You are on page 1of 9

CUTREMURUL DIN 4 MARTIE 1977

Cutremurul din 4 martie 1977 a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,3 grade pe scara Richter si a facut in timp de circa 55 de secunde 1.578 de victime, dintre care 1.424 numai in Bucuresti. La nivelul intregii tari au fost circa 11.300 de raniti si aproximativ 35.000 de locuinte s-au prabusit. Cutremurul din 1977 a ucis o serie de personalitati ale vremii, printre care si pe Toma Caragiu, aflat in cladirea Continentalului.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activ zon seismic din ar , la o adâncime de circa 109 km. Unda de oc s-a sim it aproape în to i Balcanii,acestea propagandu-se atat pe verticala, cat si pe orizontala, rezultand o unda de soc echivalenta cu 50 de bombe atomice precum cea de la Hiroshima. Tot ora ul Zimnicea a fost distrus, i s-a trecut la reconstruirea sa din temelii.

cu câte o cruce . picioare. Multe persoane. i au fost înmormânta i a a. cu rabele. iar reconstruc ia ce a urmat a schimbat radical fa a ora ului. capete. a fost instituit starea de necesitate. In unele locuri problemele mortilor nici nu au fost luate in considerare. Dup ce a aflat ce s-a întâmplat în ar . chiar dac unele nu fuseser întru totul afectate de seism. Foarte multe bijuterii arhitectonice au fost distruse. nu le-a iesit numarul. La opera iunile de salvare s-a lucrat s pt mâni în ir. la Ghencea II.cand si-au facut numaratoarea rudelor. la gr mad . cu buldozerele. unde noi am instalat o ma in de iluminat. A fost o nenorocire. s-au aruncat în basculante mâini. .Nicolae Ceau escu se afla la momentul seismului într-o vizit oficial în Nigeria impreuna cu sotia sa. I-a dus pe to i afar . Generalul Eugen Epure povesteste : Nici nu v mai spun c atunci s-a c rat cu fadromele.

Apoi a venit un vant puternic. Numai ca odata parca n-am mai simtit acoperisul sub picioare. Mie mi-a aruncat un capitan un colac de funie. si m-am uitat in jur sa vad ce se intampla. am fost siguri ca vom fi salvati. La inceput ne-a fost frica. deci deasupra etajului 7. Mircea Nemigean. Ioana Milanovici(Bucuresti): Am fugit spre scara insa n-am apucat sa ajungem pana acolo ca totul s-a pravalit inaintea noastra si am ramas blocati intre niste grinzi. alaturi de vecinii nostri . Inginer Lucian Hanganu (Iasi): M-am aflat in Capou. Tocmai ma intalnisem cu un fost coleg de scoala si povesteam. Am trecut un capat pe dupa teava caloriferului si m-am legat de mijloc. Cat vedeam cu ochii.20 ani. toate blocurile se clatinau. care s-a si intors. Ne-am dat seama ca s-a daramat blocul si ca suntem prinsi intr-un spatiu ingust.locuia in blocul de la intersectia Lizeanu la etajul 5. de data asta cu miros de ars. insotit de zgomote de tabla smulsa. 4) Aveam senzatia ca pamantul se va despica si ma va inghiti. 3) Blocati intre niste grinzi ale blocului. Deodata am auzit un huruit. M-am apucat insa bine de ceva. Constantin Sava. 2) Blocurile se inclinau de-o parte si de cealalta ca si copacii pe furtuna. dar dupa ce s-au linistit lucrurile.POVESTIRILE VICTIMELOR 1) Si-a vazut mama cazand de la etajul 5 cu tot cu pat. O intamplare de neinchipuit a facut ca prabusirea sa nu-i fie mamei fatala. de vibratii .puteam vedea pana departe. A vazut-o cand a cazut in despicatura dusumelei. soldat: Eram santinela pe acoperisul unui important obiectiv militar. Iar apoi s-au stins toate luminile. in dreptul Complexului Studentesc. Noaptea era luminoasa si de vazut. Si-a vazut mama cazand de la etaj cu tot cu pat.

in plina convorbire. m-am indreptat apoi spre casa sa vad ce s-a intamplat cu ai mei. acoperindu-mi capul cu perna. Am alunecat in sanie sapte etaje. Aveam senzatia ca de la un moment la altul. Apoi. scriitor: La ora aceea imi paraseam manuscrisul pentru a da un telefon la Cluj-Napoca. Puteam sari in aer in orice moment. S-au oprit de la sine. La un moment dat. Niste zguduiri si o grinda de beton au rupt patul. zgomote de geamuri sparte. M-a salvat la ora 00:05 un tanar de 30 de ani Bucur Gabriel. Romulus Rusan. m-am azvarlit in pat. in jos. Cautam sa ma feresc si asa m-am trezit strangand puternic in brate obeliscul aflat in parcul din fata complexului. . O mana imi era blocata. Cutremurul m-a prins cu telefonul in mana.gazele. 7 etaje. 5) Un scriitor a alunecat din pat. Naucit cum eram. Dandu-mi seama de ce se intampla. liniste. Apoi am auzit tipete. De la piept pana la picioare eram prins in daramaturi. pamantul se va despica si ma va inghiti.ale pamantului.

nepoata pictorului. Din p cate. În cadrul lucr rilor de demolare ale blocului "Dun rea" turla bisericii a fost lovit inten ionat cu utilajul de demolare. Din nefericire monumentul nu a fost salvat. Dupa multe presiuni f cute de doamna Georgeta Wertheimer. în dreptul Institutului de Arhitectur Ion Mincu i vis a vis de hotelul Intercontinental i Teatrul National. colec iile particulare i casele memoriale au fost deposedate de lucr rile de art aflate în patrimoniul lor. ap rând ideea care s-a finalizat mai târziu a Muzeului Colec iilor. . aflat în stânga blocului "Dun rea" . lucr rile s-au reîntors in casa memorial . odat cu el disp rînd i picturile murale f cute de catre Gheorghe Tattarescu ca i cele anterioare acestuia. Este cazul casei memoriale Muzeul Gheorghe Tattarescu din care au fost luate lucr rile de art i depozitate "în siguran ". Sub pretextul "punerii la ad post" a operelor de art . Deasemenea fostul sediu al Uniunii Arti tilor Plastici (Casa arhitect Grigore Cerchez) aflat pe strada Sevastopol a c zut victima aceleia i ac iuni. Biserica Ienei.Monumente de arhitectur disp rute dup cutremur Cutremurul a afectat i monumente de arhitectur . Din p cate odat pornit ac iunea de înl turare a cât mai multe monumente de arhitectur i loca e de cult s-a extins i asupra colec iilor i colec ionarilor de art . Ceausescu a folosit pretextul "cutremurului" pentru a demola o serie de cl diri care dintr-un motiv sau altul erau "incomode" pentru el. fresce de o mare valoare artistic . spre exemplu.

s-au construit blocuri în special în jurul marilor artere de circula ie din Bucure ti. . timp ce 15 ani.Imediat dup cutremur.

potrivit specialistului in seismologie al Uniunii Europene. De ani de zile. Pe lâng efectele nocive (se consider c ar fi a doua cauz în producerea cancerului la pl mâni. prin radia ia care o produce) prezen a radonului poate avea efecte pozitive. .Din fericire. cum ar fi semnalarea unui posibil cutremur sau folosirea lui în explor ri ale z c mintelor de uraniu sau chiar petrol. este unul dintre produ ii ob inu i în urma dezintegr rii uraniului în interiorul P mântului). se efectueaz studii cu metode din fizica nuclear care ar putea conduce la identificarea unei metode pentru a prezice cutremurele. Cheia este detec ia radonului(un gaz inert. cutremurele care pot lovi Romania nu vor putea depasi 8 grade pe scara Richter. George Purcaru.

ziare.wikipedia.html http://ro.org/wiki/Cutremurul_din_1977_(România) http://www.ro/proprietati/ce-blocuri-s-au-construit-in-bucuresti-dupacutremurul-din-1977-7807498 http://www.BIBLIOGRAFIE: http://www.net/wp52/cutremurul-din-4-martie-1977-din-romaniapovestiri-inedite-si-fotografii-in-premiera-pe-internet/ http://www.rezistenta.com/articole/cutremur+1977 .net/2009/03/4-martie-1977-in-oras-2.lovendal.zf.

12.Colegiul National Gheorghe Sincai DATA:09.2011 CUTREMURUL DIN 4 MARTIE 1977 Disciplina: Fizica Profesor: Florin Cotolan Cozea Ana clasa 11 D .