You are on page 1of 11

Clasificarea erorilor şi complicaţiilor endodontice.

În procesul tratamentului endodontic este posibil să apară relativ des un şir de complicaţii şi erori medicale, datorate particularităţilor evoluţiei proceselor patologice in pulpă sau în periodont, particularităţilor anatomice ale dinţilor, stării imunologice şi a reacţiei pa~ientului. Principalele cauze ale erorilor în cazul tratamentului endodontic sunt: • • • • Necunoaşterea anatomiei şi morfologiei dinţilor; Prezenţa zonelor, care topografic se învecinează cu risc posibil; Utilizarea instrumentelor endodontice necorespunzătoare; Utilizarea metodelor (tehnicilor) de tratament incorecte.

Clasificarea erorilor şi complicaţiilor, care pot apărea în timpul tratamentului endodontic: 1. Erori şi complicaţii care pot apărea în regiunea coronară a dintelui şi parodonţiului marginal în timpul creării accesului şi lărgirii orificiilor de intrare în canal: 1.1. Erori şi complicaţii mecanice: 1.1.1. Nedeschidere a camerei pulpare a dintelui (eroare de trepanare); 1.1.2. Camera pulpară a dintelui prea larg deschisă; 1.1.3. Deschidere incompletă a camerei pulpare; 1.1.4. Perforare a coroanei cu afectarea parodonţiului marginal; 1.1.5. Perforaţie intraradiculară: 1.1.6. Fracturare a frezei. 1.2. Erori şi complicaţii chimice: 1.2.1. Parodontită marginală arsenicală: 1.2.2. Parodontită marginală apărută în urma folosirii acidului tricloracetat, sulfuric, clorhidric etc.

Erori şi complicaţii, care pot apărea la nivelul rădăcinii dinţilor. 2.1. Crearea pragurilor. 2.2. Căi false (perforarea pereţilor canalului radicular); 2.3. Fracturare a instrumentelor în canalul radicular; 2.4. Obturare parţială a canalului radicular;

iar din dreapta este prezentată o radiografie. colaps. obturarea canalelor radiculare cu refularea materialului după apex). 3. Pot fi câteva cauze ale perforării peretelui apical al canalului radicular: 1. Încercarea de a trece canalul cu efort în cazul blocării accesului cu rumeguş de dentină. Afectate a parodontiului apical cu alte substante chimice. .2. care dispun de flexibilitate sporită. Deschiderea insuficientă a cavităţii dintelui sau incercarea de a prelucra canalul radicular fără cre area accesului direct al instrumen tului endodontic în canal. Traumă mecanică a parodonţiului apical.2. 2. Împingere a maselor putride după apex.3. 3. Schema perforaţiei apicale a peretelui canalului apical este prezentată în figura stângă.Utilizarea instrumentelor cu vârf agresiv. 4. Aspirare a corpilor străini. în 9% cazuri din toate erorile[101]. Afectare a formaţiunilor anatomice înconjurătoare (sinusuri.Erori şi complicaţii posibile în parodonţiul apical. Hemoragie în canalul radicular.1. 3. . conform unor date. Alegerea incorectă a instrumentarului endodontic. enfizemui ţesuturilor moi. Erori generale: 4. 3. Perforaţie apicală a canalului radicular. 3.4. Înghiţire a acelor (instrumentelor) endodontice. 3. 5.Utilizarea instrumentelor mecanice pentru prelucrarea canalelor curbe. În cazul lărgirii canalelor curbe este util de utilizat instrumente cu vârf bont din aliaj nichel-tiran (ProFile-uri). care ilustrează perforaţia rădăcinii meziale în urma utilizării unui file neflexibil cu vârf activ (ascuţit).5. 4.3. Perforaţia apicală se întâlneşte. Afectare a parodonţiului apical de origine chimică: 3.2.1.3.3. Leşin. 4. 3.1. Afectare arsenicală a parodonţiului apical.

el trebuie flexat corespunzător curburii canalului.Profilaxia acestei complicaţii constă în respectarea unor reguli: • In timpul lucrului trebuie folosite procedee tehnice îndreptate spre prevenirea blocării canalului radicular cu rumeguş de dentină. La blocarea canalului poate duce şi înlăturarea incompletă a pulpei. Trfbuie utilizată cu exactitate maximă lungimea de lucru a canalului radicular.supralărgirii longitudinale a canalului în treimea medie la "curbura mică" a rădăcinii. utilizarea Safety Hedstrăm. Cauzele acestor complicaţii cel mai des sunt utilizarea prea timpurie a instrumentului de mărime mare şi nerespectarea regulii de revenire la un file mai mic pentru controlul permeabilităţii canalului pe toată lungimea. file-urilor flexibile şi a instrumentelor rotative din nicheltitan. • În timpul lărgirii canalului cu file-uri trebuie de efectuat mişcări de pilire. Blocare a canalului cu rumeguş de dentină sau cu ţesuturi moi. Profilaxîă' perforaţiei longitudinale a canalului radicular include aceleaşi manipulaţii şi procedee tehnice. şi irigarea insuficientă a canalelor în procesul de prelucrare instrumentală. Perforaţie longitudinală a peretelui canalului radicular. ca şi profilaxia lărgirii excesive a canalului în treimea medie a suprafeţii interne a rădăcinii: • evaluarea preventivă a particularităţilor anatomo-topografice ale canalelor şi rădăcinilor dintelui. apariţia acestor complicaţii poate fi provocată şi de particularităţile anatomice ale rădăcinilor. utilizarea" tehnicii antiperforative". supralărgirea unui canal îngust. lucrarea într-un canal curbat cu instrumente flexate insuficient. flexarea preventivă a file-ului. • lărgirea canalului nu mai mult de 2-4 numere de la lăţimea primară. • Înainte de a introduce instrumentul în canal. bazându-ne pe datele radio grafiei diagnostice şi "de măsurare". În afară de aceasta. Această complicaţie este o variantă a complicaţiei precedente . iar mişcările rotative ale instrumentului trebuie să fie reduse la minim. Trebuie de acordat prioritate instrumentelor cu vârf neagresiv (bati-tip}. Cauzele cele mai frecvente sunt: subestimarea curburii canalului de către medic. .

Este deasemenea necesară flexarea preventivă a instrumentului conform curburii canalului. iar în timpul prelucrării de utilizat "tehnica antiperforativă" când file-ul se sprijină în "curbura mare" a canalului. care nu a fost flexat preventiv după forma canalului.Profilaxia. Trebuie exclusă supralărgirea canalelor înguste. Tactica medicului. În cazul rotirii brutale în canal a instrumentului flexat. Amintim. Profilaxia."Stripping". Pentru a evita supralărgirea canalului în regiunea" curburii mici" trebuie flexat preventiv file-ul conform curbării canalului. Cauzele acestei complicaţii pot fi variate: 1. de regulă. Profilaxia acestei complicaţii constă în prevenirea blocării canalului cu rumeguş de dentină. file-urilor flexibile şi instrumentelor rotative din titan-nichel. canalului i se atribuie o formă de clepsidră."zipping" Supralărgire a canalului în regiunea treimii medii pe curbura internă a rădăcinii .5 nun mai mică . şi lucrul în canalul curbat cu un înstrument insuficient de flexat. Cauza creării în canal a pragurilor sau a lărgirii apicale mai des este folosirea în timpul lucrului în canalele curbe a unui file gros şi neflexibil. Evitarea acestei complicaţii deasemenea devine posibilă prin utilizarea safety Hedstrom. Cauzele acestei complicaţii.. . Formarea unei Iărgiri sau a unui prag apical . În cazul acestei complicatii are loc distructia constrictiei apicale fiziologice şi să formezi stopperului apical în cazul dat este imposibil. Reducerea vădită a riscului de creare în canal a pragurilor sau a lărgirii apicale permite lucrul cu instrumentele ce au vârf neagresiv (Batt . Pentru a exclude această complicaţie trebuie numaidecât de respectat regulile şi etapele prelucrării instrumentale a canalelor radiculare. trecut pe ga lungime de lucru cu un instrument subţire (K-reamer sau PassFinder).cele de rotaţie. Aceasta se întâmplă din cauza înregistrării incorecte a lungimii de lucru. este subestimarea curburii canalului de către medic.. se recoman-> dă a fi lărgite nu mai mult de 2-4 numere de la lăţimea iniţială . iar în timpul lărgirii canalului cu file-ul trebuie efectuate mişcări de pilire şi nu . Formarea lărgirii apicale sau a pragului .tip) . întreacazul blocării canalului acesta trebuie irigat bine. că în cazul înlăturării pulpei vii lungimea de lucru trebuie să fie cu 1. Supralărgire a orificiului apical... iar apoi deblocat orificiul apical cu K-reamer numărul 06 sau 08. Blocarea lumenului canalar cu rumeguş dentinar sau cu ţesuturi moi . curbate."Zipping". de irigat abundent canalele după utilizarea fiecărui instrument endodontic.

 respectafâa exactă a regulilor şi metodicii de prelucrare a părţii apicale a canalului.  utilizarea unor radiografii 1/ de măsurare" adăugătoare în cazuri suspecte. 2. 3. Cauza supra lărgirii orificiului apical poate fi tehnica incorectă de prelucrare a părţii apicale a canalului.lungimea de lucru se poate micşora cu 0. iar în cazul înlăturării pulpei devitale.cu acurateţe. atunci când iniţial se înregistrează lungimea de lucru (fig.  utilizarea în cazuri suspecte a metodelor corono-apicale de prelucrare a canalelor radiculare. iar apoi se efectuează lărgirea canalului. ci ca rezultat al proceselor patologice în regiunea periapicală. Dacă nu vom lua în consideraţie acest factor.5-2 mrn. în rezultat. poate fi "pierdută lungimea de lucru". Cauza distrugerii orificiului apical poate fi resorbţia vârfului rădăcinii în caz de parodontită apicală. puternic infectate cu 1 mm mai mică decât lungimea radiologică a canalului. când constricţia apicală fiziologică se distruge nu în urma manipulărilor medicului. Suriralărgirea orificiului apical poate fi efectuată de către medic cu scop de tratament pentru a permite evacuarea exsudatului.cazul utilizării metodelor apical-coronare. este posibilă lărgirea părţii apicale a canalului cu distru"Pierderea lungimii de lucru" din contul ~ndreptării u~ui gerea constricţiei apicale (fig. Această se întâmplă din cauza indreptării canalelor curbe în procesul de prelucrare instrumentală.decât lungimea radiologică. Ia copii şi adolescenti trebuie luati în consideratie termenii de resorbţie şi de formare a rădăcinilor dinţilor de lapte şi permanenţi. şi. Fracturare a instrumentului în canal. b). . Profilaxia "rupturii" orificiului apical constă în respectarea unui şir de reguli în timpul tratamentului endodontic:  estimarea exactă a lungimii de lucru şi corecţia ei în cazul îndreptării canalului radicular. 4. a). 5. fără presiune apicală excesivă. refularea după apex a preparatului medicamentos.  lucrul în regiunea apexului radicular . În cazul tratamentului endodontic.

3. a-I micşora cu 20-30°. lipsa accesului direct spre canalul radicular. Lipsa sau insuficienţa controlului faţă de starea instrumentelor endodontice.Fracturarea instrumentului în canal este una din cele mai neplăcute complicaţii pentru medic şi pentru pacient.90'. fracturarea. Lăsarea în canal a părţii fracturate a instrumentului înrăutăţeste rapid prognosticul tratamentului endodontic. 4. 6. iar uneori serveşte drept cauză a extracţiei dintelui. 11. inserţia instrumentului la o adâncime considerabilă în timpul rotirii instrumentului duce frecvent Ia blocare. 5. În timpul rotaţiei doar în direcţia acelor ceasorni_ cului are loc introducerea profundă în canalul radicular şi. K-file-urile . în consecinţă. 8. lucrul cu instrumentele deformate. In canalele Inguste. 10. deschiderea incorectă a camerei pulpare. La primele semne de schimbare a structurii spirclor (sucire sau răsucire) instrumentul trebuie înlocuit. iar apoi . 9. • Respectarea unghiurilor maxime a rotirii instrumentului în canal. răsuci te. precaut cu respectarea regulilor şi a consecutivităţii de utilizare a in""strumentelor. încălcarea tehnicii de utilizare a instrumentului. încercarea de a lărgi canalele radiculare nu cu o piesă endodontică. De rotit H-file în canal nu se admite. K-reamerele _ 180'. 7. graba în lucru. instrumentul trebuie să se rotească nu mai mult de 120-1800. lucrul în canalul uscat. . încălcarea consecutivitătii utilizării instrumentarului e~dodontic.şi la fracturarea instrumentului în canal. utilizarea unui efort considerabil asupra instrumentului în timpul lucrului manual sau mecanic. Cauzele fracturării instrumentului cel mai des sunt: 1. curbaro unghiul de rotire se recomand. Profilaxia constă în înfăptuirea următoarelor reguli: • Lucrul atent. 2.

Utilizarea metodei de obturare a canalelor radiculare doar cu pastă. fiindcă lipseşte controlul cantităţii de pastă introduse. prelucrării lui medicamentoase. • Trierea la timp a instrumentelor în vederea excluderii celor neadecvate.• Utilizarea obligatorie a gelurilor pentru lărgirea canalelor radiculare. pregătirii conului central şi ohturării.nu se efectuează înregistrarea lungimii de lucru a canalului radicular. În cazul . • neglijarea informaţiei despre prezenţa canalelor radiculare auxiliare. • instrumente cu spire răsuci te. iar densitatea umplerii canalului poate fi insuficientă. • uzarea muchiei tăietoare a instrumentelor. • lipsa setului complet de instrumente endodontice. Obturare necalitativă a canalelor radiculare. Dar în majoritatea covârşitoare a cazurilor aceasta se datorează: • lipsa accesului către orificiile de intrare în canal. Menţinerea îndelungată a acului Lentulo în canal duce la refularea pastei în afara orificiului apical. • instrumente preventiv flexate. care trebuie cunoscut în cazul preparării dintelui. care nu garantează o obturare calitativă a canalului radicular până la orificiul apical. Particularitătile anatomice ale canalelor radiculare. Canalul radicular nu este trecut. • incapacitatea prelucrării instrumentale a canalelor radiculare din cauza necunoaşterii metodelor. • pulpoextractoarele şi instrumentele mai mici de numărul 10 după 150 sunt de o singură folosinţă şi după o singură utilizare trebuie aruncate. • lamă/ tăiş bont al părţii active (confirmat prin luciul muchiei tăietoare). Lipseşte controlul permeabilizării canalului radicular . Reamintim din nou criteriile de selectie a instrumentelor endodontice uzate' • deformarea plastică a instrumentel~r. prezenţa canalelor auxiliare _ pot condiţiona impermeabilitatea. . depunerea petrificatelor. Lungimea de lucru a dintelui este acel criteriu. şi adesea este încălcată tehnologia utilizării acului Lentulo. curbarea sau bifurcarea canalului.

ceea ce duce la umplerea parţială a canalului radicular cu con sau iesirea lui în afara orificiului apical. În acest caz frecvent nu este creat un suport la nivelul constricţiei apicale.adicular cel mai des se întâlneşte în cazul extirpaţiei vitale a pulpei (de la 1 până la 6%). a pereţilor canalelor radiculare. În cazul unei hemoragii intense în canalul radicular sunt introdu~e substanţe hemostatice (acid aminocapronic de 5%.scoaterii acului Lentulo din canal în momentul. Din ele fac parte afecţiunile sistemului cardio-vascular. în timpul menstrelor etc. traumatizarea periodonţiului cu instrumente endodontice. In canalul radicular este introdusă o meşă îmbibată cu sol. b) îndepărtarea incompletă a pulpei. pasta este scoasă din canal. schimbările aterosderotice ale sistemului vascular (Ia persoane în etate). orificiul apical larg (la tineri). de 10% de clorură de calciu).nată. Cauzele hemoragiei sunt: a) încălcarea tehnicilor de prelucrare instrumentală a canalelor radiculare. Mecanismul de acţiune al preparatelor . Refularea după apex a umpluturii în cazul obturării canalului cu thermafill se datorează determinării imprecise a lungimii canalului sau introducerii excesive a umpluturii în canal. Pe lângă aceasta. In mare parte hemoragia este favorizată de efectul adrenalinei prezente în compozitia anestezică. Este necesar de a lua în consideraţie cauzele generale de apariţie a hemoragiilor. Utilizarea metodei unui singur con (central). La îndepărtarea pulpei cu ajutorul pulpextractorului se produce ruptura vasculară. când maşina este oprită.' »Caprofer". Hemoragie intracanalară Hemoragia din canalul . diateza hemoragică. de 3% de apă oxige. prelucrarea instrumentală agresivă a canalelor radiculare. Înainte de obturare este necesar de a curăţi canalul radicular şi de a atrage atenţia asupra culorii meşei cu ajutorul căreea a fost efectuată uscarea canalului. sol. hemoragiile pot apărea la: • • • • • perforarea zonelor de furca ţie. Hemoragia apare de regulă din cauza vascularizării regiunii apicale a dintelui. "Vagotil". Modul de stopare a hemoragiei. reumatismul.

Calitatea inferioară a acelor şi erorile la efectuarea anesteziei (mişcarea bruscă a seringei spre lateral. este util de a lăsa în canal meşa. În asemenea caz într-un răstimp scurt devine posibil un sfârşit letaI. Efectul anestezic insuficient apare în cazul alegerii incorecte a anestezicului. Leziunea este posibil de a o evita. Hematomul reprezintă o leziune a peretelui vascular cu un ac de injectm:e ce apare la administrareaanesteziei. În locul injecţiei se formează o tumefiere şi apare o coloraţie vine ţie (cianotică) a pielii şi a mucoasei cavităţii bucale. Formarea hematoamelor. sau _ a metodicii de anestezie. Ca urmare a acestui fapt apare o sensibilitate dureroasă la îndeplinirea etapelor de tratament. şi pacientulyierde cunoştinţa. învecinate hematomului. Consecinţele acestor complicaţii sunt periculoase. sau . şi la extirparea pulpei este realizată nu o plagă lac erată (nu are loc ruptura vaselor). sub pansament de dentină artificială.respective constă în accelerarea coagulabilităţii sangvine. se recomandă presarea cu degetele mâinii a porţiunii obrazului. apoi lent şi continuu de avansat acul după fluxul de soluţie anestezică. Dacă hemoragia a fost imposibil de stopat. În caz de tentativă eşuată este necesară o intervenţie chirurgicală. ceea ce previne apariţia hemoragiei. In această complicaţie este necesară acordarea asistenţei de urgenţă!!!. cât şi pentru medic. Erori de anestezie Mai des sunt erorile tehnice în administrarea anesteziei şi încălcarea regulilor cre asepsie. Pentru profilaxia acestei complicatii înainte de extirparea pulpei este necesar de a efectua diatermocoagularea acesteea. In afară de aceasta. sau aplicarea unui pansament compresiv. atât pentru pacient. cea mai gravă şi mai periculoasă complicaţie fiind şocul anafilactic. În cazul instalării acestei complicaţii este necesar de a încerca extragerea fragmentului de ac cu pensa sau cu o pensă chirurgicală (cronţangul). acest lucru nefiind prea complicat. şi a un~i obiect recel gheaţă etc. Pentru prevenirea acestor complicaţii este necesar de a verifica siguranţa fixării acului pe canula seringei şi de a respecta regulile de introducere (injecare) a acului. Înghiţirea şi aspirarea instrumentelor . Orice medic trebuie să le cunoască şi să facă tot ce-i stă în puteri pentru a le preveni. După injecatarea acului în ţesut este necesar de a efectua proba de aspirare şi de verificat prin aceasta că acul nu a pătruns în vas. la efectuarea anesteziei se pot întâmpla reacţii alergice la anumite preparate. şi nu întotdeauna ele pot fi prevăzute. Fracturarea acului de injecta re la anesteziere. apare o stare anxioasă/ de frică. Se întâlneşte rar. În' rezultat se formează o zonă de demarcare. umectată cu unul din remediile sus-menţionate. Este necesar de a ţine minte că unele complicaţii nu depind de medic. Dacă complicaţia totuşi s-a instalat. se instalează tulburări respiratorii. bizoul acului fiind ferm îndreptat spre suprafaţa osului. în rezultatul căruia la pacient cade tensiunea arterială. proptirea neaşteptată în os) pot cauza fracturarea acului de injectare.la încălcarea tehnicii de efectuare a acesteea.

neatentia medicului în timpul efectuării manoperelor endodontice. emfizem post-operator sau chirurgical (engI. Pe lângă aceasta. deschiderea incorectă a cavitătii dintelui. emphysema) .încă ceva!!! Este necesar de folosit în timpul tratamentului aspiratoare de salivă. ceea ce poate duce la căderea ultimilor şi . freze. Pot fi aspirate sau înghiţite ace radiculare. files.la înghiţirea lor. Emfizemul ţesuturilor moi Emfizemul (lat.În timpul efectuării tratamentului endodontic poate avea loc pătrunderea instrumentului în tractul gastroihtestinal (înghiţirea) sau în căile respiratorii (aspirarea). drill-uri. Varianta optimă este spiializarea şi supravegherea pacientului în serviciu chirurgical. trebuie de atras o atenţie aparte la fixarea sigură a frezelor în piese. ceea ce trebuie de ştiut la sigur. deoarece în decurs de 2-4 zile instrumentul trebuie să iasă din organism. şi poate fi depistată în cadrul investigaţiei radiologice. . strâns cu buricele degetelor şi la rotirea acestui instrument el trebuie operat printr-o captare bună. dar sunt extrem de periculoase. i se administrează preparate sedative şi regim alimentar bogat în celuloză. pentru efectuarea bronhoscopiei şi extragerea corpului străin sau de a efectua traheostomia. iar bacteriile pot forma în ţesuturile moi gaze oarecare. când aerul poate pătrunde in ţesuturi. Cauzele ce contribuie acestei complicaţii sunt: poziţia incorectă a pacientului în fotoliu. În stomatologie poate apărea a. . surgical emphysema). Trebuie de preîntâmpinat pacientul despre necesitatea de a-şi urmări scaunul. scrîşnet) la atingere. Aceste complicaţii se întâlnesc rar. Pe lângă aceasta. deoarece aceasta va împiedica nimerirea salivei pe mâinile medicului şi alunecarea instr~mentelor. pornind bor-maşina. În cazul înghiţirii instrumentului şi pătrunderea lui în tractul gastrointestinal este necesar este făcută pacientului o radiografie cu scop de a determina localizaţia instrumentului înghiţit. ciment etc.de trecut la operarea cu freza acţionată în gura pacientului. şi numai după aceasta . In cazul aspirării instrumentului este necesar de a chema ambulanţa sau echipa de urgenţă (în instituţii medicale gen spital). se recomandâ'tn caz de manopere endodontice folosirea digii. Dacă instrumentul n-a fost evacuat odată cu scaunul.prezenţa aerului în ţesuturi. Prezenţa gazelor sau a aerului în ţesuturile afectate creează o senzaţie caracteristică de crepitaţie (este o senzaţie de trosnire.este inevitabilă intervenţia chirurgicală. bucăţele de amalgam. Şi .n.prin urmare . După fixarea frezei în piesă trebuie de efectuat proba extraorală. Este necesar de a respecta strict regula ce constă în faptul că instrumentul endodontic trebuie ţinut sigur.

Pacientul trebuie calmat şi i se recomandă remedii sedative.Aerul aflat în ţesuturi uşor se absoarbe imediat ce accesul aerului către ţesuturi sau formarea în ţesut a gazelor încetează. Clinic apare asimetria feţei în regiunea emfizemei. iar la palpaţie apare crepitaţia. .