P. 1
Tehnium 04 1989

Tehnium 04 1989

|Views: 84|Likes:
Published by iifoarte

More info:

Published by: iifoarte on Mar 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/13/2014

pdf

text

original

REVISTA LUNARA Ă DEC.O. 'AL U:f.O. ANUL XIX - NR.

221 4/89
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI
A"'TODOTARE-
AUTOUTILARa; .................. pag.
Fotoaparat stereoscopic
INl'fIr:RE ÎN
Ă ........... pag. 4-5
Artificii cu relee
ABe
Balans+ volum
CQ,.VO .......................... pag. 6-7
Transceiver US
.l\:taje,RF de putere
...•...................... pag. 8-9
. PS(i:)udocvadrofonia
ATELIER .......... ".......... pag. 10-11
Convertor 100 W/50 Hz
Chimla În uzul casnnic
Cronometru dublu cu
avertizare ă
rV-DX ........................ pag. 12-13
ţ in banda SHF
Ă ................. pag. 14-15
Caloulatorul electronic Între
ă ţ
Master-File
LABORATO.R .................. pag. 16-17
ă de lumini
Receptor
CITITORII Ă ....... pag. 18-19
lumînare ă
Generator Morse
Sumator FIF-UIF
ă auto
Stroboscop
PUBLICITATE ................. pag. 20-21
ş
REV;lSTA REVISTELOR .......... pag. 22
Zar
Avertizor
Receptor
Vibrato
Ă ................. pag. 23
ă timpilor de
expunere
SERVICE . . ..................... pag. 24
Amplific;:atorul AS15201
FOTOAPA
STEREOS 010
(CITITI ÎN PAG. 2-- 3)
ţ ă de varianta ă de 00"
rei Volnea 1n "Tehnium" nr. 1/1986,
cea pe care o propun acum amato"
rllor are avantajele ă aparatul ste ..
reoscopic poate fi realizat din ă
aparate SMENA 8M, care se ă
Ş acum in ţ Iar fotogramele
ţ au dimensiunile de 24/36
mm, ceea 6e permite montarea lor
in rame de diapozitive star)dard.
Aparatul stereoscopic realizat folo"
ş integral rolfilmul de 35 mm,
ă ă pierderi, baza de fotografiere
ă tot 65 mm. Aceasta se reali-
ă ă traseul filmului, curbTn-
du-I intre cele ă ferestre de ex-
punere prin ă cu o ă mon-
ă transversal pe partea ă
a capacului din (figura 1).
Fotoaparatul stereoscopic l-am
realizat ă din anul 1978, dar re-
zultate foarte bune am ţ ă
ce am pus la punct fotografierea cu
blitz-ul, pentru ă .8cesta· ă
iluminarea ă ş per-
mite. utilizarea diafragmelor cît mai
inchise, ceea ce duce la ă ă ţ
rea ă ţ imaginilor ţ cu
obiective tip SMENA.Personal,. în
acest timp am utilizat· un tandem cu
ă aparate PRAKT!CA, cu avan-
tajele obiectivelor de calitate ş ale
ă reflex, dar varianta cea mai
ă pentru amatori este
construirea unui aparat stereosco:'.
pic.) Aceasta este posibil mai ales
pentru membrii cercurilor foto a.le
intreprinderilor care au ă ţ
de uzinare a unor repere.
Astfel, chiar ă nu am dat ab-
solut toate ă dimensio-
nale, deoarece ă perioade mai
lungi de timp apar unele mici dife-
ţ intre loturile de SMENA 8M,
se poate construi un fotoaparat ste-
reoscopic ă ţ care ur-
ă
CARCASA aparatului se ţ
prin lipirea celor ă carcase de
SMENA 8M, care au fost ă la
cota de 32,3 mm ţ ă de axa obiecti:"
vului (fig. 1). Carcasei din dreapta i
se ă ă partea din stînga,
iar carcasei din stinga partea din
dreapta. Ca ţ ă am conside-
rat ţ aparatului la fotogra-
fiere. Desigur, ţ se efectu-
ă ă ce au fost ă
obiectivele, capacele din spate ş
cele de deasupra. Lipirea se face cu
ă ş ă ă (uhu-plus). astfel
încît cota dintre cele ă obiective
ă fie de 65 mm. Cele ă
se ş ă cu ferestrele de expunere,
pe unde trece filmul, pe o ă cu '
ţ rectificate, ă de 32 mm,
astfel Încît cele ă ferestre ă fie
aliniate ş in ş plan. Deasupra
carcaselor se ş ă cîte un obiect
metalic greu care ă le asigur:e sta-
bilitatea timp de 24 de ore pentru
ă ă ş Pentru ţ ri-
ă se dau ă orizontale În
ţ mai groase ale celor
ă carcase În iona unde se vor
uni ă sus ş una jos) ş se intro-
duc cu ă ş ă ş metalice lungi
de cea 14 mm ş cu diametrul de
2-3mm.. 'l
Înainte de lipire, celor ă car-
case li se ă cîte o ă cu diame-
trul de 5 mm in dreptul ă
pîrghiei care ţ ă ş la-
melelor obturatorului, ş anume la 4
mm deasupra axei orizontale a apa-
ratului ş la 8 mm ţ ă de planul În
care se ă obiectivul. Prin
cele ă ă va traversa de la un
obiectiv la ă tija de declan-
ş ă figura 9, ţ 1.
CAPACUL DIN SPATE se reali-
ă prin lipirea capacului din
spate al' aparatUlui din .. dreapta, a
ă balama ă ţ ă
cu capacul aparatului din stinga,a
ă ă ă ţ
ă ă ce au fost ă În func-
ţ de ă Lipirea se poate face
cu ă 1n partea lor in-
ă pe exterior, ă la nivelul
nervurii, vor fi consolidate pe ă
lungimea cu o ă din ă de
inox ă de 1,5 mm, cu forma
ş dimensiunile determinate ă
ţ noului capac. Placa va
fi ă dinspre interior cu ş
M2. La ă noului capac,
transversal, se ă sistemul
din figura 3 care ţ o ă cu
lungimea cît ă ţ filmului.
Aceasta,avînd mijlocul strunjit
pentru a nu freca pe ţ ă
a filmului, îl ă Între cele ă
carcase, În dreptul lipiturii, ă
du-i traseul de· Ia 29 mm cit ă
Între cele ă ferestre de expu-
nere 39 mm. Astfel, ş pe ţ
nea de ă dintre cele ă
carcase, ă in fereastra de ex-
punere, se poate forma o imagine
de 24/36 mm. Cotele pieselor com-
ponente sînt date in figura 2.
Imaginile stereoscopice perechi,
stinga-dreapta, se vor succeda in-
tercalat ă regula: 1-3; 2-4;
5-7; 6-8 ... , ca în figura 6. Altfel
spus, prima pereche se interca-
ă cu a doua, iar a treia cu a
patra.
Suportul ro/ei se ă cu ă
ş la un ă de partea dor-
ă a capacului, iar la ă ă
se ă de partea ă a capa-
Ina. DCJAIN ClCJAClA, .. atlaaln.alub .... t _Mlaf"anul-.auauf" •• tI'
cului cu alte ă ş Pentru
reglaj, se ă sistemul. numai
În primele ă ş prinzînd
ş placa ţ ă de 1 mm
ţ 4,. figura 3). Se introduce În
aparar un film voalat sau developat,
dar care nu mai face ţ ă ş se
ă ă cu foto-
ă folosind sistemul ţ de
limitare. La fiecare transport, prin
ş obiectivelor scoase, se
zgirie cu un ac de trasat conturul
ă fotograme, marcînd cu ci-
fre romane perechea ă
din care face parte ş S pentru
stinga sau O pentru dreapta. ă
la scoaterea ţ se ă ă
ţ d'intre fotograme nu sînt co-
ă se ş placa
ţ cu una mai ă sau
mai ţ ă caz. ă reglaj,
se dau ă in ţ ă cu
cele din suportul rolei În placa de ri-
gidizare a capacului, se ă ş
se ă ş celelalte ă ş
I Quri ale suportului rolei.
CAPACUL SUPERIOR se re-
ă din cele ă capace care se
vor ă ă ş se vor lipi
cu ă ,La ă se
ă fereastra pentru viza re.
.Pentru obturarea deschiderilor deve-
nite inutile, pe partea ă se mon-
ă în nituri sau ş o ă
din duraluminiu ă de 0,5 mm,
ale ă cote se stabilesc ă
ţ noului capac. Se obtu-
ă orificiul ă În ă
ă eliminarea sistemului de de-
ş de la obiectivul di n stînga,
iar orificiul din capac poate fi mas-
cat de butonul de· ş care
ă ţ Fereastra nu-
ă ă din dreapta, eliminat, se
ă ă sau chiar se ă ş pen-
tru ă noului mecanism de li-
mitare a fotogramelor.
Deoarece pivotUl pentru prinde-
rea ş cel scurt al capacului
din dreapta se ă o ă cu
ă carcasei, el se reface din
metal avînd cotele din figura 4. Pi-
votul se ă În ă unde se
ă o ă 1n ţ ă cu cea
. care a .. a dat in capac lntr-o ă
ă de cea care a fost desfiin-
ţ ă Pentru prinderea ş
cel lung al capacului din stinga, se
ă o ă care ă ă in
nervura care ţ folosea ca opri-
tor pentru pTrg.t'lia de blocare a de-
ă filmului.
MECANISMUL DE LIMITARE A
FOTOQRAMELOR se ă de-
oarece ă prima 'expunere a unei
.. perechi stereoscopice, filmul se
ă cu o ţ iar ă a
doua expunere filmul trebuie trans-
portat cu trei ţ pentru a
ă ş total ambele perechi de fo-
tograme stereoscopice dispuse in-
tercalat (vezi figura 1). .Pentru
aceasta, se ş cu o ă
ă figura 5, ţ 1, cama
ă care ş ş de
ţ de la roata cu opt ţ pe
care o ş filmul la bobi-
nare,ceea ce corespunde lungimii
de 36 mm a unei totograme. Pentru
a asigura transportul a patru ţ
respectiv ă perechi stereosco-
pice,. în scopul ă ţ
cama ă trebuie ă se ă
de patru. ori mai încet. Astfel, ă
ce primul vîrf al camel impinge pîr-
ghiile 2 ş 4 (fig. 5) ş ă tam-
burul de bobinare 5, ă foto-
grafierea, ă ă pe buto-
nul 3, moment in care pÎrghia 2
ă sub vîrful camei, apropiindu-se
de axul ei, ă unui arc, ş per-
mite rotirea tamburului 5 pentru
transportul unei ţ respectiv al
unei perechi de fotograme, ă
cind ă vîrf al camei, aflat În
urma primului cu 90°, Împinge din
nou pirghia 2 ş ă blocarea
tamburului de bobinare. Pentru ă
extremitatea pirghiei 2 ă nua
ă de sub primul vîrf, al doilea
vîrf trebuie ă fie mai gros ţ ă de
primul pentru a nu trece pe deasu-
pra pÎrghiei. La o ă declan-
ş pirghia 2 ă sub al doilea
vîrf al\ camei, ceea ce va duce la eli-
berarea tambului de bobinare, care
. va transporta de data aceasta lungi-
mea ă a 3 foto-
grame, de fapt a doua _pereche de
totograme stereoscopice intre care
se ă ă o ă care
ţ perechii anterioare. ş care
a ţ sub roIa de ă a tra-
seului filmului (vezi figura 1).
Aceasta ă deoarece roti-
rea carnei se face cu 270° ă
primul vîrf alcamei duble împinge
din nou pÎrghia 2.
Pentru reducerea de patru ori a
vitezei de ţ a camei de limitare
se ă sistemul din figura 7
pe vechiul sistem al ă ă
din dreapta, unde ă valid sis-
temul de ş ă ă
din stinga ă pentrucontori-
zare. Reperele ce trebuie uzinate
pentru noul sistem sint cele din fi-
gura 8.
Astfel,. Ia transport, ă .per-
ţ filmul ş roata din-
ţ ă 1 (vezi figura 7) ă cu axul
2 al camei ţ pe. care este ă
roatfi ţ ă ţ ă 3, pu 39 de
ţ Fixarea acestei ţ se face cu
aj utorul. ar 4. ". ş
.rubat.x,in I locul . carnei simple ţ
ă prin Ş ţ ţ ă
Pe acest ax intermediar. se ş I •
liber noua ă
corp comun pu ă ţ ă cu 63
de ţ ă a c.amei
duble este ă .. ă ţ
6; ă de la tamburul
ă ă . eliminat ş de
ţ ă se trans-
mite prin axul camel ş roata ţ ă
3 cu . 39 de ţ la . !'.oata 10,' care
'.are 40 de dlrlti ş este roata ţ ă a
ă ă Aceasta, dupa eli-
mlnareatambllri,dui . ă ă
ă prin Intermediul unei
ş . tehnologice Pe butuculpl-
nlonulul .•. 9, care .are 16 ţ Acesta
se ş Hber pe axul ţ al
ă ă 8, fIInd limitat axlal
de ţ ţ ă 7. an-
ă r.oata de 63 de ţ a
camel .duble, unde viteza de ţ
va rezulta de aproximativ. 4 .01'1 mal
ă ţ ca viteza ă fie exact
de 4.01'1 mal ă ar trebui ea roata
ţ ă de 39 de dln}1 ă fie ă
puunacu 40 de I d ţ ceea ce Tn-
ă uzinarea unei ţ noi, iar
acest.lucru ar atrage ă ă
rului de ţ al ţ 63 la 64. Pe
ă aceasta, ar trebui ă ă dis-
ţ dintre axe la 12 mm ţ ă de
11,85 mm ţ lucru de altfel po-
85
I
sjbil, deoarece ţ al ă
ă este montat· in ă
printr":o ă ă .. Aceste
ă pot fi ă de la inceput,
. dar nu slnt absolut necesare deoa-
rece efectul de ă ţ in-
tre fotograme cu 0,4 mm nu esteim-
portant.
Fotoamatorii care nu au posibili-
tatea ă noului mecanism de'
limitare a fotogramelor pot ă
sistemul vechi, numai ă trebuie ă
ţ ă cont ca ă prima expunere
ă transporte o ţ iar ă a
doua expunere ă transporte trei
ţ ă de ă ori in gol
butonul de ş pentru eli-
berarea .tamburului de bobinare.
Pentru a ş cite fotograme urmeaz.
ă fle·trase la o ă utilizare a apa-
ratului, se ă tamburul
unuia din ă ă de foto-
grame. Pentru aceasta, se ţ ă
cu un ac de trasat. reperul din drep-
tul clfreluO", apoi se ţ ă la ju-
ă ţ ţ ă de. ă
reper, ceea ce corespunde pasului
pentru o ă o pozitie. ş
ă divizarea ă este ă ă .dln
ă in ă 10tograme, iar nota ..
rea cu cifre din 6în e. ă
semn se face. pe diviziunea cores ..
ă fotogramel 4, apoi între
aceasta ş ă Astfel se
ă pe ă ţ Se
ş vechile diviziuni,.· se
cu un punctator semnale trasate Ş
se înnegresc· cu vopsea. Pentru ca
ţ ă fie ă se preia jo-
cul tamburului ă ă ă
introducerea filmului în aparat.
MECANISMUL DE DECLAN-
Ş SIMUL Ă a celor ă
obturatoar.e este ă ca În fi·
gura 9, iar piesele componente ce
trebuie uzinate sTntce'e din figura 10.
La obiectivul din stinga se eli-
ă pirghia de ş care
ţ ş lamelelorobturato-
rului, precum ş sistemul cu buton
care ţ ă pirghie, iar la
obiectivul din dreapta se inlocu ..
ş cu ă pirghie d.e ş
ţ 3, figura Aceasta ş
ş de la butonul de declan-
ş din dreapta, ă valid,
ş o transmite obturatorulul propriu
prin ă din dreapta, precum ş
celuilalt obturator prin ă din
stlnga, tija 1 ş ă ţ ă
2. ReglaJul' ş ă simultane a
celor ă obturatoarese reali-
ă prin indoirea ă pen ..
tru preluarea Jocului, a ă
din stinga al plrghlel de ş
3 care face contact cu tl}a 1. Con-
trolul ă obturatoarelor
se face cu bllt.z-ul. Se ă pen ..
tru .ambele obiective timpul de ex-
punere cel mai scurt ş dlafragma cea
1. Rolti
ă tj2X50
3.Supor'/- roIa
ă o'iS'lC1nfi"I"
5.Capaw/ din 3".o0'le
6 . ă de
fIS.Ei
mai ă Se ă blitz-ul
pe aparat\ ş ă la mufa
unuia dintre. obiective. Privind. din
spatele aparatului, care are capacul
deschis, prin ă obiectiv, tre-
buie ă vedem la ş ilumi-
narea· ă ă a lentile!
obiectivului. ă iluminarea nu
ă •. ci sub ă de stea
ă se refacereglajul de
ş ă a celor ă
obiective.
MONTU.RILE OBIECTIVELOR
le-am modificat .din motive estetice,
ş anume le-amlnlocult pe cele de
la SMENA8M cu altele de' la
SMENA 8, pe care le .. am procurat'
de la 'magazinul de piese de schimb.
Sub montura ă obiectiv am
Introdus un Inel din ă de arc, fi ..
gura 11, pentru a frina rotirea
obiectivului atunci eind se ă
dlafragma. ,
SISTEMUL DE SINCRONIZARE
A BLITZ-ULUI cu ambele obiective
este inclus in figura ş ţ ă in in ..
serlerea contactelor de ş
din interiorul celor ă obiective
prlntr .. un cablu construit' anume
(poz.6) la care se ă cablul
sincron al blitz-uluI. ă sincroni-
zarea deschiderII celor ă obiec-
tive este ă blltz-ul nu se
ă ă la o ş mal
ă pe ş ţ cind lu ..
mina ă nu a fost ş de pu-
ă tncTt ă Impresioneze pell ..
cula, blltz-ul tot nu se ă se
ă . fiecare obiectiv in parte.
ă sTnt bune contactele lor, este
posl bll ă nu se realizeze co nductl ..
ă intre cele ă
obiective prin tijade ş si-
ă Se ă continuitatea
circuitului electric intre contactul
exterior al mufei unui obiectiv ş
contactul' exterior al mufel celuilalt
obiectiv cu un instrument de
ă sau un ţ cu baterie.
In acest timp, butonul de declan-
ş trebuie ţ ă pentru
realizarea contactului Între piesele
În ş ă ş circuitul nu
este întrerupt, se ă ş
rea ă a celor ă obiec-
tive, care poate fi ă ă
ă vreunei pirghii .sau' de-
ă unuia dintre obiective, În
montura aparatului. '
Cind sintem siguri pe sincroniza-
rea celor ă .obturatoare la tim-
pul de expunere 1/30, se pot folosi
ă blitz-uri identice racordate di-
rect la cite unul din obiective. In
ă ţ diafragma se in-
chide CU un indice ţ ă de ţ
de pe ă fapt ă
ă ţ ş calitatea imaginilor ţ
nute.
Ă CU FILM a apara-
tului se poate face la lumina zilei,
dar pentru ă În acest caz se vor
voala cel ţ 5 fotograme, este de
preferat ă pe intuneric.
Inainte de aceasta, se ă pe de- .
ş ş se ş cu degetul
rozeta care ă cu perfo-
ţ filrnului ă cînd ultimul trans-
port simulat va fi de 3 ţ Astfel,
ă . prima ş ă va
urma transportul unei singure pe-
rechi de fotograme. Eventual, pen-
tru a permite intinderea fi/mulu/,se
ă înapoi cu o ă de ă 1'0-
zeta care ă cu filmul.
ă aceasta, se Introduce la. locul
ei caseta receptoare in care a fost
prins ă filmului, apoi, pe intu-
neric, se trage. de
ă cînd aceasta ajunge În ş
ei ş poate)i închis capacul. Se ro-
ş tamburul receptor pentru În,,:
tinderea filmului.
FOTOGRAFIEREA se face cu
aparatul. clt mai orizontal, altfel' cele
ă imagini pereche vor ti deca-
late pe ă una ţ ă de
ă Trebuie ţ cont ă efectul
de relief este cu atit mai evident cu
cît 1n cadru sînt mafmulteelemente
ş 1n plane diferite, dar nu .tre;.
bule ă fie' nici foarte multe;
VUT08)
ARTIFICII CU RELEE
Cu unele mici ă în circu-
itul de alimentare a bobinei si/sau
în modul de conectare a contacte-
lor de lucru, releele electromagne-
tice ş pot fi obligate ă exe-
cute ceva mai mult decît banala în-
chidere sau deschidere a unui cir-
cuit dat de ă ă exemple
tipice de acest fel le ă
leul cu ţ ş releul au-
tooscilant. Le vom reaminti aici, Îm-
ă cu alte cîteva artificii
Iare, cu convingerea ă ele se pot
dovedi utile În ţ multor
probleme practice cu care se con-
ă constructorii ă
Schema ă de utilizare a unui
releu pentru comanda unui consu-
mator oarecare, Rs, este ă În fi-
gura 1. Distingem ă ţ po-
sibile, ş anume cînd consumatorul
ş alimentarea de la o ă
ă de tensiune, Us (fig. 1a),
respectiv cînd el se ă de
la ş ă cu releul, U (fig.
1 b). In ambele cazuri s-a considerat
varianta de ă În ă po-
ă ceea ce ă ţ
rea consumatorului atunci cînd re-
leul este ş ş deschiderea
(întreruperea) circuitului de sar-
ă la eliberarea releului. Pentru
aceasta s-au utilizat contacte de lu-
cru ale releului care sînt deschise În
repaus ("normal deschise" - pre-
K1
( N.O.)
U
Ret. I

scurtat N.D.). ţ este po-
ă ş ă frecvent ş varianta
în ă ă care presupune
utilizarea unor contacte "normal în-
chise" (N.I.). Am ă aceste pre-
ă deoarece În exemplele care
ă nu vor mai fi figurate, pen-
tru simplificare, circuitele cores-
ă de ă
1. Ţ
ă ţ practice în care se
impune ţ cu ţ
nere ă a consumatorului,
iar din diverse motive se ă da-
rea comenzii de pornire prin ă
rea ă a unui buton cu revenire
(închiderea pentru un timp scurt a
circuitului de alimentare a releului).
ţ problemei este ă
În figura 2 ş are la ă utilizarea
unei perechi suplimentare de con-
tacte normal deschise ale releului,
k2.
Cu ă I închis, montajul
se ă în stare de "veghe". La ă
sarea ă a butonului B (care, de
fapt, poate fi un contact comandat
de un traductor oarecare), releul
ş ă simultan se închid
contactele k 1, ă cir-
cuitului de ă dar ş contac-
tele k2, care ă buto-
nul B, ţ astfel în continu-
are releul ş ş ă elibera-
1
+
U Ret. 1+)
K1
RS
( N.D.)
( -)
re
u
D
K2 K1
(N.I.) (N.O.'
l
la RS
r
K1 K1
( N.O.)
+
( N.D·)
U
LhU-
c
l
LR
r K2
( N.lJ
LQ RS
rea butonului. Intreruperea alimen-
ă releului se face prin deschide-
rea lui 1.
RELEU AUTOOSCILANT
ă categorii de ţ ne de-
ă în general, ă ă la o
astfel de utilizare ţ ă
a releelor: pe de o parte, atunci cînd
nu avem la ţ pe moment un
buzer sau o sonerie pentru testarea
unui montaj (eventual ca indicator
sonor, simulator de claxon etc.), iar
pe de ă parte, atunci cînd dorim
ă ă cu ţ ă un
consumator, la intervale regulate ş
relativ scurte de timp (de exemplu,
o ă de becuri pentru pomul
de ă pe care vrem s-o facem ă
ă
Prima categorie de ţ are so-
ţ ă din figura 3, necesitînd
un releu echipat (cel ţ cu o pe-
reche de contacte normal închise
(N.I.), k1. La închiderea întreru-
ă 1, releul ş ă
contactele k 1 se deschid, întreru-
pÎnd" alimentarea releu lui,. care va
reveni astfel În repaus. In conse-
ţ ă contactele k 1 se închid din
nou, releul ş ă ş ş mai
departe. Se ţ astfel un buzer a
ă ţ ă de ţ de-
pinde de ţ ă mobile a
releului, de elasticitatea ă
sale etc.
Trebuie ţ ă într-o astfel
ducînd un condensator C de capa-
citate mare în paralel pe bobina re-
leului, ca în figura 4. Dioda O
(1N4007, F407 etc.) ă con-
densatorul împotriva tensiunilor in-
verse mari de ţ Desi-
gur, releul trebuie ă posede o pe-
reche ă de contacte
normal închise, k2.
La Închiderea ă 1,
condensatorul se ă foarte re-
pede ă la tensiunea de anclan-
ş re a releului, Ua ţ mai
ă sau cel mult ă cu tensiu-
nea de alimentare, U). Practic vom
neglija durata acestei ă ă în
raport cu intervalul mult mai mare
de timp afectat ă ă In mo-
mentul în care tensiunea pe con-
densator atinge valoarea Ua, releul
ş ă ş contactele k2 se
deschid. Sarcina ă înmaga-
ă în condensator înoepe in-
stantaneu ă se descarce prin rezis-
ţ ă a bobinei, Rr, ţ
nînd astfel releul atras un timp, mai
precis ă În momentul în care ten-
siunea la bornele condensatorului
ş ale bobinei) atinge pragul de
ţ sau de eliberare, Ue.
La eliberarea releului contactele k2
se Închid ş astfel începe un nou ci-
clu similar.
de ţ contactele releului ş
ă ă durata Întîrzierii la
eliberare depinde nu numai de ca-
pacitatea condensatorului C ş de
ţ ă a bobinei releu-
lui, Rr, ci ş de raportul Ua/Ue (care
pentru foarte multe dintre releele
uzuale de ă putere are aproxi-
mativ valoarea 3). Concret, peri-
oada T a unui ciclu de ţ (în
secunde) poate fi ă cu re-
ţ
K1
( N.D.'
U

Ret.
K2
( N.D.'

URit.
în general mecanica sa ă pot
avea de suferit la o ţ în-
ă Pentru a proteja ţ
contactele împotriva scîntei lor re-
petate (care apar ă tensiunii
inverse de ţ la fiecare
Întrerupere a curentului prin bo-
ă se va monfa în paralel pe con-
tacte un condensator nepolarizat
de ordinul a 47-100 nF, cu ten-
siune de lucru cît mai mare.
ţ din cea de-a doua cate-
gorie se pot rezolva similar, cu deo-
sebirea ă de data aceasta trebuie
ă o întîrziere la ş
rea si/sau la eliberarea releului,
pentru ţ unor ţ
mai mici de ţ în ţ de
ă ţ
De exemplu, întîrzierea la elibe-
rarea releului o putem realiza intro-
Ţ = 2,303 . 101> . Rr' C 'Ig (Ua/Ue)
=1,1'10
1
"Rr'C (1)
unde Rr se ă În ohmi, C În
microfarazi, Ua ş Ue în ţ
De exemplu, pentru un releu "de
12 V" ţ - valoarea Ua poate
fi sensibil mai ă avînd Rr = 400
n, o ă T 1 s se poate
obJine luînd orientativ C = 2 200 IAF.
Intîrzierea la eliberare mai poate
fi ţ ă ş În varianta cu conden-
sator serie, de exemplu ca în figura
5. De data aceasta temporizarea
este ă de ă con-
densatorului C (nu ă ca
Pentru a veni în sprijinul constructorilor înce-
ă vom relua la ă ă ţ
lele seriale de materiale cu caracter de ţ
referitoare la principalele elemente de circuit
(surse de alimentare, rezistoare, condensatoare,
bobine, relee, diode, tranzistoare, tiristoare, cir-
cuite integrate etc.), la ă fizice implicate
ş legile fundamentale care le ţ ă re-
ciproc, la diverse metode de testare ş ă
. Ia circuitele de ă cu ţ lor
cele mai uzuale, mergînd ă la descrierea unor
cpmponente electronice moderne, larg ă
dite în ţ de amatori.
Am subliniat cuvîntul ă pentru a pre-
ciza ă ne vom ocupa de tratarea unor probleme
elementare, trecute cel mai adesea cu vederea în
articolele curente din ă sub pretextul ă ele
ar fi bine cunoscute de ă vreme. Nu trebuie
ă ă ă faptul ă marea familie a construc-
torilor amatori se ă ţ ş an de an cu noi
contingente de tineri ţ pe care contami-
narea cu acest microb al electronicii îi surprinde
În cele maÎ diverse stadii ale ă lor teore-
tice ş practice (unii, de ă nu au avut nici
ă timpul de a ajunge, În cadrul ţ de fi-
ă la capitolul electricitate).
Astfel fiind ă problema, vom repeta în mod
inevitabil numeroase subiecte tratate deja În re-
ă de-a lungul anilor, motiv pentru care îi vom
ruga ş de data aceasta respectuos pe ţ ă
ă fila la alte rubrici adecvate nivelului lor,
cu ţ ă ă ş ă din
partea lor - ca ş din partea tuturor cititorilor in-
ţ - sugestii concrete privind structurarea
acestor materiale de ţ cu ţ
acelor probleme pe care ei ă necesar ă
le ă În mod deosebit.
ş nu vom putea pleca nici chiar de la
Canat stinga

potentiometru dublu
2x20+25kA, log.
s
o
P1+
P
2
33k.o. ţ dublu
2)( 20+2Sk A., li n.
zero, o asemenea abordare riscînd ă d ă
plictisitoare sau ă ş pentru ş Înce-
ă ă În schimb, ă - În loc
de introducere - o ă incursiune în dome-
niul ă lor fizice ş al ă ţ de ă ă cu
cîteva ă În continuare asupra erorilor de
ă Aparent rupte complet de problema-
tica ţ ă la început, aceste ţ sînt, în
fapt, strict necesare pentru exprimarea ş inter-
pretarea ă a rezultatelor ă ă
ă sau ţ pentru a asigura compara-
bilitatea ş comunicabilitatea lor în limbajul uni-
versal acceptat.
1. ă fizice, ă ă ţ de ă ă
În limbajul curent, prin ă ţ tot
ceea ce poate varia cantitativ, cu apreciere mai
mult sau mai ţ ă O categorie aparte
de ă - care se ă la ă ţ gene-·
rale ale materiei ş ş ă ale diverselor feno-
mene specifice din ă ale corpurilor ş siste-
melor de cbrpuri etc. - ă proprietatea
ţ ă de a putea fi comparate numeric În ra-
port cu alte ă de ş ă luate ca re-
ţ ă Spunem În acest caz ă avem de-a face
cu ă fizice, ţ de comparare nume-
ă o numim ă iar ă (de ş
ă ă ca ţ ă sau etalon o numim
unitate de ă ă
Exemple de ă fizice Întîlnim la tot pasul,
nu numai În ă sau în ă dar chiar În
ţ de zi cu zi: lungimea, volumul, masa, aria
unei ţ ţ unghiul plan, densitatea
etc.
Pentru ca rezultatele diverselor ă ă
efectuate asupra ş ă fizice ă ă
fi comparate Între ele, se ţ ă este ne-
ă o ă ţ În ceea ce ş
alegerea ă ţ de ă ă iar atunci cînd se
folosesc ă sau mai multe ă ţ distincte se
impune ş raportului numeric dintre
acestea, numit factor de transformare.
Fie, de exemplu, o ă ă oarecare M,
pe care o ă cu o unitate de ă ă arbi-
BALANS +
VOLUM
Amplificatoarele AF stereo sînt ă de
ă cu un reglaj de volum comun pentru am-
bele canale, dar În ş timp ş cu un reglaj
care ă ă dozarea ă a nivelurilor pre-
luate de la cele ă canale, "stînga" (S) ş
"dreapta" (D), denumit uzual "balans". Schemele
de principiu ale acestor .amplificatoare preci-
ă Întotdeauna reglajele ţ dar nu-
ş cititori - ă desigur -, experi-
mentînd montaje proprii, se lovesc În final tocmai
de acest ă ţ
ă propunem o ţ de îmbinare a re-
glajului de volum cu cel de balans, modulul ur-
mînd a fi intercalat între etajele de preamplificare
(S, D) ş cele de amplificare ă ale unui amplî-
ă U (obligatoriu de ş ă ţ
rezultatul numeric n:
M = n . U (1)
Modul de scriere de mai sus, sub forma produ-
sului dintre valoarea ă n, ş unitatea de
ă ă U, este ţ pentru efectuarea
ă a ă atunci cînd intervin mai
multe ă ţ de ă ă eventual multipli sau
submultipli ai ă ţ de ă ş va trebui
ă ţ ă valoarea unei ă trebuie expri-
ă întotdeauna prin cuplul valoare ă
- unitate de ă ă ţ acesteia
;tJin ă putînd produce confuzii grave, lipsind,
'ae fapt, de orice sens exprimarea ă
ă vom ă o ş ă M, prin
ţ cu ă ă ţ de ă ă diferite,
U1 ş U2, vom ţ desigur, ă valori nume-
rice diferite, n 1 ş n2:
M = n1 . U1 = n2 . U2 (2)
Cunoscînd una dintre aceste ă valori nu-
merice o putem deduce ş pe ă conform
ţ
U2 U1
n1 =-. n2' n2 =-. n1 (3)
U1 ' U2
Fie, de exemplu, ă în ă o ţ ă
ă (simbol R) avînd valoarea R = 3 300 n.
ă În locul ă ţ de ă ă ohm (!l) vrem ă
folosim multiplul ă kiloohm (kO), procedînd ca
mai ţ
U1 [1 n
n2 =-. n1 =-. 3300 =---. 3 300 = 3 3
U2 kO 103 O ' •
Prin urmare, noua valoare ă este 3,3,
iar noua expresie a valorii lui R este R = 3,3 k!l.
ţ ă ţ ă este de a nu figura În
scris semnul de produs între valoarea numerica
ş unitatea de ă ă dar nu trebuie ă ă
ă ă acest cuplu are efectiv ţ
de produs.
Ne vom întîlni frecvent pe parcursul acestei
ă pe ă ă ţ de ă ă de baza
ale diverselor ă ş cu multiplii sau submul-
tiplii zecimali ai 111 acestora, care se ă cu
ajutorul prefixelor din tabelul ă
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
ficator AF stereo.
Semnalele furnizate de cele ă preamplifi-
catoare, În raport cu masa ă ă pe
ă ţ "coaxiale" P1 ş P2 (po-
ţ prin intermediul unor rezis-
ţ ţ Se ă ă aceste ţ
metre sînt conectate "în ţ ă prin ma-
nevrarea cursorului comun, volumul preluat de
la unul din canale ş În timp ce volumul co-
ă celuilalt canal scade. Se ă
astfel comod ş suficient de precis - cu ţ
ca. P1 ş P2 ă fie liniare - ţ de "balans".
In continuare, cele ă semnale stînga-
dreapta sînt din nou divizate ţ
(P3 + P4), În vederea stabilirii volumului "co-
mun" de redare (balansul fiind deja ajustat, este
suficient ă ă simultan volumul pe ambele
canale la ş nivel). De data aceasta, din mo-
tivele, bine cunoscute, se ă folosirea
unor ţ cu ţ ă
Valorile concrete ale ţ ca ş
ale ţ de limitare, pot varia în limite re-
lativ largi, de la o ă la alta. De ţ este
doar ideea ă de ă pe care optimi-
zarea ă o poate transforma În rezul-
tate ă de ă
Pagini realizate de fiz. ALEX. MARCULESCU
În cazul precedent) prin ţ
ă a bobinei, Rr.
La închiderea ă 1,
releul ş ă fiir)d alimentat
prin contactele k2, care se deschid
imediat ţ R are valoare
foarte ă în raport cu Rr, rolul ă
fiind doar de protejare a contacte-
lor, ă este cazul). Imediat ă
deschiderea lui k2, condensatorul
Începe ă se încarce prin ţ
bobinei, ţ în
releul ş un anumit timp. In-
ă curentul de ă
scade ţ în timp, astfel ă
la un moment dat (dependent de C,
Rr, U, Ue), el va deveni insuficient
pentru ţ releului; acesta
se ă contactele k2 se în-
chid ş simultan condensatorul se
ă prin ele ş prin ţ
de limitare R (ohmi-zeci de ohmi).
Tot simultan, prin contactele k2
reînchise, releul este din nou ali-
mentat, Începînd astfel ciclul ur-
TEHNIUM 4/1989
ă
Perioada unui ciclu de ţ
T (în secunde) este ă aproxima-
tiv de ţ U
T = 2,303' 10-
0
• Rr' C'lg (ue)
(2)
unde Rr ă În ohmi, C în
microfarazi, U ş Ue în ţ
ţ ă de ţ ă ob-
ă ca ă (dar ţ ă
deosebire implicarea tensiunii de
alimentare U În locul tensiuni! prag
de ş a releului, Ua. Intr-a-
ă condensatorul se ă
prin Rr de la sursa de tensiune U, pe
cînd În cazul precedent el se des-
ă Începînd de la tensiunea Ua.
ă permite deci, pentru
o ş capacitate a condensato-
rului, ţ unor întîrzieri mai
mari la eliberare, prin ă ten-
siunii de alimentare (releele su-
ă ş pentru timp scurt supra-
ă mergînd ă la dublarea sau
chiar triplarea tensiunii de alimen-
tare ţ ă de pragul Ua).
3. RELEUL "ACCELERAT"
Unul dintre neajunsurile majore
ale releelor îl constituie viteza lor
ă de ţ ş sînt
. constructorii amatori care au "des-
coperit" o ă foarte ă de
a ă ă ă anume prin
supravoltare. Ideea este ă cu
ţ ă ca ă suprasoli-
citare ă nu fie de ă ă alt-
fel existînd riscul ă bobi-
nei.
O ă ţ de limitare a in-
tervalului de supravoltare este
ă ă în figura 6. Ea mai ă ş
avantajul de a permite reducerea
tensiunii pe bobina releului sub
pragul de ş Ua, dupa ce
releul s-a atras, fapt ce nu este de
neglijat În cazul unei ţ ă in-
delungate.
Tensiunea de alimentare U se ia
mai mare decît pragul de anclan-
ş re ă a releului, Ua, în ţ
de gradul de supravoltare propus
(U poate fi de ă ori mai
mare ca Ua, ă la chiar de zece ori
mai mare, cînd timpul de ţ
se reduce de cca 5-6 ori).
Atît timp cît ă I este
deschis, condensatorul se ă
prin ţ RM la tensiunea U a
sursei. La închiderea lui 1, ă
supratensiune este ă releu-
lui, care ş ă rapid. Simul-
tan ă prin divizorul rezistiv
RM-Rr format, tensiunea la bor-
nele condensatorului (deci ş ale
bobinei releului) scade la o valoare
acceptabila de ţ care
poate fi ă sut) pragul de an-
ş Ua, dar ţ peste
pragul de eliberare, Ue.
(CONTINUARE iN NR. VIITOR)
5
NR. CONDENSATOR
C301, 329, 327
- -
"
- -
"
- -
"
- -
"
C328
- -
"
- -
"
TRIFU DUMITRESCU - V03BAL. -
"
-
Montajul pe care îl ă
constituie rodul unor experimente
de ă ă Schema de princi-
piu ş cablajele imprimate au fost
reproiectatede mai multe ori. Sîn-
tem ş ă acei radioamatori
care vor aborda construirea acestui
aparat vor avea mari ţ În
activitatea lor.
Ţ
Benzile de lucru sînt ă
3,5 MHz, 7 MHz, 14 MHz, 21 MHz ş
28 MHz. Sensibilitatea este de 1 p.V
la un raport semnal/zgomot de 10
dB. Atenuarea ţ imagine
este mai ă de 40 dB În benzile in-
ferioare ş 60 dB În benzile superi-
oare. ţ sistemului de reglaj
automat al ă este de 60
dB. Atenuarea amplitudinii pur-
ă este de 60dB. Alimentarea
Întregului montaj se face de la o
ă de tensiune ă capa-
ă ă furnizeze o tensiune de 12 V
la o intensitate a curentului de 1 A.
DESCRIEREA SCHEMEI DE
PRINCIPIU PE Ţ
Semnalul din ă este aplicat,
prin comutatorul K301. unui filtru
format din L301, C301 ş mai departe,
prin K301B ş C302, ţ amplifica-
torului de ţ ă T301. Prin
D301 ş K301C este cuplat filtrul
ă format din L303,
1
3,5
14 o LfANT.
21 o Rx 751\
28 o o
28,5
K 301 A
o
o
001 (
0302
1N4148
0303
1N 4148
0304
BA 244
IULIAN ROeU - V03DAC
-
"
-
1mH
+12V Rx/Tx
025 R 325
D10HD104
4,. 1 N 4148
___
TR 304 INTRARE
TR VFO 1,5V
yy
o O y
&-;1--1-1)1---" 024
o ", : ',r,10nF
001 D l f
INTRARE
IESIRE
9MHz
0307-:-310 4)( 1N4148
...--------..------0 +12V Tx
023
:q"F,
+12 VTlC
VALOARE
BANDA
(pF)
(MHz)
270
3,5
150
7
100
14
56
21
47
28
33
3,5
3,3
7
4,7
14
2,2
21
2,2
28
C329, C328, L302 ş C327. De pe o
ă a bobinei L302 prin K301D ş
C326 se ă intrarea mixe-
rului echilibrat (primarul lui TR304)
cu diode D307-310. Din secundarul
lui TR303, semnalul ajunge la ş
prin C324 (9 MHz). Curentul de ra-
ţ ă de la oscilatorul cu
ţ ă ă este introdus În
mixer prin R325 ş C325.
Printr-un cablu coaxial ş C163 se
face ă Între modulul de in-
trare ş amplificatorul de ţ ă
ă de 9 MHz. Transfor-
matorul de F.1. are ă ă ş ă
L 102 ş L 101, cea de-a doua fiind
ă de cuplaj. Din ă cald
al lui L 102, prin C103, semnalul
trece pe poarta 1 a tranzistorului
T102, care are ca circuit de ă
L 103 ş C109 În serie cu C110. Cu-
plajul cu filtrul ă se face
prin C112. Cel de-al doilea circuit
al filtrului (L 105) are În secundar pe
L 106, pe care se ă diodele celui
de-al doilea mixer(D101 :- D104).
ţ de ş a mixerului este
L107, care are ca secundar pe
L 108 acordat cu C117 ş C118 pe
ţ de 500 kHz. Primul ampli-
ficator de ţ ă ă
este echipat cu tranzistorul T103.
Colectorul acestuia este cuplat pe
o ă la circuitul de ă format
din L109, CK1 ş C122. Prin ş
C124, C125 se ă filtrul elec-
tromecanic de tip EMF500. ş irea
filtrului este ă cu cel de-al
doilea amplificator de ţ ă in-
ă prin C127 ş C128. Sar-
cina lui T105 este ă din
L111, C133 ş C132. Din punctul de
Înseriere a condensatoarelor de
acord se culege semnalul de F.1. ş
TEHNIUM 4/1989
se ă pe baza lui T106, care este
ultimul amplificator În ţ de
500 kHz. Sarcina acestui amplifica-
tor este ă din L 114 ş con-
densatoarele C140 ş C139. Bobina
L 115 este ă inductiv cu L114 ş
transmite semnalul mai departe, prin
punctele A ş B, la detectorul de pro-
dus. Din ă cald al ţ
L 114, prin G141 se face o ţ
prin D105. Componenta ă
ă baza lui T108, montat ca
amplificator pentru reglajul automat
al ă ă de tensiune
pe R133 ş R134 este ă În func-
ţ de tensiunea ă bazei. Ten-
siunea la ă lui R135 ş
RAA) . va fi invers ţ ă cu ni-
velul semnalului din ă ă
de tensiune pe ţ R132
va fi direct ţ ă cu semnalul
de la intrare; instrumentul de ă ă
(}.lA) va indica nivelul cîmpului elec-
tric indus În ă
ţ R136, montat pe
panoul aparatului, face posibil re-
glajul manual al ă
Schimbarea de ţ ă pe care
o face mixerul (D101-D104) este
ă cu ajutorul unui semnal cu
o ţ ă de 8,5 MHz sau 9 MHz
(BLS sau BlI). Ca oscilator. În
ă ţ ă este montat han-
zistorul T111. Condensatoarele C156
ş C155 ă Închiderea buclei
de ţ Prin C157 sînt cuplate
alternativ În baza tranzistorului cele
ă cristale de ţ 0101 sau
0122. Tranzistorul T110 este mon-
tat ca separator; În emitor, prin re-
ţ ă R142, sem-
nalul este transmis pe baza tranzis-
torului amplificator T109, care are
ca ă circuitul format din L 117
ş C151. Bobina ă L116
face cuplajul cu mixerul 9 000 -
500 kHz prin C149.
Demodulatorul pentru BLU sau
telegrafie este de tipul echilibrat,
avînd În ţ sa diodele
D203 - D206.
Pe ţ A ş B se introduce
semnalul cu ţ de 500 kHz
modulat; tot pe ş intrare se
ă ş semnalul furnizat .de "osci-
latorul de ă (500 kHz). În
ETAJE
(URMARE DIN NR. TRECUT)
Tranzistoare RF, tranzistoare AF
Folosirea În RF a unor tranzis-
toare de AF cum ar fi 8D135 -T- 139
este lucru cunoscut ş foarte ă
dit În benzile inferioare (35), similar
cu BD131.
ţ f r a acestor tranzistoare
este de circa 250 MHz la Ic= 150 mA
ş s-ar ă ă pot asigura ţ
narea ţ ş mai sus.
La ţ de colector de 5, res-
pecHv 500 mA ţ Ţ scade
ă la valoarea de 25 MHz.
Pe de ă parte, capacitatea de
colector ă la tipurile de AF
este mare (60 pF pentru BD131
echivalent cu BD135 pentru care nu
ă date), comparativ cu tipurile
de RF (2N3924, fr = 250 MHz, Cc <
20 pF ş caracteristici de putere si-
milare). Acest tranzistor mai poate
asigura la ţ de 175 MHz un
ş de putere de circa 10 d8, lu-
cru care nu este posibil folosind un
tranzistor ,,similar" AF.
Este bine de ş ă chiar În
schemele cu baza la ă tranzis-
toarele de AF nu conduc la rezultate
ţ comparativ cu cele de
RF. Ca Înlocuitoare ."echivalente",
tranzistoarele de ţ cu capa-
citate de colector ă sînt de pre-
ferat.
Aprecierea ă ţ
Punerea la punct ş optimizarea
TEHNIUM 4/1989
R 238
10011.
ţ + 12 V Tx I eVi
e230
47nF
ţ opuse ale "ringului" gasim
componenta de ţ ă
prin filtrul format din ş de'1 mH,
C224 ş C225, semnalul trece prin
C213 spre comutatorul echipat cu
ă ţ din circuitul integrat
MMC4066.
Amplificatorul de ţ ă
are În com ţ sa tranzistoa-
rele T204 - 207. Nu ă asu-
pra ţ ă acestuia Întrucît
este bine ă tuturor cate-
goriilor de radioamatori construc-
tori.
Ţ Ă Ţ DE
Ţ IN CURENT
CONTINUU
Tranzistorul T301 se ă
astfel: În ă de la bara de ă
prin D302 - 303 ş R304. Sursei i se
ă un ţ diferit de zero,
fiind ă la minus prin D303
ş D304. Acest sistem permite ţ
nerea unei mai mari ă ţ a sis-
temului de reglaj automat al ampli-
ă Tensiunea de RAA se ă
pe grila 2 prin R301 ş R302. Con-
densatoarele C303 ş 304 sînt mon-
tate ca ă Drena se alimen-
ă prin dioda D301, L303, ş
de 1 mH ş R326. Condensatoarele
C303 ş C331 sînt ă pe ali-
mentarea ţ Amplificatorul de
ţ ă ă (9 MHz)
T102 are În ă R110, poarta 1 se
ă prin divizorul R109,
105 prin R106. Poarta 2 ş
prin R107, R108, tensiunea de RAA.
Drena este ă la bara de plus
prin L 103 ş R111. Condensatoarele
de decuplare ale acestui ţ sînt:
C113, C107, C105. C107 ş C106.
Primul amplificator al celei de-a
doua ţ intermediare (500
kHz, T103) se ă În emitor
prin 8116, În ă prin R114, R113
ş În colector prin L 109 ş R118.
Condensatoarele de decuplare afe-
rente sînt: C120, C119 ş C123. Cel
de-al doilea amplificator de F.1.
(T105) se ă prin R120 În
emitor, În ă R121, R122, În co-
lector L 111 ş R119.
DE PUTERE
Ing. TUDOR TANAsESCU. Va3-aaa aaafa
uni ORO "ca ia carte", care ă lu-
creze la 30 MHz, livrînd cam ş
putere ca ş la 3,5 -T- 7 MHz - ş
aceasta cu ă liniaritate -, nu
90nstituie deloc o ă ş ă
In afara ş ţ ş a unei ex-
ţ avansate, este ă o
ţ de laborator de ă
ţ ă
ş În regim de amator, acest
lucru este posibil, folosind ă
mai ă chiar ă ă ă
rile sînt mai ţ exacte. În acest
scop; un osciloscop "modificat"
(atac direct pe ă Y ă ă amplifi-
cator de ă este instrumentul
de cea mai mare utilitate.
Atacînd etajul de putere cu "un
singur ton" ş folosind În acest scop
chiar etajele excitatorului SSB,
forma de ă la ş trebuie ă se
ţ ă ă pentru orice ni-
vel al ţ ţ ţ
ş forma ă concomitent
cu o ţ ă ă ă salturi) a
tuturor valorilor de curent continuu,
constituie ţ obligatorii, dar nu
suficiente .. In lipsa osciloscopului,
ă ţ de c.c. este un
prim pas: ă se ă disconti-
ă ţ aceasta poate fi o ă a
ţ ţ care trebuie
eliminate. Forma de ă RF sinu-
ă la ş nu ne ă ă nici o
ţ asupra ă ţ intrare-ie-
ş ă În cazul unui amplifi-
cator SSB) ş nu constituie deci o
ă În acest sens. AI doilea pas
ă În aprecierea ă ţ pen-
tru care ă metode de oscilogra-
fiere folosind semnal "dublu ton".
Prin comparare cu oscilograme ti-
pice, se ţ ţ suficient de
exacte asuRra ă etajului
de putere. In lipsa unui generator
"dublu ton" se poate folosi un gene-
rator RF modulat AM (generator
standard).
Aplicînd semnalul la intrare, ă
ş ă de AF trebuie ă se
ţ ă sinusoidale pentru toate ni-
velurile de intrare ş pentru toate
+12V Rx/Tx

R225 181<'(\,
Pentru decuplare au fost folosite
condensatoarele: C130, C128 ş
C134.
AI treilea amplificator În frec-
ţ de 500 kHz (T106) se alimen-
ă prin: R126 În emitor, R123,
124 În ă ş L114 ş R130 În colec-
tor.
Condensatoarele de filtraj sînt:
C137, 131 ş C138.
Ţ Ă Ţ DE
EMISIE
Selectarea semnalului primit de la
midtofon sau generatorul de 1 kHz
se face cu ă ţ dintr-un circuit
integrat de tip MMC4066. Reglarea
nivelului optim se ş cu aju-
torul ţ semireglabile
R201 pentru calea de microfon ş
R244 pentru semnalul de la genera-
tor. Mai departe, prin C202, curentul
de ţ ă este aplicat baz·ei
lui T201 ş din colector, prin C205, pe
baza lui T202, iar prin C210 etajului
repetor . (T203), .
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
gradele de ţ ă la nivelul
m9xim de ş ş ţ 100%),
In lipsa unui generator standard
se poate folosi un generator impro-
vizat, provenit dintr-un VFO cu nivel
de ş suficient. Tensiunea de ie-
ş trebuie ă fie ă
Se ă mai multe valori ale ten-
siunii de intrare ş se citesc simultan
tensiunile de ş ă
un tabel.
Transpunerea sub ă de grafic
a valorilor citite trebuie ă repre-
zinte o ă cît mai ă de li-
nia ă
ţ Toate aceste ă ă
se pot efectua numai ă ş ă
etajul final poate suporta un regim
de aplicare ă a ţ ă ă
pericol de distrugere prin ă
ş ţ '
In caz contrar se ă ţ
pentru scurt timp, se citesc valorile
sau se ă oscilograma, ă
care ă ă se Întrerupe, ur-
ă citire ă ă un
interval suficient de timp.
Este bine de ş ă ă con-
ţ de lucru identice (regim de C.C.,
sarcini identice pe toate benzile
etc.), liniaritatea nu depinde de frec-
ţ ă (Ia 30 MHz, cît ş la 3,5 MHz
se. vor ţ ş rezultate).
In ă nu este ă posibil
ş ceva, ţ de lucru deve-
nind defavorabile la 30 MHz. ş
dar, un etaj care ţ ă bine
la 3,5-7 MHz nu ă ţ
ă va ţ acceptabil ş În
21-28 MHz doar prin modificarea
circuitelor oscilante. Invers, un
montaj experimentat, care merge
bine În 28 MHz prin modificarea co-
ă a circuitelor, ţ
ă sigur ş chiar se ţ perfor-
ţ mai bune În benzile infe-
rioare.
. (CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
7
C 221
1000
J.IF.
PSEUDO •
CVADROFONIA
Elev DANIEL DUMITRU, ş
La ora ă sistemele de re-
dare stereofonice au dobîndit o
mare ă orice meloman
care se ă fiind În posesia
unuJ complex stereofonic, redarea
ă fiind efectiv de neac-
ceptat.
ş ţ de ă
HI-FI au dezvoltat sistemul stereofo-
nic ajungînd ta dispozivitele de re-
dare ă sisteme care au
ă cu mult timp În ă dar au
fost "respinse", ţ destul de ridi-
cat fiind motivul ţ al neac-
ă acestora.
ş redarea ă ă
o calitate ă a sunetului (nu
În ţ parametrilor semnal/zgo-
mot, distorsiuni armonice etc.): ea
dîndu-i un plus de ţ ş
creÎnd foarte bine impresia ă
ri i su rsei sonore În ţ I desti nat
ţ Aceste ă ţ au determi-
G-D
V7
8
nat ţ unei mase importante
de ă de programe cvadro-
tonice, fiind gravate - la un mo-
ment dat - chiar si discuri
cvadrofonice destinate ţ de
acest gen, Dar, ş cum am mai
spus, ţ ridicat a Împiedicat
popularizarea ş ă acestui
gen de redare, existînd ideea ca re-
ă ce folosesc acest sistem sînt
inferioare calitativ redari lor stereo-
tonice.
În paginile revistei "Tehnium" au
mai fost publicate scheme de defa-
lOare pentru a ţ dintr-un sem-
nal stereofonic unul cvadrofonic,
acesta fiind amplificat apoi prin sta-
ţ adecvate spre a fi redat.
Astfel, pentru a putea avea acces
la ă "cvadro" ş pentru a evita
pe cît posibil - amplificatoarele
complexe, au fost concepute
scheme "pseudocvadrofonice",
G-D
'V
G-D
G+D
ts°
0-1:1
FATA SPATE
FATA SPATE
__ ·rAri

-
o
FATA
# CONSOLA
, ,
I "-
I "
/ <J

Un prim sistem propune o ampla-
sare a' difuzoarelor ca în figura 1 a,
ă plasîndu-se în centru, O
ă versiune a acestui sistem este
ă În figura 1b,
ţ ţ ă între cele ă
formule ă În faptul ă prima
versiune ă ă amplifica-
toare stereofonice pentru a asigu ra
un control complet al nivelului fa-
ţ ă iar oea de-a doua versiune
nu ă decît un singur amplifi-
cator stereofonic ş un circuit sim-
plu de ă ţ ă care poate
fi ş cel din figura 2.
Este necesar ă subliniez ă al
doilea sistem ă o identitate
între difuzoarele ţ ă stîn-
ga-dreapta, deoarece se poate ob-
ţ o ţ de efect în functie de
ţ celor patru difuzoare.
\
\

\
MOdul de dispunere a difuzoarelor
din figura 1a ă rezultate foarte
bune pentru o ă cu ţ ă
mare de ascultare, ţ se
ă o calitate ă a Înre-
ă
O ă ţ - stereo ţ
- a fost ă În 1965 într-o re-
ă ă În care un ansam-
blu stereofonic clasic era dispus În
ţ auditoriului, iar un al doilea În
spatele lui (vezi figura 3a).
S-ar putea sp'une ă acest sistem
"nu are sens". ă nu ă
aproape nici o ţ ă Între clasi-
cul sistem stereofonic ş acesta. Dar
ă ă de ţ
ă efectul dorit ş pentru o su-
ţ ă de numai ţ centimetri
ă ţ
Un alt sistem, cunoscut sub nu ..
,
TEHNIUM 4/19.89
mele de "sistem Hafler", este pre-
zertat În figura 3b.
In figurile 4a ş 4b sînt prezentate
schemele montajelor În care un sin-
gur amplificator stereofonic poate
comanda patru difuzoare, corespun-'
ă celor ă sisteme (ste-
ţ respectiv Hafler).
ş aceste dispozitive com-
ă ş cîteva inconveniente:
1. difuzoarele au o ţ ă ce
ă într-un raport de 10 la 1 În
gama de ţ audibîle, ceea ce
conduce la o atenuare ce ă cu
ţ ş va determina un ă
puns neliniar În ţ ă
2. ă ă ţ sar-
cinii amplificatoarelor, acestea nu
vOr mai putea debita puterea lor ma-
ă
3. nu este posibil a se regla volu-
. mulîn.limitelargi pe difuzoarele din
spate (nivelul semnalului este insufi-
cient pe ă ă
Astfel,pe fiecare difuzor din spate
va putea· exista un nivel maxim de
'/2 (Q-D) ş 1/2 (D-G) deoarece
difuzoarele din spate sînt conectate
prin amplasarea lor ca În figura Sa.
Se ă ă grupul din spate este
ş la ă ţ pe o ă ast-
fel Încît unda ă ă nu ă
În direct la auditor. Acest artificiu
ă predominarea acestei grupe de
difuzoare ş le ă zgomotul
de fond.
O ă ă de amplasare a di-
fuzoarelor care ă o ă
de ţ foarte ă În special
pentru piesele În care ă
pasajele "piano". este ă În
figura 5b. Difuzoarele din spate sînt
orientate ă ţ lateral}, astfel
încît unda ă ă ă reflec-
ă la auditor.
Celor ce nu dispun de ă cu
volum mare le este ă
amplasarea din figura 5c. Ş În acest
caz 'este folosit efectul reflexiei un-.
dei directe. Acest artificiu este menit
ă atenueze defecteledifuzoarelor
de calitate ă sau ale unei în-
ă defectuoase.
Amatori.i foarte ţ ş ce do-
resc ă ă formulele cu re-
ţ a undei trebuie ă ţ ă Cont
de timpul de ţ bineîn-
ţ în cazul În care sînt disponibile
ă de mari dimensiuni - astfel
ÎnCÎt ă se inscrie în limitele
specifice tipului pe piese
muzicale ce se ă In acest
este ă ă de
american Sabine T 16
, unde T este de
.. "",,, .. 110-,,,.,,,+,,.0 V volumul
coeficient de ,;,h.",",rhtii\:>
ă difu-
ca În figura
rezultate
s-au ţ cu amplasa-
"careu" a incintelor (vezi fi-
gura 6b).
Un alt mod de amplasare. a difu-
zoarelor este prezentat În figura 6c.
Se va, utiliza acest sistem atunci
cînd se va face ţ ţ de
"gol" Între difuzoarere din ţ ă
Un nou sistem este prezentat în fi-
gura 7a, "New spatial stereo"-
cum era denumit într·o ă ame-
ă
Examinînd schema, se poate ob-
serva ă acest sistem este ă ă
tor atît cu ţ cît ş cu
"Hafler". Astfel, cînd cursorul lui P3
se ă la ă ţ ester"spa-
ţ iar CÎnd cursorul este la
ă opus sistemul este de tip
"Hafler". Doar pentru valorile inter-
mediare ale ţ se
ă noul sistem.
Semnalul dirijat spre difuzoarele
din spate ă printr-un coefi-
cient k ce poate lua valori între 1/2
ş 1, in ţ de ţ cursorului
lui P3; avantajul principal al. siste-
mului este acela de a putea doza ni-
velul În limite largi pe-difuzoarele
din spate:
Acestui rezultati se ă ş
ţ foarte ă ă de realitate
ş profunzime ă de acest sis-
tem), ce ş sistemului Hafler.
ă ţ poate fi ă
GrO,41D O+O,41G
G-O,41D O,41G
unei ţ
dimensiuni.
este ă
schema ă a acestui montaj.
Valorile ţ indicate sînt
calculate pentru difuzoare cu impe-
ţ de an.
Pentru cei mai ţ ş amatori
se ă sistemul din figura 8.
Realizarea ă a acestui montaj
ă un oarecare efort material,
dar rezultatele vor ţ pe de-
plin. ă cum se ă se folo-
sesc un circuit defazor ş patru am-
plificatoare de putere. Circuitele de-
fazoare necesare pentru ă
"cvadro" au un singur inconvenient:
introduc o ă bazei stereo -
ă ă cu efectul Hipersonyc
-, ceea ce ă conectarea unei
ţ Între ă celor ă
preamplîficatoare cu scopul de "re-
str:.îngere" .
In sînt. indicate valorile
semnalelor reproduse de. cele patru·
difuzoare, iar În figura 9b este indi-
cat defazajul lntreele. Se ă
conectarea În circuit "phase-shift",
care introduce un defazaj de .900.
O ă ă de realizare a
circuitelor defazoare este ă În fi:-
gura 10. Circuitul ă ă
semnale defazate cu 90° 'Între ele,
cu o ă de ă ă În
ă gama de ţ ă Circuitul
este simplu ş nu' ă ă ţ
În realizare. Transformatorul este
ă ă cu cele folosite la ş
rea amplificatoarelor radioreceptoa-
refor
La realizarea ă dintre
aceste montaje se va ţ cont nea-
ă de ă ţ difuzoarelor
de multe ori neglijate de ă ama-
tori.
BIBLIOGRAFIE:
1. "Le Haut-Parleur", supliment
HI-FI, 1973
2. HI-FI NEWS, decembrie 1965.
3. ţ revistei "Tehnium".
Propun ă schema unui con-
vertor cu puterea de 100 W, experi-
mentat de mine, cu unele ă
ă montajul publicat În revista
"Tehnium" nr. 2/1984.
Noutatea ţ ă În
ţ circuitelor integrate În teh-
nologie CMOS, MMC4047. Avanta-
jele ţ ale acestor circuite
- imunitate la zgomot ţ
ţ ă ă la ş con-
sum extrem de redus de energie, va-
lori minime ale curentului static de
BC1
MIHAI COSTEA, Ş
alimentare, ă ă a tempera-
turilor de utilizare {-55°C -:- + 125°C)
fac ă folosirea acestor cir-
cuite În cele mai ţ
scheme.
Piesa ,",rinr-;",,,,16 a montajului este
circuitul MMC4047
de . Blocul
al circuitului este un astabil,
În cazul n'ostru cu conti-
ă Semnalul
factorul de
2 de un
B
E C B C E
14
E C
s C E
se B0138
.0
bistabil sînt disponibile În exterior la
terminalele 10 ş 11 ale circuitului;
semnalele de pe aceste ă ş
sînt În ă cu factorul de um-
plere de 1/2. Singurele componente
ale circuitului extern sînt condensa-
torul de 0,1 ţ ş semireglabilul de
2S0 kn.
Iesirile 10
ă un
I
11 ale astabilului co-
de putere În contra-
I
Î
Il
timp, realizat cu tranzistoarele T1
T2 (BC107, BC171), T3
(B0138, B0140) ş TS, T6 (2N
ultimele montate obligatoriu pe
diatoare cu ţ mai mare
1S0 cm
2
.
Transformatorul are sectiunea de
10 cm
2
ş va avea În primar
spire cu diametru! de 1,5 mm, iar În
secundar 1 250 de spire 0 0,35 mm.
Unicul reglaj este cel de stabilire
ă a ţ de. 50 Hz. Aceas-
ă se ă din semire-
250 kn cu ajutorul unui
hc,."".cn""'-"O>YY< Pentru amatorii care
astfel de un re- .
glaj se face la iesi-
rea de 220 V a convertorului un ap'a-
rat de radio alimentat ţ la
220 V ş analizînd zgomotul produs
difuzor. La ţ mai mari de
50 aparatul de radio va "fluiera".
de la ţ ă
<:>,",,'I"'V i,.,., <,ti" Hz) cea mi-
(SO acesta su-
ă ă de În
valorii este o
ă la care vom recurge numai
in ă de ţ
I
Chimist CORNEL
Im permeabiliza rea
ă se ă cu succes
la 'acoperirea diferitelor obiecte din
plastic, carton care le
prC)teleaza, realizînd un as-
ă ă ă
ă ă un dezavan-
care ă În de
a ţ
umiditatea
amintite, prin
rea cu ţ ă a acesteia în
tura ă De aceea se
impermeabilizarea tuturor ţ ă
destinate ţ obiectelor utili-
zate În medii cu umiditate ă
Practic, ă Îndeletnicire de im-
permeabilizare este foarte ă ş
ş ă necesitînd, În ţ res-
pective, ţ ş de procurat.
Ţ ă astfel
vor ă ă
plicit o mare
apei.
Preparate impermeabilizare
55 g ă se ă În 400
mi ă ş ă ă amesteCÎnd
ă la omogenizarea ă
care ţ ă se va introduce ş
fel Încît aceasta ă fie complet cu-
ă ă ş ei aici cîteva
minute, ă la o impregnare CÎt mai
ă se ă ă ă a se stoarce,
apoi se introduce Într-o ţ ţ
TEHNIUM 4/1989
CRONOMETRU CU AVERTIZARE Ă
Montajul descris mar JOs a fost
conceput pentru avertizarea ă
a fotografului care ă hîrtia
color asupra scurgerii timpului ne-
cesar primelor ă ă
Un buton de start este ă
ă introducerea hÎrtiei În prima
baie (revelator). Un LED ş se
ă prin dizolvarea a 30 9 ă
ă (alaun de, potasiu) În 800 mI
ă ţ ,alaunul de potasiu fiind
ţ solubil În ă acesta se va
agita bine cu o ă de ă iar
ă va fi cazul,)a nevoie, se va în-
ă ş apa). Intinal, ţ ă se
va usca, de asemenea ă ă a fi'
ă .•. ă care ea poate fi utili-
ă pentru acoperirea materialelor
sus-prezentate.
2. Pentru ţ ă cu metraj mai
mare se ă ă
ţ ă din 4 ă 2 I se fierb pentru a
fi ţ la dizolvarea a 600 9 bo-
rax, 1 I pentru dizolvarea a 250 9 de
sare a lui Glauber (sultat de sodiu
cristalizat cu 10 molecule de ă ş
1 I de ă ă ţ ă În care se ă
250 g ă (se ţ di,n ami-
don care se În ă Se ă
cesc aceste trei ţ se ă
apoi bine, iar lichidul ţ poate
fi utilizat pentru impregnarea ţ ă
rii. ţ ă În cufundarea
TEHNIUM 4/1989
aprinde pe durata ă
acestei faze, iar timpul scurs poate
fi ă pe cadranul unui instru-
ment indicator. ă trecerea inter-
valului de timp programat (3,5 mi-
nute În cazul setului ţ "Azo-
ş la 31°C), LED-ul ş se
stinge, un alt LED· (verde) se
ă a ţ ă În acest produs
lichid, ţ aici 20-40 de
minute, ă care se scoate ş se
ă ă ă a fi ă
, 3. O ţ ă des ă În tehnica
ă ş ă
rele ă ţ de ţ 75 g ge-
ă 110 g ă ă (alaun de
potasfu),' 70 g ă de rufe ş 2 I
ă ţ decurge prin dizolva-
rea ă a gelatinei ş a ă
lui ă fiecare În 500 mi ă ă
ţ ă Alaunul se va dizolva În restul
de ă - 1 I -, de asemenea ă
ţ ă agitîndu-se bine. ţ de
ă ş ă se unesc ă ă
cire Într-un vas emai/at sau de sti-
ă unde se va introduce. ş ţ ă
tura. ă o ş de cîteva mi-
pentru o impregnare ă te-
satura se scoate" se ă ă ă a fi
ă ş se ă apoi În ţ
ă de . ă aici
15-20 de minute. Se scoate apoi ş
se ă nestorcîndu-se.·
aprinde ş un semnal sonor de 5-8
secunde ă operatorul care
trebuie ă transporte hîrtia În baia a
doua (fixare-albire). Un alt interval.
de timp (1,5 minute În cazul exem-
plificat) este cronometrat, ă care
LED-ul verde se stinge ş se ă
avertizarea ă ..
4. Pentru obiectele deja acoperite
cu ţ ă ă se ă un preparat i
c;are se Întinde cu pensula (30 g clei
" alb se Înmoaie În 125 mi ă ă
peste care se ă 30 mi glice-'
ă ă uscarea acestuia, cu
ajutorul unui tampon cu ă înmu-
ă Într-o ţ de 25 mi ă
ă 40% În 225 mi ă se
atinge ş ţ de ţ ă ă
ă În acest mod cantitatea de /i-
chid. La ţ În timp a aces-
tuia, ţ de tamponare se re-
ă de 20-30 de ori, ă care ţ
ă astfel ă este ă ă ă
se usuce bine, ă ă În' acest fel,
ă ţ hidrofuge.
Sursele de procurare a substante-
lor: magazinele de produse alimen-
tare ă magazinele speciali-
zate pentrl! produse chimice ă
ă alaun de potasiu, ă
farmacii (borax, sarea lui Glauber,
sulfat de sodiu, ă ă
ă '
ALEXANDRU COTTA
J
SPIRIDON Ă
Desigur, crqnometrul poate fi fo-
losit pentru orice alt scop În care
este nevoie de indicarea ă a
unor intervale de timp, care însu-
mate nu ă ş 12 minute.
ă ă ţ ş ţ
narea montajului pe schema din fi'"
ă Un generator de curent con-
stant realizat cu T1 ă ă
rea condensatorului C6. în momen-
.tul startului, o ă ă pe bu-
tonul I aduce la zero tensiunea pe
condensator, apoi Începe ă
sa. Prin amplificatorul ţ
C11.1 (în montaj "multiplicator de
capacitate") se ţ la ş (pl-
nul 1) o tensiune uniform ă
toare În timp. ă comparatoare
(CJ1.2 ş CI1.3) vor sesiza momen-
tele cînd se ating ă valori de
tensiune prestabilite din ţ
metrele P1 ş respectiv, P2.
P1 vCi fi astfel reg+at Încît pe
cursorul ă ă avem o tensiune
care este ă la iesirea lui CI1.i
ă trecerea timpului de reve/are.
In acel moment, ş lui Cf1.2 de-
vine ă LED1 ş se stinge,
LED2 (verde) se aprinde prin T3, iar
baza lu; T2 este ă pentru
cîrca S secunde ă la ă
luf C5.În ţ ă T2 conduce În
acest iimp ş releul Re este alimen-
tat. Prin contactul ă normal În-
chis,\ releul ş autointrerupe perio-
dic alimentarea ş ă sa mo-
ă ă ,ca un buzer.
Cînd tensiunea la ş lui C11.1
atinge valoarea ă pe cursorul
lui P2, comparatorul C11.3 bascu-
ă la rîndul ă ş ş sa pozi-
ă ă stingerea LED-ului
verde (prin intrarea În ţ a
lui T4), ş avertizarea ă pentru
5 .secunde (prin C7 ş T5).
In ş C11.4 ă un am-
plificator care ă instrumen-
tul -de ă ă al ă ac se depla-
ă în ţ unei scale gradate În
minute. Aparatul poate fi un mi-
croamperrhetru liniar. Prin R27 se
ă zeroul electric (cu butonul
I ţ ă iar din R25-R26
se face etalonarea scalei. O ilumi-
nare . ă a scalei este ă
pentru citirea acesteia pe întuneric,
dar trebuie ă ţ riscului
de voalare a hîrtiei fotosensibile.
Reglajul montajului ă În sta-
bilirea ţ cursoarelor lui P1 ş
P2 (în ă ordine), astfel Încît
semnalizarea ă ă se ă
la intervalele de timp dorite de utili-
zator.
Stabilizatorul din ă (20 V, la
un consum de maximum 25 mA)
poate fi construit cu un tranzistor ş
o ă Zener sau cu un circuit in-
tegrat {3M723.
LISTA DE PIESE: Rl = 300 k!l;
R2, 4, 7, 22 100 k!l; R3 = 100 !l;
R5 = 2,7 k!l; R6 = 3 kO; R8, 12
9,1 kO; R9 = li k!l; Rl0, 19, 23 ::;
10 k!l; R11, 21 = 4,7 Mi!; R13 12
k!l; R14 15 'kO; R15
5 kD; R16 = 2,2 k!l; R17, 18, 20 =
7,5 k!l; R24 = 22 k!l; R25 50 kO;
R26 = 100 kO; R27 = 10 kO; P1 =
2 kD, liniar; P2 = 5 kD, liniar; C1, 4·=
4,7 }J.F/25 V; C2, 5,7 22 }J.F/25 V; C3
= 100 }J.F/63 V; C6 1 ţ (nepolari-
zat); Cii {3M324; T1 BC177; T2,
3, 4, 5 = BC107; DZ1 = DZ5V1; DZ2
= DZ5V6; D1, 2, 3 1N4148; LED1
l = LED ş LED2 = LED verde; Re
= releu RM1 (24 V).
BIBLIOGRAFIE:
"Tehn'ium" nr. 4/1982
"Circuite integrate analogice'!
(manual de utilizare), Editura Teh-
ă 1983.
II
(URMARE DIN NR. TRECUT)
Realizarea unui convertor de frec-
ţ ă pentru banda SHF cu un fac-
tor de zgomot de aproximativ 7dB
este destul de ă Pentru a privi
ă problema ş optimist, converto-
rul descris mai jos a fost realizat, re-
glat ş testat ă ă ajutorul unei apa-
raturi speciale. Din aceste conside-
rente, ş nu se ş exact
factorul de zgomot al convertorului,
el a fost testat, ţ pentru
unele semnale emise de ă sateli-
ţ actuali rezultate încurajatoare în
ceea ce ş ţ emisiunilor
DBS.
Schema de principiu a montajului
realizat este ă în figura 1.
Semnalul captat din ă este
aplicat la intrarea unui mixer realizat
cu o ă Schottky de microunde.
Din semnalul de intrare mixat cu cel
provenit de la oscilatorul local re-
ă semnalul de ţ ă interme-
ă care este amplificat În conti-
nuare de ă un preamplificator cu
zgpmot mic.
In montaj s-a folosit o ă
Schottky de mixaj de tipul DH319H,
care la ţ de 12 GHz. are un
factor de zgomot de 6 dB. In locul
acesteia se poate folosi o ă si-
ă ce se produce la I.P.R.S. sau
I.C.C.E. Rezultate mai bune se pot
ţ folosind o ă Schottky cu
galiu-arsen, ca de exemplu AA113,
ă În U.R.S.S., al ă factor
de zgomot este de 4 dB. Pentru o
puterea semnalului de -103 dBW se
poate folosi orice ă de mixaj
care la 12 GHz are un factor de zgo-
mot mai mic de 10 dB, de exemplu
D405B, 1 N238, dar În acest caz tre-
buie ă montura de prindere
a diodei. Unele diode, 1N23E sau
1 N23W, se pot demonta, la fel ca
DH319H, ţ o ă care
are la ambele capete un terminal de
2 mm diametru, fapt ce permite fo-
losirea lor ă ă modificareasistemu-
lui de prindere.
Diodele din seria 1N23, echiva-
lente cu cele din seria 0405 ş alte
citeva tipuri, au ă cifre de
zgomot:
1N23C - 9,5 d8; 1N23D - 8,2
d8; 1N23E - 7,5 d8; DH319H - 6
dB; DH378 - 5,5 d8; DH379 - 5,5
d8 (14,3 GHz).
Preamplificatorul de ţ ă in-
ă trebuie ă ă un factor
de zgomot sub 2 d8, de dorit sub 1
d8. Pentru a putea ţ ş
acest parametru, ţ interme-
ă ă este de 120 MHz, cu o
ă de ă de 30-40 MHz.
Folosirea unei ţ interme-
diare cu ă de ă ă are
dezavantajul ă pentru a schimba
ţ canalului ţ tre-
buie ă ţ oscilatorului
local. Tranzistorul folosit ţ a
fost 8FR99 (pnp), dar pentru a sim-
plifica circuitul de polarizare a fost
înlocuit cu BFR91A (npn). Cu tran-
zistorul 8FT66 se poate ţ la
ă ţ ă un factor de zgo-
mot sub 1 dB,
Înainte de a trece la realizarea
montajului, radioamatorul este bine
Cr. fiz. Ş Ă
ă ă cîteva principii teore-
tice de realizare a mixerelor de zgo-
mot mic.
Schema ă a unui circuit
de mixare este ă În figura 2, La
intrarea În mixer se ă semnalul
provenit de la ă ce ă din
semnalul util cu o putere de aproxi-
mativ -103 d8W (sau -118 d8W, în
cazul unui semnal slab), plus zgo-
motul captat de ă -136,5 d8W
pentru o ă a ă ă
de zgomot este de 50 K ş cu o
ă de ţ ă de 30 MHz.
Puterea zgomotului electric gene-
rat într-o ă de ţ ă de 30
MHz de ă o ă cu un factor
de zgomot de 6 dB este de -124,5
dBW, Dioda ă un zgomot
alb, ă puterea zgomotului este
ş ă se ă ă Într-o
ă de ţ ă ă indi-
ferent de ţ ă a aces-
teia.
ă presupunem ă ă frec-
ţ de intrare, f1, cu ţ os-
cilatorului local, fo, pentru a ţ
ţ ă fi=f1-fo. În
ă ţ ă pe ţ
f2=fo-fi se ă un semnal, atunci
ş acesta va fi convertit în ş
ţ ă ă fi. Chiar
ă pe ţ f2 din ă nu
se ţ ă un semnal pertur-
bator, pe ă ţ ă se cap-
ă un zgomot a ă intensitate
este ă de temperatura de
zgomot a antenei. Acest zgomot se
va mixa cu semnalul de la oscilato-
rul local, va fi convertit în ţ
ă fi, ă ă ţ raportul
semnal/zgomot de la ţ
In ă de zgomotul captat din
ă pe ţ f2, dioda gene-
ă ea ă ş un zgomot a ă
intensitate este mult mai mare decît
cea a zgomotylui captat din ă
(-125,6 d8W). III ă ţ ra-
portul semnal/zgomot din media
ţ ă se ă ă ţ ş În mod
dramatic.
Pentru a face un calcul simplu, ă
reducem problema de mixare la
ă semnale astfel: ă puterea
semnalului este Ps, atunci puterea
semnalului convertit În ţ in-
ă este Psi=PsxAc, unde Ac
este atenuarea de conversie a sem-
nalului Ps. In ă ţ În
ţ ă fi se vor con-
verti ă semnale:
Psi = PsxAc - puterea semnalului
de intrare;
Pna 1i = PnaxAc - puterea zgo-
motului captat.' din ă cu spec-
trul de ţ cuprins Într-o
ă 8 ă cu ă de
ă a ţ intermediare) ş
cu ţ ă f1, convertit în
ţ ă
Pna2i = PnaxAc - puterea zgo-
motuluicaptat din ă cu frec-
ţ ă f2=fo-fi, cuprins Într-o
ă B, care mixat cu ţ
oscilatorului local, fo, se ş
În ţ ă
Pnd 1 i = PndxAc - puterea zgo-
motului generat de ă cu spec-
trul de ţ ă cuprins Într-o
ă B ă cu ă de
ă a ţ intermediare) ş
'''. .J.'
dl'
" D
t; ----------
e ",1- ___________
lS
rr
a::
"---'
• "','
f: - - - - - - - -

10
1)
11
1\

f--- - - - -- - -
..J!
IIi
e
",
- - -
-,-
i---
"-
-
F
2 Fo FI
','"'' ."'",::,'::"
,
i
frecvenfo
,
În
ş ca atare,
ia ă ă factoru-
lui de zgomot ai sistemului.
ă pe ţ f2, În ă de
zgomotul diodei ş al antenei, nu
este mult
ţ Ps/Pna. se
ă zgomotul ş ceea ce
este mai ă ă tot zgomotul se
ă Acest lucru se poate con-
stata ş analiza figurilor 3 ş 4.
ă intrarea În mixer se co-
CONVERTOR"
ă de ansamblu
,
25
22
19
OSClLATORUL
2
AX FILETAT
MIXER
(36)
CAPAC
MIXER
( 28)
CORP
MIXER
(3)
16
/7
/ /8
4-0_
,-----
I
I / I
i
I -1---1-
A Ş 1 11 14
(CONTiNUARE NA.
8
II

2f
2b
AX GHIDARE (40)
Ă
MIXER
27
10 13 15 Ş 2
CALCULATORUL ELECTRONIC
(URMARE DIN NR. TRECUT)
Ţ ARITMETICE
Pentru a putea descifra mai bine
modul În care ă calculato-
rul electronic, -este necesar ă avem
cîteva ţ elementare despre
aritmetice ş logice (baze
ţ numere binare, ope-
ţ cu numere binare, ă ă
ă ă ţ ţ ă
ă precizie, ă ă
ş ţ logice, scheme electro-
nice de ă etc.), ţ indispen-
sabile unei ţ corecte a
structurii ş ţ ă unui sistem
de calcul.
ş ă ne amintim cîteva din-
tre ţ care intervin frecvent
În aritmetica ă pentru a
ajunge la 4 sisteme de ţ
utile În ă ş la modul În
care ele "intervin" În ţ
calculatorului.
Se stie ă În sistemul zecimal,
orice ă poate fi descompus
ă puterile lui 10; de exemplu,
784 = (7x 10
2
) + (8x 10
1
) + (4.10
0
)
700 80 4
Generalizînd, putem spune ă un
ă de 3 cifre (pentru a ă În
cadrul exemplului nostru) se poate
scrie: N k x 10
2
+ Ix 10
1
+ m x 10°.
ă ă baza de ţ cu
B, iar ţ k, 1, m etc. cu (ti
(unde i rangul egal cu puterea lui
B)" atunci ţ
N = (tn_1xBn-1 (tn_:zXBn-2
...... (t1 xB1 an.
ă ă ne va conduce
În cele ce ă la modul gene·
rai de scriere a tuturor numerelor
oricare ar fi baza de ţ Sis-
temul binar de ţ care utili-
ă doar 2 simboluri, O ş 1, a fost
introdus de ă Leibnitz În secolul
al XVII-lea ş este practic cel mai
potrivit ţ ă calculatorului.
La nivel elementar, de ă
a circuitului integrat - ş numim
aici tranzistorul - sistemul binar
corespunde celor 2 ă de ţ
nare: ţ ă care
"traduc" În acest mod ţ
de executat. ţ între,
sistemele de' ţ utilizate În
ă este ă În tabelul
ă În care se vede ă pentru
sistemul hexazecimal, de exemplu,
simbolurile de la iOla 15 echiva-
lente sînt literele alfabetului de la A
la F.
Cum se face conversia dintr-un
sistem În altul de ţ Foarte
simplu:
(binar) 11010 = 1x24 + 1x23
+ Ox22 + 1x2
1
+ Ox20
= 16 + 8 + 2 = 26 (zecimal)
11010
2
= 26
10
,
Conversia ă (deci transfor-
marea lui 26 În ă ă se face
ă ţ succesiv la 2, restul Îm-
ă ţ constituind cifra ă
Pentru numerele ţ
scrise în general: N = (t1 B -1 + (t2 B -2 +
+ .... + (tnB-n, trecerea de la o ă
la alta se face În modul ă
0,101
2
(deci În ă 2) = +
1 1
+ + 1x2-
3
-+ O +- =
2 2
3
= 0,625
10
(în ă zece); trecerea
ă se face prin ţ succe-
sive cu 2 .
••
ÎNT E Ă GENERATII
Ing. MIHAELA GOROOCOV
Pentru a putea reda numerele bi-
nare cu semn (pozitiv sau negativ)
ş deci pentru a putea efectua ope-
ţ algebrice, se ă de obicei
un bit (cel mai semnificativ, care
ă prima ţ din stînga) cu
semnificatia semnului; O se atri-
buie semnului pozitiv ş 1 semnu-
lui negativ. De exemplu, ă
zecimal 3, Înscris Într-un octet, de-
vine 0000 0011 pentru +3 ş 1000
0011 pentru -3. De multe ori, este
foarte ă codarea prin comple-
mentare, deoarece permite trans-
formarea ţ de ă În-
tr-una de adunare. Dar, pentru a
ţ principiul, se impune mai
întîi ă definim ce ă com-
plementul ţ ă de 1, respectiv ţ ă
de 2, pentru un ă binar;
se ă schimbînd ze··
rouriie În unu ş invers; de exemplu,
complementul ţ ă de Î al ă
lui 1011 este 0100. ă ţ
este ă de ă i nversoa-
rele logice. Complementul ţ ă de 2
se ă adunînd 1 comple-
mentului la 1. ă ş ă exemple
concrete: complementul lui 1011
ă de 2 este 0100 1 = 0101; simi-
lar a lui 0100 este 1011 + 1 1100.
Credem ă este util În cele ce ur-
ă ă ă ş un exemplu de uti-
lizare a complementului ţ ă de 2;
presupunem ă trebuie ă exe-
ă o ţ de ă 7 -- 3 =
4, care, ă În binar pe un oc-
tet, va deveni:
0000 0111 - 0000 0011 = 0000 0100.
În loc de a executa o ă se
ajunge la ş rezultat adunînd la
7
10
complementul +ui 3
10
ţ ă de 2;
ş complementul ţ ă de 2 al
lui 0000 0011 este 1111 1100 + 1 =
11111101; rezultatul final va fi: 0000
0111 + 1111 1101 = 0000 0100,
echivalentul lui 4
10
; ă ă a mai intra
În alte detalii, trebuie ă spunem ă
ă ă este numai aparent
ă dar ea ă multiple
avantaje la implementarea ă
a acestor succesiuni de ţ
Evident, cu numerele binare se pot
face ţ cunoscute din arit-
metica ă ă ă
ţ - prin ă succesive,
prin ă ş ă etc. -, Îm-
ă
Este din ce În ce mai ă În
prezent expresia: "supercalculato-
rul X ă "n» milioane de ope-
ţ În ă ă pe ă
ce ă exact aceasta? Ce se
ascunde În spatele unei astfel de vi-
teze de procesare? ă ă
sîntem ş ţ ă de pe ă
ş generale, ă ă ope-
ţ de genul: 7,3 x 0,45 = 3,285;
ţ virgulei este ă ţ
ă ă ş ţ
cont de acest fapt. Lucrul În ă
ă se ă unor numere de
forma: N = M X BE, unde M este
mantisa, B - baza ş E - exponen-
tul, sau, ă se ă ş semnul,
N = SM X BE; Într-un ţ mantisa
po,!te ocupa 4 ţ ş exponentul tot
4. In acest mod, se poate lucra cu
numere ă la N = 15 X 2
15
(sau
491 520 În zecimal!), În vreme ce În
ă ă nu s-ar fi putut codifica
decît ă la 15. Pe scurt, exponen-
tul are rolul de a stabili ţ ă
a virgulei ş de a indica cu ţ ţ
trebuie ă De exemplu, pen-
tru un ă de 4 ţ În care 2 sînt
ţ mantisei ş 2 exponentu-
lui, vom scrie în modul ă
,
0]. x ITQI = 1100
mantisa exponentul
sau
"traducere ă
3 x 2
2
12
ş În acest stadiu, trebuie
ă cîteva ă
It bit provine din limba ă de
la binary digit, sau ă ă ş se
constituie În elementul de ă al
informaticii;
• un cuvînt ă din scrierea
mai multor ţ
• un cuvînt format din 8 ţ se
numeste octet.
În' ,folosim destul de des
ă sau precizie; ce presu-
pune aceasta? Pur ş
ă la faptul ă
ţ (date, ţ etc.) 'se
ă sub forma a 2 ţ succe-
sivi (pentru cazul unui calculator pe
8 ţ ţ ţ cei mai semni-
ficativi ş cei mai ţ semnifica-
tivi.
Credem ă nu sînt lipsite de inte-
res cîteva ă legate de utili-
zarea ă a codului binar sub
forma bine ă ,;zecimal co-
dificat binar" sau BCD (din limba
ă Binary Coded Decimal);
concret fiecare ă ă este
ă de cîte un grup de 4
ţ (pentru un calculator pe 8 ţ
astfel:
23 (zecimal) = 2 3
r-"l .
0010 0011 (binar)
În limbajul curent, spunem ă un
nicroprocesor ă În binar
sau zecimal; prin aceasta se ţ
lege ă codul binar natural, res-
pectiv "zecimal codificat binar".
Conversia ă ă
de asemenea ţ ă pentru lu-
crul practic; o ă ă
ş un grup de 4 ţ (binar);
În cazul În care cuvîntul binar este
compus din mai ţ ţ el
poate ţ ş În grupuri
de 4 ţ pentru a face conversia
hexazecimal - zecimal se locali-
ă fiecare ă si echivalentul
ă zecimal si se face suma aces-
tora; de exemplu:
D3A2
16
53 248 768 160 +
-1- 2 54 178
53248 13 x 16
3
768 = 3 x 16
2
160 = 10 x 16
1
2 = 2 x 16°
54178
Asadar, în concluzie, cum se re-
ă numerele în microinforma-
ă Vom da cîteva ă asu-
unor ă uzuale:
It binar natural ă ă semn: pe un
octet se ă de la O la 255;
II» binar natural cu semn: ă În
acest caz 1 bit pentru semn ş 7 ţ
pentru codificare; În ţ ă pe
un octet vom codifica de la -127 la
+127;
., BCD ă ă semn: pe un octet co-
ă de la O la 99;
• binar complementar ţ ă de 2:
pe un octet se poate codifica de ia
-128 la -127;
Vi se pare dificil acest joc al nu-
merelor? Noi ă ă nu ... deoa-
rece un microcalculator nu dintre
cele performante îl ă (ca ă
nu spunem îl ă cu' o ă
foarte mare.
ă ă si ă trecere
În ă a ţ aritmetice a
avut rolul de a ă terenul pen-
tru un capitol mult mai amplu, ope-
ţ logice ş algebra ă
pe care le vom trata începînd .din
ă viitor.
TABEL: patru sisteme de ţ utile în ă
ZECIMAL BINAR OCTAL HEXAZECIMAL
O O O O
1 1 1 1
2 10 2 2
3 11 3 3
4 100 4 4
5 101 5 5
6 110 6 6
7 111 7 7
8 1000 10 8
9 1001 11 9
10 1010 12 A
11 1011 13 B
12 1100 14 C
13 1101 15 D
14 1110 16 E
15 1111 17 F
16 10000 20 10
QTC DE YO
Radioamatorii care doresc ă prezinte referate ş ţ la Simpozionul
ţ de ă ş ţ ş tehnice sînt ţ conform regulamen-
tului de organizare, a prezenta copii ă referate la ţ ă de
Radioamatorism sau la ţ revistei Tehnium cu cel ţ ă luni
Înainte de data ă ş ă simpozionului, septemhrie 1989.
TEHNIUM 4/1989
A
Ţ
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10. Nume de
11. Modul de editare
12. Microimprimare
13. Prelucrarea cuvintelor'
14. Modul de ă a unei Înre-
ă
15. Modul DISPLAY
16. Modul (MODiFICARE)
17.
18.
19.
20.
21. Statistici
22. USER BASIC
microdrive
Unele ă
23. l="::IriiitM:
24.
25.
ZX
26.
27.
pe alte imprimante decît
MASTER FI LE 09
1. GLOSAR DE TERMENI
noi
mod
- modalitate
de fu rn izare autom ă a D A TA-
NAME-uriior pentru introducerea fa-
ă a datelor În
BACK-OUT
cazul în care
poate
COMMA
cursorUl
ă
BASIC
DATA-NAME - denumire ă
unui articol dintr-o
(exemplu: TELEFON,
CAliTATE etc.)
DATA-REFERENCE - litera
care se ă un DATA-
au
PORT
EDiT-MODE
tuturor
ITEM -
(maximum 128
editarea
de
rite moduri de lucru
MICRO-PRINT - comprimarea
textului ecran
- sir de caractere
care se +.",,;,.0<,+0 În' cazul ţ
datelor (ex.:
PAD - schimbarea culorii fondu-
lui la afisare
PURGE' - ş recordurilor
selectate
înregistrare: ţ
de la 26 de ITEM-uri avînd fie-
care OATA-NAME-ui propriu
REPORT - mod de ş a Înte-
ă selectate, format de afi-
ş
TEHNIUM 4/1989
- ceea ce
date, texte,
la O SEL
selectate
- ă
comparare cu
- care poate fi
cu n format (înre ă e
neselectate nu se
SEQUENCE -
ordonate du ă
specificat În ordine
UPDATE-MODE -
reactualiza la
linii de program
pentru ă
sînt definite de
de aplicare este
utilizare ă
liste de adrese, ca-
de ă dosare perso.,.
nale, rezultatele examenelor ş
etc.
cÎtella dintre pro-
gramului:
- selectarea ţ nilor prin lis-
ă a lungimii fi-
utilizator a DATA-
ş formatelor afi-
pe diferite impri-
mante prin ţ adecvate;
- calcule de total/medie:
- pOSibilitatea de introducere de
linii USER-BASIC;
- compatibil cu microdrive;
- etc.
, .. 3. STRUCTURA
Un ş este o ţ organi-
ă de date, ă ă
sau ş ş care poate ă ă
În RAM modificare sau utili-
este format din Înrc'"
fiecare ţ unul sau
articole (max. 26) cum
PRENUME 2).
TELEFON 4)
trasate de
ă
ă o
',..".0";;,,,t,.6,.;i arti-
coleie pot
dine, În cadrul unei ·in.· ..... "''''·h-''''''
acest motiv articolele ",ti,..h,,,·,,,,'c,o
cu o ă data reference.
gistrare nu
un data .. c.t.o,.c,nr-o·
tuie o
minte
avea
ş date În
ă ă de
la sistemele mari de calcul. conti-
nuare ţ alege articolele necesare
într-o Înregistrare ş modul de afi-
ş ţ construi un format de afi-
ş pentru fiecare mod de prezen-
tare a datelor din fisier, de care
ţ nevoie. O ă formatele
struite, sînt salvate automat ca
din ş Deoarece articolele
acestea
nume sînt de asemenea deoozlt.ate
automat ca o parte a dv.
4. PROGRAMAREA Ş
ă ă ă
mai capitolul
înainte a ă
De asemenea
rul mod de abordare:
* cea mai
este ă decizi ce
Fiecare articol
cu o ă de A la Z.
cati ă estimati ă medie a în-
ă utilizînd formula:
"1 + N + O
unde: N - ă de articole pe
pe
32 000 la aceasta pen-
ă maxim
De ase-
duzini de
format de
Treaba grea
cînd trebuie ă proiectezi
cifici modul care vrei
zentat fisierul.
avea mal 'multe mC)OamBltl
a ţ ş
ceput este recomandabil
simplu, desenat În
tie, cît se poate
o ţ snl"!r.I:iI::l
cores-
MIVl este
actiunea
ă sau S8 un alt meniu sau
PROMPT. PROMPT-ul este modul
de lucru În calculatorul îti fur-
ă o serie de 'para-
metri sau DATA-NAME-uri la care
ă utilizatorului.
care ă un
ă textual apare clipind curso-
ru! "L", Iar raspunsul se încheie
cu ENTER. ofera întot-
deauna un cu ţ ca-
zului cînd te afli În modul DISPLA Y,
cînd meniul ar ş pagina
ş ă Se poate suprapune ş
peste display folosind tasta
. dar pentru a continua acesta
trebuie lucru care se
face cu aceeasi
cont 'de faptul ă ar fi peri-
ă ţ ca ă
ă se ş datele
din cere
la
taste a ă ţ are
distructiv. Confirmarea se
ă tastei "y " , orice ă
anulînd ţ comenzii.
6. MODUL BASIC-COMMANO
rulînd majoritate
tasta BREAK este inefi-
este nevoie ă se
nevoie de un alt pro-
ă ă de memorie
rularea sub C/M tre-
Acest lucru se face
ş ă date
(cursorul este ş prin ă
sarea ă a tastelor. CAPS
SHiFT (CS) ş ,,6".
Pentru a reiua 7"\,'1'''',,,:,,,.,.,,
ţ
7. INITIALIZARE-PORNIRE
În varianta
ă in-
trebuie ă în .
pentru ă ea
modificarea adresei
ş nu ş
o ă Îr.reqistrare
(vezi _.
C - ă toate
format (REP. REFERENCE) exis-
tente ă cu titlurile
Se trece În OIS-
REP. REF, ales sau se
poate reveni în MM tastînd ENTER.
O - se trece În modul OISPLAY
a vedea
Formatul de
ultimul creat sau ultimul folosit
mai sînt alte rormatede
(vezi cap.
- se trece
de pe ă
(vezi cap. 20);
N - se
nume de articole
S trece
identifica anumite Înre-
lectarea
ă
P-
lectate.
T -
datelor
ă programul
ă cu fisierul sau numai
(vezi cap. 20);
nese-
U - ă toate înregis-
ă selectate via USER BASIC
(vezi cap. 22).
(CONTINUARE ÎN NR. 6/89)
15
Student
TIBERIU BRATU
Orgile de lumini realizate ă În
prezent se pot clasifica, din punct
de vedere al dispozitivului (circuitu-
lui) ce ă separarea semna-
lului pe canale În ţ de frec-
ţ ă În orgi de lumini cu filtre pa-
sive (LC sau RC), cu filtre active (de
cu AO), cu ă frec-
(cu circuite logice) ş cu filtre
de lumini ă În con-
tinuare (fig. 1) este ă cu filtre
digitale ş are ă particula-
ă ţ ţ ă de alte tipuri de
separarea spectru-
lui de ţ pe cele trei canale
este ă ă ultima stare
sau, cu alte cuvinte, nu mai este ne-
c@sar ace! canal de ă
semnalului cei
1O
INTRARE.
4lpF
5kn.
2kll.
îl2CDB 4nE
1/2 COB 413E
1JnF
__ Q
1----110 S Q 1I2CDBl.74E
VICTOR CONSTANTINESCU, Y03BOE
Circuitul integrat TDA1046 - fa-
de ă - are
blocurile ă
audio ce
ă la
ac-
la
90 dB. schema
oscilatorului local este bUCla ă
IUlllUUllllt:a. de os--
catorului 2 kf1:
valoa-
alte caracte-
amplifi-
- capacitatea de intrare a ampli-
16
11
cu
17
II rv220V
SlG.
220V/60W
TB6N4
BC170'-__ _
o S G
+1W
TEHNIUM 4/1989
lante monostabile tip CDB4121E ş
ă circuite basculante bistabile
tip O într-o ă ă
(CDB474E). ţ filtrului
digital a mai fost ă pe larg în
diferite ţ practice, montaje ş
scheme ce au ă ţ În unele nu-
mere anterioare ale revistei ş În cî-
teva almanahuri "Tehnium", de
aceea nu voi mai insista asupra
acesteia.
ă semnalul audio ţ o
ţ ă f ă astfel Încît f>
f1, unde f1 este ţ mare de
prag, atunci ş 11 va trece În 1
logic, determinînd aprinderea becu-
lui pentru canalul "Înalte". ă
ţ ă f ş
ţ f2<f < f1, unde f2 este frec-
ţ ă de prag, ş 12 va
trece În 1 logic ş becul canalului
"medii" va lumina. In ş ă f <
f2, atunci 13 trece În 1 logic, aprin-
zÎnd becul "joase". ţ prag
f1 ş f2 sînt stabilite de ă cele
ă grupuri RC care ă pe-
rioada ă instabile a celor ă
circuite bascu(ante monostabile (cir-
cuite cu o ă stare ă
Pentru primul monostabil R = 15 kO
ş C = 470 nF, iar pentru al doilea
monostabil R = 4,7 kn ş C = 47 nF.
Evident, aceste valori se pot modi-
fica ă ţ ă În ţ de
spectrul audio al semnalului aplicat
la intrare, ă cu ţ ca R ă
se afle În gama de valori 1,4 kO ... 40
kn.
Formula pentru determinarea frec-
ţ de prag este:
1
f=---
1,4 . RC
În cazul de ţ ă f1 este aproxima-
tiv 3 250 Hz; iar f2 aproximativ 220
Hz.
Fiecare ş a filtrului digital este
ă prin intermediul unor circuite
de adaptare formate dintr-un tran-
zistor tip BC170 (sau altul echiva-
lent) ş componentele pasive. afe-
rente, la poarta unui triac de tip
TB6N4. Se pot utiliza ş alte tipuri
de triace pentru a c.omanda sarcini
de puteri mai mari. In acest caz se
ficatorului RF: 5 pF;
- ţ de ş a mixerului:
100 kO:
- ţ de intrare a amplifi-
catorului FI: 3,5 kO:
- capacitatea de intrare a ampli-
ficatorului FI: 3 pF;
- ţ de intrare a amplifi-
catorului audio: 3 k!L
Ne ă deci În ţ unui ade-
ă sistem ce ă ţ exce-
lente pentru un receptor MA com-
plet. ă mai multe ă am
realizat un asemenea receptor folol.
sind, ca o a doua ă de ă
blocul rotactor cu boblne de la ra-
dioreceptorul "Selena", ce ţ
lu'ngimile de unde medii, lungi ş 6
subgame pentru unde scurte (16,
19 25 31, 41 - 50,75-180 m) ş se
ă ş În ţ ca. ă de
schimb la magazinele de speciali-
tate.
ţ am folosit direct un circuit
de ă la intrarea amplificatoru-
lui de RF a C.1. - TDA1046. Sensi-
bilitatea ă a integratului, pre-
cum ş buclele RAS ă o recep-
ţ ă chiar la semnale .slabe.
Pentru a folosi ă din plin atît po-
sibilitatea lui TDA1046, cît ş setul
de bobine aflat pe blocul rotactor,
am introdus la intrare un tranzistor,
În cazul de ţ ă un BF256 (FET).
ă schema ă obser-
ă ă semnalul de la ă ă
ce parcurge circuitul acordat cu-
prins între ploturile 16 ş 20 ale ro-
tactorului, este cules inductiv la plo-
tul '17 ş adus În poarta lui BF256.
Semnalul din ă prin capacitatea
de 100 nF, ă intrarea amplifica-
torUiui RF (pin 9). Între pi,nii ş 1.3
se ă ş cel de-al dOilea circuit
acordat, respectiv bobina ş conden-
satoarele de la ploturile 9 ş 10. Ur-
ă plot (11) apartine conden·
TEHNIUM 4/1989
CBM1 .. CBM,,-1 =CW121E
P2
CBBl ". CSBn-1=-V2CD8474E
P1A',-2 -1/4CQB 406E
13
fI<- 1
1/0' RKCK
K-l,2,. ,,-1

n-Nl,MÂRUL DE CANALE
va redimensiona rezistorul de 68 n
pentru a ţ un curent optim de
amorsare.
De remarcat ă pentru a ţ o
ă ă a luminilor, este ne-
cesar un semnal audio de minimum
O 7 V ... 0,9 V, În acest scop utilizÎn-
ş amplificatorului de pu-
tere al casetofonului sau magneto-
satorului variabil. Circuitul pentru
oscilator (pinii 15 ş 16 de la
TDA 1046) este preluat de ploturile 2'
si 3. ă ţ ă Înainte de pin.!J1
15 se introduce o ă de ă In
caz. ă ş oscilatorul nu ţ
ă se vor schimba ţ între
ele.
ş mixerului are ca ă un
circuit acordat de 455 kHz, iar din
secundarul bobinei se ă
semnalul de ţ ă ă
În cascada de filtre ceram ice.
Aceste ultime compo,nente reali-
ă În mare ă ă selectivitatea
ş banda de trecere a receptorului.
Pinul 8 ş pinul 12 sînt ţ de
la linia de tensiune ă
Pentru acordul circuitelor - in-
trare, ş RF ş oscilator - este
nevoie de un condensator variabil
cu trei ţ Am folosit conden-
satorul tot de tip "Selena", disponi-
bil, de asemenea, ca ă de
schimb În magazinele de speciali-
tate. Se poate folosi ş un condensa-
tor cu ă ţ - În dauna se-
ă ţ -, ţ În care se eli-
ă circuitul acordat din rotactor,
iar Între cei doi pini 12 ş 13 - ie-
ş RF ş intrare mixer - se mon-
ă un condensator de 120 pF.
în ceea ce ş restul compo-
nentelor aferente lui TDA 1046, situ-
ţ nu ă probleme deosebite
ă este ă întocmai desenul.
ş audio este ă la pi-
nul 6 al C.l., ă care ă un
amplificator de ă ţ ă care,
ş ă la alegerea construc-
torului. Modificînd ţ ca-
ă ţ de acord ale celor trei cir-
cuite de la rotactorul cu bobine,
ţ subgamelor de unde
scurte poate fi ă În benzile de
radi oamatori.
+5V
tonului respectiv, intrarea montaju-
lui legîndu-se În paralel cu difuzo-
rul.
Interesant În ţ acestei
orgi de lumini este faptul ă se
poate modifica din ţ
de 5 kH viteza de ţ a luminii,
ţ diferite efecte supli-
mentare de genul luminilor dina-
ă ă o carte:
P3
Ii,
t5V
In-1
+5V
mice sincronizate extern.
Toate componentele sînt de' pro-
ţ ă iar transforma-
torul de alimentare este de sonerie.
furnizînd 5 V tensiune ă
În încheiere, În figura 2 prezint o
ă de lumini cu filtre digitale cu n
canale, generalizare a schemei ante-
rioare.
VADEMECUM PENTRU
RADIOAMATORI
De mult timp, o carte nu a fost ă cu atît interes ş receptivitate
de ă tinerii cititori.
Este ş firesc, de altfel, deoarece volumul VADEMECUM PENTRU RA-
DIOAMATORI, semnat de ION-MIHAIL IOSIF, Y03NN, maestru al sport.ului,
ă În excelente ţ grafice la Editura Sport-Turism (director: CAlI N
DIMITRIU), se constituie Într-o ă pledoarie pentru radioamatorlsm.
ă În ă ă ă celor care nu s-au apropiat ă de acest nobil
sport al undelor, cît ş celor ă ţ deja de traficul radio.
" ă fluent, într-un limbaj accesibil, cartea radioamatorului ION-MI-
HAIL IOSIF ă o ă ă pentru tinerii care doresc ă abor-
deze Într-un studiu temeinic domeniile electronicii, radiotehnicii ş informa-
ticii.
Pentru radioamatorii cu o ă activitate cartea constituie, de ase-
menea, un izvor bogat de ţ referitoare la utilizarea calculatoarelor
În traficul radio
l
la benzile de ţ ă clasele de emisie, la ă telex,
la ă radio-pachet ş via satelit, precum ş la televiziunea cu baletaj
lent.
În afara descrierii ă ţ a tuturor elementelor tehnice ale ă
turilor, volumul cuprinde o ă ă a expresiilor ş ă utili-
zate În radiojargon, codul QN al ARRL, lista prefixelor folosite în serviciile
de amator, precum ş o serie de ă ţ printre care harta R.S.R. cu dispune-
rea QTH-Iocatorilor.
VADEMECUM PENTRU RADIOAMATORI ă o carte ă Ş
cu ţ aduse la zi, ă ă formeze ă cititor ş ă perfectio-
neze pe radioamatorul cu ţ ă ă ofere celor care abordeaza lupta cu
secundele, kilometrii ş megahertzii un îndrumar competent, util Ş conten-
trat.
17
ă în cele ce ă
schema ă ş modul de func-
ţ ale unei ă ele.ctronice
care se aprinde cu ajutorul unui chi-
brit ş se stinge prin suflare.
În figura 1 este ă schema
ă Montajul ţ ă cu
ajutorul a ă amplificatoare ope-
ţ (BiFET). ţ
A2.1/A2.2 ă un flip-flop ş
prin tranzistoarele VT2/VT3 se
aprinde.- ş se stinge becul HL. Prin
A 1.1/A 1.2 se ă semnalele
senzorilor R2 ş R7, respectiv ale 10-
ţ ş termistorului.
Pentru ca becul ă se ă
_ este ă ş ţ
interne a ţ R2, ceea ce
se face prin apropierea de aceasta a
unui chibrit aprins. Tensiunea de la
intrarea neinversoare a lui A 1.1 se
ş ă La ş lui. A 1.1 se
ă un impuls negativ care ac-
ţ ă flip-flopul, la ş lui
A2.1 se ă o stare ă ,,1".
Dioda VD1 are rolul de a împiedica
formarea unor impulsuri pozitive.
Prin VT2IVT3 se aprinde becul HL.
Stingerea ă nu trebuie ă
se ă imediat. prjn ţ R6
se ă ş R7. In momentul În
1/1 ţ
18
KRISTA FILIP
care se ă R7 se ă ş ş ş
ţ termistorului, ceea ce are
ca efect imediat ş tensiunii
de intrare a lui A 1. 2. Deci se pro-
duce o tensiune ă la ş
lui A 1.2 ş se trece din nou la "O" lo-
gic. Becul HL se stinge prin VT2 ş
VT3.
Montajul se ă de la un
transformator de ţ (fig. 2) care
trebuie ă furnizeze 8 V tensiune al-
ă la 150 mA. Tensiunea de
ş se ă cu ajutorul
unui tranzistor.
Toate tensiunile ţ (U2 ... U4)
sînt preluate de la un divizor de ten-
siune R18 • R21. Tensiunea de lu-
cru pentru montaj se preia nestabili-
ă de la un redresor. În cazul .În
care se ş în montaj un bec
de 12 V/50 mA, se poate ţ la
ţ R22.
Pentru efectul scontat, montajul
electronic ş transformatorul se pot
fixa într-un suport ş iar fo-
ţ (R2), termistorul (R7) ş
becul HL într-o lumînare.
În . figurile 3 ş 4 sînt prezentate
schema cablajului ş dispunerea
componentelor.
Pentru ă ţ alfabetului Morse
se poate utiliza oscilatorul ton al pre-
zentat În ă Schema este deose-
bit de ă ş se ă cu o
tensiune de 1,5 V. Consumul de cu-
rent nu ă ş ş 30-40 microam-
peri, ceea ce ă o ă mare
de ţ cu baterii.
2000..0.
V03APC3
ă ş utilizate trebuie ă ă
ţ ă ă (2000-2200 il).
Modificarea ţ de ţ
se face prin schimbarea condensa-
torului C1. Cu valorile din ă
se ă semnale avînd ţ
de cca900 Hz.
TEHNIUM 4/1989
Într-o ţ TV, de cele mai
multe ori sînt folosite ă antene:
o ă pentru domeniul FIF, cea-
ă pentru UIF.
Pentru a elimina folosirea a ă
cabluri coaxiale de coborîre ş
schimbarea ă a celor ă
antene la bornele receptorului TV,
se poate folosi un sumator UIF-FIF.
ă sumatorul se ă pe ca-
targul antenelor, se ş
cablul ş se ă ţ
electrice dintre cele ă cabluri
apropiate.
Deoarece benzile UIF ş FIF sînt
separate printr-o ă ţ de ă de
aproximativ 200 MHz, se pot folosi
ă filtre de tipul pentru
UIF ş pentru FIF. In acest
fel neajunsurile ţ sînt eli-
minate, pierderile introduse fiind
practic neglijabile.
Prin folosirea condensatoarelor
trimer C1, C2, C3 se pot favoriza
mai mult sau mai ţ canalele TV
situate În apropierea limitei supe-
rioare a benzii FIF sau inferioare a
benzii UIF. De asemenea, ele pot
permite reajustarea filtrelor într-o
oarecare ă ă ţ un
acord mai bun. In lipsa acestora,
prin tatonare, se pot încerca ş con-
densatoare fixe ceramice avînd va-
lori situate În jurul valorilor medii
ale ă ţ trimerelor, ă se
ţ o calitate ă a imaginii ş
sunetului receptorului TV.
Bobinele L 1, L2, L3 sînt din con-
ductor de CuEm cu diametrul de
0,5-0,6 mm, iar diametrul interior
de 3 mm. ţ de intrare ş de
aORU BURCEA. Plta.tl
Propun posesorilor de autotu-
risme o adaptare ce permite uti-
lizarea drept ă radio a con-
ductorului ţ
de dezaburire a lunetei. In acest
sens se impune separarea ten-
siunilor ă ş de radio-
ţ ă implicate de ţ
narea ş conductor cu
dublu rol.
Pentru separarea ă am
utilizat un filtru de radiofrec-
ţ ă realizat cu componente
pasive.
Bobinele sînt· identice ş se
ă bobinînd ă ă
ă 30 de spire cu ă CuEm
(0,1 + 0,15 mm). Bobinarea se
ă pe un miez de ă
avînd diametrul de 6 + 7 mm ş
lungimea 25 + 30 mm.
Recomand montarea filtrului
Într-o cutie ă cu rol de
ecran, În imediata apropiere a
lunetei.
Antena astfel ă permite
ţ In gamele UL, UM, US,
UUS, cu ţ ANTIPARAZI-
Ă corecte a automobilului.
Schema de principiu este re-
ă ă
T:EHNIUM 4/1989
Fiz. CEZAR GHERGU.
ţ
ş a filtrelor este de 75 n.
Sumatorul permite utilizarea am-
plificatoarelor de ă alimentate
prin cablul de coborîre. Pentru an-
tena FIF, ţ bobinelor L2 ş
L3 permite trecerea curentului sur-
sei de alimentare, ă pentru UIF
condensatoarele C 1 ş C2 Întrerup
trecerea. În acest scop a fost intro-
ă bobina Ls reprezentînd un ş
Ea are 20-25 de spire din ă de
CuEm de 0,3 mm diametru, pe un
miez de ă 3-4 mm diametru
ş 1-2 cm ă nu se fo-'
ş amplificator UIF, bobina Ls
este ă din montaj.
Montajul se introduce într-o cutie
de ă cu ă ţ peretelui de
2,5 cm, în vederea ă
La televizoarele cu ă separate
INTR. 1

-:,c-75n.
C3
de ă FIF ş UIF, prin cuplarea
ă 1 ş 2 ale sumatorului se
poate ţ o ă intrare de
ă pentru cele ă benzi de
ţ ă cum ar fi televizorul "EL-
CROM".
L3
4sp.
Simplitatea montajului ă posibili-
tatea construirii cu ş ţ ă ş de
ă iei mai ţ ţ
Consider ă avantajele aduse de
montaj ă pe deplin construc-
ţ
__ ------------------__ .. ..
C
+12V
Ă
Ă
ELECTRIcA
REZISTENTA
ELECTRICA
Montajul se compune dintr-un
multivibrator realizat cu tranzistoa-
rele T1, T2 ş piesele aferente, care
ă circuitul de ă al unui
tiristor, Th. Acesta din ă ă
aprinderea la intervale regulate de
timp a becului de ţ conectat În
circuitul ă anodic.
Cu valorile din ă ţ
este de cca 3-5 aprinderi pe se-
ă djlr ea poate fi ă
ă ţ ă prin alegerea ă
a valorilor C1 ş C2 sau R2 ş R3.

I I
I I
, I
. I I
: :

LA 'BORNA Ă
Elav IOAN OLARUl Bacau
-12V
1
9++12V
Th
TIN 2, ...
TIN4 220V
I'\J
.0
• PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE
IEM!\..
..,
IEml
Pentru anul 1989 IEMI ă o ă de produse noi, cu ţ
superioare, În domeniul ţ profesionale, aparaturii de ă
ă ş control ş sistemelor de testare ă
ă ţ ă ţ ă de ă ă ă ă de
puteri În domeniul ţ ă ă de ţ cupluri, presiuni,
ă ă de laborator, sau ă ţ sfo ţ sisteme complexe de ra-
ţ ţ oferta IEMI (Intreprinderea de Aparate Electro-
nice de ă ă ş Industriale). -
ă cîteva din cele mai reprezentative produse:
- osciloscopul E 0110 --
aparat portabil cu ă ca-
nale, care permite vizualiza-
rea semnalelor de ţ ă
ă 10 MHz, cu o sensi-
bilitate de 2 mV/div.
- osciloscopul E 0109 -
aparat de laborator cu ă
canale, care ă vizuali-
zarea semnalelor electrice
ă la 25 MHz. Are drept
scop verificarea ş controlul
aparatelor electronice, ă
ş ţ ă În la-
boratoare de cercetare, În
. \
standuri de testare, ă ţ ă
mînt etc.
- sursa ă de cu-
rent continuu I 4301 - asi-
ă ţ circuitelor in-
tegrate ş tranzistorizate În'
caz de scurtcircuit sau su-
pratensiune. Este un instru-
ment de mare utilitate În la-
boratoarele de cercetare ş
uzinale, precum ş În fluxul
de ţ
- sistemul tensometric N
2300 - di ndomen i ulm ă
milor neelectrice, dotat cu
IEml
IEM!\..
..,
TEHNIUM 4/1989
PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE
posibilitatea de modificare a
ţ modulelor, În
scopul ă optime la si-
ţ ă de ă rat.
- TIC 900 PLUS - testor
si identificator de circuite in-
tegrate digitale, destinat ate-
lierelor de proiectare, centre-
lor de depanare ş ţ
de ţ Acest aparat
este capabi I ă testeze, ă
identifice ş ă ţ orice
circuit SSI-MSI ş cîteva
LSI-uri, realizate În tehnolo-
giile TTL sau MOS, din fami-


Pentru ţ supli-
mentare ţ ă la
IEMI (ÎNTREPRINDE-
REA DE APARA TE
ELECTRONICE DE Ă
Ă Ş INDUS-
TRIALE), Ş Fabrica de
ă nr. 9....:..11, sector
2, ş tel.: 79 07 07,-
telex: 10467 IEMI B.
....... t •• A , .. A"' ....
liile SN 7400, 8200, 9300,
8TOO, 8500HEF, 4000, ă ă ă
necesite un circuit martor.
- MICROTEST . 901 -
este' un testor ţ di-
namic portabil, destinat echi-
pamentelor bazate pe micro-
procesorul INTEL 8080.
Poate fi utilizat 8:tÎt În pro-
ţ la testarea ă a
aparatelor ş plachetelor
echipate cu microprocesoare
de tip INTEL 8080, 'cît ş În
activitatea de service, pentru
detectarea si localizarea ra-
ă a defectelor.
- Radiotelefonul portabil
R 8243 - destinat ă
radio ţ Între
operatorul ţ portabile ş
alt radiotelefon echipat cu
ş ţ Acest
aparat ţ ă În gama
146 -174 MHz, În simplex
sau semiduplex. Puterea de
transmisie: 0,5 W ş 1,5 W;
sensi bi I itatea receptoru lu i:
ţ (1
1
/
2
e:m.f.).
- Radiotelefonul mobil R
8143 - are un design mo-
IEml
IEM!\..

dern, care se ă cu
orice interior de vehicul.
Avînd o greutate ă se
poate monta cu ş ţ ă
oriunde În interiorul vehicu-
lului. Comenzile radiotelefo-
nu lui se ă pe panoul
frontal, ă cu LED-uri
de semnalizare. Este un apa-
rat de mare utilitate pentru
orice activitate În teren.
Montajul ţ ă oscilatoare
construite cu circuite integrate
C MOS: un oscilator care ă
permanent ş prin tranzistorul T1
ă semnal pe electrodul comun
de la ş ş un osellator al ă
semnal este comandat ş aplicat
printr-un bistabit ş
Oscllatoarele au la ă un circuit
4011, iar circuitele bistabile fac
parte dj.n capsu la 4013.
ă pe butonul H ş
oscilatorul 1, iar cînd se ă pe
but.onul S apare ş unei cifre
cuprinse între 1 ş 6.
Tranzistoarele sint de tip BC 111.
AMATERSKE RADIO, 1/1989
Plecarea cu autoturismul ă ă li-
chid În circuitul de ă ă un
mare pericol.
ţ lichiduiui in rezervorul
de lichid poate fi ă electro-
nic cu montajul prezentat. Doi elec-
trozi sînt ş În lichid ă la
un anumit nivel. ţ lichidului
ţ În stare de blocare tranzistoa-
rele T1 ş T2. Deblocarea lor pro-
duce avertizare ă ş ă
RADIOTECHNIKA, 12/1988
2)C 8C237.8 8C2378 BC327-2S 1(
(a) (b KT 373 Bl (KT 373B) "-- UTu12V


SOmA

/01 - MHB4001(4011)
102, ()3 - MHB4013
C5

R6
1.81< R 101< "1-2
DR401

CS',O).lF
R,.
220K
x
Montajul ă ă În
gama UUS - 68-12 MHz ş este
construit cu un singur circuit inte-
grat de tip K54'8YH1A. Acest circuit
ţ ă amplificatoare opera-
ţ primul este amplificator-de-
tector de ţ ă iar al doi-
lea amplificator AF.
Circuitul de la intrare este format
dintr-o ă de tipul folosit la in-
Alimentat cu 9 V, montajul se cu-
ă la ă ş prin elementele
ce le ţ produce efectul vi-
brato.
Circuitul integrat utilizat este
K553UD2 sau LM 1 01.
Din ţ R7 se ă
efectul de vibrato, iar din ţ
metrul R9 nivelul de ş
Diodele sînt de tipul 1N4148.
MLODV TECHNIK, 10/1988
trarea UUS de la radioreceptoare,
acordul pe ţ ă realizÎndu-se
din C2.
Regimul de .. amplificare se \stabi-
ş din ţ de 4,7 kO.
Transfo.rmatorul de ş este de ti-
pul celor folosite În etajul final au-
dio al aparatelor cu tranzistoare.
RADIO, 10/1988
....... t4---'
Ci lOOHK
X
4J8
BAI
o ă ă spune ă
"timpul de expunere nu este nicio-
ă egal cu valoarea ă pe
butonul aparatului" ş ţ este,
de cele mai multe ori, ă ă De
aceea ă Interes ă
timpilor de expunere reali pe care ii
ă obturatorul aparatului,
atît în stare ă sau ă o ă
oarecare, precum ş Ia temperaturl
diferite, ă o stocare ă
ă reglaj sau ţ etc.
In cele ce ă vom descrie
modul in care se poate folosi
flash-metrul descris in "Tehnium"
nr. 1/1988, pag. 20 - ă ă nici o
modificare ă - pentru
determinarea timpilor de expunere
ţ de obturatoarele focale (cu
perdea sau lamele).
Aparatura ă este:
flash-metrul mai sus ţ un
proiector uzual de diapozitive (cu
bec de 100 W) ş un aparat fotogra-
fic-etalon la care ş cu
exactitate cel ţ un timp de ex-
punere.
Plz. ClH. BALUTA,
aiCARBUN •• CU
realiza prin repetarea de' mai multe
ori a ă ia ş timp
de expunere ş medierea ă
a rezultatelor.
în timpul ă ă se ă ă
orice ă ă de ă ă ă
toarea se face În ă etape:
1. se ă obturatorul;
2. se aduce la ,,zero" ţ
flash-metrului prin scurtclrcuitarea
condensatorulul de integrare cu co-
mutatorul K1;
3. se ă ă scurtcircuitul;
4. se ş ă ob'turatorul,
ceea ce are ca efect iluminarea foto-
diodei ş ă condensatorului
la o ă tensiune, .care este in-
ă numeric de aparat.
Timpii ţ (1/1 000-1/15 s) se
ă ă plasînd proiectorul la o
ţ ă ă 01, ţ ă de aparat
(circa 20 cm); experimentatorul va
Pentru ă ă se ă
aranjamentul din figura ă ă În
calea fasciculului luminos al proiec-
torului se ă camera fotogra-
ă ă ă obiectiv ş cu capacul din
spate deschis sau scos. În dreptul
ferestrei prin care se expune peli-
cula se ş ă fotodioda flash-metru-
lui. Deci obturatorul va permite ac-
cesul luminii spre ă numai 71
intr-un interval de timp (timpul de /_1 '
stabili ă ţ ă in ş fel în-
cît la cel mai scurt timp de expunere
ă se ţ ă ş o ţ sem-
ă (de exemplu, 10) pe ş
K = te/Ne
unde te este timpul-etalon, ă un
timp de expunere cunoscut exact,
determinat prin alte metode !(foto-
grafierea imaginii TV, a unui corp În
ă ă etc.). Acest ti.mp poate
ţ aparatului testat sau unui
alt aparat, considerat etalon.
Ne este ţ ţ ă pentru
timpul te, În aranjamentul experi-
expunere). CD
Atragem ţ ă aranjamentul il I ...
astfel realizat trebuie ţ ne- , ... y ._.
modificat, pe tot timpul setului de - V
ă ă deoarece În caz contrar 1 .... _---_
apar erori importante datorate neu-
ă ţ ă asigurate de
proiector ş eventualelor neuniformi-
ă ţ de expunere pe Întreaga supra-
ţ ă a discului.
De altfel, se pot face În mod del i-
mental folosit, pentru ţ 01
intre proiector ş ă
In final !ll>se ă eroarea rela-
ă a ă timp:
tR - tT
e: (Ofo) = -,----100
tT
care poate avea semnul ,,+" (pentru
timpi reali mai mari decît cei teore-
tici) sau ,,_" (pentru timpi mai
mici). Eroarea se va nota În ultima
ă a tabelului. Se ă pe
deplin acceptabile erori de ±250f0
ţ ă de timpul teoretic.
berat ă ă __
lor ţ plasînd· fotodioda
succesiv În centrul ş la ă ţ
cadrului. Ies În ţ ă neuniformi-
ă ţ de ş aperdelelor (pe la-
tura ă a cadrului) sau lamelelor
obturatorului (pe latura ă
O ă ţ ă este
stabilitatea tensiunii ţ pe tim-
pul cît se ă ă ă
ă pentru a evita ţ de
iluminare. Ideal ar fi ca becul apara-
'tului de ţ ă fie alimentat În
curent continuu (filtrat) ş la ten-
siune ă dar ţ este
ă de ă prea mare
pentru scopurile unui amator. În cu-
rent alternativ ă o "pîlpiire" a
luminii becului ţ de ordinul a
20.% in ritmul dublului ţ re-
ţ care duc la erori de ş
ordin de ă îri ă
timpilor foarte ţ de expunere. O
compensare ă ă se poate
TEHNIUM 4/1989
La timpi lungi de expunere (peste
1/15 s) este ă ş ă scala de 999
mV a convertorului analogic-digital
ş din acest motiv trebuie ă o
ă ţ ă 02 (circa 80 cm). La
timpul 1/15 s se vor face ă
pentru ambele ţ 01 ş 02,
ţ ă ţ diferite (N7
ş respectiv N8, în tabelul ă
care trebuie ă se afle în raoortul
N7
C=-= 20
N8
Rezultatele ă ă
(N1...N12) se trec Într-un tabel, cum
este cel ă Pentru a completa
coloana timpilor reali de expunere
avem nevoie de valoarea "constantei
de" etalonare", K. Aceasta se deter-
ă din ţ
Ţ Ă
0
1
0
1
01
0
1
0
1
0
1
0
1
O
2
O
2
O
2
l'
O;
O
2
TIMP DE EXPUNERE
TEORETIC, Ţ
5 ms
1/1000 1
1/500 2
1/250 4
1/125 8
1/60 17
1/30 33
1/15 67
1/15 -
1/8 125
1/4 250
1/2 500
1 1000
TIMP DE EROARE
Ţ
EXPUNERE REAL, RELATiVA
t
R
(ms) C(%)
N
1
K ·N
1
N
2
K . N
2
N
3 K' N3
N4
K· N
4
N
5
K· N
5
N
6
K N
6
N
7
K· N
7
N
s --
Ng C· K· Ng
N
10
C· K· N
10
N
11 C'K'N11
N
12
C· K' N12
S1:AMATENELU - ţ
Ingustarea benzii de ţ În-
registrate ş redate, cu ţ
special a spectrului superior, este
ă de uzarea ă a
capului magnetic.
Defectul se poate remedia prin
înlocuirtla capului uzat cu unul nou,
BOTEl4TU CLAUDIU - Roznov
La pick-up pe motor este montat
un 'cohdensator cu valoarea de
0,047 I.lF. Schema ă a radio-
receptorului o ţ ţ de la repre-
ţ "Tehnoton".
Ă CONSTANTIN jud.
ş "
Intreruperea' este ă de un
contact imperfect În cablaj. Verifi-
ţ etaju!oscilator.
Ş COSMIN Cluj-Ha-
poca
ă ţ ţ cu spirt
ţ spirt În el) ş zgomotul va
ă Nu se pot monta ă tu-
buri cinescop la un televizor.
FLOREA COSTACHE - ă ă ş
Nu ş datele de construc-
ţ a antenei la care ă ţ O an-
ă de mare ţ ă este de banda
ă
CONSTANTINESCU PETRE - Bucu-
ş
Modul de interconectare a ante-
nelor TV a fost publicat În "Teh-
nium" nr. 5/1988, pagina 10.
OMER ALCfN - Galati
Neavînd Îh ă 'un element de
reglaj' al curentului de repaus, va
trebui ă ţ acesta experi-
mental.
Eventual ţ alt montaj; în
general, etajere finale de putere cu
tranzistoare în parafel sînt dificil de
realizat.
AS

15201
\
Ă MARIUS, - Craiova
in paralel cu difuzorul În general
nu e bine ă ţ nimic, ş
daca ţ ă ă ţ ţ dio-
deie serie ş cu un rezistor de 100 O.
NAGY IOlSEF - Oradea
Transformatorul final din etajul
baleiaj cadre al teievizoruluiE47
are În primar 3 000 de spire CuEm
0,12, iar În secundar 245 de spire
CuEm 0,5; ţ Între straturile
bobinajului este din ă ă
GEORGESCU Ă - ş
Schimbînd tranzistoarele din eta-
jul final al amplificatorului acesta
nu va mai ţ cu parametrii
ţ ă va trebui ă modifi-
ţ ş tensiunea de alimentare.
Ţ Ă COSTEL- jud. ş
Vom publica schema etajului IF
sunet bistandard.
Ş NICOLAE - ş
ţ starea celorlalte tuburi
electronice din televizor. '
Da, ţ apela la Magazinul
"Dioda".
IRI MIA DUMITRU - ă
ţ cu un osciloscop for-
mele de ă din etajul baleiaj pe
ă
BUDUGA .', NICOLAE - jud. Pra-
hova
Se poate face verificarea ş cu un
bec, dar rezultatel,e nu sînt edifica-
toare.
..
Ă MIHAI - Jud. Vilcea
ţ semnal de la ţ
de volum. Nivelul semnalului
buie diminuat printr-un rez/stor
înregistrarea ă nu fiedisto
ă ţ canalul 24.
TURTUREANU VIRGIL - jud. SU.
ceava
Nu ş caracteristicile
trului la care ă ţ
MORUl IOAN - ş
Un detector de metale este com-
pus din ă oscilatoare, care În
apropierea unor radÎoreceptoare le
poate perturba.
Deci ă ă de metale se folo-
ş acolo unde este nevoie ş nu
tot timpul În apartament.
Ă Ă DANIEL - jud. ş
Antenele se ă la cablul
300 n. Rezultate bune ă ante-
Vagi.
VILCEA IONEL :- Hunedoara
Receptorul "Cosmos" nu poate fi
modificat pentru gama UUS.
ţ ă cu magazinul
"Dioda", ş Bd. 1 f:l(1ai nr.
126, sector 1.
OVElEA CONSTANTIN - Lugoj
Scrisoarea dv. a fost ă auto-
rului articolului.
GHEORGHE Ţ - ş
Schema ă de dv. a fost deja
ă
I.M .
. RADU VALENTI,N - ş
Amplificatorul AS15201 construit de ş se ă din re·
ţ alternativ 220 V ş absoarbe o putere de 80 VA (Ia puterea
ă De ă o putere de 2x 15 W pe sarci ă de 4 !l Într-o ă de
ţ 40-16000 Hz, cu o nelîniaritate de ±2 dB.
Eficacitatea reglajulu; de ton este de ±12 dB, atît la ţ joase, cît ş
la ţ Înalte. '

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->