CARACTERISTICI URBANISMULUI DE TIP BAROC A STRADA RECTILINIE CONFERĂ

:
- ordine publică şi nu dezordine regele Ferdinand la Napoli susţine că “străzile înguste sunt un pericol pentru stat” -conceptul a fost preluat de Haussman, pentru Paris de după 1850 legătură directă dintre două puncte, ceea ce grăbeşte comunicarea ajutînd mişcarea pelerinilor, idee preluată de toate dictaturile din secolul trecut fie de tip fascism, fie de tip comunism - loc pentru „caleaşca” cu suspensie inovaţie adusă din Ungaria în Franţa în 1457 caleaşca simbolizează statutul social mai ales pentru femei în 1560 la Paris erau 3, la Londra erau 2, la Antwerp erau 200, ca în 1594 în Roma să fie883 caleşti - mesaj asupra puterii Aceste deziderate se realizează după Codul Papal din 1571 prin care se obligă proprietarii loturilor goale care dădeau spre stradă să aibă ziduri înalte şi interzice trecerea îngustă dintre clădiri care provenea din conceptul vechi potrivit căruia proprietarul trebuie să fie izolat pe patru laturi. Această codificare se face nu numai pentru străzi.

B

AXA CEREMONIALA

Ţine de regia puterii rezultat dintr-un urbanism idealizat, care doreşte o ordine disimulata care este subordonata realităţii. Regia puterii este de fapt un management al aparentelor prin limbaj. Punctul focal al puterii este palatul suveranului. Acest tip de a construi este de fapt legimitatea puterii prin procesiuni si parade militare. Aceste axe ceremoniale sunt placate cu clădiri culturale în secolul XIX-lea precum muzee, biblioteci, academii, etc.

C D

STATUILE COLOANELE COMEMORATIVE

- În centrul axelor precum Siegesalle Berlin - În Roma – coloana lui Traian, - Feciora Maria in Germania - Place Vendom Paris care reprezintă tema victoriei, îl celebrează pe Napoleon

E
-

ARCELE DE TRIUMF

- Poarta Brandemburgica – Berlin, Arcul de Triumf- Paris - Arcul de Triumf- Bucureşti

F

REPERE SI MONUMENTE

- Fântâni publice care stau in centrul pietelor - Obeliscul Sf. Petru la Roma, - Obeliscul Concordia la Paris

G

PERSPECTIVA

Se face prin scheletarea unei perspective la distanta, care este întotdeauna închisă fie de un paravan de tip cortina, fie de un schelet propriu zis precum un arc de triumf, fie de ceva înalt precum un obelisc de exemplu

H I

VARIETATEA PRIN UNITATE UNIFORMITATE ŞI FRONTUL CONTINUU

În secolul XVIII-lea exista deja pericolul de uniformitate aşa că autoritatea publică începe să controleze doar înălţimea in acord cu lăţimea străzii Barocul are codul cortinelor arhitecturale care se realizează prin străzi canal.

sunt astfel de teme clasice. exedrele. ceea ce presupune cheltuieli financiare imense şi care distrug proprietatea. frontoanele de temple. El a fost conceput ca o cale de comunicare ceremonială care controlează oraşul prin centralizarea experienţei vizuale. scări.bulevardul cu aliniament de copaci în rânduri uniforme pentru delimitarea spaţiilor este contribuţia franceză . unitar spaţios. ieftin şi necomplicat. perspectivele spre… ( direcţionate înspre adîncime). Aceste puncte sunt relaţionate cu realitatea dramatică topografică şi legate între ele prin străzi drepte. precum eficientizarea circulaţiei reevaluarea istoriei prin monumentele ridicate care preaslăvesc personalităţile vremii şi transmit în fapt mesajele politice ale conducătorilor. BAROCUL CA TEATRU Barocul a fost inventat pentru a crea un spaţiu pentru diverse ocazii ceremoniale precum nunţile. oglinzi de apă. • Raţiunile pentru care s-au inventat aceste coduri sunt de ordin funcţional. Elementele locale sunt dramatizate prin cascade. pentru a forma o constelaţie de pieţe. Între secolul XVI-lea şi XVIII –lea clădirile teatrelor permanente erau plasate în incinta palatelor princiale. Noii patroni ai Renaşterii erau de fapt patronii renaşterii teatrului clasic. Aceasta presupune apariţia unor coduri care permit aceasta precum bula papală din 1480 pentru exproprieri şi demolare pentru nevoi publice.piaţa rezidenţială cu faţade continue uniforme cu o statuie în mijloc -„rond point” aliniament de copaci pentru a permite intrarea radialelor într-o piaţă geometrică. În acest concept experienţa spaţială a mişcării ca spectacol joacă un rol esenţial (a apărut un Atlas cu planuri şi perspective comandat de Carlo Emanuelle al II-lea de Savoia pentru celebrarea transformării oraşului Torino într-o capitală barocă). Teatro Olimpico de la Vicenza a lui Paladio prin pictura de pe fundal produce o scenă tridimensional. Acest aranjament era răspândit în întreg oraş. care necesită uniformizarea faţadelor. Washingtonul din 1791 a fost conceput ca un ansamblu urban total. unde străzile sunt drepte. Astfel oraşul a fost conceput ca un teatru ideal pentru dominaţia prinţului. În Roma sub Sixt al V lea sunt trasate străzi drepte care taie viile şi grădinile locuitorilor. strada de tip tragică să fie bordată de clădirile publice şi strada de tip satirică să fie activităţilor bucolice. statuile pe piedestal. Toate aceste aranjamente sunt inflexibile. Faţadele Barocului sunt ca la opera italiană. În secolul XIX-lea clasa mijlocie a transferat spectacolul burghez în cafenele unde era statuat compromisul dintre activitate şi lenevie. în 1748 apar planurile Patte la Paris. botezurile cînd era nevoie de montarea de scene în mod rapid. ELEMENTELE CODATE sunt puţine dar adaptabile precum ordinele clasice: . etc. Străzile majore sunt bulevarde cu aliniamente de copaci. În tratatul „ Theatrum Statum Sabandiae” se preconizează ca strada rezidenţială de tip comică să fie alcătuită pentru oamenii de rând. Costurile imense pentru aplicarea acestor coduri în ţesutul existent conduc la executarea acestor operaţiuni în afara oraşelor. Această manieră a folosit Trompe l oeil pentru ascunderea imaginii Evului Mediu. De remarcat că pateurile sunt închise pentru a asigura o viaţă comunitară proprie în 1715 apare Karlsruhe În 1734 apare St Petersburg. unde apar platforme urbane.„Fiecare casă este un monument şi spaţiul public este un teatru” Arcul de triumf. S-a încercat realizarea de centre de perspective avînd spaţii publice cu monumente. fixat pe puncte de focalizare distribuite pretutindeni în oraş. elevatiile continue. Oraşele imperiale îşi permit aplicarea acestor coduri în centrul oraşelor mult mai tîrziu precum la Paris în 1860 sau la Bucureşti în 1980 .

PARC DE TINUT CONT DE TOPOGRAFIE TERENULUI Crochiuri. crochiuri . sectiuni. STRADA -IN EXTERIORUL ORASULUI : PARC (PADURE) CU ALEI. ETAPIZARE CANALE SECUNDARE DE DESECARI. PROFILE CANALE -IN INTERIORUL ORASULUI: PIATA.ETAPE DE LUCRU IN 0RASUL BAROC -REGULARIZARE CURSURI DE APE.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful