MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICEŞl AMENAJĂRII TERITORIULUI  ORDIN nr. 24/N/  din 19.02.1997  Având în vedere:  ­ Avizele Consiliului Tehnico ­ Ştiinţific nr.

 156/96; 205/96; 206/96  ­ în  temeiul  H.G.  nr.  456  /1994  privind  organizarea  şi  funcţionarea  Ministerului  Lucrărilor  Publice şi Amenajării Teritoriului,  ­ în conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 12/1996 şi a Decretului nr.591 /1996,  ­ Ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului emite următorul  ORDIN  Art. 1 ­ Se aprobă:  "Normativ  privind  calculul  coeficientului  global  de  izolare  termică  la  clădiri  de  locuit"  Indicativ C 107 /1­97, "Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termică la  clădiri cu altă destinaţie decât cele de locuit" Indicative 107/2­97,  "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor" Indicativ  C  107/3­97,  "Ghid  pentru  calculul  performanţelor  termotehnice  al  clădirilor  de  locuit"  Indicativ C 107/4­97 "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţii în  contact cu solul: Indicativ C107/5­97  Art. 2 ­Reglementările de la art.1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul Construcţiilor.  Art.  3  ­Direcţia  Programe  de  Cercetare  şi  Reglementări  Tehnice  va  aduce  la  îndeplinire  prevederile prezentului ordin.  MINISTRU  NICOLAE NOICA  MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Şl AMENAJĂRII TERITORIULUI  DIRECŢIA  COORDONARE,  CERCETARE  ŞTIINŢIFICĂ  Şl  REGLEMENTĂRI  TEHNICE  PENTRU CONSTRUCŢII  NORMATIV  PRIVIND CALCULUL COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ LA  CLĂDIRILE DE LOCUIT  IndicativC 107/1 ­1997  Elaborat de:  INSTITUTUL  DE  PROIECTARE,  CERCETARE  Şl  TEHNICĂ  DE  CALCUL  ÎN  CONSTRUCŢII ­ S.A.  Director general:  ing. ŞERBAN STĂNESCU  Responsabil lucrare:     ing. MIHAELA GEORGESCU  Elaboratori:  ing. MOSES DRIMER  ing. MIHAELA GEORGESCU 

Avizat de:  DIRECŢIA PROGRAME DE CERCETARE Şl REGLEMENTĂRI TEHNICE

Director:  ing. OCTAVIAN MĂNOIU  Responsabil de lucrare MLPAT: arh. DOROTEIA COCHECI  NORMATIV  PRIVIND  CALCULUL  Indicativ  COEFICIENŢILOR  GLOBALI  DE  IZOLARE  C107/1 ­1997  TERMICĂ LA CLĂDIRILE  DE LOCUIT  1. OBIECT Şl DOMENIU DE APLICARE  1.1.  Prevederile prezentelor  reglementări  tehnice  stabilesc  modul  de  calcul  al coeficientului  global  de  izolare  termică  (G)  care  exprimă  pierderile  totale  de  căldură  la  clădirile  de  locuit.  Reglementările tehnice cuprind, de asemenea, valorile normate maxime ale coeficienţilor  globali de izolare termică (GN), care se admit la clădirile de locuit.  1.2.  Prezentele  reglementări  urmăresc  ca,  atât  prin  concepţia  complexă  iniţială  a  clădirii  (configuraţie,  procent  de  vi­trare.etc),  cât  şi  prin  modul  de  alcătuire  a  elementelor  de  construcţie  perimetralesi  detaliilor,  să  se  limiteze pierderile  de  căldură  în  exploatare,  în  vederea reducerii consumului de   energie   pentru   încălzirea   clădirilor   de  lo cu i t  1.3. Prevederile  prezentelor  reglementări  se  aplică  la  toate  tipurile  de  clădiri  de  locuit  şi  anume:  ­ clădiri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau înşiruite, tip duplex, ş.a.);  ­ clădiri de locuit cu mai multe apartamente;  ­ cămine şi internate;  ­ unităţi de cazare din hoteluri şi moteluri. Reglementările se referă atât la clădirile noi, cât  şi la clădirile existente care urmează a fi supuse lucrărilor de reabilitare şi de modernizare.  Clădirile de locuit având magazine sau spaţii cu alte destinaţii la anumite niveluri, vor fi  considerate  exclusiv  aceste  spaţii,  având  în  vedere  şi  pierderile  de  căldură  prin  supra­  feţele adiacente.  1.4.  Coeficienţii globali de izolare termică ­ G ­ au în vedere:  ­pierderile de căldură prin transfer termic, aferente tuturor suprafeţelor perimetrale, care  delimitează volumul încălzit al clădirii;  ­pierderile de căldură aferente unor condiţii normale de reîmprospătare a aerului interior;  ­pierderile  de  căldură  suplimentare  datorate  infiltraţiei  în  exces  a  aerului  exterior,  prin  rosturile tâmplăriei. Coeficienţii globali nu ţin seama de aportul solar şi nici de aportul de  căldură datorat ocupării locuinţelor.  Elaborat de:  INSTITUTUL  DE  PROIECTARE.  CERCETARE  Şl  TEHNICA  DE  CALCUL  IN CONSTRUCŢII I.P.C.T. ­ S.A. Bucureşti  Aprobat de:  MLFAT  ­  DGRAT  ­  DPCRT  cu ordin nr. 24/N  din 19.02.1997

1.5. Respectarea  prevederilor  prezentelor  reglementări  tehnice  este  o  condiţie  obligatorie  atât  pentru  elaboratorii proiectelor,  pentru  specialiştii  verificatori  şi  experţi  atestaţi  (exigenţa  E),  cât  şi  pentru  investitori      şi      executanţi,      conform      prevederilor      din "Legea  privind  calitatea  în  construcţii"  ­  nr.  10/1995.  Verificarea  proiectelor  sub  aspectul  exigenţelor  de  izolaţie  termică  şi  de  economie  de  energie  este  obligatorie  la  obţinerea  autorizaţiei  de  construcţie.  1.6. Verificarea coeficientului global de izolare termică nu anulează obligativitatea efectuării tuturor  celorlalte verificări termotehnice cerute de legislaţia în vigoare. 

7. TERMENI.e  4 K .­T.  ­  ­  "C  °C  1  D T  3  Ti. Şl UNITĂŢI DE MĂSURĂ  Simbolurile  şi  unităţile  de  măsură  ale  principalilor  termeni  utilizaţi  în  prezentele  reglementări tehnice sunt date în tabelul 1.  încălzit al clădirii. în care:  1W  =0. Prezentele reglementări tehnice se vor utiliza împreună cu următoarele acte normative:  [1]  C107/3  ­  97  Normativ  privind  calculul  termotehnic  al  elementelor  de  construcţie  ale  clădirilor  [2]  C107/5  ­  97  Normativ  privind  calculul  termotehnic  al  elementelor  de  construcţie  în  contact cu solul.860 kcal/h = 1 J/s  2  2  1 m  K/W      =1.860 kcal  SIMBOLURI. Se foloseşte sistemul internaţional de unităţi de  măsură (SI).  Temperatura  exterioară de  Temperatura  interioară de  2  Diferenţa între  temperatura exterioară şi  cea interioară de calcul  ­  ­  m  2  M  Ac  V  N  L  ­  ­  ­  ­  2  M  3  m  ­  °C  T„  T.163 m  h °C/kcal  3  3  1W/(m  K)    = 0. SIMBOLURI.  [3] C107/4 ­ 97 Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de locuit  2.  ­  Aria anvelopei.  Aria construită a  clădirii  Volumul interior.860 kcal/(m h °C)  1Wh  = 3600 J = 0.  Numărul de niveluri  Temperatura  spaţiilor  neîncălzite. Şl UNITĂŢI DE MĂSURĂ ___ TABELUL 1  SIMBOLU  TERMENUL  RELAŢIA  UNITĂŢI  L  DE  DE  DEFINIRE  MĂSUR  Ă  1  2  3  4  P  A  Perimetrul clădirii  ­  Aria de transfer  termic.1.

 raportată la  volumul clădirii. pe ansamblul  clădirii. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ (G)  3. precum şi cele  datorate  infiltraţiilor  suplimentare  de  aer  rece. pe ansamblul  clădirii  Coeficientul de transfer  termic corectat. calculat cu calculează cu relaţia:  . a aerului  Densitatea aparentă a  aerului  Rezistenta termică  specifică corectata. a unui element de  construcţie.1.  Coeficientul  global  de  izolare  termică  a  unei  clădiri  (G). mediu.  la  care se adaugă pierderile de căldură aferente reîmprospătării aerului interior.  medie. al  unui element de  construcţie.  în  ansamblu.  Coeficientul de cuplaj  termic al unui element de  construcţie  Fluxul termic  Factorul de corecţie a  temperaturilor exterioare  Viteza de ventilare  (numărul de schimburi  de aer pe oră). pentru o  diferenţă de temperatură între interior şi exterior de 1 K.  Coeficientul global de  izolare termică a  Coeficientul global  normat de izolare  termică a clădirii  ­  ­  ­  J/(kgK)  3  kg/m  M  2 K/W  1  2  W/{m  K)  AUm=  A  R  W/K F  r  n  A­(T­T)  ŢVŢj  AT  W  ­  h 1  ­  G  GN  ­  ­  m3K  W/(  )  3  W/(m  K)  3.Ca  Pa  R' m  U' m  L  Capacitatea calorică  masica la presiune  constantă.  Coeficientul  global  de  izolare  termică  se  în care:  L  coeficientul de cuplaj termic.  reprezintă  suma  pierderilor de căldură realizate prin transmisie directă prin aria anvelopei clădirii.

 termoizolate în mod corespunzător (exemplu:  garaje.  prin rosturi. camere de pubele. respectiv numărul de schimburi  1  de aer pe oră [h'  ];  3. pe ansamblul clădirii.  separate  de volumul clădirii prin pereţi sau /şi planşee.a.  Rosturile  antiseismice. poduri. volumul clădirii se calculează fără a ţine seama de  existenţa  rosturilor.  în mod similar. cuplate sau înşiruite. medie. având rezistenţa termică R' m; n  viteza  de ventilare naturală a clădirii. nu se  consideră ca făcând parte din anvelopa clădirilor. Aria anvelopei clădirii ­ A ­ se calculează cu relaţia:  2  A= å  Aj  [m ]  (3)  în care:  A  aria anvelopei. uneori.  delimitat  de  o  serie  de  suprafeţe  care  alcătuiesc  anvelopa  clădirii  şi  prin care au loc pierderile de căldură. ş. magazii.  3. ş. pereţii dintre secţiuni şi dintre locuinţele cuplate sau înşiruite. birouri. a unui element de  2  2  construcţie[m  K/W]; A  aria elementului de construcţie [m  ].j  ariile elementelor de construcţie care intră în alcătuirea anvelopei clădirii şi anume:  • suprafaţa opacă a pereţilor exteriori;  • suprafeţele adiacente rosturilor deschise şi /sau închise;  • suprafeţele  ferestrelor  şi  uşilor  exterioare. al clădi rii  3  [m  ]; R'_  rezistenţa termică specifică corectată.  spaţii  de  circulaţie  şi  alte  spaţii  comune. fie  sub această cotă.  precum  şi  ale  pereţilor  exteriori  vitraţi  şi  ale  luminatoarelor;  • suprafaţa planşeelor de peste ultimul nivel.3. Clădirea  ­  în  concepţia  prezentelor  reglementări  ­  reprezintă  un  ansamblu  de  apartamente.  dar  care  au  alte  funcţiuni  sau  destinaţii (exemplu: spaţii comerciale la parterul clădirilor de locuit. subsoluri tehnice sau cu boxe. volumul şi  anvelopa se determină pentru ansamblul clădirii.  balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară. sub terase;  • suprafaţa planşeelor de peste ultimul nivel. i ncălzit. chiar la unele clădiri de locuit); în  aceste cazuri rosturile sunt de tip închis. pivniţe.);  ­alte  clădiri.a. fără rosturi.  La clădirile fără rosturi. sub poduri; . cât şi cele închise (la care se prevăd măsuri speciale  de etanşare şi izolare termică pe contur). La clădirile compuse din mai multe secţiuni ^case de scară) fără rosturi între  ele.2. reprezentând suma tuturor ariilor ele­  mentelor de construcţie perimetrale ale clădirii. prin care au loc pierderile de căldură;  A.  iar  suprafeţele  pereţilor  adiacenţi  rosturilor  fac  parte  din  anvelopa  clădirii. internate sau.T  factorul de corec|ie a temperaturilor exterioare [­]; V  volu m ui interior. volumul şi respectiv anvelopa clădirii se calculează pentru ansamblul acestor secţiuni. constituie ­ de regulă ­ limite ale volumului clădirii.  atât  cele  deschise  (care  nu  au  prevăzute  măsuri de izolare faţă de aerul exterior).  având  pereţii  adiacenţi  separaţi  de  clădirea  considerată. amplasate fie peste cota terenului sistematizat.  Fac  excepţie  situaţiile  la  care rosturile  sunt  amplasate  în  interiorul unui  volum unitar din punct de vedere  funcţional (de exemplu rosturi la cămine. verande. precum şi la pereţii în contact cu solul);  ­ încăperi  anexă  ale clădirii  propriu­zise.  de  dilataţie  sau  de  tasare.  neîncălzite  sau  mult  mai puţin încălzite.);  ­ spaţii  care  fac  parte  din  volumul  constructiv  al  clădirii. la clădirile de locuit individuale.  Anvelopa clădirii separă volumul încălzit al clădirii de: ­ aerul exterior;  ­ sol (la plăci în contact direct cu solul.  iar  suprafaţa  eventualilor  pereţi  adiacenţi  rosturilor  nu  se  includ  în  anvelopa clădirii.

 Volumul clădirii ­ V ­ reprezintă volumul delimitat pe contur de suprafeţele perimetrale care  alcătuiesc anvelopa clădirii.  ş. puţul lif tu Iu i şi alte spaţi i comu ne. » ariile tâmplăriei exterioare se iau în calcul  pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor din pereţi (fig. holuri de intrare.  Volumul clădirii ­ V ­ reprezintă volumul încălzit al clădirii. 1 şi 2);  • ariile  orizontale  (terase.  3. şi care sunt precizate la punctul 3. de exterior (la bowindouri. casa scării.  lipsiţi  de  o  termoizolaţie  semnificativă. Nu se includ în volumul clădirii: . precum şi de spaţii având alte destinaţii.  planşee  peste  subsoluri.  precum  şi  planşeele  intermediare).4. etc.  cât  şi  încăperile  încălzite  indirect  (fără  elemente  de  încălzire).D;  ­ pe verticală. până la tavanul  ultimului nivel încălzit (înălţimea H = SH;  în fig.  dar  la  care  căldura  pătrunde  prin  pereţii  adiacenţi. între faţa superioară a pardoselii de la primul nivel încălzit.  Aşa  cum  rezultă  din  f  ig.  Mansardele precum şi încăperile de la subsol.)  se  calculează pe baza dimensiunilor conturului interior al pereţilor care alcătuiesc anvelopa clădirii  (fig.  Ariile care alcătuiesc anvelopa unei clădiri (A.  la  determinarea  suprafeţelor  orizontale  şi  verticale  se  va  ţine  seama de această înclinare. în acest sens se consideră ca făcând parte din volumul clădirii: cămări. încălzite la temperaturi apropiate de temperatura  predominantă a clădirii.) se determină astfel:  • ariile pereţilorsecalculeazâpebazaurmâtoarelordimensiuni:  ­pe orizontală.a.1);  • în  cazul  suprafeţelor  înclinate.  planşee  sub  poduri.  aria  anvelopei  se  determină  având  în  vedere  exclusiv  suprafeţele  interioare  ale  elementelor  de  construcţie  perimetrale. pe baza dimensiunilor interioare ale pereţilor exteriori sau ale celor de la rosturi  (lungimile în plan marcate cu linie groasă în  fig. etc);  • suprafaţa pereţilor şi a planşeelor care separă volumul clădirii. cuprinzând atât încăperile încălzite  direct  (cu  elemente  de  încălzire).  vestibuluri.  ganguri de trecere.3.2). se includ în volumul clădirii.• suprafaţa planşeelor de peste pivniţe şi subsoluri neîncălzite;  • suprafaţa plăcilor în contact cu solul;  • suprafaţa pereţilor în contact cu solul;  • suprafaţa planşeelor care delimitează clădirea la partea inferioara. de spaţii adiacente neîncâlzite  sau mult mai puţin încălzite.3.  plăci  pe  sol.  ignorând  existenţa  elementelor  de  construcţie  interioare  (pereţii  interiori  structurali  şi  nestructurali. debarale.

.

 cornişe.  La clădirile cu acoperiş înclinat. ale elementelor de construcţie  (R'J se determină pe baza prevederilor din [1].  podeşte).  grinzile  (dacă  nu  sunt  termoizolate)  şi  zona  de  racordare  cu .Principalele  punţi  termice  care  trebuie  să  fie  avute  în  vedere  la  determinarea valorilor R'n  sunt următoarele:  •  la pereţi: stâlpi.1. streaşini.5. spre exterior. de  exemplu camerele de pubele;  ­verandele. de subsol şi de aerul exterior (pereţi. precum şi balcoanele şi logiile. coşuri şi ventilaţii;  •  la  planşeele  de  peste  subsol.  La clădirile cu terasă. precum şi la holurile de intrare în clădire care au planşeul inferior  denivelat.  La casa scării de la parter. Rezistenţele termice corectate.­ încăperile cu temperaturi mult mai mici decât temperatura predominantă a clădirii. logii şi bowindouri.  colţuri şi conturul tâmplăriei;  •  la planşee le de la terase şi de la poduri: atice. centuri.  termoizolate  la  partea  inferioară:  pereţii  structurali  şi  nestructurali  de  la  subsol. determinarea volumului şi a ariei anvelopei. se consideră pereţii dintre casa  scării şi pod şi planşeul sau acoperişul de peste casa scării. grinzi. chiar în situaţia în care ele su nt închise cu  tâmpi arie exterioară. în situaţiile în care casa scării continuă peste cota generală a  planşeului podului. plăci de balcoane. [2] şi [3]. în câmp curent (R). buiandrugi. ca elemente delimitatoare. se face cu luarea în consideraţie a acestei denivelări. cu luarea în consideraţie a influenţei  tuturor punţilor termice asupra rezistenţelor termice unidirecţionale. planşee. medii pe ansamblul clădirii. stâlpişori. pereţii exteriori ai acesteia se consideră ca elemente ale anvelopei clădirii.  termoizolate  la  partea  superioară:  pereţii  structurali  şi  nestructurali de la parter şi zona de racordare cu soclul;  •  la  planşeele  de  peste  subsol. precum şi a ariilor tuturor elementelor  de construcţie care separă aceste spaţii.5.  3. rampe.  3. în cazul în care casa scării se ridică peste cota generală a planşeului  terasei.

5.Rezistenţele termice corectate...La fazele intermediare de proiectare se admite utilizarea metodei simplificate din anexa H  din  [1]..5.  Tj  temperatura în mediul din exteriorul anvelopei care poate fi: Tj=Te  sau Tj  =Tu . care la clădirile de locuit  se consideră temperatura predominantă a încăperilor:  C  T..Te  în care:  Te  temperatura  exterioară  convenţională  de  calcul  pentru  perioada  rece  a  anului.  precum  şi  toate  zonele  cu  termoizolaţia întreruptă;  •  la  planşeele  care  delimitează  volumul  clădirii  la  partea  inferioară.  trebuie să fie mai mari decât valorile Rmin... precum şi zona de racordare cu pereţii adiacenţi.7.5. rezistenţele termice R' n  determinate conform pct.73din[1]şi1. din anexa 3.20 %  3.  3.  în  conformitate  cu  relaţiile  de  calcul  din  cap.45%  •  la terase şi planşee sub poduri  15.Rezistenţele termice  ale tâmplăriei exterioare. medii. precum şi în vederea reducerii  consumului de energie în exploatare. efectuat în conformitate cu prevederile d in [1] şi [2].. Pentru mărirea gradului de confort termic ia clădirile de locuit. 9 şi din anexai din [1]. Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare se calculează cu relaţia: Ti - Tj  (4)  i =  Ti .4..  3. astfel:  •  la pereţi exteriori  20.5..  3..  se determină pe baza metodei coeficienţilor specifici liniari şi punctuali de transfer termic.  3.i= +20  C  Tu  temperatura  în  spaţiile  neîncâlzite  din  exteriorul  anvelopei.La  fazele  preliminare  de  proiectare. astfel:  Zona I Te_=­12°C  Zonal II Te=­15°C  Zona III Te=­18 o C  21 Zona IV T = ­  o C  e Ti  temperatura interioară convenţională de calcul pe timpul iernii..  de  aerul  exterior:  grinzi  (dacă nu sunt termoizolate).5...3. 3. din anexa D din [1]. luminatoarelor şi pereţilor exteriori vitraţi se  vor considera conform prevederilor din cap.  7  din  [1]  şi  [2]  şi  a  tabelelor  1.  influenţa  punţilor  termice  se  poate  evalua  printr­o  reducere globală a rezistenţelor termice unidirecţionale (în câmp curent).18din[2]..5.  pentru  perioada de iarnă.  3.35%  •  la rosturi  10. centuri. ale suprafeţelor opace ale elementelor de construcţie.care  constă  în  determinarea  mediei  aritmetice  a  rezistenţelor  termice  calculate  pe  zone dispuse paralel pe fluxul termic şi pe straturi dispuse perpendicular pe fluxul termic.soclul;  •  la  plăcile  în  contact  cu  solul:  zona  de  racordarea  cu  soclul.25%  •  la planşee peste subsoluri şi sub bowindouri  25.  determinate  pe  baza  unui  calcul al bilanţului termic.6.2.  care  se  consideră  în  conformitate  cu  harta  de  zonare  climatică  a  teritoriului  României.

  •  Pierderile suplimentare de căldură datorate infiltraţiei în exces a aerului exterior sunt o  consecinţă directă a modului de realizare a etanşeităţii rosturilor dintre cercevelele şi tocurile  tâmplăriei exterioare.  3.8.10 Rezistenta termică medie a anvelopei se poate calcula cu relaţia: . balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară.8  la verande.. valoarea n se  •  determină  prin  interpolare. rezultă i = 1. raportate  la  volumul  clădirii  V şi  la  diferenţa  de temperatură AT=T­Te. valorile i  se pot considera: i =0.  Aceste  pierderi.0 .  La  pierderile  de  căldură  prin  transfer  termic  se  adaugă  pierderile  aferente  unor  condiţii  normale de reîmprospătare a aerului interior.  în  funcţie  de  ponderea  ariilor  diferitelor  tipuri de tâmplarii.  aferente  infiltraţiei  în  exces  a  aerului  exterior.=  IW]  (6)  V  V . în funcţie de modul de etanşare a tâmplăriei exterioare. pa.34 Wh/(m K) Valorile n se iau din anexa 1.  Valorile n din anexa 1  cuprind ambele componente ale naturii  •  pierderilor  de  căldură.5     la rosturi închise.  astfel  încât  numărul  de  schimburi  de  aer  variază  1  de  la  valoarea  minimă  de  0.5  h  (fără  infiltraţii  în  exces)  la  valori  de  1.  care poate  pătrunde prin  rosturile  tâmplăriei.s/(m  K)=1230:3600= 0.  T  D 3.34 n[W/m  K].  Aceste schimburi normale de aer se realizează:  ­prin inerentele neetanşeitâţi ale tâmplăriei;  ­prin deschiderea ferestrelor şi uşilor exterioare;  ­prin eventualele sisteme speciale de ventilare naturală (de exemplu clapete reglabile pentru  priza de aer proaspăt şi alte clapete sau canale verticale de ventilaţie pentru eliminarea aerului  viciat). la camere de pubele. respectiv numărul de  schimburi de aer pe oră [h­1 ]  0. în care: n viteza de ventilare naturală a clădirii.Pentru calcule în faze preliminare de proiectare.=1230 W.23kg/m  3  3  Ca .ij  SFj Lj   . precum şi de curenţii de  aer interiori şi exteriori. Primul termen al relaţiei de calcul (1) poate fi determinat cu relaţia:  în care:  S  . în cazul unor infiltraţii suplimentare mari:  La clădiri având mai multe feluri de tâmplarii exterioare.0.  au  3  valoarea 0.9  la rosturi deschise şi lapoduri; i  =0.  3. şi sunt în funcţie de următorii factori:  ­ expunerea  clădirii  (simplă  sau  dublă)  sub  aspectul  infiltraţiilor  de  aer. la subsoluri neîncălzite şi la pivniţe.  precum şi la alte spaţii adiacente neîncălzite sau având alte destinaţii; i =0.  La elementele de construcţie care separă mediul interior (Ti) de mediul  exterior.5  h  1 reprezintă  numărul  minim  de  schimburi  de  aer  pe  oră  necesar  pentru  reîmprospătarea  aerului  interior  în  vederea  asigurării unor condiţii normale de microclimat. precum şi pierderile suplimentare de căldură .1.. i  =0.  respectiv  cu  apartamente având ferestre pe una sau pe două faţade;  ­ gradul  de  adăpostire  a  clădirii. Aceste pierderi sunt legate de acţiunea vântului.  cu următoarele precizări:  •  Valoarea  n=0.34  reprezintă produsul dintre capacitatea calorică masică şi densitatea aparentă a aerului:  3  ca=1000W­s/(kg­K) p a=1.9.9 la tâmplăria exterioară prevăzută cu obloane la faţa exterioară.5 h­1.  prin  existenţa  unor  obstacole  în  calea  vântului  şi  a  curenţilor de aer;  ­ gradul de permeabilitate a clădirii.

 se recomanda aplicarea următoarelor măsuri:  La alcătuirea generală a clădirii  •  la stabilirea poziţiilor şi dimensiunilor tâmplăriei exterioare se va avea în vedere atât orientarea  cardinală. precum şi asupra  parametrilor ei geometrici. ţinând seama şi de existenţa  clădirilor învecinate; deşi nu se consideră în calcule.  atunci  când  se  face  concepţia  complexă  a  clădirii. ferestrele orientate spre sud au un aport  solar semnificativ; . cu  relaţia:  N=  å Ac ACMAX  [­]  (8)  în care:  Ac  aria construită a clădirii. care influenţează asupra coeficintului global G. VERIFICAREA NIVELULUI DE IZOLARE TERMICĂ GLOBALĂ  Nivelul de izolarea termică globală este corespunzător.  6. sunt următorii:  • Raportul P/Ac. existenţa bowindourilor. cât şi orientarea faţă de direcţia vânturilor dominante. încadrarea  în anexa  2  urmând  a  se  face prin interpolare.å Aj 2  M  K/W  å Lj h  . DETERMINAREA  COEFICIENTULUI  IZOLARE TERMICĂ (GN)  RM=  (7)  GLOBAL  NORMAT  DE  Coef icientul global normat de izolare termică este stabilit funcţie de:  .  RECOMANDĂRI   PRIVIND   UNELE    POSIBILITĂŢI   DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A  COMPORTĂRII TERMOTEHNICE Şl DE REDUCERE A VALORII COEFICIENTULUI  GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ LA CLĂDIRILE DE LOCUIT  Pentru îmbunătăţirea comportării termotehnice a clădirilor de locuit şi pentru reducerea valorii  coeficientului global de izolare termică. la clădirile cu retrageri  gabaritice).  când  încă  se  mai poate interveni asupra configuraţiei în plan şi pe verticală a construcţiei. numărul de niveluri (N)  • raportul dintre aria anvelopei şi volumul clădirii {AN).  5. pentru numărul de niveluri N se va calcula o valoare convenţională.  • Gradul  de  vitrare. j  4.  Principalii factori geomatrici. dacă se  realizează condiţia:  G £ GN  [W/m 3  K]  (9)  Posibilităţile  de  realizare  a  acestei  condiţii  trebuie  să  fie  atent  analizate  încă  de  la  fazele  preliminare ale  proiectului. precum şi la cele cu spaţii având alte destinaţii decât locuinţe la unele niveluri sau  porţiuni de niveluri.  exprimat  prin  raportul  dintre  aria  tâmplăriei  exterioare  şi  aria  totală  a  pereţilor exteriori (partea opacă + partea vitrată);  • Retragerile gabaritice. în care:  P     perimetrul clădirii. precum şi alte variaţii ale suprafeţelor Ac de la  nivel la nivel.  Valorile coeficienţilor globali normaţi ­ valabili pentru toate zonele  climatice ­ sunt date în anexa 2. măsurat pe conturul exterior al pereţilor de faţadă;  A. măsurată pe conturul exterior al pereţilor de faţadă (exclusiv logiile  2  2  şi balcoanele) la fiecare nivel al clădirii [m  ]; Aomax  cea mai mare valoare Ac  d in clăd i re [m  ]  în  acest  caz  valoarea  N poate rezulta  ca  număr zecimal.  La clădirile având suprafeţe construite diferite de la nivel la nivel (de ex.   aria în plan a clădirii. limitată de perimetru (aria consruită).

