CĂLARE ÎN MUNŢII RODNEI (5 ZILE

)

CUPRINS
• Prezentare generală

Circuri glaciare Parcuri Naţionale şi Rezervaţii

• Peşteri prezente în Munţii Rodnei

• Bisericile din Munţii Rodnei • Moroşenii • Excursii şi plimbări • Descrierea programului turistic

1

regăsindu-se de jur împrejurului acestuia. Cormoaia şi Pasul Prislop. Lacul Iezer Şi alte forme de relief sunt prezente în zonă. • Peştera Maglei şi Peştera Jgheabul lui Zalion – cu galerii ce măsoară 1. având o cădere de 80 de metri (principala treapată măsoara 16 m) se găseşte tot în această grupare muntoasă împreună cu alte formaţiuni de acest gen: Cormoaia. aici enumerăm Cheile Bistricioarei. acesta fiind delimitat de falii profunde: Dragoş Vodă pe partea de N şi Rodnei la S.121 m şi înregistrează o denivelare de 226 m. cum ar fi: Lala. munţii se desfăşoară sub forma unui horst din şisturi cristaline.PREZENTARE GENERALĂ Munţii Rodnei sunt de departe cei mai înalţi din Carpaţii Orientali şi gruparea muntoasă care pune cea mai mare dificultate pentru cei care vor să îi străbată. Negoiescu. Izvorul Cailor şi Puzdrele. În Munţii Rodnei se găsesc cele mai vizibile urme ale gheţarilor cuaternari de pe suprafaţa întregului lanţ carpatic. cea mai mare cascadă din România. cascada care se află la altitudinea de 1520 m. aşezate de-a lungul Someşului Mare. dar şi chei şi defileuri glaciare. Administrativ. Culmea principală a grupării muntoase măsoară 50 de km în lungime şi între 30-40 de km în lăţime şi are orientarea către E-V. Nici rocile sedimentare cu vârste cretacice şi paleologice. fiind mai abruptă pe partea de N şi mai domoală pe partea de S. gruparea muntoasă se întinde pe suprafaţa judeţelor Maramureş şi Bistriţa-Năsăud. gresii conglomerate şi calarele. 2 . Anies şi Puzdrele. roci cum ar fi marnele. Gheţarii cuaternari au lăsat în urma a nenumarate circuri glaciare. peşterile sunt reprezentate aici de: • Peştera Izvorul Tăuşoarelor – 16 km. defileul Stramba şi Rebra. Iezer. accesul făcându-se printrun aven cu adâncimea de 44 m şi diamentru de 3m. Cascada Cailor. Buhăescu. Sub privirea vizitatorilor. fac şi ele parte din componenţa muntelui. Partea de S a grupării muntoase este presărată cu roci vulcanice neogene ce apar sub formă de măguri.

de la altitudinea de 750 m. izvorul fiind un afluent al Izei. pe versantul de S al Muntelul Măgura.500 m. zimbrul şi cocoşul de mesteacăn. • Rezervaţia mixtă “Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei” – suprafaţa totală a rezervaţiei este de 100 ha şi se află în partea de E a Munţilor Rodnei. Cum urci pe munte.303 se desfăşoară rezervaţia.277 ha. Anul în care a fost declarată rezervaţie naturală a fost în 1977. tot de aici făcând parte şi relieful glaciar şi periglaciar. sunt în prezent rezervaţie naturală a biosferei. • Peştera Baia lui Schneider – se află la mai bine de 1500 m altitudine. Peştera s-a format datorită contactului sişturilor cristaline cu zona calcaroasă şi are o lungime de 2. peştera a mai câştigat cateva sute de km. Pe toată suprafaţa grupării muntoase se găsesc o serie de Parcuri Naţionale şi Rezervaţii: • Parcul Naţional Munţii Rodnei – este cea mai mare arie protejată de pe suprafaţa regiunii muntoase. Numele zonei vine de la nuanţa izvorului care bate în verde albastru. • Rezervaţia Naturală Piatra Rea – se întinde pe o suprafaţă de 50 de ha şi este protejată datorită florii de colţ.Peştera Zânelor. aici aflându-se specii foarte rare de plante. endemisme carpatice sau rodnene. • Peştera Laptelui – altfel denumită Peştera de sub Paltin. peştera care are cel mai mare coeficient de ramificaţie din România.este situată în partea de N-V a munţilor. • 3 . care se gaseşte aici. • Rezervaţia Naturală Pietrosu Mare .568 ha şi este o zonă foarte bogată în elemente de tip glaciar: formele de relief amintite mai sus dar şi reprezentanţi ai florei şi faunei: tisa. dintre acestea 3300 ha. măsurând acum 3. la recartarea zonei. Parcul este situat în grupa de nord a Carpaţilor Orientali şi se întinde pe o suprafaţă de 47. până la 2. • Rezervaţia Mixtă Ineu-Lala – măsoară 1. rezervaţie declarată în anul 1979. măsurând 430 m.800 m. • Peştera Izvorul Albastru al Izei – lungime 2500 m. Parcul a luat naştere în 1932 şi beneficiază de o zonă ştiinţifică de protecţie absolută.

înalte. uneori cu o arhitectură surprinzătoare. Bisericele demonstrează un mare nivel de maturitate artistică şi meşteşugărească: sunt înguste. natura înconjurătoare. sau noile biserici stabile. de la excursii pe munte şi sporturi extreme la turism cultural şi religios. vechi de sute de ani. Bisericile din Maramureş. de asemenea. încât singurul lucru care nu este disponibil în limitele acesteia e marea. esenţa Maramureşului dăinuie: generozitate. de baruri şi terase deschise pentru a bea o ceaşcă de cafea sau o halbă de bere. sau atenuarea folosirii a veşmintelor tradiţionale şi a altor obiceiuri maramureşene. şi. şi sandale cu tocuri înalte. de religii diferite. ungari. oamenii locurilor sunt conectaţi spiritual şi au păstrat această legătură unică până în ziua de astăzi. În orice caz. Mulţi plâng după pierderea.Parcul Naţional Munţii Rodnei Zona Maramureşului are o atât de bogată ofertă turistică. de pieţe care vând cartofi locali şi banane importate. regiunea acoperă totul. vânzarea sau mutarea (spre alte ţări) a caselor de lemn. lucrate manual. construite din buşteni având turnuri caracteristice cu unul sau două acoperişuri din şindrilă. Pereţii bisericilor sunt în general construiţi din buşteni de stejar aşezaţi orizontal. uncraineni (rusini) şi ţigani. Biserica Rogoz Biserica Saliştea de Sus Tradiţii în Maramureş Maramureş se schimbă cu viteza luminii. 4 . de veste de lână. Maramureşul de astăzi este un amestec surprinzător între vechi şi modern. de căruţe trase de cai şi de maişini puternice. Sunt expresii excepţionale ale moştenirii culturale ale acestei minunate arii muntoase din nordul României şi din acest motiv 8 din aceste biserici au fost incluse în Patrimoniul Mondial al UNESCO în 1999. de români. căldură şi solidaritate. În rest. Bisericile din Lemn din Maramureş sunt exemple remarcabile de arhitectură ortodoxă foarte bine conservată cu influenţe ortodoxe şi gotice.

ca oriunde în lume. Mai mult ca orice. normale. înşelat sau tratat rău. iar muzica. şi sunt o dovadă vie a ştiinţei milenare a prelucrării lemnului. sunt şi dintre acei care se specializează în furt fără a se gândi de două ori… Dar fiecare trebuie să-şi amintească faptul că aceasta nu este o regulă a ţării (cum nu este nici în ţara dumneavoastră) şi că încă mai sunt oameni care sunt pur şi simplu încântaţi că cineva este interesat de colţişorul lui de lume. în cazul unei nunţi. Se mănâncă şi se bea bine. efort sau 5 . sunt ocazii vesele. nunţile şi botezurile.Aici mulţi tineri cred că bucata lor de lume este unică şi de neînlocuit. moroşenii şi-au construit biserici – numai din lemn. Celebrarea vieţii. Şi ca şi cum ar mulţumi cerului că au fost destul de norocoşi să se nască pe aşa nişte văi. Hainele tradiţionale sunt o bucurie! Colorate şi brodate. a ţesutului lor. Celor din Maramureş le plac străinii şi vor face imposibilul să vă ajute dacă le-o cereţi. O familie în faţa noii biserici de piatră din Breb Moroşenii Uitaţi de toate acele poveşti sordide şi răuvoitoare pe care le-aţi auzit despre români. Casele din lemn sunt solide. a talentului lor în a conserva mâncarea pentru iarna lungă. de dimensiuni nobile. interpretată de un grup local sau la calculator. Bineînţeles. este un motiv pentru a dansa mult şi bine – toată noaptea. miros atrăgător şi obiecete mici care conţin povestea creativităţii femeilor. chiar dacă mulţi aleg să lucreze în străinătate pentru câţiva ani sau pentru mai mult. fiecare trebuie să lase în urmă frica de a fi jefuit. acestea parcă au fost create pentru a nu deranja la mişcare. Interioarele caselor aproape că explodează de culoare. Porţile – care încă se mai fac – ilustrează măiestria artizanilor şi relaţia intimă pe care o au aceştia cu materialul.

toate produsele regiunii au contribuit la crearea acestor costume care sunt purtate cu respect. În partea de sus a fiecărei cruci există un basorelief cu o scena din viaţa celui decedat. Cu toate acestea. iar posibilitatea întâlnirii unor oameni cumsecade este asigurată. Femei care pun la uscat covoarele spălate în vâltoare Faima localităţii Săpânţa se trage de la renumitul său Cimitir Vesel care a devenit o importantă atracţie turistică. piele. După moartea lui în 1977 opera lui a fost continuată de ucenicul sau Dumitru Pop Tincu. Ele prezintă femei torcând lâna. marcajele putând fi ascunse odată cu creşterea vegetaţiei. Ei nu vedeau moartea ca pe un sfîrşit tragic ci ca pe o şansă de a întilni zeul suprem Zamolxe. sculptor. doar de câţiva kilometri. Cimitirul datează de la mijlocul anilor 1930 şi este creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş. având în vedere că ele reflectă talentul. Mai bine de 50 de ani artistul a creat sute de cruci din lemn înscriptate în stilul sau caracteristic. Distanţele dintre sate sunt mici. prezentînd un aspect relevant din viaţa fiecăruia. Lână. Legenda spune ca atitudinea veselă în faţa morţii este un obicei al Dacilor care credeau în viaţa veşnică iar moartea pentru ei era doar trecerea spre o altă lume. schimbarea timpului. Materialul folosit pentru cruci este lemn de stejar care este inscriptat manual după ce a fost taiat şi uscat. schimbarea naturii odată cu schimbarea anotimpului. Există mai multe cărări în Maramureş şi în munţi. Scenele sunt simple şi am putea spune chiar naive în stil dar aduc din trecut viaţa locuitorilor satului.dans. pânză de in. Excursii şi Plimbări Fără îndoială. cânepă. având în vedere viteza diferită de mers a fiecăruia. pictor şi poet în acelaşi timp. până şi pentru faptul că ospitalitatea oamenilor reprezintă frumuseţea locului însuşi. Creativitatea lui Pătraş a scos la iveala aceasta monumentală şi renumită operă de artă. plimbarea este printre cele mai bune căi de a cunoaşte regiunea. este aproape imposibil de descris bine orice călătorie din afara rutelor oficiale. ţesând 6 . munca şi tradiţia moroşenilor.

Acces la Munţii Rodnei: • auto. lăutari şi multe alte ocupaţii. Drumul Naț ional 17 C. Descrierea programului turistic: Ziua premergătoare programului: Sosirea turiștilor.covoare sau făcând pâine. pastori cu turmele. barbaţi care taie lemne sau ară pământul. pentru 10 lei/persoană/zi Total: 45 lei/persoană Ziua 1: Călare pe traseul Valea Secii – Poiana cu narcise – Valea Secii (Localitatea Valea Vinului). Bistriț a-Năsăud) • calea ferată Salva – Năsăud – Ilva Mică – Sîngeorz-Băi – Rodna. Cazare 35 lei/persoana la cabana Valea Secii din localitatea Valea Vinului Se asigură gătitul mesei din alimentele clientului. jud. roşu. După ce crucea este sculptată ea este pictată de obicei cu un fundal albastru aşa numitul “Albastru de Săpânţa“. de comuna Rodna. pe drumuri forestiere și de culme. cazarea la cabana Valea Secii. prin pășune alpină Lungimea traseului – 8 km Ghid turistic și cal echipat 78 lei 7 . lucrători în lemn. pe ruta Năsăud – Sîngeorz-Băi – Rodna – Valea Vinului (jud. alb si verde. BistrițaNăsăud). din localitatea Valea Vinului (la 5 km. Scenele sunt pictate folosind culori vibrante: galben.

hrană cai: 30 lei Total ziua 5: 230 lei/persoană Ziua de încheiere a programului: Plecare turiști din Borșa Complex Transport echipament. hrană cai: 30 lei Total ziua 3: 208 lei/persoană Ziua 4: Călare pe traseul Borșa Complex – Fântâna – Cascada Cailor – Șaua Știol – Lacul Știol – Canton Putredu – Vulcănescu Lungimea traseului – 15 km Cazare 90 lei la Borșa Complex Ghid turistic și cal echipat 78 lei Picnic pe traseu sau dejun la stâne tradiționale Transport echipament. cai. hrană cai (retur) la Valea Vinului . prin pășune alpi Lungimea traseului – 9 km Cazare 50 lei la cabana Valea Secii – Anieș Ghid turistic și cal echipat 78 lei Picnic pe traseu sau dejun la stâne tradiționale Transport echipament. hrană cai: 26 lei Total ziua 2: 154 lei/persoană Ziua 3: Călare pe traseul Valea Anieș – Pasul Prislop .pe drumuri forestiere și de culme. prin pășune alpină Lungimea traseului – 15 km Cazare 90 lei în Borșa Complex Ghid turistic si cal echipat 78 lei Picnic pe traseu sau dejun la stâne tradiționale Transport turiști la Borșa Complex 10 lei Transport echipament. hrană cai: 17 lei Cazare 35 lei/persoană la cabana Valea Secii – Valea Vinului Total ziua 1: 130 lei/persoană Ziua 2: Călare pe traseul Valea Secii – Valea Anieș – pe drumuri forestiere și de culme.50 lei Total: 50 lei/persoană 8 .Picnic pe traseu sau dejun la stâne tradiționale Transport echipament. hrană cai: 50 lei Total ziua 4: 218 lei/persoană Ziua 5: Călare pe traseul Vulcănescu – Cornii Nedeii – Pasul Prislop Lungimea traseului – 8 km Cazare 90 lei în Borșa Complex Ghid turistic și cal echipat (în weekend) 100 lei Picnic pe traseu sau dejun la stâne tradiționale Transport turiști la Borșa Complex 10 lei Transport echipament. hrană turiști.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful