You are on page 1of 13

endolimfa. mediul intern creează şi asigură condiţiile de viaţă celulelor.Analize clinice de fluide biologice Mediul intern este constituit din sânge. cu sensul de totalitatea vlichidelor aflate în organism. . umoarea apoasă etc. perilimfă.) Noţiunea a fost introdusă în fiziologie de Claude Bernard. la care se adaugă lichidele cavităţilor corpului(lichidul cefalorahidian. dar în afara lichidelor intracelulare. realizând independenţa relativă a organismelor superior organizate. Între diferitele compartimente lichide ale organismului au loc schimbări permanente bidirecţionale. În esenţă. limfă si lichid interstiţial.

• Intervine în termoreglare prin uniformizarea şi trasportul căldurii produsede diferite ţesuturi. absorbiţi le nivelul diferitelor segmente ale tubului digestiv. • Transportă gazele respiratorii O2 de la organele respiratorii spre celulele corpului şi CO2. nespecifici. rezultaţi în urma proceselor de digestie. care asigura legatura între celelalte tipuri de ţesuturi. subcelular au supracelular). realizate la nivel celular. • Participă la apărarae specifică şi nespecifică a organismului. . în exces sau toxici. inutilizabili. cître organele excretorii. ed la celule. respirator. de tip lichid. osmotic şi hidric. Rolul sângelui: • Transportă produşii simpli. • Asigură menţinerea echilibrului acido-bazic. excretor). • Transportă hormoni elaborati la nivelul celulelor endocrine din cadrul glandelor endocrine şi mixte sau din sistemul paracrin. • Transportă enzimele(biocatalizatori de natură protidică cu acţiune la nivel celular. în interactţiune cu alte sisteme ale corpului(digestiv. • Transportă produşii finali de metabolism.Sângele Sângele este considerat o varietate de ţesut conjunctiv moale. rezultaţi în urma proceselor de anabolism sau catabolism. înapoi la organele respiratorii.rezultat în urma metabolismului celular. • Transportă produşii metabolismului intermediar. participând la reglarea homeostazică.

 Fie în sensul creşterii. Exprimarea în procente a volumului globular se numeşte hematocrit. care conţine 90% apă şi 10% reziduu uscat. La grupele de vertebrate inferioare şi la nevertebrate. Din această cantitate doar 3/5 reprezintă volumul sangvin circulant. determinată de stări febrile. Asigurăî viscozitatea sangvină. Aproximativ 45% din masa sângelui mamiferelor este reprezentată de elementele figurate şi 55% de plasmă. Substanţele organice sunt reprezentate prin: o • • • • Proteine care îndeplinesc următoarele roluri: Controlează schimburile hidrice între diferitele sectoare ale organismului. ca în cazul transfuziilor sangvine. Modificarea volemiei se poate realiza:  Fie în sensul scăderii. restul volumul sangvin stagnant. subnutriţie etc. proporţia din plasmă. hemoragii. vărsături. Au rol în sistem tampon în vederea menţinerii echilibrului acido-bazic al sângelui.Componentele sângelui. Plasma sangvină este un lichid gălbui. Volumul sangvin total variază la om între 6-8% din greutatea corporală. . vitamine). constituit din substanţe organice în proporţie de 9% şi substanţe minerale în proporţie de 1%. Transportă diferiţi ioni sau substanţe(hormoni. respectiv de hemolimfă este mult mai mare în comparaţie cu proporţia elementelor figurate.

o Acid lactic. Fe. cum ar fi :vârsta individului. Compoziţia chimică a plasmei reflectă homeostazia mediului intern. etc.• Constituie rezerva de proteine a întregului organism. • Indeplinesc rol de factori ai coagulării sângelui etc. • Participă la apărarae antiinfecţioasă prin anticorpii specificiş. Cu rol în menţinerea constantă a presiunii osmotice şi a pH+ului sângelui. fosfaţi de Na. o Glucide:glucoză şi alte monozaharide. Concentraţia lor se menţine constantă prin mecanisme reglatoare neutro-umorale. masa corporală. sexul. valori care pot fi modificate de o serie de factori. lecitine. În tebelul următor sunt incluse valori de referinţă ale constantelor plasmei. sulfaţi. Subsatnţele minerale sunt de fapt combinaţii chimice anorganice de tipul:cloruri. . K. o Lipide:acizi graşi liberi. colesterol. acid piruvic. Cu. Mg. Ca.

.

prezintă la exterior o membrană lipido-proteică pe suprafaţa căreia se află structuri mucopolizaharidice. Număr mediu: 4. după care sunt distruse.Elementele figurate sangvine sunt reprezentate prin: • • • Globule roşii(eritrocite sau hematii). Globule albe(leucocite)ş Trombocite-plachete sangvine. care conferă specificate grupelor sangvine. deoarece asigură utilizarea repetată a hemoglobinei. durata vieţii: aproximativ 120 zile. În prezenţa agenşilor reducători. caz în care formează compuşi chimici satbili. trecând în treapta a treia de valenţă. Funţie:transportul gazelor respiratorii(O2 şi CO2) sub forma combinaţiilor chimice labile ale hemoglobinei cu O2 şi CO2. fapt deosebit de important din punct de vedere funcţional. în splină prin hemoliză. în interior conţin citoplasma cu un conţinut bogat în hemoglobină(pigment care conferă culoarea roşie a sîngelui şi prezintă afinitate pentru gazele respitratorii).5 mil/mm3. Capacitatea hemoglobinei de a forma aceste combinaţii chimice labile se datorează fierului divalent din structura heteroproteinei.Apariţia methemoglobinei sau a carboxihemoglobinei duce la degradarea funcţională a pigmentului respirator şi implicit a hematiilor afectate. . care are proprietatea de a forma compuşi cu stabilitate scăzută. Globulele roşii • • • • Structură:sunt celule anucleate. fierul din structura hemoglobinei se oxidează.

.

.

prin diverse mecanisme. • • • . granulocitele polinucleare pot fi : neutrofile (afinitate pentru coloranţi neutri).sunt clasificate după forma nucleului şi prezenţa granulaţiilor citoplasmice în leucocite polinucleare sau granulocite şi mononucleare sau agranulocite.Agranulocitele mononucleare sunt reprezentate prin limfocite şi monocite. după care sunt distruse prin hemoliză Număr mediu: 4000-8000/mm3 Funcţie: participă la apărareaantiinfecţioasă a organismului. eozinofile(afinitate pentru coloranţi acizi) şi bazofile(afinitate pentru coloranţii bazice).Globulele albe • Structură:sunt celele cu membrană subţireşi elastică. După afinitatea granulaţiilor citoplasmatice faţă de coloranţi. Durata vieţii:de câteva ore până la câţiva ani. citoplasmă şi un nucleu.

.

Durata vieţii: 7 zile. au capacitatea de a adera la suprafeţe rugoase. în următoarele etape: • Etapa vasculoplachetară determină oprirea sângerării.Trombocitele (plachetele sangvine) • Structură:sunt fragmente celulare provenite din megacariocite (celule mari formate în măduva osoasă care se fragmentează în momentul descărcării lor în circulaţia sangvină)ş conţin factorii trombocitari ai coagulării. adrenalină. histamină. precum şi a unor substanţe biologice active: serotonine. • • • Hemostaza fiziologică cuprinde ansamblul mecanismelor fiziologică prin care se realizează aprirea hemoragiei interne sau externe. • Etapa plasmatică determina coagularea sângelui . Număr mediu: 1500-30000/mm3 Funţie: participă la coagulatea sângelui datorită conţinutului de factori ai coagulării.

Profesor:Tapu Ana Realizat de : Andrei Andreea Cristea Adina clasa: a XII-a E .