 cămine.5  1.8  0.  cornişe.5  0.  scăzută  1.9  0. ş.•  pentru  reducerea  pierderilor  de  căldură  spre  spaţiile  de  circulaţie  comună.5  1. care să confere o siguranţă deplină.6  0.a. cu cel puţin 3 rânduri de geamuri sau  cu geamuri termoizolante;  •  se va urmări eliminarea totală sau reducerea în cât mai mare măsură a punţilor termice de orice  fel.2  0.  moderat  cuplate sau  adăpostite  adăpostite  înşiruite.  încălzirea  spaţiilor  comune  la  temperaturi  apropiate de temperatura din locuinţe.5  0.  în  special  în  zonele  de  intersecţii  a  elementelor  de  construcţie  (colţuri.a. cât şi faţă de infiltraţiile de aer;  •  la  elementele  perimetrale  opace  nu  se  vor  utiliza  soluţii  constructive  caracterizate p rintr­o permeabilitate la aer ridicată. bowindouri şi în jurul golurilor de ferestre şi uşi de balcon.a.5 .  ANEXA 1  NUMĂRUL SCHIMBURILOR DE AER PE ORĂ ­ n ­ h')  LA CLĂDIRILE PE LOCUIT  (conform INCERC ­ Bucureşti)  CATEGORIA  CLASA DE  CLĂDIRII  ADĂPOSTIRE  Clădiri individuale  neadapostite  (case unifamiliale.6  0.);  •  se vor utiliza soluţii îmbunătăţite de tâmplărie exterioară.)  Clădiri cu  dublă  neadăpostite  mai multe  expu­  moderat  apartamente  nere  adăpostite  adăpostite  .;  •  se interzice utilizarea tâmplăriilor cu tocuri şi cercevele din aluminiu fără întreruperea punţilor  termice.5  0.  In vederea reducerii infiltraţiilor de aer rece  •  la tâmplăria exterioară se vor lua măsuri de etanşare corespunzătoare a rosturi lor dintre tocuri şi  conturul golurilor din pereţi;  •  se va utiliza exclusiv tâmplărie de bună calitate şi prevăzută cu garnituri de etanşare;  •  suprafeţele vitrate.  se  vor  prevedea  windfanguri  la  intrările  în  clădiri.  socluri.  CLASA DE  PERMEABILITATE  ridicată  medie . cât şi la balcoane. se vor prevedea măsuri de termoizolare.5  0. rosturile dintre panouri vor fi exclusiv de tip "închis" şi  vor fi etanşate cu chituri de calitate corespunzătoare.  aparate  de  închidere  automată  a  uşilor  de  intrare  în  clădiri.  termoizolaţii  la  uşile  de  intrare  în  apartamente.7  0. ş.5  0. ş. atât  faţă de infiltraţiile de apă.;  •  la pereţii interiori ai cămărilor aerisite direct.  La alcătuirea elementelor de construcţie perimetrale:  •  se  vor  utiliza  soluţii  cu  rezistenţe  termice  specifice  sporite.1  0. vată minerală. ş.6  0.  atice).5  0. logii.7  0.a. luminatoarele şi tâmplăria fixă vor fi prevăzute cu soluţii de etanşare care să  excludă orice infiltraţii;  •  la pereţii din panouri mari prefabricate.  cu  utilizarea  materialelor  termoizolante eficiente polistiren.

25  0.57  0.60  0.58  0.40  0.  moderat adăpostite: Clădiri în interiorul oraşelor.85  0.61  0.25  0.41  0.60  0.  CLASA DE PERMEABILITATE:  ridicată:   Clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare.45  0.7  0.05  0.61  0 55  0.61  0.70  0.  adăpostite:  Clădiri în centrul oraşelor.85  0.65  0.91  1.0  0.54  0.56  0.30  0.5  0.35  0.93  ³ 1.20  0.50  0.30  0.49  0.50  0.simpl  neadapostite  ă  expu­  nere  moderat  adăpostite  adăpostite  1.59 2 3 .74  ³ 0.95  0.5  CLASA DE ADĂPOSTIRE  neadăpostite:  Clădiri foarte înalte.66  0.51  0.25  0.63  0.35  0.53  040  0. clădiri în păduri.50  ³ 0.57  5 0.55  0.81  0.43  0.61  0.40  0.45  0.75  0.53  0.80  0.45 0.30  0.46  0.  scăzută: Clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară prevăzută cu măsuri  speciale de etanşare  ANEXA 2  3  COEFICIENŢI GLOBALI NORMAŢI DE IZOLARE TERMICĂ GN [W/(m K)1 LA  CLĂDIRI DE LOCUIT  NUMĂRUL  DE  NIVELURI N  1 NUMĂRUL  A/V  GN  3  M 2/m 3  W/(m K)  DE NIVELURI  N  0.45  0.72  0. cu minimum 3 clădiri în apropiere.45  0.40  ³ 0.77  4 0.59  0.5  0.49  0.00  0.75  ³ 10 0.88  1.64  0.  medie:     Clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare.58  ³ 0.5  0.35  0.50  0.70  0.35  0.95  0.45  ³ 0.47  0.5  0.30  0.20  0.67  ³ 0.10  0.50  0.6  0.55  0.65  0.15  0. clădiri la periferia oraşelor şi în pieţe.90  0.65  0.55  0.5  0.68 A/V  GN  3  3  M 2  /m  W/(m K)  0.

NOTA:  1 ­ Pentru alte valori A / V şi N.)  Plăci pe sol (peste CTS)  2  R'mn  [m  K/W]  CLĂDIRI PROIECTATE  până la  1. la demisolurile  sau la subsolurile  NOTĂ:  La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate.50  3.  2 ­ La clădirile care se vor proiecta după 1. ş.    ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE.50  Plăci la partea inferioară  4.90  3.  ganguri de trecere.01.1998 se reduc cu 10%  3 ­ La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate.65  1.a. sub terase sau  poduri  Planşee peste subsoluri  neîncălzite şi pivniţe  Pereţi adiacenţi rosturilor  închise  Planşee care delimitează  clădirea la partea inferioara. valorile din tabel au  caracter de recomandare.00  2.  ELEMENTUL  DE  CONSTRUCŢIE  Pereţi exteriori (exclusiv  suprafeţele vitrate.10  0.40  2. la o fază preliminară de proiectare.40  0.  cuplată. inclusiv  pereţii adiacenţi rosturilor  Tâmplărie exterioară  Planşee peste ultimul  nivel. . 1  Să se verifice coeficientul global de izolare termică pentru o clădire de locuit individuală.  EXEMPLE DE CALCUL  EXEMPLU DE CALCUL NR.  de exterior (la bowindouri. valorile din tabel au caracter  de recomandare.50  7  8  3.  ANEXA 3  REZISTENTE TERMICE MINIME RU.00  după  1.20  4.80  a demisolurilor sau a  subsolurilor încălzite  9  Pereţi exteriori. se interpolează liniar.10  4.40  CTS.  PE ANSAMBLUL CLĂDIRII  Nr.00  1.00  1  2  3  4  5  6  1.crt.20  0. sub  2.00  4.

  Elementul  A  R'min An  de R'n.40=33.2.638  3  Tâmplărie  33. I.55=468.36  1.60­0.  Clădirea se proiectează în cursul anului 1997.1998.600  4  exterioară  Pereţi exteriori  129.84=129.90­2. şi anume:  2  •  pereţi exteriori  R'm  =1.20.50+8­0.55 m.80  TOTAL  530.50+6­­0.  a) D etermi narea caracte ri stici lo r geometri ce ale cl ăd i ri i:  •  Aria plăcii pe sol (A.00  0.84  0.64.80+2­1.00=183.58  ­  336.  înălţimea liberă a parterului ­ între faţa superioară a pardoselii şi tavan ­ este de 2.48  1.00 m  •  înălţimea parterului:  •  H=2.282 m  b) Determinarea coeficientului G pe baza valorilor R'mln:  Se utilizează valorile minime R'm  = R' mln  conform anexei 3.10­1.55 m  •  Aria tâmplăriei exterioare:  2  A3=2­1.40mK/W  a  .20­1.80.213  2  Planşeu sub  183.48 m  •  Volumul clădirii:  3  V=A1 ­H=183.84 m  •  Aria pereţilor exteriori:  A4=P­H­Â3  2  A4=64.90­1.  2  2  construcţie  m  m  K/  ­  W/K  1  Placă de sol  183.00  ­  61.50+ +2­2.20)=64.9  82.64  2.64 m  •  Perimetrul clădirii:  P=2­(11.80+17.36 m  •  Aria anvelopei:  2  A=2­183.80­1.00 m K/W  Cu  aceste  valori.80 ­2­1.00­2.84+129.40  ­  84.00m K/W  2  .36=530.55 ­ 33.    placă pe sol  R'm  =3.crt. pentru clădiri proiectate până la  1.   se  determină termenul å [(A­h )/RM]:  _________________________________ TABELUL 11  i  Nr.25  1 .64+33.11.   în tabelul   11.60+2­0.Clădirea are parter. şi este amplasată într­un cartier din Bucureşti. planşeu pod  R'm=2.20  ­  107.20m KAA/  •  tâmplărie exterioară  R'm=0.11.01.64  W  3.) si a planşeului sub pod (A2):  2  •  A1=A2=17.50+2­1. este alcătuită conform fig.

.

. cu un geam termoizolant şi un geam obişnuit (R'=0.  Rm=  = = 0 509  2  . trebuie să se ia unele măsuri de  reducere a pierderilor de căldură. cu  garnituri de etanşare;  •  celelalte  ferestre  se  prevăd  a  se  executa  din  tâmplărie  dublă  din  lemn.  R  Se determină noua valoare å [(An)/R'm]: å [(AT)/R'M =336. se consideră:  •  clădire individuală;  . având R'=0.  m  KW  å A / R  66 426  . se consideră: n=1..426  Rezistenţa termică medie:  å A  33 84  .1 (clasa de permeabilitate ridicată). astfel:  2 n=0.crt.34.43  15..  Se determină:  Conform anexei 2. din lemn.070  25.39 m KAA/.092W/(m K)  fără  336 251  . fără garnituri de etanşare.538  6..48  0.  In  tabelul   12 se calculează rezistenţa termică   medie   a tâmplăriei:  TABELUL12  Nr.20  0..  cu  geamuri  obişnuite  2  (R'=0. opacă.718+0.374  468 28  .818  33.95W7(m K)  Rezultă G>GN; în consecinţă.39  5. fără garnituri de etanşare;  3  •  uşa de intrare este din lemn.  noua  valoare  n.600 ­ 66.6h­' .A=25.55  45.509  66. cu minimum 3 clădiri în apropiere);  •  clasa  de  permeabilitate  ridicată  (tâmplărie  exterioară  măsuri de etanşare).55 m 2 K/W).Pentru viteza de ventilare n.  prin  interpolare  între  n=0. pentru N = 1 şi A/V ­1.077 W/K  Se  determină  din  anexa  1.  1  Conform anexei 1.  +0.16  W  0.43 m  K/W)..84  0.13> 1.1=0.1 h'  Rezultă:  G=  3  G=1.1.  c)Determinarea coeficientului G £ GN:  Se acţionează numai asupra tâmplăriei exterioare.426)=318..6  (clasa  de  permeabilitate medie) şi n=1.10  3  GN=0.251­ (84. moderat adăpostită (în interiorul unui oraş. astfel:  •  ferestrele şi uşile de balcon de la camerele de zi şi de la dormitoare se prevăd a se realiza din  tâmplărie dublă..20m  .  Tipul tâmplăriei  A  R'  A/R'  1  2  3  Uşa de intrare  Tâmplărie dublă  obişnuită  Tâmplărie dublă cu  geam termoizolant  TOTAL  2  2  M  m  K/  W/K  2.

. în condiţiile realizării efective a valorilor R'n ³  R'mi„ la pereţii exteriori.6+ (1.  .1h­  ..728 h  8 64 + 25 20  .1­0.  468 282  .927W/(m K) Rezultă: G<GN  In concluzie.  .A=8.  077  G=  + 0 34 0 728 = 0 679 + 0 248  .64  8.  64  1  n=0. la planşeul  de sub pod precum şi la placa de pe sol.  Se recalculează valoareaG:  318.  3  G=0. se obţine un coeficient global de izolare termică.  d) Verificarea preliminară a elementelor de construcţie  d1) Pereţi exteriori ..64m 2  8.1  n=1.  mai mic decât coeficientul corespunzător normat.  ....6)  =0..  ..  .

 rezistenţa termică specifică corectată R' se calculează cu .  Conform [2].Grosimea de calcul a stratului termoizolant ţine seama de abaterea  negativă admisă: d=48mm­3mm=45mm.

92 m  •  Aria planşeul terasă (A3) A3=9.  65  .35­21.78 m  •  Aria totală a tâmplăriei exterioare (A2)  2  •  A2=77.05­0.80­2.05(3.60 m  H=2.0709+0.  esteTu=+5°C.3. metalice (usa de intrare în clădire)  2  •  A22=1.40 m  •  Aria tâmplăriei simple.85+2­3.2. din prezentul normativ:  •  Aria pereţilor exteriori (partea opacă+tâmplâria)  P=(21.4.  Verificarea se face la faza finală de proiectare.11.18 m  2  •  Aria părţii opace a pereţilor exteriori (A. determinată pe bază de bilanţ termic.10=3.2.  W  EXEMPLU­DE CALCUL NR.1=539.  Clădirea are 6 apartamente şi este alcătuită conform fig. trebuie realizat un detaliu al soclului care să conducă la această valoare maximă.=77. se va adopta un detaliu de soclu având  Y  £ 0.60)  2  A1+A2 =539.18=457.  ¸ 0 70  (mK). din lemn  A2.6 din [1] şi ale pct.60­8. structurali şi nestructurali.2=65. şi 3.1 şi II. al întreruperii continuităţii stratului orizontal  termoizolant în dreptul pereţilor interiori.05+0.753 W/(mK)  In consecinţă. amplasată în centrul oraşului Piteşti. din lemn.05­6+2.2624/0. iar uşa de intrare în clădire. precum şi cea de acces în  subsol ­ simplă.60­2­10.36­12  2  A2.  Temperatura în subsol.3333=0.1) A.  în cele de mai sus s­a neglijat efectul.05+11.40+3.  Tâmplâria exterioară este dublă.2  Să se verifice coeficientul global de izolare termică pentru o clădire de locuit cu P+2E şi subsol  tehnic general. care se elaborează în cursul anului 1997.3485=0.=4.0.15+1.16­9+2.60 .97­6+1.78=81. relativ redus.  a) Determinareacaracteristicilorqeometricele clădirii:  Se aplică prevederile din cap. metalică; tâmplâria nu este prevăzută cu garnituri de etanşare.05+2­0.10 m  •  Aria tâmplăriei duble.80=8.75) .10­81.15m  La produsul P­H se adaugă aria pereţilor exteriori din zona denivelată de la intrare:  A1+A2=65.44­8+0.55+2 .3485 Y  Rezultă valoarea maximă admisă pentru coeficientul liniar de transfer termic: Y max=0.  Pentru a ţine seama şi de acest efect.3.

.

20+1.05­3.37=202.06 m  Aria pereţilor interiori dintre volumul încălzit şi subsol (A5)  Această arie se calculează în cadrul figurii II.3.04­1. nu este prevăzută  cu strat termoizolant. II.3. 4= 214.18m  b) Determinarea rezistenţelor termice specifice unidirecţionale (R)  Caracteristicile termotehnice ale materialelor se iau din anexa A din [1 ]  1) Pereţi exteriori .05 şi +1.  J  A5=12. care se asimilează cu o zonă de  perete interior.05  3  V=1745.2  A3=213.50m  Aria planşeului peste subsol (A.  2  A.92+81.37 m  2  A4.50)= 12.18+213.43­12. II. {vezi şi fig.05­3.60 m 2 ).85­1)  s  A.)  La aria terasei se adaugă diferenţa rezuitată ca urmare a înclinării  rampelor dintre cotele ­1.  Aria totală a anvelopei  A=A1  2  3  4  5  .4  = 213.85­2.4.3.75'3.15+2.05+(214.42m  Volumul interior.20+1.05  V=213.15­1.2=3.20+1.3.50­8.40­1.375 (fig.43­213.+A +A . al clădirii (V).)  A.39  2  A=979.)  V=A3­H+(AC­A0)1.85) '(1/0.43 m  Din această arie totală.24­1.15­1.43+12. încălzit.12­i.1 =214.ll.85­A/1.50+214. aria notată cu A4?  în fig.39m  în această arie se include şi uşa de acces în subsol (1.+A +A  A=457.50+(2.

  . având în  vedere abaterea admisă (±5mm) faţă de grosimea nominală de 85 mm.43  Tâmplărie dublă.  .Pentru stratul de polistiren celular se consideră în calcul grosimea minimă posibilă. din lemn  2  m 'K/W / 1 1  0 355  0 08  0 05  . d=85­5=80 mm  D=85­5=80mm  .  .  m  8  24  0 60  0 044  0 93  .  .  R=  +  + + + = 2 630  2 K/W  .  .  2) Tâmplăria exterioară  R=0.

.

  DETERMINAREA VALORILOR 2(NK­I) PE ANSAMBLUL CLĂDIRII  TABELUL 11.80  65. valorile Y  se stabilesc prin comparaţie cu alţi coeficienţi similari. 10 şi 11 ­ considerând lungimea efectivă a pereţilor interiori respectivi. .09  ­0.. 6 ­ secţiu ni orizontale (f ig 11.403  15.145 W/K  Se aplică relaţia (7) din [1]:  1  1  å Y · 1  å c =  + + R R  A  A  Pe baza valorilor A.. aferente tâmplăriei exterioare ­considerând dimensiunile  nominale ale ferestrelor şi uşilor;  • coeficienţii nr.A.15 m;  • coeficienţii nr. R.  Coeficientul punctual de transfer termic.)  7. 11.11  0.30  104.  Lungimile I aferente coeficienţilor Y  s­au determinat astfel:  • coeficienţii nr.4 ­ considerând înălţimea H=8. care au o pondere redusă. şi sunt notate astfel:  1.0039 ­1832=7. I). Detaliile constructive caracteristice clădirii analizate sunt prezentate în figurile 11.  Pentru coeficienţii 6. în tabelul II.  şi II. aferent agrafelor f 6 s­au preluat din tabelul 71 şi are  valoarea:  X=0.15  ­0.  exclusiv golurile de uşi;  • restul coeficienţilor ­ considerând lungimile desfăşurate din cadrul ariei A. se determină  rezistenţele termice corectate R'. direct sau prin interpolare.. tabel în cadrul căruia se calcu lează şi  valori le Y  I şi å ( Y .01  0.7.326  17.. planşeu terasă şi planşeu  peste subsol.­2.60  199.28.1.600 .2. şi 26. 28. Tabel din  Y  [1  Y  W/mK  1  PEREŢI  EXTERIORI  2  3  4  5  2  4  15  15  52  0.=4­457.12...1  W/K  0.)  Coeficienţii T se extrag din tabelele conţinute în [1].2.780  ­7.15  I  m  32. dar la un nivel  acoperitor.00  y .0039 W/K  2  Numărul de agrafe s­a determinat considerând 4 buc/m :  4.c) Determinarea rezistentelor termice specifice corectate (R')  Se utilizează metoda coeficienţilor specifici liniari şi punctuali de transfer termic; calculul se  face pentru elementele de construcţie cu punţi termice: pereţi exteriori. 28 ­ secţiu ni verticale (f ig.982  ­9.. å ( Y •1) şi å c _ determinate mai sus.6.1 ELEMENTUL DE  CONSTRUCŢIE  Tip coef..20  67.92=1832buc å c =0.1.. 1..16 şi 21.  Valorile Y  şi lungimile I aferente se dau în tabelul 11.1. 5.

20  31.50  3.48  0.20  1.45  57.20  15.16  0.810  0.20  0.10  0.20  1.900  37.488  0.553  TOTAL  PLANŞEU  TERASĂ  18  24  31  32  0.17  0.80  1.20  2.34  0.39  0.180  7.20  7.304  0.10  0.75  61.806  1.20  0.448  2.24  0.60  11.20  89.36  0.550  6.344  TOTAL  PLANŞEU PESTE  SUBSOL  8  10  11  26  41  46  46  ­  0.552  12.20  7.29  46.20  1.45  0.19  0.176  9.18  0.40  31.25  57.75  50.148  18.880  0.13  0.500  0.568  21.80  46.324  11.29  0.80  1.540  122.40  0.648  0.80  19.40  19.43  0.6  7  g  12  13  14  15  16  17  19  20  21  22  23  25  27  28  ­  ­  41  53  55  55  55  55  31  23  23  56  56  54  32  ­  ­  0.948  25.48  92.40  0.30  4.136  16.240  6.40  89.868  2.776  5.480  • 5.098 TOTAL  .80  1.34  0.

18  0.  1  3  4  ELEMENTUL DE  CONSTRUCŢIE  Pereţi exteriori  Planşeu terasă  A  m  2  R M K/  W  2  å (y ) W/K  å c W/K  R'  m2KA  /V  457.72  1.098  d) Determinarea rezistentelor termice medii (R'J  Rezistenţele termice corectate obţinute pentru pereţi exteriori şi pentru planşeul terasa reprezintă  rezistenţele medii pe clădire (R'=Rm  2  La planşeul de peste subsol.11  192.384  A/R'  W/K  160.257  12.5  DETERMINAREA REZISTENŢEI TERMICE R'm LA TÂMPLĂRIA EXTERIOARĂ  TABELUL II.crt.213  214.40  202. valoarea R'=1. în  care se calculează rezistenţa termică corectată   medie   (R'J. folosind relaţia (10) din [1]:  å A  Rm  =  å A / R  [m' 2  K/W]  DETERMINAREA REZISTENŢEI TERMICE R'm LA PLANŞEUL PESTE SUBSOL  TABELUL II.634  37.74  S  32.3.96  3  1  Rezistenţele termice medii la tâmplăria exterioară şi la pereţii interiori adiacenţi subsolului se  calculează în cadrul tabelelor II.00  • Simplă.40  0.2  nr.06  1.4  1.DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE CORECTATE R'  TABELUL II.257 m  K/W se foloseşte în continuare în tabelul II.92  2.145  3  213.3  SUPRAFAŢA  • Cu strat  termoizolant  • Fără strat  termoizolant  TOTAL  A  R'  2  !  m  m K/  W  202.51  2. metalică  3.344  ­  ­  1.   a  întregului   planşeu   (zona  cu  strat termoizolant+zona fără strat termoizolant).235  TOTAL  81.4 şi II.50  3.43  180.746  21.257  Planşeu peste subsol  202.55  7.78  0.37  0.630  122.4  FELUL  A  R'  A/R'  2  TÂMPLARI E  M  M  W/K  22  K/W  • Dublă din lemn  77.23 .6  1.17  22.

39  0.23  0.43  ­  78.348  1.43  0.159  5.443  12.c  Ac+Ae  Uşa  TOTAL  A  R'  A/R'  2  ITT  m KA/  W/K  2.07  14.6  nr.170  9.6h'  G=  682 17  .60  0.402  8.6=0.  3  G=0.  +0. cu dublă orientare;  •  clasa de permeabilitate­ridicată  (tâmplărie fără măsuri  de etanşare).51  1.18  0.  ELEMENTUL DE  CONSTRUCŢIE  A  2  m  R'm 2  i  (A­x)/R"m  1  2  3  4  5  Pereţi exteriori  Tâmplărie exterioară  Planşeu terasă  Planşeu peste subsol  Pereţi interiori  adiacenţi subsolului  TOTAL  M  ­  • W/K  K/W  457.DETERMINAREA REZISTENŢEITERMICE R'm LA PEREŢII INTERIORI ADIACENŢI  SUBSOLULUI  TABELUL II.052  TABELUL 11.37  979.5  SUPRAFAŢA  Aa  Ab+A.  Rezultă: n=0.59W/m K .20  1745 18  .00  303.00  0.50  2.411  12.92  1.134  3.crt.72  214.37  33.39+0.34­0.43  Viteza de ventilare n se determină pe baza anexei 1 din prezentul normativ având în vedere  următoarele caracteristici:  •  clădire adăpostită (în centrul oraşului);  •  clădire cu mai multe apartamente.26  81.17  213.47  0.95  1.42  1.04  0.651  3.39  0.40  1.40  682.00  202.43  1.11  12.49  83.

 din prezentul normativ:  R'm ³  R'min  g) Rezistenţa termică medie a anvelopei. pentru clădiri de locuit proiectate până la 1.3.42:1745.  3  Rezultă: GN=0.6.37  *)  subsolului  *) Nu se normează  2  ELEMENTUL DE  CONSTRUCŢIE  Rezultă că la toate elementele de construcţie se respectă condiţia (29) din [1].7 se prezintă comparativ valorile R'm  realizate şi valorile R'min prevăzute în anexa 3 a  prezentului normativ.7  nr.11  1. deoarece:  G<GN  în tabelul 11.1998  REZISTENŢELE TERMICE R'm şi R'mln  TABELUL 11.  R'm  R'min  m  K  /W  1  Pereji exteriori  1.67 W/m K  Se respectă condiţia (9) din prezentul normativ.18=0.crt.51  1.01.72  2.40  0.40  3  Planşeu terasă  2.  Rezistenta termică medie a anvelopei se determină cu relaţia  (7): .10  5  Pereţi interiori adiacenţi  0. prescrisă şi  la pct.f) Comparaţie cu valorile normate GN şi R'min  Coeficientul global normat de izolare termică (GN) se extrage din anexa 2 a prezentului normativ. raportul:A/V=979.20  2  Tâmplărie exterioară  0.  în funcţie de:  •  numărul de niveluri: N=3;  .56  •  anul elaborării proiectului: 1997.00  4  Planşeu peste subsol  1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful