Dreptul de copyright: Cartea downloadata de pe site-ul http://www.mateinfo.

ro/ nu poate fi publicata pe un alt site si nu poate fi folosita in scopuri comerciale fara specificarea sursei si acordul autorului

Adrian Stan

1. Multimea numerelor reale

1.. Scrierea in baza zece:

abcd ¯ =a 10 3 +b 10 2 +c 10+d
a-cifra miilor; b-cifra sutelor; c-cifra zecilor; d-cifra unitatilor;

a,efg ¯ =a 10+e 10 1 +f 10 2 +g 10 3 = =a 10+e 0.1+f 0.01+g 0.001
e-cifra zecimilor; f-cifra sutimilor; g-cifra miimilor.

2. Fractii -Fractii zecimale finite: a,b ¯ = ab ¯ 10 ; a,bc ¯ = abc ¯ 100 ; -Fractii zecimale periodice:simple: a,(b) ¯ = ab ¯ a 9 ; a,(bc) ¯ = abc ¯ a 99 ;

mixte: a,b(c) ¯ = abc ¯ ab ¯ 90 ; a,b(cd) ¯ = abcd ¯ ab ¯ 990 ;

3.. Rapoarte si proportii

a b se numeste raport b 0; a b = a n b n =k, n Q * ,
k se numeste coeficient de proportionalitate ; Proprietatea fundamentala a proportiilor:

ab=cd

a d=b c

4. Proportii derivate:

a b = c d { b a = d c sau d b = c a sau a c = b d a a±b = c c±d sau a±b b = c±d d a b = a+c b+d sau a b = a c b d sau a 2 b 2 = c 2 d 2 .

5. Sir de rapoarte egale: a 1 b 1 = a 2 b 2 =.........= a n b n = a 1 + a 2 + a 3 +....+ a n b 1 + b 2 + b 3 +.....+ b

n ; ( a 1 , a 2 , a 3 ,...... a n ) i( b 1 , b 2 , b 3 ,.... b n )
proportionale

sunt direct

a 1 b 1 = a 2 b 2 =..= a n b n =k .

( a 1 , a 2 , a 3 ,...... a n ) i( b 1 , b 2 , b 3 ,.... b n ) sunt invers proportionale

a 1 b 1 = a 2 b 2 =..= a n b n

6. Modulul numerelor reale Proprietati:

| a | def ¯ ¯ { a, a 0 0, a=0 a, a 0
1. | a | 0, a R ; 3. | a |=| a |, a R ; 2. | a |=0, a=0 ; a=±b ;

4. | a |=| b |,

x [ . 7. ( a b ) 3 = a 3 3 a 2 b+3a b 2 b 3 . . a n = 1 a n . ( a m ) n = a m n 2. 2. a 0 ... a o =1.a 0 8. a m = a n m=n. ( a+b ) 2 = a 2 +2ab+ b 2 . 7. Reguli de calcul in R 1.+ ]. a 0 .. 4. (a+b)(a-b= a 2 -b 2 . ( a+b+c ) 2 = a 2 + b 2 + c 2 +2ab+2bc+2ca 5. a m a n = a m n . 6. 5. 0 n =0. 8. 7.a 0 3. Puteri cu exponent intreg a n def ¯ ¯ a a a . a] [a. | a b |= | a | | b | . | a b |=| a | | b | .a]. a n factori 1. (a b) n = a n b n 7. 3. 8. a 1 =a. 10. | x | a. x [ a.. ( a b ) n = a n b n . a 0 . | x |=a. | | a | | b | | | a±b | | a |+| b | . ( a b ) 2 = a 2 2ab+ b 2 . 9. ( a+b ) 3 = a 3 +3 a 2 b+3a b 2 + b 3 . 6. a m+n = a m a n 6. 8. x=±a.5. a 3 b 3 =(a b)( a 2 +ab+ b 2 ) .b 0 4. a 3 + b 3 =(a+b)( a 2 ab+ b 2 ) . | x | a..

2 = b± b 2 4ac 2a . Medii Media aritmetica m a = x+y 2 Media geometrica m g = x y Media ponderata m p = p x+q y p+q .9.a 0 x 2 =a x=± a . a x 2 +b x+c=0 x 1. a 2 =| a | 0. 10. 5. a R 2. a n = ( a ) n = a n 2 .q ponderile Media armonica m h = 2 1 x + 1 y = 2xy x+y . a± b = a+ a 2 b 2 ± a a 2 b 2 unde a ² -b=k ² . .p. Inegalitatea mediilor 2xy x+y xy x+y 2 11. a b = a b . a b = a b 3.b 0 4. Ecuatii a x+b=0 x= b a . a 0 . Proprietatile radicalilor de ordinul doi 1.

| x |=a. b 2 4ac 0.a 0.y [ k. Cât la suta reprezinta numarul a din N.k+1 ] | x y |<1 . Procente p % din N = p 100 N D = S p n 100 12 .a+1) . [ x ] x< [ x ]+1 [ x ]=a a x<a+1 3. [ x ]=[ y ] K Z a. Partea intreaga 1. x =a. x.1) 2. x=[ x ]+{ x } . x % din N =a x= a 100 N . [ x ] Z si { x } [0. a 0 x= a 2 [ x ]=a a x a+1 x [a. a 0 x=±a. 13. x R . Dobânda obtinuta prin depunerea la banca a unei sume S de bani pe o perioada de n luni cu procentul p al dobândei anuale acordate de banca . 12. i.

{ [ x ] }=0 . k Z 6. k Z . Daca x R [ [ x ] ]=[ x ] Z [ { x } ]=0 .4. Daca { x }={ y } x y Z 7. a unui numar N este data de [ 10 { N } ] sau [ ( N [ N ] ) 10 ] 2.y R 10. x R 9. [ x+k ]=k+[ x ] . Identitatea lui Hermite [ x ]+[ x+ 1 2 ]=[ 2x ] . x R . { { x } }={ x } 8. { x+k }={ x } . x. [ x+y ] [ x ]+[ y ] . dupa virgula. x R 5. Inegalitati . Prima zecimala.

+| a n | ..+ a n 2 ) ( a 1 +. a ( 0.c R 9.. n N.c R a..b R a.b. a 2 + b 2 2 ( a+b 2 ) 2 ab a. in R sau C . ( n 1 )( a 1 2 +. | a±b | | a |+| b | . 1 2 k < 1 k + k 1 = k . a>1 ak 1<ak k 1 k 1 m. 19.b.. 18.1. a 2 + b 2 + c 2 ab+bc+ca a. 17.+ a n 2 ) 2( a 1 a 2 +..± a n | | a 1 |+.. a 1 a n + a 2 a 3 +. a 2 + b 2 a+b a+b 2 ab 2 1 a + 1 b . r>0.b.+ a n 1 a n ) 12..1 ) a k < a k 1 2..a. 7.b R sauC .. 5. 3( a 2 + b 2 + c 2 ) ( a+b+c ) 2 a..c 0 11. a 2 + b 2 + c 2 a+b+c 1 3 ( a+b+c ) 10. a+ 1 a 2 ( 4.c R 8..n N a<0. 13. 15. | a 1 ± a 2 ±. a+b+c 3 3 ( a + b + c ) a..b>0 6. 0<a b ( a m b m )( a n b n ) 0 ) a>0 a+ 1 a 2 3. 14. r>0 a x a. a.. a n + b n 2 ( a+b 2 ) 2 .+ a n ) 2 . | x | a ( a>0 ) 16.. 1 n 2 = 1 n n 1 ( n 1 )n = 1 n 1 1 n . 0< a b <2 1< a b a b < a+r b+r . | | a | | b | | | a b | in R sau C .k . n( a 1 2 +. n N a b > a+r b+r .k 1 1 2 k > 1 k + k+1 = k+1 .b.b>0.

egalitate când a i =aj... a n n a 1 +..j= 1.+ a n )( 1 a 1 +..+ 1 a n ) n 2 . 21... ¯ 28.n Z .. m. 26.. Daca x 1 .. x n 0 si x 1 +.. p i N * ....+ a n b n ) 2 31.+ a n n .x2 f( x 2 +. a i 0.+ p n . m n Q | m a 2 n b 2 | 1.n. Teorema lui Jensen: Daca f: R.+ b n 2 ) ( a 1 b 1 +.. a i .. a+b c + b+c a + c+a b 6. . Inegalitatea mediilor generalizate: "=" ai bi = aj bj .= x n = k n .c pot fi lungimile laturilor unui triunghi daca si numai daca x.n ¯ 27... x n e maxim când x 1 =....+ x n e minima atunci când x 1 =.i= 1. a.y. i= 1..n.. Inegalitatea lui Cauchy-Buniakowsky-Schwartz. 22. ¯ ( a 1 2 +. Numerele pozitive a..+f( x n ) n xi . ( a b ) a b 1 a b 23.n.+ x n n ) ( ) f( x 1 )+.= x n = k n . Inegalitatea mediilor n 1 a 1 +... b i R..+ x n =k constant atunci produsul x 2 x 2 .+ a n 2 )( b 1 2 +. 25... x n p n = k p 1 +. x n <0 si i=1 n x i =k constant x 1 +.c R + * a..i= 1.. 24...b Z ...1 n! < 1 ( n 1 )n = 1 n 1 1 n 20. ( interval) si f( x 1 + x 2 2 ) ( ) f( x 1 )+f( x 2 ) 2 x1. 29.... c=x+y.b. Daca... a. x n 0 si x 1 +.z R + * a... x 1 ..b... ¯ 30.+ x n =k= constant atunci x 2 p 1 x 2 p 1 . b=x+z.. Daca x 1 .i a=y+z...b>0 ... ( a 1 + a 2 +. x n p n este maxim când x 1 p 1 = x 2 p 2 =.+ 1 a n a 1 . i..

3.. a i ...+ a n n)1 ( a 1 +..Multimi. Operatii cu multimi.+ a n n 33. Comutativitatea reuniunii si a intersectiei: A B=B A A B=B A 3.(a1 +. Asociativitatea reuniunii si a intersectiei: A (B C)=(A B) C A (B C)=(A B) C 2.+ a n n ) 1 .+ a n 2 n ) 1 2 a 1 +.. b i R+. R.a 1. . n N.. .. 1. Idempotenta reuniunii si intersectiei: A A=A A A=A . ( a 1 2 +. 32.Inegalitatea lui Bernoulli: ( 1+a ) n 1+na..

Distributivitatea intersectiei fata de reuniune: A (B C)=(A B) (A C) 7.4.B E. A\B= ( (A B)= A)=A A B (A B)= A B (A B) 10. A\(B C)=(A\B)\C A\(B C)=(A\B) (A\C) (A B)\C=(A\C) (B\C) (A B)\C=A (B\C)=(A\C) B 11. A. A×(B C)=(A×B) (A×C) A×(B C)=(A×B) (A×C) A×(B\C)=(A×B)\ (A×C) A×B B×A A B A B x A B ( x) (x ( x)((x (x A=>x A) A) B) (x B)) (x B) . 9. 8. Distributivitatea reuniunii fata de intersectie: A (B C)=(A B) (A C) 6. A Ø=A A Ø=Ø 5. A E.

4. 3. (p q)= p q . 7.x x x A B C EA A\B (x (x (x A) (x B) E) (x A) A) (x B) 12. 2. (p (p q) 11. 6. (p q)= p q. p q) r=p p =A (q r) r) 10.p ( p)=p p p =F . p F=p r = p (q p F=F . q. p (q r) = (p q) (p r). 9. q) (q A=A q=q p p) ( p q) ( q p). q (p A=p. p p=A. Relatiile lui de Morgan 1. 8. p p p p p q p p = F.p q=q p. 5. p (q r)=(p q) (p r).

.

..4... un sir de numere reale este dat in forma a 1 .4. a n Observatie: Numerotarea termenilor unui sir se mai poate face incepând cu zero: a 0 .3. definita prin f(n)=a n Notam ( a n ) n N* sirul de termen general . a 1 . unde a 1 .6.«.««... a n+1 = a n +2 Un sir constant este un sir in care toti termenii sirului sunt constanti : 5..1. Siruri Se cunosc deja sirul numerelor naturale 0.5. ( b n ) n sunt egale daca a n = b n . n N Orice sir are o infinitate de termeni. Progresii 1. a3 sunt termenii sirului iar indicii 1.4.6.4. . b) cu ajutorul unei formule a n =2n c) printr-o relatie de recurenta... Un sir poate fi definit prin : a) descrierea elementelor multimii de termeni. a 3 . a 2 . a i ..sirul numerelor pare 2. Doua siruri ( a n ) n .«« Din observatiile directe asupra acestor siruri. Definitie: Se numeste sir de numere reale o functie f: N* R ..5..2. reprezinta pozitia pe care ii ocupa termenii in sir.5.8.. a 2 .««. 2. i • 1 se numeste termenul de rang i. a 2 .2.3.

an. a m a n =( m n )r 7. x2. n 1 2. numit ratia progresiei aritmetice. Progresii aritmetice Definitie: Se numeste progresie aritmetica un sir in care diferenta oricaror doi termeni consecutivi este un numar constant r. a 1 +r. Termenul general este dat de : a n = a 1 +( n 1 )r 4. a 1 +3r . a 1 +2r. Sirul termenilor unei progresii aritmetice: a 1 . an-1. Trei numere x1.a2. x3 se scriu in progresie aritmetica de forma : . Suma oricaror doi termeni egal departati de extremi este egal cu suma termenilor extremi : a k + a n k+1 = a 1 + a n 5. Relatia de recurenta intre doi termeni consecutivi: a n+1 = a n +r. an+1 sunt termenii unei progresii aritmetice a n = a n 1 + a n+1 2 3. 1. Suma primilor n termeni : Sn=(a1+an) n2 6.2. . a1.

Patru numere x1.v .. b 1 q n . x4 = u + 3v. n 1 bn-1..x1 = u v x2 = u x3 = u + v u... bn+1 sunt termenii unei progresii geometrice cu termeni b n = b n 1 b n+1 3. Daca ÷ a i a k a k+1 a k+1 a k+2 4. b 1 q 2 . numit ratia progresiei geometrice. b1. x4 se scriu in progresie aritmetica astfel: x1 = u 3v. 8. Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice : Sn=b1 1 qn1 q 6. u. 1. Progresii geometrice Definitie : Se numeste progresie geometrica un sir in care raportul oricaror doi termeni consecutivi este un numar constant q. x3. Relatia de recurenta : 2.v .. x2 = u v .. b 1 q. x3 = u + v .b2.. Termenul general este dat de : b n = b 1 q n 1 4. Sirul termenilor unei progresii geometrice : b 1 . Produsul oricaror doi termeni egal departati de extremi este egal cu produsul extremilor b k b n k+1 = b 1 b n 5. . x2. 9. pozitivi b n+1 = b n q. bn.

Fie : A B. Functii I. x3. x2. x2.7.v R * + 8. x4 se scriu in progresie geometrica astfel : x1 = u v 3 x2 = uv x3 = u v x4 = u v 3 u.y 2) Functia A.daca din (x)= (y) =>x=y. este injectiva.daca x.v R * + 5. . x3 se scriu in progresie geometrica de forma : x1 = u v x2 = u x3 = u v . 1) Functia este injectiva. Trei numere x1. x y=> (x) (y). Patru numere x1. u.

intersecteaza graficul functiei intr-un punct si numai unul. este surjectiva. dusa printr-un punct al lui B. (x)=y. 1A: A A prin 1A(x) =x. III. 3) Functia este surjectiva.pentru orice y din B) A a. 2) (x) = y <=> x= -1 (y) . IV. = 1) Functia : A B este inversabila . exista cel putin un punct x A. dusa printr-un punct al lui B. functia g este inversa functiei si se noteaza cu -1. 1) Functia este bijectiva daca este injectiva si surjectiva. 1)Functia este surjectiva.are o singura solutie. II. intersecteaza graficul functiei in cel putin un punct.i. 2) Functia este bijectiva daca pentru orice y B exista un singur x (ecuatia (x)=y. (x) =y 3) Functia este bijectiva daca orice paralela la axa 0x. daca orice paralela la axa 0x intersecteaza graficul functiei in cel mult un punct.i. daca a. daca exista o functie g:B A astfel incât g o 1A si o g =1B. daca (A) =B. x A.3) Functia f este injectiva. daca orice paralela la axa 0x. 2) Functia y B.

atunci g o VI. este para.atunci g o 5) Daca si g sunt (strict) descrescatoare. atunci g o este para. este bijectiva. este surjectiva.3) este bijectiva <=> este inversabila. este este para. Fie :A B si g: B C.atunci g o si g sunt bijective. doua functii. atunci g o este periodica. este impara. si g sunt impare. 7) 8) 9) 10) Daca Daca Daca Daca este periodica. atunci g o descrescatoare. de monotonii diferite. Fie : A B si g:B C. doua functii. 1) 2) 3) 4) Daca Daca Daca Daca si g sunt injective. V. este (strict) si g sunt (strict) crescatoare. atunci g o si g sunt surjective.atunci g o descrescatoare. atunci g o este impara si g para. atunci este injectiva. . este (strict) crescatoare. 6) Daca si g sunt monotone. atunci g o este injectiva. Daca g o este injectiva.

v: X A.din Functia este surjectiva. rezulta u=v. surjectiva. rezulta u=v VIII. atunci B iar h: B este injectiva si g =ho . din u o = v o . Daca . Atunci -1 4) Fie A finita si este injectiva <=> este surjectiva. este impara. atunci g este surjectiva.Daca g o Daca g o este surjectiva. este constanta. atunci : R R este bijectiva si impara.Y multimi oarecare. atunci = g. : R R este periodic si monotona.v :B Y.atunci :A A. Fie : A B si X. functiile u. 1)Daca 2) Daca 3) Daca :A B este strict monotona. este bijectiva. .atunci este injectiva. Functia este bijectiva.g: A C bijectiva si h o VII. daca si numai daca oricare ar fi o u = o v. daca si numai daca oricare ar fi functiile u.

B E. este injectiva daca si numai daca ( (A B) = (A) (B).B E. atunci x A a. ) B F exista A E. atunci (B). B E. (x)=y} F ***TRANSLATION ERROR*** E (x) B}.B E 1)Functia 2) Functia este surjectiva daca si numai daca ( incât (A)=B. 3) Functia A. este injectiva daca (A B)= (A) (B). bijectiva <=> inversabila. astfel ) A. Fie : E F. atunci 1) 2) 3) injectiva <=> ( surjectiva <=>( )g:F E (surjectiva) a.i.i.i. B => (A) . Fie :E (A) ={y -1 F si A E.IX. Fie :E F. X. o g =1F ) g : E F (injectiva) a. g o =1E. XI.Fie : E a) A F si A. (B) = {x 1.

B F atunci a) A b) c) d) e) -1 B => (A) (A) (A) (F) = E. -1 -1 (B) = (A B). -1 Functia de gradul al doilea Forma canonica a functiei f:R R. -1 (A) (B) -1 -1 (B). a.Fie : E F si A.b) (A B)= (A) (A) (B) (B). c) (A B) d) (A) 2. .b. (A B). (B). x R . -1 --1 -1 -1 (B) = -1 ( A B).a 0 este f(x)=a ( x+ b 2a ) 2 4a .c R. (A B). f(x)=a x 2 +bx+c.

x R . 0 . 4a ) . x R .punct de minim. x1=x2 f(x) f(x)=0 R 0. unde = b 2 4ac a0 f este convexa.raficul functiei este o parabola de vârf V( b 2a . V( b 2a .x2 C f(x) >0. =0 . x1. 4a ) . x= b 2a .

0. Pentru x ( . x 1 x 2 R f(x) f(x)<0. functia este strict crescatoare . Pentru x [ b 2a . x ( . x 2 ) 0.+ ) .+ ). x 1 ] [ x 2 . b 2a ) functia este strict descrescatoare. x ( x 1 .

x2 C f(x) <0. x1=x2 R f(x) f(x)=0 x= b 2a 0. V( b 2a . x1. x R .punct de maxim =0 . 4a ) .a<0 functia este concava 0 . x R . .

a. x [ x 1 . x 1 ) ( x 2 . x 1 x 2 R f(x) 0.0. NUMERE COMPLEXE SUB FORMA ALGEBRICA C={ z| z=a+ib.+ ).b R. Pentru x [ b 2a . NUMERE COMPLEXE 1. x 2 ] . . i 2 = 1 } multimea numerelor complexe. b 2a ) functia este strict crescatoare.+ ) f(x)<0. functia este strict descrescatoare. z=a+ib=Re z+Im z . 6. x ( Pentru x ( .

i 4k =1 . i 4k+3 = i . i 4k+1 =i . 4. 6. 5. 2. i 4k+2 = 1 . i n=1in. . conjugatul 5.OPERATII CU NUMERE COMPLEXE Fie z 1 =a+ib. z 1 ¯ =a ib. z 1 + z 2 =(a+c)+i(b+d). z 2 =c+id . z 1 z 2 =(a c b d)+i(a d+b c). lui z 1 z 1 z 2 = a c+b d c 2 + d 2 +i b c a d c 2 + d 2 1z1=aa2+b2 iba2+b2. 4. 2. z1=z2 a=c si b=d . 3. Atunci: 1. 3. PUTERILE LUI i 1.i 1=1i= i .

n par i n . 2.| z |=0 z=0 z 1 z 2 |=| z 1 | | z 2 | 5.n impar PROPRIETATILE MODULULUI | z |= a 2 + b 2 . z z¯=|z|2 3.2 =±[ a+ a 2 + b 2 2 ±i a+ a 2 + b 2 2 ] + daca b pozitiv. z C.modulul nr. | | z 1 z 2 |= | z 1 | | z 2 | . complexe | z | 0. 1.daca b negativ 2a dac x 1. | z n |= | z | n ECUATII: z 2 =a+ib z 1.2 = b± b 2 4ac 2a daca = b 2 4ac 0 sau x 1. z 2 0 | | z 1 | | z 2 | | | z 1 ± z 2 | | z 1 |+| z 2 | 8. i n = ( i) n = ( 1) n i n ={ i n . 6.2 = b±i NUMERE COMPLEXE SUB FORMA GEOMETRICA Forma trigonometrica a numerelor complexe: . z R Imz=0 z= z ¯ 7.2 =± a+ib z 1. | z |=| z ¯ | 4. a x 2 +bx+c=0 a 0 .6.

a 1 .i 1 = 2 +k = | z |= z1 z2= 1 in 1 ) 2 [cos( 1 + 2 )+isin( 1 + 2 ) z 1 ¯ = 1 (cos 1 is 1 z 1 = 1 1 [cos( 2 1 )+isin( 2 1 )+isin( 1)] 1 )] z 2 z 1 = 2 1 [ cos( z 1 n = 1 n (cosn 1 +isinn 1 ). (a.III 2. k={ 0.z= (cos +isin ) . (a.si exista k Z a. z1=z2 1 = 2 . FUNCTIA EXPONENTIALA Def.n 1 ¯ z 1 n = 1 n (cos 1 +2k n +isin 7. ). =arctg b a +k .a 0. f: R (0.b) I 1.b) II.b) IV a 2 + b 2 se numeste raza polara a lui z Fie z1= 1 (cos 1 +isin 1 ) si z2= 2 (cos 2 +isin 2 ) .n R 1 +2k n ).k 0. (a. f(x)= a x .

b ( 0. ax1 ax2 ). a f(x) = b g(x) .a. a f(x) =b.b 0 f(x)= log a b 2. ecuatii exponentiale reductibile la ecuatii algebrice printr-o substitutie.a 0 ( a b ) x = a x b x .a.a 1 f(x)=g(x) 3.y R a x a y = a x+y ( a b ) x = a x a y ( a x ) y = a x y a x a y = a x y .a 0.a 0 pentru a 0.x.b 0 a 0 =1 a x = 1 a x .1 ) x1 x2 Proprietati: Fie a.b 1.b 0.nu se defineste a x Tipuri de ecuatii: 1.a 0. .a.a 1.Daca a 1 x1 x2 f este strict crescatoare ax1 ax2 f este strict descrescatoare Daca a ( 0. a f(x) = a g(x) .b 1 f(x)=g(x) log a b 4.

f(x)= log a x . Inecuatii a>1.5.a 1 . ) R. ecuatii ce se rezolva utilizând monotonia functiei exponentiale. a 0.x>0 .1) a f(x) a g(x) FUNCTIA LOGARITMICA Def: f:(0. a f(x) a g(x) f(x) g(x) f(x) g(x) a (0.

log a f(x)= log b g(x) f(x)= a log b g(x) 4.b c ( 0. log f(x) g(x)=b.f 1 g(x)=f (x) b 2.x. log a a=1. Inecuatii .y (0.a.m R a y =x 0 y= log a x log a x y= log a x+ log a y log a x y = log a x log a y log a a m =m.g 0.1 ) x1 x2 Proprietati: log a x 1 log a x 2 Fie a. ).f. x= a log a x log a 1=0. 1 log a b = log b a a log b c = c log b a .Daca a 1 x1 x2 f este strict crescatoare log a x 1 log a x 2 f este strict descrescatoare Daca a ( 0.b. 5. log a b m =m log a b log a b= log c b log c a . log a f(x)= log a g(x) f(x)=g(x) 3. ecuatii logaritmice reductibile la ecuatii algebrice printr-o substitutie.c 1. ). Tipuri de ecuatii: 1. ecuatii ce se rezolva utilizând monotonia functiei logaritmice.

log a f(x) log a g(x) f(x) g(x) a (0. BINOMUL LUI NEWTON .a>1.1) log a f(x) log a g(x) f(x) g(x) 8.

..In 1664 Isaac Newton (1643-1727) a gasit urmatoarea formula pentru dezvoltarea binomului (a+b)n.+ C n n b n Numerele C n 0 ........ Desi formula era cunoscuta inca din antichitate de catre matematicianul arab Omar Khayyam (1040-1123). TEOREMA: Pentru orice numar natural n si a si b numere reale exista relatia: (1) ( a+b ) n = C n 0 a n + C n 1 a n 1 b+ C n 2 a n 2 b 2 +. Exemplu: (a+2b)4= a4 + 4a 3 . Este necesar sa se faca distinctie intre coeficientul unui termen al dezvoltarii si coeficientul binomial al acelui termen....+ C n k a n k b k +.. C n 1 .. C n n se numesc coeficientii binomiali ai dezvoltarii. Daca n=2k coeficientul binomial al termenului din mijloc al dezvoltarii este Cnk si este cel mai mare.... ....2b+ .+ ( 1) k C n k a n k b k +... Coeficientul celui de-al doilea termen este 8 iar coeficientul binomial este C41 =4.. Pentru (a-b)n avem urmatoarea forma a binomului lui Newton: ( a b ) n = C n 0 a n C n 1 a n 1 b+ C n 2 a n 2 b 2 ... Newton a extins-o si pentru coeficienti rationali...+ ( 1) n C n n b n (1 ) Proprietati: 1....... Numarul termenilor dezvoltarii binomului (a+b)n este n+1.

.+ C n n = (1+1) n (6) (5) (4) ceea ce inseamna ca numarul tuturor submultimilor unei multimi cu n elemente este 2n . n=2k <Cnk =Cnk+1> ...1.. Coeficientii binomiali din dezvoltare. .Daca n=2k+1 Cn <Cn < Cno<Cn1< o 1 Cn si Cn k k k+1 sunt egali si sunt cei mai mari. 4..2....>Cn k+1 daca n este par. egal departati de termenii extremi ai dezvoltarii sunt egali intre ei..n (3) Formula binomului lui Newton scrisa restrâns are forma: ( a+b ) n = k=0 n C n k a n k b k ..... Relatia de recurenta intre termenii succesivi ai dezvoltarii este urmatoarea: T k+2 T k+1 = n k k+1 b a 5... 2.. n=2k+1. k=0. Termenul de rang k+1 al dezvoltarii (sau termenul general al dezvoltarii) este T k+1 = C n k a n k b k . Pentru a=b=1 se obtine C n 0 + C n 1 + C n 2 +.. Cnk=Cnn k (2) 3... n <Cn >Cn > .>Cnn daca n este impar.

B(x.y). data de dreapta AB sau orice dreapta paralela cu aceasta. dat de lungimea segmentului AB.9. Observatii: Orice vector AB se caracterizeaza prin: modul(lungime. Se numeste vector.y0). Notatii: AB | AB | Definitie: = (x x 0 ) 2 + (y y 0 ) 2 . directie. aceeasi lungime si acelasi sens cu ale unui segment orientat. multimea tuturor segmentelor orientate care au aceeasi directie. unde A(x0. vectorul cu originea A si extremitatea B.norma). Vectori si operatii cu vectori Definitie: Se numeste segment orientat. indicat printr-o sageata de la originea A la extremitatea B.modulul vectorului AB . o pereche ordonata de puncte din plan. sens.

R |. vectori coliniari vectori necoliniari .Se numesc vectori egali. Adunarea vectorilor se poate face dupa regula triunghiului sau dupa regula paralelogramului: v =0 =0 sau v 0 daca =0 . In caz contrar se numesc necoliniari.AB = BA . acelasi sens si acelasi modul. v are directia si sensul daca 0 . vectorii care au aceeasi directie. Daca 0. v vectorului v Definitie: | v |=| | | v 0 si sens opus lui v Doi vectori se numesc coliniari daca cel putin unul este nul sau daca amândoi sunt nenuli si au aceeasi directie. Doi vectori se numesc opusi daca au aceeasi directie. acelasi modul si sensuri contrare: .

Ra. x u +y v = 0 x=y=0 . directiile axelor si sensurile semiaxelor pozitive cu OX si OY. C sunt coliniare AB si AC AB| |CD AB si CD sunt coliniari sunt coliniari. B. Punctele A. Oricare ar fi vectorul v exista .y R a. si b formeaza o baza. Vectorii i = OA si j = OB se numesc versorii axelor de coordonate. v = u .b ).i.Teorema: Fie u Vectorii u 0 si v si v un vector oarecare. AB = AC . Teorema: Fie a si b doi vectori necoliniari. se numesc coordonatele vectorului v Definitie: Fie XOY un reper cartezian.i. R(unice) astfel incât v = a + b . Ei au modulul egal cu 1. Consideram punctele A(1. sunt coliniari R a. Baza ( i .j ) se numeste baza ortonormata. in baza ( a . B(0. . Vectorii a . Daca u si v sunt vectori necoliniari atunci x. .1).0).i.

] u v v =0 0 u v x x'+y y'=0.y') . are coordonatele ( x .x'.y') nenuli.y).yA | AB |= ( x B x A ) 2 + ( y B y A ) 2 =p r OX v +p r OY v Teorema: Fie u 1) u 2) 3) u (x.y+y ). v (x'. y=yB. ]. x x' = y y' =k. (x. [0. Atunci: u .xA.v ).v v = A'B' + A''B'' i =x i +y j j x=xB. cos = x x'+y y' x 2 + y 2 (x') 2 + (y') 2 [0. Atunci: are coordonatele (x+x . Fie u 2] u v 0. v (x'. v (x. (x'. v +v R.y). 4) Produsul scalar a doi vectori nenuli. u v =| u | | v | cos unde =m( u .y). ( 2.y' 0. xy' x'y=0.y') sunt coliniari y ).

1] [ 2. 2] . i j =0. atunci: AB = r B .1 ] arcsin:[-1. 2 ] [ 1. u =1.u =0 u =0. Daca r A pozitie. u . i i u =|u =j j | 2 0. Functii trigonometrice Semnul functiilor trigonometrice: Sin: [ 2.rB rA 10. sunt vectori de u Vectori de pozitie.

Cos: [ 0.1 ] arccos:[-1. 2) . ] [ 1. 2) R arctg:R ( 2. ] Tg: ( 2.1] [ 0.

| a | 1 x=±arccosa+2k .0] tgx=a.dac a [0.k=impar Analog pentru In general. a un numar real si k Z .| a | 1 x= ( 1) k arcsina+k .dac a [0.dac a [ 1. sinx=a. 2 ±u) sinu. 2 ) Notam sgn f= semnul functiei f.k=par sgnf(k 2 ±u) cof(u).Reducerea la un unghi ascutit Fie u (0.k=impar Ecuatii trigonometrice Fie x un unghi.1] = ±arccosa+(2k+1) .a R x=arctga+k .dac a [ 1. f(k 2 ±u)={ sgnf(k 2 ±u) f(u).1] = ( 1) k+1 arcsin| a |+k . cof = cofunctia lui f sin( k 2 ±u )={ sgnf(k celelalte.0] cosx=a.k=par sgnf(k 2 ±u) cosu.

cos x+ ccos2 x=0 Ecuatii trigonometrice care se rezolva prin descompuneri in factori. FORMULE TRIGONOMETRICE .arcsin(sinx)=a x= ( 1) k a+k arccos(cosx)=a x=±a+2k arctg(tgx)=a x=a+k sinf(x)=sing(x) f(x)= ( 1) k g(x)+k sinf(x)=sing(x) f(x)= ( 1) k g(x)+k tgf(x)=tgg(x) f(x)=g(x)+k .k Z Ecuatii trigonometrice reductibile la ecuatii care contin aceeasi functie a aceluiasi unghi. Ecuatii de forma: asinx+bcosx+c=0 |: a sinx+tg cosx= c a x+ = ( 1) k arcsin( c a cos )+k | asinx+bcosx | a 2 + b 2 Observatie importanta: Prin ridicarea la putere a unei ecuatii trigonometrice pot aparea solutii straine iar prin impartirea unei ecuatii trigonometrice se pot pierde solutii. Ecuatii omogene in sin x si cos x de forma: asin x+bcos x=0. asin2 x+bsin x . Ecuatii simetrice in sin x si cos x.

tg = 2tg 21 tg2 . tg3 = 3tg tg3 1 3t g 2 cos3 =4 cos 3 2 = sin 1+cos = 1 cos sin = 1 ctg 2 1+t g 2 2. 2. 6. sin2 =2sin cos . tg2 = 2tg 1 t g 2 16. sin( )=sin cos sin cos . ctg3 = ct g 3 3ctg 3ct g 2 1 15. sin 2 + cos 2 =1 cos =± 1 sin 2 . 2 =± 1 cos 1+cos .sin 2 =± 1 cos 2 .1. sin = 2tg 2 . ctg 2 =± 1+cos 1 cos 1 2ctg . cos 14. cos =± 1 1+t g 2 . tg 4 sin 3 . 11. 13. cos( sin sin . tg 2 =± 1+cos 2 . cos2 1 ctg +ctg . 19. )= tg tg 1+tg tg . cos 2 = 1+cos2 2 . sin( + )=sin cos +sin cos . sin 2 = 1 cos2 2 . 8. ctg = 1 t g 2 17. t g 2 +1= 1 cos 2 )=cos cos +sin sin . sin3 =3sin . tg =± sin 1 sin 2 =± 1 cos 2 cos 3. 2. 18. tg( + )= tg +tg 1 tg tg . cos( + )=cos cos 5. ctg2 = ct g 2 2 . sin =± tg 1+t g 2 4. tg( 9. )= ctg ctg +1 ctg ctg . 3cos . 2 2tg 2. ctg( = cos 2 sin 2 =2 cos 2 1=1 2 sin 2 12. . 7. ctg( + )= ctg ctg 10. cos = 1 t g 2 2 1+t g 2 . sin =± 1 cos 2 R .

sina+sinb=2sin a+b 2 cos a b 2 sina sinb=2sin a b 2 cos a+b 2 cosa cosb= 2sin a+b 2 sin a b 2 cosa+cosb=2sin a b 2 cos a+b 2 tga tgb= sin(a b) cosa cosb ) sina sinb ctga+ctgb= sin(a+b) sina sinb ctga ctgb= sin(b a cosa cosb= cos(a+b)+cos(a b) 2 arcsinx+arcsiny=arcsin(x 1 y 2 +y 1 x 2 ) arcsin x+arccos x= 2 arctg x +arcctg x= 2 .

arctg x+arctg 1 x = 2 arccos(-x)= -arccos x .

unde m=tg = y 2 y 1 x 2 x 1 este panta dreptei si n este ordonata la origine. B(x2. a. Ecuatia dreptei prin taieturi: x a + y b =1.y0) si o directie data( are panta m) y-y0=m(x-x0) 4. Ecuatia dreptei determinata de un punct M(x0.y2): y y1y2 y1=x x1x2 x1 3. ECUATIILE DREPTEI IN PLAN 1. 5. Ecuatia dreptei determinata de punctele A(x1.b 0. Ecuatia explicita a dreptei (ecuatia normala): y=mx+n. Ecuatia carteziana generala a dreptei: ax+by+c=0 Punctul M(x0.y0) d (d) a x 0 +b y 0 +c=0 2. .11.y1).

6. Fie (d): y=mx+n si (d ): y=m x+n Dreptele d si d sunt paralele Dreptele d si d coincid Dreptele d si d sunt perpendiculare Tangenta unghiului m=m si n n.

m=m si n=n . mm = -1.

a celor doua drepte este tg =| m m' 1+m m' |

7. Fie d: ax+by+c=0 si d : a x+b y+c =0 cu a ,b ,c 0. si =m( d,d') Dreptele d si d sunt paralele Dreptele d si d coincid a a' = b b' c c'

a a' = b b' = c c' a a' b b'

Dreptele d si d sunt concurente ab -ba 0.

cos = v v' |v| | v ' | = a a ' +b b ' a 2 + b 2 a ' 2 +b ' 2 unde v ( b , a ), v ' ( b ' ,a ' ) sunt vectorii directori ai dreptelor d si d . Dreptele d si d sunt perpendiculare, d d' a a ' +b b ' =0

8. Fie punctele A(x1,y1), B(x2,y2), C(x3,y3), D(x4,y4) in plan. Dreptele R*,a.î AB AB = CD si sau CD sunt mAB=mCD. AB CD paralele, AB||

CD

Dreptele AB si CD sunt perpendiculare, AB CD

=0

Conditia ca punctele A(x1,y1), B(x2,y2), C(x3,y3) sa fie coliniare este:

y3 y1y2 y1=x3 x1x2 x1

9. Distanta dintre AB= ( x 2 x 1 ) 2 + ( y 2 y 1 ) 2

punctele A(x1,y1) si B(x2,y2)

este

Distanta de la un punct M0(x0,y0) la o dreapta h de ecuatie (h): ax+by+c=0 este data de: d( M 0 ,h)= | a x 0 +b y 0 +c | a 2 + b 2 .

12. CONICE

1.CERCUL

Definitie: Locul geometric al tuturor punctelor din plan egal departate de un punct fix, numit centru se numeste cerc.

C(O,r)={M(x,y)|OM=r}
1. Ecuatia generala a cercului A(x ² + y ² ) + Bx + Cy + D = 0 2. Ecuatia cercului de centru: O(a, b) respectiv O(0, 0) si raza r (x - a) ² + (y + b) ² = r ² ; x ² + y ² = r ² 3. Ecuatia cercului de diametru A(x1;y1), B(x2; y2) (x - x1)(x - x2) + ( y- y1)(y - y2) = 0 4. Ecuatia tangentei dupa o directie O(0,0) : y = mx ± r 1+m² O(a,b) : y-b = m(x-a) ± r 1+m² 5. Ecuatia tangentei in punctul M(x0, y0) (x· x0) + (y ·y0) = r ² respectiv (x - a)(x0 - a) + (y - b)(y0 - b) = r ² 6. Ecuatia normala a cercului

-n) si r ² = m ² + n ² . y0) I.x0) x²+y²=r² . se numeste elipsa. II.x ² + y ² + 2mx + 2ny + p = 0 cu O(-m. .d) = |ma b+n| m²+1 sau ( d= |ax0+by0+c| a²+b² ) 9. ELIPSA Definitie: Locul geometric al punctelor din plan care au suma distantelor la doua puncte fixe.y0 = m(x . y .y0) x · x0 + y · y0 + m(x + x0) + n(y + y0) + p = 0 8.p 7. =0 2. Ecuatiile tangentelor din punctul exterior M(x0. b) la dreapta de ecuatie y = mx + n este d(0. constanta. Se scrie ecuatia 4 si se pune conditia ca M sa apartina cercului de ecuatie 4. Ecuatia tangentei in punctul M(x0. Distanta de la centrul cercului O(a.

MF .focare.F. Ecuatiile tangentelor dintr-un punct exterior M(x0. FF distanta focala E= { M(x. m= b² a² x0 y0 4.y)| MF+MF'=2a } MF. b²=a²-c² 2. y0) la elipsa x x0 a² + y y0 b² =1 .F . Ecuatia tangentei in punctul M(x0. Ecuatia tangentei la elipsa y = mx ± a²m²+b² 3. Ecuatia elipsei x² a² + y² b² =1 .raze focale 1. y0) la elipsa VAR I Se scrie ecuatia 2 si se pune conditia ca M sa apartina elipsei de ecuatie 2 de unde rezulta m VAR II Se rezolva sistemul y y0 = m(x-x0) .

se numeste hiperbola . cu conditia =0 3. HIPERBOLA Definitie: Locul geometric al punctelor din plan a caror diferenta la doua puncte fixe este constanta..

Ecuatia tangentei la hiperbola y = mx ± a²m² b² 3.a ² Daca a = b => hiperbola echilaterala 2. b ² = c ² .y) | |MF MF | = 2a } y = ± b a x --ecuatia asimptotelor 1. x x0 a² y y0 b² =1 . Ecuatia hiperbolei x² a² y² b² =1 . Ecuatia tangentei in punctul M(x0. m= b² a² x0 y0 .H: = { M(x. y0) .

Ecuatiile tangentelor dintr-un punct exterior M(x0. Se rezolva sistemul y . de unde rezulta m. . Se scrie ecuatia 2 si se pune conditia ca M sa apartina hiperbolei de ecuatie 2. y0) VAR I. VAR II. PARABOLA Definitie: Locul geometric al punctelor egal departate de un punct fix.x0) x² a² y² b² =1 . cu =0 4.4. se numeste parabola. (numit focar) si o dreapta fixa (numita directoare).y0 = m(x .

Se scrie ecuatia 2 si se pune conditia ca M VAR II. Se rezolva sistemul y . Ecuatia parabolei y ² = 2px 2. Ecuatia tangentelor dintr-un punct exterior M(x0. 1.P: = { M(x. Ecuatia tangentei in M (x0. y0) VAR I. y) | MF = MN } (d): x = p 2 ( locul geometric al punctelor din plan de unde putem duce tangente la o parabola). y0) y·y0 = p(x + x0) 4.y0 = m(x . Ecuatia tangentei la parabola y = mx + P 2m 3.x0) (ecuatia 2) => m .

y ² = 2px cu =0 .

Daca toate elementele unei linii (sau coloane) dintr-o matrice sunt nule. MATRICE. . obtinem o matrice al carei determinant este egal cu a inmultit cu determinantul matricei initiale. 5. ALGEBRA LINIARA 1. Daca intr-o matrice schimbam doua linii(sau coloane) intre ele obtinem o matrice care are determinantul egal cu opusul determinantului matricei initiale. 3. Daca o matrice are doua linii (sau coloane) identice atunci determinantul sau este nul. 4.13. Determinantul unei matrice este egal cu determinantul matricei transpuse. DETERMINANTI. atunci determinantul matricei este nul. Adunarea matricelor ( a b c d )+( x y z t )=( a+x b+y c+z d+t ) a ( x y z t )=( a x a y a z a t ) Inmultirea matricelor ( a b c d ) ( x y z t )=( a x+b z a y+b t c x+d z c y+d t ) Transpusa unei matrice ( a b c d ) T =( a c b d ) 2. | a b c d |=a d b c . Proprietati: | a b c d e f g h i |=a e i+d h c+g b f c e g f h a i b d 1. 2. Daca toate elementele unei linii(sau coloane) ale unei matrice sunt inmultite cu un element a.

Daca la o matrice patratica A de ordin n presupunem ca elementele unei linii i sunt de forma a ij = a ij ' + a ij '' atunci det A = det A +det A . |a 0 0 b c 0 d e f |=a c f 12. Rangul unei matrice . 10. Determinantul Vandermonde: a)(c b) . | 1 1 1 a b c a 2 b 2 c 2 |=(b a)(c 11. Daca intr-un determinant toate elementele de deasupra diagonalei principale sau de dedesubtul ei sunt egale cu zero. Daca o linie (sau coloana) a unei matrice patratice este o combinatie liniara de celelate linii(sau coloane) atunci determinantul matricei este nul. atunci determinantul este egal cu a c f .6. 9. Daca elementele a doua linii(sau coloane) ale unei matrice sunt proportionale atunci determinantul matricei este nul. 8. 7. Factor comun | a x a y a z b m b n b p u v r |=a b | x y z m n p u v r | 3. Daca la o linie (sau coloana) a matricei A adunam elementele altei linii (sau coloane) inmultite cu acelasi element se obtine o matrice al carei determinant este egal cu determinantul matricei initiale.

.s (C) . exista un minor de ordin r al lui A iar toti Teorema: Fie A M m. Teorema: Inversa unei matrice daca exista este unica. determinantul format cu elementele matricei A situate la intersectia celor r linii si r coloane. Teorema: Rangul produsului a doua matrice este mai mic sau egal cu rangul fiecarei matrice.n (C). 2) A 1 = 1 detA A* 3) A-1 M n (Z) (A A A*= ( ( 1) i+j d ij ) i. Definitie: Fie A O m. Numarul natural r este rangul matricei A exista un minor de ordinul r al lui A. Definitie: M n (C) .B M n. 1 r min(m.Fie A M m.j A 1) det A = ±1 . Daca noul determinant este nul rezulta ca ultima linie(respectiv coloana )este combinatie liniara de celelalte linii (respectiv coloane). Observatii: 1) det (A·B) =det A· det B. r N. A este inversabila det A 0. nenul iar toti minorii de ordin mai mare decât r+1 (daca exista) sunt nuli. Definitie: Se numeste minor de ordinul r al matricei A.n) . Atunci orice minor de ordinul k .s) al lui AB se poate scrie ca o combinatie liniara de minorii de ordinul k al lui A (sau B).n o matrice .( A este nesingulara). 1 k min(m. Stabilirea rangului unei matrice: Se ia determinantul de ordinul k-1 si se bordeaza cu o linie (respectiv cu o coloana).n (C) . Teorema: Matricea A are rangul r minorii de ordin r+1 sunt zero.

Sisteme de ecuatii liniare Forma generala a unui sistem de m ecuatii cu n necunoscute este: (1 { a 11 x 1 + a 12 x 2 +........ j = b i . a m1 .... a 1n b 1 .m ¯ . Definitie: Un sistem de numere (1) j=1 n a ij Definitie: ...i= 1........Un sistem se numeste compatibil nu are solutie...Teorema: Un determinant este nul una din coloanele (respectiv linii) este o combinatie liniara de celelalte coloane(respectiv linii).. are cel putin o solutie...... 1...... 2 . n se numeste solutie a sistemului ...+ a mn x n = b m sau bi Unde A (aij) 1 i m .... Matricea A ¯ =( a 11 .......+ a 1n x n = b 1 .... a m1 x 1 + a m2 x 2 +..Un sistem se numeste incompatibil ......... a mn b m ) se numeste matricea extinsa a sistemului............ 1 j n .... Teorema: Rangul r al unei matrice A este egal cu numarul maxim de coloane(respectiv linii) care se pot alege dintre coloanele (respectiv liniile) lui A astfel incât nici una dintre ele sa nu fie combinatie liniara a celorlalte.. 4....matricea coeficientilor necunoscutelor.....

n. Rezolvarea matriceala a unui sistem Fie A. atunci sistemul AX=B are o solutie Teorema lui Kronecker.Un sistem se numeste compatibil determinat . . Rezolvarea sistemelor prin metoda lui Cramer: Teorema lui Cramer: Daca det A not ¯ ¯ unica Xi= i .n ¯ ..Capelli: Un sistem de ecuatii liniare compatibil rangul matricei sistemului este egal cu rangul matricei extinse. j=1. este Teorema lui Rouche: Un sistem de ecuatii liniare este compatibil caracteristici sunt nuli.numarul de necunoscute.Un sistem se numeste compatibil nedeterminat are o singura solutie. 0 . toti minorii Notam cu m-numarul de ecuatii. B M n (C) . A 1 |A X=B X= A 1 B X j = 1 detA i=1 n a ij b i . are o infinitate de solutii.

r -rangul matricei coeficientilor.r m Sistem compatibil nedeterminat sau Sistem incompatibil Daca toti minorii caracteristici sunt nuli Exista cel putin un minor caracteristic nenul Teorema: Un sistem liniar si omogen admite numai solutia banala 0 . I II m=n=r m=r n Sistem compatibil determinat Sistem compatibil nedeterminat Sistem compatibil determinat sau 0 Minorul principal este nenul Daca toti minorii caracteristici sunt nuli Exista cel putin un minor caracteristic nenul Sistem incompatibil III n=r m IV r n.

14. SIRURI DE NUMERE REALE 1. . Vecinatati. Definitia 1 : Se numeste sir . Puncte de acumulare. o functie f : N R definita prin f(n) = a n .

...sau a n+1 a n 1 .sau ¯ a 1 . Definitia 2 : Doua siruri ( a n ) n N . Teorema 2: Fie ( a n ) n N un sir de numere reale. a n este termenul general al sirului ( a n ) n N .{ } V (D..Notam ( a n ) n N : a 0 .sau a n+1 a n 1 . n N ( a n ) n N este monoton descrescator a n a n+1 ... a 2 ..sau a n+1 a n 1 .. a 2 . Se numeste vecinatate a punctului a interval deschis centrat in a de forma (a.. Un sir ( a n ) n N este marginit monoton sau a n+1 a n 0.... Un punct x D care nu e punct de acumulare se numeste punct izolat... Un punct R ¯ se numeste punct de acumulare pentru D daca in orice vecinatate a lui exista cel putin un punct din D. sau a n+1 a n 0. o multime V pentru care >0 si un Definitia 4: Fie D R. atunci limita sa este unica. Siruri convergente Definitia 5 : Un sir ( a n ) n N este convergent catre un numar a afla toti termenii sirului cu exceptia unui numar finit si scriem a n a se numeste limita sirului . Teorema 1: Daca un sir e convergent ..{ } ) . 2. Orice sir are o infinitate de termeni.sau a n+1 a n 1 . an=bn. sau a n+1 a n 0. a+ ) V. n N Definitia 6. n k N R...... ( a n ) n N este stict crescator a n a n+1 . ( b n ) n N sunt egale Definitia 3: Fie a R. a 1 ... a 3 . Atunci: R ¯ daca in orice vecinatate a lui a se n a sau lim a n =a n ( a n ) n N este crescator a n a n+1 .. n N ( a n ) n N este strict descrescator a n a n+1 . n N sau a n+1 a n 0... M R astfel incât | a n | M sau .

Teorema 4: Orice sir convergent are limita finita si este marginit dar nu neaparat monoton.anbn. n n n an. a b au sens atunci irurile a n + b n . a n b n .bn n b. a b . Operatii cu siruri care au limita Teorema 7: Fie ( a n ) n N . . u limit . Teorema 5: Lema lui Cesaro: Orice sir marginit are cel putin un subsir convergent. OBS: Orice sir crescator are limita finita sau infinita.anbna lim( a n b n )=lim a n . R astfel încât an . Teorema 3: Teorema lui Weierstrass: Orice sir monoton si marginit este convergent. ( b n ) n N siruri care au limita: a n Daca operatiile a+b.lim b n . sirul este divergent. fie daca are o limita sau daca admite doua subsiruri care au limite diferite.ab n a. Definitia 8: Un sir e divergent fie daca nu are limita. Definitia 7: Daca un sir are limita finita Daca un sir are limita infinita + sau sirul este convergent.an bn. lim( a n + b n )= lim a n +lim b n . Teorema 6: Daca ( a n ) n N R + * este un sir strict crescator si nemarginit atunci lim a n =+ lim 1 a n =0 n .. Un sir descrescator cu termenii pozitivi este marginit de primul termen si de 0. 3.

0 . .1 .·(. 0·(± ).a<0. atunci sirul produs a n b n este convergent la zero.dac a 0 0. a+ = . 0. .a = . a· = = 0. Teorema 9: Daca sirul ( a n ) n N este convergent la zero. |0|.)=.. iar ( b n ) n N este un sir marginit.lim( a n )= ·lim a n .)=. =0.dac a 0 Nu au sens operatiile: Teorema 8: Daca | a n a | b n i b n Daca a n b n i b n Daca a n b n i b n Daca a n Daca a n n n a 0 |an| |an| 0 an an n n an n n n a |a|. ± . + = . a ={ .. a+(.a>0.)=. ·(.)= .. lim a n b n = lim a n lim b n lim a n b n = (lim a n ) lim b n lim( log a a n )= log a ( lim a n ) lim a n k = lim a n k Prin conventie s-a stabilit: a· =. ± . ..1 R.. 4. Limitele unor siruri tip .+(.

....dac p q i a 0 b 0 0 .1) 1.+ b q ={ 0..dac p q i a 0 b 0 0..dac q ..dac p=q .lim lim n n q n ={ 0.dac q ( 1. lim ( 1+ 1 n ) n =e 2.d ac p q a 0 b 0 .71.. lim ( 1+ 1 x n ) x n =e n xn lim ( 1+ x n ) 1 x n =e xn 0 xn lim sin x n x n =1 0 lim arcsin x n x n = 1 xn 0 lim tg x n x n =1 xn 0 lim arctg x n x n =1 xn 0 lim ln(1+ x n) x n =1 xn 0 lim a x n 1 x n =lna lim ( 1+ x n ) r 1 x n =r ..+ a p b 0 n q + b 1 n q 1 +..a0 0 1 lim n a 0 n p + a 1 n p 1 +....dac q 1 nu exist ...a0 0 ..dac q=1 ( a 0 n p + a 1 n p 1 +.+ a p )={ ...

x x0x x0 x x0x x0 Definitie: Fie f:D R R .xn 0 xn 0 lim e x n x n p = xn lim ln x n x n p =0 xn 15. LIMITE DE FUNCTII Definitie: O functie f:D R R are limita laterala la stânga ( respectiv la dreapta) in punctul de acumulare x 0 exist l s R (respectiv l d R) a. i. x 0 D un punct de acumulare. (respectiv lim f(x) = l d ). lim f(x)= l s . Functia f are limita in x 0 l s ( x 0 )= l d ( x 0 ) Proprietati: .

limg(x) x x 0 . x x x0 Reciproc nu. Daca lim f(x) =l atunci lim| f(x) |=| l |.1.x x 0 limf(x) limg(x) x x 0 x x0 5. Fie f. Daca lim f(x) exista. Dac f(x) g(x) i limg(x= limf(x)= OPERATII CU FUNCTII . atunci aceasta limita este unica. Dac limf(x)=0 i M 0 a. limf(x)=0 x x0 3. U o vecinatate a lui x 0 D astfel incât f(x) g(x) x D U { x 0 } si daca exista limf(x). x x0 6. 7.î.| g(x) | M 8. Daca f(x) g(x) h(x) x D U { x 0 } i limf(x)=limh(x)=l limg(x)=l. limf(x)=+ . x x0 x x0 Daca | f(x) l | g(x) x D U { x 0 } i limg(x)=0 limf(x)=l limf(x) g(x)=0 . x0 x x0 2. Dac f(x) g(x) i limg(x)=+ . Daca lim| f(x) |=0 4.g:D R R .

l1 atunci: 1.lim f(x) g(x) = l 1 l 2 4. .1 ) lim x qx = 1. daca daca daca q=1 q>1 q 1 daca q ( 1.. limf(x)g(x)= l 1 l 2 3. 2. .lim f (x) g(x) = l 1 l 2 5.limg(x)= l 2 i au sens operatiile l 1 + l 2 . 0.l1l2. lim(f(x) ± g(x))= l 1 ± l 2 . nu exista. daca daca daca q=1 q>1 q 1 lim x 2tgx= .Dac exist limf(x)= l 1 . l 1 l 2 .+an .a0 daca 0 lim x ± P(x)= a 0 (± ) n q ( 1. l 1 l 2. .lim f(x) = l 1 P(X)=a0xn + a1xn-1 + 0.1) lim x qx= 1. nu exista. l 1 l 2 .

+ a p b 0 x q + b 1 x q 1+.+ b q ={ 0. daca q ( 1. nu exista.1) lim x qx= 1...dac p q i a 0 b 0 0 .dac p=q .1) lim x a>1 lim x lim x X< 2 2tgx=+ a (0.... daca daca daca q=1 q>1 q 1 lim x x> 2 2tgx= lim x X< 2 2tgx=+ lim x a 0 x p + a 1 x p 1+.dac p q a 0 b 0 . .. . lim x x> 2 2tgx= lim x X< 2 2tgx=+ a>1 2tgx= lim x ax= a x =0 log a x= log a x= lim x lim x lim x lim x a x =0 ax= 0 log a x= 0 log a x= lim x x> 2 a (0.X< 2 0....1) lim x lim x 0 sinx x =1 0 tgx x =1 lim u( x ) lim u( x ) lim u( x ) lim u( x ) 0 sinu( x ) u( x ) =1 0 tgu( x ) u( x ) =1 0 arcsinu( x ) u( x ) =1 0 arctgu( x ) u( x ) =1 lim x x> 2 2tgx= lim x lim x 0 arcsinx x =1 0 arctgx x =1 lim x X< 2 2tgx=+ lim x . dac p q i a 0 b 0 0.

lim x lim x 0 ( 1+x ) 1 x =e lim u( x ) ( 1+ 1 x ) x =e lim u( x ) 0 ( 1+u( x ) ) 1 u( x ) =e ( 1+ 1 u( x ) ) u( x ) =0 lim x 0 ln( 1+x ) x =1 lim u( x ) 0 ln( 1+u( x ) ) u( x ) =1 lim x 0 a x 1 x =lna lim u( x ) 0 a u(x) 1 u( x ) =lna lim x 0 ( 1+x ) r 1 x =r lim u( x ) 0 ( 1+u( x ) ) r 1 u( x ) =r lim x x k a x =0 lim u( x ) u ( x ) k a u( x ) =0 lim x lnx x k =0 lim u( x ) lnu( x ) u ( x ) k =0 .

O functie f : D R R se numeste continua in punctul de acumulare x0 D vecinatatea V a lui f(x0) . ld (x0 ) finite. exista o vecinatate U a lui x0.punct de discontinuitate de a doua speta daca cel putin o limita laterala e infinita sau nu exista. oricare ar fi DEFINITIE. astfel incât pentru orice x U D f(x) V. Daca functia nu este continua in x0 discontinuitate.16. Acesta poate fi: f. dar f(x0). . FUNCTII CONTINUE DEFINITIE. f : D R R este continua in x0 D f are limita in x0 si lim f(x) = f(x0) sau ls (x0 ) = ld (x0 ) = f(x0).punct de discontinuitate de prima speta daca ls (x0 ).se numeste discontinua in x0 si x0 se numeste punct de . . x0 se numeste punct de continuitate.

DEFINITIE. f este continua pe o multime ( interval) intervalului).

este continua in fiecare punct a multimii (

Functiile elementare sunt continue pe domeniile lor de definitie.
Exemple de functii elementare: functia constanta c, functia identica x, functia polinomiala f(x) = a0xn + a1xn-1 + .......an , functia rationala f(x)/g(x), functia radical f(x) n , functia logaritmica log f(x), functia putere xa, functia exponentiala ax, functiile trigonometrice sin x, cos x, tg x, ctg x.

PRELUNGIREA PRIN CONTINUITATE A UNEI FUNCTII INTR-UN PUNCT DE ACUMULARE

DEFINITIE. Fie f : D l

R

R. Daca f are limita D

R in punctul de acumulare x0 f: D { x0 }

R, f(x) = { f(x),x D l,x= x 0

este o functie continua in x0 si se numeste prelungirea prin continuitate a lui f in x0.

OPERATII CU FUNCTII CONTINUE

T1. Daca f,g:D R sunt continue in x0 ( respectiv pe D) atunci f+g, f, f g,f/g, fg, f sunt continue in x0 ( respectiv pe D); R, g 0.

T2. Daca f:D R e continua in x0 Reciproca nu e valabila.

D ( respectiv pe D)

| f(x) | e continua in x0

( respectiv pe D).

T3. Fie f:D R continua in in x0

A si g:B

A continua in x0

B, atunci g f e continua in x0

A.

lim f( g (x) = f( lim g(x)) x x0
x x0

Orice functie continua comuta cu limita.

PROPRIETATILE FUNCTIILOR CONTINUE PE UN INTERVAL

LEMA. Daca f este o functie continua pe un interval [ a,b] si daca are valori de semne contrare la extremitatile intervalului ( f(a) ( f(b) 0 ) atunci exista cel putin un punct c ( a,b)

astfel incât f(c) = 0.

Daca f este strict monotona pe [ a,b] radacina in intervalul ( a, b).

ecuatia f(x) = 0 are cel mult o

f este strict monotona

f: I

J - continua

f(I) =J - surjectiva f - injectiva Orice functie continua pe un interval compact este marginita si isi atinge marginile.

STABILIREA SEMNULUI UNEI FUNCTII

PROP. O functie continua pe un interval, care nu se anuleaza pe acest interval pastreaza semn constant pe el. DEFINITIE. Fie f : I a,b R R ( I = interval) f are proprietatea lui Darboux. ( f(a), f(b)) sau ( f(b), f(a)) c ( a,b), a.i. f(c) = .

I cu a b si

TEOREMA. Orice functie continua pe un interval are P.D. Daca f :I R are P.D. atunci f( I) e interval.

( Reciproca e in general falsa).

CONTINUITATEA FUNCTIILOR INVERSE

T1. Fie f : I

R

R o functie monotona a.i.

f( I) e interval. Atunci f este continua.

T2. Orice functie continua si injectiva pe un interval este strict monotona pe acest interval.

T3. Fie f : I

R, I, J

R intervale.

DERIVATE FUNCTIA DERIVATA .Daca f e bijectiva si continua atunci inversa sa f-1 e continua si strict monotona. 17.

C x 0 1 xn nxn-1 xa axa-1 ax a x lna ex 1x 1xn x xn sin x cos x tg x ctg x ex -1x2 .n x n+1 12x 1nxn 1n cosx -sinx 1 cos 2 x .1 sin 2 x .

arcsin x arccos x arctg x arcctg x lnx log a x (uv) = 11 x2 -11 x2 1 1+ x 2 .v .1 1+ x 2 1x 1 xlna v.u + uv. uv-1.lnu f(x)= ax+b cx+d f (x)= | a b c d | (cx+d) 2 REGULI DE DERIVARE (f.g) =f g+fg ( f ) ' = f' (fg)' =f'g fg'g2 ( f 1 ) ' ( f( x 0 ) )= 1 f ' ( x 0 ) .

Punctele de extrem ale unei functii. Obs.f( x ) f( a ) ) . STUDIUL FUNCTIILOR CU AJUTORUL DERIVATELOR Proprietati generale ale functiilor derivabile .f( x ) ) f( a ) x V. 1.O functie poate avea intr-un interval mai multe puncte de extrem. Fie un interval si f: R. . a se numeste punct de maxim(respectiv de minim) global daca f( x ) f( a )( resp. pentru care Definitie.18.1. Un punct de maxim sau de minim se numeste punct de extrem. un punct a exista o vecinatate V a lui a astfel incât f( x ) f( a )( respectiv.(vezi desenul). x . Se numeste punct de maxim (respectiv de minim)(local) al functiei f .

f( x 0 ) ) este paralela cu . fara a avea in a cea mai mare valoare din interval.atunci f ' ( x 0 )=0 .Obs. tangenta la grafic in punctul ( x 0 .O functie poate avea intr-un punct a un maxim (local). -puncte de maxim -puncte de minim TEOREMA LUI FERMAT Daca f este o functie derivabila pe un interval si x 0 Interpretare geometrica: I 0 un punct de extrem. Deoarece f ' ( x 0 )=0 OX.(vezi desenul f( a )<f( c ) ).2.

2. Obs. Teorema este adevarata si daca functia este derivabila numai in punctele de extrem. Conditia ca punctul de extrem x 0 sa fie interior intervalului este esentiala.(se pot gasi functii astfel incât f ' ( x 0 )=0 dar x 0 sa nu fie punct de extrem). Ex. f( x )=x.3. Reciproca T. (daca ar fi o extremitate a intervalului I atunci s-ar putea ca f ' ( x 0 ) 0 ).1. lui FERMAT nu este adevarata. Obs.Obs. .

. f este continua pe [ a. 3. Daca: 1.Solutiile ecuatiei f ' ( x )=0 se numesc puncte critice .b ].b ]. INTEPRETAREA GEOMETRICA Daca functia f are valori egale la extremitatile unui interval [ a.b ) a. f este derivabila pe ( a. 2. a. Punctele de extrem se gasesc printre acestea. O alta teorema care da conditii suficiente pentru ca derivata sa se anuleze este : TEOREMA LUI ROLLE.b ) . Fie f: I R. a<b. atunci cel putin un punct c ( a. f( a )=f( b ).i f ' ( c )=0.b I. atunci exista cel putin un punct in care tangenta este paralela cu axa ox . Teorema lui Fermat da conditii suficiente (dar nu si necesare) pentru ca derivata intr-un punct sa fie nula.

I (interval. .a extremitatilor) exista cel putin un punct de pe grafic(care nu coincide cu extremitatile). TEOREMA LUI LAGRANGE (sau a cresterilor finite) Fie f: I R. in care tangenta este paralela cu coarda care uneste extremitatile. Consecinta 2. a<b. INTERPRETAREA GEOMETRICA Daca graficul functiei admite tangenta in fiecare punct(cu exceptia eventual. Intre doua radacini ale unei functii derivabile se afla cel putin o radacina a derivatei.b I. Intre doua radacini consecutive ale derivatei se afla cel mult o radacina a functiei. Daca: 1.i sa avem 2. f este continua pe este derivabila pe atunci exista cel putin un punct a. a.Consecinta 1.

Teorema lui Consecinta 1. Daca Rolle.atunci ea este constanta pe acest interval. Daca o functie are derivata nula pe un interval. . Expl. unghiular dar Obs.1.tangenta la grafic in M are coeficientul. Daca o functie are derivata nula pe o reuniune disjuncta de intervale proprietate nu mai ramâne adevarata in general.

Daca si sunt definite pe o reuniune disjuncta de intervale. Daca e derivabila in pe I Daca . proprietatea e falsa in general. Consecinta 3. ETAPELE REPREZENTARII GRAFICULUI UNEI FUNCTII . Expl. Daca Daca pe I pe I e strict crescatoare pe I.Daca pastreaza semn constant pe I. Daca egale si sunt doua functii derivabile pe un interval I si daca au derivatele atunci ele difera printr-o constanta. Consecinta 4. are derivata in si Consecinta 5. e strict descrescatoare I.Consecinta 2.

Asimptotele orizontale sunt drepte de forma y=a.1.Studiul derivatei a doua : a. 2.Radacinile acestei ecuatii vor fi eventuale puncte de maxim sau de minim ale functiei . b. Acestea reprezinta intervalele de monotonie pentru f.Asimptote : a. Domeniul de definitie. unde .unde x este o radacina a ecuatiei f(x)=0 {daca exista}. Radacinile acestei ecuatii vor fi eventuale puncte de inflexiune ale graficului c. functia eate concava. Stabilirea intervalelor pe care semnul lui f este constant.pe intervalele pe care f >0 functia este convexa si pe cele pe care f <0. Calculul lui f .Studiul primei derivate : iar daca este definita a.Se calculeaza f b. 5. Studiul continuitatii functiei pe domeniul de definitie : Daca functia este definita pe R se studiaza limita functiei la pe un interval se studiaza limita la capetele intervalului.0}. 6.Determinarea intervalelor pe care semnul lui f este constant. Intersectia graficului cu axele de coordonate : Intersectia cu axa Ox contine puncte de forma{x. Rezolvarea ecuatiei f (x)=0.Se rezolva ecuatia f (x)=0. c. 4. Astfel. Intersectia cu axa Oy este un punct de forma {0.f{0}} {daca punctul 0 apartine domeniului de definitie} 3.

a=

daca cel putin una din aceste limite are sens si exista in R.

b) Asimptotele verticale sunt drepte de forma x=x0, daca exista cel putin o limita laterala a functiei in x0, infinita. c) Asimptotele oblice sunt drepte de forma y=mx+n, unde
7. Tabelul de variatie; 8. Trasarea graficului.

, analog si pentru - .

19. PRIMITIVE

Primitive. Proprietati.
Fie I un interval din R. Definitia 1.

Fie f: I

R. Se spune ca f admite primitive pe I daca F : I

R astfel incât

a) F este derivabila pe I; b) F (x) =f(x), x I.

F se numeste primitiva lui f. ( I poate fi si o reuniune finita disjuncta de intervale).

Teorema 1.1

Fie f : I

R. Daca

sunt doua primitive ale functiei f, x I.

atunci exista o constanta c R astfel incât

Demonstratie : Daca x I

sunt primitive atunci

sunt derivabile

, x I.

, c= constanta

OBS 1. Fiind data o primitiva

a unei functii, atunci orice primitiva F a lui f are forma F =

+ c , c= constanta

f admite o infinitate de primitive.

OBS 2. Teorema nu mai ramâne adevarata daca I este o reuniune disjuncta de intervale Expl: f: R-

, f(x) = x ²

F=

, G=

F, G sunt primitive ale lui f dar F-G nu e constanta . Contradictie cu T 1.1 OBS 3. Orice functie care admite primitive are Proprietatea lui Darboux. Se stie ca derivata oricarei functii are Proprietatea lui Darboux , rezulta ca f are Proprietatea lui Darboux. F =f.

OBS 4. Daca I este interval si f(I)

nu este interval atunci f nu admite primitive.

Daca presupunem ca f admite primitive atunci din OBS 3 rezulta ca f are P lui Darboux, rezulta f(I) este interval ceea ce este o contradictie. OBS 5. Orice functie continua definita pe un interval admite primitive.

Definitia 2. Fie

f: I

R o functie care admite primitive. Multimea tuturor primitivelor lui

f se numeste integrala nedefinita a functiei f si se noteaza prin simbolul dx. Operatia de calculare a primitivelor unei functii(care admite primitive ) se numeste integrare.

g:I functiile f+g. f = f +C Formula de integrare prin parti.f(x) C= . . Teorema 1. 0. in 1675. 0. ( f)(x)= . f admit R sunt functii care admit primitive si R. f= f. atunci de asemenea primitive si au loc relatiile: (f+g) = f + g. constanta dx = .2 Daca f.Simbolul a fost propus pentru prima data de Leibniz. Pe aceasta multime se introduc operatiile : Fie F(I)= (f+g)(x) =f(x)+ g(x) .

fie metoda substitutiei. 2) f admite primitive. In acest caz se pot face substitutiile: 1. Teorema: Fie I. Daca functia este impara in sin x. fg admit primitive si are loc relatia: f(x)g (x)dx =f(x)g(x)f (x)g(x)dx Formula schimbarii de variabila (sau metoda substitutiei).Teorema 1. iar functia F o este o primitiva a lui (f o ) adica: 5. (Fie F o primitiva a sa.) Atunci functia (f o ) admite primitive.g:R R sunt functii derivabile cu derivatele continue.cos x)=-R(sin x. R(-sin x.cos x) atunci sin x=t.J intervale din R si 1) este derivabila pe I. Daca functia este impara in cos x. atunci functiile fg. . 2.cos x) atunci cos x=t. R(sin x.-cos x)=-R(sin x. f g. Integrarea functiilor trigonometrice Calculul integralelor trigonometrice se poate face fie folosind formula integrarii prin parti.1 Daca f.

3.atunci se utilizeaza substitutiile universale: 5.cos x. se numeste rationala daca R(x)= sunt functii polinomiale. I interval. 0 grad r<grad g si unde f. Daca o functie nu se incadreaza in cazurile 1.2. Integrarea functiilor rationale Definitie: O functie f:I R .3. 4.-cos x) atunci tg x=t.g deci PRIMITIVELE FUNCTIILOR CONTINUE SIMPLE 1. Daca grad f grad g. Daca functia este para in raport cu ambele variabile R(-sin x. Se mai pot folosi si alte formule trigonometrice: sin 2x=2sin x . . atunci se efectueaza impartirea lui f la g f=gq+r.

2. 7. 8. 3. 9. 5. 6. . 4.

17.10. 12. 15. 11. 13. . 14. 16.

. 25. 24. 20. 23. 21. 22. 19.18.

29.26. 28. 27. .

. Nastasescu. Beju. E. Editura Tehnica. editura Stiintifica si Enciclopedica. Luminita Curtui.P. Complemente de matematica.2006. C.D. C.Arno Kahane.Bibliografie: . Nita. 1996. I. Editura tehnica. Bucuresti. Memorator de Matematica-Algebra. - - - . Bucuresti.1983. Gh. Nastasescu. E. E. pentru clasele 9-12 . Editura Booklet. Rogai. Bucuresti.C. Bucuresti. Stanescu: Matematica-Manual pentru clasa a X-aAlgebra .1980. Rizescui: Matematica-Manual pentru clasa a IX-a .1984.Editura tehnica. E. 1982.P.D. Mica enciclopedie matematica . Bucuresti. 1958. Tabele si formule matematice . C Nita. Beju: Compendiu de matematica . I..

sa se calculeze a4 + .Probleme propuse si rezolvate 1. Ridicam la puterea a doua relatia data: ( obtine . 2.Daca Rezolvare: =7.Sa se determine numerele intregi a si b astfel incât Rezolvare: Ridicam la puterea a doua expresia data: Din egalarea termenilor asemenea intre ei rezulta : ab=2 si 2a2+3b2=14 rezulta: a=1 si b=2. a2+ =51 procedând analog se . )2=49.

Sa se calculeze: Rezolvare: unde . dupa formula 4.3.Aflati X din X.3 2008 = (3 2008 1) : (1+ ) Rezolvare: .

Stiind ca sa se calculeze partea intreaga a numarului Rezolvare: .5.

6.Se da numarul x = Sa se arate ca x ² = 4 Sa se calculeze (X+2)2007 Rezolvare: a) x = .

b. sa se calculeze . Rezolvare: S= .Sa se calculeze suma S= . 8. x = 2007 =0 7. Daca Rezolvare: .

.Am adaugat si am scazut 1.

Determinati astfel incât Rezolvare 11. .9.Calculati: Rezolvare: 10. Sa se rezolve ecuatia: (2x-4)(2x-3)(2x+1)(2x+2)=-6 Rezolvare: Ecuatia data este echivalenta cu: (2x-4)(2x+2)(2x-3)(2x+1)=-6 Notam 4x2 4x-8=t t(t-5)=-6 t2-5t+6=0 t1=2 si t2=3 (4x2 4x-8) (4x2 4x-3)=-6 4x2 4x-8=2 x1.2= 4x2 4x-8=3 x3.4= .

Se ridica la puterea a treia ·A Cum x1 + x2= 18 x1+x2=1 (Relatiile lui Viete) A ³ .3A + 18= 0 . unde x1. restul nu sunt reale A ³ + 3A ² -3A ² -9A+6A+18=0 A ² (A+3) 3A (A+3)+6(A+3)=o (A+3)(A ² -3A+6)=0 A=-3 . Solutia reala a acestei ecuatii este A = -3 .12 . Se cere sa se calculeze ecuatiei . . Se da ecuatia: x ² + 18x + 1 = 0. x2 sunt solutiile Rezolvare : Fie A = A ³ = x1 + x2 + 3 .

y) mijlocul lui AB .unde 0 este originea sistemului. a) sa se scrie ecuatia dreptei AB b) sa se arate ca diagonalele patrulaterului AOBM sunt perpendiculare . Rezolvare : Scriem ecuatiile dreptelor AM si MB cum AM Aflam coordonatele lui A: din (1) când Aflam coordonatele lui B: din (2) când Fie P(x.4) intersecteaza axa OY in punctual A si OX in punctual B. Doua drepte perpendiculare intre ele in punctul M(3.13.

panta dreptei AB este Panta dreptei OM este evident A .

Se dau punctele A (2. b) coordonatele centrului de greutate.3). B(-4. Se cere: a) perimetrul triunghiului ABC si natura sa . C(6.6). .4) O B 14.M(3.-2).

AC = obtinem: . Se verifica cu reciproca teoremei lui Pitagora ca triunghiul este dreptunghic cu unghiul de 900 in vârful A. h) ecuatia bisectoarei din A si lungimea ei i) aria triunghiului ABC. g) ecuatia dreptei care trece prin A si este paralela cu BC. f) ecuatia dreptei care trece prin A si face un unghi de 300 cu axa OX.c) ecuatia dreptei BC. b) Coordonatele centrului de greutate . e) ecuatia inaltimii din A pe BC si lungimea sa . BC = . d) ecuatia medianei AM si lungimea sa. Rezolvare: a) Aplicând formula distantei pentru cele trei laturi ale triunghiului AB = . sunt date de formula: c) Ecuatia dreptei BC se scrie folosind formula: 5x+10y-10=0 x+2y-2=0 .

Am aplicat formula y-y0=m(x-x0) in conditiile in care panta este . Cum panta dreptei BC este panta lui AD este 2. Pentru calculul inaltimii (intr-un triunghi dreptunghic) este convenabil sa aplicam formula: AD = . Ramâne sa scriem ecuatia dreptei care trece prin A si are panta 2 : y-6=2(x-2) 2x-y+2=0 este ecuatia inaltimii din A. d) Coordonatele mijlocului segmentului BC sunt : M ecuatia medianei este: 11x-2y-10 =0.(forma generala a dreptei )sau (forma normala). Pentru calculul lungimii medianei AM se poate folosi faptul ca intr-un triunghi dreptunghic mediana corespunzatoare ipotenuzei este jumatate din ipotenuza: AM = . trebuia rezolvat sistemul format din ecuatiile dreptelor BC si AD pentru a determina coordonatele lui D. Altfel. AD si BC sunt perpendiculare ceea ce inseamna ca e) Fie AD inaltimea din A produsul pantelor este egal cu -1. f) y-6= tg300 (x-2). altfel se poate aplica formula distantei.

Se va insista pe faptul ca daca triunghiul nu ar fi fost dreptunghic ar fi trebuit sa se calculeze distanta de la A la dreapta BC adica tocmai lungimea inaltimii iar aceasta s-ar putea face mai simplu folosind formula : Distanta de la un punct M0(x0. Din teorema bisectoarei k= k= . h) Fie AE bisectoarea unghiului A.Folosindu-ne de raportul in care un .g) y-6= (x-2) unde este panta dreptei BC . Atunci ecuatia punct imparte un segment rezulta coordonatele lui E bisectoarei este: 21x-7y=0. .y0) la o dreapta h de ecuatie (h): ax+by+c=0 este data de: . masura unghiului a carei bisectoare se calculeaza. Pentru a calcula lungimea bisectoarei ne putem folosi si de formula care este utilizata de obicei când se cunoaste AE = . i) Aria triunghiului dreptunghic ABC este data de formula A = .

15. Sa se rezolve ecuatia: 2x x x 3 x 3 . Sa se rezolve ecuatia : Rezolvare : Ecuatia data este echivalenta cu : Ridicam la puterea Din monotonia functiei solutie unica care e strict crescatoare ecuatia are 16 .

2007 2006 = 3(2006 + 2006 ) + 1 Rezolvare: Ecuatia data este echivalenta cu: x x 3 3 2007 = (2006 + 1) . Ridicam la puterea 1/3 => x 3 x 3 2007 = 2006 +1 => x 3 2007 x 3 2006 =1 (*) ax care e strict crescatoare => ecuatia (*) are Din monotonia functiei f(x) = (1+ a)x solutie unica: x = 3 17. . Sa se determine numarul de cifre din care este compus numarul 72007.

unde p reprezinta numarul de cifre ale lui N. . Din (*) => lg 10p-1 lg N <lg 10p => p-1 lg N <p . ______ p=3 103 < abcd < 104 .Rezolvare: 102 < abc <103 . Pentru N = 72007 => lg N = 2007 lg 7 1696 de cifre. p = 4 (*) 10p-1 N < 10p .

Sa se arate ca matricea A = e inversabila . unde : 2006 ori de 1 Rezolvare : A e inversabila ultima cifra a numarului det A .18.

Probleme .sinteze .

Sa se calculeze: a) . b) . APLICATII. NUMERE REALE. 1.I.

Daca a=2006.2. Sa se calculeze numarul 4. Comparati numerele: 5.2007. Daca . aratati ca 3.

6. Aratati ca numarul

e patrat perfect.

7. Sa se arate ca expresia

8. Sa se aduca la o forma mai simpla expresia:

9. Care numar este mai mare:

.

10*. Sa se arate ca: a)

11. Sa se arate ca:

.

12. Stabiliti valoarea de adevar a propozitiei:

13. Sa se afle x stiind ca

14. Sa se afle numerele intregi x pentru care

15. Sa se verifice egalitatile:

16. Sa se ordoneze crescator numerele: 17. Sa se rationalizeze numitorii fractiilor:

.

.

;

; d)

; e)

.

18. Sa se determine radacina patrata a numarului a= 19. Sa se determine cel mai mare numar natural n cu proprietatea:

.

20. Fie a,b,c numere rationale astfel incât ab+ac+bc=1. Sa se demonstreze ca:

.

21. Sa se demonstreze ca

nu este un numar rational.

II. PROGRESII ARITMETICE
1. Sa se scrie primii patru termeni ai progresiei aritmetice a) =-3 ; r=5 b) =7 ;r=2 c) = 1,3 ; r= 0,3 daca :

2. Sa se gaseasca primii doi termeni ai progresiei aritmetice a) b)

:

3. Sa se calculeze primii cinci termeni ai sirului cu termenul general a) =3n+1 ; b) = 3 + (-1) c) =n

4. Fie

o progresie aritmetica . Daca se dau doi termeni ai progresiei sa se afle ceilalti :

5. Fie

o progresie aritmetica. Se dau : se cere a

b) c) d) se cere se cere

se cere a

6. Sa se gaseasca primul termen si ratia unei progresii aritmetice daca :

7. Sirul

este dat prin formula termenului general. e o progresie aritmetica. Sa se afle primul termen si ratia.

a) x =2n-5 ; b) x =10-7n. Sa se arate ca

Sn =3 n b) = ?.+(x+28) = 155 . .8. d) (x+1)+(x+3)+(x+5)+ ««. 9. . Sa se arate ca urmatoarele numere sunt in progresie aritmetica : . c) (x+1)+(x+4)+(x+7)+«. b) 1+3+5+«. x+3 . Determina x R astfel incât urmatoarele numere sa fie in progresie aritmetica. Sn = .+x =280 .+x = 169 . 12. Este progresie aritmetica un sir pentru care : a) Sn = n -2n .Cunoscând Sn sa se gasesca : a) primii cinci termeni ai progresiei aritmetice daca Sn =5n +3n ...+(x+25) = 338 . . Sa se rezolve ecuatiile : a) 1+7+13+«. e) x+(x+5)+(x+10)+«««+(x+100) = 2100. S10 = 100.. a) x-3. b) Sn= 7n-1 . r= ? daca Sn = 2 n +3n . Sa se afle S daca : 9. 14. 11. b) c) 13. 10. S30 =900 . c) Sn = -4 n +11. Sa se calculeze S50.

Fie o progresie aritmetica.x2. Daca numerele a.c sunt in progresie aritmetica atunci exista relatia : 2(x1+x2)+x1. Sa se arate ca daca numerele sunt in progresie aritmetica.x2 +1 = 0 18. (a-b) ² . a ² +b ² .b. Sa se demonstreze : a) b) c) .a) (a+b) ² . Fie ecuatia ax ² +bx+c =0 cu solutiile x1. sunt in progresie aritmetica atunci numerele 16. 17. Sa se arate ca : . c) 15. b) .

Sa se gaseasca primii doi termeni ai progresiei geometrice (b ) : a) b) 3.III. . sa se gaseasca b) . Daca se cunosc doi termeni ai progresiei geometrice (b ) a) . Sa se scrie primii cinci termeni ai progresiei geometrice (b ) daca : a) b) c) d) e) 2. 4. . Sa se scrie formula termenulei al n-lea al progresiei geomertice date prin : a) b) . PROGRESII GEOMETRICE 1.

b+x.i. Sa se determine x a. b) .c) d) 5.Sa se calculeze sumele : a) b) c) d) e) 1+11+111+1111+ f) 3+33+333+ 111111 1 (de n ori 1) .33333 . b) Sn = . Sa se gaseasca primul termen b1 si ratia q a progresiei geometrice (b ) daca : a) b) c) 8... 7. c) . numerele urmatoare sa fie in progresie geometrica : a) a+x. c+x .3 . c) Sn = 6. Este progresie geometrica un sir pentru care suma primilor n termeni este : a) Sn = n ² -1 .

Sa se determine expresia E stiind ca : lg E=2 lga3. 4. LOGARITMI 1. c) E= 2. lgb-3 lg3.7777 7(de n ori 7) h) 9.. Sa se logaritmeze expresiile in baza a : a) E=a 2 .g) 7+77+777+ . Sa se calculeze expresiile: a) . Sa se rezolve ecuatiile : a) b) IV. b) E= . Sa se arate ca log26+log62>2.

b.c sunt in progresie geometrica atunci are loc egalitatea: 9.z. 7. Sa se arate ca daca a.Sa se calculeze suma: 8. z sunt in progresie geometrica atunci aritmetica.b) c) E=log225-log2 . y. Sa se arate ca expresia: E= mari ca 1 ale variabilelor x. sunt in progresie . Sa se arate ca daca x. d) e) f) g) 5. este independenta de valorile strict mai 6.y. Sa se calculeze expresiile: a) E= b) E= .

x(x-1)(x-2)dx 3. . 1. 6. 5.PRIMITIVE 1. Sa se calculeze primitivele urmatoarelor functii. 4. (3x 2.

18. 20. 17. 1. 4. 12. 14. 5.7. 15. 6. 16. 21. 13. 3. ( e 10.Sa se calculeze primitivele urmatoarelor functii compuse. 2.. . 19. x 8. 2. (x 11. 9.

21. 11. 18. 16. 14. 7. 19. 5. 8.7. 10. 6. 23. Sa se calculeze primitivele urmatoare utilizând metoda integrarii prin parti: 1. 12. 9. 17. 3. 10. 8. 9. . 2. 12. 14. 15. 22. 13. 20. 11. 24. 4. 13. 3.

2. 42. 5. 33. 44. 45. 4. 28. 29. 36. 35. 30. 6. 37. 38. 3. 32. 39.25. 40. 27. Sa se calculeze integralele prin metoda substitutiei 1. 46. 31. 43. 34. . 26. 47. 41. 3.

23.7. 34. 12. 13. 31. 27. 10. 17. 14. 15. 22. 24. . 20. 30. 28. 16. 8. 33. 18. 32. 25. 9. 21. 26. 19. 29. 11.

7. 36 . . 9. 14. 4. 11. 37. Sa se calculeze primitivele urmatoarelor functii trigonometrice: 1. 8. 3. 38. 18. 20. 15. 6. 16. 19. 4. 12.35. 17. 5. 10. 2. 13.

20. 13. 2. 17. 6. 24. 22. 26. 4. 23. 3.5. 9. 18. 15. 21. 25. 5. 11. 7. . 12. 27. 19. 10. 14.Sa se calculeze primitivele urmatoarelor functii rationale: 1. 16. 8.

29.28. .

A enuntat teorema catetei si a inaltimii pentru un triunghi dreptunghic si a demonstrat concurenta mediatoarelor unui triunghi. numar compus. pitagorienii introduc notiunile de numar prim. Sec. parabola si notiunile de focare.n ) cel care a intemeiat celebra scoala din Alexandria (in 323 i. numere prime perfecte. sau denumirile de paralelogram. 6 i.n. tetraedru.e.e. hiperbola. 18 i.e.n).e.e. sec. Sec. de elipsa. 4 i. este cunoscuta asemanarea triunghiurilor de catre Thales. 5 i.n.e.e. puterea unui punct fata de un cerc sau sfera.n. poliedru. teorema.e. Apolonius din Perga(262-200 i. Aristotel (384-322 i.n. Sec. numere relativ prime.e.ISTORICUL NOTIUNILOR MATEMATICE Sec. .n) filozof grec a introdus notiunile de perimetru. normale si defineste omotetia si inversiunea si da o aproximare exacta a lui cu patru zecimale. tangenta la o curba.n) a introdus notiunile de semidreapta.n. prisma. este data aria triunghiului in functie de laturi sau in functie de raza cercului inscris si semiperimetru. silogism. Matematicianul grec Euclid(330-275 i. unul din cei mai mari geometri ai antichitatii introduce pentru prima data denumirile pentru conice. mesopotamienii creeaza primele tabele de inmultire. 3 i.

acesta a mai dat si definitia conicelor precum si teorema despre volumul corpurilor de rotatie Sec.m. Tot prin opera sa Liber abaci sunt introduse pentru data in Europa numerele negative.Leonardo Fibonacci (1170-1240) matematician italian introduce notatia pentru fractia ordinara.n) precursor al calculului integral. . 1150.m. precum si sistemul de numeratie zecimal.e.Eratostene din Cyrene(275-195 i.este descrisa extragerea radacinii patrate si a celei cubice in cartea Lilavati a matematicianului indian Bhaskara(1114-1185).d. metoda cunoscuta sub numele de Ciurul lui Eratostene in prima carte din Elementele lui Euclid este cunoscuta teorema impartirii cu rest si algoritmul lui Euclid pentru aflarea c.e.n) introduce metoda de determinare a tuturor numerelor prime mai mici decât un numar dat. matematician indian. 1228.c. 7 sunt cunoscute regulile de trei directa si inversa de catre Bragmagupta. Sec. a doua numere intregi 85-168 matematicianul grec Ptolemeu prezinta in cartea sa Almagest . a determinat aria si volumul elipsoidului de rotatie si ale hiperboloidului de rotatie cu pânze.Fibonacci introduce denumirea pentru numarul zero. 1202. 3 s-a dat formularea teoremei celor trei perpendiculare de catre Pappos. fiind interpretate ca datorii. pe lânga vaste cunostinte de astronomie si trigonometrie si diviziunea cercului in 360 de parti congruente si exprimarea acestora in fractii sexagesimale. Arhimede(287-212 i. tot el prezinta si operatiile de inmultire si impartire cu numere negative.

este determinat semnul sinusului si desenata sinusoida respectiv secantoida de catre John Wallis). 1678. 1679.matematicianul englez John Wallis(1616-1703) introduce simbolul notatiile si a denumirilor de interpolare respectiv mantisa cu 1670. reguli de integrare. desi promisese autorilor lor sa nu le divulge.rezolvarea ecuatiilor de gradul al treilea cu o necunoscuta de catre Scipio del Fero.inventarea logaritmilor naturali de catre John Neper(1550-1617). 1637. 1614.1515. 1654.este data teorema lui Ceva de catre Ceva Giovani(1648-1734). reducând problemele de geometrie la probleme de algebra. cel care a introdus literele alfabetului latin pentru notatii si a folosit coordonatele carteziene (definite dupa numele sau). a lui Pierre Fermat(1601-1665). Combinationes .este introdusa notiunea de variabila de catre Rene Descartes(15961650). 1656. si pe acelea de gradul al patrulea de Ludovico Ferrari in 1545. 1591-matematicianul francez Francois Viete(1540-1603) introduce formulele cunoscute sub numele de relatiile lui Viete. . iar mai târziu de Niccolo Tartaglia in 1530. a fost data Marea teorema a lui Fermat .in Varia opera mathematica aparuta postum. Acestea au fost facute cunoscute abia in 1545 de catre Girolamo Cardano(1502-1576) in lucrarile sale. definitia derivatei.este introdusa denumirea pentru cicloida de catre Galileo Galilei (15641642).inceputul crearii teoriei probabilitatilor datorat corespondentei dintre Pierre Fermat(1601-1665) si Blaise Pascal(1623-1662) si dezvoltarea combinatoricii odata cu aparitia lucrarii lui Pascal. 1640.

de catre matematicianul englez Isaac Newton(1642-1727) cel care a pus bazele calculului diferential si integral concomitent cu Gottfried Leibniz(1646-1716). 1696-1697. punerea problemei 1705. 1733.1692.sunt descoperite proprietatile spiralei logaritmice (Jacques Bernoulli) 1694. cosx. sinx.este demonstrata existenta radacinilor complexe in numar par a unei ecuatii algebrice cu coeficienti reali de catre Mac Laurin Colin(1698-1746. 1729.crearea trigonometriei sferoidale de catre Alexis Clairaut(1713-1765).introducerea calculului variational.este propusa denumirea de integrala de catre Jacques Bernoulli(16541705) 1692.utilizarea sistemului de axe perpendiculare pentru a determina pozitia unui obiect in functie de cele trei coordonate. tiparit abia in 1742 si de asemenea a mai scris un manual de calcul diferential. izoperimetrelor de catre Jean Bernoulli. 1690. descoperit abia in 1920.este data Legea numerelor mari de catre Jacques Bernoulli. caracterizata de inegalitatea (1+x)n 1+nx (Jacques Bernoulli). Regula lui l Hospital este data de catre Jean Bernoulli lui Guillaume de l Hospital pe care acesta o publica in 1696.realizarea dezvoltarii in serie a functiilor ex. .este scris primul manual de calcul integral de catre matematicianul elvetian Jean Bernoulli(1667-1748) Lectiones mathematicae de methodo integralium aliisque . 1731. 1711.este descoperita curba numita lemniscata.arcsinx.

. 1750. 1765. Monge.inceputul crearii geometriei descriptive de catre Gaspard Monge(17461818). 1755.relatia lui Stewart este demonstrata de Mathew Stewart dupa ce in prealabil ea ii fusese comunicata de catre Robert Simson in 1735. de catre Heinrich Lambert(1728- 1768.Gabriel Cramer da o regula de rezolvare a sistemelor cunoscuta sub denumirea de metoda lui Cramer. 1746.demonstrarea existenta factorului integrant la ecuatiile diferentiale de ordinul intâi de catre D Alembert.crearea mecanicii analitice de catre Joseph Lagrange(1736-1813) cu enuntarea principiului vitezelor virtuale si a ecuatiilor Lagrange.Matematicianul elvetian Leonhard Euler(1707-1783) introduce si calculeaza constanta e= =0. n .577215. 1767.sunt puse bazele calculului variational de catre Lagrange(1736-1813) concomitent cu Euler. 1739. . 1766. 1771.introducerea conceptului de integrala curbilinie de catre Alexis Clairaut.demonstrarea irationalitatii lui 1777).. introducerea metodei multiplicatorilor nedeterminati in studiul sistemelor de ecuatii diferentiale de catre Jean Le Rond D Alembert(1717-1783). 1747 este enuntata problema celor trei corpuri de catre Clairaut..a fost data ecuatia planului normal si formula distantei dintre doua puncte din spatiu de catre matematicianul francez G.1735.

modul al unui numar complex.introducerea notiunilor de solutie generala si solutie particulara in teoria ecuatiilor diferentiale de catre Leonhard Euler. a dat primele teoreme de existenta din teoria ecuatiilor diferentiale si al ecuatiilor cu derivate partiale. pentru partea intreaga de catre Arien Marie Legendre (1752-1833). a enuntat criteriul de convergenta al seriilor. 1797. precum si notatiile e. f(x)si a creat teoria fractiilor continue. Monge). a introdus notiunile de afix. Monge). acesta a introdus si functia .1775. .este data formula cresterilor finite. transpozitie.au fost considerate cosinusurile directoare ale unei drepte(G. sunt descoperite functiile automorfe de matematicianul francez Henri Poincare(1854-1912).indicatorul lui Euler. 1807-.]. Monge). 1816-1835. cel care a demonstrat teorema fundamentala a algebrei.Augustin Cauchy(1789-1857).a fost data ecuatia planului tangent(G. criteriu care-i poarta numele. 1822 sunt date seriile Fourier care au contribuit la crearea teoriei analitice a caldurii.este introdusa seria hipergeometrica de catre Carl Friedrich Gauss(1777-1855) matematician german. 1785. 1796. 1780.au fost introduse liniile de curbura ale suprafetelor(G. este introdus simbolul [. 1798. 1812. numere conjugate. i. fondatorul analizei matematice moderne.este data Teorema lui Fourier de determinare a numarului radacinilor reale cuprinse intr-un interval. cunoscuta sub denumirea de teorema lui Lagrange . de catre Joseph Fourier(1768-183).

1823-1831. Jean Poncelet si Karl Feuerbach. cercul lui Euler sau cercul celor noua puncte este considerat pentru prima data de catre Charles Brianchon .inceputul crearii primei geometrii neeuclidiene de catre Janos Bolyai(1802-1860) concomitent si independent de cea a lui Lobacevski. de catre Fourier.. Niels Abel(1802-1829) demonstreaza imposibilitatea rezolvarii cu ajutorul radicalilor. catre Chasles alaturi de este introdusa notatia pentru integrala definita . 1824este data denumirea de geometrie neeuclidiana de catre Gauss. 1825. fondatorul geometriei proiective matematicianul francez Jean Poncelet.introducerea notiunii de raport anarmonic de Michel(1793-1880). 1822 introducerea functiilor Bessel de catre Friedrich Bessel.este creata teoria functiilor eliptice de catre Abel. . este propusa denumirea de reprezentare conforma de catre Gauss. atribuinduse din greseala numele lui Euler acestei teoreme. a ecuatiilor algebrice de grad mai mare decât patru.Abel introduce integralele ce-i poarta numele. 1827.1820. 1828 sunt introduse formele fundamentale ale suprafetelor si curburii totala a unei suprafete(curbura Gauss) de catre Gauss.

1841. .este data o forma a eliminantului a doua ecuatii algebrice de catre James Sylvester(1814-1897). 1843.introducerea notiunii de integrale multiple(Dirichlet). W.Legea numerelor mari Cebâsev.definitivarea calculului cu numere complexe de catre Gauss . 1846. 1834. functia Dirichlet. introducerea variabilei complexe in teoria numerelor imaginare de catre D Alembert. de convergenta uniforma de catre Weierstrass(1815-1897). referitor la integralele 1837. 1839.demonstrarea teoremei lui Fermat pentru n=5 de catre matematicianul german Dirichlet (1805-1859).descoperirea cuaternionilor de catre William Hamilton (1805-1865).introducerea notatiilor pentru limite laterale de catre Dirichlet si a functiei care ii poarta numele.Teorema limita centrala este data de matematicianul rus Pafnuti Cebâsev. Hamilton introduce termenul de asociativitate a unei legi de compozitie.este propusa denumirea de grup cu intelesul actual de catre matematicianul francez Evariste Galois(1811-1832).introducerea notiunii de factor de discontinuitate. 1830.descoperirea invariantilor de catre matematicianul irlandez George Bole (1815-1864). 1840. 1845. 1831. introducerea notiunilor de margine inferioara si superioara ale unei functii. matematician englez.

1853. introducerea numerelor rationale prin taieturi de catre Dedekind. definind si idealele acestei multimi si demonstreaza teorema fundamentala de descompunere unica a oricarui ideal in produs de ideale prime. 1858.Kronecker(1823-1891) introduce notatia . matriceal de catre Arthur Cayley(1821-1895) 1871 Dedekind introduce notiunile de corp si modul ceeace in limbajul actual exprima notiunile de subcorp si Z-submodul ale lui C. creatorul algebrei booleene.sunt introduse notiunile de rang si signatura a unei forme patratice si sunt propuse notiunile de matrice si jacobian(J.1847 este introdus calculul logic de George Boole. . lui datorându-se studiul integralei definite. numita geometria sferica. 1854. introducerea sufrafetelor riemann de catre matematicianul german Bernhard Riemann(1826-1866). Sylvester). este introdusa notiunea de ideal de catre Ernest Kummel(1810-1893).crearea calculului matematician englez . 1852. 1851.introducerea segmentelor orientate de catre Chasles Michael(1793188) care a formulat si proprietatile axei radicale a doua cercuri precum si a conicelor si cuadricelor.este introdusa notiunea de oscilatie intr-un punct de catre Riemann care creeaza o noua geometrie neeuclidiana. Tot el introduce multimea intregilor unui corp de numere algebrice. 1872introducerea structurilor de subinel si modul de catre Dirichlet.

1873.. punct de acumulare. (un numar se numeste transcedent daca nu este solutia niciunei ecuatii algebrice cu coeficienti rationali). 1878.H.introducerea denumirii de inel de catre Hilbert(1862-1943). 1897.Charles Hermite(1822-1901) demonstreaza transcendenta numarului e= 1874. . intersectie. unul din fondatorii analizei functionale.Hilbert). Weber. produs cartezian. ca o structura cu o lege de grup aditiv si o inmultire asociativa. 1874-1897. multime inchisa. 1899 -axiomatizarea geometriei de catre David Hilbert. distributiva si in care orice element e inversabil.introducerea axiomatica a numerelor intregi(D.este introdusa notiunea de distanta intre doua multimi inchise de catre matematicianul român Dimitrie Pompeiu(1873-1954).este data denumirea de subgrup de catre Sophus Lie(1842-1899)... 1905. 1880-sunt descoperite functiile automorfe de matematicianul francez Henri Poincare(1854-1912). asociaza conceptului de corp. 1882. reuniune. El a introdus notiunile de multime deschisa... multime bine ordonata..este introdusa denumirea de functionala de catre Jacques Hadamard (1865-1963). tot el demonstreaza imposibilitatea cvadraturii cercului cu rigla si compasul.crearea teoriei multimilor de catre Georg Cantor(1845-1918). sensul de astazi. punct izolat. multime numarabila.Ferdinand Lindemann(1852-1939) a demonstrat trascendenta numarului =3. 1893.rezolvarea problemei celor patru culori pentru colorarea hartilor de catre Cayley. 1900. 1910.141592. multime densa.

. de determinare a legilor limita ale unui lant Markov. 1933 -introducerea functiilor Tiberiu Popoviciu(1906-1975). 1928 -este introdusa functia areolar-conjugata de catre matematicianul român Miron Nicolescu(1903-1975). 1944 -este introdusa in domeniul algebrei moderne notiunea de signatura de catre matematicianul român Dan Barbilian(1895-1961). 1996 -celebra conjectura a lui Fermat este demonstrata de catre Andrew Wiles de la institutul Isaac Newton din Cambridge.derivata de catre Dan Barbilian. având doua milioane de cifre. 2000 -este determinat cel mai mare numar prim 26972593-1.1912 -este descoperita notiunea de derivata areolara(Pompeiu) 1927-s-a stabilit formula Onicescu referitoare la geodezice data de Octav Onicescu(1892-1983). obtinut cu ajutorul a 20 de mii de calculatoare puse in retea. 1950 -este introdusa notiunea de . 1941 -teorema lui Moisil referitoare la geodezicele unui spatiu riemannian este introdusa de Grigore Moisil(1906-1973). convexe de ordin superior de catre 1936 -Matematicianul român Gheorghe Mihoc(1906-1981) da o metoda cunoscuta sub numele de metoda Schulz-Mihoc.

...... 1: N..... Editura Tehnica..1974/ 1981...................... 2: Vasile Bobancu......................... 3......... Mihaileanu.................5 Sinteze matematice Multimea numerelor reale................ Bucuresti Cuprins Aplicatii ale numerelor complexe in geometrie.Editura Stiintifica si enciclopedica.Caleidoscop matematic...............1....Istoria matematicii......... 45 Progresii..............vol2...................vol...37 Inegalitati...........BIBLIOGRAFIE.......... Mica enciclopedie matematica.......... 4......... Editura Niculesu.... Bucuresti....42 Multimi...... Operatii cu multimi.... Editura Rafet................ 100 de probleme rezolvate..... Neculai Stanciu....47 ...

....................................69 Formule trigonometrice.......109 Probleme propuse si rezolvate.88 Limite de siruri..............................93 Functii continue..........................................63 Vectori si operatii cu vectori............................................................................................................................................50 Numere complexe.........................................................................................................72 Ecuatiile dreptei in plan.............59 Binomul lui Newton..................56 Functia exponentiala si logaritmica..128 Istoricul notiunilor matematice...... .........................143 .........................................................................................................101 Studiul functiilor cu ajutorul derivatelor.................................................................................................................................................................117 Probleme......................sinteze..77 Algebra liniara..........................................75 Conice..........................................................................................................................Functii...........................103 Primitive........................................65 Functii trigonometrice................98 Derivate.....82 Siruri de numere reale...................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful