You are on page 1of 17

NATO

LOGO

în întreaga sa istorie. Alianţa NordAtlantică nu a rămas legată de principii şi concepte care nu mai corespundeau realităţilor. ci şi o imensă capacitate de adaptabilitate.Niciodată. realism şi flexibilitate. NATO nu a dovedit numai putere şi solidaritate. comportându-se ca o adevărată organizaţie de securitate. . Încă de la înfiinţare.

Era evident ca în acea perioada. URSS ducea o politică agresivă de expansiune comunistă în Europa de Est. Rolul NATO era să menţină pacea între popoare şi să apere libertatea şi civilizaţia individuală a statelor. . ca răspuns la ameninţarea URSS-ului cu un atac împotriva aliaţilor europeni ai SUA.Pe 4 aprilie 1949 a fost semnat la Washington Tratatul Atlanticului de Nord.

care cuprinde actualmente un număr de 19 state si a luat fiinta in anul 1949 prin redactarea unui tratat compus din 14 articole in Washinton D. Acest tratat a fost ratificat pe data de 29 August a aceluiaşi an si scopul alianţei este rezumat pe prima pagina a tratatului in citeva propoziţii :  Credinţa in principiile unei naţiuni unite si dorinţa de a trai in pace cu toate popoarele si guvernele lumii .CE ESTE NATO?  Alianţa Nord Atlantica este o organizaţie politico-militară.C.

Danemarca. interesate în mentinerea pacii si apararea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare. capabilă să descurajeze și. Portugalia. RFG a devenit membra NATO. au aderat la tratat Grecia si Turcia. să raspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre. dacă ar fi necesar. aceste state au fost: Belgia. Marea Britanie.MEMBRI NATO  Alianța s-a format din state independente. iar la 6 mai 1955. Franța. Inițial. La 18 februarie 1952. Canada. Islanda. Luxemburg.Norvegia. Italia. . Olanda si SUA.

Albaniei și Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei li s-a comunicat că nu îndeplinesc criteriile economice. Ungaria. a    . Lituania. Slovenia. La întâlnirea de vârf de la Praga (Republica Cehă) din 21 noiembrie-22 noiembrie 2002.ORGANIZAREA SI STRUCTURI CIVILE  La 17 martie 1948 Benelux. Bulgaria și România. șapte țări au fost invitate spre a începe negocierile de aderare cu alianța: Estonia. Trei foste țări comuniste. politice și militare și că vor trebui să aștepte. s-au alăturat NATO în 1999 după ce au fost invitate. Slovacia. NATO și-a văzut primul angajament militar în Războiul din Kosovo. După căderea Cortinei de Fier în 1989. Republica Cehă și Polonia. Ambele organizații au fost forțe oponente în războiul rece. Țările invitate s-au alăturat NATO în 2004. și Regatul Unit au semnat Tratatul de la  Bruxelles care este o percuziune la înțelegerea NATO. Decizia lui Charles de Gaulle de a revoca comanda militară franceză în 1966 pentru a-și dezvolta propriul program de descurajare nucleară. Franța. URSS și statele aliate ei au format Pactul de la Varșovia în 1955 pentru a contrabalansa NATO. Pactul de la Varșovia s-a dezintegrat. Letonia. unde a pornit o campanie de 11 săptămâni împotriva statului Serbia și Muntenegru între 24 martie și 11 iunie 1999. Croația a făcut o cerere abia în 2002. la 8 iulie 1997.

Franța laBruxelles. Asta a venit ca un răspuns la Atacul terorist de la 11 septembrie 2001. a necesitat relocarea Centralei NATO din Paris. NATO a invocat. cele două națiuni care conduceau ISAF la momentul înțelegerii. Decizia a venit după cererea Germaniei șiOlandei. însă a spus că susținea vetoul. Germania nu și-a folosit dreptul de veto. un articol din carta sa prin care se înțelege că orice atac asupra unui stat-membru este considerat un atac împotriva întregii alianțe. În timp ce centrala politică este amplasată în Bruxelles. Ea a fost aprobată unanim de către toți cei 19 ambasadori ai NATO. centrala militară și cea a Puterilor Aliate ale Europei (SHAPE) sunt localizate la sud de Bruxelles în orașul Mons.ISTORIE Decizia lui Charles de Gaulle de a revoca comanda militară franceză în 1966 pentru a-și dezvolta propriul program de descurajare nucleară. La 10 februarie 2003 NATO a înfruntat o criză serioasă deoarece Franța și Belgia au împiedicat procedura de aprobare tacită în privința momentului la care s-ar lua măsuri protective pentru Turcia în cazul unui posibil război cu Irakul. Canada a fost în original criticată pentru că i-a luat-o înainte ISAFei. . La 16 aprilie 2003. pentru prima dată în istoria sa. Belgia până la 16 octombrie 1967. La 13 septembrie 2001. NATO a fost de acord să preia comanda Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate (ISAF) în Afganistan în august același an. A fost prima oară în istoria organizației când a avut loc o misiune în afara zonei atlantice.

.Strategia “ripostei flexibile” Strategia asigura o structură mai echilibrată a forţelor NATO şi permitea o gamă mai largă de opţiuni politico-militare. Conceptul oferea garanţia că orice fel de act de agresiune va fi perceput ca implicând riscuri inacceptabile şi contracarat pe măsură. în funcţie de complexitatea situaţiei internaţionale.

MAP). România a fost primul stat care răspunde invitației lansate de NATO de a participa la Parteneriatul pentru Pace. . În cadrul acestui mecanism. program destinat cooperării euro-atlantice în materie de securitate. susținerii și evaluării eforturilor făcute în pregătirea pentru aderarea la Alianță. NATO a lansat Planul de acțiune în vederea admiterii de noi membri (Membership Action Plan . În aprilie 1999. România și-a elaborat propriul Plan național anual de pregătire pentru aderare (PNA). cu rol major în procesul de includere a noi membri în NATO. măsuri și termene de realizare în vederea orientării.Aderarea României la NATO România a solicitat formal aderarea la NATO în 1993. care stabilește obiective. Un an mai târziu.

Estonia. Lituania. La 29 martie 2004. statele invitate au fost implicate treptat în activitățile Alianței. Slovacia. în cadrul unei ceremonii desfășurate la Bruxelles la 26 martie 2003. Slovenia. După semnarea Protocoalelor. Ambasadorii statelor membre NATO au semnat Protocoalele de aderare la NATO pentru România și celelalte șase state invitate să adere. șefii de state și de guverne ai tărilor membre ale NATO au decis invitareaRomâniei. pe baza evaluării progreselor înregistrate de statele candidate. să înceapă convorbirile de aderare la Alianța Nord-Atlantică. Letonia. România a aderat la NATO. . ca observatori.. prin participarea. pentru acomodarea cu modul de lucru al NATO. la lucrările majorității structurilor aliate. alături de alte șase state – Bulgaria.La Summit-ul NATO de la Praga (21-22 noiembrie 2002).

Europa este unită in jurul valorilor comune de pace şi stabilitate. democraţie şi respectarea drepturilor omului. pentru prima oară in istoria sa modernă. .Summitul de la Washington din 1999. A fost sistematizată o mare parte a experienţei NATO din Balcani şi a fost abordat viitorul printr-o nouă concepţie strategică. Criza din Kosovo a fost punctul principal de pe ordinea de zi a evenimentului. Au fost adăugate. cu acest prilej. de asemenea. pieţe de desfacere şi comerţ liber. S-a afirmat. că. ca principale sarcini de apărare colectivă gestionarea crizelor şi Parteneriatul pentru Pace.

Summitul NATO de la Riga Din 2006 a fost numit “summitul transformării”. în care se face referire la Tratatul privind forţele armate convenţionale din Europa ca fundament al securităţii europene. abuzul în folosirea noilor tehnologii şi blocarea accesului la resursele vitale. crizele regionale. Printre cele mai mari realizări ale summitului s-a numărat reafirmarea respectării angajamentelor asumate în Afganistan de către cele 26 de state membre ale NATO. . Principalele ameninţări la adresa securităţii NATO sunt terorismul. statele instabile. proliferarea armelor nucleare. Cele 26 de state membre au semnat Declaraţia de la Riga.

Summitul NATO de la Bucureşti Din 2-4 aprilie 2008. de a se adapta la noile ameninţări ale secolului XXI. extinderea scutului antirachetă. cooperarea cu alte organizaţii internaţionale. extinderea Alianţei. . forţe speciale. Summitul a analizat progresele Alianţei în implementarea iniţiativelor de la Riga. reforma parteneriatului NATO. superioritate informaţională. Obiectivele NATO au fost abordate dintr-o perspectivă realistă. concentrându-se asupra domeniilor in care pot fi realizate progrese la nivelul Alianţei. securitatea Mării Negre şi cea energetică. supraveghere aeriană. iar mesajul generic reflectă unitatea NATO şi solidaritatea transatlantică. astfel: soluţii practice pentru Afganistan. parteneriatul strategic cu UE şi ONU. modul de conducere a operaţiilor şi a misiunilor.

.capabile să asigure implementarea acordurilor de pace şi să pună bazele stabilităţii viitoare in zonele de conflict aflate pe teritoriul euro-atlantic.NATO a dovedit pană acum cu succes rolul de catalizator în procesul generării de forţe multinaţionale eficiente precum SFOR în BosniaHerţegovina şi KFOR in Kosovo .

dar.Cooperarea cu ONU rămâne controversată. unii dintre aliaţi. în special cei europeni. ridică semne de întrebare vizavi de existenţa unor valori comune la nivelul Consiliului de Securitate. în condiţiile în care. pe de altă parte. din care fac parte Rusia şi China. consideră că atribuie o mai mare legitimitate operaţiilor NATO. . pe de o parte.

cea mai eficientă şi de succes din istoria omenirii. Prin lărgirea şi transformarea sa. ca răspuns la perpetua evoluţie a realităţii socio-economice. Alianţa participă la asigurarea securităţii şi libertăţii viitoarelor generaţii ale comunităţii euroatlantice.NATO este o alianţă de succes. . precum şi la pacea şi securitatea globală .

Echipa noastra vă mulţumeşte pentru atenţie .