You are on page 1of 19

CUPRINS

INTRODUCERE 1.TEHNICA SECURITĂŢII 1.1.MĂSURI ORGANIZATORICE 1.2. MĂSURI TEHNICE 2. NOŢIUNI TEORETICE NECESARE 2.1 CAZANE CU ABURI. GENERALITĂŢI. 2.2 CLASIFICAREA CAZANELOR CU ABUR 3. SECŢIILE PRINCIPALE ALE ÎNTREPRINDERII 3.1 GOSPODĂRIA COMBUSTIBILULUI 3.1.1 INSTALAŢIA DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBIL GAZOS 3.1.2 INSTALAŢIA DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBL LICHID 3.2 SECŢIA DE TURBINE ŞI CAZANE 3.3 SECŢIA ELECTRICĂ 3.3.1 SARCINILE PRINCIPALE 3.3.2 FUNCŢIILE SECŢIEI ELECTRICE 4. ÎNTREBAREA INDIVIDUALĂ:

4.1. PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A ABURULUI IN INSTALATIA DE
CAZANE LA CET-2. 4.2.1 ANALIZA CONSUMULUI SI IMPORTULUI DE PACURA SI CARBUNE IN RM 4.2.2CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎN PERIOADA 2002-2009 5. CONCLUZIE 6. BIBLIOGRAFIE Anexă: Shema termică de principiu a CET-2 Chişinău.

CPTC E-941
Mod. Coal a Nr. docum. Semn. Data

Coal a

1

Doga. Semn. Ea are putera de 240 MW . CET-2 asigură funcţionarea în paralel a acestor două surse printr-o reţea termică. ca până în anul 1965 să crească nivelul sarcinilor termice.INTRODUCERE Locuitorii mun. totodată. situată la o distanţă de 2 km de CET. plus 3 cazane de încălzire a apei tur-retur cu o capacitate de 100 Gcal /oră şi 3 cazane de vîrf a cîte 180 Gcal/oră. iar conducta magistrală să fie instalată pe strada 41 din direcţia zonei Rîşcani. are în componenţa sa 3 blocuri energetice fiecare cu puterea de 80 MW. conform deciziei consiliului tehnic. Centrala electrică cu termoficare nr.Dezvoltarea alimentării centralizate cu căldură a fost fixată în „Schema termoficării oraşului Chişinău în perioada anilor 1964-1970. când „Teploenergoproiect” din Kiev elabora proiectul tehnic pentru termoficarea Chişinăului. volumul de bază al construcţiilor locative era transferat în zona Râşcani. datorită dezvoltării treptate a industriei. 80% dintre locuinţele din Chişinău de pe atunci erau situate în zona Râşcani. Chişinău se găsesc în anul 1956. au fost date în exploatare CET-2 şi reţeaua termică cu diametrul de 1000 mm. la o distanţă de 2km de Centrala Electrică de Termoficare.1957). În anul 1977. face posibilă funcţionarea reţelelor termice în perioada estivală. în perioada sezonului de încălzire şi. agriculturii şi în general a economiei avem nevoie de o termoficare dezvoltată. ce asigură apa caldă menajeră. Dat fiind că. 8 a conductei retur.Cazanele energetice consumă ca combustibil gaz natural care vine prin conductă sau păcură care este transportat în cisterne. în 1958. a fost prevăzut. În Republica Moldova ca resurse energetice primare sunt consideraţi combustibilii. În conformitate cu Hotărârea CC al PC al Moldovei şi a Consiliului de Miniştri al RSSM „Cu privire la dezvoltarea construcţiei de locuinţe în RSS Moldovenească”. urmând ca mai apoi să-şi schimbe direcţia spre centrul Chişinăului. docum. Data Coal a 13 .2 din Chişinău a fost dată în exploatare în anul 1976 pe 31 decembrie . În condiţiile ţării noastre. Chişinău beneficiază de servicii de alimentare centralizată cu energie termică pentru încălzire şi apă caldă de consum încă din anii ’60. luându-se în calcul perspectivele de dezvoltare până în anul 1980”. ce unea CET-1 si CET-2 cu staţia de pompare nr. Coal a Nr. aprobat de Consiliul Economiei Naţionale al RSSM un an mai târziu (26. atît gazoşi cît şi lichizi. Începuturile sistemului de alimentare centralizată cu energie termică a or. După cum se CPTC E-941 Mod. spre strada A.08.

docum. deci în această situatie se impune un consum cît mai adecvat acestor resurse energetice. Data Coal a 13 . ceea ce crează rebuturi faţa de consumatori. divizarea reţelelor termice în zone hidraulice independente au condiţionat construcţia a 22 de staţii de pompare pentru conductele de alimentare şi conductele retur ale reţelelor termice magistrale. CPTC E-941 Mod. Semn. Coal a Nr. Apa utilizată în magistralele este pompată direct din rîul Nistru care apoi trebuie să treacă o filtrare şi desalinizare pentru a proteja utilajul tehnic al centralei de depunerile de săruri minerale care ca urmare pot duce la avarii şi stoparea procesului tehnologic.cunoaşte combustibilul este importat. Relieful complex al terenului şi. în legătură cu aceasta.

trebuie să fie de tensiune coborită (12 V). CPTC E-941 Mod. Coal a Nr. Executarea lucrărilor de întreţinere. Sursele de energie electrică pentru iluminat şi alimentarea de acţionare a diferitelor scule şi dispozitive necesare lucrărilor. şi reparaţie a instalaţiilor se face pe baza de autorizaţie de lucru în care sunt prevăzute toate elementele necesare prevenirii şi evitării accidententelor de muncă. În acest sens se utilizează dispozitive de închidere şi blocare a elementelor de comanda şi acţionare. Una dintre măsurile împortante este descărcarea instalaţiei de presiune şi fluid (golirea) precum şi verificarea lipsei de presiune şi de fluid în instalaţia care urmează a fi reparată. Personalul de exploatare are sarcina de a separa de instalaţia aflată în funcţiune. Pe cablurile instalaţiilor de alimentare cu energie electrică a motoarelor de acţionare se montează scurtcircuitoare . Lucrările se execută sub supravegherea unui conducător de lucrări nominalizat împreună cu echipa de lucru în autorizaţia de lucru.1 MĂSURI ORGANIZATORICE Măsurile organizatorice au un rol general şi sunt valabile pentru toate instalaţiile termomecanice. La lucrări de durată mai mare în afara închiderii şi blocării organelor de închidere (vane. ţinînd cont de caracteristicile tehnico-funcţionale şi de condiţiile tehnice de exploatare ale fiecarei instalaţii. Din măsurile organizatorice se desprind cîteva principii generale. 1. instalaţia la care se face admiterea la lucru şi de a duce la îndeplinire toate măsurile de protecţie a muncii prevăzute îin autorizaţia de lucru. mutarea la un alt loc de muncă sau terminarea lucrarilor se consemnează în autorizaţia de lucru. Semn. îngrădirea zonelor separate pentru lucrări.1. Dreptul de emitere a autorizaţiilor de lucru este conferit numai persoanelor din conducerea tehnico-operativă care cunosc instalaţiile şi au competenţa de a prevedea toate măsurile tehnice şi organizatorice necesare executării lucrarilor fără producerea unor accidente de muncă. Măsurile tehnice de protecţie a muncii sunt specifice fiecărui tip de instalţie. TEHNICA SECURITĂŢII 1. docum. Întreruperea lucrărilor. Data Coal a 13 . montarea de tăbliţe avertizoare.2 MĂSURI TEHNICE Instalaţiile date în reparatie trebuie astfel separate încît să nu fie posibilă repunerea lor în funcţiune în mod accidental. ventile. robinete) se montează şi flanşe oarbe. Admiterea la lucru se face numai de către personalul de expoatare în competenţa căruia întra comanda operativă a instalaţiilor respective.

De asemenea. conducte şi recipienţi sub presiune. Măsurile de prevenire şi stingerea incendiilor sunt cuprinse în normele elaborate de Ministerul Energeticii şi cuprind atît regulile de pază şi prevenire cît şi dotaţiile cu mijloace de stingere şi de utilizare a acestor mijloace în caz de incendii . de supraveghere. din care cauză trebuiesc eliminate neentaşietăţile din instalaţiile de preparare a prafului de cărbune. În executarea manevrei întotdeauna trebuie să existe în afara persoanei de execuţie o persoana. Curăţenia este o masură esenţială de prevenire a incendiilor iar ordinea şi curăţenia o masură esanţială de prevenire a accidentelor de muncă. Coal a Nr. Aglomerările de praf de cărbune se pot autoaprinde. CPTC E-941 Mod. centură de siguranţă etc. trebuie evitată circulaţia persoanelor sau staţionarea acestora în locuri periculoase cum ar fi: sticlele de nivel.) De asemenea. controlul etanşietăţii instalaţiilor de alimentare cu combustibil gazos şi lichid. supape de siguranţa şi de explozie. flanşe şi armaturi. detectarea şi eliminarea scurgerilor de ulei şi a altor materiale combustibile. puţuri şi canale. Semn. Data Coal a 13 . cu o calificare superioara. Una din măsurile foarte împortante pentru prevenirea exploziilor este ventilarea cazanelor înainte de aprinderea focului. Pentru fiecare tip de instalaţie precum şi pentru fiecare gen de lucrări trebuie respectate toate prevederile normelor de protecţie a muncii în instalaţiile termomecanice şi electrice elaborate de Ministerul Energeticii. de gaze combustibile şi de combustibil lichid. staţii şi tablouri electrice de forţă etc. instalaţiile de hidrogen. prezintă un grad foarte mare de periculozitate instalaţiile de ulei.Personalul trebuie să fie echipat cu echipamente de protecţie adecvate lucrărilor ce le efectuează şi este obligat să utilizeze mijloace de protecţie prevăzute de norme pentru lucrările respective (scule şi materiale izolante. De asemenea. cască de protecţie. O atentie deosebită trebuie acordată pericolelor pe care le prezintă instalaţiile electrice în amorsarea şi producera unor incendii. În unele situaţii nu se pot face lucrari cu pericol de incendiu şi explozie decît pe baza unei autorizaţii speciale denumită permis de foc. în efectuarea manevrelor de exploatare trebuie respectate anumite reguli şi luate anumite precauţiuni. docum. detectarea scapărilor de gaze şi păcura. Măsurile de pază şi prevenirea incendiilor au drept scop eliminarea surselor şi împrejurărilor care ar putea genera incendii precum şi modalitaţile de alarmare şi stingerea incendiilor sau inceputurilor de incendii. mănuşi şi ochelari de protectie. Astfel manevrele se fac în baza instrucţiunilor tehnice interne de exploatare şi pe baza de foi de manevră.

pa care o furnizeaza unui consumator. acest personal este primul care trebuie să intervină în alarmarea avariilor sau incendiilor şi în acordarea primului ajutor în cazuri de accidente de muncă.Personalul de exploatare are obligaţia de serviciu de a controla instalaţiile din componenţa sa şi de a sesiza toate situaţiile care ar putea conduce la avarii.1 CAZANE CU ABURI. Totodata. Coal a Nr. În generatoarele de abur au loc fenomene complexe chimice. Schema generală a unui cazan de abur. Semn. 2. Generatorul de abur reprezintă un complex de instalaţii care realizează transformarea energiei chimice a combustibilului sau alte forme de energie (electrică sau nucleară) în caldură. GENERALITĂŢI. poartă numele de cazane de abur. mecanice şi hidraulice. Generatoarele de abur care transformă energia chimică a combustibililor naturali în caldură. sub formă de abur sau de apă caldă. CPTC E-941 Mod. docum. accidente sau incendii. Data Coal a 13 .

27) canal de gaze de ardere. 25) alimentator de cărbune. 12) sistem vaporizator. de la moară la arzator. 7) gaze de ardere formate prin arderea cărbunelui din focar. . 24) canal de aspiraţie a gazelor de ardere recirculate.95 < x < 0. 8) cenusa antrenată separată în instalaţia de desprăfuire a gazelor de ardere. Coal a Nr. docum. întra în sistemul vaporizator 12 în care la temperatura de saturaţie îsi schimbă starea de agregare din lichid în abur saturat umed. Temperatura apei la ieşirea din economizor (t ee ) are valoarea dată de relaţia : ( ts − 40 ) < tee < ts [0 C ]. 21) conductă de abur supraîncălzit intermediar. 23) conducta de amestec praf de cărbune – gaze de ardere recirculate. 16) aer necesar arderii. 13) supraîncalzitor de bază primar. unde îsi ridică temperatura pîna la temperatura nominală cu care pleacă la consumator. 2) buncar de cărbune.supraîncălzirea aburului: din sistemul vaporizator. 14) supraîncălzitor intermediar (secundar). 15) tambur. fincţionează cu gaze de ardere recirculate.vaporizarea apei: apa preîncalzită în economizor pînă aproape sau chiar pînă la temperatura de saturaţie. aburul format are un titlu x dat de relatia: 0. 20) conductă de abur supraîncălzit. . după care se întoarce la cazan pentru a-şi ridica din nou temperatura într-un schimbător de caldură numit supraîncălzitor intermediar (secundar) 14. 5) preîncalzitor de aer. reducîndu-şi presiunea şi temperatura. 19) instalaţie de desprafuire a gazelor de ardere. numită pompă de alimentare. aspirate din focar. Data Coal a 13 . 26) conducta de abur saturat. 3) instalaţie de uscare a cărbunelui înainte de intrare în moara. 22) întrarea apei de alimentare în economizor. aburul suferă o destindere partială în turbină. 8a) cenusa antrenată separată din gazele de ardere în canalul de gaze. Semn. Transformarea respectivă se realizează într-un schimbător de căldură denumit economizor 11. La cazane cu debite de abur ridicate. 9) zgura evacuată din focar.99 şi trece în supraîncălzitorul de bază (primar) 13. 17) ventilator de aer. Etapele principale ale transformarii fluidului de lucru în cazanul de abur sunt: . CPTC E-941 Mod. 4) moară pentru pulverizarea cărbunelui. 18) ventilator de gaze de ardere. 11) economizor. 6) arzator de cărbune pulvereizat. Cazanul de abur este alimentat cu fluid de lucru (apă) cu ajutorul unei pompe.1) focar . 10) gaze de ardere recirculate din focar pentru uscarea cărbunelui. cazanul în acest caz se numeste cu supraîncălzire intermediară a aburului. 26) colector.preîncalzirea apei de la temperatura apei de alimentare (t aa ) pînă la temperatura de saturaţie (t s ) sau pînă aproape de temperatura de saturaţie.

La presiuni mai mari. docum. Circulaţia gazelor de ardere 7 prin cazan şi evacuarea acestora prin coş în atmosferăa se face cu ajutorul ventilatoarelor de gaze de ardere (exhaustoarelor) 18. 3. aceasta fiind înlocuită cu circulaţia asigurată de o pompă de circulatie PC. Aproape de punctul critic la presiune pk ≈ 225 bar (22 MPa) δ ab = δ apa şi δ e = δ apa . Semn.Sistemul vaporizator (în care se face vaporizarea apei) este format din rezervorul de apă al cazanului numit tambur 15 şi un sistem de ţevi 12 care asigură circulaţia fluidului de lucru. Suprafeţele de schimb de caldură sunt susţinute de un schelet metalic. În această situaţie circulaţia naturală nu mai are loc. Deoarece δ ab << δ apa . Dacă circulaţia fluidului se face pe principiul termosifonului (diferenţa de densitate). Coal a Nr. SECŢIILE PRINCIPALE ALE ÎNTREPRINDERII 3. care susţin şi zidaria refractată ce separă gazele de ardere de mediul ambiant. Circulaţia aerului necesar arderii 16 prin preîncălzitorul de aer 5 şi arzătorul 6 se face cu ajutorul ventilatoarelor de aer 17.1 GOSPODĂRIA COMBUSTIBILULUI CPTC E-941 Mod. format din stîlpi şi grinzi. Data Coal a 13 . cazanul se numeşte cu circulaţie naturală (principiu aplicat la presiuni mai mici de 18 MPa). rezultă δ e < δ apa ceea ce permite o circulatie a fluidului pe principiul termosifonului. δ ab = densitatea aburului şi δ apa = densitatea apei. numită pompă de circulaţie. între cazan şi ventilatorul de gaze de ardere se montează o instalaţie de desprăfuire a gazelor de ardere 19. În cazul în care combustibilul conţine materie minerală necombustibilă . fluidul de lucru este vehiculat în vaporizator cu ajutorul unei pompe. La circulaţia naturală în ţevi (ecrane) emulsia are densitatea dată de relaţia: δ e = xδ ab + (1 − x)δ apa în care : x = titlul aburului .

05 mm pîna la 0. docum.1. Cu privire la combustibilii lichizi se mentionează că în scopul măririi suprafeţelor de contact cu aerul. pacura şi gazul. gazele de ardere antrenînd în focar vapori de combustibil nears. acesti combustibili ard în stare pulverizata. care este mai costisitor. Data Coal a 13 . arderea devine incompleta. Calitatea pulverizării şi amestecării combustibilului lichid cu aerul exercită o influenţă hotaritoare asupra întregului proces de ardere. dar rece şi diametrul picăturilor pulverizate este sub valoarea optimă. O altă proprietate caracteristică combustibililor gazoşi este viteza de propagare a flacşrii în amestecul combustibil aer. Aceste instalaţii sunt cu atît mai voluminoase şi mai complexe cu cît CPTC E-941 Mod. cînd în urma oxidarii.5 mm.1 INSTALAŢIA DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBIL GAZOS Natura şi caracteristicile instalaţiilor de alimentare cu combustibil depind de natura combustibilului utilizat. precum şi de forma focarului şi tipul arzatorului. Coal a Nr. În anumite proporţii de amestec gaze – aer. La centrala electrică cu termoficare (CET-2) se foloseste combustibil de lucru – gazul natural. În aceste rezervoare sunt acumulate circa 20000 t de combustibil lichid (pacură). Aprinderea se caracterizează printr-o perioadă preliminară. Dacă aerul întrodus în focar este în cantitate suficientă. aceasta depinde de natura amestecului de gaze şi de compoziţia acestuia. Semn. A fost luată hotarirea de a folosi gazul deoarece el este mai ieftin şi mai usor de transportat prin conducte. Dar însă exista rezervoare în care permanent există o cantitate de pacură care serveste ca siguranţa în caz ca va fi nevoie de a o folosi ca combustibil în locul gazului. Însa centrala poate functiona pe doua tipuri de combustibil. pe cînd pacura trebuie transportată în cisterne prin intermediul căilor ferate sau autocamioanelor. 3. Arderea combustibilului gazos presupune două etape: aprinderea şi arderea propriu-zisa. în sistem are loc acumulare de caldură însoţită de o crestere treptată a temperaturii pîna la atingerea temperaturii de aprindere (circa 700 0 C ) după care reacţia de oxidare se accelerează foarte mult şi se transformă în ardere propriu-zisă. picăturile de combustibil plutesc în curentul de aer şi de aceea ele trebuie sa aiba astfel de dimensiuni încît să nu cadă din acest curent. Şi anume este folosit gazul natural şi păcura.La centrala la care petrecem practica CET-2 sunt folosite două tipuri de combustibil: gazos şi lichid. amestecul devine explozibil. La arderea sub forma de jet. Diametrul picaturilor pulverizate variază de la 0.

combustibilul. Instalaţia de alimentare cu combustibil gazos.manometrul cu mercur sau tub elastic dinaintea arzatoarelor 6.manometrul cu tub elastic 5.conducta de drenare 11. Aceste ventile inclusiv staţia de reglare a gazelor se aflţ în exploatarea intreprinderii de distribuţie a gazelor. o staţie de reducere – reglare. Gazul combustibil poate ajunge la staţia de reducere – reglare cu o presiune relativ mare (de exemplu 25 bar). 8 şi 9 (8 pentru reglare debit. În figura de mai jos se prezintă instalaţia de alimentare cu gaze a unui cazan. este inferior (o putere calorifică mai mică şi un conţinut de umiditate şi cenuşă mai ridicat). . Semn. .robinetul de reglare 3 cu acţionare manuală. Instalaţia de alimentare a unui cazan cuprinde urmatoarele elemente: . .ventile de aerisire 12 şi conducta de aerisire13.arzatoarele 10 racordate fiecare prin două robinete în serie. . Schema unei instalaţii de alimentare cu combustibil gazos a arzatoarelor unui cazan de abur. . . . Data Coal a 13 . O instalaţie de alimentare cu gaze cuprinde în principal. 9 pentru închidere). din conductele care sosesc de la staţia de reducere – reglare. Coal a Nr. .vana cu sertar 1 actionează electric pentru izolarea de conductele de distribuţie.contorul de gaze 2.clapeta de gaze cu închidere automată 4.termometru cu mercur 7. CPTC E-941 Mod. Din conductele centralei se alimentează cazanele de abur. şi instalaţia de gaze din sala cazanelor care alimentează arzătoarele de gaze ale cazanelor. Din staţia de reducere – reglare pornesc conductele de alimentare cu gaze a centralei. . care se pot izola faţa de staţie prin ventile. din punct de vedere energetic. docum.

Semn.la oprirea ventilatoarelor de aer. iar în celălalt se acumulează pacura descarcată pentru decantare de apă şi impuritaţi. Unul din rezervoare furnizeaza pacură pentru consum.1.Pentru evitarea unor accidente prin eventuale explozii în instalaţiile de gaze. ventilele 1 – 4 – 9 sunt interblocate electric. pompele centrifugale 5 şi preîncălzitorele de pacură 6. Pe de alta parte robinetul 4 se închide automat în urmatoarele cazuri: . Pentru a asigura fluiditatea pacurii la descarcare.la creşterea presiunii gazului peste valoarea maximă admisă. docum.2 INSTALAŢIA DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBL LICHID Gospodaria de pacură a unei centrale cuprinde instalaţiile prezentate în figura de mai jos.la oprirea ventilatoarelor de gaze ale cazanului. Din acesta trece prin filtrele 3 la pompele cu roti dintate 4. vagoanele cisternă se incălzesc cu abur adus printr-o conductă prevazută cu racorduri pentru fiecare gură de descarcare. . Pacura se aduce cu vagoane cisternă la rampa de descarcare 1. Coal a Nr. Pacura pentru consum este pompată prin staţia din filtrele 3’. Data Coal a 13 . care o traverseaza în razervoarele de baza 7. Diferenta de debit fată de consum este retrimisă la rezervoare prin conducta de retur 8. pacura ajunge în rezervoarele tampon 2. CPTC E-941 Mod. prin cadere liberă. respectiv la scaderea presiunii gazului sub valoarea minimă admisă în conducta de gaze. Din conducta de descărcare. . 3.

2 din Chişinău este dotată cu trei blocuri energetice. Pentru asigurarea pulverizăarii. docum. temperatura gazelor de evacuare 125 0 C . Data Coal a 13 . Rezervoarele tampon (de descărcare) pot lipsi dar în acest caz rezervoarele de bază trebuie sa fie subterane.Atît rezervoarele de descarcare (tampon) cît şi cele de bază sunt încălzite cu abur care circulă prin serpantinele montate în aceste rezervoare. randamentul 93.8% . Semn. presiunea în tambur 155 bar. 3. fiecare fiind compus dintr-un cazan.2 SECŢIA DE TURBINE ŞI CAZANE Centrala electrică cu termoficare nr. o turbină şi un generator. pacura trebuie să realizeze o viscozitate corespunzatoare. Coal a Nr. temperatura apei de alimentare 230 0 C . Gospodaria de pacură. încalzindu-se în acest scop în preîcălzitoarele 6. CPTC E-941 Mod. Cazanel fiind de tip ТГМ– 96Б cu următorii parametri : - productivitatea 480 t/oră. presiunea aburului supraîncălzit 140 bar.

MPa Temperatura apei de răcire. Data Coal a 13 . Semn. m Temperatura apei de alimentare. rot/min PT-80/100 – 130/13 80 100 12. este prevazută cu turbina de presiune inaltă şi turbina de joasa presiune. t Lungimea turbinei. ºC Consumul specific de căldură.28 0. Coal a Nr. ºC Debitul apei de răcire.75 565 1. Ei îi apartine o priza industrială şi două pentru termoficare.03 300/200 7 0. Mpa Debitul maxim. t/h Numărul de prize pentru regenerare Presiunea aburului la ieşire din turbină. docum. În tabelul de mai jos sunt enumeraţi mai amanunţit toţi parametrii: Mărimi caracteristice Puterea nominală.La CET-2 sunt instalate trei turbine de tip PT-80/100 – 130/13. MW Puterea maximă. MPa Temperatura aburului viu. Mpa Presiunea aburului în priza de termoficare.24 249 9585 3000 CPTC E-941 Mod.5 20 8000 282 25. m3/h Masa turbinei. ºC Presiunea aburului în priza industrială. kJ/(kW·h) Turaţia.098 – 0. MW Presiunea aburului viu.

3. În compănenţa secţiei electrice intră: Sectorul de expluataţie (personalul secţiei şi personalul operativ). mijloacelor de protecţie. .Respectarea cerinţelor protecţiei mediului ambiant.1 Sarcinile principale .Duce evidenţa şi a naliza.Organizează şi efectuiază reparaţii capitale şi curente a: ● generatoarelor electrice.Efectuează deservirea operativă a atilajului. . . efectuiază reparaţii în acz de avarii.Menţinerea utilajului in permanentă disponibilitate pentru a asigura sarcina electrică necesară. Data Coal a 13 . duce evidenţa funcţionorii utilajului. ● utilajul electric al compresoarelor.Efectuiază lucru pentru reducerea cheltuielilor de energie electrică pentru serviciilor proprii a centralei (evidenţa strictă a energiei electrice.2 Funcţiile secţii electrice .Îndeplinirea greficelor de sarcină şi asigurarea volumelor de vînzare necesare de energie electrică. . reducere mersului în gol ş. Coal a Nr. 3. economice şi fără avarii a utilajului secţiei. .a. ● mijloacelor de comunicaţii. ia măsuri contra avariilor. ● cablurilor. raţionalizare şi invenţii.). Semn. reducerea cheltuielilor de expluatare şi reparaţie. . automatizării. ● batereei de acumulatoare.Asigurarea funcţionării sigure. mecanismelor şi încăperilor aflate în componenţa secţiilor. docum. ● motoarelor electrice. ● transformatoarelor de putere şi de măsură. CPTC E-941 Mod. computerizării. .3 SECŢIA ELECTRICĂ 3.Micşorarea sinecostului producţiei din contul perfecţionării organizaţiei muncii.3. mecanizării.Controlul funcţionării şi stării utilajului. .Organizarea şi efectuarea materialelor izolatoare.3. Sectorul de reparaţii. . ● iluminatului electric.

4. Data Coal a 13 . - 4. 2 din Chişinău este dotată cu trei blocuri energetice.circuitul de răcire. Sectorul СДТУ. Cazanel fiind de tip ТГМ– 96Б cu următorii parametri : - productivitatea 480 t/oră. presiunea aburului supraîncălzit 140 bar.8% .circuitul electric.2. temperatura gazelor de evacuare 125 0 C . V .circuitul aer-gaze arse.2 CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎN PERIOADA 2002-2009 CPTC E-941 Mod. ÎNTREBAREA INDIVIDUALĂ 4. II . Semn. o turbină şi un generator. presiunea în tambur 155 bar. Pentru o centrala termica schemade principiu cuprinde următoarele circuite principale: I .1 PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A ABURULUI IN INSTALATIA DE CAZANE LA CET-2. este prevazută cu turbina de presiune inaltă şi turbina de joasa presiune. La CET-2 sunt instalate trei turbine de tip PT-80/100 – 130/13. Centrala electrică cu termoficare nr. Ei îi apartine o priza industrială şi două pentru termoficare.2.1 ANALIZA CONSUMULUI SI IMPORTULUI DE PACURA SI CARBUNE IN RM 4. docum. randamentul 93. IV. temperatura apei de alimentare 230 0 C .circuitul combustibilului. Funcţionarea centralei termoelectrice este asigurată Prin vehicularea unor fluide de lucru prin elementele de circuit. III . fiecare fiind compus dintr-un cazan. Coal a Nr.- Laboratorul electrotehnic.circuitul apă-abur.

Semn.Structura producţiei de energie electrică pe tipuri de producători. total inclusiv produsă de: centrale termoelectrice centrale hidroelectrice alte instalaţii 268 241 27 90 84 6 88 82 5 1 106 98 7 1 102 95 7 95 91 3 1 94 87 7 89 84 5 - CPTC E-941 Mod. docum. Coal a Nr. total inclusiv produsă de: centrale termoelectrice centrale hidroelectrice alte instalaţii 1179 1057 121 1 2003 1046 977 64 5 2004 2005 Milioane kWh 1022 958 59 5 1229 1137 85 7 2006 1192 1108 77 7 2007 1100 1061 33 6 2008 1096 1008 82 6 2009 1033 972 55 6 Terajouli Energia electrică. Data Coal a 13 . 2002 Energia electrică. total inclusiv produsă de: centrale termoelectrice centrale hidroelectrice alte instalaţii 11237 10093 1144 3752 3518 234 3682 3449 213 20 4430 4098 305 27 4293 3992 276 25 3964 3823 120 21 3950 3632 297 21 3721 3503 197 21 Mii tone echivalent cărbune Energia electrică. total inclusiv produsă de: centrale termoelectrice centrale hidroelectrice alte instalaţii 383 344 39 128 120 8 125 117 7 1 151 140 10 1 146 136 9 1 135 130 4 1 135 124 10 1 127 120 7 - Mii tone echivalent petrol Energia electrică.

total inclusiv în: industrie construcţii transporturi argicultură comerţ şi servicii comunale vîndut populaţiei alte lucrări şi necesităţi 2002 3781 2449 733 9 61 63 566 774 243 2003 4629 2527 865 8 51 52 581 836 134 2004 4383 2634 871 10 47 48 539 964 155 2005 4196 2921 974 10 50 51 671 1041 124 2006 4074 3215 1026 14 58 55 753 1154 155 2007 4031 3364 1049 15 65 50 745 1295 145 2008 4058 3428 948 14 62 54 841 1371 138 2009 3974 3378 872 13 50 59 866 1450 68 CPTC E-941 Mod. pe principalele activităţi ale economiei naţionale. docum.Producţia de energie electrică. milioane kWh Resurse de energie electrică. Coal a Nr. milioane kWh Consumul de energie electrică. Semn. Data Coal a 13 . total Consumat energie electrică.

majorarea gradului de fiabilitate în funcţionarea CET-2. extinderea reţelelor electrice. crearea condiţiilor de muncă şi de odihnă a personalului de producere. lipsa decontărilor pentru energia termică furnizată. primordial pentru SA "CET-2" este organizarea realizării planului investiţional pentru anii următori în următoarele direcţii prioritare: reducerea cheltuielilor şi resurselor energetice în procesul de producere. Data Coal a 13 . SA "CET-2" din Chişinău în cei 25 de ani a livrat consumatorilor oraşului şi republicii 21. În final putem spune că după 28 ani din ziua cînd a fost pusă în funcţiune primul bloc energetic şi centrala a început să alimentze oraşul Chişinău cu energie electrică şi termică. Astăzi centrala e pusă la încercare. Aşa dar. CPTC E-941 Mod.1 mln Gcal de energie termică. renovarea fondurilor fixe. tehnic competentă din care 44% au studii superioare şi medii speciale. ea se ciocneşte cu astfel de probleme: periodic apar restricţii de furnizare a gazului cu toate că centrala are posibilitate de a funcţiona concomitent cu trei blocuri energetice. Semn. nu sunt reglate raporturile reciproce cu serviciile de dispecerat al SA "Termocom" şi SA "Termoelectrica". modernizarea proceselor tehnologice.7 mlrd kWt/h de energie electrică şi 44. în cele din urmă. Atingînd puterea sumară energetică de 240 MWt şi 1200 Gcal .CONCLUZIE. docum. Coal a Nr. Circa 600 angajaţi ai SA "CET-2" asigură zi şi noapte producerea energiei electrice şi termice. Executarea sarcinilor de producţie a SA "CET-2" din Chişinău este asigurată de personalul de o înaltă calificare.

Mircea Cirlea 10. Eugen Pavel . Panoiu “Ghid de pregatire profesionala in termoenergetica” Bucuresti 1989 – P . V . F . “Turbine cu abur” Bucuresti 1981 – Gavril Creta 8. “Turbine cu abur” Bucuresti 1976 – Titus Grecu . 5.md CPTC E-941 Mod.Islinschii 2. Lagovschii .com 12. “Energie . “Termotehnica” Bucuresti 1974 – N . Pacsver “Cazane de abur si recipiente sub presiune” Bucuresti 1972 – M .statistica. Aldea “Cazane de abur” Bucuresti 1982 – Nicolae A . Semn. “Dictionar politehnic” Chisinau 1984 – A . 6.BIBLIOGRAFIE .I. Rouadedeal 7. “Centrale termoelectrice” Bucuresti 1972 – A . docum. www. 3. A.md 11. B . 1.wikipewdia. 4. Data Coal a 13 . Bocanete . Coal a Nr. www. Leonachescu 9. recuperare . economie . Calin Mihaileanu . gospodarie” Bucuresti 1988 – Ioan Carabogdan .termocom. www.