REVISTA Ă Ă DE C.C. AL U.T.C. ANUL XIX - NR.

2271 0/89
CONSTRUCTII 'P.ENTRU AMATORI
I
SUMAR
LUCRAREA PRACTiCA
DE BACALAUREAT .............. pag. 2-3
Dispozitiv electronic de
ţ
ă de tensiune
ă
INITIERE iN
RAOIOELECTRONICA ........... pag. 4-5
Din nou despre puntea R
Tester
A.B.C.
CQ-VO ..........................• pag. 6-7
Protejarea etajului final
Reducerea ţ
Sintetizor de ţ ă
LABORATOR ................... pag. 8-9
Proiectarea ş ţ
transformatoarelor de ă
ă
AUTOMATIZARI ............... pag. 10-11
Multimetru
ă de lumini
ţ în banda SHF
INFORMATiCA ................ .
MASTER-FILE
Program pentru radioamatori
Calculatorul electronic între
ă ţ
ATELIER ..................... .
ROSTOV-10S:
Contor-programator
Temporizator foto
CITITORII RECOMANDA ...... .
Sesizor pentru uzura
ă
Radioreceptor UUS
pag. 12-13
pag. 14-15
pag.16-17
pag. 18-19
FOTQTEHNICA ................ pag. 20-21
ă pentru .' .
macrofotografiere
R.EVISTA REVISTELOR .......... pag. 22
Rx
Amplificator
Convertor
Divertisment
SERViCE ........................ pag. 24
Casetofonul IAUZA-207
DISPOZITIV ELECTRONIC
DE PROTECTIE
,
(CITITI ÎN PAG. 2-3)
(URMARE DIN NR. TRECUT)
ţ imediate, ale dispoziti-
vului deschid un cîmp larg' de utili-
zare, cum ar fi:
- ţ motoarelor electrice
de c.c. sau c.a.;

220 V,,-,
"'--'
24 V "-'
sL
NI ': =
TRIL::-
pzt-'
o
Student CORNELIU
cercetator .'10. CORNELIU
- protejarea ă scule-
lor, dispozitivelor, organelor de
ş etc .. Ia ţ ă a
unor regimuri de lucru neadecvate;
- cuplarea sau decuplarea auto-
ă a unor ventilatoare, dispozitive
de ă condensatoare etc.;
- automatizarea ciclurilor ş
lor-unelte (folosirea ca detector de
impact ă ă pentru co-
manda ă a trecerii de
avans rapid pe avans
---.- .....
- - - - - - --1
.- - - - --
a
sau detector de ă ă
Lucrarea de ă "Dispozitiv
electronic de a fost apre-
ă cu nota la ţ 1986
a examenului de bacalaureat; pen-
eiemente de noutate ă ş
pe plan mondial,
a ţ prin O.S.I.M.
brevetul de ţ A.S. A. nr.
88 153, iar pe plan ţ certifica-
de inovator nr. 588/29.04.1986,
la Sesiunea
de ş comunlcan
ale elevilor, Baia Mare, 1986.
TEHI\IIUM 10/1989
Il
Pentru alimentarea, În vederea testarii, unor
montaje electronice, constructorul amator trebuie
sa ă În dotare o ă de tensiune ă
ă 'in ceea ce valoarea
tensiunii domeniu cît larg. Concomi-
tent, sursa de tensiune trebuie ă asigurenecesa-
rul energetic referitor la consumul curentului so-
licitat de montajul electronic testat în eventua-
litatea unui scurtcircuit sau la o a curen-
tului maxim, sa ă într-un timp mai scurt
valoarea tensiunii de alimentare.
ţ sursei de tensiune ă sta-
ă prezentate În continuare sînt ă
Hz:
tensiunea de alimentare: V /60
tensiunea ă ă U,\l.t/i=D-:-36 V;
curent maxim debitat: 1.\/=3 A;
factor de stabilitate: f=3 000;
- factor de ţ y =10
1
(Ia curentul 1\1),
Schema-bloc a sursei de tensiune este prezen-
ă în figura 1. Transformatorl1lde alimentare Tr.
ă simultan ă redresoare separate
galvanic, care ă tensiunile continue U( /'
ş Uel ă ă este
ă permanent de un regulator ten-
siune, de tip serie, RS, care ş valoarea fi-
ă a tensiunii de ş a sursei U.\J.IB. ă
valoare se ţ prin ţ unui ţ
metru din ţ blocului amplificator de
eroare AE. EI ă În ţ ă valoarea

' ensiunii de ş cu.o pa.rt_e din valoarea tensiu-
ii continue auxiliare Ueil In urma acestei com-
ţ este comandat regulatorul de tensiune se-
rie RS, astfel încît, indiferent de consumul decu-
ren! al montajului experimental care ă ă
fie testat, tensiunea de ş a sursei ă fie men-
ţ ă la o valoare ă
Blocul traductor de curent Ti ă o ten-
siune ţ ă cu valoarea curentului livrat
de ă sursa de tensiune consumatorului, deci
montajului experimental testat. la
rii maxime a curentului furnizat sursa
este ţ ă ă PE, care blo-
ă tensiune RS.
Schema a sursei este prezentata În
Sursa se ă de
ă ă F=50
Hz. Transformatorul Tr. are rolul reducere a
de ţ la o valoare convenabila
TEHNIUM 10/1989
sCOpuluI urmarit, U" = 32 V. Transforma-
mai are rolul de a separa galvanic ţ
ă de montaJul electronic
ce ă fi alimentat cu tensiune ă
Se ă un transformator cu o putere de cca
120 VA, iar ă ş ă a transformato-
rulul trebuie ă ă debita un curent de cca 3,5
A. Condensatorui C1, amplasat la bornele ă ş
ă secundare, are rolul de antiparazitare, scurt-
circuitînd toate semnalele de ţ ă ce
s-ar putea propaga de la ţ Tensiunea alter-
ă ţ ă la bornele ş ă secundare
se ă simultan ţ redresoare P1 ş P2.
Condensatoarele C2-;.-C5 au rolul de ă ă ţ
a regimului tranzitoriu de ţ al ă
diode proprii ţ redresoare P1. In acest fel se
ă ţ ş un ă de armonice mi-
nime ale tensiunii pulsatorii continue ă de
puntea redresoare P1. la bornele condensatoru-
lui de filtraj ca se ţ tensiunea ă Ucp,
ce ă a fi ă Condensatoarele C6 si
e7 au fost ă cu scopul ă galva-
nice dintre cele ă surse. Tensiunea ă
ă de puntea redresoare P2 s-a ă În
scopul ă reglajului de la zero al tensiunii
de ş a montajului (U.\lAB=0 ... 36 V). Conden-
satoru! C9 ă filtrajul tensiunii continue pul-
satorii ă de puntea redresoare P2. la bor-
nele diodei Zener 02 se ţ tensiunea conti-
ă ă UCL Grupul R1-D1 este ă
În scopul ă unor unde de supratensiune ce
s-ar putea propaga în momentul unor regimuri
tranzitorii de ţ a sursei de tensiune
(pornit, oprit etc.). In acest fel amplitudinea undei
de _supratensiune este ă la valoarea de 47
V. In timpul regimului normal de lucru, dioda Ze-
ner 01 este ă neintervenind În ţ
rea ă a sursei de tensiune.
Regulatorul de tensiune RS este de tip serie,
format din tranzistoarele T4, T5 ş T6, amplasate
într-un montaj cu o ţ de tip triplet.
Amplificatorul de eroare al sursei de tensiune
este format din grupul care
T2 T3. Ele sînt montaj de
Tranzistorul T3
În colector tensiunea de ă elementului
regulator de tensiune serie RS. Pentru alimenta-
rea tranzistorului T3 în vederea unei ţ ă
optime a montajului, s-a ă o ţ
Ing. EMIL MAF:1IAN
de tip generator de curent constant, care include
tranzistorul T1. Tensiunea ă ă UCA
se ă amplificatorului de eroare AE prin fnter-
mediul ţ R2, În baza tranzistorului T2. In
regim static de ţ (consum de curen,t
constant la bornele sursei de tensiune), valoarea
,tensiunii de iesire a sursei este ă de
ţ cursorului ţ R12. De la
cursor se preia o ţ a tensiunii de ş
care se ă cu tensiunea ă U
c
>! de
ă amplificatorul de eroare, AE. Ulterior, ele-
mentul regulator serie este comandat astfel Încît
tensiunea de ş se ă ă la ţ
unei valori stabile. Comanda amplificatorului de
eroare AE se ă prin modificarea potef)-
ţ electric din colectorul tranzistorului T3. In
regim dinamic de ţ atunci cînd consu-
mul de curent al montajului alimentat este varia-
bil, amplificatorul de eroare ă posibilele
ţ de tensiune ale sursei. Prin intermediul di-
vizorului de tensiune format din ţ R12,
R13 ş R9 orice ţ de tensiune de la bornele
sarcinii este instantaneu ă de amplificato-
rui ţ AE, deoarece o ţ din ten-
siunea de ş este ă permanent pe intra-
rea inversoare a acestuia - baza tranzistorului
T3.
Ca urmare a acestui fapt, amplificatorul de
eroare AE ă o ţ de sens contrar va-
ţ de tensiune de la bornele sarcinii, coman-
dînd elementul regulator de tensiune serie RS
astfel Încît ă se ă ţ ţ ă
ţ ă tensiunea de la bor-
nele sursei de tensiune.
la ă ş curentului maxim (1",-'3 A) sau 'in
cazul unui scurtcircuit, tensiunea ţ la bOr-
nele ţ R10 ă intrarea În ţ
a tranzistorului T7. ţ R10 ă tra-
ductorul de curent, Ti, iar tran_zistorul T7 repre-
ă ţ ă PE. In urma ă În
ţ a tranzistorului T7, curentul furnizat
elementului regulator serie este deviat de la
acesta spre masa montajului. Acest fapt deter-
ă blocarea elementului regulator serie, deoa-
rece baza tranzistorului T4 ş un ţ
electric foarte apropiat de cel al masei.
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
-
(URMARE DIN NR. TRECUT)
Cele opt ţ etalon se vor
dimensiona conform valorilor din
tabel, prin ţ din clasele
de precizie 0,5% -;- 1% ş eventual
prin mici ş ţ serie
- paralel), utilizind -·ca ş În cazul
lui R1, R2, R' 1, R' 2 - numai rezis-
toare cu ă ă pentru o
mai ă stabilitate În timp.
ă aceste ţ laborioase,
dar foarte importante, putem trece
la realizarea ţ conform sche-
mei din figura 5.
ţ P va fi echipat cu
un buton cu "cioc" (vîrf ţ ac
sau alt reper fin, ş sesizabil).
Sub ţ de stringere a ţ
metrului se va fixa de panou un disc
circular ce va servi ca suport pentru
scala de ă Pe un cerc con-
centric cu butonul se ă
ă ţ cursei active a curso-
rului, notate cu 1 ş respectiv 10.
Prin rotirea ă a ţ
trului ne vom asigura de plasarea
ă a acestor ă ţ (in-
dicate de "ciocul" butonului), În ra-
port cu verticala, de ţ ă În
partea de jos a discului (fig 7). ş
cum a fost ă schema pun-
ţ din figura' 5, ă ţ din
stinga a cursei îi corespunde rapor-
tul maxim de ă implicit va-
loarea ă a domeniului Rx,
deci ar trebui ă ă ă
extremitate cu 10, iar pe cea din
dreapta cu 1. Pentru a ă ă
ţ citirilor ă de. Ia
stinga la dreapta, În figura 7 am pro-
cedat invers, ceea ce ă fie in-
locuirea ă a elementelor Rx
ş Ret in montaj, fie inversarea co-
nexiunilor la cele ă capete ale
ţ
ă etalonarea ţ res-
pectiv divizarea ş marcarea scalei
pe intervalul 1 -;- 10. Conform celor
ă mai înainte, va fi suficient ă
ă un singur domeniu de
ă celelalte ă
+1SV

o 1 1
47nF
-JSV

automat În limitele de eroare impli-
cate de ţ etalon, ca ş de
ţ de ţ ă utilizate,
prin multiplicare cu' puterea cores-
ă a lui 10. Este chiar indi-
cat ă ă ţ comutato-
rului de domenii, K, nu prin cifrele 1,
2, ... 8 ca in tabel, ci prin puterea lui
10 cu care trebuie ţ ă valoa-
rea de pe ă pentru a ţ pe
Rx În ohmi (10-
1
; 100; 10
1
; 10
2
; ...
1 (6).
De exemplu, ţ ă din K
domeniul 5 (1 kO -;- 10 kO), marcat
acum 1()3. Ne ă un ă
suficient de mare de. ţ cu
valoarea ă între 1 kO ş 10
kO, astfel Încît ă fie acoperit cit mai
uniform acest domeniu (cel ţ
3-4 ţ în jurul ă
ă ţ între 1 ş 10). ă ă cit
mai precis aceste ţ prin
alte metode ş le ş ă valorile co-
ă (mici etichete etcJ,
pentru a nu le incurca ulterior. In
continuare ă puntea ş
ă ă toate aceste ţ
conectindu-Ie În ordine ă la
bornele Rx. În dreptul ă po-
ţ de echilibru ă o linie per-
ă pe scala provizorie ş o
ă cu valoarea corespun-
ă a ţ (de pe eti-
ă Cu aceste repere ne va fi
foarte ş ă ă pe ă di-
viziunile 1, 2, 3, ... 10, ca ş diviziu-
nile zecimale prin interpolare. De
remarcat ă ă ţ scalei (1
ş 10), marcate provizoriu la cape-
tele cursei active a cursorului, se
vor deplasa ţ spre interior, ca
efect al marjelor de ţ ă adop-
tate la realizarea divizorului
R1-P-R2.
ă o verificare ă (in
trei-patru "puncte"), pentru a ne
convinge ă etalonarea se ă
ă ş pe celelalte domenii. ă
ă sau mai multe domenii cores-
pund bine, dar altul (altele) ă
decalaje neacceptabile, se vor veri-
fica ş reajusta ţ etalon
AO = 1/2 TL083C N
LED-V
ale acestora din urma.
Ne-au mai ramas de analizat doua
aspecte importante, anume
de ă (sau eroarea relativa
ă scontata) În urma acestei
"mici" modificari În schema de prin-
cipiu a ţ ş detectorul de zero
(notat cu M în figurile 1, 3 ş 5). Ia
care nu am ă ă referiri con-
crete.
Vom presupune ă În schema
ţ (fig. 5) am înlocuit Între ele
elementele Rx ş Ret, din motivele
ă mai Înainte. Aceasta revine
la inversarea raportului de ă
rare, deci ţ curbelor de etalo-
nare (15) devine În cazul de ţ ă
100 + (1 10- 1) d
100 [ 10- (1 10 1) d
(18)
Daca ă ţ cu (1 10-1)
ş ă calculele implicate,
ţ cu o ă ţ
46,25 + d
= Reti. 146,25.-' d
d
(19)
= Reti. 146,25 d (19)
ă astfel ţ
nute anterior, anume ca diVIZiunii
d O îi corespunde valoarea Rx
l
=
= Rdt / [10; diviziunii d = 50 îi co-
respunde Rx I Rei; diviziunii d = 100
Îi corespunde 10' Rei
Dupa cum se poate ş constata
din ţ (19), divizarea scai ei În
valori R, (intervalul 1 - 10 propus)
va fi ţ ă fapt care
ne ă ă 'Ia prima vedere, dar care
nu are ţ asupra
erorii relative de ă I ntr-ade-
ă se ă ă eroarea re-
lativa ă a lui Rx ă de
Imprecizia .id cu care a fost ă
ţ de echilibru (diviziunea d)
are expresia
r>Rx(%)
19250 .
(46,25+d) (146,25-d)
(20)
Reamintim ă În toate aceste rela-
ţ diviziunea d ă
echilibrului ţ este ă
pe scala ă ă În care am
gradat ţ cursa ă a poten-
. ţ (100 de diviziuni echidis-
tante, numerotate de la stînga la
drea'pta).
ă presupunem ă la decelarea
ţ de echilibru comitem o aba-
tere de cel mult .id = 0,5 (plus, sau
minus o ă de. diviziune). Inlo-
cuind În (20), ţ
pentru d
pentru d
pentru d
O, oR, = 1,42%;
50, oA. = 1,04%;
100, oR, = 1,42%.
Eroarea oR, ă ca ş mai
Înainte, simetric În raport cu mijlo-
cul scai ei (d=50), fiind ă la
ă ţ dar de numai cca 1,42%,
ceea ce ă un ş sub-
ţ t
ă am fi considerat .id=O,25, va-
lorile de mai sus s-ar fi redus la ju-
ă ă eroarea ă ma-
ă a lui R, ar fi rezultat Între cca
0,5% ş 0,7%, ceea ce ă o
precizie de ă foarte ă
pentru ă ţ amatorilor.
ă ă problema "cheie" o
constituie ţ sau precizia cu
care ş ă stabilim· ţ de
echilibru, iar aceasta depinde esen-
ţ de ţ P
utilizat ş de sensibilitatea detecto-
rului de zero.
Despre ţ am mai vo.
bit; vom ţ faptul ă el trebutP'·
• ă ă un diametru cît mai mare ş
un pas cît mai fin al cursorului. De
asemenea, din considerente.de sta-
bilitate În timp, seva alege obligato-
riu un model bobinat.
In ceea ce ş detectorul de
zero, lucrurile par mai complicate.
Pe de o parte, el trebuie ă admita
la intrare tensiunile maxime (pozi-
tive sau negative) pe care dezechili-
brul ţ le poate genera În diago-
nala de ă fiind, ă
capabil ă indice În orice moment
sensul dezec,hilibrului. Pe de ă
parte, detectorul trebuie ă fie foarte
sensibil În ă lui zeropen-
tru a putea ţ ţ spre
plus sau spre minus cauzate de cea
mai fina ţ ă a curso-
rului lui P de o parte ,sau ă a
ţ de echilibru. In fine, se im-
pune de la sine ţ ca "zeroul"
detectorului fie foarte stabil În
timp ş cu temperatura (eventual
ajustabil), pentru a asigura repro-
ductibilitatea ă scalei. .......
Dintre numeroasele variante posA •..)
bile am aies ţ cea mai
ş anume utilizarea ca detector de
zero a unui comparator de tensiune
realizat cu AO (fig. 8). Rezultate
foarte bune s-au ţ cu opera-
ţ TL083CN, care este În teh-
nologie BIFET (tranzistoare J-FET
la intrare), deci cu ţ ă foarte
mare de intrare.
ţ de echilibru a ţ este
ă prin stingerea unui LED Ş
aprinderea (practic ă a ce-
luilalt. Din considerente de ţ
ă se vor folosi LED.:uri minia-
ă avînd curentul nominal de 1
3 mA, ţ diferit colorate.
Înainte de conectare În diagonala
C-D a ţ se vor scurtcircuita
bornele de intrare ale comparatoru-
lui (notate tot cu C ş D) ş se va re-
gia ţ de offset, P, ast-
fel încît LED-uri ă ă
stinse complet.
În Încheiere facem o precizare În
ă ă cu alimentarea ţ Dupa
cum am mai ă se poate folosi o
ă de tensiune ă ă
(6-9 V), nu ă dar
obligatoriu foarte bine ă In se-
rie cu ă ă se va conecta
- tot obligatoriu - o ţ ă de
cca 1 kO pentru a limita la valori ne-
periculoase curentul prin
ţ etalon ş cele de ă
rat, În cazul domeniilor joase.
TEHNIUM 10/1989 .

