You are on page 1of 48

„Creştinismul este o mişcare continuă a omului către Dumnezeu” Preot Petre Popescu

La Chandelle de Montréal
Anul XVI, Nr. 1 – ianuarie - februarie 2012 – 48 pagini

Mulțumiri cititorilor, susținătorii morali ani revistei. Felicitări colaboratorilor. Multumiri susținătorilor financiari ai revistei: Biserica Ortodoxă Română „Buna Vestire” și donatorilor fără de care longevitatea revistei n-ar fi fost posibilă. Redacția Felicitări și mulțumiri colectivului de redacție pentru sârgința depusă benevol în slujba susținerii literaturii române aici, în Canada. Redactor Șef Victor Roșca

1

Medalion aniversar Angela Faina Felicitări și mulțumiri colectivului de redacție pentru sârguința depusă benevol în slujba susținerii literaturii române aici, în Canada. Redactor Șef Victor Roșca

În luna martie 2012 se împlinesc 15 ani de la editarea primului număr al revistei Candela de Montreal

Revistă de literatură și cultură generală bilingvă / bilingue Revue de littérature et de culture générale

ianuarie - februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL

pagina 2

Sumarul numărului
Hra mul Bunei Ves t iri Liviu Alexandrescu, preot paroh al Bisericii „Buna Vestire” din Montreal ......................3 Rev is t a Ca ndela de Mo nt rea l la 1 5 a ni de la a pa riț ie Victor Roșca ............................................4 Din activitatiile Scolii Duminicale a Bisericii "Buna Vestire" .......................................6 Ma ic a -Fec io a ră – II Mrd. Iuliana Onofrei ...........7 1 5 ia nua rie - Aniv ers a rea lu i Miha i Emines c u ..................................................................... 10 1 5 ia nua rie - Ziua Cu lt u rii Na ț io na le ..... 11 Cugetări de Mihai Eminescu: ______________________ 11 Florilegiu realizat de Ortansa Tudor ________________ 11 Î nc hina re la Emines c u George Filip ............... 12 P o ez ii de Vero nic a Mic le .................................. 13 Unire a P rinc ipa t elo r Ro mâ ne - 24 ia nu a rie 1 859 Ion Anton Datcu ............................. 13 P o ez ii Miruna Ocnărescu ............................................ 14 La c eas a niv ers a r .................................................. 15 15 ANI DEJA! Wladimir Paskievici _______________ 15 Gând la…aniversare Elena Olariu _________________ 15 Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” – filiala judeţeană Vâlcea ________________________________________ 15 Un spaţiu cultural românesc de prestigiu Elena Buică 15 Limba no a st ră c ea ro mâ nă Grigo re Vieru (14 februarie 1935 - 16 ianuarie 2009) ............ 16 P o eme Dumitru Ichim ................................................. 17 Ex periment ul T â rgș o r s au de spre v â rs t ele ino c ent e a le rez is t enț ei po lit ice Cristina Eșianu.................................................................. 18 DIMIT RIE CANT EMIR 1 67 3 -1 7 23 Jacques Bouchard, Université de Montréal................................... 19 Filo z o fia dis curs u lu i po lit ic – I Daniela Gîfu.................................................................................... 22 Bă t râ neţ ea , piedic ă în ca lea c rea ţ iei? Elena Olariu ...................................................................... 24 P o ez ii Melania Rusu Caragioiu .................................. 25 1 Dec embrie Corina Luca ....................................... 26 Na t ura ş i co s mic ul po ez iei Ma gdei Is a no s Liana Maria Cristian ...................................... 26 P o ez ii Lia Ruse ........................................................... 30 Le do s s ier Miruna Tarcău ........................................ 31 Ro mâ nii din Serbia Gheorghe Puiu Răducan – Ţepeşti ............................................................................... 33 umă rul cu îngerul bun e ma i greu (po ez ii) Daniela Voiculescu ...................................... 34 SERIA ŞT IINŢ E – 6. Despre t imp Wladimir Paskievici .......................................................................... 35 Leo a rdo da Vinc i ș i Nea go e Ba sa ra b Dr. Paul Dancescu .................................................................. 36 "Cea s ul de t a ină " a l pict o rului Miha i T eo do r Olt ea nu Elena Buică ............................... 37 Lo c ul iubirii dint â i Ana Maria Gîbu ................ 39 Do r ș i... do r Teodor Curpaș ................................... 40 So ft T a les fro m a Refugee Ca mp, o c a rte a dez gust ului ş i ev adă rii din c o mu nis m Traian Gărduş ................................................................... 41 Is t o ria c redinț elo r - Ex t remul Orient , hinduis m, budis m, ș into is m etc . ( V) Șint o is mul arheolog Lia Bătrîna ............................. 42 Aga guk ( VI ) Roman de Yves Thériault.

Traducere din limba franceza de Ortansa Tudor ............ 44 Anun ț urile c omunit ăț ii..................................... 47 Apa riț ii edit o ria le (s c riit ro ri c a nadieni): ................................................................ 48 L'Ère des poètes – George Filip ___________________ 48 Entre deux rivages – Alexandru LeCitoyen __________ 48 A tresprezecea carte – Lia Ruse ___________________ 48

ianuarie - februarie 2012

CANDELA DE MONTREAL
Hramul Bunei Vestiri

pagina 3

Liviu Alexandrescu, preot paroh al Bisericii „Buna Vestire” din Montreal
Sfânta Scriptura ne amintește ca Maica Domnului, mai cinstita decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, devine, prin viața ei curată și sfântă, aleasa cerului, pentru a-L naște pe Fiul Lui Dumnezeu, pe Mântuitorul nostru, Iisus Hristos. Minunea Întrupării Fiului lui Dumnezeu, este lucrarea comuna a tuturor Persoanelor Preasfintei Treimi și a Fecioarei Maria, astfel ca Tatăl o umbreşte cu puterea Sa, Duhul pogoară peste ea, iar Fiul vine in trup omenesc prin voinţa şi credinţa Preacuratei Fecioare. Îngerul Gavriil a numit-o pe Fecioara Maria "plina de har" deoarece, sufletul ei era ca o biserică, plin cu daruri dătătoare-de-viață ale Sfântului Duh, cu mireasma și curăție cerească. Ea este modelul celor care vor sa-L primească pe Hristos. Am putea învăța de la ea cum să trăim, ce am putea şi noi face, ca să Se sălășluiască Domnul în noi, în inimile noastre. Înțeleptul Solomon întreabă:,, Cine este aceasta care se ivește ca zorile, frumoasă ca luna și aleasă ca soarele; iar împăratul David zice: ,,Dumnezeu Și-a așezat scaunul Său în soare,, - vorbind despre Maica Domnului. Maica Domnului a fost aleasă de Preasfânta Treime, din toate neamurile pământului, ca cea mai curată și mai Sfântă Fecioară, din neamul lui Aaron, după mamă și din neamul lui David, după tată, aleasă din doua seminții de frunte după trup. Din lumea în care diavolul își strigă chemările, Dumnezeu alege oameni cu viața sfântă, dreaptă și curată. Alegerea Maicii Domnului spre a fi vasul ales al Întrupării Domnului, deschide ușa Împărăției cerului, închisă de la părinții Adam și Eva. Inima Evei s-a necurățit din pricina mândriei și a neascultării față de Dumnezeu. Smerenia și ascultarea Maicii Domnului nu se poate grăi în cuvinte. Numai Fiul ei, Mântuitorul Hristos, o va întrece prin smerenia și ascultarea Lui. De atunci, se deschid ușile pocăinței, pe care intra oamenii smeriți, fără zgomot, neștiuți nici de ei înșiși, anume Sfinții. Pe sfinți, nu-i poate vedea decât cine are ochi să-i vadă. Sfântul Nicolae Velimirovici spune: ,, Dumnezeu, Duhul Sfânt are multe sălașuri în această lume întinsă, dar inima neprihănită a omului este locașul în care este cel mai bine - plăcut să Se sălășluiască. Acesta este adevăratul Lui sălaș; toate celelalte sunt numai locuri in care Își face lucrarea. Inima omului nu poate fi niciodată pustie. Întotdeauna este plina cu ceva: fie cu iad, cu lumea sau cu Dumnezeu. Ceea ce se află in inimă este prin sine legat de curăția ei.,, Din clipa în care Maria a spus:,, Fie mie după cuvântul tău” firea divină și firea umană s-au unit ipostatic în Persoana lui Iisus Hristos, iar Preacurata Fecioară Maria a fost curățită de păcatul strămoșesc și personal și a devenit Maica Domnului, Născătoare de Dumnezeu. Sfântul Pavel spune:,, ca a întemeiat pe pământ împărăția Sa - Sfânta Biserica, cea una, prin care aducându-i la Sine pe oameni, ii umple cu prisosința de binecuvântări de tot felul în cele cerești, intru Hristos (Efes. 1,3). Iubite frate în Hristos Domnul! Când te scoli, amintește-ti că există Biserica lui Dumnezeu pe pământ, închină-te lăuntric şi bucură-te de mila lui Dumnezeu ce ni s-a arătat în ea. Când mergi spre somn, amintește-ti că există Biserica lui Dumnezeu, care face ca tu să te culci, să adormi și să te scoli neprimejduit. Această mare bucurie, anume – că există pe pământ Sfânta Biserică și că noi înșine facem parte din mădularele vii ale Bisericii celei Uneia, Sfinte, Sobornicești și Apostolești - trebuie să ne stăpânească în toată vremea vieţii noastre, îndepărtând pe toate celelalte, pentru care nu trebuie să avem, prin urmare, nici timp, nici inimă. Așa precum Maica Domnului și-a dăruit toata ființa lui Dumnezeu prin ascultare, tot așa să ascultăm şi noi de chemarea lui Dumnezeu, în slujirea oamenilor și a Lui Dumnezeu, spre regăsirea bucuriei și a împlinirii sufletești. Intru această așteptare, să ne rugăm Născătoarei de Dumnezeu, care e Bucuria noastră, să ne păzească pe drumul vieții de toate întâmplările cele rele, să asculte rugăciunile noastre în nevoi, să ne sprijine în necaz și să călăuzească sufletele noastre pe calea mântuirii spre fericirea noastră, a Fiului ei și Dumnezeul nostru, in veci. Amin!

„Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei” (Luca 1,26-28).

Iubiți credincioși! Hramul este prilejul de rugăciune, de bucurie și de mulțumire Lui Dumnezeu, Maicii Sale și Sfinților, pentru binefacerile pe care le primim de la ei. Bucuria hramului ne aduna pe toți laolaltă, în fiecare an, de la cel mic până la cel mare, de la cei vii până la cei care nu mai sunt printre noi, ajungând până la originea lui și anume - pentru biserica noastră - anul 1918. Hramul împlinește același rol in viața noastră, asemeni îngerului păzitor in viața particulară a credincioșilor. El este paznicul bisericii, este primul care se îngrijește de soarta ei, o apără de tot felul de necazuri și păzește pe toți credincioșii care se închină și se roagă in numele lor. Pentru noi, aceasta binecuvântata zi, Buna Vestire (25 Martie), reprezintă momentul de preacinstire a Maicii Domnului, ocrotitoarea bisericii, care veghează și împărtășește din darurile Sale preasfinte, pe toți credincioșii care intra și se roagă in Casa Domnului, in Numele Născătoarei de Dumnezeu. Maica Domnului stă in așteptarea noastră, in ascultarea liturgică a rugăciunilor, a cântărilor, ca apoi să ne împărtășească din darurile Sale, cu aceiași bucurie pe care a primit-o și ea de la Tatăl ceresc, prin glasul îngerului Gavriil, in ziua de Buna Vestire. Sf. Teofan Zăvorâtul spune : ,,Preacurata Stăpâna de Dumnezeu Născătoare, cea dintâi primitoare a bucuriei, să ne bucure pe toţi cu această bucurie – pe unii cu simțământul mântuirii împlinite, pe alţii cu nădejdea nemincinoasă a primirii ei, încât fiecare să înalțe cu ea acum laudă: mărește, suflete al meu, pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu. Amin!,,

ianuarie - februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL

pagina 4

Revista Candela de Montreal la 15 ani de la apariție
Victor Roșca
intelectuali - își fac apariția în toate vechile comunități românești, dându-le o orientare opusă regimului comunist din România. Tot în 1947, Episcopia Ortodoxă Română a Americii refuzase un episcop numit de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, iar în 1952, își alege un nou episcop în locul episcopului Policarp, reținut ostatic în țară, rupând astfel definitiv relațiile ecleziastice cu Bucureștiul. Comunitatea română din Montreal mărindu-se, în anul 1969, Comitetul Parohial al Bisericii Române Ortodoxe Buna Vestire, ca urmare a unui defect de construcție al vechii biserici, a demarat din inițiativa părintelui Petre Popescu ridicarea actualului complex, din care Biserica va fi pusa în funcțiune în 1972, iar Casa Parohială și Casa Socială, întitulată după vechea denumire și Casa Română, au fost puse în funcțiune în anul 1981. Patriarhia Română, pierzând Episcopia Ortodoxă Română a Americii, în 1947, întemeiază o nouă episcopie pe continentul american denumită „Episcopia Ortodoxă Română a Statelor Unite și Canadei”, ctitorind biserici paralele în toate marile orașe ale Americii de Nord. Drept urmare, la Montreal, se va înființa în anul 1973 a doua biserică, creând in jurul ei un nou grup comunitar român, stârnind în acelaș timp antagonismul politic între cele două grupuri comunitare. În vremea aceea, evenimentele din țară se reflectau în politica comunitară din străinătate, influențând relațiile dintre oameni. Din 1990 până în 1997, activitățile culturale care aveau loc în sala socială a Bisericii Buna Vestire (Casa Română), nu erau reflectate în presa scrisă. Unicul ziar care apăruse atunci în comunitate nu dădea acestor evenimente nicio atenție. Antagonismul dintre comunități era prezent în orice manifestare, indiferent de natura ei. Acesta era contextul în care a apărut necesitatea editării unei reviste apolitice, dedicate prezentării și încurajării activităților socio-culturale în cadrul comunității. Dar o revistă de cultură nu putea supraviețui din comercializarea produsului ei, fără o subvenție constantă și de lungă durată. Candela de Montreal nu putea fi o excepție. În afara granițelor României, biserica a rămas instituția care reușește să-i unească pe imigranți, depășind disensiunile dintre ei și care poate să subvenționeze o publicație pe o lungă durată. Condițiile de finanțare ale guvernului provincial nu puteau fi îndeplinite, fără renunțarea la obiectivul pentru care revista era concepută. Alternativa unde se putea apela a rămas biserica și, dintre bisericile montrealeze existente atunci, singura care avea vocația și puterea financiară s-o facă era Biserica Buna Vestire. Părintele Petre Popescu, preotul paroh al Bisericii, cu bunăvoința Comitetului Parohial, subvenționa deja mai multe activități culturale ce se desfășurau la Casa Socială a Bisericii Buna Vestire… În decembrie 1996, întâlnindu-l pe domnul Șerban Sturza care se angajase să realizeze redactarea tehnică, am adresat Comitetului Parohial al Bisericii Buna Vestire propunere de a susține editarea unei asemenea reviste. Părintele Petre Popescu, entuziasmat, a susținut ideea din primul moment și chiar a propus pentru noua revistă apelativul de Candela după numele unui buletin parohial pe care dânsul îl scosese pentru Biserică mai mulți ani. În luna martie primul număr al revistei Candela, editat pe patru pagini, a văzut lumina tiparului. Dar ca revista să intre în Biblioteca Națională Federală, în Biblioteca Națională Provincială și să obțină dreptul de a obține donații de finanțare, a fost necesară înregistrarea ei ca societate non profit cu titlul de „Candela de Montreal”. De-a lungul celor 15 ani, donațiile Biserici Buna Vestire au fost secondate de donațiile unor personalități din comunitate, care cred în rolul cultural comunitar al revistei: domnul profesor universitar emerit dr. Sorin Sonea, domnul Alexandru Popescu și domnul profesor universitar emerit dr. Wladimir Paschievici, și chiar de unii colaboratori și mulți alții, cărora redacția revistei le mulțumește cu această ocazie. După prăbușirea comunismului și, mai ales, după evenimentele din Piața Universității, mineriada din 1992, comunitățile românești din America de Nord se măresc cu emigranți economici, apolitici, care integrați în vechile comunități românești au contribuit la diminuarea vechiulor disensiuni

Revista Candela de Montreal s-a născută în una din cele mai vechi comunități canadiene de origine româna, ce gravita în jurul Bisericii Ortodoxe Române Buna Vestire din Montreal; a evoluat concomitent cu aceasta și sub influența ei directă. La 1 martie 2012 se împlinesc 15 ani de la editarea primului număr. În 1913, după zece ani de viață canadiană, comunitatea română din Montreal din primul val de imigranți, aflată în plină maturitate, intrase în efervescența afirmării identității sale. După ce mai înainte, ridicase o mică biserică din lemn căreia i-au pus numele „Înălțarea Domnului”, a înaintat autorităților provinciale un memoriu prin care se reclama aprobarea înființării unei societăți numite „Église Roumaine Orthodoxe de Montréal”, memoriu sancționat cu „Bill”-ul parlamentului provinciei Quebec din 1914. În 1918, comunitatea a ridicat o biserică mai spațioasă și, fiindcă vechea bisericuță încă exista, pe lângă apelativul oficial, i-au dat numele ecleziastic „Buna Vestire”. Spre a se putea manifesta în tradițiile din care s-a desprins, Comitetul Parohial, în anul 1928, a ridicat alături de Biserică o clădire socială numită Casa Română, cu locuință pentru preot și o așa zisă „Church Hall”, în care se țineau atât întrunirile legate de activitățile religioase cât și întâlnirile tinerilor de sâmbătă seara urmate de jocuri traditionale românești. În 1945, după intrarea României sub protectorat sovietic, s-a declanșat al doilea mare val de emigranți, dar, de data aceasta, românii își părăseau țara nu din cauze economice, ci fugeau de teroarea dezlănțuită de comuniștii victorioși. Între 1946 și 1950, noii emigranți în America de Nord - majoritatea

38 articole. a colaboratorilor George Filip.285 articole. Liana Maria Cristian. Dintre aceștia de-a lungul anilor unii au plecat alții au venit. Astăzi. S-au realizat și punți cu literatura și cultura din România. a facilitat colaborarea la revista Candela de Montreal a câtorva talentați scriitori și poeți din România.95 articole. pagina 5 Cooptarea poetului George Filip. Candela de Montreal este un nume cunoscut atât în Canada cât și în România. scriitori. Principalii colaboratori ai revistei care pe parcursul celor 15 ani au scris cele mai multe articole sunt: 1. Într-o comunitate divizată. Corina Luca. care se adresează tuturor canadienilor de origine română.activități comunitare . fără întrerupere. poeți. .Paul Dăncescu .literatură . prelucrarea și vehicularea informației constructive capătă o importanță cu totul deosebită.Părintele Petre Popescu . istorice.756 articole. Azi numărul bisericilor românești și implicit al grupurilor comunitare. prin câțiva colaboratori de înalta cultură și talent literar. Șansa a făcut să-l întâlnesc pe actualul tehnoredactor. începând cu anul 2002. timp de 11 ani. Conținutul și calitatea articolelor selecționate.religie .ianuarie . s-a introdus în revistă fotografia. 4. prin poetul George Filip. cooptarea doamnei Ortansa Tudor și a doamnei Angela Faina a dat revistei Candela de Montreal un nou impuls în îmbunătățirea esteticii și într-o prezentare mai sistematică a conținutului articolelor. Sandu Alexandru. Printr-o colaborare strânsă cu dl. actualul preot paroh al Bisericii Române Ortodoxe „Buna Vestire”.185 articole. a crescut și numărul iubitorilor de cultură și al scriitorilor dornici de colaborare. Cooptarea din ultimii ani în redacție a domnului Teodor Curpaș. 2.Victor Roșca . 7. 7. tradiție inaugurată de regretatul părinte Petre Popescu și dusă mai departe de părintele Liviu Alexandrescu.Numărul colaboratorilor publicați în revistă în cei 15 ani ajunge la 340. în regiunea marelui Montreal este de 13. revista a ajuns la maturitate.Numărul revistelor publicate în cei 15 ani este de 85. Subiectele predominante au rămas însă cele religioase.Sandu Alexandru . etc. dl. comunitatea română mărindu-se vizibil.George Filip . poetele consacrate Melania Rusu Caragiu și Lia Ruse. principalul obiectiv al revistei a fost integrarea noilor imigranți în tradiția și cultura comunitară românească a contextului canadian și ca urmare. pictori etc. 3. poezia . Revista Candela de Montreal are o colaborare prețioasă cu Asociația Scriitorilor Canadieni de origine Română. Mariana Gheorghe. din care: literatura în sensul larg . În ultimii cinci ani (2007 . estetica revistei au atins nivelul profesional. vizând integrarea noilor imigranți.prof Wladimir Paskievici . prezentarea estetică a revistei s-a ameliorat de la un număr la altul. devenind o prestigioasă publicație de literatură și cultură generală. proză .februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL politice dintre grupurile comunitare.136 articole.eseuri . Dumitru Ichim.44 articole. Azi cronicele. 5. Kitchener și Vancouver. Elena Olariu. Teodor Curpaș. armonia și zidirea comunității românești vor găsi întotdeauna spațiu necesar publicării în Candela de Montreal. lansări de cărți publicate de scriitori și chiar unele evenimente culturale din comunitate. recenzii la cărțile scrise cu preponderență de scriitori canadieni de origine română. de la un număr la altul. Puiu Răducanu și micuța poetă Ana Maria Gîbu (care a debutat în Candelei de Montreal. 6. apoi la ultimile apariții.2011). care pe parcursul anilor i-a dat publicatiei un aspect îmbunătățit. 3. poeziile. Majoritatea scriitorilor și poeților colaboratori ai revistei sunt canadieni de origine română din Montreal.286 articole. din banii proprii ai redactorilor. revista a evoluat atât în conținut cât și în calitatea și numărul articolelor. deja bogat tematic. Prin procurarea de aparatură electronică. 1.97 articole. Un aspect deosebit în evoluția ascendentă a revistei l-a adus colaborarea prestigioșilor scriitori canadieni. recenzia cărților noi scrise de poeți și scriitori canadieni de origine română. care a asigurat benevol punerea în pagină în toți acești 15 ani de editare a Candelei de Montreal.cronici de artă și spectacole .Florin Oncescu . revista a publicat cu precădere articole din istoria comunității. 2. 5. dar întreținută cu subvenții de la Biserica „Buna Vestire”. pe primele pagini ale revistei s-a publicat un eseu cu temă religioasă.2006). 8. cu unele mijloace de imformare partizane. Concomitent cu evoluția comunității românești. 3. ) sunt așteptate cu interes de cititorii canadieni.39 articole. care a publicat în Candela de Montreal începând din al treilea an.istorie generală . Paul Dăncescu. Date statistice ale numerelor publicate până în prezent. etc. Articolele de cultură care stârnesc curiozitatea căutării. pe parcursul celor cincisprezece ani de existență. Florin Oncescu. în ultimii ani ca secretar de redacție. Radu Deca. caruia ii aducem multumiri speciale.56 articole. Candela de Montreal a fost concepută ca un buletin de informații al comunității. un inginer cu talent în arta grafică. De-a lungul celor 15 ani. de câte ori se ivește ocazia. În următorii cinci ani (2002 . prezentări de personalități care au marcat istoria si cultura țării de origine României sau Canadei. ridicând-o la deosebitul aspect actual. În primii cinci ani (1997-2001). Mircea Gheorghe. 2.79. Principalele teme tratate în articolele publicate de revistă în cei 15 ani sunt: 1. care promovează pacea. Inițial.45 articole. a urmărit organizarea si îmbunătățirea formei estetice. Toronto.numărul total al articolelor publicate în revistă în cei 15 ani se apropie de 1650. . noutățile literaturii române prezentate de fidelii. Subliniem faptul ca longevitatea revistei se datoreaza consecvenței suportului financiar dar și fidelității colaborarii a redactorului tehnic După publicarea primelor două numere ale revistei. despre evenimentele religioase și culturale locale. Daniela Gîfu. Wladimir Paskievici.53 articole. Pentru a răspunde cerințelor unui număr cât mai mare de cititori. proză și poezie originale. de la vârsta de 11 ani. Elena Buica și de curând. organizând împreună. 6.181 articole. Doina Hanganu.Cele mai multe articole publicate în edițiile din ultimii ani sunt proză și poezie originale. Daniela Voiculescu.Ion Banu . temele abordate au fost diversificate.36 articole. revista Candela de Montreal. Iuliana Onofrei.istoria comunității . Gheorghe. 3. Miruna Tarcău. De la primele apariții. oameni de cultură.128 articole.. pe lângă îmbogățirea conținutului.151 articole. Marius Neaga.36 articole. Șerban Sturza a părăsit definitiv Canada.Doina Hanganu . 4.

la consolidarea identităţii spirituale şi culturale a comunităţii româneşti din Montreal. Şi căderea ei a fost mare”. aducându-ne în atenție o parabolă a Mântuitorului Iisus Hristos.4. 8. Sfânta Împărtășanie. trebuie să încolțească pentru a deveni mai buni. Cu cât elevul este pus să facă un lucru practic. mai iubitori față de Dumnezeu și față de aproapele lor. şi a căzut. Petre Popescu". nu în ultimul rând. Lumânările. fiindcă era întemeiată pe stâncă. Utilizarea imaginilor audio-vizuale (filme documentare. cu atâta sporeşte atenţia lui faţă de ceea ce predă cadrul didactic.4. desenele care însoțesc fiecare lecție pot fi colorate. Petre Popescu”. De aceea. vă îndeamnă stăruitor să încurajați copiii dumneavoastră să se alăture acestui program. Lecțiile tratează subiecte ca : Rugăciunea. Biserica „Buna Vestire”. Iată de ce educația religioasă este o necesitate pentru a crește o generație de oameni sănătoasă moral. Astfel.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 6 Din activitatiile Scolii Duminicale a Bisericii "Buna Vestire" Activitatea Şcolii Duminicale a fost din nou reluată începând cu data de 15 ianuarie 2012. Botezul. asemăna-se-va bărbatului nechibzuit care şi-a clădit casa pe nisip. ca de exemplu: Crăciunul. 4. Icoanele. Este cunoscut faptul că deprinderile bune formate în copilărie rămân de multe ori valabile pentru întreaga viață. de a crea noi prietenii. nu pot fi zdruncinate atât de ușor.4). înseamnă formarea unor principii de viață sănătoase. dar devenim creștini prin conduite învățate zi de zi. Învățarea și repetarea rugăciunilor „Tatăl nostru”.ianuarie . copiii sunt familiarizați cu semnificația zilelor de sărbătoare. Floriile. Trupul trăiește cu hrană trupească. Acest program este oferit în mod gratuit de Biserica „Buna Vestire”. de a socializa și. Buna Vestire și Pogorârea Duhului Sfânt. Sărbătoarea Sfintei Cruci.3. „Înger Îngerașul meu”. în fiecare duminică de la ora 11:00 până la ora 12:00 în Clădirea Sociala „Pr. Biblia. Cursurile sunt ținute în fiecare duminică de la ora 11:00 până la ora 12:00 în Clădirea Socială "Pr. în așa fel încât sunt ușor de luat acasă. au venit râurile mari. Suntem creștini. În fiecare zi trebuie să ne gândim că sămânța. Iar oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi nu le îndeplineşte. au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea. dar ea n-a căzut. Paștele. Clădirea unei case. pe care o sădim în sufletele copiilor. Şi a căzut ploaia şi au venit râurile mari şi au suflat vânturile şi au izbit casa aceea. de a practica limba română în cadrul discuțiilor de grup. adică pe o temelie durabilă. iar principiile sănătoase odată zidite în stâncă. spune: „oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi le îndeplineşte asemăna-se-va bărbatului înţelept care a clădit casa lui pe stâncă. pe când sufletul „cu orice cuvânt ce iese din gura lui Dumnezeu” (Deut. Lecția și desenul sunt pe aceeași foaie. Semnul Crucii. contribuind prin această deosebită lucrare. Sfinții și alte teme asemănătoare. Lc. desene animate) oferă elevilor prilejul de a înțelege mai bine viața și învățătura Mântuitorului Iisus Hristos. a căzut ploaia. „Cuvine-se cu adevărat” duc la formarea unor obișnuințe zilnice atât de necesare unui bun creștin. Sfânta Scriptură. Mt. cu scopul de a transmite învățătura dreaptă a Mântuitorului Iisus Hristos în contextul tradițiilor noastre românești. Vă mulțumim și vă așteptăm cu drag! Text redactat de Crinela Cojocariu Serbarea Pomului de Crăciun . Pe parcursul anului școlar. prin integrarea noastră intr-o tradiție și apoi prin Sfântul Botez.

ianuarie . . a intervenit într-un mod deosebit făcând din ea „o construcţie specială”(aşa cum îi trebuia) şi a întărit-o pe „şapte stâlpi”( cred că este vorba de cele şapte daruri principale al Duhului Sfânt-în care se cuprind toate celelalte-fără să ne gândim la exceptarea păcatului original. născut din Fecioara 1. dar nicidecum în sensul „unei imaculate concepţii”a ei. Toate covârşesc şi minte şi cuvânt. de la Buna Vestire. a reluat. . Adică Fiul. 3:22-23). care este în ceruri există un tată omenesc înseamnă a distruge întreg mesajul evanghelic. (. fie lumea. boltă însufleţită a virtuţii şi a bunătăţii. Acesta este sensul cuvintelor Apostolului neamurilor: „Fie Pavel. Mitrofan Kristoupoulos spune că dacă Fecioara ar fi fost fără păcat. el a stabilit în lume. de toate harurile Duhului Sfânt(…)”1 a) Fecioria înainte de naştere (ante partum). Care cuvânt oare va putea descrie frumuseţea strălucirii Tale. acceptând vestirea îngerului prin :”fie. o încetare a propagării răului pe cale ereditară.5 Cu dreptate a fost ca dreptul Ioachim şi soţia lui Ana. 2. Pe de altă parte. căci rămâne Fecioară şi în zămislire şi în naştere. călăuziţi de dumnezeiescul gând să o dobândească pe fiica lor ca rod al rugăciunilor. iar Hristos al lui Dumnezeu”. nici din voinţă omenească. Vom reda în cele ce urmează explicaţiile redate de Î. ci din Dumnezeu. Doctrina ortodoxă admite că Fecioara Maria a fost curăţită de păcatul strămoşesc înainte de conceperea Fiului său ca om în ea.2 Prin naştere feciorelnică înţelegem apariţia unei discontinuităţi în cursul natural al vieţii omeneşti. în clipa când ea.4 Sfântul Andrei Criteanul care a fost contemporan cu Sfântul Gherman al Constantinopolului şi cu Sfântul Ioan Damaschin. fie moartea. ca una care singură între toţi te-ai învrednicit. a fost supusă păcatului strămoşesc. Prin urmare. care s-a făcut începând cu consimţământul ei liber la Bunavestire. . şi a afirmat că în Hristos. Fecioria Maicii Domnului este afirmată în Noul Testament. nici din sânge. P. fie Chefa. că „Înţelepciunea lui Dumnezeu a zidit Sieşi casă şi a întărit-o pe şapte stâlpi”. nu numai pentru că este înscrisă în litera cărţilor sfinte. Hristos este Fiul lui Dumnezeu în sensul cel mai deplin al termenului. cum au arătat Iustin. Prin această nouă genealogie. . La aceasta se poate adăuga alt argument care rezultă din felul în care Noul Testament concepe mântuirea în Hristos. ea ar fi fost şi Mântuitorul nostru. îi cinstim şi îmbrăcămintea cu care a fost înfăşată şi o primim ca pe Izvorâtoarea vieţii noastre6. . Am văzut mai sus că a fost ajutat în aceasta de Maria. în calitatea Lui de Creator a toate. văzându-şi misiunea îndeplinită a şi plecat de la dânsa. Natura umană a Maicii Domnului depăşeşte în calitate obişnuitul. Dar.3 Care ar fi argumentul ontologic al acestui adevăr? 1. a dat putere celor ce cred în numele lui pentru a deveni fiii lui Dumnezeu. A presupune că între Hristos şi Tatăl său. zămislirea Cuvântului ei prin Sfântul Duh ( Luca 1. 46-47). Dacă se neagă zămislirea feciorelnică a lui Hristos din Maria. toate sunt ale voastre. fie cele viitoare. Căci tu eşti binecuvântat sălaş al tuturor harurilor şi plinirea a toată frumuseţea şi bunătatea. Maică a lui Dumnezeu Preacurată Fecioară? Căci nu este cu putinţă a exprima darurile tale prin cuvinte sau cugetări. de aceea se poate înţelege prin credinţă. Deci încă o dată : eu nu cred că zămislirea Fiului şi curăţirea de păcatul original au constituit două momente separate. o nouă genealogie. adevăratul Fiu al lui Dumnezeu îi leagă pe oameni direct de Dumnezeu dăruindu-l ca Tată tuturor celor care se vor naşte din Duh. Ca nou Adam. Oare poate fi tatăl celei de-a Doua Persoane a Sfintei Treimi un tată pământean? A o admite înseamnă a refuza acceptarea originii divine a lui Hristos. iar aceştia nu s-au născut. Trebuie să conchidem că afirmarea zămislirii din fecioară a lui Iisus Hristos îşi are locul în Evanghelia mântuirii. act etern al Tatălui. după cum vedem din cântarea Fecioarei ( Luca 1. care era legat ontologic (fiinţial) de întreaga spiţă umană8. ceea ce înseamnă că ea a fost izbăvită de păcatul originar de Fiul său. născută din om.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 7 Maica-Fecioară – II Mrd. Eu nu cred acest lucru! Cred numai ceea ce se spune la „Înţelepciunea lui Solomon”. ( Ioan 1: 12-13). S Mitropolit Tit Simedrea la imaculata concepţie”. mărturiseşte cu tărie curăţia şi sfinţenia Maicii Domnului. Iar voi sunteţi ai lui Hristos. Cuvântul divin. Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că ”iudeii privesc cu dezgust frumuseţea fecioriei şi nu e de mirare odată ce n-au cinstit nici pe Hristos. Am spus acest lucru mai înainte. ” 9 Înainte de concepţie ea nu a fost lipsită de păcatul strămoşesc. fie cele de faţă. El a devenit Noul Adam. a cărei naştere o prăznuim astăzi . ( 1 Cor. ca şi ceilalţi oameni. 35). se află persoana omului. ar exista un christogennetes alături de o christotokos. care a murit şi a înviat. fie viaţa. când a fost vorba de venirea pe lume a viitoarei Sale mame. Deci. Acest adevăr este mai mult decât limpede afirmat în Matei 1 şi Luca 1. ” şi îngerul. Este un adevăr formulat de Sfântul Ioan Damaschin7. ci pentru că se află în miezul vestirii care ne spune că Fiul lui Dumnezeu. Hristos a devenit conducătorul noii omeniri şi în Sfântul Duh. planul lui Dumnezeu pus în cumpănă prin căderea vechiului Adam. ) pe Împărăteasa lumii şi pârga curăţiei. care s-a făcut om fără a înceta a fi Dumnezeu. Fecioara. iarăşi sunt confirmat că cele două acte s-au întâmplat concomitent. care a acţionat ca noua Evă. Iuliana Onofrei cum a făcut-o altădată Nestorie. ea numeşte pe Hristos „Mântuitorul meu”. El este ca atare acela că Maica Domnului potrivit tezei post partum şi-a păstrat fecioria după naşterea Fiului originea în naşterea sa din eternitate. Irineu. se admite intervenţia unui tată pământean în naşterea sa în trup. nici din trup. alături de persoana Fiului lui Dumnezeu. fie Apollo.

ca într-o vistierie în persoana Fecioarei. semnul acestei dumnezeieşti lucrări stă în naşterea dintr-o Fecioară. Domnul va trece prin ea şi o va lăsa închisă după Naştere. aduce femeii o altă delicateţe. Drept fiind Dumnezeu nu i-a dăruit de la naştere o natură privilegiată. Ceea ce se observă constant în operele sale este profunda admiraţie pentru viaţa ei feciorelnică. Maria a citit aceste cuvinte şi a crezut că se vor împlini cu adevărat. tema fecioriei in partu a Mariei nu mai pare abstractă.13 Starea Maicii Domnului este pagina 8 o consecinţă a îndumnezeirii ei prin puterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. cu frumuseţea şi profunzimile teologiei răsăritene. chiar când acesta a căzut tot aşa o respectă în continuare. După cum. 1-4). Aşa cum a făcut mai întâi lumina originară. Este de apreciat. scutită de urmările păcatului strămoşesc. din ea îşi ia trupul ( Gal. doar că nu folosesc termenul de «αειπαρτενος». Fecioria Maicii Domnului nu este doar o stare trupească sau o situaţie fizică. deşi născută asemenea nouă. Însă în realitate. Acesta este primul motiv şi cauză a fecioriei . el aminteşte de Fecioara Maria. în această latură a învăţăturii sale se află influenţa Sfinţilor Părinţi răsăriteni pe care i-a studiat în amănunt. Eusebiu al Cezareei18. căci despre ea s-a scris că. Atât de multe daruri a avut Maica Domnului (Maria).23 ”Că mi-a făcut mie mărire Cel puternic”. Tratatele despre feciorie menţionate ulterior conţin numeroase referiri la această viaţă înaltă. Dar între părinţii apuseni din secolul al IV-lea. 8). se întrupează din ea. scoală-te Ierusalim robit. tot aşa cu măreţiile pe care le-a împărţit mai întâi întregii Lui zidiri inteligibile şi sensibile.10 În lumea asta unde totul este supus-prin moartedescompunerii. căci despre ea s-a scris că „ Domnul va trece prin ea şi o va lăsa închisă” după naştere. nu părtineşte pe nimeni. Astfel datorită lui Ambrozie. 4).11 Scriindu-i surorii sale Marcelina careşi consacrase viaţa ascezei şi curăţiei. Sfântul Ambrozie se referă şi la proorocia de la Iezechiel 44. a apărut o făptură nouă care nu a cunoscut stricăciunea. Maica Domnului. 1-9). Dogma imaculatei concepţii nu a fost apărată nici de Sfântul Augustin şi nu este mărturisită în nici un fel de Scriptură şi de Tradiţie. şi astfel a arătat-o pe ea Cosmos. În operele lui se regăsesc elementele unei întregi teologii referitoare la Maica Domnului. iar Ieremia renunţă la căsătorie pentru misiunea de profet ( Ier. Să nască o Fecioară este semnul unei dumnezeieşti taine şi nu a unui fapt omenesc. Iustin şi Irineu care au puncte de vedere comune în această privinţă. pe care trebuie s-o ia de model: „ Primul lucru pe care trebuie să-l înveţi este înălţimea deosebită a învăţătorului. alături de care am putea aminti şi pe părinţii celui de-al doilea secol. această spusă dovedeşte marea smerenie . cât şi în cea a transformării eschatologice a lumii înnoite în Hristos şi în Duhul Sfânt. dezleagă funiile de la grumazul tău. Proorocul Isaia a prevestit minunea prin cuvintele: „Scutură-te de pulbere. aceasta pentru că Dumnezeu i-a vorbit lui „faţă către faţă”( Num 12. în feciorie pe care omul este dator să o caute şi s-o ducă aşa cum Fecioara Maria a dus aici pe pământ. Mai înainte de toate este o stare morală. o atitudine spirituală. dar intră în circulaţie prin Sfântul Atanasie17. Sfântul Ambrozie se referă la proorocia lui Iezechiel 44. Moise încetează a mai avea legături trupeşti cu soţia sa Semfora ( Deut. ”15 Denumirea de Pururea-Fecioară este întâlnită în scrierile părinţilor încă din prima jumătate a secolului IV. o viaţă dăruită lui Dumnezeu. dar desfiinţează pe cea dinainte.ianuarie . pentru care comuniunea cu creştinătatea răsăriteană a avut o semnificaţie specială un loc aparte îl ocupă Sfântul Ambrozie al Milanului (339-397) a cărui gândire teologică atât de echilibrată a rodit din întâlnirea simţului pastoral şi moral specific spiritului latin creştin. Pahomie al Tebaidei20. este mult mai mult de atât: Fecioria Mariei este o dovadă a venirii lui Dumnezeu în lume. 16. Şi din acest punct de vedere în sprijinul fecioriei în timpul naşterii se pot aduce argumente din Sfânta Scriptură. încât viaţa ei a fost un exemplu pentru toţi”. înfrumuseţând ambele lumi. Interesul acestui autor pentru Maica Domnului este legat îndeosebi de interesul pentru o viaţă deosebită. care era răspândită peste tot. robită fiică a Sionului (Is. 4. a adunat toată acea lumină şi a pus-o în el. 5. prin care Preacuratul Fiu al lui Dumnezeu luând Trupul a păstrat neatinsă curăţia Naşterii? ”Cu siguranţă. Aceasta se vede şi din proorociile Vechiului Testament pe care le tâlcuieşte Sfântul Ambrozie: „Un aşa de mare şi nemaiîntâlnit lucru trebuia să fie proorocit pentru a fi crezut de toţi. 2 pentru a susţine mai mult învăţătura despre curăţia desăvârşită a Maicii Domnului: „Această poartă este Maica Domnului. întrucât. în dreptatea Sa. Expresia a fost folosită de Sfântul Petru al16 Alexandriei. 2.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL b) Fecioria in partu ( în timpul naşterii). 214 pentru a susţine mai mult învăţătura despre curăţia desăvârşită a Maicii Domnului: „Această poartă este Maica Domnului. înţelegând taina fecioriei Mariei.întruparea lui Dumnezeu. pe toate acestea adunându-le mai apoi le-a adunat. că marele teolog Origen care afirmă cu claritate credinţa lui în pururea fecioria Mariei. nu dintr-o femeie oarecare. ci se deosebeşte temeinic înrădăcinată atât în taina Întrupării. iar mai târziu a făcut discul soarelui. a respectat voinţa omului în paradis. ”12 „Femeia aceasta este chipul fecioriei. Didim cel Orb19. Dar cine poate fi mai nobil decât Maica Domnului? Cine poate fi mai frumoasă decât ea. Ignatie. 14). ci şi în minte şi niciodată sinceritatea ei nu s-a amestecat cu îndoiala. curată. dar nu putea cunoaşte cum se va petrece faptul acesta”. Cu siguranţă. pentru noi ea a zămislit şi a născut pe Domnul în lume”. Epifanie al Salaminei 21 sau Ioan Gură de Aur22 sunt doar câteva nume ale sfinţilor care vor regăsi în acest cuvânt calitatea Maicii Domnului de Pururea-Fecioară. produsul unei imaginaţii evlavioase. pe cea sensibilă adică şi pe cea inteligibilă aşa cum spune Grigorie al Tesalonicului. Fecioria înseamnă o negrăită delicateţe. împodobită cu toate virtuţile? Ea a fost Fecioară nu doar în trupul ei. „ Ce Naştere după trup putea fi potrivită pentru Fiul lui Dumnezeu decât aceasta. numai pentru că El o voieşte. şi-a biruit propria natură căzută în care s-a născut. pe care Cel Atotfrumos a ales-o? Cine este mai curată decât ea. Căci aşa s-a spus: „Iată voi da vouă semn : „Fecioara va lua în pântece şi va naşte Fiu” (Isaia 7. Încă din Vechiul Testament există mărturia unei incompatibilităţi între apropierea de Dumnezeu şi legăturile trupeşti: după arătarea lui Dumnezeu din muntele Sinai. pentru noi ea a zămislit şi a născut pe Domnul în lume. cereşti şi pământeşti. 30-31). ne apropiem de taina Întrupării lui Dumnezeu”. Calitatea de mamă.

Didim cel Orb. 481C. editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. . G. Boris Răduleanu. 129-133. Corneliu –Mihail Militaru. . mărturisire şi tâlcuire. Ibidem p. ca cea care va naşte pe „cel mai împodobit cu frumuseţea decât fii oamenilor”(Ps. Editura EMIA 2006 17. VII-VIII)( teza de doctorat) Propaganda Fide University. 256 (şi în „ Le Museon” 42. 952D 21. editura Trinitas Iaşi. Pr. De virginibus. 48. Cuvântul ei era măsurat şi glasul coborât. . Maica lui Dumnezeu. . t. col. Ibidem. editura Humanitas. t.Maica Domnului în Biserica Ortodoxă. 26. . 42. editura Bizantina. . Nu dorea să fie văzută de bărbat. p. 26. 138* (Sfăntul Ambrozie. G. care exclude păcatul. editura Bizantine. şi mărturisesc înaintea oamenilor şi a lui Dumnezeu. G. Editura Trinitas Iasi. t. dar şi «Τεοτοκοσ». 4. . S Mitropolit Tit Simedrea. Roma. ca să se arate model pentru toţi care vor urma. De aceea va fi închisă. aşa cum interpretează Teofilact :”Şi pentru cazul în care. 2. Oxford. 5 în P. 110. Col 73. . G. pentru credinţa lui întru Tine l-ai vindecat şi de aceea mulţi evrei s-au botezat”. 244). . . Ibidem* Sfântul Ioan Gură de Aur. t. Monah Teoclit Dionisiatul – Maica Domnului în teologia şi imnografia Sfinţilor Părinţi. 3. ne rugăm astfel: ”Bucură-Te. în P. a ajuns prin grija Sfântului Atanasie. 4. 7. 27 în P. p. t. ”29 Într-un acatist adresat Maicii Domnului acatistul Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu. Omilii la Evrei 4. ”28 Inspirându-se din Protoevanghelia lui Iacob. 935. C. . col. în P. Sfântul Atanasie preamăreşte virtuţile Fecioarei Maria arătând-o model de vieţuire: „ Maria a fost fecioară curată şi îi plăcea să facă numai lucruri bune. p. Alexis Kniazev-Maica Domnului în Biserica Ortodoxă. . Ibidem* Didim cel Orb. G. . G. Despre Feciorie. această putere creatoare de frumuseţe şi aceleia prin care Însuşi urma să o aibă după firea pe care a asumat-o şi de la care ştia că iarăşi o va primi în schimb mai târziu? Sfântul Dionisie Areopagitul. Cuvânt despre chipul Sfintei Fecioare Maria.Învăţatura despre Maica Domnului până la sinodul de la Efes perspectivă hristologică. G. după anonimul Interpret. t. Alexis Kniazev-Maica Domnului în Biserica Ortodoxă. 220) 13. Sfântul Grigorie Palama. 2004. dintotdeauna şi deplin. P. COL. G. 16. Gregorian University. . I. t. 7. . p. 825 Panarion 39. ” Sfântul Atanasie cel mare este deosebit de interesat în concepţia sa cu privire la pururea –fecioria Maicii Domnului. pentru viaţa lui curată. Lochiţă 6 Ibidem p. 43. Despre Sfânta Treime 2. egoismul sau rătăcirile inimii ori ale minţii. G. Didim cel Orb. El argumentează pururea-fecioria Maicii Domnului tocmai prin afirmarea maternităţii ei! Argumentul acesta paradoxal prin care naşterea arată sau ocroteşte fecioria Mariei este exprimat astfel: „ Maria care a dat naştere lui Dumnezeu şi a rămas Fecioară până la moarte.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL a Născătoarei de Dumnezeu. 1393C 18. 247. fiindcă pe Didim cel născut orb. editura Anastasia. 2. Craiova 1987. . . G. 293-294. 28. p. P. . 11 in P. prof. Monahia Semfora Gafton. Prof. care s-a născut dintr-însa că dacă nu aş fi cunoscut pe Dumnezeu şi luminata învăţătură. t. The Ever –Virgin Mother of God. t. P. 40.26 Căci cum şi ce raţiune ar avea ca Cel Ce ţine universul întreg numai prin cuvânt şi care ca Cel Ce ţine universul întreg numai prin cuvânt şi Care îl împodobeşte cu multe chipuri de frumuseţi. la trei luni după ce s-a creştinat de către Apostolul Pavel. col.Maica Domnului în teologia Sfinţilor Părinţi. 296 B şi idem Comentariu la Psalmi 84. aşa cum interpretează Teofilact. A rămas mereu la casa ei ducând o viaţă aleasă. . una cu cealaltă. 2004* Sfântul Ambrozie. Adrian Lucian Dinu. Ibidem. să nu transmită. 860 B-C. in P. 30. 1938. Ibidem* Sfântul Atanasie cel Mare. credea că nu a aflat drumul mântuirii. Despre fecioare. 27. Chipul nemuritor al lui Dumnezeu. că îmi părea cu neputinţă ca cineva afară de Dumnezeu să fie atâta de plin de frumuseţe şi de dumnezeiască putere şi slavă şi dar! Nimeni din oameni nu poate să înţeleagă ceea ce am înţeles eu. p. Sfântul Ioan Gură de Aur. 19. . col. L 16. 2) 15. Ibidem* Pahomie al Tebaidei. 391-398) 6. Andruţos. Craiova. Dăruia cu multă dragoste celorlalţi din cele pe care le lucra cu mâinile sale. Dr. pentru că mi-a făcut mie mărire Dumnezeu. conducător al şcolii catehetice de acolo. 4. este chipul desăvârşirii şi al unei vieţi îngereşti. 676C 22. Pr Prof. Doctrina marialis iuxta Andream Cretensem( sec. 101) 8. Andrea di Creta ( teza de doctorat). 41. G. Viaţa lui Constantin. 28. 14. . Adrian Lucian Dinu. nr. . 111 10. G. pagina 9 5. 63. editura Humanitas. Nu-i era frică de moarte. 28. 39. De virginibus. ci chema pe Domnul în ajutor. care este condiţia de a vedea pe Dumnezeu. Adrian Lucian Dinu. „Şi mi-a zis Domnul:” Poarta aceasta va fi închisă. 533. 39.ianuarie . 70 în P. P. p. s-s-a învrednicit s-o vadă pe Maica Domnului aşa:”Mărturisesc înaintea lui Dumnnezeu. adaugă realizarea prin puterea Celui care lucrează”24. G. 20. Saint Andre de Crete et l’Immaculee Conception in” Echos d’ Orient”. 13. Ibidem * Epifanie al Salaminei. 7 P. 1994. un comportament. Dorea să înainteze în virtuţi şi a făcut-o. Pe lângă naşterea feciorelnică „αειπαρηενοσ” înseamnă şi o atitudine. . Bucureşti. 110 ( V. 9. 2. 28. Simbolica. 29.Maica Domnului în teologia Sfinţilor Părinţi.Acatistul Bunei Vestiri Gânduri de rugăciune. t. . col. p. . . Florovsky. La mariologia di S. 10 în P. p 60-61. Omilii III. . p. 23. . Pr. Grecu. Ibidem. Prof. . note de Î. Sfântul Atanasie cel Mare. plăcerile. Roma.27 Apoi: „ Sfintele Scripturi ne învaţă că viaţa Fecioarei Maria. Dr. în P. 27. atunci aş fi socotito pe Prea-Sfânta Fecioara Maria ca pe Însuşi Dumnezeu. Pr. . potrivită ei întru totul. G. Sfântul Atanasie cel Mare. 1959. să fie recunoscut Fiu al Fiicei pururea Fecioarei şi orice ochi ar fi văzut-o să o mărturisească pe ea începutul după trup al Celui fără de tată. 1950. căci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. cineva nu ar fi crezut în lucrarea zămislirii sau că Fecioara a luat în pântece. a cinstit-o în chip deosebit pe Fecioara Maria pe care a numit-o aşa cum scriam anterior „Pururea-Fecioară”30. Conci. Excerpta et regula în P. 2004. Sfântul Andrei Criteanul –Omilii III la Naştere. Dumitru Stăniloae. 9. pe de altă parte pentru că nu este posibil ca Dumnezeu să facă aceste minuni mai presus de fire. 27. T. 404 C 20. când am văzut cu ochii mei pe cea mai frumoasă dintre toate femeile din lume şi mai înfrumuseţată decât toate puterile cereşti. col. p. Omilii împotriva Arienilor 2. Sfânta Scriptură. Bucureşti. Monah Teoclit Dionisiatul – Maica Domnului în teologia şi imnografia Sfinţilor Părinţi. 97. P. 20. . Idem Lauda lui Constantin 17. 99. 1955) 12. 24. 1432C. p. 2004. Pr. p. Expunerea Credinţei 21. Bucureşti 25. col. 2. care s-a născut în Alexandria şi care în pofida handicapului său de vedere. Pr. Preasfântă Născătoare de Dumnezeu. . col. nu se va deschide şi nici un om nu va intra pe ea. 44:3) să fie şi ea tuturor întru toate neîntrecută şi să fie gătită din copilărie cu minunata frumuseţe. căci zice că pentru aceasta mă vor ferici toate neamurile pentru că sunt vrednică a fi fericită. P. Prof. 169-170( Hr. Despre Sfânta Treime2. G. Editura Trinitas Iaşi. Se pune accent precis pe curăţia inimii. G. .Idem Fragmente la Luca in P. Adrian Lucian Dinu ( Martin Jugie. ”( Iezechiel 44. pe Maica Domnului Dumnezeului nostru Iisus Hristos. Pr. 1177. 138 11. 22 16. Dacă era supărată vreodată era numai pentru că. col. încât din asemănarea arătată întru ea cu El. Ibidem* Eusebiu de Cezareea.25 Τrebuia aşadar.Maica Domnului în teologia Sfinţilor Părinţi. (va urma) 1. G. Ea se ruga lui Dumnezeu precum vorbesc două persoane. .

Ştiu că frate-mi eşti şi-mi eşti părinte. muncind întocmai. adineauri Pe înaltul domn cu tot cu lauri. Mai cântă Eminescu-n noi. Noi. Pe mâini subţiri şi buze reci Să-şi cearnă toamna trandafirii. înălţări. Iar noaptea.. Şi codrii. În înălţimea selenară. Domnul cel de pasăre măiastră.Wiki. Domnul cel de nemurirea noastră Eminescu. Mihai. se tânguie talanga.ianuarie .. Şi-n aur viaţa de ni s-ar preface. Acum nimeni nu mă poate minte. îşi înfioară creanga. Lui Mihai Eminescu de Victor Eftimiu Şi floarea teiului e-n toi Furtunile se potoliră… Mai freamătă măiastra liră. Suntem în cuvânt şi-n toate Floare de latinitate. Ne-am ales cu Domnul Eminescu. din statuie urcă în spaţii Luceafărul spre-nalte constelaţii. Turnate-n formă lapidară. Veghează ochiul tău nestins? Iubiri. Şi pescăruşii-ţi vin – de ochi aproape – Şi tu-i adormi cu focul de sub pleoape. târziu. buciumul şi plânsul. Bine ai venit în casa noastră.... Îţi cântă îmblânzită la picioare.Aniversarea lui Mihai Eminescu Eminescu de Victor Tulbure E muntele cu stele-n căpătâi! E valul care s-a-nălţat şi nu e! E soarele ce pleacă să apuie Ca să răsară-n ceasul lui dintâi! Si râul. clocotitoare. Mi-l furară. Mă uscam de dor. tu. Unde luceferi de-ntretaie.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 10 15 ianuarie . ne-am ales cu. de unde ne priveşti? EMINESCU de Grigore Vieru La zidirea Soarelui.. floare mea albastră Eminescu. Noi fără el ce-am fi decât un ciot În codrul unor freamăte sărace? Când spunem Eminescu. spunem tot! Prelung ne-ajung şi ne străpung Frânturi de simfonie gravă. Deschisă-i poarta nemuririi. Eminescu să ne judece! La marginea mării (În memoria lui Eminescu) de Mircea Micu Te-am înălţat cu faţa către mare. Doamne.Ro) Ce căi lactee ţi-au întins? În ce noian de vâlvătaie. Prin arcul de lumină.. Suntem în cuvânt şi-n toate. se ştie. Să-ţi fie somnul blândă alinare.. Floare de latinitate Sub un cer cu stele sudice! De avem sau nu dreptate. în piept cu plânsul. Neamule. treci!. Şi marea-n jurul tău.. ramul. treji.. revolte. Sub un cer cu stele sudice! De avem sau nu dreptate. A fost odată ca-n poveşti Un trubadur cu fruntea clară. De-aici.. Şi viersul unui dulce grai amar Se varsă-ntr-însul şi încep dintr-însul. Ca din adâncuri de dumbravă Ecoul cornului prelung. . Nu ştiam că dor mi-era de dânsul. Nu ştiam că doina mi-o furară Cu străvechea şi frumoasa Ţară Eminescu.. Izvoare râd. Acum am şi eu pe lume parte: Pot îmbrăţişa măiastra-ţi carte. Eminescu să ne judece.. Revolta dintre piatră şi amnar. Melancolia lui amară Le-a închinat acestei ţări. Mihai Eminescu în 1885 (sursa și datarea . Dar chipul tău frumos cioplit cu dalta Nu-ncape-n apa zărilor-înalta. spui versul tău de seară Şi vântul îi şopteşte peste ţară. Cerul a muncit o veşnicie.

„Mihai Eminescu. inscrisă pe chipurile participanţilor. Am reținut un fragment din expunerea citită. membrii Clubului Age d'Or s-au întrecut în a-și demonstra prospețimea memoriei şi talentul… Trecut-au anii ca norii lungi pe șesuri / Și niciodată n-0r să vină iară… Nostalgia stelară a Cătălinei – coloana infinită a aspirațiilor noastre: „În veci îl voi iubi și-n veci / Va rămânea departe. în diversitatea culturii europene. a închinat o seară festivă Poetului. Domnia Sa ne-a prezentat un comunicat. precum şi concursuri de proiecte la care să participe cât mai mulţi artişti şi oameni de cultură” . au pregătit – fiecare în felul său . aflându-ne departe de Ţară. „Eminescu și dacismul”. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a permis instituţiilor să marcheze evenimentul prin iniţiative proprii. Limba face pe scriitor. Alegerea datei de 15 ianuarie drept Ziua Culturii Naţionale este o iniţiativă. Ulterior.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 11 15 ianuarie . neavând pe cineva care să le reamintească mândria cu care cândva. venită cu câţiva ani în urmă. O umbra de tristeţe m-a învăluit… Să fi fost unda de nostalgie că. comunitățile române de pe diferite meridiane ale Terrei: asociații culturale.” In încheiere. promulgată de preşedintele ţării. precum unealta bună face pe maestru.Eminescu” ? .Ziua Culturii Naționale Cugetări de Mihai Emin escu: Înălţimea artistica a unui popor nu se măsoară după numărul artiştilor.această mare sărbătoare. părăsind ţara.. în urmă cu 162 de ani.Mihai Eminescu. formulată cândva. În acel an. ziua nașterii lui Mihai Eminescu este și Ziua Culturii Naționale. „dat fiind timpul foarte scurt de la instituirea legii. că oriunde s-ar afla. România trebuie să pună în valoare creaţia marilor săi clasici. a tuturor celor care au contribuit şi continuă să contribuie la expresia identităţii poporului român”. Rememorarea momentelor semnificative din viața Poetului. a fost prezentată de dna Elena Neacșu. presa etc. Asociația Culturală Română. şi mi-am amintit din nou de „vocaţia culturală” a neamului nostru… Chiar de propria-mi năzuinţă. în acel colţ mirific al Terrei care l-a „ivit” pe însuşi. Cei mai mulți cu dragoste și entuziasm. dovedind. chiar si numai născându-ne pe meleagurile ei. De atunci. a spiritului unui popor se manifestă cu deosebire în limba sa.aşa cum ni-l înfăţişează Constantin Noica rămâne un reper incontestabil pentru reuşita de a îmbina efortul de recuperare a tradiţiei cu necesara deschidere spre modernitate”… Am părăsit atmosfera de sărbătoare și entuziasm românesc. urmând ca de anul viitor să se stabilească o tematică generală. dr. Marius Finca. muzică. ci după cunoscătorii şi protectorii Artei . Maturitatea culturii publice. pe drept cuvânt „nepereche” al neamului românesc .ianuarie . în cadrul întrunirilor sale săptămânale. până la sacrificiul suprem. de a contribui cu modestele-mi posibilităţi la potenţarea multiculturalismului promovat cu înţelepciune în ţara de adopţie. mai mult ca oricând. alții au uitat-o. Paul Dancescu. vroiau să-și păstreze identitatea etnică prin cultură. ne-a reamintit că această acțiune aniversară. este şi va rămâne român. cu sufletul plin de sentimentul mândriei naţionale.. din partea Ambasadei Române în Canada. omul deplin al culturii române .„Frate-mi eşti şi-mi eşti părinte” nu poate spune decât acela ce se angajează prin Legământ să-i slujească idealurile. ”Domnul cel de pasăre măiastră. prin care suntem anunțați oficial că 15 ianuarie. închinată lui Mihai Eminescu are loc în cadrul Zilelor Culturii Naționale a României. nu facem decât foarte puţin pentru Ea comparativ cu ce Ea a făcut pentru noi.preciza comunicatul Ministerului Culturii. a mai trecut un an… Departe de țară. La Montreal. la care s-a adăugat entuziasmul tânărului cercetător al străvechii vetre strămoșești. punctate de poezie. prof. La întâlnire. Președintele Asociației Culturale Române. pe 6 decembrie 2010. din partea Academiei Române. / Domnul cel de nemurirea noastră . Senatul și Camera Deputaţilor au aprobat o lege în acest sens. ivit pe pământul țării noastre de origine. În continuare se precizează „ Astăzi. Fl or i l e gi u r e al i z at de O r tansa Tud or .

cu cobze şi cu naiuri. din acest Om de seminţie .. frate Mihai . dar slava ta se suie-n zări albastre ţâşnind etern . Doamne – Mihai ! umbra ta. şi a fost tomnă. ţi-am adus colaci ca-n vremuri. noi. statuia Ta putea să steie .teafăr. cea mai sfântă primăvară.. Bine-ai venit MIHAI .aşa cum se cuvine. dar hai şi gustă. umbra ta-naltă.. iarna cade iar. fratele meu .. Tu stai golaş în gerul dur . nu mai doinesc . maica-natură ţi-a fost adăpost şi-n veci .un LUCEAFĂR ! IZ DE EMINESCU de multişor prin timp n-am legănat.. în palma lor noi am săltat o nuntă. iasca îţi arde tulpina de jos. aveai pe frunte-o stea ce te-a sortit să nu ai alinare. să cânte-n limba noastră un MIHAI şi-n poezia lumii . de când ai plecat dintre noi. eu înspicat şi draga mea căruntă. te-am dorit să dai grăirii noastre formă clară. ai pus.pură.fecioare . tu niciodată n-ai nuntit şi n-ai postit în zilele de vineri.. printre mirese te-nalţă mire şi n-ai cu cine să îţi măsori nici întristarea .. Mihai. Luceafărul şi-a pus mândre veşminte şi a căzut în jos . din patru zări s-au strâns samariteni s-asculte prea-cântările divine.şi ai venit pe Ţară. Mihai . pe-acest pământ din cerul tău cu aştri şi cu stele. strigături şi lăutari. ştiau să cânte ale noastre plaiuri dar nu aveam un astru.din datinele noastre! prin staulul tău cald din Ipoteşti în scutec te-nfăşară muze bune care-au citit în aştri că tu eşti rapsodul nou al pildelor străbune.pe bătătură. e sărbătoare şi te serbăm în flame de ardoare. ţi-o slăvim.sărbătorim. Carpaţii falnici te chemau din zare. ca bun român .ianuarie . românii-n pribegie au plecat. mileniul nostru este trist şi greu.precum în vechii ani.. chiar bunul Dumnezeu ne-a pus cunună. te credeam mai înalt. românii neaoşi sau din emigrare află de Ţară . MIHAI. Uneori am plecat la război. pe-aici suntem departe de Carpaţi. s-a ofilit în grai cuvântul DOR.birjari de ideologii te-au fost hulit cu noi. Tu. aşa trişti sărbătorim şi naşterea . prin multe primăveri şi alte brume şi iată că-ntr-o zi am cugetat să îmi zidesc şi eu un rost prin lume..şi iată: m-am nuntit. meseni şi lăutarii au venit purtând pe umeri falduri lungi de lună. mai frumos.sărmane. eu te-am simţit c-ai fost printre meseni. GLAS DE URSITOARE ai coborât. în graiul nostru rost dar oameni hâzi te prigoneau prin soartă. din datini . să ne scrii limba-n blânde menestrele.din univers să stea la masă şi să ia aminte. Rareori am sădit câte-o floare. fugim în stol spre flacăra Treimii şi am ajuns să îndrăgim străinii. cu-o palmă-n iarbă.. nu cel mai mândru loc ţi l-au găsit.poete. iar noi încotoşmăm mândre sumane.nu ne-am vrut înstrăinaţi.luceafăr blând. pădurea verde te-aştepta şi ea. muza la tine pe umăr tresaltă când neodihna te strigă în stânci. subţire. prunc frumos. cu-o rază-n sori. .la izvor. luceafăr blând.Mihai ! vreme buna îţi zic. dacă vrei dă-mi o frunză din tine şi-mi dai lacrima ta izvorâtă din Tei. . bărbaţii hâtri. doine aveam. potecile prin codri s-au uscat. în pribegii şi iată.cu graiul tău cel sfânt. ţi-am adus vin de pe la Botoşani.frunte înaltă şi nici privirea : gânduri adânci. astăzi sărbătorim că te-ai născut din veci spre pretutindeni. acei ce te-au tocmit.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 12 Închinare la Eminescu George Filip EMINESCU -15 ianuarie – 1850Motto:astăzi s-a născut cel de ne-ntrecut astru-al poeziei. cum te ştiu că prin vremuri erai. în credinţa noastră te iubim şi te stropim cu izuri de armindeni. cu famenii mereu te-ai războit izbindu-te mereu de-ai noştri tineri. lâng-o biserică. şi ne-a fost dat ca pruncul cel bălai. te naşti-renaşti mereu. Doamne Mihai. din nou te vom minţi că te iubim. eram ca două flori de mărgărint. efervescenţa e un act anost şi legea lumii nu-şi mai află rost. te-am aşteptat . zâmbeşte-ne MIHAI. precum oamenii săraci şi tot aşa .veşti de prin ziar şi se închină celui ce ne are. iartă-mi privirile. în cinstea ta eu am rostit un vers. Mihai.destinul ţi-a deschis o poartă. Multe minuni am scris în uitare. MIHAI. balade. poetul nostru drag . cu cimilituri. ştiam că-ţi plac pădurile de-argint. LA TEIUL DOMNULUI MIHAI te salut.

în restaurantul Hotelului Petersburg. căimăcămia era formată din Ion Alexandru Cantacuzino. fraţii şi-n Canada asta…am mai scris. unde ne sunt Dunărea. între 17 iulie 1856 şi 24 Năzuinţele de Unire a Principatelor Române au apărut pentru prima oară la 27 martie 1848. sau de jelim. referitor la cine. care-i Om . cu instigări şi urzeli. grădinarii de timp lângă trup ţi-au crescut un tei mai tânăr. din Iaşi. Râule cu apă lină Şi curat ca o lumină. Vai ! Şi eu nedumerită Mă muncesc cu mult mai mult Căci nu ştiu ce-a fi mai bine : Mintea.. se face târziu şi te las singur în marele cerului plai. nici străbuni dar avem mari crezuri . iartă-mi privirile.ianuarie .frate MIHAI.. noi ne închinăm spre velerim. am găsit pământul cel promis. cel fără-ntindere. altoim sămânţa românească. Doamne – Mihai ! pagina 13 n-avem Marea. poate-ţi e foame. Fugi "Fugi". să mă ierţi. Sunt lăcrimioarele-nflorite Şi când duios mă uit la ele La tine mă gândesc. Vasile Sturza şi Anastasie Panu. în această ţară verde…verde. păsările sfinte . iubite.nici străbuni ? n-avem plaiuri. să le sfinţeşti. Ah! florile atunce date N-a mai rămas nimic din ele – În vânt sunt toate spulberate. omul. ne este frate şi aşa . Vasile . dar tu poţi.. la care a adăugat dorinţa de unire a Moldovei cu Ţara Românească. Iar tu lună. De-i sfârşi cântarea ta. şi-n ţărâna ei .24 ianuarie 1859 Ion Anton Datcu Alecsandri a citit o listă de revendicări faţă de autorităţi. Şi când era în orice floare Un semn de-amor. Carpaţii ? ne-am lăsat părinţii.de români ! LA UMBRA LUI MIHAI . când. pe parcursul a doi ani şi jumătate. se propagau cu îndârjire vechile certuri virulente între politicieni. îţi zic. casa. la 5 ianuarie 1859.. conflictele personale având o caracteristică tipic balcanică. n-am ştiut că din lacrima vremii. tot o perioadă asemănătoare de provizorat.iată. Sau iubirii făr' de margini Ce tu-n ochii-mi ai cetit. un pui-fecior. Acele solicitări au purtat numele de Revolta Poeţilor. inima s-ascult ? Unire a Principatelor Române . ninsă de dor. "Nu te du". Starea noastră n-o răsfrânge. între 26 iunie 1856 şi 5 ianuarie 1859. de bucurie. Ţi-am adus un ulcior şi-un colac rumenit. dar românilor ne pulsează-n piept un singur dor: când ne băsmuieşte briza sării să dormim pe marginile Mării. Tu cunoşti câtă iubire Pentru tine eu păstrez. La mijlocul secolului al XIX-lea. căci a mea minte Prevesteşte numai rău .. când şi cum să ocupe tronul de domnitor. Alexandru Ioan Cuza. Dumnezeul nostru un ne pierde. Şi-apoi cu cuvinte rele Cum mereu te depărtez . aduc şi-aici verile cu soare. Martoră iubirii noastre. căci cine ştie Dacă mâni nu m-a uita. vremile-acele! Pasăre cu pene albastre Pasăre cu pene albastre. ca la Ipoteşti . Poate mâni a tale rază N-ar putea măcar să crează Că vreodată ne-am iubit. Alecu Russo. funcţie care însemna înlocuitor al domnitorului. cel fără glas. În Ţara Românească. provincia a fost condusă de caimacami. unde n-avem datini . Simţirea ta. Şi-mi amintesc vremile-acele Când înflorite lăcrimioare Cu drag îmi trimeteai tu mie. Tu a nopţilor cunună.frate MIHAI ! cum îţi e prin colţul tău de rai ce ţi l-au croit aici românii buni. în funcţia de domnitor al Moldovei a fost ales colonelul Alexandru Ioan Cuza. Şi nu ştii cui a te-ncrede Vorbelor ce ţi-am rostit.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Doamne Mihai. şopteste-n taină Sufletul şi dorul meu. bun găsit din nou .migratoare. avem case mândre şi bogate. Mâine poate noi vom plânge Şi-om fi veşnic despărţiţi. să mă ierţi c-am venit.în faţa Bisericii Sfântul Gheorghe WINDSOR bun găsit din nou . Poezii de Veronica Micle Sunt lăcrimioarele-nflorite. Dragul meu.nuntind. Au trecut zece ani de la acel eveniment. dulcele târg are toamnele bete. atât în Moldova.Mihai. Cât ne vezi de fericiţi. În toamna anului 1859. poate-ţi e sete. N-asculta ce-mi spune mie. După multe propuneri şi controverse. Fiecare provincie naviga în derivă.. timp de doi ani şi jumătate. . din cer. La întrunire au fost prezenţi paşoptiştii Mihail Kogălniceanu. cât şi în Ţara Românească. frate . În Moldova.dumnezeiască. ţi-am dat somn de veci pe-un colţ de rai unde n-avem datini. Costache Negri şi alţi tineri cu vârste cuprinse între 28 şi 31 de ani. dragă lună. Să nu spui că ne-ai privit.

Alese stau la geam gutui Miroase-a vâsc în pragul meu. care îl vor devora. nu se preciza ziua când va avea loc marele eveniment. O lacrimă mi-agăţ în cui Să mi-o colinde Dumnezeu. După multe apostrofări în rândul deputaţilor de pe malul Dâmboviţei. Se-agaţă cu agrafe-n vise Şi-n dimineţile obtuze Se vindecă cu flori promise. la fel ca în Moldova. Să înfloresc ca o ninsoare Uitată pe pervazul lumii. Şi poate. fusese construit cu 50 de ani în urmă. Sunt frunza toamnei dintre ele Şi vin cu ploaia dimineţii. la Bucureşti. Îngerii vin pe-un colţ de apus. domnitorul a hotărât să rămână un singur guvern. în gura lupilor! Evident. Să-şi scuture umbra fecundă Pe trupu-mi palid. formularea era metaforică. greu de coordonat. a fost sabotată cu îndârjire. timp de trei ani. lumânări de dor Ard pentr-o clipă. în care abundau duplicităţi imprevizibile. În urma dezbaterilor furibunde. alai domnesc.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL ianuarie 1859. fiind găzduită la Hanul lui Manuc. A doua zi. Dar urc cu îngerii la stele Am bube pe genunchii vieţii. Ioan Manu şi Ioan Alexandru Filipescu. invidii cumplite şi ostilităţi crâncene. Cu toate că. convoiul a fost înconjurat de o haită impresionantă de lupi. În săptămânile următoare a chemat de la Iaşi câţiva demnitari importanţi şi fideli. zeii. acelaşi colonel Alexandru Ioan Cuza. îngroziţi. până la Vaslui unde s-a făcut primul popas. cu popasuri la Tecuci. Lasă-mă…nu-mi scrie poeme. să ştii că m-am dus. al Principatelor Române Unite. Spălat de un destin în lăcrimare. acoperiţi cu zăpadă groasă. De dorul tău în cufăr se usucă Sărmanul timp cu tânguiri prelungi. Seminţele-i mai cresc umbre ascunse. implicit. colonelul referindu-se la politicienii de la Bucureşti. În dimineaţa zilei de 14 ianuarie s-a dat ordinul de plecare. DESTIN Ţi-ai fi lăsat şi umerii în stele Să porţi pricina naşterii primare Dar ai venit ca să te urci la ele. Cuza le-a spus: Şi. După opt zile de mers anevoios pe drumurile troienite. N-ai luat nimic din timpul care moare Copilăria ţi-a fugit prin vise. dar şi mari convulsii. Când plouă. rădăciniu. Sunt doar un număr într-o listă Ce nu mai vrea să se sfârşească. l-au rugat pe domnitor să dea semnalul de întoarcere. Toată suflarea a înotat prin nămeţi. Iar cei mai dragi postesc în cer. Deputaţii Ţării Româneşti l-au votat în unanimitate domnitor al Munteniei şi. Vizitii. nu te grăbi să mori agale. nu ne mai mănâncă lupii? Vreau să ajung. târziu. între 24 ianuarie 1859 şi 22 ianuarie 1862. în seara zilei de 22 ianuarie. Eu nu sunt una dintre cele Pe care demiurgii. care fusese înscăunat la Iaşi.ianuarie . rănile-mi din buze . Totul era în funcţie de când şi cum va sosi la Bucureşti voievodul moldovean. dacă ne întoarcem. Principatul Muntenia a fost condus de caimacami. Nu ai cerut nici bătătură-aleasă Doar un popas vegheat de menestreli. fost coleg de facultate la Paris Poezii Miruna Ocnărescu 3 Rămâi!. Edificiul grandios pentru acele vremuri. Dar urc cu îngerii la stele Să-ţi spun că toamna nu mai vine. însoţit de călăreţi înarmaţi. Ţi-ai fi lăsat şi lacrima în stele În ploi venind să ne-ntâlneşti devale. ( interimari ). RUGĂ… Lasă-mă să-i fiu soră ierbii. Mama deretică-n odăi Şi le botează-n lerui-ler Postind de lacrimi pentru-ai săi. cu câteva zile în urmă. în lupta cu vitregiile naturii. Când pasul tău bate-o secundă În ceara unei toamne. s-a găsit soluţia salvatoare. politicienii au hotărât să fie ales domnitor al Ţării Româneşti. neapărat. Unirea nu a fost presărată cu petale de trandafiri. În dimineaţa zilei de 24 ianuarie 1859. PLEDOARIE Eu nu sunt una dintre cele Aplaudată-n lumi divine. Să mă nasc doar când îţi este dor. Pe geamuri flori de rugă cresc Pe tâmple. După acea dată. sub un singur pagina 14 domnitor. Un paralelism nejustificat. aproape de Bârlad. cei cu inima română. blesteme Tu să le-asculţi. Pentru ca domnitorul să ajungă la Bucureşti. Din contră. În acest fel a avut loc Unirea Principatelor Române. Dar. O floare pe-o tulpină tristă Ce a uitat ca să pălească. În ultimele trei luni ale anului 1858. caravana hibernală a ajuns la Bucureşti. înfloresc Peste ninsorile ce mor. ţi-am şoptit în roua dintre ele. Nu toţi intelectualii vremii erau adepţii lui. Alexandru Ioan Cuza a fost prezentat întregului efectiv al Parlamentului. Din anotimpuri ţi-ai ales mireasă Şi i-ai pictat sărutul cu cerneli. VIN SĂRBĂTORILE Un înger păzitor mi-a spus Din cer vin sărbătorile Şi Moşu-n suflet s-a ascuns Să strângă-n sac colindele. Le iau pe coasta lor la stele Lăsând în urmă epigeii. doar din întâmplare. şapte ani mai târziu. în frunte cu Mihail Kogălniceanu. Ai fost în lumea asta o nălucă: Ochi pieptănaţi de degetele-ţi lungi. În programul pregătirii Unirii. Focşani şi Buzău. A urmat o perioadă nu prea uşoară şi fericită. căimăcămia era formată din Emanoil Băleanu. Hai să dam mână cu mână. Răstoarnă ploi de foc. ca o păpădie-n soare. Drept răspuns. Alexandru Ioan Cuza a preferat să conducă ţările surori româneşti de la Bucureşti. pentru parcurgerea celor 409 km. Să m-adulmece iarna cerbii Şi să-ţi spună de câte ori mor. Unire care a generat multe bucurii. s-a organizat la Iaşi o coloană de opt sănii trase de cai. În pulberi. Să mă topesc pe-obrajii Lunii. şi-au desfăşurat activitatea simultană două guverne: Unul la Iaşi şi unul la Bucureşti.

Pe prima pagină. Cu prilejul acestei zile aniversare. Curând. A devenit o revistă culturală. viaţă lungă şi realizări frumoase pe calea pornită! a avut de înfruntat multe obstacole. ale marilor oraşe universitare din România. atârnă cu mult mai greu decât în situaţiile unei vieţi trăită după regulile de viaţă cunoscute. A doua pagină. (Acolo treceam anunțuri despre Mouvement de Solidarité QuébecRoumanie. aflată acum în strai de sărbătoare. preocuparea pentru a da fiinţă unei reviste în limba română. din Canada și chiar din România –. în pragul porții Bisericii. Apar colaboratori regulați. Şi nu oricum: graţie scriitorului canadian de origine română GEORGE FILIP care a acordat multă importanţă celor scrise de mine şi m-a făcut cunoscută dincolo. Pentru a da viaţă acestei reviste Asoci aţia Naţională „Cu ltu l Eroi lor” – fi liala judeţeană Vâlcea Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” – filiala judeţeană Vâlcea. Pentru că este bine să ne cunoaștem rădăcinile comunității de emigrați ce suntem.. distinsului redactor sef. onoarea aceasta este cu atât mai mare cu cât în paginile revistei publică oameni de valoare”.. A apărut chiar o secție științifică… Azi. un însemnat izvor de informaţie pentru cei care vor să reconstituie o epocă literară sau istoria celei mai vechi comunităţi române din Quebec. apoi scriitorului Victor Roşca. la 4 martie a. Conținutul se îmbogățește: amintiri din călătorii exotice. Dacă la prima vedere este ceva fără importanță... prin efortul căruia a şi luat fiinţă acum 15 ani. fericire. ca şi pentru mulţi din ţară sau de pretutindeni. Candela de Montreal e o bucurie a întâlnirii cu semenii noştri deun neam. Un spaţiu cultu ral român esc de p restigiu Elena Buică Înainte de toate. Tot dumnealui semnează editorialul revistei cu vocaţia comunicării. Pentru domnul Victor Roşca.) desen de Radu Deca . înfiinţarea unei reviste la anii senectuţii .a fost considerată ca o datorie de conştiinţă.. . O revistă repede răsfoită și repede pusă de o parte. parcă-l văd pe domnul Victor Rosca. în bruma memoriei. dar şi promovarea culturii româneşti dincolo de hotarele ei. tratând teme variate sau publicând articole scrise de persoane cu talent.. Mai ales în preajma aniversării de un secol de la înființarea Bisericii Buna Vestire. urează revistei „Candela de Montreal” – publicaţie a românilor din Canada. Revista se citește cu interes și unele numele se păstrează chiar. . urez stimaţilor cititori. prin însuşi titlul ei.. domnul Victor Roşca mult succes în continuare. la împlinirea a 15 ani de activitate. Candela de Montreal a devenit un nume respectabil pentru cititorii români din Canada. revista . Pe celelalte pagini. . fondator al acestei prestigioase reviste. sănătate. 15 ANI DEJA! W ladimir Paskievici „Cât de repede trece timpul ! Undeva. Sorin Sonea apoi eu eram președinții acestei organizații). revista ni se pare indispensabilă și așteptăm cu nerăbdare apariția fiecărui număr.. colectivului redacţional. că pe astfel de daruri lasă să cadă lumina şi să intre în voie în inimile cititorilor. cu colaboratori regulați – din Montreal.ianuarie . eu însămi să am bucuria imensă de a publica în paginile acesteia. revista Candela. Aşadar.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 15 La ceas aniversar Începem în acest număr prezentarea unor extrase (din motive de spațiu și mulțimea materialelor primite) din mesajelor primite cu ocazia aniversării revistei noastre. . știri despre activitățile din parohie in comunitate – școala românească. e un dar minunat pe care ni-l face colectivul redacţional condus de domnul Victor Roşca. cultural şi personal. este răspândită în bibliotecile naţionale ale Canadei. aşa cum s-a reflectat şi în cele două cărţi scrise în ultimii ani "Moara lui Kalusek" şi "Experimentul Târgşor" publicate în renumita Editură Curtea Veche din Bucureşti. ci doar unul pe plan spiritual.. Apar articole mai „umplute”. sufletul meu se bucură nu numai să primească bimestrial revista bilingvă (română şi franceză) ci.o prelungire a lumii de acasă. realizări deosebite pe plan publicistic.. alături de tradiţionala urare strămoşească de La Mulţi Ani ! (publicat integral în revista Confluențe românești.. cuvântul Preotului.avea atunci 70 de ani . pe vremea în care Dl dr. în 1997. asemenea multor publicaţii care nu aduc un profit la propriu. Aspectul revistei se ameliorează. pentru unii. Sunt mulţi.Candela de Montreal ne sugerează. întâlnire în limba noastră strămoşească ..” „Îmi permit deci să-i sugerez să deschidă o serie „Istora parohiei” în care să publice documente inedite din arhivele parohiei. sărbători naționale sau evenimente deosebite – apoi multe poezii (ale lui George Filip și nu numai). cum se cuvine..” „Candela împlinește azi 15 ani. Astăzi. Candela de Montreal. primele numere ale unei reviste ce tocmai prinsese viață și pâlpâia timid. de la începutul ei până în ziua de astăzi.” Gând la…ani versare Elena Olariu „De aproape doi ani colaborator al revistei de literatură şi cultură generală CANDELA DE MONTREAL din Canada. coordonatorul publicaţiei mai sus amintite.. Trec anii. 15 martie. colaboratorilor. Candela de Montreal a apărut din nevoia românilor-canadieni de a comunica şi a se informa. anunturi din comunitatea parohială. impresii personale asupra vieții din emigrație și câteva articole de interes general pentru comunitate. distribuind enoriașilor ieșind la sfârșitul slujbei duminicale. eseuri filozofice. cum era firesc. fără niciun fel de bătaie de cap . sunt puţini cei 15 ani? Ţinând cont că sosirea emigranţilor în Canada doar cu un geamantan la care s-a adăugat apoi efortul nu tocmai uşor pentru adaptare şi înfiriparea rostului pentru traiul zilnic. recenzii de cărți.c.când alţii îşi aşternuseră un trai în linişte.

Iar când nu poţi Nici plânge și nici râde. Cu cerul tău în faţă. Prin limbă şi prin carte! S-a otrăvit dulceaţa poamei Și laptele din sânii mamei. De ce și graiul?! Sculaţi-vă. Prin limbă şi prin carte! ÎNTRE ORFEU ȘI HRISTOS Pentru că a văzut. sculaţi-vă Din somnul cel de moarte! Salvaţi-vă. Ţi-e dor de mama. Lacrima: piatra funerară Pe mormântul ochiului meu. Prin limbă şi prin carte! S-a otrăvit privighetoarea Şi firul ploii şi ninsoarea. De ce și graiul?! Sculaţi-vă. căci anume jalea noastră şi dorul nostru trebuie să-i imprime limbii române de mâine nu numai o nouă sclipire şi o nouă vigoare. Şi doar în limba ta Poți râde singur. sculaţi-vă. S-a otrăvit barbar văzduhul De ce s-a otrăvit și duhul.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 16 Limba noastră cea română Grigore Vieru (14 februarie 1935 . Tineretul Moldovei. Vatra ce-a născut pe lume Limba noastră cea română.16 ianuarie 2009) Limba noastră cea română Sărut vatra şi-al ei nume Care veşnic ne adună. sculaţi-vă. Şi prânzul e mai prânz. Şi doar în limba ta Te poți opri din plâns. ochiul meu a murit. De ce și graiul?! Sculaţi-vă. Şi vinul e mai vin. sculaţi-vă. În al limbilor tezaur Pururea o să rămână Limba doinelor de aur. sculaţi-vă Din somnul cel de moarte! Salvaţi-vă.ianuarie . În aceeași limbă Râde un pământ. Salvați-vă prin limbă Lui Ion Hadârcă S-au otrăvit pe văi izvoare Şi mierea adunată-n floare. ÎN LIMBA TA În aceeaşi limbă Toata lumea plânge. Cânt a Patriei fiinţă Şi-a ei rodnică ţărână Ce-a născut în suferinţă Limba noastră cea română. În altă lume se va deschide Ochiul meu. Tu taci atunce Tot în limba ta. Când nu poți mângâia Şi nici cânta. . S-a otrăvit barbar văzduhul… De ce s-a otrăvit și duhul. Limba noastră cea română. În limba ta. salvaţi-vă. S-a otrăvit barbar văzduhul De ce s-a otrăvit și duhul. Iar bucuria S-o preschimbi în cânt. salvaţi-vă. Desen de Sabin Bălașa Pre pământ străvechi şi magic Numai dânsa ni-i stăpână: Limba neamului meu dacic. 1990 Cu-al tău pământ. salvaţi-vă. Ci doar în limba ta Durerea poţi s-o mângâi. ci şi o nouă imunitate în faţa intemperiilor destinului ce va să vină. dând piatra la o parte. salvaţi-vă. 4 febr. dorul înstrăinării cântat pe ascuns ne permit să intrăm cu capul ridicat în graiul nostru român. Limba noastră cea română. salvaţi-vă. salvaţi-vă. „Avem convingerea că jalea noastră mocnită pe care o purtăm în piept de aproape două secole. sculaţi-vă Din somnul cel de moarte! Salvaţi-vă.” Constantin Tănase.

M-am uitat la cuvintele ei. acesta este „a” – începutul. ca perla de luceafăr ars de dor. pentru prima dată atât de aproape. poate că am fi mers încă împreună. de aceea este verde ca ochiul de înger. cuvintele s-au rupt de pe șirag și au început să se rostogolească precum bolovanii de pământ peste mine… niciodată nu fost odată… unde ești „a”?…. Nu râde de „ca”. iar „a” este prima literă din care Dumnezeu l-a zidit pe om. mână în mână. noaptea iarba te visează. de „niciodată”. omule. privind încă fascinat la rozariul cuvintelor tale. până la munții tăcerilor albe care ne așteptau înveșmântați cu toate cerurile de sărbătoare ! Dar nu am mai ajuns. umbră PEISAJ BUCUREȘTEAN Studenți . fără ca să înțeleg de ce. pentru că umbra lui miroase a noapte și blestem. dragul meu. vino. am auzit o voce de sus. dragul meu. doar aur. Noroc că mai există iarnă. să o-nvăț ca să scrie. că altfel toată lumea ar fi zăvorâtă sub umbra lui ca de frunză de nuc. a trebuit să plec. Să nu cumva să stai sub el vreodată. Ca niște boabe de rouă încremenite pe firul de mătănii. arătând spre mine și spre munții care ieșiseră în fața timpului așteptându-ne.ianuarie . când cerul nu odrăslise niciun fel de alună de luceafăr. dacă… Zice-se că la prisacă. o să viu. când coboară oile pe dungă de clopot că se odihnește pe prispa lui „odată”. Erau aceleași. Când am privit din nou. după mine. mi-a șoptit și în fața ei am văzut pasărea albastră. dar teme-te. Intr-o cămăruță rece. iar acesta stânjeniu. alef și alfa. chiar dacă timpul era-n frunzar sărac.” „Flory”. este din casa și neamul lui „a fost”. pentru că „niciodată” nu poate să-ți facă nici un rău pentru că e pe aceeași ață cu „a” . cu lacrele pline de cărți colorate și gutuie. i-ai vorbit pe limba lui greierească. măcar trimestrul acesta – liliachiu. unde greieri rod din rază. zburătoarea demultului. E un pisoi mic cu mustățile încă pline de laptele lunii. Început de trimestru Nu fii îngrijorat. și am zâmbit. pasărea albastră care-și avea cuibul sub streașina de papură și stuf a Sfântului Arhanghel Gavriil. Adeseori îl vezi. iar eu te chinuiam cu Schopenhau‘r… Pe sens oprit intram în amintire și invers. Rugăciunea lui curge peste amine: ”Doamne. din bălămăli râzând până la stele. Deasupra lui „odată” e scara ce duce în podul bunicilor. fiica de liliac tremurând ținea în mână un gherghef și un ac și era singură și plângea : ”Nu știu cum se scrie rădăcina și nici culorilor din icoană cum să le amestec lumina. „înseamnă că: „a fost odată ca niciodată…” Abia acum înțeleg stihul tău în care îți ascundeai cuvintele ca într-un castel de nucă. Te așteptam la Cimitirul Belu.” „. Flory. am zis. Tare sunt singură și orfană!” Nu fii trist.și tu și eu. Dar nu te speria. Si tot în anu-ntâi era și Luna Mai. Din când în când cu început de priveghi îngenunchează ca o literă din manuscrisele vechi și-aprinzând de la lună o rază. GREIERUL DIN VATRA LUNII – Ultima scrisoare Floricăi Bațu Ichim Dacă acel greier prior nu ți-ar fi atras atenția că steaua de nuntă ți-a căzut în păr. Sărmanul polițist și astăzi mai socoate amenzile nescrise ce-am tot primit de la copaci și de-acel ceas din colț ce-a tot rămas mereu târziu și repetent în viață. Cum zăngănea de vesel. Uite. în poarta schitului de sub fragă . plin de orgoliu! De când i-au îngropat nevasta.am întrebat. ne fluiera ca dintr-o sticlă un polițai și Luna Mai întotdeauna haimana își scotea limba și-i cânta din nas. niciodată despre cuvintele mele!” și în momentul acela. ajut-o la drum și să-ajungă acasă cu bine!” AZI NOAPTE IARBA TE-A VISAT Drum de literă săracă te-a răpit după prisacă unde-i scris cu chihlimbar ziua morii-n calendar.Ti-am spus să nu vorbești. iar eu îl întrebam dacă exist.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 17 Poeme Dumitru Ichim de bahnă plină de stihiile blestemului verde. Amăgire? Sărbătoare? Nunta-i toarsă pe ulcioare. puntea dispăruse și greierul alb a tras perdeaua de la prima stea cu care se începe noaptea lui „A fost odată ca niciodată… ” ridică amândouă mâinile către cer și se roagă. RUGĂCIUNEA MELCULUI De-acum să nu mai râzi niciodată de melc. odată nu a fost niciodată… a fost niciodată odată… Şi tu erai parcă pe o punte și puntea era legată de două stele și parcă ai zis: „Lasă cuvintele și vino. nu ai teamă.” . „Nu spune la nimeni”. „A” este la mine și vom face un porumbar de cuvinte și vom înfia toate păsările și avem grâu fiert să le dăm de mâncare până vor crește de mărimea lui „aleluia”. „Intr-o zi o să te învăț și pe tine cuvintele mele. După cerbul alb te-ai dus… De ce-ai ascultat de fus? Dacă-a fost. privirile tale jucăuș s-au luminat: „Vrei să încerci și tu coroana? Zi: da!” Apoi mi-ai spus: „Ține creanga cuvintelor mele până mă voi întoarce de acolo. Toamna prin parcul Cișmigiu. căruța ruginită de tramvai cu zdrăngănit liturgic în stație oprind ! Și eu te căutam la geam Ca-n noaptea sfântă un colind. „Ce ți-a zis. casa şi-a vopsit-o în doliu și la vecernii slujite de tei duce în spate toate-amintirile ei. pentru că tu te-ai oprit și. sau n-a fost. trebuie întâi să-i fiu mamă și-o să stau. de ai șovăit să-i răspunzi pe graiul nostru și-i făceai semn cu degetul la gură să nu mai spună la nimeni?” Dintr-o dată. greierul din vatra lunii.„Dar unde vrei să mergi fără de mine?” .

e minată în permanență. decât despre cea a victimelor lor. pentru că până la urmă totul se reduce la trădare sau rezistență. cum se exprima autorul prefeței. mai ales că astăzi vocația oricărei forme de contestare politică are un raport foarte strâns cu dorința individului de a trăi mai bine. Cât de departe toate aceste poziționări actuale de spațiul în care se mișcă.” Și da. a ostracizat. e în afara previzibilului. care se juca de-a politica. In astfel de condiții. Târgșorul a fost singura pușcărie politică din lume înființată pentru întemnițarea elevilor de școli secundare. să se lase „educați”. respiră și se manifestă tinerii descriși de autorul făgărășean! Victor Roșca vorbește despre elevii de liceu și fixează cu minuție și cu o rigoare a detaliului incredibilă tot ceea ce presupunea. a desființat. torționarii au făcut mai degrabă obiect de studiu aprofundat și nu victimele lor. a fi împotriva sistemului. pentru că implică mutații profunde în psihicul oricărui om care se decide să se expună total. Oricât de mult patetism ar putea implica o astfel de recuperare a istoriei trăite. Cartea lui Victor Roșca. Fronda nu mai este una de idei. pe scurt cu interesul lui pentru beneficiile palpabile ale statutului de protagonist al puterii. din anii de liceu. memorabilă însă pentru că prezintă adevărate dosare de existență Regimul comunist din Romania. Aceste destine frânte fac subiectul introspecției autorului care știe mai bine ca oricine că într-o lume în care pâra este ridicata la nivel de virtute. foamea din temnița regională. iar aceste orori sunt menționate mai degrabă în paranteză. iar tonul rememorării este natural și neostentativ. ceea ce ar garanta o regenerare. scrisă însă în afara oricărei exhibări. Din păcate. Cartea vorbește despre atunci și acum într-o maniera densă și neacuzatoare. pentru că descrierea se face de manieră obiectivă și controlată. viața sau moarte. Singularitatea destinelor prezentate în aceasta carte este frapantă. tragicomedia procesului și înjosirile Jilavei. Suntem în zona distorsiunilor fatale. ceea ce nouă ni se pare pe departe extrem de semnificativ dacă e să ne raportăm la mărturiile gulagului din centrul și estul european. presupune un refuz lucid si constant. perplexitatea. a ceea ce în practica socială curentă se numește actul de igienizare social. încât recuperarea lor s-a făcut în granițele „unei libertăți fără libertate”. a trimis la moarte mii de oameni. un consum teribil care îl plasează pe individ in afara oricărei protecții ori iluzii. așa cum apare el în cartea menționată. Cazul e rar. Asta pentru că gestul aproape suicidar de a nu consimți la trădare (gest care ar fi fost dacă nu scuzabil.ianuarie . alții s-au salvat emigrând. Fiecare copil a fost supus sălbăticiei specifice Securității din localitatea în care fusese arestat. Toți au urcat și coborât scara cutezanței in fața umilințelor. probabil unul dintre cele mai sadice și atroce pe care omenirea le-a cunoscut. care rezumă ceea ce este esențial despre om în timp de holeră și crimă. de persona non grata. ar putea fi citită în același timp ca document și ficționalizare a istoriei de orice politolog (sau simplu cititor) care este interesat de ceea ce comunismul. pentru că România nu pare să aibă o vocație reală a reconsiderării istoriei. autorul nu folosește eufemistic termenul „copil”. Reacționarii nu mai au vocația demnității. In Republica Populară Română un astfel de copil. Nu există nici un efort de estetizare. nici în Polonia nu există un astfel de dosar al adolescenților. era intimidat și bătut cu brutalitate și nu „dojenit și trimis să-și vadă de carte”. măcar de înțeles în circumstanțele date).februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 18 Experimentul Târgșor sau despre vârstele inocente ale rezistenței politice Cristina Eșianu luxul de a își imagina viața. Unii au murit. nici măcar gestul de a întemnița copii timp de douăzeci de ani nu mai pare excesiv. Suntem martorii unei istorii concrete. pentru că în orice moment omul poate fi ostracizat de mașina de război atotputernica a statului oligarhic. în termeni concreți. în afara oricărei garanții de salvare și în limitele destul de obscure ale unei speranțe care pare și ea că ține de domeniul supranaturalului. Victor Roșca nu e un patetic. pentru că un om aflat într-un astfel de context agresiv. în forma lui cea mai violentă. Experimentul Târgșor est o carte șocantă de la început și până la sfârșit. sunt sentimentele care ne însoțesc în actul lecturii. atârnă de un fir de păr. în Romania. ea revendică de fapt confortul și accesul la putere. Această poziționare este paradoxală și în același timp rară. actul lor este adeseori cinic. a invalidat pentru totdeauna în mentalul românesc din a doua jumătate a secolului al XX-lea. slăbiciune sau forța. iar crima face legea supremă. în care orice faptă are consecințe dintre cele mai grave. nu-și mai poate permite . dar aproape toți au fost supuși la o stigmatizare atât de gravă. Știm mai multe despre viața lui Vasile Ciolpan . dacă nu oroarea și groaza. măcar parțială. suntem martorii unor fapte de existență așa cum au fost ele. așa cum apare ea descrisă în Experimentul Târgșor. și asta după ce toți cei implicați au cunoscut „cele patru trepte ale urii de clasă: tortura din anchetă. a supraviețuit cu rații de alimente reduse până la limita morții prin inaniție. pe raportul dintre dorința de a trăi și inevitabilitatea morții. Viața. pentru că „omul nou” contestă din interes și nu din convingere. Exista însă în contrapartidă. pentru că ne aflam într-o zonă a recluziunii și a urii. nici torturați. Dar autorul nu scrie numai despre asta. a ruinat mii de familii. Cosmin Budeancă. în temnițele regionale. pentru ca nici în Cehia. postură firească pentru orice tânăr aflat la început de drum. iar această cronică neagră a istoriei ne relevă care era în fapt condiția fundamentală a celor care nu au consimțit. cum s-ar fi întâmplat oriunde în lumea civilizată. Victor Roșca reușește însă să întindă un pod între mărturiile închisorii și efectele târzii ale acestei poziționări curajoase. se bazează pe raportul direct între individ si opresorul lui. „la firul ierbii”. cum se exprimă autorul. nici o nevoie de supraevaluare a mărturiilor descrise. iar călăul este un profesionalist al răului cum România n-a mai cunoscut altădată în istoria ei recentă. a cunoscut slugărnicia instanțelor judiciare și cinismul avocaților din oficiu și a trecut pe sub furcile caudine de la Jilava. Experimentul Târgșor. A nu fi demonizat implică însă consecințe grave. îl salvează moral. era un element reacționar. Praxisul politic. de a fi poziționat mai sus. care amintesc ororile cele mai grave ale umanității. posibilitatea de a te salva moral prin cultivarea unui modus vivendi care presupune mai întâi renunțarea la eu și la nevoile imediate. pe raportul dintre frică și găsirea unui antidot care să o anihileze. dar este calea pe care și-a asumat-o Victor Rosca încă de la început. A accepta condiția de paria. despre cea a colonelului Gheorghe Crăciun sau a călăului Alexandru Nicolski. el precizează negru pe alb că cel mai tânăr elev deținut la Târgșor avea doar 12 ani în momentul arestării.

ianuarie . acela de a fi cutremurat. dont je me propose de vous entretenir aujourd’hui. Antidotul lui Victor Roșca în anii închisorii pare să fi fost refuzul de a ceda fricii. Ces deux princes-écrivains ont eu des vies parallèles : tous deux ont vécu 50 ans. dar. despre consăteni și părinți. une fois le doctorat terminé.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL situate în permanență pe muchia îngustă a fatalității și a morții. Mon étude portait sur la famille Mavrocordatos. linguistiques et autres. avec pour résultat que nous avons deux interprétations parfois contradictoires des mêmes événements et des mêmes personnages. Optimismul și curajul lui Victor Rosca sunt exemplare și ele confirmă. la fille du prince moldave Dimitrie Cantacuzino. Victor Roșca vorbește despre prieteni și rude. Cine a ieșit integru din camerele morții știe prea bine cât de puternic se poate dovedi omul care nu s-a abandonat moralmente niciodată. J’ai dû cependant m’initier au roumain pour avoir accès aux sources roumaines. Je remercie les organisateurs. Tous deux ont été des auteurs. grecque et roumaine que j’ai appris à connaître Dimitrie Cantemir. este real și tangibil.1 Or le rival en érudition et l’adversaire politique de Nicolas Mavrocordatos était ce fameux Dimitrie Cantemir. mais c’est surtout l’archaïsme de la langue roumaine qui rend l’accès à ces documents difficile. du sultan Ahmet III et de Pierre le Grand. et à la même idéologie politique : l’Aube des Lumières et l’absolutisme raisonné. des savants. Deux mots sur Nicolae Mavrocordat avant de parler du Moldave Cantemir. De altfel. face o lista exhaustivă a elevilor de la Târgșor. le quartier de Constantinople où se trouve depuis 1601 le Patriarcat œcuménique de l’Église orthodoxe. ținând cont de puterea și ferocitatea adversarului implicat în joc. Casandra Cantacuzino : Cantemir a épousé la fille du prince valaque Şerban Cantacuzino et Mavrocordat. Omul stăpânit de frică își pierde și această favoare. en 1710-1711. Comment auraitil pu en être autrement. atâta timp cât este viu. Bibliografie.4 Parmi les bibliographies existantes sur Cantemir. je me suis mis à étudier l’histoire politique et littéraire des Phanariotes. Je suis néo-helléniste de formation. Mon intérêt pour la personnalité et l’œuvre de Dimitrie Cantemir remonte à une quarantaine d’années. pentru că întoarcerea în trecut este gravă și dificilă. qui présentent des problèmes particuliers. Jetons d’abord un coup d’œil sur une bibliographie sommaire que je vous propose sur le sujet. et plus précisément sur Nicolas Mavrocordatos. la represaliile statului totalitar. că niciodată ceea ce face un om aflat în condiții extreme nu este în zadar sau neglijabil. lucru extrem de important. Nicolas fut le premier Grec phanariote à . La connaissance de l’un éclaire celle de l’autre. Université de Montréal régner sur le trône de Iaşi et ensuite sur celui de Bucarest. despre sute de oameni. reușind să-i omagieze pe toți într-un efort enorm de reconstituire lucidă. Autorul nu vorbește despre totalitarism prezentând-se ca exemplu pe fundalul unei oglinzi oarbe. Les sources grecques me sont donc accessibles. încă o dată. C’est donc par le biais de la culture hellénique du XVIIIe siècle et par celui de l’histoire ottomane. pe sine și implicit pe cei apropiați. J’ai été frappé par le fait que tous les deux appartiennent au même milieu intellectuel. Nimic mai important deci decât resursele unui om în fața mașinii politice. lorsque. Je me suis donc penché sur la genèse. Son volume a été traduit en roumain en 2010. Ce n’est pas seulement l’alphabet cyrillique utilisé alors en roumain. are privilegiul de a crede într-o schimbare. Știm acum că orice cataclism istoric poate fi devansat. j’ai utilisé l’excellente Neamul Cantemireştilor. de m’avoir invité à vous parler du prince-écrivain moldave. et tous les deux ont aussi goûté à l’amertume de la destitution. Dar tocmai asta este extraordinar: să poți să te confrunți cu ceea ce în principiu e de neconfruntat și să crezi în victoria ta viitoare. puisqu’ils ont vécu tous les deux à l’époque de Louis XIV. DIMITRIE CANTEMIR 1673-1723 Jacques Bouchard. Și este adevărat. chiar dacă lupta pare din start inegală. surnommé l’Exaporrite.2 Les chercheurs roumains et grecs ont cependant trop souvent travaillé en ignorant les sources dans l’autre langue. à Dumitru Nastase L’Association Culturelle Roumaine et la Communauté Moldave du Québec ont pris l’heureuse initiative de commémorer le tricentenaire du règne de Dimitrie Cantemir sur le trône de Moldavie. parue en français en 2009. et en particulier monsieur le docteur Paul Dăncescu. Il est probable que l’historiographie roumaine est mieux connue des Roumains et que les sources grecques sont dans leur ensemble méconnues. că teroarea poate fi surmontată. Les chercheurs roumains ont bien étudié leurs sources nationales et facilitent le travail des étrangers qui désirent les étudier. dar mărturia unui astfel de om are beneficii enorme. J’en veux pour preuve l’édition du Divan de Cantemir dont Virgil Cândea a publié en 1969 le texte original accompagné de sa traduction en roumain moderne. el mărturisește tranșant că „este adevărat că deținutul nu-și stăpânește soarta. pentru că ea face referire la condiția sine qua non a celui care se expune. dar mai ales ca „omul nou” pe care l-a produs cu cinism și ardoare comunismul.” Afirmația ni se pare fundamentală. tous deux ont épousé à un moment de leur vie une femme qui portait le même nom. poate fi totuși contracarat. des princes régnants. Les lecteurs francophones disposent d’une excellente monographie récente de l’historien roumain Ştefan Lemny. „riscul” pe care îl invocă autorul. pagina 19 Dimpotrivă. l’évolution et les réalisations d’un groupe de Grecs issus du Phanar. Să mai adăugăm doar că Victor Roșca îi numește pe toți.3 Une seconde étude due au néo-helléniste roumain Tudor Dinu traite à la manière de Plutarque des vies parallèles de Dimitrie Cantemir et de Nicolas Mavrocordatos. care nu reține mărturia celorlalți oameni implicați. le fils d’Alexandre.

februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL coordonator acad. le décrit à l’époque comme suit : « De petite taille. À la mort de Constantin Cantemir en 1693.10 Les Ottomans lui ont demandé de s’emparer de Constantin Brâncoveanu et de le ramener à Istanbul mort ou vif. Avec lui. Dimitrie est né probablement en 1673. Pontos. etc. mais il a donné une excellence éducation à son fils puîné. prince de Moldavie de 1685 à 1693. des livres à ses côtés. Cette étude de musicologie verra le jour seulement en 1907. que possédait Timur avant de conquérir l’Asie. que commence le régime phanariote en Moldavie. bel homme. qui lui promet sa protection. qui intègre un texte du penseur unitairien Andréas Wissowatius. étant donné la longue inimitié entre les deux familles. diton ressemble à Témir. Un brigadier français.ianuarie . * Avant même la première parution de l’Histoire de l’Empire ottoman (en anglais. due à son mentor Jérémie Cacavélas. à la . Il a accepté d’exécuter la commande. Voilà les fondements de la plupart des généalogies ». Il avait servi 17 ans dans l’armée polonaise. Antioh (16701726). Il savait à peine signer son nom. & cela signifie le sang de Temur. Il a à peine 20 ans. le 6 / 17 novembre 1709. Ainsi donc Nicolas Mavrocordatos est déposé le 24 novembre / 4 décembre 1710 et Dimitrie Cantemir est désigné pour lui succéder sur le trône de Iaşi à la même date. le titre de kan. C’est désormais la manière qu’auront les sultans d’imposer leur choix aux Moldaves. lors du premier règne de Nicolas Mavrocordatos. Pendant son long séjour dans la capitale.5 Voltaire s’est bien moqué des prétentions généalogiques de Cantemir dans son Histoire de Charles XII . Il continuera ses études à l’Académie patriarcale du Phanar. le fait souverain à vie de la Moldavie et de la Valachie. qui garde son importance dans les principautés danubiennes. « Il n’est pas nécessaire d’avoir recours à la tradition pour faire descendre les Cantemirs du conquérant d’Asie Tamerlan ou Temurleng.8 Puis. et non en 1711. Andrei Eşanu. ou à Iaşi (L 44-45). il écrit : « La Moldavie était gouvernée par le prince Cantemir. les boyards élisent Dimitrie au trône de Moldavie. prétend posséder les qualités martiales nécessaires pour conduire la Moldavie. Cantemir rédige de petits traités en latin. qui a régné en Moldavie de 1695 à 1700. où tous les personnages sont des animaux. On le faisait descendre du fameux Timur. au corps mince et à la figure délicate. Il est important de noter que Cantemir n’a pas été élu par les boyards : il a été nommé directement par le sultan exactement comme l’a été Mavrocordatos. alors que lui-même. et plus tard aux Valaques. connu sous le nom de Tamerlan. qui a assisté aux campagnes ottomanes de Soroca en 1692 et de Zenta en 1697. où il apprend les langues orientales — le turc. comme gage de la fidélité de son père au sultan. se retrouve dans le nom de Cantemir: ainsi le prince Cantemir est descendu de Tamerlan. le latin. 1734). Dimitrie avait un frère. Nicolas avait été drogman à la cour ottomane. Or. comme son père l’Exaporrite. Malgré sa forme obsolète. 1612-1693. vassale de l’Empire ottoman. Dimitrie apprend le grec. De 1700 à 1710. Dimitrie restera donc à Istanbul jusqu’en 1710. qui réunissait les talents des anciens Grecs. Alexandre Mavrocordatos. sans oublier le slavon. tenant ostensiblement son sceptre princier. la science des lettres et celle des armes. À l’âge de 15 ans il est envoyé en otage à Istanbul. Chişinău. et ses premières notions de philosophie. à la guerre à côté des troupes turques contre les Russes. pagina 20 En 1709 les Ottomans sont mécontents des agissements des princes Racoviţă en Moldavie et Brâncoveanu en Valachie. écrit en turc vers 1703-1704. intitulée Histoire hiéroglyphique. grave et avec un aspect si agréable comme je n’ai jamais vu de ma vie ». car le sultan Ahmet III n’entérine pas le choix des boyards: il lui préfère Constantin Duca. dit CanTemur. Constantin confie l’éducation de Dimitrie à un érudit grec. Des maîtres célèbres enseignent à l’Académie du Phanar.7 Le livre est rédigé en roumain et est accompagné d’une traduction en grec moderne. 2010. L’intérêt que porte Dimitrie à la philosophie l’incite à passer à l’écriture. il publie son premier volume : Le divan ou la dispute du sage avec le monde ou le jugement de l'âme avec le corps.9 Mais l’aventure politique allait détourner le prince moldave de ses travaux littéraires et scientifiques. coiffé d’une longue perruque. Ce premier roman de la littérature roumaine ne sera publié qu’en 1883. il étudie à fond la culture orientale et l’histoire ottomane. en 1710 la Russie et l’Empire ottoman sont sur le point d’entrer en guerre. une satire politique. cet ouvrage est représentatif du nouveau climat intellectuel de l’Αube des Lumières. lit-on dans la traduction française. Il s’agit d’un traité de philosophie et d’éthique rédigé sous forme de dialogue. et lui permet de fonder une dynastie. une mante de fourrure sur les épaules. Jérémie Cacavélas (1643-) qui avait voyagé et étudié en Occident. Le sultan Ahmet III démet de ses fonctions Racoviţă et nomme à sa place Nicolas Mavrocordatos. Il perd sa mère 3 ou 4 ans après sa naissance. l’auteur s’avère curieux des autres confessions chrétiennes. Leipzig. l’arabe et le persan — mais aussi les langues occidentales en usage. il sera prince à peine 20 jours. Cette origine paraissait plus belle qu’une grecque. il fréquente les diplomates occidentaux. comme le prétend l’historiographie roumaine. l’auteur y invente un système original de notation de la musique orientale et compose une bonne cinquantaine de mélodies encore jouées aujourd’hui. le 2 / 13 avril il accepte la proposition de Pierre le Grand. Jean Moreau du Brassay. ce mot même le dit assez : car qui dit Cantemir. il rédige en roumain un roman à clefs. la rumeur courait en Europe à l’effet que la maison des Cantemir avait du sang tartare. grec d’origine. C’est donc en 1709. Cantemir réussit à convaincre les Ottomans que Nicolas n’a pas la stature d’un chef militaire. Mais le sort en a décidé autrement. Le 10 janvier 1711 Cantemir arrive à Iaşi. revêtu d’une armure. celle du dialogue. de 1698 à 1709.6 Dimitrie est le second fils de Constantin Cantemir. On prouvait cette descendance par le nom de ce conquérant: Timur. Cambridge. ou les personnes descenduës du sang de Temur ». entre autres le plus fameux. peut-être à Silişteni. et de 1705 à 1707. Dès 1698. mais surtout deux ouvrages qui seront publiés des années après sa mort : il s’agit d’abord du « Traité de musique turque ». Sans remettre en question la foi orthodoxe. Il apprend à jouer du tambouras — une espèce d’instrument à corde dans le style du petit bouzouki — il en joue mieux que les Turcs eux-mêmes. On imagine Cantemir comme le représente la gravure reproduite dans l’édition anglaise de l’Histoire ottomane : un prince guerrier.

Dans la première édition (1731). apportant idées et arrangements. J. Cantemir. Paris. S. et quels ont été les abus perpétrés par sa succession. Cf. homme de lettres et d’action. 5. Bucarest. 1957. Je traduis pour vous un paragraphe des Essais de Dimitrios Katartzis. 8. 1941. les Ottomans battent l’armée russo-moldave à plate couture. 1969. éd. Timişoara. conseiller intime. connaisseur de tous les plaisirs que le monde peut offrir. G. 1. 12. Opere complete IV. publiée en 1722 dans cette langue. Pierre le Grand se fait accompagner de Cantemir dans ses expéditions sur la mer Caspienne. Bucarest. Il ne reverra jamais plus sa Moldavie. en 1734. Lemny. R. intro. Virgil Cândea. 1743. D. fondée par Leibniz. Histoire de l’Empire Othoman. traduite en plusieurs langues. il aurait pu en faire profiter l’une ou l’autre nation. D. domn şi cărturar al Iluminismului timpuriu (1680-1730). publiée en 1941 : « Cantemir est un écrivain. les Ottomans et leurs alliés sont quatre fois plus nombreux et alignent 469 canons.-N. D. en traduction anglaise. même si le Moldave est mal en point. académicien berlinois. de ses études il a laissé aux Européens l’histoire turque en latin: comme dit le dicton.. Pour nous une telle histoire était nécessaire. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Ş. rédigée en russe en 17171718. réimpression 2003. tenue dans l’ombre jusqu’à ce jour. II. Paris. 2011. Facsimilé publié par Virgil Cândea. éd. Voïvode éclairé. 47 (ma traduction). Cf. en particulier de Grigore Ureche. et ses quelque 4000 soldats. éd. T. homme du monde et ascète de bibliothèque. Dimitrie Cantemir. 2. il était remarquable en musique turque. Eugenia Popescu-Judetz. Istoria ieroglifică. Divanul. prince russe. des nôtres même par son nom. éd. éd. 190. Katartzis. Polirom. Histoire de Charles XII. op. Cantemir rédige en russe une étude monumentale intitulée Système de la religion mahométane. qu’a-t-il fait pour sa nation? Rien! car en musique il a laissé une foule de compositions aux Turcs. Fundaţia regală pentru literatură şi artă. Après sa défection. p. Istoria literaturii române dela origini până în prezent.S. 220. 2010.. p.. “il a porté de l’eau à la rivière”: c’est à nous qu’il était redevable. dont se sont inspirés les intellectuels transylvains. C’est maintenant qu’on peut le replacer dans son véritable contexte. Paris. Virgil Cândea a identifié en 1984 le manuscrit latin de cet ouvrage à la bibliothèque Houghton. Voltaire. assurera à Cantemir une renommée durable aux XVIIIe et XIXe siècles. Bucarest. Humanitas. 13. Voir J.13 Dans sa langue maternelle. il compose à partir de 1717 une Chronique de l’Antiquité des Romano-Moldo-Valaques qui ne verra le jour qu’en 1835. Bucarest. 14. 2009. à propos de cet ouvrage : «… notre fameux Kantemiris. pour eux simplement utile. Entre temps. Dimitrie Cantemir şi Nicolae Mavrocordat. ambitieux et blasé.ianuarie . Athènes. je voudrais citer l’opinion de G. juriste phanariote de Bucarest. qui sera publiée en russe en 1783. ou toutes les deux.15 Or la réputation de Dimitrie Cantemir. Minerva). 1999. S. si nous l’aurons un jour. Cantemir s’occupera aussi de biographies: en 1716-1718 il écrit en latin la vie de son père Constantin. Stela Toma. un créateur. Les chiffres parlent d’euxmêmes: les Russes et les Moldaves disposent de 40000 hommes et de 101 canons. D. puisqu’on aurait vu partout dans le monde un Grec ou un Moldave savant et un citoyen utile à sa nation. Magda Jeanrenaud. près de la rivière Prut. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Il est reçu membre de la Societas Scientiarum Brandenburgica. amant de sa Moldavie dont il se languit et aventurier. Mince consolation: Pierre le Grand le nomme prince russe. Bouchard. où se voyent les causes de son agrandissement et de sa décadence… par S. qu’ils ont connue dans le détail. Bucarest. une langue plus glorieuse que le latin […] il aurait dû l’écrire en grec moderne. Cantemir reprend l’idée des chroniqueurs. l’édition critique de Dan Sluşanschi. 4. trad. Voltaire écrivait : « Un Grec nommé Cantemir fait prince de Moldavie par les Turcs… » p. auteur renommé d’une Histoire de la littérature roumaine. Dinu. deux titres beaux et inestimables quand ils sont réunis. Roza vânturilor. Cantemir. 1974. C. 1971. vol. Opere complete I. qui n’est pas celui d’une Renaissance attardée. sénateur. Bucarest. Dimaras. Il aurait dû l’écrire en grec ancien. qui lui était plus familière. préface V. un si bon livre. de même que son Histoire de l’Empire ottoman. p. et les Européens n’auraient pas tardé à la traduire. de plus. 2002. 93 11. éd. Nous. Incrementorum et decrementorum Aulae Othman[n]icae […] libri tres. 3. de cet Occident qu’il n’a jamais pu visiter. Harvard : Dimitrie Cantemir. Une nouvelle vie commence en Russie: il se remet à sa table de travail. 6. trad. Pomeau. Complexe. p. Le Clerc. 47-48 (en grec). Dokimia. Cantemir. 165. Dimitrie pagina 21 Cantemir est notre Laurent de Médicis à nous ». Comme je l’ai mentionné plus haut. Călinescu. On connaît la suite: du 7 au 11 juillet. Eux. il aurait pu s’acquitter de sa dette. Lemny. mais bien celui de l’Aube des Lumières. 7. il aurait dû l’écrire en moldave. S’il l’avait écrite dans ces langues-là. Nicolae Mavrocordat. Sa figure. 2003. n’a cessé d’augmenter depuis la publication posthume de ses œuvres. ils auraient appris quelle était l’ascendance d’Osman. Stela Toma. avec autant de science. Nicolae Stoicescu. 1973. Éd. Editura pentru literatură. comme le croyait Călinescu. Elena Lazăr.cit. Démétrius Cantimir. Les Cantemir. mais il ne l’avait pas en haute estime. Cantemir. chanteur au tambouras stambouliote. . mais aura une grande importance dans la formation de la conscience nationale des Roumains. 10. Cantemir doit s’enfuir en Russie avec 24 boyards. Dimitrie Cantemir. Il meurt le 21 août 1723 dans sa propriété. à la bataille de Stănileşti. au train où vont les choses. 1973. de la Frühaufklärung occidentale. même sans Kantemiris. de 1714 à 1716. en 1745 en allemand. Ce texte ne sera traduit en roumain et commenté par Virgil Cândea qu’en 1977 (éd. intrigant et solitaire. nous ne l’avons toujours pas. dans le Caucase en 1722. Bucarest.Th. Demetrii principis Cantemirii. comme nous jusqu’à maintenant. p. qui affirme la romanité du peuple moldave. in Œuvres historiques. 1987.11 Cette histoire ne sera publiée qu’après sa mort. Bucarest. En terminant. et Dieu sait. 9. Călinescu. Bucarest.14 L’évêque éclairé uniate Inochentie Micu-Klein en avait acheté en 1730 une copie manuscrite. Bucarest. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea. Il était très savant en turc et en latin. chroniqueur roumain. manieur d’hommes et misanthrope. Creşterile şi descreşterile Imperiului otoman. Lemny. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Cartea ştiinţei muzicii. et la latinité de la langue roumaine. Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane. Virgil Cândea. Hermès. Editura Amarcord. L’aventure européenne d’une famille princière au XVIIIe siècle. Gallimard. Editura muzicală a uniunii compozitorilor. texte russe Anca Ionescu. 15. une notice sur les familles Cantacuzino et Brâncoveanu. plus tard appelée l’Académie de Berlin. est celle d’un homme supérieur. Cantemireştii.A. C’est à l’invitation de cette Société qu’il rédige en latin en 1716 sa Description de la Moldavie. I Divanul. Et son honneur en aurait été encore plus grand. Omonia. Bucarest. Hronicul vechimei a romano-moldovlahilor. Il a le diabète. Traduite en français par M. Divanul. 2006. Editura Academiei Române – Univers enciclopedic. Texte roumain et texte grec. Virgil Cândea. comme on dit. Cândea. Opere complete VIII. trad. D. en 1743 en français. c’est à eux qu’il a donné. de Joncquières. publiée dans cette langue en 1772. »12 L’Histoire de l’Empire ottoman. Istoria ieroglifică. Opere.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL condition de passer dans l’armée russe avec ses troupes. (Bibliothèque de la Pléiade).

potrivit căreia limbajul politic determină gândirea politică. o procedură de verificare. deloc puţine. importanţa limbii în cercetarea sferei publice a înregistrat o reevaluare rapidă. Trebuia să-i dau un nume şi i-am zis „Cu iz politic”. Se naşte întrebarea: dacă un actor politic (aici înţelegând atât omul politic. Opţiunea pentru o asemenea analiză are o întemeiere teoretică. încearcă atât să identifice şi să sistematizeze acele concepte. în prospecţiunile sociale ataşate campaniilor electorale. faptul că lexicul trădează emotivitatea unui discurs.univ. cu preponderenţă. Este cunoscut faptul că emiţătorul politic “atacă” pe două fronturi receptorul mesajului său. Dan Cristea şi al studenţilor Facultăţii de Informatică din cadrul celei mai vechi instituţii universitare româneşti. O asemenea investigare vine în sprijinul cercetătorilor-specialişti în ştiinţe social-politice. strategiilor şi metodologiilor de investigare a efectelor actelor de vorbire în societate. şi nu numai. Concepţia care stă la baza acestor metode este aceea că maniera în care indivizii vorbesc şi scriu. asupra relaţiei dintre limbajul politic şi politică. se stabilesc acţiunile.ianuarie . pe de altă parte. opiniile. cu cei care s-au ostenit să analizez discursul politic. în care se descriu. prin monitorizarea unor evenimente care amprentează existenţa consumatorilor de mesaje scrise. Cea de-a doua dimensiune. de vreo câţiva ani. Acestea oferă o posibilitate rapidă. implicit. de descoperire şi de înţelegere. de a deschide o nouă rubrică în paginile revistei „Candela de Montreal” pe care de 15 ani o moşeşte. şi fenomenul comunicării. fiind exploatată într-o pondere foarte mare. evoluţia tendinţelor şi perspectivelor de viitor). participarea. pe de o parte. pornind de la o analiză riguroasă a discursului politic (din presa scrisă) în contextul actual.dr. faptele sociale au fost privite prin categoriile economiei şi ale luptei pentru recunoaştere – altfel spus pentru putere – la paradigma care a integrat. Pe de o parte. Prin accentuarea componentei afective la nivel de discurs. în vederea măsurării reacţiilor mass-mediei la evoluţiile de pe scena politică. impusă de scena deosebit de generoasă şi complexă pentru manifestarea simbolicului (surse. recrutarea. Radiografierea discursului politic. iar. ca formă a acţiunii comunicative1 (Jürgen Habermas). se lucrează permanent la dezvoltarea şi implementarea unor instrumente computaţionale în prelucrarea limbajului natural (NLP). pe de altă parte. Cu alte cuvinte. Această schimbare a făcut ca limba să fie considerată nu doar instrument al comunicării. şi una aplicativă – prezentarea şi interpretarea realităţii trăite. ce urmează a fi emis La invitaţia prietenului nostru Victor Roşca. Cu alte cuvinte. cu sprijinul domnului prof. ne propunem să susţinem că analiza discursului este. şi anume: În ce măsură şi prin ce mijloace discursive pot fi schimbate atitudinile. pe lângă acestea. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi3. o modalitate de valorificare a contextului comunicării. urmare a unei importante schimbări în cadrul ştiinţelor sociale şi umane care a însemnat trecerea de la paradigma în virtutea căreia faptele istorice. de relaţiile dintre indivizi. după tatonări. dă posibilitatea ajustării mesajului. În acest sens. încearcă să-şi convingă auditoriul făcând apel la argumente (vom reveni la rolul argumentării şi tipul de argumente uzitate în discursul politic). Manipularea opiniei publice este în strânsă dependenţă de procesele psihologice individuale. în încercarea de a-şi impune imaginea personală valorizată care le poate asigura legitimarea puterii. să-l pesuadeze prin intermediul emoţiilor. în general. Pentru numeroşi analişti discursul politic este elementul dinamic al sistemului politic. şi anume. după care limbajul politic poate influenţa gândirea politică (Michael L. care devine personificarea idealurilor comune. Geis2). şi o concepţie slabă. de a articula o perspectivă operaţională în cercetarea aplicată. Este cunoscut faptul că discursul politic nu îşi rezervă mult timp de reflecţie pentru diagnosticarea corectă a realităţii. elaborarea agendei. alegătorii se identifică cu locutorul. teorii şi idei care definesc şi răspund unor necesităţi de informaţie şi apreciere. reprezintă o fereastră deschisă către lumile lor emoţionale şi cognitive. Premisa fundamentală a ceea ce vom numi analiză politică episodică este că discursul politic. mai ales în context electoral. întregul excurs urmăreşte să răspundă întrebării legitime. el oscilând mereu între o concepţie. Pe fondul mai larg al relaţiei . ca să nu fie calificat de mass-media şi. apreciat drept democratic. mobilizarea sau negocierea). de opinia publică de incompetenţă.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 22 Filozofia discursului politic – I Daniela Gîfu lingvisticii cu ştiinţele umane şi sociale. nu am tărăgănat prea mult de a spune „DA”. cât şi starea actuală a cercetărilor întreprinse în acest domeniu. În acest context. Secolul XXI – cu vădită pornire din ultimele decenii ale secolului trecut – se află sub semnul discursivităţii. de care depind alte procese (socializarea. fiind de ajutor. însoţită de o multiplicare a scrierilor consacrate formelor. atrage după sine legitimitatea puterii. ci acţiune sau mediu în care se constituie ideile. precum şi de ierarhiile de putere ce definesc realitatea socio-politică. încearcă să-l seducă. În acest sens. concepte-cheie. cât şi formaţiunea pe care o reprezintă) intră în posesia unui asemenea instrument câtă încredere mai putem avea noi în mesajul său? Utilizarea unui instrument de analiză de conţinut politic. numită tare. sentimentele şi credinţele politice în favoarea unor teze politice în vederea obţinerii legitimităţii puterii? Problematica acestui parcurs se încadrează în sistemul de comunicare politică. clară şi obiectivă de a înţelege sfera publică prin intermediul limbajului politic. pentru a menţiona doar câteva direcţii întreprinse. Demersul de faţă.

D. D. în special pentru acei cercetători în ştiinţe politice. în lb. spectacolul politic se serveşte de o diversitate impresionantă de forme prin care actorul politic se manifestă în numele unei mize politice. New Brunswick. studiile electorale. exprimându-se cu convingere (Socrate. spaţiul public şi spaţiul comunicaţional (Domnique Wolton7). scopul ultim fiind preluarea puterii. conceperea şi producerea discursului politic integrându-se într-o nouă dimensiune. Practic. dincolo de prezidiu şi presă. Jürgen HABERMAS. D. Confruntarea pe plan discursiv asigură producerea şi reproducerea de sens şi semnificaţie. lăsându-i acestuia speranţa că s-ar putea ajunge la un compromis în cadrul dialogului. adesea asociat ca un „discurs al puterii”6 (Constantin Sălăvăstru. Negreşit.ro. urmată de evidenţierea influenţei discursului politic asupra receptorilor săi. precum mass-media în domeniul informaţiei. jurnalişti care consideră că este profitabil să pornească în demersurile lor de la un fundament teoretic şi sunt interesaţi să încerce noi instrumente de analiză. Ed. New York/Berlin: Springer Verlag. Michael L. pe de altă parte. Viaţa cotidiană ca spectacol. rom. Sciences Humaines. Institutul European. Hermeneutica prejudecăţilor. care se exprimă public. Baton Rouge. crearea unor evenimente de imagine cu inducerea unor trăiri contrariante. Discursul puterii. Dacă în antichitatea greacă şi latină oratorul impresiona prin discursuri elaborate şi rezonante în spiritele receptorilor. Dorim ca acest serial discursiv să se transforme într-un ghid de referinţă cu adresabilitate largă. Aristotel. limbajul poate fi considerat esenţial în construirea discursului). Bucureşti. rămân dezbaterile politice ad-hoc (cele nepregătite). Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” .februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL într-un context formal (pregătit de specialiştii de comunicare politică. ele însele. Cluj-Napoca. fapt care influenţează echipele de consultanţă ale actorilor politici atunci când elaborează strategiile de comunicare politică. cea a cunoscutului jurnalist. 1983 2. Platon. între confuzie şi ambiguitate. 2003 (1956) 10. efectele comunicării de masă şi relaţiile dintre presă. 4. Astfel. dar performanţa lor stilistică se încadrează. Les contradictions de la communication politique. analişti. Ed. Nicolae Melinescu. câştigând acordul deplin. în lb. al discursului politic. discursul politic este un obiect de studiu dificil de circumscris. persuadând şi negociind. Casa Cărţii de Ştiinţă. al electoratului. Ne propunem să sintetizăm posibilităţile de înţelegere a sferei publice prin intermediul limbajului. 2011. The Manship School guide to political communication. controlat şi a unei atitudini aparent deschise şi pline de bunăvoinţă. Communication Yearbook. État des savoirs. Iaşi. aspiraţiile şi sentimentele. Daniela GIFU. care se sprijină pe patru problematici principale: propaganda. 1977 9. situându-se la intersecţia a trei spaţii simbolice importante: spaţiul politic. Ed. Componentele ideologice ale confruntării păstrează un caracter preponderent simbolic: Victoria este impusă în adâncul conştiinţei opiniei publice. 2004 7. ceea ce antrenează adesea depolitizarea discursului şi transformarea lui într-o conversaţie populistă şi demagogică”. de durată. 1987 3. mai ales. GEIS. Dan NIMMO. de Simona Drăgan şi Laura Albulescu. Singura posibilitate de a avea zugrăvit un minimal tablou discursiv. Erving GOFFMAN. Mulţi dintre oamenii politici. Violenţa simbolică în discursul electoral. Polirom. Studiul limbajului politic necesită o abordare interdisciplinară. mass-media cunosc. Discursul politic.) La communication.C. sau întemeierea de relaţii politice cu electorii. în B. Rolul său este la fel de important în ordinea politicului. în P. 7 . Manifestările discursive ale unor grupuri de putere vizează. PERLMUTTER. semiotica. sunt convinşi de harul lor oratoric. pentru că se sprijină pe concepte suprasaturate de semnificaţii ale căror interrelaţii nu pot fi decât problematice şi multidimensionale. trad. The Language of politics. de Ruxandra Nichita. în elaborarea discursului politic şi a relaţionării sale cu realitatea. coerenţă. Appolodor. comunicare. „Actualele evoluţii ale discursului politic românesc sunt rezultatul unui context contradictoriu: pe de o parte. pe timpul desfăşurării acţiunilor simbolice nu încetează nici un moment discuţia cu receptorul (actor politic.10 1. corespondent român permanent al Televiziunii Române la Washington D. CABIN (ed. Transaction Books. trad.ianuarie . la Iaşi. astăzi asistăm la show-uri politice. Folosirea limbajului în politică are rolul de a „sanctifica acţiunea”5 (Murray Edelman). în lb. Petru Bejan). de tip spectacol (Erving Goffman9): gesticulaţie opulentă. de Andrei Marga. Political Communication Theory and Research: An Overview. 1998 8. acum se „ucide” pentru a emite convingător un mesaj politic. aflaţi la dispoziţia fiecărui actor politic) în funcţie de aşteptările receptorilor. De ce discursul politic? Am să răspund cu o voce avizată. I. jurnalist). Bucureşti. de fapt. trad. Iaşi. logica discursivă etc. mascându-şi adesea dualitatea şi ignoranţa în spatele unui comportament transparent. solemnitate afişată. stil împrumutat din spaţiul american. Politică. reprezintă oglinda în care actorul politic îşi reflectă ideile. În 27 octombrie 2010 s-au aniversat 150 de ani de la înfiintarea primei universitati din Romania. Cunoaştere şi comunicare. claritate. drumul spre victorie fiind jalonat de concesiile obţinute. 1999 şi Petru BEJAN. Discursivitatea politică instituie o realitate posibilă şi alternativă (David D. opinia şi autorităţile publice (Dan Nimmo8). mediatizarea constrânge actorii politic să se adreseze unui auditoriu eterogen. gândurile. ştiinţele comunicării şi politologia conlucrează cu lingvistica. Iaşi. aceea de a fi legitimat. 1999 5. Perlmutter4 apreciază că. rom. Politica şi utilizarea simbolurilor.. Constantin SĂLĂVĂSTRU. o competiţie dialogalpolemică cu alte grupuri de putere. Cicero). în care retorica. Murray EDELMAN. cetăţean. fiind dispuşi să-şi însuşească în acest scop conceptualizările unor pagina 23 discipline precum lingvistica. Paris. chiar eleganţă (Quintilian). Dominique WOLTON. Louisiana State University Press. p. Éd. Ed. rom. Fundaţiei AXIS. RUBEN. un proces de comercializare. mai precis. 1999 6.

Nonvaloarea operelor. cultura. A existat literatura angajată. cine să mai înţeleagă rostul culturii. banul. frământat continuu de existenţa zilei de mâine.. Părerea mea este „Nimic fără Dumnezeu!”. nu a fost de vină bătrâneţea. Să afecteze economia ţării plătind bătrânii pensionari cu un plus de 50 % din pensia cuvenită creatorului de literatură? Oameni buni. dacă nu aduce venit? Ce merite îi atribuim celui care munceşte pentru o cauză nobilă şi cum în recompensăm? O diplomă. acolo. cu o experienţă de viaţă serioasă. Nu-l vedea nimeni însă!.Dar cum? Cu ce finanţare? Graţie căror suflete nobile vede lumina zilei şi cine stă în spatele acestei truditoare munci? Nu interesează! Atunci. Din lipsă de spaţiu în memoria minţii… Nu aduce venit!. Trupul. nu înţelepţi însă. Şi aşa este: cu ce încântă o publicaţie.ianuarie . rămâneau săracii să-şi lingă rănile pe cum săracul Lazăr din Sfânta Scriptură. Cei care scriau opere adevărate. Spiritualiceşte vorbind. Nu-l interesează funcţia. Ajuns la jumătatea lungimii anilor – care ajung. vor spune unii. muzicale. acest lucru nu s-a petrecut pe întreg mapamondul. apţi. înzestrată cu raţiune – superioară aşadar celorlalte vieţuitoare. Iubirea de Dumnezeu. istoria. Că au trecut în uitare cei dintâi. Bătrâneţea fiind doar o trecere spre încununarea mult aşteptată. de multe ori înlăturate – tineri am fost cu toţii. minţim. nu în sensul că trebuie înlăturat sau marginalizat. ci vrea să-i îndrume pe ceilalţi să se formeze ca oameni pentru un „mâine” ce este atât de aproape… Sfaturile acestora. cugetă. Sfânta Tradiţie şi religia. sunt momeli trecătoare. prin binecuvântare divină primeşte şi înţelepciune. unei naţii. sărăcia materială şi bogăţia spirituală sunt repere după care să ne ghidăm în viaţa de zi cu zi.. eliminăm! Tinerii. Că arta dintotdeauna a fost desconsiderată – nu aducea profit. înţelepţiţi de Dumnezeu cu harul Duhului Sfânt. să stea acasă pe fotoliu sau în parc pe-o bancă… Să plimbe nepoţii. îi oferă posibilitatea de a renaşte din propria cenuşă. devine bătrân al comunităţii. Dacă în zilele noastre mai există atare specimene? Peşin! Încasează bănişori frumoşi prin care scot la lumina tiparului opere prin care denigrează ţara. Pentru că în timpul vieţii eşti un paria… Cine să înţeleagă. chiar şi îmbătrânit înainte de vreme. plini de energie. un trofeu minuscul. Se cred nemuritori! Nu au ajuns la vârsta senectuţii. este praf învăluit în fantasme” (Emil Cioran) Indiferent de ziua când vede lumina zilei. acesta devine nemuritor. Din setea de a fi primul şi nu de a se împăca cu sine. ca urmare a muncii intelectuale asidue.. nu este un viciu ce trebuie eliminat din viaţa de zi cu zi cum ar fi alcoolul. fruntea. afli susţinere altfel te vei prăbuşi… Studiul aprofundat. Nu inteligenţă însă. felicitări de rigoare şi privirea „chiondorâşă” că s-a trezit şi acesta!. este ca o primenire binemeritată după ani lungi de căutări…Că unii ajung în vârful piramidei prin propriile forţei – mai rar. chiar şi lovit de nuiele. este meritul acestora. un proverb românesc spune că „omul trebuie să înveţe continuu!”.. Se poartă acum. aruncăm la tomberoane valorile naţionale. trebuie să-şi spună punctul de vedere pe care de multe ori nici ei nu-i înţeleg – au acumulat informaţiile de pe internet. „Praf învăluit în fantasme. Produsul. rămân prăfuite în tomuri întregi de hârtie pentru că vai. constată că acesta era foarte aproape. Nu să-i dai toată mâna pentru că dacă „nu-i pui undiţa în mână şi-i dai peştele prăjit” celui aflat la ananghie. unde scriitorii „peniţau” opere tematică şi erau răsplătiţi cu prisosinţă. de exemplu. câteodată să citească pe furiş informaţii de-o şchioapă dar fără valoare de pe un „tabloid”. multe chiar. din puţinul tău să deguste şi altul. Soarele primenindu-i obrajii laptecrud. unor inovaţii. nu le-au tremurat mâinile şi picioarele prin „tranşeele vieţii” şi ca atare gândesc prin prisma „contului din bancă”… Ceilalţi se zbat. Din lipsă de spaţiu în depozite. nu se observă oare că se vrea exterminarea bătrânilor prin lungirea hăăăt a pensionării. ştiu când să se oprească! Creaţia nu este un „job” la modă acum. ca nu „Omul. nu fără sacrificii . Din lipsă de spaţiu la muzee. Dar se rezumă doar la aceasta…Bătrânii. pentru că în cădere. căci „graba ucide”. bătrânii – şi aşa ramoliţi. ştie când să se oprească. de semeni. ne terfelim sentimentele abjecte în public. murale cum nu tot omul se naşte cu o frumuseţe fizică angelică. cum şi la ce nivel să-şi privească semenul. câinele. care obţine Marele Trofeu la o Expoziţie Naţională de Reviste. piedică în calea creaţiei? Elena Olariu Desigur. fără să filtreze prin sita înţelepciunii.. nu întotdeauna savurate pe deplin. trăiri personale din care să alegem ceea ce ne-ar putea maturiza pe noi înşine…Nu tot trăitorul acestui pământ are darul de a lăsa memorii. Este cununa vieţii. cafeaua.. Începând prin a căuta „ce este adevărul”. acolo unde Dumnezeu îi întinde căutătorului palma şi omul reuşeşte să iasă din mocirlă. Să laşi de la tine. treptat. Omul. este însăşi trăirea lăuntrică pe care subconştientul îl trimite s-o aşeze pe hârtie – în cazul nostru calculator. este vorba de Iubire. nu avem vreme să le parcurgem conţinutul creativ al celor ce vor să scoată din anonimat valorile unui neam. cu informaţia acumulată de-a lungul anilor şi arhivată nu în memoria calculatorului. Sau dacă afirmă lucru acesta. fiinţa umană. opere literare. nu ca o refulare ci mai degrabă ca o eliberare de energie pozitivă. alergă cu mintea . muncă ce-l detaşează de lumescul obişnuit. Înţelepţit de Dumnezeu. caută portiţe de ieşire din anonimat şi dacă vreun burghez gentilom lasă să-i curgă din puşculiţa de aur ceva mărunţişuri. de multe ori – pentru că s-au defrişat pădurile. obosită de căutarea adevărului. vai şi amar de tine!. călcăm în demnitatea celorlalţi – nouă să ne fie bine. timpul – poate să fie până la adânci bătrâneţe. înseamnă că le-a îngurgitat pe toate frugal. omul. Aceasta se obţine treptat. rostuirea lucrurilor de Dumnezeu aranjate şi cine se mai gândeşte acum la creaţie? Ne scuipăm. scot şi aceştia un volum. la vârsta senectuţii este mai abil decât cel grăbit să culeagă roadele de la pomul încărcat… . Niciodată nu le va şti pe toate. De multe ori post-mortem. nu simte durerea. dăm munca sacrifială a scriitorilor la topit. de multe ori greu obţinut – Cartea adică. cunoaşterea nefiind un sac din plastic pe care-l deschizi să afli adevărul… Desigur. două.viteză uluitoare şi cuprinde cât vezi cu ochii: necuprinsul adică. de aproapele. ţigara – de ce nu iarba mestecată…. sculpturale.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 24 Bătrâneţea. şi-şi expun punctele de vedere.

pointues Des branches nues sous l’air qui tue . Nicicând tocita-mi pană N-o înceta să scrie Şi dacă-mi luaţi vederea Şi vocea şi-alăuta. cin’ te ştie Simte căpătâiul greu. că tot am 54 de ani. oricare ar fi ea. Uneori o vezi de sus.. cin’ te ştie ? Cine plânge cătinel Asfinţitul din câmpie ? Domolit. mettent eaux en chaînes. Gând sfios : .. plecat-ai.... din trupu-i facem parte ! Blânda mamă ne împarte Un orez la fiecare.. destin. Şi duios strecoară-n suflet. Stalactites au bord du chale. Graiul tău.. statutul... aceştia sunt sacrificaţi de chiar odraslele lor pentru a le fi luată funcţia. Ce se-ntâmplă-n depărtare.. împăcare: Toţi. să nu îl pierzi. pe de cealaltă parte.S. Tir de neige des bleus fantômes. este peste fire de conceput: trebuie să găseşti un „spate” plătit care să te susţină.. să devin membru al U. te înfioară.uitarea. ştim: „creaţia cere sacrificiu” şi Lui Dumnezeu îi place ca oamenii pe care şi-i alege să-i aibă curaţi cu inima… altfel s-ar prăpădi lumea. colegii se breaslă. nu face nimic gratuit: nu are încredere în autor: pe de o parte. locuinţa. mai deschide zarea. Des sourcilles noires. rămâne descoperit şi tremură în ploaie. mureau sucombaţi din cauza unui incendiu necunoscut!?. Şi ar arde pământul… Poezii Melania Rusu Caragioiu 3 NICICÂND.. Tu. Pierdută-ntre vestale. Sunt român. din motive necunoscute. balanţa înclinând de partea celui care dă mai mult… Editura.. pajişti verzi.. se denigrează.. vârstnici sau tineri.. unde m-ai dus ? Răsfoiesc slovele clare Căutând să văd. iubitoare. rozmarinii Nasc lacrimile de cristal. Interesul poară fesul… Cine nu-l are..R. EA ne alintă-n mândre vise.. caldă. Nicicând tocita-mi pană N-o înceta să scrie Şi dacă-mi luaţi vederea Şi graiul şi-alăuta. Umbra se caţără pe munte. Când pronunţi. Stând pe braţele-i deschise: Când durerea ne frământă. vorbeşti cu fală. Se-aşterne pacea peste lume. EA e stâncă. pentru a nu le sta în cale „un biet bătrân”… Staţi liniştiţi! Se poartă şi în România noastră dragă… Cine să contabilizeze valorile naţionale şi. Credeţi că acei bătrâni nu aveau pe nimeni? Nu. ... anume. Sub hlamida-i de zăpadă Salutându-ne-n ninsoare. Peste lume. Vrem o pace peste lume Strânsă-n mâini îmbrăţişate ! LE PLUS BEL HIVER Vieux l’hiver dans son sein ramasse Les poussins de neige et glace. se umilesc în lipsă. plai.. Apoi. pe lume. mai ales cine să le recunoască public?! Se vor „fruncea” toţi.ianuarie . Ils s’enfoncent. este la vârsta când nu ştie nimeni când se termină bateria de la ceasul inimii…şi rămâne cu opera publicată şi neplătită. nu întotdeauna cele scrise au fost apreciate de semenii mei (uneori au gândit cu voce tare pagina 25 că trebuiam ucisă din faşă). să te recomande… aşa a ajuns breasla scriitoricească. La bise va et les assomme. spre asfinţit de seară. Les poussins augmentent – petites balles: Blanc bouquet en nide-crystale. Zăgăzui-voi versul. Trăirea peste timpuri Şi fericiţi voi face Pe-acei ce lira-mi frântă Vor auzi-o tainic. Tu. În tonuri sumbre. Psalmodiind iubirea. dragi cititori. Dor de ţară. Nimănui nu le mai păsa de ei! Ca un microb „roşu” Gheorghe dojenesc. Să gustăm din roada-i sfântă.. o punte. Vise stinse.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL care cumva aceştia s-o mai şi primească?! Cum să îndrăznim a mai cere suplimentar unele venituri?! Ce nu este oxigen în natură? Nu este apă de ploaie gratuit oferită de divinitate? Sau românii au uitat ce în marea uniune socialistă sovietică bătrânii era duşi la aziluri unde. să te afirme. des blanchis lichens.. atât de greu!.. este tânăr şi nu prezintă încredere. N-am venit aici de foame: Vrem izvor de sănătate. ÎNSERARE Un disc încins.. Până atunci. azi. sau de multe ori deranjează… să visez. Trena de aur a luminii Alunecă sub cerul pal... fără scară. Faux bijoux de carnaval. Locului meu sfânt. DOR DE ŢARĂ Dor de ţară.. Şi-n vraja pură. nu sunt înţelese cele aşternute in volumele publicate – vai.. al meu ’’… Prin păsări voi trimite În patru zări întinse Mesajul încântării. se lovesc sub centură. Au trecut vremurile lui Beaumarchais şi „vulpile în vie” s-au înmulţit enorm… Ce-ar mai fi de spus?!. O geană. Ploile murdare ale timpurilor. Planent vers le sol. un câmp. scriu de când mă ştiu. Ca o pasăre măiastră. se pierde-n soare-apune Ca-ntr-un clipit: somnul. Tablou. CANADA MEA Țării mele de adopție Să iubim această mamă Bună.

pag. poezia roadelor avea o pregnantă senzualitate (Magda Popescu. Printre invitați s-au numărat din partea Consulatului general al României dl consul general Ion Bogdan Bucur și dna consul Letiția Belivacă. plecați prea curând dintre noi: 1.” (Ploaia) În perioada când se afirmă Magda Isanos. totul se păstrează la frăgezimea florală. George Bălașa 2. pentru românii de pretutindeni! Ziua României nu putea trece neobservată la Montreal..ianuarie .(Bărbatul). oamenii s-au adunat în încăpătoarea și primitoarea sală. nr. aducând cu el un volum de poezii nounouț. în Gazeta literară. e transmisă prin elementele naturii. toți cei care vroiau sa audă și să simtă românește. Dl. figuri Natura şi cosmicul poeziei Magdei Isanos Liana Maria Cristian în linii suave. din 8060 Christophe Columb. În revista asociației ACSR. Gh. Magda Isanos așează un văl de puritate asupra fecundării în natură prin albtrandafiriul primelor flori. care a avut onoarea și plăcerea de a înmâna diplome de merit celor ce au contribuit la păstrarea valorilor tradiționale românești. a prezentat evenimentul cultural. necontenit/ Scuturată de noi rodească” (Logodnă de primăvară). În „Bărbatul”atracţia fetei către iubit. O diferenţiere constă în perceperea unei viziuni vitaliste a naturii. în calitate de organizator. 101 poeme. a culturii în general. Prospeţimea.. numeroși poeți.. „Parcă ar fi un stejar stufos/ Gândi în taină dar era frumos/ Se supăra şi îndată râdea/ Tu eşti subţire şi ageră ca o nuia/ eşti plină de ghimpi şi de flori”. continuând cu regele Carol I și regele Mihai. izbucneşte de sub ploaia de primăvară „Ploi verzi de primăvară (. în urma unui sondaj de opinie. închegată . Destine literare. Organizatorii: Asociația Canadiană a Scriitorilor Români (ACSR) și redacția revistei Candela de Montreal. A reamintit celor care au trăit . Dna Maria Palcu ne-a chemat pe toți la Blaj prin versuri înflăcărate. De aceea.. Nu stiu cum se face. Michael Solomon 5. Cu cântec și cu voie bună alături de îndrăgita Mariana Iluțiu. tinereţea primăverii „După Mihai Eminescu. Victor Roșca 4. niciun alt poet nu a mai scris atât demult despre natură cum a făcut Magda Isanos”. 31.ca acasă. pag. Iată primele cinci nume. 23). an XI.. Cum românul s-a născut poet. cu mare. scriitori. o adevărată enciclopedie istorică. mirosind încă a cerneala tipografiei.)/ eu auzeam pământul cum respiră. dând apoi cuvântul lui Alex Cetățeanu.epoca de aur. Petre Popescu (preot) 2. Adesea simbolurile naturii slujeau pentru a indica împlinirea dragostei. avându-i drept conferențiari pe Alex Cetățeanu. La mulți ani România.. Nică Petre 4. 1975. cea mai mică entitate a regnului vegetal. președintele ACSR și Ion Anton Datcu. carnea şi sângele sunt echivalente ale sevei proaspete a plantelor.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 26 1 Decembrie Corina Luca marcante ale comunității românești din Montreal. ajungând în final în zilele noastre când 1 decembrie cade totdeauna iarna (există propunerea de a schimba data pentru una mai călduroasă).. Aurel Manolescu Iar primele cinci nume a căror prezență ne bucură și ne onorează: 1. cu jucăuşă cochetărie. pictori. 30 iul 1964. dar el întinerește cu fiecare toamna ce își așterne frunzele ruginii la picioarele metaforei lirice. George Filip) Câteva dintre poeme au fost tălmăcite și recitate cu mult fior liric de către Corina Haiduc. a reușit să ne introducă în atmosfera sărbătoririi zilei naționale dea lungul istoriei începând cu 1 Decembrie 1918.” (Pomii cei tineri). Chiar dacă abordează direct şi deschis cântarea zămislirii. spunea Ion Rotaru în Analize literare şi stilistice (ed. Iarba. jurnalist și memorialist./ Iarba cum creşte. Centrul cultural de pe lângă Biserica Buna Vestire. se îndreaptă în special spre primăvară „Pomii cei tineri în dimineaţa de martie/ Unii lângă alţii au stat să se roage/ Frunţile lor străluceau deasupra/ Pământului înzăpezit. Nicolae Mateescu-Matte 3. Minerva. a fost gazda de sărbătoare și în acest an. (motto. am crezut că timpul nu ruginește și că viața-i o fată. Sentimentalismul naturist al Otiliei Cazimir împletea tresăririle şi dorurile iubirii cu prinosul fructelor în pârg. Registrul abordării este însă mai vast în cazul acesta. Urarea de logodnă sugerează Din nou înflorirea „ creanga belşugului.Oameni buni. . nu putea lipsi de la întâlnire Poetul. Nicolae Naum 3. 2). invitații au degustat tradiționalele sarmale și un pahar de vin nou . Cu mic. în special în lirica feminină. Herman Victorov Dl. au fost nominalizate personalități românești cu care ne mândrim. eu vin de niciunde și nu m-am născut niciodată. Datcu. De data aceasta este vorba de 101 poeme scrise în 1001 de nopți de poveste. Valentin Sarry 5... Claudia Millian reprezenta lascivitatea maximă într-un cadru de un grandios teatral. cum se defila de 23 august. s-au întrecut în a pregăti momente artistice deosebite. Victor Roșca.

părere. Dragostea copilului ei îi dă această putere. bradul. Totodată. fără niciun alt subînţeles. încântă nu numai la nivel vizual.o împărtăşeşte din această taină necunoscută zeilor. în Prezenţa poetei. Magda Isanos concepe moartea mioritic. macii care se scutură „ ca nişte lacrimi pe parchet” (Toporaşii. nici penetraţia observaţiei acestuia. Toporaşii. şi astfel. a mărului sunt cele mai des invocate. prospeţimea vegetală simbolică. vegetaţia exuberantă se mărgineşte cu cea funebră. nu mă părăsi!). în Contemporanul. care şi-ar fi aflat sfârşitul întrun pahar-sicriu. ce năzuiesc să încalece şi să pornească din nou la luptă. mama îşi înconjoară urmaşa prea devreme părăsită. amândoi fiind iubitori şi cântăreţi ai naturii. învie la miezul nopţii şi călăuziţi de lună. „ochii diamantului nesăgetat” şi „degetul unui urs împărat”. naturale. exuberanţa şi jocul constituie de fapt refugiul faţă de îmbătrânire şi stingere. moartea se infiltrează tot mai mult. convertit în surprinzătoare imagini. floarea caisului. Este mult inferior./ Flori mici în formă de inel şi stea/ s-or îmbulzi iar ploaia de-ar cădea/ eu . mineral. În Auz. Bradul nu are nimic funebru în el (în comparaţie cu bradul din folclor: cetina şi racla). pag 14). În aceeaşi sferă se circumscrie capodopera Magdei Isanos „Copilul meu. şi de pe dânsele sorb ploaia şi veştile/ Astfel în flori îşi deschid morţii fereştile. mici şi insignifiante pentru simbolişti. ulmul are fiecare simbolistica sa în cadrul textului aparţinător. Natura. ambele impalpabile. „Mamă care ne legeni pe jumătate adormiţi. copacii având individualitate ca şi la Eminescu.Ai să fii într-o mie şi o sută de lucruri vii!/ . Cu toate acestea. Păpădia. nr. despresoară cetatea seculară (Pâlc de stejari).februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL intervine mereu în versul poetei cu ploile înviorătoare. Florile. să nu mă cauţi”. Doar moartea este substratul prezent şi aici. „Pomii ceilalţi atunci mă luară de mână/ . Pentru „călătoria în sud”. în funcţie de adâncimea lecturii. după cum ele însele se prezintă în Zâna. are loc un spectacol nocturn amintind de Visul unei nopţi de vară a lui Shakespeare. Sevele îşi pierd semnificaţia răcoroasă şi înnoitoare şi capătă înţelesul unei invazii a morţii. primăvara (Zeii). Într-un cadru de natură primordială. Trandafirul este crescut „la marginea cimitirului” şi nu beneficiază de altoi sau alte procese complicate. Iarba creşte fioros de sonor şi de repede. Macii) sunt prefigurări ale tinerei. mai 1966. care sunt „gând. umbra şi apele/ şi nu numai odată mişcând pleoapele/ Stelele strălucitoare/ ai creat spaţiul/ fiinţele ademenite de nesaţul/ Vieţii”. Marea şi zările nu o pot opri să nu fie lângă suferinţele copilului. Verdele speranţei coboară spre verdele vegetaţiei din cimitir („zarea pământului verde „ în Întoarcere). care este universul nemărginit pentru ele.” (Flori). Pe linia microcosmosului arghezianuniversul boabei şi fărâmei-poeta populează peisajul cu asemenea făpturi gingaşe. predominant verde. ci şi olfactiv. Florile poetei sunt cele de câmp. platoşă şi coif cu pene. situată în linia arghezienei „De v-aţi ascuns”. pag. cu dezmorţirea micilor locuitori ai ierbii. În poezia Magdei Isanos. măceşul. prin diversitatea regnului vegetal. Faţă de această împărăţie minusculă ce nu are însă interesul uşor amuzat şi înduioşat a lui Arghezi. rămâne pe acest pământ pe care l-a iubit (Poemul femeii care iubea primăvara). alături de flori. La marginea cimitirului: „Ş-oi scoate în chip de floare. intimitate şi lipsită de fior cosmic: „laudă oricum. Există o filosofie a acesteia-a naturiidar care nu cade în tiparul rigid şi sec al filosofiei de salon sau livresc. bondarii şi păsările./ Tu care ai născocit soarele. Stejarii. străine de cele lumeşti: „pe frunte am să-mi prind viorele/ şopârle-n loc de salbe uşurele/ şopârle verzi din verzi păduri” (Călătorie). Esenţele nu sunt tari. pierind încins de soare (Cavalerul). Omagiul adus naturii ia forma unei interesante cosmogonii plin de împăcare. care nu se aprind . (Lumina asta). din 13 noiembrie 1964. giuvaere vii ale grădinii dar reci. Florile nu sunt parnasian preţioase. Stejarul. „.5. Cu zâmbetul de flori („Să ştii că am să râd în flori”). „râul sfânt” (aurul echivalent al soarelui). 1 ). presupunând un îngrăşământ uman. Regnul animal are aceleaşi caracteristici cu cel vegetal. ei însăşi purtând amprenta Naturii-mame. Ea nu mimează „ castelul de cuburi al gândirii infantile de la înălţimea drăgăstoasă a părintelui” (Drăgan Gheorghe. Marea eminesciană este înlocuită de peştera zânelor. „Apoi. unor culori strălucitoare.m-aş lăsa de ierburi biruită.laudă ţie/ Natură şi forţă vie” (Munţii lumii). Iarba. Ca şi Eminescu. 46. cu vocea arborilor („ai sămi cunoşti glasul poveştilor/ în arborii în faţa fereştilor”) chiar pacea şi „aerul răcoros” încărcat cu stele. alunecoase.În flori aş vrea „ (Cortul singurătăţii). sub torentul spumos. Configurată la nivel gestual. catastrofe venite pe furiş. Poeta alege micile pagina 27 şi gingaşele podoabe ale grădinii. nr. Dincolo de explozia exuberantă a primăverii se află contrastul „putredului octombrie”. fie cu cuiburi) şi floarea. animal se unesc într-un glas pentru a vesti venirea unei alte zâne. Discuţia cu florile şi gâzele. cu şopârlele şi gândacii. cu cei dintâi muguri. florile sunt cele care fac legătura între „deasupra” şi „dedesubt”. bătrâni oşteni. „Aproape tare de urechea mea. nefiinţă”. insidios (Nu ştiu cum s-a făcut). Cu toate acestea.ianuarie . cu formele ei de viaţă poartă cel mai pregnant amprenta originalităţii lirismului şi sensibilităţii Magdei Isanos. (Întoarcerea) Într-un asemenea cadru un rol însemnat joacă făpturile mici ale firii. ruperea însemnând moartea. Ploaia de primăvară este de fapt un Făt-Frumos cu suliţă şi chivără. „Morţii când le sărută ştiu dacă-i vânt.” (Raiul). în Ateneu. Cele mai frecvente imagini ale învierii ei vegetale sunt pomul (fie cu flori. . mesteacănul. Poeta nu se va mulţumi doar cu lumea exterioară receptată prin filtrul vegetal şi va deveni ea însăşi parte din natură. Vegetal. Vegetalul nu este o masă verde compactă. Tot în această sferă de magie se înscrie prezenţa zeilor şi a Creatorului. gorunul. poeta îşi alege podoabele adecvate. De aici. piticii caută „vâna de aur”. respectiv în domeniul picturii Visul lui Ossian a lui Ingres./ ca şi cum aş sta lângă vatră” (Zâne de rouă). Feericul sporeşte farmecul naturii. Mirosurile sunt proaspete. Magda Isanos. se înfiripă de la sine pornind de la faţa pădurii ca în poveşti. rezultă impresia de încordare de sub explozia liliacului.Hai să-nflorim!” (Viaţă. ca şi omul trăiesc atâta timp cât sunt lăsate la locul lor. (Geo Bogza. ea se transformă în element al naturii. Prezenţa ei este ridicată la grad de panteism. În versurile Magdei Isanos întâlnim multe întruchipări de basm folosite simbolic şi metaforic./ Îngropaţi-mă jos/ S-aud prin piatră. din pământ/ obrazul tinereţii de-altădată”. viaţa nu se opreşte sub lespedea tombală. Din amurg şi ceaţă se ivesc zânele bune cu fiinţa lor de rouă învăluite în veşminte proaspete şi verzi. Substrat al generaţiilor de ierburi şi copaci. al unei înfloriri bogate care năzuieşte. Natura e percepută mult mai aproape de unghiul de vedere al lui Sadoveanu decât Hogaş.

trimite lumină /(. cât de sus s-au suit duşmănoasele stele /Nu le mai văd. praful de pe frunţi”)./luna.. elementarul. Apoi. Condeiul poetei le coboară de pe firmament fie amestecându-le cu teluricul (Ion:”cartofii. tânăra .Dimineaţă de primăvară. Se găseşte în versurile Magdei Isanos. cele mai arhicunoscute fiind cea eminesciană („lună-regina nopţii”) şi cea coşbuciană („lunagânditoare ca o frunte de poet”) se poate adăuga la aceeaşi valoare metaforică isanosiană „luna-lebădă albă în grădină” (Întoarcere). Lumina ei „care aminteşte şi-mbună /oamenii şi stafiile”. sublimul.. conceptuală. cu lumină maculată:”O.. vita-Ion). fie au echivalentul florilor terestre (Zeii:”în cer se făcură poeme /de stele clipind alene”. Steaua. Şi aceasta pentru că lumea plantelor îi dă senzaţia de mai multă siguranţă decât celelalte prin ideea de reînviere. pe munţi /marginea veşmântului./Fii bun şi lasă storurile la fereşti” (Capricii). pagina 28 Astfel. leam uitat lumina curată”. luna evocă imaginaţia. soarele este dătător de viaţă. Soarele nu este Principiul Vieţii Creştine (Hristos).. Mai mult. „duşmănoase”. Cel care deţine ponderea în poezia ei este soarele. Simbol al verticalităţii. „tu. pentru ca.Nemişcarea şi raportarea lui la-ntuneric trimit spre ideea fundamentală a întregii poezii moartea. Ideea este mai conturată în Poemul femeii care iubea primăvara unde stelele sunt atinse de boala neantului şi sfărâmate de dinţii morţii:”stelele pulbere-n vânt şi părere”.” Atât soarele. desfăţi aripa).ianuarie .. unele animale din jurul casei (dulăi care o întâmpină la plimbarea nocturnă. Soră a soarelui. Astralitatea şi mineralitatea lumii poeziei Magdei Isanos se raportează la vegetal.ca printre stele”). este tot Soarele care le marchează. Aceeaşi simplitate şi aceeaşi inegalitate în ceea ce priveşte repartizarea sensurilor simbolice unor elemente din acelaşi registru se întâmplă şi în partea cosmicului. masculinul (animus).. îl proiectează în magic (Zânele). să-Ţi spunem /lauda şi sub picior să-Ţi punem /praful nostru. Oferinduse ca spectacol natural-nocturn de focuri şi artificii în copilărie („nu se petrec minuni şi nu cad stele/ca-n nopţile copilăriei mele”..ca locuitori ai pădurii. însă sinonimia este miezoasă reflectând sensibilitatea poetei. în compania norilor:”Privesc cum trece soarele cu suliţi” (Mă scald în zi). Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale. Alături de metaforele-bijuterii dedicate lunii. Lumina ei nu poleieşte doar („Atunci încălecaţi sub luna plină/ vă strălucesc armurile ca noi”. pag 94-95). Specific vârstei ei.. fertilităţii.contopindu-se cu natura în cadrul morţii.. Dacă soarele este generator de viaţă. amintind de Alecsandri.Îmi face rău atâta soare. Masculinităţii soarelui îi corespunde feminitatea lunii. naşterii şi devenirii (Evseev Ivan. Timişoara. Fiu al naturii (cosmogonia aminteşte de Scrisoarea I a lui Eminescu)-” Laudă ţie. pre-creştină:”Soarele va striga lumii: exişti!”. Pentru români.opus monotoniei şesului. în adolescenţă şi maturitate. În aceeaşi idee nupţială se înscrie abordarea astrului solar într-un mod barbian de-a dreptul: „Soarele e ca un inel subţire” (Primăvara). Nu cunosc o vastitate de sensuri şi simboluri. zburdalnicele flori celeste („cerun care aleargă stele”. care este raţional. Totodată. „paftale” (Întoarcere:”stelele ies cu lucitoare paftale”).)/ Tu. stelele din totdeauna au fost identificate cu soarta omului. păsările. tânăra îşi alege drept mormânt (loc de somn) o peşteră: „orbiţi de verdele atâtor câmpii/.Copilăria mea. tânăra se avântă spre vârful muntelui („printre munţii mărunţi /vreau să ajung cea dintâi sus pe munţi”Zăriţi veşnicul munte?) ca apoi să-l transforme în punct de radiere a spuselor ei:”pe munţii lumii/ trâmbiţele lumii sună mai tare. „Arama” presupune artefact (nu este din aur) o realizare umană. Soarele este văzut sub aspectul principiului masculinităţii. şi el un solar (în comparaţie cu Eminescu. Deşi dublat de ideea stingerii.. reminiscenţă persană. luna este izvorul misterelor şi tainelor nocturne. Norul sau norii nu se întâlnesc deloc în poeme. „Ieşind din pământ /zei cu creştetul sfânt /semănau a pomi şi tufişe” (Zeii). nu poate lipsi din rândurile unei poezii veritabile. care ai născocit soarele”Imnuri pentru pământ. peisajul montan făcând parte integrantă a spiritualităţii noastre şi fiind în acelaşi timp componentă a blagianului „spaţiului mioritic”. „ în dimineţile clare /mă uit drept în soare” (În dimineţi clare).”Luna cu raze furişe /lumina coroana lor” (Zeii). poeta fiind etichetată în unanimitate de către critică a fi solară. 1994. Aceeaşi idee de păgânism se întâlneşte şi în Blestem şi este specifică poetei: „în ochii tăi e un soare de demult /(din care ţi-aminteşti că ne-am temut /şi nenchinam la dânsul)”. să accepte umbra (tot în sens barbian): „. Soarele este curat. cosmic-universal: „Nu-mi clătina întunericul şi nemişcarea” (Nuntă) „încă /decât moartea ta este o moarte şi mai adâncă”(Duhurile pământului).Ţara luminii. poeta ăl priveşte în faţă (În dimineţi clare).. colo. În psihanaliza profunzimilor.ţărână. natură.”Nunta. luna reprezintă cunoaşterea indirectă. Răsăritul şi asfinţitul.Nu ştiu cum s-a făcut).Pâlc de stejari). însă la un nivel mai înalt. prelungeşte şi suprapune contururile şi esenţele. soarele intră sub incidenţa legii putrezirii:”Soarele putrezea în mere/ în gutui.) şi fă să răsară în grădină frunzişul de arbori goi” (Primăvara). sinonimă pământului. Nici măcar decorativ ei nu apar.. Atingând materialul. O adevărată fiică a soarelui.. soare. Luna dăruieşte o lume a fantezieispectacolul zeilor din Zei. imobilităţii astrelor corespunzându-i ciclicitatea plantelor.”Nori şi soare şi iarăşi nori adânci „(Clipă.. femininul (anima) cu diferenţa soarelui. soarele.Calul de la birja de noapte. încă de la Vasile Alecsandri până la genialul Luceafăr eminescian. ci este „soare de aramă zeu popular pentru plante” (Pomii cei tineri)./Din munţii lumii /strigându-vă”. sunt pe rând „steme” (Când cel iubit:”zarea cu steme”). îngheţa lumina de zi”(Toamna). cerul senin.roua din Cavalerul ploii („suliţa în vârf cu o stea”Cavalerul). prin excelenţă selenar)./ne duceam în peşteră să dormim/ şi când se întâmpla să murim/ eram zidiţi acolo. uitaţi”. ulterior. dominator „Eu eram principiul neschimbat(..februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Predominantă este şopârla care interferând cu umanul. (Nuntă): „eu eram . calul .Munţii lumii pe inima mea. muntele reprezintă un axis mundi sau o scară a umanului către divinitate (Rugăciune în pădurea de brad:” Şi-o să-Ţi sărutăm. subconştientul. muntele şi codrul erau locul de refugiu.”Şi răcoros sunau albăstrele/ Cărora le răspundeau astrele”) Simboluri ale visării şi ale inspiraţiei poetice („Am spus zilelor: „Nu sunteţi ale mele/Nu rătăciţi printre vise şi stele””Rădăcina). luna este mai puţin întâlnită în poezia Magdei Isanos.. cât şi luna sunt principii ale vieţii şi morţii. ele devin înalte.Fata). care aruncă în spaţii arcul. adâncimii văilor şi instabilităţii apelor./ Tu. Soarele e cel care măsoară fuga timpului.

numai acestea îi pot da speranţa nealterării.. ea devine un amalgam al acestora: ”Eram asemenea unei moarte/ care oglindeşte fără să-l încapă/ un cer de dânsa pururi prea departe. Când zâna cu „licurici. poezia nereuşind decât să-i aducă cerul jos. jumătate şopârle” adică jumătate materialitate. Aceste zâne îşi au locul de refugiu în”izvoarele umbroase” şi „apele stătătoare” (Duhurile pământului) trimiţând în mod evident spre ideea decrepitudinii şi neantizării. să-i dăinuiască sfidând timpul şi moartea:” N-aş vrea ca după moarte să-nvii/ înalt tipar de om sau animal.Cuvântul Evei) poeta se simte prin destinul ei prea legată de pământ. Este vorba de o Evă primordială. al lacului./ci aş vrea să trec în regnul mineral. Totodată apele oglinzii fiind statice şi reci (caracteristici ale morţii) devin sinonime apei moarte. „fiica lui Dumnezeu”. „şi-n moarte vei intra mai târziu/ ca-ntr-o apă/ răcoritoare” (Poemul femeii care iubea primăvara). de la aformal la forme finite şi înapoi”./ Tu m-ai făcut să fiu şi cer. apa.lacul are toate atributele cerului: ”albastrul adâncurilor” (Lacul). Cum se remarcă pe bună dreptate civilizaţia materială lipseşte.. După cum bine observa Horia Bădescu (Magda Isanos. Remediul? Acoperirea ei. locaş al zânelor de moarte vestitoare. Apa. mări netulburate). „Poate-n fund. fie în celălalt.clopoţei” pagina 29 în plete amintind zânele. 98-99).. care măreşte farmecul acesteia (Lacul)./şi-admiră frumuseţea lui mirat /şi-admiră frumuseţea întocmai ca Narcis” (Lacul). fiecare apă are câte o zână. marea-i aproape. Opus acesteia este apa moartă. Sensul pe care îl imprimă pleacă de la paradoxul formal al urcării prin coborâre.. Acest caz. Lumea în care ea trăieşte pare pre-urbanistică./ unde ceruntâlneşte câmpiile. linia orizontului topindu-se. În ceea ce o priveşte. precum mormântul de sub „torentul spumos” din Zâne de rouă. „Foarte mulţi oameni se îneacă în oglinzi”. Cromatic şi ornamental vorbind./Când vei muri.lacul cu apa mai adâncă şi mai clară: /un hârb de cer pe pajişte uitat”.Zânele). esenţa umană după moarte: veşnicie sau înviere? Într-o atare dispută.. „Ţărână din ţărână” („rece strop de lut”. la aceste principii. la nivel conceptual. când cavaler răpus de soare este atât de fertilizantă (corespunde principiului feminin)./ Bine miroase cerul din apă. „cerul acela fără degrabă căzu”(Cerul acela).. jumătate fiinţă divină (apud Evseev Ivan. Coborârea cerului se face prin oglindire. „tot cerul nopţii aplecat. O structură dihotomică are şi ploaia (tot apă). pag. peisajul având astrele la bază şi nu la zenitul lui.. Nu întotdeauna apa moartă este conexată cu staticul./ dizolvantă. vegetaţia. furându-i din calităţi.) ploaia de vară/ voi face să înverzească pietrele şi să răsară/ ochii morţilor în câmpia cu flori. peisajele asemănându-se. claritatea apei care permite o privire profundă („se vede bine fundul presărat/ cu pietre presărat”). imnuri liniştite). mări netulburate). ca şi celelalte componente ale cosmicului şi naturii. cerul deschis. lacul e plin de nuferi (amintind de cel eminescian). cum o caracterizează Goethe. obicei întâlnit la înmormântări când oglinda este acoperită cu textile negre (Oglinzi).ca o apă”.. Astfel. Problema care i se pune tinerei poete şi pe care ea o rezolvă în plan artistic vizează relaţia directă între ea şi univers. murmurătoare” (Ploaia). Numai venind din aceeași matrice. Mioriţa Magdei Isanos. cât şi distrugătoare (cavalerul „dornic de războaie”. omul simţindu-se solitar prin naştere. fiind contrabalansată de echivalentul tăcerii. ai să-mi cunoşti puterea. Acelaşi complex psihanalitic se întâlneşte şi în Torentul însă râul se îndrăgosteşte de cerul pe care îl poartă în propriile unde(„comoara de aur şi luceferi”).” Apa. .raportul . Şuviţele lor sunt din apă („le curgea apă prin plete”.”(Râuri sfinte.. Ea poartă „ ca nuferii deschise/ obraji şi mâini” (Multe chipuri). Acelaşi principiu dihotomic se întâlneşte inclusiv în structura Evei (Cuvântul Evei). el porneşte de la condiţia fundamentală a întrebării şi a răspunsului pe care le ridică poezia ei. apă şi cer devenind una:”ţărmul scoboară. 1975. Sistemul de referinţă trebuie a-l preceda sau a se simultaneiza cu geneza umană. omul situându-se în cadrul său natural şi etern. Este esenţă în lucruri şi termen de bază în registru stilistic (comparaţie):” umbra şi ea.Cavalerul): ”Sunt(. şi acest izvor este Natura. Apa moartă este şi apa din „lacul blestemat” (Gelozie). O serie de indicii încadrează formaţiunea lichidă fie întrun registru. Cerul şi apa (sau cerul invers sau răsturnat) sunt şi ele prezente încă printre bogatele simboluri folosite de Magda Isanos. Apei vii şi tăcute din Lacul îi corespunde „apa uşoară din gura râului” vărsată din Insula scufundată. Aceste „nefiinţe” (Zâna) au o constituţie fantastică: „ jumătate fete.ianuarie .. Joslunca. sus-cerul şi constelațiile iar între cele două muntele. este pretutindeni. Oglindă (motivul apei!) pentru cer. are o dublă valenţă a morţii şi a vieţii. Oglinda este un alt sinonim al apei. omul nu se poate raporta la elementele care sunt rezultatul muncii sale. Având o viziune mitic-păgână. Bucureşti. Iarba de pe margine e mătăsoasă.. elementele constituente dovedind-o. cu soarele-odată”(Râuri sfinte. ca şi iarba şi soarele.predominantă. op cit). şi apă. este apă moartă datorită prezenţei morţii (deci o cauză extrinsecă). somnul liniştit/ şi peste-un veac o mână de artist/ va nemuri minuni strălucitoare/din trupumi fără linişte şi trist” (Dorinţa).februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL vrea să devină trup din munte ca astfel.. Tăcerea apelor („ape care-ntotdeauna tac”) nu este una otrăvitoare. Efectul de oglindă duce la o identificare a privitorului (obiectivă) pentru a se transforma întruna volitivă (complexul lui Narcis fiind strict legat de apă-oglindă): „. Împărăţia ei este asemenea unui receptacol plin de materie în mişcare permanentă de jos în sus. „Apele schimbătoare”-sintagma este folosită cu o referire precisă: „ochii tăi”. ci în şoaptele apei. dar devin „luminoasele lor ape” când e vorba de păstrarea chipului (apa estre sinonimă oglinzii) raportul fiind de trei „apa schimbătoare” la o „apă luminoasă”. De remarcat că în poezia Magdei Isanos „oraşul de piatră şi de fier” (Seara) apare rar de tot.”lunec cu râul. „infinitul poetei este unul terestru structurat pe o verticalitate inversă. să-mi dorm../poate la temeliile/ lacului unde stelele se ascund” (Urcaţi ca fumul. Drumul spre Eleusis.subliniază ideea falsităţii în mod comportamental şi a morţii în plan afectiv. „cu fruntea lângă cer voi scrie despre viaţă” (Dimineţi de primăvară). Acesta .. Ea implică ideea şi întrebarea asupra destinului omului. Se conturează în poezia Magdei Isanos un univers din care este exclus tot ceea ce ţine de creaţia umană. apartenenţă. Decrepitudinea nu se face în linişte.

Volumul „A treisprezecelea carte” este o antologie ce însumează poezii şi comentarii. Prezentul. Debutează cu “Freamăt de mai în colorit de toamnă” poezii . Să-mi reazim tâmpla De miresmele tăcute care trec Prin ceasul cu gonguri lucitoare. A apărut în luna august 2011 la editura Argeş-Press Piteşti cu o prezentare de Mihai Golescu. un vers prin moarte: Azi eşti statuie. Eşti astrul nostru şi-al întregii lumi. ianuar. coboară Pământul arzând -cu neaua în spinare-! FIOR TIMID Floarea pe care eu o primesc Este balsam în fald plutitor Cine aude cum trece prin noapte Crinul născând înălţare de zbor?! Deodată o emoţie-nvie (Sar clipe-nfăşate-n scântei) Topeşte frica-n euforie. azi. S-au răstignit limbile pe ceasornic Oprindu-ţi-se versul păstorit. văzduhul mărunt… Pretutindeni se aşteaptă. În sufletul ascuns în poezie Vibra melodios şi blând ca o vioară Cu-mbrăţişarea slovei pe hârtie Rostogolea cu foc strofele muzicale Deschizând toate porţile iubirii Printre clipe solemne . Până în prezent publică 13 volume. Cu salturi de balet armonioase. Cu sufletul aprins de sentimente Şi-a lăsat sunetul. Iubirea se-mprumută la visare Şi se visează… O văzduhul cântă Lumini calde curg peste suflete Şi-nfiorată inima cuvântă… ANI UCIŞI Peste straturi de goluri. Pe treptele vremii egale.. Originea socială şi trecutul politic al familiei i-au permis accesul doar la studii postliceale de trei ani. În luna mai 2004 împreună cu soţul ei imigrează în Canada. Eşti stea în constelaţia albastră! Ai prins istoria şi doina în grai străbun… Cu faima ta în conştiinţa noastră Domnule Eminescu. câte-ai fi vrut scrie… Zvoneşte clipa.. Rotind visele.. la săptămânalul argeşean de cultură Săgetătorul şi la Glasul Dreptăţii. Cu fulgere calde ne leagă vederea Combinând înţelesuri neaşteptate. Simţim cum umbra-ţi vine de departe! Tânăr curmat…o.în anul 1994 .februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 30 Poezii Lia Ruse PE RĂNILE IUBIRII De-o veşnică iubire erai dornic… Pasărea morţii duhul ţi-a oprit. Strânsoarea mâinii tale!… Note biografice Lia Ruse s-a născut la 13 mai 1931 în comuna Teiu Judeţul Argeş ca fiică a Ioanei și lui Nestor Gogoncea ambii cadre didactice. Urmează Şcoala Primară în satul natal. Nori lălăie. comentate de Elena Velisar şi recitate de Victor Ştrengaru şi Mihai Rosetti. Prinde suflarea ritmată-n temei.Caragiale din Bucureşti. la Montreal. Din petale. curat Sufletul naşte prin visele vii Ropote de sunet mirat. Printre clipe solemne şi colorate. INIMA CUVÂNTĂ Învinetită-i noaptea de-aşteptare Cerul de iarnă atârnă greu şi-i sur Scârţâie timpul pe valul de sare Totu-i încărunţit de jur-împrejur. A colaborat intens la presa din Piteşti: Argeşul Liber. Un timp sentimental leagănă tăcerea. te chem. Pagini Româneşti. Ca să aline durerea omenirii. dar nu poate publica din aceleaşi motive. Cu o inteligenţă a nemuririi… …………………………….la editura Basarab. mut şi naiv. Viitorul! LUI MIHAI EMINESCU Venit în prea albul luminii din zăpadă. VIS DE DECEMBRIE În seara asta.L. la tine. măreţ poet tribun. Aşteptarea aprinde-n argintul de seară Un poem pentru tine “răspuns la-ntrebare”. O mare bucurie îi aduce prezentarea unor poezii la postul de radio Vocea Americii. . ţi-a-mpletit cununi Prin cântul versului îţi ducem dorul. Argintul zăpezii sclipeşte în fum Şi-n liniştea ce-şi şopteşte vaierul Poveşti neştiute se-nfiripă-acum… ……………………………. neaua cu vâsle de ceară. din nou. Are preocupări literare chiar din timpul şcolii.clipe ideale. din Curtea de Argeş. Candela de Montreal şi Observatorul din Toronto. Bătând în ideal… Dar… pe colina cu foşnete triste Ochii-mi aprinşi Se sting legaţi De nelinişea pornită la vale Târând mirajele dulci Crescute în anii ucişi… Şi tot mai simt pe mâna mea. apoi Liceul Mihail şi Sevastiţa Vasilescu din Piteşti şi Liceul I. să cadă Cu caldele nelinişti transparente. se zbenguie aerul. Peste sălbăticiuni m-aplec Nerăbdătoare. în mai multe emisiuni. unde fiul lor Lilion Ruse se stabilise încă de la începutul anului 1993.ianuarie . Trecutul eşti Trecutul. aşa să fie. Te-ai rupt de tristeţe şi bucurie! Scrisul tău curge pe rănile iubirii Cu tâlcul lui clădit. Timidul fior Ajunge. începând cu 18 februarie 1990. uşor. Nimicul căzut în figuri graţioase Pe vis de decembie decorativ. mândră poezie. secţia Farmacie. Publică în Tribuna noastră. Abia după decembrie 1989 i se publică prima poezie -“Biserica cu ceas” la 21 ianuarie 1990 în Argeşul Liber. iubite… La fereastră se aşază frigu-n strai cărunt Cerul extaziat în blănuri căptuşite Scutură. . s-ajung din nou La tufa de pe deal.

cela ne faisait plus aucun doute. Du patriotisme : voilà ce dont le pays manquait le plus cruellement! Seulement. plus le temps passait. pourquoi ne lui permettrait-elle pas à lui aussi de faire sa place dans le monde des affaires? Avec tout ça. et c’est la ruine assurée! Son frère. Qu’est donc advenu le patriotisme? Et la pensée sociale? On me dira : c’est bien. et tandis que la politique d’austérité avait coupé partout où l’État se devait de secourir ses citoyens. Et puis au moins là-bas. il était constamment habité par l’idée que c’était dans les rues. Ce berger. Quelle folie! Glissez cinquante ans d’individualisme libéral dans l’histoire d’un pays prospère. et que l’argent.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 31 Le dossier Miruna Tarcău avenir! Faudra-t-il te quitter désormais pour espérer te défendre? Ce vague espoir allait et revenait constamment : il se voyait salué par l’Académie des Belles Lettres. et pas un qui ne cherche à redorer ton éclat? Pas un qui n’aspire à trancher les liens qui ornent ta gorge nue comme le collier d’une esclave? Collier dont la chaîne est fermement maintenue par ce Léviathan fiscal –cette pieuvre!– dont les membres s’étendent sur tous les continents… Ô Roumanie violée! Esclave sans tête. c’était la vie –ce que les bons élèves ne comprendraient que trop tard. et non pas à l’école. mais à quoi bon tenter de le raviver? La garde de fer n’avait-elle pas laissé un souvenir assez cuisant pour se méfier à l’avenir de tous les discours nationalistes. Il paraissait qu’ailleurs. parce qu’elle rassemble les personnes les plus capables. le poids de la dette nationale avait été rejeté sur les épaules de tous les démunis. de poètes. il devait encore rester quelques médecins dans leurs hôpitaux… Il y avait longtemps que le jeune Mircea songeait à écrire un poème sur la déchéance de la Roumanie. qui se moquait beaucoup de son idéalisme. lorsque leurs efforts leur auront valu un emploi de muritori de foame –de ceux qui meurent de faim. Tout Roumain avait beau être né poète. l’adolescent ne cessait de revenir à son projet et se répétait toujours qu’il s’y mettrait demain. qui traînaient depuis des mois dans le fond de ses poches comme un rappel constant de son devoir. ancré au cœur. lesquels n’avaient gagné à leur père qu’une pauvre chaire de philosophie à l’université de Bucarest. à quoi pouvaient encore servir les livres? Les études? Tout le monde savait bien que les diplômes les plus recherchés étaient relativement faciles à acheter : le prix du Barreau. si la spéculation avait permis à un âne comme Becali –ancien berger à peine lettré. celle des Cucuteni–. Il en avait même commencé quelques ébauches. Cependant. ou bien qu’il parcourait un article sur les traditions millénaires inscrites dans le folklore –lesquelles viendraient. et où les silhouettes des tsiganes se confondaient maintenant à celles des chômeurs que la crise avait jetés dans la rue. le spectre du fascisme hante nos rues… Nous ne sommes plus en 1939. mort même dans cette société que la contre-culture avait pourrie jusqu’à la moelle. qui le menaient toutefois à des résolutions tout à fait opposées. mais –le croiriezvous?– j’entrevois une nouvelle lutte des idéologies derrière cette vieille Europe que les banques nous laissent en lambeaux. il ne faut songer qu’à soi. n’en était pas moins frappé par des réflexions similaires. Aussi. cet univers mourant.ianuarie . c’était le peuple aujourd’hui. surtout s’ils ont des tendances anticapitalistes? S’il est vrai que la spéculation avait déstabilisé d’économie du pays. avec un salaire à présent amputé de vingt-cinq pour cent comme tous les employés du secteur public? Face à de telles perspectives d’avenir. de toute manière. d’érudits. maintenant député au Parlement européen–. ô combien plus efficace que l’agenda que l’on oublie sur un coin de bureau. quel imbécile irait encore exalter les vertus de la culture et de l’intellectualisme. Oh mère ancestrale! Si vive est ta douleur. bien que doué dans de nombreuses matières. il ne s’en était jamais trouvé un seul pour détrôner un tyran –voilà comment son espoir laissait place à de la résignation devant le pessimisme profond de son Histoire. par exemple. puis s’imaginait à la tête d’un nouveau parti socialiste qu’il lancerait dans une chasse aux spéculateurs étrangers avant d’ouvrir toutes les usines que la terrible entrée dans l’Union Européenne leur avait fait perdre. et si une nouvelle Mioriţa venait un jour lui annoncer sa mort prochaine. laquelle n’attendait bien entendu que l’éclat de ses vers pour reprendre de la vigueur et expulser les crapules qui lui tenaient lui de chef. aussitôt qu’il se hasardait dans un quartier parsemé d’édifices en ruines. que circulait l’argent. et plus il devenait difficile de s’en convaincre. reçu dans une université parisienne pour compléter ses études à l’étranger comme l’avaient fait tous les Roumains célèbres. En vérité. cette ballade populaire dans laquelle un berger accepte tacitement de se faire tuer et dépouiller de ses biens sans même tenter de se défendre. il sortirait certainement la Roumanie de l’Union Européenne –l’euro les étranglait. elle ne servait pas si mal les intérêts de la classe bourgeoise qui. comme un refrain qu’il faisait jouer en boucle. et si long ton chagrin! Quoi! Sur tes épaules recourbées se déroule une banderole infinie de savants. semblait-il. l’immortalité ne serait plus tout à fait une consolation après un demi-siècle de régime communiste qui avait répandu de la poudre d’athéisme sur deux générations. On objectait souvent : « Vous croyez qu’on est les seuls? Songez à la Grèce. car ô combien bien plus encombrant. Et c’est alors que la leçon de l’Agnelle voyante lui revenait en tête. Homme d’état. car en y rêvant constamment. la réalité lui rappelait quotidiennement combien la poésie n’était pas de taille à écraser un Goliath aussi puissant. Car seule la débrouillardise est une marque d’intelligence véritable! Du reste. d’amasser une fortune estimée à plus de sept cents millions d’euros. parce que la Roumanie n’était pas loin de se retrouver dans sa situation. ce projet avait fini par prendre dans ses fantasmes une importance telle que s’y dérober revenait à quelque chose comme une trahison envers sa patrie. éventrée de tes jeunes et de ton . dès qu’il ouvrait un livre d’histoire sur la bravoure des Daces et sur les montagnes d’or que les Romains leur avaient pillé pour agrandir leur empire. il ne savait précisément ce qui le retenait. et qu’il lui faudrait donc trouver son David ailleurs que dans la littérature. est au fond la classe la plus importante. personne ne pense aux foules. Le patriotisme était mort. la situation était tout aussi mauvaise. Le fanatisme veille : partout. endettée jusqu’au cou… » Mais on y songeait justement. Aussi. de l’identité nationale. de la plus vieille civilisation d’Europe. venait récemment de chuter à 3000 euros. paraîtrait-il.

épuisé. dont le sujet était établi dès le début de la conversation sous la forme d’un problème sur lequel l’interlocuteur était invité à se prononcer. Pour toute réponse. Je suis Roumain. s’alluma en lui comme une bûche sèche au contact d’un charbon incandescent. Radu ne ratait jamais une occasion de se moquer de ses vers. C’est alors que Clara. les faisait souvent jouer à un jeu qui avait certainement contribué à forger le caractère crâneur de Radu. leur père. bientôt un futur chômeur. merde! Me dis pas que tu sais toujours pas. c’est pour les autres. et de provoquer par conséquent inutilement une agitation susceptible d’entraîner une profonde désillusion. se mit à crier que les garçons se disputaient en espérant que leur mère les punisse. –Et elle? s’écria soudain Mircea. Radu lui claqua la porte au nez en marmonnant qu’à présent. Les règles étaient toutes simples. la justice ou l’existence de Dieu. il espérait à la fois lui faire honte et provoquer précocement en lui une nostalgie de ses origines. malgré sa hauteur nonchalante. Auquel cas. au terme duquel son ego sortait toujours grossi. Qu’est-ce que tu fais pour être patriote. il n’avait pas entendu son frère rentrer à la maison. petit. En invoquant tout ce qu’ils abandonneraient derrière eux en tournant le dos à leur peuple. Mircea voulut refermer son cahier. Mais cette jubilation ne provoqua pas le retour des envolées lyriques. Mircea dénonçait les motivations qui poussaient Radu à vouloir rester comme étant purement égoïstes. Tu veux partir ou non? –Mais où veux-tu que je parte? –Au Canada. Contrairement à ce que Mircea croyait tout d’abord. pour se retrouver dans un pays tout neuf. le plus rapidement possible. son frère ne paraissait pas se satisfaire d’une victoire facile : en parlant d’ardeur patriotique. justifier. Pas question de déserter. ses interrogations sur l’avenir de son pays. Les rôles du questionneur et du . son ton n’était pas seulement ironique. ou bien à rejoindre le premier parti politique venu de manière tout ce qu’il y a de plus opportuniste –ce qui revenait au même. pour le dossier! C’est alors que toute la volonté de résistance de Mircea. le « petit poète » était loin d’avoir une réaction aussi catégorique devant une si belle opportunité de se soustraire à la situation économique désastreuse de leur propre pays. de garantir un meilleur avenir à la nation qui s’écroulait. Mircea se défendait mollement. Tu t’en fous qu’elle ait ou non un avenir. il avait dû méditer làdessus quelques semaines avant de prendre définitivement parti contre l’émigration. de fuir ces ex-dirigeants communistes à l’autocratie à peine déguisée. Cependant. ils n’avaient pas voulu mettre le reste de la famille au courant de leur démarche avant d’obtenir la confirmation que leur demande de visa était bel et bien acceptée. le patriote? Attention! je flaire un paradoxe… Mircea soupira. mais pas la sensibilité. Craignant de recevoir une réponse négative. Mon avenir est ici. qui ambitionnait de les voir un jour entrer en droit ou en politique. ce qu’il fit en raillant l’« ardeur patriotique » du petit poète. –Qu’est-ce que c’est que ça? Le poème du siècle? Trop absorbé par ses réflexions. toi? –Moi. c’était bien parce qu’il subissait les conséquences de la politique d’austérité imposée par le pagina 32 FMI tout autant que ses compatriotes. ainsi que Radu l’avait soupçonné. En effet. Suspendu à mi-vol entre ses aspirations de poète. Les thèmes variaient énormément. il incitait immanquablement son petit frère à mesurer ses forces contre les siennes afin de mieux poursuivre ce processus d’infantilisation. lorsqu’une main apparut brusquement au-dessus de ses pages gribouillées à l’encre mauve pour s’en emparer. allant souvent jusqu’à lire des passages entiers d’une voix pompeuse ou nasillarde en espérant que leur propriétaire vienne réclamer son journal. mener son adversaire à se contredire au terme d’une série de questions. c’est alors que le poète comprit que Radu ne se moquait pas du patriotisme de son frère. puisqu’il ne pensait de toute évidence qu’à profiter du contexte de la crise ou bien pour s’enrichir éhontément grâce aux spéculations financières. Mircea se déclarait enfin vaincu. de ses pensées qui paraissaient revenir éternellement aux mêmes sujets. ça? –Je te le demande. Mais si une chance s’offrait à lui de penser à autre chose. –Qu’est-ce que c’est censé vouloir dire. Radu exaltait ses propres principes patriotiques jusqu’à la vertu : l’amour de notre terre. alors lui-même revêtissait sa toge de philosophe pour achever sa victime par la parole (arma cedant togae!) en s’attaquant successivement à tous les idéaux qui faisaient présentement de lui un rêveur inutile. dont il avait également la musculature. S’il ne pouvait songer à autre chose qu’au chômage et à la dette nationale. Mais. trop heureux d’être parvenu à le provoquer. et son découragement face aux innombrables problèmes qui se dessinent sous le double horizon personnel et collectif qu’il se plaît à contempler. et de toute notre culture roumaine. Mircea se sentit brusquement comme un Icare dont les ailes se seraient mises à fondre à l’approche du Soleil. Aussi blond qu’Apollon. au fond. à leur pays. contrairement à son habitude. et de tous les papiers qu’il fallait apporter. recroquevillée quelque part entre son orgueil meurtri et ses espérances déçues.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Dégoûté de son style. Cette fois-ci. Lui. il fallait faire attention à la Securitate. Et lorsque. Radu semblait disposé à sauter quelques étapes pour passer directement à la confrontation verbale. Il fallait. tu admets que tu préfères quitter le pays? Tu veux un « avenir »? Il veut déserter alors. au moins je sais que je quitterai jamais le pays. s’abandonnant davantage au sentiment d’impuissance qui l’avait déjà submergé lorsqu’il songeait au moyen. tantôt à des problèmes philosophiques portant sur la beauté. avec un avenir!… Mircea sentit brusquement ses ailes repousser. et semblait animé d’une étincelle de sincérité.ianuarie . qui les espionnait du couloir. alors? s’écria le poète. c’est ça? –Dans ce cas-là. Il savait très bien où Radu voulait en venir. Scandalisé. Mircea était estomaqué. touchant tantôt à des préoccupations triviales telles que : « Faudrait-il acheter une nouvelle nappe de table. de notre nourriture. son frère ne cessait de lui rappeler par sa seule présence à quel point ses efforts étaient triviaux à l’échelle nationale –et surtout à l’échelle personnelle. la vérité. De son côté. Radu avait appris la chose en surprenant une conversation au cours de laquelle leur mère se plaignait de la longueur interminable de la procédure. Quand ils étaient petits. ils attendaient une réponse prochainement. étant donné que celle-ci est tachée? ». taxé d’hypocrisie! –Et c’est quoi pour toi le patriotisme. prête à s’envoler au moindre coup de vent. Les petits boulots d’immigrant. habitué au bruit des casseroles et des assiettes qu’on n’arrêtait pas de remuer dans la cuisine. et surtout du sentiment de fatalité qui le vouait à n’écrire que sur le sort de la Roumanie (puisque tout autre sujet lui semblait dérisoire). curieusement. légaliser. ou plutôt à l’absence de moyens. mais bien de ce qu’il considérait comme de l’hypocrisie patriotique. dans la mesure où sa joie transparaissait bien assez sur son visage pour provoquer une nouvelle engueulade. Ce qui était d’autant moins étonnant que. Leurs parents avaient appliqué pour une demande d’immigration à Ottawa. le jeune étudiant avait appris depuis longtemps à ignorer tous les bruits parasites au milieu desquels il était censé travailler. et de se décider à convaincre son frère de le soutenir dans son refus.

preotul Boian a trecut prin momente foarte dificile (arestări. I. literaristoric etc.L. care a fost “chinuită”. Întreaga activitate a Institutului este orientată în două direcţii principale: . Li s-au modificat numele.festivaluri şi activităţi culturale pe an. Oameni minunaţi.A. sesiuni de comunicări ăi mese rotunde cu participanţi din ţară şi de peste hotare (în colaborare cu instituţii asemănătoare şi cu asociaţii româneşti din Voivodina şi România) şi sprijină. Institutul lucrează în prezent la formarea unei biblioteci de specialişti şi a unei arhive. Institutul îşi desfășoară activitatea în cadrul a patru unităţi organizatorice. la difficulté principale résidait dans la règle qui limitait les réponses à un oui ou à un non. Alina Iorga. Fondatorii acestui institut sunt Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Republica Serbia şi Consiliul Executiv al Voivodinei. cărţilor şi internetului. românii din Voivodina dispun azi de un instrument foarte eficace al cunoaşterii de sine. cultural. d’une part. datorită ziarelor şi revistelor editate. une seule discussion pouvait traîner pendant des heures. prin momente foarte dificile ale existenţei lor ca. de sorte que. . Pentru păstrarea patrimoniului cultural. şi la dispoziţia tuturor.). Li s-au “luat” bisericile şi dreptul de a se ruga în limba lor străbună.C. manifestări tradiţionale româneşti. ce qui d’autre part transformait le nom de leur père en nom commun (Danul. Alta este situația însa în ţinutul Voivodinei. dans la mesure pagina 33 où. al identităţii naţionale. Aşadar. si le questionneur n’était pas très adroit.De valorificare a rezultatelor cercetărilor din aceste domenii. fundaţii cu proiecte punctuale care au atins adeseori performanţe uimitoare – ale căror rezultate sunt vizibile. N. Departamentul. dar cu cetăţenie sârbă. parlamentul Voivodinei a aprobat înfiinţarea Institutului de Cultură al Românilor din acest ţinut. ce qui avait souvent été le cas lorsque. proiecte de dezvoltare a amatorismului cultural. din veniturile realizate pe baza propriilor sale activităţi. Înfiinţarea acestui institut este importantă din mai multe motive. Pe de altă parte. respective a patru departamente: 1. demografie. Vasile Barbu preşedinte S. din contribuţii şi sponsorizări. Ce să mai zicem de situaţia de azi din Valea Timocului unde nu există şcoli româneşti. Tibiscus – argintul viu al mişcării culturale româneşti din Uzdin. îşi asigură mijloacele financiare necesare muncii şi activităţii de program din bugetul P. ils tentaient de reproduire un raisonnement de leur père pour le piéger à son propre jeu. dar şi riscante ca românismul. În acest sens. Mariana Stratulat. preşedinte Costa Roşu. I. adăugându-le acel “ici” sârbesc la urmă. (va urma) Românii din Serbia Gheorghe Puiu Răducan – Ţepeşti În data de 10 martie 2008. a fost înfiinţat Institutul de Cultură al Românilor de Adunarea Provinciei Autonome Voivodina. comunităţi. Activitatea culturală românească de aici cunoaşte o înflorire de admirat. în primul rând pentru că sporeşte nivelul de organizare a comunităţii româneşti printrun proces de instituţionalizare. autrement dit. Prin acest institut. Nicu Ciobanu. Maria Ancăiţan. Grigore Vieru. să devină specialişti şi să dea dovadă de un înalt profesionalism. « le Dan »). acum au un cadru permanent şi instituţionalizat. Cette règle avait d’ailleurs donné au jeu un nom polysémique. care fac eforturi uriaşe. Departamentul pentru documentare şi cercetare 2.R.C. Vasa Barbu.De cercetare ştiinţifică pe tărâm istoric. au trecut prin diferite perioade istorice. mai înalt şi profesionist al cercetărilor. şi anume de istorici. etnografi. Florian Copcea şi mulţi alţii. Voivodina. Igor Ungur. români adevăraţi duc mai departe cultura românească cu origini străvechi. dar şi de cultivare şi păstrare a patrimoniului cultural românesc pe aceste meleaguri pline cu români. instituţie culturală şi de cercetări ştiinţifice. Dinescu.în raport de muncă în cadrul Institutului – care coordonează activitatea departamentului în fruntea căruia se află. Todor Ursu. Li s-au desfiinţat şcolile în limba maternă. a ştiinţei şi limbii române din ţinutul Voivodinei. cel puţin să se păstreze pe teritoriul Serbiei. Aici au participat de-a lungul vremurilor diferite personalităţi ale lumii culturale româneşti ca: Adrian Păunescu. să se formeze. toate celelalte organizaţii şi asociaţii româneşti din Voivodina cu orientare culturală şi ştiinţifică vor primi sprijin concret. perfecţionarea şi instruirea de specialitate a cadrelor în domeniul culturii şi artei 4. prin publicaţii periodice proprii şi prin cărţi. Alina Iorga. omul care “duce” de unul singur cel puţin de 10. specializat. la care participă diverse personalităţi din România. .februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL répondant étaient ensuite intervertis à chaque fois que l’on se retrouvait face à un paradoxe. care va permite un alt nivel. il signifiait en roumain « oui-non » (da-nu). De sute de ani de când românii noștri sau pripăşit pe meleagurile Serbiei de azi.A. condamnări etc. Merită menţionaţi aici. Institutul va organiza cercetări şi cursuri susţinute de profesori de prestigiu în cele mai importante domenii pentru afirmarea identităţii culturale. Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina va încerca să ofere acel cadru. Departamentul pentru informare şi comunicare 3. tout jeunes. în felurite moduri. de la unele fundaţii. aşa cum şi Institutul mizează pe susţinere din partea lor. Departamentul pentru organizarea manifestărilor cultural-artistice. care se ocupă în mod profesional de cercetarea domeniilor de activitate care cuprind activităţi şi proiecte de promovare ăi dezvoltare a culturii şi artei. care să permită tinerilor studioşi să înveţe. Diana Ocolişan. fiindcă. dar şi de afirmare şi promovare al acestuia. Institutul organizează şi manifestări ştiinţifice. a suferit cumplit de-a lungul vremurilor. iniţiază şi sprijină proiecte de promovare a multiculturalităţii şi interculturalităţii în Voivodina. Vasa Barbu. iar pentru că a construit o biserică românească. Fiecare dintre aceste departamente are coordonator . nivelul şi raza de acţiune ale unui institut sunt superioare altor forme pe care românii din Voivodina au reuşit să-l edifice până acum: societăţi. D’un côté comme de l’autre. Datorită Institutului. programelor culturale şi informative – dar. filologie.R. Ioan Baba. Daniel Petrovici şi nu în ultimul rând Costa Roşu sunt români adevăraţi.ianuarie . din unele fonduri.

.. „şi ochii tăi au aceiaşi lumină de meteorit!” .. se destramă o mandolină. umărul cu îngerul bun e mai greu (poezii) Daniela Voiculescu m-ar întoarce la primele amintiri. lingvişti. Severin au pus bazele unei noi publicaţii românești. precum şi cele mai semnificative evenimente din anul respectiv... înfrunzit la capăt de drum. ca şi cum floarea pasiunii dor şi mult foc de opal alb inimă de pelin. între timpuri.. apasă pe claxon!” colier croşetat mă taie un cântec de cucuvea. ştiinţifică. şi cuţitul mov taie o felie din perseverenţa lui Adam! iarba albă se lasă pe un pătrat.. toate evenimentele şi manifestările organizate de Institut sau cu sprijinul lui. Florian Copcea din Drobeta Tr.. ca râurile de malahit? şi celălalt. şi tu. pe genunchiul tău.. un grup de oameni inimoşi din Serbia. Cronica este o noua publicaţie a Institutului de Cultură al Românilor pagina 34 voivodineni. dar şi a celor de păstrare şi cultivare a datinilor străbune. da. precum şi pentru cei interesaţi de dezvoltarea culturii şi paralel cu aceasta.. investigaţie şi atitudine. alb plin de cuvinte moi. vine doar în vis. vii doar în vis. din ochiul lui Nannar. Această publicaţie va mai cuprinde articole şi studii ale colaboratorilor din ţară şi din România despre românii din Voivodina de ieri şi de azi. şi îngerul Gabriel culege pere... Pyramis ţine mai mult de practica teoriei decât a creaţiei primare. era soare. de clopot... fir albastru de labradorit. organizate de etnia românilor din Republica Serbia. secundele beau jad albastru. şi mă întreb. în holul hotelului Parc din Drobeta Turnu Severin. univ. menită. încet. de pentagramă ce aleargă pe spirala unei gutui roşii? unde e numărul doi... tot mai mulţi tineri din Voivodina şi din Serbia să-şi ia masterate sau doctorate. ei au plecat. şi respir calm. respective să-şi facă carieră.... luna suspină după rândunele. paharul ei cade. Revista de cultură. la capitolul publicaţii româneşti din Serbia. galbene. fondată de Consiliul de Administraţie al acestuia.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL folclorişti. că în ziua de Sfântu Gheorghe a acestui an. Există semne bune în această privinţă. un anuar şi o revistă. şoptind şi el! „iubeşte-mă încet!” poate că destinul vrea să fiu doar cercul lui! şi mă uit la decembrie! îl pun pe şapte să deseneze lalele. în paginile ei.. şi a patrimoniului cultural românesc din Voivodina. precum şi asigurarea comunicării pe acele subiecte care valorifică patrimonial identitar. este o publicaţie trimestrială cu caracter informativ... din anul 1969... onixul îşi întinde cearceaful. Ei vor fi susţinuţi în continuare. care există sub tipar în momentul de faţă. indiferent de spaţiile pe care le va aborda. care sunt vitale. dar şi unele fenomene care se vor a fi sau sunt de manieră culturală. Vâlcea şi prof. cald. proiectele realizate de acesta. sociologi etc. şi ninge.. Răducan din Rm. biserică şi religie … Anuarul vine să rotunjească activitatea curentă a Institutului. în primul rând. Cronica Institutului. cămila visează mătase mov... şi ciocolata arde visul dintr-o coajă de portocală.. şi eu alunec în visul de ieri.. drinking the Kool-Aid alb. acţiunile iniţiate în vederea revigorării vieţii culturale şi artistice la sate. şi mă întorc la visul din ziua Sfântului Vasile.... cum e să îţi crească o pană? şi Eminescu scrie un vers indian! urmează o noapte cu parfum de salcâm mov şi santal. împreună cu Ing. ochiul lui. profet şi vers mov... ca şi cum ar descifra răcoarea din respiraţia noastră... şi trandafirul roşu tot mai creşte. Fiecare articol publicat în Cronică va avea şi un rezumat în limba sârbă. de promovare a valorilor culturale şi spirituale ale românilor din Voivodina. şoptind. face înmulţiri cu orhideele din Singapore.. dr. români. înţeleg seara. extratereştrii treceau pe strada mea! translucizi.. Pentru a se afirma activitatea institutului.. îşi propune prin cele trei apariţii anuale.. Petru.. şi plumbul nu ajunge la cercul din pătrat.. S-a fondat o editură. din vocalele ascunse-ntr-un croncănit de lună.. pescăruşul a rămas cu inelul din poem. Cronica apare gratuit. dulce-amărui.ianuarie . iartă.. încet. ROMÂNII. de pappardelle! şi tot Horia are dreptate! pietrele cad pe ironia de acum două săptămâni! „mai dă-i un semn..... Gh. în paginile ei. istorie. gust de înalt.. sângele curge ca un ametist spaniol. Institutul îşi propune să facă aceasta profitând de întreaga sa reţea de colaboratori ăi parteneriate. verdictul.. lingvistică. ador portocaliul care fierbe ceainicul! bogăţiile sosesc! şi timpul e un ochi de fântână. prioritate pentru a descifra trecutul şi prezentul Banatului: demografie. a zeu ce aşteaptă trist. care apoi îi va susţine pe aceşti tineri să se includă în mediile intelectuale. în şedinţa din 18 februarie 2010 şi va prezenta. şi se coase cu speranţă de calcedonie. Pyramis.. dragonul se uită spre roz. vibra a îndoială. Cronica va sprijini totodată şi va afirma... Se mai poate menţiona aici. zise Dumnezeu! şi Sf. colaboratorilor şi prietenilor. şi alerg între lavandă şi muşeţel... umărul cu îngerul bun e mai greu o mandarină.. spre verde.. familie şi societate... un dialog deschis pe teme ce ţin de spaţiul cultural. şi se pune miere pe visele învârtite în ploi de trandafiri. membrilor organismelor de conducere şi de specialitate ale institutului.... investigaţii în sfera ştiinţei.. va fi nevoie să se ţină cont de probleme de imagine şi promovare. refren hai-hui... artistică etc. care va publica cărţi. lacrimi de simplitate? unde e nodul dulce. povestea era citită de Cristina Onofre. Este vorba de cărţi cu subiecte importante. ninge cu vanilie indigo.. şi se fierb şoapte lungi.. şi miroase a tăcere. „nu creşte nici iarba!” claxon suplimentar fierarii ascut misterul unei lumini de meteorit.

pentru aceştia. timpul „începe” la momentul t = 5. conform teoriei relativității complete (generalizată) a lui Einstein. timpul se scurge mai încet în prezenţa unui corp masiv. de exemplu un astru. adică un concept măsurabil. timpul nu se poate măsura deci că nu există! Am uitat să vă spun că pentru un fizician.80 m. pentru fizica modernă (relativitatea lui Einstein). cea care se învaţă la şcoală. propulsat de o energie postulată dar neobservată încă şi numită în consecinţă „neagră”. Pentru iudeo-creştini credincioşi. aşa cum vom vedea mai târziu. dar are o mare importanţă teoretică. pentru cea mai mare precizie. De ce „aproape”? Veţi vedea în curând. răspunsul este mult mai complex. Corolarul este că în lipsă de materie. care este de 300 000 km/s. este şi el infinit dar revine în cicluri. plecând de la Aristotel care a spus că timpul „este numărarea mişcării între anterior şi posterior”. 3) într-un univers în expansiune constantă. timpul este ciclic (se repetă – aşa cred hinduiştii) sau timpul a început odată cu crearea Universului: la Geneza. situat 800 km mai departe. tot simple. o durată şi defineşte o cauzalitate (un eveniment este provocat de un eveniment anterior şi provoacă un eveniment posterior). pentru fizica clasică. un ciclu fiziologic (puls cardiac) sau.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 35 SERIA ŞTIINŢE – 6. astrele şi chiar materia la baza atomilor ar exploda. Chiar dacă ar voiaja cu viteza luminii. Cei care au o formaţie ştiinţifică – sau care posedă bunul simţ – vor spune că timpul se scurge în mod egal. timpul se scurge mai încet (sau mai exact aşa ni se pare atunci când îl măsurăm ) într-un sistem care se deplasează faţă de noi. Nu. d) Este timpul într-adevăr independent de „timp şi spaţiu”? Da. Despre timp Wladimir Paskievici (în tot Universul) şi oricând (în „timp”). b) Ce calităţi are? Timpul are o direcţie (din trecut către viitor).ianuarie . care ar rămâne în cantitate constantă. sau chiar globul pământesc. cel mai cunoscut. De exemplu. pentru Evrei şi Creştini. 5) dacă teoria relativității generale este combinată cu teoria cuantică modernă. Nu sunt însă convins că ascultând aceşti comentatori. f) A existat întotdeauna sau a început la un moment dat? În principiu. un ciclu mecanic (un pendul). dar la care răspunsurile sunt mai complexe. conform teoriei relativităţii simple (restrânse) a lui Einstein. timpul se opreşte . Vieţuieşte deci de cca 100 000 ori mai mult decât dacă ar sta pe loc! Pe de altă parte. mai interesant şi mai intrigant: depinde de evoluţia universului. deci subiectiv. măsurarea timpului nu se poate face decât în prezenţa materiei. Timpul va dispare atunci cu el. Aiôn. Nu mă credeţi? Vă dau un exemplu: o particulă subatomică numită mezon л (pi). Faptul important însă este că în toate cazurile. Pentru a fi cât mai precis posibil. Cei care au o cultură generală deosebită – sau cei care se inspiră din cele ce găsesc pe Internet –. Proprietăţile timpului sunt considerate ca fiind universale. Pe de o parte. pentru Greci. de 26 de miliardime de secundă. ce nu se poate măsura – direct sau indirect – nu există… ca obiect de studiu sau de discuţii. sau acum cca 13. Cei care au o formaţia filozofică vor începe cu o dizertaţie. acesta se va dilata până la un maximum. propulsat de aceeaşi energie neagră dar care ar fi în creştere continuă. vor răspunde făcând diferenţe savante sau subtile între timpul fizic. Iată câteva posibilităţi : 1) în centrul „găurilor negre”. noţiunea de durată dispare pentru că toate galaxiile. veţi avea o idee mai clară după aceea… Eu nu! Vă propun deci altă metodă. e) Se scurge în tot universul în mod constant (de repede)? Nu. pentru eternitate şi Kairos. trecând prin Kant pentru care timpul „este o formă a priori a intuiţiei şi nu există în sine” şi terminând posibil cu Kaplan care consideră timpul ca fiind ireal. lunar sau diurn). adică identice oriunde . timpul nu mai va putea indica direcţia atunci când universul îşi va fi consumat energia sa iniţială (cunoscută). Vă miraţi din nou ? Fabricanții sistemelor de navigaţie GPS – care se găsesc în multe automobile acum – ţin seama de acest efect care este datorit forţei gravitaţionale terestre. 2) într-un univers în expansiune provizorie. Obiectiv. n-ar putea parcurge decât 7. Pentru hinduişti. o secundă este definită ca fiind egală cu 9 192 631 770 cicluri vibratorii al anumitei radiaţii asociate elementului cesium 133. timpul este o percepţie fiziologică. un ciclu atomic (vibraţia unui atom). încet? Depinde de percepţia fiecăruia. 4) într-un univers în expansiune accelerată. Trecem acum la altă serie de întrebări. sau mai exact depinde de situaţie. pentru timpul care trece . puneţi 44 de zero la rând. sunt trei posibilităţi : timpul este etern (n-a început niciodată şi nu se va termina niciodată – aşa credeau Grecii). astăzi. timpul este etern deci nu se termină niciodată. Vom vedea însă că nu este chiar aşa… c) Cum se măsoară? Timpul se măsoară graţie observaţiei unui fenomen periodic . g) Va dura indefinit sau se va termina la un moment dat? Aşa cum spuneam. o virgulă după primul zero şi un 1 după ultimul zero). compusă din întrebări simple şi răspunsuri (cât se poate mai) simple şi ele. Ori această particulă. Primele întrebări ar fi : ce este timpul? Ce calități are? Cum se măsoară? a) Ce este timpul? Intuitiv.4x10-44 secunde după crearea universului. timpul filozofic. Diferenţa este ridicol de mică (pentru a şti ce este 10–44. creată în laborator. după care se va contracta pentru a reveni la punctul iniţial (numit « the big-crunch »). acele formaţii astrale masive care aspiră materia obişnuită (stele sau chiar galaxii) şi care împiedică chiar lumina să iasă din ele. creată în confinele stratosfericii de raze provenind din cosmos. indiferent de impresia noastră şi au (aproape) dreptate. Este poate interesant de menţionat că Grecii aveau trei zei diferiți pentru fiecare aspect al timpului: Cronos. situaţia devine „esoterică”: universul nostru s-ar transforma într-o „membrană” cuadri-dimensională într-un univers de 10 Ce ştiţi cu siguranţă despre timp? Că se scurge! Repede.7 miliarde de ani pentru oamenii de ştiinţă de azi (şi pentru cei care sunt la curent cu teoria „bing-bang”-ului). Pentru fizicienii moderni. timpul este o entitate fizică. poate ajunge la suprafaţa solului. un ciclu astronomic (anual. timpul biologic şi timpul informatic. are o viață foarte scurtă. pentru clipa de faţă. timpul se termină cu venirea apocalipsului.

care afirmă că ornamentele sunt efectiv influențe trecute prin Catedrala episcopală de la Curtea de Argeș. sunt construcții din piatră și aduc inovații privind desfășurarea spațială (Drăguț) De la prima privire ne impresionează asemănarea proporțiilor dintre desenul lui Leonardo și biserica de la Argeș. ctitorie a lui Neagoe Basarab (1512-1521). Raportul dintre înălțimea acestui bloc și înălțimea turlelor este asemănător la Argeș și in desenul lui Leonardo. ridicată pe un impozant tambur. caracteristic arhitecturii religioase muntenești. nu-i aşa? Atunci. ne duce spre referiri la monumentele din Caucaz sau din spațiul larg al arhitecturii arabe. Fațadele catedralei de la Argeș sunt împărțite în două registre printr-un brâu median. sunt probabil date asupra dimensiunilor prevăzute. La Argeș. la nivelul racordului fiecărei turle cu turnul scund de susținere. este tot de tip central. care trebuie să fi fost. conform tradiției arhitecturii din lumea bizantina și postbizantina. fiecare registru fiind segmentat la rândul lui în panouri longitudinale. lumina zilei intră prin ferestre bigeminate înguste așezate în centrul fiecărui panou.. In biserica de la Argeș vedem însă o întrerupere a liniei fațadelor laterale. Desenul lui Leonardo da Vinci ne sugerează o construcție de tip central. două care înconjură clădirea și unul la baza fiecărei turle. simetria perfectă.schița de biserică Catedrala Curtea de Argeș . ce este timpul? O realitate? O iluzie? O entitate plină de mistere? Nu ştiu. datorită retragerilor de o parte și de alta a absidelor laterale. un subiect de meditaţie infinită. de tip bazilical. la curtea regelui Franței Francisc I.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL dimensiuni… În acest caz. ca și biserica Mănăstirii Dealul. este prevăzută cu un soclu înalt. sunt două spatii care completează planul bisericii. poate. cum. La Argeș. bogat profilat în retrageri succesive Același soclu apare și în desenul lui Leonardo. Aceiași dispoziție in panourile longitudinale vedem și in desenul lui Leonardo însă fără brațul median. ferestre par simple. ambele au un caracter de netă monumentalitate.. și păstrat la Paris. dacă ar avea loc un eveniment spectacular – numit „furtună” –. în arhitectura românească. dominat de cupola centrala. care însoțește pe aceiași pagină desenul lui Leonardo. care este puțin anterioară. Paul Dancescu desenul lui Leonardo cât și biserica episcopală de la Curtea de Argeș. atunci timpul ar deveni o nouă dimensiune a spaţiului aşa cum a fost probabil „la naştere”. fără segmentarea obișnuită în nave longitudinale. La Leonardo. dispune însă tot în centrul panourilor longitudinale. cupola naosului reprezentând elementul arhitectonic dominant Această biserică. Halucinant. cele două cornișe principale sunt bogate și ornamentate prin două șiruri suprapuse de stalactite și alveole caracteristice arhitecturii islamice. care are in secțiune un pătrat. Asemănarea celor doua monumente se limitează numai la proporțiile construcțiilor nu și la ornamentele sculptate in basorelief ale bisericii lui Neagoe Basarab. în biblioteca de la l’Institut de France. La Argeș. vedem la biserica Mănăstirii Snagov. Poate doar un bun subiect de conversaţie. September 2010 Leoardo da Vinci și Neagoe Basarab Dr. Cornișele celor doua construcții sunt asemănătoare: un joc de trei cornișe. Biserica de la Argeș. Cela doua turle ale pronaosului sunt ceva mai zvelte decât turlele laterale. la Amboise. prezintă o asemănare izbitoare cu un desen al lui Leonardo da Vinci. prin pronaosul său supradimensionat. Blocul principal al ambelor clădiri reprezintă in ambele biserici un paralelipiped cu baza un pătrat . dar ocazia de a călători împreună în necunoscut a fost una din cele mai plăcute. atât in Leonardo da Vinci . privită in ansamblu. din desenul lui Leonardo. diaconiconul și proscomidia sunt realizate prin nișe interioare în zid. Prima asemănare este faptul că. de altfel. pagina 36 * Referinţă : « Could Time End ? ». fiecare cu cupola sa. La ambele construcții predomină. Scientific American. absida altarului este unică.foarte apropiat de un cub. Biserica de la Argeș. Nu ştiu dacă concepeţi acum timpul mai clar ca înainte. executat în aceiași epocă. cu ocazia mutării sale în Franța. Distribuție simetrică perfect echilibrată. fapt bine cunoscut de critica de artă românească. George Musser.ianuarie . In textul cu scriere criptică în oglindă. desenul poate fi deci contemporan sau puțin anterior perioadei de proiectare și de realizare a catedralei de la Argeș. deasupra cărora sunt două turle. de o parte și de alta a absidei altarului. cum au fost concepute majoritatea bisericilor din Italia înainte de renaștere. Acest aparat ornamental al exteriorului bisericii voievodului român. In desenul lui Leonardo însă. care este înscris astfel într-un dreptunghi. odată cu arhiva pictorului. În orice caz. mai mari decât ale ctitoriei de la Argeș. Adus probabil din Italia in 1516.

Or. pe lângă pictură. cum sunt cadrele ferestrelor. pe internet. cucerind mare parte din teritoriul regatului Ungariei. După Sfânta slujbă. De altfel. ne poate sugera asemănarea. și cuprind dovezi certe. numim renaissance. fiindcă expoziţia va rămâne timp de o lună. Neagoe Basarab a avut legături cu Apusul și curia papală de la Roma printr-o serie de prelați catolici cu funcție de ambasadori la curtea lui Neagoe Basarab. Moşul a fost generos. dar s-a implicat cu toată fiinţa sa. este foarte probabil ca ambele opere să se înscrie în cadrul aceleiași concepții artistice noi. Din păcate.. în persoana lui Antonio Paicala. 261 Bloor Street East. creaţii care fac parte din ciclul "Ceas de taină" şi sunt închinate sărbătoririi naşterii Mântuitorului. i-a stat în apropiere şi cartea. Ideile artistice ale renașterii italiene în țările române sunt evidente in epoca lui Petru Rareș. intre ctitoria lui Neagoe Basarab și moscheea Baiazid de la Constantinopol. dar. chiar foarte indirectă. al unei adevărate renașteri universale a spiritului omenesc. elementele decorative in piatră. A fost un timp al marilor schimbări de frontiere. iar sultanul Soliman. astfel. a pictat în faţa Catedralei o poartă din icoane. răsunetul lor ajungând până în țările române. M-am pregătit şi eu cum se cuvine ca să fiu prezentă la vernisaj. care plana asupra celor două principate. Rezultatul coaliției europene a fost însă dezastruos. în anul 1520. ochii strategilor europeni erau ațintiți asupra agresiunii tot mai acute și asupra avansului imperiului turcesc in Europa. dar desenul este prea mic ca să ne arate amănunte ornamentale. o dată cu moartea sultanului Selim și urcarea pe tronul de la Constantinopol a teribilului sultan Soliman Magnificul. ne întrebam ce legătură. ca maîte d’œuvre. suveran pontif la Roma era Leon al X-lea din familia Medici. Drăguț remarcă că mai toate elementele decorative existente la Argeș. în acel timp situat în plină perioadă a papalității renașterii. cornișe etc. ispravnic. de la Argeș. 2011. Nu știm dacă in intenția lui Leonardo ar fi fost discrete decorații in basorelief. În Italia. În primele zile ale libertăţii Timişoarei. *** In fata celor expuse mai sus. a lui Neagoe Basarab? Este puțin probabil să se poată găsi o legătură directă între desenul de la Paris și monumentul de la Curtea de Argeș. cu siguranță că depășise limitele lumii europene catolice ale epocii. se întâlnesc la geamia sultanului Baiazid II. în nenumărate muzee din Europa. Revoluţia din Timişoara i-a marcat viaţa şi opera. românilor strămutați în Canada. Dumitru din Suceava. își împlântă adânc stăpânirea în inima Europei. Pictorul Mihai Teodor Olteanu la vernisajul de la biserica "Sfântul Ştefan cel Mare" din Oshawa. care circulau în toată Europa. . Ontario Alte informaţii au subliniat faptul că pictorul Mihai Tudor Olteanu este cunoscut pe toate continentele. deci arhitectura. când în Europa forfoteau ideilor avansate ale artei și literaturii noi. Criticul de arta argumentează influența otomană prin lucrul la Istanbul al lui Neagoe Basarab. în schimb. este supranumit şi Pictorul Revoluţiei de la Timişoara şi gândul m-a trimis imediat la faptul că artistul. Drept dovadă este corespondența păstrată în arhivele Vaticanului. cu ajutorul preacuviosului preot Petre Busuioc. a fost un timp al circulației ideilor. că are lucrări în galerii de artă particulare şi de stat. nepotul lui Stefan cel Mare. a desenului lui Leonardo da Vinci și biserica episcopală de la Curtea de Argeș. al marilor frământări politice și militare dar. tocmai la moscheea Baiazid de la Constantinopol." Anul acesta. cum sunt decorațiile cu ingerași de la pisania bisericii Sf. Oricum aceste decorațiuni nu ar fi fost inspirate din arta islamică. trimisă la Roma de către Neagoe Basarab (1512-1521) și Ștefăniță al Moldovei (1517-1527). în piatră la racordurile elementelor de arhitectură. Moş Crăciun ne-a adus din România un dar deosebit nouă. a pus pe pereţii spaţiului destinat acţiunilor social-culturale minunatele tablouri ale cunoscutului pictor timişorean Mihai Teodor Olteanu. din tolba sa. În același timp. M-am uitat întâi la fotografie şi am zis: "sunt mulţumită. ca să trateze unirea religioasă cu Roma și participarea la pagina 37 cruciada antiotomană. aşa cum se întâmplă adeseori în zilele de acum. zidită între 1504-1505. Este cunoscută dubla ambasadă strict secretă. de la prima privire. care va să zică.ianuarie . despre influențe de modă a timpului. la biserica românilor "Sfântul Ştefan cel Mare". noua viziune despre artă. în speranța alungării spectrului otoman. fierbeau mai mult spaimele decât pregătirile în vederea unei rezistente antiotomane europene organizate. in schimb nu există nicio asemănare in înfățișarea și in proporțiile exterioare. în Oshawa. Insistăm însă asupra faptului că in timp ce in exterior. multe din tablourile sale au destinaţie caritabilă. în colecţii particulare precum în colecţiile a trei regi.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL arhitectura otomană. "Ceasul de taină" al pictorului Mihai Teodor Olteanu Elena Buică Prima cunoştinţă cu pictorul a fost. a concepțiilor de artă și arhitectură. la Istanbul. ca un altar sub cerul liber pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru izbânda în lupta lor. totodată. dar a ajuns şi într-o localitate nu departe de Toronto. sunt dominate de modele islamice. Poate fi vorba. a unui împărat şi a unei ducese. arată a fi om bun care uită de sine. Am citit apoi mai mult şi aşa am aflat că pictorul Mihai Teodor Olteanu." Apoi am citit câteva rânduri în care îşi făcea prezentarea şi mam oprit de câteva ori ca să se aşeze mai bine cele citite şi am reflectat: "Din rândurile lui transpare inteligenţa încărcată de spirit şi cultură. nu numai că a intuit bine că arta şi artistul nu pot fi rupte de complexul vieţii sociale. USA şi Canada. A poposit în mai multe locuri. Şi pentru că pictorul trăieşte dăruindu-se semenilor săi şi prea puţin pentru el.

" Dacă răspunsul său a venit simplu şi firesc. În sală am respirat aerul vocaţiei pentru artă. inocenţă". un univers care te îndeamnă la contemplare şi la rugăciune. un pictor debordant. Nu fac niciun efort. creșterea spirituală şi paradisul. de curăţenie şi puterea de a lupta pentru aceste valori. ulei pe pânză Iconostas 100x100cm. pur şi simplu dă în clocot. cu ele însele sau cu privitorul. Creaţiile pictorului Mihai Teodor Olteanu sunt o mândrie pentru noi. de frumos. Mi-a răspuns: "Simplu. binele şi iubirea. Şi când am văzut primele reproduceri ale tablourilor. căci tot ce-l pagina 38 Catedrala Timișoara 100x100 cm. precum Van Gogh". Parcă auzeam respiraţia pictorului la şevalet sau pulsaţia vieţii transpusă în tablouri. de fapt. care într-un remarcabil eseu. vitale. M-am trezit deodată înconjurată de tablouri cu anvergura unui climat cromatic fermecător. aceea pun în tablouri. Bisericile. pragul revelaţiei pe care ţi-o poate da apropierea de artă. gingaşă. un chip ce ne aminteşte de un boboc de floare cu parfum. formează o temă cu predilecţie şi prin toate pictorul ne Dialog 70x100 cm. nelinişte. inocenţa. ci şi din multe alte ipostazele ale vieţii. intitulat: "Pictura ca o scară a raiului" spunea: "Uşurinţa de a picta a artistului ne poate descumpăni. sau: " Fiecare buchet pictat ne trimite la o stare de spirit. ulei pe pânza Am făcut următorul pas. provocare. ulei pe lemn înconjoară. Ce vede acest ochi interior. cineva ar spune că pictează aşa de uşor şi de rapid de parca ar zbura". . levitaţia. Nu mă săturam privind acel univers al culorilor care se aflau într-un dialog. Numai aşa îmi explic bucuria nereţinută în faţa frumuseţilor naturii sub aşezarea calmă a culorilor alternând cu o mare frenezie a vieţii. de adevarate meditaţii în cheie lirică. Admiraţia pentru pânzele sale iau smuls scriitoarei Doinei Uricariu cuvinte de caldă apreciere considerând că sunt: "tablouri luminoase. ochiul stărilor de spirit. un univers pe care pictorul l-a sugerat strecurând picuri de sfinţenie şi de smerenie. locaşuri sacre. Profunda sa religiozitate i-a sădit în suflet dragostea de om. poate deveni artă prin penelul său. Icoanele şi tablourile pe teme religioase ne trimit cu gândul la existenţa unui univers dincolo de lumea noastră concretă. chipuri pe care pictorul le-a încărcat cu încă multe alte daruri. e pentru că picturile sunt o stare de suflet lucrate cu o uşurinţă uluitoare. devoţiunea. cu tuşe în cascade. nostalgie. de adevăr.ianuarie . i-am desluşit câteva trăsături pe care i le bănuiam. Abia aştept să-i văd 'pe viu' tablourile. de când mama şi bunica îl duceau de mânuţă la biserică să se roage ca bunul Dumnezeu să-i aducă acasă tatăl sănătos din puşcăriile comuniste."pânzele artistului sunt remarcabile prin învălmășeala culorilor clamând ascensiunea. Am remarcat imediat tablourile de inspiraţie religioasă.. Idealul său în artă este acela ca arta să devină expresie a permanenţei valorilor umane. pictor care poate să stăpânească arta şi ştiinţa creaţiei. a celor mulţi care nu suntem înzestraţi cu acest dar. scenografie. care se află în adâncul nostru. Numeroase sunt şi tablourileicoane cu chipul Fecioarei Maria sau cel al Mântuitorului create dincolo de canoanele impuse de biserică.. să transmită mesaje de adâncă vibraţie şi cu profunde semnificaţii şi simetrii poetice. de dreptate. Tot ce pictez este surprins de ochiul interior. fiindcă ele contribuie la îmbogăţirea patrimoniului nostru cultural pentru a ne feri de pericolul dizolvării identităţii culturii noastre proprii. un vitalist. armonia. Amintesc doar pe cunoscuta scriitoare Doina Uricariu. artificiu. cel care mă ducea în faţa artei sale. Prin creaţiile ce ni le oferă. putem şi noi să ne bucurăm de frumuseţile create de cei înzestraţi cu acest har dumnezeiesc şi putem să exploram propriul nostru labirint de gânduri şi trăiri. ecouri şi vârtejuri. culoare şi frumuseţe specifică vârstei adolescentine din care transpare puritatea. debordând din prea plinul inimii creatorului lor şi de densitatea conţinutului ideatic. mi-a venit să întind mâna pe ecranul computerului şi să mângâi culorile caremi aduceau în faţă strălucirea smalţului de pe vasele de ceramică şi am zis cu voce tare: "E un pictor încărcat de emoţii profunde. Fervoarea credinţei de acum îşi are începuturile din fragedă copilărie. Stând de vorba cu pictorul. linişte. L-am întrebat cum mânuieşte paleta multicoloră ca să iradieze frumosul. sinceritatea." Mi-am luat rămas bun de la tablouri şi de la creatorul lor cu gând să mai revin şi cu satisfacţia că pictorul Mihai Teodor Olteanu face parte din rândul pictorilor care merită cinstirea noastră. am trecut. Fecioara Maria e pictată în diferite icoane ca o făptură diafană.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL transmite frumosul. publicat în iunie 2011. Credinţa transpare nu numai din tablourile cu teme religioase. admiraţie. cu înfățișare de fecioară abia ieşită din universul copilăriei." Trecând pragul expoziţiei. S-au spus multe cuvinte de apreciere despre artistul plastic Mihai Tudor Olteanu. furtună lăuntrică.

parcă era răstignită pe o cruce inexistentă. dădea meditații cui avea nevoie. deși adevărul nu-l știa nimeni.Copiii. Tocilara blondă. care i-a fost alături până a născut a avut un accident de mașină. își vedea de studii. Nu mai învăța. tată? Nu se poate. admirau amurgul violet al serilor de vară sau se plimbau prin apa liniștită a mării. roșcată și puțin bronzată. Pentru un an sunt plecată peste ocean. Cel mai tare îl preocupa motivul retragerii. cu brațele întinse. . fără să se vadă cu Aaron. Se îndrăgostiseră unul de celălalt la o petrecere în cămin. a înfiat-o. frecventa împreună cu Aaron cluburile de noapte. părul blond și cârlionțat. Singura dorință a lui Aaron era ca băiatul să-i fie încredințat lui. ieșea în oraș cu prietenele.Ba se poate! Trebuie să-ți reamintesc? .. Hellena a recuperat ușor anul doi de facultate. Hellena primise cu mare bucurie vestea intrării la facultatea de medicină. Trebuia să renunțe la studii pentru a-l crește măcar până la un an. Îl neliniștea faptul că nu reacționa la venirea și retragerea apei și nici la briza destul de rece care cuprinsese plaja. Și-au găsit repede de lucru la un spital din orașul în care locuiau. L-a măsurat cu privirea ca de gheață de sus până jos fără să scoată un cuvânt. Cea care era ținta răutăților era Hellena. dar nu se arătase niciodată. Și a aflat că este tatăl unei minuni de copil.Te-ai întors? Nu-mi vine să cred! În fața lui era o altă Hellena! O tânără înaltă.Nu. Tot în această perioadă cea mai bună prietenă a ei. fie pentru examenul de admitere care urma. lipsea de la cursuri. Îi era dragă blonda durdulie. în urma căruia a murit împreună cu soțul ei. Hellena s-a întors să-și continuie studiile. băiatul nou venit. A sunato. Pentru îngrijirea copiilor au angajat o bonă. odată cu parcurgerea anului trei. A supravițuit doar fetița lor de 2 ani. cam plinuță. o studentă foarte frumoasă care dorea să lucreze pentru a-și plăti studiile. Alergau toți trei.Nu mă mai suna.Ce ți s-a întâmplat? De ce ai plecat? . Timpul a trecut. nu. Din când în când Hellena îi dădea liber pentru a se întâlni cu prietenele ei la unul din cluburile din apropiere. el. care ieșea din mare. Purta aceeași rochie în multe nuanțe de turcoaz și roz. Era admirată de colegi. Muncea foarte mult. Locul iubirii dintâi (I) Era în anul patru de liceu când l-a cunoscut. Apa se izbea de picioarele ei. Aaron era retras.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 39 Locul iubirii dintâi Ana Maria Gîbu Octombrie a îmbrăcat natura în ținutele de gală ale toamnei. foarte apreciat de profesori. poate vrei să zici. Abia reușise să treacă examenele și să promoveze anul întăi. Nu a răspuns la telefon un timp. la care Hellena băuse prea mult și a avut nevoie de însoțitor până la cameră. Vestea a căzut ca un trăsnet pentru Aaron. devenind unul dintre cei mai buni studenți. Vreau să văd copilul. Ea. Colegii nu dăduseră prea mare importanță faptului că ea nu era la cursul festiv de deschidere. Toate la timpul lor. Un nume lipsea: Hellena. Întrebările și neliniștea puseseră stăpânire pe Aaron. iar după terminarea facultății s-au căsătorit. iar atunci când rămâneau mai multe zile. „De ce ? De ce s-a retras? A luat toate examenele! Ce problemă personlă putea să aibă?” Nu găsea răspuns.Eu. Ori de câte ori era liberă își lua copiii și pleca pe plaja de lângă o stâncă anume care ieșea din mare. unde se pregăteau fie pentru olimpiade și concursuri. Nu pot să lipsesc. .Vei afla după orele de curs. A plecat în vacanță fără să-și ia rămas bun de la colegi. Unii chiar făceau glume proaste pe seama ei. că ea mai are o fetiță. O preocupa școala și atât. mergea la toate petrecerile din cămin. griji pentru siguranța copiilor. Listele cu studenții anului doi erau afișate chiar la intrare. construiau castele de nisip. o blondă frumoasă. Acolo era locul iubirilor dintâi. chiar răutăcios de cele mai multe ori. Colegii de grupă se amuzau pe seama lor. Abia în anul cinci a acceptat să fie din nou împreună cu Aaron. Se întâlneau aproape în fiecare săptămână în laboratorul de biologie. Tot timpul liber și-l petreceau pe malul mării. . În clasă nu-i dădea nici o atenție. . Întruna din zile. Stătea nemișcată pe nisipul umed. dar nu îndrăznea să-i spună. cool. Curtea facultății de medicină era plină de bucuria revederii. crescând împreună cu băiețelul ei. îndreptându-se cu pași nesiguri spre ea. de o parte și de cealaltă a corpului. Se gândea că mai erau doar câteva luni și scăpa de el și de alții ca el. dar ignorat de o parte dintre colegi care-l considerau vinovat de retragerea Hellenei. lângă o stâncă cu forme ciudate. Singurul neliniștit era Aaron.. se purta ciudat. povestind vrute și nevrute. Printre colegii de an și grupă era și Aaron. Prima zi de studenție avea să o întristeze însă. când acasă era doar Hellena și copiii. galbenul și portocaliul amestecându-se pe zi ce trecea cu verdele rămas la întâmplare. A coborât. Neavând pe nimeni. Aaron o urmărea pe Hellena cu interes în timpul lucrărilor practice. apoi își vedea fiecare de drumul său. Copiii erau mari. Hellena nu a părăsit țara. Apoi i-a spus sec: . S-a întors în tăcerea pietrei (II) O urmărea de pe stânca din apropierea mării.ianuarie . Era neliniștit în acele zile. Ce o durea cel mai mult era faptul că a început să fie chemat și băiatul la tribunal. la întrecere cu pescărușii flămânzi. admirând seriozitatea și meticulozitatea în timpul disecțiilor pe animale. A născut un băiețel cu ochii negri. aveau cazare la o căsuță. Se pare că studenta avea întâlnire cu altcineva. Erau cuplul „perfect”. . Hellena nu concepea să despartă copiii. un brunet înalt.Reacția lui a fost neașteptată. nu prea înaltă și tipul gigantic. a primit actele de divorț prin intermediul unui avocat. A urmat un șir lung de procese care i-au adus neliniște. considerată tocilara clasei. Părea dificilă Hellena și greu de abordat. frumoasă. . O aștepta din când în când la terminarea orelor și mergeau împreună câteva sute de metri până la o intersecție. O dureau anumite apropouri la adresa celor care nu au alte preocupări decât școala și casa. Părul roșcat îi acoperea umerii arși de soare. S-a interesat la secretariat și a aflat că Hellena a depus cerere de înghețare a anului doi din motive personale. urca până deasupra genunchilor și se retrăgea rapid. cu plete ondulate până pe umeri. ore de nesomn.

întorcându-l brusc. În care iubirea devine o mare problemă. de mamă. . .. respirând greu. Și-a lăsat capul pe umărul ei. cu privirea întoarsă spre mare. . Trilurile fremătau prin văi. iubito! Dor și.. ținând pentru câteva clipe ochii închiși. însă ea pășea agale.. Aaron a sorbit ultima picătură de suc din pahar. Sincer. Când stelele vegheau sub pleoape Şi oamenii erau oricând aproape. n-am făcut-o intenţionat. A privit-o lung. de înmormântare. Ce va suna cu glas de clopot. desigur. grupate pe teme.. A strâns brusc pumnii. în prag de sărbători Satul-sat Ce frumos era satul-sat. Să mergem la căutat destinul! Voi pleca. Despărţire Vă ştiu la casele voastre pe fiecare Şi-mi vorbiţi de marea plecare.Hellena. A deschis ochii negri și ageri. care au apreciat felul în care sătmărenii cinstesc actul de cultură.Ți-am spus să nu mai vii după mine. . a mărit pasul și a ajuns-o. sau păgân.. și-a dat ochelarii de soare jos. Mă voi muta în crâng de lacrimi şi lumini Şi-am să vă anunţ în goana de aramă. de Colos. fiecare din ele având un dor. Ca să-l vadă mai bine. Care mereu. Acestea au fost văzute şi în Montreal de oameni de cultură.Știu că am greșit. pe alt tărâm.ianuarie . n-am să mai revin. plimbat prin tribunale..eu! Hellena a tăcut. Eşti ţara bucuriei şi durerii mele Şi rămâi pe veci ţara mea natală! Nu m-am născut obosit şi bătrân. frumoasă ţară. A iubit-o din liceu.. pagina 40 cu sandalele în mână. Aaron mergea în urma ei. Ci am să plec.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Umbra lui a făcut-o să tresară. Se-auzeau fluierele feciorilor venind în faţa carului cu boi. de rugăciune. brunet. mângâindu-i umerii și șoptindu-i întruna numele. Ci am înotat împotriva curentului rău.. Am spus. îngenunchind pe nisipul ud și rece. care vrea o familie. Un pocnet sec urmat de trupul în picaj al Hellenei a făcut plaja să se cutremure și marea să se agite. Lansările cărţilor amintite le-am făcut cu sprijinul prietenului-adevărat Gh.. Din tocul acesta curat . Cu pasul simplu. spune ceva.Noapte bună. poate atmosfera vieţii pe care o trăim zi de zi. Am venit să-mi cer iertare pentru cele întâmplate și să te rog să-mi mai dai o șansă.. Și-atunci. simplu. Aproape i-a ordonat să se întoarcă spre el și să vorbească. ca un foc de paie! Căutare De multe ori ne-ndeamnă gândul Să mergem la căutat destinul Şi mergem noi de bună seamă Ca timpul ce-n clepsidră se destramă. Mi-e teamă că n-o să mai rămân. privindu-l cu dispreț abia a rostit printre buzele subțiri și decolorate: . mereu mă cheamă. Marea minune a lumii A opta minune a lumii Știm că s-a născut cea dintâi înainte de Templu.. spre căsuța care se zărea nu departe de stânca martoră a întâlnirilor de altădată.. strângându-și genunchii la piept.luminat Voi da o veste bună sau rea Şi nişte sfaturi pentru fiecare. un adevăr trist Cu atingeri de suflet ce au tăria să-l îndoaie Şi nu trece aşa. Nu putea accepta să o piardă pentru totdeauna. apoi. Aşa-i că nu-s şapte? Să sune trâmbiţele omenirii S-audă şi negru şi alb şi galben Că legea cea mai firească a firii E dragostea pentru marea minune a lumii! Prezentul volum (Dor și. întrerupte de câte un oftat îndelung. dar şi cele cu iz de tristeţe. care ieșea din mare..Și crezi că o vei obține? Dă-mi un motiv pentru care aș putea să te iert! . Cu multe şi cu a altora. dor) nu este o creație ci o selecţie a poeziilor. oferă-mi o nouă șansă. Au fost sărbători de neuitat unde au participat mulţi neinvitaţi special. de destin. Această liniște îl înnebunea. Cu o mână i-a înconjurat gâtul și cu cealaltă i-a strâns maxilarul.. Uită-te în ochii mei și spune-mi că mă poți ierta! Privea indiferentă marea ca și cum rezolvarea ar fi venit de acolo. înainte de toate.și. . Răzbate cu putere dorul de copii. adevărat. La prima-ncercare aţi surâs încrezători Şi aţi plecat. șoptindu-i aceleași cuvinte. Învăţând lucruri frumoase cu totul.. oameni de elită din cultura judeţului şi a ţării. scârbită de prezența acestui bărbat înalt.Hellena.. gândind! Tară Vei locui în inima mea mereu. Nu că am fost mai altfel. Din contră.Copilul nostru. doar dacă-mi întreb sufletul.. privind îndelung apusul fără să clipească. Când adormeam cu luna sub cap. N-am cum să motivez acest lucru. Aşa cum baţi la poarta ce nu se deschide. S-a născut copilul. Iacob. savura fiecare atingere. Mă întreb cumva ce urme poartă Acest teribil joc Şi strâng la piept fărâme de noroc. cu copilăria mea. poate acum. Ce frumos era satul-sat. aruncând nervos bucata de plastic.. Totul s-a terminat demult. de atmosferă funebră. Şi nu te voi uita.. cu un pahar de suc cu gheață în mână. . Ca o găoace din care iese puiul. S-a așezat undeva în spatele ei. chiar cu tentă. lăsându-și capul greu să cadă pe pieptul ei. dor Teodor Curpaș înainte de grădini suspendate. Copii cu chipul curat ca de aur. dar. nu pleca! a urlat disperat. ars de soare. de bunic. Mă întâlnesc în timp. Sunt sigur că plecarea e scrisă ca destin. apoi să zâmbească.. căruia nu-i găsesc cuvinte de mulţumire. în primitorul şi unicul Salon Alb de la Mioriţa. Nu se împotrivea. care are nevoie de liniște. Ce naşte în oameni o mica dilemă. Era deja întuneric când s-a hotărât să plece. Se pare că frumoasa Hellena nu mai era fetița naivă de acum zece ani când a cunoscut-o.

după vrerea şi gustul său mai ales că unele conţin elemente de groază. Apreciem în mod deosebit abilitatea autorului de a mânui cu har şi pricepere un material foarte stufos. tot câine rămâne! Urăsc pe cei ce nu iubesc câinii! Sunt mai sălbatici şi cruzi ca şi ei Şi câinele. deşi ca educaţie este inginer. după ce am citit această carte semnată de Gabriel Watermiller (un pseudonim literar al unui domn din Ardeal. autorul se dovedeşte a fi un scriitor înnăscut şi nu mă miră acest fapt pentru că în urma unei prelungite convorbiri cu dl. căci ingeniozitatea românului şi în acest sens este nemărginită. Aici nu apar eroi ciopliţi în piatră.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Istorie Oraşul meu parcă nu-i oraş. moderne. e făcut să fie fericit.. ușor de ghicit). când Churchill şi Stalin. nişte lungi nuvele sau chiar scurte romane prin materialul epic propus. dar spre a nu le prejudicia personalitatea altora nu mă voi ocupa de o povestire anume. se poate observa la el chiar o oarecare arhitectură! Cele vreo 17 povestiri sunt precedate de un interesant prolog. Dacă soarta-l face câine vagabond. într-un salon extra elegant. Deşi voluminoasă – aproape 400 de pagini.. dispărut la numai 30 de ani in 1937... Aici nu apar martiri de neam Sau traşi pe roată. beneficiind de întâmplări captivante. El simte perfect inima fiinţei umane. la Kremlin. ca traversarea Dunării etc. Prin aceasta cartea ne aminteşte de Boccacio. Apărută în limba engleză. cu prietenii. nimic de spus. Watermiller (G. După literatura anti-comunistă şi antitotalitaristă apărută imediat după ’89 – vezi “Fenomenul Piteşti” de Virgil Ierunca etc. O poţi asculta păşind pe cale. cartea se citeşte uşor. în SUA. atât ca grafică. o evadare din comunism.ianuarie . ce carte de neuitat! – profesor şi scriitor. desigur că laitmotivul este comunismul cu ale sale închisori de groază. Sunt interesante sub aspect social.. Să-i facem pe toţi din trecut să tacă. acum. Acolo şi pietrele bocesc a jale. portrete atât fizice – pur şi simplu îi vedem ca la un film sau o piesă de teatru. pentru cei interesaţi – cartea ni se prezintă ca o reuşită editorială. Urmează apoi povestirile propriu-zise. Majoritatea azilanţilor provin din ţări foste satelite ale URSS. dar mai sunt şi mulţi “comunişti” turci. coperte de excepţie cu reproducere de artă din Atena.. Ce mai. Şi poate-i mai iertător ca şi noi: Îl goneşti şi-l cerţi întruna. de pe vremea când se aflau în ţările lor. autentic. Cu alte cuvinte povestirile îşi merită pe deplin titlul de “soft” – să zicem “delicate” – “soft” fiind un cuvânt pluri-semantic cu peste 20 de sensuri! Povestirile relatează evenimente. dar şi psihice. Printre ei se află chiar şi un tânăr anti-comunist din Afganistan.. prin privire cere milă. deşi acum se aflau în relativă libertate în lagărul din Grecia de unde urmau să se îndrepte spre ţările pentru care îşi manifestaseră dorinţa. de pildă o scăpare. descris cu simpatie. poate că nu! E animalul care. fac această deconspirare de suflet pentru cititori) a rezultat că este rudă cu Pavel Dan – oh. dar parcă cititorul mai dorea şi altceva un altfel de mediu. Oricât de mic sau de mare este el! Se uită atent la tine-n ochi Şi te citeşte bine. înfiripări de iubiri între tineri de naţionalităţi diferite. hotărăsc soarta ţărilor viitoare satelite ale Moscovei. Ne-am abătut de la istoria ta bună Popor cu datină străbună. în anul 2010 la Editura Xlibris Corporation – unde poate fi şi comandată (dar şi “on line” de la Amazon. nu filolog! Dar talentul nu ţine de educaţia şcolară. istoric.. cu un stil aparte. Dintre povestiri cel puţin cinci-şase conţin “in ovo” – nişte posibile opere de sine stătătoare. Morariu pe numele său adevărat. Abdur. de evadare din comunism ne relatează cartea în discuţie. “Urcan Bătrânul”. fapte expuse de mai mulţi eroi – “flash back”-uri din viaţa lor trăită sau la rândul lor auzite din alte timpuri şi locuri. “Soft Tales from a Refugee Camp” mi-a căzut în mână cu totul întâmplător. pentru a ne lămuri de ce pacoste am scăpat. Au fost feciori de laudă în sat Şi ce-au făcut. de Geoffrey Chaucer sau chiar de “Hanul Ancuţei” a lui Mihail Sadoveanu. care te cuceresc de la început. Deşi sunt tentat. prin riscuri nu odată plătite cu viaţa. Coborâţi de pe columna traiană. Chiar dacă-şi arată colţii de cer! Dacă soarta-l trimite într-o familie bună. e vorba mai mult de bărbaţi. pagina 41 El ştie şi simte atunci când eşti bolnav! Țintirim Un grup de cruci la margine de sat. El n-are nici o vină. o viaţă normală în aşteptarea plecării fiecăruia spre destinaţia propusă. Se-ntoarce şi îţi linge mâna! Încearcă să-i dai o mângâiere Oricât te simţi de trândav. Tocmai o astfel de fugă. un posibil Rebreanu. o fericită întâmplare aş putea sune. el dovedindu-se un fin observator creând portrete pentru fiecare. Începutul îl face odiseea acceptării românului Stefan şi a familiei sale în tabăra de exilaţi politici din Grecia.. Aş vrea ca cititorul singur să decidă care este favorita. Barnes & Noble ori Ingram). Alături dorm bunicii noştri buni. e de-admirat! Un grup de cruci la margine de sat. autorul dovedindu-se un maestru al povestirii şi a dozării evenimentelor propuse naraţiunii – el fiind un fin stilist cum spuneam mai înainte.. ca omul. una este chiar o posibilă piesă poliţistă prin finalul subtil şi imprevizibil. cărţi absolut interesante şi necesare. Volumul este îngrijit alcătuit. Şi lumânări ce încă lasă fum. petreceri sărăcăcioase. ţară pentru care nu aveau viză oficială de intrare! – dar “where there is a will. fiecare cu personalitatea sa. În fata lor o clipă ne oprim Şi-ncremenim: E ţintirim. în damf de tutun fin şi vodcă. încă generatoare de coşmaruri. o carte a dezgustului şi evadării din comunism Traian Gărduş plăcere. dar şi un material epic dens. plus alţii câţiva. there is a way” – vorba englezului. Soft Tales from a Refugee Camp. care ne duce în urmă la toamna anului 1944. Viaţa în tabăra de refugiaţi apare a fi un fel de micro-cosmos al unei societăţi actuale. Vrednici plugari şi de-i aduni. Să-i facem stană de piatră? Ochi de câine Ai privit cândva în ochii unui câine? Poate că da. cu .

dar şi impresionanta demnitate a populaţiei care. ci asupra atitudinii japonezilor în faţa dezastrului. erau noi pentru autor şi creau cadrul descriptiv necesar pentru atmosfera spaţiului în care se desfăşura acţiunea. din lipsa capacităţii de răcire a lor. acum în curs de apariţie ne îndrituieşte să le aşteptăm şi pe viitoarele spre a vedea ce s-a mai întâmplat în continuare în aceşti aproape 25 de ani de la sosirea lui Stefan şi a familiei sale. unor ordine ce nu le lăsa nici o şansă de supravieţuire. soţia Lia şi a copiilor acum şi ei desigur părinţi. mânuită cu pricepere şi siguranţă. în care au pierit în 1939 peste 25 mii de ofiţeri şi civili polonezi. acei kamikaze. prin exacerbarea islamismului extremist nu mai miră pe nimeni). șintoism etc. doritor de fapte şi însetat de evenimente. Şi răspunsul îl găsim în aceeaşi educaţie ce are la bază învăţătura şintoistă. stăpânind deci o limbă care este a doua pentru autor (sau poate a treia!) – spun asta ca un vechi slujbaş al limbii lui Shakespeare după circa 50 de ani de meserie. Oamenii au căutat să înţeleagă ce îi mâna pe aceşti tineri să se supună de bună voie. practicarea sacrificiului când regele sau o anume situaţie specială legată de onoare o cerea. care recunoaşte masacrul – uni spun chiar genocidul de la pădurea Katyn. dar a produs şi cea mai mare catastrofă nucleară a tuturor timpurilor. un adevărat “inborn English writer” cu structuri specifice. Îmi place să-l situez pe confratele Gabriel Watermiller – în pagina 42 rândul scriitorilor de limbă engleză. Ca şi la început în “Prologue”. political refugees from the communist countries. peisajele exotice de intrare în Grecia. a familiei mele. O notă specială pentru limba curată. amănunţite. şi contemporanii noştri Petre Popescu şi Andrei Codrescu – ultimii doi locuind în SUA la Hollywood. toate frumoase zic eu.ianuarie . Am văzut la televizor sacrificiul grupurilor de intervenţie. (V) Șintoismul arheolog Lia Bătrîna înseamnă zeu). În primul rând. ce este îmbrăţişată de peste 80% din populaţia arhipelagului nipon. născuţi în alte ţări precum: Joseph Conrad – Polonia. hinduism. pentru ţară şi împărat. dar pentru cei ce nu ne cunosc mă simt onorată şi oarecum. La revedere la celelalte volume promise. Apropo. Întreaga lume a fost. şi este şi astăzi. ce se vor două dedicaţii pe care doresc să le transcriu “in integrum”. (mulţi erau voluntari). locală sau personală în care valorile shintoism-ului s-au făcut cunoscute. să înceapă să reconstruiască ceea ce au pierdut. asupra obiectivelor militare ce constituiau ţinta atacurilor lor. relatând primele impresii din Canada. îşi căuta morţii sau încerca să recupereze ce se mai putea din dărâmăturile şi noroiul ce o înconjura. Istoria credințelor Extremul Orient.. şi textul doi: “To the memory of my parents who died just before all that socio-political madness ended”. descrierile bogate.. undeva lângă Vancouver. Odiseea lor se cere continuată şi va fi una interesantă… “by all means. pe care cei apropiaţi mie o cunosc foarte bine. se aruncau la manşa avioanelor pe care le pilotau. purtând în ei în acelaşi timp durerea pricinuită de pierderea celor dragi.000 de victime. vă cer îngăduinţa de a mă referi pe scurt la câteva evenimente cu încărcătură mondială. a fost deosebit de importantă. sacrificed everything”. pentru că ea nu se practică decât aici. Trei din cele şase reactoare ale centralei Fukushima Daiiki s-au oprit automat. uluită şi fascinată de acest imens sacrificiu ce atinge fanatismul. ascultarea. Să ne amintim apoi de acel teribil 11 martie 2011 când un seism cu magnitudinea 9 pe scara Richter produs în Oceanul Pacific în imediata apropiere de regiunea Tohotu aflată în nord-estul principalei insule a arhipelagului. budism. se aminteşte şi de nişte evenimente politice semnificative. Şi revin acum cu o experienţă personală. Răspunsul a fost găsit în educaţia şintoistă pe care o primiseră. Copleşitoare aceste dedicaţii denotând mult altruism şi bun simţ. să se ridice. cu o durere cu atât mai tulburătoare cu cât era reţinută. educaţie ce cultiva respectul. who in their search for an elusive freedom. dar rejecţiile radioactive. Canada. sfârşitul celui de-al doilea război mondial a pus lumea în faţa unei practici războinice necunoscute până atunci (astăzi. Astfel că acest prim volum din promisa trilogie. a produs un devastator tsunami ce a distrus nu numai toate aşezările de pe coastă. respectiv la Baton Rouge în Louisiana. După ce am parcurs această minunată carte cu ale sale răscolitoare dar superbe povestiri am sentimentul că am vizionat un film cu mai multe seriale. Aci este pomenit Gorbaciov. Primul text: “To my brothers and sisters. asemănătoare celei produse la Cernobîl în 1986. sau. filosofie. astfel împlinindu-se visul Anei (nume literar în carte a ficei lui Stefan) de a avea un ranch unde să poată creşte poney. Piesa propriu-zisă care încheie această carte este un simbolic “Epilogue”. Peter Neagoe – autorul minunatului roman “The Saint of Montparnasse” dedicat lui Brâncuşi. (şi nu este pentru prima dată). Oare cu ce puteri interioare au reuşit aceşti oameni atât de loviţi de stihiile naturii. cum o consideră unii istorici ai religiilor. dată Înainte de a discuta mai larg despre această credinţă. (kami în japoneză . uneori abordând chiar şi “slangul” american. Dar drumul. în notă comună cu întregul volum. Poate cititorului mai grăbit. fără îndoială extrem de important.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Ciclul de povestiri se încheie cu “Farewell” (“Adio”) – descriind plecarea din tabără spre Ottawa. autorul şi familia sa sunt acum stabiliţi în British Columbia. se pare pe un ranch.” Nu pot totuşi încheia aceste succinte consideraţii despre o carte “mare” – la propriu şi la figurat – fără a menţiona şi cele două emoţionante texte de la începutul volumului. spre cinstea autorului. a făcut 20. Dar nu asupra accidentului nuclear vreau să atrag atenţia. şi anume cea prin care tineri aviatori. de la început i s-or fi părut puţin superflue şi sufocante. lupta lor pentru procurarea apei necesare răcirii reactoarelor deşi izotopii ucigaşi îi însoţeau peste tot. Honshu. Val şi Ana.

religia filosofie a poporului japonez şi determinanta lui importanţă în făurirea personalităţii unice a acestui fascinant şi de invidiat popor. Reuşise examenul. să o vizitez în Japonia. Muntele Fuji. dar care nu depăşea dormitorul nostru ca suprafaţă era mândria ei. shintoismul popular se practică astăzi în peste 80. În schimb. ca cea pe care şi-o doreşte majoritatea muritorilor. ele sunt înzestrate cu sanctuare care devin astfel locuri de cult permanente. Lucra mult. mituri şi obiceiuri. shintoismul nu a constituit niciodată o doctrină bine stabilită. sigur era doar un interviu la care trebuia să se prezinte şi speranţa că va lua acest interviu. încet au început să ne liniştească. Telefoanele şi scrisorile. fiica noastră. dar cât de diversificate. gândea altfel decât gândea când a plecat de lângă noi! Dacă vei citi aceste rânduri. Budismul nu şi-a pierdut însă puterea sa de seducţie astfel încât.sau drumul. se simţea peste tot ca acasă. Adoptă. între om şi natură. La începutul epocii Meiji. au fost inutile. găsise şi alte şcoli la care preda. era de dispreţuit. ea este total diferită. deşi naşterile şi căsătoriile sunt celebrate conform ritualurilor şintoiste. sau de la o scrisoare la alta. pe un teren fertil. după terminarea unui bac în psihologie la McGill a hotărât să plece pentru patru ani în Japonia pentru a preda limba engleză la o şcoală particulară. câştiga bine. responsabilitatea şi-a făcut. ordinea. Locurile respective. Dintr-o dată. iar cu timpul. Un mic apartament alcătuit din două camere. Şi acum îmi pun întrebarea: cum s-a realizat această transformare? Astăzi noi. Reminiscenţe ale acestor credinţe sunt integrate ritualurilor budiste. ce nu ne-a făcut niciodată probleme.. Astfel. precum şi pe respectul faţă de tradiţii. ţin să-ti mulţumesc din nou pentru acele două săptămâni pe care ai ştiut să mi le dăruieşti! Şi-ți mai mulţumesc pentru Omul împlinit care ai devenit! Când a revenit acasă. iar persoana sa divină. NU i-a dat ceea ce nu avea. Teama faţă de sufletele celor morţi a dus la naşterea unei multitudini de ritualuri destinate să le îmblânzească. murdărit prin moarte. era considerat ca o acţiune . Se descurca în japoneză. Independent de valoarea morală a acţiunii. împăratul este beneficiarul unui cult de stat. ce nu ne-a lăsat niciodată să credem că ar dori altceva decât ceea ce îi ofeream. Biletul de avion (DUS)a fost luat. Din secolul al XVIII-lea. unde se află valorile shintoismului? şi cum ajung ele să fie practicate de zeci de milioane de fideli? La origini. este adorată în sanctuare în care oficiau preoţi numiţi de către casa imperială. după înfrângerea Japoniei în cel deal doilea război mondial. şi-a reluat aceeaşi activitate de profesor de engleza. Postul nu era sigur. suntem convinşi că cei patru ani japonezi i-au conturat personalitatea şi caracterul. care înseamnă divinitate şi do (dao) care desemnează calea . El este definit prin două ideograme chineze: shin. ambiţios şi muncitor ca cel al fiicei noastre. Rugăminţi. devine binevoitor. în 2002. expuneri. istovită de rigorile unei munci într-un mediu prin definiţie extrem de exigent. dornică de afirmare. teama de necunoscut ne-au luat liniştea zilelor şi somnul nopţilor. precum munţii.ianuarie . copacii sau chiar unele obiecte. proprie popoarelor siberiene din care poporul japonez îşi trage originea. Un amalgam de credinţe. sigură de deciziile ei.rea”. accedând în cele din urmă la statutul de zeu familial protector. shintoismul încurajează tot soiul de sărbători care de fapt au ca scop încurajarea armoniei între membrii unei comunităţi. baie bucătărie.inspirate. el era centru existenţei noastre. O fată cuminte. dar i-a accentuat. Deşi mă aşteptam la oarecare schimbări în personalitatea sa.bune” toate acțiunile ce duceau la armonia între oameni. ca o urmare firească. Tot ce contravenea acestei armonii.. În 2001. În lipsa unei doctrine. sau mai degrabă nu am văzut noi că de fapt avea o structură oarecum aventuroasă iar năzuinţele ei erau altele decât cele legate de o viaţă fără şocuri. Identitatea japoneză este construită pe noţiuni precum puritatea şi armonia între om. budismul a pătruns în societatea japoneză şi a integrat credinţele locale într-un sincretism unic ce se practica în cuprinsul aceloraşi temple. În anul 1998. demnitatea. ca lăcaş al zeilor. făcând casă bună împreună. fără îndoială. Un singur rit apropie şintoismul de o religie. ca descendent direct al zeiţei soarelui Amaturasu. Este purificarea care se face fie cu ajutorul unei ramuri de sakaki ( o plantă veşnic verde) fie cu apă. discuţii. se desfăşoară de cele mai multe ori urmând practicile proprii acestei credinţe. extrem de organizată. era apreciată. Caracteristici de bază ale şintoismului. munca.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL fiind tematica expunerii. iar împăratul este obligat să renunţe la afirmarea originii pagina 43 sale divine. se purifică prin aceste slujbe de amintire practicate de familia decedatului. zeiţa agiculturii şi a recoltelor bogate. şi numărul lor. am hotărât să fac voiajul vieţii mele. de budism. În ceea ce priveşte imaginea shintoistă legată de moarte. i-a scos în evidenţă valori care altfel poate ar fi rămas ascunse pentru totdeauna! După această poate prea lungă introducere vom reveni la tema noastră shintoism-ul. Atunci. prin intermediul Coreii învecinate în secolul al VI-lea. precum o oglindă sau o piatră unde se considera că ei îşi găsesc adăpost. prin speranţa în reîncarnare pe care o oferă budismul. un curent naţionalist a promovat restaurarea shintoismului în formele sale iniţiale. Avea şi elevi particulari.. pare să fie în creştere. De când ne ştiam. în Japonia şi-a definit şi vocaţia profesională. între colectivităţi. avea prieteni. Copilul oarecum retras şi uşor dezordonat care plecase de acasă în urmă cu trei ani devenise o tânără independentă.000 de sanctuare unde sunt veneraţi mii de kami şi în special zeiţa Inari. şi credem că şi ea. valizele cumpărate. dragul meu copil. de la o convorbire la alta. pentru a înţelege mai bine valorile sale sunt câteva.. Nu există principii sau doctrine.. înmormântările. Acest cult imperial este abolit în 1945. M-a condus timp de două săptămâni cu dragoste şi profesionalism (la Colegiul Lassale a făcut studii de turism) prin Tokio şi Kyoto. dar ceea ce era miraculos pentru noi. Au fost cele mai fericite zile din viaţa mea. în anul 1868. O altă caracteristică a shintoismului este marea lui supleţe. când crede că e . atât timp cât ea era nefastă pentru armonia generală. lucrarea lui. Eu şi tatăl ei suntem mândri şi fericiţi pentru tot ce a realizat. obligată să v-o fac cunoscută. principala divinitate shintoistă rămânând totuşi Amaterasu. nu există un fondator. natură şi zei. ceea ce am găsit m-a umplut de mândrie şi fascinaţie. Deruta şi neînţelegerea noastră faţă de alegerea făcută de unicul nostru copil. mândră de ce a realizat şi de ce va realiza. bagajele făcute şi copilul nostru şi-a luat zborul. tenace. aceştia erau adoraţi în anumite locuri. Nu există cărţi care să predice anumite precepte. ajunge să fie el însuşi adorat precum o zeitate. animistă. Fiica mea zbura acolo unde eu nu m-am gândit vreodată că va zbura! Era implinită. shintoismul nu se bazează pe scrieri. religie ce pătrunde. era faptul că fiica noastră devenea o altă persoană decât cea care plecase din cuibul părintesc. Dincolo de siguranţa de sine. curajoasă. Sufletul. Traiul zilnic alături de un popor cu anumite credinţe ce au la bază respectul. era chez elle. silitoare. ca adăpost al zeilor sunt purificate. încet. şinto considera ca . O căsătorie fericită i-a încheiat o parte din drumul vieţii. nu am mai fost EU ghidul. Iniţial. împăratul Matsuhito proclamă shintoismul religie de stat iar statutul împăratului este de acum încolo declarat ca fiind unul divin. toate mijloacele folosite de mine şi de către soţul meu pentru a schimba hotărârea puiului nostru. Termenul shinto apare în secolul al VIIlea pentru a distinge religia japoneză tradiţională. EA devenise ghidul meu. În primul rând. luase postul. ce variau de la un sat la altul. muncitoare până la epuizare. De aici. Panteonul zeilor shinto este atât de bogat încât japonezii au creat termenul de yaoyorozo-no-kami ce se poate traduce prin opt milioane de zei.

chiar dacă împăratul şi-a pierdut rolul său divin. Un fel de hibernare animalică. el poseda o îndrăzneală liniştită. Le desfăcu legăturile calm. femei şi copii înghesuiţi pe banca de zăpada. care în cele din urmă va duce la cultul suveranului în sensul de a face din el o divinitate terestră. nu se mai întorc. el tocmai se întorcea în sat. Nimic nu putea explica ceea ce se întâmplase. Arătă cu degetul spre Ayallik. dar într-un sens . vor impune un comportament ale cărui ramuri. Deşi cu umerii lăsaţi.. Uneori. Mai curajos ca ceilalţi. vicleană. superiori. de disciplina muncii. muncă şi ARMONIE. se şi retrăgea în vizuina sa. Ayallik surâse cu răutate... semnul sigur că aici se ascunde ceva. într-o anume formă cu creştinismul. cum auzea vestea de la Ayallik.. zeul coborât pe pământ. zise Ayallik. iar ritmul vieţii se acorda puţin câte puţin cu acela al noului sezon terifiant. dacă vântul se liniştea. mai sus.. Omul era duşmanul sau din totdeauna. semiconştienţi în aerul viciat al locuinţei primitive. Este de fapt o filosofie a sincretismului. Îi plăcea să-l vadă pe Ramook implorându-i ajutorul.à la japonaise”. au rămas să marcheze poporul japonez.. e sigur că vine mai de aproape. încât exista riscul morţii la o sută de metri depărtare de iglu. asta însă nu va schimba. însă randamentul ei meschin. Nu trebuiesc uitate nici relaţiile. să te trezeşti. Este foarte posibil ca Ayallik să-şi pună de acord comportamentul cu cel al tribului. în sărbători la care participă comunități întregi. australienii ce trăiesc in Japonia îmbracă haina japoneză a comportamentului lor. cu nimic manifestările de solidaritate tribală care ar putea avea loc în zilele viitoare.ianuarie .. în decenţa sentimentelor şi a manifestării lor. Când vântul sufla şi viscolul mătura câmpia. Este adoptată chiar trinitatea. Traducere din limba franceza de Ortansa Tudor Ilustraţiile după Siasi Irgumia. De fapt. era prima mărturie. se construiseră igluri. Sosi iarna şi cu ea frigul devorant. – În sanie cu câini. dedicate mai întâi armatei şi apoi adoptate în şcoli şi în educaţie în general. Aceasta este Japonia la care ne uitam cu invidie. Dezastruoasa înfrângere a Japoniei în al doilea Război Mondial a zdruncinat din temelii universul Shinto. în toate iglurile se auzise atelajul venind. – Pentru ce altceva? – Putea să se ducă pe alte insule. a sentimentelor.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL necesar armoniei sale budismul. cu uimire. doar două-trei animale prinse. Dar.. câinii începură să latre. Doar o singură explicaţie putea totuşi răspunde întrebărilor pe care şi le puneau japonezii. cu multe întrebări la care găsim puţine răspunsuri. haină ce le va rămâne lipită de suflet chiar după ce au părăsit această mitică ţară a Soarelui Răsare! Dar mulţi. întindeau capcane şi controlau pe cele deja puse. Pentru acest om. Numeroase decrete ale casei imperiale. Se demontaseră iurtele. AMIN. Când poliţistul fu aproape. . Devin japonezi în suflet şi nu mai văd cum ar putea trăi aiurea! Din fericire nu a fost cazul fiicei noastre! Așa să ne ajute Dumnezeu. Paris 2001. în disciplină. – Atunci ar fi plecat din Coopermine. Şi ea a fost găsită în muncă. Era deci o viaţă amorfă. deşi fusese declanşat şi încurajat de împărat. Aceasta însemna în primul rând imobilitate: să dormi. Ayallik făcu o strâmbătură. Se vedea venind o sanie. Era Ayallik. destul de speciale de altfel. devotamentul său pentru ţară. – Contez pe alţii. Polţistul sosi în centrul satului şi nu găsi pe nimeni care să-l întâmpine. să rămâi fără să te mişti în iglu. f. Blana acum era frumoasă. Vizita poliţistului îl nariaktitautik vânåtoare - câinele de În sat nu se mai vorbea aproape deloc de moartea lui Brown. când frigul cobora atât de jos. – Poate. se auziră voci noi pe câmpie. a responsabilităţilor şi a respectului. Europenii. din secolul XVIII. Ayallik dădu alarma. Dar pentru moment. Apoi să mănânci la anumite ore şi iar să dormi. L'Humanité à la recherche du monde 1990. căutau urme de animale. simţea o mare plăcere să-l vadă pe Ramook cum tremura de umilinţă. când are nevoie de principii morale. Pe Ghorok. adaptate de Raluca Pilat Din zece-douăzeci de capcane. Trecuseră luni. strămoşi. eliberă animalele care deîndată ce au mâncat au şi întins-o după câinii tribului. RĂZBOIUL nu fusese calea ARMONIEI. Un alt punct important al învăţăturii lui Motoori este . dar Ayallik fu acela care. Fiind plecat să controleze capcanele. a fuziunii a numeroase elemente provenind din diferite religii. în devotament. înainte de sosirea intrusului. Bărbaţi. inuiţii dormeau. Îşi scoase mănuşile lungi de blana şi le puse pe baloturile cu provizii stivuite în sanie. îşi informă consătenii asupra identităţii acestuia: – Este un poliţist! Din fiecare tunel ieşea câte un cap. – Pe tine mai ales. oamenii ieşeau pe câmpie. sub influenţa învăţatului Norinaga Motoori shintoismul le întreține. – Crezi? – Şi-ar fi fost adus de Pasărea Mare.a. urmă Ayallik. Bibliografie selectivă: Les religions du monde.. Wikipedia Agaguk ( VI ) Roman de Yves Thériault. americanii. Apăru un om. Pentru că sufletul şi pagina 44 mentalitatea japoneză nu se făuresc prin învăţătură ci prin trai zilnic într-un mediu dominat de anumite norme morale şi etice. cunoscător al obiceiurilor eschimose. – Crezi că a venit pentru moartea lui Brown? – întrebă Ramook. Într-o zi. Ramook îşi păstra încă privirea vioaie. poate. zise el pe un ton falstânguitor. vegetativă. să aştepţi. pe care. toţi inuiţii erau deja avertizaţi de Ayallik. Deci. adoptă confucianismul. Ocoli vehicolul şi se aplecă spre câini.. dar treceau săptămâni întregi fără ca vreo vietate să declanşeze mecanismele. mizeria zilelor. trebuiau căutate alte căi pentru a găsi ARMONIA. de a nu cere nimic şi a se supune providenţei divine”.

„Îl voi învăţa să construiască un iglu – îşi zicea el. Mai erau doar două bucaţele de carne de lup afumată. Odată. Ayallik se înclină uşor. un nume viteaz. – Pe mine mă interesează aceea care s-a comis aici. – Şi mai trebuie să chestionezi oamenii?. pentru că dezertase de la ai săi. Cu ce ochi va privi tribul această insultă? Atunci. acest viitor om. Dacă vrei să-l întrebi ceva. de ce să aştepte? Încă din prima clipă. dar tot atât de viclean şi cu oamenii la pândă. se va ivi ocazia şi va fi cea mai bună. Viclean cu poliţistul. Ideea îl amuza. o imagine a sa. indiferent de temperatura din iglu şi chiar Iriook. Cu dulceaţă şi tandreţe. Toţi ascultau schimbul de cuvinte. Sămânţa germinată – miracol şi mister. În curând. îl lasa să se sature bine. Şi dacă acesta nu mai făcea parte din trib. A denunţa fiul însemna o insultă gravă adusă tatălui. El însă ieşise cu paşi lenţi în centrul pieţei. şi ar lua el însuşi conducerea tribului? Victoria putea fi uşoară pentru cine ar şti să o obţină. Scălda trupuşorul brun al lui Tayaout. poate.ianuarie . Cum să meşterească un cuţit pentru zăpadă. Era convins de vinovăţia lui Agaguk. Jocul devenea de două ori mai interesant. omul legii. Este un nume frumos. zicea el. poliţistul intenţiona să se instaleze pentru un timp nedefinit. zise el brusc omului legii. . cu un surâs straniu pe buze. Cel mai curajos este întotdeauna cel care nu se teme câtuşi de puţin să iasă în întâmpinarea evenimentelor. ivi – ochiul pagina 45 Agaguk nu contenea să admire copilul. îl atingea numai rareori. Nimic mai mult. cu privirea mândră. ceea ce înseamnă că nu are decât vagi bănuieli. nu eu. frica îl făcea să ezite de a se angaja mai departe. Insistenţa era abia subliniată şi totuşi poliţistul o înţelese. – Unde? – Probabil în iglul său. pe toţi. inuiţii pândeau. Într-o zi. La rândul său. pentru că nu puteau să trăiască altfel în această etuvă. Ayallik luă o mină şireată. du-te acolo. Iriook rezemată de perete. zise acesta cu o anume sclipire în ochi. Mâine sau în altă zi. – Iglul lui Ramook este acolo. tundra va reveni la forma sa. Cu sânii grei. zise Iriook din nou.. Acesta.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL amuza. se înclină uşor. va câştiga ceva Ayallik sau risca pur şi simplu răzbunarea colectivă pentru denunţ. – Să-l avertizezi pe Ramook. este cam ciudat. Se povesteau în igluri multe întâmplări de acest gen. îndepărtându-l pe Ramook. Şi. – Unde este şeful vostru? – Nu ştiu. “ Copilul sugea lacom. Dar nu era o carne de calitate. dar stătea cu bustul gol.. Petrecea ore întregi stând pe vine. Iriook i-a arătat din nou scobitura din peretele iglului unde ţineau carnea. pentru că aşa cerea obiceiul. cum spusese poliţistul. se zice. Agaguk contempla încă o minune. Agaguk. Tuturor. închisă la culoare. îl ţinea gol lipit de pielea sa. – Cine eşti tu? – Sunt Ayallik. Denunţul în această împrejurare devenea mai dificil.. Nu se juca cu el. Pentru oameni care ştiu totul. în absenţa lui Agaguk.. Acest micuţ care era al lui.. – Care este iglul lui? Ayallik arătă cu braţul întins. trebuie să fii cel mai tare. zise Ayallik. – Spune-le celorlalţi că vreau să-i văd. Când Iriook îi dădea sân micuţului. câteva zile mai târziu. mai ales. mai era denunţul său o încălcare a legilor tribale? Mai ales că omul legii putea. dar care pentru Henderson. pe brânci. – Cel care trăieşte cu o munteancă? – Cum de ştii? – Noi ştim totul. omule. gândea inukul. – Cât timp? – Cât va fi nevoie. în acea zi friguroasă şi uscată. este eroul şi Ayallik simţea dorinţa să o facă pe eroul. – Se numeşte Tayaout. mai bine zis. Poliţistul surâse. laptele îi curgea pe obraji. Odată poliţistul sosit. „Fiul meu !“ Aceste cuvinte se potriveau bine în gura lui. Rămânea Ramook şi dorinţa lui Ayallik de a-i urma ca şef al tribului. Cu privirea fixată în cea a poliţistului. – Ies să vânez. Se ţinea ţanţoş. Agaguk însă purta mereu pantalon de piele. de fapt. zise cu importanţă. a simţit că blocurile erau pe jumătate topite.. Voi rămâne aici câtva timp. – Şi cum este şef. Acum era foarte cald în locuinţa unde stăteau aproape goi toţi trei.. chiar din os de focă. dar altfel. în interiorul iglului. Apoi se întoarse şi reintră în propiul sau iglu cu o bruscă sfidare ţâşnind din privire. Dar ce să faci altceva decât să ridici din umeri cu stoicism când ţi se impune o prezenţă neplăcută? Toate acestea îl dezamăgeau din plin pe Ayallik. ca un mic animal. cu spatele la foc. – Nu mai avem carne. Agaguk îl mângâia cu vârful degetelor ca şi când i-ar fi fost frică să nu-i frângă trupuşorul. Copilul. erau uşor de găsit. Conversaţia avu loc în limba eschimosă pe care omul legii o folosea cu uşurinţă. El făcu un gest categoric. – Hei. – Plec. – De ce nu vine el însuşi? El te-a trimis? – Nu! Ayallik ştia că. şi lui Ramookşeful. Sudoarea şiroia uşor pe pielea ei netedă. Ayallik schiţă un zâmbet. el spera că acesta se afla în posesia unor probe sigure şi ajutorul pe care el i l-ar fi dat – avea în vedere manevra sa de obţinere a viitoarei puteri – s-ar fi rezumat la câteva insinuări bine plasate. Aici s-a comis o crimă. un rest de loialitate sau. femeia îşi sprijinea spatele gol de gheaţă şi totuşi transpira.. Visa şi ea. Dar nu se decidea să plece. – Voi spune celoralţi că vrei să-i vezi. repeta adesea Agaguk. Doar aceasta contemplaţie. sau cu o coastă de ren să. Poliţistul îşi punea din nou mănuşile. Capricii de alb. I se părea ca rolul s-ar fi potrivit ambiţiilor sale. – Se comit crime. Şi Agaguk visa. Ayallik ştia că în fiecare tunel. hotărî Agaguk. avu o anume expresie a buzelor pe care cei ce-l pândeau nu o puteau vedea. hrănindu-se pentru a creşte sănătos şi puternic. Uite. El este şef. care reuşise să vâneze doi lupi. O înţelepciune instinctivă ordona aşteptarea. oprise cele mai bune părţi pentru consumul lor. îi va anunţa pe ceilalţi. Dacă ar dejuca acum destinul. cu sânul oferit copilului. Cam acră şi tare. nu mai curgea apă. Când micuţul scâncea. vocea se auzea bine.. Or. dar din unghiul cel mai bun. – Să mi se construiască un iglu şi să mi se ducă acolo proviziile mele. Ceva mai rămăsese în Ayallik. nu vrei să te instalezi în iglu şi să stai în sat atâta timp cât va fi nevoie. să-şi îndrepte supoziţiile legate de moartea lui Brown asupra unui alt membru al tribului. aproape peste tot în triburi. după plecarea poliţistului? Sufletul inuitului era ca un teren de joc în care cei doi adversari – ambiţia şi frica – îşi disputeau întâietatea. O să-i spun lui Ramook că vrei să-l vezi. obiceiuri tipice pe care inuiţii nu le-ar putea avea. Îi plăcea să simtă guriţa micuţului sugând laptele. soarele se profila pe zăpadă şi primăvara se apropia. îl chema poliţistul. era grăitoare. Dar mai ales. Ayallik întinse mâinile surâzând. observându-l. când Agaguk a băgat braţul în coşul de aerisire din vârful iglului. Afară. Când ştii totul. Se impunea calmul.. Pe pereţi.

deşi alteori este foarte plăcut. Vântul aducea miresme noi. – Kranor itpin.. Să te culci sub un cort primăvara comportă anumite riscuri. Văzul. (Sprâncene-mari – nume pe care îl dădeau albilor) săpau pământul pentru a găsi resturile traficantului Brown. După topirea zăpezii. cine poate ghici adâncimea ei dedesubt? Iglul te fereşte de toate acestea. – Ayornarman. Fundul urmei era negru. Micuţul a deschis pumnii în partea de sus şi l-a dus la gură ca să-l sugă. Cum o duci? – Eu sunt Ramook. aproape mort de nelinişte. În realitate. auzul. Iriook puse carnea la fiert. Să rămâi în aşteptare. Cer să mi se ridice un iglu. Ardea pielea obrazului şi topea zăpada. zăpada îmbibată cu apa neagră devenea gri. sub iurte. Cine ştie dacă unul dintre ei nu va veni să trădeze? Un cuvânt scăpat. Mai ales aici. vânt ce aducea cu sine emanaţii de frunziş descompus din pădurile ţării albilor. A venit epuizat la postul nostru de la Bazinul cel Mare. Henderson dădu din cap afirmativ. O imagine perfectă a uimirii. Munteanca sa observase manevrele lui Ayallik. – Ştii de ce am venit? – întrebă Henderson deodată. Dacă va fi necesar. În seara aceea avură un mare festin în iglu. krablunenii. un muntean. Răbdarea omului legii era pe sfârşite. zise omul legii. – Dacă ai putea să mă ajuţi cu ceva. Voi rămâne aici. – Sigur nu ştii? – Naunarlok.. Ea frământă ficatul cu făină şi îl prăji în propria lui grăsime. Afară. – El a venit aici şi cineva i-a dat foc în iurta sa. – Nauna.. unde să facă cercetări. Din sud. Ramook. – Tu ştii. El vine uneori din sud cu surprize violente.. – Nauna. Rămâi aici la mine. Când tundra va fi neagră. Iriook gemea în visul său. A putut să se însoare cu o munteancă şi în acelaşi timp să fie şef al tribului. Acolo jos. Am uneltele necesare. ar fi refuzat. Agaguk nu mai auzi nimic. arătându-i banca. treaz de-a binelea. Eschimosul oftă şi îşi reluă aerul impasibil. tu o ştii tot atât de bine ca şi mine. scoase un pachet de ţigări pe care i-l întinse lui Ramook. repetă el. Când fură toţi ghiftuiţi. Ramook ridică din sprâncene. Henderson luă loc pe bancă.. să asculţi. I se părea că aude o voce care-l cheamă. Oh.. Asta denotă o abilitate extraordinară. – Eu sunt Henderson de la Jandarmerie. cald şi atunci pătura de zăpadă se prăbuşeşte. dacă se vroia ca întreaga Arctică să nu devină un viespar de nelegiuţi. Mergând. Soarele era cald. Îşi aprinse o ţigară. Acest Ramook era şiret.. – Eu? – Da. Anok – cugetă el. Dintre toţi eschimoşii subordonaţi lui Ramook. Henderson decise să meargă a-l căuta pe Ayallik imediat. Nu ieşise afară de câteva zile.. . Noaptea îi cuprinse din nou pe el şi familia sa. Legea albilor trebuia să prevaleze şi să fie respectată. – Ramook! – zise ea în eschimosă. se ridica un vânt cald. acoperită pe alocuri cu apă. aşa cum îţi zic. – Voi rămâne aici. mi se va construi o iurtă când tundra va fi neagră. zise el. Nu pot nimic să-ţi spun. şi ceilalţi eschimoşi erau la fel. I-a pus ochiul între mânuţe. – Un traficant de rachiu a venit aici. Dinţii îi erau galbeni şi stricaţi în faţă. Voi săpa peste tot. în urmele adânci mustea apa. îşi încrucişă picioarele. văzând cât de aproape era primavara. infestând muşchiul putrezit. Ce destăinuiri îi făcuse ambiţiosul? – Îmi voi petrece un timp oarecare printre voi. Era o virtute capitală în acest ţinut al zăpezilor şi al vieţii grele.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Îşi luă puşca şi plecă. îşi zicea el. Ea auzise zgomotul vocilor. Dinspre râu veneau vuiete surde de apă învolburată. dar mai ştia că ar fi fost inutil să insiste. Dar experienţa vine odată cu obişnuinţa. Cu doi ani în urmă. Ramook înclină capul. – Foarte bine. Cine ştie grosimea ei. mirosul. Henderson se ridică. dar ochii săi cu sclipiri de lac urmăreau constant toate gesturile poliţistului. poate câteva ore. din cauza mirosului aerului viciat din iglu şi al fumului de la gătit. Un pui de ren sărea în partea cealaltă a râului. nu era decât vântul. topindu-se în adormire. acela era singurul pe care putea să-l facă să vorbească. să observi. În colţ munteanca sa blestema şi Henderson făcu efort ca să nu zâmbească. – Fumezi? – Nu! Ramook rămase în expectativă. Se întoarse pe piei şi îşi frecă faţa cu mâinile. urmă Henderson neliniştit.. (va urma) angayok'ak – şeful Munteanca avea mereu simţurile foarte dezvoltate. ei erau fideli solidarităţii tribale. Dacă Ramook era inteligent. lăsă capul în jos şi deschise gura. adormiră. – E o muncă zadarnică. care n-ar fi fost decât nişte oase disparate sau carne carbonizată.. pagina 46 – Şi asta. Dar voi săpa. Duelul avea loc cu forţe egale.. Ramook! Bătrânul şef surâse misterios. Împuşcătura trasă de Agaguk ţâşni fatal şi omorî animalul. şi voi găsi. Locuri alese cu cap. – Acest om a venit aici cu un sălbatic. Nu era om cinstit. trosnituri mari reverberau pe câmpie. În sfârşit. un act de. – Nauna. hotărî el. krablunak manitok ! Un alb era acolo? Omul Jandarmeriei Regale venea târându-se prin tunelul de intrare. Numai la suprafaţă ea rămânea albă. murmură Ramook. Pe râu gheaţa era neagră. „Chiar şi aici“. Agaguk a luat unul din ochii animalului şi s-a apropiat de copil. şeful tribului. Ramook scuipă la pământ. Zăpada a început să se topească. Aţi îngropat dovezile clare. Vin furtunile neaşteptate şi atunci vântul este de o sută de ori mai periculos. dând buzna în iglu. De fiecare dată când îl ridica. vreau să-mi predaţi vinovatul. Se trezi plin de sudoare. nu erau prea numeroase şi ele ar fi scos la iveală câteva rămăşiţe ale unui om alb. Ţi se va construi o iurtă deîndată ce tundra va fi neagră. Henderson va săpa prin împrejurimi. – Ramook! – Nauna. Munteanul a fugit. Cu băgare de seamă. Ramook făcu o grimasă.. – Ayornarman. Henderson învăţase să-şi păstreze calmul. foarte impresionat de vis. un gri de metal topit. A lăsa să treacă timpul devenea unica soluţie. Chiar şi zăpada de topit tot Iriook se ducea să o caute. Mai presus de toate. Dar nimeni nu are dreptul să ucidă chiar şi un om necinstit. Se sfârşise luna mai. Ramook luă o mină de parcă nu-l observa. voi face cercetări. peste tot. – Namatok. Agaguk se visa în satul său. el interpreta scenariul pe care şi-l făcuse. Nu ştiu nimic.ianuarie . Va aştepta. n-a mai putut adormi mult timp. Ea simţi imediat sosirea omului legii. Agaguk simţea cum crapă solul sub piciorul său. În câteva zile. sosise luna iunie şi cu iunie venea primăvara. eu cunosc felul vostru. curentul o va antrena şi apa se va elibera. Ramook avu un zâmbet larg. deşi cea mai deprimantă. Agaguk fu uimit. Tăie bucăţi mari de carne din spată şi o fripse la flacără. Şi ceilalţi o ştiu.

333 Champagne. Liviu Alexandrescu (tel. Vasile. Sâmbătă 14 aprilie.violeta. ora 19:00 – Cele 12 Evanghelii.tunaru@mavamontreal. ora 17:00 Denie. ora 10:00 – Liturghia Sf. ora 19:00 – Prohodul. recuperarea comisioanelor datorate agenților imobiliari) – Régie du logement Şcoala dumin icală pentru copii a Biser icii Buna Vest ire Vă rugăm să aduceți copiii la școală.) –Drept imobiliar (defecte ascunse de construcție ori vicii de sol. sărbătoare statornicită de primii imigranți. De conținutul articolelor din revistă este răspunzător autorul. ora 10:00 – Sf. garda copiilor. litigii testamentare. Dr. Bureau 3. spovedanie. a treia zi de Paști. spovedanie. ora 14:00 Centre Gabrielle-et-Marcel-Lapalme 5350. Vineri 13 aprilie. în 1918. după Sfânta Slijbă Duminicală. Le lancement du livre aura lieu le vendredi 20 avril. Programu l Slujbelor relig ioase În fiecare duminică şi în zilele de sărbătoare marcate cu roşu în calendarul creştin: o Orele 9:30 – Utrenia o Orele 10:30 – Sfânta Liturghie În fiecare vineri la orele 18:30 se oficiază Slujba Acatistului şi Spovedanie. ora 9:00 – Spovedanie. Univ.Școala pentru minte. ora 17:00 Denie. 2. 17 martie 2012. ora 23:45 – NOAPTEA DE PAȘTI Învierea Domnului. proprietara imobilului Anunțurile comunității Bibliotec a „Miha i Em ine scu” a Biser icii „ Buna Vest ire” Biblioteca este în curs de renovare și reorganizare. ora 9:00 – Spovedanie. școala pregătește programul tradițional ce va avea loc cu ocazia Hramului Bisericii „Buna Vestire”. Vasile. ora 10:00 – Liturghia Sf. Luni 16 aprilie. Gheorghe”. În prezent. Liturghie. Vineri 20 aprilie. La 31 martie. omologări testamentare etc.Hôtel OPUS.net/romanblt/ sau www. Contactați: Pr.ianuarie . Montréal . Sfânta Liturghie și pomenirea morților. chemin de la Côte-des-Neiges.ca.lindaleith. ora 17:00 Denie. Căutăm benevoli pentru indexarea cărților pe calculator.bunavestire. ora 15:00 – Scoaterea Sf. Dreptul de a reproduce și de a difuza din revista „Candela de Montreal” este rezervat numai redacției. la ora 10:00 se oficiază pomenirea morților și spovedanie. pensii alimentare. a doua zi de Paști. ora 9:00 – Spovedanie. ora 10:00 – Sfânta Liturghie. ora 10:00 – Liturghia Sf. ora 9:30 – Utrenia „Sf.com Felicia Mihali *** Junimea Română din Montréal . ora 10:00 – Sfânta Liturghie. Joi 12 aprilie. inimă și cultură are plăcerea să vă invite la Balul ghioceilor de la școala românească Dineu și spectacol de susținere a campaniei de sensibilizare PRIN CUNOASTERE SA NE PASTRAM IDENTITATEA Sâmbătă. Marți 17 aprilie. Sorin Sonea Constantin Boboc 300 $ 60 $ Programu l sărbător ilor Sfin telor Pașt i Luni 9 aprilie. ora 11:00 – A doua Slujbă de Înviere. Costul anual este de 25$.salle La Galerie (librairie du festival) Pour plus de détails. Joi 12 aprilie. de 19 h à 20h dans le cadre du Festival littéraire international de Montréal Metropolis bleu . Joi 12 aprilie. Marți 10 aprilie. ora 10 – Izvorul Tămăduirii – Sfințirea apei. The Darling of Kandahar. Vineri 16 martie și vineri 16 aprilie la ora 18:00. H1X 2X2 (intre strazile Masson si Laurier) RUGAM CONFIRMATI : otilia.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 47 grupaj realizat de Victor Roșca NOTĂ: Toate activităţile care se desfăşoară la Sala Parohială „Pr. Montréal QC. vous pouvez consulter le site www. St-Eustache Y7P 2H4 Cell: (514) 567-4619 Fax: (450) 413-0941 Courriel: info@violeta.ca/RO/ (butonul Candela) . Tel. Luni 23 aprilie. 10. În fiecare sâmbătă din perioada postului. 2012. J'ai l'immense plaisir de vous annoncer la parution de mon premier roman en anglais. rue Lafond. Montréal Tel. la Biserica „Buna Vestire” au avut loc: botezuri – 124 cununii – 19 înmormântări – 4 Donaț ii pentru revista Candela de Montreal în 2012 Prof. Parohie) (514) 274-2181 Bibliotecara Luiza Săvulescu (biblioteca) (514) 274-6735 ANUNȚ IMPORT ANT Duminică 25 martie la orele 12:30. Petre Popescu. divorțuri. Petre Popescu” sunt suportate financiar de Biserica Ortodoxă Română „Buna Vestire” din Montreal.ca V AR IA Chers amis. ce va avea loc în Sala parohială pr. Vasile. Să ne cunoaștem profesioniștii din comunitate Me CEZAR CATALIN MIHAI Avocat (Québec) H3V 1G6 5022. rue Sherbrooke St. ora 10:00 – Sfânta Liturghie. Servicii re lig ioase În anul 2011. Duminică 15 aprilie. * Candela pe internet: pages. sunteți cu toții invitați la SĂRBĂTOAREA HRAMULUI BISERICII BUNA VESTIRE.: 514 884-6530 Ab onamen te Vă rugăm să vă abonaţi la revistă. Ouest. : 514-341-5330 –Imigrație –Drept matrimonial (separări.ca  VIOLETA PÎRVU Courtière immobilier agrée Vente immobilière au rabais! www. Se vor servi mâncăruri tradiționale românești și băuturi ușoare.infinit. ora 9:00 – Spovedanie. spovedanie. Miercuri 11 aprilie. 1. Sfântul Maslu și Spovedanie. publié par Linda Leith Publishing House. Epitaf.

Telefon:(514) 736-0950 Redactor Şef : Victor Roșca Consilier de redacție: pr. ou plutôt s’inscrivent en sourdine ou en superposition. un inclassable. Filip surprend le lecteur : même quand il traite de sujets connus. Montréal.ianuarie . Dépôt légal . le poète George Filip mérite d’être connu de ses nouveaux compatriotes québécois francophones.Bibliothèque nationale du Québec." Mihai Golescu SERMENT J'ai juré de ne point souffrir Ni les coups. sentimente. les voix off abondent et dialoguent avec le poète. Canada H2R 2S9. puisque ceux-ci vont découvrir une voix unique jusque là méconnue.Bibliothèque nationale du Canada. în special din spaţiul spiritual de la Teiu. l’errance. Radu Deca Tehnoredactare: Marius Neaga ISSN 1495 – 8929. atitudini. un rebelle. Ent re deu x rivages – Alexand ru LeCitoyen JURĂMÂNT Am jurat să nu mă doară Nici bătaie și nici ură. Dépôt légal . la vie. Montréalais d’adoption. la violence de son langage décape ces topoi et invente une vue pluridimensionnelle où. comme au cinéma à écrans multiples. ce torrent verbal charrie rubis et scories. toate topite în creuzetul unui joc secund numit artă poetică şi concretizat în florilegii lirice. nostalgii şi recurenţe. Teodor Curpaș Ilustraţiile : Angela Faina. qui greffe sur la québécitude une roumanité d’avant-garde. sevă care a urcat prin tija timpului şi a crinului poetic ca să alimenteze şi să contureze pregnant o personalitate artistică. On devine un écorché. acolo unde s-a născut şi Vladimir Streinu. La logique narrative est bousculée. la mort. contre moi La vie est vraiment communion! C A N D E L A D E M O N T R E A L Redacţia şi administraţia: 8060 Christophe Colomb. apoi. 1997 . unde a emigrat şi unde a continuat să transfigureze şi distileze trăiri. Liviu Alexandrescu Secretar de redacție.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 48 Apariții editoriale (scriitrori canadieni) : L'Ère des po ètes – George Fi lip Par l’originalité de sa vision. idei. imagini şi amintiri. L’effet est déroutant et fascinant. mai întâi aici. în Canada. George Filip Colectiv de redacție : Ortansa Tudor. în România. regrete şi entuziasme. les uns mettant en valeur les autres. ni la répulsion Ni les mensonges. Nici minciuna împotrivă-mi Viaţa-i cuminecătură! A tresp rezecea carte – Lia Ruse „Mai relevant mi se pare că suava fiinţă feminină şi-a extras seva lirică din pământul cultural al Argeşului. Québec. l’amour.