You are on page 1of 137

Metode şi tehnici fiscale

Ecaterina Balaban

Tema.1. Impozite-noţiuni generale.

Curs teoretic –1 oră
1. Noţiune de impozit. 2. Elementele impozitului 3. Metode de impunere. 4. Metode de evaluare a obiectului impozabil. 5. Perceperea impozitelor.

Cea mai veche resursă financiară este impozitul. Originile sale aparţin perioadei de statornicire a organizaţiei statale. Iniţial, s-a recurs la prelevări asupra bunurilor private, iar odată cu introducerea monedei se practică impozite în bani. În literatura de specialitate se întâlnesc mai multe noţiuni de impozit, însă cele mai frecvent întâlnite sunt următoarele: Impozitul este o prelevare pecuniară, în virtutea autorităţilor statului de la particulari cu titlul definitiv şi fără contraprestaţie imediată şi directă, pentru acoperirea cheltuielilor publice. si Impozitul reprezintă o contribuţie bănească obligatorie şi cu titlu nerambursabil, datorată, conform legii, statului de către persoanele fizice şi juridice pentru veniturile care le obţin sau pentru averea pe care o posedă. Plata impozitului se efectuează în cuantumul şi termenul precis stabilit prin lege. Din noţiunile menţionate recurg şi principalele trăsături ale impozitelor:

• Legalitatea impozitelor. Aceasta presupune, că instituirea de impozite se face în baza
autorizării conferite prin lege. Nici un impozit al statului nu se poate stabili şi percepe decât dacă există legea respectivă la impozit.

• Obligativitatea impozitelor. Aceasta înseamnă, că plata nu este benevolă, ci are caracter
obligatoriu pentru toate persoanele care obţin venituri sau deţin bunuri din categoria celor supuse impozitării conform legilor în vigoare.

• Nerestituirea impozitelor. Prevede, că prelevările de impozite la fondurile publice de resurse
financiare se fac cu titlu definitiv şi nerambursabil. Adică, transferurile de impozite făcute în aceste fonduri sunt utilizate numai la finanţarea unor obiective necesare tuturor membrilor societăţii şi nu unor interese individuale sau de grup.

• Nonechivalenţa impozitelor. Poate fi înţeleasă, pe de o parte, ca o plată în schimbul căreia
contribuabilii nu beneficiază de contraservicii imediate ăi direct din partea statului, pe de altă parte, ca o diferenţă între cuantumul impozitelor plătite şi valoarea serviciilor primite în schimb în viitor.
1

Metode şi tehnici fiscale

Ecaterina Balaban

Între impozite şi taxe există deosebiri. Taxele reprezintă plata efectuată de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de instituţii publice. Prin urmare, taxele sunt reglementate ca obligaţii bugetare datorate de persoanele fizice sau juridice, reprezentând plata neechivalentă pentru servicii solicitate de acestea unor instituţii de stat după principiul recompensei speciale. Trăsăturile specifice ale taxelor sunt:

• Plata neechivalentă pentru servicii sau lucrări efectuate de organe sau instituţii care primesc,
întocmesc sau eliberează diferite acte, prestează servicii şi rezolvă alte interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice. Plata serviciilor sau lucrărilor este neechivalentă deoarece, conform dispoziţiilor legale, aceasta poate fi mai mare sau mai mică comparativ cu valoarea prestaţiilor efectuate de organe sau instituţii de stat.

• Subiectul plătitor este precis determinat din momentul când acesta solicită efectuarea unei
activităţi din partea unei instituţii de stat.

• Taxele reprezintă o contribuţie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de
diferite persoane în mod direct şi imediat. Astfel, între cuantumul serviciilor sau activităţile prestate de către stat nu există un raport de echivalenţă, fiind independente de costul, preţul sau valoarea serviciului prestat, caracteristic pentru care taxele se deosebesc fundamental de preţurile mărfurilor sau tarifele serviciilor executate de agenţii economici. Preţurile şi tarifele oglindesc toate cheltuielile de producţie şi circulaţie, pe când taxele nu au decât o valoare simbolică. Dreptul de a institui un impozit sau o taxă îl are statul, care este exercitat de autoritatea publică – Parlamentul. Impozitele şi taxele locale sunt stabilite de organele administraţiei publice locale în baza legii “Cu privire la impozitele şi taxele locale” adoptată de parlament. Activitatea executivă în domeniul impozitelor revine guvernului, care o exercită prin intermediul aparatului fiscal. Elementele impozitului Impozitele şi taxele se caracterizează fiecare în parte prin anumite trăsături determinate de modul de aşezare, provenienţă, percepere, rolul lor etc. În acelaşi timp, însă sunt anumite elemente comune specifice tuturor impozitelor care trebuie să se regăsească în reglementarea fiecărui tip de impozit, fără de care acesta nu s-ar putea aşeza, determina, urmări şi realiza. Aceste elemente trebuie să fie bine precizate în momentul instituirii unui impozit, deoarece din ele rezultă în sarcina

2

Metode şi tehnici fiscale

Ecaterina Balaban

cui cade impozitul respectiv, cuantumul acestuia, modul de aşezare şi percepere, căile de urmărire în caz de neplată, sancţiunile pentru încălcarea prevederilor legale. Elementele impozitului înaintate în teoria şi practica financiară sunt următoarele:
1.

obiectul impozitului, reprezintă elementul concret care stă la baza aşezării acestuia şi poate fi diferit în funcţie de provenienţa impozitului, scopul urmărit, natura plătitorului. Astfel, ca obiect al impozitului poate apărea:

• • •

Venitul, care poate fi profitul (beneficiul) agenţilor economici şi veniturile persoanelor fizice; Averea (bunurile), care este reprezentată de clădiri, terenuri, mijloace de transport; Cheltuielile (consumul), care constituie produsul, serviciul prestat sau lucrarea executată, bunul importat în cazul impozitelor indirecte; Actele şi faptele realizate de organele statului pentru care se datorează taxe de timbru şi înregistrare. Spre exemplu, eliberarea, legalizarea, autentificarea unor acte, deschiderea şi dezbaterea succesiunilor, soluţionarea litigiilor de către organele de judecată.

2.

Baza de calcul (materia impozabilă) reprezintă elementul pe care se fundamentează evaluarea (calculul) impozitului. Baza de calcul poate să fie aceeaşi ca şi obiectul impozabil sau să difere de acesta. Astfel, atunci când obiectul impozitului îl constituie valoarea, venitul sau preţul acesta este în acelaşi timp şi bază de calcul, ca de exemplu, în toate cazurile impozitului pe venit. Când e vorba de bunuri ca obiect al impozitului, atunci avem două cazuri: a) în cazul impozitului funciar, când suprafaţa de teren este exprimată în m.p. sau ha este şi element de calcul b) în cazul impozitului pe imobil obiectul impunerii este clădirea, iar calculul se face în funcţie de valoarea acesteea. Situaţie asemănătoare este în cazul taxelor pe succesiuni, când obiectul taxării îl

constituie dezbaterea succesiunii şi actele întocmite cu acest prilej, în timp ce baza de calcul este valoarea acesteea.
3.

Subiectul impozitului (contribuabil, plătitor) este persoana fizică sau juridică deţinătoare sau realizatoare a obiectului impozabil şi care potrivit legii este obligat la plata acestuia. Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suportă în ultima istanţă impozitul ( căruia i se adresează). Deoarece adesea se fac confundări între subiect şi suportator al impozitului trebuie de făcut o distincţie între ele. De cele mai multe ori subiectul şi suportatorul sunt una şi aceeaşi persoană fizică sau juridică. Însă în anumite cazuri suportatorul impozitului este o altă persoană decât subiectul. În cazul impozitelor directe aceste două elemente sunt reprezentate de una şi aceeaşi persoană. Spre exemplu, în
3

4.

invariabilă pe unitatea de măsură Cotă procentuală este un procent de impozit asupra bazei de calcul. Averea poate apărea sub formă de capital (în cazul acţiunilor emise) sau sub formă de bunuri (mobile sau imobile). Sursa impozitului arată din ce anume se plăteşte impozitul ( venit ori. sau ha la impozitul funciar. determinarea impozitului datorat statului. pe când la impozitele pe avere sursa nu coincide cu obiectul impunerii. exprimă obiectul sau materia impozabilă. În cazul impozitelor indirecte (TVA. profit. impozitele indirecte plătite de unele persoane sunt transpuse în sarcina altor persoane. În cazul impozitului pe venit sursa impozitului întotdeauna coincide cu obiectul impunerii. 7. Accizul are ca subiect pe agenţii economici care produc şi realizează produse şi mărfuri supuse acestui impozit. Impozitul poate fi stabilit intr-o cotă fixă sau în cote procentuale. Cota impozitului ( cuantumul unitar. adică leul (u. exepţional. averea). Deci. 9. Cota procentuală poate fi. Termenul de plată indică data la care sau până la care impozitul trebuie achitat faţă de stat. însă suportatorul este consumatorul care efectiv achită acest impozit în momentul procurării produsului sau mărfii respective.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban cazul impozitelor pe salarii. contribuabil este persoana fizică şi ea efectiv suportă această sarcină fiscală.) în cazul veniturilor. unitatea de evaluare ) reprezintă impozitul aferent unei unităţi de impunere.m. m. • • - Cota fixă este o sumă absolută. deoarece impozitul se plăteşte din venitul obţinut în urma exploatării ( utilizării ) averii respective.p. Astfel se ajunge la fenomenul repercusiunii impozitelor. proporţională progresivă regresivă 8. 5. Unitatea de impunere reprezintă unitatea în care se capacitatea cilindrică la mijloacele de transport etc. evaluarea obiectului impozabil. Venitul ca sursă de plată poate apărea sub mai multe forme: salariu. Asieta (modul de aşezare) impozitului reprezintă ansamblul măsurilor privind identificarea subiectelor şi obiectelor impozitului. accize) aceste elemente apar ca persoane diferite. dividend etc. 6. El apare ca: • • interval de timp în care sumele trebuie vărsate la buget dată fixă la care obligaţiunile trebuie achitate 4 .

de statutul juridic al plătitorului şi de instrumentele folosite. de regulă. ce este avantajos pentru stat în condiţiile de inflaţie. Se poate înţelege că în domeniul impozitelor poate să intervină şi răspunderea penală pentru contribuabili persoane fizice ori salariaţi ai persoanelor juridice. în cazurile în care încălcare normelor privind impozitele şi taxele întrunesc elemente constitutive ale vreuneia dintre infracţiunile prevăzute de Codul Penal sau alte legi emise în acest scop. • Scutirile se aplică în vederea favorizării anumitor activităţi care folosesc forţa de muncă cu randament scăzut. Cele mai frecvent întâlnite sancţiuni în caz de neplată la termen sau sustragere de la impunere sunt majorările de întârziere (penalităţile) şi amenzile fiscale pentru încălcările care nu sunt infracţiuni. • Reducerile vizează atât scopuri sociale cît şi economice. indetinfică singuri 5 . în determinarea exactă a cuantumului acestuia. fragmentarea sumei de plată în mai multe tranşe ce urmează să fie vărsate la buget. Ecaterina Balaban Înlesnirile fiscale reprezintă un alt element prevăzut de actele normative fiscale (financiare) şi se referă la reduceri. În practica impunerii se utilizează metode şi tehnici diverse care diferă în funcţie de felul impozitului. având scopul de a întări odată în plus caracterul obligatoriu al achitării impozitelor şi taxelor. mărindu-se şi gradul lor de cointeresare. ceea ce face ca impunerea să îmbrace mai multe forme. precizându-se totodată penalizările aplicate plătitorilor ce se abat de la această îndatorire legală. cum este cazul reducerii bazei impozabile la impozitul pe venit reînvestit în anumite scopuri prevăzute de lege. până la primul termen de plată. agenţii economici. Ca bonificaţiile să fie eficiente ele trebuie extinse pe mai multe categorii de contribuabili. bonificaţii. Bonificaţiile se acordă pentru a stimula anumiţi plătitori de impozite şi taxe să-şi achite obligaţiile înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege. • • Amânările şi eşalonările au în vedere decalarea termenelor de plată şi respectiv. pentru ai determina pe plătitori să-şi achite cu anticipaţie obligaţiile faţă de buget. Sancţiunile sunt un element pe care legea fiscală îl cuprinde. 11. scutiri. potrivit prevederilor legii penale.Metode şi tehnici fiscale 10. Metode de impunere Impunerea reprezintă una din laturile procesului fiscal şi constă în indetificarea tuturor categoriilor de contribuabili. Spre exemplu. Ele pot avea şi un caracter social ca în cazul scutirii de la impozit a unor categorii sociale de populaţie. bazei de calcul a impozitului. amânări şi eşalonări ale plăţii la buget.

accizului. situaţii în care se poate considera că avem de-a face cu autoimpunere. De exemplu.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban obiectul impozabil. impozitul pe venit se stabileşte provizoriu in timpul anului ( trimestrial sau lunar) şi se definitivează prin recalculare pe baza rezultatelor anuale. În situaţiile în care la bază stă momentul evaluării materiei impozabilă. impozitului pe venit. evoluează baza de calcul şi determină sumele de plată la buget. impunerea veniturilor cumulate din diferite surse de obţinere a lor de către o singură persoană. o faptă sau un act: suprafaţa de teren. impunerea poate fi de două tipuri: provizorie. în cazul TVA. în cazul impozitului funciar se foloseşte pe m2 sau pe ha. Impunerea în cote fixe se foloseşte mai frecvent când baza de calcul o formează un anumit bun. În funcţie de modul cum diferite persoane stăpânesc obiectul impozabil distingem impunere: individuală colectivă În depedenţă de modul în care se face evaluarea obiectului impozabil se cunoaşte impunere: directă indirectă ( sau forfetară) După metodele de aplicare a cotelor impunerea se poate efectua în cote: fixe procentuale Impunerea în cote fixe Cota fixă a impozitului reprezintă o suma concretă de unităţi monetare aferentă unei unităţi de măsură a impozitului. 6 . care se efectuează la finele anului Spre exemplu. care se efectuează în timpul anului definitivă. În funcţie de modul cum se însumează elementele de calcul impunerea poate fi: parţială . capacitatea cilindrică obţinerea unei autorizaţii. În acest caz caracterul de cotă fixă este determinată de raportul acesteia faţă de unitatea de măsură a bazei de a autoturismului. impunerea veniturilor separat pe fiecare sursă de obţinere a lor de către un contribuabil globală.

Se întâlnesc următoarele tipuri de impunere procentuală: proporţională progresivă regresivă Impunerea in cote proporţionale este o manifestare directă a principiului egalităţii în faţa impozitelor.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban calcul. Cu toate avantajele faţă de impunerea în cote fixe impunerea proporţională care şi unele neajunsuri. Impozitul de plată este: pentru primul contribuabil 550 lei ( 5 ha *110 lei/ha ) pentru al doilea contribuabil 1650 lei ( 15 ha *110 lei/ha ) Impunerea în cote procentuale. Ea poate fi diferenţiată în funcţie de alte criterii. Impozitul de plată este: pentru primul contribuabil 1000*5% = 50 lei pentru al doilea contribuabil 5000*5%=250 lei. păstrându-se în permanenţă în aceeaşi proporţie între impozit şi volumul venitului ( valoare averii). Conform acestei impuneri se aplică aceeaşi cotă de impozit indiferent de mărimea obiectului impozabil. zona de fertilitate ş. deoarece nu respectă echitatea în materie fiscală ( nu se i-a în consideraţie că puterea contributivă a diferitor categorii sociale este diferită în funcţie de mărimea absolută a veniturilor şi mărimea absolută a averii pe care o posedă). Cota stabilită este de 110 lei ha. fiecare din cei doi contribuabili participă la constituirea fondurilor statului proporţional cu mărimea veniturilor obţinute. Impunerea în cote fixe nu ţine seama de venitul contribuabilului şi nici de situaţia personală a acestuia. 7 . După cum se vede.a. Sistemul de impunere în cote procentuale se utilizează mai des în cazurile când baza de calcul este valoarea sau veniturile sub orice formă. modul de amplasare a terenurilor. Exemplu: Doi contribuabili au în posesie terenuri agricole respectiv 5 ha si 15 ha. Exemplu: Veniturile realizate de doi subiecţi de impozit sunt de 1000 lei şi respectiv 5000 lei. Presupunem că cota impozitului stabilită de lege este egală cu 5 %. cum ar fi.

aparţinând unui contribuabil.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban În prezent impunerea proporţională se foloseşte atât în cazurile impozitelor directe (18% pe venit pentru persoanele juridice). taxe vamale. Din exemplele expuse sunt vizibile neajunsurile care le are această modalitate de impunere.15 lei ( 5001 * 15% ). unde I . taxe de timbru etc.mărimea obiectului impozabil C . care are venit de 5001 lei va achita un impozit de 750.că odată cu creşterea obiectului impozabil creşte şi cota impozitului astfel încât impozitul creşte mai repede decât obiectul impozabil. Cota de impozit va fi cu atât mai mare cu cît venitul sau averea respectivă va fi mai mare. cea de-a doua persoană. Prin urmare. cât şi în cazurile impozitelor indirecte ( TVA. Suma impozitului poate fi determinată după următoarea formulă: I = O * C . iar o altă persoană. impunere în cote progresive simple ( globală ) 2.cota de impozit aferentă nivelului respectiv a obiectului impozabil Impunerea pe baza cotelor progresive simple Obiectul impozabil ( lei ) Cota (%) până la 1000 lei de la 1001 lei până la 3000 lei de la 3001 lei până la 5000lei de la 5001 lei până la 10000 lei de la 10001 lei până la 30000 lei 5 10 15 20 impozitului Conform datelor din tabelul de mai sus. care dispune de un venit ce depăşeşte numai cu o singură unitate monetară venitul obţinut de prima persoană.) Impunerea în cote progresive constă în aceea . însă se aplică o singură cotă de impozit asupra întregii materii impozabile. care se stabilesc în depedenţă de mărimea venitului.impozitul calculat O . deoarece dezavantajează contribuabilii care realizează venituri ale cărora nivel se situează la limita imediat superioară celei până la care acţionează o anumită cotă. datorează statului un impozit cu 8 . impunere în cote progresive compuse ( pe tranşe ) Impunerea în cote progresive simple se caracterizează prin faptul că impozitul are câteva cote. Impunerea în cote progresive cunoaşte două variante: 1. o persoană care obţine venit de 5000 lei va plăti statului un impozit de 500 lei ( 5000 * 10% ).

85 lei după plata impozitului faţă de 4500 lei cu cît rămâne prima persoană.impozitul calculat O . insă utilizăm această metodă de impunere.cota de impozit aferentă nivelului respectiv a obiectului impozabil i = 1 pînă la n . rămânând cu un venit de 4250. iar persoana ce realizează venit de 5001 lei va plăti un impozit de 300.0). atunci avem că persoana care are venit de 5000 lei plăteşte un impozit de 300 lei [(3000-1000)*5% + (5000-3000)*10%].mărimea obiectului impozabil pentru tranşa respectivă C .15 lei mai mult (750.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 205. ceea ce înseamnă. numărul tranşei de venit Impunerea pe baza cotelor progresive compuse Tranşa de venit asupra Impozitul plătit pentru Venit impozabil 0 . Impunerea regresiva ( degresivă) cunoaşte mai multe opinii. Impozitul se determină prin următoarea formulă: I=∑Oi*Ci. că suma 9 .15lei [(3000-1000)*5% + (5000-3000)*10% + (5001-5000)*15%] Prin urmare.15-500. iar pentru fiecare tranşă se stabileşte o anumită cotă de impunere. Şi dacă ne referim la exemplul precedent. Unii economişti consideră. unde I . că pentru toţi contribuabilii prima sută de lei nu este supusă impozitării. că acelaşi tip de impunere este o consecinţă a impunerii indirecte şi constă in aceea. în cazul impunerii respective numai 1 leu va fi impozitat cu cotă mai mare şi nu întreaga sumă.1000 lei de la 1001-3000 lei de la 3001-5000 lei de la 5001-10000 lei de la 10001-30000 lei Cota de impozit 5 10 15 20 3000-1000=2000 5000-3000=2000 10000-5000=5000 30000-10000=20000 100 200 750 4000 căreea se aplică cota fiecare tranşă În exemplul prezentat tranşa de până la 1000 lei reprezintă minimul neimpozabil. Prin însumarea impozitelor parţial calculate pentru fiecare tranşă în parte se obţine impozitul total de plată ce cade în sarcina unui contribuabil. Impunerea în cote progresive compuse ( pe tranşe ) are ca trăsătura divizarea materiei impozabile in mai multe tranşe.

Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban impozitului achitată pentru consumul de aceeaşi valoare raportată la veniturile impozit mai mic. determinarea cuantumului impozitului şi perceperea impozitului. Adică. iar cei ce obţin venituri mai mici achită un impozit mai mare. Exemplu: Tranşele de venit Până la 10000 lei De la 10000 până la 30000 lei De la 30000 până la 100000lei De la 100000 până la 500000 lei Cotele impozitului 15 13 11 10 Impunerea regresivă . Acţiunea de aşezare a impozitului începe cu stabilirea obiectului impozabil. Ambii au consumat în aceeaşi perioadă de timp aceleaşi produse alimentare in sumă de 3000 lei. care înseamnă un procent mai mic pe un venit mai mare şi un procent mai mare pe un venit mai mic. care presupune constatarea şi evaluarea materiei impozabile. Asemenea procedeu dă impozitul regresiv. metoda evaluării directe (pe bază de probe) 10 . Din acest punct de vedere are pentru agentul economic o funcţie dinamizatoare. în cazul impozitelor directe ( pe venit sau pe avere) se practică dacă se urmăreşte încurajarea investiţiilor din profit.5 %=(500 lei/20000 lei)*100% Altă opinie faţă de impunerea regresivă este că la un nivel al veniturilor (averilor) mai mari se aplică o scară descrescătoare de cote de impunere. După aceasta se trece la evaluarea ei care se poate realiza prin două metode: 1. Metode de evaluare a obiectului impozabil Aşezarea impozitelor presupune efectuarea mai multor operaţii succesive constând în stabilirea obiectului impozabil. Exemplu: diferite ale contribuabililor capătă un caracter regresiv. Constatarea existenţei materiei impozabile se efectuează de către serviciul fiscal. metoda evaluării indirecte ( pe bază de prezumţii ) 2. Raportul dintre impozit şi venit este: pentru primul contribuabil 10% =( 500 lei/5000 lei )*100% pentru al doilea contribuabil 2. cei care obţin venituri mai mari achită un Doi contribuabili au venituri de 5000 lei si 20000 lei respectiv. TVA în preţul produselor constituie 500 lei.

b. evaluarea pe baza declaraţiei unei terţe persoane se utilizează în situaţia când terţa persoană are cunoştinţă despre mărimea obiectului impozabil. deoarece terţa persoană care declară venitul nu este cointeresată să ascundă adevărul. fără ca vre-o una din părţi sa aibă pretenţii la exactitatea obiectului impozabil.) Această metodă nu ţine seama de situaţia persoanei care deţine obiectul impozabil. că face posibilă sustragerea de la impunere a unei părţi însemnate din materia impozabilă. dar prezintă avantajul că este simplă şi puţin costisitoare. evaluarea pe baza indicilor exteriori ale obiectului impozabil este specifică impozitelor de tip real. că organele fiscale cu acordul subiectului impozitului atribuie o anumită valoare obiectului impozabil.în cea mai mare parte. ceea ce duce la o impunere inechitabilă. Însă aplicabilitatea acestei evaluări este limitată. că elimină . evaluarea pe baza declaraţiei contribuabilului se realizează cu participarea directă a subiectului impozitului. b. Evaluarea directă a materiei impozabile se poate efectua prin două variante: a. posibilitatea sustragerii de la impunere a unei părţi din materia impozabilă. c. 11 . evaluarea forfetară. În vederea impunerii subiectul este obligat să ţină o anumită evidenţă contabilă. Dacă subiectul impunerii nu este de acord cu mărimea obiectului impozabil astfel stabilită este obligat să facă dovadă afirmaţiilor sale. neputând fi folosită decât in cazul unor anumitor venituri. constă in aceea. Astfel. să întocmească bilanţ fiscal. să prezinte o declaraţie cu privire la venitul şi averea sa. pe baza căreea organele fiscale evoluează materia impozabilă. Evoluarea in acest mod are dezavantajul. Această evaluare prezintă avantajul. agenţii economici declară salariile pe care le plătesc şi impozitele reţinute. clădiri. ş.a. evaluarea adminisrativă constă în stabilirea valorii materiei impozabile de către organele fiscale pe baza elementelor de care dispun. Terţa persoană este obligată să prezinte organului fiscal o declaraţie scrisă în acest sens. permiţând stabilirea doar cu aproximaţie a valorii obiectului supus impunerii (pământ.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Evaluarea indirectă a materiei impozabile se poate realiza prin trei variante: a.

Această metodă se utilizează de agenţii economici. reţinerea şi transferul impozitelor să se efectueze de o terţă persoană. În condiţiile existenţei unui aparat fiscal perceperea impozitelor se realizează prin următoarele metode: 1) încasarea impozitelor de organele fiscale direct de la contribuabili. caz în care o persoană particulară avansa o sumă de bani statului. 2) metoda calculării şi transferării directe a sumelor datorate la fiecare termen de plată. În practica fiscală sau utilizat mai multe metode percepere a impozitelor: 1) Strângerea impozitelor de către unul din contribuabili din însărcinarea comunităţii şi vărsarea lor la tezaurul public. care se utilizează şi în prezent. b) când contribuabilul se deplasează benevol la organul fiscal pentru a achita impozitul. 3) Perceperea impozitelor de către organele specializate ale aparatului de stat (fiscul). care cunoaşte la rândul său două variante: a) când reprezentatul aparatului fiscal se deplasează la contribuabil pentru a încasa impozitul. În aşa mod se percepe impozitul de pe veniturile persoanelor fizice. caz în care spunem că impozitul este portabil. care prevede calcularea.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Modalităţi de percepere a impozitelor Finalizarea impozitării este succedată de operaţiunea de strângere (percepere) a impozitelor. 12 . Stabilirea şi încasarea impozitelor constituie conţinutul fiscalităţii. caz în care spunem că impozitul este cherabil. Prin fiscalitate se constată. Obligaţia fiscală constă în îndatorirea de a plăti în contul bugetului public naţional (bugetului de stat. calculează şi virează la buget impozitele. pe care urma să o recupereze din încasările făcute de la contribuabili. concomitent. 2) Încasarea impozitelor prin intermediul unor concesionari. care de sinestătător operaţiuni. care se estima că se va încasa de pe un anumit teritoriu. Creanţa fiscală reprezintă dreptul statului de a încasa prin organele fiscale impozite în contul bugetului de la contribuabili potrivit prevederilor legale. când unităţile economice sau patronii plătesc salarii au obligaţia reţinerii şi vărsării impozitului respectiv în condiţiile prevăzute de lege. obligaţia fiscală pentru contribuabili ăi creanţa fiscală a statului asupra acestuia. purtând întreaga răspundere pentru exactitatea acestor 3) stopajul la sursă. bugetelor locale) impozitele (taxele. alte venituri obligatorii) reglementate prin lege.

Aparatul fiscal al RM. Conform Codului fiscal (art.Metode şi tehnici fiscale 4) Ecaterina Balaban aplicarea timbrelor fiscale. Conţinutul sistemului fiscal Sistemul fiscal reprezintă o strategie unică în sistemul financiar a RM. 4. Se utilizează în cazul taxelor datorate statului pentru acţiunile în justiţie. modificare şi anulare a acestora precum şi totalitatea măsuriloe ce asigură achitarea lor. 2. formelor şi metodelor de stabilire. 13 . 1. Unii economişti teoreticieni consideră că sistemul fiscal trebuie privit mai larg şi că el include următoarele elemente: • • sistemul de impozite. care poartă întreaga răspundere pentru aplicarea exactă a legii fiscale. 2) sistemul fiscal reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor. 5) încasarea forţată a impozitrlor. efectuând verificări cu privire la determinarea şi vărsarea exactă a impozitelor respective. 1. Încasarea forţată se execută prin: sustragerea banilor din conturile curente ale contribuabilului ridicarea numerarului din casierie agentului economic sechestrarea patrimoniului şi vînzarea lui la licitaţie. Curs teoretic –1 oră. Iar în cazul aplicării timbrelor fiscale perceperea se face antifactum. Sistemul fiscal al Republicii Moldova. Concept de sistem fiscal. În cazurile metodei calculării şi transferării directe şi a stopajului la sursă organele de control fiscal se implică postfactum. Tema 2. Sistemul de impozite al RM. 3. înainte ca prestaţiile respective să fie efectuate de organele în drept. autentificări. aparatul fiscal. eliberări. Legislaţia fiscală a RM. Se utilizează în cazurile cînd contribuabilii au obligaţiuni faţă de bugetele de toate nivelele cu termenul expirat de stingere pe o perioadă mai îndelungată. legalizări de acte etc. a principiilor.

cât mai acceptabile pentru contribuabil. care activează în condiţii similare. 2. să coordoneze aşezarea şi perceperea corectă a impozitelor.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban • legislaţia fiscală. . care exclud înterpretările arbitrare. Sistemul de impozite Sistemul de impunere reprezintă totalitatea impozitelor. cum sunt: echitatea – tratarea egală a persoanelor fizice şi juridice. în vederea asigurării sarcinii fiscale egale. capitalului autohton şi străin simpleţea procedeelor şi metodelor de determinare a tuturor elementelor de impunere. deoarece în baza legislaţiei fiscale activează aparatul fiscal. taxelor şi altor plăţi. Eficienţa impunerii – perceperea impozitelor şi taxelor să se efectueze cu minim cheltuieli. să propună un nivel optimal al fiscalităţii. neutralitatea – asigurarea prin legislaţia fiscală a condiţiilor egale investitorilor. care nu ar stopa activitatea economică şi nu ar agrava situaţia materială a populaţiei. Sistemul de impunere trebuie să asigure stabilitatea impozitelor şi a taxelor. certitudinea impunerii – existenţa de norme juridice clare. stabilitatea fiscală – efectuarea modificărilor şi completărilor legislaţiei fiscale să nu fie efctate pe parcursul unui exeriţiu (an) fiscal şi modoficările să fie de lungă durată.după instituţiile ce le administrează: • • generale de stat locale 14 . În sistemul de impozite trebuie să se respecte unele principii. având ca scop utilizarea impozitelor ca surse de venit ale statului. Legislaţia fiscală este chemată să stabilească normele juridice de instituire a impozitelor şi sancţiunilor pentru nerespectarea disciplinei fiscale. Eficienţa sistemului fiscal depinde de situaţia reală a fiecărui element al lui. În conformitate cu Codul fiscal al RM criterii: • • după trăsăturile de fond şi formă: directe indirecte. Aparatul fiscal trebuie să dirijeze activitatea de instruire a contribuabililor în materie de impozit. pentru a permite contribuabililui posibilitatea analizei a influienţei deciziilor de management financiar asupra sarcinii lui fiscale. Toate aceste verigi sunt strâns legate între ele. concepute în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare.

Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială 7. Taxele pentru folosirea resurselor naturale 2. Taxa balneară 10. Impozitul pe venit Taxa pe valoarea adăugată Accizele Impozitul privat Impozite 1. Taxa de plasare (amplasare) a publicităţii 5. Taxa pentru amenajarea teritoriului 3. 2. Taxa pentru cazare 9. 4. Taxa pentru parcare 12. Taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pentru rutele municipale. Taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale 13. Taxa de piaţă 8. Taxele vamale. 3. Taxa de la posesorii de cîini Această clasificare se poate modifica de la o perioadă la alta în conformitate cu modificările Codului fiscal. Sistemul de impozitarea prevede ca unul şi acelaşi obiect să fie impus 15 . Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale 4. orăşeneşti şi săteşti 11. 2.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Sistemul de impozite al RM Impozite şi taxe generale de Stat Impozite şi taxe locale 1. Taxa de aplicare a simbolicii locale 6. Taxele Rutiere Taxe 1.

În componenţa lui este inclus: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) şi 16 . Sistemul de administrare fiscală Organul Fiscal Inspectoratul Fiscal Principal de Stat Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Organe cu atribuţii de administrare fiscală Organele Vamale Curtea de conturi (cu caracter recomandativ pentru instituţiile publice) Serviciile de colectare a impozitelor din cadrul primăriilor Aparatul fiscal (organ fiscal) al RM reprezintă principalul element în sistemul unic de administrare fiscală. activitatea cărora este axată în mod principal sau secundar pe exercitarea atribuţiilor fiscale. Sistemul de administrare fiscală Sistemul de administrare fiscală reprezintă totalitatea instituţiilor.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban numai cu un singur impozit şi numai o singură dată. 3. pentru perioada fiscală respectivă stabilită de lege.

Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Inspectoratele Fiscale de Stat Teritoriale (IFST) ale oraşelor. . • executarea hotărârilor organelor locale de autoadministrare. care sunt subordonate IFPS şi sunt finanţate din contul mijloacelor bugetului de stat.deţine controlul asupra activităţii lor. raioanelor. legile RM. Potrivit necesităţilor de realizare practică a veniturilor bugetul. .elaborarea metodelor şi metodologiei în domeniul fiscalităţii. reglementarea juridică a impozitelor şi taxelor cuprinde 2 categorii de norme juridice: Categoria I . • asigurarea completitudinii transferului lor la buget. 17 .norme privind obiectul şi subiectele debitare de impozite.norme privind procedura fiscală a stabilirii şi încasării impozitelor şi taxelor. deciziile organelor de autoadministrare locală în limitele drepturilor acordate lor. corectitudinii calculului şi transferului deplin şi la timp în buget a impozitelor şi altor plăţi stabilite de legislaţie. • organizarea evidenţei evaluării şi realizării averii confiscate şi patrimoniului sechestrat. IFPS îndeplineşte următoarele funcţii: . Activitatea aparatului fiscal este determinată de Constituţia RM. . 4.organizarea explicării în mase a legilor cu privire la impozite şi taxe. Cadrul legislativ Legislaţia fiscală (drept fiscal) este concepţia susţinută în doctrina europeană a finanţelor publice cu utilitatea de a individualiza şi pune în evidenţă ansamblul reglementărilor juridice. referitor al determinarea impozitelor şi taxelor locale şi acordarea înlesnirilor fiscale. Activitatea metodologică a IFPS este dirigată de Ministeul Finanţelor (MF). taxe şi celorlalte venituri bugetare. Sarcina principală a IFS de toate nivelele constă în popularizarea legislaţiei fiscale privind impozitele şi taxele şi exercită controlul asupra respectării legislaţiei fiscale. Funcţiile IFT sunt: • asigurarea evidenţei complete a contribuabililor şi tuturor obiectelor impozabile. financiare categoria normelor juridice privind veniturile publice care se realizează primordial cu specificul fiscal al impozitării. Codul fiscal. hotărârile şi ordonanţele Guvernului.organizarea activităţii inspectoratelor fiscale subordonate. precum şi a soluţionării litigiilor dintre contribuabili şi organizaţiile fiscale ale statului. Categoria II .

1997. 2007. Codul Fiscal al RM MO al RM 2009. Lege pentru punerea în aplicare a titlului III al CF nr. Aplicarea în timp a legii fiscale. subiectul impozabil sau taxabil. MO al RM din 08. coordonat cu cerinţa de evitare a dublei impuneri a veniturilor. 2007.ediţie specială 8. tariful de calcul. 1056-XIV din 16.06. astfel ca necesităţile şi interesele finanţelor publice să fie protejate ăi realizate în mod raţional şi conform maximelor fundamentale a impunerii.02. precizându-se obiectul.ediţie specială 5. MO al RM din 08.1997.02.04. Reglementarea juridică a impozitelor şi taxelor este instituită potrivit unor criterii de aplicare a legii fiscale în timp şi în spaţiu. Lege pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale CF nr. potrivit necesităţii de stabilire şi încasare a impozitelor. MO al RM din 08. 2007. Lege pentru punerea în aplicare a titlului VIII al CF nr.07. MO al RM din 08.ediţie specială 7.ediţie specială 6. în realitatea financiară impozitele. 68-XVI din 05.2004.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Prima categorie are în general un conţinut de drept material. 1054-XIV din 16. Lege pentru punerea în aplicare a titlului IV al CF nr. 408-XV din 26. 4 din 2011) 2.ediţie specială 4. 2007.ediţie specială 3. În RM legislaţia fiscală este reprezentată de următoarele acte normative: 1.02. Potrivit necesităţilor de a institui legal fiecare impozit în parte.2001. 1417-XIII din 17. Lege pentru punerea în aplicare a titlului VI al CF nr.04.2000. Cea de a doua categorie cuprinde normele fiscale de natură procedurală. 2007. 2007.ediţie specială (Revista Contabilitate şi audit nr.02.2000.02.02. precum şi de definitivare a lor în cazuri de contestare. taxele şi alte venituri bugetare fac parte din strategia finanţelor publice şi în cadrul acestora sunt reglementate nu autonom. guvernată de principiul anualităţii impozitelor. precum şi cu acte normative privind executarea silită a impozitelor şi taxelor. MO al RM din 08. Alăturat acestora. ediţie specială 18 . bugetului de stat şi împrumutului de stat coordonat cu natura de drept public a acestor compartimente structurale ale finanţelor publice. Lege pentru punerea în aplicare a titlului V al CF nr. MO al RM din 08. 94-XV din 01.05.2005. termenii şi alte condiţii de plată a acestora. Aplicarea în spaţiu a legii fiscale este dirijată de principiul teritorialităţii impozitelor. Lege pentru punerea în aplicare a titlului VII al CF nr.02. MO al RM din 08. 2007. îmbinat cu perceperea retroactivă a impozitelor în cazuri de omisiuni.12. ci coordonat cu reglementările cheltuielilor publice. legislaţia fiscală este completată cu acte normative care reglementează sancţiunile aplicabile contribuabililor care declară corectitudinea obiectului impozitului sau săvârşesc alte infracţiuni fiscale.06. 1164-XIII din 24.

MO al RM din 08.11. Particularităţile impunerii veniturilor persoanelor fizice. 2007. ediţie specială Tema 3: Impozitul pe venit. Lege pentru punerea în aplicare a titlului IX al CF nr.2006. 19 . 317-XVI din 02.02.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 9.

). 4. 3.2001 1.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Curs teoretic –4 ore. Anexa nr.) şi gospodăriile ţărăneşti (G. Reţinerea impozitului din surse de venit altele decît plăţile salariale. MO al RM ediţie specială din 08.T.I. Surse bibliografice: 1.2011 3.2007 în redacţia existentă la data de 20.04.1997. Persoana fizică este considerata: cetăţean al Republicii Moldova cetăţean străin apatrid întreprindere cu statut de persoană fizică (întreprinderi individuale(I.01. Determinarea venitului supus impozitării din creşterea de capital. 1164-XIII din 24.2011 2. MO al RM ediţie specială din 08. 1. l la Hotărîrea Guvernului nr. sau la învăţătură. Determinarea facilităţilor impozabile acordate de patron. Modul de acordare a scutirilor fiscale angajaţilor. Instrucţiunea cu privire la modul de prezentare de către persoanele fizice a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit nr.04.are domiciliul permanent in Republica Moldova. Lege pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale CF nr. 7. sau în deplasare peste hotare. 6. Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la venit de către persoanele fizice şi calcularea impozitului din venitul global.2007 în redacţia existentă la data de 20. Impozit pe venit – noţiuni generale. 10 din 19 ianuarie 2010 4. inclusiv :  se afla la tratament sau la odihna. Rezident al Republicii Moldova este orice persoana fizica care corespunde uneia din cerinţele de mai jos: . 2.02. 20 .04. Modul de calcul al impozitului pe venit din plăţile salariale. Impozit pe venit – noţiuni generale. Codul Fiscal al RM. Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în foloful angajatului. Subiecţii impozitului pe venit sînt persoanele fizice rezidente şi nerezidente care obţin venituri din categoria celor impozabile. 04 din 29. Titlu I şi Titlu II. 5.02.

aflată în exerciţiul funcţiunii peste hotare. În scopul determinării impozitului pe venit conform CF al RM se dă următoarele explicaţii privind unele venituri: Venit financiar este considerat venit obţinut din: royalty. diferenţe de curs valutar.Metode şi tehnici fiscale  Ecaterina Balaban este persoana cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova. precum şi din dreptul de folosinţă a resurselor naturale. se afla in Republica Moldova:  în calitate de persoana cu statut diplomatic sau consular ori în calitate de membru al familiei unei asemenea persoane. în calitate de colaborator al unei organizaţii internaţionale. la tratament sau la odihna. permanentă şi substanţială. sau în deplasare. Anuitate este plata regulată a sumelor de asigurare. exclusiv in scopul trecerii dintr-un stat străin în alt stat străin prin teritoriul Republicii Moldova (trecere tranzit). deşi corespunde acestor cerinţe. . create în baza acordului interstatal la care Republica Moldova este parte.se afla în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe parcursul anului fiscal. locaţiune. Obiectul impunerii al impozitului pe venit pentru persoanele fizice nerezidente îl constituie toate veniturile (din categoria celor impozabile) obţinute din surse aflate pe teritoriul RM. dacă participarea contribuabilului la aceasta activitate nu este regulată. de la darea bunurilor în arendă. Royalty (redevenţă) este recompensa regulată obţinută de la darea în folosinţă a activelor nemateriale sau din dreptul de folosinţă a lor. sau la învăţătură. Nerezident al Republicii Moldova este orice persoana fizică care nu corespunde cerinţelor stabilite pentru determinarea ei ca rezident ori. uzufruct. activele primite gratuit.    Obiectul impunerii al impozitului pe venit pentru persoanele fizice rezidente îl constituie toate veniturile (din categoria celor impozabile) obţinute din surse aflate pe teritoriul RM. cît şi veniturile financiare şi investiţionale din surse aflate în străinătate. daca aceasta persoana fizica s-a aflat in Republica Moldova exclusiv in aceste scopuri. 21 . anuităţi. ale pensiilor sau îndemnizaţiilor (cu excepţia prestaţiilor de asigurări sociale). dobândă alte venituri din activitatea financiară. sau în calitate de membru al familiei unui asemenea colaborator.

cîştigurile de la acţiunile de publicitate în cazul în care valoarea fiecăruia depăşeşte 10% din minimul neimpozabil simplu (scutirea personală simplă) stabilit pentru anul de gestiune. permanentă şi substanţială. În funcţie de metoda înglobării a veniturilor pentru determinarea impozitului se utilizează atît impunerea globală cît şi impunerea separată. pentru anul 2010 în cazul în care cîştigul menţionat mai sus depăşeşte valoarea de 810 lei (8100 lei * 10%=810 lei) se va impozita separat de celelalte venituri. veniturile de la jocurile de noroc 3. creşterea de capital 7. anuităţi 10. royalty (redevenţe) 9. Venit investiţional este considerat venit obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în activele financiare (dividende). dividendele obţinute de la agenţi economici rezidenţi 2. dobînzile 8. Ex. Global se impozitează: 1. plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate 2. onorarii 4. veniturile obţinute în baza unui contract de leasing financiar. Separat se impozitează: 1.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Dobîndă este orice venit obţinut conform creanţelor de orice fel (indiferent de modul întocmirii). dacă participarea contribuabilului la aceste activităţi nu este regulată. comisioane 5. dividendele obţinute de la agenţii economici nerezidenţi 12. facilităţile acordate de patron 3. alte venituri conform art. 22 . 18 al CF al RM. venitul din activitatea de întreprinzător sau profesională 6. primele şi premiile care nu sînt specificate ca neimpozabile în legile prin care se stabilesc aceste plăţi 11. inclusiv de la depunerile băneşti. Dividend este venitul rezultat din repartizarea venitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social.

Tabelul nr. este mărimea venitului la care se aplică cotele pentru a determina cuantumul Pentru veniturile ce se impozitează separat se utilizează sistemul cotelor proporţionale. 15 al CF avem: Tabelul nr. uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare(cu excepţia veniturilor de la arenda terenurilor cu destinaţie agricolă).2 23 . 1 Cotele progresive compuse ale impozitului pe venit pentru personele fizice Tranşa de venit impozabil 2007 anual pînă la 16200 lei inclusiv de la 16200 lei pînă la 21000 lei inclusiv lunar pînă la 1350 lei inclusiv de la 1350 lei pînă la 1750 lei inclusiv 7% 1134 lei + 10% de la suma ce depăşeşte 16200 lei anual 7% 94.50 lei + 10% de la suma ce depăşeşte 1350 lei 134. veniturile persoanelor fizice. arendă. Pentru veniturile ce se impozitează global se utilizează sistemul cotelor progresive compuse.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 4.50 lei + 20% de la suma ce depăşeşte 1750 lei 7% 7% 147 lei + 18% de la suma ce depăşeşte 2100 lei lunar Cotele stabilite pentru anii 2008-2011 anual lunar mai mult de 21000 lei mai mult de 1750 lei 1614 lei + 20% de la suma ce depăşeşte 21000 lei pînă la 25200 lei inclusiv mai mult de 25200 lei pînă la 2100 lei inclusiv mai mult de 2100 lei 1764 lei + 18% de la suma ce depăşeşte 25200 lei Venit impozabil impozitului pe venit. Conform art. care nu desfăşoară activitate de întreprinzător obţinute de la transmiterea în posesie sau folosinţă (locaţiune.

patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai RM cu titlu de donaţie sau moştenire 24 . arendă. bursele elevilor. sumele primite de proprietari sau deţinători pentru bunurile rechiziţionate în interes public 6. cu excepţia retribuţiei pentru activitatea didactică sau de cercetare 7. în urma unui accident de muncă. 5. conform legislaţiei. Conform art. conform contractelor de asigurare de sănătate 4. uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare agentilor economici 5% 5% 5% Pentru notarii privaţi cota este stabilită în mărime de 18% -2011 (art 695 pct 2 al CF). îndemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei 9. unei boli profesionale 3. Tipul venitului dividendele obţinute de la agenţi economici rezidenţi 2. pentru notari privaţi – luna calendaristică. pensiile alimentare şi îndemnizaţiile pentru copii 8. despăgubirile primite. Perioada fiscală (perioada pentru care se determină obligaţiunea fiscală) la impozitul pe venit este: pentru persoane fizice – an calendaristic. 20 al CF sînt prevăzute un şir de venituri care nu se supun impozitării. uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare agentilor economici. compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu în limitele stabilite de actele normative 5. anuităţi sub forma prestaţiilor de asigurări sociale şi îndemnizaţiile 2. studenţilor şi persoanelor aflate la învăţămînt post universitar. 4. Unele din ele sînt: 1.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Cotele proporţionale ale impozitului pe venit pentru personele fizice N/o 1. cîştigurile de la acţiunile de publicitate 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% veniturile obţinute de la transmiterea în 10% posesie sau folosinţă (locaţiune. veniturile de la jocurile de noroc 2007 nu 2008 se 15% 2009 15% 2010-2011 15% impozitează nu se 10% 10% 18% impozitează 3. veniturile obţinute de la transmiterea în 10% posesie sau folosinţă (locaţiune. arendă. plăţile şi compensaţiile acordate în cazuri de incapacitate de muncă.

Astfel. In componenta facilităţilor acordate angajatului de câtre patron se includ: a) plăţile acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale.12. precum si plăţile in favoarea lucrătorului. In cazul când patronul efectuează plăţile menţionate în favoarea unei persoane. În cazurile cînd veniturile sînt obţinute în valută străină ele se recalculează în valută naţională conform cursului oficial stabilit de Banca Naţională a Moldovei (BNM). In anul curent întreprinderea a transferat instituţii superioare de învăţămînt pentru studiile angajatului sau în baza contractului 6500 lei: in luna septembrie 3 000 lei şi în luna decembrie . În RM la determinarea impozitului pe venit se i-au în considerare unele plăţi sau beneficii care sînt acordate de patron în favoarea angajaţilor săi. Determinarea facilităţilor impozabile acordate de patron.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 10. aceste plăţi se includ de către patron în componenta venitului brut al angajatului respectiv în lunile septembrie şi decembrie a anului curent. În cazurile cînd veniturile sînt obţinute în formă nemonetară ele se recalculează în unităţi monetare. ce nu este angajat al lui. tratamentul salariatului sau a unei rude a lui. cîştigurile de la acţiunile de publicitate în partea în care valoarea fiecarui cîştig nu depăşeşte 10% din scutirea personală (cu exepţia scutirii personale majore) 12. altor datorii ale lucrătorului sub forma materială sau băneasca. a procentelor pentru credite si împrumuturi. 2. automobilului.2001 cu privire la reţinerea impozitului la sursa de plată . (vezi exemplul 1). altele.3 500 lei.61 al Instrucţiunii nr. altor bunuri etc. impozitul se retine în modul prevăzut de pct. efectuate altor persoane cu excepţia plaţilor in bugetul asigurărilor sociale de stat si a primelor de asigurare obligatorie de stat. întreţinerea copiilor salariatului intr-o instituţie preşcolară (sau şcolară). compensarea cheltuielilor pentru procurarea sau întreţinerea de către lucrător a locuinţei. 25 . 14 din 19. sumele pe care le primesc donatorii de sînge de la instituţiile medicale de stat. Exemplul 1. Ca plaţi acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale sânt considerate plăţile pentru achitarea din contul patronului a plăţii pentru învăţătura. La aceste venituri se atribuie anularea sumelor nerambursate de salariat ale creditelor sau împrumuturilor rambursabile. b) suma anulată a datoriei salariatului faţă de patron. în baza unui contract civil sau altui acord (înţelegere). 11. adică 5%. Aceste plăţi şi beneficii sînt numite de legislaţia fiscală ca facilităţi acordate de patron.

În lunile ulterioare suma facilităţii se calculează în mod analogic ţinând cont de sumele rambursate în contul stingerii împrumutului. Exemplul 2.53 lei . care se include în componenţa venitului brut.numărul de zile în luna pe parcursul cărora lucrătorul s-a folosit de împrumut.suma împrumutului. Venitul de la acordarea creditului sau împrumutului se calculează conform următoarei formule: F = S x((Rb-Rp)/100)/365zile* N. În baza unui contract de împrumut încheiat între banca comercială D-l Vasilachi la data de 15 ianuarie a anului curent i sa acordat un împrumut fără dobândă în suma de 48000 lei. pe un termen de 24 luni. unde F .-31.0)/100 /365 zile*28zile = 458. în funcţie de termenul lor de acordare (vezi exemplul 2).74 lei .Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban c) suma plătită suplimentar de patron la orice plata a salariatului pentru locuinţa acordata de către patron.) –16 zile : (48000 x (13 . R p .3 % (rotunjită pînă la următorul procent întreg – 13 %). acordate de către patron. . faţă de rata dobînzii calculata pentru împrumuturile acordate de către patron salariatului. constituie 12. mediu si lung (rotunjite pînă la următorul procent întreg).suma facilitaţii. e) cheltuielile patronului pentru darea proprietăţii în folosinţă salariatului în scopuri personale: 26 . În scopul calculării integrale a impozitului pe venit sumele de 273.01.pentru luna ianuarie (15. N . S .74 lei se includ în venitul brut al lucrătorului respectiv în lunile ianuarie şi februarie a anului curent.rata dobânzii calculata pentru împrumutul acordat de către patron.rata dobânzii aplicată de BNM la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt (pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani) şi lung (pentru împrumuturile acordate pe un termen de peste 5 ani) stabilită în luna noiembrie a anului calendaristic precedent anului fiscal de gestiune (rotunjite pînă la următorul procent întreg). Rambursarea împrumutului se va efectua lunar în ultima zi a lunii în mărime de 2000 lei. Rata dobânzii la creditele pe termen scurt stabilită de BNM în luna noiembrie a anului precedent. D-l Vasilachi S este angajat al unei bănci comerciale.01. obţinută ca rezultat al depăşirii ratei de baza (majorata sau diminuata cu o marja) stabilita de BNM in luna noiembrie a anului ce precede anul fiscal de gestiune la creditele pe termen scurt. se calculează în modul următor: . d) suma dobânzii. R b .pentru februarie : (48000-2000) x (13 .0)/100 /365 zile*16zile = 273.53 lei si 458. În acest caz suma facilităţii acordate de patron lucrătorului.

arendat de la un alt agent economic. Exemplul 5 . Exemplul 4. În baza cererii angajatului patronul pune la dispoziţia angajatului în luna iunie pe o perioada de 10 zile un autoturism.0548% si categoria V .0.0822% . Autocamionulse referăla categoria IV de proprietate. 27 . care se utilizează de angajat în scopuri personale. transportul pînă şi de la locul de munca. arendat de la un alt agent economic. IV 0. determinate in procente din baza valorica. În cazul dat suma facilităţii. III . In cazul dat suma facilităţii.0548 / 100)*4=275. pentru fiecare zi de folosinţă Exemplul 3. care se include în venitul brut al angajatului constituie: (3 000 lei / 30 zile)*10 zile= 1 000 lei. In componenta acestor venituri nu se includ mijloacele si materialele repartizate salariaţilor. În baza cererii angajatului patronul pune la dispoziţia angajatului contra plată de 600 lei în luna iunie pe o perioada de 10 zile un autoturism. reviste si cărţi. . abonamente la ziare.0. biletelor de tratament balneo-sanatorial si de asanare. Suma lunară a plăţii pentru arenda constituie 3 000 lei. In baza cererii lucrătorului patronul pune la dispoziţia lui pe o perioada de 4 zile.0274% . care se afla la bilanţul patronului.0137% . Suma facilităţii. II .10 lei. g) sumele altor cheltuieli ale patronului. inclusiv si la bazele de odihna. Suma lunară a plăţii pentru arenda constituie 3 000 lei. care se include in venitul salariatului.0. hrana. constituie: (125 500 x 0. care se include în venitul brut al angajatului constituie (3 000lei : 30 zile x10 zile)-600 lei = 400 lei f) cheltuielile patronului pentru achitarea primelor de asigurare benevola a lucrătorului. pentru fiecare zi de folosinţa.0082% .în cazul în care bunurile nu sânt proprietate a patronului .26 din CF: I categorie . atunci diferenţa dintre suma plăţii şi suma cheltuielilor de asemenea se considera facilitate acordată de patron.(6) al art. În cazul în care patronul dă în folosinţă angajaţilor săi proprietatea întreprinderii contra plată. compensaţia costului examenului medical (cu excepţia cazurilor când examenul medical conform legislaţiei este obligatoriu pentru genul de activitate a întreprinderii). pentru fiecare bun dat în folosinţă. care este mai mică decât suma cheltuielilor patronului de la dare în folosinţă a acesteia. în funcţie de categoria de proprietate prevăzută la alin. procurarea medicamentelor.cheltuielile acestuia pentru obţinerea dreptului de folosinţa asupra bunurilor.0. tratamentului în staţionar. autocamionul. ce constituie venituri directe sau indirecte ale lucrătorului.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban . care se află la bilanţul întreprinderii pentru a transporta piatră de construcţie. La astfel de venituri se raporta sumele achitate din contul patronului pentru biletele de călătorie. care se eliberează gratuit salariaţilor după normele stabilite si care ţin nemijlocit de înfăptuirea măsurilor de protecţie a muncii.în cazul în care bunurile sînt proprietate a patronului. Valoarea autocamionului la începutul anului fiscal este de 125 500 lei. cheltuielile acestuia.

care este diferit de la o persoană la alta în funcţie de sarcina sa socială. lei P M S personală personală majoră scutire matrimonială (pentru soţ/soţie) personală majoră cedată în favoarea soţului/soţiei) pentru persoane întreţinute scutirea pentru persoanele intretinuteinvalizii din copilarie 5400 10000 lunar. lei 7200 12000 lunar.33 10000 833.33 12000 1000 12000 1000 N H 1440 120 1560 130 1680 140 1800 150 5400 450 6300 525 7200 600 8100 675 Dreptul la scutirea personală majoră le aparţine următorilor contribuabili: 28 . cu excepţia celor efectuate în fondurile de pensii calificate. lei 525 833. 3 Scutirile privind impozitul pe venit pentru persoanele fizice Codul scutirii Denumirea scutirii 2007 Stabilit in lege anual.1 si 69 ale Codului. lei 675 1000 5400 450 6300 525 7200 600 8100 675 Sm 10000 833. lei 8100 12000 lunar. Modul de acordare a scutirilor fiscale angajaţilor. lei 600 1000 2010-2011 Stabilit in lege anual.35 se acordă un minim neimpozabil. Fiecare contribuabil poate avea dreptul la următoarele scutiri: Tabelul nr.33 Anul 2009 Stabilit in lege anual. În RM conform CF art. 3.33 2008 Stabilit in lege anual. 33.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban h) vărsămintele in fondurile de pensii. lei 6300 1000 lunar.34. prevăzute la articolele 64 al. lei 450 833.

precum şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan. 5.are un venit anual ce nu depăşeşte suma scutirii personale simple:. Soţia D-lui nu este angajată în cîmpul muncii. persoana întreţinută trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: .este întreţinută de contribuabil. cît si în acţiunile de lupta din Republica Afghanistan. cu excepţia persoanelor întreţinute – invalizi din copilărie. Persoana întreţinută este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al şotiei (soţului) lui (părinţii sau copiii. Enache are venituri din munca efectuată în cadrul unui agent economic. care sînt invalizi şi s-a stabilit ca invaliditatea lor este în legătură cauzală cu avaria de la C. este pensionar-victimă a represiunilor politice. 3. 7200 lei pentru anul 2009. Prin urmare D-l G.numărul de persoane întreţinute. . Cernobîl. este invalid de război.E. ulterior reabilitată. este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova. este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut in acţiunile de lupta pentru apărarea integrităţii teritoriale si independentei Republicii Moldova. Exemplul 6. dar îşi face studiile la secţia cu frecvenţa la zi a unei instituţii de învăţămînt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal. 2. care este invalid din copilărie. invalid de gradul I si II 6.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 1. Categoria scutirii la care are dreptul contribuabilul se obţine prin îmbinarea tuturor codurilor scutirilor acordate.locuieşte împreună cu contribuabilul sau nu locuieşte cu acesta. . H se indica de atâtea ori cîte persoane – invalizi din copilărie se află la întreţinerea contribuabilului. 4. N se înlocuieşte cu . Cernobîl. D-lui are la întreţinere 2 copii. care s-au îmbolnăvit şi au suferit de boală actinică provocata de consecinţele avariei de la C. 8100 lei pentru anul 2010-2011 etc. invalid din copilărie.A. deoarece are grijă de o persoană întreţinută. Enache are dreptul la următoarele scutiri: Pentru anul 2011 va fi egală cu 26100 lei: PS1H= 8100+8100+1800+8100 29 . In scopul beneficierii de scutirea menţionată. unul din care este invalid.A.E. inclusiv înfietorii si înfiaţii). D-l G.

care urmează a fi acordată contribuabilul trebuie să anexeze la cerere documentele ce certifică dreptul la scutiri.E.A.E. de organele MAI al RM.E. direcţiile (secţiile) militaradministrative. Cernobil şi certificatul Consiliului de Expertiza Medicală a Vitalităţii (CEMV) .A. scutirea pentru persoana întreţinuta-invalid din copilărie. Cernobil. extrasul sau copia buletinului de identitate sau paşaportului.A. că contribuabilul s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova cel puţin 183 zile pe parcursul anului fiscal. care confirma faptul că el are domiciliul permanent în RM. pentru care se acorda scutirea.numărul de persoane întreţinute. departamentele. de către care au fost trimise aceste persoane pentru lichidarea avariei de la C.A. Cernobil organe împuternicite 30 2. iar cifra “1” .4 Actele ce confirmă dreptul la scutire Tipul scutirii P Categoriile Documentele care Organele care eliberează contribuabililor care au servesc drept temei documentele respective dreptul la scutire pentru acordarea scutiri Toţi cetăţenii 1. instituţia. Legitimaţia participantului la lichidarea consecinţelor avariei de la C. Scutirile la locul de bază de muncă se acordă numai în baza Cererii privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit depusă de contribuabil patronului. conform legislaţiei în vigoare. scutirea pentru soţ (soţie). alte de la C. În scopul determinării mărimii si categoriei scutirii. Invalid şi s-a stabilit ca Legitimaţia de pensionar Direcţiile teritoriale de invaliditatea sa este în cu indicarea cauzei asistenţă sociala si legătură cauzala cu avaria invalidităţii protecţia familiei. organizaţia la care. împuternicite cu funcţii de evidenţă a populaţiei şi de agenţii economici rezidenţi ai RM 1. În cazul în care contribuabilul este angajat în cîmpul muncii şi obţine venit din salariu el poate beneficia de scutiri la care are dreptul pe parcursul anului fiscal la locul de munca de baza. şi CEMV 2. sau autentificat de patron (se verifica de către patron viza de domiciliu a contribuabilului) sau autentificat de notari în cazul în care nu se prezintă patronului originalul documentului pentru a verifica copiile autoritatea administraţiei publice locale ale RM.E. se ţine evidenţa carnetului de muncă al contribuabilului. S-a îmbolnăvit si a suferit de boala actinica provocata de consecinţele avariei de la C. cu excepţia persoanei întreţinute – invalid din copilărie. literele categoriei vor indica scutirea personală. certificatul care confirma faptul. Cernobil Ministerele.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Respectiv. Tabelul nr. Locul de muncă de bază se consideră întreprinderea (inclusiv întreprinderea individuală şi gospodăria ţărănească (de fermier)).

Părintele sau şotia (soţul) unui participant dat dispărut în acţiunile de lupta pentru apărarea integrităţii teritoriale si independentei RM. cît şi în acţiunile de lupta din Republica Afghanistan 5. Invalid din copilărie Legitimaţia care confirma Direcţiile (secţiile) militardreptul la înlesniri administrative Legitimaţia care confirma Direcţiile (secţiile) militardreptul la înlesniri administrative Legitimaţia de pensionar Direcţiile teritoriale cu indicarea cauzei asistenta sociala invalidităţii protecţia familiei de si 8. ulterior reabilitată S persoana întreţinută este un descendent al Legitimaţia de pensionar Direcţiile teritoriale de cu indicarea cauzei asistenta sociala si invalidităţii protecţia familiei Legitimaţia de pensionar Direcţiile teritoriale de cu indicarea gradului asistenta sociala si invalidităţii protecţia familiei. comunelor. certificatul de reabilitare oraşelor. si confirmarea sotiei (sotului) ca ea (el) nu cere scutirea personala (scutirea personala majora) in anul fiscal pentru care este ceruta scutirea pentru sot (sotie) (confirmarea se scrie in mod liber). sau alte organe de stat abilitate cu dreptul de a elibera legitimaţia respectiva Legitimaţia de pensionar Direcţiile teritoriale de cu indicarea gradului asistenta sociala si invalidităţii protecţia familiei Legitimaţia de pensionar şi Primăriile municipiilor. Invalid ca urmare a participării la acţiunile de lupta pentru apărarea integrităţii teritoriale si independentei RM. cît şi în acţiunile de lupta din Republica Afghanistan 4. Pensionar – victimă a represiunilor politice. Invalid de război 7.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 3. se afla in relatii de casatorie. Invalid de gradul I sau II 9. copia sau extrasul din adeverinţa de naştere sau 31 . satelor. precum si alte organe împuternicite extrasul sau copia buletinului de identitate sau paşaportului soţului (soţiei) copia certificatului de care confirma ca lucratorul căsătorie. Părintele sau şotia (şotul) unui participant căzut in acţiunile de lupta pentru apărarea integrităţii teritoriale si independentei RM. precum şi în acţiunile de lupta din Republica Afghanistan 6.

care confirma ca el se afla in relaţii de căsătorie cu persoana care este ascendent al persoanei 32 . persoana întreţinuta este suplimentar la un ascendent al şotiei documentele indicate în (soţului) contribuabilului cazul cînd persoana întreţinută este ascendentul contribuabilului se prezintă copia sau extrasul din certificatul de căsătorie al contribuabilului.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban contribuabilului persoana întreţinută este un descendent al soţiei (soţului) contribuabilului: persoana întreţinuta este un ascendent al contribuabilului certificatul de înfiere a persoanei întreţinute copia sau extrasul din buletinul de identitate sau paşaportul persoanei întreţinute sau certificatul care confirma ca ea locuieşte împreună cu contribuabilul. care autoritatea administraţiei confirmă că ea locuieşte publice locale ale RM împreună cu lucrătorul. care confirma ca persoana întreţinuta este un ascendent (înfietor) al lucrătorului. în cazul în care descedentul nu locuieşte împreună cu contribuabilul . autorităţii administraţiei publice locale ale RM.copia sau extrasul din buletinul de identitate sau paşaportul persoanei întreţinute sau certificatul. certificatul care confirma ca persoana întreţinuta îşi face studiile cu frecventa la zi şi venitul anual nu depăşeşte 8100 lei pentru 2010 suplimentar la documentele indicate în cazul cînd persoana întreţinută este descendentul contribuabilului se prezintă copia sau extrasul din certificatul de căsătorie al contribuabilului. instituţia de învăţămînt. care confirma ca el se afla in relaţii de căsătorie cu persoana care este ascendent al persoanei întreţinute copia sau extrasul din adeverinţa de naştere sau certificatul de înfiere a lucrătorului.

anexând la ea documentele justificative corespunzătoare. 33 . cu excepţia cazurilor când angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la careva scutiri. îşi retrage Cererea.obţine dreptul la scutiri sau a decis sa beneficieze de scutirile la care are dreptul. în termen de 10 zile de la data când a avut loc schimbarea. o nouă Cerere semnată de el. acesta este obligat să prezinte patronului. de si Copiile documentelor sau extrasele din documentele originale. însă de care nu a beneficiat pînă la prezentarea Cererii noi. cind: a. In cazurile.). c. Dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul contribuabilul sau intervin careva modificări in datele generale privind angajatul (modificarea numelui. anexate la Cerere trebuie sa fie autentificate obligatoriu de către patron sau organul notarial. spre exemplu: certificatul de confirmare pentru persoanele care îşi fac studiile la instituţiile de învăţământ. iar patronul calculează şi reţine impozitul din veniturile îndreptate spre achitare fără acordarea scutirilor. codului fiscal. Scutirile se acordă începînd cu data de 1 a lunii următoare lunii în care a fost depusă Cererea. n-a indicat corect în Cererea prezentata careva scutiri la care pretinde. n-a anexat la Cerere documentele justificative. Copiile (extrasele) documentelor contribuabilului prezentate anterior se compară de către patron până la începutul fiecărui an fiscal cu originalele. anual angajatul trebuie sa prezinte documentele ce sunt cu un termen de valabilitate limitat. domiciliului permanent etc.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban H întreţinute suplimentar la Directiile teritoriale documentele indicate asistenta sociala pentru persoanele protectia familiei. Contribuabilul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat sa prezinte anual patronului Cererea si copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare. cu scopul de a verifica dacă nu au intervenit careva schimbări în acestea. contribuabilul n-a prezentat Cererea b. el nu pretinde la scutiri. Fără a depune Cererea. confirmarea sotiei (sotului) privind transmiterea scutirii etc. Noua Cerere se prezintă pe parcursul anului fiscal în cazurile când contribuabilul: . d. întreţinute în mod obişnuit se prezintă legitimatia de invalid a persoanei întreţinute.

Noua Cerere depusă de contribuabil trebuie sa conţină informaţia referitoare numai la scutirile. o cerere în forma liberă privind retragerea Cererii depuse anterior. . 34 . . iar pe data de 20 august 2011 el a depus Cererea. în care a cerut scutirea personală. în termen de 10 zile de la data când au avut loc aceste schimbări. de Scutirea lunară luni 3 5 4 675 675+675=1350 675+675+150=1500 Scutirea pe perioada menţionată 675*3=2025 1350*5=6750 1500*4=6000 14775 Dacă contribuabilul pierde integral dreptul la scutiri. . în care a cerut scutirea personală şi scutirea pentru soţie(PS). Tătaru este angajat din anul precedent. aceste scutiri se acorda la data achitării restanţelor la salariu numai în baza Cererii depuse de el. din motivul că a pierdut statutul de rezident. din cauza neachitării de către patron a salariului. Tabelul nr. Angajatul care nu şi-a folosit în anul fiscal precedent scutirile la care a avut dreptul. scutirea pentru soţie şi scutirea pentru o persoană întrţtinuă (PS1). Pe data de 13 martie angajatul a depus o nouă Cerere. Prezentarea conştientă de către contribuabil în Cerere şi în documentele care confirma dreptul la scutiri a unor informaţii false sau care induc în eroare atrage după sine aplicarea amenzii şi răspunderea penală în conformitate cu legislaţia.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban .obţine (sau pierde) dreptul la scutirea personala majoră de 12 000 lei.pierde dreptul (sau renunţă benevol) la scutirea pentru soţ (soţie) sau scutirile pentru persoanele întreţinute. În toate cazurile scutirile se acorda sau se anulează din luna următoare. la care s-a păstrat dreptul. D-l E. el este obligat să prezinte patronului. Această cerere se depune şi în cazurile.schimbă domiciliul său permanent.schimbă numele sau si/sau codul lui fiscal. şi informaţia referitoare la scutirile suplimentare la care a obţinut dreptul.5 Calculele scutirilor personale Scutirile la locul de muncă vor fi acordate în modul următor: Perioada ianuarie – martie aprilie-august septembriedecembrie Total scutiri acordate Nr. după luna în care este depusă sau retrasă Cererea Exemplul 7. Pâna la inceputul anului fiscal 2011 D-lui a depus Cererea privind acordarea scutirii personale(P). când contribuabilul renunţă benevol la toate scutirile.

pe parcursul cărora lucratorul se consideră angajat. Modul de calcul al impozitului pe venit din plăţile salariale. Impozitul pe venit la sursa de plata se calculează şi se reţine la momentul indreptării venitului spre achitare. Aprecierea salariului (inclusiv primelor.începind cu luna ianuarie.în cazurile cînd lucratorul este angajat din anul fiscal precedent .începind cu luna următoare dupa luna în care el s-a angajat.). acordate lucratorului. În cazul în care: suma totală a scutirilor folosite pe parcursul anului fiscal gestionar la locul de muncă de bază şi celor trecute. Aprecierea scutirilor. ce nu depăşeşte mărimea salariului neachitat. în baza cererii angajatului. în contul anului fiscal următor celui de gestiune este mai mică decât suma scutirilor la care contribuabilul (salariatul) are dreptul conform legislaţiei şi persoana obţine alte venituri decât cele primite la locul de muncă de bază. se efectueaza prin metoda calculului cumulativ de la începutul anului fiscal sau în cazurile cînd lucratorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal curent . facilitati etc. se determina: . însă obţine alte venituri din categoria celor supuse impozitării atunci el poate beneficia scutiri pe deplin în baza Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit depuse pentru anul respectiv. .de la data angajarii.suma scutirilor nefolosite este mai mica decât suma salariului calculat si neachitat – în limita sumei totale a scutirilor nefolosite. contribuabilul nu are venituri din plăţi salariale pe parcursul anului fiscal.în limita. în scopul impozitarii.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Suma scutirilor nefolosite pe parcursul anului fiscal se trec în contul scutirilor pentru următorul an fiscal în cazurile cînd: .în cazurile cînd lucratorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal . însă obţine alte venituri din categoria celor supuse impozitării el poate beneficia de scutiri la care are dreptul la momentul depunerii declaraţiei cu privire la impozitul pe venit. Memorează! În cazul în care contribuabilul nu are venituri din plăţi salariale pe parcursul anului fiscal. se efectuează prin metoda calculului cumulativ din luna urmatoare dupa luna în care a fost depusă Cererea privind acordarea scutirilor. venitului impozabil şi calcularea impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la sursa de plata. . 35 . 4. Numărul de luni în anul fiscal.suma scutirilor nefolosite este mai mare decât suma salariului calculat si neachitat .

36 .5 975 2925 3900 4875 8.68 87.) patronul deschide pentru fiecare lucrator angajat al său Fişa personala de evidenta a veniturilor sub forma de salariu şi alte plati efectuate de catre patron în folosul angajatului pe anul gestionar. Exemplul 8 : D-l D. 6 Extras din fişa personala de evidenta a veniturilor sub forma de salariu şi alte plati efectuate de catre patron în folosul angajatului Numar Suma Venitul Primele Venitul de Contriul de scutirilo de care de care se buţiile de luni r se asigucalculează asigurare calculea rare CAS socială ză CAM medicală (6%) CAM (3. Are dreptul la scutire personală. inclusiv si plăţi în avans. În scopul determinarii venitului impozabil.03 1. sumei scutirilor şi numarului de luni de la începutul perioadei de cînd lucrătorul se consideră angajat. În cazul cînd pe parcursul lunii sau în aceeasi zi patronul achită angajatului cîteva tipuri de plăţi salariale.33 lei/lună. calculăm impozitul pe venit pentru data de 31 ianuarie 2100*7%+(2476-2100)*18%=214.2 3800 4200 2600 7000 total 8.03. În luna în care s-a eliberat de la serviciu are dreptul la scutire (scutirea i se acordă).Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Luna pe parcursul careia lucratorul se elibereaza. facilitati etc.68 lei care se indică în col 8.7 133 280 371 616 Data efectuar ii platii in folosul angajat ului Suma venitului indreptat spre achitare sau platii efectuate in folosul angajatului Venit impozabil Impozitul calculat din venitul impozabil Impozitu l pe venit aferent retinerii/ restituirii (+/-) curent 8.54 8. în Fişa personala fiecare plata se indică separat cu acordarea scutirii care revine lunii date.1 31. 31.5%) 8. 06. respectind metoda calculului cumulativ. şi pentru 2 persoane întreţinute (P2).12 2. prin urmare.4 1 3 4 5 8. care în anul 2011 va fi egală cu 675+150*2=975 lei lunar. 8.05 398.11 214.10 2476 4315 5693 11053 8.12 214. Memorează! În luna în care s-a angajat nu are drept la scutire (scutirea nu i se acordă). precum şi calculării impozitului pe venit ce urmeaza a fi reţinut la sursă din plăţile salariale (inclusiv prime.11 şi 8.51 834. aplicăm cota de 7% asupra întregului venit impozabil. calculăm impozitul pe venit pentru data de 02 martie (scutirile se acordă pentru 3 luni) Pentru a determina tranşele şi cotele care trebuie aplicate împărţim venitul impozabil total la nr.8 3800 8000 10600 17600 8. 02.9 216 480 636 1056 8.01.05. Vasilachi este angajat la Codru SRL din anul precedent. Tabelul nr.3 3800 8000 10600 17600 8. se ia în considerare la determinarea numarului de luni în anul fiscal pe parcursul carora lucratorul este angajat.6 3800 8000 10600 17600 8.04.37 96. precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi (în continuare – Fişa personala). de luni luate în calcul 4315lei/3luni=1438. Venitul mediu lunar este mai mic decit 2100 lei.46 436.68 302.

51-302. pe parcursul cărora acesta s-a considerat angajat şi de suma totală a scutirilor. indiferent de perioada de calculare a acestora (până sau după eliberare). NOTA: Conform legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010 (MO al RM nr.51 lei impozit din venit total 398.05 lei impozit din venit total (se indică în col 8.2009 ) Adică. ţinind cont de numărul de luni.05= 96. 773 din 27. Scutirile la care are dreptul angajatul într-un an fiscal.398.impozit calculat pentru data 02 martie (se indică în col 8.37 lei . 193-196 din 29.05-214. 5 pct. 2 baza anuală de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale (CAS) nu va depăşi suma de 5 salarii medii pe economie înmulţită cu 12.60 lei/lună.11. La efectuarea plaţilor angajatului.25 lei/lună. calculăm impozitul pe venit pentru data de 06 aprilie Din nou aplicăm doar o singură cotă.51 = 436.03 lei – impozit reţinut la data de 31 mai. Salariul mediu prognozat pe economie pentru anul 2010 este de 2950 lei (HG nr. care este mai mică decît 2100 lei. calculăm impozitul pe venit pentru data de 31 mai 11053 lei/5luni=2210. (vezi exemplele ?). care urmau a fi acordate pâna la eliberare (vezi exemplul ?). 2100*5*7%+(11028-2100*5)*18%=834. se acorda angajatului de către patron în prima luna a anului fiscal următor celui de gestiune. la data achitării restantei la plăţile salariale. 4.11) 302. după eliberarea lui din serviciu. suma impozitului pe venit se calculeaza prin metoda calculului cumulativ. deoarece 5693 lei/4luni=1423. dar care n-au fost acordate acestuia în urma neachitarii de către patron a salariului.54 lei impozit din venit total 834.68= 87. pe parcursul anului fiscal în care acesta a fost eliberat.2010) art.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 4315*7%=302. în mediu pe lună baza de calcul a CAS nu poate depăşi 14750 lei (2950*5 luni=14750 lei). Venitul este mai mare de 2100 lei.54 .46 – impozitul ce trebuie reţinut la data 06 aprilie. 3. prin urmare se vor aplica cotele de 7% şi 18%.12) . 37 .12. 5693*7%=398.

27.7 Data efectuar ii platii in folosul angajat ului Suma venitului indreptat spre achitare sau platii efectuate in folosul angajatului Venit impozabil Impozitul calculat din venitul impozabil Impozitu l pe venit aferent retinerii/ restituirii (+/-) curent 8. schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital. .1 8. următor celui în care angajatul s-a eliberat din serviciu.5 8. Scutirile nefolosite se trec in anul urmator numai în baza Cererii depuse de angajat. Active de capital pentru contribuabili se consideră: a) acţiunile si alte tipuri de proprietate . In Fisa personala a angajatului pe anul 2011 patronul trebuie sa efectueze urmatoarele înscrieri Extras din fişă Tabelul nr.01.9 8.11 8.2 total 8.01.75 5. impozitul pe venit se calculeaza şi se reţine ţinind cont de suma scutirilor nefolosite (daca acestea exista) pe parcursul perioadei în care el se considera angajat.certificat confecţionat prin metoda tipografică.înscriere in contul analitic deschis pe numele proprietarului ei sau deţinătorului nominal in registrul deţinătorilor hîrtiilor de valoare ale societăţii.20 86. Suma scutirilor nefolosite în anul precedent constituie 1480 lei (600+140=740 lei pentru noiembrie şi decembrie 2010 ). 38 . pentru acesta Fişa personala (vezi exemplul 13).4 8.12 15.anul curent – 5 000 lei.3 8. 21.45 403. Determinarea venitului supus impozitării din creşterea de capital.Acţiunea poate fi sub formă de: .02.02 3000 5000 3000 8000 12 12 1480 1480 3000 8000 105 280 3000 8000 180 480 1235 5714 86.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban In cazul eliberarii angajatului din serviciu şi achitării restanţei la plăţile salariale în anul fiscal urmator celui în care el a fost eliberat din serviciu. În scopul determinarii venitului impozabil şi respectiv impozitului pe venit ce urmeaza a fi reţinut la sursa de plata din plăţile salariale patronul trebuie sa deschida la începutul anului. 7 Extras din fişa personala de evidenta a veniturilor sub forma de salariu şi alte plati efectuate de catre patron în folosul angajatului Numar Suma Venitul Primele Venitul de Contriul de scutirilo de care de care se buţiile de luni r se asigucalculează asigurare calculea rare CAS socială ză CAM medicală (6%) CAM (3. Suma cresterii sau pierderilor de capital se determină de către contribuabili in cazurile vînzării. Restanţa la plăţile salariale în sumă de 8 000 lei a fost achitata de catre patron la 15.5%) 8.45 316. Impozitul pe venit se calculeaza reieşind din cotele de impozitare stabilite pentru venitul impozabil anual (fără repartizare la numarul de luni).10 8. Exemplul 9 : Angajatul s-a eliberat din serviciu la 15 noiembrie anul precedent.8 8.anul curent in suma de 3 000 lei si la 21.6 8.

corectată conform prevederilor pct. Ca activ de capital. opţionul reprezintă un document. care reduce preţul lui de piaţă si se majorează cu mărimea recondiţionărilor sau altor modificări fizice. schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activului de capital în raport cu baza valorică a acestui activ. schimbului sau altui mod de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital se alcătuieste din mijloacele bănesti si valoarea. Sumele achitate pentru procurarea. d) opţioanele la procurarea sau vînzarea activelor de capital. precum si reducerile sau majorările preţului de piaţă in rezultatul modificărilor fizice ale activelor de capital urmează a fi confirmate documentar. Activele de capital aflate in posesia contribuabilului la 1 ianuarie 1998 se consideră procurate la preţurile de piaţă. b) proprietatea privată nefolosită in activitatea de întreprinzător (bunuri imobiliare şi mijloace de transport) c) terenurile de pămînt. in vigoare la această dată. Opţionul este condiţia care prevede dreptul la alegere. obţinută de către contribuabil ca rezultat al unei donaţii după 1 ianuarie 1998 este preţul ce reprezintă mărimea maximă dintre baza valorică ajustată a activului de capital ce s-a creat la donator sau preţul lui de piaţă la momentul donaţiei. Baza valorică a activului de capital.33) sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. Crestere de capital se consideră excedentul sumei încasate in rezultatul vînzării. Suma încasată ca urmare a vînzării. rezultate din înstrăinare. care majorează preţul lui de piaţă.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Din categoria alte tipuri de proprietate fac parte orice documente. apreciată la preţurile de piaţă ale activelor de capital. cheltuielile suportate pentru crearea. in care este stabilit dreptul la procurarea sau vвnzarea activelor de capital. În toate cazurile baza valorică a activului de capital se reduce cu mărimea uzurii. Baza valorică a activelor de capital sub formă de acţiuni sau alte titluri de proprietate in activitatea de întreprinzător obţinută ca rezultat al contribuţiei la capitalul unui agent economic efectuate după 1 ianuarie 1998 este valoarea contribuţiei exprimată in bani conform documentelor de fondare a agentului economic. care certifică deţinerea de către contribuabil a unei anumite cote-părţi in capitalul agentului economic. epuizării sau altor modificări fizice ale activului de capital. 39 . Baza valorică redusă sau majorată in acest mod se numeste bază valorică ajustată. Baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui (este identică cu suma încasată de proprietarul precedent al activului de capital ca urmare a înstrăinării (scoatere din uz) a lui.

Locuinţă de bază se consideră locuinţa care s-a aflat in posesia contribuabilului pe parcursul a nu mai puţin de 3 ani. rezultată din înstrăinarea de către contribuabil a locuinţei. sau b) fostii soţi. venitul de pe urma căreia este scutit de impozite. Pentru contribuabilul care a decedat baza valorică a activelor de capital ce se transmit prin mostenire este egală cu valoarea lor estimată la preţurile de piaţă la data transmiterii. care s-a creat la contribuabilul decedat. pe parcursul căruia (sau cărora) ea a fost in posesia cetăţeanului si s-a considerat ca locuinţă de bază a lui. Proprietatea. include: a) locuinţa de bază a contribuabilului decedat. venitul de pe urma cărora este scutit de impozite. toată proprietatea acestuia (cu excepţia celei. Suma cresterii de capital in perioada declarată. ia servit drept domiciliu de bază. venitul de pe urma căreia este scutit de impozite) se consideră ca fiind vîndută mostenitorilor la preţul ei de piaţă. La data decesului contribuabilului. perioadă care expiră la data înstrăinării şi care pe tot parcursul ultimilor 3 ani. Mărimea cresterii de capital recunoscute. este egală cu 50% din suma excedentară a cresterii de capital recunoscută in perioada declarată asupra oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul acestei perioade. este egală cu baza valorică ajustată a lor. c) anuităţile si alt venit de pe urma utilizării proprietăţii. Pentru mostenitori. care sunt impozabile pentru mostenitori. Persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă dintre baza lui valorică ajustată sau valoarea lui estimată la preţuri de piaţă in momentul donaţiei. Domiciliu de bază se consideră locul de trai permanent al contribuabilului. care nu a fost utilizată in activitatea de întreprinzător si nu a rezultat din activitatea de investiţii. b) proprietatea privată materială a contribuabilului decedat.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Cresterea sau pierderile de capital nu se recunosc in cazul transmiterii (redistribuirii) activelor de capital între: a) soţi. unde are viză de domiciliu (resedinţă). cu caracter de plăţi periodice. 40 . se micsorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmează după anul 1997. baza valorică a activelor de capital. in cazul cînd o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune in caz de divorţ. care este inclusă in componenţa venitului brut.

din veniturile îndreptate spre achitare fondatorilor Î.din dividende achitate de agenţii economici rezidenţi d. valoarea lui de bază fiind evoluată de 62 600 lei. Reţinerea finală a impozitului pe venit se efectuează în mărime de: a. La expirarea anului fiscal de gestiune agenţii economici sînt obligaţi să declare inspectoratului fiscal veniurile şi impozitul pe venit reţinut de la persoanele fizice (formulare tipizate: forma IAL 09 şi forma IAS 09 ). Creşterea de capital: 353 000 . 18% . şi G. Venit supus impozitării: (290 400 – 90 000)*50% =100 200 lei Acest venit se va impozita conform cotelor progresive compuse în cadrul venitului global.din veniturile din darea în arendă (locaţiunii) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare b. c. 41 . Rezolvare : 1.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Exemplul 10 : D-l Vlad Casraveţ în anul fiscal curent a vîndut un apartament cu două odai la preţul de 353 000 lei. Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se recunoaşte totalmente şi se i-a în consideraţie la prezentarea declaraţiei de către persoanele fizice. Reduceri: 10 000 lei/an *9 ani =90 000lei 3. 10% . royalty. 15% .Ţ.I.08. şi G.din cîştigurile de la jocurile de noroc.Ţ. În toate cazurile achitării de către agenţii economici în favoarea persoanelor fizice (cu excepţia Î.) a unor tipuri de venit urmează să fie reţinut la sursa de plată în prealabil impozit pe venit în mărime de: a.lei în an şi numărul mediu scriptic de personal depăşeşte 9 persoane . 5% . 6.I. 15% .din cîştigurile de la acţiunile de publicitate c. Reţinerea impozitului din surse de venit altele decît plăţile salariale.din dobînzi. Datele respective se acumulează pe contul personal al fiecărui contribuabil conform codului personal şi servesc drept argument pentru urmărirea plăţilor impozitelor şi prezentării declaraţiilor de către contribuabilii în cauză.2002. b.62 600=290 400 lei 2. care au obţinut venituri din vînzări mai mari de 3 mln. Apartamentul respectiv a fost locuinţa de bază a D-lui Casraveţ din 07. 15% .de la toate procurările de bunuri şi servicii. 10% .

Metode şi tehnici fiscale

Ecaterina Balaban

7. Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la venit de către persoanele fizice şi calcularea impozitului din venitul global.

Toţi contribuabilii beneficiază de dreptul de a prezenta Declaraţia cu privire la impozitul pe venit. Declaraţia se prezintă de orice contribuabil - persoană rezidentă (cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin, apatrid, inclusiv membrii societăţilor si acţionarii fondurilor de investiţii) care: are obligaţiunea de a achita impozitul pe venit. Acestia sunt contribuabilii la care suma impozitului calculat din totalul veniturilor obţinute pe parcursul perioadei declarate este mai mare decît suma impozitului pe venit, reţinut la sursa de plată pe parcursul acestei perioade si/sau achitat de sine stătător. obţine venit impozabil din surse altele decît plăţile salariale care depăşeşte suma scutirii personale simple 8100 lei - în 2011. obţine venit impozabil în formă de salariu de la mai multe locuri de muncă în mărime ce depăşeşte tranşa maximă de venit impozabil 25200 lei – în 2011. obţine venituri din două şi mai multe surse, a căror sumă totală depăşeşte 25200 lei – în 2011. intenţionează să-si schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară. În acest caz contribuabilul prezintă Declaraţia pe întreaga perioadă a anului de gestiune cît a fost rezident; administrează succesiunea contribuabilului decedat. Contribuabilul are dreptul să depună Declaraţia în cazurile în care, suma impozitului pe venit reţinut si/sau achitat de sine stătător depăseste suma impozitului pe venit calculat din venitul total obţinut în perioada declarată. În astfel de cazuri, în baza Declaraţiei se efectuează recalcularea impozitului pe venit şi suma plătită în plus poate fi trecută in contul achitării datoriilor aferente altor impozite, iar în lipsa acestora se restituie. În cazul în care contribuabilul a îndreptat suma impozitului reţinut şi/sau achitat în plus spre achitarea datoriilor la alte impozite sau în contul achitării impozitului pe venit pe perioada următoare, suma impozitului spre rambursare se micsorează cu sumele menţionate, iar spre restituire se îndreaptă numai diferenţa pozitivă dintre sumele respective. Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit şi achitare a impozitului este perioada pînă la 31 marte a anului următor anului de gestiune. Termenul limită de prezentare a Declaraţiei, care revine pe ziua de odihnă (nelucrătoare) sau sărbătoare, se transferă pe prima zi de lucru, după ziua de odihnă sau sărbătoare. În cazul schimbării domiciliului permanent al cetăţeanului din Republica Moldova în altă ţară, Declaraţia se prezintă pînă in ultima zi de lucru ce precede ziua de plecare din Republica Moldova.
42

Metode şi tehnici fiscale

Ecaterina Balaban

Contribuabilul depune Declaraţia la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial, unde el îşi are domiciliul de bază în momentul prezentării ei. Impozitul pe venit se achită pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, unde se depune Declaraţia.

Tema 4: Impozitul pe venit. Particularităţile impunerii veniturilor agenţilor economici. Curs teoretic –6 ore.
1. Noţiunile principale privind impozitul pe venitul agenţilor economici. 2. Deducerile fiscale şi reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale. 3. Reportarea pierderilor fiscale din perioadele precedente. 4. Înlesnirile fiscale acordate la impozitul pe venit pentru agenţii economici. 5. Ajustarea veniturilor şi cheltuielilor în scopuri fiscale (în baza unui exemplu). 6. Determinarea impozitului pe venit achitat în străinătate şi recunoscut la plata impozitului pe venit în RM. 7. Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit. 8. Depunerea declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit de către persoanele juridice. 9. Achitarea prealabilă a impozitului pe venit. 10. Obligaţiile agenţilor economici la reţinerea impozitului pe venit la sursă de la terţi. 11. Responsabilităţile contribuabilului aferente nerespectării legislaţiei privind impozitul pe venit. 12.Studiu de caz. “ Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit pentru agenţii economici” Bibliografie: 1. Codul Fiscal al RM, Titlu I şi Titlu II. MO al RM ediţie specială din 08.02.2007 în redacţia existentă la data de 20.04.2011

43

Metode şi tehnici fiscale

Ecaterina Balaban

2. Lege pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale CF nr. 1164-XIII din 24.04.1997. MO al RM ediţie specială din 08.02.2007 în redacţia existentă la data de 20.04.2011 3. Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente la impozitul pe venit. Anexă nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008. 4. Regulamentul privind reţinerea la sursa de plată din alte plăţi decît salariul. Anexă nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008. 5. Regulament cu privire la modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării. 6. Regulamentul cu privire la detaşarea în străinătate a personalului instituţiilor şi agenţilor economici, aprobat de Hotărîrea Guvernului RM Nr. 836 din 24 iunie 2002. 7. Regulamentul cu privire la limitarea cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut, aprobat de Hotărîrea Guvernului RM nr. 130 din 6 februarie 1998. 8. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la cheltuielile privind asigurarea agenţilor economici şi persoanelor fizice, care desfăsoară activitate de întreprinzător, permise spre deducere din veniturile obţinute din activitatea de întreprinzător în scopuri fiscale” Nr. 484 din 4 mai 1998. 9. Regulamentul cu privire la modul de confirmare a donaţiilor pentru scopuri filantropice aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 489 din 04 mai 1998. 10.Hotărârea Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la modul şi cuantumul de deducere a cheltuielilor neconfirmate de contribuabil documentar”nr. 485 din 04 mai 1998.

1. Noţiunile principale privind impozitul pe venitul agenţilor economici. Subiecţii şi obiectul impunerii Subiecţi ai impunerii fiscale se consideră: 1. Agenţii economici-rezidenţi ce obţin venituri din Republica Moldova şi din străinătate; 2. Agenţii economici-nerezidenţi ce obţin venituri din Republica Moldova. (art. 13).

La impozitul pe venit pentru persoane juridice obiectul impunerii fiscale îl constituie venitul brut, care cuprinde: (art. 14) a) venitul obţinut din toate sursele de venit din Republica Moldova b) venitul obţinut din orice sursă de venit de peste hotarele Republicii Moldova (din străinătate).

La impozitul pe venitul persoanelor juridice se utilizează sistemul cotelor proporţionale.

44

Venitul cuprinde toată suma dobânzilor primite. Şi se urmăreşte tendinţa de descreştere a lor. în conformitate cu cota sa de participate. 18) venitul din activitatea de întreprinzător.orice venit obţinut conform creanţelor de orice tip (indiferent de modul întocmirii). Atunci aceste 15000 lei urmează să fie trecute la venituri pentru a fi impozitate. la depozite) sau au fost îndreptate la achitarea unor datorii. declarată prin decizia instanţei judecătoreşti Exemplu: Caz în care agentul economic nu este plătitor al Taxei pe valoarea adăugată. cu excepţia dividendelor sub formă de acţiuni şi a plăţilor efectuate în cazul lichidării complete a întreprinderii. . Sumele obţinute din acordurile de neangajare în activitatea de concurenţă.Acordării împrumuturilor . venitul din chirie (arenda). Venitul sub formă de dobândă poate fi obţinut în urma: . indiferent de forma primirii: au fost capitalizate (de exemplu. cu excepţia cazurilor când formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului. creşterea de capital dobînda Dobândă . Dividend se consideră orice plată efectuată de o persoană juridică în folosul acţionarului acestei persoane juridice. La venituri impozabile pentru rezidenţi se referă: (art. SRL Codru nu a achitat datoria faţă de SA „Globstar” în sumă de 15000 lei timp de 2 ani. 45 . venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic după expirarea termenului de prescripţie (obligaţiunile privind facturile comerciale). Tabelul nr. inclusiv veniturile din depunerile băneşti.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Cotele impozitului se modifică din an în an.Dividendele obţinute.Depunerii mijloacelor băneşti în conturile de depozit şi alte conturi bancare. 1 Dinamica cotelor impozitului pe venit aplicate agenţilor economici 1998 19992001 32% 28% 25% 22% 20% 18% 2002 2003 2004 2005 20062007 15% 20082011 0% Venituri impozabile şi neimpozabile.

18 CF) altele Particularităţi în determinarea unor venituri Conform art. care se iau în consideraţie la determinarea impozitului. În cazurile cînd există datorii sau creanţe în valută străină la sfîrşitul perioadei fiscale ele se recalculează la cursul BNM la data de 31 decembrie şi se determină veniturile sau pierderile de la tranzacţiile în valută. 3. Veniturile obţinute în valută străină se recalculează în valută naţională la cursul oficial de schimb stabilit de BNM la data tranzacţiei. dividende achitate de un agent economic rezident venitul din chirie(arenda). 71) dobînzile pentru creanţele unui agent economic rezident. alte venituri. Veniturile obţinute sub formă nemonetară se evoluează la preţurile de piaţă. royalty. 21: 1. 4. 42) în mărimea: a. 22 CF) contribuţiile la capitalul social al unui agent economic Dobînzile de la hirtiile de valoare de stat (HVS) emise în RM (art 24 Legea pentru punerea în aplicare a titlurile I şi II ale CF) Penalitaţile si amenzile anulate calificate de actul legislativ drept neimpozabile Venitul obţinut din neachitarea datoriei de către agentul economic în cazul insolvabilitaţii agentului economic. creşterea de capital. valoarea bunului donat ce reprezintă mărimea maximă dintre baza valorică ajustată şi preţul de piaţă la momentul donării. Reglementări privind veniturile: La venituri neimpozabile pentru persoanele ce practică activitatea de antreprenor se referă: sumele şi despăgubirile de asigurare (art. Donaţiile făcute de contribuabil se consideră pentru el drept venit impozabil (art. 2. Alte venituri La venituri impozabile pentru nerezidenţi se referă: (art. 46 .Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Exemplu: Acest tip de venit se obţine de către contribuabil de la concurenţii (partenerii) săi pentru limitarea sau încetarea activităţii de întreprinzător (conform unui acord încheiat). (art. suma mijloacelor băneşti donate b.

cheltuieli care se permit spre deducere în cuantum total a. exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător (art. cheltuieli care se permit spre deducere în mărime limitată a. de reprezentanţă. cheltuieli privind chiria f. Deducerile fiscale şi reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale. cheltuieli administrative (poştale. ( art. gaze. i.8) c. (art.) g. 36) f. Unele tipuri de cheltuieli pentru unii agenţi economici pot fi determinate ca cheltuieli ordinare şi necesare. cheltuielile de reparaţie a MF în mărime de 15% de la valoarea lor. protecţia mediului înconjurător. Sumele restituite ale datoriilor compromise sau ale pierderilor fiscale deduse anterior din venit se includ în venitul brut al contribuabilului în anul fiscal în care aceste sume au fost încasate.27) b. cheltuielile documentar neconfirmate în mărime de 0. 27 pct. donaţiile făcute în scopuri filantropice în mărime de 10% din venitul impozabil (art. cheltuieli de delegaţii. 26. telefonice.1 % din venitul impozabil 47 . uzura MF (diferenţa de metode de calculare a uzurii. cheltuieli privind paza. 2. Cheltuielile ordinare şi necesare rezultă din profilul de activitate a agentului economic. 24). cheltuieli pentru consumul de energie. Deducerile Pentru determinarea venitului impozabil este necesar de a clarifica care dintre cheltuielile efectuate de către persoana juridică se permit spre deducere din venitul brut. care nu sunt recunoscute în scopuri fiscale. Se deduc cheltuielile ordinare si necesare. apă. Se cunosc trei grupuri (convenţionale) de cheltuieli efectuate de agenţi economici: 1. e. contribuţii pentru asigurarea obligatorie în medicină d. de asigurare a persoanelor juridice în limita normelor şi normativelor stabilite de Guvern e. combustibil. de birou etc. 2. 28) d. amortizarea activelor nemateriale. salariu şi premii din fondul de salariu calculate personalului b. iar pentru alţi agenţi economici cheltuieli. 48). (art. etc. etc. contribuţii pentru asigurările sociale de stat c. tehnica securităţii. achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal. autoturismele cu valoarea mai mare de 200 mii lei) (art. impozite şi taxe (cu excepţia impozitului pe venit h.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 5.

impozitele achitate în numele altei persoane. pierderile de capital peste creşterile de capital. care sunt conservate. venitul de pe urma căreia este scutit de impozit. sumele achitate pentru terenuri şi proprietatea pe care se calculează uzura. Reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale. dobânzile (art 25) i.construcţiile capitale nefinisate.31) h. a devenit nerambursabilă şi s-a format în cadrul activităţii de întreprinzător (art. Obiectul calculării uzurii în scopuri fiscale sunt mijloacele fixe folosite în activitatea de întreprinzător şi supuse uzurii. Prin urmare se va majora venitul impozabil şi impozitul pe venit.mijloacele fixe. . 48 . i. pierderile în urma vînzării sau schimbului proprietăţii efectuate între persoanele interdependente. g. b. pierderile fiscale ale anilor precedenţi art 32 3. administrarea sau întreţinerea oricărei proprietăţi. cheltuielile ce ţin de procurarea. cheltuielicare nu se permit spre deducere a. d. cheltuieli personale şi familiale.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban g. Nu se calculează uzura pentru: . defalcările în fondurile de rezervă cu excepţia instituţiilor financiare.mijloacele fixe lichidate. datoriile dubioase. taxelor şi altor plăţi obligatorii la bugetul de stat şi a fondurilor extrabugetare. impozitul pe venit.mijloacele fixe în timpul reconstrucţiei sau reutilării tehnice la suspendarea completă a funcţionării întreprinderii. c. atunci în scopuri fiscale ele totalmente se exclud din cheltuieli. .loturile de pământ. f. În cazurile cînd în evidenţa financiară sînt înregistrate cheltuieli din cele menţionate mai sus. h. Cheltuieli privind uzura mijloacelor fixe (MF) Modul de determinare şi deducere a acestor cheltuieli este stipulat în "Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării". e. . care şi-au pierdut valoarea. penalităţile şi amenzile aferente tuturor impozitelor. .

% 5 8 10 20 30 Termenii de exploatare. Pentru proprietatea raportată la categoria I calcularea uzurii se efectuează pentru fiecare obiect. Pentru fiecare categorie este stabilită norma de uzură. Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune se determină ca baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune. valoarea autoturismelor mai mare de 200 000 lei. ani Mai mult de 40 ani De la 25 pînă la 39 ani De la 20 pină la 24 ani De la 10 pină la 19 ani De la 1 an pînă la 9 ani Mărimea uzurii mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulţirea bazei valorice a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune cu norma de uzură respectivă. care n-au intrat pe rod. . 2 Clasificarea mijlocelor fixe conform perioadei de funcţionare utilă Categoria I categorie II categorie III categorie IV categorie V categorie Norma uzurii. Tabelul nr. care se calculează din valoarea mijlocului fix la începutul perioadei de gestiune. Tabelul nr. Pentru proprietatea raportată la categoriile II-V calcularea uzurii se efectuează prin aplicarea normei de uzură la baza valorică a categoriei respective (la totalul MF din categoria respectivă).Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban . Pentru calcularea uzurii toate mijloacele fixe se clasifică în cinci categorii. Fiecare categorie a mijloacelor fixe reprezintă comasarea a mai multor grupe de mijloace fixe similare după termenul de exploatare şi norma uzurii. majorată cu valoarea de intrare a mijloacelor fixe nouprocurate sau create cu forţe proprii. În acest caz deducerea uzurii se limitează la suma de 200 000 lei. conform clasificatorului de MF. ajustată cu suma corectărilor şi micşorată cu suma din comercializarea lor sau cu baza valorică ajustată în cazul donaţiei.vitele productive şi de muncă (cu excepţia cailor de muncă). ieşirii forţate sau lichidării. 3 49 .plantaţiile perene.

9 al Codului Fiscal.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Exemplu: Calculul uzurii în scopuri fiscale Categoria MF Norma uzurii Valoarea Întrări de reziduală MF pe la începutul parcursul anului anului fiscal 3 2500000 59000 86000 118000 96000 2800000 92200 33200 4 Corectări Ieşiri de Valoarea MF pe reziduală la parcurs sfîrşitul ul anului fiscal anului 6 7=3+4+5-6 2517000 59000 12500 106700 118000 24000 72000 2872700 Uzura MF pentru anul fiscal respectiv 8=7*2 125850 4720 10670 23600 21600 186440 Valoarea reziduală la începutul anului fiscal următor 9=7-8 2391150 54280 96030 94400 50400 2686260 1 I II III IV V Total 2 5% 8% 10% 20% 30% 5 17000 17000 36500 Specific pentru metoda de calculare a uzurii în scopuri fiscale este. că nu se ţine cont de momentul întrării sau a ieşirii mijloacelor fixe din uz. Tabelul nr. 4 Exemplu: Ttrecerea valorii mijloacelor fixe totalmente la uzură Valoarea reziduală la începutul anului fiscal 3 3640 Uzura MF pentru anul fiscal respectiv 8=7*2 1840 Valoarea reziduală la începutul anului fiscal următor 9=7-8 0 Categoria MF Norma uzurii Întrări de MF pe parcursul anului Corectări Ieşiri de Valoarea MF pe reziduală la parcurs sfîrşitul ul anului fiscal anului 6 1840 7=3+4+5-6 1840 1 V 2 30% 4 5 Cheltuielile de reparaţie a mijloacelor fixe reglementate conform art. Dacă la sfîrşitul anului fiscal la o categorie oarecare de mijloace fixe nu se află nici o proprietate sau valoarea celor rămase este mai mică de 3000 lei. 8. atunci valoarea restantă urmează a fi redusă. 27 pct. 50 .

aprobat de Hotărîrea Guvernului RM nr. etc. Exemplu: Din tabelul 3 avem: Valoarea oficiului a SRL Codru este de 2 500 000 lei. 3. Deducerea cheltuielilor de reprezentanţă se efectuează în conformitate cu Regulamentul cu privire la limitarea cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut. Durata deplasării 4 zile. Deducerea cheltuielilor de delegaţii se efectuează în conformitate cu normativele prevăzute Regulamentul cu privire la detaşarea în străinătate a personalului instituţiilor şi agenţilor economici.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Cheltuielile de reparaţie a MF se permit în limita de 15% de la baza valorică la începutul anului fiscal pentru fiecare obiect din categoria I şi a grupului respectiv pentru categoriile II-V. Cu această sumă urmează să fie diminuate cheltuielile întreprinderii în scopuri fiscale. Pe parcursul anului fiscal s-a efectuat reparaţie în mărime de 392 000 lei. nr. Cheltuielile de reprezentanţă. 5). Normativele pentru cazare şi deurne constituie 46 şi 28 Euro în zi respectiv. 130 din 6 februarie 1998. Normativul fiind de 46 euro/zi*4zile=184 euro. Cursul de schimb al BNM este 16. atunci suma depăşirii se reflectă la majorarea valoarii MF pe obiectul sau grupul respectiv.35. Norma de cheltuieli constituie 375 000 = (2 500 000*15%). Suma limită a cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut reprezintă: 51 . Dacă mijloacele fixe sînt arendate atunci se permite să fie deduse ca cheltuieli curente 15% din plata pentru arendă (ce revine arendaşului conform contractului de arendă) Cheltuielile de delegaţii. La aceste cheltuieli se atribuie: • Cheltuielile de primire a delegaţiilor. Exemplu: S. În caz că suma cheltuielilor de reparaţie depăşesc 15%.L. Depăşirea cheltuielilor de cazare constituie 56 euro. 836 din 24 iunie 2002.R. La reîntoarcere în ţară D-l Garştea a prezentat decont de avans şi nota de plată la hotel de 240 euro.60 lei. Cu suma depăşirii s-a majorat baza valorică a mijloacelor fixe pe grupa respectivă (vezi tabelul nr. col. Depăşirea cheltuielilor de cazare în valută naţională constituie 915. • Cheltuielile de încheiere a contractelor. aprobat de Hotărîrea Guvernului RM Nr. Depăşirea normei constituie 17 000 = (392 000 – 375 000). Codru a delegat D-l Garştea in Germania pentru a încheia un contract de colaborare cu furnizorii.

l % din alte tipuri de venit brut fără TVA şi acci Exemplu: Veniturile din vînzări ale S. Ele constituie 3% din venitul brut obţinut de întreprindere. Cheltuieli pentru donaţii în scopuri filantropice Donaţiile în scopuri filantropice vor fi deduse numai în cazul în care ele pot fi confirmate în modul stabilit prin "Regulamentul cu privire la modul de confirmare a donaţiilor pentru scopuri filantropice" aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. permise spre deducere din veniturile obţinute din activitatea de întreprinzător în scopuri fiscale” Nr. 489 din 04 mai 1998.5% din venitul brut obţinut în urma realizării mărfurilor. 4250 mii lei*0. Cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice se efectuează în conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la cheltuielile privind asigurarea agenţilor economici şi persoanelor fizice. care desfăsoară activitate de întreprinzător.0.5%=21250 lei (35+14+22)mii lei*1%= 710 lei Limita cheltuielilor de reprezentanţă total 21250+710=21960lei. Venitul ajustat x 10 Suma permisă spre deducere = -------------------------------100 Cheltuielile neconfirmate documentar 52 . Dividende de la agenţii economici nerezidenţi -14 mii lei.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban . Diferenţe de curs valutar 22 mii lei. Veniturile din darea în chirie a proprietăţii 35 mii lei.L. Deducerea cheltuielilor de asigurare a persoanelor juridice se reglementează de Regulamentul cu privire la cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice. permise spre deducere din venitul brut aferente activităţii de întreprinzător în scopul impozitării. Codru au costituit 4250 mii lei.R. Se permite de a deduce nu mai mult de 10% din venitul impozabil. 484 din 4 mai 1998.

Venitul ajustat x 0. Începînd cu anul 2007 pierderile fiscale se reportează în mărimi egale pe următorii 5 ani. dacă pe parcursul anului fiscal cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător depăşesc venitul brut al contribuabilului în anul curent. în limita profitului obţinut. Reportarea pierderilor din perioadele fiscale precedente în viitor Conform articolului 32 al Codului Fiscal.1% din venitul după efectuarea ajustărilor.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Deducerea cheltuielilor neconfirmate documentar se efectuează conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la modul şi cuantumul de deducere a cheltuielilor neconfirmate de contribuabil documentar”nr. 53 .1 Suma permisă spre deducere = -------------------------------100 3. Tabelul nr. Pierderile fiscale obţinute în perioada 2003-2006 se reportau îm mărime de 1/3 din sumă pe următorii trei ani de gestiune. 485 din 04 mai 1998 Se permite de a deduce nu mai mult de 0. atunci suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eşalonat în mărimi în limita profitului obţinut. atunci suma acestor pierderi se reportează în ordinea în care au apărut. În diferite perioade fiscale reportarea s-a efectuat diferit.5 Modul de reportare a pierderilor fiscale în viitor Anii cu Perioadele fiscale în care se permit deducerea pirderilor fiscale ale anilor precedenţi pierderi 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 fiscale 2003 2004 2005 2006 2007 2008 1/3 1/3 1/3 1/3 1/3 1/3 1/3 1/3 1/3 1/3 1/3 1/5 1/3 1/5 1/5 1/5 1/5 1/5 1/5 1/5 1/5 1/5 2014 Dacă contribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mulţi ani.

Înlesniri fiscale acordate la impozitul pe venit pentru agenţii economici. în acest mod statulsusţine agricultura. cercetările ştiinţifice şi alte ramuri strategice ale economiei naţionale.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Tabelul nr. c) Cooperativele agricole de prestări servicii. b) Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) GŢ. În categoria întreprinzătorilor ce beneficiază de înlesniri fiscale putem menţiona: a) Întreprinderile micului business. micul business. d) Rezidenţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice e) Rezidenţii incubatoarelor de inovare f) Rezidenţii zonelor economice libere. 6 Exemplu: Reportarea pierderilor fiscale Anul fiscal 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Total report Venit spre impozitare Rezultat financiar -30000 -15000 60000 -45000 10000 88000 Perioada de reportare a pierderilor fiscale 2007 -10000 2008 -10000 -3000 60000 -9000 10000 88000 13000 47000 0 0 10000 0 12000 76000 -9000 2009 -10000 -3000 -3000 -3000 2010 2011 4. 54 . Prin acordarea înlesnirilor fiscale se urmăreşte scopul de a crea condiţii privilegiate de activitate pentru unele categorii de contribuabili. g) Agenţii economici ce efectuează investiţii h) Autorităţile şi instituţiile publice.

Înlesnirile fiscale pentru categoriile de contribuabili specificate în punctele a). 49 alin. Nu admit restanţe la bugetul public naţional La expirarea termenului de 3 ani din momentul acordării scutirii agenţii micului business.Volumul producţiei (serviciilor prestate). • Dacă nu au sau au stins toate restanţele la impozitul funciar.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban i) Organizaţiile necomerciale. . . 55 . care obţin venit de ia comercializarea producţiei (serviciilor) proprii.2001 Privind cooperativele de întreprinzător sunt scutite de impozite cu condiţia că cel puţin 75% din valoarea totală a livrărilor cooperativei constituie valoarea mărfurilor şi serviciilor livrate membrilor acestei cooperative şi valoarea mărfurilor livrate cooperativei de către membrii acesteia (art.Alte condiţii şi limitări prevăzute pentru agenţii micului business. 87 din Legea 73-XV din 12.04. articolului 24 al Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal Agenţii micului business (indicaţi la pct. b).Numărul salariaţilor. Dacă depune o cerere la Serviciul Fiscal de Stat. 3. c) şi d) sunt acordate în baza articolului 49 al Codului Fiscal. au dreptul la o reducere cu 35% a cotelor impozitului pe venit în decurs de 2 ani. Această facilitate este acordată gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) fără a se ţine cont de: . Cooperativele agricole de prestări servicii înfiinţate în conformitate cu art. 2. a) . Gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) li se acordă scutire la plata impozitului pe venit pe 3 ani şi ulterior au dreptul la reducere cu 35% a cotelor impozitului pe venit pe un termen de 2 ani cu condiţiile: • Dacă depune o cerere la Serviciul Fiscal de Stat. 10 al Codului Fiscal). La momentul depunerii cererii dispun de un număr mediu anual de salariaţi de la l la 19 persoane şi suma vânzărilor nete anuale nu depăşeşte 3 000 000 lei.e) mai sus) sunt scutiţi de plata impozitului pe venit pe un termen de 3 ani. • Dacă au achitat impozitul funciar în termenele stabilite de legislaţia fiscală. în cazul când îndeplinesc următoarele condiţii: 1.

cu exceptia organizatiilor necomerciale. c) agenţilor economici producători şi/sau importatori de mărfuri supuse accizelor. i) agenţilor economici producători agricoli specificati la art. inclusiv la începutul perioadei în cauza.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal. Privarea de dreptul la scutirea de plata impozitului pe venit în cazurile prevazute se face în baza unei decizii motivate. nu corespunde cerintelor micului business sau b) în perioada de actiune a scutirii de plata impozitului pe venit. d) companiilor fiduciare şi de asigurare. e) fondurilor de investiţii. participantului. actionarului) persoana juridică ce nu este subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii depaseste 35%. f) băncilor. are restante la plata impozitelor si taxelor fata de bugetul public national. organizaţiilor de microfinanţare. darile de seama fiscale pentru perioada fiscala precedenta.(22) din Legea nr. asociaţiilor de economii şi împrumut şi altor instituţii financiare. 56 .Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Nu li se acordă scutirea menţionată: a) agentilor economici care detin o poziţie dominantă pe piaţă. b) agentilor economici în al caror capital social cota membrului fondator (asociatului. a) –i) de mai sus) c) în perioada de actiune a scutirii de plata impozitului pe venit. h) agenţilor economici care activează în domeniul jocurilor de noroc. efectuează activităţi care nu permite de a obţine scutirea (pct. Sînt privaţi de dreptul la scutire agenţii economici dacă: a) la data depunerii cererii privind scutirea de plata impozitului pe venit. g) agenţilor economici care efectuează schimbul valutar şi lombardurilor. emise de organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat.24 alin. în termenele stabilite. d) nu prezinta. conform totalurilor perioadei fiscale.

• Rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor un capital echivalent cu cel puţin l mln. • Impozitul pe venit de la activitatea rezidenţilor în zona economică liberă cu excepţia rezultatelor obţinute de la realizarea mărfurilor (serviciilor) exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova se percepe în proporţie de 75 la sută din cota stabilită. Rezidenţii zonei economice libere beneficiază de următoarele facilităţi privind impozitul pe venit: • Impozitul pe venit obţinut de la vinderea mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă prin exportul lor în afara teritoriul vamal al Republicii Moldova se percepe în proporţie de 50 la sută din cota stabilită. dolari SUA sunt scutiţi de plata impozitului pe venit pe o perioadă de 3 ani.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Memorează! Dacă pe parcursul anilor de utilizare a scutirii la impozitul pe venit volumul vînzărilor va depăşi 3 000 000 lei anual şi/ ori numărul mediu anual de angajaţi va depăşi 19 persoane. Înlesnirile acordate pentru investiţii (art 492 CF) Întreprinderile al căror capital social este constituit sau majorat au dreprul la următoarele înlesniri: Tabelul nr. • Rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor un capital echivalent cu cel puţin 5 mln. 6 Înlesnirile acordate pentru investiţii(art 492 CF) Capital social 1 Tipul înlesnirei 2 5 ani consecutivi Perioada 3 Condiţia de bază de acordare a scutirii 4 cel puţin 80% din suma scutirii se repartizează pentru dezvoltarea producţiei proprii sau în programe de stat şi ramurale 57 250 mii dolari la reducerea cu 50% a SUA impozitului pe venit . Această facilitate se utilizează doar la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. agentul economic nu poate fi privat de dreptul la scutire. Această facilitate se utilizează doar la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. dolari SUA sunt scutiţi de plata impozitului pe venit pe o perioadă de 5 ani.

• întregul venit din activitatea prevăzută se foloseşte în scopul prevăzut de documentele de constituire. între fondatori sau persoane particulare. desfăşurate de această organizaţie necomercială. Conform art.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 2 mln. 52 al Codului Fiscal organizaţiile necomerciale sunt scutite de impozitul pe venit în cazul când activitatea lor corespunde următoarelor cerinţe: • Sunt înregistrate în conformitate cu legislaţia. 51 al Codului Fiscal sunt scutite de impozitul pe venit autorităţile şi instituţiile publice finanţate din: • Bugetul de stat. dolari scutire totală SUA 4 ani consecutivi cel puţin 10% din suma scutirii se repartizează pentru dezvoltarea producţiei proprii sau în programe de stat şi ramurale 50 mln. dolari scutire totală SUA 3 ani consecutivi cel puţin 80% din suma scutirii se repartizează pentru dezvoltarea producţiei proprii sau în programe de stat şi ramurale 5 mln. • în documentele de constituire este indicată interdicţia privind distribuirea venitului sau proprietăţii între membrii organizaţiei. dolari scutire totală SUA 4 ani consecutivi Conform art. dolari scutire totală SUA 3 ani consecutivi cel puţin 25% din suma scutirii se repartizează pentru dezvoltarea producţiei proprii sau în programe de stat şi ramurale 20 mln. 58 . • Bugetul asigurărilor sociale de stat. fondator sau persoane particulare. • în documentele de constituire sunt indicate genurile de activitate concrete. dolari scutire totală SUA 3 ani consecutivi cel puţin 50% din suma scutirii se repartizează pentru dezvoltarea producţiei proprii sau în programe de stat şi ramurale 10 mln. • Bugetul unităţilor administrativ-teritoriale. • Nu folosesc vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizaţiei.

• Partidele şi alte organizaţii social-politice. Vezi studiul de caz). uniunile şi asociaţiile notarilor şi camerele notariale. Impozitul achitat va fi recunoscut în Republica Moldova doar dacă contribuabilul deţine documentul. Venitul impozabil calculat la momentul depunerii declaraţiei constituie 5 270 000 lei. în categoria organizaţiilor necomerciale scutite de impozit pe venit se include: • Instituţiile care activează în sfera ocrotirii sănătăţii. religioase. surzilor şi invalizilor. în cazul în care veniturile pentru care s-a achitat impozitul urmează a fi impozitat şi în Republica Moldova. Conform cotei suma impozitului calculat va fi de 527 000 lei=(5 270 000*10%) Calculăm ponderea venitului =(75000/5270000)*100% obţinut în străinătate în total venit impozabil 1. Trecerea în cont a impozitului achitat în al stat se efectuează în anul în care venitul respectiv a fost supus impozitării în Republica Moldova. certificat de organul competent al statului străin respactiv. 5. Mărimea trecerii în cont (recunoaşterii) a impozitului achitat în străinătate nu poate depăşi suma impozitului. • Organizaţiile sindicale. Determinarea impozitului pe venit achitat în străinătate şi recunoscut la plata impozitului pe venit în Republica Moldova.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban • Nu susţin propaganda politică şi nu folosesc vreo parte din venit pentru finanţarea acesteia. Codru SRL deţine documentul. Contribuabilul are dreptul de a trece în cont impozitul pe venit achitat în orice stat străin. Ajustarea veniturilor şi cheltuielilor în scopuri fiscale (în baza unui exemplu. care confirmă achitarea impozitului în ţara străină. 6. Presupunem că cota impozitului pe venit în Republica Moldova este de 10%. Exemplu: Codru SRL a obţinut dobîndă bancară pentru depunerile efectuate în Federaţia Rusă. Acest document trebuie să fie tradus în limba de stat. societăţile veteranilor şi alte asociaţii obşteşti. care ar fi fost calculată la cotele aplicate în Republica Moldova la acest venit. asociaţiile de economii şi împrumuturi ale cetăţenilor. ştiinţei şi culturii. precum şi întreprinderile create pentru realizarea scopurilor statutare ale acestor societăţi. • Societăţile orbilor. Suma dobînzii constituie echivalent în lei 75 000 lei. care confirmă achitarea impozitului în ţara străină.4231% 59 . • Barourile şi uniunile avocaţilor. Impozitul reţinut la sursă în Federaţia Rusă constituie 9 000 lei. învăţământului.

Se determină rezultatul financiar ajustat (RFajust. Anexă nr. 3. Toate veniturile obţinute în evidenţa financiară sînt adaptate prevederilor codului fiscal. Se ajustează cheltuielile. Toate cheltuielile obţinute în evidenţa financiară sînt adaptate prevederilor codului fiscal. Pentru determinarea venitului impozabil trebuie de respectat următoarea ordine de calcul: 1.4231%).Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Apoi suma impozitului calculat se înmulţeşte cu ponderea determinată pentru a obţine suma maximă a impozitul achitat în străinătate şi care este recunoscut în Republica Moldova 7 500 lei=(527000*1. Anexă nr. din suma impozitului reţinut în Federaţia Rusă 9 000 lei va fi recunoscut doar 7 500 lei. obţinut ca rezultat al modificării profitului din activitatea economică-financiară cu ajustările veniturilor şi cheltuielilor. Deci.). 7. Se ajustează veniturile. Venituri totale RF = (Clasa a VI-a de conturi contabile) Cheltuieli totale (clasa a VII –a de conturi contabile) 2. Se determină rezultatul din activitatea economică-financiară (rezultat financiar RF) pe parcursul anului fiscal. RFajust = Rezultatul din activitatea economicăfinanciară + Suma ajustărilor veniturilor - Suma ajustărilor cheltuielilor 60 . 1D la Declaraţia cu privire la impozitul pe venit. Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit Venitul impozabil reprezintă acea mărime a venitului asupra căreia se aplică cota impozitului pentru a fi determinat cuantumul impozitului (suma impozitului). 2D 4.

(anexele nr. Se calculează facilităţile acordate din suma impozitului pe venit (anexa 3. 6. filantropice. deplină. Se calculează impozitul pe venit Impozit pe venit = Vimp x Cota 11. b.5D). Venitul reţinut la sursă în ţara de origine a venitului este de 4 400 lei. 9. 8. Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată cuprinde: a. care se trece în cont în mărime Exemplu: SRL Codru a obţinut venit investiţional în străinătate în mărime de 20 000 lei. 7. Se determină trecerile în cont a pierderilor fiscale ale perioadelor precedente (dacă au avut loc asemenea pierderi) permise pentru perioada fiscală curentă. care se trece în cont în limita ponderii venitului obţinut peste hotare în totalul venitului impozabil. Sarcina fiscală = Impozit pe venit Facilităţile acordate din impozit 13. Se determină veniturile scutite de impozit (facilităţile acordate din venit). 12. Presupunem că cota impozitului constituie 10%. Se determină cheltuielile efective în limitele stabilite de Codul Fiscal de sponsorizare. 61 .1 D). 4D şi nr. Impozitul reţinut la sursa de plată în Republica Moldova. Impozitul pe venit constituie 54 000 lei =(540 000 lei X 10%). Se determină trecerile în cont a impozitului pe venit reţinut la sursa de plată. (Anexa 3. Se determină sarcina fiscală a contribuabilului la impozitul pe venit. Impozitul reţinut la sursa de plată în străinătate. Se determină venitul impozabil (Vimp) Vimp = RFajust - cheltuielile de sponsorizare si filantropice - cheltuielile documentar neconfirmate - perderile fiscale ale anilor precedenţi - facilitaţile acordate din venit 10.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 5. dacă reţinerile respective sunt confirmate prin documentele necesare. Venitul impozabil este de 540 000 lei. Se determină cheltuielile efective în limitele stabilite a cheltuielilor documentar neconfirmate care se exclud din venitul ajustat.3).

până la 31 martie şi 3/4 din această sumă -până la 31 decembrie ale anului fiscal. II trimestru.Se determină relaţiile contribuabilului cu bugetul la sfîrşitul anului fiscal prin diminuarea sarcinii fiscale cu trecerile în cont a impozitului achitat pe parcursul anului fiscal. sumei impozitului pe venitul impozabil efectiv obţinut pentru fiecare perioadă de dare de seamă statistică (I trimestru. Achitarea impozitului pe venit în rate (Atît timp cît va fi stabilită cota 0% la impozit pe venit nu va fi în vigoarea prevederile din subiectul respectiv) Conform articolului 84 al Codului Fiscal. sumei impozitului pe venit din anul precedent. dispun de dreptul de a achita impozitul respectiv în două etape: 1/4 din suma impozitului pe venit . 30 septembrie şi 31 decembrie ale anului fiscal impozitul pe venit în avans în mărimea: 1. contribuabilii care obţin venituri din activitatea de întreprinzător sunt obligaţi să achite nu mai târziu de 31 martie.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban - Determinăm ponderea veniturilor obţinute în străinătate în totalul venitului Determinăm limita impozitului pe venit achitat în străinătate. care sunt obligate să achite impozitul pe venit în rate. Dacă contribuabilul planifică: 62 .7037%=2 000 lei recunoscută în Republica Moldova doar 2 000 lei. 15. din suma impozitului pe venit achitată peste hotare 4400 lei va fi impozabil : 20000/540000 x 100%* =3. 30 iunie. 14. în cazul cînd aceste obligaţiuni fiscale ale contribuabilului depăşesc suma de 400 lei.84 al CF). Impozitul pe venit spre plată (sau spre restituire) = Sarcina fiscală - Impozitul achitat la sursa de plată - Impozitul achitat în rate 8. III trimestru IV trimestru) Întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier). Achitările se efectuează în rate în mărimi egale cu din suma respectivă . care poate fi Prin urmare.Se i-a în calcule şi suma impozitului achitat în rate pe parcursul anului fiscal (conform art.7037% trecut în cont la plata impozitului în RM: 54 000*3. 2.

Prezentarea Declaraţiei fiscale privind impozitul pe venit. din care se va reţine impozitul pe venit la sursa de plată. atunci la determinarea sumei impozitului pe venit ce urmează a fi achitată în rate reieşind din indicatorii prognozaţi. din care urmează a se reţine impozitul pe venit. învăţămîntului. ştiinţei şi culturii asociaţii obşteşti asociaţii ale patronilor fundaţii organiţaţii social-politice organizaţii sindicale organizaţii religioase organizaţii şi uniuni ale avocaţilor şi notarilor alte organizaţii prevăzute de legislaţie 2) întreprinderile rezidente cu statut de persoană fizică întreprinderile individuale gospodăriile ţărăneşti 3) reprezentanţele permanente ale nerezidenţilor Republicii Moldova 4) socieăţile. sau • Achitarea prealabilă a dividendelor. indiferent de prezenţa obligaţiei fiscale privind achitarea impozitului: 1) persoane juridice rezidente societăţi pe acţiuni societăţi cu răspundere limitată cooperative întreprinderi de arendă întreprinderi de stat şi municipale fonduri de investiţii instituţii private din domeniul finanţelor. sau • Obţinerea venitului din investiţii şi financiar de peste hotare. 63 . Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit forma VEN 08 se efectuează de următorii contribuabili. 9. din care se va reţine impozitul pe venit la sursa de plată. care desfăşoară activitate de întreprinzător pe bază de parteneriat care are cel mult 20 de membri rezidenţi şi corepunde repartizării proporţionale ale veniturilor şi pierderilor între proprietari.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban • Să presteze servicii. ocrotirii sănătăţii. trebuie de luat în considerare suma impozitului pe venit aferentă reţinerii la sursa de plată pe parcursul anului fiscal.

2. în mărime de 15 % din: i. să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit. care au obţinut venituri din vînzări mai mari de 3 mln. dividende. conform scutirilor solicitate de angajat şi cotelor în vigoare stabilite pentru veniturile peroanelor fizice. în mărime de 10% din plata pentru a. contribuabilul are dreptul să prezinte o dare de seamă corectată nu mai tîrziu de data stabilită pentru darea de seamă pentru perioada fiscală următoare. a căror sumă nu este deductibilă în scopuri fiscale şi nu sînt calificate ca venit impozabil pentru persoanele fizice conf. şi G. 10.Ţ.Ţ. cîştigurile de la jocurile de noroc 64 . În cazul depistării de către contribuabil. uzufruct. În termen de 60 zile de la luarea deciziei de încetare a activităţii. după 31 martie a unor informaţii sau a greşelilor şi omisiunilor prezentate în declaraţie la organele fiscale. dobînzi achitate în folosul persoanelor fizice (cu exepţia Î. art. Darea de seamă corectată nu poate fi prezentată după anunţarea unui control fiscal sau pe o perioadă supusă unei verificări documentare sau după ea.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Termenul de prezentare a declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit este stabilit pînă la 31 martie a anului fiscal următor celui de gestiune. iii. darea în arendă a proprietăţii mobilare şi imobiliare b. mediu scriptic de personal depăşeşte 9 persoane 3. ) ii. În cazul încetării activităţii de către contribuabil pe parcursul anului fiscal. veniturile îndreptate spre achitare fondatorilor Î. şi G. 18 al CF v. cu exepţia agenţilor economici rezidenţi iv. câştigurile de la acţiunile de publicitate. lei/an şi nr.I. royalty achitate în folosul persoanelor fizice.I. plăţi salariale (inclusiv facilităţi acordate). locaţiune. dacă mărimea fiecărui câştig în parte nu depăşeşte 10 % din scutirea personală simplă pentru anul de gestiune (720 lei pentru 2009) c. leasing. plăţile îndreptate spre achitare persoanelor fizice în formă monetară şi nemonetară. peroana responsabilă a contribuabilului este obligată să informeze în scris organele fiscale teritoriale despre acest fapt în termen de 5 zile de la data încetării activităţii.Obligaţiile agenţilor economici la rezinerea impozitului pe venit la sursă de la terţi Orice peroană care desfăşoară activitate de întreprinzător este oblligat să efectueze reţineri prealabile ale impozitului pe venit la sursa de plată ale următoarelor venituri: 1.

unde se indică impozitul reţinut total pentru toate peroanele dintr-o categorie de contribuabili (peroane fizice. altele decât plăţile salariale şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IAS 09) Notă de informare reţinut la sursele de venit. total din dobînzi. total din royalty) etc. 2.5 nu se vor aplica) 6. 3. alte servicii în domeniul informaticii. care efectuează reţinerea impozitului la sursa de plată prezintă dări de seamă lunare şi anuale privind plăţile efctuate şi impozitul reţinut. efectuate de patron în folosul angajaţilor şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IAL 09) Notă de informare privind plăţile achitate rezidenţilor din sursele de venit. consultanţă e. servicii de publicitate (reclamă) c. achitate persoanelor nerezidente (Forma INR 09). care face obiectul stopajuli la sursă. darea în arendă b. leasing.) 5. persoane juridice. altele decât plăţile salariale. locaţiune. în mărime de 5 % din plăţile efectuate în favoarea agenţilor economici pentru următoarele servicii: a. În dările de seamă anuale se prezintă informaţia în mod separat pentru fiecare persoană în folosul căreia a fost efectuată o plată oarecare. 65 . servicii de audit. servicii în domeniul tehnicii de calcul g. servicii de management. Anual se prezintă : 1. în mărime de 5 % din toate plăţile (cu excepţia celor menţionate la pct 1-3) efectuate în folosul peroanelor fizice (cu excepţia Î. Lunar se prezintă darea de seamă privind suma venitului achitat şi impoitul pe venit reţinut din acesta (forma IRV 09). a căror sumă nu este deductibilă în scopuri fiscale Impozitul reţinut la sursa de plată de către agenţii economici se achită la buget în termen de o lună de la încheierea lunii în care au fost efectuate plăţile Agenţii economici. rezidenţi. Nota de informare privind achitarea salariului şi alte plăţi .I.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 4. nerezidenţi) pe tipuri de plăţi efectuate (total din plăţile salariale. (Notă: pe parcursul perioadelor fiscale a coror cotă la impozitul pe venit va fi 0% prevederile pct.din plăţile direcţionate spre achitatre în formă monetară şi nemonetară . şi G. marketing. contabilizare d.Ţ. din plăţile efectuate în folosul peroanelor nerezidente în mărime de 15% . servicii de protecţie şi pază a peroanelor şi bunurilor f. Darea de seamă lunară se prezintă în termen de o lună de la expirarea lunii de gestiune.

Pentru încălcarea legislaţiei fiscale privind impozitul pe venit contribuabilii poartă răspundere conform prevederilor Codului fiscal. aplicată la politicile de politică monetară pe termen scurt. scazîndu-se trecerile în cont (cu exceptia impozitului platit în rate). majorată cu 5 puncte. 11. Suma neplatită a impozitului pe venit se determina ca diferenţa dintre impozitul calculat şi plătit de contribuabil şi impozitul pe care acesta era obligat să-l plătească. în ansamblu.92 alin. Totodata. 66 . Neprezentarea dărilor de seamă fiscale (Formele IRV 09. Se consideră că darea de seamă fiscală conţine informaţie neautentică dacă nu are informaţia solicitată conform legislaţiei fiscale sau dacă informaţia este falsă total sau partial. majorîndu-se. (7) si (8) sau prezentarea derii de seamă fiscale care conţine informaţie neautentică se sancţionează cu amenda de 200 de lei pentru fiecare dare de seamă neprezentată sau de 100 de lei pentru fiecare informaţie neautentică din darea de seamă fiscală. IAL 09. stabilită de Banca Naţionala A Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului de gestiune. Penalitatea se determină pentru perioada cuprinsă între data stabilită pentru plata acestui impozit şi data stabilită pentru prezentarea declaratiei fiscale. Sancţiunea nu se aplică în cazul în care impozitul pe venit ce urmează a fi plătit este mai mic de 500 de lei. (4). în cazul neprezentarii ulterioare cu 5% din suma impozitului care urmează să fie vărsată la buget şi care trebuie sa fie indicata în Declaraţie mentionata. marimea amenzii nu trebuie sa depaseasca 30% din suma impozitului. Organul fiscal este în drept sa anuleze amenda dacă eroarea este corectată în decursul a 30 de zile de la data stabilită pentru a fi prezentată. Responsabilităţile contribuabilului aferente nerespectării legislaţiei privind impozitul pe venit. se aplica o amenda în marime de 15% din suma nedeclarată (diminuată) a venitului impozabil. (3). 261 din Codul Fiscal neplata sau plata incompletă a impozitului pe venit în rate se sancţionează cu penalitate determinată în funcţie de rata de bază. rotunjită pînă la următorul procent întreg. IAS09. sau cu o cota din aceste 5% în cazul în care luna este incompleta.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Dările de seamă anuale se prezintă în termen de o lună de la încheierea anului fiscal (31 ianuarie a anului următor). În cazul micsorarii (diminuarii) venitului impozabil declarat de catre contribuabilul care aplica cota zero la impozitul pe venit. în cazul în care perioada pentru care nu s-a prezentat Declaraţia nu depaşeşte o lună. Impozitul pe venit care urmează a fi plătit reprezintă cea mai mică mărime din impozitul calculat care urma să fie plătit în anul precedent sau 80% din suma definitivă a impozitului din anul curent. Conform art. Conform art 260 din Codul Fiscal neprezentarea Declaraţiei fiscale (Forma VEN08) sau prezentarea tardivă a acesteia se sancţionează cu o amenda de 5% din suma impozitului care urmează să fie vărsată la buget şi care trebuie să fie indicată înDeclaraţie. INR 09) conform art.

mii lei 7719.0 830.0 550. 1 Venituri Indicatori Venit din vînzarea mărfurilor Venit din prestarea serviciilor Alte venituri operaţionale. Inclusiv: Diferenţe pozitive de curs valutar Dobînzi de la depunerile bancare cu termen de 48 luni Dobinzi de la valorile mobiliare de stat 621 621 622 430. S-au vindut 5000 acţiuni nominalul cărora constituia 100 lei/acţiunea.0 470.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 12. Valoarea de procurare 90 lei/actiunea.0 265. SRL „Galactica” în anul 2010 a realizat următoarele venituri: Tabelul nr.Studiu de caz “ Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit pentru agenţii economici”. 8 Costuri si consumuri Indicatori Costul mărfurilor vîndute Costul serviciilor prestate Cont contabil 711 Suma.0 645.0 Notă 1.0 240. Inclusiv din darea în chirie a patrimoniului Dividende de la agenţi economici rezidenţi 621 Cont contabil 611 611 612 Suma.0 148.0 54. Tabelul nr.0 214.0 Venit din vinzarea terenului de pamint Venit din vinzarea actiunilor Venituri financiare.0 202.0 67 . Valoarea de vinzare 110 lei/acţiunea. mii lei 10460.

3 12.2 14.0 330. Întreprinderea are în proprietate următoarele mijloace fixe: Tabelul nr.0 240.0 Suma.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Cheltuieli comerciale Cheltuieli generale si administrative Alte cheltuieli operationale Valoarea de procurare a terenului Valoarea acţiunilor vîndute Diferente negative de curs valutar 712 713 714 721 721 722 403.4 654.4 180.10 Extras din registrul privind evidenta mijloacelor fixe si calculul uzurii in scopuri fiscale 68 .7 Tabelul nr.4 25.0 115. Depăşirea cheltuielilor reglementate de delegaţii a constituit 104230 lei.0 1424.2 36.0 325. dar neachitate pentru servicii acordate de o persoană interdependentă Cheltuieli de delegaţii Cheltuieli de reprezentanţă Cheltuieli documentar neconfirmate Cheltuieli de sponsorizare şi binefacere Cheltuieli privind asigurarea benevolă a patrimoniului Reparaţia MF din categoria a II-a din categoria acV-a Uzura MF pentru toate categoriile Servicii de audit Publicitate Cheltuieli personale ale directorului 18. mii lei 88.6 Notă 2. 9 Descifrarea unor cheltuieli curente Indicatori Cheltuieli calculate.0 ???? 192.0 8.0 99.

(Declaratie P. 5. De ajustat cheltuielile conform prevederilor Codului fiscal. 2. De ajustat venturile conform prevederilor Codului fiscal. Se cere: 1.440000 lei.0 Indicatori Cod rind Conform Conform Abateri 69 . Rezolvare.1 rind 0102) 3. 4. Se ajustează veniturile Tabelul 11 Extras din anexa 1D la Declaraţie forma VEN 08 N. De calculat impozit pe venit De întocmit Declaraţia cu privire la impozitul pe venit. 3. Total cheltuieli = 7719000+645000+403000+1424000+115400+180000+450000+192700= 11129100 lei (Declaratie P.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban lei Categoria MF Valoarea reziduală la începutul anului fiscal 20144340 Intrări de MF Ajustarea valorii MF Ieşiri de MF Valoarea reziduală la sfîrşitul anului fiscale Uzura MF I II III IV V Total 241500 76800 89209 66000 76800 Notă 3 În anul curent s-au procurat următoarele mijloace fixe la categoria: a II-a utilaj pentru procesul de ambalare a productiei – 534000 lei a V-a autotuism de serviciu cu valoarea . 2. Rezultatul financiar al perioadei de gestiune 13153000-11129100=2023900 lei (Declaratie P. În anul 2008 întreprinderea a înregistrat pierderi fiscale în sumă de 460 mii lei.1 rind 010) 4. 1.1 rind 0101). Total venituri =10460000+830000+265000+148000+430000+550000+470000+202000+214000+54000=13153 000 lei. De determinat venitul impozabil.

Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban din declaraţie 1 1 2 Dobînzi de la depunerile 0202 bancare pe un termen mai mare de 3 ani Dobinzi de la mobiliare de stat valorile 0203 3 evidenţei contabile 4 214000 codului fiscal 5 0 6=5-4 -214000 2 3 54000 350000 0 175000 -54000 -175000 Rezultatul obţinut din 0208 operaţiunile cu activele de capital Total ajustări venituri 020 4.1D la Declaraţie forma VEN 08 Nr.1 rind 020. /o Active de capital Cod rind din declaraţi e Venit din vinzarea creşterii de capital conform evidenţei financiare 4 550000 430000 980000 Ieşirea activelor de capital Baza valorică Suma încasată din vînzare 6 550000 430000 980000 Suma cresterii de capital Suma cresterii de capital supusa impozitării 1 1. 2 Acţiuni Terenuri Total 3 02081 02084 x 5 450000 180000 630000 7 100000 250000 350000 8=7*50% X X 175000 6. Se ajustează cheltuielile Tabelul 13 Extras din anexa 2D la Declaraţie forma VEN 08 N.0 Indicatori Cod rind din Conform evidenţei Conform Abateri 70 . 5. Se determină veniturile supuse impozitării din creşterea de capital Tabelul 12 Extras din anexa 1. 3. x x -443000 Total ajustări venituri -443000 lei se indică în Declaratie p. 2.

9 4. 2 Cheltuieli personale ale directorului Cheltuieli de delegaţii Cheltuieli de asigurare Cheltuieli de reprezentanţă 0301 0302 0303 0304 3 contabile 4 25000 325000 240600 99200 88000 codului fiscal 5 0 220770 240600 74800 0 6=5-4 -25000 -104230 0 -24400 -88000 Cheltuieli calculate. Limita cheltuielilor de reparaţie a proprietăţii a) pentru categoria a II-a de MF 0x15% = 0 lei b) pentru categoria a V-a de MF 89209x15% =13381 lei Total cheltuieli de reparaţie în scopuri fiscale 13381 lei 71 .Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban declaraţie 1 1.5%= 52300 lei b) de la celelalte venituri (1271000-10460000) x 1%=22500 lei Limita cheltuielilor de reprezentanţă în scopuri fiscale 52300+22500=74800 lei. 5. dar 0307 neachitate pentru servicii acordate de o persoană interdependentă Cheltuieli de reparaţie a proprietăţii Uzura mijloacelor fixe 03011 03012 6. 54600 654000 330000 14000 x 13381 1162611 0 0 x -41219 508611 -330000 -14000 -118238 Cheltuieli de sponsorizare 03025 şi binefacere Cheltuieli neconfirmate documentar 03026 030 Total ajustări cheltuili Venitul brut de la care se calculează normativul cheltuielilor de asigurare şi reprezentanţă 13153000-443000= 12710000 lei Limita cheltuielilor de asigurare în scopuri fiscale 12710000 x 3%=381300 lei Normativul cheltuielilor de reprezentanţă în scopuri fiscale: a) de la venitul din vînzarea mărfurilor:10460000 x 0. 4. 2. 3. 7 8.

1 rind 040 8. Se ajustează rezultatul financiar 2023900+(-443000)-(-118238)=1699138 lei se indică în Declaratie p. care vor ajusta valoarea mijloacelor fixe a) pentru categoria a II-a de MF 18200-0=18200 lei b) pentru categoria a V-a de MF 36400-13381= 23019 lei Uzura MF în scopuri fiscale Tabelul 14 Extras din registrul privind evidenta mijloacelor fixe si calculul uzurii in scopuri fiscale lei Categ oria MF Valoarea reziduală la începutul anului fiscal 20144340 534000 241500 76800 89209 200000 23019 18200 66000 76800 Intrări de MF Ajustarea valorii MF Ieşiri de MF Valoarea reziduală la sfîrşitul anului fiscale 20144340 552200 175500 0 312228 Uzura MF Norma anuala de urura 5 8 10 20 30 I II III IV V Total 1007217 44176 17550 0 93668 1162611 Total ajustări cheltuieli de -118238 lei se indică în Declaratie p.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Depăşirea cheltuielilor curente de reparaţie a proprietăţii.1 rind 050 9. Se calculează limita cheltuielilor documentar neconfirmate 10.1 rind 060 11. 7. Se calculează suma venitului supus impozitării efectuarea reportului pierderilor fiscale 1699138-169914-1699= 1527525 lei se indică în Declaratie p. Se calculează limita cheltuielilor de sponsorizare şi binefacere 1699138x10%=169914 lei se indică în Declaratie p. 1699138x0.1 rind 030.1%=1699 lei se indică în Declaratie p.2 rind 070 72 .

Se calculează suma impozitului pe venit 1435525x0%=0 lei se indică în Declaratie p. 3. Taxele vamale 1.2 rind 091 şi se repetă la rind 090 14.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 12. Regimurile vamale. Tema 5. Metodele de determinare a valorii mărfurilor în vamă.2 rind 1201 si se repeta la rindul 170 si la suma de control. Bibliografie 73 . 2. Se calculează suma venitului supus impozitării pînă la acordarea scutirilor fiscale 1527525-92000=1435525 lei se indică în Declaratie p. Taxele vamale . Se calculează suma impozitului pe venit din suma depăşirii cheltuielilor de sponsorizare şi binefacere 160086x15%=24013 lei se indică în Declaratie p.caracteristică generală.2 rind 120 15. Se calculează suma reportului pierderilor fiscale din anii precedenţi 460000/5= 92000 lei se indică în Declaratie p. Se calculează suma depăşirii cheltuielilor de sponsorizare şi binefacere 330000-169914=160086 lei 16.2 rind 080 13.

Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal. Plătitori ai taxelor vamale sunt persoanele fizice şi juridice care deţin obiectul impozabil. În Republica Moldova. Obiect al impunerii cu taxe vamale sunt mărfurile importate. se aplică următoarele tipuri de taxe:  Taxa ad valorem se calculează în cote procentuale faţă de valoarea în vamă a mărfii. Ele se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale.caracteristică generală. Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile. Taxele vamale . există taxe vamale excepţionale.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 1. • crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea Republicii Moldova în economia mondiala. la care Republica Moldova este parte. Scopul aplicării taxelor vamale este: • optimizarea structurii importului de mărfuri. la care Republica Moldova este parte. în funcţie de cotele taxelor vamale. Taxă vamală este plata obligatorie. exportate sau care sunt în tranzit pe teritoriul Republicii Moldova. • echilibrarea importului şi exportului de mărfuri. Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament. precum şi cotele taxei vamale aplicate acestor mărfuri. În dependenţă de marfa la care se aplică.  Taxa combinată aplică concomitent cotele fixe şi cotele procentuale. percepută de autoritatea vamală la introducerea sau la scoaterea mărfurilor de pe teritoriului vamal al Republicii Moldova. Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate.  Taxa specifică se calculează în cote fixe pe unitate de marfă. denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională. • protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni. Tarif vamal reprezintă catalogul care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe teritoriul vamal sau scoase de pe teritoriul vamal. care se divizează în: 74 . cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare sau de acordurile internaţionale. Teritoriul vamal este teritoriul asupra căruia Republica Moldova are dreptul exclusiv de jurisdicţie în domeniul activităţii vamale.

taxa specială. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sînt aprobate în conformitate cu legislaţia. la producerea sau la exportul cărora. etc) se percep taxe pentru efectuarea procedurilor vamale. Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale. Pentru serviciile acordate de lucrătorii vamali (oformarea documentelor. au fost utilizate subvenţii.taxa compensatorie. . dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare. Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale. dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar predici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare. (vezi anexa) 2. cu excepţia abandonului în favoarea statului. direct sau indirect. păstrarea mărfurilor în depozitele vamale. dacă legislaţia nu prevede altfel. Mijloacele băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de stat şi se utilizează în volum deplin la finanţarea activităţii vamale.taxa antidumping. Metodele de determinare a valorii mărfii în vamă Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode: 75 . se percepe în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban . se aplică în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor. . care se aplică cu scopul de a proteja mărfurile de origine autohtonă de introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni. Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii cu privire la tariful vamal.

de amenajare estetică. -în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară. -în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică. se folosesc alte metode. Metoda respectivă nu poate fi aplicată dacă: 76 . lucrările de proiectare. ce constituie parte componentă a mărfii. costul transportului.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban -în baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă. detaliile şi alte piese de completare. inclusiv costul materialelor de ambalaj şi a lucrărilor de ambalare). ♦ cheltuielile suportate de cumpărător (costul containerelor şi/sau altui ambalaj de folosinţă repetată. dacă. -în baza costului unitar al mărfii. direct sau indirect pentru utilizarea obiectelor proprietăţii intelectuale. Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă. drept executare a condiţiei de vânzare a mărfii evaluate. ♦ partea din costul mărfurilor şi serviciilor (materia primă. costul ambalajului. în corespundere cu Nomenclatorul de mărfuri. acestea sunt considerate un tot întreg cu marfă. designului şi desenelor tehnice executate în afara teritoriului RM în procesul operaţiilor de fabricare a mărfurilor). La determinarea valorii mărfii în vamă prin metoda dată. ♦ plăţile pentru licenţe şi alte plăţi pe care cumpărătorul trebuie să le achite. în valoarea tranzacţiei se include următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii: ♦ cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal (cheltuielile aferente asigurării. -prin metoda de rezerve. Principala metodă dintre cele specificate este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă. materialele cheltuite la fabricarea mărfii. experimentale de construcţie. care direct sau indirect au fost oferite cumpărătorului gratis sau la preţ redus în legătură cu producerea ori vânzarea pentru export a mărfii evaluate. materialele. -în baza valorii calculate a mărfii. costul încărcării. Dacă această metodă nu poate fi aplicată. descărcării şi transportului mărfii).

77 . Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în categoria celor neidentice. deşi nu sunt identice. inclusiv în ce priveşte: caracteristicile fizice. 4. cu excepţia restricţiilor:  stabilite de legislaţie  în privinţa regiunii geografice în care marfa nu poate fi vîndută  care nu influenţează esenţial preţul mărfii 2. informaţia folosită de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii nu este veridică sau nu este confirmată prin acte. existenţa mărfii comerciale. La determinarea similitudinii mărfurilor. participanţii la tranzacţii sunt Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică. drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară. Metoda determinării valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar. există restricţii în privinţa drepturilor cumpărătorului asupra mărfii evaluate. ţara de origine şi producătorul. fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial. reputaţia pe piaţă. dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor de mai sus. ţara de origine şi producătorul. 3. vânzarea mărfii şi valoarea tranzacţiei depind de respectarea unor condiţii a căror acţiune nu poate fi luată în consideraţie. Se consideră similare mărfurile care. Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară. calitatea mărfii şi reputaţia pe piaţă.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 1. au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente asemănătoare. La utilizarea acestei metode. La utilizarea acestei metode. Se consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată. se iau în considerare următoarele caracteristici: calitatea.

78 . încărcare vamală. cheltuielile generale suportate în legătură cu importarea şi vânzarea pe teritoriul republicii a mărfurilor de aceeaşi clasă sau tip. altor cheltuieli ♦ beneficiilor obţinute de exportator în urma livrării mărfurilor de aceeaşi clasă şi tip în Republica Moldova Metoda de rezervă În cazul când valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant prin aplicarea consecutivă a metodelor specificate sau autoritatea vamală consideră ca temei că aceste metode nu pot fi utilizate. descărcarea şi transportarea mărfii pe teritoriul Republicii Moldova. în conformitate cu prevederile acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte. ♦ cheltuielilor generale suportate în legătură cu vânzarea pe teritoriul republicii a mărfurilor importate de aceeaşi clasă sau tip. Din preţul unităţii de marfă se scad: a) cheltuielile de comision. inclusiv a cheltuielilor pentru asigurare. În cazul aplicării metodei date. autoritatea vamală pune la dispoziţia declarantului informaţia despre preţurile la mărfurile importate. drept bază se ia valoarea unei unităţi de marfă dată. la care ea se vinde în cele mai mari partide persoanei ce nu este în relaţii de interdependenţă cu vânzătorul. transport. b) cheltuielile ordinare. suportate în legătură cu asigurarea. valoarea în vamă a mărfii se determină prin metoda de rezervă. majorările ordinare pe beneficiu.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Valoarea în vamă a mărfii se determină în baza costului unitar în cazul în care marfa evaluată ori marfa identică sau similară cu ea se va vinde pe teritoriul Republicii Moldova fără modificarea stării ei iniţiale. calculată prin adunarea: ♦ valorii materialelor folosite la fabricarea mărfii şi cheltuielilor generale suportate de producătorul ei. încărcarea. drept bază se ia preţul la o unitate a acestei mărfi la momentul importării. La determinarea valorii în vamă prin această metodă. Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate La determinarea valorii în vamă prin această metodă. transportul.

Metode şi tehnici fiscale

Ecaterina Balaban

La determinarea în vamă a valorii mărfii prin metoda de rezervă, drept bază nu pot fi luate: preţul de vânzare al mărfii pe piaţa internă a republicii, preţul mărfii pe piaţa internă a ţării exportatoare, preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv, sistemul care prevede aplicarea, în scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din două posibile, costul de producţie al mărfii, alt decât valoarea calculată a mărfurilor identice sau similare, valoarea mărfii comercializate pentru export în altă ţară decât ţara importatoare. Regimurile vamale

În Republica Moldova sunt stabilite următoarele regimuri vamale: 1.importul 2.reimportul 3.tranzitul 4.depozitul vamal 5.magazinul dutyfree 6.perfecţionarea activă 7.transformarea sub supraveghere vamală 8.admitere temporară 9.zona liberă 10.perfecţionarea pasivă 11.exportul 12.reexportul 13.nimicirea 14.renunţarea în folosul statului Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în circulaţie numai după ce sunt plătite dr. de import şi dacă sunt vămuite.

79

Metode şi tehnici fiscale

Ecaterina Balaban

Reimportul este regimul vamal în care, mărfurile autohtone scoase de pe teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export se reîntorc pe acest teritoriu pentru a fi plasate sub regimul de reimport, mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii: o Să fie anterior exportate o La momentul exportului să fi fost mărfuri autohtone o Să fie în starea în care au fost la momentul exportului, cu excepţia uzurilor normale şi a pierderilor naturale aferente transpotului şi păstrării în condiţii bune Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sunt transportate sub supraveghere vamală de la un organ vamal la un alt organ vamal fără perceperea taxelor de import şi export. Pe teritoriul Republicii Moldova tranzitul se efectuează pe orice cale şi în orice direcţie. Timpul tranzitului pe teritoriul vamal se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 72 ore din momentul trecerii frontierii vamale. Tranzitul de mărfuri pe cale ferată în cazul formării garniturii de tren în unele staţii ale căii ferate nu poate depăşi 168 ore din momentul trecerii frontierii de stat. Depozitul vamal este regimul vamal care constă în depozitul mărfurilor sub supraveghere vamală fără perceperea taxelor de import sau export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Sub regim de depozit vamal pot fi plasate orice tip de mărfuri. Mărfurile care prezintă pericol, cele succeptibile de a altera alte mărfuri sau care necesită instalaţii speciale sunt depozitate în încăperi special amenajate. Mărfurile plasate sub regim de depozit vamal pot fi supuse unor operaţiuni, şi anume: a. De asigurare a integrităţii lor; b. De pregătire, cu acordul organului vamal, spre vânzare şi transportare (ambalarea, marcarea acestora). Operaţiile efectuate cu mărfurile plasate în regim de depozit vamal nu pot modifica parametrii lor tehnici de calitate şi cantitate. Depozitele vamale se înfiinţează cu autorizaţia Departamentului Vamal. Termenul de valabilitate al autorizaţiei este de 3 ani. Magazinul duty free este un regim vamal care constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturi internaţionale şi la bordurile navelor aeriene.

80

Metode şi tehnici fiscale

Ecaterina Balaban

În magazinele duty free mărfurile se vând numai persoanelor care pleacă în străinătate şi au fost supuse controlului vamal, controlul actelor de identitate şi a biletelor de călătorie. Mărfurile din aceste magazine se comercializează contra valută străină. Perfecţionarea activă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt supuse unor operaţii de transformare sau prelucrare pe teritoriul vamal cu restituirea drepturilor de import încasate, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale dacă produsele rezultate sunt scoase de pe teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export. În regimul de perfecţionare activă se pot face următoarele operaţiuni: 1) Fabricarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea şi adaptarea lor la alte mărfuri; 2) Prelucrarea şi transformarea mărfurilor; 3) Remontare în forma iniţială; 4) Utilizarea unor mărfuri, care permit sau facilitează obţinerea de produse, chiar dacă aceste mărfuri dispar total sau parţial în procesul de perfecţionare. Perfecţionarea activă se efectuează în baza autorizaţiei eliberată de Departamentul Vamal. Transformarea sub supraveghere vamală este un regim vamal în care mărfurile străine sunt depuse sub supraveghere vamală pe teritoriul vamal unor operaţiuni ce le transformă felul sau starea iniţială. Produsele rezultate din transformarea sub supraveghere vamală se plasează într-un alt regim vamal. Lista mărfurilor care nu pot fi plasate sub acest regim este stabilită de Guvern. Admiterea temporară este un regim vamal, în care se permite utilizarea mărfurilor pe teritoriul vamal sau în afara lui cu scutirea totală sau parţială de taxa de import şi export cu excepţia taxei pentru procedurilor vamale. Mărfurile admise temporar trebuie să fie reexportate în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale. Organul vamal nu autorizează admiterea temporară a mărfurilor care nu pot fi identificate. Termenul de aflare a mărfurilor sub regim de admitere temporară este stabilit de organele vamale şi nu poate depăşi 3 ani. Zona liberă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt plasate şi utilizate pe un teritoriu anumit fără plata taxelor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, iar mărfurile autohtone sunt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul de export.
81

Metode şi tehnici fiscale

Ecaterina Balaban

Mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse operaţiilor de producţie, de comerţ şi altor operaţiuni, cu excepţia vânzărilor cu amănuntul. Organele vamale sunt în drept să interzică unor persoane efectuarea de operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sau să interzică intrarea în zona liberă, dacă ele nu respectă legislaţia. Guvernul şi Departamentul Vamal sunt în drept să stabilească restricţii sau să interzică introducerea unor mărfuri în zona liberă. Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în timp. Persoanele, care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sunt obligate să ţină o evidenţă zilnică a mărfurilor, care intră, se află sau ies din zona liberă, precum şi a mărfurilor confecţionate, prelucrate, transformate, cumpărate sau vândute şi să prezinte organului vamal darea de seamă referitor la ele. În cazul introducerii de mărfuri străine şi autohtone în zona liberă nu se percep taxe de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă şi introduse pe cealaltă parte a teritoriului vamal, atunci se percep taxe de import. Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă în afara RM, atunci nu se percep taxe de import şi export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile autohtone sunt prelucrate sau transformate în afara RM, iar produsele rezultate sunt importate cu scutirea totală sau parţială de taxe de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Perfecţionarea pasivă se efectuează în termenul stabilit de legislaţie. La stabilirea termenului se ţine cont de durata procesului de perfecţionare pasivă justificată din punct de vedere economic. Exportul este un regim vamal în care mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fără obligarea returnării lor pe acest teritoriu. Reexportul este un regim vamal în care mărfurile străine sunt scoase de pe teritoriul vamal fără perceperea taxei de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Nimicirea este un regim vamal în care mărfurile străine sunt nimicite sub supraveghere vamală şi sunt făcute inutilizabile fără perceperea taxelor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Nimicirea mărfi se face de persoana interesată din cont propriu.

82

Metode şi tehnici fiscale

Ecaterina Balaban

Renunţarea în folosul statului este un regim vamal în care persoana renunţă la mărfuri în folosul statului, fără perceperea taxelor de import sau export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Plasarea mărfurilor sub acest regim se face numai cu acordul organelor vamale. Renunţarea în folosul statului se efectuează de persoanele interesate din cont propriu şi nu presupune cheltuieli din partea statului.

Anexa nr.2 la Legea cu privire la tariful vamal

Lista serviciilor vamale şi cuantumul taxei pentru proceduri vamale
Nr. crt. 1 Serviciile vamale 2 Cuantumul taxei, în euro 3

1. Vămuirea mărfurilor plasate în regim de import, de perfecţionare pasivă (cu excepţia celor menţionate la pct.5), de transformare sub control vamal, în magazin duty-free, cu valoarea în vamă: - de la 100 la 1000 euro - de peste 1000 euro 4 0,4% din valoarea în vamă a mărfii, dar nu mai mult de 1800 euro

2. Vămuirea mărfurilor plasate în regim de admitere temporară sau export temporar, respectiv reexportul sau reintroducerea acestora: pe un termen de pînă la 2 luni, a mărfurilor prezentate la tîrguri 0,05% din valoarea în vamă a şi expoziţii, pentru măsuri culturale şi sportive pe un termen de mărfii dar nu mai mult de 400 peste 2 luni, a tuturor mărfurilor cu valoarea în vamă: euro - de la 100 la 1000 euro - de peste 1000 euro 4 0,4% din valoarea în vamă a mărfii, dar nu mai mult de 1800 euro

3. Vămuirea mărfurilor plasate în export sau reexport, cu excepţia 0,1% din valoarea în vamă a celor menţionate la pct.6 mărfii, dar nu mai mult de 500
83

1% din valoarea în vamă a mărfii. Prezentarea.1% din valoarea în vamă a mărfii. pe o perioadă de pînă la un an.transformare sub control vamal 13.perfecţionare pasivă . dar nu mai mult de 400 euro 8. zonă economică liberă sau supuse distrugerii 0. Eliberarea autorizaţiei (de fiecare contract) pentru: . Aplicarea sigiliului vamal (inclusiv costul sigiliului) 0. cu obligativitatea mărfii. cu excepţia celei menţionate la pct.01 0. Emiterea autorizaţiei de antrepozit vamal 10 40 100 400 84 .de fiecare kilogram pentru fiecare zi de păstrare: . Vămuirea mărfurilor plasate în regim de perfecţionare pasivă în 0. Vămuirea mărfurilor plasate în antrepozit vamal. Vămuirea mărfurilor plasate în regim de perfecţionare activă. la cerere.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban euro 4. transformare sub control vamal sau perfecţionare pasivă 7. precum şi la reintroducerea lor în cazul în care aceste mărfuri anterior au fost plasate în regimurile vamale de perfecţionare activă. inclusiv primite de ultimele în gestiune . reexport. Vămuirea mărfurilor plasate în export. Păstrarea bunurilor în depozitele ce aparţin organelor vamale.pentru următoarele zile calendaristice 10.15 .02 0.dar nu mai mult de 500 reintroducerii lor după efectuarea acestor lucrări euro 6. pasibile înregistrării în subdiviziunile structurale subordonate Ministerului Dezvoltării Informaţionale 9. dar nu mai mult de 100 euro.de peste 1000 euro 4 0.perfecţionare activă.de la 100 la 1000 euro . a caroseriei sau a motorului. dar nu mai mult de 100 euro 5. cu excepţia autorităţilor publice 12. a informaţiei statistice privind comerţul 5 exterior cu mărfuri ale agentului economic respectiv. introduse pe teritoriul ţării (chiar şi provizoriu).10 euro 0.05 4 .15% din suma serviciilor prestate. în caz de lipsă a serviciilor .1% din valoarea în vamă a cazul scoaterii acestora pentru reparaţii.pentru primele 30 de zile calendaristice .de sigiliu vamal 11.pentru următoarele 30 de zile calendaristice . cu valoarea în vamă: . Eliberarea adeverinţei pentru înregistrarea mijlocului de 7 transport.

autorizaţiei pentru activitatea de broker 21. Eliberarea duplicatelor atestatului de calificare al specialistului 5 în domeniul vămuirii. Eliberarea autorizaţiei pentru activitatea de broker vamal. fără drept de comercializare a acestui utilaj. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile şi serviciile importate pe teritoriul Republicii Moldova din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat. Eliberarea certificatului de origine a mărfii Notă: 6 1. 85 . 5. Prelucrarea informaţională a fiecărei declaraţii vamale complementare 4 1 20. Eliberarea atestatului de calificare al specialistului în domeniul 100 vămuirii. din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului). 2. conform listei aprobate de Guvern. pentru măsuri culturale şi sportive 15. Eliberarea autorizaţiei de perfecţionare activă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova din zonele economice libere ale Republicii Moldova. cu excepţia mărfurilor prezentate la tîrguri şi expoziţii. Autorizarea admiterii temporare. separat pentru fiecare declaraţie vamală 40 200 16. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar. de la federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil pentru pregătirea sportivilor de performanţă şi promovarea mişcării olimpice. 4. precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru gazele naturale importate de către Societatea pe Acţiuni "Moldova-Gaz" şi destinate livrării către Societatea cu Răspundere Limitată "Tiraspoltransgaz" care nu are relaţii cu sistemul bugetar al Republicii Moldova. echipamentul şi atributele de gratificaţie primite ca donaţii de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic. Prelucrarea informaţională a declaraţiei vamale primare 19. echipament şi atribute de gratificaţie. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru utilajul. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile importate de către persoanele fizice pentru uz sau pentru consum personal a căror valoare şi/sau cantitate nu depăşesc limitele stabilite de legislaţia în vigoare. pe un 200 termen de 2 ani 17. pe un termen de 2 ani 18. 3. destinate realizării proiectelor respective.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 14.

4.11.2000.04. Accizele – caracteristică generală. Codul Fiscal al RM. a Societăţii Orbilor din Moldova. Lege pentru punerea în aplicare a titlului IV al CF nr. 5. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru lotul de 72 de automobile de marca "Moskvici 2141" R5 "Iuri Dolgoruki".L. 1. 7. Tema 6: Accizele Curs teoretic – 2 ore.02. Bibliografie: 1. Costul autorizaţiei de activitate a magazinului duty-free (inclusiv duty-free diplomatic) constituie anual 27 mii de lei pentru fiecare magazin în parte şi 10 mii de lei pentru comercializarea mărfurilor la bordul navelor aeriene. 2.06. Metode de determinare a accizelor şi termene de plată.2011 2.2005 Accizele — caracteristica generală Accizele reprezintă taxele de consumaţie pe produs. 1054-XIV din 16. Marcarea cu timbre de acciz. Obiectele impunerii şi cotele accizelor 3.04. De obicei ele sunt aşezate asupra 86 . Produsele petroliere şi alte mărfuri ce sînt tranzitate prin Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti" se scutesc de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la scoaterea acestora de pe teritoriul Portului Internaţional Liber "Giurgiuleşti" cu condiţia că această taxă a fost achitată la introducerea lor pe teritoriul menţionat. 188 din 17.02. mijloace care se virează integral la bugetul de stat. MO al RM ediţie specială din 08. importat de Întreprinderea de Instruire şi Producţie "Lumintehnica" .Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 6.R.S. Modul de trecere în cont şi restituire a accizelor. MO al RM ediţie specială din 08.2007 în redacţia existentă la data de 20. Titlu IV.2007 în redacţia existentă la data de 20.2011 3. Instrucţiunea cu privire la administrarea accizelor nr.

terenurile.. orice alte locuri. depzit în localitatea „C" a municipiului „B". unde mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi sau se fabrică. In cererea de solicitare se indică denumirea (numele. care este inclus în preţul produselor. Contribuabilii la mărfurile de import se consideră persoanele fizice şi juridice. Subiectul impozabil cu accize poate avea doar o singură încăpere de acciz. se expediază (se transportă) de către subiecţii impunerii. Tipurile de produse cu aşa o cerere sunt foarte diverse şi diferă de la o ţară la alta. autoturismele ş. inclusiv clădirile. Fabrica de producere a băuturilor alcoolice „X" dispune de linii de prelucrare arendate în municipiul . vinurile. parfumeria. Ex. În RM sunt supuse accizului o gamă largă de produse şi mărfuri: băuturile spirtoase tari. Pentru obţinerea certificatului de acciz. teritoriile. încăperile. care atestă înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua tranzacţii cu mărfurile supuse accizelor şi de a desfăşura activitate în domeniul jocurilor de noroc. depozit nr. metalele preţioase. Certificatul de acciz reprezintă un document eliberat de organul Serviciului fiscal de Stat subiectului impunerii. această taxă de consumaţie poate mări considerabil preţul. Reieşind din cotele sale. audio şi video aparatura. vor forma încăperea de acciz propnu-zisă a agentului economic. adresa juridică (domiciliu) a locului principal de desfăşurare a activităţii economice şi datele cu privire la licenţa eliberată de organele de resort. secţii de producere proprii în municipiul „B". 87 . precum şi vor fi incluse de ultimul în schema (planul) de amplasare a lor împreună cu blocul administrativ care se anexează la cerere. Încăperea de acciz reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii. Subiecţii impunerii care produc sau preconizează să producă măria accizată sunt obligaţi să se înregistreze în calitate de plătitori de accize şi să primească certificatul de acciz.A". blănurile de lux. Toate aceste locuri în ansamblul lor. determinate în certificatul de acciz.D'' a municipiului „A". prenumele). Conform Codului Fiscal al RM accizele este un impozit general de stat. care sunt situate separate. înregistrat sau care urmează a fi înregistrat ca plătitor de acciz. Suma accizului reprezintă un impozit indirect. Contribuabilii accizului privind mărfurile indigene sunt persoanele juridice şi persoanele fizice care produc mărfuri supuse accizelor.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban produselor cu cerere neelastică. Agenţii economici care urmează a fi înregistraţi în calitate de subiecţi impozabili declară încăperea de acciz. tutunul.2 în localitatea „.a. agenţii economici care sunt obligaţi a se înregistra ca subiecţi impozabili se adresează la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial în raza căruia activează cu o cerere de solicitare a certificatului de acciz. care importă mărfuri şi produse din categoria celor supuse accizelor.

. determinată în preţuri fără accize si T. certificatul de acciz a agentului economic înregistrat ca subiect impozabil cu acciz. 3. 88 . inclusiv in cazul importului. determinată în preţuri fără accize si T. condiţionate de: 1. specificate în anexa la titlul IV a CF a RM. Lista mărfurilor. certificatul de acciz se înlocuieşte. dacă pentru mărfurile în cauză sunt stabilite cote procentuale.modificarea informaţiei cu privire la locul încăperii de acciz etc. Baza de calcul a accizelor. sunt stabilite în suma absoluta la unitatea de măsură a marfii: b) valoarea mărfurilor. Cotele accizului pot fi stabilite în cote fixe pe o unitate de produs şi în cote procentuale asupra preţului de vânzare. cm 3). schimbarea adresei juridice (inclusiv transferarea la un ah IFS teritorial sau oficiu fiscal). litru alcool absolut. precum şi impozitele si laxele ce urmează a fi achitate la momentul importului. Aceste cote pot fi utilizate separat sau combinat. determinată conform legislaţei vamale. 2. daca pentru aceste mărfuri sunt stabilite cote procentuale c) volumul în expresie naturală şi valoarea mărfurilor. cu excepţia accizelor si T. daca cotele accizelor. d) valoarea m vamă a mărfurilor importate.A. tona. bucăţi. cît şi procentuale. În cazul apariţiei unor modificări sau completări în documentele de constituire (cu excepţia schimbării codului fiscal). unităţile de măsură şi cotele accizelor sunt stabilite în anexa nr. Obiectele impunerii şi cotele accizelor Ca obiecte ale impunerii cu acciz sunt mărfurile supuse accizelor. atît fixe.V. Certificatul de acciz se eliberează în termen maxim de 2 zile din momentul primirii cererii de solicitare a acestuia. în dependenţă de cotele lor o constituie: 1) pentru mărfurile supuse accizelor: a) volumul în expresie naturală (litru. 1 al titlului IV al CF.V. 4.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban In cazul în care cererea de solicitare a certificatului de acciz conţine informaţii verificabile şi autentice.A. care a înaintat cererea..A. reorganizarea formei organizatorico-juridice.V. dacă sunt stabilite cote duble. IFS eliberează persoanei. modificarea denumirii agentului economic.

lei 1000 bucăţi 50%. lei valoarea. fără filtru 270710100 270900100 271019310 330300100 Ex.82 lei/litru 10%. dar nu mai puţin de 2.50 lei 2700 lei 2700 lei 1125 lei 30% 25% 55% 89 . dar nu mai puţin de 0. vulpe polară. dar nu mai puţin de 2.85 lei 10%. samur) Pahare p/u băut din cristal cu plumb tona tona tona valoarea.45 lei/%vol/litr 25% 10 lei + 18% . lei valoarea. lichioruri şi alte băuturi spirtoase cu o concentraţie de alcool de pînă 9%/vol Unitatea de măsură valoarea. rachiuri. lei valoarea. dar nu mai puţin de 0.82 lei/litru 0. lei 25% Cota accizului 1.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Extras din lista de mărfuri supuse accizelor pentru anul 2011 Poziţia tarifară 160430 220300 220410 220421101 220710000 2208 Denumirea mărfii Icre negre (caviar) Bere fabricată din malţ Vinuri fervescente (şampanie) Vinuri spumoase (gazificate) Alcool etilic nedenaturat cu o concentraţie de alcool de 80% vol şi mai mult Distilate.14 lei/%vol/litru cu o concentraţie de alcool de la 9%/vol pînă 25%/vol 30%. lei Litru alcool absolut valoarea. conţinînd tutun cu filtru valoarea. lei litru valoarea. dar nu mai puţin de 0.09 lei/%vol/litru 12%.4303 701322 Benzoli destinaţi utilizării drept carburatnţi sau combustibil Condensat de gaz natural Motorină Parfumuri şi ape de toaletă Îmbrăcăminte din blană (nurcă. vulpe. lei 10.12 lei/%vol/litr cu o concentraţie de alcool de peste 25%/vol 240210000 240220 Ţigări din foi (trabucuri). coninînd tutun Ţigarete.

45 ero 3 de la 1000-1500 cm de la 1500-2000 cm de la 2000-3000 cm peste 3000 cm 3 0. realizate pe teritoriul Republica Moldova de către organizaţiile internaţionale în limita acordurilor la care aceasta este parte. lei 55% gramul 2 lei 30 lei Ex.13 euro 3.13euro 3. stabilite de Guvern. b) Accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri: .50 euro Conform CF sunt prevăzute următoarele înlesniri la plata impozitului: a) Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare. 90 .34 euro 0.definite ca ajutor umanitar. lei Cm3 10% 0.852580190 8703 Camere web Autoturisme şi alte vehicule pentru transportul de persoane: cu aprindere prin scîntee Pină la 1000 cm3 valoarea.45 euro 1.destinate proiectelor de asistenţă tehnică. . .destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni asimilate lor în Republica Moldova.68 euro 1.50 euro 3 3 cu aprindere prin compresie Pină la 1500 cm3 de la 1500-2500 cm3 peste 2500 cm3 0.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 701341 7113 Obiecte p/u servicii de masă sau bucătărie din cristal cu plumb Articole de giuvaergie din metale preţioase Argint aur valoarea.

Au fost vîndute 5000 sticle cu volumul de 1. 2. * 2. nimicire sau renunţare în folosul statului. 2. = 13875 lei Una din aceste două metode poate fi utilizată. impozitarea se efectuează prin 2 metode: prima metodă constă în aplicarea cotelor aprobate la volumul fizic de realizare. calculam suma accizelor 7500 l.85 lei/l. recalculat în unităţi de măsură convenţionale./st = 2. Calcularea obiectului impozabil şi a sumei accizului este pusă în sarcina plătitorului. = 7500 l. depozit vamal.5 l.85 lei/l.cea de-a doua metodă este aplicarea cotelor recalculate la unitatea de măsură reală: ex. reieşind din Legislaţia Fiscală în vigoare. calculam suma accizelor 5000 st. şi în sarcina departamentului controlului vamal.5 l. Dacă volumul fizic de realizare este stabilit în unităţi de măsură. Metoda de determinare şi termenele de plată Volumul (obiectul impozabil) se determină ca volumul fizic de realizare în unităţile de măsură. Au fost vîndute 5000 sticle cu volumul de 1.775 lei/st. cu excepţia ţigărilor cu filtru de import etc. Accizele la berea din malţ este de 1. Rezolvare: 1. precum şi magazin duty free. la care sunt stabilite cotele. recalculăm cota pentru unitatea reală de măsură 1. pentru mărfurile indigene. 91 . ce nu corespund cotelor stabilite ale accizelor. Actualmente (anul 2010) se utilizează metoda de recalculare a volumului fizic de realizare. recalculăm volumul fizic în unităţi convenţionale 5000 st *1. la care sunt stabilite cotele: ex. * 1. = 13875 lei .775 lei/st.85 lei/l * 1. d) Accizele nu se achită la introducerea mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora în regimurile vamale de tranzit.5 l. pentru mărfurile de import.85 lei/l. Rezolvare: 1.5 l. Accizele la berea din malţ este de 1.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban c) Accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau în baza contractului de comision.

Întreprinderea producătoare a expediat din încăperea de acciz 20000 sticle de bere din malţ cu capacitatea de 0. 2. 5 (15 % din valoarea mărfurilor pentru care nu s-a respectat termenele de repatriere) şi penalităţle în mărimea şi modul prevăzut art.se consideră deplasarea. amenzile prevăzute la art. Ex. Declaraţia privind accizele se prezintă lunar pînă în ultima zi a lunii următoare perioadei fiscale. Obligaţia fiscală la accize nu apare în cazul când întreprinderea efectuează mişcarea internă de mărfuri supuse accizelor. însă obligaţia fiscal este valabilă pînă la momentul repatrierii mijloacelor băneşti şi prezentării documentelor justifiative: 1. adică când mărfurile se deplasează de la un loc al încăperii de acciz în altul (din secţia de producere la depozit). cu menţiunile organului vamal al Republicii Moldova. Pentru persoanele fizice şi juridice. cu excepţia persoanelor fizice şi juridice care efectuează import de mărfuri.85 lei). Livrările de mărfuri supuse accizelor la export. documentele de plată şi extrasul băncii care confirm încasarea de facto a mijloacelor valutare. 260 alin. subiecţi ai impunerii cu accize.85 lei. majorată cu 5 puncte. Cota accizului pentru l litrude bere este de 1. suma accizelor datorate va fi de 18500 lei (20000 sticle x 0. sunt livrări scutite de acciz.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Suma accizelor ce urmează a fi vărsată la buget se stabileşte în conformitate cu cantitatea produselor vîndute determinată în unităţi convenţionale. efectuate de subiecţii impunerii.5 litri.5 litri =10000 litri . obligaţia fiscală cu privire la calcularea şi achitarea accizelor la buget apare la momentul expedierii (transportării) mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz. Obligaţia de a prezenta IFS teritoriale Declaraţia privind accizele este pusă în sarcina plătitorilor de accize. declaraţia vamală de export certificată de conducătorul întreprinderii şi contabilul şef. 10000 litri x l. Calculul se efectuează pentru fiecare zi de întîrziere reieşind din rata anuală şi 365 zile în an). În cazul neprezentării în termenele stabilite a documentelor specificate mai sus subiectul impunerii achită accizele. 92 . Pentru persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri supuse accize/or obligaţia fiscală apare concomitent cu termenul stabilit de legislaţie pentru achitarea laxelor vamale. transmiterea mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz. contractul de export. Expediere (transportare) .228 alin 2 din Codul Fiscal (Se calculează în baza ratei aplicate la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt stabilită de BNM în luna noiembrie a anului precedent. 3. Prin urmare.

utilizate la producerea mărfurilor supuse accizului. sînt livrări scutite de accize. Persoanele fizice şi juridice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor. supuse accizelor.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Modul de trecere în cont şi restituire a accizelor. în cazul prezenţei documentelor confirmative cu privire la achitarea accizelor la buget pentru materia primă utilizată. înregistrate ca subiecţi ai impunerii. au dreptul la trecerea în cont a accizelor achilate la mărfurile supuse accizelor. care confirmă încasarea de facto a mijloacelor.declaraţia vamală sau copia ei. Restituirea accizelor de la buget agenţilor economici se efectuează numai în cazul exportului de marfă accizată. contractul (copia contractului) încheiat cu partenerul străin cu privire la livrarea rezultate din vânzarea mărfurilor supuse accizelor. Livrările de mărfuri. Trecerea în cont se permite numai în limita cantităţii de mărfuri supuse accizelor. exportate de subiecţii impunerii. certificată de conducătorul si de contabilul-şef ai subiectului impunerii. la importul materiei prime accizate. utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor. expediate ulterior din încăperea de acciz. Pentru a confirma exportul de mărfuri supuse accizelor. documentele de plată şi extrasul băncii. pe contul subiectului. 93 . folosite la prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor. cu menţiunile organului vamal care a eliberat marfa la export. pentru care la producere s-a utilizat materie primă supusă accizului. . cum ar fi: mărfurilor. subiectul impunerii trebuie să dispună de documente de confirmare a exportului. Suma trecerii în cont a accizelor este formată din sumele accizelor achitate de subiectul impunerii: • • pentru materia primă accizată utilizată pentru producerea mărfurilor supuse accizelor. la momentul expedierii mărfurilor din încăperea de acciz. Suma trecerii în cont a accizelor se determină de subiectul impunerii de sine stătător.

magazin duty free. Restituirea accizelor se înfăptuieşte în termen de 45 zile din momentul prezentării documentelor justificative corespunzătoare. 4. facându-se la un preţ ce reprezintă costul si profitul 94 . transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova precum şi importate sunt supuse marcării obligatorii cu timbre de acciz.5. vinurile. articolele de tutun comercializate. precum şi suma accizelor solicitat spre restituire se declară informativ în perioada fiscală când a avut loc repatrierea totală a mijloacelor aferente. de l . Articole de tutun. mărfurile supuse accizelor plasate în regimurile vamale de tranzit.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban In cazul existenţei documentelor de confirmare a exportului şi repatrierii mijloacelor pentru el în termen de până la 90 zile. Băuturi alcoolice. 3.25 litri. depozit vamal. Pentru mărfurile supuse marcării cu timbru de acciz sunt prevăzute următoarele marcaje: 1. Mărfurile supuse accizelor cum ar fi votca. 3 şi 6 litri. Şampanie. Nu sunt marcate obligatoriu cu timbru de acciz vinurile spumoase şi spumante. Valoarea timbrelor de acciz nu include accizele datorate bugetului de stat. autorizată de Ministerul Finanţelor. până la importarea acestora. vinuri spumante şi vinuri spumoase. 6. volumul (valoarea) mărfurilor exportate.până la momentul expedierii (transportării) acestora din încăperea de acciz. Marcarea cu timbre de acciz Timbru de acciz este un marcaj tipărit de unitatea specializată. Marcarea se efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor. divinurile şi alte băuturi spirtoase. admitere temporară. 2. Divinuri (coniacuri). 5. aplicând mecanismul de restituire a sumelor accizelor. divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de până la 0. Articole de tutun provenite din import. precum şi mărfurile supuse accizelor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova şi destinate pentru export. Vinuri. Achiziţionarea lor de către agenţii economici producători şi importatori. iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova . lichiorurile.

Înregistrarea subiectului impozabil cu TVA. Modul de calculare a obligaţiei fiscale a TVA.02.287 din11 marte 2008. Timbrele de acciz procurate nu se vând. MO al RM ediţie specială din 08.2011 REGULAMENT privind restituirea taxei pe valoarea adaugata aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. Apariţia obligaţiei fiscale privind TVA.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban aferent tipăririi. 8.caracteristică generală 95 . 2.04. 5. 1. cu excepţia restituirii lor Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS). 3. Cîmpul de aplicare a TVA. 3. 4. MO al RM ediţie specială din 08.2008 în redacţia existentă la data de 20. Bibliografie: 1. 2.Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la TVA şi termenii de stingere a obligaţiei fiscale. Tema 7: Taxa pe valoare adăugată Curs teoretic –4 ore. Titlu III. 1417-XIII din 17. Regimul deducerilor privind TVA.02. Taxa pe valoare adăugată .04. Modul de restituire a TVA 10. Baza de impozitare a TVA. Codul Fiscal al RM. nu se transmit altor persoane şi nu se înstrăinează în alt mod. 6.2011 Lege pentru punerea în aplicare a titlului III al CF nr. Determinarea TVA la operaţiunile de import – export 9. 7.2008 în redacţia existentă la data de 20. Taxa pe valoarea adăugată – caracteristică generală.12.1997.

2. 112). valoarea cărora nu depăşeşte limitele stabilite de legislaţia în vigoare. Livrare de mărfuri se consideră transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin: comercializare • • • • • • schimb transmitere gratuită transmitere cu plată parţială achitarea salariului în expresie naturală plăţi în expresie naturală transmiterea mărfurilor puse în gaj în proprietatea deţinătorului gajului Livrare (prestare) de servicii reprezintă activitatea de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale de: • • consum şi de producţie dare a proprietăţii în arendă. înlocuind impozitul pe circulaţia mărfurilor. care reprezintă rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova. Conform prevederilor titlului III al codului fiscal subiecţi impozabili cu TVA sunt: 1. persoanele fizice şi juridice. care se aplică asupra cifrei de afaceri. cu excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal. TVA a fost instituită în Republica Moldova la 01. lucrărilor executate) în republică sau importate. care importă servicii considerate ca livrări impozabile efectuate de persoanele menţionate.01. indiferent de faptul înregistrării în calitate de subiect al TVA pe teritoriul Republicii Moldova. persoanele fizice şi juridice care efectuiează livrări impozabile pe piaţa internă şi la export şi sunt înregistrate sau trebuie să fie înregistrate în conformitate cu prevederile CF (art. persoanele fizice şi juridice care importa mărfuri. În scopul de a stabiliza acest impozit a fost adoptat un nou conţinut al legislaţiei şi reflectat în Codul Fiscal al RM (Titlul III).1992.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit indirect. 96 . Obiectele impozabile constituie: Livrarea de către subiecţii impozabili a mărfurilor şi serviciilor. În Republica Moldova reprezintă un impozit general de stat. Prin intermediul TVA se colectează la buget o parte din valoarea mărfurilor produse (serviciilor prestate. 3. Pe tot parcursul de existenţă TVA a suferit multiple modificări care în mod direct şi indirect influenţa negativ activitatea economică a agenţilor economici şi situaţia materială a populaţiei.

importul de mărfuri constituie introducerea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia vamală în vigoare.a. locul prestării efective a serviciilor – la prestarea serviciilor legate de bunuri mobile. executarea lucrărilor de construcţii şi montaj. servicii în domeniul culturii. Exportul mărfurilor şi serviciilor Export de mărfuri contituie scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia în vigoare. Locul livrării serviciilor se consideră: 1. Export de servicii reprezintă prestarea de către persoanele juridice şi fizice rezidenţi ai Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice nerezidenţi ai Republicii Moldova de servicii. locul aflării bunurilor imobile – pentru serviciile legate de bunuri imobile concrete 2. locul utilizării şi posedării serviciului – la darea în arendă a bunurilor mobile 97 . a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită în legea bugetului pe anul respectiv. învăţămîntului ş. Importul mărfurilor şi serviciilor în Republica Moldova. cu plată parţială sau gratuit. strămutare). pentru care locul de livrare se consideră Republica Moldova. activităţi auxiliare de transport (încărcare. cu excepţia mărfurilor de consum personal importate de persoane fizice. Locul livrării mărfurilor se consideră locul de aflare a mărfurilor la momentul predării în posesia clientului (sau consumatorului). 4. de construcţii experimentale şi a altor lucrări. calea pe care se efectuează transportul – la prestarea serviciilor de transport 3. de reparaţie. de cercetări ştiinţifice. descărcare. importul de servicii reprezintă prestarea serviciilor de către persoanele fizice şi juridice nerezidenţi ai Republicii Moldova persoanelor fizice şi juridice. al căror loc de livrare nu este Republica Moldova. artei. ştiinţei. rezidente sau nerezidente ai Republicii Moldova.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban • • transmitere a dreptului (inclusiv pe bază de leasing) privind folosirea oricăror mărfuri contra plată.

servicii de consultanţă (ingineri. energia electrică destinată populaţiei livrată de către întreprinderile producătoare reţelelor de distribuţie. livrate în interiorul zonei economice libere. staţii Moldova. precum şi energia termică şi apa caldă destinate populaţiei producătoare şi reţelele de distribuţie. toate tipurile de transport internaţional de mărfuri şi pasageri. 2. mărfurile şi serviciile destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni asimilate lor în Republica Moldova. precum şi a uzului sau consumului personal al membrilor personalului diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi a membrilor familiei care locuiesc împreună cu ei. pe bază de rec i proci late. în modul stabilit de Guvern. mărfurile şi serviciile organizaţiilor internaţionale în limitele acordurilor la care Republica Moldova este parte. 6. brevetelor. Cota standard se aplică asupra: • • tuturor livrărilor impozabile efectuate în Republica Moldova (cu exepţia celor impozitate la cote reduse). sediul (iar în lipsa lui . 5. mărfurile (serviciile) livrate în zona economică liberă din afara leriionului vamal al Republicii livrate de către întreprinderile de termoficare locale. cota de 20%.art. energia termică şi apa caldă destinate populaţiei livrate de către întreprinderile producătoare reţelelor de distribuţie.reşedinţa) beneficiarului următoarelor servicii: transmitere. contabililor. Cota zero se aplică conf. 2. 4. importurilor de mărfuri şi servicii (cu exepţia celor impozitate la cote reduse). întreprinderile termice şi staţii-grup. servicii de publicitate. La TVA în Republica Moldova sînt stabilite următoarele cote: 1. precum şi energia electrică livrată populaţiei de către reţelele de distribuţie. precum şi cele livrate între rezidenţii diferitelor zone economice libere 98 . 3. lucrările de construcţie a locuinţelor efectuate prin metoda ipotecară.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 5. cotă redusă de 8% 4. cazangerii. cotă redusă de 6%. acordare a drepturilor de autor. auditorilor. Lista organizaţiilor internaţionale se stabileşte în iegaa bugetului pe anul fiscal respectiv. avocaţi.104 la: 1. numită şi cota standard. mărfurile şi serviciile exportate. cota zero ( 0%).a. marketologi) ş. 7. livrate din zona economică libera in ai ara teritoriului vamal al Republicii Moldova. 3.

lapte şi produsele lactate de primă necesitate. atât la cele importate. livrate pe teritoriul ţării. cu excepţia livrărilor scutite de TVA. lei I variantă 0 0 82000 44000 91000 0 II variantă III variantă 25700 28500 37200 44300 33500 49600 99 LUNA aprilie 2010 mai 2010 iunie 2010 iulie 2010 august 2010 Septembrie 2010 . Cota redusa de 8% se aplica la: • • • • • pîine şi produse de panificaţie de primă necesitate. cu excepţia autorităţilor publice. Subiectul care desfăşoară o activitate de întreprinzător. Tabelul nr. este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA. masă vie sau sacrificată. produsă şi livrată pe teritoriul ţării Cota redusă de 6% se aplică la: • gazele naturale şi gazele lichefiate.A.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban ale Republicii Moldova. dacă el a efectuat într-o perioadă de 12 luni consecutive livrări de mărfuri şi servicii în sumă ce depăşeşte 600 mii lei (începînd cu 01 septembrie 2010). cât şi la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova. Înregistrarea subiectului impozabil cu T. Mărfurile livrate din zona economică liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se impun cu TVA conform legislaţiei fiscale.1 Exemple de înregistrare în calitate de subiect al TVA Livrări de marfă şi servicii. livrate pe teritoriul ţării.V. din bugetele locale şi din bugetul asigurărilor sociale de stat). şi deţinătorilor patentei de întreprinzător. instituţiilor publice (finanţate din bugetul de stat. zahăr din sfeclă de zahăr medicamente producţia din fitotehnie şi horticultură în formă natural şi producţia din zootehnie în formă natural.

02.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban octombrie 2010 noiembrie 2010 decembrie 2010 ianuarie 2011 februarie 2011 martie 2011 aprilie 2011 mai 2011 total pe ultimele 12 luni devine plătitor de TVA din 69000 55000 51000 70000 82000 120000 120000 260000 110000 225000 39400 47900 37500 43400 36200 46000 34000 47000 664000 01. Subiectul trebuie să depună cerere la inspectoratul fiscal teritorial în raza căruia se află pînă la sfîrşitul lunii în care a fost atins plafoanele indicate. are posibilitatea să se înregistreze benevol ca contribuabil al TVA. Serviciul Fiscal de Stat este obligat sa anuleze înregistrarea contribuabilului TVA. subiectul impozabil este obligat să informeze despre aceasta Serviciul Fiscal de Stat. subiectul care desfăşoară o activitate de întreprinzător.04. dacă 1. Subiectul impozabil la înregistrare primeşte certificatul de înregistrare ca plătitor de TVA în care se indică: a) denumirea şi adresa juridică a subiectului impozabil b) codul fiscal al contribuabilului c) data înregistrării d) prima perioada fiscala În cazul suspendării livrărilor supuse TVA.2011 715000 01. cu excepţia livrărilor scutite de TVA. 100 . El se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea.2011 496000 Deasemenea. 2. livrările au fost achitate de către cumpărători (clienţi) prin virament în contul bancar al contribuabilului (obligatoriu). el a efectuat într-o perioadă de 12 luni consecutive livrări de mărfuri şi servicii în sumă ce depăşeşte 100 mii lei.

atît pentru livrările efctuate pe teritoriului RM cît şi la importul mărfurilor.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban În cazul în care subiectul impozabil nu va efectua livrări impozabile şi nu va dori să rămână înregistrat. TVA nu se aplică: 1. medicale. în acest caz Serviciul Fiscal de Stat anulează înregistrarea. în ultimele 12 luni. fără stăpân. (I). art. valoarea totală a livrărilor timp de 12 luni consecutive nu a depăşit plafonul de 100 mii lei 2. Dacă subiectul impozabil doreşte să anuleze actul de înregistrare şi înştiinţează despre aceasta Serviciul Fiscal de Stat. contribuabilul nu a prezentet declaraţia privind TVA pentru fiecare perioadă fiscală. el este obligat să informeze Serviciul Fiscal de Stat precum că. volumul livrărilor nu a depăşit plafonul obligatoriu stabilit pentru înregistrare. Cîmpul de aplicare a TVA. şcolare şi altor instituţii de învăţămînt. serviciile instituţiilor de învăţământ legate de de procesul instructiv de producţie şi educativ produsele de fabricaţie proprie în cantinele studenţeşti. La TVA sînt prevăzute scutiri pentru un şir de livrări (vezi mai detaliat p. comorile mărfurile. Serviciul Fiscal de Stat are dreptul să anuleze înregistrarea în caz dacă: 1. Orice livrare efectuată de către plătitorii de TVA care nu este livrare scutită de impozit constituie livrare impozabilă. arenda acestora. 103 CF). că în viitor volumul livrărilor impozabile nu va depăşi plafonul stabilit pentru înregistrare. pămîntul. şi dovezile prevăzute mai sus.1-30 din alin. trecută în posesiunea statului cu drept de succesiune. dreptul de livrare şi arendare a acestora (cu excepţia plăţilor de comision) unele produse alimentare şi nealimentare pentru copii proprietatea de stat răscumpărată în procesul de privatizare proprietatea confiscată. cu excepţia livrărilor la cota zero şi cote reduse. serviciilor de către subiecţii impozabili în cazul în care obiectul tranzacţiei îl constituie: • locuinţa. Anularea înregistrării întră în vigoare de la data încetării livrărilor impozabile de către subiectul impozabil sau după expirarea lunii în care a fost primită înştiinţarea. din sfera social-culturală finanţate parţial sau în întregime de la buget • • • • • 101 . el trebuie să demonstreze. Toate livrările se impozitează la cota standard în vigoare.

cu restituirea ulterioară a sumei TVA achitate la scoaterea de pe teritoriul vamal a produselor rezultate din prelucrare. plasate în regimul vamal de reexport. transformare sub supraveghere vamală. la importul: • mărfurilor. mărfurilor. de conflict armat şi în alte situaţii excepţionale. servicii definite ca ajutoare umanitare. mărfurilor plasate în regimul vamal de admitere temporară.pentru livrările de mărftm. pre'cum şi. în modul stabilit de Guvern. mărfurilor plasate în regimul vamal de perfecţionare activă materiei prime. serviciilor destinate magazinelor ce deservesc în exclusivitate misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate lor în RM şi personalul acestora. introducerea pe teritoriul vamal şi plasarea în regimurile vamale de tranzit. depozit vamal. materialelor. articolelor de completare de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor orbilor. depozit vamal liber. surzilor. nimicire. suburuban.Metode şi tehnici fiscale • Ecaterina Balaban producţiei atelierelor curative de producţie (de muncă) de pe lângă spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii. la. serviciile comunale acordate populaţiei serviciile prestate de transportul în comun urban. se restituie suma TVA achitată la introducerea acestor mărfuri pe teritoriul vamal într-un termen ce nu depăşeşte 45 zile. serviciilor destinate acordării de asistenţă în caz de calamitate naturală. • • • • mărfurilor autohtone anterior exportate şi reîntroduse în termen de 3 ani în aceiaşi. • • • Notă: . renunţare în folosul statului.mărfurilor străine li se aplică TVA la introducerea acestora pe teritoriul vamal şi plasarea lor în regimul vamal de perfecţionare activă. serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor serviciile medicale (cu excepţia celor cosmetologice) serviciile financiare serviciile poştale cazarea în cămine. feroviar. invalizilor mărfurilor importate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale în cazul cînd valoarea lor nu depăşeşte suma de 50 euro. în care muncesc persoane handicapate. întrun termen ce nu depăşeşte 45 zile. TVA se restituie în conformitate cu instrucţiunile IFPS. mărfurilor. 102 . interurban auto. fluvial producţia de carte şi publicaţiile periodice autoturismele şi autovehiculele activele materiale destinate includerii in capitalul statutar (social) a căror valoare pentru o unitate este mai mare de 3000 lei şi durata utilă de funcţionare depăşeşte un an. altele • • • • • • • • • • 2. .la scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal.

tarifile negociate pentru servicii. Mărfurile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător. Dacă plata pentru livrările efectuate este primită parţial sau total în expresie naturală. atunci obiectul impozabil constituie valoarea de piaţă a acestor livrări.V. Valoarea livrărilor impozabile nu poate fi mai mică decît cheltuielile pentru producere sau decît preţul de cumpărare (de import) a mărfurilor livrate sau serviciilor prestate. iar în lipsa lor costurile pentru mărfurile transmise cu titlu gratuit. 103 .valoarea lor de piaţă. valoarea în vamă. atunci valoarea impozabilă a acestor bunuri o constituie valoarea lor de piaţă. suma convenită între parteneri pentru operaţiunile de intermediere. se consideră livrare impozabilă cu valoarea impozabilă egală valorii ei de piaţă. care ulterior sunt însuşite de către subiect sau sunt transmise de el membrilor familiei sale se consideră livrare impozabilă a acestui subiect. În cazul plăţii în natură. suma tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a fi achitate pentru livrările respective. Mărfurile şi serviciile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător. preţurile de piaţă. 97 al CF baza de impozitare a T. care urmează a fi primită pentru livrările efectuate cu excepţia TVA. la care se adaugă cheltuieli adiţionale şi toate taxele şi impozitele aferente imporului mărfurilor (cu excepţia TVA) preţul stabilit prin licitaţie în cazul transferului de proprietate asupra bunurilor prin executare silită. În valoarea livrărilor se include cheltuielile addiţionale privind transportarea mărfurilor. iar pentru mărfurile de producţie proprie .Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Baza de impozitare a TVA Conform art. fie că consumatorul este un angajat al furnizorului. Baza de impozitare se determină la data livrării bunurilor sau prestării serviciilor.A. mărfurile de producţie proprie şi serviciile care sunt transmise (prestate) ulterior fără plată angajaţilor subiectului impozabil. În caz când livrarea se efectuează la un preţ mai mic decât cel de piaţă fie din cauza relaţiilor specifice între furnizor şi consumator. Baza de impozutare se determină de: preţurile negociate între vînzător şi cumpărător. valoarea tuturor bunurilor sau serviciilor primite trebuie să asigure acoperirea integrală a contrvalorii bunurilor livrate sau prestate. Valoarea livrărilor constituie acea valoare. reprezintă valoarea livrărilor impozabile. Valoarea impozabilă a livrării de mărfuri servicii este valoarea achitată de către subiect pentru livrarea destinată desfăşurării activităţii sale de întreprinzător.

Pentru mărfuri. care confirmă valoarea mărfurilor importate sau în cazul diminuării de către importator a valorii mărfurilor.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Mărfurile şi serviciile procurate de către subiectul impozabil pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător. Valoarea livrărilor impozabile a mărfurilor şi serviciilor poate fi ajustată. • valoarea impozabilă a fost redusă în urma acordării discontului pentru plata efectuată înainte de termen. cu excepţia a TVA. în conformitate cu drepturile acordate acestor autorităţi de legislaţie. • livrarea impozabilă a fost total sau parţial restituită subiectului impozabil care a efectuat livrarea. precum şi impozitele şi taxele care urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri. valoarea impozabilă a mărfurilor este determinată de către autorităţile vamale. determinată în conformitate cu legislaţia vamală. mărfurile de producţie proprie şi serviciile livrate în contul retribuirii muncii angajatului se consideră livrare impozabilă cu valoarea impozabilă egală cu valoarea ei de piaţă. în cazul când transportarea mărfurilor se efectuează de terţă persoană (organizaţie de transport). Ajustarea se efectuează numai dacă sunt prezente documente ce confirmă operaţiile menţionate. după livrarea şi achitarea lor în cazul când: • valoarea livrării impozabile. Apariţia obligaţiei fiscale a TVA Pentru livrările efectuate pe teritoriul RM livrarea devine obiect impozabil în data eliberării mărfii sau prestării serviciului. data livrării se consideră data. când imobilul este înscris în registrul bunurilor imobilare (la Oficiul cadastral teritorial). alte cheltuieli aferente aducerii mărfurilor în vamă). Valoarea impozabilă a mărfurilor importate constituie valoarea lor vamală (cheltuielile de transport. s-a schimbat ca rezultat al schimbării preţului. 104 . data livrării se consideră data transmiterii mărfii în posesia consumatorului. aprobată anticipat. În cazul absenţei documentelor. atunci data livrării se consideră data începutului transportării. În cazul livrării mărfurilor imobile sau în cazul construcţiei clădirilor pe lotul consumatorului. cheltuielile de asigurare. care include valoarea mărfurilor conform documentelor de însoţire.

când mărfurile trec frontiera Republicii Moldova. termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale de frontieră. La serviciile importate utilizate pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător. (TVA ce trebuie achitată la buget) se determină în modul următor: TVA buget = TVA colectata - TVA deductibilă TVAcolectată şi TVAdeductibilă se calculează în baza Registrului de evidenţă a livrărilor şi Registrului de evidenţă a procurărilor (care sunt completate în baza facturilor fiscale). de asemenea. Modul de calculare a obligaţiei fiscale a TVA Pentru determinarea TVA ce trebuie achitată la buget pentru fiecare perioadă fiscală. confirmată printr-un extras din contul bancar.V. Pentru mărfurile exportate data efectuării livrării se consideră data. utilizate în activitatea de întreprinzător. se aplică faţă de livrările efectuate regulat pe parcursul unei perioade de timp stipulate în contract şi în acest caz data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii fiecărei plăti regulate. termenul onorării obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră data efectuării plăţii pentru serviciul importat. Dacă factura este eliberată sau plata este primită până la momentul efectuării livrării.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Pentru servicii. Această procedură. Obligaţia fiscală privind T. data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii. adică 105 . data eliberării facturii fiscale sau data primirii de către subiectul impozabil a plăţii depline sau parţiale. 2. iar data achitării . este necesar de calculat: 1.A. în dependenţă de evenimentul ce are loc mai înainte. Pentru mărfurile importate. data livrării se consideră data prestării serviciului. în dependenţă de ce are loc mai înainte. în dependenţă de evenimentul ce are loc mai înainte. TVA aferentă tuturor procurărilor de mărfuri şi servicii pe teritoriul RM.data depunerii de către importator a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la conturile respective ale Trezoreriei de Stat a Ministerului Finanţelor. TVA aferentă tuturor livrărilor impozabile numită TVA colectată. TVA pentru valorile materiale şi serviciile importate numită TVA deductibilă. Dacă suma TVA deductibilă depăşeşte TVAcolectată într-o perioadă fiscală.

Exemplu nr. atunci TVA se restituie în conformitate cu Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adaugata aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. c) a importat marfă în sumă de 450000 lei (fără TVA). zile. > TVA col. Exemplu nr. În luna aprilie Codru SRL a efectuat următoarele operaţiuni: a) a realizat pe teritoriul RM produse în valoare netă de 500000 lei. 106 . > TVA col. Să se determine TVA ce trebuie achitată la buget pentru luna aprilie. ) din cauza livrărilor efectuate la cota zero sau la cote reduse.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban TVA ded.2 În luna mai Codru SRL a efectuat următoarele operaţiuni: a) a realizat pe teritoriul RM produse în valoare netă de 400000 lei. c) a exportat marfă în sumă de 300000 lei (fără TVA). Rezolvare: 1) TVA col = 500000 x 20/100 = 100000 lei 2) TVA ded = (180000 x 20/120 +450000*20/100) = 126000 lei 3) TVA bug = 100000 -126000 = . În cazurile în care agenţii economici au creanţe cu bugetul (TVA ded.26000 lei (se trece în cont pentru perioada următoare . b) a primit de la furnizori materie primă şi materiale în sumă de 180000 lei (inclusiv TVA). Rezolvare: 1) TVA col = 400000 x 20/100 +300000*0% = 80000 lei 2) TVA ded = (120000 x 20/120) = 20000 lei 3) TVA bug = 80000 -20000-26000 = 34000 lei (care urmează a fi achitată la buget). atunci diferenţa se reportează în următoarea perioadă fiscală şi devine o parte componentă a sumei TVA ce urmează a fi dedusă din TVA colectată pentru perioada următoare. b) a primit de la furnizori materie primă şi materiale în sumă de 120000 lei (inclusiv TVA).1.luna mai). Să se determine TVA ce trebuie achitată la buget pentru luna mai.287 din11 marte 2008.

Astfel. Exemplu nr. iar cu data de 2 octombrie va fi eliberată factura fiscală privind tranzacţia menţionată. Rezolvare: TVAcolectat = (1500000-360000)*20/120=240000 lei TVAdeductibil= 1200000 *20/120= 200000 lei TVA la buget= 240000-200000=40000 lei. incl TVA din motiv că nu dispuneau de mijloace băneşti pentru achitare.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Dacă depăşirea sumei TVA la valorile materiale. acesta are dreptul la restituirea sumei (achitată prin intermediul contului de decontare) cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale. La data de 25 septembrie mijloacele băneşti au fost înscrise în contul bancar. În cazul în care. însă livrarea se va efectua în altă perioadă fiscală. înmulţită cu valoarea livrării. Au fost restituite de către cumpărător marfă în sumă de 360 mii lei.3 Codru SRL în octombrie a procurat materie primă şi servicii în sumă de 1200 mii lei pentru în preţuri ce includ TVA. Exemplu nr. a unui imobil cu valoarea de 2400 mii lei (inclusiv TVA). TVA deductibil se ajustează în perioada cînd a avut loc restituirea. ce se impozitează la cota zero. Cînd va apărea obligaţia fiscală în acest caz? Rezolvare: TVAcolectat = 2400000*20/120=400000 lei. deoarece achitarea pentru imobil a avut loc în această lună. a vîndut marfă de 1800 mii. organizat în baza cererii contribuabilului depuse la serviciul fiscal. trebuie ajustat TVA deductibil.4 Codru SRL la data de 18 septembrie a efectuat tranzacţie de vînzare –cumpărare. determinarea sumelor spre restituire se efectuează pentru fiecare perioadă fiscală iar restituirea sumelor TVA se permite numai în urma unui control tematic. Dacă într-o perioadă fiscală contribuabilul primeşte mijloace băneşti cu titlu de avans. serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA. Clientul a efectuat înregistrarea imobilului la oficiul cadastral teritorial la data de 2 octombrie. notarial confirmată. contribuabilul restituie bunuri materiale furnizorilor.va fi calculat pentru luna septembrie. serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare ce se impozitează la cota „zero". În cazul în care. 107 colectată urmăază să fie calculată la momentul primirii . contribuabilul primeşte bunuri materiale de la clienţi livrate anterior trebuie ajustat TVA colectat în perioada cînd a avut loc restituirea. atunci TVA mijloacelor băneşti.

Mărimea trecerii în cont a TVA se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma TVA aferentă valorilor materiale şi serviciilor procurate.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Regimul deducerilor privind TVA Trecerea în cont a TVA pe valorile materiale. care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile. Suma TVA aferentă valorilor materiale şi serviciilor procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA nu se trece în cont şi se reportează la consumuri sau cheltuieli. subiecţilor impozabili înregistraţi li se permite trecerea în cont a sumei TVA achitate furnizorilor pe valorile materiale şi serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător. iar valorile materiale. Prorata lunară = Valoarea livrărilor impozabile efectuate (fără TVA)/ Valoarea livrărilor totale efectuate (fără TVA) Prorata defenitivă = Valoarea livrărilor impozabile efectuate (fără TVA) pe durata unui an fiscal/ Valoarea livrărilor totale efectuate (fără TVA) pe durata unui an fiscal Prorata lunară se determină pentru fiecare perioadă fiscală la prezentarea Declaraţiei privind TVA Prorata defenitivă se determină pentru ultima perioadă fiscală (luna decembrie). Diferenţa dintre TVA trecută în cont în perioadele precedente şi TVA determinată conform Proratei defenitive se reflectă în Declaraţia privind TVA pentru luna decembrie. serviciile procurate sunt folosite nemijlocit pentru 108 . serviciile procurate în cazul achitării TVA la buget. Suma TVA achitată pe valorile materiale. Suma TVA achitată pe valorile materiale. serviciile procurate de către subiectul impozabil în scopul organizării de activităţi distractive ce nu ţin de domeniul activităţii de întreprinzător nu se trece în cont ci se raportează la cheltuieli. Subiecţii impozabili a căror activitate de întreprinzător constă în organizarea distracţiilor şi timpului liber. serviciile procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor atât impozabile cât şi neimpozabile se trece în cont dacă se referă la livrările impozabile. cît şi scutite de TVA.

de documentul care confirmă achitarea TVA pentru serviciile importate (ordin de plată) • Determinarea TVA la operaţiunile de import – export Importurile mărfurilor. l unit. serviciile procurate. documentul eliberat de autorităţile vamale. tricotate încălţăminte maşini de calcul ceasuri Cantitatea 2 litri l litru 50 buc. genţi articole de îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte tricotate articole de îmbr. dacă dispune de: • • factura fiscală la valorile materiale. 200 buc l unit. şi accesorii de îmbr. trabucuri ţigări din tutun obiecte din piele. serviciile procurate. Subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale. accizelor.2 Lista mărfurilor şi obiectelor de uz sau consum personal a căror trecere. lichioruri şi alte băuturi spirtoase ţigări de foi. pe teritoriul vamal al RM. de o singură dată. taxei vamale şi taxei pentru efectuarea procedurilor vamale: N/o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Denumirea obiectelor bere fabricată din malţ vinuri naturale din struguri. serviciile procurate pe care a fost achitată TVA. cu excepţia mărfurilor scutite de impozit conform prevederilor art. 109 .. de către persoane fizice are loc fără achitarea TVA. care confirmă achitarea TVA pe mărfurile importate (declaraţie vamală). a căror valoare nu depăşeşte plafonul stabilit în legea bugetului pe anul respectiv şi sunt importate de persoanele fizice pentru folosinţă proprie: Tabelul nr. articole de voiaj. l unit.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban desfăşurarea acestei activităţi au dreptul la trecerea în cont a TVA pe valorile materiale. altele decât cele. 103 al Codului Fiscal sau mărfurile. l unit. Toate mărfurile importate în RM sunt supuse TVA. 2 perechi l unit.

inclusiv toate taxele legate de import. Serviciile importate în RM sunt obiecte ale impozitării şi sunt definite în conformitate cu art. Cota zero şi documentele care confirmă exportul. Importatorii de mărfuri sunt obligaţi să indice codul lor fiscal în declaraţia vamală cu excepţia cazurilor când mărfurile nu sunt destinate pentru revânzarea sau altă activitate de întreprinzător. pe baza căreia se calculează TVA este costul mărfurilor la momentul intrării în Republica Moldova. Achitarea TVA pentru mărfurile importate de către subiecţii impozabili se efectuează până la sau în momentul prezentării declaraţiilor vamale necesare sau a declaraţiei verbale. Importul serviciilor. subiectul impozabil trebuie să prezinte următoarele documente: 110 . adică până la momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul Republica Moldova. La trecerea frontierei de stat persoanei fizice i se permite introducerea în ţară. achită TVA în momentul controlului vamal al bagajului şi numai în măsura în care valoarea depăşeşte limita stabilită. livrări scutite de impozit. a medicamentelor de strictă necesitate personală. taxele vamale. Importatorii sunt obligaţi să prezinte documentele. cu excepţia mărfurilor. Pentru importator valoarea mărfurilor. Pentru a obţine dreptul de restituire a TVA pe mărfurile. Valoarea serviciilor importate se consideră preţul achitat sau care urmează a fi achitat furnizorului de către persoana juridică sau fizică . a căror cota este 0%. serviciile exportate. expeditorul şi destinatarul. TVA va fi impusă la cota 20% de la valoarea mărfurilor calculată. royalty şi alte plăţi care urmează a fi achitate de către importator.beneficiarul serviciilor prestate. impozitele. Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător achită TVA până la sau în momentul prezentării declaraţiei vamale. fraht (document comercial care însoţeşte încărcătura sau marfa transportată pe calea ferată şi în care se menţionează mărfurile. 93 al CF.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Notă: lista este stabilită pentru o persoană. Exporturile. luând în consideraţie restricţiile privind trecerea în cont a TVA pentru subiecţii impozabili care efectuează. Subiecţii impozabili. a parfumeriei şi cosmeticilor. Persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal. Valoarea va include plăţile efectuate în RM sau plăţile efectuate în afara republicii. a căror valoare depăşeşte limita stabilită în legea bugetului pe anul respectiv. în cazul în care persoana fizică efectuează importul mărfurilor pentru folosinţă proprie. contactele sau alte documente stabilite de legislaţie. cheltuielile de transport. fără achitarea taxelor vamale a obiectelor de igienă personală. Subiecţii impozabili care exportă mărfuri sau servicii din RM se impozitează la cota zero. care confirmă valoarea mărfurilor importate. asigurarea. staţia de destinaţie şi taxele respective). care importă mărfuri în scopuri de întreprinzător au dreptul de a trece în cont TVA achitată la import. cum ar fi: factura (invoice).

cât şi menţiunea despre sosire a mărfii în punctul de destinaţie. Valoarea tuturor livrărilor. inclusiv şi traducerea lor oficială). mărfurilor sau serviciilor exportate într-o perioadă fiscală se indică în declaraţia TVA în coloana respectivă. 111 . subiectul impozabil nu are dreptul de a pretinde la restituirea TVA în mărime de 0%. fişa de evidenţă a biletelor. • la transportarea de către transportul feroviar . cu condiţia prezentării confirmărilor documentare despre efectuarea exportului. în cazul transportării pasagerilor cu toate tipurile de transport pe rutele internaţionale TVA nu se include în costul tichetului. • la transportarea de către transportul avia . sunt: • la transportarea de către transportul auto . borderourile de control. în asemenea caz TVA se calculează indiferent de faptul dacă subiectul impozabil percepe sau nu TVA de la consumator. ce serveşte document de confirmare pot servi şi documentele comerciale de dispoziţie. ? Totodată. deoarece astfel de servicii sunt impozitate la cota zero. TVA pe aceste livrări nu se indică. Confirmarea în scris de prestare a serviciilor este necesar de prezentat în limba de stat (întocmită prin traducere oficială).fişa de evidenţă a biletelor. • la transportarea de toate tipurile de transport naval (inclusiv de mare şi râu) .foaia de parcurs. în dependenţă de tipul transportului. In cazul lipsei documentelor care confirmă exportul. la efectuarea transportărilor unice .Conosament. Totodată.CMR. în lipsa declaraţiei vamale. La transportarea internaţională a pasagerilor la documentele ce confirmă efectuarea livrărilor de export se referă următoarele: • la transportarea cu transportul auto: la efectuarea transportărilor regulate -foaia de parcurs.însărcinarea de navigaţie. • la transportarea cu transportul feroviar . In aceste documente se notează despre traversarea hotarelor statelor prin care trece marfa. în acest caz. • la transportarea cu transportul avia . Documentele menţionate sunt necesare în calitate de document de însoţire la transportul internaţional.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban • documentul de confirmare a sosirii mărfurilor în ţara de destinaţie se consideră declaraţia vamală a ţării destinatare. care.Airway Bill (foiae de trăsură avia).Railway Bill (foaie de trăsură feroviară). ce confirmă perfectarea mărfurilor importate în regimul vamal punerea în circulaţie liberă (în original sau copia. La prestarea altor servicii de export document ce confirmă efectuarea serviciilor sau documentul de decontare a subiectului impozabil care prestează servicii şi confirmarea în scris a nerezidentului consumatorului de servicii.

energia termică. Serviciul în cauză este consumat în afara Republicii Moldova şi se impozitează la cota zero. rezident al Republicii Moldova proiectează clădiri în România. lapte şi produsele lactate de primă necesitate. care vizitează Republica Moldova pentru a beneficia de acest serviciu. înregistraţi ca plătitori de TVA. Astfel de serviciu ce se consumă în Republica Moldova nu este serviciu de export şi se impozitează la cota standard. servicii pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri şi pasageri. contribuabilii. • livrările efecuate în baza contractelor de leasing financiar sau operaţional.287 din11 marte 2008. care însoţesc prestarea serviciilor de transportare internaţională de toate tipurile de transport. către agenţii economici din Zonele Economice Libere din republica Moldova atît din afara cît şi din teritoriul vamal al ţării. si se realizeaza prin Decizia Comisiei teritoriale privind restituirea TVA de la locul de deservire sau prin Decizia Comisiei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (în continuare – IFPS) privind 112 .arhitector.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Mărfurile şi serviciile. incluse în costul tichetelor sunt considerate ca parte a serviciului impozabil la cota zero. Chişinău şi Bălţi). Dreptul la restituirea TVA din buget se extinde numai asupra subiectilor impozabili. energia electrică. care se află în România. cu excepţia investiţiilor cu destinaţie locativă şi investiţiilor în unele mijloace de transport. Exemplul 5: “Super Consult” SRL .rezident al Republicii Moldova prestează servicii de consulting domnului Staşco . înregistrati ca platitori de TVA. apa caldă destinate populaţiei. Transportarea pasagerilor pe rute internaţionale tur-retur se consideră ca o singură transportare. Modul de restituire a TVA Conform Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adaugata aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. • efectuării investiţiilor capitale pe teritoriul Republicii Moldova (exclusiv mun.rezident al Ukrainei. O parte din lucrul preliminar el îl efectuează în Republica Moldova. de mărfuri către magazinele duty-free • impozitării mărfurilor la cota de 8% stabilită la livrările de: pîine şi produse de panificaţie de primă necesitate. Exemplul 4: “Art proiect” SRL . beneficiază de restituirea efectivă a sumelor TVA în următoarele cazuri: • impozitării mărfurilor (serviciilor) cu TVA la cota zero stabilită la livrările de mărfuri. iar lucrul de bază el îl efetuează pe teritoriul României domnului Madan.

Dacă subiectul impozabil are datorii la buget la compartimentul TVA. contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii si primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala calculate de organul fiscal nu depaseau 1% din valoarea totala a livrarilor efectuate în perioadele fiscale controlate. 3. în cadrul ultimului control tematic privind restituirea TVA suma impozitului spre restituire. subiectul impozabil desfasoara activitatea cel putin 2 ani. confirmarea destinatarului străin privind livrarea serviciilor. Restituirea TVA se efectuează după efectuarea unui control tematic şi luarea Deciziei de restituire a Comisiei IFPS. şefii direcţiilor competente şi alţi colaboratori. alte impozite. inclusiv pentru toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri şi pasageri. Sumele TVA restituite subiectilor impozabili pe parcursul anului fără a efectua control tematic la fiecare dată de restituire sînt supuse de catre organul fiscal controlului tematic cel putin o data pe an. 102 (8) din CF la livrarea mărfurilor (serviciilor) pentru export. 113 . adresîndu-se la inspectoratele fiscale teritoriale de la locul de deservire prin depunerea cererii de modelul stabilit. Determinarea sumelor TVA spre restituire se efectuează pentru fiecare perioadă fiscală separat. Comisiile teritoriale privind restituirea se formează la fiecare IFS teritorial şi sunt compuse din şeful inspectoratului. subiectul impozabil a beneficiat de restituirea TVA cel putin de doua ori si de la data ultimei restituirii TVA a trecut cel mult 1 an calendaristic. inclusiv a celor de transport. 4. penalităţi. serviciile procurate dacă există confirmarea organului vamal privind livrarea de mărfuri pentru export.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban restituirea TVA contribuabililor deserviti de Directia de administrare a contribuabililor mari (în continuare – DACM). În conformitate cu art. în cadrul ultimului control fiscal sumele impozitelor. Cazul de restituire a TVA poate fi examinat şi pe marginea lui poate fi adoptată decizia fără efectuarea controlului tematic cînd contribuablii corespund următoarelor cerinţe: 1. corespunde sumei declarate de catre platitor. 2. taxelor. plăţi. confirmata de catre organul fiscal. atunci suma TVA admisă spre restituire se trece în contul achitării TVA şi altor plăţi. se permite restituirea TVA pe valorile materiale. amenzi. Subiectii impozabili solicita restituirea TVA.

atunci 114 . d) se va accepta spre restituire numai suma TVA determinată ca diferenţa dintre suma TVA atribuită la deduceri. b) se determină cota parte a TVA aferentă facturilor achitate furnizorilor prin intermediul conturilor bancare pentru fiecare perioadă fiscală separat până la momentul controlului fără dreptul la recalculările ulterioare. Calculăm limita maximă pentru restituire: 210000*20% = 42000 lei. Eemplu nr. de necesitate. respectarea prevederilor Codului Fiscal cu privire la provenienţa facturilor fiscale. dar nu mai mare decât suma determinată la punctul c). Deci. In caz. determinate în urma verificării prevăzute mai sus. inclusiv trecută în cont din perioada precedentă şi suma TVA calculată pentru livrările efectuate. La determinarea sumelor TVA spre restituire se verifică corectitudinea trecerii în cont a sumelor TVA. etc. modul de completare a lor. înmulţită la cota parte a TVA aferentă facturilor achitate furnizorilor prin intermediul conturilor bancare pentru fiecare perioadă fiscală separat. prin aplicarea cotei TVA standard la valoarea acestei livrări. la export .210000 lei. se solicită controale de contrapunere la furnizorii mărfii exportate pe principiu până la producătorul sau importatorul ei. : TVA col = 115000*20% + 210000*0% = 23000 lei TVA ded = 194000 *20%/100% = 38800 lei TVA bug = 23000 . deoarece ea nu depăşeşte limita calculată. formează TVA aferentă facturilor fiscale acceptate la deduceri (trecere în cont) . în acest caz bugetul va restitui agentului suma TVA = 15800 lei.5 În luna august SRL „Codru" a efectuat livrări de mărfuri: pe piaţa internă de 115000 lei.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Determinarea şi reflectarea sumelor TVA spre restituire se efectuează pentru fiecare perioadă fiscală separat.38800 = -15800 lei. Determinarea sumei TVA spre restituire în cazul efectuării livrărilor la cote deruse (8%) se face în modul următor: - dacă suma TVAdeductibilă la întreprinderile ce produc pîine şi produse de panificaţie şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi produse lactate depăşeşte suma TVAcolectată. c) se determină suma TVA aferentă valorii mărfurilor (serviciilor) livrate la cota zero. Achiziţiile de materii prime şi materiale au constituit 194000 lei (fără TVA). Determinarea sumei TVA spre restituire în cazul efectuării exporturilor se face în modul următor: a) suma TVA trecută în cont în fiecare perioadă fiscală rezultată cu eventualele diferenţe.

Exemplu nr. analizării şi documente: • cererea de restituire. • declaraţiile TVA din care rezultă suma de restituire. înmulţită cu valoarea livrării ce se impozitează la cota redusă. Plătitorii TVA. Limita maximă pentru restituire TVA va constitui: 460000 *20% = 92000 lei. Termenul de restituire stabilit de Codul Fiscal.6 În luna iunie fabrica de pîine a livrat produse la cota redusă de 8 % în sumă de 460000 lei. care solicită restituirea acesteia. 7. în care sunt înregistrate operaţiunile de livrare sau aprobării rambursării următoarelor procurare. datorită faptului că depăşirea sumei TVA deductibile supra TVA colectată este de numai de 48200 lei= (85000-36800) spre restituire se va accepta numai 48200 lei şi nu 92000 lei. se determină din ultima zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale pentru care se solicită restituirea pe baza cererii şi declaraţiei TVA prezentate. TVA aferentă valorilor materiale procurate (TVA ded) în luna iunie a constituit 85000 lei. 115 . În luna iunie fabrica de pîine a livrat produse la cota redusă de 8 % în sumă de 460000 lei. vizată de organele vamale. Insă. Dacă se solicită restituirea pentru perioade anterioare. TVA aferentă valorilor materiale procurate (TVA ded) în luna iunie a constituit 140000 lei. TVA aferentă acestor livrări (TVAcol) constituie: TVA col = 460000*8% = 36800 lei.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-standard a TVA. Eemplu nr. la data efectuării controlului trebuie să depună la dispoziţia colaboratorilor. confirmarea Departamentului Vamal privind veridicitatea operaţiunilor de export efectuate de subiectul impozabil.a. Limita maximă pentru restituire TVA va constitui: 460000 *20% = 92000 lei. datorită faptului că depăşirea sumei TVA deductibile supra TVA colectată este de numai de 103200 lei = (140000-36800) spre restituire se va accepta numai 92000 lei şi nu103200 lei. dar nu pentru ultima perioadă fiscală. declaraţia de repatriere a mijloacelor băneşti ş. în vederea verificării. TVA aferentă acestor livrări (TVAcol) constituie: TVA col = 460000*8% = 36800 lei. pentru care au fost prezentate declaraţiile TVA. Insă. • registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor. termenul de restituire este de 45 zile din data depunerii cererii. • documentele care atestă efectuarea exportului: declaraţia vamală de export.

Reflectarea în fişa contului personal a sumelor TVA. care este prezentat la serviciul Fiscal de Stat nu mai târziu de ultima zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale. Denumirea (Numele) subiectului impozabil.V. Subiecţii impozabili achită T. T. la primirea extrasului Trezoreriei de Stat privind efectuarea restituirii în contul plăţilor la import. IFS este împuternicit să determine suma obligaţiunilor fiscale şi să ceară achitarea impozitului.V. Fiecare subiect impozabil trebuie să verse la buget suma TVA.V. iar acestea din urmă se obligă să înştiinţeze subiectul impunerii despre operaţia înfăptuită. dar nu mai târziu de data stabilită pentru prezentarea declaraţiei pe această perioadă. se achită în valută naţională.V. 3. 2.. Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la TVA şi termenii de stingere a obligaţiei fiscale Perioada de calcul a obligaţiei fiscale a T. Declaraţia se întocmeşte pe un formular oficial. este obligat să pună la dispoziţie informaţia din extrasul Trezoreriei de Stat organelor vamale corespunzătoare. Departamentul Vamal. în măsura disponibilităţii la cont. constituie o lună calendaristică. în termenele stabilite. Codul fiscal al contribuabilului.A.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Restituirea sumelor TVA sau transferarea sumelor pentru stingerea altor plăţi datorate la buget se efectuează de la contul stabilit de trezorerie. asigură îndeplinirea lor. acceptate spre restituire se efectuează în conformitate cu modul stabilit de IFPS. Cerinţa privind achitarea plăţii include următoarea informaţie: 1. Trezoreria de Stat.V.A. nu mai târziu de ziua următoare celei când a fost primită informaţia. Data eliberării cerinţei. a cărei achitare se face la data prestării serviciului. Perioada de dare de seamă şi de stingere a obligaţiei fiscale constituie luna calendaristică. indicată în documentul care confirmă prestarea serviciului. Fiecare subiect impozabil este obligat să prezinte declaraţia cu privire la T.A. Ei sunt obligaţi să achite penalităţile şi alte sancţiuni în cazul când acestea au fost calculate de organele de control sau cu funcţii în domeniul respectiv.A. Perceperea se efectuează prin metoda calculării şi transferării directe. cu excepţia achitării TVA în buget la serviciile importate. pentru fiecare perioadă fiscală la inspectorate fiscale teritoriale. care urmează a fi achitată pentru fiecare perioadă fiscală. ce urmează după perioada de calcul a obligaţiei fiscale. în caz că subiectul impozabil se eschivează de la prezentarea declaraţiei fiscale şi de la plata T.A. primind documentele cu privire la restituirea sumelor TVA. 116 .

A. spre plată în termenele stabilite.V. Date privind trecerile în cont nerestituite.V.A.V.. 10. Descrierea procedurii de contestare. IFS teritorial are dreptul să efectueze calculul sumei T. După eliberarea cerinţei de plată a T. Suma T.V.V. 6.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 4. 8. indicată în cerinţa de plată eliberată de către IFS. Termenul şi modul de plată. de către IFS teritorial din motivul neprezentării declaraţiei de către subiectul impozabil. • Subiectul impozabil se eschivează de la plata sumei taxate şi nemodificate în urma contestării de către contribuabil a sumei T. Motivarea eliberării cererii de plată. Calculul T..V..V.A. Perioada pentru care a fost calculată obligaţia fiscală.A. Curs teoretic-2 ore 1.V. 11.A. 2. are loc în următoarele circumstanţe: • în cazul efectuării controlului fiscal în rezultatul căruia se ajustează suma T.A spre plată.A.A. Suma T.A. spre plată. dar nu efectuează plata în buget a sumei T. • în cazul calculării sumei T.V. 12.A spre plată.A. Impozitarea clădirilor şi construcţiilor Impozitarea terenurilor. 4. Tema 8: Impozitul pe bunurile imobiliare. subiectului impozabil.V. Suma penalităţii spre plată.V.A. 3. • Subiectul impozabil se eschivează de la plata penalităţii calculate sau a altor sancţiuni suma cărora a rămas nemodificată în urma contestării lor de către contribuabil. 9.V. Caracteristica generală a impozitului pe bunurile imobiliare. trebuie reflectată în documentele contabile respective ale subiectului impozabil. • Subiectul impozabil nu achită o parte din suma obligaţiunii fiscale după expirarea termenului stabilit pentru plata T. Există cazuri în care apare restanţă la achitarea T. indicat în cerinţa de plată. • Subiectul impozabil se eschivează de la plata sumei T.A. Înlesnirile fiscale la impozitul pe bunuri imobiliare 117 . Adresa IFS Teritorial care a eliberat cerinţa. Suma sancţiunilor spre plată 7. 5. La ele se referă: • Subiectul impozabil prezintă declaraţia T.V.

. Contribuabilii acestui impozit sunt: • întreprinderile. MO al RM ediţie specială din 08. organizaţiile indiferent de forma de proprietate. care sunt persoane juridice.bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare de 50% şi mai mult. .apartamentele.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Bibliografie: 1.clădirile.02.09.06. rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova care au în proprietate sau utilizare bunuri imobiliare. casele de locuit.04.2011 3.alte încăperi izolate. 11 din 04.02. Cotele impozitului pe bunurile imobiliare sunt aprobate de către Parlamentul Republicii Moldova 118 . Titlu VI. Codul Fiscal al RM. Instrucţiunea privind calcularea si achiatarea în buget a impozitului funciar şi impozitului pe bunuri imobiliare nr.2001 Caracteristica generală a impozitului Impozitul este aşezat pe bunurile imobiliare aflate pe teritoriul Republicii Moldova.2000. Obiectele de impunere sunt: .construcţiile. 2. Impozitul pe bunurile imobiliare arendate de la stat se achită de către arendaş. instituţiile (inclusiv băncile şi alte instituţii creditare). • persoane fizice proprietari ai imobilului.2007 cu modificările în redacţia existentă la 20.04. modificările în redacţia existentă la 20. Plătitorii impozitului pe bunurile imobiliare date în arendă sunt arendatorii.2007 cu Lege pentru punerea în aplicare a titlului VI al CF nr. .terenurile. 1056-XIV din 16. . Baza impozabilă o constituie valoarea estimată a acestor bunuri determinată de oficiile cadastrale teritoriale.2011 MO al RM ediţie specială din 08. . rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor.

1 şi 2 la Legea pentru punerea în aplicare a titlului VII al CF nr. Chişinău conform deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă din municipii şi oraşe. Exemplu: În mun. cote progresive simple.06.2011 pentru anul 2011 pentru bunuri imobiliare se stabilesc cote proporţionale după cum urmează: Nr. proprietăţi imobiliare cu spaţiul total pînă la 100 m2 0.02%. cote progresive compuse).1 119 .Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban în art. pentru întovărăşirile pomicole sînt stabilite intervalul minim şi maxim al cotelor. 1056-XIV din 16.1% din valoarea estimată. inclusiv din localităţile aflate în componenţa acestora. Locuinţe privatizate. Administraţia publică locală are dreptul să stabilească cote concrete pentru localitatea care o administrează în intervalul stabilit în Codul fiscal şi metoda de impunere (cote proporţionale. alte bunuri imobiliare neevaluate de către OCT conform valorii estimate pentru persoanele juridice şi fizice care desfăsoară activitate deîntreprinzător Baza de calcul Cota Pentru localităţile rurale (sate şi comune) sînt stabilite următoarele cote: Tipul imobilului Cote. pentru garajele şi loturile sub ele. cota maximă a impozitului constituie 0.1/1 din 10. % 1.2000: În în art. Cota minimă a impozitului este de 0.25%. 280 al Codului fiscal sint stabilite cote pentru impozitul pe bunuri imobiliare după cum urmează: pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît locativă sau agricolă cota impozitului constituie 0. 280 al Codului fiscal şi anexele nr.02./o Tipul imobilului Pentru clădirile şi construcţiile cu destinaţie agricolă.

Orhei. cu excepţia păşunilor şi fâneţelor Păşuni şi fâneţuri Terenuri ocupate de obiecte acvatice Cu indici cadastrali (1 grad/ha) 1.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 2.350 lei/ha. egalarea condiţiilor social-economice de gospodărire pe terenurile cu calităţi diferite.2 1. Ungheni pentru 100 m2 Localitatea Tipuri de teren Pentru terenurile pe care sunt amplasate fondul de locuinţe. proprietăţi imobiliare cu spaţiul total mai mult de 300 m2 1. proprietăţi imobiliare cu spaţiul total de la 100 m2 pînă la 150 m2 0.5 Prin impozitare funciară se urmăreşte: stimularea economică a utilizării raţionale a pământului. Pentru terenurile întreprinderilor agricole destinate Celelalte oraşerezidente Localităţile rurale 1 leu Valoarea terenurilor este inclusă în valoarea clădirilor.15 3.50 lei 0. Cahul. Locuinţe privatizate. Pentru terenurile agricole: Evaluare cadastrală Tipuri de terenuri Toate terenurile. Pentru pentru carierile şi pământurile distruse în urma lucrărilor de producţie . construcţiilor care sînt amplasate pe aceste terenuri 30 lei 10 lei 10 lei 10 ei III. Locuinţe privatizate. proprietăţi imobiliare cu spaţiul total de la 200 m2 pînă la 300 m2 0. Locuinţe privatizate.75 lei Fără indici cadastrali 110 lei 55 lei 115 lei II. Locuinţe privatizate. asigurarea infrastructurii localităţilor rurale. formarea fondurilor speciale de finanţare a acestor acţiuni. Cotele impozitului funciar se stabilesc de Parlamentul Republicii Moldova pentru o unitate de teren de o anumită calitate sub formă de plăţi stabile: I.0 5. Bălţi. Pentru terenurile de intravilan: Chişinău. proprietăţi imobiliare cu spaţiul total de la 150 m2 pînă la 200 m2 4. mărirea fertilităţii solurilor. protecţia şi valorificarea lui. 120 . Soroca.

Suma anuală impozitului va constitui 6800000*0. impozitul pe bunurile imobiliare se poate calcula de către inspectoratul fiscal în baza datelor fondului locativ. Cotele impozitului funciar pot fi diverse de la o localitate la altă ( în limitele cotelor maxime). Exemplu: S. În cazul cînd contribuabilul achită suma anuală a impozitului pînă la 30 iunie a anului de gestiune.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Cotele menţionate mai sus reprezintă cotele maxime ale impozitului funciar.1%=6800 lei. conform datelor de evaluare a altor obiecte analogice. Însă valoarea estimată de oficiul cadastral teritorial este de 6800 mii lei. În cazul lipsei datelor O. reieşind din hotărirea consiliului administraţiei publice locale. înregistrat la Oficiul Cadastral teritorial (O. în urma actului de vânzarecumpărare. Însă. atunci impozitul se calculează reieşind din valoarea dată temporar de către organele fiscale. Pentru bunurile imobiliare dobîndite după 1 iulie calculul se prezintă nu mai tîrziu de ultima zi lucrătoare a anului fiscal.C. RĂUT are la bilanţ mijloace fixe în sumă de 7200 mii lei la valoarea iniţială. iar valoarea reziduală constituie 5400 mii lei. Dacă obiectul impunerii se transmite de la o persoană la alta.). În acelaş termen se achită şi obligaţia fiscală.C. Impozitarea clădirilor şi construcţiilor Ca bază de calcul a impozitului pe bunurile imobiliare apare valoarea estimată a bunurilor imobiliare conform situaţiei de la 01 ianuarie.A. necătând la aceasta. Dacă şi aceste date lipsesc. atunci impozitul pe acest obiect se calculează şi se pune în 121 .T. determinarea impozitului se efectuează în baza datelor de arhivă a instituţiilor teritoriale de asigurarea. O problemă de o mai mare importanţă la impozitul pe bunuri imobiliare a persoanelor fizice reprezintă evaluarea obiectelor impunerii. el poate beneficia de o bonificaţie de 15%. Termenele de plată a impozitului pe bunuri imobiliare constiutuie 15 august şi 15 octombrie a anului de gestiune. Suma anuală a impozitului se eşalonează în mărimi egale (cîte 50%) pentru fiecare din termenele de plată. Agenţii economici depun la inspectoratul fiscal calculele privind impozitul dat pînă la data de 01 iulie a anului de gestiune.T. dăruire. majorate cu coeficientul de recalculare. testament în cursul anului.

Avizul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru contribuabili-persoane fizice urmează şă le fie prezentat nu mai tîrziu. impozitul se calculează începând cu anul următor celui în care s-a construit obiectul. În cazul lichidării obiectelor perceperea impozitului se încetează din luna în care a fost lichidat.50 lei pentru 15 august 712. Se determină valoarea 1m2: 660000 lei/220m2=3000 lei/m2 2. în colaborare cu serviciul fiscal teritorial. Calculul impozitului pe bunuri imobiliare pentru persoanele fizice se efectuează de către colaboratorii fiscali în oraşe şi de către Serviciul de colectare a impozitelor din cadrul Primăriilor în localităţile rurale. atunci pînă la 01.1%=300 lei (150m2-100m2)*3000 lei/m2)*0.2009 se va aplica coteledin vechi) Rezolvare: 1. D-l Tabără V. Este proprietar ai unei case de locuit cu valoarea de 660000 lei şi cu suprafaţa de 220m2.Eşalonare pe termene de plată 1425/2=712.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban sarcina plătitorului proprietar primar de al 01. În cazul când contribuabilul–persoană fizică. Termenii de plată pentru acest impozit se stabileşte de autorităţile administrative publice locale. Ex.01 până în luna pierderii dreptului la proprietate şi din această dată. Locueşte în com. Vorniceni. 122 . (Deoarece locuieşte în localitate rurală.50 lei pentru 15 octombrie. anual pînă la 15 iunie a anului curent). Se calculează impozitul pentru fiecare tranşă de suprafaţă 100m2*3000 lei/m2*0. Să se determine impozitul pe bunurile imobiliare. Pentru obiectele nou construite. decît în termen de 60 zile pînă la primul termen de plată a impozitului funciar ( adică.0%=600 lei 3. să se eşaloneze pe termene de plată.01.50 712. până la sfârşitul anului.2%=300 lei (220m2-200m2)*3000 lei/m2)*1.15%=225 lei (200m2-150m2)*3000 lei/m2)*0. atunci el obţine o bonifocaţie de 15% din suma impozitului. impozitul se pune în sarcina noului proprietar. Total impozit 300+2255+300+600=1425 lei 4. achită impozitul anual integral pînă la data de 30 iunie a anului curent. dar nu mai târziu de 15 august şi 15 octombrie.

Care nu posedă indici cadastrali 2. cadastrului funciar. ha 1262 Indici cadastrali. grad X Grad-ha. 15 octombrie. total X Cota impozitului.2. lei 100420 1200 52 62400 1. evaluarea lor şi cotele impozitului. 2. Care posedă indici cadastrali 2. obţinem suma anuală a impozitului funciar.2. Impozitul funciar se varsă la bugetele locale de către întreprinderile agricole şi de alte persoane juridice. planurilor şi hărţilor comune. Însumând toate impozitele astfel calculate. Care posedă indici cadastrali 1. care nu posedă indici cadastrali 3. datelor privind delimitarea hotarelor naturale de către regimul proprietăţii funciare. Terenuri destinate păşunilor şi fâneţelor. care se eşalonează în mărimi egale pe termene de plată. organului teritorial al serviciului Fiscal de Stat de către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător pînă la 1 iulie.1. lei X Suma anuală a impozitului. Exemplu: Calculul impozitului funciar pentru terenurile întreprinderilor agricole Tipuri de teren 1. Impozitul funciar se calculează separat pe fiecare tip de teren ca produs dintre cota impozitului şi suprafaţa terenurilor (sau valoarea cadastrală în grad-ha).Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Impozitarea terenurilor Temeiul stabilirii impozitului funciar în sarcina unui contribuabil este titlu de proprietate. total.5 93600 62 X X 110 6820 123 . Terenuri pe care sânt amplasate construcţiile Suprafaţa. Suprafaţa terenurilor impozabile este calculată în baza documentelor ce atestă dreptul la aceste terenuri. nu mai târziu de 15 august.1. Determinarea sumei impozitului funciar se efectuează în funcţie de categoria destinaţia lor. altor documente. terenurilor. anual. total 1. Terenuri cu destinaţie agricolă. posesiune sau beneficiere funciară. determinată în unităţi de măsură pentru care sunt stabilite cotele. Calculele impozitului funciar pentru fiecare tip de teren se întocmeşte şi se prezintă.

Registrului de evidenţă a contribuabililor-persoane fizice a impozitului funciar şi a impozitului pe imobil . Pentru perosanele fizice. anual pînă la 15 iunie). proprietari de animale. care sunt proprietatea primăriilor se efectuează de către Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor. 2. începând cu luna care succedă repartizarea. se calculează suma lunară a impozitului ca raport dintre suma anuală a impozitului suma lunară a impozitului se înmulţeşte cu numărul de luni până la sfârşitul anului. care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. precum şi gospodăriile ţărăneşti calcularea impozitului funciar se efectuează de către serviciile de colectare a impozitelor din cadrul primăriilor cu participarea inspectoratelor fiscale teritoriale. Suma totală de plată se determină în modul următor: 1.75 7200 20 X X 55 1100 12 X X 1000 12000 1614 X X X 120720 Pentru terenurile nou repartizate în decursul anului calcularea sumelor impozitului funciar se efectuează în termen de o lună din momentul repartizării şi include perioada de până la sfârşitul anului. TOTAL 340 X X X 8300 320 30 9600 0. Calculele se efectuează în baza: 1. La Hotărîre se anezeă 124 .Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban auxiliare 4. Sumele plătite cu titlu de impozit funciar se raportează la cheltuielile de producţie (la cheltuielile perioadei). 2. Avizul de plată a impozitului funciar pentru contribuabili-persoane fizice urmează şă le fie prezentat nu mai tîrziu. Calcularea şi perceperea impozitului funciar pentru utilizarea comună a păşunilor şi fîneţelor. decît în termen de 60 zile pînă la primul termen de plată a impozitului funciar ( adică. Registrul de evidenţă a gospodăriilor ţărăneşti (GŢ) şi 12 (numărul de luni). în baza Hotărîrii comune a Consiliului local şi a persoanelor.

6= 16.2 1 VMC =1 1 viţel = 0.1= 2. pentru fiecare u. şi fîneţuri 80 ha cu bonitatea de 42 grad/ha. şi numărul de animale pe fiecare tip al lor. dacă este de acord să devie plătitor a impozitului funciar pe aceste tipuri de teren.75 lei/grad=2520 lei Total 6050+2520=8570 lei. = 27. Pentru 1 VMC -27. conform coefecientului de recalculare.6 1 oaie.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban lista contribuabililor care vor folosi în comun terenurile.70 u.7 u. În sat sînt înregistrate 210 vaci. 52 viţei şi viţeluşe tinere. şi numărul convenţional de animale. se recalculează numărul de animale în unităţi convenţionale 210x1+52x0. Pentru 1 viţel 27. cadastrali.c.c. de animale.23 lei. III Se determină cuantumul impozitului (cota fixă a impozitului) : a). Chirsova păşunile date în folosinţă comună este de 110 ha fără indici. I. pe care le are în proprietate. Calcului impozitului funciar pentru fiecare contribuabil se efectuează în funcţie de suprafaţa terenurilor. Coeficientul de recalculare se i-a în calcul pînă la sutime. trebuie să semneze Hotărîrea respectivă. 125 . II. c). Coieficienţii de recalculare 1 cal = 1. bonitate./u. 8570 lei / 314. Rezolvare.34 lei d) pentru 1 oaie 27.1 Ex.6+735x0. capră = 0.c.72 lei. Se calculează impozitul funciar: Pentru păşune 110 ha*55 lei/ha=6050 lei Pentru fîneţuri 80ha*42grad/ha*0.1= 314. b). Conform Hotărîrii Primăriei s.23 lei. Fiecare contribuabil din listă.23*0.c.23*0. 735 oi şi capre.

parcuri naţionale.34.porturi fluviale 126 . invalizii de gradul I şi I. la lichidarea consecinţelor avariei de la C.80 lei= 2*27. pînă la intrarea lor pe rod căîle ferate.A. parcuri dendrologice. Cernobîl familile şi persoanele întreţinute de persoanele decedate. în cazul cînd nu sînt utilizate în scopuri antreprenoriale plantaţii multianuale. Impozitul funciar pentru terenurile de folosinţă comună datorat de D-lui va constitui 70. pe perioada rechiziţiei pentru agenţi economici: autorităţile publice şi instituţiile bugetare societăţile orbilor. la luptele din Afganistan.E.A. Cernobîl familiile care au copii invalizi în vărstă de pînă la 18 ani şi membrii familiilor care au la întreţinere şi îngrijire permanentă persoane cu dezabilităţi propriearii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public. grădini botanice fondul silvic şi a apelor. drumuri auto. invalizi din coplilărie. surzilor şi invalizilor şi întreprinderile din cadrul acestor societăţi întreprinderile penitenciarilor obiectele de protecţie civilă organizaţiile religioase misiunile diplomatice Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) instituţiile medico-sanitare publice finanţate din contul CNAM Banca Naţională a Moldovei loturile de terenuri ocupate de: rezervaţii. invalizi de gradul III – participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei RM. Înlesnirile fiscale la impozitul pe bunuri imobiliare La impozitul pe bunuri imobiliare sînt prevăzute scutiri pentru următoarele persoane fizice: persoanele de vărstă pensionară. la lichidarea consecinţelor avariei de la C.participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei RM. la luptele din Afganistan.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban IV.23+16. D-l Doagă are în gospodărie 2 VMCşi 1 viţel. În funcţie de tipul anumalelor şi numărul lor se determină impozitul funciar pentru terenurile de folosinţă comună pentru fiecare gospodărie(proprietar de animale).E.

din sate şi comune beneficiază de reduceri la impozitul pe bunuri imobiliare pentru terenurile pe care sînt amplasate fondul de locuinţe. dar nu mai mult decît după cum urmează: Nr. apartamente de pe acestea terenuri în limita costului imobilului-domiciliu. construcţii. beneficiază de scutiri la impozitul pe bunuri imobiliare pentru terenurile pe care sînt amplasate fondul de locuinţe. Persoanele fizice. care au dreptul la înlesniri. construcţii.crt. apartamente de pe acestea terenuri în limita costului imobilului-domiciliu. din municipii şi oraşe.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban - zonele de frontieră de stat Persoanele fizice. precum şi pentru clădiri. pentru loturile de lîngă locul de trai. dar nu mai mult decît 30 mii lei. pentru loturile de lîngă locul de trai. lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 municipiul Chisinau municipiul Balti orasul Anenii Noi orasul Basarabeasca orasul Briceni orasul Lipcani orasul Cahul orasul Cantemir orasul Calarasi orasul Causeni orasul Cainari orasul Cimislia orasul Criuleni orasul Donduseni orasul Drochia orasul Edinet orasul Cupcini orasul Falesti orasul Floresti orasul Ghindesti 380 000 156 000 53 000 4 3000 71 000 51 000 138 000 31 000 32 000 77 000 14 000 66 000 55 000 44 000 84 000 80 000 49 000 49 000 84 000 23 000 127 . care au dreptul la înlesniri. inclusiv localităţile din componenţa acestora. Denumirea unitatilor administrativ-teritoriale Limita valorii bunurilor imobiliare scutite de impozitul pe bunurile imobiliare. precum şi pentru clădiri.

128 .Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 orasul Marculesti orasul Glodeni orasul Hîncesti orasul Ialoveni orasul Leova orasul Iargara orasul Nisporeni orasul Ocnita orasul Otaci orasul Frunza orasul Orhei orasul Rezina orasul Rîscani orasul Costesti orasul Sîngerei orasul Biruinta orasul Soroca orasul Straseni orasul Bucovat orasul Soldanesti orasul Stefan Voda orasul Taraclia orasul Telenesti orasul Ungheni orasul Cornesti municipiul Comrat orasul Ceadîr-Lunga orasul Vulcanesti 24 000 40 000 145 000 185 000 35 000 14 000 39 000 17 000 24 000 14 000 100 000 49 000 29 000 15 000 33 000 15 000 82 000 116 000 27 000 23 000 45 000 26 000 29 000 87 000 49 000 122 000 61 000 32 000 Tema 9: Taxele locale. Curs teoretic – 2 ore.

10. MO al RM ediţie specială din 08. Subiecţii impunerii – persoanele juridice şi fizice. 7. 6. Taxa de amlasare a publicităţi. 2.2011 Lege pentru punerea în aplicare a titlului VII al CF nr.2011 Taxa pentru amenajarea teritoriului. Taxa balneară. 5. 4. 8. Codul Fiscal al RM. înregistrate în calitate de întreprinzător Baza de calcul este numărul mediu scriptic trimestrial de salariaţi şi sau fondatorii întreprinderilor în cazul în care aceştea activează în întreprinderile fondate . Pentru anul 2011 cota maximă nu este prevăzută în Codul Fiscal şi autorităţile publice locale stabilesc independent nivelul maxim al cotei. Taxa pentru unităţile comerciale şi sau de prestări servicii de deservire socială. Taxa pentru amenajarea teritoriului. însă nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi. Taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 1. Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale. 1056-XIV din 16. Scutiri sînt acordate pentru: autorităţile publice instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora organizaţiile internaţionale. 3. Cota maximă a taxei pentru anul 2010 e de 80 lei anual (20 lei trimestrial) pentru fiecare salariat. Titlu VII. 2. Taxa de aplicare a simbolicii locale. Taxa pentru parcare 11. MO al RM ediţie specială din 08. Taxa pentru posesorii de cîini 12. Taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale. Obiectul impunerii este personalul contribuabilului.2007 în redacţia existentă la data de 20.2007 în redacţia existentă la data de 20. 9.04.02.06.04.2000. Literatura: 1. Taxa de piaţă. în conformitate cu tratatele internaţionale la care RM este parte 129 .02. orăşeneşti şi săteşti. Taxa pentru cazare.

Pentru anul 2011 cota maximă nu este prevăzută în Codul Fiscal şi autorităţile publice locale stabilesc independent nivelul maxim al cotei. Subiecţii impunerii – persoanele juridice şi fizice. Baza de calcul sînt: 3. plasarea şi/sau difuzarea publicităţii. înregistrate în calitate de întreprinzător: 130 . Termenul de prezentare a dării de seamă şi plată a taxei este stabilit pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban - fondatorii gospodăriilor ţărăneşti (GŢ). Plata se efectuează prin transfer bancar la conturle trezoreriale ale bugetului unităţii administrativ teritoriale (BUAT) GŢ (de fermier) pot achita taxa în numerar serviciului de colectare a impozitelor din cadrul primăriilor. Subiecţii impunerii – persoanele juridice şi fizice. valoarea biletelor de loterie emise Pentru anul 2010 cota maximă a taxei este 0. venitul din vînzări ale bunurilor declarate la licitaţie 4. Plata se efectuează prin transfer bancar la conturle trezoreriale ale bugetului unităţii Taxa de amlasare a publicităţi. Obiectul impunerii este amplasarea. Perioada fiscală este un trimestru. Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale Obiectul impunerii este organizarea licitaţiei sau loteriei. Scutiri sînt acordate pentru: autorităţile publice instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora organizaţiile internaţionale. vînzării patrimoniului de stat şi patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale (UAT). achitării la buget.1%. în conformitate cu tratatele internaţionale la care RM este parte organizatorii licitaţiilor desfăşurate în scopul asigurării rambursării datoriilor la credite. de fermier care au atins vîrsta de pensionare. înregistrate în calitate de întreprinzător organizator al licitaţiilor şi loteriilor. acoperirii pagubelor.

pancartelor.suprafaţa publicitară (afişe. în conformitate cu tratatele internaţionale la care RM este parte producătorii şi difuzorii de publicitate socială şi de publicitate plasată pe trimiterile poştale. Plata se efectuează prin transfer bancar la conturle trezoreriale ale bugetului unităţii Taxa de aplicare a simbolicii locale. care prestează servicii de plasare a anunţilor publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice. Perioada fiscală este un trimestru. telex. în mijloace de transport. Scutiri sînt acordate pentru: autorităţile publice instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora organizaţiile internaţionale.venitul din vînzări ale serviciilor de plasare şi /sau difuzare a anunţilor publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice. înregistrate în calitate de 131 . video. care amplasează publicitate prin intermediul afişelor. Baza de calcul sînt: 1. telegrafice. panourilor şi altor mijloace tehnice. în mijloace de transport. prin alte mijloace 2. telegrafice. prin reţelele telefonice. video. Simbolica locală reprezintă stema unui oraş sau a unui alt tip de localitate. pancarte. a monumentelor istorice Obiectul impunerii este simbolica locală. Termenul de prezentare a dării de seamă şi plată a taxei este stabilit pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. panouri şi alte mijloace tehnice) Pentru anul 2010 cote maxime a taxei pentru venit -5% pentru fiecare m2 – 500 lei/an Pentru anul 2011 cota maximă nu este prevăzută în Codul Fiscal şi autorităţile publice locale stabilesc independent nivelul maxim al cotei. prin reţelele telefonice. Subiecţii impunerii – persoanele juridice şi fizice. prin alte mijloace 2. denumirea lui sau imaginea monumentelor de arhitectură. telex.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban 1.

Pentru anul 2011 cota maximă nu este prevăzută în Codul Fiscal şi autorităţile publice locale stabilesc independent nivelul maxim al cotei.care aplică simbolica locală pe producţia fabricată. Pentru anul 2011 cota maximă nu este prevăzută în Codul Fiscal şi autorităţile publice locale stabilesc independent nivelul maxim al cotei. Plata se efectuează prin transfer bancar la conturle trezoreriale ale bugetului unităţii Taxa pentru unităţile comerciale şi sau de prestări servicii de deservire socială. Bălţi – 700 10800 lei/unitate.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban întreprinzător.1%. Pentru anul 2010 cota maximă a taxei este 0. Scutiri sînt acordate pentru: autorităţile publice instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora organizaţiile internaţionale. Unitate de comercială şi/sau de prestări de servicii de deservire socială. Scutiri sînt acordate pentru: autorităţile publice instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora 132 . Subiecţii impunerii – persoanele juridice şi fizice.care dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări de servicii de deservire socială. Obiectul impunerii este suprafaţa unităţii comercială şi/sau de prestări de servicii de deservire socială. Termenul de prezentare a dării de seamă şi plată a taxei este stabilit pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. Baza de calcul este venitul din vînzări ale producţiei fabricate căreia i se aplică simbolica locală. în conformitate cu tratatele internaţionale la care RM este parte Perioada fiscală este un trimestru. oraşe. Baza de calcul este suprafaţa unităţii comercială şi/sau de prestări de servicii de deservire socială şi tipul mărfurilor desfăcute şi serviciilor prestate Pentru anul 2010 cota maximă se stabileşte în dependenţă de localitatea undea se desfăşoară activitea contribuabilul pentru o perioadă de activitate de un an: Chişinău 18000 lei/unitate. comune (sate ) –5400 lei/unitate. înregistrate în calitate de întreprinzător.

Plata se efectuează prin transfer bancar la conturle trezoreriale ale bugetului UAT. inclusiv care confecţionează sicrie. în conformitate cu tratatele internaţionale la care RM este parte persoanele care practică activităţi de pompe funebre şi acordă servicii similare. Pentru anul 2010 cota maximă se stabileşte în mărime de 20%. Subiecţii impunerii – persoanele juridice şi fizice. Baza de calcul este venitul din vînzări.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban - organizaţiile internaţionale. Plata se efectuează prin transfer bancar la conturle trezoreriale ale bugetului UAT. înregistrate în calitate de întreprinzător care prestează servicii de cazare. obţinute din acordarea de locuri pentru comerţ. obţinute din prestarea serviciilor de cazare. Termenul de prezentare a dării de seamă şi plată a taxei este stabilit pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. Perioada fiscală este un trimestru. Plata trimestrială se calculează în mărime de 1/4 din cota anuală stabilită de autorităţile publice locale. Perioada fiscală este un trimestru. 133 . Baza de calcul este venitul din vînzări. Taxa pentru cazare. coroane. Termenul de prezentare a dării de seamă şi plată a taxei este stabilit pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. Subiecţii impunerii – persoanele juridice şi fizice. ghirlande. flori artificiale. Scutiri sînt acordate pentru: autorităţile publice instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora organizaţiile internaţionale. în conformitate cu tratatele internaţionale la care RM este parte. Pentru anul 2011 cota maximă nu este prevăzută în Codul Fiscal şi autorităţile publice locale stabilesc independent nivelul maxim al cotei. înregistrate în calitate de întreprinzător – administratori ai pieţelor. Taxa de piaţă Obiectul impunerii–servicii de piaţă prestate de pieţe contraplată. Obiectul impunerii–servicii prestate de structurile cu funcţii de cazare.

în conformitate cu tratatele internaţionale la care RM este parte. Scutiri sînt acordate pentru: autorităţile publice instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora organizaţiile internaţionale. Baza de calcul este venitul din vînzări ale biletelor de odihnă şi tratament. Plata se efectuează prin transfer bancar la conturle trezoreriale ale bugetului UAT. care prestează servicii de odihnă şi tratament. în conformitate cu tratatele internaţionale la care RM este parte. Perioada fiscală este un trimestru.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Pentru anul 2010 cota maximă se stabileşte în mărime de 5%. înregistrate în calitate de întreprinzător. Termenul de prezentare a dării de seamă şi plată a taxei este stabilit pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. Taxa de prestare a serviciilor auto de călători 134 . Perioada fiscală este un trimestru. Pentru anul 2011 cota maximă nu este prevăzută în Codul Fiscal şi autorităţile publice locale stabilesc independent nivelul maxim al cotei. Pentru anul 2010 cota maximă se stabileşte în mărime de 1%. Plata se efectuează prin transfer bancar la conturle trezoreriale ale bugetului UAT. Scutiri sînt acordate pentru: autorităţile publice instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora organizaţiile internaţionale. Taxa balneară Obiectul impunerii –serviciile prestate pentru odihnă şi tratament. Termenul de prezentare a dării de seamă şi plată a taxei este stabilit pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. Subiecţii impunerii – persoanele juridice şi fizice. Pentru anul 2011 cota maximă nu este prevăzută în Codul Fiscal şi autorităţile publice locale stabilesc independent nivelul maxim al cotei.

Pentru anul 2010 cota maximă se stabileşte în mărime de 6 lei/m2 anual. Plata se efectuează prin transfer bancar la conturle trezoreriale ale bugetului UAT. Pentru anul 2011 cota maximă nu este prevăzută în Codul Fiscal şi autorităţile publice locale stabilesc independent nivelul maxim al cotei. 1000 lei pentru fiecare autovehicul (microbuz) cu capacitatea de la 9 la 16 locuri inclusiv 1500 lei pentru fiecare autobuz cu capacitatea de de la 17 pînă la 24 locuri inclusiv 1900 lei pentru fiecare autobuz cu capacitatea de la 25 la 35 locuri inclusiv 2100 lei pentru fiecare autobuz cu capacitatea mai mare de 35 locuri. Subiecţii impunerii – persoanele juridice şi fizice. Scutiri sînt acordate pentru: autorităţile publice instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora organizaţiile internaţionale. orăşeneşti şi săteşti. care prestează servicii de parcare. Pentru anul 2011 cota maximă nu este prevăzută în Codul Fiscal şi autorităţile publice locale stabilesc independent nivelul maxim al cotei. care prestează servicii de călători auto pe rutele municipale. Baza de calcul este suprafaţa parcării. Termenul de prezentare a dării de seamă şi plată a taxei este stabilit pînăla data de 5 a lunii următoare lunii de gestiune. Perioada fiscală este luna de gestiune. orăşeneşti şi săteşti. înregistrate în calitate de întreprinzător. în conformitate cu tratatele internaţionale la care RM este parte. înregistrate în calitate de întreprinzător. Obiectul impunerii – prestare a serviciilor auto de călători pe rutele municipale. Pentru anul 2010 cota maximă se stabileşte lunar în mărime de: 500 lei pentru un autoturism cu capacitatea de pînă la 8 locuri inclusiv. Baza de calcul este numărul de locuri în unitatea de transport. orăşeneşti şi săteşti. 135 . Subiecţii impunerii – persoanele juridice şi fizice. Taxa pentru parcare Obiectul impunerii –serviciile prestate pentru parcare.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban pe rutele municipale.

posesorii mijloacelor de transport. Baza de calcul este numărul de cîini aflaţi în posesiune pe parcursul unui an. Perioada fiscală este un trimestru. Plata se efectuează prin transfer bancar la conturle trezoreriale ale bugetului UAT. Calcularea şi perceperea impozitelor se efectuează de către organele împuternicite de administraţia publică locală. Termenul de prezentare a dării de seamă şi plată a taxei este stabilit pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. Perioada fiscală este un trimestru. Termenul de prezentare a dării de seamă şi plată a taxei este stabilit pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. 90 de lei pentru fiecare cîine. 27 lei pentru 2 cîini.care locuiesc în blocuri locative – locuinţe de stat. în mărime de: 9 lei pentru 1 cîine. dacă sînt în posesiune mai mult de 2 cîini. Obiectul impunerii – cîinii. Taxa de la posesorii de cîini. Pentru anul 2010 cota maximă se stabileşte anual. Pentru anul 2011 cota maximă nu este prevăzută în Codul Fiscal şi autorităţile publice locale stabilesc independent nivelul maxim al cotei.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Scutiri sînt acordate pentru: autorităţile publice instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora organizaţiile internaţionale. Taxa pentru amenajarea localităţilr din zona de frontieră care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale Obiectul impunerii – ieşirea din Republica Moldova şi întrarea în Republica Moldova a mijloacelor de transport. apartamente privatizate. în conformitate cu tratatele internaţionale la care RM este parte. Subiecţii impunerii – persoanele juridice şi fizice. Subiecţii impunerii – persoanele fizice. care trec frontiera de stat a Republicii Moldova 136 .cooperatiste şi obşteşti.

tractor cu remorcă autorităţile publice instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora organizaţiile internaţionale. Plata se efectuează prin transfer bancar la conturle trezoreriale ale bugetului UAT. microbus. în conformitate cu tratatele internaţionale la care RM este parte. Calcularea şi perceperea impozitelor se efectuează de către organele împuternicite de administraţia publică locală. Termenul de prezentare a dării de seamă şi plată a taxei este stabilit pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. camoin. tractor cu remorcă. Pentru anul 2010 cota maximă se stabileşte în sumă fixă pentru o unitate de transport la momentul trecerii frontierei de stat: 40 lei pentru un autocar. autobuz.Metode şi tehnici fiscale Ecaterina Balaban Baza de calcul este unitatea de transport din categoria: autobus. Scutiri sînt acordate pentru: 137 . camion. microbuz. Perioada fiscală este trimestrul. Pentru anul 2011 cota maximă nu este prevăzută în Codul Fiscal şi autorităţile publice locale stabilesc independent nivelul maxim al cotei.