P. 1
Proiect Didactic Istorie a VIII-A,2

Proiect Didactic Istorie a VIII-A,2

|Views: 1,888|Likes:
Published by GENTi_ES

More info:

Published by: GENTi_ES on Mar 18, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/15/2015

pdf

text

original

PROIECT DIDACTIC

A. Algoritm introductiv Unitatea de învăţământ: Liceul Teologic Baptist „Emanuel „ Oradea Profesor: Iştoc Ramona Data: 21.10.2009 Clasa: a VIII-a B Unitatea de învăţare: Romanitatea orientală în mileniul marilor migraţii Lecţia: Formarea poporului român şi a limbii române Tipul de lecţie: mixtă (dobândire de cunoştinţe, sistematizare, exersare şi evaluare a

competenţelor de muncă intelectuală)
Locul de desfăşurare: cabinetul de istorie Competenţe generale: reactualizarea şi sistematizarea achiziţiilor anterioare, stimulând procesele mentale de analiză comparativă şi sinteză a informaţiilor din surse istorice diferite, încurajarea gândirii critice şi a multiperspectivităţii în explicarea etnogenezei româneşti, promovarea relaţionării pozitive cu ceilalţi, în vederea acceptării reprezentărilor multiple asupra istoriei şi a asumării diversităţii etnice, sociale, religioase şi culturale.

Competenţe specifice: Cognitive: C1: să dovedească înţelegerea şi reprezentarea spaţiului şi timpului istoric al etnogenezei româneşti, făcându-se distincţie între vatra de locuire a poporului român şi a celorlalte popoare de origine latină din Europa ; C2: să integreze etnogeneza românească în cadrul familiei popoarelor şi limbilor de aceeaşi origine din Europa, desprinzându-se asemănările şi deosebirile dintre ele în funcţie de substrat, strat şi adstratum. Formative: C3: să realizeze corelaţii inter şi intradisciplinare în marcarea paralelei dintre teoria autohtonistă şi cea imigraţionistă; C4: să operaţionalizeze conceptele , noţiunile dobândite, în descrierea celor două sinteze din cadrul etnogenezei româneşti; Atitudinale: C5: să formuleze opinii argumentate privind etnogeneza românească, pe baza surselor istorice credibile, pentru a combate teoriile false; C6: să preţuiască limba, tradiţiile şi obiceiurile poporului român, dar şi pe cele ale minorităţilor naţionale
Evaluarea: formativ-ameliorativă Obiective ale evaluării: Cognitive: O1: să opereze cu noţiunile şi conceptele: romanizare, urbanizare, daci liberi, sedentari, migratori, creştinism, continuitate, etnogeneză,

romanitate orientală;
Formative: O2: competenţa de a interpreta şi argumenta un fapt istoric, conform algoritmului cauze-consecinţe; O3: deprinderea de a utiliza tehnici de lucru cu textul istoric, cu suportul cartografic; O4: deprinderea de a realiza scurte proiecte şi sinteze pe o temă dată Atitudinale: O5: capacitatea de a formula şi susţine opinii personale, argumentate şi de a-şi asuma responsabilităţi

toleranţă .Atlas şcolar ilustrat.I. S6: problematizarea.Antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei ca predicţie a schimbărilor prin raportare la contemporaneitate . individuală. S10:învăţarea prin descoperire. S8: conversaţia examinatoare. istoria unei idei”.Rezolvare pe cale non-violentă a conflictelor.Brătianu. de relaţionare pozitivă cu ceilalţi Valori şi atitudini vizate: . • Instrumente de evaluare: verificare frontală orală. 1993.O6: capacitatea de cooperare. Resurse: umane: 26 elevi de timp 50′ materiale: oficiale: Programa şcolară Macroproiectarea didactică Proiectarea unităţilor de învăţare manuale : M1: Istorie. S5: comparaţia. Teza autohtoniei românilor. S2:explicaţia. Bucureşti. observarea sistematică. clasa a VIII-a. Teza imigraţionistă).S3: conversaţia euristică interactive: S4: dezbaterea (consultaţia de grup). Editura Corint M3: Harta Imperiului Roman M4: Harta migraţiilor M5: Harta Europei medievale Izvoare narative: M6: Atlasul lumii medievale. 1966. M9: Adolf Armbruster. S7: demonstraţia. S9: investigaţia. „ Romanitatea românilor. Petru-Ioan Orha. cvintet. Editura Rao M7: Homer Radu. Bucureşti. „Documente din istoria românilor”. Istoria României . „ O enigmă şi un miracol istoric: poporul român”. Demersul didactic .Editura Humanitas Izvoare cartografice: M2: Minodora Perovici. 1988. M8: G. proiecte( Formarea limbii române. B. Bucureşti. • Forme de organizare a activităţii: frontală.Gândire critică şi flexibilă Strategii: expozitiv-euristice: S1:expunerea . pe grupe cooperante.

. . Res.Dovediţi răspândirea creştinismului în spaţiul carpato-danubiano-pontic în limba latină.Secvenţele didactice Conţinuturi vizate Compete nţe specifice/ Ob.În ce măsură a fost diferită evoluţia romanităţii orientale de cea occidentală? -Evaluează Reactualizare a cunoştinţelor/ evaluare O2 O3 O5 O6 -răspund cerinţelor -pregătesc materialele solicitate -se aşează la locurile indicate elevii alcătuiesc grupuri de lucru în vederea realizării cvintetelor . creştinism.Cum s-a răspândit creştinismul printre geto-daci şi apoi. împărţindu-le sarcinile de lucru pe grupe Îmbină explicarea cvintetelor cu adresarea unor întrebări.formulează individual răspunsuri la întrebările adresate de profesor -autoevaluează M2 S4 Cvintet S6 Verificare frontală orală M3 M4 M5 S8 S2 Observarea sistematică . O1 Prezintă elevilor modalitatea de realizare a cvintetelor. proced Evaluare Moment organizatoric -absenţe -organizează materialele -organizează clasa -crează un climat cooperant Noţiuni şi concepte: romanizare. pentru o evaluare şi consolidare mai eficientă: -Ce este romanizarea şi care este consecinţa ei majoră? . mat.Care au fost principalele consecinţe ale reinstaurării stăpânirii romane la nord de Dunăre? . daco-romani? .conţinuturi: Regalitate şi religie. Romanitate şi creştinism.Care sunt factorii romanizării? . daci liberi.Cum a afectat retragerea aureliană procesul de romanizare? . romanitate orientală . Integrarea getodacilor în lumea romană. etnogeneză. migratori. Autohtoni şi migratori. sedentari.Cum au influenţat populaţiile migratoare civilizaţia daco-romană şi formarea poporului şi a limbii române? .liderii fiecărui grup prezintă cvintetul realizat în faţa clasei .evalu are Activitatea profesorului Activitatea elevului Res. continuitate. urbanizare.

3. prin M1 S3 M3 M4 S9 Verificare frontală orală S10 M5 .demonstrează. de ce este important să cunoaştem procesul complex al etnogenezei româneşti (competenţe. studiul de caz:”Romanitatea sud-dunăreană”. p. romanitate orientală investighează. laudă. Apariţia popoarelor romanice – un proces istoric european C1 O1 C2 O3 -Asigură: a) cunoaşterea/învăţarea defineşte: etnogeneză.34 şi doc. doc.tabelul din manualul Humanitas. ce vor şti să facă la sfârşitul lecţiei cu cele însuşite. evidenţiind substratul. stratul principal şi adstratul limbii române . ierarhizează). motivaţia învăţării) M1 S1 Verificare frontală orală S2 Dobândirea Formarea de noi poporului cunoştinţe român(etnogen eza): 1.decide.1. 41. 3. 2. doc. 41.2. stratul principal şi adstratul limbii -Definesc valorificând achiziţiile anterioare .35 identifică şi ierarhizează: cele două sinteze din cadrul etnogenezei româneşti.investighează sursele istorice .precizează ce vor afla.Evocare răspunsurile(analizează. p. manual Humanitas.identifică cele două sinteze. mediază opiniile .critică.prezintă la videoproiector schiţa -urmăresc schiţa lecţiei lecţiei.solicită elevilor să explice afirmaţia -elaborează răspunsuri lui Radu Vulpe că poporul român „s-a la cerinţe născut creştin”. 4. 4 p. monitorizează elevii . substratul. 4 de la p. p. . din cadrul citatului din manualul Humanitas. 3. p. manual Humanitas.33. 37.

apariţia dialectelor limbii române. europene . argumentele teoriei autohtoniste cu dovezile arheologice existente d)sinteza C2 O2 O3 prezentarea rezultatelor investigaţiei. evoluţia romanităţii nord şi sud dunărene corelează: argumentele teoriei imigraţioniste cu contextul intern şi extern al formulării lor. raporturile dintre romanitatea nord şi sud dunăreană evidenţiază asemănările şi deosebirile dintre etnogeneza românească şi cea a celorlalte popoare neolatine. pe baza materialelor prezentate în PowerPoint şi a studiului din manual. interpretează.explică. spaţiului de formare a poporului şi a limbii române demonstrează: încadrarea etnogenezei româneşti în procesul general de formare a popoarelor neolatine.importanţa procesului de romanizare. pe baza algoritmului cauzeconsecinţe. în procesul de formare a poporului şi limbii române . dintre O2 populaţia dacoromană şi noii veniţi 4.contextul apariţiei teoriei imigraţioniste.se prezintă cele două proiecte. oferind argumente. A doua C3 sinteză. privind teoria imigraţionistă şi autohtonistă M6 S7 M7 S1 M8 Observare sistematică M9 S2 M1 M3 M4 M5 S6 S3 Proiecte S5 S3 . teoria autohtonistă versus teoria imigraţionistă b) înţelegerea noilor conţinuturi explică:. Limba română – o limbă neolatină C4 O4 5. Sinteza dacoromană 3. Teza imigraţionistă C5 versus teza O5 autohtonistă. române. cele două procese de asimilare din cadrul etnogenezei româneşti .apariţia dialectelor limbii române . argumentele teoriei imigraţioniste versus teoria autohtonistă .explică.2. încadrarea etnogenezei româneşti în procesul general de formare a popoarelor neolatine. precum şi a aportului migratorilor slavi. a celei autohtoniste şi argumentele lor interpretează:raporturile dintre romanitatea nord şi sud dunăreană c)analiza compară: formarea entităţilor etnolingvistice neolatine europene.

sociale. .evaluează diferitele percepţii.dovedesc spirit de toleranţă şi deschidere faţă de părerile celorlalţi S8 . pentru evitarea interpretărilor xenofobe. religioase şi culturale -necesitatea cooperării şi dezvoltării unei gândiri critice.necesitatea dezvoltării unui spirit tolerant şi de asumare a diversităţii etnice.C5 O5 C6 O6 formulează opinii referitoare la: .formulează opinii personale argumentate . identificând rolul politicului în manipularea opiniei publice .

.

.se raportează la decide/ notează aprecierile formulate M1 S6 Observare sistematică . .Stimularea performanţei Asigurarea retenţiei şi a transferului O5 C1 C2 C7 C8 Creează următoarea problemă: să explice care este situaţia actuală a românilor din afara graniţelor. ierarhizează. argumentate. îşi exprimă propriile opinii. fac corelaţiile necesare. identificând punctele tari dar şi pe cele slabe ale celor două teorii privind formarea poporului român -analizează problema -oferă soluţii M5 S3 S6 verificare frontală orală Evaluarea: capacităţi/ aptitudini/ Atitudini -realizează planul dezbaterii în jurul punctelor tari şi slabe ale celor două teorii. .Analizează critic.cere elevilor să schiţeze planul unei viitoare dezbateri privind etnogeneza românească. laudă.

SACRIFICÂND. TEAMĂ. MURIND RESPINGERE. Al patrulea vers : patru sentimente/atitudini faţă de subiect. Al cincilea vers : un cuvânt care să exprime esenţa subiectului. Cuvinte-cheie : Grupa 1 : ROMANIZARE Grupa 2 : CONTINUITATE Grupa 3 : MIGRATORI Grupa 4 : CREŞTINISM Grupa 5 : ETNOGENEZĂ MODEL DE LUCRU : Cuvânt-cheie : RĂZBOIUL CONFLICT SÂNGEROS. Al treilea vers : trei verbe care să exprime acţiuni ale subiectului (gerunziu).CVINTET Subiect: un cuvânt-cheie Primul vers: un substantiv care să descrie subiectul. DEZINFORMARE. CRUD LUPTÂND. Al doilea vers : două adjective care descriu subiectul. MANIPULARE ÎNFRUNTARE .

.

VII-VIII de dialectele latine din care evoluează limbile romanice: franceza.  Prima sinteză a fost între daci şi romani şi stă la baza etnogenezei româneşti.  După retragerea aureliană. VI). Prima sinteză. acestei populaţii din spaţiul daco-moesic. între populaţia daco-romană şi noii veniţi. i se adaugă populaţii germanice (sec.FORMAREA POPORULUI ROMÂN (ETNOGENEZA) I. Dunării şi se stabilesc în Imperiul Roman de Răsărit. III) şi slave (sec. înglobând fostele provincii Dacia şi Moesia. înrudite între ele: dacii. geţii şi moesii. A doua sinteză  Se produce la N şi S Dunării. spaniola. româna. VI este înlocuită din sec.  În 602 – slavii trec masiv la S. II. în fosta provincie Dacia.  Popoarele romanice sunt rezultatul unei duble sinteze : . daco-romană  Românii s-au format pe un teritoriu vast care se întindea la N şi la S Dunării. italiana. . proces în care se încadrează şi etnogeneza românilor . portugheza.  În perioada marilor migraţii. rămâne o populaţie romanizată latinofonă.dintre autohtonii din teritoriile cucerite de Roma şi coloniştii romani ( prin asimilarea culturii romane se romanizează deplin ).  Românii constituie azi unicul popor care mai reprezintă romanitatea orientală.sinteza 1 .  Cuceritorii romani s-au suprapus peste o serie de populaţii tracice. Apariţia popoarelor romanice – un proces istoric european  În a doua jumătate a mileniului I apar popoarele romanice europene.asimilarea migratorilor de către populaţiile romanice – sinteza 2  Latina populară vorbită până în sec. III. în decursul mai multor secole.

VIII. . de Dunăre – majoritatea populaţiei romanice asimilată de slavi. vorbită în Dacia. ea a integrat elemente ale limbii dacilor (150-160 de cuvinte referitoare la cadrul natural şi vechi ocupaţii).  Ulterior. • Adstratul slav. influenţa slavă determină modificări fonetice şi de vocabular. IV. dar şi la S. latină. ⇒ la N. • Stratul latin.  Iniţial.  Rezultatul celor 2 sinteze – etnogeneza românilor – proces încheiat în linii mari la sfârşitul sec. de Dunăre. demonstrat prin fondul principal de cuvinte = latin 60% şi de structura gramaticală. de Dunăre – populaţia romanică mai numeroasă – asimilează elementele slave rămase.  Aceste influenţe nu au modificat caracterul fundamental romanic al limbii române.• Separarea romanităţii din Pen. Limba română = o limbă neolatină  La formarea limbii române au concurat 3 elemente: • Substratul daco-moesic.  La formarea limbii române a contribuit latina populară (vulgară). Balcanică de cea nord-dunăreană ⇒ la S.

astfel. climat creator în grup. respectiv a atitudinilor pozitive faţă de cei din jur şi faţă de muncă. 2009. operarea cu idei sau obiecte.Aplicarea cvintetului. astfel ca aceasta să fie înţeleasă de toată lumea. formarea capacităţii lor de a emite opinii şi aprecieri proprii asupra fenomenelor studiate. responsabilizarea elevilor faţă de grup. să fie eterogen din punct de vedere al abilităţilor intelectuale şi 1 Joiţa. gândirea critică. 3 Eficienţa muncii în grup depinde de formularea unor explicaţii complete şi corecte asupra sarcinii de lucru. 218. munca independentă. 2 Dintre condiţiile necesare climatului creativ amintim: limitarea constrângerilor. sprijin suplimentar. încurajarea întrebărilor. dezvoltându-li-se. Univ. implicarea elevilor în actul didactic. p. care poate constitui o cauză. în Psihopedagogie pentru formarea profesorilor. În structura lecţiei bazate pe învăţarea prin cooperare. p.. Elena. 234. antrenarea în discuţii. aprecierea stimulativă. Oradea. ca metodă de dezvoltare a gândirii critice. prin diversificarea procedeelor de aplicare. Cosmin. p. învăţarea prin cooperare. stimularea criticii. . Edit. Edit. circulaţia ideilor şi evaluarea întârzâiată. cit. în cadrul unei lecţii de istorie Atenţia acordată metodelor activ-participative facilitează abordarea situaţională a utilizării metodelor în predareînvăţare. Tehnologia activităţii didactice. Blândul.. Eficienţa instruirii. 1 În prezent. se promovează în cadrul orelor. Fundamente pentru o didactică praxiologică. în principal. Did. sugerarea unor performanţe. 245-246. Elena. dar impune şi căutarea “ valenţelor participative” ale metodelor clasice. formarea şi dezvoltarea la elevi a capacităţii de comunicare. op. interacţiunea directă dintre elevi. 1998. adică un ansamblu de strategii didactice menite să stimuleze interacţiunea şi colaborarea în vederea soluţionării unor probleme legate de diverse subiecte de studiu. având ca bază o diversitate de puncte de vedere despre respectivul fenomen. Dintre elementele-cheie ale învăţării prin cooperare pot fi menţionate: interdependenţa pozitivă. deci. trebuie respectate câteva principii. Valentin. Principalul avantaj al metodelor învăţării cooperante îl reprezintă. între care: mărimea grupului să depindă de complexitatea sarcinii. şi Ped. Bucureşti. încurajarea comunicării. 2 3 Joiţa. dar şi un efect al învăţării eficiente.

liber sau respectând următoarea structură: primul vers este format dintr-un singur cuvântcheie ( de preferinţă un substantiv ). poate fi folosit cu succes în diferite momente ale lecţiei.cit. al patrulea vers este compus din 4 cuvinte prin care elevii îşi exprimă sentimentele faţă de problema/subiectul în cauză. am considerat folosirea cvintetului la începutul lecţiei. materialele şi mijloacele necesare. ca metodă de dezvoltare a gândirii critice. imitare Neolatinism Continuitate Locuire Neîntreruptă. dovedită Asimilând. renunţare. al treilea vers marchează o acţiune şi este alcătuit din 3 verbe (conjugate. precum şi paşii fiecărei acţiuni. elevii trebuie învăţaţi cum să coopereze etc. ocupând. având un pronunţat caracter formativ. fiind o metodă activ-participativă. Cosmin. Valentin. vă prezint cvintetele alcătuite de elevi.învăţarea –evaluarea. ca o modalitate eficientă de dobândire a feed-back-ului dar şi de realizare a legăturii logice cu noul conţinut de predat. . eventual. poate fi creat individual sau în perechi.În continuare. la gerunziu). adică predarea. prin colaborare în cadrul unor grupuri eterogene: Grupa I Romanizare Simbioză Oficială. al cincilea vers este format din nou dintr-un singur cuvânt care descrie esenţa problemei. op. transformând Revoltă. facilitând toate cele trei componente ale procesului instructiv-educativ. Cvintetul. al doilea vers este alcătuit din două adjective care descriu acel concept. convieţuind Grupa II 4 Blândul. p. să fie stabilite clar obiectivele.. 4 Personal. modernă şi interdisciplinară. Cvintetul reprezintă o poezie care sintetizează în 5 versuri concise cunoştinţele dobândite de elevi în unitatea de învăţare. transformând. spontană Cucerind.practice.250. supunere.

susţinere Sinteză Grupa III Migratori Barbari Cruzi. acceptare. războinici Jefuind. supunere. asimilând. ocupând. botezând. transformând Respingere. demonstrare.Negare. respingere. franţuzească Cucerind. nemuritor Propovăduind. preţuire Grupa V . susţinere. transformând Negare. asimilare Adstrat Grupa IV Creştinism Religie Credincios. persecutare. supunând Teamă. afirmare. dovedire. adorare Cristos Etnogeneză Naştere Românească.

133. Totodată. Presa Universitară Clujeană. se impune ca utilizarea acestora în predareaînvăţarea istoriei să asigure o îmbinare judicioasă a muncii independente a elevilor cu activitatea colectivă. 2004. Didactica istoriei. pe lângă accentuarea caracterului activ şi creator al metodelor didactice. putem spune că îmbinarea metodelor şi procedeelor tradiţionale cu cele moderne. p. .Formare Ca şi concluzie. imprimarea unui pronunţat caracter activ metodelor de învăţământ este calea ce asigură realizarea obiectivelor perfecţionării învăţământului. Călin. 5 5 Felezeu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->