s ias cum zici. Cum st team în livingul lui. O ridic i v d c era un cec pentru 50 de dolari. n-am de lucru. Asta era o limb foarte ciudat pentru mine. da’ io-s în Barbados. . În diminea a de 4 decembrie. Am mers glon la b trânul meu prieten Abdullah i i-am spus. tii ce-a f cut? Era negru ca asul de pic .

M-am dus iar la prietenul meu Abdullah în dup -amiaza de 4 decembrie i i-am spus. dar el a r mas fidel asump iei c eram în Barbados i c ajunsesem acolo la clasa întâi. Când ajungem în St. „Avem ve ti bune pentru dvs. Thomas. crezând c va fi mul umit. Scrisoarea continua. de i ve i avea. Când am ajuns la docuri cu pa aportul i hârtiile pentru a m sui pe vas. tii ce-mi zice? Zice. Te po i îmbarca oricând vrei. Dar între New York i St. Abdullah m-a înv at importan a de a r mâne credincios unei idei i de a nu face compromisuri. îmi spune agentul. Îl putem avea de data asta dac vii i tu”. Am spus. „A func ionat ca-ntr-un vis”. Am telegrafiat celor de la Furness. Thomas i Barbados. Ve i putea lua un loc la clasa întâi între St. Tot ce v putem oferi este un bilet la clasa a treia între New York i St. desigur. a a c trebuie s fii aici înainte de Cr ciun. Fratele meu cel mai mare. Cei 50$ sunt numai pentru lucruri de baz . a c ve i c tori la clasa întâi”. A ap rut o contramandare. la omul care e ti. i le-am ar tat scrisoarea. dle Goddard. „Nu te rog s vii..Scrisoarea era de la fratele meu Victor i zicea. tiu c n-ai nici un motiv ca s nu vii. „Nu lucrezi. Am s v-a tept i. Ce s i mai spun – folose te barul de pe vapor dac vrei s bei ceva. i ordon s vii. Thomas. Withy & Co. N-am mai apucat s -l v d înainte de a m îmbarca pe 6 decembrie. Cei 50$ ata i sunt pentru a. I-am povestit ce f cusem. ************** . Neville. în New York City i le-am spus s i opreasc un bilet când apari la ei. mas i plimb ri pe pun ile clasei întâi”. a a c niciodat în istoria familiei noastre nu am fost to i împreun în acela i timp. „Cine i-a spus c vei merge la clasa a treia? Te-am v zut eu oare în Barbados. Thomas.i voi achita nota i cheltuielile adiacente. Eu am ezitat. Ace tia au spus. N-am avut niciodat un Cr ciun cu toat familia la un loc. avem câ iva pasageri care coboar . Cecil. mergând la clasa a treia? E ti în Barbados i ai ajuns acolo la clasa întâi”. a plecat de-acas înainte ca cel mai mic s se fi scut i apoi am început s tot plec m pe rând. dle Goddard. din p cate. V a tept i m ocup eu de tot tacâmul”. dar. privilegiile clasei întâi. Am mers în port la Furness. la amiaz .i cump ra ceva i ori vreo pereche de pantofi de i-or fi trebuind pentru drum. „Am primit telegrama. trebuie s merge i la clasa a treia. Withy & Co. „Îl iau”. nu mai avem nici un loc disponibil pentru cursa din 6 decembrie.

multele mele e ecuri m-ar osândi dac i-a spune c mi-am st pânit într-atât de bine mi rile aten iei mele încât a fi putut r mâne tot timpul fidel ideii pe care voiam o întrupez. alerg la int . iar str zile sunt umbrite de palmieri i cocotieri i tot soiul de lucruri tropicale. Vei ie i din cimitir. c ruia nici prin cap nu-i trecea ca eu s fi venit acas . Îmi amintesc ce-mi spusese Abdullah. În Barbados. merg mai departe i m str duiesc zi dup zi s devin ceea ce vreau s întrupez în lumea aceasta [„Fra ilor. vei deveni normal. mânând fidel acestei asump ii. M-am întors p ind pe acest p mânt ca o persoan complet transformat . întru Hristos Iisus”. refuz s accep i ceea ce ra iunea i sim urile î i dicteaz acum i. Dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea. c ti bun de nimic”. . Filipeni 3:13. Când m-am întors în New York în 1934. „Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o ti i. Vei deveni acea idee în lumea asta. aproape c puteam mirosi parfumul cocotierilor de pe alee. a lui Dumnezeu. în acea asump ie. trebuie s mergi într-un parc dac vrei s afli un pom. Nu. Nu-mi mai dictase el mie niciodat nimic.revenim acum la semnifica ia celor dou pove ti biblice. „Dup ce vei fi dovedit legea aceasta. Am început s creez înl untrul min ii mele atmosfera pe care a fi întâlnit-o fizic de eram în Barbados. nu ai frânghie. una de februarie 1934. s tii. e ti atât de bun. Multele mele gre eli din lumea asta. Din acea zi. În New York City. vei ie i din acel trecut mort în care credeai erai vreun sfânt sau ceva. vei deveni întruparea idealului c ruia i-ai r mas fidel. beam.i pot spune cu mâna pe inim c am reu it de fiecare dat . Suspend i judecata. simte impulsul de a-mi trimite o scrisoare ciudat . Mai sunt patru luni pân la seceri iar Iisus spune. Osp teaz -te din idee. la cum e ti acum. cineva i-a anulat c toria i i-am primit eu locul. i a i crezut c în el se n scuse ideea venirii mele. acela e New York City. Dar î i pot spune. Eu sunt pâinea cea vie”. cea mai mare cl dire are trei etaje. Imagina iei unuia îi sunt toate cu putin . Dac te osp tezi din asta i mâi credincios acestei diete mentale. la r splata chem rii de sus. devino identificat cu ideea ca i când ai fi deja starea întrupat . de i se pare c am uat în trecut. Umblam. Fântâna e adânc i tu nu ai g leat . i tinzând c tre cele dinainte. o vei cristaliza. Neville.14]. Dac e vreun loc pe p mânt care e cu totului altfel decât mica mea insul Barbados. dar de data asta mi-a dictat. Neville. împreun cu înv torul din vechime c . eu înc nu socotesc s o fi cucerit. sim ind c umblam de fapt pe str zile din Barbados i. C . am început s tr iesc din ce în ce mai mult. p eam pe str zile din New York de parc p eam pe str zile din Barbados. dup trei luni de vis în Barbados. fumam i f ceam de toate din cele din care nu mai f cusem de ani de zile. Umbl în asump ia c e ti ceea ce vrei s fii. Fratele meu din Barbados. dac r mâi fidel noii diete. i totu i.

Sinele mai mare dimensional mi-a luat asump ia i a influen at comportamentul fratelui meu. Pruncul pe care îl por i acum în inima ta este obiectivul t u actual. „E ti în Barbados. Isaia 42:16]. f cându-l s trimit acea scrisoare. în focarul s u limitat. Dorul t u actual este un prunc ce e ca i când ar fi beteag. Romani 11:33]. Neville. i a f cut toate cele necesare care duceau spre producerea ideii cu care m identificasem.Am mers acas i am petrecut trei luni de vis. „sunt nebunie i nu poate s le în eleag . C toria mea. m-ar fi ajuns la 3000 de dolari. fiindc nu mai e nicio tulburare. Nu-mi pas cine e ti. este automat vindecat. etnie ori credin . oriunde vrei s fii. Nu a trebuit s merg la cei de la Furness. a teptând i implorând s nu fii cur at. la prejudec ile lui. dar am f cut-o f a cheltui vreun fan . E ti omul ce a teapt pe cele Cinci Pridvoare pentru tulburare i cineva care s -l arunce în sc ld toare. sau e ti cel care î i porunce te s te scoli i s umbli în ciuda altora care a teapt . fie Iisus la fântân . dorin ele tale. Orice copil n scut din femeie. acolo e ti. Acestea sunt cele dou perspective asupra lumii la dispozi ia fiec rui om. propria ta minte. trânul meu prieten Abdullah mi-a spus simplu. pân în zi de azi. ti tu omul de dup mormintele din cimitir. pruncul devine pentru o clip mort. ti fie femeia samarineanc . Când devii cur at i e ti liber. Tr ie te ca i când e ti i vei fi acel lucru”. Eram identificat cu sentimentul de a fi acolo. Nu a trebuit s scriu eu fratelui meu cer indu-i bani de bilet. El a crezut c lui îi venise ideea. atunci pântecul. cel care „nu prime te cele ale Duhului lui Dumnezeu. Vrei fii acolo. Dac i asumi acum ceea ce ai vrea s fii. Nu trebuie s a tep i patru luni pân la seceri . .. a influen at comportamentul altuia determinându-l s i anuleze biletul la clasa întâi. fiindc nu vrei s fii cur at de prejudec ile tale? Unul dintre cele mai grele lucruri pentru om… acela de a renun a la supersti iile sale. spiritual. fiindc ele se judec duhovnice te”]. dispune de dou perspective distincte asupra lumii. c ci pentru el”. m-am întors la clasa întâi i am venit i cu o sum frumu ic în buzunare – un cadou. el crede c el ini iase planul de a m aduce acas . Dormeam ca i când eram acolo.. percepe lucrurile dincolo de limit rile sim urilor sale. Sau e ti omul duhovnicesc. „C ile Mele sunt de necuprins” [aprox. cel care prime te. Se aga de acestea de parc ele ar fi comoara comorilor. fiindc toate lucrurile sunt realit i ACUM într-o lume dimensional mai mare. Devine teren arat unde semin ele. Withy & Co. pot prinde r cin i cre te în manifestare. i s m milogesc pentru un bilet. i întregul comportament al omului a fost modelat în armonie cu asump ia mea. de-ar fi trebuit s pl tesc eu. Iov 9:10. ti fie omul firesc. indiferent de ras . De fapt. cerându-le s anuleze ei pe al cuiva care î i rezervase unul la clasa întâi. „Am c i pe care tu nu le cuno ti” [aprox.

o trezesc u urel. le pare c nu. „Iisus a r spuns i le-a zis: D râma i templul acesta i în trei zile îl voi ridica”. a a c pentru ei. Acesta este începutul. pur i simplu plec f a spune nim nui. prânz i seara. indiferent care sunt acestea. Hr nesc aceast stare. Lucrurile asupra c rora nu sunt atent se estompeaz i se retrag înl untrul lumii mele. De i ast zi vorbim despre focarele tri-dimensional i cvadri-dimensional. Nu m voi l uda cu asta i nu voi spune altora. Te-ai pliat complet ideii. dar pentru a deveni atent. Ei le-au personificat pe acestea dou i au încercat s arate omului c singurul lucru care îl priveaz de a fi omul care ar putea fi este obi nuin a. pe m sur ce eu devin atent asupra altor lucruri în lumea mea.i mai dore ti acel lucru. Începe acum s te vezi mental i s te sim i drept ceea ce vrei s fii. s nu crezi nici pentru o secund c ace ti înv tori antici nu erau pe deplin con tien i de aceste dou centre distincte de gândire dinl untrul min ilor tuturor oamenilor. i-ai asumat c e ti ceea ce vrei s fii. Le dau na tere prin faptul c devin con tient de a fi acele lucruri. voi face lucrul firesc. Umblu în asump ia c sunt. cu aten ia mea. îi voi da s m nânce. când ea se treze te. Ioan 2:19. De i nu e lege. „Preg ti i-v merinde de drum. ca s merge i i s lua i în st pânire p mântul pe care Domnul Dumnezeul rin ilor vo tri are s vi-l dea”. dac sim i c ti ceea ce voiai s fii. Apoi. sau copila. tii c „nu e moart . mi-am retras laptele dinspre ea i se estompeaz în lumea mea. O in vie în lumea mea devenind atent supra ei. Acum sunt o mam ce trebuie s i in vie aceast stare acordându-i aten ie. i umblând astfel. c dup trei zile ve i trece peste Iordanul acesta. deoarece. Po i ori s fii atent asupra limit rilor i s le hr ne ti pe acestea. Altora. i osp teaz -te din acea senza ie diminea a. Iosua 1:11. altfel. . trebuie i asumi c e ti deja ceea ce voiai s fii. ci doarme”. care acum îmi place. f cându-le cât mun ii. Ei cred c i-ai pierdut ambi ia fiindc nu î i mai discu i ambi ia secret . Limiteaz complet omul i îl leag i îl face total orb la ceea ce. acesta nu este sfâr itul. care judec superficial. dorin a. e ti satisf cut în acea asump ie. „M duc s o trezesc”. ori s fii atent asupra dorin ei tale. Am periat de-a dreptul Biblia c utând dup un interval de timp mai lung de trei zile i nu l-am g sit nic ieri. fiecare psiholog î i va spune c obi nuin a este cea mai inhibant for din lume. În ziua în care nu sunt atent. natural. Ele înc nu s-au n scut i r mân astfel nehr nite.Nu po i fi tulburat când sim i c e ti ceea ce vrei s fii. ar trebui s fie. Când le întrupez înl untrul lumii mele. e moart .

i dac sunt fidel acestei asump ii i p esc de parc a fi. în lumea noastr modern . oricât de intens ar fi stimulul. Dac este ceva în aceast sear ce ai vrea cu adev rat pe lumea asta. decât dac rezist o anumit durat de timp”. numai tu determini intervalul. Nu e parte a unui atom.Dac mi-a putea satura mintea complet cu o senza ie i a umbla ca i când ar fi fost deja un fapt împlinit. „Dar cum pot ti care e intervalul?” Tu. vei fi capabil s -mi spui înainte de a pleca din acest ora al Los Angeles-ului c i-ai realizat ceea ce era numai o dorin când ai venit aici. ce înseamn asta?”. mi se f duie te ( i nu pot g si nicio negare în aceast privin în aceast m rea carte) c nu e nevoie de mai mult de o diet de trei zile. întrebi. Trebuie s fie o rezisten minim la stimul. O hr ne ti în t cerea ce va urma. Aceast copil într-adev r nu era moart . I se spune unitate cvadri-dimensional . ori pur i simplu energie înmul it cu timp [vezi „constanta Planck” din domeniul mecanicii cuantice].i reaminti despre legea fiin ei tale. Ei r spund. cea mai lung întindere pentru realizarea ei este de trei zile. Apoi î i po i împ rt i bucuria cu mine i eu m pot încânta de veselia ta. Biblia ne-o d ca fiind trei zile. este mai fundamental de atât. nu exist r spuns la timp. ca un electron de exemplu. Pe de alt parte. Dac faci asta. ori nu exist r spuns. „‚Energie ori timp’. Scopul acestor lec ii este de a. Va fi pl cerea mea s m bucur împreun cu tine cunoscând c acea copil ce era aparent moart e acum vie. tu e ti acea lege. un mic cuvânt care ne deruteaz pe cei mai mul i dintre noi. cel mai fundamental lucru din lume se nume te ac iune. dormea numai. Dar trebuie s fiu onest în ceea ce o prive te. tiu c m deruta i pe mine. fiindc ai mâncare de care nimeni altcineva nu tie. dac îi r mân fidel acesteia. Îi dai hran i ea devine o realitate înviat înl untrul lumii tale. Dac -mi schimb dieta în cursul unei zile. OK. „Ce e ac iunea?”. Cel mai fundamental lucru din lume este ac iunea. atunci experimenteaz în imagina ie ce ai experimenta în carne i oase de i-ai fi realizat deja scopul i apoi astup i urechile i acoper i ochii la toate cele care neag realitatea asump iei tale. Avem azi. Ai hr nit i inut astfel în via lucruri pe care nu voiai s le exprimi înl untrul lumii acesteia. întrebi. Ac iunea se presupune a fi cel mai fundamental lucru din lume. Nu e un atom. Dac mi-a asuma acum c sunt ceea ce vreau s fiu. extind intervalul de timp. e chiar mai fundamental. Cuvântul este „ac iune”. Ast zi. pân ce am început s sap mai adânc. Devenim i mai deruta i i zicem. decât dac exist un grad minim de intensitate. Fizicienii no tri ne spun c e energie înmul it cu timp. . „Nu exist r spuns la un stimul. durata este de [maximum] trei zile pentru un spuns în lumea aceasta. Erai numai necon tient de ac iunea ei. legea con tien ei.

construie te în ochiul min ii tale un singur eveniment simplu care implic împlinirea dorin ei tale. Fiecare de aici trebuie s tie exact ce vrea. într-o singur fraz . Când tii exact ce vrei. E mult mai bine s te am drept un om de succes i satisf cut dup aceste cinci zile de instruire decât s te v d plecând nesatisf cut. dar numai asta. „Mul umesc”. de vei încerca s o infirmi. Acuma nu te p li singur. cum st m? Nepreavrând de fapt cunoa tem adev rul în privin a sa. Dac urmeaz s dai mâna cu cineva pentru c asta implic împlinirea dorin ei tale. înc m pot mângâia cu el”. tiu c . fii tu actorul din pies . Nu prea vreau -ncerc. înainte de a intra în perioada de t cere. pân ce strângerea aceea dobânde te soliditatea i distinc ia realit ii. Confirm sau infirm aceast lege. Dac sim i c nu po i r mâne fidel unei ac iuni. mâine vei fi la fel de doritor în privin a acestui obiectiv. i eu voi fi cel mai câ tigat din confirmarea asta a ta. „ tiu c ar func iona într-un fel sau altul. nu în bani. ci pentru c devii i tu roada vie a ceea ce cred i predau eu în lumea asta. Prea mul i dintre noi ne-am al turat „ismelor” i ne temem s le punem la încercare. voi explica din nou tehnica pe scurt. Eu îns tiu c este adev rat .Accept -mi provocarea i pune aceast filosofie la încercare. ca pe un cântec de leag n. . i a repeta aceasta cu tr ire iar i iar. fie s le infirmi. Dac nu este adev rat . atunci f asta. Rezum evenimentul la o singur ac iune. Cât înc nu l-am infirmat. Acum. un eveniment în care predomin sinele. Dac nu func ioneaz . o fraz care implic împlinirea dorin ei tale. fie s o demontezi. ezit m în a fi suficient de îndr zne i pentru a-l pune la încercare. nu crede nici pentru o clip c e ti în elept. Tu nu o vei ti pân ce nu vei fi încercat fie s o confirmi. a putea spune. În loc de a sta în urm i de a privi la tine însu i ca i când ai fi pe un ecran. nu ar trebui s o folose ti drept mângâiere. Avem dou tehnici în aplicarea acestei legi. „Nu-i a a c -i minunat?”. Limiteaz i ac iunea la o simpl strângere de mâini i f -o iar i iar. Sper c vei fi suficient de îndr zne s pui la încercare aceste instruc iuni i fie s le dovede ti. Nu da mâna pentru ca apoi s mergi în imagina ia ta la o petrecere sau cine mai tie ce. o fraz ca. o vei confirma de fapt. vreau s i define ti acum obiectivul i apoi s condensezi ideea. i. pân ce mintea mea ar fi înv luit de unica senza ie a recuno tin ei. nu în lucruri. Spui. fiindc sim im c am putea e ua. Sau. Trebuie s tii c . dac m-a sim i recunosc tor fiindc a considera c cineva mi-a intermediat împlinirea dorin ei. care este dorin a ta. de nu îl vei ob ine în seara asta. trebuie s o lepezi complet. atunci.

s experiment m în imagina ie senza ia pe care fraza noastr condensat sau gestul o afirm . Ceea ce am încercat s i spun a fost urm torul lucru – devenim ceea ce contempl m. oamenii care credeau c distrug tiranii sunt ei în i ceea ce credeau c distruseser . adar. Dac cumva am folosit o etnie. Suntem incapabili de a vedea altceva decât con inuturile propriei noastre con tien e. ura ne tr deaz în ceasul victoriei i ne condamn s fim ceea ce condamn m. a a cum este natura iubirii. ne am gim singuri numai. las-o s mân nemi cat . mai adev rat . astfel încât cuceritorul devine asemenea du manului cucerit. devenim în timp întruparea a ceea ce credeam c distrugem.i folosi mâna fizic . Con tien a este una i singura realitate.. ine.i corpul fizic nemi cat chiar dac devii activ mental în ceea ce e ti pe cale s începi.. Lec ia 4 – NIMENI DE SCHIMBAT ÎN AFAR DE SINE vrea s clarific ceva din cele spuse asear . care poate fi scoas în imagina ia ta.Acum vom sta t cu i în aceste scaune. Apoi. Fiindc e în natura iubirii. s ne schimbe în asem narea a ceea ce contempl m. Astfel c ast zi. Acum vom intra în t cere. Chiar sper c nu sunt împotriva niciunei na ii. Toat cucerirea rezult într-o schimbare de caracteristici. etnii i grupuri religioase au tr it timp de veacuri în strâns du nie i este natura urii. O doamn a sim it din cele ce am spus c a fi împotriva unei etnii. prin r zboi ori revolu ie. Seara trecut am men ionat un exemplu pentru a. cu ideea care implic împlinirea dorin ei noastre condensat într-o singur fraz ori într-un singur gest. îng duie-mi s a ez înc o dat funda ia acestui principiu. Îi urâm pe al ii pentru r ul care este în noi în ine. . Pune. Rase.i mâna imaginar în mâna imaginar a prietenului t u ce st înaintea ta i simte strângerea. a fost numai pentru a ilustra o idee. distrugem titluri care pentru noi reprezint arogan a i l comia. Dac te imaginezi dând mâna cu alt persoan . Pentru a nu fi în eles gre it. s ne schimbe în asem narea a ceea ce contempl m.i ar ta c atunci când credem c ne putem distruge imaginea sp rgându-ne oglinda. Când. Ne vom relaxa i imobiliza trupurile fizice. a a cum e în natura urii. nu. rase ori credin e. Dar imagineaz i c în interiorul mâinii tale este o mân mai subtil .

Na iunile se poart cu alte na iuni a a cum proprii lor cet eni se poart unii cu al ii. Când exist sclavie într-un stat i acea na iune atac pe alta, este cu inten ia de a înrobi. Când exist o competi ie economic feroce între cet ean i cet ean, apoi într-un r zboi cu alt stat, obiectul r zboiului este de a distruge comer ul inamicului. zboaiele de domina ie sunt cauzate de voin a acelora care, în interiorul unui stat, sunt dominatori peste avuturile celorlal i. Eman m lumea care ne înconjoar prin intensitatea imagina iei i sentimentelor noastre. Dar în aceast lume tri-dimensional a noastr , timpul bate încet. i astfel, nu observ m întotdeauna rela ia lumii vizibile cu firea noastr l untric . Asta e deci ceea ce am vrut s spun. Am crezut c a a s-a i în eles. Ca s nu fiu interpretat gre it, iat principiul meu. Tu i cu mine putem contempla un ideal, i devenim acel ideal îndr gostindu-ne de el. Pe de alt parte, putem contempla ceva ce ne displace profund i, condamnându-l, devenim acel lucru. Dar datorit încetinelii timpului în aceast lume tri-dimensional , când devenim ceea ce contemplam, am uitat c eram pu i fie pe adorat fie pe distrus acel lucru. Lec ia din seara aceasta este capodopera Bibliei, a a c acord -mi întreaga ta aten ie. Cea mai important întrebare pus în Biblie se g se te în capitolul 16 al Evangheliei sfântului Matei. Dup cum tii, toate pove tile biblice sunt pove tile tale; personajele lor tr iesc numai în mintea omului. Ele nu fac nicio trimitere, în niciun fel, la vreo persoan care a tr it în timp i spa iu, ori la vreun eveniment care s-ar fi petrecut vreodat pe p mânt. ************** Piesa relatat în Matei se desf oar astfel: Iisus se întoarce c tre ucenicii S i i îi întreab , „Cine zic oamenii c sunt Eu, Fiul Omului?” – Matei 16:13 „Iar ei au r spuns: Unii, Ioan Botez torul, al ii Ilie, al ii Ieremia sau unul dintre prooroci.” i le-a zis: Dar voi cine zice i c sunt?” „R spunzând Simon Petru a zis: Tu e ti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu.” „Iar Iisus, r spunzând, i-a zis: Fericit e ti Simone, fiul lui Iona, c nu trup i sânge i-au descoperit ie aceasta, ci Tat l Meu, Cel din Ceruri.” i Eu î i zic ie, c tu e ti Petru i pe aceast piatr voi zidi Biserica Mea i por ile iadului nu o vor birui].” Matei 16:14-18

Iisus întorcându-se c tre discipolii s i este omul întorcându-se c tre mintea disciplinat în auto-contemplare. Tu pui întrebarea, „Cine spun oamenii c sunt eu?”. Mai pe limba noastr , „M întreb, oare ce cred oamenii despre mine?”. Tu r spunzi, „Unii, Ioan Botez torul, al ii Ilie, al ii Ieremia sau unul dintre prooroci”. E foarte m gulitor s i se spun c e ti, ori c semeni cu oameni m re i ai trecutului, dar ra iunea luminat nu e înrobit opiniei publice. Este preocupat numai de adev r, a a c î i pune sie i o nou întrebare, „Dar voi cine zice i c sunt?”, în alte cuvinte, „Cine sunt eu?”. Dac sunt suficient de îndr zne pentru a-mi asuma c sunt Hristos Iisus, spunsul se va întoarce, „Tu e ti Hristosul”. Când mi-o pot asuma i o simt c a a e i o tr iesc îndr zne , îmi voi spune mie însumi, „Trup i sânge nu-mi puteau descoperi mie aceasta, ci Tat l Meu, Cel din Ceruri mi-a descoperit-o”. Apoi, fac acest concept despre Sine piatra pe care voi zidi biserica mea, lumea mea. „C ci dac nu crede i c Eu sunt [El], ve i muri în p catele voastre”, Ioan 8:24. Deoarece con tien a este singura realitate, trebuie s -mi asum c sunt deja ceea ce doresc s fiu. Dac nu cred c deja sunt ceea ce vreau s fiu, atunci r mân a cum sunt i mor în aceast limitare. Omul mereu caut vreo proptea pe care s se sprijine. Mereu caut vreo scuz pentru a justifica e ecul. Aceast revela ie nu-i mai d omului nicio scuz pentru e ec. Conceptul s u despre sine este cauza tuturor împrejur rilor din via a sa. Toate schimb rile trebuie s vin mai întâi dinl untrul lui; i dac nu se schimb în afar , este numai din cauz c nu s-a schimbat în interior. Dar omului nu-i place s cread c el e singurul responsabil de condi iile vie ii sale. i de atunci mul i dintre ucenicii S i s-au dus înapoi i nu mai umblau cu El.” „Deci a zis Iisus celor doisprezece: Nu vre i i voi s v duce i?” „Simon Petru I-a r spuns: Doamne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvintele vie ii celei ve nice.” Ioan 6:66-68 S-ar putea s nu-mi plac ce tocmai am auzit, c trebuie s m întorc la propria mea con tien ca spre singura realitate, singura funda ie pe baza c reia toate fenomenele pot fi explicate. Era mai u or s tr iesc pe când puteam da vina pe al ii. Era mult mai u or s tr iesc atunci când puteam da vina pe societate pentru neajunsurile mele sau s ar t cu degetul peste m ri i s dau vina pe alt na iune. Era mai u or s tr iesc pe când puteam da vina pe vreme pentru felul în care m simt.

Dar s -mi spui c eu sunt cauza tuturor celor care mi se întâmpl mie, c îmi modelez pururi lumea în armonie cu firea mea l untric … asta e mai mult decât e dispus omul s accepte. Dac într-adev r a a stau lucrurile, la cine m voi duce? Dac acestea sunt cuvintele vie ii celei ve nice, trebuie s m întorc asupra lor, chiar dac ele par greu de digerat. Când omul în elege asta, el tie c opinia public nu conteaz , c ci oamenii îi spun numai cine este. Purtarea oamenilor îmi spune mereu cine m-am conceput eu s fiu. Dac accept aceast provocare i încep s tr iesc conform ei, ajung în sfâr it la punctul ce se nume te marea rug ciune a Bibliei. Este relatat în capitolul 17 al Evangheliei sfântului Ioan: „Lucrul pe care Mi l-ai dat s -l fac, l-am s vâr it”, Ioan 17:4. i acum, preasl ve te-M Tu, P rinte, la Tine Însu i, cu slava pe care am avut-o la Tine, mai înainte de a fi lumea”, Ioan 17:5. „Când eram cu ei în lume, Eu îi p zeam în numele T u, pe cei ce Mi i-ai dat; i i-am p zit i n-a pierit nici unul dintre ei, decât fiul pierz rii”, Ioan 17:12. Este imposibil ca ceva s se piard . În aceast economie divin , nimic nu poate fi pierdut, nu poate nici m car apune. Micu a floare ce a înflorit odat înflore te ve nic. Î i este invizibil ie aici, cu focarul t u limitat, dar ea înflore te mereu într-o dimensiune mai larg a fiin ei tale, i mâine o vei întâlni. Pe cei ce mi i-ai dat i-am p zit în numele t u i n-a pierit niciunul, decât fiul pierz rii. Fiul pierz rii înseamn , simplu, credin a în lips . Fiul este un concept, o idee. Pierzare e lips . Într-adev r, tot ce am pierdut a fost conceptul de lips , c ci nimic nu poate fi de fapt pierdut. Pot coborî din sfera unde lucrul în sine tr ie te acum, i cum cobor în con tien la un nivel inferior înl untrul meu, apune din lumea mea. Spun, „Mi-am pierdut s tatea. Mi-am pierdut averea. Mi-am pierdut pozi ia în societate. Am pierdut credin a. Am pierdut o mie de lucruri”. Dar lucrurile în sine, fiind odat reale în lumea mea, nu pot înceta vreodat s fie. Ele nu devin niciodat nereale odat cu trecerea timpului. Eu, prin coborârea mea în con tien spre un nivel inferior, am f cut ca aceste lucruri s dispar din vederea mea i spun, „S-au dus; s-au sfâr it de pe fa a mântului”. Dar tot ce trebuie s fac este s m înal la nivelul unde ele sunt ve nice, i acestea se concretizeaz din nou i apar ca realit i în lumea mea. Punctul crucial al întregului capitol 17 din Evanghelia lui Ioan se afl în versetul 19, „Pentru ei Eu M sfin esc pe Mine Însumi, ca i ei s fie sfin i întru adev r”. Pân acum, am crezut c îi pot schimba pe ceilal i prin efort. Acum tiu c nu pot schimba pe al ii pân ce nu m schimb pe mine. Pentru a schimba pe altul în lumea mea, trebuie mai întâi s schimb conceptul meu despre acel altul; i pentru a o face cel mai bine, îmi schimb conceptul de sine. C ci conceptul pe care-l aveam despre sine era cel care m f cea s -i v d pe al ii a a cum îi vedeam.

Spre con tien trebuie s ne întoarcem ca spre singura realitate. Celui cu inima curat . m sfin esc pe mine însumi i. asump ia noastr s-ar înt ri în fapt.” Ioan 10:30 „Dac nu fac lucr rile Tat lui Meu.De aveam un concept nobil. Nu trebuie s schimb pe nimeni. E cel mai firesc lucru din lume pentru un p r s rodeasc pere. „Nu exist nimeni de schimbat în afara sinelui”. Ioan 15:5. „Iar Eu i Tat l Meu una suntem. Î i ai r cinile în mine i. îi sfin esc i pe ceilal i. concret . Filipeni 2:6] Întotdeauna por i roade în armonie cu ceea ce e ti. S nu crezi nici pentru o clip c recomand evadarea din realitate când î i cer s i asumi. În loc de a încerca s schimb pe al ii prin argument sau for . mai bine m înal în con tien la un nivel superior i îi voi schimba automat pe al ii schimbându-m pe mine. decât numai pentru cel care gânde te c e ceva întinat. prin conceptul t u despre sine. con tien a ta. ca i roada. C ci nu exist concep ie mai clar despre originea fenomenelor decât aceea conform c reia con tien a este tot i totul este con tien . s nu crede i în Mine. pur i simplu. i pentru om s modeleze împrejur rile vie ii sale în armonie cu natura sa l untric .. Nu ai nevoie de ajutor pentru a aduce ceea ce cau i. îi apar cu to ii a fi cura i [Tit 1:15]. ca s ti i i s cunoa te i c Tat l este în Mine i Eu în Tat l. vezi lucrurile fie curate.” „Iar dac le fac. [aprox. atunci. chiar dac nu crede i în Mine.” Ioan 10:37. Nimic nu e întinat în sine. fie întinate. iar lumea în care tr ie te aceasta este determinat de conceptul pe care îl men ii despre sine. c e ti acum omul care vrei s fii. f când asta. un m r s fac mere. Tot ce trebuie s fac pentru a schimba roada este s schimb vi a. Asta e tot ceea ce trebuie facem pentru a ne ridica la nivelul unde asump ia noastr este deja o realitate obiectiv . n-a fi putut s v d ceva nepl cut în al ii. crede i în aceste lucr ri. pentru acela întinat este”. O ml di nu are via decât dac e înr cinat în vi . „Eu sunt vi a. voi sunte i ml di ele”. por i m rturie asupra a ceea ce sunt eu. i am tr i în aceast atmosfer mental ca i când ar fi real . Dac tu i cu mine am putea sim i cum ar fi dac eram acum ceea ce vrem s fim. „Nimic nu este întinat prin sine. demn despre mine. Romani 14:14.38 „S-a f cut pe Sine una cu Dumnezeu i n-a socotit o tirbire în a face muncile lui Dumnezeu”. într-un fel pe care noi nu îl tim. Nu ai via în lumea mea decât dac sunt con tient de tine. . dar tu. acel sine este pur i simplu con tiin a ta de a fi.

ei joac numai rolul pe care noi. ori Ieremia. De i acum ai putea p rea a fi ceva ce nu vrei s fii. nu am alt dar de oferit.” Ioan 8:24 tii tu oare c nu sunt doi în sala asta care s tr iasc în aceea i lume? Mergem acas în lumi diferite ast -sear . i pentru a dovedi schimbarea prin împrejur ri din lumea ta. Orice ti trebuie s vin prin acelea i s fie colorat prin ceea ce e ti. l-am scris pentru ei. ci aceast fidelitate ce nu poate fi întoars de nimeni. serios acum. i într-un fel pe care nu îl tii. lumi fizice diferite. s i se spun c e ti Ioan Botez torul sau marele proroc Ilie. Nicicare doi de-aici lua i de-odat nu-mi pot spune c au auzit acela i mesaj în vreo sear . Ai un singur dar pe lumea asta care e cu adev rat al t u de dat i acela e ti tu însu i. Pân ce tu însu i nu e ti ceea ce vrei ca lumea s fie. „Dar. Dac e ti tulburat i ai vrea ca eu s fiu ceva altceva decât par a fi. Aceasta e ceea ce se nume te Petru în Biblie. „Toate sunt curate pentru cei cura i”. „C ci dac nu crede i c Eu sunt [El]. . iar ei îl joac automat. „Eu sunt calea”. nu un om. aceasta este unica adev rat temelie în lume. este s î i asumi t cut c e ti ceea ce acum vrei s fii. unde ne întâlnim i-i întâlnim i pe al ii. vei deveni acel lucru. EU SUNT-ul meu. tot ce trebuie s faci pentru a o schimba. Când b rba ii i femeile ne ajut sau ne întârzie. prin conceptul nostru de sine. Con tien a ta. cine sunt eu?”. îmi schimb lumea. nu vei vedea acel lucru în aceast lume. Trebuie s fie filtrat prin prejudec ile. ce nu poate fi m gulit când i se spune de c tre oameni e ti Ioan Botez torul. Dac eu nu sunt perfect. Ei trebuie s joace actele pe care le joac fiindc noi suntem ceea ce suntem. Vei schimba lumea numai când devii întruparea a ceea ce vrei ca lumea s fie. nu pot vedea perfec iunea.Nu exist realitate în lume alta decât con tien a ta. con tien a mea. atunci tu trebuie s fii ceea ce vrei ca eu s fiu. am e uat numai pentru c nu am tiut c nu a putea-o vedea vreodat perfect pân ce nu devin eu însumi perfect. supersti iile tale i conceptul t u de sine. Trebuie s devenim lucrul pe care vrem ca al ii -l fie. Nu exist alt cale de a schimba aceast lume. Asta fiind ceva foarte m gulitor. ve i muri în p catele voastre. c ci o v d prin proprii mei ochi. Ne închidem u ile în lumi complet diferite. Singurul lucru pe care trebuie s -l faci este s auzi ce spun prin ceea ce e ti. Dac vreau ca lumea s fie perfect . Tit 1:15. Ne trezim diminea i mergem la lucru. dar tr im în lumi mentale diferite. Pot da numai ceea ce sunt. ori nu-i vom vedea niciodat pe ei ca fiind acel lucru. Cum îmi schimb conceptul de sine. con tien a mea este calea prin care îmi schimb lumea. îmi înfrumuse ez lumea. i cine nu vrea. dar în ziua în care voi deveni. Apoi îmi surzesc urechile în fa a acestei foarte flatante tiri pe care mi-ar da-o oamenii i m întreb.

fiindc fiecare dintre ele este atât de repede urmat de o alta în direc ie invers . atunci acel concept central obi nuit ne define te caracterul i este o transformare adev rat . Asta e ce a face în mod automat dac a fi cu adev rat con tient de a fi Hristos. i noi vom înt ri bra ele sl nogilor i vom învia speran ele moarte ale oamenilor. . voi face lucr rile atribuite lui Iisus. E un pas îndr zne i n-ar trebui f cut cu prea mult u urin . s tr iasc . de acum s nu mai p tuie ti. pe m sur ce trecem de la o stare la alta. A adar nu te po i întoarce la nimeni în afara sinelui t u. Când tu i cu mine devenim cu adev rat con tien i a fi Hristos. voi modela o lume în armonie cu acea perfec iune pe care am asumat-o i o simt izvorând din mine. i simt înl untrul meu c sunt Hristos. omul celor trei dimensiuni este decapitat. Doamne. Vom face toate lucrurile pe care nu le puteam face când ne sim eam limita i de arborele familiei noastre. i Iisus i-a zis: Nu te osândesc nici Eu.” Ioan 8:11 Indiferent ce se aduce înaintea prezen ei frumosului. Mergi. dar oricând asump ia noastr devine atât de stabil încât î i alung definitiv rivalii. Iisus. „Nu te-a osândit nici unul?” Ioan 8:10 „Iar ea a zis: Nici unul. nu sunt transform ri. fiindc a-l face înseamn „a muri”. acesta vede numai frumos. Nu exist alt Dumnezeu. ori ra iunea luminat . dezleg urechile surzilor. Acum tii c nu exist putere în afara con tien ei tale. untdelemn de bucurie în loc de ve minte de doliu” [Isaia 61:3]. mediul meu i credin a c sunt numai o extensie a arborelui meu genealogic.Dac îmi pot nega limit rile na terii mele. Iisus era atât de complet identificat cu iubirea. pentru c Eu M duc la Tat l”. iar Dumnezeu este propria ta con tien . Ligamentele ce ne in în pântecul limit rilor conven ionale sunt puternice. adev rat zic vou : cel ce crede în Mine va face i el lucr rile pe care le fac Eu i mai mari decât acestea va face. sinele cvadri-dimensional. Se spune despre aceast prezen . „le pun pe cap cunun în loc de cenu . Schimb rile noastre obi nuite de con tien . Tot ce ai crezut pân atunci… nu mai crezi. Ioan. ori î i pierde focarul tri-dimensional pentru ca Iisus. Când deschid ochii orbilor. atunci i numai atunci voi fi fixat aceast vi adânc înl untru. Orice l rgire a conceptului nostru de Sine implic o oarecare dureroas separare de adânc-înr cinatele concep ii ereditare. i sus in aceast asump ie pân ce dobânde te un loc central i formeaz centrul curent al energiei mele. I-a spus. F gând ori efort. Ioan 14:12]. nu a v zut nimic întinat în femeia prins în adulter. Nu ai urechi pentru sugestia c altceva are putere în sine. încât era cu neputin s vad ceva de neiubit. a dovedit c era Hristos prin lucr rile Lui [„Adev rat. Cuno ti c singura realitate este Dumnezeu.

Ismael nu avea ambii rin i dumnezeie ti. indiferent c-ar fi tronul Angliei. i am devenit mo tenitorul împ iei. nu m pot întoarce înapoi în pântecele maicii mele. Dar adormit în fiecare prunc este binecuvântatul Isaac. cap. Sarra era mult prea b trân pentru a da na tere unui prunc.i poate spune i te i conving c tu e ti Dumnezeu. În Vechiul Testament. asta trebuie f cut din f duin . „de sus”]. 17]. fiul lui Agar. Fiecare prunc n scut din femeie este personificat prin acest Ismael. ori Dumnezeu. Ioan 3:3. n scut în tot ceea ce mediul s u reprezint . din afara buc riei omene ti. [„Adev rat. tiu sunt n scut din limit rile lui Ismael. n scut în robie [vezi Geneza/Facerea. El este de-Sine-n scut. i aceasta i-a mislit i i-a n scut b trânului un fiu numit Ismael. Niciun om nu. Apoi devin cel binecuvântat.Pe aceast piatr deci zide ti biserica etern i î i asumi cu îndr zneal c e ti aceast Fiin Divin . de i tat l s u era Avraam. Ismael nu putea mo teni nimic. un concept de-sine-conceput. Ismael. cel ce s-a n scut dincolo de rosturile omene ti. Cum încep s fac lucr rile pe care numai aceast prezen le-ar putea face. roaba. i acesta se na te din credin exclusiv. iar în Noul Testament este numit Iisus – iar acela este n scut f interven ia omului. n scut dincolo de rosturile omene ti i cel lalt. nu va putea s vad împ ia lui Dumnezeu”. Fiecare prunc n scut din femeie este n scut în robie. Casa Alb sau oricare alt loc re din lume. Îmi însu esc t cut ceea ce niciun om nu-mi poate da.i poate spune c e ti Hristos Iisus. mama lui era Agar. Trebuie s cochetezi cu ideea i s te întrebi cum ar fi s fii Dumnezeu. fiindc ai cutezat s i însu ti ceea ce nu i s-a dat din leag n. Acest al doilea prunc nu are tat p mântesc. i totu i trebuie s m nasc din nou [sau. a a c so ul ei Avraam a intrat la roaba Agar [Geneza/Facerea 16]. Îndr znesc s -mi asum c sunt Dumnezeu. astfel c el nu putea fi p rta la avutul tat lui s u. nicio femeie nu-mi poate da. niciun om nu. Isaac. de-sine-f cut . adev rat zic ie:] De nu se va na te cineva de sus. i cuprins înl untrul con tien ei tale este unul ce teapt recunoa tere. devin Isaac. Ce este a doua na tere? M descop r b rbat în toat puterea. „Mâinile lui vor fi asupra tuturor i mâinile tuturor asupra lui” [16:12]. Asta trebuie f cut din credin . este numit Isaac. slujnica [egipteanc ]. Povestea ne este minunat spus în Biblie folosind cei doi fii ai lui Avraam: unul este binecuvântat. Tu e ti Avraam i Sarra. .

Apoi p rea c p esc în noapte. i cu atât mai adev rat este acest lucru atunci când ne referim la conceptul nostru despre Cel ascuns.i va ar ta c nu ai pe nimeni de schimbat decât pe sine. c ci aici st tea o mare mul ime de neputincio i – orbi. . unul dup altul. Nimic nu ne e mai important decât concep ia despre noi. Îng duie-mi acum s i reproduc i s accentuez o experien din cele ale mele. Curând am ajuns într-un loc ce putea fi antica Sc ld toare a Vitezdei. fiindc î i este cu neputin s vezi altceva decât con inutul propriei tale con tien e. Când to i au fost f cu i perfec i. adânc. Ochi. se ref ceau ca sub bagheta Magicianului Frumuse ii. Atât de intens era senza ia. pe care am publicat-o acum doi ani sub titlul UTAREA. încât m-am sim it o fiin de foc s luind în trup de aer. picioare – toate dularele lips – erau trase din vreun rezervor invizibil i modelate în armonie cu acea perfec iune pe care o sim eam izvorând în mine. schilozi. corul jubila. Experien ele mele mistice m-au convins c nu e alt cale de a aduce la via perfec iunea exterioar pe care o c ut m decât prin transformarea noastr . Nimic nu poate evolua din om dac nu a fost inclus în natura lui. Cred c te va ajuta s în elegi aceast lege a con tien ei i. Odat . m-am trezit ridicat deasupra mediului întunecat al sim urilor. dac pentru mine toate lucrurile ar fi fost curate. iar scopul înalt cu care m-am identificat pentru o clip a atras compania lucrurilor înalte i a esut viziunea în armonie cu natura mea interioar . pentru un timp. Pe când m apropiam. „S-a s vâr it”. Fusesem atât de complet absorbit în idee c .Nicio concep ie clar asupra originii fenomenelor nu este posibil în afara celei potrivit c reia con tien a este tot i totul e con tien . Pe când m pierdeam în acest înfocat cuget. mâni. în noi. am devenit ceea ce am contemplat. ci a teptându-m pe mine. cântau „Se înal – Se înal ”. i ne ilumin m sau întunec m vie ile prin conceptele pe care le p str m despre noi. Ne f urim lumea care ne înconjoar prin intensitatea imagina iei i sentimentelor noastre. De îndat ce ne reu im transformarea. Idealul cu care suntem uni i lucreaz prin asociere cu ideea pentru a trezi o mie de dispozi ii care s creeze o dram ce men ine ideea central . cu exaltarea celor ce ie iser înving tori din lupta cu moartea. lumea se va topi magic în fa a ochilor no tri i se va remodela în armonie cu ceea ce transformarea noastr afirm . f vreun gând sau efort din partea-mi. tiu c viziunea aceasta era rezultatul medit rii mele intense asupra ideii de perfec iune. iar eu f de vin . de a fi avut ochi prea puri pentru a cuprinde nedreptatea. Idealul c ruia îi servim i pe care sper m s -l atingem n-ar putea evolua vreodat din noi dac n-ar fi fost inclus deja în natura noastr . paralitici – a teptând nu tulburarea apei din tradi ie. i am tiut intuitiv c se refereau la mine. c ci medita iile mele aduc invariabil uniunea cu starea contemplat . într-un interval de odihn pe mare. Voci ca din coruri cere ti. am meditat asupra „st rii perfecte” i m-am întrebat ce a fi.

Împrejur rile vie ii mele sunt prea strâns legate de concep ia mea de Sine pentru a nu fi lansate de propriul meu spirit din vreo magazie dimensional mai mare a fiin ei mele. fie c tiu fie c nu. decât s folosim mijloace i argumente fizice pentru a produce schimbarea dorit . . Nu propov duiesc indiferen filosofic atunci când sugerez c ar trebui s ne imagin m ca deja fiind ceea ce vrem s fim. A încerca s schimb m lumea înainte de a ne schimba conceptul despre noi în ine înseamn a lupta împotriva firii lucrurilor. a a i afar . nu e alt cale de a ne însu i perfec iunea exterioar în afar de transformarea noastr . Este a adar con tien a noastr cea spre care trebuie s ne întoarcem ca fiind singura realitate. Nici un ajutor nu vine din afar . Oricât ne trudim ori lupt m. ne-am în a spre planul idealului nostru la fel de u or pe cât coborâm la nivelul urilor noastre. Este concep ia noastr despre noi în ine cea care ne elibereaz sau constrânge. neînso it de schimbarea de con tien . e numai reajustare inutil a suprafe ei. de i ea poate folosi mijloace materiale pentru a. Tot ce facem. Dac am deveni la fel de înfl ra i în privin a ideilor noastre precât de înfl ra i suntem împotriva celor ce nu ne plac. Ne putem baza absolut pe dreptatea acestei legi de a ne oferi numai ceea ce e în natura noastr de Sine. Dac e suferin pentru mine în aceste întâmpl ri. Precum în untru. Pentru c via a modeleaz lumea exterioar pentru a reflecta aranjamentele interioare ale min ilor noastre. A protesta împotriva a orice ni se întâmpl înseamn a protesta împotriva legii fiin ei noastre i a conducerii noastre asupra propriului destin. Nu poate fi vreo schimbare exterioar pân ce nu e o schimbare interioar . nu putem primi mai mult decât presupunerile noastre subcon tiente afirm .Cei care ne ajut ori îngreuneaz . trebuie s scotocesc în mine dup cauz . fiindc sunt împins încoace i încolo i f cut s tr iesc într-o lume armonizat propriului meu concept de sine.i atinge scopul. singurul fundament pe care toate fenomenele pot fi explicate. tr ind mai degrab într-o atmosfer mental a m re iei. sunt servitori ai legii care f ure te împrejur rile exterioare în armonie cu natura noastr interioar . în imile spre care ne ridic m ochii sunt cele din raza interioar .

preasl ve te-M Tu. mai degrab decât prin atacuri directe asupra st rii de care vrem s ne eliber m. Prin intensitatea urii noastre. i devenim prin exersarea lor asem narea a ceea ce contempl m. Nu va trebui s mi m un deget pentru a o face a a. prin coborâre în con tien . A fost întotdeauna a a. lumea noastr se va dizolva i remodela în armonie cu ceea ce afirm schimbarea noastr . „Câte sunt curate. avem un cerc de prieteni diferit în întregime i o lume întreag schimbat complet. cât înc mai tr im aici. [Filipeni 4:8] Nu exist nimic de schimbat în afara conceptului de sine. cât înc aici. l-am s vâr it” [John 17:4]. fiindc deja este a a. Cunoa tem marele mister al afirma iei. De îndat ce reu im în transformarea sinelui. cu slava pe care am avut-o la Tine. ne vom în a pân la nivelul asump iei noastre i vom afla o lume în armonie cu asump ia noastr . în lumea asta tri-dimensional . de la nivelul de la care am crezut c sunt fiul omului.Iubirea i ura au puteri transformatoare magice. la Tine Însu i. untdelemn de bucurie în loc de ve minte de doliu”. Dac p im ca i când am fi deja idealul c ruia îi servim. acum. descoperim c ne mi m într-un mediu în întregime diferit. P rinte. nimic nu se pierde. Eu. „lucrul pe care Mi l-ai dat s -l fac.i însu i m re ia. Calit ile mor de dorul aten iei. „Eu sunt în lume dar nu din lume” [probabil Ioan 17:16. a sugera tuturor s se identifice pe sine cu idealul pe care-l contempleaz . . câte sunt cu nume bun. la acestea s v fie gândul”. i acum. Lucrul înseamn s m întorc din coborârea Mea din con tien .” Ioan 17:5 Cum m înal în con tien . Tu i cu mine am coborât în con tien pân la nivelul unde ne afl m acum i vedem imperfec iune din cauz c … am coborât! Când începem s ne în m. În economia divin . tiu dincolo de orice îndoial c nu exist nimic ce ar trebui s fac omul în afar de a.i schimba propriul s u concept despre sine pentru a. precum nici Eu nu sunt din lume”]. puterea i slava care erau ale mele se întorc la mine i voi spune i eu. câte sunt vrednice de iubit. În loc de a schimba lucruri. [înapoi] în sfera unde tiu c sunt una cu Tat l Meu i c Tat l Meu este Dumnezeu. cre m în noi în ine caracterul pe care-l imagin m în du manii no tri. mai înainte de a fi lumea. Nu putem pierde nimic decât prin coborâre în con tien din sfera unde lucrul î i are via a sa fireasc . „Ei nu sunt din lume. am provocat imperfec iunea pe care o v d. dac pentru tine toate lucrurile ar fi fost curate iar tu f de vin ? Contempleaz starea ideal i identific -te cu aceasta i te vei în a spre sfera în care tu ca Hristos î i ai via a fireasc . Cum ar fi sentimentul dac ai avea ochi prea puri pentru a cuprinde nedreptatea. astfel c st rile nedemne de iubit pot fi cel mai bine terse imaginând „pe cap cunun în loc de cenu .

ci Eu v-am ales pe voi. curaj f limite. ca i ei s fie sfin i întru adev r”.” Ioan 6:44 „Iar Eu i Tat l Meu una suntem. Lucrurile astea se d a a în zi de azi. Singurul lucru pe care îl pierzi este credin a ta în lips . Când î i displac mediul. dup ce au auzit acest adev r. „Cine sunt eu?”. decât fiul pierz rii”. Nu exist nimeni de schimbat. Singurul lucru care a c zut este conceptul t u despre sine. ci Eu de la Mine Însumi îl pun. Î i este cu neputin vezi ceva nevrednic de iubit când ai stabilit înl untrul ochiului min ii tale faptul c tu e ti vrednic de iubit. Cel mai important lucru pentru tine în lumea asta este conceptul t u de sine. Vezi p ile stricate care nu sunt de fapt stricate. ca iar i s -l iau. ca i când ai fi într-unul din acele ciudate parcuri de distrac ii unde omul p te prin fa a unei oglinzi i e alungit. dar ia rug ciunea din cel de-al 17-lea capitol al Evangheliei sfântului Ioan cu tine. Ori se uit în alt oglind i e mare-mare i gras. Însu te.” Ioan 10:30 „Nu poate un om s ia nimic. „Pentru ei Eu M sfin esc pe Mine Însumi. Este cu mult mai bine s cuno ti asta decât s cuno ti orice altceva pe lumea asta. ori fiul pierz rii. fiindc Eu Îmi pun sufletul.” Ioan 10:17. împrejur rile vie ii i comportamentul oamenilor.i starea care era a ta înainte de a fi lumea. dac nu-l va trage Tat l. Cunoa te adev rul afirma iei. pentru c omul este ceea ce este. care sunt eu. chiar i-n seara aceasta. . Care M-a trimis. Omului i se pare atât de greu s se-ntoarc spre sine.” [Ioan 15:16] Conceptul meu despre mine însumi modeleaz o lume în armonie cu sine i trage constant to i oamenii la mine prin purtarea lor.18 „Nu voi M-a i ales pe Mine. întreab -te. Nimic nu e pierdut pe tot întregul muntelui meu sfânt. dac nu i s-a dat lui din cer. Le vezi prin ochi distorsiona i. „N-a pierit nici unul dintre ei. vor fi în continuare înclina i s dea vina pe al ii pentru situa iile lor penibile. Ioan 17:19. E nevoie de curaj. Cocheteaz cu ideea de perfec iune. Tot ce. de i el e acela i om care a intrat acolo. Ascult cuvintele astea: „Nimeni nu poate s vin la Mine.i trebuie pentru a face rba ii i femeile sfin i în lumea aceasta este s te sfin ti tu.ti înc în acea stare în care erai înainte ca lumea s fi fost. Nu cere nim nui s te asiste. spre con tien a lui proprie ca spre singura realitate. Nimeni nu-l ia de la Mine. doar sinele.” Ioan 3:27 „Pentru aceasta M iube te Tat l. fiindc mul i.

Dac vreau o prezen fizic . 17:7. 22:51 etc. .]. s -mi asum c stau de fapt unde doresc s fiu. fiindc motorul ac iunii e dorin a. î i po i imagina i sim i c îi atingi. De a fi fost acum altundeva. Dorin a este motorul a toat ac iunea. Nu trebuie s ies pe u . „Punându. mi-l imaginez ca stând aici i îl ating. ce fac atunci când vreau s produc schimb ri în lumea mea. dar trebuie s vrei s o faci. Nu o po i aborda cu atitudinea mental „Eh. Aceast tehnic nu e greu de urmat. Trebuie s vrei s o faci. Nu pot atinge pere ii s lii acesteia de aici. Este clar? O las s se ridice. voi încerca”. O po i face i po i chiar sim i textura dac devii suficient de neclintit i suficient de intens. Stau unde sunt i îng dui lumii pe care vreau s o v d i în care vreau s p trund fizic s apar înaintea mea ca i când a fi acolo acum. Nimeni nu-mi poate spune c nu poate face la fel. Nu trebuie s fac nimic altceva decât s stau exact unde sunt i. Marcu 10:16 etc. pune-o acolo i trece-o peste suprafa a lemn riei. Cu alte cuvinte. 20:34. De exemplu.spunsul t u la aceast întrebare este cauza displ cerilor tale. Î i po i imagina asta f a te ridica de pe scaun. nu trebuie s m a ez. Apoi. R mân în starea aceasta suficient de mult pentru a-i permite s dobândeasc sentimentul realit ii. Pentru a dovedi asta. nu a fi v zut lumea a a cum o v d de aici.i mâinile peste ei” [Matei 19:15. s presupunem c voiam s fiu altundeva. nu va exista niciun om în lumea ta care s te condamne. Dac tr ie ti în con tien a idealului t u. doresc cu adev rat s fiu altundeva. iaca. Dac nu te condamni pe sine. îmi închid ochii i îmi imaginez c v d ceea ce a vedea dac fi acolo. nu o fac s se ridice. dar atunci când închizi ochii i devii neclintit. ce vreau? Trebuie s -mi definesc obiectivul. Marcu 6:56. nu vei vedea nimic de condamnat. „I-a atins” [Matei 8:15. Îmi imaginez pur i simplu c sunt acolo i apoi las asta s se întâmple. Pe tot cuprinsul Bibliei g sesc urm toarele sugestii. r mân în aceast stare pân ce are sentimentul realit ii. Deci stau chiar aici.]. Lumea se schimb în rela ia sa cu mine în func ie de cum îmi schimb pozi ia în spa iu. „Toate sunt curate pentru cei cura i. Po i sta unde e ti i s i imaginezi c î i pui mâna pe perete.” [Tit 1:15] Acum a vrea s petrec pu in timp clarificând cum pot mai bine prin ceea ce fac eu personal când m rog. Suntem ce ne imagin m c suntem. Luca 6:19. Acuma. Este atât de simplu încât oricine poate. aduc altundeva aici prin asump ia c sunt acolo. Vei vedea c e interesant i vei vedea i c func ioneaz . Chiar în acest moment. cu ochii închi i.

În al doilea rând. Vei fi uluit de ce se întâmpl . foarte somnoros i poate c n-ai vrea. sta e . Eu îmi las mintea mereu s hoin reasc prin multe lucruri ce ar putea urma rug ciunii ascultate i selectez unul care e cel mai probabil s urmeze împlinirii dorin ei mele. adu-l suficient de aproape pentru a. Am o alt modalitate de rug ciune. care e impulsul automat? S i pui mâinile pe acela. fie da i mâna. indiferent de ceea ce faci. Te a ezi cu scopul de a crea o stare apropiat somnului. Nu e lege. F -te comod. nu te po i ab ine. întotdeauna stau a ezat i caut cel mai comod fotoliu posibil. Nu i-a sugera s o iei în joac . Întâlne ti un prieten i mâna se duce automat. în ansamblu. În acest caz. Dar obi nuin a e un lucru tare ciudat în lumea oamenilor. construie ti în ochiul min ii tale un singur scurt eveniment care implic faptul c i-ai realizat dorin a. fie i-o pui pe um rul lui. presupunem c urmeaz s te vezi cu un prieten pe care nu l-ai mai v zut de un an i el e unul la care ii foarte mult. Pune-te întotdeauna într-o pozi ie în care te sim i cel mai destins. abia de. Rezum ac iunea la numai atât. În imagina ia ta. idei i ac iuni necesare pentru a v aduce în contact fizic. A a func ioneaz . Încearc timp de o s pt mân . po i face asta. m cufund într-o stare soporific .i vei mai putea ine ochii deschi i. este un lucru u or de f cut. de parc ai fi somnoros. A ti ce vrei este începutul rug ciunii. ori m întind pe spate i m relaxez complet. s zicem la 3 dup -amiaza. Dac tii ora când vei fi liber. lucrurile încep s se mi te. primul pas. nu-i a a? Sau i-ai pune mâna pe el în vreun fel. dar nu împinge toropeala prea departe. fiindc vei fi foarte. tii c la vremea aia în fiecare zi te mole ti? Încearc asta timp de o s pt mân i vezi dac nu am dreptate.Dac vrei s consolezi pe cineva.i pune mâna pe el i simte-l a fi de un solid real. Trebuie s nu fii în vreo pozi ie în care corpului nu-i convine ceva. dar func ioneaz de parc ar fi cea mai irezistibil lege din lume. i în fiecare zi la acea or . Sinele t u dimensional mai mare va inspira. Din acel punct. doar suficient de mult pentru a te relaxa i a r mâne la controlul direc iei gândurilor tale. Dac creezi un interval în fiecare zi în care te pui într-o stare soporific . Ce ai face? L-ai îmbr a. Suntem creaturi ale obiceiului. În fiecare zi.

Dac vreau ceva. Oricum ar fi. sau o interpretezi – o joci. Dac urmeaz s mergi. pur i simplu. Îmi asum sentimentul dorin ei împlinite i cu mintea dominat de aceast singur senza ie. i ceea ce faci. apoi produc o stare apropiat somnului i în acea stare doar m simt fericit. SIMTE c mergi. Tot ce trebuie s faci este s imaginezi c tu o faci. este un act real în mai-marea dimensiune a fiin ei tale. când ajungi acolo deci. î i imaginezi c mai-marele tu dinl untrul corpului t u fizic iese afar din acesta i c acel tu interpreteaz de fapt ac iunea propus . ceea ce pare a fi un vis de zi controlat. pentru c sunt a a. ca o strângere de mân . care e mâna ta imaginar . SIMTE c urci sc rile. Nu te vizualiza f când-o. primirea unei scrisori. Nu te vedea mergând. în tri-dimensiunile spa iului. pentru simplul motiv c acest lucru î i induce starea apropiat somnului. imagineaz i prietenul stând înaintea ta i strânge-i mâna. îmi imobilizez corpul fizic. adorm. o recuno tin ce implic realizarea a ceea ce vreau. . În clipa în care sim i aceast pl cut stare soporific . intri în ac iune ca i când ai fi un actor în rolul lui. a eaz -te în scaunul t u confortabil ori întinde-te pe spate. Sentimentul meu de dorin împlinit implic faptul c a stau lucrurile.Un lucru simplu. scrierea unui cec sau orice ar implica faptul c dorin a e împlinit . în care sim i: „a putea s m mi c. Î i iei ac iunea simpl i concis care implic împlinirea rug ciunii tale i o sim i. m simt recunosc tor. Cea de-a treia modalitate de rug ciune pe care o practic este aceea de a m sim i recunosc tor. Nu stai înapoi i te vizualizezi f când-o. Tu o faci. mi-a putea deschide ochii dac a vrea. imaginezi c mergi. Nu trebuie s fac nimic pentru a determina lucrurile fie a a. Dac urmeaz s urci sc ri. strânge de fapt mâna celuilalt. Întâmpini în realitate un eveniment cvadri-dimensional înainte de a-l întâmpina aici. Po i folosi toate aceste tehnici i le po i schimba în fel i chip pentru a se potrivi temperamentului t u. dac a vrea. simte-te f când-o. fie pentru mine fie pentru altul. Dar las i mâinile fizice imobilizate i imagineaz c mâna mai-marelui tu. po i fi perfect sigur e ti în starea ideal pentru a te ruga eficient. dar nu vreau”. În acest sentiment e u or s atingi orice pe lumea asta. Dup ce te-ai decis asupra ac iunii care implic faptul c dorin a ta a fost realizat . Cu trupul imobilizat. Dac urmeaz s strângi mâna cuiva. i nu trebuie s mi ti un deget pentru a face ca acea stare s se petreac . E ti întins în timp. Dar trebuie s subliniez necesitatea inducerii st rii soporifice în care po i deveni atent f efort. o îmbr are.i ochii. ori senza ia de apropiere a somului. închide. O faci. dar nu vreau. nu te vizualiza strângând mâna cuiva anume.

atunci cad de pe dispozi ie (ori de pe mânz). este ceva dificil de c rit – dac nu c re ti cu mintea disciplinat . un sentiment c s-a îndeplinit – acestea vor face ca a s fie. de a fi ceea ce vreau s fiu? Când tiu cum ar fi sentimentul. De fiecare dat când devii con tient c nu e ti fidel acestei dispozi ii.O singur senza ie domin mintea. Petru prive te în sus i continu s mearg pe ap . Vocea îi spune. ca s po i r mâne fidel unei dispozi ii suflete ti înalte i re te triumf tor în Ierusalim. Dac umblu ca i când a a ar fi. dac te rogi eficient. Au adus mânzul neîn euat la Iisus i El a intrat triumf tor în Ierusalim. . Petre”. a putea umbla pe ap . acum. Iat animalul neînc lecat înc de c tre tine. ca i un mânz tân r. Cum ar fi sentimentul ce ar veni odat cu realizarea dorin ei tale? Un sentiment nou. iar mai-marele meu Sine dimensional construie te apoi o punte de incidente ce m vor duce din acest moment actual spre împlinirea dispozi iei mele. Iat o poveste din Biblie care-mi ilustreaz observa ia. Aceast poveste precede s rb torirea Pa tilor [a „trecerii”]. dac va întreba vreun om. „Pentru ce-l dezlega i?”. Dac mi-a putea suspenda judecata precum Petru. Asta e tot ce trebuie s faci. iar lucrurile dup care am tr it în trecut înc ne mai influen eaz în vreun fel comportamentul. tân rul mânz m poate trânti la mânt. Dar oamenii au un obicei din a subestima importan a lucrurilor simple. Cum m-a sim i. dar când i când m uit s v d dac chiar e a. trebuie s ne asum m c suntem deja ceea ce dorim s fim i s r mânem credincio i asump iei noastre. atunci îmi închid ochii i m pierd în acea singur senza ie. Luca 19] Povestea nu are nimic de-a face cu un om c rind un m ru . s se scufunde. Dac va fi s trecem de la starea noastr actual în cea a idealului nostru. ei s spun „Pentru c Domnul are trebuin de el”. Mânzul este dispozi ia pe care urmeaz s i-o asumi. Tu e ti Iisus Cel din poveste. „Uit -te-n sus. Petru începe s mearg pe ap [Matei 14:29]. ai fost aruncat din spinarea mânzului. Dac nu r mân fidel dispozi iei. ori ora ul p cii. S -I aduc acel mânz i. O atitudine fix a min ii. Marcu 11. dar apoi începe s priveasc în propria sa putere de în elegere i odat cu asta. Disciplineaz i mintea. c ci trebuie s ne men inem o dispozi ie înalt de va fi s umbl m al turi de cei înal i. Suntem creaturi ale obi nuin ei i înv m greu s renun m la conceptele noastre vechi. S-a consemnat c Iisus le-a spus ucenicilor S i s mearg la o r scruce [la intrarea într-un sat] i c acolo vor g si „un mânz legat pe care nimeni dintre oameni n-a ezut vreodat ”. care reprezint împlinirea. [Matei 21. Ei s-au dus la r scruce i au g sit mânzul i au f cut exact cum li s-a spus.

Nu am cuno tin de vreo concep ie asupra originii fenomenelor decât aceasta: con tien a e tot i totul e con tien .i f vreme pentru cele nedemne de iubit din lumea asta. în numere.i mereu. dar o vei afla în inimile îndr zne e. Proba înv torului. Tat l t u are nenum rate c i de a. Eu am s plec de aici duminic -seara. ocurile vor fi absorbite pe sur ce p trund în împlinirea dorin ei mele. o vei g si în stele. se g se te în credin a în cele predate.i face Tat l vizibil. sus ii acea dispozi ie i vei c ri mânzul neîn euat în ora ul Ierusalimului. Nu ai nevoie de altcineva care s te ajute. Lucrul ciudat este c . Este piatra pe care toate fenomenele pot fi explicate. El vine pentru a. tu tii pur i simplu c deja este a a. le vei g si întotdeauna. pe m sur ce îmi men in dispozi ia înalt i nu cad. Scuza nu va fi acolo. i Tat l s u este f cut vizibil în toate lucrurile demne de iubit ale lumii acesteia. Dac vei c uta scuze pentru e ecul t u.i c este deja vizibil în lumea ta i. al ii îmi amortizeaz eventuala c dere. R mâi credincios înv turii acesteia. Nu exist vreo explica ie în afara acesteia. rba ii i femeile de afaceri i profesioni tii de succes tiu c aceast lege func ioneaz . dar tu o vei g si pentru a. „O asump ie. toria etern a omului este pentru un singur scop: acela de a-L descoperi pe Tat l. Nu o vei g si în grupurile bârfitorilor. fiindc g se ti ceea ce cau i. Dispozi ia mea înalt treze te în al ii idei i ac iuni care tind spre întruparea dispozi iei mele. Pur i simplu o îng dui întru fiin asumându. Cu to ii trebuie s înv m s c rim dobitocul direct în Ierusalim f ajutorul omului. Toate cele vrednice de iubit. de i fals . Fixeaz i asta în minte i aminte te. Dac vei c uta o scuz pentru e ec. ori a înv turii. mâi credincios cunoa terii c propria ta con tien . EU SUNT-ul t u. indiferent care or fi fiind acelea. pentru a-mi proteja c toria. nu va exista opozi ie i nici competi ie. dac e sus inut . .i descoperi asump ia. Dac tot ai s mai cau i cauze în afara con tien ei omului. Ei întind frunze de palmier înaintea mea. r mânând fidel asump iei tale.În loc s prive ti în jos pentru a vedea dac acest lucru chiar se va înt ri în fapt. [nici] ve nicia n-ar fi putut s o fac s creasc .i justifica e ecul. Ceea ce cau i e g zduit deja înl untrul t u. Dac mergi credincios unei dispozi ii înalte. se va înt ri în fapt”. se va înt ri în fapt. atunci nu te-am convins de realitatea con tien ei. Nicio întindere de timp n-ar fi suficient de lung pentru a dezvolta ceva ce nu e deja îns mân at în tine. con tiin a ta de a fi con tient este singura realitate. în cea ca de ceai ori în mai tot locul. toate cele cu nume bun – c re te aceste lucruri i nu. De n-ar fi fost deja în tine. Dar eu nu trebuie s m îngrijesc.

mai-marele tu va inspira cuvintele care sunt necesare pentru a îmbr ca ideea i a o exprima frumos. Când spui c tii un lucru dar nu îl po i explica. voi mai prezenta câteva idei în privin a gândirii cvadri-dimensionale. . Este la fel de real în form de dorin precum va fi organelor tale trupe ti. „Cum ai aborda. „Nicicând nu m-ai fi c utat de nu m-ai fi g sit deja”. ca s -l prinzi. atunci tii. este i va fi. Dac i-a cere acum s -mi define ti rug ciunea. atunci nu tii. Ceea ce vrei acum. nu poate fi niciodat prea departe. îl poate explica. Când îl vezi clar în ochiul min ii. deja ai i îl cau i numai fiindc deja l-ai g sit. v voi oferi un fel de rezumat al celor de pân acum. c ci îns i apropierea implic separare.Tu i Tat l t u sunte i una i Tat l t u este tot ce a fost. dar dac nu-mi po i spune. arunci lemnul i-l mome ti cum ai momi copiii. Acest pescar mi-a spus cum delfinul ador s se joace cu o bucat de lemn plutitor i. i cuno tea i marea. cum atât de mul i m-au rugat elaborez asupra lec iei 3. L-ai g sit în form de dorin . Dup cum spuneam. dac n-ar fi cunoscut obiceiurile delfinului. a a cum nu poate fi nici aproape. a oric rui obiectiv?”. un pescar al c rui vocabular nu cred c dep ea o mie de cuvinte mi-a spus în cinci minute mai multe lucruri despre comportamentul delfinului decât mi-ar fi putut spune Shakespeare. eu î i spun c nu-l tii. putea -mi spun despre obiceiurile lor i cum s -i prinzi. Marele Pascal a spus. realizarea unui obiectiv. i îmi po i spune. dar el î i cuno tea pe tii. fiindc îi place simuleze ie irea din ap . prin rug ciune. iar tu vei exprima ideea mult mai bine decât altul cu un vast vocabular dar care nu-l vede la fel de clar ca tine. Apoi.i spun. tiu c atunci când un om vede clar un lucru. îl exprimi. fiindc atunci când îl tii cu adev rat. Iarna trecut în Barbados. i. ti deja ceea ce cau i i nu ai pe nimeni de schimbat în afar de Sine pentru a exprima acel lucru. cu tot vastul s u vocabular. îl poate defini. Mai întâi. adar ceea ce cau i e ti deja. Lec ia 5 – R MÂI CREDINCIOS IDEII TALE Seara aceasta avem cea de-a cincea i ultima lec ie din acest curs. vocabularul acestui om era foarte limitat. Cum cuno tea i delfinii.

iar mama ta este propria ta con tien . iar eu. i totu i. Asta înseamn s aplici legea corect: neacceptare a sugestiei de întârziere. era în biseric . Trebuie vin pentru oaspe i i sim urile mele îmi spun c nu exist . dac nu mai mult. cel mai plin de gra ie. versiunii King James] – Ioan 2:4. ori vreun eveniment ce s-ar fi petrecut cândva pe p mânt. cf. este m re ul [cuplu] Tat -Mam al tuturor fenomenelor. Tu e ti Iisus. totul îi spunea c era în întârziere. mul i se întreab cum ar fi putut Iisus. i le-am interpretat pentru tine. cel mai iubitor om din lume. Î i imagin c . Iisus e f cut s spun mamei Sale. iat întruchiparea iubirii spunându-i mamei Sale. nu am da o astfel de replic mamei noastre. „Ce ne prive te pe Mine i pe tine. Autorii Bibliei nu scriau istorie. Intr m în rutina de a accepta ca fiind definitiv eviden a sim urilor noastre. care nu suntem înc identifica i cu idealul c ruia îi servim. în loc s fie la col de strad . Prietenul meu a urcat în ma in i a ajuns la biseric la timp pentru slujb . ei scriau o m rea dram a min ii pe care au învelit-o în haina istoriei i au adaptat-o capacit ii maselor necritice. În acel moment se opri o ma in în dreptul lui. ceasul îi spunea c era în întârziere. vinul este produs într-un fel pe care noi nu îl tim. Ai v zut asta în timp ce am luat probabil o duzin de pove ti. tii acum c Biblia nu are nicio referin de niciun fel la vreo persoan care ar fi existat vreodat .Dac ai ascultat cu aten ie de-a lungul ultimelor patru zile. c atunci când scriitorii introduceau zeci de personaje în aceea i poveste. . i. „Femeie. Când îmi amintesc îns c propria mea con tien este una i singura realitate. Prietenul meu îi spuse oferului despre situa ia lui delicat . de ar fi fost om. Nu se vedea niciunul. lipsite de opinii. din obi nuin . s spun mamei Sale ce se presupune c i-ar fi spus în consemnarea din cel de-al doilea capitol al Evangheliei sfântului Ioan. tii c fiecare poveste din Biblie este povestea ta. mi-am mustrat într-un sens mama ori con tien a ce sugerase lipsa. femeie?” [„Femeie. ce treab am Eu cu tine?” în original. Tu i cu mine suntem creaturi ale obi nuin ei. iar oferul i-a r spuns. „Nu mergeam în direc ia aia. C ci con tien a e mama a toate cele. St tea la un col de strad a teptând un tramvai. Tocmai am citit un bilet de la un drag prieten de-ai mei din auditoriu. a adar. a adar dac neg eviden a sim urilor mele i-mi asum con tien a de a avea suficient vin. ce am Eu de-a face cu tine?”. De exemplu. prin asumarea con tien ei de a avea ce doream pentru oaspe ii mei. sunt pe cale de a accepta aceast lips ca fiind definitiv . dar am s te duc totu i acolo”. avea de mers la biseric pentru o nunt . încercau s i înf eze diferite atribute ale min ii pe care le-ai putea folosi. Duminica trecut . Tu i cu mine.

mai-marele meu Sine dimensional inspir în to i gândurile i ac iunile care ajut la întruparea asump iei mele. Con tien a mea. trecând pe acolo.14 „Diminea a. n-a g sit nimic decât frunze. În acest caz. îmi asum c am vin i tot ce doresc. Apoi. a mers acolo. „Ce am eu de împ it cu voi? Da i-v -napoi. ajungând la smochin. au v zut smochinul uscat din r cini. Toate cele din Biblie au loc în mintea omului: pomul. Credin a în lips trebuie din aceast zi mai departe s se pustiasc i s nu se mai reproduc vreodat în minte. i-a zis: De acum înainte. dac o fac. i ucenicii Lui ascultau. sugereaz sterilitatea. cetatea. unde Iisus este fl mând. Ne îndrept m spre o alt poveste din Evanghelia sfântului Marcu. oamenii. Toate sunt personific ri ale min ii i nu lucruri din lume. Nu e nimeni la care s mai apel m dup ce am descoperit c propria noastr con tiin este Dumnezeu. cu ideea c ar fi necesare patru luni pentru a-mi realiza dorin a. Cu alte cuvinte. vorbind. Îmi dau mie însumi aceast puternic sugestie c în veac nu m voi mai consola. EU SUNT-ul meu este m re ul arbore. sugereaz patru luni pân m voi putea osp ta. Ce treab am eu cu eviden a sim urilor mele? „Aduce i-Mi toate vasele i umple i-le” [Ioan 2:7].” Marcu 11:20 Ce pom pustiesc? Nu un pom din afar . iar obi nuin a din nou sugereaz vidul. atunci când sim urile sugereaz lipsa.” Marcu 11:13. atunci m impregnez cu sugestia aceea i voi z misli roada lipsei”. ce am eu de împ it cu tine?” Este fiecare om care cunoa te aceast lege i care. i.Nu accepta niciodat sugestia lipsei. „Femeie. C ci nu era timpul smochinelor. „Eu sunt vi a [cea adev rat ]”. Ia aminte la aceste cuvinte: . totul. Con tien a este una i singura realitate. deoarece. „Ce treab am eu cu tine?”. rod din tine nimeni în veac s nu nânce. Nu e nici m car o singur afirma ie f cut în Biblie care nu reprezinte vreun atribut de-ale min ii omene ti. Ioan 15:1. Dar eu nu pot a tepta patru luni. îmi spun. Nu po i spune c un diavol cauzeaz unele lucruri i Dumnezeu altele.” i. Nu voi mai asculta vreodat la o voce ca asta. C ci Dumnezeu e cauza a toate i nu e nimic afar de Dumnezeu. Nu e un om spunând unei mame. Este propria mea con tien .i va spune sie i. i v zând de departe un smochin care avea frunze. fie i pentru o clip . doar va g si ceva în el. Nu e un om pustiind un pom.

Biblia o spune în felul urm tor: „De aceea v zic vou : Toate câte cere i.” „C de nu ierta i voi. nici Tat l vostru Cel din ceruri nu v va ierta vou gre ealele voastre. s crede i c le-a i primit i le ve i avea. Dac e lumin i bucurie.” „Iar când sta i de v ruga i. crede c ai.” Isaia 45:5 Ascult aceste cuvinte cu aten ie.” „Eu l-am ridicat întru dreptatea Mea i toate c ile lui le voi netezi. voi zdrobi por ile cele de aram i z voarele cele de fier le voi sf râma. rugându-se. zice Domnul Savaot. Lumea ta este o mare oglind ce. El va zidi cetatea Mea i va libera pe robii Mei. bog ii îngropate în p mânt. În rug ciune.” Isaia 45:1-3 „Eu întocmesc lumina i dau chip întunericului. ca i Tat l vostru Cel din ceruri s v ierte vou gre ealele voastre. Cel ce s luie te pacea i restri tei îi las cale: Eu sunt Domnul Care fac toate acestea. Nu po i g si o cauz în afara propriei tale con tien e. Dac sunt r nit. pe care îl ine de mâna lui cea dreapt . pietate i sentiment de adora ie decât mine când simt recunosc tor. eu am creat întunericul i întunecimea i afundarea. ierta i orice ave i împotriva cuiva.„A a zice Domnul unsului S u Cirus. tiind în acela i timp c spre mine însumi m întorc.” Isaia 45:7 „Eu am f cut p mântul i omul de pe el Eu l-am zidit. Eu sunt Dumnezeul lui Israel. i vei primi. f r scump rare i f daruri. m-am r nit singur. Când te rogi. Nu exist nimic altceva în afara acestei EU SUNT-imi care le face pe toate. ca s tii c Eu sunt Domnul Cel Care te-a chemat pe nume. ei î i spun prin comportamentul lor cine e ti tu.” Marcu 11:24-26 . ca doboare neamurile înaintea lui i ca s dezlege cing torile regilor. sunt cuvinte inspirate ale oamenilor care au descoperit c singura realitate este con tien a.13 „Eu sunt Domnul i nimeni altul! Afar de Mine nu este dumnezeu. Rug ciunile tale nu vor fi cu nimic mai pu in pioase fiindc te întorci spre propria ta con tien dup ajutor. Nu cred c cineva. s deschid por ile înaintea lui i ca ele s nu mai fie închise:” „Eu voi merge înaintea ta i drumurile cele muntoase le voi netezi. i se cere s crezi c ai ceea ce ra iunea i sim urile tale neag . Nu sunt cuvintele mele. rugându-v . Eu cu mâinile am întins cerurile i la toat o tirea lor Eu îi dau porunc . este cuprins de mai mult bucurie.” i î i voi da ie vistierii ascunse. Dac e întuneric în lumea mea. pe m sur ce-mi asum sentimentul dorin ei mele împlinite.i spune neîncetat cine e ti tu.” Isaia 45:12. eu am creat lumina i bucuria. Pe m sur ce întâlne ti oameni.

„Ce-mi folose te mul imea jertfelor voastre?. nu s-ar fi f cut. ca s merge i în muntele Domnului. dac de fiecare dat când te v d ori m gândesc la tine îmi aduc aminte de cele pe care le am împotriva ta. Iert ceva numai atunci când într-adev r uit. Uitarea deplin este iertare. Î i pot spune pân la sfâr itul vremurilor. Dac nu uit.Asta e ceea ce trebuie s facem atunci când ne rug m. Dar. voi to i copacii p durii. cânta i în strune laudele Lui pân la marginile mântului!” Isaia 42:10 „Cânta i voi ceruri. vârtutea lui Israel. ceva ce. ci crezându-l a fi ceea ce dore te s fie. cânta i. s cie sau orice altceva. Am avut un dinte împotriva lui i l-am iertat. „Te iert”. altfel. c Domnul a f cut aceasta. Te duci la un doctor i î i d ceva pentru boala ta. Iertarea e uitare complet . a c î i d ceva în schimbul acesteia. Mi-am schimbat conceptul despre el. ca în noaptea cea de praznic. Îns i pr znuirea voastr e nelegiuire!” „Ur sc lunile noi i s rb torile voastre sunt pentru Mine o povar . tres lta i de bucurie. cu bucurie în inimi. mintea directiv . în sunetul de flaut. El încearc s o ia de la tine. mun ilor. fie c e o credin în boal . i cel care r spunde rug ciunii. de miei i de api!” „Când venea i s le aduce i.” Isaia 30:29 „Cânta i Domnului cântare nou . nu te-am iertat defel. zice Domnul. N-ai niciun sacrificiu de f cut – n-ai de adus nicio jertf . lunile noi. atunci nu am iertat. O rug ciune la care s-a r spuns implic faptul c ceva s-a f cut ca urmare a rug ciunii. Descotorose te-te complet de cel vechi. r suna i adâncuri ale mântului. îl iert pe deplin. trebuie s scap de aceasta. eu însumi sunt elanul ac iunii. Nu l sa pe nimeni i spun c trebuie s te lup i i s suferi. s las de la mine. c a scump rat Domnul pe Iacov i în Israel i-a dat pe fa slava Sa!” Isaia 44:23 . Ajunge!” Isaia 1:11-14 „Voi ve i cânta atunci. i ie însu i un nou concept de sine în locul celui vechi. În acest fel. A adar. Oricine se roag eficient se întoarce spre înl untrul s u i î i însu te starea utat . nu folosind cuvinte ale neg rii. M-am s turat de arderile de tot cu berbeci i de gr simea vi eilor gra i i nu mai vreau sânge de tauri. Dac in ceva împotriva altuia. cine vi le ceruse? Nu mai c lca i în curtea templului Meu!” „Nu mai aduce i daruri zadarnice! T mâierile Îmi sunt dezgust toare. zilele de odihn i adun rile de la s rb tori nu le mai pot suferi. Nu trebuie s te lup i pentru realizarea dorin ei tale. Cite te ce se spune în Biblie.

aducând laude i aducând mul umiri. iar experien a mea proprie confirm adev rul înv turii lor. am observat evenimente înainte ca acestea s se fi produs. Toate st rile mentale. Dar dac ai ascultat cu aten ie mesajul meu în ultimele patru seri. Mul i oameni. atunci via a pe p mânt progreseaz conform unui plan. urmând logica. înainte ca ele s se fi petrecut în aceast lume tri-dimensional . sunt „dezgust toare”. adic a tr i i m-a purta de parc ar fi deja o realitate. Bucuria i veselia vor veni peste ei. nu cred c mai ai nevoie de vreo dovad c Biblia nu e istorie. iar durerea. vesele te-te. a spune simplu. „M-a sim i în situa ia rug ciunii ca i când i s-a r spuns deja i apoi a tr i i m-a purta conform acelei convingeri”. în cânt ri de biruin i o bucurie ve nic va încununa capul lor. întristarea i suspinarea se vor dep rta de la ei. Ioan 14:29. altele decât cea a dorin ei împlinite. . i orice e de v zut ACOLO înainte de a se petrece AICI trebuie s fie „pre-determinat” din punctul de vedere al omului treaz într-o lume tri-dimensional . ele trebuie s fi fost din afara acestei lumi. sunt supersti ii i nu înseamn nimic. Din moment ce omul poate observa un eveniment înainte ca el s se petreac în cele trei dimensiuni ale spa iului. Vino înaintea Mea cântând. adic . „Ce vrei s spui prin asta?”. Timpul nu-mi permite s continui demonstra ia c Biblia nu e istorie. asump ia mea se va înt ri în fapt. Aplic ce ai înv at i î i vei realiza dorin ele tale. Pune-te în dispozi ia adecvat i propria ta con tien o va întrupa. Când vii înaintea Mea. fiindc aceste st ri mentale implic acceptarea st rii c utate. atunci. a spune. „Este sentimentul dorin ei împlinite”. eu inclusiv. Dac a putea defini rug ciunea pentru oricine i a face-o cât mai limpede mi-ar sta în putere. tiind c umblând în aceast atitudine fix . A a se vine înaintea Domnului – propria ta con tien . i se desf oar lent prin spa iul nostru. Vino în cânt ri i aduceri de laude. Dac evenimentele ce se petreceau nu existau înc în lumea asta când erau observate.” Isaia 51:11 Singurul dar acceptabil este o inim vesel .i astfel cei mântui i ai Domnului se vor întoarce i vor veni în Sion. Asum i sentimentul dorin ei tale împlinite i vei fi adus singurul dar de primit. înv torii antici ne-au ar tat c putem altera viitorul. Dac întrebi. în alt dimensiune. i totu i. ca s crede i când se vor întâmpla”. i acest plan trebuie s existe altundeva. fiindc veselirea implic faptul c s-a întâmplat ceva ce ai dorit. ************** i acum v-am spus acestea înainte de a se întâmpla. A încerca s sus in sentimentul acesta f efort.

adar. Înv torii antici îi spuneau celui natural „mintea carnal ” i celuilalt. fiindc ele se judec duhovnice te”. dorin a noastr de a-l rupe e mai mare decât dorin a de a continua obiceiul. . Gândul zelos. Le putem clasifica drept con tien treaz obi nuit . sim ind-o mental i percepând-o pân ce dobânde te întreaga claritate a realit ii. guvernat de sim urile noastre. Avem în fa a noastr în fiecare clip a vie ii posibilitatea de a alege pe care dintre diferitele viitoruri îl vom avea. Recunoa tem ace ti doi centri distinc i de gândire în afirma ia. Aceast viziune este complet independent de facult ile naturale. Sunt de fapt dou perspective asupra lumii. Indiferent ce facem. Deschide-o i însufle te-o! O simpl practic ne va convinge c putem. are mai multe urm ri. Romani 1:20. Obiceiul retragerii aten iei dinspre zona senzorial i concentrarea ei asupra nev zutului ne dezvolt perspectiva spiritual i ne face capabili s trecem dincolo de lumea sim urilor. pentru a vedea ceea ce altfel e invizibil. concentrat. Cea mai remarcabil caracteristic a viitorului omului este flexibilitatea acestuia. altfel. Obi nuin a de a vedea numai ceea ce ne permit sim urile noastre ne las orbi la ceea ce. de i preg tit în avans în cele mai mici detalii. ar trebui s ne dezleg m deliberat i frecvent min ile de eviden a sim urilor i s ne focaliz m aten ia asupra unei st ri invizibile. spiritual. Dorin a este motorul ac iunii. am putea vedea. Pentru viziunea natural . obiectul acestui curs este acela de a indica posibilit ile intrinseci ale omului. vede con inuturile timpului. Trebuie numai s ne concentr m asupra st rii dorite pentru a o vedea. Nu am putea mi ca un singur deget dac nu am avea o dorin de a-l mi ca. pe de alt parte. trecutul i viitorul sunt pur imaginare. i o imagina ie controlat . natural i unul „duhovnicesc”. s ne remodel m viitorul în armonie cu dorin a noastr . Pentru a cultiva abilitatea de a vedea nev zutul. Viitorul. 1Corinteni 2:14. „Cele nev zute ale Lui se d de la facerea lumii”. Viziunea spiritual . Ce e mental i subiectiv pentru omul natural este concret i obiectiv pentru omul spiritual. astfel alterat. formeaz din nou o secven determinant ce începe din punctul de interferen – un viitor ce va fi compatibil cu alterarea. Trecutul i viitorul sunt un întreg actual pentru viziunea spiritual . c ci pentru el sunt nebunie i nu poate s le în eleag . pe care le are fiecare – un focar „firesc”. Când rupem un obicei. „Omul firesc nu prime te cele ale Duhului lui Dumnezeu. urm m dorin a care ne domin mintea la un moment-dat. „mintea lui Hristos”. focalizat într-o anumit direc ie. controlându-ne imagina ia. guvernat de dorin . de a ar ta c omul î i poate altera viitorul s u. iar. închide în afar alte senza ii i le face s dispar . Viziunea natural limiteaz realitatea la momentul numit ACUM.

descoper metode pentru realizarea acestuia. adic . O dorin este numai o con tientizare a ceva ce ne lipse te i de care avem nevoie pentru a ne face via a mai pl cut . Oamenii au obiceiul de a bagateliza importan a lucrurilor simple. construie te un eveniment pe care crezi c -l vei petrece IMEDIAT DUP împlinirea dorin ei tale – un eveniment care sugereaz împlinirea dorin ei tale – ceva în care va predomina ac iunea Sinelui. adic . De îndat ce omul î i asum sentimentul dorin ei sale împlinite. Sinele cvadri-dimensional construie te apoi cu perspectiva sa mai larg mijloacele necesare pentru realizarea finalului recunoscut. . Dorin ele au întotdeauna un câ tig personal în vedere. define te. Nu exist dorin absolut neegoist . Cum spunea Pascal. Cheia de a progresa în via i de a. i apoi tr ind i purtându-se conform acestei credin e. Min ii nedisciplinate îi pare dificil s i asume o stare care e negat de sim uri. Dar aceast formul simpl de schimbare a viitorului a fost descoperit dup ani de c utare i experimentare. de a întâlni un eveniment înainte ca acesta s se petreac . Când nu e nimic de câ tigat. Omul. „Nu m-ai fi utat dac nu m-ai fi g sit deja”. Dar iat o tehnic ce face simpl „chemarea la fiin a celor ce înc nu sunt” [Romani 4:17]. prin recunoa tere. nici ac iune. Sinele s u cvadri-dimensional g se te c i pentru atingerea scopului. determin mijloacele.i sentimentul dorin ei sale împlinite. prin urmare. Al doilea. î i altereaz viitorul în armonie cu asump ia sa. Primul pas în schimbarea viitorului este DORIN A. Asump iile trezesc ceea ce afirm .i obiectivul – s tii precis ce vrei. nu exist dorin i. Nu tiu defini ie mai clar a mijloacelor prin care ne realiz m dorin ele decât de A EXPERIMENTA ÎN IMAGINA IE CEEA CE AM EXPERIMENTA ÎN CARNE I OASE DAC NE-AM ATINGE SCOPUL.Dorin ele care ne împing la ac iune sunt acelea care ne in aten ia. Supunere ne ov ielnic în fa a vocii acestuia înseamn o asump ie imediat a dorin ei împlinite. Omul spiritual vorbe te omului natural prin limbajul dorin ei. asumându. Aceast experimentare imaginar a finalului. A dori o stare înseamn a o avea. cu atât mai intens dorin a. cu cât mai mare câ tigul anticipat.i împlini visele st în supunerea voit vocii acestuia.

este diferen a dintre succes i e ec. imaginându.i o stare asem toare somnului. o stare soporific . dar una în care înc e ti capabil s i controlezi direc ia gândurilor. Dup ce i-ai ales aceast ac iune ca fiind cea pe care o vei experimenta în imagina ie. De exemplu. s presupunem c dore ti o promovare la serviciul t u. Diferen a dintre A TE SIM I pe tine în ac iune. ca i când ai fi pe un ecran de cinematograf. aici i acum. imobilitatea fizic apropiat somnului i ac iunea imaginar în care Sinele predomin AICI I ACUM nu sunt numai factori importan i în alterarea viitorului. Pune. ci sunt i condi iile esen iale în proiectarea con tient a Sinelui spiritual. trebuie s te sim i în ac iune pân ce dobânde te în întregime dinamismul i distinc ia realit ii. În schimb. Întinde-te pe pat sau relaxeaz -te pe un scaun. De asemenea. Dorin a. Trebuie ca întotdeauna s participi în ac iunea imaginar . Apoi. imagineaz i c scara aceea este chiar în fa a ta i SIMTE-TE urcând-o în fapt. Este important s i aminte ti mereu c ac iunea propus trebuie s fie una care URMEAZ împlinirii dorin ei tale. imobilizeaz i corpul fizic i indu. Diferen a va fi sesizat dac te vei vizualiza acum urcând o scar . nu numai s stai înapoi i s prive ti. ci s sim i c tu îndepline ti într-adev r ac iunea. Apoi vizualizeaz i un prieten stându. astfel încât senza ia imaginar este real pentru tine. faci altundeva AICI i viitorul ACUM.i o stare asem toare somnului. Simte-o ca fiind solid i real . i a te vizualiza pe tine în ac iune. adar.i înainte. Nu te vizualizezi pe tine la o oarecare distan în spa iu i la o oarecare distan în timp fiind felicitat pentru norocul ce a dat peste tine. i poart cu el o conversa ie imaginar în armonie cu ac iunea.i mâna imaginar într-a lui. imaginând în tot acest timp c tu îndepline ti ac iunea aici i acum.i c î i este somn. acum-ul din lumea dimensional mai mare este echivalentul lui AICI în spa iul obi nuit tri-dimensional al vie ii de zi cu zi. surprinz tor. . imobilizeaz i corpul fizic i indu.Al treilea. cu pleoapele închise. A fi felicitat ar fi un eveniment pe care l-ai petrece imediat dup împlinirea dorin ei tale. simte-te mental în îns i acea ac iune. o stare în care e ti atent f efort. Evenimentul viitor este o realitate ACUM într-o lume dimensional mai mare i. cu pleoapele închise i aten ia ta focalizat asupra ac iunii pe care vrei s o experimentezi în imagina ie.

atunci trebuie s men inem ac iunea în desf urare pân în momentul în care adormim. ca pe un cântec de leag n. dar nu trebuie împins în starea de somn. interpret m într-adev r ac iunea în lumea cvadri-dimensional . cu toat distinc ia realit ii.Când corpul fizic este imobilizat i devenim st pâni i de ideea de a face ceva – dac ne imagin m c o facem AICI I ACUM i men inem ac iunea imaginar în desf urare pân ce adormim – e destul de probabil s ne trezim în afara corpului fizic i s ne descoperim având un focar mai mare dimensional. ci doar într-un grad moderat de somnolen în care suntem înc în stare s ne dirij m gândurile. ceea ce am experimenta în carne i oase când ne vom atinge scopul i vom întâlni acel prilej. a a cum l-am întâlnit în imagina ia noastr . mul umesc”. atunci trebuie s ne limit m ac iunea la urcatul acelor anumite sc ri. Somnolen a faciliteaz schimbarea. cea în care nu mai suntem capabili s ne control m mi rile aten iei. cu minimum de efort. Dac . Dac ne va hoin ri aten ia. Roste te aceste cuvinte ca i când te adresezi unei puteri superioare pentru a f cut lucrul acela pentru tine. Dar fie c ne trezim. s repet m iar i iar. s ne îmbib m mintea cu sentimentul dorin ei împlinite. c ut m o proiec ie con tient într-o lume dimensional mai mare. Experiment m în imagina ie. Experien a m-a înv at s limitez ac iunea imaginar . pân ce numai senza ia de recuno tin domin mintea. precum „Mul umesc. o aducem înapoi la sarcina ei de a urca acele trepte i continu m s le urc m pân ce ac iunea imaginar are întreaga soliditate i distinc ie a realit ii. totu i. mul umesc. s condensez ideea ce va fi obiectul medita iei mele într-un singur act i s -l rejoc iar i iar. în lumea tri-dimensional . pân ce dobânde te sentimentul realit ii. aten ia va hoin ri pe drumuri l turalnice i gr mezi de imagini asociate se vor înf a aten iei. deoarece favorizeaz aten ia f efort. Altfel. f când real ceea ce doream i imaginam c f ceam în carne i oase. orice fraz scurt care implic împlinirea dorin ei. în viitor. Dac ne hot râm s urc m sc rile dintre dou anumite etaje. fie c nu. i o vom reinterpreta în viitor i aici. Un foarte eficient mod de a întrupa o dorin este acela de a asuma sentimentul dorin ei împlinite i apoi. fiindc acest eveniment va urma cel mai probabil realiz rii dorin ei noastre. Trebuie. . Ideea trebuie s fie men inut în câmpul prezent rii f niciun sensibil efort din partea noastr . într-o stare relaxat i soporific . iar în câteva secunde acestea m vor purta la sute de kilometri de obiectivul meu în termeni spa iali i la ani dep rtare în cei temporali.

Acuma.Hr ne te mintea cu premise – adic . Ia s vedem. cu atât devine mai plin de substan i de realitate. Influen eaz comportamentul tuturor. Îi putem m sura durata vie ii f a folosi dimensiunea lungimii. îl m sur m pur i simplu oricum altfel decât dup lungime. trebuie mai întâi s le schimb m în cele patru dimensiuni ale spa iului. existen a unui dimensional mai-mare Sine. i va nega. El e destul de familiarizat cu cele trei dimensiuni – lungime. l ime i în ime. . pentru a m sura un corp cvadri-dimensional. E orice fel în care poate fi m surat un lucru. toate mijloacele care promoveaz realizarea ei sunt bune. fiindc orice schimbare necesit timp. complet diferit de toate celelalte feluri. Pentru a în elege cum î i modeleaz omul viitorul în armonie cu asump ia sa – prin simpla experimentare în imagina ia lui a ceea ce ar experimenta în realitate dac ar fi s i realizeze scopul – trebuie s tim ce în elegem printr-o lume dimensional mai mare. a patra dimensiune. Observarea unui eveniment înainte de a se petrece implic faptul c evenimentul este predeterminat din punctul de vedere al omului din lumea tri-dimensional . Adic . inspirând în to i mut rile. în cele trei dimensiuni ale spa iului. Pentru o asump ie. n. mas i substan prin ad ugire de dimensiuni. exist vreun fel de a m sura un obiect în afar de lungime. Timpul este categoric al patrulea fel de a m sura un obiect. dac se persist în ele pân ce dobândesc sentimentul realit ii. se vor înt ri în fapt. l imii i în imii [ori „a m rimii i formei”.tr. de i false. c ci într-o lume dimensional mai mare intr m pentru a ne altera viitorul. f îndoial . imii i în imii. ime i în ime? Timpul îmi m soar via a f a se folosi de cele trei dimensiuni ale lungimii. Ce calitate nou i-ar da timpul. de ar fi o cvadri-dimensiune. o dimensiune nu e o linie. l imii i în imii. deoarece asump iile. ac iunile i cuvintele care duc spre împlinirea ei. O linie dreapt . Apari ia i dispari ia acestuia sunt m surabile. pentru a schimba condi iile de aici. precum superioare sunt corpurile suprafe elor i suprafe ele liniilor? Timpul este un mijloc de schimbare în experien . dobânde te form .]. Omul nu tie exact ce se în elege printr-o lume dimensional mai mare. Nu exist un a a-zis „obiect instantaneu”. l ime i în ime – i crede c . calitate care ar face-o la fel de vast-superioar corpurilor. afirma ii presupus a fi adev rate. A adar. care se afl în întregime într-o singur dimensiune. Cu cât are mai multe dimensiuni. Rezist pentru o lungime definit de timp. ar trebui s fie la fel de evident pentru el precum dimensiunea lungimii.

mediul s u actual se va petrece. dac t iem un corp oarecare. de fiecare dat când se retrage înl untrul min ii sale i ar provoca o externalizare a timpului. t ind o suprafa . dac avem toate astea clar fixate în min ile noastre. pe care o credem atât de real de solid . putem oricând trece. Lumea aceasta. iar drama vie ii este numai o rare pe gr mada de timp dimensional multiplu. Nu putem evita deduc ia c toate obiectele tri-dimensionale sunt numai sec iuni transversale ale corpurilor cvadri-dimensionale. ob inem o linie. i el ar concluziona astfel c atât timpul cât i spa iul sunt seriale. doar o sec iune transversal a unei suprafe e. sec iunea sa transversal va fi o suprafa . numai o sec iune a obiectului cvadri-dimensional. care e. nu în ordinea în care au fost experimentate de tine. plus acelea pe care le-ai putea experimenta. care e. i t ind o linie ob inem un punct. la rândul lui. . i dincolo de care. o separare dintr-o lume fundamental i dimensional mult mai mare – o lume mult mai fundamental extras dintr-o lume înc i mai mare fundamental i dimensional – i tot a a spre infinit. Ar descoperi c . de ne-am putea mi ca pe lungimea timpului. ori via a ta de la na tere pân la moarte. ar trebui s le v d în starea de flux – ca un întreg viu. este o umbr din care. Ar trebui s le v d. Simt intuitiv c . dac îl ducem spre concluzia logic . Observ c . numai o sec iune transversal a unui corp. unde obiectul contempl rii sale va fi zut ca o realitate concret-obiectiv . ci ca un întreg actual.Noua calitate este schimbarea. Acuma. de i-ar separa gândurile de aceast lume dimensional mai mare i s-ar retrage înc i mai departe înl untrul min ii lui. indiferent cât de multe dimensiuni ad ug m lumii. Aceasta înseamn c un punct este numai o sec iune transversal a unei linii. animat. Fiindc infinitul este de neatins prin orice mijloc de analiz . la rândule ei. ar provoca o externalizare a timpului. Focarul meu ar trebui s ia întreaga dispunere de impresii senzoriale pe care le-ai experimentat pe p mânt. Fiindc SCHIMBAREA este caracteristica celei de-a patra dimensiuni. am putea vedea viitorul i l-am putea altera dac am dori. Pentru a vedea Sinele cvadri-dimensional. Dac r mâne concentrat în aceast stare. trebuie s v d fiecare sec iune transversal . care este. Ceea ce înseamn : când te întâlnesc pe tine. spa iul devine dimensional mai mare. iar el se va trezi într-o lume dimensional mai mare. i le v d pe toate co-existând. ce înseamn aceasta pentru noi în aceast lume tri-dimensional ? Înseamn c . întâlnesc o sec iune transversal a cvadri-dimensionalului tu – cvadri-dimensionalul Sine care nu e v zut. Este o abstrac ie. Omul poate dovedi existen a unei lumi dimensional mai mare prin simpla focalizare a aten iei sale asupra unei st ri invizibile i imaginându. la rândul u.i c o vede i c o simte.

operatorul de noapte îmi flutur un „noapte bun ”. ori. într-atât de complet î i rearanjeaz singurele impresii senzoriale din perioada de trezie încât nu le mai recunoa te când i le aminte te. uitându-te la pagin . Revenind acas . am luat câteva scrisori ce-mi fuseser l sate la . odat trezit. Imagineaz i c fiecare cuvânt de pe aceast pagin reprezint o singur impresie senzorial . Dar s presupunem c . el. dup care el mi-a mul umit pentru bac . cu toate cuvintele tip rite. am visat c am livrat un pachet restaurantului din cl direa mea de apartamente. î i focalizezi vederea pe primul cuvânt din col ul stânga-sus i apoi i-o plimbi de-a lungul paginii. v d o fa familiar în restaurant. dup care. Am afirmat c omul are înaintea lui în fiecare moment din timp posibilitatea de a alege care din cele mai multe viitoruri va avea. Pentru „a prinde” contextul. Pentru a schimba viitorul. de la stânga la dreapta.Savan ii vor explica într-o bun zi DE CE exist un Univers Serial. ie ind din apartament. Coborând cu liftul. Ai putea. Recep ionera mi-a spus. Pân când ochii t i ajung la ultimul cuvânt de pe aceast pagin . Dar în practic . mai important este CUM folosim acest Univers Serial pentru a ne schimba viitorul. operatorul de la lift mi-a dat câteva scrisori iar eu i-am mul umit pentru ele. ai extras în elesul. A doua zi. hot ti s le rearanjezi. Un vis nu e nimic mai mult decât gândire cvadri-dimensional necontrolat . i-am înmânat operatorului de zi un bac i i-am mul umit pentru c s-a ocupat de coresponden a mea. în aceea i zi. Seara. pentru a în elege ce vreau s spun. „Nu-l po i l sa aici”. din moment ce experien ele omului. „Nu po i l sa aia acolo”. trebuie s ne preocupe numai dou lumi din seria infinit : lumea pe care o cunoa tem prin ra iunea organelor noastre trupe ti i lumea pe care o percepem independent de organele noastre senzoriale. De exemplu. la rândul s u. . În acest moment apare operatorul din schimbul de noapte i-mi face cu mâna un salut. Aceast abilitate de a schimba viitorul va fi în eleas dac asem m experien ele vie ii pe p mânt cu rândurile acestei pagini. am auzit un portar spunând unui curier. rearanjându-le. Dar se ridic întrebarea: „Cum se poate una ca asta. sau rearanjare a impresiilor senzoriale atât ale trecutului cât i ale viitorului. treaz în lumea tri-dimensional . l sând-o s cad pe cuvinte separat i succesiv. m opresc i recep ionera m salut zâmbind. El viseaz de obicei dou sau mai multe evenimente care sunt separate în timp fuzionând într-o singur impresie senzorial . Omul rar viseaz evenimente în ordinea în care le experimenteaz când e treaz. prin urmare la fel de prezente. conducându-mi musafirii pân la lift i luându-ne r mas-bun. s spui o poveste diferit în întregime – de fapt ai putea s spui mai multe pove ti diferite. sunt predeterminate?” – a a cum sugereaz observarea de c tre el a unui eveniment înainte ca acesta s se produc . Când s intru în lift. Omul experimenteaz evenimente pe p mânt separat i succesiv. în acela i fel în care experimentezi tu acum cuvintele acestei pagini. mul umindu-mi.

vom fi capabili s cre m con tient circumstan e în lumea tri-dimensional . fiindc aten ia minus efort este indispensabil pentru schimbarea viitorului. atunci când sunt aranjate corespunz tor. Impresiile senzoriale pe care le folosim pentru a ne construi visul din stare de trezie sunt realit i actuale dislocate în timp. am construit un vis care a diferit sim itor de experien a mea din starea de trezie. iar fuzionând dou sau mai multe dintre acestea într-una singur . Define te. care nu e nimic mai mult decât un vis în stare de trezie controlat: 1. ac iunea predeterminat i senza ia ce implic împlinirea dorin ei noastre. Putem. de i la grani a somnului. într-un vis în stare de trezie controlat. Îng duie-mi s a ez din nou temelia rug ciunii. implic faptul c ne-am realizat dorin a.Prin simpla rearanjare a câtorva dintre impresiile senzoriale unice. Înv m acest control prin intermediului visului din starea de trezie.i obiectivul. Recunoa terea de c tre noi a visului din stare de trezie ca fiind o realitate fizic determin mijloacele pentru împlinirea lui. Când vom fi înv at s control m mi rile aten iei noastre în lumea cvadri-dimensional . am fost sortit s le întâlnesc. este important s inem minte mereu c singurul lucru care ocup mintea în timpul visului din starea de trezie este VISUL DIN STARE DE TREZIE. Apoi. Cum devine visul din stare e trezie un fapt fizic nu e grija noastr . ne las la controlul con tient al mi rilor aten iei noastre. . când aten ia noastr poate fi men inut f efort. Construie te un eveniment pe care crezi c îl vei petrece CA URMARE a împlinirii dorin ei tale – ceva ce va avea predominant ac iunea Sinelui – un eveniment ce implic împlinirea dorin ei tale. O stare ce. s tii precis ce vrei. s construim con tient un eveniment pe care dorim s îl experiment m în lumea tri-dimensional . 2. ne relax m într-un scaun i ne inducem o stare de con tien asem toare somnului. Cu visul clar definit. sau lumea cvadri-dimensional . Tot ceea ce facem prin construirea visului din stare de trezie este s select m dintr-o mare varietate de impresii senzoriale pe cele care. În aplicarea acestei tehnici de schimbare a viitorului. experiment m în imagina ie ce am experimenta în realitate dac acest vis în stare de trezie ar fi un fapt obiectiv.

imaginând în tot acest timp c tu e ti cel care face ac iunea AICI I ACUM. Dar pot spune.14. dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea. unt i brânz . pân în aceast zi a luminatului an 1948. simte-te mental chiar în ac iunea propus . Exist o scurt referire în cartea Exodului/Ie irii care confirm asta. la r splata chem rii de sus”. propriile mele multe e ecuri m-ar condamna dac a insinua c am ajuns s -mi st pânesc complet mi rile aten iei mele. în elegând gre it aceast afirma ie. Cu alte cuvinte. ceea ce beneficiaz de aten ia ta are via a ta. Milioane de oameni au citit-o sau au auzit-o de-a lungul veacurilor i mereu gre it au în eles-o.3. fie c e vreun produs din lapte. Nenum rate milioane de oameni. Cic „nu se face”. acum asump ia are propriile sale c i de a se concretiza pe sine. „S nu fierbi iedul în laptele mamei lui” (23:19). eu înc nu socotesc s o fi cucerit. pân ce numai senza ia de împlinire domin mintea. . refuz s nânce. Ei cred c Biblia e istorie i. ************** Înc o dat vreau s î i reamintesc faptul c responsabilitatea de a face real în lumea aceasta ceea ce ai f cut real în imagina ie nu apas pe umerii t i. astfel încât experimentezi în imagina ie ce ai experimenta în carne i oase dac i-ai atinge scopul.i atinge obiectivul. au chiar i oale separat pentru a g ti carnea. când se spune „S nu fierbi iedul în laptele mamei lui”. Dar tu e ti acum pe cale s o aplici psihologic. nici nu se gândesc s se ating de acesta dac în acea zi m nânc vreun ied sau orice fel de carne. orice produs lactat împreun cu un fel de carne. Nu te preocupa în privin a CUM-ului. fie c e lapte. Responsabilitatea de a face ca a a s fie e luat de la tine. i tinzând c tre cele dinainte. ori laptele ce nutre te i ine în via ceea ce î i capteaz aten ia. De fapt. Experien a m-a convins c aceasta este cea mai simpl cale de a. aten ia ta este precum îns i izvorul vie ii. „Fra ilor. i-ai asumat c s-a f cut.i o stare de con tien asem toare somnului. Totu i. Apoi. al turi de înv torul antic. Se spune. Imobilizeaz i corpul fizic i indu. Con tien a este Dumnezeu. i-ai f cut medita ia i i-ai asumat c e ti ceea ce vrei s fii. alerg la int . Filipeni 3:13.

Este dreptul t u s devorezi ceea ce ai exprimat în trecut. i r mânând credincios asump iei tale – se va înt ri în fapt.i spune. Nu trebuie s îl faci s fie a a. . fierbi din nou iedul în laptele mamei lui. E ti un tat gelos ce. devine concretizat în lumea ta. un ied a tot fost folosit ca simbol al sacrificiului. de i le-ai fost mam i tat . Dorin a ta este dincolo de priceperea min ii tri-dimensionale. nici eu nu îl cunosc. fiindc întreaga responsabilitate de a-l face s fie a a e ridicat în întregime de pe umerii t i. Dar acum. i umbli în asump ia c a a este. Deoarece. Luca 9:62 Asum i pur i simplu c s-a f cut i suspend i ra iunea. era pruncul u. proprii copii. Acum e ti deta at în con tien de acea veche stare. Era iedul t u. ori „M întreb dac aia i ailalt sunt adev rate”. nimeni nu îl cunoa te.i poate cu u urin devora. Asum i c e ti ceea ce dore ti a fi. „Nimeni care pune mâna pe plug i se uit înd t nu este potrivit pentru împ ia lui Dumnezeu”. când nu tiai prea multe. Tu ai dat via la tot ce e în via a ta. precum Cronos. Dar sunt lucruri pe care nu vrei s le mai ii în via . umbl ca i când ai fi. nu mai prive ti înapoi la fosta stare i te întrebi CUM are s dispar din lumea ta. Î i însu ti ceea ce e deja un fapt. tu l-ai întrupat i exprimat în lumea ta. dac prive ti înapoi i îi acorzi aten ia ta. suspend toate argumentele min ii con tiente tri-dimensionale. c i-ai asumat c e ti ceea ce vrei s fii. Nu te preocupa în privin a CUM-ului i nu privi înapoi la vechea ta stare. Ofer i întreaga aten ie asump iei c lucrul a a e.De-a lungul veacurilor. iar într-un fel pe care tu nu îl cuno ti. Nu. „M întreb dac sunt într-adev r deta at de starea aceea”. ESTE a a.

ÎNTREB RI I R SPUNSURI 1. Întrebare: Care e semnifica ia emblemei de pe copertele c ii tale?

spuns: Este un ochi fixat într-o inim care, la rândul ei, este fixat într-un pom înc rcat cu fructe, semnificând c lucrul de care e ti con tient i îl accep i ca fiind adev rat, îl vei realiza. Cum gândit-a omul în inima lui, a a e el. 2. Întrebare: Mi-ar pl cea s fiu c Cum imaginez un so ? torit , dar n-am g sit b rbatul potrivit.

spuns: Mereu îndr gostit de idealuri, starea ideal e cea care cuprinde mintea. Nu limita starea de a fi c torit la un anumit b rbat, ci la o via plin , bogat i abundent . Dore ti s experimentezi bucuria c toriei. Nu- i modifica visul, ci îmbun te-l, f cându-l înc i mai pl cut. Apoi condenseaz i dorin a într-o singur senza ie ori gest ce implic împlinirea acesteia. În aceast lume occidental , o femeie poart un inel de cununie pe cel de-al treilea deget al mâinii ei stângi. Maternitatea nu implic vreo c torie; intimitatea nu implic nici ea c toria în mod necesar, dar un inel exact asta face. Relaxeaz -te într-un scaun confortabil, ori întinde-te pe spate i indu- i o stare asem toare somnului. Apoi asum i sentimentul de a fi m ritat . Imagineaz i o verighet pe deget. Atinge-o. Întoarce-o pe deget. Trage-o peste încheieturile degetului. Continu ac iunea pân ce inelul are distinc ia i sentimentul realit ii. Devino atât de pierdut în senza ia pe care i-o ofer inelul pe degetul t u încât, atunci când î i deschizi ochii, vei fi surprins c nu e acolo. Dac e ti un b rbat ce nu poart inele, î i po i asuma o mai mare responsabilitate. Cum te-ai sim i dac ai avea o so ie c reia s -i por i de grij ? Asum i sentimentul de a fi un b rbat însurat fericit chiar acum. 3. Întrebare: Ce trebuie s fac pentru a inspira gânduri creative precum cele necesare pentru scris? spuns: Ce trebuie s faci? Asum i c povestea a fost deja scris i acceptat de o editur important . Redu ideea de a fi scriitor la senza ia de satisfac ie. Repet fraza, „Nu-i a a c -i minunat?”, ori „Mul umesc, mul umesc, mul umesc!”, iar i iar, pân când te sim i [un scriitor] de succes. Ori, imagineaz i un prieten felicitându-te. Sunt nenum rate c i de a insinua succesul, dar mergi întotdeauna direct în final. Recunoa terea de c tre tine a finalului determin realizarea acestui final. Nu te gândi la a intra în dispozi ia favorabil scrisului, ci tr ie te i poart -te ca i când e ti acum autorul care te dore ti a fi.

Asum i c ai talentul pentru a scrie. Gânde te-te la tiparul pe care-l vrei afi at în afar . Dac scrii o carte i nimeni nu e interesat s o cumpere, nu exist nicio satisfac ie. Poart -te ca i când oamenii sunt avizi dup lucr rile tale. Tr ie te ca i când nu po i produce povestiri sau c i atât de rapid pe cât de mare e cererea. Persist în aceast asump ie i tot ce e necesar pentru dobândirea acestui el va îmboboci imediat, iar tu îl vei exprima. 4. Întrebare: Cum imaginez audien e mai largi pentru prelegerile mele? spuns: Î i pot r spunde cel mai bine împ rt indu- i tehnica folosit de un orator foarte abil pe care-l cunosc. Când acest om a venit pentru întâia oar în aceast ar , a început s conferen ieze într-o mic sal în New York City. De i numai vreo cinzeci sau aizeci de oameni participau la întâlnirea cu el de duminic diminea a i ei st teau în fa , acest orator st tea pe podium i- i imagina o vast audien . Apoi, el spunea spa iului gol, „M pute i auzi acolo, în spate?”. Ast zi, acest om ine discursuri la Carnegie Hall în New York City la aproximativ 2500 de oameni în fiecare duminic diminea a i miercuri seara. Voia s vorbeasc mul imilor. Nu era modest. Nu încerca s se p leasc singur construind mul imi în propria lui con tien – mul imile au ap rut. Stai în fa a unei audien e mari. Adreseaz -te acestei audien e în imagina ia ta. Simte c tu e ti pe scena aceea i sentimentul t u va furniza mijloacele. 5. Întrebare: Este posibil s imaginez mai multe lucruri în acela i timp, ori trebuie s -mi reduc imaginarea la o singur dorin ? spuns: Personal, prefer s -mi reduc actul imaginar la un singur gând, dar asta nu înseamn c m voi opri acolo. Pe parcursul zilei, ne-am putea imagina multe lucruri, dar în loc de a- i imagina o mul ime de lucruri mici, i-a sugera s i imaginezi ceva atât de mare încât include toate lucrurile alea m runte. În loc de a imagina avere, tate i prieteni, imagineaz i c e ti extaziat. Nu ai putea fi în extaz i în suferin . Nu ai putea fi în extaz i amenin at cu un ordin de evacuare. Nu ai putea fi extatic dac nu te-ai bucura din plin de prietenie i dragoste. Cum ar fi sentimentul de a fi extatic f a ti ce s-a întâmplat de i-a produs extazul? Redu ideea de extaz la o singur senza ie, „E minunat!”. Nu permite min ii con tiente, ra ionale, s întrebe de ce, deoarece, dac o face, va începe s caute cauze vizibile i apoi senza ia va fi pierdut . Mai degrab , repet i iar i iar, „Ce minunat!”. Suspend i judecata în privin a „minun iei”. Prinde unica senza ie de minunare dintre toate celelalte i apoi lucruri vor începe s se întâmple pentru a aduce rturie veracit ii acestei senza ii. i, î i promit, aceste lucruri vor include pe toate cele m runte.

6. Întrebare: Cât de des ar trebui s reproduc actul imaginar – câteva zile, câteva s pt mâni? spuns: În cartea Genezei/Facerii, se spune povestea lui Iacov luptându-se cu un înger. Aceast poveste ne d indiciile pe care le c ut m: atunci când se atinge satisfac ia, urmeaz impoten a. Când ai dobândit sentimentul realit ii, m car pentru un moment, e ti impotent mental. Dorin a de a repeta actul rug ciunii se pierde, fiind înlocuit de sentimentul reu itei. Nu po i persista în a dori ceea ce deja ai. Dac i asumi c e ti ceea ce dore ti s fii pân la punctul extazului, nu mai vrei acel lucru. Actul t u imaginar e la fel de creativ precum cel fizic, în care omul se opre te, se d înapoi i apoi e binecuvântat, fiindc a a cum omul creeaz în asem narea lui, la fel se transform actul t u imaginar în asem narea asump iei tale. Dac , pe de alt parte, nu atingi punctul satisfac iei, repet ac iunea iar i iar pân ce te sim i ca i când ai fi atins-o i „o putere a ie it din tine”. 7. Întrebare: Am fost înv at s nu cer lucruri p mânte ti, numai cre tere spiritual , i totu i, banii sunt cei de care am nevoie. spuns: Trebuie s fii sincer cu tine însu i. Peste tot în scripturi se pune întrebarea, „Ce voie ti de la Mine?”. Unii voiau s vad , al ii s m nânce i tot a a al ii voiau s fie îndrepta i, sau „S -mi tr iasc pruncul”. Sinele t u mai mare dimensional î i vorbe te prin limbajul dorin ei. Nu te am gi. tiind ce vrei, revendic -te ca având deja, c ci e deosebita pl cere a Tat lui u s i dea i aminte te- i, ceea ce dore ti, aia ai. 8. Întrebare: Când ai o dorin deja asumat , p strezi mereu în minte prezen a continu a acestui mai-mare Sine protejându-te i dându- i ceea ce i-ai asumat? spuns: Recunoa terea finalului determin mijloacele. Asum i sentimentul dorin ei tale împlinite i mai-marele t u Sine dimensional va determina mijloacele. Când î i însu ti o stare ca i când ai avea-o, activit ile de peste zi î i vor devia mintea de la gândurile ner bd toare, astfel încât nu vei c uta semne. Nu trebuie s duci cu tine sentimentul c o prezen va face lucruri pentru tine, mai degrab tii c lucrurile sunt f cute. tiind c sunt deja realit i, umbli ca i când ar fi, iar lucrurile se vor întâmpla întocmai pentru ca a a s fie. Nu trebuie s fii preocupat de vreo prezen care face lucruri pentru tine. Mai-adâncul, mai-marele dimensional tu deja le-a f cut. Tot ce faci este s te îndrep i spre locul unde le vei întâlni.

Tu. 9. Întrebare: Ideea conform c reia crea ia e încheiat nu priveaz oare omul de ini iativ ? spuns: Dac observi un eveniment înainte de a se produce. 11. încrede-te numai în secer . acela este r bdarea. prin schimbarea conceptului de sine. î i schimbi rela ia cu lucrurile.i aminte de povestea omului care.Adu. „Copilul t u tr ie te”. slugile au spus. fiindc la ora apte i-a spus Înv torul. „în ceasul al aptelea”.i aminte te cine e. Îns i acea or la care el î i asumase c dorin a lui fusese realizat pentru el. Conceptul t u de sine determin ordinea evenimentelor pe care le întâlne ti. s interferezi cu viitorul t u i s -l modelezi în armonie cu acel concept schimbat despre sine. Totu i. atunci producerea evenimentului trebuie s fie predeterminat din punctul de vedere al fiin ei trezite în aceast lume tri-dimensional . se hr ne te din vi elul cel îngr at al abunden ei i poart haina i inelul autorit ii. nu ai creat cuvinte noi. i cu toate c timpul bate încet în aceast dimensiune a fiin ei tale. î i va aduce negre it confirmarea asump iei tale. nu ce are s fie. Întrebare: Nu exist oare o lege care spune c nu po i primi ceva f altceva în schimb? Nu trebuie oare s câ tig m ceea ce dorim? s dai spuns: Crea ia e s vâr it [încheiat ]! Este deosebita pl cere a Tat lui t u i ofere împ ia. nu e obligatoriu s întâlne ti ceea ce ai observat. totu i. când acesta „î i vine în sine” i. În ciuda risipei omului. ca om. 10. Po i. prin schimbarea conceptului de sine. Nu e nimic ce trebuie câ tigat. i când a întrebat despre „ceasul în care i-a fost mai bine”. . Tu. Dorin a ta este deja împlinit . „Copilul t u tr ie te” [Ioan 4:46-54]. Crea ia s-a s vâr it la întemeierea lumii. Dac rearanjezi cuvintele unei piese pentru a scrie una diferit . dup ce s-a desp it de Înv tor i era pe drum spre cas . e ti Dumnezeu f cut trup cu rostul de a înf a ceea ce e. Ele sunt temelia lumii. Întrebare: Nu neag oare aceast abilitate de a schimba viitorul ideea conform c reia crea ia e terminat ? spuns: Nu. Nu sunt înc patru luni pân la seceri . ci pur i simplu ai experimentat bucuria de a le rearanja. dar nu ordinea lor de aranjare. i-a întâlnit slugile i acestea i-au spus. lanurile sunt deja albe. Nu crede c trebuie s i ob ii mântuirea prin sudoarea frun ii. Parabola fiului risipitor [Luca 15:11-32] este r spunsul t u. Î i cer s nu fii ner bd tor. Dac e un singur lucru de care ai într-adev r nevoie. Umbl ca i când ar fi.

Am nevoie de bani i trebuie s -i am. ca s crede i când se vor întâmpla”. Tu însu i trebuie s î i însu ti cu îndr zneal ceea ce Tat l u deja i-a dat. ori st ri. personal. Pe m sur ce progresezi în educa ia ta. ajutându-l pe altul. . îmi place s -mi dezv lui planurile so iei mele. Când î i însu ti binele. atunci mai bine p streaz t cerea. N-am s spun. Când plec de la hotel. banii îmi sunt necesari în via a de zi cu zi. Tr ind într-o lume a oamenilor.i spuns: Da. Întrebare: Ar trebui ca so ul meu i cu mine s lucr m la acela i proiect ori la unele separate? spuns: Asta e în întregime la alegerea voastr . mai plin de discern mânt în tot ce faci. Trebuie s dore ti sincer s fii colit. Un interes crescut e recompensat cu informa ii din toate p ile. Una este. Ar trebui ne discut m dorin ele unul cu cel lalt? spuns: Sunt dou ziceri ce str bat Biblia. 13. trebuie s achit nota. Mie. fiindc amândoi ne bucur m fantastic atunci când acestea se realizeaz . iar cealalt e „ i acum v-am spus acestea înainte de a se întâmpla. Dac te invit mâine la prânz. nu e nevoie de oameni. ci la o aplicare zilnic a legii con tien ei. S nu crezi c . Întrebare: De ce unii care se adâncesc în metafizic mai întotdeauna par a tr i în lipsuri? spuns: Pentru c nu au aplicat cu adev rat metafizica. „Dumnezeu tie mai bine. devii automat mult mai selectiv. Cineva din afara ta i-a zut fapta bun i. Întrebare: So ul meu i cu mine particip m la acest curs împreun . Mai degrab . îmi voi însu i banii ca i când i-a avea! Trebuie s tr im îndr zne ! Trebuie s mergem prin via ca i când am avea ceea ce vrem s avem. ca mijloace prin care va veni binele. te face selectiv în privin a lecturilor tale. Se spune c Mohamed e ve nic re tocmai fiindc cel dintâi ucenic de-ai s i a fost so ia lui. E nevoie de îndr zneal spiritual s spui altcuiva c dorin a ta e împlinit înainte de a putea fi v zut din afar . Pentru a lua trenul înapoi spre New York. urmat de asump ia c e ti. Dac nu ai o asemenea îndr zneal . Întrebare: Poate cineva f sentimentul de a fi educat? prea mult coal s se educe asumându. biletul trebuie pl tit.12. i El tie c am nevoie de bani”. 14.i va da ceva în schimb. „Nu spune nim nui”.i u ura povara. 15. Nu e nimeni care s-o fac în locul t u. Prima persoan c reia vrea omul s -i dovedeasc aceast lege este consoarta sa. Nu m refer la abord rile proste ti asupra vie ii. trebuie s achit nota de plat . Dorin a de a fi „citit”. pentru a.

în întreaga eternitate. so ia mea îmi cere s imaginez diverse în ceea ce o prive te. nu m refer la emo ie. Într-atât de minunat e ti. c ci asta e ceea Dumnezeu este i numele lui Dumnezeu este EU SUNT. Consider. cum ar fi men inerea unui c min curat. fie s adormi în sentimentul dorin ei împlinite. însu i numele cu care te chemi tu înainte de a face revendicarea st rii în care e ti acum. Niciodat . toate izvor sc din propria ta con tien . Destul de des. dar mintea cvadri-dimensional tie c deja s-a întâmplat. dac somnolen . în ta ta de . Dealurile spre cau i dup ajutor sunt cele din raza interioar . fie c e ur . fiindc fiecare b rbat demn de acest titlu vrea s simt c familia lui are încredere în el. primitor. Poate c e un motiv pentru care i se d imboldul acum. dac vrei. atunci e vremea s o accep i plin tatea ei. Când intri în starea de recuno tin . s fac aranjamentele de c torie. Dar nu v d nimic gre it în comuniunea între doi oameni care se iubesc. ca so . Iubirea nu este un produs al t u. ur sau indiferen . Sentimentele tale de iubire. de parc ar avea o mai mare încredere în abilitatea mea de a o face decât în a ei. te adânce ti prea mult în starea de spuns: Când vorbesc de sentiment. fie c e dragoste. po i fie s te treze ti tiind c s-a rezolvat. în prim var ? Am considerat c era datoria mea. Întrebare: Mi se pare c . 16. nu ai putea s i atingi limitele.So ia mea i cu mine avem preocup ri diferite. Fiin a tri-dimensional ar putea crede c nu se poate întâmpla acum. este simplu s spui „Mul umesc”. E ti infinit mai mare decât ai putea vreodat s te concepi a fi. ci la recunoa terea faptului c dorin a este împlinit . Când te sim i recunosc tor. c anumite lucruri apar in. a a c dorin a ar trebui acceptat tre tine ca fapt fizic acum. so iei mele. „Ce minunat!” ori „S-a rezolvat”. i aminte ti cum am povestit despre întoarcerea noastr în State. mul umit. devine dificil „s sim i”. de asemenea. tu e ti iubire. Întrebare: Este iubirea un produs al propriei noastre con tien e? spuns: Toate lucrurile exist în con tien a ta. contractual. precum i g sirea unei coli potrivite pentru fiica noastr – a a c ea se ocup de acestea. Asta m flateaz . împlinit. Întrebare: Presupunând c vrerile mele nu se pot materializa mai devreme de ase luni sau un an. Nimic nu vine din afar . 17. 18. a a c mi-am luat rolul în serios. a tept pân s încep s le imaginez? spuns: Când dorin a este asupra ta. avem multe în comun. i totu i.

ci în con inutul acelor ani. „Outwitted”]. 20. „A tras un cerc ce m-a închis-afar . s accep i ceea ce nu e i care va fi! Dorin a e pur i simplu comuniunea lui cu tine. ale c rui butoane sunt impresiile senzoriale ale tuturor oamenilor. . Revendic posesia acum i las-o s se concretizeze singur în felul ei necunoscut. în poemul original]. dup cum spunea un poet cândva. cu atât mai bogat e via a ta. Nu a tepta dup nimic s înceap s se petreac . În clipa în care dorin a vine peste tine. pân la urm . Întrebare: Care e tehnica ta de rug ciune? spuns: Începe cu dorin a.i c dorin a ta î i apar ine. Întrebare: Dar cum r mâne cu cei care mor la na tere? spuns: Pruncul ce se na te tr ie te ve nic. Întrebare: De ce unii dintre noi mor tineri? spuns: Vie ile noastre nu sunt. a adar. Când dorin a ta este clar definit .presupunem c ceea ce voiai este s construie ti o cas . În moarte. 22. cu to ii avem un instrument. Trebuie s i cuno ti i s i define ti obiectivul. func ionezi într-o lume dimensional mai mare i î i joci rolul de la butoanele unei vie i întregi de experien e omene ti. în poemul original]. Cel iubit are acces la experien ele senzoriale ale celui ce-l iube te. nu a tepta s te adaptezi lui. iar timpul e relativ când vorbim de lumea aceasta. Cu cât mai variate sunt. Întrebare: Ce ai numi tu o via plin ? spuns: O varietate de experien e. dup cum nimic nu moare. De i imboldul pare uria . în imagina ia ta. Te îmbolde te. apoi s -l condensezi într-o senza ie care implic împlinirea. Când ai o dorin . cu atât mai de calitate instrumentul t u i mai bogat via a ta. accept i dorin a ca fiind realizat acum i vezi ce se întâmpl . Nu spune c va lua ase luni ori un an. asum i-o ca fiind deja un fapt! Tu i numai tu ai dat dorin ei tale un interval de timp. dar va lua ceva timp copacilor s creasc i tâmplarilor s o înjghebeze. Dumnezeu e iubire. Dar Iubirea i cu mine am avut t ria de a învinge! Am tras un cerc ce l-a cuprins i pe el în untru” [Edwin Markham. tic los [„rebel”. imobilizeaz i corpul fizic i experimenteaz . mai-profundul tu. Ar putea p rea c pruncul ce moare la na tere nu are butoanele experien ei umane. c ruia oamenii îi spun Dumnezeu. ac iunea ce implic împlinirea ei. acum! Recunoa terea de c tre tine a acestui fapt este dovedit prin potrivirea ta la aceasta ca i când ar fi o realitate. 21. m surate în ani. retrospectiv. cu cât mai variate experien ele tale. î i vorbe te. spunându. Imboldul de a o avea este acum. prin limbajul dorin ei. Necredincios [„Eretic”. A adar. un lucru de nimic. dar. 19. c ci dorin a este motorul ac iunii.

ori s-ar putea c tori cu cineva atât de avut încât ar renun a la slujb . Cel de acum ar putea fi promovat într-o func ie superioar . Asump ia c e ti dorit ar putea p rea fals când i-o asumi la început. De-a fi în locul t u. Unul o are. dar eu pun serios asta la îndoial . s fii atent f a fi încordat. Mul i oameni spun c vor s munceasc . Dac ti sub un anestezic. Întrebare: Care e cauza bolii i a suferin ei? spuns: Corpul fizic este un filtru emo ional. Apoi fie te treze ti din acea stare. e ti în sfera ideii f efort. Ar putea intra în posesia unei mari sume de bani ori ar alege s se mute în alt stat. Ei vor securitate i condi ioneaz securitatea printr-o slujb . tii tehnica. Cel lalt o avea i acum o vrea înapoi. apoi îng duie Tat lui t u s i-o a tearn . Al ii vor începe s vad în tine calit i pe care nu le-au mai remarcat pân acum. Simte c dorin a ta este împlinit . Dac sim i durere este numai pentru c e ti încordat i încerci s for ezi ceva. am un sentimentul melancolic de a fi fost l sat deoparte. Întrebare: Doi oameni vor aceea i func ie. 24. mi-a asuma c sunt dorit. 23. dar dac te vei sim i dorit i respectat. Recunoa te-i în elepciunea. Aten ia este încordare în direc ia finalului. sau „S-a s vâr it”. nu sim i durere fiindc e ti relaxat. înseamn „aten ie minus efort”.Repet acest act iar i iar pân ce dobânde te culorile i sentimentul realit ii. spuns: Tat l t u (mai-marele dimensional tu) are c i i mijloace de care tu nu tii. 25. prin practic . Nu po i for a o idee s se întrupeze. Multe afec iuni de-ale omului pân acum considerate pur fizice sunt recunoscute acum ca provenind din tulbur ri emo ionale. Când dormi. nu exist durere. De ce? spuns: pentru c te sim i nedorit. . Repet fraza sau ac iunea aceea condensat în imagina ia ta iar i iar. satisfac ie. Nu are importan . Cuvântul „mul umire”. iar relaxarea este exact opusul. Î i promit asta. c ci actul este încheiat când îl accep i complet ca fiind încheiat în acea stare de somnolen sau soporific . În starea de mul umire. condenseaz i dorin a într-o singur fraz care implic împlinirea. Iat dou idei complet opuse pe care trebuie s le îmbini pân ce vei fi înv at. i vei persista în acea asump ie. vei fi. „Ce minunat!”. Dac î i vei asuma numai c e ti dorit. i-o însu ti pur i simplu. Numai practica te va aduce la punctul în care po i fi atent i totu i relaxat. dedesubt. vei fi uluit de cât de c utat vei fi.i ie. Este aten ie minus efort. cu toate c ea înc e acolo. Tat ”. Dar eu m întreb dac cineva chiar moare de dragul trezitului diminea a pentru a merge la serviciu. precum „Mul umescu. Durerea vine din lips de relaxare. Ori. ori te adânce ti în somn. Întrebare: Indiferent cât de mult încerc s fiu fericit.

încât înfrunt furia tigrului din p dure. E nevoie de o sete intens pentru a realiza transformarea sinelui.i siguran financiar . Ar fi ineficient s m concentrez pe obiective diferite în perioade diferite? spuns: Mie îmi place s iau o ambi ie arz toare. Este deja al t u. De ce? spuns: Deoarece dorin a ta de schimbare nu e într-adev r stârnit . Mai-marele tu nu va v ma pe nimeni. . Nu trebuie s o faci tu o realitate. Înseamn mult pentru mine.i las averea lui. s o rezum într-o singur fraz sau gest scurte care implic împlinirea. El vede tot. Întrebare: Inten ionez o afacere riscant . Nu ai omorât tu pe cel care te-a ad ugat în testamentul lui. Devino identificat cu acel personaj i cu acel sentiment i vei fi uluit cât de repede î i vei realiza visul. pentru c l-ai recunoscut. Nu te îngriji de nimic altceva decât de final. a a Te dore te sufletul meu pe Tine. dar nu-mi limitez ambi ia. ai deveni perfect. Întrebare: Am mai mult de un obiectiv. ine minte mereu c responsabilitatea de a împlini acel lucru este complet ridicat de pe umerii t i. spuns: E ti scutit de responsabilitatea aceea. asta e numai i numai pentru c a sosit ceasul ca unchiul Ion s plece. tiu numai c obiectivul meu real le va include pe toate celelalte. Întrebare: Dac securitatea financiar ar veni la mine prin moartea cuiva drag. Dumnezeule” [Psalmi 41/42:1]. cunoa te lungimea anilor tuturor. Întrebare: G sesc dificil în a-mi schimba conceptul de sine. Întreab -te cum te-ai sim i i ce ai face dac afacerea ta riscant ar fi un mare succes. Dac . aceasta exist acum ca o realitate înl untrul t u. 29. Dac te-ai îndr gosti de cel care ai vrea s fii cu adev rat. ai deveni acela. „În ce chip dore te cerbul izvoarele apelor.26. îi poate inspira pe al ii s i ofere ceea ce i-ar putea împlini asump ia. l-ai primit ca fiind al t u! 27. la câteva zile dup recunoa terea ta complet a ideii de securitate. Dac ai deveni atât de însetat dup perfec iune precum este cerbul dup ap . dar nu-mi prea pot imagina sor i de izbând . deja este! De i conceptul t u de sine pare foarte departe de aventura pe care o contemplezi acum. 28. Nu a murit nici cu o secund înainte de vremea lui. Recunoa terea finalului determin mijloacele ce duc la împlinirea acelui final. l-ai acceptat. ar însemna asta c eu i-am provocat moartea? spuns: Nu crede nici pentru o secund c ai adus moartea cuiva asumându. unchiul Ion î i face ie irea din acest plan tri-dimensional i. Mai-marele tu a v zut ceasul plec rii unchiului Ion i l-a folosit ca mijloc de a aduce împlinirea sentimentului t u de securitate financiar .

Dac cineva te jigne te. Asump ii universale. uria a libr rie din Alexandria a ars pân -n temelii. i totu i. fiindc tu e ti sus inut de absolutul acestei legi. Las -i pe ceilal i în pace. Unul va fi în culmea fericirii. ei nu în eleg ce transmite vehiculul. Dar noi am confundat alegoria lor cu istoria i. nume te-le cum vrei. Vrei s spui c numai în sura în care dau acestor credin e universale putere asupra mea m influen eaz ? spuns: Da. sau din cauza a ceea ce e ti tu. iar sensul ei p rea a fi la vedere. nu despre altul. Ziarul din seara aceasta poate fi citit de oricare ase oameni din sala asta i nici m car doi nu vor interpreta acela i articol în acela i fel. Acesta e singurul mod de a-i schimba pe ceilal i. am e uat în a vedea adev ratul lor mesaj. Acceptând vehiculul.i prea pot compara credin ele cu ale altora. Mai degrab . Întrebare: Ca înv cel într-ale metafizicii. Bisericile noastre nu ne încurajeaz s compar m. Câ i oare dintre milioanele care accept Biblia ca fapt au pus-o vreodat la îndoial ? Crezând c e cuvântul lui Dumnezeu. Ce sunt ei pentru tine? Urmeaz i propriile dorin e. Con tien a ta este piatra pe care se reazem întreaga structur . credin e rasiale. nel sând niciun indiciu în privin a apari iei acesteia. 30. 31. sfin indu-te pe tine. Ce e el pentru tine? Ridic -te la un nivel de con tien mai înalt i vei g si o lume cu totul nou a teptându-te. am fost îndrumat s cred c asump iile universale i prejudec ile rasiale m afecteaz . Este numai punctul t u de vedere individual. mereu absolut . i al ii vor fi sfin i. Ceea ce este important pentru tine este conceptul t u. i. ci despre tine însu i. . Nu po i distruge starea pe care o reprezint altul prin for . Îngrije te-te de cele de care e ti con tient. Niciun om nu vine la tine din proprie ini iativ . Pu ini oameni pot citi în alte limbi. iar lumea ta ve nic poart m rturie conceptului t u de sine actual. Nu el te-a ales! Tu l-ai ales! El a fost atras c tre tine datorit . fie el bun. Nu trebuie te preocupe al ii. schimb i conceptul de sine. dar când Biblia i-a f cut intrarea în lume. Legea e mereu în ac iune. las -l în pace. ei accept orbe te cuvintele i pierd astfel esen a pe care cuvintele o con in. a a c nu. c ci conceptul pe care-l men ii determin conceptul pe care îl ai despre al ii. este acela i articol. al treilea indiferent i a a mai departe. prin urmare. ele n-au nicio însemn tate în ceea ce te prive te. Întrebare: Cine a scris Biblia? spuns: Biblia a fost scris de oameni inteligen i care au folosit mituri falice i solare pentru a revela adev ruri psihologice. r u sau indiferent cum. altul deprimat. E ciudat.Singurul sacrificiu pe care e ti chemat s -l faci este acela de a renun a la conceptul t u de sine actual i s i însu ti dorin a pe care vrei s o exprimi.

au înviat mor ii. Dionysos al grecilor. ci sabie” [Matei 10:34]. Întrebare: Folose ti afirma ii i nega ii? spuns: Haide i s l m deoparte aceste coli de gândire care folosesc afirma ii i nega ii. singura dovad c Socrate ar fi existat vreodat este în opera lui Plato. Nu sunt cu nimic mai m re e decât cele aizeci i ase de c i ale Bibliei actuale. cine e Socrate? Am citat odat un vers din Shakespeare i o doamn îmi spune. în sine. i totu i. Acestea spun. El ridic una dintre p rile sparte i o remodeleaz . St pânitorii vremii au c utat s îi distrug când erau copii. „N-am venit s aduc pace. apoi s le arate cum s foloseasc aceea i substan i s o refac în forme frumoase i s le dea via . dar eu te întreb. Se spune c Socrate a b ut cucut . Am câteva volume dintr-acestea la mine acas . i totu i nu a existat vreodat ”. ace tia se pref ceau c ele zboar . oamenii îl citeaz pe Socrate. Întrebare: Dac Iisus a fost un personaj fictiv creat de scriitori antici cu scopul de a ilustra anumite drame psihologice. pur i simplu. Ei au început s -i spun cre tinismului adev rata religie. privind cum al i copii ceau p ri din noroi. Nu a spus nimic Hamlet. De exemplu. Sf. Iat povestea Unuia Ce a venit s sparg idolii din min ile oamenilor. Ambii se presupune c s-ar fi n scut din mame-fecioare. î i consider Mântuitorul a fi zeu în trup de om. ca i cre tinii. Întrebare: Folose ti texte apocrife? spuns: Nu în prelegerile mele. n.32. „Ceea ce se cheam acum religie cre tin a existat printre antici. Se apropie Iisus i le arunc p rile din mâini. Ambii au lecuit bolnavii. Horus/Osiris la egipteni. În ând-o. Cea mai bun afirma ie i singura eficient este o asump ie care. se spune povestea lui Iisus în copil rie. Hindu ii. Sunt acelea i personaje psihologice. . Mitra persanul sau chiar Zoroastru. inând p rile în mâini. Cum ei încep s plâng . sufl asupra ei i pas rea î i ia zborul. 33. Shakespeare a scris acel vers i a pus cuvintele în gura personajului pe care el l-a creat i numit Hamlet. acela i adev r. Ast zi. ucide iluziile i apoi le remodeleaz într-un nou tipar care-l face liber pe om. Adev rul ucide p relele din noroi ale min ii. Krishna [ori a lui Atis din Frigia. Asta e ceea ce povestea cu pricina vrea s transmit . Augustin a spus cândva.tr. cum explici faptul c El i filosofia Lui apar men iona i în istoria non-religioas i non-cre tin a acelor vremuri? Oare nu au fost Pon iu Pilat i Irod oficialit i romane în carne i oase în acele timpuri? spuns: Povestea lui Iisus este identic celei a mântuitorului hindus. 34.]. „Dar asta a spus-o Hamlet”. au predat evanghelia iubirii i au murit martiri pentru omenire. implic negarea fostei st ri. în moduri diferite.

Ele sunt inute în via prin aten ie. într-un ritm vioi. s raca. dar ea. Lucrurile se ofilesc i mor prin indiferen . precum Henry Ford. De i obi nuin a func ioneaz ca o lege irezistibil ce sile te omul s repete un tipar. nu e o lege. Nu negi un lucru spunând c el nu exist . c ci via a pulseaz constant. Într-o sear . 36. a a cum e ti tu? Ia s vedem”. Rockefeller i Carnegie au crescut în medii nevoia e. fie acesta bun. Mai degrab pui sentiment în el recunoscându-l. Aceasta e o bucat din istoria acestei ri. întrebând ‚de ce’ întruna?”. . „Pot muta boaba de fasole prin simpl interven ie. dna Lee a dat na tere unui prunc ce avea s devin generalul Lee. dar. de cum a scuturat borcanul din nou. „Care se tot plânge. Din fericire pentru ea. i-a întrebat. i ceea ce recuno ti ca fiind real este real pentru tine. 35. un prieten de-ai mei a participat la o întâlnire pentru tineri directori din publicitate. fusese îngropat – îngropat practic de vie. „Am un singur lucru s spun în aceast sear . i ea ar fi cut lucruri mari. Ar tând borcanul. c ci tu i cu mine putem schimba tiparele. Doi ani mai târziu. privi i”. n-a avut nicio ans ”. spunând. Apoi a ad ugat. ci într-o cript de unde cineva a auzit-o ipând i astfel a eliberat-o. crezându-se a fi moart . Mul i oameni de succes. „Nu vi se pare ciudat.Cea mai bun negare este indiferen a total . „Ce aud? Spui c ar trebui s iau unul dintre barosanii care se cred mari i tari i s -l pun la fund. a întrebat. mica boab a ajuns iar la fund. i totu i au l sat în urma lor realiz ri extraordinare în lumea politic . nucile mari s-au ridicat la suprafa i boabele de fasole s-au l sat pe fundul borcanului. l-a umplut cu ce avea în dou pungi. Multe dintre numele m re e ale acestei ri au provenit din familii modeste. Nu-i po i opri hurduc itul. creând tipare ale min ii care se repet iar i iar. sunetul vine din borcan i nu din afar . nu a fost îmb ls mat sau îngropat în p mânt. una cu nuci engleze ti iar cealalt cu boabe de fasole mic . Oratorul serii le-a spus acestor tineri. dar nu pot opri borcanul vie ii din zguduit” i. r u sau indiferent. Luând un borcan obi nuit. Amestecându-le cu mâna. s vedem atunci ce p te? Crezi c va fi la fel de limitat ca i tine i va fi privat de ansa de a fi mare. artistic i financiar . i cum ei priveau. i acela este: face i-v pe voi mari i nu ve i rata”. Apoi a luat o mic boab de pe fundul borcanului i a pus-o deasupra. de-ar fi tr it în acela i mediu ca i nuca. Întrebare: Cum ar putea cineva crescut în lipsuri s devin un om de succes în via ? spuns: Suntem creaturi ale obi nuin ei. Întrebare: Este posibil ca cineva s par mort i totu i s nu fie mort? spuns: Se presupune c generalul Lee s-a n scut la doi ani dup ce mama lui. O boab de fasole se v ic re te c . Simulând o alt v ic real . a început s agite borcanul i a spus: „Acest borcan e via a.

dac vre i cu adev rat s fi i oameni de succes în via . i. spunând.Apoi. Asum i c e ti ceea ce vrei s fii. oratorul a luat una din nucile mari i a împins-o pân la fundul borcanului. sub ochii celor ce asistau. Apoi oratorul a ad ugat: „Domnilor. nuca cea mare a ajuns la suprafa din nou. *********************************************************************** ************** . Are peste o mie de angaja i în ora ul New York. Prietenul meu a luat acest mesaj direct în inima lui i a început s i asume c era un om de afaceri de succes. face i-v pe voi mari”. Umbl în acea asump ie i se va înt ri în fapt. el e într-adev r un om de succes. dac judeci succesul dup dolari. Ast zi. „Tot nu pot opri borcanul din zguduit”. Fiecare dintre voi poate face acela i lucru pe care l-a f cut el.

dar eu î i spun c tu ti imagina ie în întregime. se spune c Iisus Se ruga. Acuma. un prieten la mine i n-am ce s -i pun înainte. pentru îndr zneala lui. care nu are diateza pasiv a modului imperativ. mintea ta va fugi undeva departe spre ceea ce obi nuiai s în elegi tu prin „Dumnezeu”. având un prieten i se va duce la el în miez de noapte i-i va zice: Prietene. necesar pentru a transmite în elesul rug ciunii. iar aceasta e Dumnezeu Însu i. În capitolul 11 al lui Luca. Când spun „Eu sunt”. ti con tient de a fi. Zic vou : Chiar dac . „Doamne. Pân ce aceast nou idee nu devine parte din gândirea ta. dar. el n-ar accepta un refuz în ruptul capului! . ceva ce trebuie f cut întru totul i continuu. Rug ciunea Domneasc pe care o tim tu i cu mine este tradus din latin . În greaca sa original . din cale. împrumut -mi trei pâini. Când mergi la culcare în seara aceasta i î i pui capul pe o pern . Iar „Vie [„vin ”. Totu i.(27-09-1968) NERU INARE CRAS O nou idee nu va deveni parte a arealului t u de gândire obi nuit pân ce nu va fi fost repetat iar i iar i tu nu începi s tr ie ti conform ei. „Fac -se voia Ta” devine „Voia ta trebuie s fie f cut ”. sculându-se. c ci modul imperativ este un regulament. chiar dac pentru tine este un nou fel de gândire. fiindc El i-a înv at în forma unei parabole precum: „Cine dintre voi. înva -ne s ne rug m”. r spunzând din untru. Acea con tiin [de a fi] este Dumnezeu! Vreau s i ar t cum i folose ti con tiin a de a fi cu neru inare cras . Vorbesc serios prin fiecare cuvânt pe care tocmai l-ai auzit. C a venit. „s vin ”] împ ia ta” devine „Împ ia ta trebuie s fie restabilit ” [Luca 11:2]. Iar acela.” [Luca 11:5-8] Cuvântul „îndr zneal ” e un eufemism pentru „neru inare cras ”. rug ciunea e de-a dreptul neru inare cras . Cu alte cuvinte. C trupul nostru este Imagina ie. Ai fost înv at s crezi c Dumnezeu exist în afara ta. s -i zic : Nu m da de osteneal . Cu alte cuvinte. îi va da cât îi trebuie. la care El le ofer Rug ciunea Domneasc . nu asta e ceea ce se sugereaz . sculându-se. nu i-ar da pentru c -i este prieten. C Dumnezeu exist în noi i noi în El. când unul dintre ucenicii S i spune. Acum u a e încuiat i copiii mei sunt în pat cu mine. de fiecare dat când vei auzi cuvântul „Dumnezeu”. vorbesc de Domnul Iisus Hristos al Noului Testament i de Iehova celui Vechi. Nu pot s m scol s i dau.

În acest fel îl g se ti pe Dumnezeu în tine însu i. În poveste. dormeam imaginar într-un apartament.Iisus nu înv a un ucenic din afar cum s se roage. asta este. ei condamn invariabil starea la care tocmai au renun at. în cetatea aceea. A a c mar i-diminea a urm toare la ora 9:30. carne sau sex. Voi împ rt i cu tine acum o poveste foarte personal . i era. Iat povestea acum: Am aplicat acest principiu când m-am hot rât s m -nsor cu doamna care acum îmi poart numele. Când am spus-o întâia oar . vorbesc numai de un principiu. dormeam în asump ia c eram fericit-c torit cu fata pe care o iubeam. Nedându-mi-se vreo explica ie în privin a asta. i totu i. „Ar fi în interesul t u. ca persoan public . o doamn s-a sim it foarte sup rat i îmi pare r u pentru asta. care venea la el. separarea noastr nu era legal în statul New York.i ar ta cum ar trebui s te rogi i s nu.i pierzi speran a: „Într-o cetate era un judec tor care de Dumnezeu nu se temea i de om nu se ru ina. eram într-o mare încâlceal . tutun. când m-am îndr gostit i am vrut s m însor cu actuala mea so ie. când sun telefonul i o doamn îmi zice. Ne-am separat în acela i an. nu am luat în seam apelul. Totu i. o v duv . fiindc e procesul so iei tale”. prietenul tia ce voia. Dar eu am st ruit! Noapte dup noapte. ca s îmi îngreuneze situa ia. iar ea a pl tit pre ul. Când tii cum s te rogi. îi voi face dreptate. El î i asumase c avea acel lucru i a continuat s i asume c îl are pân ce asump ia lui a dobândit sentimentul realit ii i într-adev r l-a primit. dar am observat c atunci când cineva a renun at recent la alcool. dar n-am fost interesat de divor . În timp ce dormeam fizic în camera mea de hotel. fiindc v duva aceasta îmi face sup rare. Se simt prea apropia i ei pentru a fi în siguran . ca s nu vin mereu s m supere. dar dup acestea a zis întru sine: De i de Dumnezeu nu m tem i de om nu m ru inez. primesc un telefon ce-mi cere s fiu la tribunal mar ea urm toare la 10 diminea a. iar dac i se va p rea mai mult decât po i în elege. st ruind în asump ia ta. eram neb rbierit i îmbr cat ca de stat prin cas . i un timp n-a voit. vei descoperi c oricine de pe lume poate fi folosit ca instrument pentru a ajuta na terii rug ciunii tale. Cam într-o s pt mân . s fii în sal diminea a asta. La vremea aceea. am hot rât m culc de parc am fi fost c tori i. Nu am s m justific prea mult.” [Luca 18:2-5] Din nou vedem nevoia st ruin ei în rug ciune. a adar. Apoi. Ei ar putea fi osândi i în timpul acestui proces. M însurasem la 18 ani i am devenit tat la 19. aisprezece ani mai târziu. El î i spunea ie cum s i ajustezi gândirea. se spune aceast poveste pentru a. Partenera mea de dans îi spusese so iei mele c voiam divor ul i aceasta. dar eu fusesem cauza nenorocului s u. Nu spun c doamna cu pricina a avut vreo experien similar . astfel încât s nu accep i un refuz drept r spuns. i-o spun pentru a ilustra un principiu. iar tu mântuit. în care ea s fi fost victima. crezând c e o fars de-ale unui prieten. s-a mutat în alt stat. ea într-un pat i eu în cel lalt. tu e ti cauza ac iunii lor. . zicând: F -mi dreptate fa de potrivnicul meu. Societatea o învinov ea pe aceast doamn pentru ce a f cut. persistând.

astfel încât la sfâr it vei spune: „P rinte. preg tit i capabil s i fac voia. îmi spune c dvs. Nu trebuie s ceri nim nui s te ajute în r spunsul unei rug ciuni. Spun aceast poveste numai pentru a ilustra un principiu. Dac -mi permite i s mai adaug. Dac trebuie s o condamna i. pentru simplul motiv c Dumnezeu este omnipotent i omniscient. sta a fost un lucru într-adev r cumsecade din partea ta. Tot ce trebuie faci este s tii ce vrei. pleda i pentru exonerarea ei”. „Toate câte cere i. V rog s nu-i face i ei ceva ce s-ar putea r sfrânge asupra copilului nostru. iart -le lor.. Acuma. Asta e ceea ce înva Biblia. Intr în scen i r mâi acolo. n-a mai f cut una ca asta pân acum i nu cred c o va mai face vreodat . D -mi cita ia i i-o semnez”. din câte tiu eu. Vor fi împin i de constrângerea de a. El este în tine ca minunata ta EU SUNT-ime. dar a venit în New York City pentru a face un gest pentru care avea s fie prins i judecat .Ce oc! Am mul umit repede acelei doamne. E manualul meu. adar: orice fiin de pe lume va servi scopului t u. Construie te o scen care ar implica împlinirea dorin ei tale. cu so ia mea într-un pat i eu în cel lalt. am spus: „Ea e so ia mea i mama fiului meu. indicând c nu mai locuiam singur la hotel. suspenda i. ia-o de la cap t. vre i un divor . crede i c le-a i primit i le ve i avea. scena fusese un dormitor al unui apartament. Spun. A condamnat-o apoi la ase luni cu suspendare. sentin a”. Cerându-mi-se s vorbesc în numele ei. De i suntem separa i de aisprezece ani.i ilustra dorin a împlinit . rugându-v . So ia mea m a tept în spatele s lii i-mi spuse. fantezia ta va deveni un fapt. i într-o s pt mân aveam hârtiile necesare pentru a începe ac iunea de divor . n-am mai auzit o peti ie ca asta. Oricine în afara ta este servitorul t u. v rog. exact a a cum a fost so ia mea. c nu tiu ce fac” [Luca 23:34]. Am luat un taxi împreun i am f cut ceea ce nu era legal: am redactat din nou ac iunea i ea a semnat-o. „Neville.” [Marcu 11:24] . Am adormit în starea aceea. cine a fost cauza nenorocului ei? Tr ia într-un alt stat. Avem un fiu minunat.i face voia. „În to i anii mei de exerci iu. So ia mea fusese prins luând câteva articole dintr-un magazin din New York City f s mai i pl teasc . Dac nu o face. iar acesta ar putea fi un motiv serios în sprijinul dvs. So ia dvs. sclavul t u. care locuie te cu mine. Nu te cost nimic s imaginezi con tient! În propriul meu caz. i intr în aceasta. Când consilierul t u imaginar (sentimentul t u de împlinire) se va pune de acord cu ceea ce ai folosit pentru a. creând o nou scen . am prins un taxi i am ajuns chiar când era pe cale s înceap . Judec torul mi-a spus apoi. i totu i. ea e cu opt ani mai în vârst decât mine i e posibil s treac printr-o anume stare emo ional care s o fi împins s fac ce a f cut.

ca tân r fl u. Când am dat scenei dinamism senzorial. acum tia c exista ceva ce locuia trupul i nu putea trece într-o moarte ve nic . Billy se va trezi ca Iisus Hristos. Dac fratele ei. i ea m v zuse pe mine i pe fiul ei. numai pe tine. am fost v zut de sora mea la peste trei mii de kilometri dep rtare. tiind c sora mea locuia în casa rinteasc din Barbados. în care spunea: „Nev. În New York City. l-am v zut pe Billy din nou”. s -mi imaginez c stau undeva afar . Spui c astea-s doar halucina ii? C totul e numai în imagina ia mea? Bine. Zece zile mai târziu. apoi s-a întors i a p sit camera. tiam c ti în New York City. . s-a apropiat. Trebuie s rturisesc c am fost un pic speriat . Eram în New York City când am auzit c nepotul meu de 17 ani. pentru a. S-a dus unde? Restabilit unei lumi terestre precum aceasta. Î i spun: exist un tu nemuritor ce nu poate muri. îng duie-mi atunci s împ rt esc o alt experien cu tine. M-am pierdut în acea asump ie pân ce sora mea. îmi asumam c eram la telefon. i totu i nu-l vedeam pe Billy pe pat. pot. Daphne. Când am fost satisf cut c o v zusem. Putea s -l vad pe Billy deoarece. nu l-am salvat pe Billy. când m-am întors. i se putea înf a în Barbados. trebuie s fiu unde sunt în imagina ie.Nu exist limite ale puterii credin ei ori ale posibilit ilor rug ciunii. continua: „Am mers în camera lui Billy i am fost uluit s te v d pe tine acolo. Când asta se va fi întâmplat. din New York City. am întrerupt experimentul i m-am întors în camera noastr de zi pentru a fi cu so ia mea i cu un prieten care venise la un cocktail. pân atunci. dar tu trebuie s fii de o neru inare cras i s nu accep i un refuz drept r spuns. Nu. într-alt secund . fiind în New York City. telefonul meu era în hol i scaunul meu în camera de zi.i vedea fiul. i-am oferit surorii mele convingerea unei realit i din fiul ei care va supravie ui atunci când doctorul îi spune c s-a dus. tiam cum se va fi sim it ea i m întrebam ce a putea face s o mângâi – s -i ar t c b iatul pe care îl iubea atât de mult nu era trup i sânge. În acea sear . pur i simplu nu în eleg”. plecasem. Încearc ! Când spun c e ti imagina ie în întregime. i asta înseamn s formezi imaginea lui Iisus Hristos în el. Ar tând uluit . fiul cel mare al surorii mele. Mi-am asumat c sora mea intra pe u dar nu. Stând pe scaun. m-a fixat cu privirea. A murit. ci spirit.i continua o c torie ce i se preg tise înc la începuturi. era într-o faz terminal a cancerului. într-o frac iune de secund . cu toate culorile realit ii. mi-am asumat c eram pe patul în care tiam c trebuia s fi cut Billy. Dac sunt imagina ie în întregime. am primit o scrisoare de la sora mea. Practic arta mi rii. fiin a care este Dumnezeu Tat l. vorbesc serios. Ori. m-am dus în dormitor. dar prezen a mea mi-a convins sora c fiul u nu era trup i sânge. s fiu în Londra i s v d lumea de acolo. ci fratele. Numind ziua i ora care coincideau cu ale mele din New York. a a c am ie it din camer i. privind la cl direa asta. Stând aici pe podium. a intrat în camer . Neville. A adar. am închis u a i m-am a ezat pe pat.

strigând la Dumnezeu dup ajutor i nu la noi. Acela nu va trebui tie niciodat care a fost cauza norocului lui – dar tu vei ti. crezând c sunt înc în Barbados – unde m v zuse ultima dat . Prima mea so ie nu tia c eu fusesem cauza ac iunii sale. via a devine atât de captivant ! Zilele tale sunt pline i tu nu e ti niciodat singur.i c e adev rat i vei fi pe drumul spre succes. Dac tia c gestul ei va însemna libertatea mea i dezonoarea ei. O doamn . Dumnezeu. Când realizezi asta. Adormi asumându. Ei bine. Când înve i s tr ie ti astfel. Am practicat acest exerci iu pân ce am descoperit c m puteam muta oriunde într-o frac iune de secund . fiindc se prea poate ca tu s fi fost cauza ac iunilor lor. Iar cel care i-l scoate e nemuritor. fiindc El este Cel Care îl poart . . imagineaz ceva demn de iubit pentru altcineva. Eu o fac tot timpul. a a c într-o zi va trebui i-l sco i. c ci acesta e modul în care lucrurile sunt aduse întru fiin . Nu ai nevoie de intermediar între tine i tine însu i. Chiar acum. Acela e propria ta minunat imagina ie omeneasc . îl limitezi pe Dumnezeu. F -o din amuzament. cineva o s aib strania experien de a te vedea unde nu ai fost fizic. dureros de slab i cânt rind numai vreo aizeci de kilograme – spera c m sim eam mai bine. Îmi închid ochii i toresc prin lume. a a c nu s-a speriat. disp rând apoi. citind Biblia i meditând. ea e obi nuit cu astfel de lucruri. crezi c l-ar mai fi f cut? A ac ionat sub impuls. Cel Care e Dumnezeu. purtând un costum gri (pe care nu îl aveam când plecasem de acolo. Tat l a tot viul. ci l-am cump rat în New York City). ca i sora mea. Te îndemn s nu te limitezi la micul trup de carne i oase. c ci tu e ti spirit. De ce s chemi orice zeu. Îmi petrec întreaga zi stând acas . îi ier i pe to i pentru tot ce î i vor fi f cut vreodat . el chiar a devenit tu. când. cei în care s luie te Dumnezeu?”. a st ruirii. Încearc i poate. cele dou pove ti din scripturi pe care le-am prezentat arat importan a persisten ei. M expandeaz i m face s devin mai con tient de fiin a infinit care sunt cu adev rat. Blake spunea: „De ce st m aici cutremurându-ne. întinde-te pe pat i îndr zne te s i asumi c e ti acum ceea ce vrei s fii. Acum. Când te rogi. iar eu eram for a ce a constrâns-o. nu te l sa în genunchi pentru a chema un Dumnezeu necunoscut. Trupul de carne nu poate mo teni împ ia lui Dumnezeu. i i-am spus: „Nu-i vreme”. Când te limitezi m runtului ve mânt pe care îl por i. am ap rut brusc în sufrageria ei. Eram bronzat de la soarele din Barbados.Apoi îmi asumam c priveam spre camera de zi. E atât distractiv cât i educativ. când singurul Dumnezeu s luie te în tine? El nu se preface. În schimb.

precum Pietà a lui Michelangelo. rezolv i a adar problemele aici. s intr m în t cere. Omul îl vede pe Domnul Iisus Hristos drept o fiin firav undeva în afar . un Dumnezeu i Tat tuturor. .Nu fugi din ora ul acesta în altul cu speran a c vei g si ceva mai bun. incapabil s modelez un b . Un trup. un Spirit. s g sesc forma moart prinzând via în mine. Dramatizeaz povestea mântuirii. Înc r mâne moart . i când Îl vezi. ca i ei s i le poat împ rt i. apoi. un Domn. dup care m-am trezit”. Transpune-o într-o pies de teatru ori într-un spectacol de televiziune i las Pietà. construind un umbrar peste intrarea unui templu. a creat forme moarte f cute din marmur . micul t u vis de zi va deveni fapt! i când va deveni. Este speran a mea c într-o bun zi. ori al s u David. Frumos vis. De-ar fi s i se schimbe lumea. El va ar ta exact ca tine! O amic i-a împ rt it aceast dr gu viziune cu mine de curând. Michelangelo. D tot mai departe acest principiu. f cut din piatr . Nu te ru ina revendicându-L. fiindc singura persoan pe care o vei lua cu tine e ti tu însu i. dar El este în tine. aceast poveste minunat va fi spus a a cum este ea de fapt. deoarece. Vin i eu. D via scenei Pietà. va mai conta ce cred al ii despre principiul t u? Dovedind-o prin rezultate. Povestea apar ine domeniului public. în schimbul pove tii pe care o tot auzim de peste dou mii de ani. le-am împletit în forma unui co iar tu mi-ai mul umit i mi-ai zis. dar înc nu a fost pus în form vie. Am dat via pove tii fiindc am experimentat-o. acum un cod scris mort a teptând via în imagina ia oamenilor.i experien a cu al ii. hot te cum ar ar ta. împ rt te. „Am v zut un om într-o rob alb stând pe un deal. Omul s-a întors ca s m priveasc i am observat c erai tu. construie te o scen care ar implica faptul c e ti acolo. ‚Lucrez la asta de o ve nicie i înc r mâne invizibil altora’. Nu f compromisuri. Luând nuielele. s prind via . Apoi mi te-ai adresat spunând. R stignitului din poala maicii Sale. cu uria ele lui cuno tin e într-ale formei umane. cu to ii suntem unica fiin Care este Domnul Iisus Hristos. Dac imaginea construit de tine se apropie de cea a dorin ei tale împlinite. în final. ‚Bun treab ’. Acum. Decide exact ce vrei i asum i c e ti acel lucru. Tot spun povestea învierii prin ve nicie. Neville. i totu i. am putut vedea c nuielele folosite erau de un verde transparent i am remarcat cât de radios de frumoase erau. erai Michelangelo. Mi-a spus. opera lui Michelangelo. Las -l pe David s învie în min ile altora. Cum m-am apropiat.

Ceea ce nu afirm m ca fiind adev rat nu se poate dezvolta în via a noastr . Los Angeles Iulie. Millikan întocmai. în eles l untric. 1951 Un ziarist mi-a povestit c marele nostru savant. regulat i sigur. dar sunt cele care mi s-au transmis mie i citez. spunea el. c ci asta ar fi sugerat c nu era m re i asigurat. Cel dintâi cuvânt al îndrept rii ori vindec rii este întotdeauna. trebuie s recunoa tem c universul. „Am”. Postul KECA. voi fi asigurat”. timpul prezent. Dac va fi s în elegem motivul acestui îndemn constant al Bibliei. . Se poate ca aceste cuvinte s nu fi fost ale dr. Este scopul acestor înv turi acela de a ne ridica la o stare de con tien mai înalt . pân ce ideea de m re ie i siguran i-a umplut mintea i a alungat toate celelalte idei din con tien a lui. pe m sura integrit ii i avantajelor reciproce”. i-a condensat visul de re ie i siguran într-o afirma ie simpl . pe m sura integrit ii i avantajelor reciproce”. Dup cum am spus în mod repetat. „Ridic -te”. de a stârni mai-marele din noi în credin i afirmare-de-sine. În schimb. fiindc sufletul ce se imagineaz pe sine într-o situa ie accept rezultatul actului imaginar. iar omul este ceea ce este potrivit locului în care se afl în acea serie. Robert Millikan. i-a f cut visul de viitor un fapt actual. va fi ve nic lipsit de rezultate. Apoi. lumea noastr se remodeleaz pe sine în armonie cu nivelul la care ne situ m.DISCURSURI RADIOFONICE FII CEEA CE DORE TI FII CEEA CE CREZI Discurs radiofonic. „Voi fi m re . Dr. i-a repetat afirma ia lui însu i iar i iar. este o serie infinit de niveluri. când era înc foarte s rac i nerecunoscut în domeniul în care avea s i fac mai târziu un mare nume. i-a spus odat el î i fixase un scop la o vârst fraged . Pe m sur ce ne în m în con tien . totul depinde de atitudinea noastr fa de noi în ine. regulat i sigur. Dac nu se imagineaz pe sine într-o situa ie. devenim înv torul i vindec torul nostru. „un venit generos. Millikan i-a scris visul de m re ie i siguran la persoana întâi. afirma ie ce implica faptul c visul s u de re ie i siguran era deja realizat. s „ne ridic m”. Trebuie s experiment m în imagina ie ceea ce am experimenta în realitate atunci când ne vom realiza scopul. Celui ce se ridic din rug ciune un om mai bun. c ci stârnindu-ne mai-marele din noi. „Am un venit generos. rug ciunea înseamn c i-a fost ascultat . Visul de viitor trebuie s devin un fapt actual în mintea celui care caut s îl realizeze. El nu a spus.

Millikan. Ne în m la un alt nivel de con tien . i noi. pe care o facem s se desf oare prin atitudinile noastre. El este cel care împline te îndemnul. conform Bibliei – dar ce se în elege printr-un om blând? El nu e pre ul proverbial cel s rac i aplecat.Pentru a ne schimba starea actual . Drama vie ii este una psihologic . iar dispozi iile sale sunt cele mai înalte. precum dr. fiindc el tie c trebuie s i men in o dispozi ie înalt de va fi s umble în tov ia celor înal i. Dup ce mintea e îmblânzit . trebuie s ne în m la un alt nivel de con tien . Asemenea oameni sunt blânzii din evanghelii. câte sunt drepte. Psalmi 36/37:11]. orice virtute i orice laud . i s-a legat precum îl vezi în ace ti ciorchini cura i i plini. 1801]. un om blând este un om ce are control complet asupra dispozi iilor sale. câte sunt cu nume bun. duin a este. Am aflat-o arbust s lbatic. „cel blând” sau „cel s rac cu duhul”. Millikan. Auzim multe despre omul umil. de i s rac i neconsacrat. nu fiindc ne-am înfrânat patimile. Dar am tuns sadul i s-a domolit din risipa de frunze f rost. Un om blând este un om auto-disciplinat.i transforma via a aceasta. pentru a r spl ti mâna ce cu în elepciune l-a r nit” [Robert Southey. ci fiindc ne-am cultivat virtu ile. la acestea s v fie gândul” [Filipeni 4:8]. Este într-atât de disciplinat încât vede numai ce-i mai frumos. a îndr znit s i asume c avea „un venit generos. pe m sura integrit ii i avantajelor reciproce”. Nu e sc pare din situa ia noastr actual . „Thalaba the Destroyer: A Rhythmical Romance”. gânde te numai ce-i mai bun. cei care vor mo teni p mântul. câte sunt vrednice de iubit. Oamenii care se fac a fi precum viermii în proprii lor ochi i-au pierdut viziunea asupra vie ii în asem narea c reia cu adev rat este rostul spiritului de a. câte sunt adev rate. poate fi asem nat unei vi e. Orice concept de sine mai prejos decât însu i idealul ne priveaz de aceast mo tenire. „fra ilor. a a cum e el conceput în general. prin asumarea sentimentului dorin ei împlinite. mânios. Ceea ce nu vom afirma ca fiind adev rat despre noi nu se va dezvolta în vie ile noastre. oricare ar fi aceea. c aceia vor mo teni p mântul” [Matei 5:5. ci de la oameni precum dr. câte sunt curate. Aceast în are se realizeaz prin afirmarea c suntem deja ceea ce vrem s fim. Oamenii ar trebui s i ia m surile nu din via a a a cum se vede. câte sunt de cinste. decât printr-o transformare psihologic radical . a c rui grozav putere s-a r sucit în r murele r zle e. care. cuvântul tradus prin blând este opusul cuvintelor ranchiunos. Totul depinde de atitudinea noastr fa de noi în ine. În textul original. Are în elesul de a deveni „îmblânzit” precum se îmblânze te un animal lbatic. regulat i sigur. despre care se spune. mai degrab decât prin faptele noastre. „Iat vi a aceasta. . Cu adev rat. „Ferici i cei blânzi.

E firesc s c ut m o via personal mai frumoas . pe Wilshire Boulevard. pentru omul disciplinat deci. „Pân acum n-a i cerut nimic în numele Meu. Fiecare dispozi ie înalt a omului este deschiderea u ii spre un nivel superior pentru el. Individualit ile. lâng La Cienega. i ei se cufund în adâncurile acestuia. de sim ire. Pentru omul elurilor înalte. cresc spiritual propor ional pe m sur ce se pozi ioneaz pe un nivel i mai înalt. Prin imagina ia noastr . În crearea unei noi vie i. ne putem schimba viitorul. una în care fiecare individ. de n-ar fi insatisfac ia omului în ceea ce-l prive te. . Tr irea l untric este fermentul f de care nicio crea ie nu e posibil . a a c haide i s devenim cu to ii oameni disciplina i. Millikan de a face din dorin a sa un fapt actual pentru el însu i este de mare importan pentru orice c ut tor al „adev rului”. Haide i s ne model m vie ile dup o dispozi ie înalt . Este un subiect drag nou tuturor. adic . scopul nostru. al tuturor. prin afirma iile noastre. dar prin reînviere spiritual în eleg o atitudine religioas adev rat . ne putem schimba lumea. tim c tot ce întâlnim este parte din noi. Nu ar exista progres în lumea asta. aceasta e m sura fireasc . trebuie s începem cu începutul. Este consemnat în capitolul aisprezece al Evangheliei Sfântului Ioan. jduiesc c m vei înso i duminic .Este credin a mea c to i oamenii pot. Dac e ti atent. Trebuie s ne men inem o dispozi ie înalt de va fi s p im al turi de cei înal i. Când suntem siguri de rela ia dintre dispozi ii i împrejur rile din via a noastr . inevitabil. ori dup un grup de dispozi ii înalte. vei observa în acest mesaj ecoul sau r spunsul rapid la fiecare dispozi ie de-ale tale i vei fi capabil s -l aplici în împrejur rile vie ii tale zilnice. la fel ca i grupurile. ei sunt ridica i la în imi de neimaginat. Este cu mult mai simplu s imagin m binele tuturor decât s fim pur egoi ti în imaginarea noastr . scopul s u înalt în a produce „avantaje reciproce”. el însu i.” [:24] O reînviere spiritual este necesar omenirii. de asemenea. i în imile au fost menite locuirii. la Fox-Wilshire Theater. a a cum a f cut dr. o mai bun tate. primim cu drag ceea ce ne iese în cale. Dac idealul lor este coborât. cu o schimbare de dispozi ie. pentru a înv a cum s fii un om disciplinat. 15 iulie. accept provocarea întrup rii unei mai înalte valori de sine. Bailes la ora 10:30. dac idealul lor este pe culmi. Este. asemenea dr. s i schimbe cursul vie ilor lor. Duminic -diminea a urm toare. o mai solid siguran . cere i i ve i primi. ca bucuria voastr s fie deplin . Nu e nimic gre it în a dori s ne transcendem starea actual . un om blând care „î i schimb viitorul” i în avantajul aproapelui s u. Millikan. voi vorbi ca invitat al dr. e bine c ne dorim o mai mare în elegere. Cred c tehnica dr. Subiectul de duminica viitoare este „Schimbarea viitorului”. Millikan. Toate formele de imagina ie creativ implic elemente de tr ire l untric .

1Samuel/1Regi 16:7 etc. 8:15. dac persist m în ea. Adev rul va elibera întreaga omenire. eu personal am propov duit mereu auto-perfec ionarea [„self-help” în l.O na iune nu poate da dovad de o în elepciune mai mare în întregul ei decât cea care genereaz din oamenii care o alc tuiesc. adic s întrup m un nou i mai înalt concept de sine. englez în original].” [Horatio Bonar. dac nu-i oferim descenden uman . 1808-1889] . tiind. El se vede pe sine i pe al ii a cum dore te ca el i al ii s fie. de ne vom str dui în acest tip de auto-ajutorare. Vorbe te drept. e incapabil de a se na te. Asta e reînvierea noastr spiritual . i adev rul îl face liber i îl conduce spre bine. El cunoa te adev rul. Din acest motiv. Caracterul este în mare m sur rezultatul direc iei i persisten ei aten iei voluntare. El aude ce vrea s aud . i via a ta va fi un crez nobil i m re . el judec „dup judecata dreapt ” [Ioan 7:24. precum dr. Idealul c ruia îi servim i pe care sper m s îl ob inem este preg tit pentru o nou încarnare. de i fals pentru lumea de afar . „Gânde te drept.]. Millikan. El vede i aude numai binele. atunci orice ajutor de alt natur ne va fi la dispozi ie. Tr ie te drept. se va înt ri în fapt. tiind c . Trebuie s afirm m c suntem deja ceea ce sper m s fim i s tr im ca i când am fi. dar. Galateni 2:6. i fiece cuvânt de-ale tale va fi o s mân roditoare. Omul perfect nu judec dup aparen e. i gândurile tale vor s tura foamea lumii. c asump ia noastr .

care o critica tot timpul i îi respingea nejustificat cele mai bune crea ii. Imagina ia singur este mijlocul împlinirii inten iei. purtând o discu ie imaginar cu cineva care nu e de fa . Niciun om nu are prea pu in imagina ie. Singuraticul ori prizonierul pot. a a cum î i amintesc acum i ie. pe când ar putea fi întotdeauna clare ca lumina zilei. Imagina ia este sim ul prin care percepem prea-înaltul. prin imagina ia sa. orice imagine voie te. Se ceart uneori vehement. În asta st oroarea folosirii sale gre ite. ori dac patima nu s-o fi n scut în mintea vreunui ciob na ai c rui ochi s-au luminat pentru o clip înainte ca s-o fi pornit la drum.PRIN IMAGINA IE DEVENIM Discurs radiofonic. „Oh. ci în imagina ia sa. Pe omul care poate chema. Postul KECA.” Îng duie-mi s i spun povestea unei foarte drage amice de-ale mele. prin virtutea puterii imagina iei sale. scria William Butler Yeats în ale sale „Idei despre bine i u”. Numai imagina ia poate reface Edenul din care experien a de via ne-a alungat. Los Angeles (Iulie. ca un ecou. Imaginarea hot rât este începutul tuturor opera iunilor reu ite. ci produsul imagina iei ne modeleaz vie ile de zi cu zi. Cel cu mintea exact i literal este cel care tr ie te într-o lume fictiv . Numai din cauz c oamenii nu imagineaz perfect i nu cred în ele. când era singur . cu team ori cu furie. soarta nu-l poate supune. prin intensitatea imagin rii i sim irii. „dac nu cumva a fost vreo femeie ce c lca prin teasc cea care a pornit acea schimbare subtil din min ile oamenilor. puterea prin care transpunem viziunea în fiin . nu fa în fa . putând ac iona i vorbi astfel prin vocile acestora. dar numai pu ini i-au disciplinat propria imagina ie. e numai în imagina ia lui!”? Numai imagina ia lui – imagina ia omului este omul însu i. Mi-a vorbit într-o zi despre dificult ile ei în a colabora cu unul dintre produc tori. c oamenii doar ne reflect . la vremea aceea costumier la Music Hall în New York. Fiecare etap a progresului omenesc este f cut prin exerci iul imagina iei. la dorin . Auzindu-i povestea. Zilnic trecem pe strad pe lâng careva care morm ie. afecta miriade de oameni. era în mod deliberat nepoliticos i nedrept cu ea. „Nu vom ti niciodat ”. ceea ce le optim noi în secret. o împrejurare nepl cut pe care o va petrece curând. i-am amintit. . 1951) De câte ori n-am auzit pe careva spunând. rezultatele lor sunt uneori neclare. Imagina ia este indestructibil ea îns i. Nu faptele. nerealizând c pune astfel în mi care. N-aveam nicio îndoial c se certa cu el în t cere. Lumea real este lumea a a cum o vede imagina ia.

Pentru a stabili un raport. i ceea ce a f cut a f cut prin puterea imagina iei. îi spui despre bucuria ta la aflarea acestei ve ti. de i nu e lege. Nu acuza rezolv numai. cu aceea i atitudine suntem aborda i. Nu exist c rbune de caracter într-atât de mort încât s nu str luceasc i s ard . i-a dictat discursul ce a urmat în realitate – i l-a dictat în timp ce mergea singur pe strad . fii precum omul disciplinat i transform i lumea imaginând i sim ind numai ce e demn de iubit i cu nume bun. . în scurt timp.A recunoscut c exact asta f cea în fiecare diminea în drum spre teatru. s i transforme dezacordurile în armonii. Auzind mental ceea ce voiai s auzi i sim ind bucuria ve tilor auzite. Cunoscând de-acum aceast putere a imagina iei. i nici chiar cea mai în eleapt dintre ra iuni n-ar putea n scoci mijloace mai eficiente decât cele pe care le va hot rî aceast recunoa tere a finalului. Reprezint i prietenul ca exprimând deja ceea ce dore te s fie. Focalizeaz i aten ia asupra lui i strig -l mental pe nume exact a a cum ai face dac ai vrea s -i atragi aten ia de l-ai vedea pe strad . Cum putem face asta? S facem a a cum a f cut amica mea. Suntem creaturi ale obi nuin ei. î i imagina de-acum o rela ie perfect cu produc torul. aici i acum. iar ea. Aceast tân creatoare mi-a urmat sfatul i. Imagineaz i c a r spuns. la rândul t u. Dac nu. îi mul umea pentru laude i amabilitate. conversa ia ta cu prietenul t u trebuie s se produc într-un mod care nu îng duie nici cea mai mic îndoial în privin a adev rului a ceea ce ai imaginat c auzi i spui. printr-o schimbare de ton. auzi mental vocea lui – imagineaz i c î i spune despre binele care a dat peste el. Via a. Tu. Totu i. cheam i prietenul. Intensitatea i for a argumentelor ei mentale au stabilit automat comportamentul lui fa de ea. s i asume c el o felicita pentru croielile ei deosebite iar ea. un exerci iu zilnic de control i de disciplinare a imagina iei noastre. îi spunea exact ceea ce credea despre el într-un mod în care nu ar fi îndr znit vreodat -i spun în fa . Comportamentul lui doar reflecta ca un ecou schimb rile pe care ea le cuse în sine îns i. iar obi nuin a. a descoperit c propria ei atitudine determina scenariul existen ei sale. mental. Acesta a devenit cel mai agreabil angajator pe care îl întâlnise vreodat .i controlezi imagina ia.i mai departe de treburile tale zilnice. Comportamentul produc torului s-a schimbat complet. prin indiferent ce atitudine îi abord m pe al ii. ea îns i. func ioneaz ca i când ar fi cea mai necru toare lege de pe lume. Haide i s ne fix m. Ce alt început mai bun decât acela de a imagina cum putem mai bine pentru un prieten. Haide i s ne demonstr m nou în ine c . precum muzica. la rândul ei. I-am cerut s i schimbe atitudinea fa de el. vezi. Conversa ia pe care ai imaginat-o trebuie s trezeasc ceea ce a afirmat. poate. recunoa terea finalului va determina mijloacele. p ind spre teatru. bine pe care i l-ai dorit. vei descoperi c vei imagina doar pe baza celor care e ti obi nuit s auzi i s spui – pe baza amintirilor tale. de e numai u or aprins. Fantezia ei a condus fantezia lui. A f cut asta diminea dup diminea i.

i sper c voi reu i s aduc fiec ruia dintre cei prezen i adev ratul în eles al cuvintelor lui Zaharia. ca de obicei. Zide te pentru suflet tot ceea ce i se cere. de la 10:30. slav în loc de dezn dejde. mai bine spus. Slujba se va ine. „S spun omul adev rat aproapelui s u. absorbindu-i calit ile în îns i esen a fiin ei tale. la Fox Wilshire Theater. dar iubirea imaginativ este drumul spre gr din . fie ele bune. a a-i i lumea”. rele sau neutre. s de te un caracter Prin imagina ie. Frumuse ea. pe Wilshire Boulevard. bucurie în loc de doliu. Niciodat . i vei culege un fapt. Persist în iubire în imagina ia ta. iubirea i toate cele cu nume bun sunt gr dina. „Acum e vremea potrivit s le pun frumuse e în loc de cenu . te po i asem na pe tine acestei „imagini-ideal” pân ce vei deveni unul i acela i cu idealul. „Cum gândit-a omul în inima lui. de te o conversa ie imaginar culege o obi nuin . acesta este subiectul prelegerii mele de duminica viitoare. a a e el. el fiind în vacan . . Ce minunat provocare. focalizat ferm i repetat asupra obiectului ce trebuie atins. lân La Cienega. a a-i omul” ar trebui schimbat în „Cum e omul. atât ie cât i mie.i trezi asem narea în al ii. s de te un fapt i vei i vei culege un caracter. ca s poat fi numi i arbori ai drept ii. Creând un ideal înl untrul sferei tale mentale. dar niciodat nu pierde din vedere puterea dinl untrul t u. nu în eleg constrângeri prin for . Acum este vremea s ne control m imagina ia i aten ia. cu to ii ne culegem destinele. Judeca i i da i hot râri drepte la por ile voastre” [Zaharia 8:16]. „Cum e lumea. a a e el” [parafrazare a Proverbelor/Pildelor lui Solomon 23:7]. Nu a tepta patru luni pân la seceri . ori. Cum imagineaz omul. Iubirea imaginativ . s de te o obi nuin i vei culege un destin – al t u. Iubirea imaginativ aduce invizibilul în vizibil i ne d ap în de ert.Frumoasa idee pe care o treze ti în tine nu va e ua în a. transformându-te astfel în acel ideal. nici nu putem sublinia prea tare puterea iubirii imaginative. Ast zi este ziua cea mai potrivit pentru a exersa controlul i disciplina imagina iei tale. când voi vorbi în locul dr. Cu atât de multe în dezacord pe lumea asta. Bailes. sad al Domnului întru sl virea Lui” [aprox.. Prin control. Marele secret este o imagina ie controlat i o aten ie bine-sus inut . ci mai degrab o cultivare prin iubire i în elegere. Isaia 61:3].

devenim ceea ce dorim s fim. Iubirea este nevoia fundamental a vie ii noastre. nevoile noastre au fost toate în grija altora. Cei care pleac în c utarea iubirii î i fac numai cunoscut propria lor lips de iubire. nu putem tr i cu adev rat defel. pentru o scurt perioad de timp. Iubirea este dreptul nostru din na tere. al turi de William Blake. c „Ceea ce pare a fi. Astfel. disperare i moarte ve nic ”. vom deveni transforma i în ceea ce ne-am imaginat a fi. i duce la cele mai teribile urm ri pentru cei c rora le pare a fi. nu exist via . f iubire. . Nu pleca în c utarea a ceea ce e ti. chiar i la suferin .Imagina ia are întreaga putere de realizare concret i fiecare etap a progresului ori regresului omului este f cut prin exersarea imagina iei. cu individualit ile lor separate. Ne-am n scut printr-un miracol firesc al iubirii i. este. Numai cel iubitor g se te iubire – iar el nu trebuie s o caute niciodat . e logic s spunem c „Dumnezeu e Iubire”. De aceea. Dac persist m în asump ia c suntem ceea ce dorim s fim. Prin imagina ie i dorin . iar cei f de iubire nu pot g si vreodat iubirea. În afara iubirii. Haide i s ne afirm m ca fiind ceea ce imagin m. Ne întoarcem a adar la adev rul de baz conform c ruia via a este vl starul iubirii. nu au puterea de a transmite via a. În acest simplu adev r st secretul vie ii. pentru cei c rora le pare a fi. rin ii no tri. Cred.

atunci când un lepros se vindeca de boala lui. c rug ciunea noastr i-ar putea atinge ori rata inta. astfel.” [Marcu 11:24] Crede c ai primit – iat condi ia pus omului. se r sfrângea asupra min ilor lor în timp ce mergeau i acest gând dinamic i-a i t duit. . O asemenea responsabilitate. a a cum se consemneaz în capitolul aptesprezece al Evangheliei sfântului Luca. Los Angeles (Iulie. a vrea s vedem de ce unele rug ciuni sunt ascultate iar altele par a c dea pe teren steril [Luca 8:6]. nu s-ar fi f cut. ceva ce. Totu i. altfel. între rug ciune i spunsul s u. s-au cur it” [:12-14]. n-ar fi putut fi vindeca i. atunci când se roag . omul refuz s i-o asume. s-au cur it”. O rug ciune – împlinit – implic faptul c ceva s-a f cut ca urmare a rug ciunii. 1951) i-a fost vreodat ascultat rug ciunea? i s-a r spuns la ea? Ce n-ar da oamenii numai pentru a sim i cu siguran c . Ni se spune c cei zece lepro i L-au rugat pe Iisus „s Îi fie mil de ei” – adic – s îi t duiasc . Ceea ce ne frapeaz în aceast poveste este metoda care a fost folosit pentru a le în a credin a la intensitatea necesar . Câ i oameni cred oare c exist . ceva anume se va i produce! Din acest motiv. A adar. o rela ie de cauz i efect? Haide i s arunc m o privire asupra mijloacelor folosite în t duirea celor zece lepro i.RUG CIUNEA ASCULTAT Discurs radiofonic – Postul KECA. rugându-v . supunându-se Lui. cel care se roag este motorul ac iunii – mintea directoare – i cel care împline te rug ciunea. Dac nu credem c am primit. deplina realizare a ceea ce drumul lor implica. Iisus le spune s mearg i s se arate preo ilor. iar „pe când ei se duceau. Dar. s crede i c le-a i primit i le ve i avea. Întreaga lume natural este cl dit dup lege. rug ciunea noastr nu va fi ascultat . Dac lepro ii refuzau s se duc – nu aveau credin . „pe când ei se duceau. Legea mozaic cerea ca. Citim. i astfel. c ci responsabilitatea pare a fi co marul invizibil al omenirii. oferindu-le astfel mijlocul prin care credin a lor putea fi adus la puterea ei deplin . acesta trebuia s se prezinte preotului pentru a ob ine un certificat de recuperare a s ii. Avem impresia c Dumnezeu ar putea r spunde sau trece cu vederea rug ciunii noastre. Iisus a supus unui test credin a lepro ilor. noi nu vedem o asemenea rela ie. între rug ciune i r spunsul ei. „Toate câte cere i. Mintea înc nu vrea s admit c Dumnezeu Se supune pe Sine propriilor Sale legi.

Asta se face cu u urin prin asumarea sentimentului dorin ei împlinite. ca un dar f de plat . rug ciunea e cu totul altceva decât un act de voin . ai auzit adesea cuvintele acelui vechi imn cu mare putere de inspira ie – „Oh. asum i sentimentul acela pân ce experimentezi în imagina ie ce ai experimenta în realitate dac rug ciunea ta ar fi fost ascultat .Tu. Înseamn s te abandonezi pe sine sentimentului dorin ei împlinite. ci educarea imagina iei i consolidarea aten iei. Rug ciunea e. ci o mai mare deschidere. „scoal -te”. oh. M re ia Cerurilor nu poate fi st pânit de o voin puternic . recunoa terea finalului – recunoa terea rug ciunii ascultate – g se te mijloacele pentru realizarea acesteia. Rug ciunea e capitulare. Înseamn a ine aten ia asupra ideii dorin ei împlinite pân ce aceasta umple mintea i azvârle toate celelalte idei în afara con tien ei. Simte-te în starea rug ciunii ascultate pân ce aceast stare î i umple mintea i alung toate celelalte st ri din con tien . Regula principal spune „f efort!”. Înal întotdeauna mintea spre ceea ce cau i. clipei cheltuite cu Dumnezeu. Rug ciunea este în area min ii spre ceea ce c ut m. f îndoial . iar dac în elegi asta. 1855]. A te ruga înseamn a intra mental în ac iune. Aceast afirma ie conform c reia rug ciunea înseamn a intra mental în ac iune i a men ine aten ia asupra ideii dorin ei împlinite pân ce umple mintea i elimin toate celelalte idei din con tien nu înseamn c rug ciunea este un efort mental – un act de voin . Mult confuzie decurge din faptul c oamenii identific starea de rug ciune cu un act de voin în loc de a vedea contrastul rug ciunii cu actul de voin . Creativitatea nu e un act de voin . Dac rug ciunea nu aduce r spuns – e ceva gre it în privin a rug ciunii i vina st de obicei într-un prea mare efort. Ceva de genul mi rii spirituale prin minim efort în compara ie cu for a fizic . numai fiindc nu ducem totul Domnului în rug ciune” [Joseph M. Scriven. o mai mare receptivitate – o mai ascu it sensibilitate. Cum te-ai sim i dac rug ciunea i-ar fi fost ascultat ? Ei bine. ce pace adesea pierdem. e renun are. „What a Friend We Have in Jesus” („Ce prieten avem în Iisus”). întotdeauna. dar nu tot ce beneficiaz de acest nume este într-adev r rug ciune. Din contr . Cel puternic capituleaz numai în fa a celui mai blând. . vei intra intuitiv în atitudinea corect . tot meditând asupra naturii rug ciunii. Eu însumi am ajuns la aceast convingere prin experien . ce suferin inutil ducem. La ce trebuie s lucr m nu e dezvoltarea voin ei. Cel dintâi cuvânt al corect rii este. u oar . mai presus de orice. Rug ciunea reu te prin evitarea conflictului. ci se deschide. Cel mai mare du man al s u este efortul. Ridic -te. Acceptarea. Cred în practica i filosofia a ceea ce oamenii numesc rug ciune. Înal -te.

a st ruin ei în rug ciune ne este ar tat în Biblie. costul elului. acum tiu cum s rog. Dou luni mai târziu. Trebuie s persist m. iar premiul. A teapt numai s fie revendicat. te po i d rui imaginilor frumoase ale dorin elor tale i persista în rug ciunea ta chiar dac . li s-a cerut tuturor elevilor s scrie o compunere despre cât de mult iubeau i aveau s îngrijeasc un animal. „având un prieten i se va duce la el în miez de noapte i-i va zice: Prietene. înmânat de primarul ora ului copilului nostru consta într-un c elu collie. din cale. cum i tu. i se spune c dorin a ta este imposibil . pentru îndr zneala lui. Iar acela. O foarte distins doamn din afara ora ului a venit s m consulte în leg tur cu rug ciunea.i cu drag c elu ul în fiecare sear . literal. . precum b ie elul acela. spune Iisus. Zic vou : Chiar dac . acum tiu cum s m rog”. a fost cea care a câ tigat premiul. Necesitatea persisten ei. r spunzând din untru. îi va da cât îi trebuie. dar. sculându-se. Nu pot s m scol i dau.Trebuie s ac ion m în asump ia c deja avem ceea ce dorim. din vreo cinci mii propuse. Rug ciunea este un act de Iubire Imaginativ – acesta va fi subiectul mesajului meu duminica viitoare de la ora 10:30 la Fox Wilshire Theater pe Wilshire Boulevard. B iatul a privit în ochii ei i a spus simplu. Cum nu avea cu cine s i lase nepo elul de opt ani. l-a adus cu dumneaei la mine. Bunic -sa ne tot explica acum imposibilit ile în privin a rug ciunii lui. Aparent. împrumut -mi trei pâini. ie elul i-a asumat sincer sentimentul dorin ei sale împlinite. „Dle Neville. Este dorin a mea s i pot explica. Ai ghicit – compunerea lui. neru inare f margini. Rug ciunile noastre sunt ascultate dac ne asum m sentimentul dorin ei împlinite i continu m în acea asump ie. i a f cut-o. lâng La Cienega. sculându-se.8 Cuvântul tradus prin „îndr zneal ” înseamn . în timpul „S pt mânii bun voin ei fa de animale” din ora ul lor.” Luca 11:5. „Cine dintre voi”. A fi revendicat este o condi ie necesar prin care ni se împlinesc dorin ele. chiar i incapacitatea lui de a purta de grij unui c el a a cum se cuvine. buni. precum pu tiului. c ci tot ceea ce dorim este deja prezent înl untrul nostru. s st ruim pân ce reu im în a ne imagina pe noi în ine în situa ia rug ciunii ascultate. a spus. La unul dintre cele mai dr gu e exemple de rug ciune ascultat am fost martor în propria mea camer de zi. „Dar. tiu ce vreau – un c elu collie – i am s -mi imaginez c -l îmbr ez în fiecare sear în patul meu”. un prieten la mine i n-am ce s -i pun înainte. nu i-ar da pentru c -i este prieten. Acum u a e încuiat i copiii mei sunt în pat cu mine. neru inare cras . dar la sfâr itul interviului cu bunica lui. s -i zic : Nu m da de osteneal . [opozi ia ferm a p rin ilor s i]. C a venit. acesta era absorbit în joaca lui cu un camion de plastic. duminica viitoare. îmbr ându. limit rile apartamentului lor.

De va fi s ne rug m eficient. mai multe se fac prin rug ciune decât viseaz lumea. voci i scene care altfel nu ar fi audibile ori vizibile.” [Lord Alfred Tennyson] . nu cea din jurul nostru. i. sufletul e orb – fiindc lumea ce ne poart e cea pe care o imagin m. Rug ciunile noastre sunt ascultate de c tre puterile pe care le invoc m. Nu experimenta în imagina ie ceea ce ai vrea s experimentezi în realitate – i vei fi lipsit de rezultate. Trebuie s ne extindem sim urile – s ne observ m rela ia cu lumea noastr schimbat i s credem în aceast observa ie. Sufletul ce se imagineaz în ac iune î i asum rezultatul ac iunii. Cheia se afl în atitudinea noastr . Strunirea aten iei nu necesit vreo abilitate special . Neimaginându-se în ac iune. de atins. dar e nevoie de control al imagina iei. Atâta vreme cât ochii sunt aten i. s crezi c ai primit i vei avea. putem deci auzi voci i vedea scene dinl untrul nostru. Noua lume nu e de în eles. ascultând ca i cum am auzi i privind ca i cum am vedea. Dac facem asta f efort – experiment m în imagina ie ceea ce am experimenta în carne i oase de ne-am atinge scopul – vom descoperi c într-adev r îl posed m. Trebuie s persiste pân ce sentimentul dorin ei împlinite are întregul dinamism al realit ii. „Roag -te pentru sufletul meu. nu de acelea asupra c rora facem presiuni. î i transform toate dezacordurile în armonii.i vei fi asumat rezultatul ac iunii aceleia. Via a nu e o lupt .Secretul succesului se g se te în cuvântul „perseveren ”. Cel mai bun mod de a o observa este acela de a fi intens con tien i de ea.” Omul trebuie s persiste pân ce ajunge la prietenul s u de la nivelul superior de con tien . ci o capitulare. rug ciunea e în zadar. asum i sentimentul dorin ei tale împlinite. ci de sim it. Trebuie s ced m cu întreaga noastr fiin sentimentului de a fi omul nobil care vrem s fim. lumea exterioar se n ruie i apoi lumea – precum muzica – printr-o schimbare de ton. va fi ve nic lipsit de rezultat. Nu trebuie s ne schimb m nimic în afara atitudinii noastre fa de un lucru. Experimenteaz în imagina ie ce ai experimenta în realitate dac deja ai fi ceea ce vrei s fii. Ni se cere s ac ion m în asump ia c suntem deja omul care vrem s fim. Cu aten ia noastr focalizat asupra st rii dorite. Dac avem vreo re inere. Cu alte cuvinte. Rug ciunea este un vis controlat în stare de trezie. trebuie s ne strunim aten ia pentru a observa lumea a a cum ar fi zut de c tre noi dac rug ciunea ne-ar fi ascultat . dac n-o ai” [Shakespeare]. „Asum i o virtute. „Când te rogi. Adesea suntem priva i de scopul nostru din cauza efortului de a ne poseda scopul. putem.

Dac practic m în fiecare zi cu bucurie. ar ti c i cel mai neini iat auditoriu i-ar recunoa te defectele. perfec ion m aceast obi nuin zilnic într-o art . printr-un act de voin . i acesta descoper c este ceea ce el însu i a conceput. ca s spunem a. ca n scocire i expectativ . Tot ceea ce presupune medita ie înseamn o imaginare controlat i o aten ie bine-sus inut . va sim i c n-ar putea da ce-i mai bun din el dac sare peste o zi de practic . Dar ei nu tiu c medita ia este educarea voin ei. imagina ia învinge. 1951) Mul i oameni îmi spun c nu pot medita. Puterea aten iei arat de una singur garan ia sigur a for ei interioare. Postul KECA. pân ce aten ia devine imobilizat i se supune într-o fixare f efort asupra ideii ce i se prezint . Medita ia. c ci atunci când voin a i imagina ia sunt în conflict. Dic ionarele definesc medita ia ca fixare a aten iei asupra [a ceva]. f s permitem nicio distrac ie. Un pianist cu adev rat mare. de exemplu. cere constant practic pentru rezultate perfecte. încearc s i fixeze aten ia asupra st ri dorite. Acesta este secretul ac iunii. ci mai degrab a teapt pân ce apare ceva presant în lumea lor i apoi. Ideea trebuie s beneficieze de aten ie – trebuie s o fascineze. invariabil. Dac ar s ri peste o s pt mân ori o lun de practic . G sesc c cei care se plâng de dificultatea medita iei nu fac din medita ie o practic zilnic .i aten ia asupra unei anumite idei pân ce î i umple mintea i alung toate celelalte idei din con tien . Pur i simplu men ine. c ci adesea ele nu explic procesul medita iei. Multe c i ce trateaz subiectul nu-l duc pe cititor nic ieri. Asta îmi seam cu a spune c nu po i cânta la pian dup o singur încercare. La fel este cu medita ia. Los Angeles (Iulie. Aten ia omului nedisciplinat este mai degrab sclavul viziunii sale decât st pânul.MEDITA IA Discurs radiofonic. De i-o va lua aten ia razna. ca planificare mental . Este captat mai degrab de ceea ce pare presant decât de ceea ce este important. adu-o-napoi spre ideea pe care vrei s o realizezi i f asta iar i iar. Trebuie s ne concentr m asupra ideii ce trebuie realizat . . la fel ca orice alt art ori exprimare. Toat medita ia se încheie cu cel care gânde te. antrenare într-un gând continuu i contemplativ.

În aceast stare meditativ . str duiam s -mi in aten ia asupra activit ilor de peste zi în concentrare neezitant . Ne-am dep rtat de scopul nostru i am uitat de acea fixare a aten iei pe care ne-am propus s o atingem. nici prin alte inten ii mai prejos de iubire s intervin . Nu e pogorât asupra nim nui. pe care picioarele la început ezit prin umbr i întuneric. Munca plugarului ce ostene te pe câmp e cu mult mai u oar . Este o cale l untric . astfel încât. în perioade când nu îng dui nim nui. se înal s soarb aerul i s vad lumina.i trimit legiunile s -n bu e revolte într-atât de repede pe cât tot ce e viu în noi se gr be te prin v ile trupului pentru a ne z rnici starea meditativ . Singurul test al religiei ce merit f cut este acela dac s-a n scut din adev r. S ne p str m sanctuarele t cute. Dac ne l m ispiti i de aceste priveli ti. Nici imperiile nu. Acesta este subiectul discursului meu de duminica viitoare din Los Angeles: Adev rata atitudine religioas . t cerea este lauda cea mai înalt pe care o aducem. pentru a ne fermeca i dep rta de la misia noastr . Acesta este un exerci iu – un antrenament pentru mai-mari aventuri ale sufletului. se înal pe sine precum un plonjor ce-a petrecut prea mult pe sub ap . . Cel ce persist pt mâni i luni. Am c utat metode de a le folosi cât mai priceput – acele lumini magice care au apus i s-au stins înl untrul meu. el experimenteaz în imagina ie ce ar experimenta în realitate de i-ar realiza scopul. ca i temeri de demult. acela creeaz înl untrul s u un centru de putere. Nu e munc u oar . astfel încât va deveni în timp transformat în imaginea st rii sale imaginate. la fel ca în actul adora iei. Vechi vr jm ii. dar care mai apoi str luce te de o lumin interioar . c ci în ele sunt p strate perspectivele ve nice. v una întunecat a creierului s u se va lumina iar el va începe senin fiecare zi. s pt mân dup s pt mân . Când vine. dac este rodul experien ei – ori dac e orice altceva. Zi dup zi. Dar i ce om e acela ce dobânde te controlul complet al imagina iei i aten iei sale… O imaginare controlat i o aten ie strunit . mai devreme sau mai târziu. focalizate ferm i repetat asupra ideii ce trebuie concretizat . dup ceasul de contemplare. descoperim. concentrarea s nu îmi sl beasc . Dac persist . dac izvor te din con tien a cea mai adânc a individului. ori de geniu.În actul medita iei. dar numai pu ini o des vâr esc. c ci ceasul de medita ie este precum întâlnirea cu cel iubit. nici m car pentru o clip . nici prin iubire. an dup an. purced în a atinge m iestria în mânuirea aten iei i imagina iei mele. cu toatele ne împresoar . iat re eta tuturor rânduielilor magice. Nu e nevoie de haruri aparte. Am dorit s le pot evoca la dorin i s fiu artistul viziunii mele. Va p trunde pe o cale pe care poate mul i p esc. ci câ tigat prin persisten i practic a medita iei. c-am fost momi i pe-aiurea. Chipul frumos al celui pe care îl iubim str luce te înaintea noastr .

ci cunoa tem un lucru mental privindu-l din afar . când te rogi. ca i somnul. Se spune c . M voi str dui s i demonstrez c metodele cunoa terii mentale i spirituale sunt cu totul diferite. roag -te Tat lui t u.i subcon tientul ca o maree ce d înapoi i apoi curge. Veghez sau dorm?”. intr în c mara ta i. Trebuie s fim dumnezeie ti de va fi cunoa tem ce e Dumnezeu. „Tu îns . Cu cât mai treji i mai aler i devenim. e în reflux. ca invitat al dr. „fost-a viziune sau un aievea vis? Fugit -i muzica aceea. Care vede în ascuns. Medita ia. analizându-l i definindu-l. Trebuie s iubim pentru a ti ce e iubirea. Închipuie. i Tat l u. Bailes. O modalitate simpl de a crea aceast stare pasiv este de a te relaxa într-un scaun confortabil ori pe un pat. Apoi. Somnul e un flux ce inund . vis tori. . pe când poetul edea în gr din i asculta privighetoarea. Keats. potoli i în vis ri blânde. a zut într-o stare pe care a descris-o ca „O amor eal somnoroas [ce] îmi doare sim urile. Keats se întreab . comparându-l cu alte lucruri. Orice tip de medita ie în care ne retragem în noi în ine f a face prea mult efort pentru a gândi este un afloriment al subcon tientului. Cea mai înalt maree. se produce chiar înainte de a adormi i imediat dup ce ne trezim. este o intrare în subcon tient.Care este atitudinea ta religioas ? Care este atitudinea mea religioas ? Voi vorbi asupra acestui subiect duminica viitoare de la ora 10:30. compatibil cu dirijarea con tient a gândurilor noastre. de parc-a fi b ut cucut ”. pe când la vreme de trezie deplin mareea d înapoi. Când suntem mole i. Aceast stare este minunat descris de poet.” [Matei 6:6] Medita ia este o iluzie de somn care diminueaz impresiile lumii exterioare i ofer min ii mai mult receptivitate sugestiilor din untru. dup ce î i cânt oda privighetorii. în a sa „Od unei privighetori”. Acestea sunt cuvintele unuia care a v zut ceva cu atâta dinamism ori realitate încât se întreab dac eviden a ochilor s i fizici poate fi acum crezut . Care este în ascuns. închizând u a. Între aceste dou extreme sunt diverse niveluri intermediare. Trebuie s fim lucrul în sine i nu numai s vorbim despre el sau s ne uit m la el. cu atât mai mult se cufund mareea. pe când putem cunoa te spiritual un lucru numai devenind acel lucru.. pe Wilshire Boulevard.. mareea este înalt . î i va r spl ti ie. Slujba se va ine la Fox Wilshire Theater. lâng La Cienega. Mintea în medita ie este într-o stare de relaxare asem toare senza iei ce apare chiar înainte de a ne lua somnul.

gânde te-te numai la „câte sunt cu nume bun” – imagineaz i c i exprimi acum cel mai înalt ideal. grozav de somn. Crea ia este s vâr it . mult mai dezirabil.” [Zaharia 4:6]. iar ceea ce numim creativitate este doar o mai profund receptivitate ori o mai ascu it sensibilitate din partea noastr . Neemia. cu adev rat perfecte. nu ne putem impune asupra noastr disciplina. indiferent de vreo stare-anticlimax cu care te-ai întâlni. Este dramatic . ci simte pur i simplu AICI I ACUM c e ti omul nobil care dore ti s fii. trezim înl untrul nostru un centru de lumin ce ne va fi „stâlpul de nor ziua. ai putea descoperi c tot felul de contra-gânduri încearc s te distrag . r mâi calm i sigur în cunoa terea c finalul a fost deja perfect definit. ci prin Duhul Meu’. spre deosebire de acceptarea pasiv a unui cod. Numerii. Fiind martor la final în medita ia ta. Când te ridici din momentul medita iei. E ti acela acum. permi i mareei subcon tiente s se ridice la în ime suficient pentru a. devii complet indiferent la eventuale ecuri.i face eficient asump ia cu pricina. Dac nu ne putem imagina pe noi în ine diferi i de ceea ce suntem i nu încerc m s ne asum m un alt sine. ca i când urmeaz s i faci siesta. cu care î i asumi masca unei alte vie i. este ca i cum i s-a ar tat sfâr itul fericit al piesei în care tu e ti principalul actor. Cheam i idealul întru fiin imaginând i sim ind c e ti acel ideal acum. de i putem accepta disciplina din partea altora. c ci acceptarea finalului determin mijloacele ce duc la final.Închide. i stâlpul de foc noaptea”. dar dac persi ti. Când se atinge aceast stare pasiv . este purtarea unei m ti. foarte somn. iar aceast receptivitate se produce „‚Nu prin putere.i ochii i imagineaz i c i-e somn. este teatral . Procedând astfel. i o virtute activ . nu cum îl vei exprima. Ac ioneaz precis. Când încerci asta prima dat . Pe m sur ce scopul t u este acceptat. [Ie irea. este o virtute activ . Psalmii 77/78. Medita ia este o activitate a sufletului. Deuteronomul. zice Domnul Savaot. 98/99] . Prin medita ie. Eu cred c întreaga fericire depinde de energia cu care î i asumi sentimentul dorin ei împlinite. vei ob ine o stare pasiv . nici prin t rie.

Este un adev r simplu despre legea asump iei. Rela ia ta particular cu un lucru î i influen eaz sentimentele în leg tur cu acel lucru i te face s vezi în el un element care nu e acolo. Dac sentimentul t u într-o anumit privin este un element în sine. „Ceea ce vezi când prive ti la ceva depinde nu atât de mult de ce este acolo ci de asump ia pe care o faci atunci când te ui i. suficient de limpede. „Ceea ce pare a fi. acesta poate fi alungat. Dac exist o distinc ie permanent în privin a st rii cu pricina. atunci ceea ce crezi acum în privin a aceluia nu poate fi absolut adev rat.LEGEA ASUMP IEI Discurs radiofonic. pentru cei c rora le pare a fi. Acuma. Los Angeles (Iulie. Au afirmat în comunicatul lor c tre pres c . Cu alte cuvinte. la început. Autorul Epistolei c tre Romani declar în capitolul paisprezece. ci pura orbire e cea care cite te în m re ia oamenilor vreo micime cu care se prea poate s fie familiar . nu poate fi alungat. Ascult cu aten ie. au ajuns la concluzia c . aceast nestemat mistic pare a fi pu in încâlcit . decât numai pentru cel care gânde te c e ceva întinat. i un avertisment asupra urm rilor folosirii ei gre ite. nu. este. Postul KECA.” Asta e. dup dou mii de teste. 1951) Marele mistic William Blake a scris cu dou sute de ani în urm . ambii defini i aceea i persoan . „Ceea ce pare a fi. i totu i. în cel mai bun caz. Ceea ce crezi a fi lumea fizic adev rat este de fapt numai o lume presupus – o lume a asump iei”. cu siguran . [14:14] Vedem prin aceasta c nu vreun spirit superior de observa ie. pentru cei c rora le pare a fi. c ci ceea ce pare a fi. „ tiu i sunt încredin at în Domnul Iisus c nimic nu este întinat prin sine. este. i . Oamenii cred în realitatea lumii lor exterioare fiindc ei nu tiu cum s focalizeze i condenseze propriile abilit i de a p trunde prin suprafa a ei sub ire. Experimente conduse recent la dou dintre universit ile noastre de frunte au ar tat acest mare adev r despre legea asump iei. ci relativ adev rat. dar nu e nimic de genul acesta. un joc de cuvinte. ori. pentru acela întinat este”. i duce la cele mai teribile urm ri pentru cei rora le pare a fi”. este. Ceea ce po i face este s încerci.i vei defini so ul în acela i fel în care o va face mama ta. Dac i po i schimba opinia fa de cineva. pentru cei c rora le pare a fi.

dac r mâi fidel viziunii tale. Am descoperit c cea mai bun cale. atunci nu i-ai schimbat conceptul de sine. o stare relaxat asem toare somnului. de i negat acum de sim urile tale. dorin a noastr pare a fi dobândit distinc ia i sentimentul realit ii. i-am dat dreptul de a deveni un fapt vizibil în vie ile noastre. s-ar putea s g se ti c privirea fix asupra unui obiect este foarte eficient . La sfâr itul medita iei tale. Aceast asump ie. ci mai degrab în el i dincolo de orice obiect precum peretele. vorbe ti cu ei la fel cum obi nuiai în trecut. Caut s i redea cât mai pu in reflexie. Define te. prin aten ie concentrat . dac persi ti în ea – va deveni un fapt în lumea ta. Avem numai de a ne concentra asupra st rii dorite pentru a o vedea mental. Vei cunoa te când vei fi reu it în fixarea st rii dorite în con tien pur i simplu privind mental la oamenii pe care îi tii. Aceasta este o minunat verificare asupra ta. prin îns i prezen a sa. dat fiind c propriile tale conversa ii mentale sunt cu mult mai revelatoare decât conversa iile fizice. trebuie s ne focaliz m aten ia asupra st rii dorite pân ce dobânde te întregul dinamism senzorial i sentimentul realit ii.Ciudat cum ar p rea. Dac . te sim i de parc te-ai fi întors dintr-o mare dep rtare. te informeaz c te-ai am git singur crezând c obiectul contempl rii tale era real. aceast atitudine mental sus inut va da realitate viziunii tale i cele închipuite vor deveni fapte concrete în lumea ta. c ci toate schimb rile de concepte duc la o rela ie schimbat cu lumea. Dac este dificil s i controlezi direc ia aten iei cât e ti în starea asem toare somnului.i cel mai înalt ideal i concentreaz i aten ia asupra acestui ideal pân ce te identifici cu el. este de a intra în medita ie. nu e greu s p trunzi dincolo de aceast impresie a sim urilor. lumea concret dispare de îndat ce ne lu m aten ia dinspre ea. în conversa iile tale mentale cu al ii. dar. Fiecare om trebuie s g seasc mijloacele cele mai potrivite firii sale pentru a.i controla aten ia i a i-o concentra asupra st rii dorite. dar o stare în care înc am control con tient asupra imagina iei mele i sunt capabil s -mi fixez aten ia asupra obiectului mental. când forma gândului este la fel de dinamic precum forma naturii. Nu privi la suprafa a lui. dar pentru a-i da realitate astfel încât s devin un fapt concret. Pentru a ridica v lul sim urilor. Lumea vizibil pe care ai exclus-o revine în con tien i. în ceea ce m prive te. un covor ori orice altceva ce are substan . când ie i din visul treaz controlat. . nu apel m la cine tie ce mare efort. Imagineaz i apoi c în aceast substan vezi i auzi ceea ce vrei s vezi i s auzi pân ce aten ia ta este ocupat exclusiv de starea imaginat . Asum i sentimentul de a fi acel ideal – sentimentul pe care-l vei avea atunci când vei fi întruchipat acel ideal în lumea ta. Când.

haide i s -i accept m provocarea i s înv m cum s o facem. Azi. vorbind de schimbarea viitorului t u. ne va face s redevenim vechiul om nesatisf cut. Omul spiritual vorbe te „omului firesc” [1Corinteni 2:14] prin limbajul dorin ei. În medita ia ta. dorin a ta este împlinit i. un alt mod excelent de a te verifica dac ai reu it cu adev rat sau nu în schimbarea sinelui. dac propriul t u concept de sine ar fi un fapt concret. în numai câteva clipe. în medita ie. Acesta este. întreaga „n zuin de a fi” este neutralizat [– este de acum o realitate]. Întotdeauna apari celorlal i drept întruchiparea idealului pe care îl inspiri. pe Wilshire Boulevard. . Cheia progresului în via ia împlinirii viselor st în supunerea de bun -voie în fa a acestei voci. Adic . Am ales acest subiect atât de aproape inimilor noastre ale tuturor – „Schimbându.i viitorul” – pentru mesajul meu de duminica viitoare. de asemenea. Cum dreptul de a ne schimba viitorul este dreptul nostru din na tere ca fii ai Lui Dumnezeu. îng duie altora s te vad a a cum te-ar vedea dac acest nou concept de sine ar fi un fapt concret. asump ia dorin ei împlinite ar trebui s te fac s vezi mental lumea a cum ai vedea-o fizic dac asump ia ta ar fi un fapt fizic. lâng La Cienega. Slujba se va ine de la ora 10:30 la Fox Wilshire Theater. din nou. a dori s subliniez importan a transform rii reale a sinelui – nu doar o u oar alterare a circumstan elor care. Nu ar fi progres în lume de n-ar fi dup divina insatisfac ie din om. î i schimb viitorul în armonie cu asump ia sa. în împlinire. Supunerea ne ov ielnic vocii sale duce la asump ia imediat a dorin ei împlinite. trebuie s fii v zut mental de c tre ace tia a a cum ai fi v zut de ei fizic. A. Bailes cât va fi în vacan . Omul. A dori o stare înseamn a o avea. „Nu m-ai fi c utat de nu m-ai fi g sit deja”. în medita ie. prin asumarea sentimentului dorin ei împlinite i prin tr irea i f ptuirea în aceast convingere.i ce s-a spus mai devreme: „Ceea ce vezi când te ui i la ceva depinde nu atât de ceea ce e acolo cât de asump ia pe care o faci atunci când prive ti”. adar. Dac i asumi c e ti ceea ce vrei s fii. când îi contemplezi pe al ii. adar. Precum spunea Pascal.Aminte te.i „schimba viitorul” este dreptul inalienabil al celor iubitori de libertate. î i imaginezi c ei te v d exprimând acest nobil om care dore ti s fii. Voi avea deosebita pl cere de a vorbi în locul dr. cea care îl împinge spre tot mai înalte niveluri ale con tien ei.

i tinzând c tre cele dinainte. Dac i asumi c e ti acel om mai bun. alerg la int ”. ceea ce te concepi pe tine a fi nu poate fi vreodat prea departe. îi vei vedea pe ceilal i a a cum sunt ei în rela ie cu asump ia ta înalt .] Dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea. Este asumarea sentimentului de a fi ceea ce dore ti s fii. dac tu ori aproapele t u a i fi întruparea dorin ei pe care ai avut-o în privin a ta ori a lui. Dac binele altuia este ceea ce cau i. Dorin a ta nu este ceva pe care te ostene ti s o realizezi. Totu i. „[Fra ilor. trebuie s i-l reprezin i pe cel lalt ca fiind ori având deja re ia pe care i-o dore ti. care. al turi de înv torul antic. e ti într-o dispozi ie de aducere de mul umiri pentru darul primit. atât pentru al ii cât i pentru mine. Evrei 11:1]. toate sunt cu putin celui ce crede”. Experien a m-a înv at c aceasta este calea perfect de a-mi ob ine marile mele obiective.i dore ti s fii. mai nobil. cu toate acestea. Cât despre tine. adar. A crede i a fi sunt unul i acela i lucru. trebuie s folose ti aceea i contemplare controlat . Creatorul i concep ia sa una sunt.Nu po i continua s dore ti ceea ce s-a realizat. Pot. a a cum nu poate fi nici foarte aproape. Prin dorin te înal i deasupra sferei tale actuale i drumul de la tânjire la împlinire este scurtat pe m sur ce experimentezi în imagina ie tot ceea ce ai experimenta în carne i oase. c ci îns i apropierea tot separare implic . [Filipeni 3:13. s spun.14] . „De po i crede. Mai degrab . propriile mele e ecuri m-ar osândi dac a sugera c am st pânit complet controlul aten iei mele. dorin a ta pentru altul trebuie s fie una intens . eu înc nu socotesc s o fi cucerit. To i oamenii „ilumina i” doresc binele altora. [Marcu 9:23] Credin a este substan a lucrurilor la care se aspir . eviden a lucrurilor nev zute înc [„Credin a este încredin area celor n jduite. dovedirea lucrurilor celor nev zute”. este recunoa terea a ceva ce deja ai. În medita ie.

ADEV RUL Discurs radiofonic. Adev rul este o mereu-crescând iluminare. „Sfin te-i pe ei întru adev rul T u. El tie c o adev rat judecat nu trebuie s se conformeze realit ii exterioare a celor la care se refer . ai „sfin i-o”? Care este. spre care fiecare suflet omenesc se împline te prin ve nicie. Nu e vorba de vreun spirit superior de observa ie. c ci fiecare adev r ce se ridic din trecut aduce la vedere un mai-mare adev r care fusese ascuns. „S nu cugeta i f delege unul împotriva altuia i jur mântul strâmb s nu-l iubi i” [8:17]. Dac un om pe care-l tii de criminal ar intra peste tine în cas unde e mama ta. Adev ratul c ut tor al adev rului nu este o persoan încrezut . i-ai spune unde e? I-ai spune adev rul? Ai face-o? i te-ar întreba zice c nu. Iat o provocare pentru noi to i. iar adev rul v va face liberi” [8:32]. ai elibera-o? Din nou. [cuvântul T u este adev rul”. i cât de departe de adev r e! . „ i ve i cunoa te adev rul. Dac î i dai mama pe mâna criminalului. 17:17]. Dac i-ai spune adev rul în privin a mamei tale. dar mai i insist în a r spândi f delegea în lung i-n lat. critic i închipuit mai sfânt decât tine. citim. adev rul despre care se vorbe te atât de constant? Adev rul Bibliei este întotdeauna înso it cu iubirea. Adev rul Bibliei este acela al realiz rii spirituale a vie ii con tiente în Dumnezeu. Nimeni care caut sincer adev rul nu trebuie s se team de rezultat. ci mai curând pura orbire e cea care cite te în m re ia unora vreo micime cu care se prea poate s fie familiar . Cu to ii cunoa tem vreo bârf de doi bani care nu numai c imagineaz delege împotriva aproapelui. Numai imaginile care idealizeaz descriu de fapt adev rul. atunci. De obicei. 1951) dori s întreb pe fiecare dintre cei care ne ascult ast zi ceva – ceva ce trebuie s fie apropiat inimilor noastre ale tuturor. Postul KECA. acuza iile crude sunt mereu înso ite de înt ritoarele „S tii c ”. în [Evanghelia lui] Ioan. cea a sfântului Ioan. citim. În cea mai mistic dintre evanghelii. ori „ tiu sigur c e adev rat c ”. Los Angeles (Iulie. ceva în leg tur cu adev rul. sper c nu. ut torul de adev r nu judec dup aparen e – el vede binele. Din contr . adev rul în tot ce observ . „Adev rul v va face liberi”. Nicicând nu suntem mai orbi în fa a adev rului decât atunci când vedem lucrurile a a cum par. adev ratul c ut tor al adev rului cunoa te veracitatea cuvintelor lui Zaharia.

Frederick Bailes la Fox Wilshire Theater. „Iubirea imaginativ ”. acolo se percepe adev rul. Iubirea infinit în esen a ei de necuprins a fost numit Dumnezeu. ci sprijin pentru punctul s u de vedere. Dar putem face lucruri demne de iubit numai când tot ceea ce imagin m este plin de iubire fa de aproapele nostru. Iubirea infinit în întrep trundere universal . nu se ridic Din lucruri din afar . Atunci cunoa tem adev rul. El caut nu adev rul. s recunoa tem ceva ce suntem deja. Voi avea pl cerea i privilegiul de a oficia slujba dr. Asta nu este ceva ce trebuie s devenim. ca buni. Fie ca noi s exprim : c ut m cu sinceritate adev rul a a cum Robert Browning îl „Adev rul e în noi în ine. Fiul.Chiar dac ar fi adev r cel invocat de bârf . de a face lucruri demne de iubit. orice-ai crede. Prin prejudec ile sale. . originea imagina iei este în iubire. trebuie. Cunoscând acest re adev r. Tat l. mai frumoase. mai curând decât ca nelegiui i. Iubirea infinit în expresie creativ a fost numit Dumnezeu. Este credin a mea c atunci când atitudinea omului fa de via este guvernat de iubire imaginativ . mai nobil . Iar cel care împr tie astfel f delegea nu e un c ut tor al adev rului a cum se arat în Biblie. Este dorin a intuitiv a întregii omeniri de a fi o fiin mai bun . Consider c acesta este un mesaj care ne va ajuta pe to i în arta tr irii unei vie i mai bune. în fiecare Unde adev rul deplin îndur . e mai bine s nu i se dea glas. lâng La Cienega. mai degrab . Duhul Sfânt. acesta deschide o u prin care potrivnicii lui intr i se fac st pâni peste l ca urile secrete ale inimii sale. începând cu ora 10:30. Ne vom imagina ce-i mai bun în privin a lui. Trebuie s înv m s ne cunoa tem pe noi în ine ca iubire infinit . Voi vorbi pe acest subiect duminica viitoare.” Adev rul din noi în ine este guvernat de iubirea imaginativ . când tema va fi. Iubirea este sursa vie ii sale. nu vom mai putea imagina f delegi împotriva aproapelui. E un miez f r’ de moarte acolo în noi. c ci „Un adev r spus cu rea-inten ie întrece toate minciunile ce s-ar putea n scoci” [William Blake]. duminic diminea a. pe Wilshire Boulevard. acolo g se ti [adev rata] religiozitate. Slujba se va ine ca de obicei. Locul de na tere. acolo g se ti venera ie. în infinit imanen i în ve nic procesiune a fost numit Dumnezeu. adev rul care face întreaga omenire liber .

exersarea imagina iei: astfel realiz m c singura atmosfer în care cu adev rat tr im i ne mi m i ne avem fiin a este Iubirea Infinit . imagina ia va fugi spre opusul iubirii – frica – i viziunile sale vor fi apoi deformate. iar pentru a face asta. iar reflec ii distorsionate vor fi proiectate pe un ecran al fanteziei înfrico toare.În m sura în care imagina ia î i p streaz propria surs de via . viziunile sale sunt imagini ale adev rului. Conceptul nostru de sine determin scenariul vie ilor noastre. va deveni agentul activ al distrugerii. Credin a noastr trebuie s ne fie nou tuturor adev rul pe care îl cunoa tem – i trebuie s fie absolut . ile temni ei pe care le-am crezut ferecate. . Spiritul Creativ Infinit este Iubire. chiar dac a fost numai vreo dorin f scop precis. atunci cele mai cumplite închipuiri ale groazei vor începe. ine minte c iubirea este mereu creativ . fapt sau cuvânt care s nu fi fost influen ate de iubire. Iubirea privit ca o abstractizare – în afara obiectului – este de neconceput. al turi de Blake. în act. Apoi oglinde te identitatea vie a lucrului pe care-l contempleaz . ori de opusul s u. testul crucial al imagina iei noastre i al iubirii noastre. cu adev rat întredeschise sunt – teptând ca noi s vedem adev rul. i s ne stabilim cele mai înalte idealuri din a iubi i din a tr i prin iubire. acolo om i Dumnezeu sunt contopi i în uniune creativ . Pe când oriunde atitudinea omului pentru via este cu adev rat imaginativ . de la cea mai înalt pân la cea mai de jos. Fie ca i noi s recunoa tem. Eu sf tuiesc în privin a c ut rii unui ideal înalt pentru a face un fapt de via s devin un fapt de con tien . frica de orice fel. c ci întruparea este singura adev rat realizare. Dar idealurile noastre înalte nu sunt nimic. Iubirea nu este iubire dac nu exist obiect al iubirii. În loc s redea imagini vii ale adev rului. Suntem pururi proprii no tri popritori. în proces. influent în fiecare sfer . de nu se pogoar i prind trup. Altfel. înainte de a deveni un lucru. Trebuie s ob inem rezultate i împliniri. În loc de a fi puterea creativ suprem . Impulsul ce a f cut con tien a infinit necondi ionat s se condi ioneze pe sine în milioane de forme sensibile este Iubirea. Iubirea i frica sunt motorul ma in riei noastre mentale. 1Corinteni 13:8]. acelui adev r îi lipse te mijlocul i nu se poate întrupa în noi. Nu a existat vreodat gând. dac imagina ia î i va nega propria putere care i-a dat na tere. Iubirea devine conceptual numai în rela ie. Iubirea nu d gre niciodat [„Dragostea nu cade niciodat ”. Orice este mai întâi un gând. Dar. faptul c „Cel ce nu tr ie te prin iubire trebuie c e subjugat de fric ”.

spunea Emerson. rgindu-ne concep iile. Zide te. Roma. tu poate i-o nume ti cârp cie. Tot ce Adam a avut.i deci propria ta lume i de îndat ce î i conformezi via a ideii pure din mintea ta.” Adev rul este realitatea noastr tainic dinl untru. Mecanismul e perfect pentru tine. o proprietate de câteva hectare sau o garsonier de student. Fie ca adev rul s ne poarte spre Ceruri. în elesul. Cezar i-a numit casa. s la ul t u e la fel de m re precum al lor.„Omul ve nic se înconjoar pe sine cu imaginea real de sine”. largile ei m suri vor începe s se desf oare. . sporindu-ne în elegerea pân ce vom cunoa te „Adev rul care ne face liberi”. „Fiecare spirit î i construie te o cas i dincolo de casa lui. Totu i. un paradis. Cunoa te deci c lumea exist pentru tine. ai i po i cuceri tu. în fiecare în eles al cuvântului. i dincolo de lumea lui. chiar i f numele alea pompoase. rela ia vie ilor noastre cu toate lucrurile. cauza. numai aceea putem vedea. Adam i-a numit casa rai i p mânt. o lume. tot ce ar fi putut Cezar cuceri. Ceea ce suntem.

f s ne d m seama procesul va func iona la fel de bine în sens invers. „Probabil e numai faptul c nu concep e ecul. doar L-ar pip i i L-ar g si. creatorul acelor condi ii. de e g sit . înseamn bog ie. înseamn o desfacere a abilit ilor tainice ale sufletului. care. tr im i f ptuim fizic în acea ferm convingere. Suntem mult prea nedisciplina i în tr irile noastre l untrice. Undeva înl untrul sufletului se afl o dispozi ie care. s tate. dac este înso it de sentiment efectiv. A fi bucuro i de binele altuia înseamn a ne binecuvânta pe noi în ine. sentimentele. Spunem c suntem ferici i deoarece suntem s to i. de i nu e departe de fiecare dintre noi”. Apoi a r spuns. Suntem s to i deoarece suntem ferici i. influen eaz imaginarea creativ . . dar odat ce-i tr im l untric realitatea. Fapte 17:27]. Întreaga lui fericire este implicat în impulsul s u de a crea. Mintea ab tut st acas chiar dac trupul c tore te i pân la cap tul mântului. apoi. i nu suficient de mult drept cauze ale evenimentelor de peste zi. oricare ar fi acestea. Toate formele de imagina ie creativ implic elemente ale tr irii l untrice. Toate dispozi iile emo ionale. de asemenea. fericire nou . „Pip indu-L” [sim indu-L. A fi mânio i pe altul înseamn a ne pedepsi pe noi în ine pentru gre eala lui. 1951) Am întrebat de curând un foarte de succes om de afaceri care este re eta sa. Dorin a creativ este înn scut omului. Este un ferment f de care nicio crea ie nu e cu putin . a a cum sugereaz Biblia. Noi to i privim tr irile interioare. cu atât mai repede îl petrecem. tr im faptul rug ciunii ascultate i. Nu-i ceva la care s m gândesc prea mult. Tr irea l untric e secretul rug ciunii ascultate. Tr irea l untric nu e numai rezultatul condi iilor vie ii noastre. mult prea mult ca efecte. Ac ioneaz numai dac este tr it l untric. O idee care este numai o idee nu produce nimic i nu face nimic. „Pip irea” nu are finalitate. de asemenea. la fel ca i pe acela. suntem sorti i s -l petrecem. nu are i nu va avea vreodat finalitate. Cu cât îl sim im mai intens. „Ca ei s caute pe Dumnezeu. Este o achizi ie i este o achizi ie ce cre te propor ional cu receptivitatea. cu cât îl tr im l untric mai intens. este.TR IREA L UNTRIC E SECRETUL Discurs radiofonic. Ne putem gândi ve nic la ceva i s nu vedem acel ceva niciodat în lumea noastr . E mai degrab un sentiment pe care-l am”. Afirma ia lui coincidea complet cu propriile mele credin e i experien e. Postul KECA. Tr irea aceasta l untric nu cedeaz importan ei nim nui. Los Angeles (Iulie. pe când mintea fericit c tore te chiar dac trupul r mâne acas . A râs i s-a stânjenit pu in. c ci în rug ciune.

Aceia care încearc s gândeasc în elesul experien ei i s o coreleze cu restul cunoa terii omene ti sunt misticii filosofici. dar am imagina i am tr i untric cele demne de iubit. încep acestea dou . pot reface Edenul din care ne-a alungat experien a. în sfâr it. Unii. i s ne p zim tr irile înc i mai zelo i în actul rug ciunii. Aceast con tien a non-finalit ii în „pip irea [sim irea] lui Dumnezeu” a fost experien a tuturor vrednicilor „pip itori” l untrici de Dumnezeu. ca i m re ele aventuri viitoare ale omului. deci. pe Wilshire Boulevard. „Pip indu-L” [„sim indu-L”] este strig tul c ut torului de adev r. deci. cel bun este uns cu uleiul bucuriei înaintea semenilor s i. i printre ace tia cei mai mari dintre to i. sim irea. Spiritul cânt Domnului un nou cântec. Demnitatea indic faptul c omul aude o mai m rea muzic a vie ii i se mut în tempoul în elesului ei mai profund. pe când un duh f curaj usuc oasele” [17:22]. Despre atitudinea religioas voi vorbi duminic -diminea a viitoare. propriile tr iri l untrice. c ci în solitudine suntem supu i experien ei subiective. lâng La Cienega. nu lumea ce ne înconjoar . ci dup m re ia imagina iei i tr irii lor l untrice. s-ar s vâr i. slujb care se va ine începând cu 10:30 la Fox Wilshire Theater. Inimile orchestrale ard în uleiul candelei regelui. ne întoarcem gândurile înspre Ceruri i s ne amestec m imagina ia cu îngerii. „O inim vesel este un leac minunat. Acolo unde cunoa terea se sfâr te. nu dup în imea cet ilor lor. Bailes. reac iile la evenimentele zilei. Fiecare tr ire l untric a omului este deschiderea pentru el a unei u i spre lumea divin . Multe dintre pove tile Bibliei se ocup exclusiv cu puterea imagin rii i a tr irii l untrice. pe când ar putea fi perfect-sigure. Numai imagina ia i tr irea l untric . Tr irea l untric i imagina ia sunt sim urile prin care percepem „dincolo”. Religia este ceea ce face omul cu solitudinea lui. reforma lumii. Ei î i dau seama c propria lor concep ie asupra Infinitului s-a adâncit i l rgit constant odat cu experien a. rezultatele rug ciunilor lor sunt nesigure. . ne veghem. c ci rug ciunea este starea creativ adev rat . Aceasta va fi ultima duminic din acest sezon când voi oficia slujba dr. cei care încearc s i dezvolte abilitatea în ei i s aprofundeze experien a sunt misticii practican i ori experimentatori.Fiindc oamenii nu „pip ie” perfect. În imagina ie a teapt continentele neexplorate. au încercat s le fac pe amândou . Dac n-am face nimic. Citim în Proverbe/Pildele lui Solomon. Lumea ce ne poart este cea pe care o imagin m. S cânt rim oamenii. Toate rug ciunile adev rate poart o expresie bucuroas . Religia începe în experien subiectiv . O atitudine religioas adev rat este mântuirea omului.

ochii no tri spirituali devin mereu tot mai ageri. s influen eze miriade de oameni astfel încât pot ac iona prin mai multe voci. . [autor necunoscut din sec. avânt -te în toate zborurile imagina iei tale i nu te teme de propria ta sensibilitate. absorbind calit ile sale în îns i esen a fiin ei noastre. Cu alte cuvinte. bun voin i iubire fa de al ii. încrede-te în „pip irea” ta. ci ceea ce ai fi”. idealul se înal din prezent precum apa este eterizat de soare într-un t râm închipuit. Recunoscând puterea tr irii l untrice. Ochiul lui Dumnezeu face visul viitor un fapt actual. iar aceast augmentare a adev rului ne va aduce o etern-crescând pace l untric . Solitarul ori încarceratul pot. 75] Prin venele celui mai umil om de pe p mânt curge sângele regesc al fiin ei. noi suntem cei care ne schimb m. „Norul Necunoa terii”. lucrare de mistic cre tin . Dac persist m în aceast vedere. Nu [sunt înc ] patru luni pân la seceri – prive te