Medicatia anipsihotica

Definitie:subst cu structura chimica diferita,avand ca act principala capacitatea de a diminua simptomatologia psihotica productive(sp pozitiva),reducerea agitatiei pm si starii de excitatie maniacala. NL: TIPICE(prima generatie) -blocheaza receptorii D2 predominant carticala -blocheaza receptorii alfa2 NA -reduc tulb psihotice,predominant sp pozitiva -reducerea sdr extrapiramidal si a unor manifestari neurovegetative -crearea “starii” de indiferenta psihomotorie-diminuarea excitatiei si a agitatiei motorii ATIPICE(a doua generatie) -antagoniste ale receptorilor D2 variati (D2,D3,D4) si D1 ,D5;serot 5HT2,nicotinici,muscarinici si histaminici ,actiune polivalenta exprimata la nivel mezencefalic,hipocampic si cortical si det: -act antipsihotica pe sp positive si negative -f rar fenomene extrapiramidale sau diskinezii tardive -efect cataleptigen putin exprimat -pp EA sunt sdr metabolic,crestere in G, DZ,dislipidemia A treia generatie -cu actiune pre si postsinaptica,modulatori serotoninergici si dopaminergici :aripiprazolul si ziprasidona -calitati terapeutice pe sp pozitive,negative,discognitive si depressive,fara efecte extrapiramidale imp sau manif de tip metabolic Clasificare chimica Fenotiazine :-derivati aminoalchilici:-promazina -clorpromazina(plegomazin) Triflupromazina -levomepromazina -dietazina -derivati piperidilalchilici:-tioridazina -periciazina -pipamazina -derivati piperazinalchilici:-trifluoperazina -tioproperazina -flufenazina -perfenazina Butirofenone :-haloperidol(haldol) -trifluperidol -droperidol Tioxantene:-zuclopentizol(Clopixol) -flupentixol(Fluanxol) -clorprotixen Difenilbutil piperidine si piperazine:-pimozid Dibenzodiazepine :clozapina(Clozaril,Leponex)

Dibenzotiazepine :clotiapina Dibenzoxazepine :loxapina Dibenzotiepine:clorotepina Derivati indolici:oxipertina Benzamide :-sulpirid(Dogmatil,Eglonyl) -tiaprida (Tiapridal) -amisulprid(Solian) Cu struct triciclica:-quetiapina -olanzapina Biciclice :-ziprasidona -risperidona Derivati de chinolidina:aripiprazol Neuroleptice clasice Efecte : Pe termen scurt: -diminuarea sp positive,a agitatiei pm si anxietatii psihotice prin blocarea rec D2 la nivel nigrostriat Efecte adverse: -blocada D2 nigrostriatali-ef extrapiramidale precoce (akatisie,tasikinezie) sau la distanta (diskinezia tardiva) -blocada M1 –dificultati cognitive,tulb de vedere,somnolenta diurnal,uscaciunea mucoaselor -blocada H1 –crestere in G,somnolenta accentuate -blocada alfa1 NA –scaderea TA,ameteli,vertij,somnolenta Pe termen lung: Blocarea D2 perturba sist de neurotransmisie global : -dezechilibrul balantei DA/GABA/GLU da cresterea act glutamatergice si are consecinta distructia neuronala ,det atrofii corticale,ventriculomegalie -dez balantei DA/5-HT det scaderea active serotoninergice cu crestere fen depressive si a risc suicidar prin marirea nr de receptori 5-HT2 la niv cortexului frontal -blocarea balentei DA/Ach det in I faza amplificarea act colinergice cu risc pt psihoza colinergica si sdr neuroleptic malign ;ulterior se accentueaza fen deficitare cognitive -blocarea transmisiei dopaminergice la niv subcortical realiz fen de hipodopaminergie cu irigarea dopaminica insuficienta a cortexului prefrontal dorso-lat ce are drept consecinta fen de hipofrontalizare cu accentuarea fen negative si a depresiei dopamino-dependente. Indicatii: Tulburarile psihotice primare : -Sch -tulb bipolare:psihoza,ep maniacal -tulb sch-af -tulb depresiva majora cu sp psihotice -tulb de personalitate borderline cu sp psi marcate Psihoze secundare: -sdr psihotice asoc cu o cauza organica ,precum tumora cerebrala,dementa,abuzz de subst

-nu tb utilize in trat sp provocate de etanol sau barbiturice deoarece prez riscul inducerii convulsiilor Agitatia severa si comportamentul violent -iritabilitatea extrema,absenta controlului impulsului,ostilitatea severa,hiperreactivitatea marcata, si agitatia raspund la trat /termen scurt cu ac agenti Sdr Tourette -haloperidolul,pimozidul sunt cel mai frecv utilizati Alte indicatii psihiatrice si nonpsihiatrice -anxietatea severa -starea de greata,emeza,sughitul refractar,pruritul Contraindicatii: Absolute : -glaucom cu unghi inchis(cresc tensiunea intraoculara) -adenom de prostata -intoxicatii acute(in special cu deprimante SNC –barbiturice,alcool) -sarcina(in special I trim) Relative -afect c-v (insuf cardiaca,IMA,tromboze) -afectiuni hepatice si renale care evolueaza cu insificienta -hipotensiune arteriala -boli neurologice -concomitenta trat electroconvulsivant -boli ce cresc P intracraniana,hemoragii craniene recente,anevrisme Accidente posibile: -icter colestatic -agranulocitoza -efecte paradoxale ,contrare celor pt care au fost adm (agravarea sp delirant halucinatorii sau agitatiei pm) -Sdr neuroleptic malign -moarte subita Efecte secundare I.non-neurologice 1.cardiace NL cu potenta joasa prez cardiotoxicitate mai mare decat cei cu potenta inalta -clorpromazina prod alungirea int QT,PR,aplatizarea undelor T ,subden segm ST -tioridazina -are efecte marcate asupra undei T ,in doze mari-aritmii maligne 2.moartea subita Ipoteza controversata,desi medicam cu pot joasa si inalta au fost implicate,unele studii indica absenta modif incidentei mortii subite. 3.hipotensiunea ortostatica -mediata de blocada adrenergica ,mai F in cazul med cu potenta joasa -evitarea consumului de cofeina,alcool,aport lichidian min 2 litri/zi 4.efecte hematologice -leucopenia tranzitorie cu nr de leucocite aprox 3500(EA lipsit de severitate) -agranulocitoza mai frecvent in cazul clorpromazinei si tioridazinei ;apare cel mai frecvent in primele 3 luni de trat

-la cei cu deglutitie dureroasa si febra se recom HLG .fotosensibilitate-clorpromazina 10.rata de mortalitate data de aceasta complicatie poate fi de pana la 30% -purpura trombocitopenica si non-trombocitopenica .midriaza.de obicei apare in prima luna dupa trat.galactoree si impotenta la barbate iar la femei amenoree si inhibarea orgasmului 7.aparitia lui impune oprirea trat 12.icterul -icter obstructiv sau colestatic este rar intalnit.scaderea ROT.sdr este mai des intalnit dupa 40 de ani -blocada transmisiei dopaminergice reprezinta cauza parkinsonismului .depresie respiratorie si convulsii.midriaza 6.constipatie.tahicardie si hipotensiune -cu exceptia supradozei de tioridazina si mesoridazina.halo are progn cel mai favorabil in cazul supradozarii EEg in supradozaj –unde lente difuze si voltaj scazut Tratament –carbune activat si lavaj gastric -pt convulsii diazepam iv sau fenitoina -pt hipotensiune adm de norepinefrina sau dopamine .vedere neclara.parkinsonismul indus de neuroleptice -EA parkinsoniene apar la 15% din P .retentie urinara.coma.efecte dermatologice -dermatita alergica.anemia hemolitica si pancitopenia pot surveni rareori la pers trat cu … 5.supradozarea -se manif prin SEP.cresterea in G -este un EA frecvent al NL tipice 9.apare dupa o perioada mai lunga de tratament -femeile sunt de 2 ori mai afectate ca barbatii .efecte adverse sexuale -50% din pac de sex masculine au tulb ejaculatorii si erectile -anorgasmia si scaderea libidoului pot fi prez la ambele sexe -priapism.in doze >800mg/zi.efecte oftalmologice -tioridazina se asoc cu pigmentarea ireversibila a retinei .de obicei in primele 5-90 zile de tratament -simptomele includ: • Rigiditate musculara • Hipertonie in roata dintata • Mers sovaitor • Blocaj postural • Hipersalivatie -sdr iepurelui –tremor perioral focal .efecte endocrine -cresterea secretiei de PRL care produce ginecomastie.prognosticul supradozarii este favorabil daca nu au fost adm si alte depressive ale SNC precum alcool sau bzd -sp severe ale supradozarii:alterarea starii de constienta.orgasm dureros 8.epinefrina=contraindicata II neurologice 1.efecte anicolinergice periferice -uscaciunea muc bucale si nazale.daca are val scazute se intrerupe NL .poate evolua si dupa intreruperea trat cu tioridazina pana la cecitate -clorpromazina se asoc cu o pigmentare relative benigna a retinei 11.

neregulate ale musculaturii capului. -este exacerbate de stress si dispare in timpul somnului -posibilitatea de aparitie este in functie de durata tratamentului -prezenta la 10-20% dintre P tratati cu tipice mai mult de 1 an si la 15-20%dintre cei spitalizati pe perioade lungi -femeile sunt afectate mai frecvent -pers>50 ani.amantadina.survine dupa aprox 6 luni de tratament -tulb consta in miscari involuntare.care det miscari involuntare.difenhidramina -levodopa nu este eficienta si poate exacerba psihoza -adm anticolinergicelor tb intrerupta dupa 4-6 sapt pt a evalua instalarea tolerantei la efectele parkinsoniene 2.benzodiazepine sau clonidina. -poate implica muschii gatului(torticolis).disfagie si chiar tulb de respiratie cu cianoza -copiii prez dispozitie pt opistotonus(distonia intregului corp).anormale.m.lordoza -distonia poate fi dureroasa si poate crea senzatie de teama.v sau i.se adm propranolol(Inderal)(30-120mg/zi).olanzapina.distonia acuta indusa de neuroleptice -10% din P .dischinezia tardiva -este un effect secundar intarziat al antipsihoticelor .limba si intregul corp/ -implicarea oculara e reprez de crize oculogire-miscari superioare si laterale ale ochilor -alte tipuri de distonii include blefarospasmul.membrelor si trunchiului. . 4.avand drept consecinta noncomplianta la tratament -este mai frecventa la barbate tineri(<40 de ani) -macanismul de actiune:hiperactivitatea dopaminergica la niv ggl bazali care apare cand concentratia antag rec dopaminergici la nivel de SNC scade in intervalul dintre administrari.cele cu modificari cerebrale.benzoatul de sodiu si hipnoza sunt de asemenea eficiente 3. -profilaxia cu anticolinergice previne de obicei dezvoltarea distoniei Trat cu anticolinergice i.cofeina.distonis glosofaringiana care det disartrie.survine in primele ore sau zile ale trat -miscarile distonice sunt rezultatul contractiei musculare lente.quetiapina) .doza de NL tb redusa pana la niv efficient minim . sau difenhidramina i.amobarbital.copiii si pers cu tulb ale starii affective au risc crescut -5-40% din cazuri se remit -50-90% din cazurile usoare se remit -trat consta in scaderea dozei sau inlocuirea cu alt antipsihotic(clozapina.scolioza.m. -diazepam 10 mg i.sustinute sau a spasmelor .m.-sdr poate fi tratat cu agenti anticolinergici.mandibula.succesiunea rapida de adoptare a pozitiei ortostatice si sezande si senzatia disforica generala.acatizia -reprez o senzatie subiectiva de discomfort muscular care produce agitatie motorize. -simptomele nu pot fi controlate volitional -dupa recunoasterea acatiziei.

6gr C).enzimele hepatice.debitul renal -trat symptomatic si al febrei Medicatia antiparkinsoniana poate reduce rigiditatea musculara.ceea ce poate reprez mecanismul scaderii pragului convulsivant -clorpromazina.-la cei la care tb intrerupta medicatia se poate adm litiu.loxapina au de asemenea proprietati sedative -cele cu potenta joasa prez cele mai reduse efecte sedative 8.mutism.adm de NL se asoc cu aparitia de unde lente si cu sincronizare crescuta pe EEG .echilibrul hidric.convulsii.obnubilare si agitatie -simptomele autonome includ hiperpirexie(41.febra inalta. -modif de lab include:creste nr de leucocite.achinezie.electoliti.sdr mai frecv la pers tinere -rata mortalitatii 20-30% Tratament -intreruperea imediata a NL -terapie de sustinere pt scaderea temperaturii -monitorizare semen vitale.tioridazina det mai frecvent ef epileptigene decat medic cu potenta inalta 7.clorprotixen.efecte epileptogene .dezorientare in T si S .iar sp intox cu fiz include hipersalivatie .dilatare pupilara -pot surveni stupoarea si coma Tratamentul :intreruperea agentului cauzator -supraveghere medicala continua -adm de fizostigmina 2mg in perfuzie iv lenta.halucinatii.cu repetarea dozei in decursul unei ore daca e necesar -doza f mare de fizostigmina este periculoasa.5 mg/kg la 6 h pana la o doza totala de 10 mg/zi -Bromcriptina20-30mg/zi in 4 prize -Amantadina -trat tb continuat timp de 5-10m zile 6.creste nivelul creatin fosfokinazei. -in doze mari vit E s-a dovedit a fi utila in d t 5.asoc ocazional cu insificienta renala.8-2.carbamazepina sau bzd pt combaterea tulb de miscare si a sp psihotice.5mg pt combaterea ac effect Sarcina si lactatia -trebuie evitate in timpul sarcinii in special in I trim -utiliz lor in trim II si III de sarcina este relative sigura .sudoratie.cresterea pulsului si a presiunii sangvine.sedarea -este rezultatul blocarii rec histaminici H1 -clorpromazina –cel mai puternic efect sedativ -tioridazina. -Dantrolen-0.efecte colinergice centrale -agitatie severa.sudoratie-sulfatul de atropina 0.mioglobina plasmatica si mioglobinurie.sunt preferate cele cu potenta inalta dc cele cu potenta joasa se asoc cu hipotensiune .sindr neuroleptic malign -este o complicatie cu potential letal care poate surveni in orice moment al trat cu tipice -simptomele motorii si modif de comportament include rigiditate musculara si distonie. -sp evol in decurs de 24-72h iar fara trat sndr poate dura 10-14zile -barbatii afectati mai frecv .

in cazul ad morale-90 min -peste 1h se adm alta doza sau un sedativ(bzd) Neuroleptizarea rapida -denumita si psihotoliza este adm i.activ anticolinergica aditiva a NL .alimentarea la san este CI Interactiuni medicamentoase Antiacidele –adm de antiacide si cimetidina in primele 2 h de la adm med antipsihotice poate reduce absorbtia NL.m poate det h TA severa -adm i.m.-toti antag dopaminici sunt excretati in laptele matern.iar aceste med pot reduce pragul convulsivant Antidepresivele-triciclicele si NL isi pot reduce reciproc rata metabolizarii -efectele anticolinergice.antihistaminicelor.opioidelor si alcoolului -adm impreuna cu alcoolul.pana la stabilirea dozei minime eficiente -trat dureaza de obicei 1-2 ani dupa I ep psihotic . Anticolinergicele-pot reduce absorbtia NL. a antipsihoticelor det atingerea conc max in 30 min. Tratamentul instituit precoce -agitatia si excitatia=primele sp care se amelioreaza -psihoza se amelioreaza la aprox 75% -sp psihotice continua sa se amelioreze timp de 3 pana la 12 luni de la initierea tratamentului -efectele sedative ale antipsihoticelor au o durata de numai cateva h Trat de intretinere -dupa un ep psihotic primele 3-6 luni sunt considerate perioada de stabilizare -dupa ac interval doza poate fi redusa cu aprox 20% la fiecare 6 luni . din h in h a med antipsihotice pana atingerea unei stari de sedare marcata.sedative si hipotensoare ale medicamentelor pot fi de asemenea additive Antihipertensivele-NL pot inhiba efectele hipotensoare ale alfa-metildopa -NL pot avea efecte additive asupra unor med hipotensoare -propranolol plus NL poate creste conc plasmatica a ambelor medicamente Inhibitoare ale functiei SNC-NL potenteaza efectele depressive asupra SNC ale sedativelor.derivatelor de opium.a anticolinergicelor si med triciclice poate det intoxicatie anticolinergica Anticonvulsivante-fenotiazinele(special tioridazina) pot reduce metab fenitoinei si pot det atingerea unor conc toxice de fenitoina.m. -barbituricele pot creste metabolismul NL.risc de hiperpirexie Posologie Halo 2-100mg/zi Clorpromazina 150-2000mg/zi Tioridazina 200-800mg/zi Trifluoperazina20-150 Flufenazina 5-60 Pimozid 2-20 Tratament pe termen scurt Faza acuta echivalentul a 5-10 mg halo -clorpromazina >50mg /doza i.

-dupa al II lea ep psihotic ,trat dureaza 5 ani,iar dupa al III lea se ia in considerare trat de intretinere toata viata,cu incercarea de a reduce doza zilnica de trat o data la fiecare 6-12 luni NL cu actiune prelungita(retard) -se adm i.m. o data la fiecare 1-4 sapt -T1/2 -3 sapt Haldol decanoat,Clopixol retard,Fluanxol retard ANTAGONISTI AI RECEPTORILOR SEROTONIN-DOPAMINICI (antipsihotice atipice) Aceste medicamente amelioreaza doua categorii de tulburari caracteristice Sch : 1. sp pozitive precum halucinatii,idei delirante,tulb ale gandirii,agitatie 2. sp.negative ,precum absenta relationarii sociale,aplatizarea afectiva,anhedonia,hipoactivitatea verbala,catatonia si tulb cognitive ASD se asociaza cu risc mai redus de aparitie a sp extrapiramidale comparativ cu antag rec dopaminici,ceea ce inlatura necesitatea adm med anticolinergice cu EA suparatoare. ASD sunt eficienti in trat tulb afective cu elem psihotice sau maniacale,si in tulb de comportament asociate cu dementa.Olanzapina este indicata pt trat de scurta durata al episoadelor maniacale acute associate TB I. Toti ac agenti sunt considerati med de I alegere( exceptie-clozapina care det EA hematologice ) Actiuni farmacologice Blocheaza atat receptorii dopaminici cat si cei serotoninici. Indicatii terapeutice Tulburarile psihotice -psihoze acute si cronice,precum Sch si tulb Sch-af atat la adulti cat si la adolescenti -depresia cu elem psihotice -psihoza secundara TCC,dementei,tratamentelor medicamentoase -au eficienta similara NL tipice in trat sp positive din Sch dar prezinta superioritate fata de acestia in trat sp negative -pers trat cu ASD(comparativ cu tipice) prez un nr mai mic de recurente,o rata mai redusa a spitalizarii. Clozapina –din cauza EA cu potential letal ,este recomandata numai pacientilor cu Sch rezistenta la celelalte antipsihotice.Alte indicatii includ trat pers cu dischinezie tardiva severa si al celor cu prag scazut de aparitie a SEP.Eficienta clozapinei poate fi crescuta prin adaugare de risperidona care mareste concentratiile clozapinei si uneori are ca rezultat ameliorare clinica spectaculoasa. Tulburarile afective -controlul initial al st de agitatie in timpul unui ep. maniacal,dar comparativ cu litiul,carbamazepina,valproatul sunt mai putin ef pt controlul pe termen lung al TB -olanzapina a fost aprobata pt trat maniei acute(10 sau 15 mg/zi) -olanzapina si risperidona pot fi utilizate ca tratament adjuvant asociat antidepresivelor in depresia majora cu elem psihotice -ASD sunt eficienti in trat tulb Sch-af desi in unele cazuri risperidona a declansat manif maniacale la ac pacienti -olanzapina si clozapina-pot ameliora starea clinica la 2/3 din P cu TB refractara

-risperidona-reduce fluctuatiile st affective la P cu TB cu ciclare rapida -olanzapina(nu si clozapina)-ef in trat sp depresive la pers cu TB Alte indicatii -dementa asociata cu SIDA -tulb cu spectru autist -psihoza asociata cu dementa -sdr Tourette -b.Huntington -sdr Lesch-Nyhan -risperidona si olanzapina-utiliz pt a controla manif de agresivitate si auto-mutilare la copii -risperidona si olanzapina –se asoc cu simpatomimeticele la copiii cu tulb de hiperactivitate cu deficit de atentie -olanzapina,quetiapina si clozapina –sunt utile in cazul pers care prez diskinezie tardiva -olanzapina si ziprasidona reduc sp depressive la P cu Sch mai mult decat halo -ASD reduc riscul de suicid si de intoxicatie hidrica la P cu Sch -TOC rezistenta la trat ,prezinta raspuns la ASD -unii P cu tulb de pers borderline pot prez ameliorari in urma trat cu ASD Risperidona -se abs la la niv tr GI in prop de 70-85%,fiind ulterior metab la niv I pasaj hepatic -T1/2 =20 h ,este eficienta in doza unica zilnica -antag al R 5-HT2A,D2,alfa 1 si alfa 2 adrenergici,H1 -afinitate scazuta pt beta-adrenergici si colinergici muscarinici -desi este antag D2 la fel de puternic ca halo ,det mai rar SEP Olanzapina -85% se abs din tr GI,40% din doza este inactivata prin metab la niv I pasaj hepatic -T1/2=30 h ,ef in doza zilnica unica -antag ef al 5-HT2A,D1,D2,D4,alfa 1,M1,M5,H1 Quetiapina -abs rapid din tr GI;T1/2=6h ,2sau3 prize/zi -antag 5-HT2,5-HT6,D1,D2,H1,alfa1,alfa2 -nu blocheaza R muscarinici sau benzodiazepinici -antagonismul fata de receptori este mai scazut fata de alte NL si nu se asociaza cu SEP Clozapina -abs rapid din tr GI ,T1/2=10-16h atins dupa 3-4 zile daca se adm o doza de 2 ori/zi -antag al 5-HT2A,D1,D3,D4,alfa(special alfa 1) -potenta relativ redusa ca antag al D2 -nu det SEP Ziprasidona T1/2=5-10h,e nec adm dozei de 2 ori /zi -antag al R 5-HT1D,5-HT2A,5-HT2C,D2,D3,D4,alfa1,H1. -afinitate foarte redusa pt D1 ,M1,alfa2 -are act agonista pe 5-HT1A si este un inhib al recaptarii serotoninei si al recaptarii norepinefrinei-poate avea efecte antidepresive Efecte adverse Risperidona

-ef extrapiramidale pot fi dependente de doza -crestere in G ,anxietate,greata,varsaturi,rinita,disf erectila, disf orgasmica,hiperpigmentare. -SEP,vertijul,hiperchinezia,somnolenta si senz de greata Olanzapina -somnolenta,usc muc bucale, vertij,constipatie,dispepsia,cresterea apetitului,tremor;2%P cresterea transaminazelor Quetiapina -somnolenta Hta ort,vertij -nu det SEP -crestere G limitata si pasagera,accelerare usoara a FC,constipatie,cresterea transaminazelor hepatice Clozapina sedarea,vertijul,sincopa,tahicardia,HTA,greata,varsaturi,modif EKG -leucopenia,granulocitopenia,agranulocitoza si febra apar la 1% din P -fatigabilitate,sialore,crestere G,ef anticolinergice,slabiciune musculara -riscul pt convulsii 4% la P tratati cu doze >600 mg/zi Ziprasidona -somnolenta,cefalee,vertij,senz de greata,stare confuzionala,se asoc f rar cu crestereG Sindromul neuroleptic malign -rigiditate musculara,distonie,achinezie,mutism,alternanta agitatieobnubilare,diaforeza,disfagie,tremor,incontinenta,P sangvina oscilanta,leucocitoza,cresterea valorilor creatin-fosfokinazei -a fost raportat in cazul utiliz clozapinei,risperidonei si olanzapinei -clozapina se poate asoc cu cresteri reversibile ale conc serice de creatin-fosfokinaza ,care nu implica rabdomioliza si nu conduc la dezv sdr neuroleptic malign Dischinezia tardiva ASD se asoc mai rar cu dt indusa de trat -amelioreaza simptomele diskineziei si sunt indicate in special la P cu manif psihotice si dischinezie tardiva preexistenta. -desi rare,cazurile de dt declansate de trat au fost asoc cu adm risperidonei ,mai putin cu olanzapina si quetiapina. -clozapina reprez medicam de electie pt P cu dischinezie tardiva severa Hipotensiunea arteriala,sincopa si tahicardia -toti agentii ASD ,dar mai frecvent quetiapina sunt asociati cu hipotensiune arteriala ortostatica,in special daca dozele sunt crescute rapid. -ASD tb utiliz cu precautie la P cu hipotensiune,DZ,IMA si cei care urmeaza trat antihipertensiv . -riscul de hipotensiune si de sincopa poate fi minimalizat prin cresterea treptata a dozelor. -masurile suplimentare de trat pt hipotensiune include evitarea cofeinei si a alcoolului,cresterea aportului alimentar de sodium,ingestia adecvata de lichide,ciorapi elastici si rareori trat cu fludrocortizon(Florinef). -ASD nu tb adm impreuna cu cu alte medic ce pot det hipotensiune ort,precum bzd si antihipertensivele. -clozapina se asoc cu HTA paradoxala la 4% din indivizi Modificari cardiace -modif nespecifice ale undei ST-T,aplatizarea sau inversarea undei T

-clozapina nu tb utilizata la pers cu nr de leucocite sub 3500.istoric de afectiuni ale maduvei osoase.clozapina se asoc de asemenea cu leucocitoza(0.in ac caz tb intrerupta Simptome extrapiramidale -ASD au o probabilitate mai redusa de a induce SEP precum distonia.6% din P).parkinsonismul.38% din pers tratate cu clozapina -monitorizarea clinica a statusului hematologic la pers tratate cu clozapina poate preveni evenimente fatale prin identificarea precoce a modif hemato -poate surveni brusc sau treptat.ziprasidona -quetiapina si clozapina nu stimuleaza secretia de prolactina -hiperprl poate det galactoree.quetiapina.urmata de olanzapina.ziprasidona si clozapina nu se asoc cu modif semnif ale intervalelor QT sau PR. -apare la 0.cel mai frecvent se manifesta in primele 6 luni de trat -varsta avansata si sex feminine=factori de risc aditionali .ziprasidona -convulsii associate clozapinei la apr 5% din P care primesc 300-600 mg/zi si la 1-2% cand doza nu depaseste 300mg/zi -carbamazepina si fenitoina nu tb adm concomitent cu clozapina –risc de agranulocitoza -pers cu convulsii in antecedente sau cu istoric de TCC prez risc crescut pt convulsii in timpul trat cu clozapina Hiperprolactinemia -activitatea antag fata de D2 a med antipsihotice det cresterea niv de prolactina -risperidona se asoc cel mai frecvent cu hiperprl .achinezia.sdr iepurelui -risperidona induce SEP la doze >6mg/zi -olanzapina induce SEP la doze >5mg/zi -quetiapina si clozapina nu cresc riscul de prod SEP -ziprasidona .impotenta Tulburari cognitive si motorii -toti ASD det sedare.efectul poate fi diminuat prin adm unei cantitati importante din doza seara.amenoree.eozinofilie(1%).inainte de culcare .18 % din P ce primesc quetiapina -somnolenta cauzata de risperidona e depend de dozaj -clozapina se asoc cu sedare la 40 % din P Reglarea temperaturii corpului -ASD afecteaza capac organismului de reglare a temperaturii -in cazul adm clozapinei se poate produce febra ce depaseste val normale cu 1-2 grade F.ginecomastie. -somnolenta -30% din P ce primesc doze uzuale de intretinere olanzapina(10mg/zi). -tb recomandate cu precautie la cei cu boala cardiaca preexistenta Agranulocitoza -reprez o afectiune cu potential letal definita prin reducerea nr absolute de neutrofile la mai putin de 500 –mm cub . radicand suspiciozitatea asupra unei infecti dat agranulocitozei. antecedente de agranulocitoza indusa de clozapina Convulsiile -riscul nu depaseste 1% pt risperidona.risc scazut .-olanzapina.cresteres VSH.quetiapina.olanzapina.in asociere cu o boala infectioasa.

ola.hipotiroidismul(rar).que si clo se asoc cu o crestere in G .fenitoina.sincopa.depresie respiratorie Risperidona +fenitoina sau inhib recaptarii serotoninei-SEP -la pers dependente de opioide-precipita sp caract sevrajului opioid Clozapina -nu tb asoc cu nici un medicament ce produce agranulocitoza sau supresia maduvei osoase(carbamazepina.quetiapina.olanzapina Priapismul -au fost raportate cazuri isolate cu priapism aparul in timp trat cu olanzapina.7 in cazul adm pe termen scurt.contraindicate in sarcina Interactiuni Depresivele SNC.precum uscaciunea muc bucale.cresterea colesterolului si trigliceridelor.risperidona.efecte cardiace.alcoolul sau triciclicele adm simultan ASD pot creste riscul de convulsii.sedare.vedere neclara.retentie urinara(clozapina) Alte efecte adverse:disfagia(rar).3 pana la 22.retentie urinara Sialoreea -clozapina poate det sialoree.poliurie.constipatie. -clozapina si olanzapina in mod particular se pot asoc cu crestere ponderala .ceea ce semnif risc pt sdr de aspiratie si sufocare in timpul somnului Simptome obsesiv-compulsive -sp obs-comp declansate de trat au fost raportate la P cu raspuns antipsihotic favorabil la clozapina.mict imperioase.quetiapina si clozapina Simptome genitourinare -enurezis. -medicatia antihipertensiva poate accentua h TA cauyata de ASD -bzd+ASD-hipotensiune ortostatica.olanzapina.ziprasidona sunt indicate fiecare pt unui episode psihotic initial.cresterea transaminazelor si disfunctie hepatica.Cresterea ponderala Ris.de aceea ola sic lo tb utilizate cu precautie la cei cu DZ sau risc Simptome anticolinergice -clozapina si mai putin olanzapina se asoc cu sp anticol .care poate ajunge la 13.ce poate fi controlata prin respectarea dietei.captopril) -asoc paroxetinei –poate precipita declansarea neutropeniei cauzate de clozapina -litiul asoc cu clozapina-poate creste riscul de convulsii Dozare si recomandari Risperidona.in timp ce clozapina e rezervata persoanelor refractare la tratamentul cu toate celelalte antipsihotice. -o crestere semnif in G poate declansa sau agrava DZ . -olanzapina si clozapina au initial effect sedative dat act anticolinergice -in primele sapt de tratament este uneori necesara potentarea actiunii unui ASD cu un antag potent al rec dopaminici sau cu o bzd -lorazepam 1-2mg oral sau im poate fi folosit in cazul agitatiei acute -este necesar un int de 4-6 sapt pt ca agentii ASD sa atinga eficacitatea maxima .

sincopei si a sedarii Risperidona -tablete de 1.insomnii.5 .la fiecare 2 sau 3 zile) pana la 4-6 mg .5 .cresterea gradate a dozei este impusa de eventuala aparitie a hipotensiunii .ameteli.boli hepatice. -ulterior doza poate fi crescuta treptat (1mg per doza .administrarea tb stopata!! Ziprasidona -doza initiala 40 mg fractionate in 2 prize -eficient in doze intre 80-160mg/zi fractionate in 2 prize Aripiprazol EA :cefalee.tb acordata o sapt pt atingerea asangvine de echilibru.fractionate in 2 sau 3 prize zilnice -eficacitatea terapeutica intre 300-800mg/zi Clozapina -tablete 25 si 100 mg -doza initiala 25mg o data sau de 2 ori/zi -doza poate fi crescuta gradat(25 mg/zi la fiecare 2-3 zile) pana la 300mg/zi adm in 2 sau 3 prize zilnice -pot fi utilizate doze pana la 900mg/zi -monitorizarea de laborator implica det sapt a nr de leucocite in scopul depistarii agranulocitozei -daca nr de leucocite este mai mic decat 2000celule/mmcub sau numaratoarea granulocitelor nu depaseste 1000/mmcub.somnolenta.-administrarea tuturor ASD tb initiate in doze mici care se cresc treptat pana la dozele terapeutice .ef extrapiramidale.5 .200mg -doze initiale recomandate sunt de 25 mg de 2 ori/zi iar acestea pot fi crescute cu 25 pana la 50 de mg pe doza la fiecare 2-3 zile pana la atingerea valorii de 300-400 mg/zi.dar raspunsul benefic survine la doze de 10mg/zi -se recomanda evaluarea periodica a transaminazelor Quetiapina -tablete 25.crestere in greutate.hipotensiune.7.3 si 4 mg -solutie 1mg/ml pt adm orala Doza initiala este de 1-2mg adm seara.dupa o sapt 10 mg Dat fiind t1/2 prelungit.2.adm seara -are aceeasi eficacitate in cazul adm unei doze unice(comp cu de 2 ori/zi) -doze>6mg/zi se asoc cu incidenta mai mare de EA -doze<6mg/zi nu s-au asoc in general cu SEP Olanzapina -tablete de 2.anxietate.crestere prolactina ANTIDEPRESIVE . Dozajul pt utilize clinica variaza intre 5 si 20 mg/zi .100.10 si 15mg -doza initiala pt trat psihozei este in mod obisnuit de 5 sau 10 mg iar pt manie 10 sau 15 adm o data/zi -o doza zilnica de 5mg-varstnici.

cei mai multi clinicieni evita sa mai utilizeze antidepresivele triciclice ca prima linie terapeutica. Este demonstrat ca la persoanele cu 3 sau mai multe recurente. de efectul lor pe neurotransmitatori ( ex. inhibitorii recaptarii serotoninei. Aceste medicamente sunt mult diferite unele de altele d. aprecierea raspunsului dat la tratament) • faza de consolidare (prevenirea recaderilor): se continua tratamentul antidepresiv. tetraciclice). Antagonistii serotoninei).IMAO) sau pe receptori (ex. ca tratament de mentinere. Unele studii au sugerat ca ATC ar fi mai eficiente in tratamentul episodului depresiv melancoliform decat SSRI. Amine tertiare : imipramina. mentinerea tratamentului de intretinere are eficacitate profilactica. • intreruperea tratamentului: inainte de intreruperea tratamentului medicamentos se descreste treptat doza. Inhibitorii recaptarii norepinefrinei. Dupa structura chimica ATC pot fi impartite in amine tertiare si in amine secundare. totusi antidepresivele din noua generatie sunt folosite in prima linie si in cazul episoadelor depresive melancoliforme. psihoterapie suportiva. Frecventa controalelor trebuie instalata in functie de starea pacientului si de tratamentul folosit. Antidepresivele triciclice (ATC) si cele tetraciclice Denumirea antidepresivelor triciclice provine din structura lor chimica. mai multe efecte secundare. amitriptilina. p. al efectelor secundare. aceasta face posibila reintroducerea dozei maxime in cazul reaparitiei simptomelor si minimalizeaza riscul sindromului de abstinenta la antidepresive. De regula. Efect mai puternic de inhibitie de recaptare 5-HT. doxepina. • faza de intretinere : este necesar in cazul episoadelor depresive recurente. nortriptilina. Amine secundare : desipramina. clomipramina. v. Acesta poate varia intre un control la 2-3 luni sau mai multe controale pe saptamana. al profilului de siguranta. Efect mai puternic de inhibitie de recaptare a NA. Aceasta faza poate dura chiar si 5 ani. interventii de criza. Este posibil ca medicamentele duale ( care actioneaza la nivelul receptorilor noradrenergici si serotoninergici) sa aiba o eficacitate superioara in cazul pacientilor cu depresie severa sau cand s-a obtinut remisia. se apreciaza posibilitatea introducerii unei psihoterapii pentru a preveni recaderea. mai ales din cauza efectelor secundare.TRATAMENTUL DEPRESIEI Tratamentul are 4 faze: • tratamentul fazei acute (alegerea modalitatii de tratament. alegerea medicamentului antidepresiv. alegerea psihoterapiei. Tratamentul se continua cu dozele de antidepresive folosite in etapele precedente ale tratamentului. Clasificarea medicamentelor antidepresive Antidepresivele sunt traditional clasificate in functie de structura lor ( ex. al farmacocineticii si al capacitatii de a actiona asupra diferitelor comorbiditati psihiatrice. Desipramina : actiune activatoare. Triciclice. Efecte clinice . d.

compulsive (clomipramina). Este contraindicate la pacienti cu discrazii sanguine si boli severe hepatice si renale. noradrenergici. pozitionat la inceput pe tulburarile psihotice. In unele tari este folosit pentru tratamentul enurezisului nocturn. Farmacocinetica : Medicamentele ATC se absorb bine.50mg/zi Doza uzuala : 150. fluvoxamina si fluoxetina. pot avea de asemenea afinitate si pentru receptorii muscarinici si histaminici H1. durerile neuropatice. Nu se asociaza cu IMAO si nu se administreaza in cursul terapiei ECT. aceste medicamente trebuie prescrise cu prudenta si pe perioade mici ( 7 zile) la pacientii cu risc suicidar. Reprezentanti si particularitati ale moleculelor Imipramina : Primul medicament triciclic introdus pe piata. Doza de start : 25 . ATC sunt metabolizate hepatic prin intermediul sistemului enzymatic al citocromului P450.300mg/zi Nortriptilina : are efecte sedative mai reduse ca amitriptilina. tulburarea algica.50mg/zi .La pacientii cu afectiuni cardiace preexistente este necesara efectuarea unui ECG inainte de initierea tratamentului cu ATC. prezinta o gama larga de actiuni farmacologice. Doza de start : 25. Precautii. Desi efectul farmacologic apare aproape imediat efectele antidepresive apar dupa 2 saptamani. este recomandata in depresiile inhibate si anergice. Contraindicatii : pacienti cu interval QT mai mare de 450ms. Precautie la persoane cu boli hepatice si renale severe. Este contraindicat in faza de recuperare a infarctului miocardic. timpul de injumatatire variaza de la cateva ore ( 11 ore pentru imipramina) la cateva zile ( 54. episod maniacal. dat fiind potentialul letal al supradozarii.HT. tulburarea obsesiv.92 ore in cazul protriptilinei). Este considerata ca antidepresivul triciclic clasic. interactionand pe o serie de receptori (5. Indicatii terapeutice : tulburarile depresive. distimia. enurezis nocturn. copii. Doza de start : 25 mg/zi Doza uzuala : 50. Doza de start : 25. Antidepresivele triciclice inhiba recaptarea noradrenalinei si serotoninei. concentratiile maxime sunt atinse de la 2 pana la 8 ore de la administrare. acetilcolinergici). Este metabolizat in desipramina (alt ATC). Concentratiile plasmatice ale nortriptilinei pot creste de 3-4 ori in cazul administrarii concomitente cu Paroxetina.50mg/zi Doza uzuala : 150. insa aceasta ipoteza nu a fost dovedita. Se evita utilizarea antidepresivelor triciclice la pacientii cu tulburari de conducere. tulburari de conducere cardiaca.150mg/zi Desipramina : metabolit activ al imipraminei a fost introdusa pe considerentul ca ar actiona mai rapid ca precursorul lor.300mg/zi Amitriptilina: se aseamana cu imipramina dar are proprietati sedative mai accentuate si efecte anticolinergice mai pronuntate. In unele tari este folosit pentru profilaxia crizelor de migrena. ADHD. Pot fi benefice in prevenirea crizelor migrenoase darn u au efect in criza de migrena.

Peste 50% din persoanele care raspund nesatisfacator la un ISRS vor raspunde favorabil la un altul. 1991. ci si in distimie. Doza de start : 50mg/zi Doza uzuala : 150. la varstnici.Doza uzuala : 100.300mg/zi Clomipramina: este un inhibitor puternic al captarii serotoninei. in insomnii neorganice si datorita efectelor de blocare a receptorilor H2 este benefic in tulburarile depresive associate cu ulcer gastric sau duodenal. Se pare ca sertralina este mai eficienta decat ceilalti ISRS in depresia severa cu melancolie. farmacologic se aseamana cu preparatele triciclice darn u blocheaza captarea de serotonina. tulburarea disforica premenstruala.250mg/zi Doxepina: este un antidepresiv cu efecte sedative. care nu are efecte anticolinergice centrale. Reprezinta agenti de prima alegere nu numai in cazul tulburarii depresive in populatia generala. SADOCK. tulburari de panica. ISRS sunt la fel de active ca si oricare alta clasa de antidepresive in depresia usoara si moderata.( SOUCHE. dar nu raspund la altul.300mg/zi Maprotilina : este un compus tetraciclic. fobiile.anxiolitice. Are o actiune moderata ca inhibator al captarii noradrenalinei si este un antagonist al receptorilor 5-HT. ISRS aproape ca nu au caracteristici moleculare comune. Are efecte puternice antihistaminice. simpatolitic si anticolinergic. iar efectele adverse ale clomipraminei sunt accentuate la pacientii hipertireotici. Indicatii terapeutice . tulburarea de stres posttraumatic (PTSD). 2001). Este indicat in tulburarile depresive. Doza de start : 25 mg/zi Doza uzuala : 100. Creste turn-overul noradrenalinei la nivel cerebral. tulburarea obsesiv.( KAPLAN. GOLDEN.50mg/zi Doza uzuala : 100. 1990). (KAPLAN. agitatia care se asociaza cu tulburarea bipolara 1 etc. Are aceleasi contraindicatii ca si celelalte triciclice. Sunt mai acceptate si tolerate de pacienti datorita lipsei efectelor adverse prezente la antidepresivele triciclice. Are efect sedative.compulsiva (TOC). ceea ce explica de ce anumiti indivizi pot raspunde la un ISRS. eficacitatii si tolerabilitatii lor. Poate cauza anemie aplastica si au fost semnalate cazuri de agranulocitoza. avantajul lor consta in tolerabilitatea lor mai mare. iar metabolitul sau dimetilciclopramina este inhibitor al recaptarii noradrenalinei. Doza de start : 25 . Local are efect anestezic. Doza uzuala : 30. principalul sau efect advers este somnolenta la inceputul tratamentului. 2001). anxiolitic. tulburarea de anxietate. Produce frecvent desincronizari ale undelor EEG decat celelalte ATC.compulsive. Este indicat si in tratamentul tulburarii obsesiv. ejacularea prematura. In cazul depresiei severe si a melancoliei nu sunt mai eficienti decat ATC. SADOCK. tulburari ale comportamentului alimentar. la pacienti cu boli medicale si la femeile gravide.60mg/zi Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei au devenit cei mai prescrisi agenti de prima linie in tratamentul depresiei datorita sigurantei.225mg/zi Mianserina : este un antidepresiv tetraciclic.

cel putin cateva zile dupa nastere. Toti ISRS sunt utili la persoanele varstnice . tratamentul tulburarii disforice premenstruale cu 5 zile inainte si dupa perioada menstruala. Sinuciderea : La majoritatea celor expusi riscului de sinucidere. psiho. Managementul terapeutic al depresiei post-partum include farmaco-.( Aditi M.• • • • episodul depresiv major din : tulburarea depresiva. dar ca profilul efectelor adverse ale ISRS este mai bun. Sertralina. SADOCK. Sandeep S 2006). Depresia din cursul sarcinii si depresia post-partum : Studiile prospective au constatat ca riscul de recadere a depresiei. KAPLAN.terapia si programe psihoeducationale. Depresia la varstnici si la pacientii cu boli medicale Selectia antidepresivului la varstnici trebuie facuta tinand cont ca in cadrul acestei grupe de varsta antidepresivul ideal ar trebui sa nu cauzeze nici un efect advers cognitive. Fluvoxamina sunt cateva dintre antidepresivele studiate care si-au dovedit eficienta. Pentru femeile care au avut depresie in special acelea care au suferit de depresie post-partum este indicata preventia medicamentoasa cu antidepresive. Unele studii sugereaza ca femeile depresive raspund mai bine la SSRI decat la ATC. In consecinta. Fluoxetina. persoanele expuse riscului autolitic trebuie monitorizate in cursul primelor saptamani de tratament. Comparatia cu antidepresivele triciclice: Cateva studii controlate au aratat ca eficacitatea ISRS este similara cu eficacitatea antidepresivelor triciclice. Persoanele suicidare trec mai usor la tentative autolitice la faza de ameliorare a tabloului clinic. Cele mai frecvent folosite sunt SSRI datorita eficientei. ISRS reduce acest risc. anticolinergic. 2001). Terapia ECT este recomandata in cazurile foarte severe de depresie associate cu idei autolitice. putinelor efecte adverse.. Este o metoda benefica pentru femeile care nu vor sa-si expuna copilul la efectul antidepresivelor in timpul alaptarii sau sarcinii. Sertralina si fluoxetina este indicate de catre FDA pt. distimia ciclotimia tulburarea schizofrenica de tip depresiv sau mixt asociat cu antipsihotice. tulburarile bipolare. Tulburarea disforica premenstruala : ISRS amelioreaza dispozitia disforica la femeile care sufera de aceasta boala. Antidepresivele tri si tetraciclice pot fi utilizate numai cu precautie la acest grup de pacienti datorita efectelor lor adverse. sau in cazurile cu rezistenta la tratamentul medicamentos. atunci cand o femeie insarcinata intrerupe tratamentul cu ISRS este de cateva ori mai mare decat riscul pentru fat cauzat de expunere la ISRS. 70% din pacientii depresivi au si simptome de anxietate. sigurantei si administrarii unice. cardiotoxic. iar femeile mai tinere de 44 ani raspund mai bine la SSRI decat cele varstnice. ISRS pot fi folosite si la pacientii cu glaucom cu unghi inchis. ISRS au o actiune de ameliorare a acestor simptome.ISRS sunt mai putin tolerate de indivizii cu simptome gastrointestinale preexistente. Simptomele anxioase la pacientii depresivi.compulsiva • Tulburarea de panica (paroxetina si sertralina) • Fobia sociala • PTSD (Tulburare de stres posttraumatic) . Clinic este bine sa fie combinate cele trei componente pentru a avea un efect mai bun. psihoze. Tratamentul cu ISRS initiat inaintea sarcinii trebuie sa fie continuata fara intrerupere si in cursul sarcinii. antihistaminergic sau alfa-andrenergic. Alte indicatii: • Tulburarea obsesiv.

• Alte tulburari de anxietate • Tulburari ale comportamentului alimentar. Citalopramul si paroxetina tind sa produca mai mult somnolenta decat insomnie. In acest caz nivelul serotoninei poate sa atinga niveluri toxice. Sindromul serotonic este un sindrom grav cu potential letal. care include: diaree.Bulimia si anorexia.etc. tremor. anxietate. • Convulsiile: au fost raportate la 1. cefalee. colaps cardiovascular. majoritatea acestor disfunctii sunt usoare. fibromialgia. cu un efect redus asupra recaptarii norepinefrinei sau dopaminei. delirium. • Anxietatea. Riscul creste in cazul asocierii medicamentelor ATC. Acuzele cele mai frecvente : inhibarea orgasmului si descresterea libidoului. Acest risc este de aproape 10 ori mai mare in cazul tratamentului cu antidepresive triciclice. slabiciune. greutatea revine la valoare initiala la sfarsitul primului an de tratament. mai ales paroxetina. • Efecte anticolinergice: rare. Actioneaza prin blocarea recaptarii serotoninei la nivelul neuronului presinaptic. fie hipersomnie. varsaturile si dispepsia. Cel mai frecvent cauzat de paroxetina. rigiditate. • Insomnia si sedarea. deces. hipertermie. Administrarea ISRS impreuna cu alimente poate sa descreasca incidenta greturilor si a diareei.(fluoxetina) • Ejaculare precoce • Simptome cronice dureroase : durerea neuropatica. Se recomanda asocierea ISRS cu Bupropion in cazul aparitiei disfunctiei sexuale • Efectele adverse gastro. Frecvent. . De obicei. coma. distonie. in timp ce dozele ridicate cresc riscul aparitiei efectelor adverse. Fluoxetina este aceea care detine cea mai mare probabilitate de a cauza anxietate. • Sindromul serotonic: apare in cazul asocierii tratamentului ISRS cu IMAO. Simptome: ameteli. • Simptome extrapiramidale: rareori SSRI pot sa cauzeze akatizie. neliniste. convulsii.0. Reactii adverse: • Disfunctia sexuala: efect advers.tremor. depresie de rebound. mioclonus. • Cresterea in greutate: paroxetina este cel mai frecvent asociata cu cresterea in greutate. • Sindromul de discontinuare al ISRS: apare in cazul intreruperii in mod brusc a tratamentului cu ISRS.2% din toate persoanele tratate cu ISRS. insomnie. Beneficiile clinice ale ISRS sunt atribuite inhibarii selective a recaptarii serotoninei. greata.intestinale : greata.0. Sunt matabolizati la nivel hepatic prin intermediul enzimelor citocromului P450(CYP). cefaleea (mai ales de tip tensiune) Farmacocinetica si farmacodinamica Toti ISRS sunt bine absorbiti dupa administrarea orala si au un efect maxim intr-un interval de 4 pana la 8 ore. efectele clinice adecvate se obtin dupa administrarea dozelor initiale. • Visele “vii” si cosmarurile. 25% din persoanele tratate cu ISRS au fie insomnie. pe parcursul catorva saptamani. diareea. anorexia . agitatie extrema cu hiperreflexie. atat prin utilizarea indelungata a unui dozaj redus cat si prin cresterea mai rapida a dozajului se obtine acelasi grad de beneficiu clinic. Administrarea ISRS impreuna cu alimente are efecte reduse asupra absorbtiei si poate sa descreasca incidenta greturilor si a diareei. De obicei. Acest efect se rezolva frecvent in mod spontan. Fluoxetina are probabilitatea cea mai mare de a cauza insomnie.

3. didemethylcitalopram DDCT si citalopram. in Europa a precedat fluoxetina. 20mg/zi. Efecte : cel mai puternic in efectul de blocare a recaptarii serotoninei. Farmacocinetica: cel mai mare timp de injumatatire : 2-3 zile. perturbari ale glicemiei. carbamazepinei sau imipraminei si nici acestea nu afecteaza semnificativ metabolismul sau. ca o alternativa. rashuri si reactii alergice.40 mg. . tulburare obsesiv. . eruptii cutanate. warfarinei. intestinala 15%. galactoreea. +solutie buvabila 20mg/50ml.• Alte efecte foarte rare: echimoze. intre intreruperea unui IMAO si instituirea tratamentului cu fluoxetina trebuie sa treaca 2 saptamani . somnolenta. in Romania introdus in anul curent. Particularitati: este indicat ca prima alegere in cazul pacientilor in varsta. Unele studii au demonstrat ca are efect benefic in neuropatia diabetica si ejacularea premature. metabolism hepatic.compulsiva. tratamentul poate fi instituit cu un program de administrare la fiecare 2 zile. Disponibil: tablete de 10. Metabolism hepatic.20. Reactii adverse specifice sau mai pronuntate: greturi. Farmacocinetica: timp de injumatatire :35 ore. cu crestere la 40mg/zi numai daca nu se constata nici un raspuns la 20mg/zi. 20 mg. dupa care se creste doza la 40 mg/zi. Doza: in depresie: 10.dimethylaminopropyl)-1-(4-fluorophenyl) – 1.5-carbonitrile. excretie :renala 80%. boala Huntington si tulburarea disforica premenstruala. Fluoxetina N-methyl-3-phenyl-3-[4-(trifluoromethyl)phenoxyl]. Eliminare hepatica. dozaj maxim :80mg/zi. unele persoane pot sa necesite 60mg/zi. Exista si produsul care contine s-emantiomerul citalopramului: escitalopramul.N-oxide. in general dimineata. dar acest fenomen nu are. Aparitia efectelor : 1-3 saptamani.poate fi prescris pentru fobie sociala. Citalopramul poate fi eficient in tratamentul labilitatii emotive si crizelor de plans instalate post-stroke. fluoxetina trebuie intrerupta cu cel putin 5 saptamani inainte de instituirea tratamantului cu IMAO. tulburare de panica. cel mai selective inhibitor de recaptarea serotoninei. fie seara. la care pare sa cauzeze mai putine efecte de interactiune medicamentoasa. dat fiind timpul de injumatatire lung al fluoxetinei. tulburare distimica. Indicatii: Tulburare depresiva. dar nu exista studii controlate care sa sustina acest dozaj. Introdus pe piata: 1989. Pentru persoanele varstnice sau pentru cele cu afectari hepatice se recomanda dozajul de 20 mg/zi. Tabletele trebuie administrate intr-o singura priza fie dimineata.dihydroisobenzofuran. cu sau fara alimente. Efecte : ISRS+ blocheaza usor recaptarea noradrenalinei. Citalopramul creste de doua ori concentratiile plasmatice ale metoprololului. Doza: initial:20mg/zi in prima saptamana.propan -1-amine. Interactiuni: nu afecteaza metabolismul digoxinei. Disponibil: tablete divizabile de 10. Aparitia efectelor : 1-3 saptamani. litiului. metabolizat in demethylcitalopram DCT. SSRI – reprezentanti si particularitati ale moleculelor Citalopramul 1-(3. de obicei. Interactiuni: creste nivelul ATC. efecte asupra tensiunii arteriale sau frecventei cardiace. uscaciunea mucoasei bucale.

50. excretie : renala. Aparitia efectelor : 1-3 saptamani. Pt. Farmacocinetica: timp de injumatatire : 21 ore. hepatica.iar a metabolitului mai putin activ: 3-5 zile.(timp de injumatatire scurt). Particularitati: se pare ca creste incidenta comportamentului suicidar la pacienti adolescenti depresivi. 50. poate sa induca psihoze. sedare. excretie : renala. Sertralina Disponibil: tablete de 25. Disponibil: tablete de 25. tulburarii de panica. metabolism hepatic. Interactiuni: profil asemanator cu cel al fluoxetinei. Pt. spre sfarsitul anilor 80.3-Benzodioxol. Reactii adverse specifice sau mai pronuntate: este antidepresivul cu cea mai mare probabilitate de a induce un sindrom de discontinuitate. inapetenta. dozajul trebuie redus cu cate 10mg la fiecare saptamana. Efecte : ISRS +blocarea recaptarii dopaminei.compulsive la copii. Efecte : ISRS. un raport caruia i s-a facut o larga publicitate a sugerat ca ar exista asociere intre utilizarea fluoxetinei si actele violente. a limita dezvoltarea simptomelor la discontinuare. Particularitati: este indicata de FDA pentru tratamentul tulburarii obsesiv.40 mg + suspensie orala 10mg/5ml.Efecte anticolinergice : uscaciunea gurii. hipotensiune ortostatica.(timp de injumatatire cel mai scurt). Paroxetina (3S-trans). anorexia. metabolism hepatic. dozaj maxim : 200mg/zi. Farmacocinetica: timp de injumatatire : 15 ore. 100mg.5 yloxy)methyl)-4-(4-fluorophenyl)-piperidine. Reactii adverse specifice sau mai pronuntate: la pacienti susceptibili. in general seara. Interactiuni: risc de interactiuni mai mare decat fluoxetina sau sertralina. Metabolism hepatic. in general seara. Efecte : ISRS + anticolinergice. incluzand suicidul. dozele care depasesc 100mg/zi. .3 ((1. dozaj maxim : 50mg/zi. in general seara. pot fi fractionate in doua prize/ zi. Farmacocinetica: timp de injumatatire : 26 ore. dar mai multe studii ulterioare au respins aceasta teorie. 20. constipatie. Reactii adverse specifice sau mai pronuntate:anxietatea. 100mg Doza: initial: 50 mg/zi. Doza: initial: 50 mg/zi.30. Doza: initial: 10 mg/zi. tratamentul sindromului premenstrual. fobiei sociale si tulburarii obsesiv-compulsive. Particularitati: paroxetina pastreaza reputatia de a avea efectele anxiolitice cele mai considerabile si este indicata de catre FDA in tratamentul anxietatii generalizate. Disponibil: tablete de 10.Particularitati: este indicat de FDA pentru tratamentul sindromului premenstrual. Aparitia efectelor : 1-3 saptamani. a limita dezvoltarea simptomelor la discontinuare. efecte extrapiramidale. Aparitia efectelor : 1-3 saptamani. cefalee. dozajul trebuie redus treptat. Reactii adverse specifice sau mai pronuntate: sindrom de discontinuitate. Este indicata pt. Fluvoxamina 2-[(5-methoxy-1-[4-(trifluoromethyl)phenyl] pentylidene) amino] oxyethanamine. crestere ponderala. excretie : renala.

Efecte adverse : sedare. nu interactioneaza cu sistemul CYP-450 si nu are interactiuni medicamentoase semnificative.100mg) pt. Un alt efect advers poate fi neutropenia care insa nu are semnificatie clinica deosebita. seara. Sunt . greata si varsaturi. care necesita doze mai mari. tratamentul insomniei in fazele introducerii altor medicamente antidepresive. Dozaj: doza recomandata este de 3X12. doza se poate creste la intervale de 3-4 zile.Activatori selectivi ai recaptarii serotoninei (SSRE) Tianeptina Efecte clinice: in contrast cu SSRI madicamentele din acest grup nu inhiba ci activeaza recaptarea serotoninei. Aproximativ 75% este excretat in 72 de ore prin urina. Este frecventa administrarea unor doze reduse de Trazodona ( 50. Astfel eficienta ei a fost evaluate in special la nivelul hipocampului. Este in primul rand un antagonist al receptorilor 5-HT2A cu proprietati predominant sedative. Farmacocinetica: este bine absorbit. la pranz si seara. Antagonisti post-sinaptici 5HT2A si inhibitori presinaptici ai recaptarii serotoninei (SARI) Trazodona Primul medicament nou aparut dupa TCA a fost Trazodona. se va administra de doua ori pe zi. initierea tratamentului este de 150mg trazodona pe zi. in formele grave. Este frecvent folosit ca si hipnotic. Lipsita de efecte anticolinergice si cardiovasculare. anxioase si a decompensarilor depresive ale alcoolicilor. Inhibitorii recaptarii serotoninei-norepinefrinei(SNRI) duali Efecte clinice si indicatii terapeutice: inhibitorii recaptarii serotoninei si norepinefrinei au actiune duala. Are mai multi metabolite. stabilita pe baza raspunsului individual. Datorita efectului bronhodilatator este recomandat si in tratamentul pacientilor astmatici. este metabolizata de enzima CYP3A4. Eficienta antidepresiva a tianepinei a fost stabilita in multe studii comparative versus placebo. Trazodona este folosita mai ales la persoanele cu depresie insotita de anxietate de insomnie si a insomniei cauzate de alte medicamente antidepresive. Efectul aritmogen este mai redus fata de TCA.Tratamentul de intretinere se va realiza cu cea mai mica doza eficace.5 mg/zi. unde reface lungimea si ramificatiile dendritice precum si volumul hipocampal. ameteala. Trazodona poate produce priapism rar. Doza recomandata pt. Initial Trazodona parea a fi similara cu TCA. tahicardie. cefalee. De asemenea stimuleaza conexiunile intre hipocampus si cortexul frontal. hipertensiune ortostafica. care poate sa apara in prima luna de tratament dar au fost semnalate si cazuri de priapism survenite duoa 4 luni de tratament. Se pare ca tianeptina are o eficacitate anxiolitica si antidepresiva similara cu cea a amitriptilinei in tratarea tulburarilor distimice. greata. aritmii cardiace. Creste nivelul seric al digoxinei si fenitoinei. uscaciunea mucoasei bucale. Dozaj: In formele usoare-medii se administreaza intr-o singura doza. pana la 450mg/zi. din care unii pot contribui la profilul efectelor adverse al trazodonei. controlul somnului. tremor. Este indicata si in fibromialgie pt. inaintea meselor principale. In cazul aparitiei tulburarilor de erectie tratamentul trebuie imediat oprit. Efecte adverse : insomnie. Deoarece sunt inhibitori ai recaptarii noradrenalinei au efect si in durerile neuropatice. anxietate. Studii recente au demonstrat ca are efecte si asupra neuroplasticitatii. iritabilitate. Farmacocinetica: este bine absorbita.

sindrom serotoninnergic. tulburarea mixta anxios-depresiva. blocarea acestor receptori creste nivelul noradrenalinei si a serotoninei in fanta sinaptica. respective 11 ore –de aceea pot sa apara fenomene de sevraj in cazul intreruperii bruste a tratamentului .5 mg are efect antihistaminic. tratamentul bolii depresive . eficacitatea Venlafaxinei poate creste la marimea dozei administrate. Farmacocinetica: absorbtie buna. Efecte adverse: la doze mari poate cauza hipertensiune arteriala. Venlafaxina Farmacocinetica: Venlafaxina este bine absorbita(92%) . Excretia este in principal renala. anxietate. adica pacientii cu forme usoare de episoade depresive reactioneaza la doze mai mici. precum si a tensiunii arteriale. Antidepresivi nonadrenergici si specific serotoninergici(NaSSA) Este o clasa relative noua de antidepresivi. Riscul suicidar: dupa un studiu efectuat in Finlanda in care au fost incluse peste 15000 de persoane se pare ca Venlafaxina creste riscul suicidar. La doze sub 7. vedere neclara. fatigabilitate. insomnia neorganica. Doza zilnica este de 100mg/zi. uscaciunea mucoasei bucale. are efecte adverse serotoninergice si adrenergice: disfunctie sexuala. depresie de rebound. Mitrazapina Indicatii: episoade depresive moderate-severe. Milnacipranul Inhiba recaptarea noradrenalinei si a serotoninei in raport de 3:1. nu inhiba enzimele citocromului din grupa P. este excretat renal. astfel incat este mai putin probabila producerea de interactiuni asociate legarii de proteinele plasmatica. ameteli. tulburari de memorie etc. Receptorii presinaptici alfa2-adrenergici inhiba eliberarea noradrenalinei si a serotoninei in fanta sinaptica. este legata de proteinele plasmatice in proportie redusa (27%). greata cefalee. constipatie. tulburari de somn asociate cu tulburari afective. Mitrazapina este un antagonist al receptorilor 5-HT2 si 5-HT3 si al receptorilor presinaptici alfa2adrenergici. tratamentul depresiei psihotice iar blocarea receptorilor 5-TH3 are efect antiemetic. inclusive a depresiei insotita de anxietate. Este bine absorbit. Alte analize efectuate de FDA au dus la concluzia ca incidenta comportamentului suicidar la adulti tratati cu Venlafaxina nu este mai mare fata de SSRI sau placebo. atinge doza terapeutica in doua ore . Este necesara precautie la administrare in cazul pacientilor cu boli cardiace. insomnie. Antagonizarea receptorilor 5-TH2 s-a dovedit utila pt. Timpii de injumatatire plasmatica ai venlafaxinei si principalului sau metabolit sunt de 5 ore si. Are aceleasi efecte adverse si contraindicatii ca si Venlafaxina. nu pare a fi asociata cu interactiuni medicamentoase intermediate de citocromul P450. La dozele mici Venlafaxina inhiba recaptarea serotoninei iar la dozele mari ( peste 150 mg/zi) predomina inhibitia recaptarii norepinefrinei. Forma orodispersabila este utila la pacientii varstnici si la pacientii cu afectiuni . In functie de criteriile si scalele folosite se pare ca Venlafaxina are eficacitate similara sau mai putin buna decat sertralina sau fluoxetina. fiind recomandata monitorizarea atenta acestora. sindrom de discontinuare la intrerupere brusca. Este contraindicata administrarea de Venlafaxina in timpul tratamentului cu IMAO sau in primele 14 zile de la intreruperea acestuia. are timp de injumatatire de 7 ore.recomandate pt. Spre deosebire de SSRI.

Nu produce efecte secundare anticolinergice. Nu este recomandata pt. tratamentul tulburarilor depresive si tulburari hiperkinetice cu deficit de atentie. disfunctii sexuale minime. Farmacocinetica: este bine absorbit. tulburari de conducere cardiaca. Rar poate cauza aparitia halucinatiilor si ideilor delirante. Antidepresivi dopaminergici si noradrenergici Bupropiona Cel mai semnificativ avantaj al bupropionei este lipsa efectelor secundare sexuale.medicale care au dificultati in inghitirea medicamentelor. Efecte adverse: sedarea si cresterea ponderala(15% din pacienti). depresii ulterior nu s-a demonstrat efectul antidepresiv. in terapia renuntarii la fumat. Datorita efectului exercitat asupra sistemului dopaminergic se administreaza cu precautie la pacienti cu tulburare depresiva de intensitate psihotica si la cei cu tulburare schizoafectiva de tip depresiv. Indicatie: episodul depresiv. Dozaj: Initial 15mg/zi. tratamentul tulburarii kinetice cu deficit de atentie. La persoane varstnice si la cele cu insuficienta renala sau hepatica se recomanda doze mai mici. iritabilitate. Este contraindicate asocierea cu IMAO. timpul de injumatatire este de 12 ore. Atomoxetina Este primul medicament nestimulant aprobat de FDA pt. Bupropiona este foarte eficienta si in cazul asocierii cu alte preparate SSRI. Bupropiona faciliteaza transmiterea dopaminergica si creste eficacitatea de functionare a sistemului noradrenergic. atinge concentratia maxima in doua ore. Studiile au aratat eficacitatea crescuta a administrarii Bupropionului cu Fluoxetina. Exista un risc de aparitie a convulsiilor in cazul tratamentului cu doze ridicate. greturi. pacientii cu tulburari de instinct alimentar. . mai ales formele cu lipsa de dorinta sexuala. La persoanele care primesc tratament antiparkinsonian introducerea Bupropionului permite scaderea dozelor agentilor dopaminergici. Maxim 45mg/zi. administrarea o data pe zi. Din aceste considerente este recomandat in depresia cauzata de boala Parkinson. Desi initial a fost pozitionat pt. hipotensiune ortostatica. Inhibitorii recaptarii norepinefrinei (NRI) sau (NARI) Medicamentele din aceasta clasa inhiba transporterul noradrenalinei si astfel recaptarea acestui neurotransmitator. neliniste. Avantaje: Imbunatatirea rapida a somnului. Nu trebuie folosit impreuna cu IMAO.Pornind de la faptul ca dopamina este asociata cu mecanismele de satisfactie asupra carora actioneaza ca stimulent si nicotina si din faptul ca Bupropiona este un inhibitor necompetitiv al receptorilor nicotinici s-a emis ipoteza eficacitatii Bupropionei in abstinenta de fumat. Sunt recomandate pt. tulburare de hiperactivitate cu deficit de atentie. Contraindicatii: este contraindicata la pacientii cu epilepsie. este recomandata evitarea la pacienti care au suferit TCC sever sau la cei cu tumora cerebrala. Ipoteza a fost confirmata prin studii clinice. Reactii adverse: cefaleea. Timp de injumatatire 20-40 de ore de aceea ea este adecvata pt. crestere in greutate. insomnia. efectele adverse reduse si instalarea rapida a efectului antidepresiv(7-10 zile) sunt avantajele principale ale Mitrazapinei.

tratamentul abstinentei de nicotina se recomanda doze de 10-14 saptamani. prezinta un raspuns mai bun la tratamentul cu IMAO. in cazul suspiciunii de atacuri vasculare cerebrale si in bolile cardiace. • Preparate din carne. Pt. totusi pot fi folosite in cazurile depresiilor rezistente la celeltalte grupe de antidepresive. caracterizata prin hiperfagie.levodopa.Dozaj: doza de initiere este de 100mg. peste. caviar • Legume: fasole cu boabe mari . Sunt indicate in tratamentul depresiilor rezistente la antidepresive din alte clase. cafea • Antialgice (exceptie: ibuprofen. Doza zilnica uzuala: 300-600mg Fenelzina. efedrina. ficat. inhibitorii monoaminoxidazei selectivi nu trebuie asociati cu o dieta alimentara severa. Interactiuni medicamentoase: cand sunt asociate cu simpatomimetice sau alimente bogate in tiramina pot cauza crize hipertensive . Alimente si medicamente care trebuie evitate in cursul tratamentului cu IMAO: • Branzeturi. buspirona. toate medicamentele din aceasta clasa au potential de a induce activare. cascavaluri.trebuie asociat cu anxiolitice. senzatii de greutate in brate si in picioare. Deoarece nu are efect sedativ la pacientii agitati. interzis vin chianto.reactivitatea dispozitiei. Doze zilnice uzuale : Fenelzina: 30-60mg Tranilcipromina : 20-60mg Isocarboxazida: 20-40mg Meclobemida este un inhibitor reversibil MAO A care este usor dizlocat de pe enzima de catre tiramina.Deoarece poate fi metabolizata atat de MAO A cat si MAO b. Sunt contraindicate in feocromocitom. doza uzuala recomandata 300mg iar doza maxima 450mg. hipersomnie. izoproterenol. Restrictiile alimentare sunt minime. Pacientii cu forma atipica. Inhibitorii monoaminoxidazei (IMAO) Moclobemida Datorita efectelor adverse si interactiunilor medicamentoase IMAO nu mai sunt utilizate ca medicamente de prima electie. avocado • Fructe prea coapte. aspirina. anestezice locale) ANXIOLITICE BENZODIAZEPINE . alimente fermentate • Vin rosu si alb poate fi consumat sub 120ml. care duce la insomnie si poate mima hipomania la pacientii fara tulburari bipolare. Tranilcipromina si Isocarboxazida sunt inhibitori neselectivi ai monoamino-oxidazei. unele TCA • Medicamente simpatomimetice ( amfetamine. cand sunt asociate cu agenti serotoninergici pot cauza crize serotoninergice. acetaminophen) • Medicamente antialergice • SSRI. Desi profilul efectelor secundare difera. permitand o metabolizare normala a tirazinei. bere • Ciocolata.

cu pana la 1 h (la administ. prazepamul (Centrax). de abstinenta Insomnia de rebound si amnezia anterograda apar mai frecv. medicam. max. a efect. triozalam este de 2-3 h . .cresterea risc. cu sp. instalat brusc sau pt a induce st. lorazepam. . lorazepam (Ativan)..si efic.plasm. dar absorb. la pers.buna si rapida dupa adm.T1/2 pt. medicam. de abstin Dezav. alprozalam (Xanax). psihomotorii in cursul zilei .T1/2 pt. cu T1/2 scurt decat cu T1/2 lung. .BZD FARMACOLOGIE .orazepamul si midazolamul (Versed) prez. clorzepamul (Klonopin). la medicam.toate BZD (cu exceptia clorazepatului -Tranxene) sunt abs. .de tulb. clordiazepoxidul. este import.absenta acumul. dupa admin. pl. sub forma nemodif. clorazepatul.orala.6 h Zaleplonul atinge concentr. .: .pe cale orala Avant.fenom. si deb. rap.concom.BZD cu durata de act. G-intest.IM . a dozelor. temazepam (Restoril) si estazolam este intre 8 si 30 h . care primesc o singura doza de BZD pt calmarea unui episod de anxit. in total. oxazepam (Serax). cea mai lunga. atingerea concetr.var. alprozalam este de 10 .actiunii sunt cele mai rapide pt: diazepam (Valium). o absorb. cu T1/2 scurt comparativ cu T1/2 lung includ: . IV .: . flurazepamul (Dalmane).pl. unei dozari mai frecv. si halazepamul (Paxipam) .15 h .T1/2 plasm. mai putin frecv. si instal.6 h iar T1/2 este de 2. mai putin severe al sindr. triazolam (Halcion). Zolpidemul si zaleplonul prez. estazolam (ProSom) . . T 1/2 al acestor compusi poate ajunge la val de 200 h la pers.mai mici ale concentr. de somn .cresterea sedarii in timpul zilei Avant.instal.mai rapida.acumularea medic. max.T1/2 pt.cel mai scurt T1/2 dintre toate BZD adm. quazepamul (Doral). absorb. dupa 1.necesit.poate fi intarz.max. mai severe. a sindr.administr.cateva BZD sunt efic dupa admin.sedare redusa in cursul zilei Dezav.absorb. cu metabolism lent. cu T1/2 lung comparativ cu T1/2 scurt includ: . medicam. din tract.rap. dupa 1 h iat T1/2 este de 1 h .cu alimente) Zolpidemul atinge concentr. intre 30-100 h: diazepamul.

rap. de relax. administr. sedat.sunt efic. rezid.estazolamul produce instal. temazepam. este aseman cu al BZD-urilor . pers. in tratam. utiliz. distrib. a somnului si are ef.de panica . a E.quazepamul se poate asocia cu prez.8 h Tulb. efect.BZD hipnotice difera prin T1/2: . minora a 2 zi dupa initierea trat. ca ag.sedative. pt. in TAG . ca TAG este o afect. cu insomnia de rebound dupa intrerup.la utiliz.sertralina (Zoloft) si paraxetina (Paxil) .pers.inhibit.TERAP. utiliz.temazepamul sau estazolamul pot reprez.la folosire indelung .fluorazepamul se poate asocia cu afectare cogn. ceea ce determ. pe per. dar spectrul efectelor lor psihol. TP . care dureaza 6 . de anxiet Tulb.dat. selectiv numai unul din situsurile de lagare benzodiazepinice => efect.selectivi ai recaptarii serotoninei ISRS .fluorazepamul are cel mai lung T1/2.unica indic.spec.majorit. si triazolam sunt BZD aprob. in cursul zilei .utiliz. de lunga durata .sunt indicati in tratam. IND.Metab. de anxiet general. ca si absenta relativa a efectelor de relax. de zolpidem si zaleplon pe per. mai mult de 7 . largi in tesuturi a receptorilor GABAA Zolpidem si zaleplon activ..triozalamul se poate asocia cu anxiet. selective.TAG .pe termen lung a BZD BZD activeaza toate cele 3 situri de legat. necesita trata.de compusi potential toxici .GABA-BZ ale recept GABAA.musc. scurte de timp . predeter.pt.musc. . estazolam.zolpidem si zaleplon nu se asociaz. retrograda. . BZD au ef. triozalamul are T1/2 cel mai scurt . canalelor de clor si reduc. TP insotita sau nu de agorafobie . mai lungi de 1 luna nu se asociaza cu aparitia intarz.. de timp relativ scurta. deschid. .10 zile consecutive (fara a investiga cauzele insomn) .TP . quazepam.hipnoici .cronica cu o rata inalta a recurentei Tulb.de rebound usoara si amnez.fluorazepam.BZD sunt foarte efic.anumit.rapid si lipsa metabolitilor activi ai zolpidemului si zaleplonului impiedica acumul. si anticonvulsiv.A . Insomnia . zolpidem si zaleplon este insomnia.alprozalamul si clonazepamul . o optiune pt o pers adulta obisnuita .hipn. o per. pt. necesita tratam. specifica . ratei impulsurilor neuronale si muscul. si anticonvulsiv. de intretin.hipnoticele nu treb.

alprozalamul este indicat in tratam. Catatoniei . dimin. in boala obses-compul.cateva BZD (diazepam) au fost folosite ca medicatie adjuv. maniacale acute si ca adjuv. Tulb. .BP .. terap.clonazepam.BZD sunt si ele efic. de intret. sindr. efect.TB I . in terapia FS Alte tulb.BZD-ele au fost utilizate in locul amobarbitalului (Amytal) .de abstin. si tulb de stress posttraum.. Acatizia .depres. TMAD asoc. dintre cicluri si scaderea frecv. cu profil mai favorabil al reactiilor adv. cu litiu (Eskalith) – poate determ. odata cu instal.BZD = un tratam. lorazepam si alprozalam sunt efic. ale fluoxetinei (Prozac) .clonazepamul – ca adjuv in terap. dar nu poate potenta efect.BZD-ele au fost utilizate in tratam. cresterea interv. epis. de patru ori pe zi poate fi tolerate timp de cativa fara a determ sedare Alte indicatii psih.clordiazepoxidul (Librium) clorazepat este folosit pt. epis. adjuv.de adaptare insot. cu depresia . bradichineziei si a rigiditatii .antidepr. in managem.un nr. in locul antipsihoticelor . in tratam. Tulb.care determ. mixta anxit-depres. control.alprozalamul = un medicam. bipolara I . de anxietate. Βadrenergici.medicam. in terap. pacienti cu acatizie Boala Parkinson . . in tratarea anum. antidepres. in tulb. al recept. de anxietate .BZD sunt utilize.clonapeam – in terap.FS .TMAD . in terap. starii de agitatie – atat induse de subst – cat si a agitatiei psih.adj. in anxietatea patologica asoc. de prima alegere in acatizie este un antagon.de urgenta . ca exista medicam. cu BZD se intrerupe treptat la 3-4 sapt.BZD si ISRS pot fi administr. Sp.mic de pacienti cu BP idiopatica raspund la tratam. acute de panica. benefice ale ISRS Fobia sociala . la alcool . initial concomitent in tratarea sp.doza de zolpidem de 10 mg administr. . de linia a doua pt TMAD – pt. apoi tratam. pe term lung cu zolpidem . cu evenim maj. – poate accel.clorazepamul s-a dovedit a fi eficient in cazurile de FS .

starea de somn.in cele mai multe cazuri de supradozaj BZD-inic. efect.BZD cu potenta mare (triozalam si zolpidem) pot produce: amnezie anterograda . init. = 0. depresie respir.A = greata.5 mg (5mL) in decurs de 30 sec la interv de 1 min. somnolenta. repetata de flumazenil la interv de 20 min . amnestice si sedative ale agonistilor recept.flumazenilul se admin.aditionale.A sever al flumazenilului= precipit. dozele mai mari de 3 mg nu produc efect.A si toxice ale BZD – sunt mai prob. vertij. de 5 mg flumazenil.E.de restabilire a memoriei .A psihomotorii.este utilizat pt a contracara E. unei BZD pt insomnie in seara precedenta = “sedare reziduala din timp.la supradozare (cu mai multe medicam).A: 10% din pers. BZD-inici: anume: ale BZD-nelor. la persoanele cu afect hepatice si cele varst.E.A severe: cand BZD sunt folosite concom.cu afect. labil. recomand.0 mg. si mai mult de 3 mg intr-o h PREC SI REAC ADV .cond. la o doza cumul. de BZD sau + care au ingerat cant. cu alte subst. Daca pacientul nu a raspuns in decurs de 5 min dupa admin.in tratam. de 1 pana la 3 mg de flumazenil.: caderi accident si fracture ale soldului (varstinci) .mari de BZD . pana la o doza cumul. IV si are T1/2 de 7-15 min . unei doze cumul. o alta doza de 0. zolpidemului si zaleplonului . de 3.Flumazenilul in trat supradozatii BZD-inice . se admin. . oboseala. .starea de somnolenta : cel mai frecvent E.2 mg (2 ml) admin. alte doze de 0.toxice ale agentilor pot surveni odata cu remiterea efect. mai mult de 1 mg odata. de flumaz. disparitia inhibitiei. de flumazenil nu poate avea nici un efect . pacientii rasp.cel mai frecv. dispnee si hiporeflexie . agitatie.zilei” . apare: in cursul zilei dupa admin. cutan.fiz.starea de sedare poate reveni la 1-3% din pacientii tratati cu flumezenil . adition.triozalamul : => presupuse asocieri cu manif.monoterapia cu flumazenil – poate altera proc. alterarea acuitatii viz si cefalee.ataxie (2%) si vertij (1%)=pot avea ca rezult. doza init.E. vasodil.aceasta poate fi prevenita sau tratata prin adminstr.A rare: deficite cognitive usoare care pot afecta perform profes . varsaturi. E. IV .emot.sedative (alcool). Se pot admin.BZD-inice ale flumazenilului.E. => somnolenta marcata.agresive severe.Sp intoxicatiei cu BZD = confuzie.care necesita coord.intr-un interv de 30 sec. comportam. dupa 30 sec.A . max 10 zile in tratam insomniei – in M.3 mg (3mL) in interv de 30 sec.de constienta nu se realiz. al unei supradozari BZD-inice cunoscuta sau suspectata.motorie – trebuie avertizati de E. se recomanda utiliz. administr. – cand medicam sunt admin repetat sau in doze mari . . .in cazul repetarii tratam: nu se adm. .Britanie a fost interzis din 1991 . durere la locul inject. vorbire neclara.convulsive + cu depend. .convulsiilor – la pers.daca revenirea la st.auto si pers. ataxie.

dezv unui sindr de abst sever este observ numai la pers care au primit doze pe perioade lungi de timp . dispepsie sau diaree (la un nr mic de pers) . in caz contrar : recurente sau semen de rebound . lent (25% / sapt).scurte de timp (1-2 saptamani) in doze moderate = nu produc fenomene semnificative de toleranta. de doza admin.adimistr. porfirie. somnolenta. delir si convulsii ..pe per. deprimare SNC sau miastenia gravis . de abst = anxiet. depend sau sindr de abstin . zolpidem si zaleplon sunt admin concom cu alte depresante ale SNC (alcool. paranoia. neliniste.delir = asocierea BZD cu clozapin (Clozaril) – trebuie evitata Influentarea testelor de lab . zepinelor.cea mai frecv interact = sedarea excesiva si depresia respirat – care apare cand BZD. administr. oboseala. somnolenta la nou-nascutii alim la san . intrerup. diaforeza. de zolpidem si ISRS poate extinde durata halucinatiilor de la 1 h la 7 h – la pers susceptibile Toleranta.nu se cunosc modif ale testelor de lab la utiliz BZD. zolpidemului sau zaleplonului .instal.zolpidem si zaleplon : sunt bine tolerate . insomnie si slabiciune . la varstnici si la cei cu afect hepatice. tulb cognitive. concomit. tratam. dependenta si sindrom de abstinenta .Sindr.BZD sunt excretate in laptele matern si pot afecta nou nascutul .BZD pot aduce alterari semnif clinic ale respiratiei – la pers cu boala pulm obstructive cronica sau apnee in timpul somnului . nervoz. barbiturice.unele BZD au efect teratogen: contraind in sarcina .renale. treb intrerupta gradat. afec. trebuie reduse . antipsihotice si clonazepam .pot crea dispnee. hepatice. sindrom de abstinenta (sindr de intrerup a administr) depinde de durata terapiei cu BZD. medic tricilcice si tertraciclice. iritab.BZD trebuie utiliz cu precautie la pers cu istoric de abuz de subst.intrer brusca a BZD are Sp severe: depresie.cand este neces. brahicardie.ataxia si disartia = cand se admin concom litiu. de rata intreruperii admin. si de T1/2 .dozele de zolpidem si zaleplon. antag ai recept dopaminici.alprozalamul (asociat cu un Sd sever cu instalare imed) – intrerupere gradate . opioide si antihistaminice) ..zolpidem si zaleplon – pot prod Sd de abstin usor cu durata de 1 zi (dupa utilize timp indelung in doze terap mari) INTERACT MEDICAM .rar: zolpidem : poate cauza halucinatii (pana la 1 ora) .dozele de 10 mg pe zi de zolpidem si de peste 10 mg pe zi de zaleplon: pot produce vertij.. tremor. ameteli.

o singura doza de 10 mg = doza uzuala in trat insomniei = doza zilnica max recomand. Luminal) este indic in tratam convuls generaliz tonico-clonice si al convulsiilor partiale simple .BZD se admin initial in doze mici . doza uzuala la adult de 10 mg.fenobarbitalul (Slofoton. si in diferent stupoarei de depresie.administr IV a fenobarb treb realiz lent.25 mg de clonazepam are acelasi efect cu 5 mg diazepam) .2 mg/kg . stupoarea isterica si mutismul neexplicat.Metohexital poate fi util si in scopul elimin convulsiilor prelung in TEC sau pt a limita agitatia poscoitus Convulsiile .BZD cu potenta inalta : eficienti in tratam tulb bipolare. trebuie crescuta pana la max 20 mg in fct de toleranta. catatonia.doza uzuala pt TEC este de 0. tulb de panica si al fobiilor (alprozalam. clonazepam) .BZD sunt disponib in diverse forme de prezentare .„interviul cu amytal” se realiz prin plasarea pacientului in decubitul dorsal si administr IV de amobarbital.ulterior se pot administra 25 – 50 mg la fiecare 5 min pt a mentine narcoza Somnul . cu reevaluare la cel putin 1 luna . schizofrenie si leziuni cerebr structurale . . la pers de peste 65 ani + cu affect hepat – doza init de 5 mg . desi toleranta la ac efecte se dezv dupa 2 saptam - . o doza poate asigura – 5 ore de somn cu efecte reziduale min.barbituric reduc latenta somnului si nr de treziri din timpul somnului.durata aprox a tratam trebuie estimate la inceputul terapiei.prez risuri cardiace mai scazute . . o doza poate asigura – 4 ore de efecte reziduale min. 50 mg/minut.Metohexital (Brevital) este folosit frecv ca agent anestezic in terap electroconvulsiva TEC .administr se cont pana cand se remarca nistagmus lateral sustinut sau somnolenta (de obicei dupa 75 – 150 mg).7 pana la 1. la pers de peste 65 ani + cu affect hepat – doza init de 5 mg BARBITURICE BARBITURICELE si medicam cu act similara Actiuni farmac: sunt bine absorb dupa administr orala sunt metaboliz hepatic si excret pe cale renala T1/2 al barb variaza intre 1 si 120 h INDIC TERAP Terapia electroconvulsiva . care includeau reactiile de conversie. in doza de 10-20 mg/kg corp in status epilepticus Narcoanaliza .zaleplonul: capsule de 5 si 10 mg.zolpidemul: tablete de 5 si 10 mg.DOZARE SI RECOMAND .unele BZD au potenta mai mare => pentru acelasi efect – doze relative mai mici (0. triazolam. estazolam.amobarbitalul (Amytal) a fost util in trecut ca adjuv in diagn anum cond clinice.

anemia megaloblastica si neuropenia .barbit sunt folosite uneori la determ extensia tolerantei la barbit sau alte hipnotice.fenobarbitalul (30 mg) poate fi ulter substituit pt fiecare 100 mg pentobarbital . iritabilitate.daca pac nu este sedat => se poate administr aditional 100 mg pentobarbital la fiecare 2 h. pt ca medicam cu actiune de lunga durata au tend de a se acumula in organism . pacientul este examin dupa 1 h. in scopul orient proced de detoxifiere . ataxie si nistagmus . cu ajustarile necesare in funct de semnele sindr de abstinenta PREC si REACTII ADV .EA rare asociate cui barbit sunt: dezvolt sindr Stevens-Johnson. => in cazul acestei indicatii. . hiporeflexie sau areflexie..supradoza de barbit poate fi adesea fatala .administr barbitur nu interfera cu rezult testelor de lab DOZARE SI RECOM CLINICE . anticoagulantele.intoxicatia cu barbit se manif prin: confuzie.tratam cu barbit treb inceput cu doze mici si poate fi crescut pana la obtin efect clinic dorit . somnolenta. hiperactivitate si dezorg cognitiva . contraceptivele si imunopresoarele INFL TEST DE LAB . agentii antiaritmici.barbit treb folosite cu mare precautie in asociere cu alte medicam SNC prescrise (antipsihotice si antidepresive) si cu alti agenti cu efect asupra SNC (e. antag recept dopaminici.prescrierea barbit necesita precautie la pacientii care primesc tratam cu alte medicam metaboliz hepatic (cele cardiace si anticonvulsivante) . antag recept βadrenergici.dupa rezolv intoxicatiei se admin oral o doza test de 200 mg pentobarbital. alcoolul) .EA: disforie paradoxala.se prefera barbit cu T1/2 intre 15 si 40 h.cand medicam este folosit ca anticonvulsivant. max de 3 ori .g.barbit nu treb admin la femeile insarc sau care alapteaza INTERACT MEDICAM . antidepresivele. antibioticele.medicam al caror metabolism este crescut de barbit includ opioidele.aceasta doza zilnica necesara poate fi administr in doze fractionate gradat cu 10 procente/zi.barbit manifest debutul actiunii in primele 1-2 h de la administr . anticonvulsivantele..intreruperea barbit => fen de rebound si agrav insomniei Intreruperea administr sedativ-hipnoticelor .monitoriz concentr de fenobarbital este metoda standard a. concentr sangvine terap pt fenobarbital variaza intre 15 si 40 mg/L ALTE MEDICAM CU ACT SIMILARA .

.P este absorb rapid din tract GI dupa admin orala si dupa inject IM.debutul actiunii se realiz dupa 15 pana la 30 min Indic terap .M este metab la niv hepatic si numai o mica parte este excretata nemetabol prin urina .in cazul administr IV=> tromboflebita locala . fentolamina si testele pt 17-hidroxicorticosteroizii urinari Dozare si recoman clin . meprobamat si glutetimida (Doriden) – sunt rareori folositi datorita potent de abuz si a posib efecte toxice PARALDEHIDA .disulfiramul (Antabuse) inhiba dehidrogenaza acetaldehidei si reduce metabolizarea paraldehidei.M poate cauza deprimarea SNC si decesul in cazul supradozarii .T1/2 variaza intre 3. a Sp provocate de abstin la alcool si in delirium tremens .P este un eter ciclic – utili din 1882 ca hipnotic. ethchlorvynol (Placidyl).M .P .P nu este indic ca anxiolitic sau ca hipnotic si ocupa un loc neinsemnat in psihofarmac actuala Precautii si reactii adv .intrer brusca a adminstr (dupa terapia de lunga durata poate determ un sindr de abstin cu convulsii si haluc) .datorita index terapeutic scazut: a fost inlocuit cu benzodiazepine si alte anticonvuls Farmac . .inflam capilarelor pulmon si tuse .folosit si ca hipnotic si ca miorelaxant Precautii si reac adv .M este absorb rapid din tract GI precum si in urma inject IM .T1/2 plasm este de aprox 10 h Indic terap . iar forma nemetaboliz este elimin prin respiratie .in cazul administr orale=> greata si varsat .in tratam anxietatii si insomniei: paraldehida (Paral). IV sau rectala .P este metaboliz in princ la acetaldehida la niv hepatic.in tratam convul la adulti: se pot admin pana la 12 mL prin tub gastric la fiecare 4 h (pt copii doza este de 0.P este dispon sub forma de fiole 30 mL pt admin orala.M este indicat in tratam pe term scurt al tulb de anxietate .P poate interfera cu metirapona. .M are indic specifica in tratam anxietatii Farmac .8 h . .P are efect sedative care pot produce depend in combin cu alte depresive ale SNC (alcooll sau benzodiazepinele) Influent test de lab .utiliz in tratarea epilepsiei.3 mg/kg corp) MEPROBAMATUL .supradoz=> acidoza metabolica si scad debitului renal Inter medicam .P determ frecv respir urat mirosit.4 si 9. ceea ce poate conduce la concentr toxice ale P .

este metabol la niv hepatic.T1/2 este de aprox 10 pana la 20 h Indic terap . la varst si copii (6-12 ani): ½ din doza unui adult ETHCHLORVYNOL ..E poate exacerba porfiria interm acuta sau poate produce icter colestatic Interact medicam . vorbire incoerenta.E .E dispon sub forma de capsule . barbituricele sau benzodiazep) are efecte sedative aditive .se recomand administr sa impreuna cu alimentele (pt evit ataxiei) GLUTETIMIDA . T1/2 este de 10 pana la 12 h.a fost inlocuit cu benzodiazepine si alti agenti mai siguri in tratam anxiet si al tulb de somn Farmac . barbiturice.E a fost utiliz in tratam insomniei si anxietatii . benzodiazepine) Influent testelor de lab .doza uzuala adulti : 400 pana la 8—mg de 2 ori/zi. fentolamina si testele pt 17-hidroxicorticosteroizii urinari Dozare si recomand clinice .M prez efcte sedat aditive atunci cand se admin in combin cu alte deprimante ale SNC (alcool. vedere dubla.G Farmac . si numai o mica parte este metabol la niv renal . doza uzuala: 500 pana la 750 mg inainte de culcare . si in div combinatii (aspirina 325 mg = meprob 200 mg = Equagesic: admin orala) . are actiune anticolinergica intensa Ind terap . alcoolul. confuzie si deces in cazul supradozarii .M este dispon sub forma de tablete si capsule cu elib prelung.G este absorb inconstant din tractul GI.M poate interfera cu metirapona.in combin cu alte medicam cu efecte asupra SNC (ag triciclici. iar debitul act se realiz dupa 30 min.E este indic in tratam cu durata de pana la 1 saptam al insomniei Prec si react adv .pt adulti.E este absorb rapid din tractul GI .E poate prod deprimare SNC. metabol la niv ficatului.metabolitii sunt excretati prin urina .E poate produce rezult fals pozit ale test cu fentolamina Dozare si recom clinice . eruptii cutanate. cel mai frecv al warfarinei (Coumadin) Infl test de lab . excitatie paradoxala si leucopenie Interact medicam .alte EA rare: reactii de hipersensib.poate intensif metab multor medicam. determ inductie enzimatica microzomala hepatica. wheezing.

vorbire incoerenta.T1/2 plasmat este initial de 1.. nu se metabol si se excreta prin rinichi .Clearance-ul renal al L scade in insuf renala si este crescut la adolescenti.G induce sistemul enzimelor microzomale hepatice si poate creste metabol multor medicam (warfarinei) Infl testelor de labor .G este disp sub forma de tablete .la copii: siguranta si efic administr la copii nu a fost stabilita . iar o intoxicatie pe termen lung cu L se remediaza lent . L este complet absorbit la nivel tract GI .treb utiliz cu prec la pacientii cu hipertrofie prostatica sau glaucom cu unghi inchis Inter medicam . benzodiaz) .3 zile si devine 2. se inlocuieste cu un barbituric precum fenobarbital si se intrerupe treptat ANTIMANIACALE LITIUL FARAMAC . barbituricele.G poate prod rezult fals pozitive ale testului cu fentolamina sau poate interfera cu testele urinare pt 17-cetosteroizi Dozare si recom clinice .G poate prod deprimare SNC.la pac la care este neces intrer administr.cncentr serice ating o val max dupa 1 pana la 1½ h in cazul prepar standard si dupa 4 pana la 4½ h pt prepar cu elib control .dupa ingestie.G poate exacerba porfiria intermit acuta .excretia L sete complexa in timpul sarcinii: creste pe parcursul sarcinii dar se reduce dupa nastere .G are efect sedative aditive at cand se adminstr in comb cu alti agenti cu efecte asupra SNC (alcoolul. confuzie si deces in cazul supradozarii .pt pac varst doza recomand: 250 mg .L este excretat in laptele matern si nesemnif – in scaun si sudoratie INDIC TERAPEUTICE .4 zile dupa administr pe o per mai lunga de 1 an .intrerup brusca a administr dupa utiliz pe term lung poate conduce la sindr de abstin (convulsii si haluc) .G a fost folosita in tratarea insomniei Prec si reactii adv . care necesita administr dozelor de doua sau de trei ori pe zi . iar echilibr se realiz dupa 5 pana la 7 zile de adminstr regulata . vedere dulba.L nu se leaga de proteinele plasm.T1/2 a L este de aprox 20 h.bariera hemato-encefalica permite numai trecerea lenta a L – motiv pt care o singura supradoza nu determina neaparat toxicitate.pt adulti: doza uzuala in tratam insomniei este de 250 pana la 500 mg inainte de culcare .

2 . 25 µg liotironina [Cytomel] / zi) chiar in prez unor teste funct tiroidiene normale. terapia electroconvulsiva si psihoterapia Tratam de intret . cu debut brusc al primului episod. iar masurile terap suplim cu efect antidepres pot fi necesare fie intermitent.tratam continuu de intret cu L se asociaza frecv cu o eficacit crescanda si cu o reducere a mortalitatii . un proc mai redus – la pers cu episoade mixte (manie si depresie). au intrerupt administr acestuia. potentarea cu valproat sau carbamazepina. care se bazeaza pe cateva observ: 1.pt a controla manifest maniacale in faza init. in primele saptam se poate administra o bezodiazepina: clonazepam (Klonopin) sau lorazepam (Ativan) sau un antagonist de receptori dipaminici: haloperidol (Haldol) sau clorpromazina (Thorazine) . dupa care au prez o recidiva. gravit si durata epis maniacale si depres la pers cu tulb bipolara I .dozarea L in trat de intret poate fi modif astfel incat concentr plasm obt sa fie relativ mai mici decat cele necesare pt tratam epis maniacale acute . sau cu modif afective in cadrul encefalopatiei . suplim cu horm tiroid (eg.alte pers care benef de tratam de intret cu L sunt: cele cu posib de ingrij limitate. sau cele al caror prim episod este de tip maniacal . cu tulb bipolara cu ciclicitate rapida. dar nu au mai raspuns la L in cursul episoad urmatoare . abuzul de subst si lipsa compliantei la terap cu L. Posib abordari terap includ crest concentr de L (pana la 1-1.potentarea terap cu L prin asoc de valproat (Depakene) sau carbamazepina (Tegretol) este bine tolerata . in concentr terap.trat de intret cu L reduce frecv.Initierea terap de intret dupa primul episod maniacal este consid o atitudine terap adecvata. care nu prez factori precipitanti ai primului episod. utiliz judic a antidepres. induce aparitia efectelor antimaniacale intr-un interv de 1 pana la 3 saptam .L se poate prescrie in asoc cu un antidepres pt tratam de intret pe per indelung – la pac cu tulb bipolara .printre pers care raspund la L. diag difer tr sa includa hipotiroidisnul indus de L.L controleaza manifest maniacale acute si previne recidivele la aprox 80% din pers cu tulb bipolaar I si. cele cu risc suicidal crescut.L este efic in tratam tulb depres majore si al depres asociate cu tulb bipolara I .2 mEq/L).fiecare episod maniacal creste riscul unui epis ulter. recidivele sunt de 28 de ori mai probabile dupa intreruperea administr L.L este eficient ca terapie profilact de lunga durata atat pt episoadele maniacale cat si pentru cele depresive (la 70 – 80 % din persoanele cu tulb bipolara I) Episoadele depres .monoterapia cu L. 3 – raportarile de cazuri descriu pers care au raspuns initial la L.daca la pers care primesc tratam de intret cu litiu survine un episod depresiv. fie continuu .Tulb bipolara I Episoadele maniacale .L asig o profilaxie relativ mai efic pt manie decat pt depresie. iar acest tratam treb luat in consid dupa prim episod in cazul adolesc sau pers cu istoric famil de tulb bipolara I .monoterap cu L = un tratam ideal pt manie si depres .tratam de intret cu L este indicat dupa cel de-al doilea episod depresiv sau maniacal al tulb bipolare I.

la indiv cu Sp rezist la tratam cu ASD (antagonistii recept serotonin-dopaminici) si cu antagon ai recept dopaminici . pot beneficia de monoterapia cu L .L se utilizeaza pt tratam acceselor de agres la pers cu schizofrenie.L este efic la pers cu tulb depres maj. gradat . sau prin schimb prepar de L .accesele intermit de agresiv la pers cu schizofrenie pot fi ameliorate prin tratam cu L Agresivitatea . dar care nu au manifest inca primul episod maniacal . disconf gastric. care prez tulbur bipolara I. administr L in timpul meselor. raspund cand se adauga la aceasta medicatie.raspunsul la tratam este mult mai probabil sa apara in prez acelui subtip de agresiv ”emotion” si mai putin probabil daca agresiv este „acaparatoare” PRECAUTII SI REACTII ADVERSE .aprox 50% din indiv care nu raspund la antidepresive.unele raspund rapid. a carotr afectiune are o ciclicitate pronuntata Tulbur schizoafectiva si schizofrenia . crest in greutate.Tremorul afecteaza in special degetele .uneori se agraveaza at cand subst atinge un niv seric max . cat si pt tratam agresiv si auto-mutilarii la pers cu retard mental .fatigabilitatea si alterarile cognit usoare se pot atenua in timp .. la cei cu tulb explozive interm si la copii cu tulb mentale caract prin pattern persistent de violare a normelor sociale si a drepturilor celorlalti.L este un agent adjuv util. altele sunt necesare cateva saptamani .daca util L treb intrerupta – at doza se scade lent.EA neurologice apar rar si includ Sp usoare de tip parkinsonian.cele mai frecv EA ale tratam cu L = senzatia de sete accent. diaree .disconf gastric=poate include greata. fatigabilitatea si alterari cognitive usoare . care nu pot tolera medicam antipsihotice.potentarea cu L a unui tratam cu ASD sau antagon ai recept dopaminici poate reprez un tratam eficient la pers cu tulb schizoafectiva. decat cele la care predom Sp psihotice . poliuria.intrerup brusca a terap cu L = crest riscului de recidiva a epis maniacale si depres Tulb depresiva majora .acele pers cu schizofrenie. chiar in absenta unei tulb afective evidente . la detinuti. varsaturi. tremorul.care pot fi ameliorate prin fragment dozei.monoterapia cu L poate fi eficienta la pers cu depresie.L este indicat pt tulb depr maj – ca adjuv al terapiei antidepresive la pers care nu au raspuns la monoterapia cu antidepresive .Pers cu tulb schizoafect – la care predom Sp afective – sunt mult mai susceptibile de a rasp la trat cu L.pacientii cu afect cerebrala – prez risc de neurotoxicitate . 300 mg L / de 3 ori / zi .tremorul poate fi redus prin fragment dozei – propranololul (Inderal) – 30 pana la 160 mg/zi – administr in doze fract – reduce tremorul .L poate agrava boala Parkinson . ataxie si disartrie .cresterea ponderala si edemele – pot sa aiba rezolvare prin reducerea aportului alim si practicarea nor exerc fizice moderate .

Leucocitoza este un EA benign frecv al tratam cu L Efect gastrointest .L treb utiliz cu precautie la pac diabetici – poate induce sau poate exacerba manifest convulsive . reeval utiliz concomitente a altor medicam.antag recept β-adrenergici (propranololul).suplimentarea cu potasiu.L se asociaza rar cu aparitia neuropatiei peroferice. scad apetitului.Sp reprez o probl reala la 25-35 din pers tratate cu L. prin administr L in timpul meselor. sunt de obicei eficiente in amelior tremorului . la niv degetelor si in timpul misc care presup o manipulare fina . 50 – 250 mg pe zi. poate diminua tremorul – la pers cu hipokalemie . care se obs la extensia mainilor. desi ultimele doua Sp pot fi determin si de intoxicatia cu L . Kaopectate). subsalicilat de bismut (Pepto-Bismol) sau difenoxilat cu atropina (Lomotil) . alte afect si alte subst . si cu risc crescut pt convulsii Efecte renale . timp de reactie intarziat si alterarea memoriei .. hipercalcemia.Citratul de L – provoaca cel mai rar diaree . lipsa spontaneitatii. 30 pana la 120 mg zilnic in doze fract si primidona (Mysoline). tarati si cei cu afect medicale sunt susceptibili la dezv EA sau a toxicitatii . hipotiroidismul.la tremor sever – intoxicatia cu L trebuie suspectata si evaluata Efecte cognitive . cu hiperensiune intracraniana benigna (pseudotumor cerebri) cu fenom asemanat miasteniei gravis. sau schimb preparatului resp cu un alt prep de L .utiliz L a fost asociata cu disforia.unele pers au remarcat ca fatigabilitatea si afectarea cognitiva usoara se atenuaza in timp Alte efecte neurologice .EA renal indus de L: poliuria cu polidipsie secundara . cu o frecv intre 8 si 12 hz.crester in greut este rezult unui efect putin cunoscut al L asupra metabolism carbohidratilor Efect neurologice Tremorul . prin reduc aportului de cofeina. prin util unui prepar cu elib prelungita. care pot prez o diureza ce depas 3 litru / zi (normal 1 pana la 2 l/zi) .unele preparate de L – contin lactoza => poate duce la diaree la pers cu intoler la lactoza .pers tratate cu prep de L cu elib lenta pot manifesta diaree din cauza medicam neabsorb la niv tractului GI distal. diaree – pot fi ameliorate prin frag dozei. prin tratarea anxietatii comorbide . dar administr prep cu elib standard poate determ forme mai usoare de diaree => acesta tulb de tranzit intest raspunde la medicatia antidiareica: loperamid (Imodium. varsaturi.diag diferential al acestor Sp treb sa cuprinda tulb depresive.pac deshidratati. ataxie si disartrie.Sp GI : greata.L poate induce aparitia unui tremor postural.tremorul poate fi atenuat prin fragm dozei zilnice.EA neurolog : Sp usoare de tip parkinsonian.

se recom monitoriz anuala a concentr creatininei serica.aprox 50% din pers care primesc tratam de lunga durata cu L au teste de lab modificate: raspuns anormal la horm de eliber a tirotropinei (TRH).efec cardiace ale L .poliuria este consecinta rolului antagonist al L asupra efectelor hormonului antidiuretic. la cele care primesc diuretice sau inhibitori ai enzimei de congestie a angiotensinei. si la administr L 10 ani= aparitia fibrozei interstitiale nespecfice. trebuie evaluata si monitoriz functia renala (cu colect urinei din 24 h pt determinari ale clearance-ului creatininei .tratam = echilibrare hidrica. triamteren (Dyrenium). stop cardiac si epis sincopale => tratam cu L este contraindic la pers cu disfunctie a nodului sinusal . analiz biochimice urinare si volum urinar in 24 h Efecte tiroidiene .pt ca L determina activ de pacemaker a nodului sinusoidal. iar diureticul se administr numai dupa un interv de 5 zile.cand poliuria devine o probl semnif.hipotiroid indus de L treb luat in considerare at cand se evalueaza epis de depresie care se manif in cursul terapiei cu L Efecte cardiace . asoc cu scad progr a ratei de filtrare glomerulara si cu cresterea concentr de ceratinina serica.rar: terapia cu L s-a asociat cu aritmii ventriculare si insuf card congestiva . rare. iar 30% au concentr crescute de horm stim tiroidian (TSH) .sunt generate de inlocuirea potasiului intracelular cu ioni de L . L se asoc cu sindr nefrotic si cu elem de acidoza tubulara renala distala . pt ca este posibil ca acesta sa creasca retentia de L .la pers tratate cu L. sau amilorid-hidroclorotiazida (Moduretic) .EA recale cele mai severe. tratam cu L poate genera aritmii sinusoidale.la pers care urmeaza tratam cu L.cele mai obisnuite modif ale ECG = aplatizarea sau inversarea undei T . se indica terapia de substit cu levotiroxina (Synthroid) .ocaz. concentr TSH treb determin la fiecare 6 pana la 12 luni .. utiliz celor mai reduse doze de L si adminstr diureticelor tiazidice sau a celor care econom potasiul : amilord (Midamor).L afect funct tiroid=> o scadere edesea pasagera si benigna a concentr de hormoni tiroidieni circulanti .pers cu tulb bipolara tratate cu litiu snt de 2 ori mai susceptibile la apar hipotiroidismului daca dezv Sp cu ciclicitate rapida .hipitiroidismul indus de L este frecv la femei (14%) decat la barbati (4. doza de L treb injumatatita. spironolactona (Aldactone). si mai rar cu insuf renala .daca sunt prez Sp de hipotiroid.cardiotoxicitatea L predomina la pers cu o dieta hiposodata.5%) .femeile sunt expuse celui mai ridicat risc in primii doi ani de tratam . determ astfel crest diurezei .daca se intrerupe tratam cu un diuretic.modif sunt benigne si dispar supa elimin L din organism .tratam cu L este raspunz de aparit gusei (7 -10%) . si la pers cu dezechilibre hidroelectrolitice sau cu insuf renala Efecte dermat .

Sp si semnele inaugurale ale intox cu L : Sp neurologice (tremorul pronuntat.aceste afect raspund la schimb prepar de L cu un altul si la tratam dermat obisnuit .ultimele semne si Sp mentionate includ: alterarea starii de constienta.tratam intox cu L = intrerup administr L si combaterea deshidratarii . Sp GI.Concentr de L treb monitoriz – daca se utiliz tetraciclina pentru tratam acneei .cele mai frecv EA: eruptiile acneiforme. fiind necesara repetarea dializei .cu cat concentr L sunt mai ridicate si cu cat aceste cresteri au o durata mai lunga => cu atat Sp intoxicatiuei sunt mai severe . si treb acordat un timp mai indelungat pt ca excretia renala sa realiz un echil cu absorb inainte de a presupune ca L a atins concentr stabile Femeile insarc . ulceratiile pretibiale.amelior neurologica poate surveni dupa cateva zile de la elimin L seric Adolescenti . disartria si ataxia).L este un medicam sigur si efic la pers varst .cele mai frecv malform: implica sist cardiovascular: anomalia Ebstein a valvelor tricuspide..concentr serice de L sunt similare la adolesc si la adulti .L neabs poate fi inlaturat din tractul GI prin ingestia de polistiren sulfonat (Kayexalate) sau solutie de polietilen glicol (GoLYTELY) dar nu prin carbune activat . a unei fct renale scazute. sau a interact medicament. apoi modificate mai rar decat in cazul pers tinere. convulsii si coma .insa se poate complica prin prez altei patologii medicale.pers varst treb sa primeasca initial doze reduse. foliculare si maculopapulare.intox cu L = o urgenta medic : poate sa conduca la leziuni neuronale ireversibile si chiar exitus .cresterea ponderala si acneea asociata cu utiliz L pot crea probl deoseb unui adolesc Pers varstnice .L nu treb admin femeilor gravide in primul trim de sar : riscul apar defectelor congenitale . riscul aparit malform Ebstein la fetusi expusi la L = de 1 la 1000 – ceea ce reprez un risc de 20 ori mai ridicat decat la popul generala . a dietei hiposodate.ingestia unei singure supradoze poate genera compactarea medicatiei in stomac.hemodializa = masura cea mai eficientade inlaturare rapida a cant excesive de L seric . aceasta putand fi eliminata prin lavaj gastric cu un tub de calibru mare . a dietelor speciale care infl excretia L si a sensibil cresc la L . alterarea fct renale . agravarea psoriazisului + aparitia alopeciei . fasciculatii musculare. si deshidratarea .factorii de risc sunt: depasirea dozei recom: reduc excretiei din cauza unei disfunctii renale. mioclonus.agravarea psoriazisului sau eruptiile acneiforme pot determina intreruperea trat cu L Intoxicatia cu L si supradozajul . modif cardiovasculare.concentr serice ale L dupa dializa pot creste pe masura ce L este redistrib din tesuturi spre circul sangvina.

administr concomit a L si quatiapinei (Seroquel) poate determina somnolenta..administr simultana a L si a ziprasidoneu (Zeldox) poate creste usor incidenta tremorului .riscul teratogen al L (4 pana la 12%) este mai ridicat decat cel la popul generala (2-3%) dar este mai scazut decat cel asociat cu utiliz valproatului sau carbamazepinei .administr simult a L si a inhibit canalelor de calciu treb evitata din cauza unei posibile neurotoxicitati fatale .semnele intox cu L la sugari : letragie. reflexe anormale si hepatomegalie Efecte diverse .o gama larga de medicam antiinflam nesterodidiene pot sa scada excretia L. Nuprin). valproat si clonazepam) poate creste concentr L si poate agrava EA neurolog induse de L . fenilbutazona (Azolid). cu exceptia careia asocierea este bine tolerata .concentr L la gravide treb monitoriz atent in timpul si mai ales dupa sarcina (datorita reduc semnif a excret renale de L pe masura ce fct renala revine la normal in primele zile de la nastere) .administr simultana a unor doze crescute de antagonisti ai recept dopaminici si L poate conduce la o accentuare sinergica a Sp descrise ca EA neurologice induse de L .L a fost utiliz cu succes in asoc cu antagonistii recept dopaminici . oxifenbutazona (Oxalid. ai acesta se administr unei mame care alapteaza nuai dupa evaluarea atenta a riscurilor potentiale si a benef . inhibit anhidrazei carbonice. Advil.L se excreta in laptele matern.majorit diureticelor pot creste concentr de L . la care treb monitoriz cu atentie concentr glucozei sangvine.diureticele osmotice si de ansa. cianoza. tratam treb initiat cu doze usor scazute decat obisnuit. iar crest dozei se face treptat . piroxicam (Feldene) si naproxen (Neprosyn) . pt a evita cetoacidoza diabetica . care necesita instruirea terapiei electroconvulsive (TEC) se intrerupe adminstr L cu doua zile inaintea initierii TEC. pt a reduce riscul de aparitie a delirului care rezulta in urma aplicarii simultane a acestor doua tratamente INFLUENT TESTELOR DE LAB .L treb utiliz cu precautie la pers diabetice. si xantinele pot reduce concentr L sub nivel terapeut .inhibit enzimei de convers a angiotensinei pot determina cresterea concentr L.la pacientii tratati cu L. ketoprofen (Orudis). benigna .aspirina si sulindacul (Clinoril) nu influent concentr L .profil cu L se recomand pt toate femeile cu tulb bipolara in per postpartum .administr simultana a L si anticonvulsiv (inclusiv carbamazepina.tratam cu L se asociaza frecv cu leucocitoza reversibila. tarate si cu afect medicale sunt cele mai susceptibile de a dezvolt EA si intoxicatii INTERACT MEDICAM .pers deshidratate. crescand astfel concentr acestuia: indometacin (Indocin). in timp ce inhibit recept AT1 ai angiotensinei II Iosartan (Cozaar) si irbesartan (Avapro) nu modifica concentr L . ibuprofen (Mortin.utilizata adecvat – administr L cu anticonvulsiv => beneficii terap. diclofenac (Voltaren).

determin electrolitilor.uiliz dozelor fractionale reduce disconf gastric si evita apar concentr de L cu o singura val max Concentr plasmatice si serice .o metoda consacrata pt recoltarea probelor: persoana treb sa se afle intr-o etapa stabila privind doza prescrisa (dupa 5 zile de la administr une doze const). sau in doza unica pt prepar cu elib prelungita echiv cu dozele zilnice combinate ale prepar cu eliber standard . a functiei tiroidiene (TSK T3 si T4) hemoleucograma.5 mEq/L.concentr L treb determinate de rutina la fiecare 2 – 6 luni si imediat in cazul pers cu noncomplianta la dozele prescrise.. capsule cu elib controlata a 450 mg carbonat de litiu (Eskalith CR) si sirop cu 8 mEq/mL citrat de L . sunt cu aprox 30 de procente mai ridicate comparativ cu concentr coresp obt in czul preparatelor cu elib standard . 300-. 2degradarea electrodului selectiv pt ionii de L poate determina erori de pana la 0.doza initiala pt pers adulte este de 300 gr de preparat cu elib standard de 3 ori / zi .2 mEq/L . Lithonate si altele).doza initiala pt pers varstnice sau pentru cele cu afect renala este de 300 mg o data sau de doua ori pe zi .testele de lab tr sa includa: determin concentr creatininice serice.daca valorile testelor de laborator nu corespund cu starea clinica – treb luate in condiderare doua specte tehnice: 1.6 pana la 1 mEq/L. iar proba de sange treb recoltata dupa 12 h de la ingerarea dozei .inainte de initierea tratam cu L treb efect evaluarea paraclinica de rutina si exam fizic .daca o persoana a fost tratata anterior cu L iar doza administr este cunoscuta. cu o schema de dozaj cu doua sau trei administr zilnice.dozele cuprinse intre 900-1200 mg/zi determina in mod obisnuit o concentr plasm terapeutica 0.L nu modifica testele de lab DOZARE SI RECOMAND CLINICE Evaluarea medicala initiala . tablete cu 300 mg carbonat de L (Lithotabs). se recom trecerea la prepar cu elib prelung admin o singura data pe zi .concentr plasm si serice ale L = metode standard pt evaluarea nivelurilor de L si sunt referinta pt titrarea dozelor . si 600 mg carbonat de L (Eskalith. la cele care au semne de intoxicatie si in perioada ajustarii dozelor . Dupa stabil dozei zilnice.concentr L dupa 12 h de la administr dozei la pers tratate cu preparate cu elib prelungita.prep cu L sunt dispon sub forma de capsule cu 150-. daca nu s-au produs modif privind parametrii farmacocinetici care ar putea afecta excretia L . ECG si efect unui test de sarcina la femei in perioada reproduc Recomand privind dozajul: .recoltarea sangelui intr-un recipient cu anticoagulant heparina-L poate genera rezultate cu valori fals crescute cu cresteri de pana la 1 mEq/L.8 la 1. iar o doza zilnica de 1200 pana la 1800 mg determina o concentr plasm terapeut de 0. fie de trei ori pe zi in cazul prepar cu eliber standard.doza de intret poate fi administr fie de doua ori. treb folosita aceeasi doza pt episodul actual.

aportul excesiv de sodiu scade concentr de L .absorb este crescuta cand se admin concom cu alim .in timpul admin pe tremen lung: T1/2 scade la 12-17 h dator.Suspens de CBM se absoarbe mai rapid. inhibitori ai monoamin-oxidazei..Concentr plasm max este atinsa in 2 h – 8 h de la admin primei doze .aportul scazut de sodiu poate determin concentr de L cu potential toxic .bipolare I .8 mEq/L pt tratam de intret .oxicarbazina (Trilepetal) – din aceeasi clasa .alte optiuni terap includ: carbamazepina.CBM (Tegretol) – efic. in tratam. care dev max dupa aprox o luna de tratam .0 – 1.T1/2 al CBM la initierea tratam variaza in lim largi . la concentr care incep sa produca EA. Aceasta reduce secund active canalelor de calciu voltaj-dependente si in consecinta reduce transm sinaptica . si se incearca alt medicam cu act timo-reglatoare .daca nu exista un raspuns terap dupa doua saptam.4 – 0. maniei acute si in profilaxia tulb.5 mEq/L pt tratam episod maniacal acut.efectele adition includ reducerea curentilor prin canalele recept N-metil-D-aspartat (NMDA) glutamate.este disponibil – dar utiliz in psih.CBM este metaboliz la nivel hepatic .forma de elib prelung permite ating concentr de echil in cazul admnistr de 2 ori pe zi . timp de 1 pana la 2 saptamani. este limitata ACTIUNI FARM .efectele anticonvulsivante ale CBM – sunt mediate prin legarea de canalele de sodium voltaj-dependente in stare inactiva si prelung aceste inactivari.pers care urmeaza tratam cu L treb avertizate ca modific continutuli de apa si saruri al organismului pot influenta cantit de L excretata.prelung are absorb mai lenta . si de 0. de prima linie alaturi de litiu (Eskalith) si acidul valproic (Depakene) . inhibitori ai canalelor de calciu. si al nevralgiei trigeminale . si potentarea neurotransmisiei catecolaminice la niv SNC . alte anticonvulsivante.actiunea sa in tratam tulbur bipolare este necunoscuta .reducerea cantit de fluide din organism poate conduce la deshidratare si la intoxicatie cu L CARBAMAZEPINA CBM .este un ag. hormoni tiroidieni. antagonizarea competitive a recept adenozinici A1. iar forma cu elib.nu se cunoaste daca vreunul din aceste medicam determina stabiliz starii afective . valproatul. ducand fie la cresterea fie la scaderea concentr de L .CBM este absorb lent si inconstant din tract GI .concentr plasm recomand sunt de 1. antagonisti ai receptorilor dopaminici si ASD Educarea pacientului .nivelurile de echilibru sunt atinse dupa 2-4 zile de administr a unei doze constante .CBM este utiliz si in tratam epilepsiei cu debut part sau general. terapeut. inductiei enzimelor hepat. administr L se intrerupe prin scaderea treptata a dozelor. TEC.

CBM este eficienta in tratam maniei acute.CBM este un agent antimaniacal eficient care induce efect terap din primele 2-3 sapt de la init terapiei in 50-70% din cazuri.CBM este efic in trat depresiei la anum pers .proc este semnif mai mic decat cel de 60-70% pentru raspuns la antidepr standard .CBM – in TSPT alaturi de antidepresive. antag ai recept dopaminici. dupa litiu si acidul valproic . ciclicitate rapida. cu efic comparab cu cea a litiului si antipsihoticelor . inclusive terap electroconvulsive. hormon tiroidieni. acid valproic.TSPT .efect antimaniacale ale CBM pot fi potentate prin admin concom de litiu.INDIC TERAPEUTICE Tulb bipolara Episoadele maniacale . antagonisti ai recept βadrenergici si agonisti ai receptorilor α2-adrenergici . agresiv.SAAB . propanololul (Inderal) si antipsihotice . sau care prez o periodic marcata sau rapida a epis depres Schizofrenia si tulb schizoafective . sau antag ai recept serotonin-dopaminici . si poate fi util la anum pers care nu raspund la terapia cu litiu (cu manie distrofica.la terap cu CBM pot raspunde pacientii cu Sp positive proeminente (haluc) ca si cei cu manif de agresiv Tulb controlului impulsului .CBM este eficienta in trat schizofreniei si tulb schioafective .alte medicam utile in tulbur controlului impulsului (in spec discontrolul episodic interm) – include litiul.este efic ca agent de linia II in pofilax epis maniacale si depres ale tulb bipolare. si invers .CBM este eficienta in controlul comport impulsive.aprox 25-33% din pers cu depres raspund la CBM .CBM ete utila in controlul agitatiei non-acute si a comport agresiv la pers cu schizofrenie .lorazepam (Ativan) – este mai efficient decat CBM I contr agitatiei acute Tulb de stres posttraumatic .datorita EA severe ale CBM – se recom initierea terapiei cu alti agenti inainte de a introd CBM .inainte de initierea terapiei cu CBM. benzodiazepine. trebuie exclusa prez acatiziei si a sindrom neuroleptic malign . litiu.CBM este utila pentru a controla starea de agitatie si agresiv caract TSPT Sindr de abst la alcool si benzodiazepine . la pers non-psihotice de orice varsta (inclus copii si varst) .la unele pers se poate dezv toleranta la efectele antimaniacale ale CBM Episoadele depresive . istoric familial neg pt tulb ale st afective) .CBM reprez o alternat terapeut la pers cu depresie care au raspuns la terap conventionale.unele pers pot raspunde la CBM dar nu si la litiu sau acid valproic.

dar crester cu val de trei ori mai mari fata de limita sup a normalului. 9 si 12 luni . care pot fi reduse prin cresterea lenta a dozei si mentin unei concentratii plasm eficiente min Discraziile sanguine – DS .aprox 3 dintr-un million de pers pot prezenta saptam sindr dermatol cu potential letal. sindr Stevens-Johnson si necroliza epidermica toxica .chiar si monitoriz atenta poate esua in detectarea DS inainte de aparitia Sp Hepatita . care include DE. echimoze si sangerari provocate de leziuni usoare) poate anunta o discrazie severa => evaluare medicala imediata .cele mai rare dar si cele mai severe EA ale CBM : discraziile sangvine.nu exista o corelatie intre gr benign de supresie a leucocitelor (leucopenie): la 1-2 % din cazuri.utila si in controlul Sp SAAB dupa utiliz indelung (in spec la pers cu predisp la convulsii) . agranulocitoza) survin la aprox 1 din 125. hepatita si dermatita exfoliativa . impun intrerup terap cu CBM .daca CBM este singurul medicam eficient la o pers care prezinta rash benign (in urma administr acesteia).DS severe (anemie aplastica.DE . rash. 6.in rest CBM este bine tolerate: cu exceptia unor efecte usoare GI si la nivelul SNC.absenta avantajelor CBM comparative cu benzodiazepine : => limiteaza utilitatea clinica in sindr de abst la alcool PREC SI REACTII ADV . si aparitia discraziilor sangv cu potential lent .reluarea adminstr CBM poate determ recurenta hepatitei si poate duce la deces Dermatita exfoliativa . deglutitie dureroasa. se poate incerca reluarea adminstr medicam dupa un pretratam cu prednisone (40mg / zi) pentru a trata rash-ul . CBM poate prod H asociata cu crest ale enzimelor hepatice – transaminazelor – cat si colestaza asociata cu crest bilirubuinei si a fosfatazei alcaline . eritem multiform.la pers tratate cu CBM se recomand monitorizare hematologica de rutina la 3.H .in primele saptamani de terapie. petesii.majorit EA ale CBM sunt corelate cu val ale concentr plasm care depasesc 9 µg/mL .000 de pers tratate cu CBM .crest usoare ale transaminazelor justifica tinerea sub observ.CBM este la fel de efic ca si benzodiazepinele in contr Sp asociate cu sindr de abstinenta la alcool .daca in ac perioada nu survine supresia medulara – se reduce interv dintre monitorizari .la 10-15 % din pers tratate cu CBM apare un rash pruriginos benign (in primele trei sapt de tratam) ..aparitia acestor efecte dermat severe => intrerup admins CBM la pers care dezvolta rash indifer de tipul acestuia .pacientii trebuie avertiz ca aparitia Sp (febra.

hipertrofie prostatica. hipoplazia unghiilor de la degetele mainii.cele mai frecv EG ale CBM: grata.Sp toxicitatii SNC include: vertij. fiind indicate monitoriz pacient pt depistarea scaderii efect clinice ale acestora . dar cel mai frecvent acesta apar la asoc CBM cu litiu sau medicam antipsihotice . spina bifida la nou-nascuti. dar dupa acest interval este semnif mai mare pt CBM Efectele gastrointestinale .EG . ataxie.CBM activeaza ocazional functia recept pentru vasopresina => o tulburare aseman sindr de secretie inadecvata a hormonului antidiuretic (caract prin hiponatremie si intoxicatie hidrica) . neindemanare. sau nifedipina (Procardia) poate precipita EA la nivelul SNC induse de CBM .pers varst si cele cu tulb cognitive au risc crescut de toxicitare SNC in cazul terapiei cu CBM . diaree si anorexie .CBM este excretata in laptele matern. litiului si acid valproic Alte efecte adv . discomfort gastric.severit acestor EA este redusa daca doza de CBM este crescuta lent iar concentr plasm eficienta este min .. hiperreflexie.CBM nu produce crestere ponderala Efecte la nivelul SNC .adaugarea CB => scaderea concentr plasm ale medicam resp.anomalii cranio-faciale minore. sau istoric de abuz de alcool . sedare.CBM trebuie folosita cu precautie la pers cu glaucoma.CBM poate avea interact medicam datorita efectului de inductie enzim hepatica .adminstr concom cu litiu. eozinofilie.incidenta tulb cognitive este aprox aceeasi in cazul CBM.riscul defectelor de tub neural poate fi redus prin adminstr de acid folic 1-4 mg pe zi timp de cel putin 3 luni inainte de conceptie . clonus si tremor .CBM poate prod rareori o reactie de hipersensib imunologica (febra. si miocardita fatala) . diabet. diplopie.CBM scade conductibiltatea cardiaca => poate exacerba afec card preexistente . pot fi asociate cu adminstr CBM in timpul sarcinii => se contraindica utiliz CBM la femeile gravide (doar daca e necesar) .aceste Sp pot fi reduse prin crest lenta a dozei . verapamil (Calan).CBM poate reduce concentr sangv ale contraceptivelor orale.monoterapia cu CBM poate produce stari confuzionale acute. insa adminstr sa in per de alaptare este considerata sigura de Asoc Amer de Pediatrie INTER MEDICAM . .riscul de aparitie a rash-ului indus medicamentos este aprox egal in cazul acid calproic si CBM in primele 2 luni de tratam. rash. constipatie. varsaturi. cu sangerari consecutive si alterarea protectiei impotr sarcinii . medicam anipsih.

efectuarea unei EEC nu este necesara inainte de initier tratam.pers cu afect hepatice necesita numai o treime pana la o jumat de doza uzuala. pt ca valproatul deplaseaza CBM de pe situsul de legare de proteine plasm.CBM poate interfera cu testul de supresie cu dexametazona si poate determina result fals positive ale test de sarcina DOZARE SI RECOMAN CLINICE .litiul si CBM . hepatice si cardiace preexsitente. pot rasp la asocierea litiu + CBM. doza de CBM trebuie redusa. teste ale funct hepatice. prin crest lipoproteinelor cu dens mare .anamneza pacientului treb sa include inform despre affect hematologice.cand CBM se utiliz in comb cu valproatul.CBM poate fi utiliz in monoterapie sau in combin cu un medicam antipsihotic in tratam epis maniacale desi aceasta combin poate produce EA induse de CBM la nivel SNC (somnolenta.CBM se asociaza cu o crestere a colesterolului seric total. lent si gradat . pt ca acestea pot reprez contraindic relative ale tratam cu CBM .comb litiu+CBM trebuie monitorizata datorita toxicitatii SNC – care poate fi fatala in absenta trat adecvat . electroliti serici si un traseu electrocardiografic .. apoi se incearca intreruperea litiului pt a evalua aca tratam se poate continua numai cu CBM .trebuie utiliz la concentr plasm terapeutice standard inainte de a declara esecul terapeutic al acestei combin .CBM stimula semnif matabolismul bupropionului (Wellbutrin) INFLUENTAREA TESTELOR DE LABOR . fiind uneori necesara cresterea dozei de valproat Evaluarea medicala inainte de tratament . dar uneori poate fi utila pt documentarea modific obiective correlate cu ameliorarea clinica Initierea tratam . vertij.terapia cu CBM se asociaza cu o scadere tranzitorie a concentr hormonilor tiroidieni (T3 si T4) fara o crestere horm stimulator tiroidian (TSH) . a caror admin treb intrerupta cu cel putin 2 saptam inainte de initierea terapiei cu CBM . cersterea dozei se face cu precautie.pers care nu raspund la terapia cu litiu.la pers de peste 40 ani si la cele cu afect cardiace preexist: testele de lab trebuie sa includa hemoleucograma completa cu nr de trombocite.CBM este disponibila sub forma de tablete: 100 si 200 mg si sub forma de suspensie de 100 mg/5 mL .CBM este folosita in combin cu acidul valproic (Depakene) – alt anticonvulsivant util in tulb bipolare .CBM nu trebuie utilize in asociere cu inhibit monoamin-oxidazei (IMAO).administr exper de CBM timp de 3 saptam la concentr plasm terapeutice este suficienta pentru a determina daca medicam va fi util in tratam maniei acute .efect tiroidiene si asupra colesterolului nu sunt semnif clinic . ataxie) .

doza se poate creste cu max 200 mg la fiecare 2-7 zile pt a minimaliza aparit EA minore (greata.nr de leucocite < 3000/mm3 .4 * 106/mm3 .CBM se administer la mese. aceasta crestere este asociata cu aparitia de EA si poate afecta complianta pacientului la tratam .exist o forma cu eliberare prelungita adecvata dozarii de doua ori pe zi in terapia de intretin: tablete de 100-.Concentr sangv anticonvulsivanta a CBM variaza intre 4 si 12 µg/mL. uscate . iar aceasta val treb atinsa inainte de a declara ineficienta CBM in tratam tulbur starii afective . inainte de a declara lipsa de eficac a medicam .nr de eritrocite: <4.in ambulator si la pacientii cu afect mai putin severe.cele mai severe EA ale CBM sunt: agranulocitoza si anemia aplastica .nr de neutrofite < 1500/mm3 .hemoglobina < 11g/100 mL . cu o val medie de aprox 1000 mg pe zi Monitorizare paraclinica de rutina .pt determ nive plasm.intrerup tratam cu CBM presupune reducerea gradata a dozei.medical treb sa creasca gradat doza de CBM pana la doza max tolerate.doza initiala uzuala este de 200 mg oral de doua ori pe zi (dupa crest dozei administr de trei ori pe zi este optima) .Concentr plasm treb determ dupa administr timp de cel putin 5 zile a unei doze constante . cu actiune severa.Comis de Inregist a Alim si Medicam a sugerat ca monitorizarea serologica se efect la indic medicului .3 % . se pastr in locuri reci.atingerea acestei valori se realiz gradat .la pacientii internati in spital. vertij) . varsaturi.nr de reticulocite < 0.CBm poate pierde o treime din potenta atunci cand este pastrata in locuri umede .000/mm3 .hematocrit < 32% .doza max zilnica necesara pt atingerea concentr plasm incadrate in interv terapeutic variaza intre 400 si 1600 mg pe zi. somnolenta.valori ce impun inreruperea terapiei cu CBM si efect consultului hematologic: .evaluarea statusului hematologic si a functiei hepatice si renale atunci cand pacientul este supus unei examinari de rutina . 200 si 400 mg .este necesara educarea pacient asupra recunoasterii semnelor si Sp unei probl hematologice este prob mai eficienta decat monitoriz serologica frecventa .nr de trombocite < 100. doza poate fi crescuta cu max 200 mg pe zi pana la atingerea unei doze zilnice intre 600 – 1200 mg. sangele se rcolteaza dimineata inainte de adminstr primei doze de CBM ..concentratia fierului seric< 150mg/100 mL VALPROAT V . desi este posibila stoparea brusca a adminstr Concentr sangvine .

T1/2 este de aprox 8 – 17 h . antag ai recept serotonin-dopaminici.adaug de V la terapia cu litiu poate fi mai efic decat monoterap cu litiu .toate prepar sunt absorb rapid si complet dupa administr orala .eficac profilactica a V poate f potentata prin adaug de litiu. + pers cu abuz de subst asociat sau cu atacuri de panica) insa prez tolerabilitate mai mare . tulb de panica.V poate fi efic in tratam pac cu disconf episodic intermit.administr dozelor de 1-4 ori pe zi determ concentr plasm eficiente clinic . tulb obsesiv- . dar mai putin rapid . cabamazepina.efect antimaniacale pe term scurt ale V pot fi potentate prin adaug de litiu.V este preferat litiului in trat maniei acute la copii si la pers varst .V controleaza efic Sp maniacale la aprox doua treimi din pacientii cu manie acuta . gabapentin sau lamotrigin (Lamictal) Tulbur shizoafectiva TS . avand ca efect scaderea frecv.V este efic in profilaxia tulb bipolare I. antag ai recept dopaminici.FARMACOLOGIE . dar monoterapia cu V este mai putin efic in TS decat in tulb bipol I . carbamazepina (Tegretol) sau antagonisti ai recept dopaminici .V este eficient in tratam fazei scurte a tipului bipolar al TS. si manie cauzata de o afect medicala. si necesit dozelor suplim de benzodiazepine sau antag ai recept dopaminici .Comparativ cu litiul. agitatia .V poate f util in monoterapie sau in asoc cu alte medicam psihotrope in tratam altor afect mentale. V este la fel de efic (la pers cu tulb bipolara cu ciclitate rap si ultrarap.V este mai efic in tratarea agitatiei decat distrofiei (dpv al Sp depresive) Profilaxie .V poate control agres fizica.V reduce Sp psihiatrice.pacient cu manie – raspund de obicei in 1-4 zile dupa ce concentr serice de V cresc peste 50µg/mL .monoterapia cu V este mai putin efic in trat pe term scurt al epis depresive din tulb bipolara I decat in trat epis maniacale . nelinistea. carbamazepina.si antag recept serotonin-dopaminici si gabapentin (Neurontin) pot potenta efect V. manie distrofica sau mixta. severitatii si duratei epis maniacale .efect terap in tulb bipolara I sunt mediate prin efectele nedefinite inca ale medicam asupra neurotransm GABA IND TERAP Tulb bipolara I Epis acute – . tulb de stres posttraum. medicam antidepr. a cleptomaniei si al altor sindr comportam cu pierd controlului.V poate fi agent adjuv efic in terapia cu litiu. sau antag ai recept serotonindopaminci la pac cu tulb schizoafectiva Alte tulb mentale . + daca aceste tulb se asoc cu Sp bipolare . inclusiv tulb depres majore.

concentr plasm a carbamazepinei. amitriptilina sau fluoxetina (Prozac) . Sp ale tulb de personalitate borderline. bulimia nerv.000 pers .asoc V cu carbamazepina sau cu antag recept serotonin-dopaminici =>se poate utiliza in siguranta .alte EA: trombocitopenie si disfunctie plachetara . diazepamului (Valium). carbamazepina si antag ai recept dopaminici .EA frecv ale V apartin sist gatrointest : greata.rata hepatotoxicitatii fatale la pacientii tratati cu V: 0.rar: pancreatita – mai frecv in primele 6 luni de tratam.supradoza => coma si exitus . disartrie si tremor .compul.85 – 100.pacientii tratati cu anticoagulante (aspirina si wafarina) treb monitorizati daca se asociata V (pt a evalua potentarea efect anticoagulante) INFL TESTELOR DE LAB .concentr plasm ale V pot fi scazute in cazul asocierii cu carbamazepina. avand probabil mai mica decat litiul de a intrerupe administr ca urmare EA . hipnotice sau anxiolitice.rar: hiponatremie usoara si moderata . si dezintox de cocaina PRECAUTII SI REACTII ADV . care poate fi tratat prin antagon ai recept β .EA comun: crest greutatii (in terap pe term lung) => limitarea strica a aportului caloric .crest a transaminazelor hepatice (nesemn clinic) la 5-40% din pacienti => se remit dupa intrerup administ medicam .V se admin frecv in asoc cu litiu. ataxie.V este contraindicat la femeile insarcin sau care alapteaza . amitriplinei (Elavil) nortriptilinei (Pamelor) si fenobarbitalului (Luminal) pot fi crescute cand aceste medicamente sunt administr concom cu V . lamotriginului.alte EA: implica sist nervos: includ: sedare.combin V cu antagonistii recept dopaminici =>accentuarea sedarii. sindr de abstin la alcool si sedative. varsaturi.acidul valpronic (Depakene) prez probab mai mare de a prod Sp gastrointes decat forma enterica granulata sau prepar retard de divalproex sodiu -Sp gastrointes raspund la antag recept histaminici H2 .concentr plasm ale fenitoinei (Dilantin) si desipraminei (Norpramin) pot fi scazute in cazul asocierii cu V . si pot fi crescute la coadministr de guanfacina (Tenex).tratam cu V poate fi admin in siguranta si este bine tolerat.EA gastrointes sunt mai frecvente in prima luna de tratam – daca doza e crescuta rapid .cele mai severe EA: la niv pancreasului si ficatului . crest severitatii Sp extrapiramidale . uneori => deces .pierderea parului (5-10% din pacienti): => adminstr de suplim de zinc si seleniu .nou-nascutii aliment la san de mame care iau V dezvolta concentr serice de V de 1-10% din concentr serice materne => nu sugereaza riscuri pt copil . dispepsie si diaree .singura interact cu litiul => exacerbarea tremorului indus medicamentos.la femeile tratate cu V => cazuri rare de boala ovariana polichistica INTERACT MEDICAM .

in faza de echilibru – T1/2 de 5-9 ore este atins in 2 zile daca medicam se administr de trei ori pe zi . varsaturi. care se leaga in proc de 55% de proteinele plasm.G este absorb la niv intest cu ajut sist de transp membranar al aminoaciz neutri si traverseaza bariera hematoencefalica . Doza poate fi crescuta pana la 250 mg oral de trei ori pe zi / 3-6 zile .V este sub forma de dif preparete .pt majorit pac.G .in absenta maniei acute: => initierea gradata a tratam.cresterea asimptomatica a nivelului transamin hepatice de trei ori peste limita super a normalului este frecv si nu necesita modific dozei Alte anticonvulsivante: GABAPENTIN. sau 5400 mg / zi – deoarece cantit mari de medicam nu se absorb .pt tratam afect mentale se folosesc aceleasi concentr .dozele nu treb sa depaseasca 1800 mg per administrare. necesar pt dezvolt fetala normala . biodisponib sa este de 60% . sedarea).L are un profil anticonvulsivant similar cu cel al carbamazepinei si fenitoinei (Dilantin) .doza creste lent pana la administr medicam de doua ori pe zi.V determ cresteri false ale cetonelor urinare.terapia de incarcare prin administr orala a 20-30 mg/kg/zi .G nu este metaboliz si se elimina sub forma nemod in urina Lamotrigin L .in tratam maniei acute: .pt doze de 1600 mg.L inhiba dihidrofolat reductaza.rata metaboliz L variaza de cca 6 ori in fct de adminstr concomit a altor medicam . iar T1/2 plasm este de 25 h .dupa obtinerea control simptomat.L se absoarbe complet. dar pot fi tolerate concentr pana la 200 µg/mL . biodisponib sa este de 35% .V determ o supraestimare a val serice ale acizilor grasi liberi la aprox jumat dintre persoan investigate . In prima zi: doza =250 mg administr odata cu alimentele.pt doze de 300 – 600 mg. 94% din L si metabolitii sai sunt excretati in urina . pt a minimaliza aparitia EA uzale (greata. concentr plasm terap sunt atinse la doze cuprinse intre 1200 – 1500 mg pe zi administr in mai multe prize ..concentr plasm terapeutice necesare pt controlul convulsiilor variaza intre 50 – 150 µg/mL .nr de leucocite si trombocite si nivelul transaminazelor hepatice treb determinat la 1 luna dupa initierea terapiei si ulter la fiecare 6-24 luni . doza zilnica poate fi administr ca doza unica seara inainte de culcare . precum si rezult anormale false ale testelor funct tiroidiene DOZARE SI RECOMAND CLINICE .alim nu afect absorb L. LAMOTRIGIN si TOPIRAMAT FARMACOLOGIE Gabapentin . enzima ce gener acid folic. ca terap de intretinere .

capsaicin topic (Double Cap Cream). si este inhibitor slab al recept serotoninici 5-HT3 Topiramat T . sindr de tunel carpian.T potenteaza actiun recept GABAA non-benzodiazepinici. carbamazepina. sindr caract prin durere de tip central. non-barbiturici INDIC TERAPEUTICE .G. L si T au fost utiliz ca terap adjuv la pacientii cu tulb bipolare refractare la tratam.multe cazuri din epis depres din cadrul tulb bipol I – au raspuns favorabil la L Durerea cronica . alcool si cocaina .. radiculopatii. L si T au atat efecte timo-reglatoare. iat T1/2 este de 21 h .T este un inhibitor al canalelor de sodium . in spec al celei care insoteste polineuropatia Tulburarea bipolara .L este eficient in terap neuropatei perif cauzate cu infect HIV si in reduc utiliz analgeziei postoperatorii .G = un tratam efic al fobiei sociale si al tulb de panica . fenitoina. si sunt super administr intraven si topice de lidocaina (Xylocaina). si febtolamina (Regitine) .G este utilizat adese in comb cu antidepresicele pt tratam durerii neuropatice Alte indicatii . lorazepan (Ativan). opioide.G poate fi util in amelior insomniei si agitat create de sindr de abstin la benzodiazepine.70% dintr-o doza orala de T este excretata sub forma nemodif in urina.au fost utiliz ca adjuv la pacientii cu rasp nesatisf la terapia cu agenti de prima linie precum litiu.alte afect care raspund la G si L includ: nevralgia trigeminala.G reduce frecv si intensit epis explozive la pacientii cu tulbur ale comport. cat si efecte antidepresive . acid valproic sau carbamazepina . inclus la copii. la pacientii cu dementa. meralgia paresthetica. neuropatiilr dureroase de cauze dif .G este efic in tratam nevralgiei postherpetice si a neuropatiei diabetice dureroase . aspirina topic. inclusiv la cei cu tulb bipolara I. antiinflamatoare nesteroidiene orala (AINS). propranolol (Inderal).aliment nu afect absorbtia medicam . L si T sunt indicate conf FDA ca tratam adjuv al convulsiilor partiale . tulb ciclotimica si tulb afec bipolare nespecif .G.T este absorb rapid si complet. mexiletin (Mexitil). tulb bipolara II.G. si cu leziuni cerebrale traumatice .s-au obt rezult terap fav si la monoterapie .Efect analgezice sunt similare cu cele ale inhib selectivi ai recaptarii serotoninei si cu cele ale antidepres triciclice.L creste moderat concentr plasm a serotoninei. impreuna cu alte cantit mici de metabolite inactivi . europatiile de compres.T se leaga in proc de 15% de proteinele plasmatice .G este de asem utiliz in tratam durerii cronice.

ataxie. al crest rapide al dozelor.efectul pe termen lung asupra vederii al L – este necunoscut Afectiuni cutanate: .T diminueaza apetitul si este folosit in tratam obez si al episoadelor de alim necontrolata PRECAUTII si REACTII ADVERSE Gabapentin . nervozitatea.1. inclusiv la niv retinei pigmentate .L are efecte antipsihotice la pacinetii cu epilepsie . oboseala si nistagmus (tranzitorii) Lamotrigin . varsaturi si rash .L se acumuleaza in tesuturile bogate in melanina. parestezii . nistagmus. araxie. anxietate.G este efic in tratam tremorului si parkinsonului .L prez interact medicam semnif cu alte anticonvulsivante .acest efect ste neglij daca antiacidele ment se adminstr cu 2 h inainte de G Lamotrigin . sau al administr concomit cu acid valproic . depresie. tremor . vertij.cele mai frecv EA depend de doza: oboseala. cefalee.G este bine tolerat. diplopie.5% din pacientii tratati cu T dezv calculi renali de zece ori mai mult decat cei tratati cu placebo .administr de lamotrigin treb intrerupta imediat in cazut apar rashului sau al semnelor reactiei de hipersensib . somnolenta. iar doza poate fi crescuta pana la doze de intret in decurs de 2-3 zile .cele mai frecv EA ale G utiliz in asociere cu alte medicam sunt: somnolenta.G nu prez interact semnif cu citocromul P450 si nici interact farmacodinamice .EA asociate sunt practice absente.Un EA sever al L: dezvolt unor afect cutanate cu potent letal (necroliza epidermica toxica si sindr Stevens-Johnson) – ce apar frecv la administr unor doze initiale mari. tulb ale vorbirii si exprimarii. confuzie. somnolenta. vedere neclara. scaderea greutatii. ataxie.caracterul rash-ului nu reprez un indic al sever bolii .cele mai frecv EA ale L utiliz in asoc cu alte medicam antiepileptice in trat epilep: vertij.intrerup administr nu previne intotdeauna dezvolt rash-ului cu potent letal sau desfigurarea permanenta Topiramat . chiar in cazul dozelor de 5 gr / zi.cele mai frecv EA ale T utiliz in asoc cu alte medicam antiepileptice: lentoare psihomotorie. vertij.L poate ameliora Sp persist si recurente de reexperimentare a evenim traumatic si de evitare a contactelor sociale sau de reducere a percept senzoriale caract tulb de stress posttraumatic . tulb ale starii afective. greata.la pacientii cu risc de litiaza renala se recomanda un aport lichidian crescut INTERAC MEDICAM Gabapentin . anorexie.. alterarea capacit de concentr.antiacidele care contin hidroxid de alumin si hidroxid de magn scad absorb G cu 20% daca sunt administr concomit . care depasesc cu mult capacit de absorb intestin .

nu influent insa concentr carbamazepinei sau a metabolitului sau epoxidul. a fenobarbitalului (Luminal).T scade usor biodisponibilitatea digoxinului (Lanoxin) si eficac contracept estrogenice orale .si cu elib sustinuta (Ritalin Sr)= atinge concentr plas max in 4-5 h si are T1/2 dublu fata de al metilfenidatului.simpatomim sunt medicam de prima linie in tratam THDA la copii (efic in 75% din cazuri) .asocierea dintre T si alti inhibit ai anhidrazei carbonice (etazolamoida – Diamox sau diclorfenamida – Daranide) poate promova dezv calculilor renali => aceasta asoc treb evitata INFL TESTELOR DE LAB ..modafinilul atinge concentr plasm max in 2-4 h si are T1/2 de 15 h INDIC TERAP THDA . in timp ce concentr acestuia creste de cel putin doua ori in cazul asocierii cu acid valproic . ataxie.premolinul atinge concentr plasm max in 2-4 h si are T1/2 de 15 h . poate creste concentr metabolitului epoxid al carbamazepinei.L si T nu altereaza rezult testelor de laborator STIMULANTELE 1. si poate creste incid EA ale carbamazepinei: vertij. vedere neclara . efect se mentin 12 h .L scade concentr plasm a acid calproic cu 25%. 3.Dextroamfetamina si Adderall ating concentr plasm max in 2-3 h si au T1/2 de aprox 6 h => administr o data sau de doua ori / zi .nu are nici un efect asupra fenitoinei .metilfenidatul: 1.G poate infl rezult fals pozit ale testelor colorimetrice Ames N-Multistix SG pt proteinele urinare . 2. Simpatomimetice si medic inrudite Farmac .concentr de T scade cu 40-48% in cazul adminstr concom cu carbamazepina sau fenitoina si cu 14% in cayul asocierii cu acid valproic . iar a acidului valproic cu 11% . precum si a T1/2 al L Topiramat . fenitoina sau fenobarbital.T prez cateva interact bine def cu alte anticonvulsiv .si cu elib prelung (Concerta)= atinge concentr plasm max in 6-8 h.sunt bine absor din tractul GI . iar in cazul administr o data pe zi. diplopie.T poate creste concentr fenitoinei cu pana la 25%.combin dintre L si alte anticonvulsivante are efecte complexe asupra moment atingerii concentr plasm max. sau a primidonei .concetr de L scade cu 40-50% in cazul adminstr concomit de carbamazepina.prepar cu elib imediata (Ritalin)= atinge conc plasm max in 1-2 h si are T1/2 scurt de 2-3 h – in mai multe doze pe zi.

simpatomimeticele determ scaderea apetitului. parestezii sau halucinatii tactile.aceste medicam reduc hiperactivit. insomnie.medicam simpatomimetice facilit cel mult pierderea a 453 g aditionale / saptam PREC SI REACTII ADV . negativism si sfidare provocative asociat cu THDA .simpatomimeticele stimuleaza starea de alerta. iar act se instal in 15-30 min de la administr . anxietate. fenobarbital (Luminal).simpatomimeticele sunt utiliz in mentinerea starii de veghe si acuratetei perform motorii la pers supuse privarii de somn (pilotii si pers militar) . = asocierea cu dependenta psihologica si fizica .dozele mari pot produce: uscaciunea muc bucale.pot reduce comport caract prin disobedienta.pemolinul are efic terap max dupa 3-4 saptam de la administr .metilfenidat si dextroamfetamina sunt la fel de efic. tahicardie. dilatatie pupilara.simpatomimeticele pot fi utile in tulb depresive resist la tratam. si ocazional convulsii .simpatomimeticele pot fi utile si la pac cu depresie insotita de abulie si anergie .utilize simpatomimeticele tr evitata in cursul sarcinii. aritmii cardiace si disforie . primidona (Mysoline). cresc starea de atentie si reduc impulsivitatea .in THDA nu se dezv toleranta la efect terapeutce ale simptomaticelor Narcolepsia . psihoza toxica. warfarina (Coumadin). dar ulter se dezv toler la acest efect . fenitoina (Dilantin) sau fenilbutazona (Butazolidin) scade metab acestor compusi. delir.dextroamfetamina poate creste niv plasm ale corticosteroizilor si poate induce rez false ale determine corticosteroizilor urinari DOZARE SI MOD DE ADMINISTR . functia cognitive . ca adjuv ai medicam antidepres standard .simpatomimeticele sunt folosite in tratam obezitatii datorit efectelor de inducere a anorexiei . bruxism.dextroamfetamina poate fi utila in diferentierea pseudodementei din depresie de dementa Encefalopatia datorata leziunii cerebrale . tahicardie. stare euforica.cele mai severe EA ale simpt. iritabilitate.supradozele de simpatomimetice pot produce hipertensiune. si perform motorii la pers cu deficite neurolog cauzate de acid vasculare cerebrale Obezitatea . in spec in prim trim INTER MEDICAM . hipertermie.EA: gastralgii.fentermina este cel mai frecv folosita pt suprim apetitului .modafenil a fost studiat numai ca agent pt combaterea somnolentei in tratam narcolepsiei si a tulb asoc Tulb depresive . motivatia..coadministr de simptom si antidepres triciclice sau tetraciclice. neliniste si labilitate emtionala . cu crest consecut a niv plasm ale acestora INFL TESTELOR DE LABORAT .

DZ pt THDA: nu se util.rata de raspuns este cuprinsa intre 0 si 70 la suta Alte tulb care asociaza ticuri . DZmax: copii 40 mg si adulti 60 mg Dextroamfetamina: DZI: 5-10 mg . DZ pt THDA: 20-30 mg. DZmax: 112. alcool si benzodiaz sau nicotina .3 mg/zi in mai multe prize . pot reduce nivelul active si pot imbunat adapt sociala . DZ pt THDA: 20-30 mg. DZ pt narcoleps: nu se utilz.05 mg/zi si poate fi crescuta la 0. DZmax: 45 mg Metilfenidat: DZI: 5-10 mg .C si G sunt bine absorb din tractul GI si ating niv plasm max dupa 1 pana la 3 h de la admistr orala .eficac C si G in contr hiperactiv si agresiv scade dupa mai multe luni de utiliz Tulb de stres posttraumatic . diareea si tahicardia . DZmax: copii 80 mg si adulti 90 mg Pemolin: DZI: 37.dozele recomandate si prepar disp sunt: Amfetamina-dextroamfetamina: DZI: 5-10 mg . DZ pt narcoleps: 5-60.G are T1/2 este de 10 pana la 30 h IND TERAP Sindr de abstin la opioide.doza initiala este de 0. DZ pt THDA: 56.5 mg .doza inititiala de C la copii esre de 0.C si G reduc frecv si severit ticurilor.C si G pot ameliora starea afectiva.C si G pot reduce Sp abstin de la alcool si benzodiazepine.C si G pot reduce dorinta ardenta de drog. DZ pt narcoleps: 5-60. DZ pt narcoleps: 400 mg. DZ pt narcoleps: 20-30 mg. iritabilitatea si anxietatea ce insotesc abstin la nicotina Sindr Tourette . DZmax: copii 40 mg si adulti 60 mg Modafenil: DZI: 100 mg . anxietatea.C are T1/2 este de 6 pana la 20 h .5 mg 2. DZmax: 400 mg Metamfetamina: DZI: 5-10 mg .3 mg/zi fract in mai multe prize . DZ pt narcoleps: nu se util.C si G sunt efic in reduc Sp autonome ale intrer bruste a opioidelor dar nu si a senz subiective asociate . DZ pt THDA: 20-25 mg.C si G sunt medicamente efic in tratam sindr Tourette .05 mg / zi si poate fi crescuta pana la 0. Agonistii recept α2-adrenergici: clonidin C si guanfacina G Farmac .25-75 mg.. DZ pt THDA: 5-60 mg. cu sau fara Sp comorbide ale tulb de hiperactiv cu deficit de atentie Hiperactivitatea si agresiv la copii .efectele benefice ale C in Sindr Tourette pot fi obs dupa un interv de trei luni .

cosmaruri intense.1 mg/zi pana la un niv optim .si 0. la 30-50 h pentru amlodipina INDIC TERAP .Sp similare apar ocazional dupa 2-4 zile de la intrerup G INTER MEDICAM . neliniste.doza uz este de 0.adminstr de C si G nu interfera cu rezult testelor de lab DOZARE SI RECOM CLINICE . al altor sedativhipnotice si al trazodonei . hipotensiunea si constip.exacerbarile acute ale tulb de stres posttraumatic pot fi asoc cu Sp hiperadrenegice: hiperexcitabilitatea.utilizari pt C: tulb de anxietate. mai rar in schizofrenie si dischinezie tardiva PREC SI REAC ADV . insomnie.inhib C sunt bine absorbiti din tractul GI .C si G pot accentua efectul depresiv asupra barbituricelor. cefalee si o crest dramat a tens arteriale . dureri abdom. pulsului. .2. 0. alcoolului. doza poate fi crescuta cu 0. palpitatii. chiar disfunctie sexuala .cele mai frec EA cu C: uscaciunea mucoasei bucale si a ochilor. scaderi ale pres arteriale.un spectru similar de EA (dar de intens mai mica) se intalneste si la G Supradozarea . daca e necesar 3.T1/2 al verapamilului dupa o singura doza este de 2 pana la 8 ore.ingestia unei supradoze de C: coma si constrictie pupilara. greata.1-. sudoratie. .. Inhibitorii canalelor de calciu (Inhib C) Farmac .G : tablete de 1 si 2 mg. de doua ori pe zi.aceste Sp pot raspunde la C. poate fi crescuta la 2 mg dupa 3-4 saptamani. agitatie.doza init este de 1 mg seara inainte de culcare.intrerup brusca a C poate determ anxietate. vertijul. mania. tremor. hipertensiune si sudoratie . oboseala. T1/2 creste la 5-12 h dupa primele zile de terapie -T1/2 pt alti inhibitori C variaza de la 1-2 h pt nimodipina si isradipina. rasp exagerat la starea de teama.C si G pot avea un efect hipotensor sinergic nedorit daca sunt administ in asociere cu alte medic antihipertensive INFL TEST DE LAB . tahicardie.1 mg oral.acest Sp pot aparea la aprox 20 h dupa ultima doza de C .C : tablete de 0. sedarea. sau pt beneficiul nocturn – la utiliz G Alte tulb .3-mg . frecv respiratorii Sevrajul .

studiile au aratat ca inhib C pot fi efic la pers cu tulb depresiva de scurta durata. disestezii si edeme periferice .5. doza init de 2.si 120 mg. metoprololul (Lopressor. atenololul (Tenormin). 120-. capsule cu elib prelung de 60-. si 240 mg. boala Huntington. si 360 mg si tablete cu elib prel de 60-. si capsule cu elib prel de 100-. recurenta Alte indic in psihiatrie . labetalolul (Normodyne). tulb disforica premenstruala si tulb exloziva interm . sau antiaritmice INFL TEST DE LAB .absorbt antag rec β-adr din tractul GI este varialbila .5-. tablete cu elib prel de 120-. doza init este de 10 mg oral de trei-patru ori/zi si poate creste pana la o doza max de 120 mg/zi .terap de intret se poate realiz prin inloc cu un medicam cu durata lunga de act (amlodipina) Tulb depresiva de scurta durata. oboseala.agentii cu cea mai mare liposolubilitate (lipofili) travers bariera hemato-encefalica si patrund la niv cerebral. 120-.nu se cunosc interf de lab DOZARE SI RECOM CLINICE .Tulb bipolara .cele mai frecv EA: vertij. 240-. rash. 200-. tulb de panica. agentii cu lipofilie scazuta au probab redusa de a patrunde la niv . 300-. 60-. greata. doza init de 30 mg oral de patru ori/zi. 180-. doza initiala este de 5 mg administ seara si se poate creste pana la o doza max de 10-15 mg/zi . doza init este de 40 mg oral de trei ori /zi si poate fi crescuta la fiecare 4-5 zile pana la 80-120 mg de trei ori/zi . cefalee. boala Alzheimer. si 20 mg si tablete cu elib prel de 30-. Toprol) si acebutololul (Sectral) FARMAC . dischinezia tardiva si depresia majora PRECAUTII SI REACTII ADV . si 90 mg. 90-. 240-. 300-. recurenta .alte EA: constipatie. pindololul (Visken). si 360 mg.inhibit C pot fi efic in sindr Tourette.5 mg/zi si se poate creste pana la doza max de 15 mg/zi .si 5 mg si tablete cu elib contr de 5 si 10 mg. hipotensoare. 300-.propranololul (Inderal). 180-.amlodipina: tablete 2. 120-.si 120 mg. tuse si wheezing INTERACT MEDICAM . 90.medicul tr sa initieze tratam prin administ unui medic cu durata scurta de act (nimodipina sau isradipina) cu doze mici care se cresc la fiecare 4-5 zile pana la aparitia rasp clinic sau a EA . Antagonistii receptorilor β-adrenergici .isradipina: capsule de 2. 5-si 10 mg. 180-.verapamil: tablete 40-.nifedipina: capsule 10-. tahicardie. 60-. care poate creste pana la o doza max de 360 mg/zi 4.studii control au aratat abesnta efic in : schizofrenie. nadololul (Cordgard). 80. si 360 mg. 180-. 240-.inhib C nu treb administr la pers care prim antag ai recet β-adrenergici. 90-.diltiazem: tablete 30-.

antag rec β-adr sunt mai efic comparativ cu anticolnergicele si benzodiazepinele (pt aceasta indicatie) .propranololul: tablete. dar nu ca agent unic in trat sevraj alcoolic Potentarea antidepresivelor . si capsule cu elib prelung . labetalolul: tablete .pt tratam fobiei sociale: se administr o doza de 10 pana la 40 mg de propranolol cu 20-30 min inaintea activ planif . cu shizofrenie si agres asociata cu leziuni cerebrale (traumatismele. ale medicam tricilcice si ale terap electroconvulsive Alte tulb . encefalita.nadolul. ci prin scaderea dozelor . boala vasc semnific. cand se urmar numai obt unor efecte perif : un medic mai putin lipofil INDIC TERAP Tulb de anxietate . pindolul.cerebral=> cand se urmar obt unor efecte la niv SNC : utiliz un medicam lipofil.pt tratam tulb cronice: propranololul : doza init: 10 mg oral de trei ori / zi. tumorile. diabet insulino-depend. depend de alcool si tulb degenerative) Sevrajul alcoolic . halucin DOZARE SI RECOM CLINICE .antag rec β-adr pot fi efic in reduc nr epis de agresiv si violenta la pers cu tulb ale impulsului. angina persistenta si hipertiroidism .utiliz antag rec β-adr este contraindic la pers cu astm. elim fact agravanti (cofeina) si administr litiului seara inainte de culcare Acatizia acuta indusa de neuroleptice . doza poate fi crescuta cu 20 pana la 30 mg / zi – pana la instal efect terap .acebutolul: capsule . insuf cardiaca congestiva.cele mai frecv EA: hipotens si brahicardia . afect anoxica. dar si in tratam tulb de panica. solutii. in princ de tipul functional.propranololul este util ca adjuv al benzodiazepinelor.antag rec β-adr nu sunt efic in tratam unor tulb motorii induse de neuroleptice (distonia acuta si parkinsonismul) Agresivitatea si comport violent .strategia initiala pt ac tulb motorie include scaderea dozei de litiu.atenololul: tablete .pindolul a fost folosit pt potentarea si accelerarea efect antidepr ale ISRS.tratam cu antag ai recept β nu treb niciodata intrerupt brusc. tulb de stres posttraumatic si al tulb de anxietate generalizata Tremor postural indus de litiu . sau 20 mg oral de doua ori/zi. confuzia.propranololul – util in tratam fobiei soc.EA rare: la niv SNC: agitatia.metoprololul: tablete si tablete cu elib prel .antag rec β-adrpot aduce un benef modest pers cu shizofrenie si cu simpt maniacale PREC SI REACTII ADV .

diaree si varsaturi (aceste Sp usoare apar frecv in cazul dozei de 10mg decat al celei de 5 mg si dispar la trei saptam de tratam) . donepezil prezinta selectivitate fiind activ la nivelul SNC si mai putin activ la periferie .tacrinul este neselectivpentru toate formele de acetilcolinesteraza. si a abilit de comunic interpers . rivastig. dureri abdomn.cele mai frecv EA: greata. tacrin = medic efic in tratam tulb cognitive din dementa de tip Alzh .este bine tolerat in dozele recomand . fatigabilit si somnol . T1/2 este de aprox 2-4 h => adinistr de patru ori/zi . varsaturi. rivastigmina (Exelon) si tacrin (Cognex) = inhibitori zi colinesterazei utiliz in tratam tulb cognitive usoare si moderate intalnite in dementa Alzheimer Farmac . anorexie.ANTIDEMENTIALE . hematologice sau ale electrolitilor Tacrin .tacrinul – este absorb rapid din tractul GI. cefalee. diaree.donep. si pana la 90 min – la administr medic cu alimentele. dar nu produce anomalii hepatice.este in general bine tolerata (uneori la incep tratam este necesara scaderea dozei recomand pt minimaliz efect adv GI si ale SNC.donepezil – se absoarbe complet din tractul GI. concentr plasm max este atinsa dupa 3-4 h de la administr orala.utiliz pe termen lung a inhibit colinesterazei incetineste progresia pierd memoriei si reduce apatia.donepezil (Aricept). nivelurile de echil sunt atinse in aprox 2 saptam . T1/2 este de 1 h. renale.donepezilul oate fi efc in tratam dementei cauzate de afcet difuza a corpilor Lewy si in tratam defic cognitive cauzate de leziuni cerebr traumatice PRECAUTII SI REACTII ADV Donepezil . depresia. vertij. iar administr = o data pe zi.profilul favorabil al react adv ale donepezilului pare a fi corelat cu absenta inhibitiei colinesterazelor la niv tractului GI . fiind asociata cu efect adv GI ma frecvent decat donepezilul INDICATII TERAP . simpt psihotice. anxietatea. concentr plasm max este atinsa dupa 1 h. a starii afective.rivastig poate determ scaderea in greutate. EA ce apar la doze ce depasesc 6 mg/zi si se remit odata cu scaderea dozei) .tratam cu donepezil a fost rareori asociat cu bradiaritmii (in special la pers cu efact cardiace preexist) Rivastigmina . halucin.donep poate produce scadere in greutate .rivastigmina prezinta activitate periferica mai accentuata decat donepezilul.mai putin de 3% dintre pacienti tratati cu donep prezinta greata. o singura doza are act terap timp de 10 h => administr de doua ori / zi . concentr plasm max este atinsa dupa aprox 90 min de la administr orala. euforia si comport motorii aberante -la unele pers se remarca amelior imed a tulb de memorie.rivastigmina – este absorb rapid si complet din tractul GI. T1/2 al donep este de 70 h la varst.

fiind un inhibitor al colinesterazei . rivastigmina sau tacrin DOZARE SI RECOMAND CLINICE .tacrinul se asociaza cu crest activ plasm a alanin aminotransferazei (ALT) si aspartat aminotransferazei (AST) .5 mg/zi la interv de 2 sapt.nu se cunosc interf de labor asociate de donepezil.. care apoi se creste cu 10 mg/doza la fiecare 6 saptam pana la 160 mg/zi. medicam a fost aprob in Austria iar in Europa si SUA este utilizat in experimente clinice multicentrice MEMANTINE (Akatinol. natural.dupa crest nivelurilor transamin hepat: cele mai frecv EA ale tacrinului: greata. dupa intreruperea terapiei cu tacrin.5 mg de doua ori/zi – timp de cel putin 2 sapt. cu risc de crestere semnif a transaminazelor hepatice in 25-30% din cazuri: care produce greata si varsaturi in 20% din cazuri. niv ALT revine la normal in 4 saptam INTERAC MEDICAM . varsat. pana la 6 mg/zi. daca dupa 4 saptam medicam este bine tolerat . 30. mialgii.doza treb crescuta pana la o doza de intretin de 10 mg seara (abosrb donep nu este influent de alimente) .donepezil: tablete : 5-. DI este de 10 mg de patru ori/zi.este un compus derivat din plante. se administr de patru ori/zi.tacrinul: capsule de 10-.5. 3-.metabolismul donepezilului poate fi crescut de fenitoina (Dilantin). rifampicina (Rifadin) sau fenobarbital (Solfoton) . administr in doua prize egale .este o amina tertiara din grupul phenthrene care inhiba competitiv acetilcolinesteraza dar nu si butirilcolinesteraza . anorexie si rash .5-. si 10 mg. cu 1 h inainte de mese GALANTAMINA .rivastigmina: capsule 1. 4. dupa care se poate creste cu 1.medicam are activ colinmimetica in vivo mai mare decat cea coresp propriet sale de inhibitie a acetilcolinesterazei . diaree si alte Sp colinergice in 11% din cazuri .este un medicam cu dozaj si utiliz dificila.doze uzuala efic de galantamina este cuprinsa intre 20 si 40 mg cu administr in mai multe prize. dexametazona (Decadron). si are o activitate agoista la nivelul situsurilor nicotinice fara a produce desensibilizare.administr concomit a inhibit colinest si a medicam cu activ antag colinergica nu este indicata (medicam triciclice) . 20-. Ebixa. Merz.riscul aparitiei EA GI – poate fi redus prin administr rivastig odata cu alimentele .crest niv serice ale ALT survine la 95% dintre pac in primele 18 saptam de tratam. DI = 1.si 6 mg.Hepatotoxicitatea .rivastigmina nu se leaga de proteinele plasmatice si in consec nu prez inter medicam semnif INFL TESTELOR DE LAB . DI: 5 mg seara.si 40 mg. Lundbeck) . carbamazepina (Tegretol).

a redus timpul necesar ingrijirii pacientilor si a întârziat institution lor Efecte adverse . . după cum urmeaza: tratam trebuie început cu 5 mg/zi (jumat de comprimat dimin) in prima saptamana.memantina trece rapid bariera hemato-encefalică. . . nu există nici o dovada conform căreia alimentele influent absorb memantinei.tratam cu memantina a avut un efect semnif în domen cognitiv. fatigabilitatea. la aproximativ 30 de minute de la admin dozei. aprox 45% din cantitatea de memantină se leagă de proteinele plasmatice . comparativ cu placebo. Indicaţii terapeutice .la om aprox 80% din memantina circulantă se gaseşte sub formă nemodificată . .ameliorarea starii generale a pacientilor cu boala Alzheimer a fost masurata prin scorurile CIBIC-plus si CGI-C.tratam pacientilor cu boala Alzheimer moderata pana la severa . vertijul. .terapia treb începutăadoar daca este disponibila o persoană care ingrijeste pacientul care va monitoriza cu regularitate administ medicam de catre pacient . .EA: cefaleea. reflectând rolul acestor organe în metabolizarea şi excreţia drogului .terapia cu memantina s-a dovedit eficienta la pacientii cu boala Alzheimer stadiu moderat si sever. . se recomanda 15 mg/zi (un comprimat întreg dimin si jumatate dupa-amiaz). localizându-se la nivel cerebral în special în lobul temporal. hipotalamus şi regiunea punţii. in a doua saptam se recomanda 10 mg/zi (jumat de comprimat de două ori / zi).Memantina are o biodisponibilitate absolută de aprox 100%.s-a remarcat si o usoară crestere a halucinaţiilor la cei tratati cu memantine dar şi o scadere a incidentei agitatiei . voltaj-dependent.. global si funct. cresterea libidoului. T1/2 până la obţinerea concentraţiei plasmatice maxime este de 3-8 h.acesta modulează efectele concentratiilor tonice patologic crescute ale glutamatului care pot determ disfunctii neuronale Farmac . la 20 de mg/zi aceasta fiind cuprinsă între 70 şi 150 ng/ml.Memantina este un antagon necompetitiv al recept NMDA. .alte EA: axietatea. cistita. concentr plasm stabilă: obt în ziua a 11-a de tratament. constipatia si somnolenta. in primele 3 saptam. confuzia.concentr foarte mici se pot găsi la nivel hepatic şi renal.in studiile pivot efectuate cu monoterapie la pacienti care sufereau de boala Alzheimer moderata pana la severa au fost demonstrate rezultate statistic mai bune la cei carora li s-a administrat memantina.alterarea excretiei renale va afecta nivelul plasmatic al drogului. din a patra saptam tratam poate fi continuat cu doza de intretinere recom de 20 mg/zi (un comprimat de 2 ori / zi). cu afinitate moderata. pacientii vor trebui să evite modif drastice ale dietei ce ar putea schimba pH-ul urinar (cum ar fi trecerea de la o dieta pe baza de carne la una vegetariana sau ingestia masiva de antiacide care alcalinizează continutul gastric) Eficac clinică: . greata si hipertonia musculară Posologie si mod de administ .eliminarea mematinei si a metabolitilor va fi predominant renală (75-90%) si intr-un procent mai mic prin eliminare biliară si fecale (10-25%). iar în a treia saptam.DZ max este de 20 mg pe zi.doza de intretinere este determ prin cresterea progr cu 5 mg pe saptam.

nu altereaza rez testelor de lab DOZARE SI RECOM CLINICE .biperiden (Akineton): DZ orala uzuala: 2 mg de 1-3 ori/zi .princip indicatie pt utiliz anticolinergicelor = tratam parkinsonismului Indus de neuroleptice: tremor.benztropina (Congentin): DZ orala uzuala: 1-4 mg de 1-3ori/zi . agentii triciclici si tertaciclici. blocaj postural si mers cu pasi mici si repezi .benztropina se absoarbe la fel de rapid atat in cazul administr IM cat si al celei IV . hipertonie in “roata dintata”.in general. tahicardie supraventr si manifestari periferice – valuri de caldura. rigiditate. agitatie.EA: = sunt consecinta blocarii recept muscarinici pt acetilcolina .anticolin sunt bine absorb din tractul GI dupa administr orala si au o struct lipofilica sufic pt a patrunde la niv SNC .etopropazina (Parsodol): DZ orala uzuala: 50-100 mg de 1-3 ori/zi .. hipertermie si diminuarea zgomotelor intestinale) INTER MEDICAM .orphenadrin (Norflex. memantina este consid un produs promitator pentru abordarea pacientilor cu dementă moderata si severa ANTICOLINERGICE Farmac . convulsii. hipotens severa. a adus imbunatatiri fct cognitive si function zilnice . tegumente uscate.5-5 mg de 3 ori/zi .datorita faptului ca este bine tolerat si prezinta un risc scazut de EA. halucin.trihexifenidil are cea mai intensa act stimulanta (deoarece action prin interm neuronilor dopaminergici).trihexifenidil (Artane) si benztropina (Congentin) ating conc plasm max in 2-3 h de la adminstr orala si au o durata de actiune de 1 pana la 12 h . tratamentul cu memantine este bine tolerat .cel mai sever EA: (asociat cu toxicitatea anticolinergica) = intoxicatia anticolinergica (delir.alte indicatii: distonia acuta indusa de neuroleptice (mai frec la barbatii tineri) PREC SI REACTII ADV . Dispal): DZ orala uzuala: 50-100 mg de 3 ori/zi .trihexifenidil (Artane. bradichinezie.cele mai frecv interact medicam cu anticolon survin atunci cand acestea sunt administr concomit cu pshihotrope care au active anticolinerg mare (antagon recept dopaminici. midriaza. iar benztropina are cea mai redusa act stimulanta INDIC TERAP . Trihexane): DZ orala uzuala: 2-5 mg de 2-4 ori/zi Parkinsonismul indus de neuroleptice . sialoree.procyclidina (Kemadrin): DZ orala uzuala: 2.medicam si-a demonstrat eficienta în tratarea Sp cheie la pacientii cu boala Alzheimer moderata si severa. si inhibit monoamine-oxidazei IMAO) INFL TEST DE LAB . coma.

este benefica in tratarea anumitelor EA asociate cu inhibit selectivi ai recaptarii serotoninei (letargia.administr concomit a amantadinei cu fenelzin (Nardil) : poate determina cresterea a presiunii sangvine de repaus . daca starea nu s-a ameliorat se administr o benzodiazepine (1 mg IM sau IV lorazepam) . eruptii cutanate . anxietatea. apoi interupt.este bine absorb din tractul GI dupa administr orala. fatigabilitatea. disartria si ataxia : la 1-5% dintre pers .T1/2 de aprox 12-18 h . achinezia. pierderea apetitului. sindr “iepure” cauzat de administr medicam cu efect antagonist asupra recept dopaminergici . .este interzis aportul de bauturi alcoolice la pers care urmeaza tratam cu amantad . intrerup se face gradat intr-o perioada de 1-2 saptam Distonia acuta indusa de neuroleptice .DI uzuala este de 100 mg de doua ori / zip e cale orala (poate creste pana la 200 mg de doua ori/zi) . doza poate fi repetata dupa 20 sau 30 min. timp de 4-8 saptamani. simpt pshihotice) – cefalee.capsule de 100 mg si sirop de 50 mg/5 mL .vertij usor.tratam profil se administr timp de 4-8 saptam.se admin echiv a 1-4 mg benztropina de 1-4 ori/zi.administr concomit a amantadinei cu stimulante ale SNC poate determina: insomnie. alterarea capac de concentrare : la 5-10% dintre pers .in tratam semnelor si Sp extrapiramidale (parkinsonismul.anticolonergicele nu sunt medicam de prima alegere pt acest sindrom AMANTADINA (Symmetrel) Farmac .livedo reticularis la niv membr infer = la 5% dintre pers la care se adminstr amantadina mai mult de o luna INTERACT MEDIC . pt a evalua daca mai treb administer in contin. aritmii DOZARE SI RECOM CLINICE .pt tratam de scurta durata si profil distoniei acute indusa de neurolept – se adminstr IM 12 mg benztropina sau echiv altui agent..efecte mai severe la niv SNC (convulsii.profilaxia impotriva distoniei este indicata la pers care au prez anterior un episod sau la cele cu risc crescut . insomnie. depresia. nervozitate si convulsii.atinge concentr plasm max in aprox 2-3 h . apoi se intrerupe gradat pe parcursul unei per de 1-2 saptam Acatizia .iritabilitatea.se elimina nemetabolizata prin urina INDIC TERAP . anorgasmia si inhibitia ejaculatorie) PREC SI REACTII ADV .atinge concentr de echilibru dupa aprox 4-5 zile de terapie . iritabilitate.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.