(URMARE DIN NR, TRECUT)
Efectuînd formal ţ ţ y = 5,
(10 ± 0,01) = 50 ± 0,05, ă intuim ă eroarea
ă ă a crescut de C = 5 ori, a = 0,05
ţ ă de ax = 0.01), pe cînd eroarea ă ma-
ă a ă ă Oy (%) = 100'a
y
/y =
100'0,05/50 = 0,1%. Lucrurile chiar ş stau ş
putem afirma în acest caz ă ţ nu a afec-
tat precizia ă ţ (precizia este ă
ă cum ş deja, de eroarea ă ă
In ă se ă ă foarte rar ă
ă cu constante exacte. De cele mai multe
ori, C este la rindul ă -on ă aproximativ. pe
care - chiar ă l-am putea determina oricit de
precis dorim - sîntem ţ ă rotunjim prin
suprimarea cifrelor zecimale peste un anumit
rang. De ă C poate fi cunoscuta ă
1T = 3,141593. Întrebarea ă este: cu m tre-
buie ă valoarea lui 1T (cîte zecimale ă
ă ă conform ţ cunoscute de cqm-
pletare), astfel ca rezultatul y = 1T'X ă ş mo-
difice semnificativ precizia in ţ cu cea
a ă ţ x?
Problema poate fi ă ă ş luind
succesiv valorile aproximative ale lui 1T (3; 3,1;
3,14; 3,142; 3,1416 etc.) ş calculind de fiecare
ă pe Oy (%). De exemplu, pentru 1T = 3,1, eroa-
rea ă ă este de cca arr = 0,0416, iar
eroarea ă ă de cca 0rr (%) = 1,3%.
ţ formal, y = 1T'X = (3,1 +0,0416) .
, (10±0,01) = 31±O,45, ă o abatere ab-
ă ă a
y
= 0,45 ţ ă de produsul pro-
priu-zis y = 1T'X = 3,1'10 = 31. Prin urmare, eroa-
rea ă ă este în acest caz Oy (%) = 100'
0,45/31 = 1,45%, inacceptabil de mare ţ ă de
0x = 0,1%. Puteam ă ş ă de fapt ă re-
zultatul va fi mult mai imprecis. deoarece l-am
luat pe 1T cu o eroare ă de cca 1,3%. Se im-
pune, deci, rotunjirea mai ă de ă 1T = 3,14;
calculînd. vom constata ş de data aceasta o
eroare ă sensibil mai mare, Oy (%) =
0,15%. Abia aproximarea 1T =3,142 ne va con-
duce la un rezultat ă ă dar ă ă
ă
Noi am ş aici doar o ţ ă
dar ce ne facem ă prelucrarea ă
ă puteri, radicali, ţ trigonometrice,
ţ logaritmi etc.? ă lucru, nu
vom mai putea proceda ă ş (decît cu efor-
turi demne de ă ş nu ne ă decit ă ne
ţ În calculul erorilor ţ domeniu ex-
trem de simplu de altfel pentru cine are ş
ţ elementare de ă ă
Cu titlu informativ, ă în <:lnexa 1 un
ghid simplificat În acest sens, referitor la ţ
de una sau de ă variabile C;i ti -
torii care nu au ajuns ă ă ă ă apara-
tul matematic implicat pot beneficia ă ă pro-
bleme de rezultatele finale sintetizate in tabele,
pentru cîteva dintre ţ cele mai uzuale.

Montajul descris În continuare
poate servi la sortarea, respectiv
Împerecherea unor componente
electronice ă parametrul ten-
siune. Intercalînd la intrare traduc-
toare adecvate, el poate fi ă ă
sorteze ş ă ţ parametri, de
exemplu ă ţ ă
intensitatea curentului etc.
Schema de principiu (fig. 3) are la
ă comparatorul cu ă reali-
zat cu ă amplificatoare ţ
nale, ş cum se ă În figura 1.
Alimentarea se ';face de lao ă
u ni ă de tensiu ne, +U, de preferi ţ ă
ă ş foarte bine ă
Borna minus (respectiv zer9) a sur-
sei se ă la ă In aceste
ţ ă ţ buclelor
de ţ ă ş ă
'./ intre ţ poate lua practic
. lumai una din cele ă extreme,
UP2O------1
U
x
Up1

UoH
O
U
x
UP1 UP2
TEHNIUM 10/1989
ANEXA 1
ă am fi cunoscut de la inceput regula ă
care eroarea ă ă a produsului este
ă cu suma erorilor relative maxime ale facto-
rilor, a!ll fi ă de la inceput pe ţ co-
ă ă x fiind dat cu ţ de
0,1%, am fi luat pe 1T cu cel ţ un ordin de
ă mai precis, ă afectat de o eroare re-
ă ă de cca ţ ă care
ş ă conditie este tocmai 1T = 3,142.
ă ă întîi ţ
I y = f(x) (12)
ă pe intreg domeniul de ţ ş ă
presupunem ă variabila ă x este un
ă aproximativ, ă îi ş eroarea
ă ă ax, implicit ş eroarea ă
ă 0x(%)'
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
Pagini reelizata de fiz. ALEX. MARCULESCU
"sus" (H-high) sau "jos" (L-Iow),
determinate de valoarea tensiunii de
alimentare ş dependente într-o
ă ă ă de structura ă
a AO.
ă presupunem ă am ales pragu-
rile de tensiune U
p1
ş U
p2
fixe, cu
U
p1
< U
p2
, ambele mai mici decît
tensiunea de alimentare U. Este ş
de observat ă pentru tensiunea de
intrare U
x
' ă Între zero ş U,
caracteristica de. transfer Uo= f(U
x
)
are forma din figura 2, unde am
notat cu UOH tensiunea de ţ
"sus" a ş AO. Altfel spus, mon-
tajul pune În ţ ă "fereastra" de
tensiune U
p1
-U
p2
, prin aceea ă
tensiunea de ş este zero atunci
cînd Ux se ă ă Între U
P1
ş
U
p2
, iar În rest tensiunea de ş
are valoarea ă UQH.
De exemplu, ă ă ă U
x
se ă Între zero ş U
p1
, ă O <
. U
x
< U
p1
' ţ A01 are În
acest caz intrarea inversoare "mai
ă decît intrarea neinversoare,
deci ş sa va avea nivelul "jos",
U
01L
(apropiat de zero). ţ
lui A02 va avea ă intrarea nein-
versoarS::', mai ă decît cea in-
versoare, deci ş la nivelul
"sus", U
02H
' Dioda O
2
, ă va
transfera la ş acest ţ
diminuat ţ prin ă În direct
pe ea, rezLjltlnd Uej= UOH'
Pentru Ux aflata In "fereastra" de
tensiune, Up1 < U
x
< Up'2' ambele
ţ vor avea ş "jos",
ambele diode vor fi blocate si deci
Uo. va lua valoarea zero. '
. fine,. pentru U
p2
< U
x
ă
similar Uo= UOH'
O ă ţ a comparatorului
ă o constituie sortarea
(împerecherea) unor surse de ten-
siune ă de exemplu a bate-
riilor din aceeasi ă de fabricatie.
Pragurile U
p1
ş U
p2
dorite se pot
ţ din sursa de alimentare U, de
exemplu ş cum se ă În figura 3
(divizoarele cu stabilizare suplimen-
ă R
1
-D
z1
- P1, respectiv R
2
-D
42
-P
2
).
Pentru ţ "ferestrei", la
ş a fost conectat un LED În
serie cu o ţ ă ă de
limitare.
Se stie ă tensiunea la bornele
unei baterii ă ţ În
ţ de curentul solicitat, În spe-
cial atunci cînd bateria este ă
sau foarte veche ţ ă ă
ă ă În schimb tensiunea .,în gol"
- sau ţ electromotoare - poate
ă practic ă un timp
îndelungat, induCÎndu-ne În eroare
la o verificare ă De aceea se
ă ca bateria Bx ă sa
fie ă ă debiteze un curent
semnificativ, de exemplu printr-un
bec adecvat l, conectat În paralel
(fig. 4).
ă ţ ă o repre-
ă sortarea ţ De
exemplu, dintr-un lot foarte mare de
ţ dorim ă le alegem pe
acelea cu valoarea ă Rx ă
între ă limite date, R1 ş R2 (R1
< R2). Vom apela de data aceasta la
serviciile unei surse de curent con-
stant, I (fig. 5), care ă ă liniar
ţ ă În tensiune, Ux =
1. Rx.
De exemplu, vrem ă ă
ţ cu valoarea Între R1 = 1
kO ş R2 =1,1 kn ş avem la
ţ o ă I = 3 mA suficient
de ă Vom realiza În acest caz
pragurile de tensiune U
p1
=1. R1 =3
1kn = 3 V ş U
p2
= 1. R2 = 3,3 V:
In figura 5 este ţ ă Ş
tensiunea ă U' care alimen-
ă sursa de curent constant I
(pentru cazul cînd cele ă ten-
siuni sînt diferite). !lom avea Însa
ă ă alegem U' U, pentru a nu
risca ă ă pe ă AO
tensiuni mai mari ca U (de exemplu,
În eventualitatea unor ţ Rx
Întrerupte).

DZ1
Pl
SV1Z
U
o
J.
+
U
x
DZ2
PL
SV1Z
R2
1k.D.
01; 02 =
2x1N4148
12V s.tab.
*
R3
620..n.
LE O

5
ţ dintre radioamatorii de pe
benzile de US ş UUS se plîng ade-
sea de distrugerea tranzistoarelor
din etajul final fie simplu, cu un sin-
gur tranzistor, fie În push-pull. Evi-
dent, În ultimul caz, pierderea este
mult mai ă ş mai costisitoare.
ă cîteva reviste mai vechi,
am dat de o ă ă sub
ă lui UB5EFN, care utili-
ă În aparatura sa de UUS mon-
tajul din ă
Acest sistem de ţ fu ţ .
ă În felul ă cînd pe co-
lectorul- tranzistorului final V1 suma
tensiunilor ă si alternativa se
apropie de valoarea '0,8. Uce max.,
stabilizatorul VD2' se ă
tranzistorul VT1' se deschide, iar
VT2' se 'inchide. În acest fel se mic-
..
ş ă amplificarea etajului format
din tranzistorul V3 ş ca urmare, se
va ş tensiunea de înaita frec-
ţ ă de pe colectorul tranzistorului
final al transceiverului sau transver-
terului.
Reglind circuitul de ţ
conectînd În prealabil rezistoru!
de transverter sau
intrarea lui se ă o
ă cu 0,8 Vce max. (pentru tran-
zistorul KT907, Uce max. = se
alege ă rezistorul R2'
cînd se ajunge ca tranzistorul
ă fie blocat (închis).
Elementele R1', R2', VD1', VD2',
R3', VT1' ş C l' se În apro-
pierea tranzistorului iar C2',
C3', R4' ş VT2' ă de tranzisto-
rul V3. Montajul se ă pe
Z'"
ă -
de 5 kU. eventual
reglaj, prin ă
se va introduce o
Blocarea tranzis-
torului KT315 se
ţ ă montÎnd un
:311
mi prin
aceasta ţ cît ş În
termediare, În punctul C se
cu un voltmetru valorile
alimentare ale tranzistorului
si 28
, Pentru tranzistoarele fabricate la
I.C.C.E., de
Uceo max.
va calcula
ă
BIBLIOGRAFIE:
Revista "Radio" nr, 1/1979 ş nr,
6/1984

ANT.
ă cum se ş ţ ă
rele la care nu s-au luat o serie de
ă pot produce ţ radi-
oelectrice. Aceste ţ sînt cu
atit mai prezente cu cît ţ din-
tre locul unde se ă ţ ă
torul ş celelalte aparate este mai
ă ţ pot ajunge la
aparatele din ă pe mai
multe ă Una dintre aceste ă o
constituie chiar ţ de alimen-
tare cu energie ă mai ales
atunci cînd puterea ţ ă
lui ă ş ş 50 W ş ă nu s-a
realizat o adaptare ă cu circui-
tul antenei, sau cÎnd
l
nu se dispune

I
I
L
CABLU COAXIAL
10 ă adaptare se ă un
Ing. LIVIU MACOVEANU, 'VD3RO,
conductorul
fiecare
bloul de
V. ă
celor trei
ductorul de nul
ă S-N ş T -N. De aceea,
va ă paradoxal, dar în Im{)l"IiIIAIA
CU multe ă
trunde '
sportului
grate, eie fiind foarte sensibile.
ţ sînt mai ă ă
cînd se În
Pentru remedierea unei asemenea
ţ se ă ă
ă
1. Ecranarea ţ ă
prin închiderea lui într-o cutie meta-
ă preferabil din ă aluminiu,
ş conectarea la o ă de
2. Ecranarea redresorului
dresoare!or), ă constituie o
tate ă de
nectarea la priza de
ă ţ de
cutii pentru ecranare, se
losi În acest scop ă ă de
cupru sau ă cu ochiurile mai
mici de SxS cu care se vor rea-
liza ş conectate ş eie
la priza. de la priza
de ă fie cît
ă folosindu-se un conductor
din cupru masiv sau litat, cu diame-
trul de minimum 4 mm).
3. ă cuantumuiui de
unde reflectate pe circuitul de
al ţ ă spre
ajutorul unui refiectometru.
IULIAr\i;
(URMARE
.1
NR. BOBINA.
lV1
LV2
lV3
LV4
LV5
lV6
TR201
L203
l204
l205
TEHNIUM
Între unda 01-
ă ă fie cît
conform ţ
K
Ud t Ur
Ud Ur
care Ud = undei directe
numarul .de de pe ca-
instrumentului de masurat
unda ă Ur = tensiunea undei
reflectate ă de diviziuni
de pe instrumentului de
masurat unda
Valori optime
prinse Între 1,1
mite chiar si 1
ţ astfel 'de rezulta ca fie
nu s-a realizat o adaptare ă cu
circuitul antenei, fie insasi antena
nu este corect dimensiona'ta. Astfel
de au loc În În cazul
a caror ă
din lungimea de ă sau ş mai
Verificai'ea prizei de ă ş a
circuitului de la O
foarte buna
[-
bUl sa ă o rezistenta ă de
circa 4 ohmi, dar este' mai dificil de
realizat În imobilele cu multe etaje.
Pentru astfel de ţ se poate fo-
losi legarea la borna de ă
a prizelor ş sau la ţ de
ă cu ţ de a se verifica
9bligatoriu continuitatea electrica.
In acest scop, se va"conecta un bec
de 100 W sau si mai mare, eventual
chiar un resou 'electric de 400 ... 500
W, în serie cu un ampermetru de
curent alternativ si cu borna de ă
a ţ electrice', ă circu)tul nu
este întrerupt ş ă are o rezis-
ţ ă ă ă ă
rezulta ă ampermetrul va trebui ă
indice o intensitate de curent nu
ă de valoarea cal cu-
De exemplu, În cazul folosirii be-
cului de 100 W, intensitatea curen-
tului indicat de ampermetru ar tre-
bui ă fie în jur de 400 mA, iar În
cazul unui ş de 400 W de cca
1,5 ... 1,6 A.
5. Folosirea unui filtru de radio-
ţ pe circuitul de alimentare
de la ţ electrica.
NR. SPIRE Ţ
23
20
12
5 24
11
16
3x10
3x10
20
16 5
8 3
7
-
"
-
12 4
12
30
Schema unui astfel de filtru este
ă În figura 1. Condensa-
toarele C 1, C2, C3, precum ş C4,
C5, C6 au tensiunea de lucru de 250
V curent alternativ. Ci = C2 = 2 SOO
iar C3 = 0,22 ţ La fel, C5 = C6
500 pF, iar C4 = 0,22 ţ De. fapt,
C1, C2 ş C3 sînt ţ În "'ace-
ş ă de aluminiu ca ş C4,
C5 ş C6 ş se folosesc În- mod cu-
rent pentru ă la
mot ş electrice (aspiratoare, ş
ţ de cafea etc.). '
Bobinele de ş de ţ ă
, L 1 ş L2 sînt ţ din cîte o
ă ă de ă cu dimen-
siunile 010x200 ,mm, pe care se bo-
bineaza cîte 65 de spire, cu ă
CuEm 02,S mm. ă grosime
de sîrma permite utilizarea filtru lUi
ă la puteri absorbite din ţ de
peste 500 W. Boblnarea smnel nu se
va face direct pe barele de ă În-
trucît ă riscul de spargere a lor,
ci pe o bara de ţ ţ beton) cu
diametrui de 10 mm. Dupa bobinare,
ş ă se vor introduce pe ba-
rele de ă consolidîndu-Ie la ex-
ă ţ cu cîte o ă ţ ă din ă
ă cu ş ş ţ ă Bobinele
vor fi ă ş În sens invers una
ţ ă de ă Ele vor fi montate
paralel pe ă din textolit, la o
ţ ă de 40".SO mm una de alta,
ă cu condensatoarele, la ex-
ă ţ
Ansamblul se va ecrana Într-o cu-
tie, preferabil din ă de aluminiu,
ce se va ş În imediata apropiere
a bornelor de alimentare ă a
ţ
Cab'ul care face ă de la fil-
tru la priza ă de curent va fi
ş el ecranat, iar ecranarea conec-
tata la ă cu priza de ă
ă ă luarea tuturor acestor
masuri se va constata ă ă ă
ţ radioelectrice la vecini,
rezulta ca acestea sosesc acolo nu
numai prin mijlocirea ţ elec-
trice. Vor fi necesare deci ş alte·
masuri.
Oricum, masurile indicate aici sînt
absolut necesare, mai ales ia radioe-
ţ cu puteri de peste 100
W, ă care, combinate cu altele,
vor putea rezolva, ă nu total ma-
car În mare parte, problema pertur-
ţ radioelectrice produse de ra-
ţ
(CONTINUARE ÎN NR,·:VIITOR)
7
-
Ing- MIHAI STOCEC, 'lD3A
Feri te moi de irol ă per mea b Uita te Tabel 1
ElFEl?lr tJl1 A, ,(l
A2f
Aj
Aft.f Ă Ai! )8
A7
ţ o/Iilolea 600t IZOO gotJ
1801l 22tlO' 220!J 2 BtJo 3'-!l1l
Ifl/lia/ci
-
20';' t 2{l'/v "! 21J% -:2fJ7- :t 'lor.
t "t 2!l,% -! 20 70 ,1/1
I
l' OfT7C> olu / ele
0,2 0,004- O, 0/001 /20{}1 !J; {l(J1
O,OIlI tJ,OIJI O/JOI a 001
IÎ'pcv!>o!ci
!1l!z 1; 6 O, f !l, f tJd 0,2 0,2 O,! oJ
Il"
OJ
rdc/urvl rela7i1j
IllG
/2 2 2 3
2 2 3
I
4
I
;/etder/ ;y cr; I
/âlJ /0 /0 1(J 2tl
25 20 9 15 /2
ladtlc!ta mC1tf'/mcÎ
G's 4-ll00 3300 38(}(}
38(JO
38{/O tl/lfJ 43!1f)
3illo
,
3g0t!
!m
An lene rliezufI
l1/ezuri dl't/erse Ileo!ru rece;.locrl? rod/o
UIJh'zore
cGnelefe j lJ1
u
/
o
fl.
si TV J 1Î!lre de JIe/ecOmll/llc-a!li'j Iroos:frmCl-
fOClte de /117;:>I.//s.
Ferite moi de ă ţ ă
Tabel 2
Elf'ERIT LIft ; Ilf 112 JJ3 1J4 /J 4-f 06 .07
fJeÎ;??ea!;I!/faled
9
9 . 12 3tl 20 5"0
9tJ 120
loii/alei
/,1
-
"!:201o !201o
t 2010 !20'f., "!20f.
1:20%
)
!lome(7il.ll de
3tl 150 ,-0
3/1 30 10 2 O;'J
(recvPfl!d
l1f1z 200 30()
I 200 IOD 100 8!J Iti
FClc1tJrvl ielC/l/v

250 190 IfJO 5(J
00 6'IJ
de j>ierdet/ /1 o j/
J5"!l{/
700 8/JO 300 300 300 250 200
SIC16/ltlalec: C't./
ţ
L. 25' L 10 L !tl L35 ..Lira
L 20 /5 L3IJ
t'el77jJf:iC1!Uj" v(/;u;'
111 f.c
Rolac-
Tit:1/) slOr.
LI/il/zari
dIverse
!J !//;'z are
1tlt1fE'
lfncrloan
reCe;;IOClrt'
rad/o 7V
sil7lt:lri-
.,.
TV
zatr
..
I J"t N Ţ DE FRECVENl A - ELFERIT A,D,F
8
fI)""
8
6
L
2
-s
1.
'd
li
- ,,,,,
1.
/
P6
I
/
,
h

11./
-7
V
,,7
c,,- --17-

,
-
vt


'"
V


Y
V

1;
t::.:

V
t-


V
v


..........
-

l'
.Z
1 If 6 610 2 f 6 6/tJ 1.
1"
" 6 6/0 2.
14
* 6 8/0 2
E2 F'Î-
300
7(J


0;'- l5
f 30
4/J
000
.c.2

Arrlelle
{'Irct/llt!'
S'lr:t6i1e
It?rm/(I
IJT
I.PJ lP4i J
I I
[/
V
IJ
l/
"
,T
rm.
Transformatoarele de radiofrec-
ţ ă de ă ă sînt dispozitive
cu ţ numeroase În construc-
ţ ţ de ţ În
etajele de cuplare a mai multor emi·
ţ ă la ş ă precum ş
in etajele care ă mai multe
antene la ş receptor.
Utilizarea pe ă din ce În ce
mai ă a acestor dispozitive este
strîns ă de realizarea miezurilor
feromagnetice cu ă ţ bune la
ţ Înalte, componente de
ă pentru realizarea acestor trans-
formatoare.
Lucrarea ş propune ă prezinte
cititorilor teoria transformatoa
de ă ă mijloacele de
pentru proiectarea acestora, mate-.
rialele feromagnetice prOduse de in-
dustria . ă liniile de
transmisie. ţ de circuite
mai des utilizate.
Pentru a motiva preferinta pentru
utilizarea acestor transformatoare,
trebuie ă ă ă ă transformatoa-
rele ţ de ţ ă
au marele dezavantaj ă ţ
de ă ă ă ă cu
ă ţ parazite dintre bobinaje.
producînd pierderi însemnate ş (i-
mitind astfel ă la ţ
înalte.
Acest dezavantaj poate fi eliminat
ă primarul ş secundarul consti-
tuie cele ă conductoare ale unei
linii de transmisie. În acest fel, ca-
pacitatea dintre bobinaje devine o
ă a ţ caracte-
ristice a liniei ş nu ă o rezo-
ţ ă care ă limiteze serios ă
mea de banda.
Practic, un astfel de transformator
este realizat ă ş unei li-
nii de transmisie pe un miez fero-.
magnetic, de obicei cu circuit înc
al liniilor de cîmp. ,.
MATERIALE FEROMAGNETICE
Elementele care ă pro-
ă ţ transformatorului sînt, bi-
ţ mtezul de ă ş IinÎa de
transmisie. In continuare sînt pre-
zentate cari!cteristicile principalelor
materiale magnetice prodlJse în ţ ă
Materialele folosite se pot ă ţ
în ă grupe principale: ferite pe
ă de mangan-zinc de ă
permeabilitate, de tip A, ş ferite de
ă ţ ă (permivar. ferox-
ş de tip F ş D.
In tabelele 1 ş 2 sint prezentate
tipurile de materiale folosite în apli-
ţ uzuale, principalele caracte-
ristici necesare ă ş cîteva
domenij'de utilizare. Graficele 1 ş 2
ă ţ ă ţ rela-
tive ş ă ţ complexe În
ţ de ţ ă pentru principa-
lele materiale. În tabelul 3 sînt pre-
zentate tipodimensiunile tOfurilor de
ă uzuale produse în ţ ă
Pentru gama undelor scurte, 3 .;..
30 MHz, se ă materialele F4,
D6, D7, E2, pentru unde ultrascurte
materialele D1, D2, D3, D4,D41, ş
D5, iar pentru ş filtre, tr;ansfor-
matoare de ă foarte ă mate-
riale din grupa A (aliaje cu man-
gan-zinc). ă cum se ă ş
din grafice, domeniul de utilizare al
unui material este determinat de
zona În care permeabilitatea rela-
ă se ă ă ă
TEHNIUM 10/1989
UNULE DE TRANSMISIUNE
Liniile de transmisiune folosite
ţ transformatoare-
de ă ă pot fi coaxiale
sau bifilare. Pentru liniile coaxiale
se ă cabluri cu dielectric din
teflon, material ce ă ă
ă ţ electrice la ţ
de peste 1 GHz ş temperaturi de lu-
cru intre -55
0
C ş +250
0
C. ă
acestor ă ţ remarcabile, ca-
blurile coaxiale cu teflon se utili-
ă În aparatura ă
Realizarea liniilor bifilare este
mult mai ă ă radioa-
matoriior, necesitînd pentru con-
ţ doar conductoare de di-
verse grosimi cu ţ de email
sau email ş ă ş ă prac-
tic În ă rea celor ă conduc-
toare. ă ţ unei linii de
transmisiune cu pierderi neglijabile
sînt determinate de doi parametri:
ţ ă ş lungi-
mea de ă pe linie. ţ ca-
ă depinde de diametrul
conductoarelor, grosimea ţ ş
constanta ă a acesteia.
Lungimea de ă pe linie depinde
În principal de ă de ă
pe unitatea de lungime ş constanta
ă a ţ ş este mai
mare decît lungimea de ă În aer
la. ş ţ ă
In tabelul 4 sînt prezentate cîteva
tipuri de linii realizate ş ă
de autor.
i.·· Ţ DE TRANSFOR-
\.. MATOARE
În cadrul acestui capitol sînt pre-
zentatecîteva ţ de circu-
ite de ă ă realizate cu linii
de transmisiune. Cea mai ă
ţ este aceea care face
trecerea de la un etaj simetric la
unul asimetric cu schema ă
ă În figura 1.
Un calcul elementar ă
_ 1 1 .
ca
2
V
s
+ TVs = V + VL -V, decI
V
L
= V
s
·
O ă a acestei ţ
este ă În figura 2. Schema
ă schimbarea fazei semnalu-
lui de intrare cu 180
0
• Un calcul si-
milar ă ă V L = -V s.
ţ din figura 3 ă
dublarea tensiunii, intrarea si iesi-
rea fiind simetrice. Acest transfor-
mator se ă prin bobinarea
a ă linii pe ş mie?:, cu sen-
sul de bobinaj dat de sensul tensiu-
•.
. nilor V. ţ de calcul sînt V =
\, 1 .
- = 2 Ş V
s
= 2VL·
'"
tir.

/;
erI.
mm mm mm
f 4- 2- z
2
'7 4- 2
3 7 Ir
3
4- S 6 2
S /6 7 6
5 2.0
10 5
7
3.6- 23
13
8
!tir
27
-21
9 4-0 20
ă acest transformator se desi-
ă punînd cîte o ă a in-
ă ş ş la ă se ţ ur-
ă ă care ă
ş ţ ca mai sus (fig. 4).
Cu ă linii de transmisiune bo-
binate pe ş miez se poate ob-
ţ o ţ care ă tri-
plarea tensiunii (fig. 5), cu ă
rele ţ de calcul: VS=3VL ş VL=
-V. Ca ş În cazul precedent, acest
transformator se poate desimetriza,
punînd la ă cîte o ă de la
intrare ş ş (fig. 6). ţ de
caJcul sînt: Vs=-V ş VL=3Vs.
In încheierea acestui capitol este
ă o ţ intere-
ă cu ţ multiple, care mai
este ă ş "circuit hibrid", cu
schema ă ă În fi-
gura 7. Semnalul de la sursa Es este
distribuit la ţ de ş A ş B
cu amplitudini ş faze identice Într-o
ă ă de ţ ă Proprieta-
tea ă a circuitului este ă
între ţ A ş B ă o izolare
foarte mare, teoretic ă
Practic, aceasta ă ă ă
se ă o tensiune la bornele A
sau B, ă energia se va transmite
numai la borna C. ă propri&'
tate ş ă ş ţ la cuplarea
a ă ţ ă la ş ă
ă ă a exista ţ ă între ele.
Ă LA Ţ
TRANSFORMATOARELOR
ţ de ă prezentate
În capitolul precedent ş ă
ă ţ Într-o ă de frec-
""
PERMEABILITATEA COMPLEXA- ELFERIl:, A"
r
dO
,
... -.... ,:
,
1--" ,,' ...
" , ..

,:
,
--.,Il'
" ,
,
'\
A,.
----;,11." /
"
\.
,
" \.
t. ::"\.., ,
" '\,
A" /j\
,
Nd
, \
11
#V' ,
"
'\
\
At
I '
J'
,

""'"
\.

"
,."

.... -...
\
S",

,

...
.,,1
, ..
2
r-
IJL
_--
",'

\
r--
"
fi'
_.!110-'"
,
, \
s
S
:
J

I
2
I
$l)
I

.,
SlO
'
f lOZ l' ffl" ţ 10
3rafic1
TEHNIUM 10/1989
Tabel
16r"", ,JAJ_
., .. -.-, ..
9'
0,09
(Jj3
0.39
0,'
3
1
_5
1,.,7
32
7t1
140
ţ ă ă inferior de ă
ţ ă ş ă transformato-
rului, iar superior de ţ liniei
de transmisiune.
Pentru a ţ limitarea la frec-
ţ superioare, vom prezenta ţ
ţ cea mai ă inversorul
de polaritate, cu schema ă
din figura 8. ţ de intrare în
linie, CÎnd ă ă este termi-
nat pe o ţ ă R, are expresia
(1), În care r=Zo/R, unde I este lun-
gimea ă a liniei, iar AI lungimea
de ă pe linie.
- ă ţ ă a
liniei, Zo, ă de cea ă r#
1, .atunci va exista o neadaptare
care este ă la ţ înalte.
Gradul-de neadaptare depinde de
lungimea liniei ş de raportul r.
Ca remediu, va trebui ă se utili-
zeze linii cu ţ caracteris-
ă cît mai ă de valoarea
ă ă acest lucru nu este
posibil, cum este cazul transfomato-
rului de ţ ă 1 :4, atunci fie se
ă la tehnicile de compen:"
sare, fie se ş linia cu lun-
gimea cît mai ă Reducerea
lungimii liniei scade ă ţ
ă ă ceea ce ă
adaptarea la ţ joase. Un
compromis bun este realizarea unor
S 1
ţ care la ţ cea mal
ă de lucru ă ţ
ă cu 4R(2), care se folo-
ş . adesea pentru proiectare.
Pentru lini.a ă pe miez to-
roidal, ţ este ă de rela-
ţ unde J.1l.' = permeabilitatea ab-
ă =41T"10 [H/m]; }1.r = permeabi-
litatea ă a materialului (tabelul
1; J.1,); A = ţ ferit ei [mcJ; I =
lungimea medie a liniilor de ţ ă
[mIi. n = ă de spire.
Cu ţ ă se
poate utiliza pentru 1 valoarea (D+
d):2.
O ă limitare În proiectarea
transformatoarelor este -evitarea zo-
nei de saturare a miezului feromag-
netic la niveluri mari de ţ caz
întîlnit la amplificatoarele de putere.
Tensiunea ă care poate fi ad-
ă pe o ă ă ş este
ă de ţ (4), unde B",a\, este
ţ ă ă În tesla
(1 T =10000 Gs). Trebuie ă se evite
alegerea prea ă a valorii lui
B""1\' deoarece aceasta conduce la
o lungire mai mare a liniei de trans-
misiune ş implicit la pierderi prin
neadaptare la ţ Înalte.
(CONTINUARE ÎN PAG. 23)
Ă Ă - ELFERIT "O"
10
J

i9!"

-------
J)'J

n,
5
AL

z
JlJ
1
trJ
.;
l
'(1'
.;
".,,'
ll.z.
.....
"" ....
1. - - -- --
-- 'lA- --
.. -
--
1'"-
-- --
-1
- 1.1' --
.; --
--
--
... -
111
2
.lJ."
,-4
ft
.;
... -
::.'11.-
--
--
-- -- --
-"
2.
;
Grafic 2
,.

.,:}

\\:
! ! .'\'
, ,
."
I
,

I
r
:
,
I
I
,
, , 1
,
/
,
I
, ,
II' "
,
III'
,ti ' ,
,
,
.;l
,

"
t\


,
I
,
1
r
,
!
I
I


"
f4
1
S"
t.
/f)t
S
1
10'
.;
2
1'·
,.
I
-
Z
/(r
f
S


"
... ,,"'
,
/'
1/
".,

,
2
,,-L
S
2
ftr
J
.f" IlS 1. S 11)6
'f2!1...
Aparatul descris ă cîteva
ţ importante În vederea ex-
ă ă a automo-
bilelor: ă ă ţ de lucru a
motorului ş tensiunea ă a
bat eri ei ş ă acustic ac-
ţ ă stînga-dreapta
ş a frinei de ă sau de picior.
Acest dispozitiv electronic permite
reglarea cu exactitate a ţ mo-
torului la ralanti, verificarea bunei
ţ ă a motorului, verificarea
regulatorului de ă centrifugal ş
vacuumatic la aprindere, verificarea
ă de ă a bateriei, a mo-
dului- cum aceasta este ă ă de
ă alternator ş semnalizarea
ă În interiorul automobilului
a comenzilor date de ă
auto.
Schema cuprinde mai multe blo-
curi ţ Blocul formator de
semnal culege semnalul de pe rup-
torul bobinei de ţ îl ă
de semnalele parazite ş îl transpune
În ă TTl.
Se ş ă intre ţ arborelui
motor ş celelalte elemente ale mo-
torului ă cilindrilor, ă
timpilor motori ş ă de scîntei
pe ă ă ă rela-
ţ 30
n = C N x M, (1)
unde n este ţ motorului În ro-
ţ pe minut, C ă cilindrilor
motorului, N - ă de scîntei·
pe ă ş M - ă timpilor
motori.
Din ţ de mai sus se poate
trage concluzia ă între ţ arbo-
relui motor n ş ă de scintei
N ă o ţ de liniaritate; ă
surind ă N, automat vom
avea ţ despre n, cunoscînd
ă C ş M.
Pentru automobilul "Dacia 1300"
ă C ş M au valorile C=4, M=
4, deci din ţ de mai sus avem n
=30 N sau: 1
N =- n (2)
30
ă ţ ă ă
dintre ă de impulsuri elec-
trice colectate de blocul formator de
semnal ş ţ arborelui motor.
Impulsurile de la blocul formator
trec prin poarta de acces ş ajung În
blocul de ă ş ş Acest
bloc va ş numai primele ă ci-
fre semnificative ale ţ de
exemplu 60 În loc de 6 000 rotlmin.
Deschiderea-inchiderea ţ de
acces sînt asigurate de blocul bazei
de timp.
Blocul convertor tensiune-frec-
ţ ă ă conversia. tensiunii ba-
terie; de acumulatoare Într-o frec-
ţ ă ţ ă
Blocul de semnalizare ă
semnalizarea ă În interiorul
automobilului a ţ de peste
a 000 rotlmin ş a comenzilor de
semnalizare ş frÎnare a automobrlu-
lui.
Blocul de alimentare ă ten-
siunea de 5 V ă ă
multimetruluL
Schema ă de principiu a
multimetrului pentru automobil este
ă in ă '
Blocul formator de semnal este
realizat cu ajutor\ul unui
trigger-Schmitt de tipul CD8413. In-
trarea acestui bloc-cuprinde un filtru
de antiparazitare a semnalului cules
de pe receptorul bobinei de induc-
tie. Acest bloc este protejat la even-
.0
Ing. MILIAN OROS
tu alele tensiuni periculoase de in-
trare de ă diodele 01 ş 02.
Poarta de acces este ă cu
operatorul Ş trigger-Schmitt
ă disponibil În capsula
circuitului integrat CDB413.
Blocul de ă ş ş cu-
prinde ă ă ă decadice
asincrone de tipul CDB490, ă
decodificatoare binar - 7 segmente
ş un element de ş de tipul
VOE24D:
Blocul ă de timp cuprinde
ă monostabile, M1, respectiv M2,
ş un oscilator realizat cu ţ
Ş de tipul CDB400. Durata de
lucru a monostabilului M1 este de
aproximativ 2 secunde; pe ă
ă au loc ă impulsuri-
lor de la ş blocului formator de
semnal ş citirea ţ de ă
ă auto, procesul repetîn-
du-se din ă in ă secunde.
Durata de lucru a monostabilulu·i
M2 este de aproximativ 0,33 ms, va-
loarea ă stabilindu-se cu oca-
zia ă multimetrului.
ă ă de lucru permite
citirea pe ş a sutelor ş miilor de ,
ă ţ de ţ pe minut.
Oscilatorul bazei de timp are frec-
ţ de lucru de aproximativ 800
Hz.
ţ bazei de timp este
ă semnalul de la ş irea
oscilatorului bazei ş ă mo-
nostabilul M1; ş 01 fiind în 1
logic, ş ş a fost ă
ă La trecerea lui 01 din 1 logic
În O logic, monostabilul M2 este de-
ş ş deschide poarta de acces
pe perioada de 0,33 ms.
Cele ă monostabile se reali-
ă folosind circuite integrate de
tipul CDB4121.
,Blocul convertor tensiune-frec-
ţ ă cuprinde un oscilator coman-
·8 +12.V
dat În tensiune realizat cu ţ
Ş de tipul CDB400 ş un sistem
ţ pentru reglarea nive-
lului tensiunii de ă
Blocul de semnalizare ă în
interiorul automobilului cuprinde un
detector de comenzi, care În ţ ă
este un circuit Ş implementat cu
diode.
Acest detector ş ă un
circuit astabil de fiecare ă cînd
ă auto ţ ă frîna
de ă de picior sau semnalizarea
stînga-dreapta.
Se stie ă becurile de semnali-
zare, de exemplu ţ ă au
o ă ă I a plusul bateriei
de acumulatoare, urmînd ca la ă
sarea pedale; ă ă a becu-
lui ă fie ă la ă ă pu-
nere la ă este ă de cir-
cuitul Ş al detectorului de comenzi.
Semnalul de la ş circuitului
Ş este aplicat unei ţ Ş care
mai ş prin intermediul unui
·inversor, ş comanda de la ş O
a circuitului ă ă al miilor de
ture.
În mod normal, pe ţ RS
cade o tensiune de 3 V, ceea ce
pentru poarta, Ş 5 ă 1
logic ş ca urmare, nivelul ş ei
se ă în O logic, bloCÎnd ţ
rea astabilului realizat cu ţ
Ş 6, 7 ş 8.
Starea. aceasta este ţ ă ş
de ş ţ Ş 9, care pri-
ş comanda de la pinul Dai cir-
cuitului C12.
Cînd se ă un ă
egal sau mai mare de 8 000 de ture
pe minut, ţ ă pentru
marea majoritate a motoarelor cu
ardere ă poarta Ş 9 ş
trece ş la nivelul O logic,
poarta 5 este ţ ă ă ş ă ie-
ş la nivelul 1 logic ş astfel asta-
bilul este ş
ţ de lucru a acestui asta-
bil este de aproximativ 10 Hz ş mo-
ă semnalul cu ţ de
800 Hz din baza de timp.
Blocul de alimentare cuprinde un
stabilizator electric de tensiune pro-
tejat la supracurent.
Montajul absoarbe un curent de
aproximativ 250 mA la tensiunea de
5 V. La ă ş acestui
ă de tensiune pe rei
ş ceea ce duce la;
ţ a tranzistorului
BC177. O ă cu trecerea
ţ a acestui tranzistor,
rele T2 ş T3 sînt blocate.
tranzistorul T3 trebuie ă
mod normal o putere de ap
2 W, este ă rnf'\.nT!:I·r/:l!:l
un radiator din ă de a
grosimea de 1-2 mm ş
de cel ţ 100 cm
2
. T
În vedere faptul ă acest
trebuie izolat de masa autom
deoarece colectorul lui T3 se
+12 V.
Etalonarea multimetrului
În modul ă se ali
montajul la o tensiune de
comutatorul K se trece pe
(turometru). La intrarea bl
mator se ă un semnal
ţ de 100 Hz ş ar:nplitudi
ţ 5 V. Din semiregl
(element exterior lui M2) se
astfel de ţ pentru care
ă În cursul ciclurilor de
cifrele 30. Se ă ţ
neratorului la 200 Hz; ş
buie ă indice 60. Pentru
ţ a ş ţ
ar fi de 6 000 rot/min.
Se ă ş ţ s
la valoarea de 270 Hz;
buie ă indice valoarea 81,
nalizatorul acustic ă În fu
indicînd atingerea unor valori
culoase ale, ţ
Cu aceste reglaje ş ă
tea de turometru a fost
punct.
Se trece comutatorul K pe
V (voltmetru); se ă din
ţ P2 tensiunea de
a oscilatorului comandat în
astfel Încît ş ă indice
acel moment ţ de
oscilatorului este de 40 Hz.
ă În cursul reglajului lui P2
ţ .valori mai mari, se ă ş
pacitatea C; În caz. contrar se
ş ă ă capacitate.
ă acest regla; se ş
sau ş ă ş tensiunea de ali
tare a montajului În BA de la 9
V. ş trebuie ă indice
B
ţ de tensiune.
ă ce s-a ă ş ă veri-
ficare, se ă montajul la
tensiunea ă de 12 V ş se
ă pe rînd bornele a, b, c ş
d la ă De fiecare ă semnali-
zatorul acustic trebuie ă intre În
ţ semnalizînd acustic co-
manda ă
Cu aceste ultime ă apara-
tul este gata pentru lucru.
În cele ce ă ă cîteva in-
ţ În ceea ce ş folosirea
acestui instrument de ă ă ş
control.
Se ş ă pentru un motor cu o
cilindree ă între 1 ş 1,51, de-
ă ş ţ de ralanti de 800 roti
m.in duce la ş ă a con-
sumului de carburant. De asemenea,
o ţ sub cea ă soli ă
prea mult motorul, nu ă o un-
gere ă ş produce
ţ ă CunosCÎnd tu-
ţ de ralanti a motorului. ă de
firma constructoare ş folosind in-
strumentul prezentat mai sus se
poate regla cu precizie ă tura-
ţ
Plecînd de la ideea ă puterea
motorului cu ardere ă este
suma puterilor date de fiecare cilin-
dru, se poate deduce ă ţ
unor ş ă ţ pe la garnituri ş
supape, ţ unei bujii se
ă printr-o ţ ă ă
ţ ă de cea ă deci, folosind
instrumentul de mai sus, ne vom pu-
tea da seama imediat ă motorul
ţ ă În parametrii normali
sau nu.
Pentru a verifica acest fapt se pro-
ă în modul ă se por-
ş motorul ş se aduce la o tura-
ţ de aproximativ 1 800 rot/min. Tu-
rometrul va indica 18 sau În jurul
acestei valori.
Se scot pe rînd ş de alimen-
tare ale bujiilor ş se ă de fie-
care ă ţ ă ă de ş
Presupunînd ă am scos prima ş ă
de la cilindrul nr. 1, se ş tura-
ţ se pune ş la loc ş se ş
ţ motorului cu ş de la cilin-
drul nr. 2 ă ş
ă motorul ţ ă nor-
mal, atunci ţ citite în cele pa-
tru cazuri trebuie ă fie mai mici de
1 800 rotlmin ş ă nu difere Între
ele cu mai mult de 10%; În caz con-
trar motorul trebuie supus unei veri-
ă atente ş reparat ă este ne-
voie.
Se ş ă la motoarele cu ardere
ă pentru o ă ţ
sistemul de aprindere este echipat
cu un avans centrifugal ş unul va-
cuumatic. Aceste regulatoare func-
ţ ă simultan, intrînd În func-
ţ pe ă ă ce ţ ş
precum ş la ş depresiunii' În
carburator. Pentru verificarea regu-
latorului centrifugal se scoate din
ţ regulatorul vacuumatic
prin demont-area tubului ce vine de
la carburator.
Se ş ţ motorului notînd
ţ turometrului, ă
În ş timp, cu ajutorul unui
stroboscop, ă avansul ş
ţ ş lucru se face ş
pentru avansul vacuumatic, de data
aceasta blocîndu-se avansul centri-
fugal prin blocarea ă con-
ă ţ
Buna ţ a automobilului
depinde de starea ţ elec-
trice ş Îndeosebi de starea de-func-
ţ a bateriei de acumulatoare.
Instrumentul prezentat permite veri-
ficarea ă a ă bateriei, astfel
Încît ă fie ă prelungireac;.du-
ratei de lucru a acesteia ..
Înainte de pornirea automobilului
se trece comutatorul K pe ţ V
(voltmetru), citindu-se valoarea ten-
siunii bateriei. ă tensiunea indi-
ă este sub 10,8 V, bateria este
ă ă iar folosirea ei ar duce
la deteriorarea bateriei.
Instrumentul permite verificarea
releului de tensiune pentru ă
rea bateriei de la alternatorul auto-
mobilului. ă pe timpul ă ă
tensiunea ă de multimetru
este mai mare de 14 V, releul de
tensiune trebuie reglat.
DRGA DE LUMINI CU FILTRENUMERICE
: x. În general, o ă ă de
, ă de lumini ţ un ă de
filtre realizate de obicei cu compo-
nente pasive (R, L, C) ş ă ţ de
ă ale surselor de ă
ă
ă numeroase scheme reali-
zate Îndeosebi cu filtre pasive, cu
trei sau mai multe canale, cu separa-
rea între canale mai ă sau mai
mare.
Propun În continuare o ţ a
filtrelor numerice, ş anume o ă
de lumini În care separarea benzilor
de ţ ă ă se
face cu ajutorul filtrelor numerice cu
un factor de separare Între canale
foarte bun.
SCHEMA ELECTRiCA
Schema ţ patru blocuri
ţ etajul de amplificare,
blocul filtrelor numerice (fig. 1),
etajul de putere (fig. 2) ş alimen-
tatorul (fig. 3).
Etajul de amplificare, realizat cu
amplificator ţ f3A741 , rea-

ă o amplificare a semnalului de
,;1 ntrare ţ cuplarea direct la
. mufa de ş de ţ ă ă ş
nivel mic (cca 200 mV) a unui
magnetofon, casetofon etc.; ă
apoi un etaj formator de impulsuri
TTL realizat cu ă ţ Ş
(1/
2
CDB400).
Blocul filtrelor numerice ţ
ă monostabile realizate cu cîte
un circuit integrat f3E555, ă ţ
Ş (CDB400) ş ă bistabile
de tip D (CDB474).
Pentru separarea ă a blo-
CUlUI de putere de etajul logic de
ă s-au folosit trei optocu-
ploare; comanda becurilor reali-
ă prin intermediul a triace
care se vor alege În ţ de
puterea becurilor ă
F1,
puterea
Partea de alimentare si cea de
ă a triacelor la tre'cerea prin
zero a tensiunii de alimentare nu
ă probleme deosebite, fiind rea-
lizate cu componente uzuale
(B0135, 139 ş CDB413).
Ţ
Etajul formator de impulsuri gene-
ă semnale dreptunghiulare cu
durata ă de componenta
ă a semnalului complex
audio de la intrare.
ţ schemei se ă
pe compararea perioadei, semnalului
audio prelucrat cu perioadele gene-
rate de cele ă circuite mono-
TEHNIUM 10/1989
stabile, perioade care ă
benzile de ţ ă
Fiecare impuls ă ţ
monostabilelor pentru o ă
T1=1,1 R1xC1, respectiv T2=1,1
R2xC2 În starea 1 logic. Simultan se
ă ă impulsul generat de for-
matorul de semnale compatibile TTL
ă bascularea circuitului
COB474.
Cum starea ş O ă bascu-
Iare este ă de starea ă
rii O înainte de basculare, ă ă
ş O va bascula În 1 logic numai
ă perioada semnalului analizat
este mai ă decît perioada gene-
ă de monostabil. ă perioada
semnalului analizat este mai mare
decît perioada ă de mono-
stabil, atunci ş O va ă în
O logic ă cînd perioada semnalu-
lui va ă sub valoarea perioadei
monostabilului.
Preluînd semualele de pe ş
01, respectiv 02, se ţ astfel
ă filtre, un FT J ş un FTS;
combinînd celelalte ă ş ă
printr-9 ţ Ş se ţ ş
cel de-al treilea filtru, un FTB.
Astfel, cu valorile din ă
benzile de ţ ă ă
toare celor trei filtre sînt:
B 1 = 0-500 Hz; 82 = 500 Hz-6
kHz; B3 = 6-20 kHz.
Pentru o mai ă ţ a
ţ ă schemei, În figurile Sa ş
5b sînt prezentate diagramele de
ţ a filtrului. '
Schema ă de asemenea o
proprietate ă ă pro-
ă ţ de ţ (memo-
rare) a ă circuitului basculant În
ţ impulsurilor de tact, în tim-
pul pauzelor muzicale se ă stin-
gerea a luminii, eliminÎn-
du-se necesitatea introducerii
unui canal suplimentar de ă
Pentru eliminarea intro-
ş În ţ ia triacelor,
comanda acestora se face la trece-
rea prin zero a tensiunii alternative
alimentare.
figura 4 este ă schema
sesizorului de trecere prin zero.
Astfel, la fiecare trecere prin zero a
tensiunii, acesta ă un im-
puls care permite trecerea infor-
ţ provenite de la filtre la
circuitele de ă
Folosirea optocuploarelor ă
pericolul ţ unei tensiuni peri-
cu loase În partea ă a schemei.
Schema corect ă va func-
ţ de la prima încercare, neavînd
nevoie de nici un fel de reglaje.
Se ă ţ ă în
ţ condensatorului C6, care
trebuie ă ă o tensiune de lucru
mai mare de 400 V.
Student LAURENTIU BUBUIANU
Pentru o mai ă ţ a
schemei, am prezentat ă ă
turile la ă pentru circuitele,
integrate utilizate.
LISTA DE PIESE
R1 = 47 k!l; R2 = 100 k!l; R3 = 250
rl'lCT
_L
1 l ..

k!l; R4 = H6 = 2,3 k!l; R5 = 15 k!l;
R7 = 36 k!l; R8 = R10 = R12 = 100 H;
R9 :::;;moR11 = R13 = 180 !l; R14 = 270
!l; R15 = 220 k!l; R16 = 4,7 k!l; R17
= 100 k!l; C1 = 3,3 j.LF; C2 = C3 = C5
= C9 = 10 nF; C4 = 50 nF; C6 = 1
j.LF/400 V; C7 = C8 = 1 000 j.LF/10 V;
OZ = OZ5V6.
'-------1--_'-
'-----------+ __ 2
3
:T
1)
L 1
I I
II
I
RECEPTIA
,
A
IN BANDA SHF
(URMARE DIN NR. TRECUT)
Bobina L201 are 15 spire bobinate
ă ă ă Priza este ă
la 5 spire ţ ă de ă legat la
ă Bobina L202 are 90 de spire
bobinate tip fagure cu' O lungime a
bobinajului de 10 mm. Bobina L203
are 15 spire bObinflte ă ă
ă BObinele L204 ş L205 au cîte
10 spire bobinate ă ă ă
Bobina m201 are ă ă ş ă În-
Dr. fiz. Ş FALIE
ş a3-a4 are 40 de 'spire bo-
binate ă ă ă ă ş
a1-a2 are 12 spire bobinate ă
ă ă peste ă ş a3-a4.
Bobina L206 are 4 spire bobinate
ă ă ă
Cu ţ r221 se re-
ă nivelul semnalului audio de
la iesire.
În . ş 3 este ă
schema amplificatorului video.
ă ă este ă folo-
IAMPLiFiCATOR EROtJRE al
1,2
ICAF I
12
I 2ZnF
1C40G
8FS21A 1.
sind numai componente discrete de-
oarece circuitele integrate NE592 ş
j.1A 733, cu care circuitul s-ar fi sim-
plificat mult, sînt dificil de procurat.
Cu comutatorul K301 se face co-
mutarea de pe sem nal video pozitiv
pe semnal video negativ. Deoarece
semnalul video demodulat are, în
cazurilor o singura po-
lantate, acest comutator este mon-
tat direct pe cablajul imprimat.
La borna b32 se ă borna
b21 a modulului de sunet, iar borna
b21 se ă la borna b42 a
demodulatorului video.
Borna b33 se ă la borna
video ce se ă pe panoul din
spate al receptorului.
ţ L301, L302 ş L303 se
ă pe cîte o ă de ă cu
diametrul de 3 mm. Valoarea aces-
tora poate fi ă Într-o tole-
ţ ă de ± 1 0%.
Filtrul ş amplificatorul buclei PLL
Schema filtrului ş cea a amplifi-
JBLOC TENSIUNE VARICAP\
catorului buclei PLL sînt
în ş 4.
Tensiunea ă vîrf
care o poate scoate la ş ci
tul integrat j.1A 733 este de
ă tensiune este În maj
cazurilor ă pentru a
excursia de ţ ă n
trul buclei PLL ă o
În ţ de ţ ă conform
ţ circuitului, ş deci este
preferat conectarea filtrului
înaintea amplificatorului. În
se ă ş ş gama ă a
cuitului. ţ de intrare a
cuitului cu diode varicap pentru
manda În ţ ă a os ci
din bucla PLL este foarte m
la ţ joase ş ar fi util
nectat un 'repetor între filtrul
ş oscilator. Avînd În vedere
ţ mai sus, configu
elementelor din circuit este
ă ţ ă de schehla publi
rior. Filtrul buclei PLL este co
la intrarea amplificatorului bu
Deoarece el trebuie ă fie urmat
un circuit cu ţ ă mare de
trare, în ţ circuitului j.1A733
conectat un repetor cu tranzist
FET.
În ţ filtrului buclei,
!II cuitul format din C412 si L401
un circuit rezonant paralel pe
ţ de 4,43 MHz, ă
culoare pentru sistemul
circuit ă la eliminarea
lor ce apar pe culorile satur
ţ L401 se ă
ă cu miez de ă
ţ se ă ţ de
ţ ă a acestui circuit pe 4,43
iar în final reglajul se va
folosind ţ unei mire.
Cu ţ r403 se
compensa tensiunea de offset a
plificatorului. În unele cazuri
paratorul de ă nu este
echilibrat si din, ă
tensiunea pentru care faza este
!:lu corespunde unei tensiuni de
In ţ ş de intensitatea
lelor ce se ă comparat
ă ce ţ ă offsetul
tuia, se va stabi,Ji reglajul definitiv
ţ r403.
Condensatorul C410 are rolul de
ă ţ culorile a ă
poate ă în cazul în care
tajul ă ţ paraz
oarece o valoare mare a lui
ă ţ imaginii, se
ş valoarea acestuia
ă în ţ de ş
jul.ui.
In ş 5-6 sînt
blocurile de control automat
ţ ş sursa de tensiune
alimentarea diodelor varicap
acord.
Blocul de control automat al
ţ ă tensiunea de C
pentru oscilatorul local, cit ş
oscilatorul din bucla PLL.
Semnalul de la comparatorul
ă se ă la borna b51, iar
nalul de CAF pentru oscilatorul
cal ă la borna b52.
În de ţ a amplifi
rului ţ U501 'sÎnt
diodelen501 si n502. Rolul
diode este de ·.a .. limita tensi
la ş amplificatorului
nal. ă tensiunea din punctul
conexiune al ţ r505
r506 ă ş ş valoarea de O,
V, atunci diodele se deschid si
plificarea etajului se ş ă
vizorul rezistiv format din
r506 este conectat pentru ca
nea de la ş amplificat
ţ ă se limiteze la o
loare mai mare de ±0,7 V. Pentru
tensiunea În punctul de co .
al ţ r505 ş r506 ă fie
±0,7 V, trebuie ca tensiunea de la
ş arnplificatorului ţ
ă o valoare aproximativ
Cu acest circuit nu mai este necesar
ă se monteze un comutator pentru
conectarea sau deconectarea circui-
tului de CAF. În momentul în care
se ă ţ pentru ţ
narea altui canal, circuitul de CAF
devine inactiv, prin limitarea tensiu-
nii de la ş amplificatorului ope-
ţ U501, redevenind activ doar
În momentul În care se ţ io-
ă un alt canal.
I
I AI
L __ _
TEHNIUM 10/1989
ă nu ar fi fost ă acest
circuit de limitare, atunci prin ţ
narea butonului de acord este dificil
de reacordat receptorul de pe un
post pe altul, din cauza faptului ca
CAF-ul va ă postul ţ
pe un domeniu larg al butonului de
reglare €i ţ
In cazul În care amatorul ş
ă conecteze un comutator pentru
conectarea ş deconectarea circuitu-
lui de CAF, atuncI acesta se poate
monta În locul ţ r506. Cînd
comutatorul este deschis, circuitul
va controla ţ doar pentru un
domeniu foarte îngust de acord.
Prin închiderea comutatorului, do-
meniul de ţ al circuitului de
CAF se extinde foarte mult.
Cu ţ r501 se re-
ă tensiunea de la borna b52 cît
mai aproape de valoarea O V. Regla-
IREGLARC AUTOMATÂ AMPLiFicARE I
jul se va face în momentul În care
recepforul nu este acordat pe post.
Cu ţ r507 se re-
ă ţ de ă a oscilato-
rului din bucla PLL. Cu amplifica-
torul ţ U502 se însumeaza
tensiunea de acord a ţ os-
cilatorului din bucla PLL cu tensiu-
nea de CAF. "
(CONTINUARE ÎN NR. VnTOR)
li
MASTER • FILE
(URMARE DIN NR.6)
Caracterele, normale ale Spec-
trum-ului permit scrierea a 32 de ca-
ractere/linie. ă se ă ca-
racterele la ă ţ de 5 sau 6 ţ În
loc de 8 ţ atunci este ă În-
scrierea mai multor, caractere pe li-
nie. Caracteristica MICRO-PRINT
permite ă grade de comprimare:
la 42 caractere/linie sau la 51 carac-
tere/linie. În modul DISPLAY se
poate vizualiza textul În forma nor-
ă ă sau Într-un ames-
tec al celor trei moduri. Pot fi com-
primate atît textele literale, cît ş da-
tele.
Pe ă avantajul ă pe ecran pot
fi vizualizate mai multe date, la va-
rianta, de 42 caractere/linie mai
apare ş acela al sporirii ă ţ
ă ţ improvi-.
zate ale caracterelor. Singurul in-
convenient care apare este acela ă
MICRO-PRINT are nevoeie de mai
mult timp pentru ş datelor,
deoarece acestea mai ă sînt
"pictate" decît ş
Modul de specificare MI-
CRO-PRINT este ă
- În modul EDIT, la furnizarea
unui element literal sau de date ţ
fi întrebat "MICRO-PRINT Y/N";
- .pentru a ă la ă
ă de 32 caractere/linie ă
ţ "N";
Radioamatorismul este un sport
complex care cere ă perseve-
ţ ă în vederea objinerii unor re-
zultate foarte bune. In ş timp,
el ă ş ţ ă
Practicarea radioamatorismului ne-
ă temeinice ş ţ În do-
meniul electronicii, radiotehnicii ş
chiar ş În ă Calculatorul,
În ultimul timp, a adus multe bucurii
În acest sport, deschizînd ţ
unor noi ă ţ De la progra-
mele În' BASIC ă la Înlocuirea
omului cu computerul În realizarea
unor ă au dus la crearea unei
ă între cele ă domenii,
Acest program pe care vi-! pre-
ă are rolul de a transmite
aleator cîte cinci caractere pe
fiind foarte util În ă
ş cît ş pentru an-
trenamentul celor ţ Pro-
gramul are posibilitatea de a stabili
o ă ă de transmitere, cît
ş tonul preferat al sunetelor.
ă numesc Cristian Aleca
(Y04-!l526) ş ă cu colegul
meu Silviu Nastac (Y04-11535), am-
bii elevi la Liceul de ă
ă "Nicolae ă din ă
ţ ai informaticii, am realizat
acest program.
Programul este de fapt un ma-
nipuiator electronic ă ă ţ prin
faptul ă poate transmite caracterele
dorite la viteza ă telegrafis-
tului, cu ş .or pe monitor. De
fapt, ă ţ pe care le are se ă
sesc În ţ programului o ă
lansat. Programul poate transmite
.4
- pentru microimprimare ă
ţ "Y". In acest caz ţ fi întrebat
,,42-Pitch Y /N";
- ă ţ cu "Y" pentru a
specifica varianta de 42 caractere/li-
nie, respectiv cu "N" pentru varianta
de 51 caractere/linie;
- În caz ă s-a folosit microim-
primare, la Întrebarea privitoare la
linie ş ă Master-file permite
ş pe 42 sau 51 de coloane,
ţ de varianta de microimpri-
mare ă
ă modului de construire a
ă În Master-file (ver-
siunea 08) s-a suprimat ţ
FLASrf pentru textele microimpri-
mate. In modul EDIT se ş ă ca-
ractere MICRO-PRINT În loc de sta-
diul FLASH, la specificarea acestui
stadiu.
ă de ă În cazul mi-
ă este de 42 sau 51,
deci ţ de MICRO-PRINT-ul
selectat. Textul se ş ă la o co-
ă "X";' care este de 6 ori co-
loana (Ia varianta de 42 caractere/li-
nie), respectiv de 5 ori coloana (Ia
varianta de 51 caractere/linie). Nu- ,
ă "real" aproximativ al coloanei
este 6/8 sau 5/8 din coloana MI-
CRO-PRINT.
Din cauza geometriei atributelor,
la ZX-Spectrum culorile cernelii ş
ale hîrtiei se ă numai la mar-
ginile caracterelor normale (de 8 ţ
ă ţ deci Cituloarea textului MI-
morse pe un timp nelimitat, iar CÎnd
se ş oprirea transmiterii se
ţ ă ţ STOP, iar pentru
continuare CONTINUE.
1 elS : EORDER 1: PAPER 2: IN
K 0: GO SUB 50'00
2 BORDER 6: PPPER 6: INK 0: e
o SUB 3800
3 GD SUB 8: GO SUB 3: GO
8: 80 SUB 8: 80 SUB il: PFUSE 2;::';:1
iO: PRINT" ,
4 GO SUB 8: 80 SUB 8: GO
8: 80 SUB 8: GO SUB 8: PAUSE 200
"O: PRINT" ,
5 GO SUB 8: 80 SUB 8: GO SUB
8: 8: 130 SUB 8: PAUSE 200
fO: ,
6 80 SUB 8: GO SUB 8: GO SUB
6: 80 susa: 80 8: PAUSE 200
fO: PR INT " "; ,
7 80 SUB 8: GO SUB 8: 80 SU8
8: GO SUB 8: GO SUB 8: PAUSE 200
*0: PRIm: .... : GO TO :3
8 lET Q=A: lET W=S: lETE=D:
GO SUB (Qf ({-I+INT (RNDiE))
9 RETURN
le GO SUB 25013: PAUSf 1130*0
11 PRINT "Eu i .... ;
12 RETURN
20 80 SUB 2500: GO SUB 25913: P
AUSE 100*0
21 PRINT .. I .. ; .... ;
22 RETURN
30 GO SUB 25138: GO SUB 25138: G
SUB 25138: PAUSE 1138*0
31 PRINT .. 5 .. ; .... ;
32 RETURN
48 GO SUB 2588: GO SUB 2588: G
o SUB 25139: GO SUB 2509: PAUSE 1
0(hO
41 PRINT .. H .. j .... ;
CRO-PRINT se va extinde de am-
bele ă ţ ă la marginea caracte-
rului normal pe al ă '. cîmp s-a
ajuns cu microimprimarea.
WORD PROCESSING (PRELUCRA-
REA CUVINTELOR)
La ş În modul DISPLA y,
Master-file ă o prelucrare ele-
ă a cuvintelor:
- principalele blancuri sînt igno-
I rate;
- se ţ marginea din stînga
ă
- se ă întreruperile
cuvintelor.
Aceasta ă ă se poate in-
troduce textul ă ă grija ţ ş a
întreruperilor, deoarece Master-file
mai ă va Începe o linie ă
decît ă ă un cuvînt, cu ex-
ţ cazului În care s-a ajuns deja
la ultima linie.
Caracterul "linie ă (VLC)
are o utilizare ă În Mas-
ter-file. Caracterul VLC se ă ş
pe Sinclair În EXTENDED MODE,
ă concomitent tastele
SYMBOL SHIFT ş "S"; VLC-ul este
un semnal de Întrerupere ţ ă a
liniei (forced-line-break). EI se poate
folosi În adrese. Pentru aceasta se
ă textul ca un singur item de
date, dar cu separatoare de linii
VLC-uri. Procedînd astfel, ă de
exemplu datele sînt ş într-un
paragraf de 4 linii, atunci fiecare
VLC ţ ă o schimbare de linie.
Acest lucru este ideal pentru etiche-
tele de adrese. De ţ ă În mo-
dul UPDATE item-urile de date sînt
ă ă ă WORD PROCESSING,
deci si VLC-urile sînt vizibile. În mo-
dul DISPLAY VLC-urile nu apar.
ă este insuficient ţ pen-
tru ş unui item pe ecran,
CRISTIAN ALEeA. BrAila
4.2 RETURN
58 GO SUB 2680: PAuSE 188fO
51 PRINT "T" ; .. OI i
52 RETURN
60 GO SUB 26013: 80 SUB 26013: P
RUS'E 100*0 •
61 PRINT "N" i .... ;
62 RETURN
70 GO SUB 2688: 80 SUB 2608: G
O SUB 2680: PAUSf 188fO
71 PRINT "O" j .... ;
72 RETURN
813 GO SUB 25013: GO SUB 26130: P
RUSE 108*0
81 PRINT "A";'''';
82 RETURN
90 GO SUB 25130: 80 SUB 2600: G
O SUB 26013: PAUSE 1130*0
91 PRINT "1.J" j .... ;
92 RETURN
180 80 SUB 2580: GO SUB 2600: G
O SUB 2600: GO SUB 2600: PAUSE 1
00fO
101 PRINT .. J .. ; .... ;
102 RETURN
110 GO SUB 2600: GO SUB 2500:'P
AUSE 100*0
111 PRINT -"N";"";
112 RETURN
120 GO SUB 2608: GO sua 2500: G
U SUB 2500: PRU5E 100iO
121 PRINT "o .. ; .... i
122 RETURN
'130 GO SUB 2600: GO SUB 2500: G
o SUB 2500: GO SUB 25130: PAUSE 1
00i0
131 PRINT .. 6 .. ; .... ;
132 RETURN
140 GO SUB 2500: GO SUB 2500: G
o SUB 2600: PAUSE 100iO
141 PRINT "U" j " .. i
142 RETURN
150 GO SUB 2580: GO SUB 2500: G
o SUB 2500: GO SUB 2600: PAUSE 1
", apare rruncherea, ş în ş
este ă ă ă
MODUL DE Ă A
Ă
Modul de ă a unei noi
ă este prin ţ "AH
meniului principal (MM). ă
ţ ,A" ţ invitat de
- ă ă ţ ţ un it
ţ A);
- ă ă ţ AUTO-PROM
tem-uri ţ P); .
- ă ş ţ pe modul DISPLA
ţ D);
- ă ş ţ În meniul principal
ţ M).
Se ă ş alte ţ dar
lea nu sînt aplicabile imediat.
Pentru a introduce o ă
trare, se poate folosi ţ
ă cale se ă un D
REFERENCE ş textul. Textul
de maximum 128 caractere,
ă (trailing spaces) fii
norate. Nu sînt permise simbo
grafice, control de culori.
SH I FT /LOC K poate fi fel
Item-ul este ş În alb ă
sub DATA REF/NAME ş În
.. O ă ă pentru i
ducerea datelor este ţ P,
este AUTO-PROMPT. Prin
Master-file ă fiecare item
studierea DATA-NAME-ului.
TO-PROMPT ă ş ă
minte toate DATA-REFEREN
riie ş face ă omiterea'
unui item. Dv. trebuie ă int
textul, Încheind cu ENTER p
fiecare item ce este "prompted"
ă nu ţ date pentru un item
se ş ENTER singur,
urmat rapid de SPACE Încheie
PROMPT-urile.
00iO
151 PRINT .. U .. i .... ;
152 RETURN
160 SUB GO SUB 2E.00:
o SUB 25130: 1013*0
161 PRINT "G"; .... ;
162 RETURN
178 GO sOs 26130: GO SUB
o SUB 25013: GO SUB 2500:
00iO
171 PRINT "Z"; .... ;
172 RETURN
180 GO SUB 2600: 80 SUB
o SUB 2500: GO SUB 2600:
00fO
181 PRINT "Q" i .... j
182 RETURN
190 GO SUB 26013: GO SUB
o SUB 26013: GO SU8 2500:

191 PRINT "C· .. ; .... j
192 RETURN
200 GO SUB 2600: GO SUB 2500:
o SUB 26013: PAUSE 100'0
21211 PRINT "K";"";
202 RETURN
210 GO SUB 2500: 80 SUB 2600:
o SUB 2500 PRUSE 100'0
211 PRINT "R";"";
212
220 GO'250B: GO SUB
o SUB GO SUB 2500
00'0
221 PRINT "P"";":':" ,;
222 RETURN
230 80 SUB 2600, GU SUB
o SUB 2590: GO SUB 2600
00,0
231 PRINT ";<";"".;
232 RETURN
2'0 GO SUB 2500: 80 SUB 2500:
o SUB 26130: GO SUB 2500:
010*0
241 PRINT "F" ,; ..... ;
2'2 RETURN
250 GO SUB 25100: 80 SUB 2600:
o SUB 2500: GO SUB 25eQ
'8fO
251 PRINT "L"; '1";
252 RfTURN .
ao SUB 260Q)': GO SUB 2500:
o sus 2660: 80 SUB 2600: . PFlUSE
lefO
261 PRINT i
262 RETURN
270 80 SUB 2500: 80 SUB 2600: G
O SUB 2S00: 80 SUB 2600: 80 SUB
2600: PRUSE 100fO
271 PRINT .. 1 .. ; .... ;
272 RETURN
2S0 80 SUB 2500: 80 SUB 2500: G
O SUB 2600: 80 SUB 2600: GO SUB
2600: PRUSE 100fO
2S1 PRINT .. 2 .. ; .... ;
282 RETURN
290 80 SUB 2500: GO SUB 2500: G
O SUB 2500: GO SUB 2600: GO SUB
2600: PRUSE 100fO
291 PRINT .. 3 .. ; .... ;
292 RfTURN
300 80 SUB 250.0: GO SUB 2500: G
O SUB 2500: GO SUB 2500: GO SUB
2600: PRUSE 100fO
301 PRINT .. 4. .. ; .... ;
302 RETURN
310 GO SUB 2500: GO SUB 2500: G
O SUB 2500: GO SUB 2500: GO SUB
2500: PRU5E 100fO
311 PRINT "5" i .... ;
312 RETURN
320 GO SUB 2600: GO SUB 2500:
O SUB 2500: GO SUB 2500: ,GO SUB
2500: PAUSE 100fO
321 PRINT .. 6 .. i .... i
322 RETURN
330 GO SUB 2600: GO SUB 2600: G
O SUB 2500: GO SUB 2500: GO SUB
2500: PRUSE 100fO
331 PRINT .. 7"; .... ;
332 RETURN
34.0 GO SUB 2600: GO SUB 2600: G
O SUB 2600: GO SUB 2500: GO SUB
2500: PAUSE 100fO
34.1 PRINT .. S .. ; .... ;
34.2 RETURN
.,350 GO SUB 2600: GO SUB 2600: G
SUB 2600: GO SUB 2600: GO SUB
500: PAUSE 100*0
351 PRINT .. 9 .. ; .... ;
352 RETURN
360 GO SUB 2600: GO SUB 2600: G
O SUB 2600: GO SUB 2600: GO SUB
(URMARE DIN NR. Ţ
Memoriile RAM statice ş dinami-
ce
ă cum se ş celula de ă
a memoriei este ă dintr-un
circuit basculant bistabil cu tranzis-
toare bipolare sau MOS. În nume-
rele anterioare am ă ce este un
bistabil ş cum ţ ă el; da-
ă faptului ă are ă ă sta-
\"ile, ,acesta se ş a fi ele-
mentul de ă pentru memorarea
celor ă cifre binare ° sau 1. Ast-
fel de elemente constituente (sau
celule) sînt grupate în ţ reali-
zîndu-se în acest mod matrice com-
plete de memorie. În figura 1 se
poate vedea o ă de principiu
a unei memorii de 16 ţ ţ fi-
ind de 4x4 pentru simplificarea
schemei. Fiecare punct de intersec-
ţ al ţ de memorie este În rea-
litate un circuit basculant bistabil.
Dat fiind ă un astfel de circuit
poate ă ţ (pe durata
ă ş spunem ă
aceste memorii sînt statice.
Tranzistoarele MOS ş într-o mai
ă ă ă structurile realizate
prin tehnologie 12L fac ă ă o
capacitate Între ă ş substrat,
care poate fi ă pentru me-
morarea ţ (fig. 2). ă
capacitate,o ă ă ă se
poate ă un anumit interval de
timp (în ţ În principal de frec-
ţ de lucru ă interval de
ordinul milisecundelor, 2 ms, sau
chiar mai ţ Pentru a ă in-
ă ţ ă ea se ve-
ă periodic (termenul consacrat
fiind de ă la un inter-
val de timp echivalent cu durata de
ţ a ă ţ Acestea sînt
memoriile RAM dinamice. Prin
ă ă se ţ
"citirea" ţ celulei ş "re-
scrierea" acestuia cu ş ţ
bine stabilite. Mai recent, memoriile
TEHNIUM 10/1989
2600: PRUSE 100fO
361 PRINT .. O"; .. ,,;
362 RErURN
370 GO SUB 2500: GO SUB 2600: G
O SUB 2590: GOSUB 2600: GO SUB
2500: GO SUB 2600: PAUSE 100*0
371 PRINT" I ,
372 RETURN
380 GO SUB 2500: GO SUB 2500: G
O SUB 2600,: GO sua GO· SUB
2500: GO SUB 2500: PAU se 180*0
381 PRINT .. ? .. ; .... ;
382 RETURN
390 GO SUB 2600: GO SUB 2600: G
O SUB 2500: GO SUB 2500: GO SUB
2600: GO SUB 2600: PAUSE 100*0
391 PRINT .. , .. ; .... ;
392 RETURN
GO SUB 2600: GO SUB 2500: G
o SUB 2500: GO SUB 2508: GO SUB
2600: PRUSE 100*0
4.01 PRINT .. = .. ; .... ;
4.02 RETURN
4.10 GO SUB 2600: GO SUB 2500: G
o SUB 2500: GO SUB 2600: GO SUB
2500: PAUSE 100fO
4.11 PRINT .. l .. i .... ;
4.12 RETURN
2500 LET O=T: LET U=J: BEEP o ,U
: PRUSE50fO: RETURN
2600 LET O=T: LET U=J: BEEP 3*0,
U: PAUSE 50fO: RETURN
3800 CLS : PRINT AT 3,5;"PROGRAM
MORSE RLEATOR": PRINT RT 5,3;"R
CEST PROGRRM RRE ROLUL DE A
RA SEMNRLE MORSE/RLEATOR,PE GRUP
E DE CITE CINCI SEMNE": PRINT Ar
9,3i"PENTRU INCEPUT,TREBUIE SH
• DATI VALORI CELOR TREI VARIAB
ILERESPECTIV:": PRINT AT 20,1;"A
PASATI ORICE TASTR PENTRU CON-Il
NURRE": PRUSE 0: CLS'
3900 PRINT TAB 0; "X="; TAB 3; "SRL
T"; TAB S; "Y="; TAB 10; "NR. ORD. SEM
N"; TAB 22; "Z'=NR. SEMNE" i TRB 0;"
"iTRB 0; .. X=1:1"0,20, •••• ,4.101- .. ;TRB
0;" "iTAB 0; "Y={1 2,3, ••••• ,4.1.i
"iTRB0;" "iTAB 0 ...
.. ,4. H " ; TRB 0 i " "TRB 0 i .. EXEMPL
MOS dinamice au fost dezvoltate În
sensul unor celule _cu un singur
tranzistor (fig. 3). In acest caz,
tr,anzistorul T1 este de tip NMOS ş
are rolul de a selecta rîndurile sau
coloanele, controlînd în acest mod
accesul la capacitatea C. Aceasta
din ă (de ordinul zecimilor de
picofarad) ,apare Între drena_ lui T1
ş substratul legat la ă Inscrie-
rea ţ în ă ă pre-
supune ă cînd RS este la
nivel ,,1" logic, T1 conduce, ceea ce
are drept rezultat ă capaci-
ă ţ C la nivelul lui CS, care poate fi
,,1" logic sau "O" logic. Pentru a citi
ţ care a fost în prealabil
ă linia CS (capacitatea C)
este ţ ă la nivelul ,,1"
logic ş ulterior ă în mo-
mentul În care RS devine ,,1" logic.
ă tensiunea de la bornele loi C a
fost la nivelul ,,1" logic, atunci ten-
siunea liniei CS nu este ă fi-
ind "citit" ,,1" logic. Din ă ă
C a fost la nivel logic "O", rezultatul
va fi ă nivelului tensiunii li-
niei CS, care este ă de un
amplificator-driver; acesta imediat
ă tensiunea liniei CS, rea-
ducînd tensiunea la bornele lui C la
nivelul ,,1" logic, Astfel se poate ob-
serva ă mecanismul de citire nu
este distructiv, vechea ţ fi-
ind În acest mod ă Trebuie
ă spunem ă În structura ă
toate celulele conectate la RS (row
select = ţ rînduri) sînt activate
În cl!pa În care RS este la nivel ridi-
cat. In acest mod, un rînd întreg de
celule poate fi citit ş reînscris
dintr-o ă ceea ce conduce la
faptul ă un mare ă de celule
pot fi ă ă În
timp mult mai scurt decît ă s-ar
face pentru fiecare ă În parte,
De exemplu, pentru o memorie care
ă dintr-o matrice de 64x64 de
U:";TRB 0;" "iTRB 0;"X=10 INSEAM
NA:PROGRRMUL RULEAZA SEMN CU SE
MN"; TAB 0i "X=20 INSEAMNA: PROGRRM
UL RULEAZR DIN DOUA IN DOUA SEMN
E";TRB 0; .. , .• ETC";TA6 0; "1'= 5 IN
SEAMNA:PROGRRNUL RULEIiZA INCEPIN
D CU SEMNUL NR.S";TRB 0;"Z= 8 IN
RULEAZA 8 SEMNE
INCEP IND CU SENNUL NR. 5": PR IrIT
RT 20,ll;"TA5TATI": PAUSE 0: eL
S
3902 PRINT TR6 0; "ORDINEA IiLFRNU
MER ICA A 5Et1NELOR o IN PROGRRM" iT
RB 0;" "; TRB 0; "E=1 I=2 S=3
H=4. T=5 N=6 ";TAB 0;" ";TRB
0; "0=7 A=8 W=9 J=10 N=l1 D=12
"i TAB 0;" "; TAB 0; "B=13 U=l4. v=
15 G=16 Z=17 Q=18";TAB 0;" ".;TA
B 0;"C=19 K=20 R=21 P=22 X=23 F=
24."; TAB 0;" "; TRB 0; "L=2S '(=26 1
=27 2=28 3=2,9 4=30"; TFiB 0;" ".; TA
B 0; "S=31 6=32 7=33 8=34. 9=35 0=
35";TAB 0;" ";TAB 0; ".=37 ?=38 "
=39 ==4.0 1=41 ": ·PRINT AT 20.,11;
"TA5TFlTI": PRUSE 0: ..cLS·
4.000 PRINT RT 3,13; "VITEZR"; RT 5
,0; .. IR ,-JRLORI NR. ZECIMALE IN JU
R DE0.e10 PJR. VITEZE MARI SI 0.
070 PTR. VITEZE 11ICI";RT le,5i
n
E
TALONRREA VA FlPART INE"; AT 12,13;
"TONLIL" ; RT 14 1 0 j .. IR (jALOR 1 CUPRI
NSE IN INTERUALUL (;210 •••• 30) .. ; RT
20, 11; "TASTAT I": PRUSE 0: CLS
4.020 PRINT Ar 10,0; "SALT": INPur
A: PRINT RT 10,7; "NR.ORDINE St:J1
N": INPur 5: PRINT RT 10,24;"NR.
SEI-1NE": INPUT D: PRINT RT 16 .. 15;
"VITEZFI": INPUT T: PRINT Ar 18,1
5; "TON": INPUT ,..1: PAUSE 0
4.030 CLS ; BORDER 0: PAPER 0: IN
K 7: RETURN
5000 FOR a=1 TO 31 STEP 1: PRINr
AT 21., a; .... ": NEXT a
5001 FOR s=21 TO 0 STEp -:1: PRIN
T AT s,31; ...... : NEXT s
5002 FOR d=31 TO 0 STEP -1: PRIN
T RT 0, d; .... ": NEXT d
5003 FOR f =0 TO 21 STEP 1: PR IrIT
AT i ,0; ....... : NEXT f
celule, ă se poate
face În 64 de cicluri. Tipi-c, fiecare
ă a unei memorii RAM dina-
x

W
o:: X

DRIVER
5004 FOR 9=4 TO 27 STEP 1: PRINf
RT 17 ,,9; ...... : NEXT 9
5005 FOR h=17 TO 4 5TEP -1: PRIN
T RT h, 27; .... ": NEXT ti
5006 FOR j=27 TO 4. 5TEP -1: PRIN
r AT 4., j; ....... : NEXT j
5007 FOR K =4 TO 17 5TEf!t 1: PR INT
RT t;, 4; ....... : NEXT
5008 FOR l=8 TO 23 5TEP 1: PRINT
AT 13, l; " .... : NEXT l '
FOR q=13 TO 8 -1: PRIN
T RT 'i., 23; ...... : t-lEXT q
50113 FOR t\1 =23 ro ti 5TEP -1: ':'R.lN
T AT <3" \1.1; " ..... : NEXT
5011 FOR E=<3 TO 13 STEP 1: SRIGH.
T 1: PRINT Ar E,;j; ...... : NEXT E: P
AUSE 213: FLA5H 0
5012 BEEP 0.1,25: PRINT AT 9! ':i;"
H eal. i z at o • i " i AT 10! 9 i .. Ale ca" ; RT
11,14;"Cristian";AT 12,9;"Nastac
;:,i I.viu": FOR \1=15 TO 28 STEP 3:
PRUSE 5: SEEP l,y: NEXT y
5013 PRINT AT 2,2; "YO--11526****
H*'/0-4-115;;;S"; RT 19,12; "YO-4 -KR
F": PAUSE 30
5014 FOR n=11 TO 20 STEP 2: PLUI
n,40: DRAU 0,95: NEXT n
5015 FOR i=24.4 TO 235 STEP -2: P
Lor i,40: DRRW O,95: NExr i: PAU
:5E ::30
5016 FOR ,=0 TO STEP 1: OVER
1: PLOT o,.: DRAU 255,0: NEXT •
: OUER 0
5017 PAUSE 10: CLS : BORDER 0:
\:-L INI<' t;,: 8RIGHT 1
50;Uj PfUNT -cAt 5,,12; "S-i .a-s";AT
ti 1':;" ""nfTI'RRE'" AT "'14' .. ,
8:: PRt:§,ENT: ": {BEEP 1,23; P
AU5E 40: PfHNr AT lS,3; "eOOUL NU
RSE PE COt1PLlTER iSI": PAUSE ::;Icj
5019 FOR T6 175 SJEP 2: PLOT
O,X: DRAW X,0: PLOT 127.5,X: OH
RW -(120-XI ,0: PLOT 127;5,X: DRR
W 120-X,0: PLOT 25S,X: -X,0
: NEXT X
5020 iIIpAUSE 30: fOR B = 123 TO 0 S r
fP -1: PLOT B,B: DRRI.) 7,0: PLor
i47-B,B: Of.::AIJ 7,0: NEXT 6: RETUR
N
Ing. IYIIHAELA GORODCOV
mice poate fi ă ă la fie-
care 2 ms.
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
Ă t----t--t--t-t-----
CEAS
CITIRE SCRIERE
WE
SCRIERE
.t

CITIRE I
2. O ă de memorie RAM di-
ă trei tranzistoare MOS. Ci-
fra binara (O sau 1) este ă ca
ă a ă ţ ă
a tranzistorului T1, in timp- ce T2 ş
T3 au rolul de comutatoare logice
pentru citire (RE), respectiv pentru
scriere (WE).
ADRESAY
1. Structura unei
ă de 'principiu).
I
I
ICS
IESIRE

INTRARE
CITIRE
SUECf1A DE COLOANE
3. O ă de memorie cu
un singur
15
Intrînd În posesia .unui magneto-
fon "ROSTOV" 1 05, m-am gîndit la
o adaptare care ă ă posibili-
ă ţ aparatului, anume un contor
electronic de ă ş un programa-
tor.
Am conceput schema În ă
ă ţ o parte de contor ş o parte de
programator. Avînd În vedere faptul
ă În schema de ă a magne-
tofonului constructorul a folosit cir-
cuite logice CMOS, pentru o mai
ă adaptare am schemele
tot cu circuite CMOS.
Partea de contor de ă este
ă În_ figura 1. Este o ă de
utilizare ă a ă ă
MMC40192 legate În ă ele
ţ driverele de ş
MMC4511. O particularitate a sche-
mei, ă de modul de ţ a
comenzilor magnetofonului, o con-
stituie modul de aplicare a semnale-
lor de tact pe ă ă
toare ale ă ă Astfel, un
bistabil JK (1/
2
MMC4027) ă
semnalul de tact pe ă nu-
ă sus sau jos (de la
MMC40192), În ţ de starea ie-
sirilor bistabilului. Acesta este co-
mutat la ţ tastelor redare,
derulare ă stînga sau dreapta
ale magnetofonului. Impulsurile pri-
mare de tact sînt produse cu o
ă ă cu fototranzistorul
ROL31. Impulsurile care apar În co-
lectorul lui BC107 sînt inversate de
poarta C3. 1, ă ş ca buffer, ş
sînt aplicate pe intrarea de ceas a
ă ă MMC4018 conectat
pentru divizarea cu zece. Am folosit
acest ă ă pentru a ţ un
impuls de tact la contor numai ă
o ţ ă a rolei cu ă
Pentru aceasta, între LED ş foto-
tranzistorul ROL31 se interpune un
disc cu zece fante ă La ş
ţ C3.1 se ţ zece impulsuri
(o ţ ă la al zecelea
impuls ă la ş ă ă
rului MMC4018 un impuls de tact.
Tranzistorul T are rolul de a pro-
duce un zero logic necesar ă
generale a schemei la punerea În
ţ (conectarea ă
-Butonul B1 (cu revenire) pune la
zero contorul. Discul cu fante este
montat chiar În locul ţ de ţ
nare a contorului mecanic.
Partea de programator este ă
În figura 2. Ea este ă din
ă ţ Una de ţ
atunci cînd contorul de ă este
la zero prin ţ C4. 1; 2; 3; 4; 5,
C3. 2 ş un monostabil din capsula
MMC4098 ş o ţ de ţ
la ţ contorului de ă
cu un ă prestabilit, prin regis-
trele MMC40104, comparatoarele cu
ţ CG, 7,8,9,10,11,12 ş ă
lalt monostabil din capsula
MMC4098.
Programarea se face În felul ur-
ă se ţ ă contactul cu
ţ K (MEM). Se ă tasta re-
dare a magnetofonului ş la Începu-
tul pasajului care se ş a fi re-
luat se ă butonul B 1 (RES). La
ş acestui pasfii se ţ ă
butonul B2 (RET), In acest moment
ă automat În ţ comanda
de derulare ă Înapoi ă la
contor zero, moment În care se pro-
duc oprirea ş redarea ă
ă la ă de contor progra-
mat cu comanda RET (returnare),
ciclul reluÎndu-se .. Anularea progra-
ă se produce ă din nou
B2 sau K.
Comanda ă de redare la
contor zero se ă atunci
.6
::# ••• =-•• :: ••• : ••• IJI'- :: ••• X •• A ,. ::II ..... ·lI •• :1 •••
Singe ANDRONE
MOE1ttH
H
-----,
I 3 2. 4,
f <1<1 CIJf> ' 1>. ă co",tt\efe
'-- - - - - __ - _.... 5. 1. Bl. . 023
C42.1 . C/2.'

A4

...
__ ______ ______ __ --,
E 4 -..,.----.
E.l Jllll-I
n
E4_iLoIO"'-
C5.4
'1 RES.
T VID (1- 9Y)
1 V
ss
t-9V)
HEM.
(.5.1
TEHNIUM 10/1989
cînd toate ă ă
MMC40192 (fig. 1, bornele E) sînt în
zero. Circuitul SAU-NU realizat cu
C4.1; 2; 3; 4; 5 ş C3.2 ă un unu
pe intrarea unui monostabil din
capsula MMC4098. La ş 10 a
acestuia, prin poarta de transmisie
C5.2, deschisa la ţ contac-
tului K 1.1, se transmite un impuls
ă poarta C5.4, care ă comanda
ă de redare. Poarta C5.3 are
rolul de a bloca transmiterea unui
impuls de ă ă În cazul
ţ ă lui B1 În timpul pauzelor.
ţ de comparare a conto-
rului cu ă prestabilit ţ
ă avînd la ă comparatorul
Un montaj electronic este caracte-
rizat printre alteie ş prin gradul de
dificultate În ţ ca ş prin
posibilitatea" ă pieselor
componente.
ţ dintre constructorii amatori,
mai ales cei cu mai ţ ă expe-
ţ ă ă montaje mai simple,
ă chiar În detrimentul per-
ţ optînd p.entru cele care
rl/ ţ ă "din prima", ă re-
I. . glaje complicate, executabile într-un
laborator cu dotare ă
Temporizatorul pe care vi-I pro-
pun spre construire satisface din
plin aceste ţ ţ si-
ă o ă chiar ă
neasa, deoarece ca ă am folosit
temporizatorul telefonic din setul de
montaj nr. 8 607, procurat din co-
ţ
Cu ţ ă aduse, tem-
cu ţ SAU-EXCLUSIV C6, 7, 8
ş 9. 'Registrele MMC40104 memo-
ă ă de contor dorit la ac-
ţ lui B2. Atunci se ă un
unu pe intrarea de tact (pin 11), mo-
ment În care la ş apare numarul
respectiv. De la ă ă
MMC40192 se ă ţ ş la
ă comparatoarelor, la coinci-
ţ ă ă unu la ă ă ale
ţ C12.2. A treia intrare trece În
unu În momentul ţ ă lui B2,
care ă ş ă bistabil din
capsula MMC4027. ş Q a aces-
ţ (pin 1) ş ţ de
mai sus. Deci, la ţ ă poarta
C12.2 trimite un unu monostabilului
Ş Ş Bucuretpti
porlzatorul ă foarte stabil
Într-o ă de la ţ ni de se-
ă ă la 200 de secunde, ă
ce ă ţ chiar ale unui
lat;?orator foto mai ţ
In plus, este ă reglarea po-
ţ ă a ă ţ din
aparatul de ă (cu R-1.0 scos pe
panoul frontal -' vezi foto, stîn-
ga-jos), ceea ce. ă o ă ă
de ă ţ În copieri ş ă
foto la portrete ş la folosirea hîrtiei
contrast, prin faptul ă luminozita-
tea este ă de diafrag-
mare.
ţ ă de schema ă se aduc
unele ă ă cum ă
(vezi figura 1):
- pe ă ţ ă din set se
ş semireglabilul RV1 de 1
MO În punctele A-B cu divizorul re-
zistiv din figura 2.
){1A

ţ 1.
Rf2. /3.
/Ir. .... . . R.29 .. 30
-----fn rn

C::.:r-...... A
R 4-0 10 Kn./IÎn
TEHNIUM 10/1989
R?
f.l
Ci
iJ
+ 8+/2
/9 X 100 f{f'l
9x 10 un
din capsula MMC4098. Acesta, prin
poarta de transfer C5.1, ă comanda
de derulare ă
Acesta este modul de ţ
Constructiv, am realizat cele ă
ă ţ separat, pe ă cablaje.
Acestea le-am executat pseuoomul-
tistrat prin fire de ă ă Între
placa de sus ş cea de jos.
Pentru realizarea comenzilor am
legat punctele 2, 3 ş 4 din figura 1
,Ia punctele 2, 3 ş 4 de pe placa de
comenzi (touch-control) a magneto-
tonului. Alimentarea am realizat-o
direct din stabilizatorul magnetofo-
nului, priza XS1, contactele 4 (V/)/))
ş 5 (V ss) pe ă de cablaj pu-
Constructiv, acest divizor este for-
mat din ţ R40 de 10 kn
/Iin, din comutatorul rotativ cu 2x20
de contacte, pe care se lipesc direct
pe un etaj 9 rezistoare de cîte 10 kH/
0.25 W, Iar pe al doilea etaj 19 rezis-
toare de cîte 100 kH/0,25 W. conform
schemei din figura 2;
- H4 va avea valoarea de 330 H;
- cu R40 este ă o ă
În zecimi de secunde, iar cu rezis-
ţ R31... R39 se ă cîte o
ă ş cu R12 ... R30 -cîte 10 se-
cunde la timpul de expunere;
- R7 se ă la 2200 ş în lo-
cui lui LED-1 (punctele C-D) se
ă ă ş unui micro-
releu de 20cr.-300n.
Contactele normal deschise ale
releului închid circuitul ă
rului de putere, cu. schema ă
din figura 3, care are în ă be-
cul aparatului de ă
Pu nctul "S" din ă este scos
pe spatele carcasei într-un conector
STAS.
Piesele ă de putere
se pot manta pe o ţ ă
cu. cupru (fig. 4).
ă culisant din setul
R 10 SOO J,<fl/lin
.DC44A
nÎnd În paralel cu acestea cîte un
condensator de 100 ţ V ş unul
de 150 nF.
LISTA DE PIESE:
C1-MMMC4011, C2,
4-MMC4069; C3-MMC4012;
C5-MMC4066; C6, 7, 8, 9-
MMC4030; C10, 11-MMC4002;
C12-MMC4073.
BIBLIOGRAFIE ..
1. Ardelean, 1., Giuroiu, H., Pe-
trescu, L. - Circuite integrate
CMOS - Manual de utilizare .
2. Magnetofon ROSTOV 105 ste-
reo - album, scheme.
de montaj a fost Înlocuit cu altul de
tip basculant, tot cu 3 ţ mai
comod de manevrat În Întuneric. Pe
ţ "În jos" ă tempori-
zatorul ca În schema ă K1A.
iar în ţ "sus" scurtcircu iteaza
contactele releului, deci becul arde
continuu. La mijloc este ţ neu-
tru.
Punerea condensatorului C1 la
ă prin K 1 B, pentru începerea
unui nou ciclu de temporizare, nu
este ă Cei ţ ş pot ă
ă acest lucru cu un buton tip so-
nerie. De altfel, timpul de cîteva zeci
de secunde folosit la schimbarea
hîrtiei foto sub aparat este îndeaju ns
pentru ă condensatorului
de la sine prin diviz.or ş începerea
unui' nou ciclu.
Alimentarea se poate face de la
orice ă de c.c. ce ă 6 -;
12 V/50 mA, ă ă ţ la un
traj
Pent'ru cele descrise s-a folosit un
transformator de sonerie de la care
tensiunea de 8 VC.a. a fost redresata
cu o punte ă tip 1 PM1 ş fil-
ă cu o capacitate de 200 ţ V.
(CONTINUARE ÎN PAG. 19)
filE
TB-6N6
220Vf\J

C2 88 oF
17
:
Probabil ca piesele cu cea mai in-
tensa solicitare la uzura din ansam-
blul electromotoarelor de pornire
sînt carbunii (perii le). Cînd lungi-
mea lor ajunge sub cota de repara-
ţ demarorul se arata ineficace, iar
pornirea motorului pe cale electrica
devine imposibila. se ş
mai ţ 'insa este faptul ca periile
uzate excesiv pot duce la distruge-
rea prematura a colectorului dato-
rita amplificani efectului de arc. Su-
ficiente argumente care Îndeamna la
înlocuirea oportuna a carbunilor
ţ Dar cînd trebuie facuta
aceasta ţ
Nu exista o metodologie riguroasa
care sa precizeze periodicitatea
schimbarii periilor, Aprecierea uzurii
lor ă numarul de kilometri de ru-
laj este extrem de aproximativa, de-
oarece nu rulajul, ci numarul de
porniri ă uzura carbunilor
ş ş numar de kilometri par-
cursi În oras se face GU un numar
muft mai mare de porniri ţ de
ş rula] efectuat În regim conti-
nuu interurban.
Momentul necesitatii Înlocuirii
acestor mici, dar ş piese
fi Însa stabilit cu multa exacti-
daca În structura demarorului
se monteaza un capabil sa
indice limita a ă Un
astfel de dispozitiv' con-
struit ş experimentat s-a
foarte simplu, ieftin ş mai
ales, extrem de 'eficace, pentru de-
marorul motorului .. Dacia 1300".
Pe capacul din spate, unde sînt
ţ ă se practica un ori-
ficiu cu 04,5 mm la ţ de 29
I mm ţ ă de centru! simetrie al
capacului ş la ţ
dintre doua suporturi, conform
figurii 1. aceasta ă se intro-
duc o ş izolatoare cu 03,2 mm
ş un ş M3 lung de 15 f1!il,m. Pe
acest surub se introduc doua cose
de ă de o parte ş de alta a
capacului, doua ş izolatoare, o
ş ă grower ş o ţ de strÎn-
conform figurii 2. Pe cosa din
se ş la un cap un
ţ de 4 spire, care la celalalt
capat este izolat o de 2
mm, conform 3. tre-
buie sa fie
00,3, avînd diametrul
mm) Încît cu
sa cada. la iar
zona neizolata sa se sprijine pe ghi-
dajul metalic al carbunelui, legat la
masa (polul minus). Se observa ca,
pe ă ce carbunele se uzeaza,
el ă tot mai adînc în ghidaj, Îm-
pins de arcul sau de pîna
cînd ţ face cu ghi-
dajul pe partea ă
In ă ă se cositoreste un
conductor ce duce la un bec
montat În de bord
din locas urile
mentat prin cheia
V. Cînd, datorita
ajunge În contact cu
troducerea cheii În
tul se aprinde, semnalînd faptUl ca a
sosit momentul ă schimbam ă
.nii de la electromotor.
Deoarece se ca cei do"
carbuni sînt din ace-
Iasi lot de material, de uzura
va' fi acelasi si senzorul este
necesar sa 'se 'monteze numai la un
singur carbune.
Trebuie sa se acorde o mare Im-
ţ modului de izolare a capa-
tului de arculet pentru a nu avea
semnale false. In vederea realizarii
2
1/ II)
\
\
unei bune ţ capul ţ
se ş cu ciocanul, pe o por-
ţ de 2 mm ş apoi se pune o pi-
ă de material plastic topit la
flacara. Schema ă este pre-
+ 121/
Ă
Fiz. VASILE STRATULAT
zentata În figura. 4.
Astfel realizat, sesizorul este fiabil.
dovedindu-se foarte util În exploata-
rea autoturism ului.
15 (fi
1. Capac electromotor
2. ă 04,5, care se face
3. Ş M3x 15
4. ă M3
5. Ş metal 03
6. ă 03
7. Ş ă izolaloare
8. Arculet
9. Izolator cap arculet
10. ă
11. Arc presare ă
12. Ghidaj ă
13. Colector
14. Cheie contact
15. Bec bord 12 V
16. Contact ţ
f
12
TEHNIUM 10/1989
cu
urmarita
r•. ă
\ are lUI
ă
menea, L203 se reacordeaza
rebobinare cu 15 spire
sîrma ă ă celei folosite
:.mer UUS:
1 --
3 -
Modul cale sunet:
(URMARE
(telefonic),
4
3
6
5 V
( 201
3
4
5 GND;
6 - NC;
AUDIO
[ 202
56
4-
R
TIBERIU BRATU
7 Ţ BOOTSTRAP.
8 - +Vec;
9 - Ş AUDIO (DIFUZOR).
MODUL TV
CALE SUNET
p
0.:..12 V
7+----..........
470 pF
16V
( 204-

661
1 C 205
I 1nF
L 202
3W
4..n.
• _____ -+-___ --aP--____ ..... --.. pin 9 .
56
- diac DC44A,
triac buc ..
-- red resor 1
condensator
buc,;
comutator basculant cu 3 pozi-
ţ
rotativ cu 2x20 POZI-
ţ
10 kll/lin,
buc.,
C2 buc.;
kO, 9 buc.
L
56
6
TAA
661
I

.0
ă deosebitei ă ţ
ca si autonomiei sale, a
devenit instrument curent În
fotografia la lumina artificiala, iar În
anumite domenii, ca do-
etc., este
lampa blitz-ului func-
tU"'InA:::l7::l pe energiei acumulate
condensator cu o ă
capacitate, ă la o ă
tensiune,
Valoarea acestei caracte-
ă de ă a calcu-
ă cu formula:
CU
2
W-= (1)
2
(W - energia În jouli, C -
capacitatea În IlF, U - tensiunea În
kV).
La blitz-urile ă ă computer, la
fiecare ă Întreaga energie
ă se ă În energie
ă care, ă În ţ
ă obiectele din jur.
Gradul de iluminare este ţ
de ţ obiectelor ţ ă de lampa
blitz-ului, iar lumina ă de
obiecte ş care ă peli-
cula din aparat este În ţ de
diafragma obiectivului.
Timpul nu mai ţ ă expu-
nerea, deoarece se ş un timp
unic, acela al ă ă condensa-
torului.
ţ Între elementele care in-
0.8
TABEL 1
FORMAT
Praf. MI:CKEV C.
ţ ă expunerea este ă de
formula'
Z( DIN) = I.k (2)
unde Z( DIN) - ă director al
blitz-ului pentru o ă senSibili-
tate a filmului folosit; I "- distanta
(m) între lampa de blitz ş obiect; 'k
- indicele de ă
Formula se ş În fotografie-
rea ă la ţ de peste 1
m, ş este ă În abacele sau
tabelele existente pe blitz-uri, care
dau fie indicele de ă pentru
o ă ţ ă blitz-obiect,
k
Z
I
(3)
fie ţ blitz-obiect pentru un
anumit indice de ă
Z
k
(4)
La ţ mici, În special la
cele la care se folosesc accesorii de
extensie (inele de prelungire, burduf
etc.), expunerea trebuie ă ă În
ţ de scara de redare ş astfel
se ă formula (2) ·Ja:
Z = I·k (13 + 1)
(13 = f = :.')
(5)
unde 13 - scara de redare; x' -
ă extensiei (cm); f - lungi-
mea ă (cm); y' - dimensiunea
imaginii (cm); y - dimensiunea
obiectului (cm).
La folosirea de obiective nesime-
trice cu diverse lungimi focale apare
ş o ţ ă Între diafragmele
lor efective, ş ă de
:x
m
;z
redare a pupilei", care se explica În
modul ă la un obiectiv, sis-
tem ă din mai multe lentile (L
1
,
L
2
".), diafragma este ă Între
ş În interiorul obiectivului (fig.
1). In acest caz, pupila de intrare 0p
a sistemului optic o constituie imagi-
nea diafragmei D, ă cu ajuto-
rul componentelor care se ă
Înaintea diafragmei, iar pupila de
ş 0t', imaginea ş dia-
fragme, ă cu ajutorul compon-
entelor care se ă În spatele ei
0
r
'
f3
r
(6)
0
r
un,de 131' -. scara redare a pupile\
01'. puplla de ş 01" - pupila
de mtrare.
ă ş ţ celor doua
pupile sînt diferite de la un sistem la
altul ş ţ de valorile
ţ focale ale componente-
lor, ş diafragmei,."
precum Ş de ţ diafragmei ÎI.U)
raport cu acestea. .1(>"
• ă ă a obiective-
lor se poate ilustra printr-un anumit
raport al deschideri lor lor efective În
ţ de ţ lor ă (vezi
tabelul 1).
Ţ cont de fenomenul expus,
formula (2) ajunge În ă finala:
Z = "k ( f3r + 1) (7)
respectiv
Z· 100
1= (cm) (8)
( f3r + 1) k
Formula se foloseste si la blitz-
urile cu computer, pe care fabrican-
, ţ nu le ă pentru macrofo-
tografiere (calculatorul introduce
erori, iar celula nu ă exact
obiectul). Pentn! folosirea .acestor
blitz-uri, le ă pe manual,
ţ m c.are dau întreaga energie,
Ş le folosim ca pe blitz-urile ă
computer.
Abaca este ă pe
ă ţ logaritmi lor
10gA 10gB = log ( )
10gA + 10gB = 10g(A'B)
(9)
ş ş formula (8) ă
1
U]. f3
p
)" k (cm) (10)
În care
1
-'--- =-
f3 + f3r B •
(11 )
(se ă pe ţ ® a abacei) ş
1
B 'Z'K(16, 22) (cm) (12)·
unde
IUU
K(16 22) =- (13)
__ 22)
se alege
din tabelul 2 de pe ţ ® a abacel
(K16 ş K
2
;?, corespunzînd indicelui
de diafragma k = 16; 22, cele mai
utdlzate in macrofotografiere),
FOLOSIREA ABACEI
ă alegem un exemplu de calcul:
- vrem ă ţ pe film de 35
mm o imagine de 20 mm a unui
obiect de 50 mm lungime folosind
obiectivul normal de 50 mm, cu dia-
fragma 22 ş un blitz Z =18;
- ă se ca:lculeze lungimea inelu-
lui de extensie.
Pe prima ţ ă ® a abacei (fig. 2)
TEHNIUM 10/1989
( 9 1
Scala ă
2 Distantier scate exterioare
3 Scala ă
4 Distantler scate interi oare
5 Cursor
6 Inelul cursorului
7 Distantier cursor
B Nituri 4>1 Al.
9 ă calc
se ă valoarea lui B (for-
mula 11).
Se alege, dimensiunea imaginii
, ă pe film (y' = 2 cm în exem.E.!ul
figura 3) pe scala ă W ş
w:: dreptul acesteia se ţ
olmensiunea obiectului (y = 5 cmÎn
exemplu) de pe scala exterioara l2J
Scara de redare /3 se ş pe
scala 1] în dreptul cifrei 1 de pe
scala
La valoarea ţ ă a lui {3 (0,4 în
exemplu) se ă valoarea lui {3/,
ă din tabelul 1 ({3/) 1 pentru
exemplu), ţ cursorul pe
scala[Ijîn dreptul valorii 1,4.
I
ţ , întoar-
{3 {3p
cem abaca pe ţ @ (fig; 3) ş
ă valoarea 1,4 în dreptul
cursorului pe scala ml.
in dreptul cursorului rotim scala
[41 punînd valoarea ă direc-
tor al blitz-ului (Z=18) ş ă aceea
rotim cursorul, punîndu-I pe scala!]}
În dreptul valorii lui K
22
ă din ta-
belul 2 (K
22
=4,6).
ţ dintre lampa de blitz ş
obiect se ş pe scala g]în drep-

UI cursorului (1 = 60 cm).
Pentru calculul lungimii inelului
. necesar ă ă ope-
ţ
Pe ţ ® a abacei se alege di-
mensiunea imaginii pe scala inte-
. ă ro (y'=2 cm), se ţ ă
În dreptul ei dimensiunea obiectului
(y=5 cm) de pe scala l2l ş se ţ
scara de redare /3 pe scala [1]1n drep-
tul cifrei 1 de la scala [2] (f1 = 0,4).
Cursorul se ş pÎna În dreptul
lungimii focalei utilizate ă în cm
pe scala (f = 5 cm). Pe scala III în
dreptul cursorului se ş valoa-
rea extensiei în cm (z' = 2 cm).
La primele calcule abaca va fi difi-
cil de mînuit, necesitînd cîteva mi-
n ute pentru identificarea scalelor.
Pentru cei. care o vor ţ
ocazional ă ţ se vor repeta,
ă pentru cei care vor lucra curent
cu ea se va dovedi un accesoriu
ţ
Abaca a fost ă pentru
aparatele cu film de 35 mm ş 60
mm cele mai folosite de fotografii
amatori.
În cazul folosirii altor lungimi fo-
cale decît cele trecute în tabel, coe-
ţ K'6 ş K17 se pot ţ prin
Interpol are.
Ţ ABACEI
Abaca se ţ ă din ABS
cu grosimea de 2 mm, de culoare
ă ă pentru ă din ţ
Modul de asamblare este prezen-
tat În ţ "A. A" , iar pentru fi-
xare se folosesc nîturi 01 din ă
TEHNIUM 10/1989
2 buc.
1 buc.
2.buc.
,1 buc.
2 buc.
1 buc.
2 buc.
. 6 buc.
1 buc.
de aluminiu (reperele se pot lipi cu
ă ă cu mare ţ pentru
a nu se bloca scalele între ele).
Pentru cursor se ş plastic
transparent de la un echer ş
Decuparea reperelor se face prin
traforare ă de ajustare ă
TABELUL 1
LUNGIMEA Ă (cm)
Film 35 mm 3,0 3,5
Film 60 mm 5,0 5,5
Valori {3p 1,6 1,35
cu pila (sau strunjire pentru cei care
au. posibilitatea).
In cazul unei ă cu strîn-
gere Între scalele circulare inte-
3 gros2mm
zgÎriat /
adînc 0,5 mm
4,0 5,0 8,0
6,5 8,0 2,0
1,2 0,6
10,0 13,5
16,0 22,0
0,5 ",,0,4
Receptorul este foarte simplu, re-
comandat radioamatorilor ă
tori, este ş de construit ş poate
ţ emisiuni CW-SSB.
ţ În ţ EME În
banda de 2 m poate fi optimlzata
ă se ş un amplificator de
ă de tipul celui prezentat ă
turat.
Bobina L 1 este ţ ă din
7 spire CuEm 1 mm; bobina are un
diametru de 7 mm ş lungimea de 15
mm. .
Bobina L2 are 3 ă ă a cîte 5
spire din CuEm 0,4, bobinate pe un
miez cu ţ În ă de 8.
Din modul de plantare a pieselor
se ă alimentarea si fixarea
mufelor BNC. '
RADIO TElEVIZIA ElEKTRONIKA,
5/1989
Cu ă tranzistoare KT315 A se
poate construi un convertor ce
poate translata un canal UHF În
unul din canalele VHF (1-12).
Primul tranzistor ă un os-
cilator local a ă ţ este
ă de linia L"
Pentru jocul de loto se poate fo-
losi montajul ă care ş
numere cuprinse Intre O Ş 49.
- Schema electrica este formata
dintr-un oscilator RC ce are la baza
circuitul integrat 01000 (COB400).
Semnalul de la oscilator este apli-
cat unor divizoare de ţ ă
Circuitul de intrare se ţ
ă pe un miez de ă cu sec-
ţ În ă de 8.
Pe acest miez se ă pen-
tru L 1 un ă de 10 spire, iar
pentru L2 un ă de una-doua
spire din CuEm 0,25 mm. Ş din
colectorul primului tranzistor are 45
de spire din CuEm 0,15.
Tranzistorul Ti este de tip AF139
sau EFT317, celelalte doua tranzis-
toare sînt AC181 sau echivalente.
Se pot monta diode de orice tip,
EF0108 etc.
ţ se face În ă ş cu impe-
ţ de 100-2 000 n.
RADIO, 6/1989
Semnalul de la oscilator este apli-
cat prin cuplaj inductiv (linia L
2
) pe
baza ă tranzistor, care
este mixer. Semnalul de la antena
UHF se ă pe emitorul mixerului.
Linia L
2
are o lungime de 2 cm, iar
linia L, are lungimea maxima de 6
01920 (COB192) ş apoi decodoare-
lor 0147, care ă sistemul de
afisare.
Cînd butonul S1 este apasat,'divi-
zoarele primesc semnal ş la elibe-
rare ramÎne ş un ă
FUNKAMATEUR. 9/1988
cm.
V{;P
......... "'" "'" 10/1989
(URMARE DIN PAG. 9)
TEHNICI DE COMPENSARE
Compensarea transformatoarelor
se ş pentru ă ă ţ
ţ la capetele benzii de
lucru, unde intervin fenomenele de
neadaptare descrise anterior. Tehni-
clle de compensare constau în
ţ ă În realizarea unor filtre de tip
trece-jos sau trece-sus, cu care se
ă partea ă a im-
ţ la capetele gamei de lucru.
Compensarea la ţ joase se
ă cînd ţ ă ş
nu are o valoare ă Pentru
exemplificare se alege
rul inversor de ă a carui schema
echivalenta este ă În figura
8. ă ă ă ţ ca
în figura 9, se ţ o ţ de
filtru 'trece-sus care ă
efectul lui L- la ţ joase. Va-
loarea ă ţ CI. este ă de re-
ţ (5).
ă ţ este dimensio-
. ă ă ţ X=2·rr·fmirî·L=4R,
ţ de intrare ă ă compen-
sare este R I I (j4R), iar ă com-
e
pens,are 0,999R II (j264R), i.lustrînd
o adaptare foarte ă .
Pentru transformatoarele adap-
toare de ţ ă (1 :4, 1:9 etc.),
capacitatea de la ş trebuie ă
ă o valoare ă de cea de la
Intrare. Altfel, la un raport de adap-
tare 1 :n', de la ş
trebuie ă fie de n- ori mai mica de-
cît cea de la. intrare.
Uneori transformatoarele trebuie
conectate În cascada. Într-un astfel
fig7
.K
2
TEHNIUM 10/1989
de caz, este ă o compensare
la ţ joase ă se ş
o ţ de filtru trece-sus În rr.
Cînd ţ În paralel ale
transformatoarelor din punctul de
interconectare sînt egale, L, atunci
exista ţ (6). Modul de conec-
tare este prezentat În figura 10.
Compensarea la Înalta ţ ă
este ă numai cînd ţ
ă a liniei difera de va-
loarea ă Cel mai adesea În
ă se ş ţ cînd
aceasta este mai ă decît a liniei
dispoAibile. Ilustrarea acestei me-
tode se face tot pe transformatorul
inversor de faza care ă pe re-
ţ termi'nale R. Din expresia
ţ de intrare.Zin ă ca-
zul optim cînd r=1. In cazul presu-
pus anterior, r>1 (Z" disponibil .
Z"p"", =R), partea reactiva a lui Zip
are exp'es;a (71. din care se ă
imediat caracterul Inductlv al reac-
ţ Xin (Xin/O). Partea ă a
ţ are. expresia (8) ş este
mai mare decît R. Pentru compensa-
rea lui Rin se ă În paralel
cu ţ de ă o capacitate
astfel ă încît, la ţ ma-
ă Rin=R. ,
Este de notat faptul ă În cazu,
cînd În locul ţ de sarcina
se ă o ţ ă expresia lui Zin
este mai ă
Partea ă care rezulta pen-
tru Zin se ă cu ajutorul
unui condensator conectat paralel
cu intrarea. Ambele condensatoare
trebuie ă ă aceeasi valoare data
de (9) ş se ă ca În figura
11. Schema ă o adaptare
fig 10
R
ANEXA 2
(7)
lS)
(9)
X. =lr-1/r)·tg21r!lhe ·R
In 1 +1/r
1
·tg'2?TII.At
R. = 1+tif2'jfl/At .R
In 1 + 1/r . tif2'1T1 fAt
c
2'lrt
max
' r·R·tgmlli\t
ANEXA 1
(10) z. =2cos2m/Ae+j·r,sin21rllAe ·R
In 1+cos2m/M+
(11 ) C
- 1'" cos 2'T II N - I( 1 ... c.os 21T'L lAC - r"-sirf2'l1l J AI!
,- . -
21Tf
max
' r· R 'sin Ă ..
(12)
(13)
z. = [. + 5cos2'.iTLlAe'" j'6'r'sin211'1IAe '9R
In 9c.os21T'lfAe ... j·6/r·sin2mIM!II
{14}
C ::l L. + 5c.os 211'1IJ..e +4cosZJrl/M +2) - 36r
1
·sin
l
llTlIÂf
1 5' 2'JTf
max
' r ·R 'sin2'JTl !)..e
(15)
exacta la ţ ă existînd
o ş ă neadaptare la ţ
joase. In cazul transformatoarelor
adaptoare de ţ 1:4, 1 :9,
metoda de compensare este ace-
ş cu deosebirea ă ă valorile
ţ terminale. Calculele
sînt destul de laborioase pentru de-
terminarea lor, astfel încît se pre-
zinta doar rezultatele finale. Asa
cum s-a ţ aceasta com-
pensare este ă daca r>1.
Pentru transformatorul 1:4, impe-
ţ caracteristica optima capata
valoarea 2R, dar, chiar ş ş impe-
ţ de intrare nu este constanta ş
are expresia (10), unde r=Z,,/2R.
Pentru compensare, se conec-
teaza la bornele de ţ joas?
condesatorul CI, dat de ţ (11)',
iar la bornele de ţ ridicata
cO,ndensatorul C 2, dat de (12).
In cazul transformatorului 9:1 re-
ă pentru linie o ţ ca-
racteristica ă de 3R, iar impe-
ţ de intrare este' data de ţ
(13), unde r=ZII/3R. Ca ş În cazul
precedent, se poate face o compen-
sare la ţ Înalte, du pa cum
urmeaza: la bornele de ţ
joasa se conecteaza condensatorul
CI dat de (14), iar la bornele de im-
ţ ridicata C2, dat de ţ
(15).
EXEMPLU DE PROIECTARE
ţ prezentate În capitolele
precedente permit proiectarea unui
transformator de banda care
cuprinde În principiu
etape de lucru: a) stabilirea configu-
ţ electrice, a gamei ţ
de lucru ş a ţ caracteris-
tice optime; b) alegerea materialului
feromagnetic ş a dimensiunilor
acestuia; numarul de spire se alege
astfel încît sa fie Îndeplinita ţ
(2); cînd transformatorul lucreaza cu
niveluri mari, pentru alegerea sec-
ţ se utilizeaza ţ (4); c) rea-
lizarea liniei de transmisiune cu im-
ţ caracteristica cît mai apro-
piatt'i de cea optima; calcularea ca-
ţ de compensare, daca
este cazul.
Ca exemplu de proiectare se
alege un transformator simetric
adaptor de 1 care sa
lucreze În gama 3 -:-
ţ de lucru de 50
pectiv, 200 n.
bobinei spre
joasa este 200
MHz. Aceasta
bobinînd -17
din material cu diametrul de 9
lipite Între ele cu un adeziv. Li-
construita din sîrma de 0,2.mm
o caracteristica
50 il ş un scurtare Ac Ar)
75. fizica a liniei est\.:
m. teoriei, ţ
caracteristica optima este 100 0, iar
factorul r=O,5
Condensatoarele de compensare
la frecvente joase se calculeaza cu
relatia SI au valOrile 8 nF. Ia borna
de 50 si 2 nF borna de 200 f1.
Condensatoarele de compensare la
frecvente Înalte se ă cu re-
ţ (1 2) ş dau valoarea de
8 pF si o valoare
pentru C ca atare. oorna
ţ nu
seazâ
Cu aceste
BILIOGRAFIE:
1. A new class of coaxial-line
transformers George
W6TC -- Ham Radio
1980
2. Application note information
Philips A.H. Hilbers June
1970
3. Electronic components confe-
rence Octavius Pit-
zalis Thomas P.M. Couse -
May
4. Proceedings of IRE - B. About
broadband transformers C.L. Rut-
hoff - August 1959
5 Catalog Ferite - Institutul de
Cercetari Proiectari Electronice
KASZA Ş N - ş
Inainte de îndoire, ţ de dural
se ă ş la ă ă ş se unge cu
ă cu acest procedeu ţ nu
mai este ă timp de 3-4 ore,
ă <tare ş ă ă ă ţ ini-
ţ In acest interval de timp se
poate ţ dipolul.
STAN VASILE - Medgidia
Se pot ţ materiale de la Ma-
gazinul Dioda contra ramburs. Lo-
calitatea dv. nu este În zona de ser-
viciu a emisiunilor În UIF. ţ În-
locui 2 N1671 cu ROS11A În monta-
jul stabilizator de turatie.
Ă DORIAN - jud. Harghita
Pentru a fi acoperit. întreg terito-
riul ţ ă cu program radio sînt insta-
late mai multe ţ ă În diverse
ă ţ cu ţ de lucru dife-
rite.
Circuitele integrate tip TBA 790 se
pot verifica Într-un etaj audio ş nu
cu un ohmmetru.
Tranzistorul AC180 nu poate fi În-
locuit cu BCl77.
BÎRSAN LUCIAN - Arad
Televizorul Opera nu 'poate recep-
ţ sunetul din emisiunile CCIR.
OI NICU Ş - Tulcea
Casetoful lauza-207 ă pe 4
piste ă ă a fi stereo) ş este con-
struit cu elemente discrete.
ă cu vitezele de 9,5 ş 4,7
cmls ş ă o' reproducere a
ş ing. IOAN ALBESCU
Aedactor,;"efadJ.: prof. GHEORGHE BADEA
Secretar responsabil de ţ ing. ILlI: MIHIESCU
Redactor responsabil de numir: flz. ALEXA·NDRU MARCULESCU
ţ
Editura Scinteia
BURSUC GH. - ş
ţ ă reprezentantei Elec-
tronica.
Ţ Ă MARIN - ă ă ş
Greu de depanat prin corespon-
ţ ă un televizor cu multiple defec-
ţ ă ă a efectua ă ă co-
ă ă ă sa
ţ la serviciile unei cooperative.
GRIGORE STEllAN - ă
Tranzistorul ROS-Ol, produs
ICCE, este de tip MOSFET, canaf''''P
de ă putere.
Ă CONSTANTIN - jud. ş
ţ ă ă ţ calitatea recep-
ţ numai prin intermediul unor an-
tene de mare eficacitate.
BOCEANU SORIN :- Lugoj
ţ ă cu Ir:ltreprinderea
de ă ă Str. Bai-
cului nr. 82, ş
BARTHA S. - jud. ş
La CDB400, terminalele sînt astfel:
benzii audio de 63-14 000 Hz pe
9,5 emis ş de 63-7 000 Hz pe 4,7
cmls, avînd la ş o putere ma-
ă de 2 W.
Capetele magnetice utilizate sînt
de tip 6D24N (6 A 24H) cu impe-
:::l
tlNDEX 442121
1, 2 - ă 3 - ş 4, 5
ă 6 .- ş 7 - ă 8 -
ş la 9-10 ă 11 -
12, 13 ă 14 plus 5 V.
PANAITI VIOREL - ş
In articol sînt ţ toate
detaliile de ţ ş ă ă
ă ă ţ toate amlp-
nuntele exprimate de autor.
GAL RADU - jud. Bih.or
Circuitul la care ă referiti nu este.
În ţ ă
ZAHARIA EDUARD - jud. ş
Tranzistoarele BF272 sînt utilizate
În amplificatoarele de ă ş blg-
curile de intrare În televizoare. In
rest, nu ţ datele solicitate.
BORA DAN - Strehaia
Nu ţ numerele vechi din
Tehnium la care ă ţ
În adaptor, R12 este de 1 kO.
I.M.
ţ de 50 il pentru Înregistrare Ş
tip6S24 (6C24) cu ţ de
3 !l pentru ş
Transfo.rmatorul de ţ are
ş ă astfel la=930 de
spire; Ib=470 de spire; IB=310 spire;
11=310 spire, 111=58 de spire.
.J.,.
t,·
I 1:; ...
ro...
r
.........

"".- )('"
.---
CITITORII DIN Ă
Ă SE POT ABONA
PRIN "ROMPRESFILATE-
LlA" - SECTORUL
PORT-IMPORT Ă
P.O.BOX 12-201, TELEX
10376, PRSFIR BUCU-
Ş CALEA GRIVITEI
NR. 64-66.
Tiparul executat la
Combinatul PoJigrafic "Casa Scînteii"
I

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful