You are on page 1of 22

1.1.

Tipurile de acte ce determin baza legal a UE în domeniul statisticii

Legislaìia european statistic este stipulat în foarte multe regulamente, directive, publicate permanent în Jurnalul Oficial al Biroului de Statistic al Comunit ìilor Europene. La baz stau urmatoarele documente principale: y Articolul 285 al Tratatului de la Amsterdam, intrat in vigoare la 1 mai 1999. Legea statistica; In iunie 1997 articolul 285 a fost introdus in Tratatul de la Amsterdam, acordand, pentru prima data, o baza constitutionala statisticii comunitare.Consiliul fixeaza masuri pentru stabilirea statisticilor, atunci cand acestea sunt necesare pentru indeplinirea activitatilor Comunitatilor. Articolul 285 a constituit o etapa capitala pentru statistica europeana. y Regulamentul Consiliului nr. 322/1997 privind statistica comunitara (OJ nr. L52/1 din 22 februarie 1997); Consiliul Uniunii Europene a adoptat aceast lege statistica in februarie 1997. Regulamentul defineste distribuirea responsabilitatilor intre autoritatile statistice nationale si comunitare. Legea fixeaza, de asemenea, conditiile fundamentale, procedurile si dispozitiile generale, determinand statisticile oficiale la nivelul Uniunii Europene. Obiectivul prezentului Regulament, cunoscuta ca Legea Statisticii Comunitare este de a stabili un cadru normativ ce vizeaza organizarea productiei statistice comunitare in vederea formularii, aplicarii, continuitatii si evaluarii politicilor Comunitatii. y Regulamentul Consiliului nr. 1588/1990 privind transmiterea de date, obiect al confidentialitatii statistice, catre Biroul de Statistica al Comunitatilor Europene ±EUROSTAT (OJ nr. L151/1 din 15 iunie 1990); Conform acestui Regulament s-a decis de a autoriza autoritatilor nationale de statistica sa transmita date statistice confidentiale Biroului de Statistica al Comunitatilor Europene. y Directiva Parlamentului European si a Consiliului Europei nr. 95/46/EC din 24 octombrie 1995 privind protectia persoanelor fizice si a liberei circulatii a acestor date (OJ nr. L281/31 din 23 noiembrie 1995). În conformitate cu prezenta Directiva, statele membre asigura protectia libertatilor si drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice, ele nu pot restrange sau interzice libera circulatie a informatiei statistice cu caracter personal intre statele membre. 1.2.Prevederile legislaìiei de baz privind statistica european (Regulamentul nr. 223/2009 al Parlamentului european èi al Consiliului) Privind statisticile europene èi de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European èi al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidenìiale Biroului Statistic al Comunit ìilor Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare èi a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunit ìilor Europene. Prevederile acestui Regulament: 1. Pentru a garanta coerenìa èi comparabilitatea statisticilor europene elaborate în conformitate cu principiile prev zute la articolul 285 alineatul (2) din tratat, ar trebui consolidate cooperarea èi coordonarea dintre autorit ìile care contribuie la dezvoltarea, elaborarea èi difuzarea statisticilor europene. 2. Cooperarea èi coordonarea autorit ìilor trebuie s aib loc într-un mod mai sistematic

èi mai organizat, respectând pe deplin competenìele naìionale, comunitare èi acordurile interinstituìionale èi luând în considerare necesitatea de a revizui cadrul juridic existent, pentru a-l adapta la realitatea actual , pentru a face mai bine faì provoc rilor viitoare èi pentru a garanta o mai bun armonizare a statisticilor europene. 3. Consolidarea activit ìilor Sistemului statistic european (SSE) èi îmbun t ìirea guvern rii acestuia, în special în vederea unei mai bune clarific ri a rolurilor specifice ale institutelor naìionale de statistic (INS-uri) èi ale altor autorit ìi naìionale, precum èi ale autorit ìii comunitare de statistic . 4. Având în vedere specificitatea INS-urilor èi a altor autorit ìi naìionale din fiecare stat membru responsabile cu dezvoltarea, elaborarea èi difuzarea statisticilor europene, acestea ar trebui s aib posibilitatea de a primi subvenìii f r a fi necesar o cerere de propuneri. 5. Având în vedere distribuirea sarcinilor financiare între bugetul Uniunii Europene èi bugetele statelor membre în leg tur cu punerea în aplicare a programului statistic, Comunitatea ar trebui, s acorde sprijin financiar INS-urilor èi altor autorit ìi naìionale pentru a acoperi integral cheltuielile suplimentare pe care INS-urile èi alte autorit ìi naìionale ar fi nevoite s le suporte ca urmare a realiz rii acìiunilor statistice directe temporare stabilite de Comisie. 6. Este important s se garanteze o colaborare strâns èi o coordonare corespunz toare între SSE èi Sistemul European al B ncilor Centrale (SEBC), în special în vederea creèterii schimbului de date confidenìiale între cele dou sisteme în scopuri statistice. 7. La dezvoltarea, elaborarea èi difuzarea statisticilor europene ar trebui luate în considerare recomand rile èi cele mai bune practici internationale. 8. Este important s se asigure o cooperare strâns èi o coordonare adecvat între SSE èi alìi actori din sistemul internaìional de statistic pentru a promova utilizarea conceptelor, clasific rilor èi metodelor internaìionale, în special în vederea asigur rii unei mai mari coerenìe èi a unei mai bune comparabilit ìi între statistici la nivel mondial. 9. Trebuei acordat o atenìie deosebit prelucr rii coerente a datelor culese prin mai multe anchete. În acest sens, ar trebui constituite grupuri de lucru interdisciplinare. 10. Cadrul de reglementare îmbun t ìit cu privire la statisticile europene ar trebui s r spund , în special, nevoii de a reduce la minimum sarcina de r spuns pentru respondenìi èi ar trebui s contribuie la realizarea obiectivului mai general de a reduce sarcinile administrative. 11. Prezentul regulament garanteaz dreptul la respectarea vieìii private èi de familie èi la protecìia datelor cu caracter personal. 12. Prezentul regulament garanteaz , de asemenea, protecìia persoanelor fizice în ceea ce priveète prelucrarea datelor cu caracter personal. 13. Informaìiile confidenìiale pe care autorit ìile naìionale èi comunitare de statistic le culeg în vederea elabor rii de statistici europene ar trebui protejate, pentru a câètiga èi menìine încrederea p rìilor responsabile cu furnizarea acestor informaìii. 14. Comunitatea cercet torilor ar trebui s beneficieze de un acces mai larg la datele confidenìiale folosite pentru dezvoltarea, elaborarea èi difuzarea statisticilor europene, pentru analiz în interesul progresului ètiinìific în Europa. 15. Utilizarea datelor confidenìiale în scopuri care nu sunt exclusiv statistice, de exemplu în scopuri administrative, juridice sau fiscale, ori pentru verificarea unit ìilor statistice ar trebui strict interzis .

precum i fa de operatorii din sectorul privat asigur credibilitatea statisticilor europene. pot fi obligate prin lege s permit accesul la date sau s furnizeze date pentru elaborarea statisticilor europene. . politice sau de alt natur .Se dispune de resurse umane.eful autorit ii statistice este cel care asigur o produc ie i o diseminare independent a statisticilor europene.3. . Indicatori: . .Exist proceduri pentru evaluarea nevoii continue de statistici europene. administrative sau având competen e în formularea de politici. autoritatea statistic poate pretinde obligativitatea de a r spunde la anchetele statistice. . .1.Pe baza unui act juridic.Exist proceduri pentru evaluarea i justificarea cererilor de noi statistici europene în raport cu costul lor. .Public rile de date statistice se disting clar i au loc separat de declara iile cu caracter politic sau privitoare la formularea de politici. cu scopul de a vedea dac produc ia vreuneia dintre ele poate fi stopat sau redus pentru a disponibiliza resurse.eful autorit ii statistice are o pozi ie ierarhic suficient de important pentru a se asigura contactul la nivel înalt cu autorit ile responsabile cu formularea de politici i organismele publice administrative. Principiul 4: Angajamentul privind calitatea în statistic ± To i membrii SSE se angajeaz . standardelor i procedurilor statistice. pentru a r spunde cerin elor statisticilor europene. .Împuternicirea pentru culegerea informa iilor în vederea producerii i disemin rii de statistici oficiale este stipulat în lege. . Indicatori: .eful autorit ii statistice este singurul responsabil cu decizia asupra metodelor. face comentarii publice asupra informa iilor statistice. La cererea autorit ilor statistice. . gradul de detaliu i costul statisticilor europene sunt propor ionale cu nevoile existente. . Indicatori: . întreprinderile i gospod riile.Independen a autorit ilor statistice fa de orice tip de interven ii externe. inclusiv despre criticile i lipsurile statisticilor oficiale. Calificarea lui/ei profesional trebuie s fie de cel mai înalt nivel. precum i popula ia în general.Autoritatea statistic .Programele de lucru statistice sunt publicate i rapoarte periodice descriu progresele realizate. administra iile. Principiul 3: Adecvarea resurselor ± Resursele aflate la dispozi ia autorit ilor statistice trebuie s fie suficiente pentru a r spunde cerin elor statisticilor europene. precum i asupra con inutului i momentelor public rilor de date statistice. financiare i informatice. când este cazul. în producerea i diseminarea statisticilor oficiale este stipulat în lege. adecvate atât din punct de vedere cantitativ cât i calitativ.Sfera de cuprindere. . Principiul 2: Autoritate în materie de culegere a datelor ± Autorit ile statistice trebuie s de in o împuternicire legal clar pentru culegerea informa iilor în vederea elabor rii de statistici europene. Principiile èi indicatorii conform Codului de Bune Practici ale Statisticiilor Europene Sec iunea I-a: Cadrul institu ional Principiul 1: Independen a profesional a autorit ilor statistice fa de alte departamente i organisme legislative.Legisla ia na ional permite autorit ii statistice s foloseasc registrele administrative în scopuri statistice.

Principiul 5: Confiden ialitate în statistic .Calitatea produselor este monitorizat regulat în conformitate cu componentele calitative ale SSE.To i utilizatorii au acces egal i simultan la public rile de date statistice i orice acces privilegiat anterior public rii acordat utilizatorilor externi este limitat. . . În cazul în care se produc scurgeri de informa ii. dispozi iile privind accesul anterior public rii trebuie revizuite pentru a garanta impar ialitatea.Informa iile privind metodele i procedurile utilizate de autoritatea statistic se afl la dispozi ia publicului. . . controlat i f cut public. prelucr rii i disemin rii de statistici.Exist procese pentru a monitoriza calitatea culegerii. . Aceste linii directoare sunt specificate în scris i aduse la cuno tin a publicului. întreprinderi.Liniile directoare privind calitatea în statistic sunt documentate i personalul este bine instruit.Public rile de date statistice i declara iile prezentate la conferin ele de pres sunt obiective i impar iale. profesionist i transparent prin care to i utilizatorii sunt trata i echitabil. dac este cazul.Alegerea surselor i tehnicilor statistice se bazeaz pe considerente de tehnic statistic . Aceste linii directoare sunt specificate în scris i aduse la cuno tin a opiniei publice. etc) i utilizarea lor numai în scopuri statistice trebuie s fie pe deplin garantate. Indicatori: . . Principiul 6: Impar ialitatea i obiectivitatea ± Autorit ile statistice trebuie s produc i s disemineze statistici europene respectând independen a tiin ific i într-o manier obiectiv . Indicatori: . folosindu-se auditori externi. .Personalul autorit ii statistice semneaz angajamente juridice de confiden ialitate la numirea în func ie.Sunt în vigoare prevederi de natur fizic i tehnologic pentru a proteja securitatea i integritatea bazelor de date statistice. .Exist procese pentru abordarea considerentelor referitoare la calitate.Erorile detectate în statisticile publicate sunt corectate cât de repede posibil i sunt f cute publice. administra ii. . precum i pentru orientarea planific rii anchetelor existente i viitoare. .Statisticile sunt compilate în conformitate cu criterii obiective determinate de considerente tiin ifice. .Confiden ialitatea informa iilor pe care le furnizeaz repondentii (gospod rii. .Sunt furnizate instruc iuni i linii directoare privind protec ia confiden ialit ii statistice în procesele de produc ie i diseminare.Protocoale stricte se aplic utilizatorilor externi care acceseaz microbazele de date statistice în scopuri de cercetare. Indicatori: .Penaliz ri substan iale sunt prev zute pentru orice înc lcare deliberat a confiden ialit ii statistice.Confiden ialitatea statistic este garantat prin lege. . inclusiv eventuale solu ii de compromis în domeniul calit ii.Are loc o revizuire regulat i am nun it a produselor statistice cheie.Datele i termenele public rilor de date statistice sunt anun ate în avans. . Sec iunea II-a: Procesele statistic Principiul 7: Metodologia solid ± Statisticile de calitate trebuie s se bazeze pe o .s lucreze i s coopereze în conformitate cu principiile stabilite în Declara ia privind calitatea Sistemului Statistic European. .

. Indicatori: .Informa ia solicitat întreprinderilor este. . Aceasta necesit instrumente.Se folosesc surse administrative de câte ori este posibil pentru a evita duplicarea cerin elor de informa ii.Registrul întreprinderilor i cadrul pentru anchetele popula iei sunt evaluate regulat i ajustate dac este necesar în vederea asigur rii unei înalte calit i. se recurge la revizuiri externe pentru a evalua calitatea i eficien a metodelor implementate i a promova instrumente mai bune.În cazul anchetelor statistice. . . implementate de la culegerea datelor pân la validarea acestora.Proiectarea anchetelor. atunci când este posibil. Principiul 9: Sarcina de r spuns adecvat pentru reponden i ± Sarcina de raportare trebuie s fie propor ional cu nevoile utilizatorilor i s nu se dovedeasc excesiv pentru reponden i.metodologie solid . .Exist proceduri pentru a garanta aplicarea coerent a conceptelor. introducerea datelor i codificarea sunt constant monitorizate i revizuite conform nevoilor existente. . linii directoare i bune practici europene i interna ionale. .Opera iunile de teren.Sunt angaja i absolven i ai disciplinelor academice relevante. .i îmbun t i cuno tin ele de specialitate.Când statisticile europene se bazeaz pe date administrative. prompt disponibil în conturile acestora i. Indicatori: . . defini iilor i clasific rilor standard la toate nivelurile autorit ii statistice.Exist o concordan detaliat între clasific rile na ionale i sistemele sectoriale. . .Revizuirile urmeaz proceduri standard.Cadrul metodologic general al autorit ii statistice urmeaz standarde. . proceduri i cuno tin e de specialitate adecvate. defini iile i conceptele utilizate în scop administrativ trebuie s constituie o bun aproximare a celor solicitate în scopuri statistice.Cele mai bune estim ri i aproxim ri sunt acceptate atunci când nu sunt prompt disponibile detalii exacte.Personalul asist la cursuri de instruire i conferin e interna ionale relevante i ine leg tura cu colegi statisticieni la nivel interna ional pentru a înv a de la cei mai buni i pentru a. respectiv de imputare.Sarcina de raportare este împ r it cât de mult posibil între popula iile care fac obiectul anchetei prin tehnici de e antionare adecvate. . ele fiind revizuite sau actualizate regulat. Principiul 8: Proceduri statistice adecvate ± Statisticile de calitate trebuie s se bazeze pe proceduri statistice adecvate. . în m sura posibilit ilor. .Sfera de cuprindere i gradul de detaliu al cerin elor statisticilor europene se limiteaz la ceea ce este absolut necesar. pe de alt parte. conform cerin elor. pe cât posibil. selectarea e antioanelor i ponderile e antioanelor au o baz solid i sunt revizuite sau actualizate regulat când se consider necesar. . Indicatori: . bine stabilite i transparente. Autoritatea statistic monitorizeaz sarcina de r spuns i stabile te inte pentru reducerea sa în timp.Se utilizeaz sisteme informatice de identificare i corectare automat a gre elilor. se utilizeaz mijloace externe pentru a facilita transmiterea ei. chestionarele sunt sistematic testate înainte de culegerea datelor.Se organizeaz activit i de cooperare cu comunitatea tiin ific pentru îmbun t irea metodologiei i. pe de o parte. i sistemele europene care le corespund.

Orice neconcordan în ceea ce prive te calendarul de diseminare este f cut public în avans. .Se fixeaz un termen zilnic standard pentru publicarea statisticilor europene. Indicatori: .Statisticile au coeren i concordan intern (de ex.Anchete privind satisfac ia utilizatorilor sunt efectuate periodic.Periodicitatea statisticilor europene are în vedere cerin ele utilizatorilor pe cât de mult posibil.Se fac eforturi proactive pentru a îmbun t i poten ialul statistic al registrelor administrative i a evita anchete directe costisitoare. .Erorile de e antionare i erorile de alt origine decât e antionarea sunt m surate i documentate sistematic în conformitate cu cadrul componentelor calitative ale SSE. Indicatori: . rezultatele intermediare i produsele statistice sunt evaluate i validate. . de monitorizare a relevan ei i utilit ii practice a statisticilor existente în ceea ce prive te îndeplinirea nevoilor acestora i de consiliere privind noile lor nevoi i priorit i. . . . explicat i este stabilit o nou dat a public rii.Rezultatele preliminare de o calitate agregat acceptabil pot fi diseminate atunci când acest lucru este considerat util. Principiul 10: Eficien a sub raportul costurilor ± Resursele trebuie utilizate eficient.Opera iunile administrative obi nuite (de ex.Poten ialul de productivitate al tehnologiei informa iei i comunica iilor este optimizat pentru culegerea..: se respect identit ile aritmetice i contabile).Func ioneaz procese de consultare a utilizatorilor. Sec iunea III-a: Produc ia statistic Principiul 11: Relevan a ± Statisticile europene trebuie s îndeplineasc nevoile utilizatorilor. . .Promptitudinea (respectarea termenelor) urmeaz standarde de diseminare europene i alte standarde interna ionale. .Statisticile sunt compilate pe baza unor standarde comune în ceea ce prive te sfera de .Statisticile sunt coerente sau reconciliabile pe o perioad de timp rezonabil . codificarea i validarea datelor) sunt automate în m sura posibilului. Principiul 13: Promptitudinea i punctualitatea ± Statisticile europene trebuie s fie diseminate într-o manier prompt i punctual . Principiul 12: Precizia i fiabilitatea ± Statisticile europene trebuie s reflecte realitatea cu precizie i fiabilitate. Indicatori: . extragerea. trebuie s fie posibile combinarea i folosirea comun a datelor conexe din diferite surse. Indicatori: .Împ r irea datelor la nivelul autorit ilor statistice este o practic generalizat în scopul de a evita multiplicarea anchetelor.Nevoile prioritare sunt îndeplinite i se reflect în programul de lucru. . . . Indicatori: . Principiul 14: Coeren a i comparabilitatea ± Statisticile europene trebuie s aib coeren intern i în timp i s fie comparabile între regiuni i ri.M suri interne i independente externe monitorizeaz utilizarea resurselor de c tre autoritatea statistic . prelucrarea i diseminarea datelor. ele stând la baza proceselor statistice. .Studii i analize ale revizuirilor sunt efectuate constant i utilizate intern.Sursele de date.

. FMI i Banca Mondial .E. De descris structura i func iile sistemului statistic european Sistemul Statistic European (SSE) a fost pu in câte pu in edificat. dar. . guvernelor statelor membre.Statisticile sunt prezentate într-o form care faciliteaz interpretarea adecvat i compara iile semnificative. Acest acces este supus unor protocoale stricte. Structura:SSE este compus din EUROSTAT i din institu iile de statistic . .Accesul la microdate este permis în scopuri de cercetare atunci când este posibil. S.Comparabilitatea transna ional a datelor este periodic analizat în studii metodologice. Sarcinile EUROSTAT EUROSTAT. trebuiau s fie fondate pe statistici fiabile i comparabile. ministere. operatorilor sociali i economici. în vederea formul rii. . i anume: de a elabora un ansamblu de norme i metode. organisme i b nci centrale.1. în Islanda.Metadatele sunt documentate în conformitate cu sisteme de metadate standardizate. împreun cu Comitetul director de informa ie statistic . odat cu dezvoltarea ultimelor. cum sunt OCDE. este îns rcinat cu aplicarea programului statistic comunitar. perfec ioneaz i încurajeaz adoptarea normelor statistice comunitare de c tre .S. care colecteaz statistici oficiale în statele membre ale Uniunii Europene. Principiul 15: Accesibilitatea i claritatea ± Statisticile europene trebuie s fie prezentate într-o form clar i u or de în eles. conform principiilor de difuzare a statisticii comunitare. asigur un nivel de cooperare cu alte organe comunitare. s fie disponibile i accesibile respectându-se impar ialitatea i s fie înso ite de metadate i linii directoare. elaboreaz . asigur utilizarea datelor confiden iale. pentru a r spunde necesit tilor na ionale i comunitare. . asistat de Comitetul director de informare statistica i conform deciziilor Comisiei: coordoneaza totalitatea activita ilor statistice legate de elaborarea i aplicarea ac iunii comunitare în domeniul statisticii. aplic rii. 2. defini iile. urm rii si evalu rii politicilor comunitare. Lucr rile SSE sunt efectuate. în general. Indicatori: . de a le face accesibile organelor comunitare. 2. în Norvegia i In Liechtenstein. de asemenea.2.Statisticile provenite din anchete i surse diferite sunt comparate i reconciliate. EUROSTAT. De la crearea Comunit tii Europene s-a dovedit c planificarea i punerea în aplicare a politicilor comunitare. pertinente i a unui bun raport cost-eficacitate. ONU. coordoneaz .Utilizatorii sunt informa i în leg tur cu metodologia proceselor statistice i calitatea produc iei statistice raportat la criteriile calitative ale SSE.Analize personalizate sunt furnizate atunci când acest lucru este realizabil i sunt f cute publice. fiabile. în sectoarele politicilor comunitare. . în principal. efectuate în strâns cooperare cu statele membre i Eurostat. armonizarea a fost extinsa aproape la toate domeniile statisticii.cuprindere. unit ile i clasific rile din diferite anchete i surse. care permite producerea statisticilor impar iale. Obiectivele EUROSTAT: studiaz i elaboreaz metodologii i tehnologii statistice. Statele membre colecteaz date i stabilesc statistici. mediilor academice i publicului.Serviciile de diseminare utilizeaz tehnologia modern a informa iei i comunica iilor precum i tradi ionalul suport de hârtie. i lucr rile cu organiza iile interna ionale. . s fie diseminate într-o manier adecvat i convenabil . ca i deciziile corespunz toare. cu scopul furniz rii de statistici comparabile la nivelul Uniunii Europene.

jurnali ti i cet eni a informa iei statistice comunitare. yconstruirea infrastructurii legislative pentru reglementarea activit ilor. Func iile clasific rilor i nomenclatoarelor: ysistematizarea datelor individuale prin restrîngerea num rului de valori ale caracteristicii de grupare. consolideaz procesul de cooperare cu i între autorit ile statistice na ionale prin schimburi mutuale de exper i. ajut rile ter e s . . EUROSTAT are sarcina de a selec iona tehnicile tiin ifice i metodologiile cele mai adaptate aplic rii principiilor si obiectivelor statisticii comunitare. întreprinderi. eventual. la fel i raportul cost-eficacitate al producerii lor. UE. yevaluarea periodic i întocmirea de rapoarte de studiu. yacordarea asisten ei pentru îmbun t irea sistemelor na ionale. na ional. participarea la activit ile statistice i dezvoltarea sistemelor de informare.statele membre. EUROSTAT a perceput un model logic al integr rii statisticilor nationale în sistemul statistic al Uniunii Europene.1 Descrierea general a sistemului clasific rilor i nomenclatoarelor statistice. care lucreaz în domeniul statisticii comunitare. actualizeaz cuno tin ele i competen ele profesionale ale personalului Comisiei. 3. În prezent.i amelioreze sistemele lor statistice. yrealizarea de proiecte-pilot pentru testarea metodologiilor la nivel na ional. Interac iunea dintre acestea la nivel interna ional. coopereaz cu organiza iile interna ionale i rile ter e pentru a facilita comparabilitatea statisticilor comunitare cu statisticile produse de alte sisteme statistice i. yprezentarea i descrierea structurii colectivit ii. model ale c rui etape identificate sunt urm toarele: yanaliza necesit ilor de informa ie statistic ale utilizatorilor. yimplementarea proiectelor. în folosul institu iilor europene. yîn prestarea. pentru a evita interpret ri sau analize eronate. care constituie componentele de baz ale sistemului informa ional economic i sunt instrumente indispensabile pentru organizarea culegerii. a informa iei statistice necesare pentru elaborarea. relevarea tipurilor social-economice (în cazul în care ele exist ). yîn popularizarea i difuzarea c tre puterile publice. sectorul educational. efectueaz analize i furnizeaz explica ii tehnice. gestionarea i evaluarea politicilor comunitare. În practica statisticii se utilizeaz sisteme standardizate de clasificari. colecteaz de pe lâng autorit ile statistice na ionale i a secretariatelor organiza iilor interna ionale datele necesare statisticii comunitare. ystructurarea (împ r irea) colectivitatii în p r i omogene. Functiile EUROSTAT constau: yîn furnizarea c tre Comunitatea Europeana a serviciilor de informare statistica de înalt calitate. prelucrarii i analizei datelor statistice. yculegerea datelor disponibile la nivel na ional. elaboreaz recomand ri statelor membre în materie de statistic . elaboreaz informa ii statistice pe baza datelor însu ite. cu scopul amelior rii comparabilit ii statisticilor comunitare. stoc rii. colectarea datelor pentru UE i dezvoltarea sistemelor statistice ale rilor care doresc s adere la UE sunt mai importante decât acum 10 ani. Func iile EUROSTAT Evolu ia politicilor comunitare a antrenat o schimbare a rolului EUROSTAT.

Nomenclatorul actualizat NACE Rev. datorita unor date mai comparabile si mai relevante. nomenclatoarele de activitati socio-profesionale. a unor nomenclatoare de activitati armonizate cu nomenclatorul comunitar. la o mai buna guvernare economica.Nomenclatorul de produse i servicii industriale al Republicii Moldova MoldCED. astfel incat intreprinderile.M.Clasificarea produselor asociate activitatilor (CPA) preia structura de la NACE.ycaracterizarea leg turilor dintre caracteristicile statistice. este esential ca diversele categorii de clasificare a activitatilor comunitare sa fie interpretate uniform in toate statele membre. Instituirea unui nomenclator statistic comun revizuit al activitatilor economice nu obliga statele membre sa culeaga. TARIC este utilizat pentru importurile i exporturile cu ter ii i comer ul între statele membre. Pentru R. In acest scop. transmiterii si publicarii statisticilor nationale si comunitare. sa publice sau sa furnizeze date. Nu se pune problema de a le pune pe toate în eviden . Statistica regionala a EUROSTAT este organizat în baza de date REGIO . care sa permita intreprinderilor sa-si evalueze nivelul competitivitatii si care sa fie utile institutiilor comunitare in prevenirea denaturarii concurentei. piata interna necesita standarde statistice aplicabile culegerii. viteza.Clasificarea programelor educa ionale din Republica Moldova CUMC. Comunitatile Europene utilizeaza nomenclatorul intitulat NACE rev.2 (Nomenclatorul activit ilor Comunit ilor Europene). Comisia stabile te un tarif integrat al Comunitatilor Europene (TARIC). Nomenclatorul combinat (NC). Pentru a putea functiona. La fel putem men iona utilizarea:clasificatorului Prodcom. aprobat în decembrie 2009. Furnizarea unor informatii integrate avand fiabilitatea. Principalele clasificari interna ionale sunt stabilite de Na iunile Unite.Clasificatorul formelor de proprietate PRODMOLD. Comunit ile Europene i Organiza ia Mondial a V milor.2. îndeplineste rolul tarifului vamal comun si al statisticilor comertului exterior al Comunitatii.baza de date REGIO utilizeaza nomenclatorul unit ilor statistice teritoriale (NUTS) ce prevede 3 nivele.2 analogic NACE rev. deosebim CAEM rev. ci doar de a prezenta cateva dintre ele: nomenclatoarele de servicii. ISCED97. Pe baza nomenclatorului combinat. Contabilitatea na ional utilizeaz mai multe nomenclaturi. organele administratiei publice si toti ceilalti operatori de pe piata interna sa poata avea acces la date statistice fiabile si comparabile. nomenclatoarele de produse. Nomenclatorul european. CSPM-Clasificatorul statistic al produselor CUATM-Clasificatorul unit ilor administrativ-teritoriale CFOJ. El a comasat nomenclatoarele NICE pentru industrie si NACE pentru comer .Clasificatorul Republicii Moldova "Unit i de m sur i calcul" 3. Sunt necesare statistici fiabile si comparabile. . COICOP. atat la nivel comunitar cat si la nivel national. flexibilitatea si gradul de detaliere necesare gestionarii pietei interne este posibila numai prin utilizarea. 2 reprezinta un element esential in cadrul eforturilor intreprinse de Comisie pentru modernizarea productiei de statistici comunitare. D e descris clasificarile si nomenclatoarele NACE.2. institutiile financiare. de catre statele membre.Clasificatorul formelor organizatorico-juridice ale agen ilor economici din Republica Moldova CFP. nomenclatoarele activit ilor i sectoarelor în SCN. se anticipeaza ca acesta va contribui.

abreviat ca CN. sub auspiciile Na iunilor Unite.Nomenclatura Combinat . presupune clasificarea produselor (bunuri. fiecare identificat cu un cod specific: CN . care con ine aproximativ 4500 diferite tipuri de produse fabricate. Majoritatea codurilor de produse corespund la unul sau mai multe Nomenclatorul Combinat (NC). aprobat în 2003 i modificat în 2006 prin Regulamentul 105/2007.CN ofer mijloacele de colectare. Prodcom . NUTS se bazeaz pe Regulamentul 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unit ilor teritoriale de statistic . CPA are o structur ierarhic . care încorporeaz toata Uniunea European i m surile comerciale aplicate m rfurilor importate în i exportate din UE. comer ul distributiv. respectiv. a extins sistemul NUTS pentru cele 10 state membre care au aderat la UE în 2004 i la Bulgaria i România. de asemenea. i primele ase corespund CPA .Clasificarea statistic a produselor în func ie de activitate. respectiv . Dou regulamente suplimentare de modificare 1888/2005 i 176/2008. Divizia de Statistic . Acestea ofer baza pentru colectarea i calcularea statisticilor privind produc ia. .ofer statistici privind produc ia de bunuri fabricate. consum. PRODCOM utilizeaz codurile de produs specificate în lista Prodcom.cifrele r mase precizeaz produsul în detaliu. folosit pentru colectarea i publicarea statisticilor de comer exterior în comer ul intra-UE. CPA este parte a unui sistem integrat de clasificari statistice. Acest sistem face posibil de a compara statistici în ri i în diferite domenii statistice. Versiunea curent din NUTS (2006) împarte teritoriul Uniunii Europene i cele 27 de state membre în 97 de regiuni NUTS 1.CPA . este un nomenclator de divizare geografic pe teritoriul Uniunii Europene (UE) în regiuni. Produsele sunt identificate printr-un cod de 8 cifre: .primele patru cifre sunt de clasificare a întreprinderii produc toare date de clasificarea statistic a activit ilor economice în Comunitatea European (NACE). comer exterior i transport de astfel de produse. schimb i publicarea datelor privind statisticile de comer exterior ale UE.Termenul provine de la "comunitar de produc ie" francez (produc ie comunitar ) pentru industria extractiv i prelucr toare: sec iunile B i C din clasificarea statistic a activit ilor economiei în Uniunea European (NACE 2). precum i servicii) la nivelul Uniunii Europene. . dar unele(servicii in cea mai mare parte industriale) nu corespund. NUTS 1 de mai sus este "na ional" la nivel de stat membru. NUTS 2 regiuni de 271 i 1303 NUTS 3 regiuni. conceput pentru a satisface nevoile de: . statisticile de comer exterior ale UE. cu ase nivele. NUTS . trecerea De la unitatile teritoriale mari la unit i teritoriale mai mici). Acesta este. la trei niveluri diferite (NUTS 1.Tariful Vamal Comun (stabilirea taxelor de import pentru produsele importate în Uniunea European i tariful integrat al Comunit ilor Europene (TARIC). abreviat ca NUTS . dezvoltate în principal. este o clasificare a m rfurilor.Nomenclatorul unit ilor teritoriale de statistic . Zonele NUTS au scopul de a oferi o defalcare unica i coerenta teritoriala pentru elaborarea statisticilor regionale UE. 2 i 3. adoptate în 2005 i 2008. Clasific rile de produse sunt concepute pentru a clasifica produse care au caracteristici comune.

În func ie de nivelul i tipul de educa ie în cauz . Nivelurile de educa ie Empiric. electricitate i gaz i al i combustibili.în general. Nivelul 6: Înv mântul ter iar (a doua etap ) .rezervat pentru studii de înv mânt superior. ISCED 97. Vârsta de intrare este de obicei de 15 sau 16 ani. . Acestea din urm sunt de obicei mai scurte decât de tip A i de programe care vizeaz preg tirea studen ilor pentru pia a for ei de munc . de ase ani de full-time colarizare.începe între 5 i 7 ani. este coal sau centru-based si este conceput pentru copiii cu vârsta de cel pu in 3 ani. ISCED presupune c exist mai multe criterii care pot contribui la alocarea de programe de educa ie la un nivel de educa ie. în general. etc. de i predarea este de obicei mult mai concentrat pe subiect. Nivelul 5: Înv mântul ter iar (prima etap ) . începe de la sfâr itul înv mântului obligatoriu.D. abreviat ca COICOP. în mod normal finalizarea cu succes a nivelului ISCED 3 sau 4. care sunt în mare m sur de programe teoretice i ter iar. Calific rilor de admitere (la sfâr itul înv mântului obligatoriu) i alte cerin e minime de intrare sunt de obicei necesare. sau doctorat). Aceasta include programe de înv mânt universitar cu orientare academic (tip A).Instruc iunea este adesea mult mai orientat spre obiectul decât la nivelul ISCED 2.g sit undeva între înv mântul secundar superior i ter iar. care a afectat comparabilitatea seriilor cronologice. nu este necesar de a stabili un sistem ierarhic între criteriile principale i subsidiare (calificare de intrare tipic. este un instrument pentru elaborarea statisticilor comparabile la nivel interna ional de educa ie. cu o orientare profesional (tip B). Aceasta include categorii.etapa ini ial de instruire organizate. vârsta minim . care conduc la o calificare avansat de cercetare (Ph. cum ar fi îmbr c minte i înc l minte. abreviat ca ISCED. sfâr itul acestui nivel coincide cu sfâr itul înv mântului obligatoriu.continu programele de baz ale nivelului primar. Nivelul 1: înv mânt primar . Nivelul 4: Post-secundar non-ter iar educa ie . precum i General / profesional / prevocational orientare i de înv mânt / for ei de munc pe pia a de destina ie. se refer la dou variabile de trans-clasificare: nivelurile i domeniile de educa ie. De obicei. Versiunea curent . calificarea personalului. cerin a minim de intrare.COICOP. ISCED 97 a introdus nivelul 4: post-secundar non-ter iar de educa ie (incluse anterior în nivelurile ISCED 3 i 5). ISCED-Clasificarea Interna ional Standard a Educa iei. Nivelul 2: Înv mântul secundar inferior . Durata tipic de 3 ISCED nivelul variaz de la doi la cinci ani. este începutul a înv mântului obligatoriu în cazul în care exist i acoper . institu ii f r scop lucrativ în serviciul gospod riilor popula iei i al administra iilor publice în func ie de scopul lor. ap . care este utilizat în calculul indicelui armonizat al pre urilor de consum. locuin .intrare la aceste programe presupune.Clasificarea consumului individual dup scop. este un nomenclator elaborat de Organiza ia Na iunilor Unite Divizia de Statistic s clasifice i s analizeze cheltuielile individuale de consum efectuate de gospod rii. Nivelul 3: Înv mântul secundar superior . în ISCED 97: Nivelul 0: pre-primar . COICOP / HICP este un nomenclator de derivat din COICOP.) Exist apte niveluri de înv mânt. o m sur important a infla iei în UniuneaEuropean . ISCED 97 a fost pus în aplicare în rile Uniunii Europene de colectare a datelor începând cu anul 1997/98 coal . în special pentru nivelul 3 (înv mântul secundar superior) i pentru nivelul de 5 (înv mântul superior).

de exemplu de acoperire. Dup aceast list se eviden iaz pretenden ii la ocuparea locului întîi între toate activit ile întreprinderii în cauz . ca o surs de informa ii pentru analiza statistic a popula iei întreprinderilor i a demografiei acesteia. trebuie prev zute i astfel de variante: una i aceea i persoan juridic poate efectua 2-3 activit i. Manualul a fost actualizat în strâns cooperare cu statele membre. În cadrul diviziunii se determin grupa (trei semne ale codului) cu cea mai mare pondere. 3. Astfel apare problema metodologic de determinare a activit ii de baz . 2. de obicei.Scopul este de a acoperi cât mai mult activitatea economic la nivel na ional cât posibil. deci un fel de cut-off. Regulamentul (EC) nr 177/2008 al Parlamentului European i Consiliului (EC) stabile te un cadru comun pentru armonizarea registrelor na ionale de afaceri în scopuri statistice i articolul 7 din Regulamentul cere pentru publicarea unui registru. e necesar a o analiza pentru a determina activitatea de baz . Reguli generale de determinare a activit ii de baz dup metoda de sus în jos (TOP-DOWN) Ca punct ini ial pentru determinarea activit ii de baz poate servi alc tuirea listei tuturor activit ilor. s contribuie la reducerea sarcinii de r spuns la întreprinderi.3. de i diverse aspecte specifice ale acestuia pot fi utilizate ca indicatori.Registrul de afaceri ar trebui s fie recunoscut ca sursa de autoritate pentru datele privind popula iile de afaceri i demografice. c reia îi revine cea mai mare pondere. Aceast a doua edi ie a manualului este derivat din primul publicat în 2003 i înlocuie te pe primul. c reia îi revine ponderea cea mai mare. · Autoritatea . Obiectivele actuale i viitoare i utiliz rile trebuie s fie atent analizate pentru a determina modul cel mai bun de a dezvolta registrele na ionale de afaceri. Scopul. · Calitate . f r avantaje reciproce vizibile. Calitatea de ansamblu nu este u or de m surat. se aplic în practic . 5. ca un instrument de preg tire i coordonare a anchetelor.1. Obiectivele standard pentru registrele de afaceri statistice includ: · Acoperire . Modul de determinare a genului principal de activitate al intreprinderii. Se stabile te sec iunea (cod cu litere). 4. frecven a de actualiz ri i de coeren a proceselor. precum i pentru identificarea i construirea de unit i statistice. Astfel: 1. Formulînd astfel nomenclatura activit ilor întreprinderii. manual de recomandare de afaceri .un registru de înalt calitate de afaceri va contribui la îmbun t irea eficien ei sistemul na ional de statistic . 4. Acesta este. c reia îi revine ponderea cea mai mare. În cadrul grupei se stabile te clasa (patru semne ale codului). practic de aceea i însemn tate. pentru utilizarea datelor administrative. Pentru determinarea activit ii de baz toate activit ile întreprinderii (asocia iei) polifunc ionale se clasific în diviziunile CAEM cu codul respectiv al clasificatorului i ponderea valorii ad ugate (sau ponderea vînz rilor nete.3. sursele crearii si tinerii Registrului Statistic/Business Toate statele membre ale Uniunii Europene men in registre de afaceri pentru scopuri statistice. acurate ea datelor a avut loc. de i exist adesea un raport de cre tere a costurilor la presta ii implicat în reflectarea cea mai mic de unit i. utilizat pe scar larg ca un cadru de e antionare în alte domenii. Ar trebui s fie utilizate pentru sondaj pentru toate sondajele de afaceri în cadrul sistemului statistic na ional. num rului mediu scriptic al lucr torilor) i prin sumare consecutiv se determin activitatea cu ponderea cea mai mare. În cadrul acestei sec iuni se stabile te diviziunea (dou semne ale codului). Manualul î i propune s explice ra ionamentul din spatele dispozi iilor din regulament. . care ar trebui s rândul s u. În cadrul clasei se stabile te subclasa (cinci semne ale codului) cu cea mai mare pondere. Înainte de a începe calculele structurii activit ilor unei întreprinderi concrete. de asemenea. Acesta î i propune s ofere informa ii suplimentare necesare pentru interpretarea corect i coerent a regulamentului în toate rile.

Regulamentul Consiliului (CEE). Modelul conceptual al informa iilor din registrele de afaceri (BR. unit ile de m sur legale pot fi punct din punctde vedere economic active sau nu.Studiile au ar tat c registrele statistice de afaceri sunt folosite în cinci moduri principale (nu enumerate în ordinea importan ei): · Pentru detectarea i construc ia unit ilor statistice. implicit definite de Regulamentul BR este foarte simplu. Din p cate. ‡ permite o analiz demografic a popula iei de afaceri i unit ile diferite. Unit ilor locale. Tipurile unitatilor statistice conform procederilor Regulamentului consiliului CEE NR696/1993. caracteristicile demografice.Enterprise caracteristicile . cuprinde grupul de întreprinderi. stabile te o list de opt (tipuri de) unit i statistice: . în scopul de a: ‡ permite colectarea de informa ii despre acestea prin intermediul surselor administrative.Caracteristicile juridice unitare .3. · Ca o surs de informa ii pentru analiza statisticilor i a popula iei sale de afaceri i demografia.Rezumatul i caracteristicile posibile suplimentare 4. în cele din urm . unitatea local i unitatea juridic . leg turile cu alte registre. ei trebuie s aib la dispozi ie un set comun de unit i statistice. precum i rela iile dintre aceste entit i. ‡ ofer o baz de e antionare pentru anchetele i date pentru extrapolare-up metode.caracteristici de identificare. Registrul business include : . de asemenea. Registrul de Business dezvoltat pentru scopuri statistice. Regulamentul Consiliului (CEE) nr 696/93 din 15 martie 1993 privind unit ile statistice de observare i de analiz a sistemului de produc ie în cadrul Comunit ii au definit un set de opt unit i. Aceast clarificare a func iilor registrului permite analiza informa iilor pe care le trebuie s înregistreze. Dup cum am examinat.. prevazuta conform cerintelor UE. unitatea i caracteristica specific . nr 696/93 din 15 martie 1993 privind unit ile statistice pentru observarea i analizarea sistemului de produc ie în Comunitate. Aceast defini ie a unit ilor active economic. Informatia minima in Registrul Statistic. Informa iile care trebuie s fie înregistrate pentru fiecare tip de unitate depinde de destina ia ce se folose te de registru. este mai mare decât conceptul utilizat în statistica demografiei întreprinderilor (cifra de afaceri de existen a sau de ocuparea for ei de munc ). astfel cum sunt definite în Regulamentul BR Articolul 3 alineatul (5). au fost puse în aplicare în moduri diferite în ri diferite. Acesta cuprinde întreprinderea. Dac statele membre i institu iile interna ionale ar fi în m sur s compare i s integreze statisticile lor. · Ca un instrument de mobilizare a datelor administrative. Lucru suplimentar este necesar pentru a atinge scopul de armonizae a unit ilor statistice. în mod clar trebuie s identifice tipurile de unit i cu exactitate. Astfel. întreprinderile i grupurile de întreprinderi trebuie s fie întotdeauna din punct de vedere economic. active. Aceste informa ii se încadreaz în categorii diferite .caracteristicile de grup de întreprinderi .caracteristicile locale unitare . caracteristicile economice / de stratificare i de caracteristicile asociate cu controlul i rela iile de proprietate între unit ile (toate acestea sunt direct legate de la unit ile explicite ale modelului) i. · Ca un instrument de preg tire i coordonare a anchetelor i pentru extrapolarea rezultatelor studiului. prin urmare. 4. aceste defini ii au fost deschise la interpret ri diferite i.2..

În practic majoritatea unit ilor de produc ie desf oar o activitate mixt .Unitatea local . înf ptuit de activitatea secundar . .Juridice. Activitatea principal ste identificat prin metoda ordinii descresc toare (de sus în jos) i nu reprezint . cum sunt: contabilitatea. în general. repararea i între inerea etc. În practic adesea e imposibil a ob ine o informa ie despre valoarea ad ugat pentru determinarea activit ii principale. promovarea.Unitatea tip de activitate. O activitate secundar este oricare alt activitate a unit ii. În astfel de cazuri genul principal de activitate se determin cu aplicarea altor criterii posibile. Activit ile auxiliare asigur bunuri i servicii consumabile.Enterprise.Unitatea local .Unitatea local de produc ie omogen 5.Unitatea de produc ie omogen . .Unitate institu ional .Unitati cu una sau mai multe activit i i unul sau mai multe loca ii. b) materiile prime fac parte din cheieltuiele unit ii. din valoarea adaugat total a unit ii. în cazuri excep ionale.Unitate institutionala . e necesar s fie mai mic decît cea înf ptuit de activitatea principal . .Unitati cu unul sau mai multe activit i i o singur loca ie.Local fel-de-unitate de activitate.Unitatea de produc ie omogen . Activitatea economic secundar activitate care produce bunuri sau servicii. . . condi ionarea. în mod obligatoriu. transportul. -Intreprindere. . . . .Unit ile cu o activitate unic i o singur loca ie. c) produsul (de obicei. bunurile sau serviciile realizate nu trebuie s fac obiectul tranzac iilor pe pia .Unitate locala de productie omogena Unit ile statistice sunt definite pe baza a trei criterii: . . Activitatea economic auxiliar Activit ile principale i secundare sunt efectuate. Determinarea activit ii principale e necesar pentru clasificarea unit ii de eviden statistic la categoria respectiv a CAEM. Notiuni si definitii principale. activit ile auxiliare sunt acelea care exist doar pentru a sprijini activit ile productive principale i secundare ale unei unit i. Astfel.Unitate locala gen de activitate . -Unitate gen de activitate . potrivit pentru livrare p r ilor ter e. Rela ia dintre diferitele tipuri de unit i statistice pot fi rezumate în urmatorul fel: .Criterii geografice.Unit ile cu o activitate unic i unul sau mai multe loca ii. achizi ionarea. Activitatea economic principal activitatea principal este acea activitate care contribuie în cea mai mare m sur la valoarea ad ugat total a unit ii luate în considerare. O activitate auxiliar trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii: a) s serveasc numai unitatea sau unit ile de care apar ine. Valoarea adaugat . 50% sau mai mult. serviciile sau. . depozitarea. contabile sau organizatorice criterii.-Grupul de intreprinderi. cu ajutorul unui num r de activit i auxiliare. bunurile consumabile) nu face parte din produsul final al unit ii i nu genereaz formarea brut de capital (active imobilizate). .Criteriile de activitate. . . numai pentru uzul acelei unit i. ce sînt cel mai aproape de indicatorii valorii ad ugate.

omeri sunt persoanele de 15 ani i peste. c) produc ia de bunuri care ulterior devin parte integrant a produc iei realizate de activit ile principale sau secundare (de ex. înso it de schimbarea locului de trai. olegi. din care o parte important este comercializat chiar dac o mare parte a sa este consumat în cadrul activit ii principale. indiferent de Popula ia economic inactiv vârst . f) cercetarea i dezvoltarea. dac exist date disponibile privind volumul activit ii. incluzând popula ia ocupat i omerii. . chiar dac întreaga produc ie este consumat în unitatea produc toare. dobânzi.elevi sau studen i.persoane între inute de alte persoane ori de stat sau care se între in din alte venituri (chirii. d) produc ia de energie (dintr-o central electric sau uzin de cocsificare integrat ).d) o activitate similar s se desf oare în unit i de produc ie similare independente.pensionari (de toate categoriile).persoanele declarate plecate peste hotare la lucru sau în c utare de lucru (aceast categorie de popula ie conven ional este atribuit la popula ia economic inactiv ). c în conformitate cu defini ia de mai sus. . acolo unde exist date separate pentru aceste activit i. . înso it de schimbarea locului de trai. utilizând în ultimele 4 s pt mâni diverse metode pentru a-l g si: îns rierea la ofi iile for ei de mun sau la agen ii parti ulare de plasare. deci. din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele. care furnizeaz for a de Popula ia economic activ munc disponibil pentru produc ia de bunuri i servicii în timpul perioadei de referin . apel la prieteni.                                                 . cuprinde toate persoanele de 15 ani i peste. trebuie considerate unit i separate i ele trebuie considerate ca fiind unit i cu un tip de activitate propriu i clasificate în conformitate cu activitatea lor.sunt în utarea unui lo de mun . urm toarele activit i nu trebuie s fie considerate drept activit i auxiliare: a) producerea de bunuri i servicii care fac sau contribuie la formarea brut de capital.). . publi area de anun uri i r spunsuri la anun uri. a iuni pentru a în epe o a tivitate pe ont propriu.casnice (care desf oar numai activit i casnice în gospod rie). deoarece aceast activitate nu asigur un serviciu care este consumat în cursul produc iei curente. b) produc ia. Migra ia interna ional permutarea teritorial dintr-o ar în alta a persoanelor. activitatea de construc ii pe cont propriu. produc ia de cutii a unei sec ii dintr-o întreprindere. de exemplu. care n-au lucrat cel pu in o or i nu erau omeri în perioada de referin . desf oar o activitate economic de cel pu in un an pe teritoriul respectiv Popula ia nerezident Migra ia intern permutarea teritorial în cadrul rii a persoanelor. Trebuie remarcat faptul. rente etc. În toate aceste cazuri. cuprinde toate persoanele de 15 ani i peste care au desf urat o activitate Popula ia ocupat economic sau social produc toare de bunuri sau servicii de cel pu in o or în perioada de referin (o s pt mân ). care va fi clasificat separat la construc ii. sindi ate et . utilizat pentru ambalarea produselor proprii).nu au un lo de mun i nu desf oar o a tivitate în s opul ob inerii unor venituri. are în ursul perioadei de referin îndeplines simultan urm toarele ondi ii: .. e) achizi ia de bunuri pentru revânzare ca atare. Popula ia rezident care are centru de interes. . Popula ia economic inactiv include urm toarele categorii de popula ie: . rude. plat în natur sau alte beneficii. în scopul ob inerii unor venituri sub form de salarii.

cuvenite salaria ilor pentru munca efectiv prestat sau timpul lucrat (inclusiv suplimentar).i exercit ocupa ia (meseria) în propria unitate (întreprindere. sub form de comision etc. liber-profesioni tii (muzican ii ambulan i. .). avoca ii). calific ri sau într-o anumit func ie. Costul muncii reprezint raportul dintre cheltuielile pentru for a de munc . etc. atelier. presta ii sociale etc. Evaluarea în lei se efectueaz la pre urile medii de cump rare a produselor în perioada de referin . reprezentan a). tipul lucrului îndeplinit. meditatorii. Lucr tor pe cont propriu este persoana care. taximetri tii particulari etc. Salariat este considerat persoana care presteaz o munc conform unei anumite specialit i. num rul de ore lucrate (timp complet sau par ial) i de durata contractului (perioada determinat sau nedeterminat ). sumele pl tite din profitul net i alte fonduri. persoane particulare. premiile.persoanele f r loc de munc . dar care au declarat c sunt în c utarea unui loc de munc i sunt disponibile s înceap lucrul. stocuri. cît i contravaloarea veniturilor în natur ob inute de la locul de munc .). respectiv drepturile în bani i în natur . disponibile s lucreze. pentru a c rei activitate angajeaz unul sau mai mul i salaria i permanen i.. Sânt încadra i la acest statut întreprinz torii independen i (vânz torii ambulan i. adaosurile. Patron este persoana care.sunt disponibile s înceap lucrul în urm toarele 15 zile. Veniturile în natur (evaluate în lei) reprezint atît contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospod riei (gospod ria auxiliar . zilele de s rb toare i alte zile libere etc. studen i. Cî tiguri salariale include pl ile brute. de la realizarea produc iei agricole din gospod ria auxiliar . agen ie. Veniturile disponibile dup sursa de formare se divizeaz în: . în schimbul unei remunera ii sub form de salariu în bani sau în natur . ferm etc. pensionari). de asemenea: . Veniturile b ne ti reprezint mijloacele b ne ti încasate de c tre popula ie din diferite surse de provenien i pentru care nu exist obliga ia de restituire. zilierii ocazionali. Statistica distribuirii veniturilor i condi iilor de trai ale popula iei Veniturile disponibile ale popula iei reprezint totalitatea mijloacelor b ne ti i în natur provenite din activitatea salariat i pe cont propriu. magazin.). 2. care a teapt s fie rechemate la lucru sau care au g sit un loc de munc i urmeaz s înceap lucrul la o dat ulterioar perioadei de referin . indiferent de forma ei de proprietate. birou. în baza unui contract individual de munc (în scris sau oral) cu întreprinderea sau unitatea local (filiala. studii. primele de vacan i alte sume pl tite din fondul de salarii conform actelor normative sau/ i contractelor colective de munc .). În aceast categorie de popula ie sunt incluse. dac s-ar g si imediat un loc de munc . i alte transferuri curente (inclusiv m rfuri i sume b ne ti primite din afara gospod riei). f r a angaja vreun salariat permanent. pensii i alte presta ii sociale. fiind ajutat sau nu de membrii familiei neremunera i. Lucr torul pe cont propriu poate avea salaria i temporari. venit din proprietate. la fel i sumele pl tite pentru timpul nelucrat (indemniza iile pentru concediile de odihn i de studii..i exercit activitatea în unitatea proprie sau într-o afacere individual . agricultorii individuali. Veniturile disponibile dup tip pot fi b ne ti i în natur : 1. arti tii plastici. suportate de c tre agen ii economici i sociali în perioada de referin i num rul mediu de salaria i luat ca baz la calcularea salariului.persoanele care în mod obi nuit fac parte din popula ia inactiv (elevi.

indiferent de vârst . averii personale. pentru îngrijirea bolnavilor). ca raport . aloca ii sociale. Formele de organizare a înv mîntului sunt: înv mînt de zi. indemniza iile pentru incapacitate de munc . indemniza ii pentru veterani i v duve de r zboi.). conform programelor de înv mînt. care asigur desf urarea procesului educa ional. ne comercializate. Venituri din proprietate ± mijloacele b ne ti încasate de c tre popula ie în form de dobînzi din depunerile bancare i de la creditele oferite persoanelor fizice. îngrijirea copilului în vîrst de pîn la 1. precum i profitul ob inut de c tre popula ie în urma activit ilor de comer -intermediere. medie sau superioar . Venituri din activitatea individual agricol reprezint venitul net din vînzarea produc iei agricole proprii. La aceste venituri se atribuie de asemenea i sumele încasate de la realizarea produselor finite din activit ile individuale de munc . elevilor i studen ilor cuprin i în procesul de educa ie i instruire al unui an colar/universitar. Popula ia de vîrst colar reprezint popula ia a c rei vârst se încadreaz în limitele oficiale ale nivelului educa ional. prime. cu frecven redus i deschis la distan ) i de vîrst . in vederea educa iei i form rii profesionale a popula iei colare. ce nu in de activitatea de producere (imobil. burse. sporuri. pentru copiii mamelor cu mul i copii i cele singuratice care au copii în vîrst de pîn la 16 (18) ani.0 ani. Cadre didactice calificate reprezint cadrele care au preg tire special într-un anumit domeniu de activitate. Venituri din activitatea individual neagricol se consider venitul net din diverse tipuri de activit i neagricole pe cont propriu. dividende i vînz ri de ac iuni. La aceste venituri se atribuie de asemenea i contravaloarea produselor i serviciilor acordate în contul drepturilor salariale. mijloace de transport. de invaliditate i de urma . bunuri de folosin îndelungat etc. Absolvent este elevul sau studentul care a promovat cu succes ultimul an de studii al unei coli sau facult i. alte drepturi salariale prev zute de lege sau prin contracte colective de munc pentru timpul efectiv lucrat în programul normal de lucru i în cel suplimentar. niveluri i forme de organizare a activit ii de educa ie i instruire.y y y y y y Venituri din activitatea salarial se consider veniturile încasate ca salarii. ajutoare în caz de deces. în caz de deces. etc. Personalul didactic reprezint persoanele fizice care sunt angajate în sistemul de înv mînt i predau în cadrul procesului educa ional i de instruire (cu norm întreag i par ial ). Rata brut de cuprindere colar în toate nivelurile de înv mânt reprezint num rul total al copiilor/elevilor/studen ilor cuprin i in toate nivelurile de înv mânt. seral. rente de la darea în chirie a bunurilor. mijloacele b ne ti încasate de la asigurarea vie ii. compensa ii nominative etc. Fiecare cadru didactic se înregistreaz o singur dat . Sistemul de înv mînt reprezint ansamblul unit ilor (institu iilor) de înv mânt de diferite tipuri. mijloace b ne ti i m rfuri primite gratis. Nivelul educa ional treapt de înv mînt în care se face o instruire elementar . Alte venituri ± pensii alimentare. Venituri din presta ii de protec ie social cuprind pensiile pentru limit de vîrst . precum i alte drepturi salariale. Popula ia colar reprezint totalitatea copiilor. seral i cu frecven redus .5/3. numai la unitatea colar la care are func ia de baz (are cartea de munc ) sau pred num rul cel mai mare de ore didactice. indiferent de formele de înv mînt pe care le frecventeaz (de zi. Statistica educaìiei .diferite forme de organizare a educatiei si instruirii. indemniza iile unice (pentru na terea copilului. precum i contravaloarea consumului provenit din resursele agricole proprii.Sistemul de invatamint cuprinde institutiile de invatamint.

sora medical .). într-o popula ie. ca raport procentual din popula ia total din aceea i grup oficial de vârst . dup principalele .Rata prevalen ei generale reprezint frecven a cazurilor noi de maladii. Num rul de elevi ce revine la un cadru didactic num rul elevilor înscri i într-un nivel de educa ie. INVALIDITATEA I SPITALIZAREA Inciden a prin o anumit maladie reprezint frecven a cazurilor noi.Rata inciden ei generale reprezint frecven a cazurilor noi de maladii. raportat la num rul cadrelor didactice cuprinse în nivelul de educa ie respectiv. etc.stc. întro popula ie. %.transporturilor.Structura prevalen ei generale reprezint num rul de maladii caz nou i caz vechi.etc. într-un spa iu i timp dat.stc. întrun spa iu i timp dat. . Gradul de cuprindere colar pe vârste/grupe de vârst reprezint num rul total al elevilor de o anumit vârst /grup de vârst .Mortalitatea matern reprezint num rul de decese materne. . întrun spa iu i timp dat. într-un anumit an colar. II.Na teri asistate de c tre personal medical calificat reprezint na terile asistate de c tre personal medical calificat (medic. . într-un spa iu i timp dat. ca raport procentual din totalul popula iei de aceea i vârst /grup de vârst . exprimat ca raport la 1000 n scu i-vii. MORBIDITATEA. .pe termen scurt.Structura inciden ei generale reprezint num rul de maladii caz nou dup principalele nozologii conform Clasifica iei Interna ionale a Maladiilor revizia a X. înregistrate pentru prima dat de c tre o institu ie medico-sanitar . exprimat la 100 maladii total caz nou. înregistrate pentru prima dat de c tre o institu ie medico-sanitar . indiferent de nivelul de educa ie în care sunt cuprin i.turismului.stc. . .Rata mortalit ii popula iei generale dup principalele cauze de deces reprezint num rul total de deceda i dup principalele cauze de deces conform Clasifica iei Interna ionale a Maladiilor revizia a X. într-o popula ie. înregistrate pentru prima dat de c tre o institu ie medico-sanitar i a cazurilor vechi (înregistrate anterior). primar i gimnazial. la 100 mii locuitori. Statistica business cuprinde stc. Statistica s n t ii . într-o popula ie. I.Mortalitatea infantil reprezint num r de decese a copiilor în vîrst sub 1 an exprimat la 1000 n scu ivii.business structurala. la 100 mii locuitori. Rata brut i net de cuprindere se calculeaz separat pentru înv mîntul pre colar. într-un spa iu i timp dat. .stc. cuprin i în aceste niveluri de educa ie. într-un spa iu i timp dat.procentual din totalul popula iei din grupa oficial de vârsta corespunz toare tuturor nivelurilor de educa ie (3-23 ani). Rata net de cuprindere colar în toate nivelurile de înv mânt reprezint num rul copiilor/elevilor/studen ilor în grupa de vârst oficial de educa ie (3-23 ani). .DEMOGRAFIE . la 100 mii locuitori. înregistrate pentru prima dat de c tre o institu ie medico-sanitar i a cazurilor vechi (înregistrate anterior).energeticii. într-un spa iu i timp dat.Ocrotirea sanatatii cuprinde ocrotirea sanatatii ca atare cat si protectia sanatatii la locul de munca. la 100 mii locuitori. la 100 mii locuitori.Mortalitatea copiilor în vârst sub 5 ani reprezint num r de decese a copiilor în vîrst sub 5 ani exprimat la 1000 n scu i-vii. .Prevalen a prin o anumit maladie reprezint frecven a cazurilor noi.

reprezint num rul de medici sau personal medical mediu. ce au fost f cute de locuitori.Invaliditate primar reprezint frecven a de îmboln viri care întrerup definitiv capacitatea de munc . nivelul inflatiei . Sec iile consultative. sau alte situa ii justificate din punct de vedere medical. RESURSELE SISTEMULUI DE S N TATE . .Nivel de spitalizare a bolnavilor reprezint frecven a intern rilor în sta ionar. într-un spa iu i timp dat.Num r întreruperi de sarcin total reprezint frecven a întreruperilor de sarcin la femei de vârst fertil la 1000 copii n scu i vii III. care presteaz servicii medicale specializate în condi ii de sta ionar (proiectul Legii spitalelor). . .Institu ii de asisten medical primar reprezint institu iile de asisten medical primar ce furnizeaz servicii medicale primare c tre pacien ii înscri i pe lista proprie. . într-o popula ie. cu personalitate juridic . Oficiile Medicilor de Familie. într-un spa iu i timp dat. exprimat la num r mediu anual al popula iei stabile.Institu ii medico-sanitare spitalice ti reprezint institu iile medico-sanitare cu paturi. de utilitate public . altor persoane sau la cererea lucr torilor medicali în regim continuu. . 6.Letalitatea reprezint frecven a persoanelor decedate în sta ionar. într-un spa iu i timp dat.10. Centrele Medicilor de familie. Centrele de S n tate. în perioada de referin . într-un spa iu i timp dat. la 100 locuitori.Num r bolnavi interna i în sta ionar reprezint frecven a intern rilor în sta ionar. într-un spa iu i timp dat. la num rul bolnavilor externa i plus deceda i în institu ia medico-sanitar dat . . .2010) . .Personal medical . (Ordinul Ministerului S n t ii nr.Num r mediu de vizite la 1 locuitor în an reprezint num rul de vizite la medici. inclusiv din alte institu ii în caz de urgen e medico-chirurgicale.Invaliditatea copiilor în vârst de pân la 18 ani reprezint frecven a copiilor cu vârsta 0 -17 ani 11 luni 29 zile cu dizabilit i. . .Durata medie de spitalizare a bolnavului la un pat reprezint num rul mediu de zile petrecute de 1 bolnav la 1 pat. %. în baza cererii depuse conform principiului de liber alegere. . exprimat la 100 maladii total cazuri.Num r interven ii chirurgicale reprezint num rul de interven ii chirurgicale efectuate bolnavilor externa i i plus deceda i din sec iile chirurgicale. pe întreg teritoriul republicii. Indicatori Economici Europeni Principali si Indicatori Strategiei Europa 2020 (de indicat) Indicele de volum a PIB Balanta comertului exterior Indicele consumului final Contul curent Indicele investitiilor Inflatia. înregistrat pentru prima dat de c tre o institu ie medicosanitar . într-un spa iu i timp dat. caz nou. inclusiv în situa ii de crize. caz nou. indiferent de statutul persoanei (asigurat sau neasigurat ). .Institu ii de asisten medical de urgen acord asisten a medical urgent prespitaliceasc i transportarea medical asistat la apelul pacientului. la 1000 copii cu vârsta 0 -17 ani 11 luni 29 zile. la 10 mii locuitori. 695 din 13. de la locul accidentului sau îmboln virii i în timpul transport rii pîn la transmiterea pacientului institu iei medico-sanitare.Întreprinderi individuale de ambulatoriu reprezint institu iile. total sau par ial. Oficiile de S n tate.nozologii conform Clasifica iei Interna ionale a Maladiilor revizia a X. care presteaz servicii medicale în condi ii de ambulatoriu servicii de asisten medical primar i specializat de ambulatoriu.

precum i revizuirea 2008. SCN este destinat utiliz rii de c tre toate rile.Indicele armonizat al inflatiei Rata totala a somajului Rata somajului persoanelor in virsta 15-24 ani Rata somajului persoanelor de peste 24 ani Indicele costului muncii Rata ocuparii Indicele preturilor producatorului in industrie Indicele productiei industriale Indicele noilor comenzi in industrie Indicele productiei in constructie Cifra de afaceri in comertul cu amanuntul Deficitul guvernului sau bugetului de stat Datoriile publice totale Indicatorul sentimentului economic Raportul euro-dolar Europa 2020 . clasific rile i normele contabile. grupe de vârst 20-64. Fiecare stat membru î i elaboreaz conturile proprii na ionale. au fost proiectate pentru a satisface nevoile de ri la diferite etape de dezvoltare economic .Cheltuieli interne inPIB . Scopul SCN este de a oferi o conturi integrate complete. a a . UE Conturile na ionale sunt elaborate în conformitate cu Sistemul European de Conturi 1995 (ESA 95). Primul standard interna ional fiind publicat în 1953. cresterea eficientei energetice cu 20% . manualul de UE pentru conturile na ionale. Manualele au fost eliberate pentru revizuirea 1968.Rata de ocupare in aspect gender . un cadru general pentru standardele din alte domenii ale statisticilor economice. sistem care s permit compara iile interna ionale in toate domeniile economice. pentru a promova comparabilitatea la nivel interna ional.75 % in virsta (20-64) ani populatia tre sa fie ocupata= Rata de ocupare pe sexe. facilitarea integr rii acestor sisteme statistice pentru a realiza coeren a cu conturile na ionale. prin intermediul unei institu ii numi i de c tre guvernul s u. Eurostat compileaz conturile na ionale europene prin combinarea datelor statelor membre. ONU Sistemul Na iunilor Unite de conturi na ionale (de multe ori abreviat ca "SCN" ) este un set convenit la nivel interna ional standard de recomand ri cu privire la modul de a compila m surile de activitate economic . 1993 de revizuire. Acesta ofer . defini iile. cum ar fi de Oficiul Na ional de Statistic sau de la banca central na ional . în contextul unui set de concepte convenite la nivel interna ional. . conturile na ionale sunt unul dintre blocurile de statisticile macroeconomice care constituie o baz pentru analiza economic i formularea de politici.1 Caracterizarea generala a cadrului legal privind sistemul conturilor europene in comparatie cu sistemul ONU al SCN.3 % din PIB tre sa fie investit in activitatea cercetare-dezvoltare . de asemenea.Reducerea emisiilor de gaze de sera cu cel putin 20 % fata de 1990. consistemul conturilor europenevent i integrat de conturi macroeconomice.Cresterea ponderii surselor de energie renovabila in consumul final al energie. .SCN descrie un set coerent. Sugestia este c rile folosesc SCN al ONU ca un ghid în construirea propriilor sisteme na ionale de contabilitate.Reducerea saraciei prin micsorarea numarului celor saraci supusi riscului cu 20 mln oameni 7. Prin urmare. Statele membre transmit periodic datele din conturile na ionale la Eurostat.

Comisia Comunit ilor Europene. i. obliga iuni etc. provin din contribu iile voluntare efectuate de gospod rii i din veniturile din proprietate. SISTEMUL CONTURILOR EUROPENE 1995 este în deplin concordan cu versiunea revizuit în întreaga lume orient rile privind contabilitatea na ional . Acesta este conceput pentru utilizarea în rile cu economie de pia . Fondul Monetar Interna ional. în rile în tranzi ie la economia de pia . bonuri.2 Sectoarele institutionale utilizate la elaborarea agregatelor macroeconomice in SCN Sectorul «Societ i nefinanciare» cuprinde unit ile institu ionale nefinanciare a c ror func ie o constituie produc ia de bunuri i servicii nefinanciare destinate pie ei i ale c ror resurse principale provin din vânzarea produc iei. OCDE i Banca Mondial ). Rela iile economice cu alte ri se efectueaz prin Restul lumii care une te toate unit ile institu ionale nerezidente în cazul cînd acestea interac ioneaz cu reziden ii 7. factorii de decizie politic i de receptori de decizie. a c ror func ie principal este de a produce servicii non-pia destinate consumului individual i colectiv i de a efectua opera iuni de redistribuire a veniturilor statului. transferuri efectuate din celelalte sectoare i din încas rile rovenind din vânzarea produc iei. Resursele principale ale acestora provin din remunerarea salaria ilor. Ca i SCN al ONU . Sistemul Conturilor Na ionale ale ONU (SCN 1993 aceste linii directoare au fost produse sub responsabilitatea comun a Organiza iei Na iunilor Unite.creditare. Cu toate acestea. de asemenea. FMI.1. statisticile referitoare la produc ie i a statisticilor privind comer ul exterior. Prin urmare. a fost elaborat în cadrul comun de responsabilitate a Na iunilor Unite. 7. economice i sociale. Resursele principale ale acestor unit i sunt constituite din fonduri provenind din angajamentele contractate (depuneri. Sistemul a fost bine primit i aprobat în unanimitate de c tre Comisia pentru Statistic a Na iunilor Unite i ar trebui s fie utilizat ca standard international pentru compilarea . venituri din proprietate. Sistemul Conturilor Na ionale (SCN) Sistemul Conturilor Na ionale 1993 (SCN). cultele religioase. Sectorul «Administra ia public » cuprinde unit ile institu ionale. SISTEMUL CONTURILOR EUROPENE poate servi drept cadru central de referin pentru statisticile sociale i economice ale Uniunii Europene i a statelor sale membre. Comisia al Comunit ilor Europene. Resursele lor provin din contribu iile obligatorii v rsate de unit ile apar inând altor sectoare institu ionale. care are statut legal în UE.cum sa convenit în cadrul programului de transmitere SISTEMUL CONTURILOR EUROPENE 95 . Cazurile în discu ie sunt statisticile referitoare la ocuparea for ei de munc . La acest sector se refer institu iile monetar .) i din dobânzi primite. transformarea i redistribuirea disponibilit ilor financiare. indiferent de stadiul lor de dezvoltarea economic . etc. Sectorul «Gospod riile popula iei» cuprinde indivizi sau grupuri de indivizi în acela i timp în func ia lor de consumatori i eventual de întreprinz tori. Sectorul «Societ i financiare» cuprinde unit ile institu ionale a c ror func ie principal const în finan area. În acest sector se includ sindicatele. societ ile de asigur ri i alte institu ii financiare. SISTEMUL CONTURILOR EUROPENE este armonizat cu conceptele i clasific rile utilizate în multe alte statistici. Restul lumii. partidele politice. Sectorul «Institu ii f r scop lucrativ în serviciul gospod riilor popula iei» regrupeaz unit ile institu ionale care presteaz servicii non-pia pentru gospod rii i ale c ror resurse. adic colectarea. asocia iile culturale i sportive.SNA este un set cuprinz tor. coerent i flexibil de conturi macroeconomice destinate s r spund nevoile de anali tii de stat i sectorul privat. SISTEMUL CONTURILOR EUROPENE se axeaz mai mult pe condi iile i nevoile de date în Uniunea European . OCDE i Banca Mondial .

i .din statisticile privind conturile na ionale. în scopul de a promova integrarea economic Statisticile legate de.