You are on page 1of 74

PATOLOGIA PSIHIATRICA CRITERII de DIFERENTIERE ale NEVROZELOR de PSIHOZE .I. GRAVITATEA ( Severitatea simptomatologiei). .II. CONSTIINTA BOLII PSIHICE. .III.

RELATIA CU REALITATEA INCONJURATOARE. EXAMINAREA BOLNAVULUI PSIHIC. .DIFICULTATEA = CULEGEREA CORECTA DE DATE, SIMPTOME, OBSERVATII. .I. PRIVIRE GENERALA ASUPRA BOLNAVULUI : .Evaluarea psihiatrica: * Indemanarea medicului in a ajuta pacientul sa-si depas easca jena; * Confidentialitatea; * Culegere de date, dirijarea interviului. .Interviul: prezentarea; atmosfera calma; atitudinea psihiatrului; aprecierea co municarii verbale, nonverbale. .Istoricul bolii: Debut, boli psihice anterioare, medicatie, comportament social , beneficiu secundar. .Istoria vietii personale: *Dezvoltare;*Istoric social;*Istoric familial;*Utiliz are de alcool/medicamente. .II.EXAMINAREA PSIHIATRICA: .INTERVIUL PSIHIATRIC = Neprotocolar; ca convinge bolnavul ca a fost ascultat; = Tacerea atenta = Relatia de incredere, empatie ( nu intimplator bolnavii dezvaluie doar anumitor medici unele simptome!) INTERVIEVAREA RUDELOR (APARTINATORILOR) *EXAMINAREA STARII MENTALE: Descriere generala, Conversatie, Examenul functiilor psihice. .III. ALTE EXAMINARI: . = EXAMENUL OBIECTIV (+ ex. neurologic); suferinte concomitente/ suferinte consecutive bolii psihice. . = EXAMENUL PSIHOLOGIC. . = EXPLORARI PARACLINICE. .IV. ELABORAREA DIAGNOSTICULUI: .Sindrom. .Boala psihica. .Boli asociate/ secundare. TULBURARILE ANXIOASE .TIPURI CLINICE: (DSM-IV) .ATACUL DE PANICA

.TULBURAREA DE PANICA

.AGORAFOBIA .TULBURAREA ANXIOASA GENERALIZATA. .FOBIA SPECIFICA. .FOBIA SOCIALA. .TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA. .TULBURARI POSTTRAUMATICE SI TULBURARI ACUTE DE STRESS. .TULBURARE ANXIOASA DATORATA UNEI CONDITII MEDICALA GENERALE. .TULBURAREA MIXTA ANXIOS-DEPRESIVA. ATACUL DE PANICA .O perioada distincta de frica sau disconfort intens in care cel putin patru din urmatoarele simptome se dezvolta brusc si atind intensitatea maxima in decurs de pina la 10 minute .1. Palpitatii, batai puternice ale inimii sau puls accelerat. .2. Tremuraturi sau scuturaturi ale intregului corp. .3. Transpiratii. .4. Senzatie de lipsa de aer sau sufocare. .5. Senzatia de a se inabusi. .6. Durere sau disconfort toracic. .7 Durere sau disconfort abdominal. .8. Senzatie de ameteala, instabilitate, cap usor sau lesin. .9. Derealizare ( senzatie de irealitate) sau depersonalizare (detasare de sine) . .10. Teama de a-si pierde controlul, de a inebuni.11. Teama de moarte. .12. Parestezii ( senzatii de amorteala, intepaturi(. .13. Valuri de frig sau de caldura. ATACUL DE PANICA .TIPURI: .ATACURI DE PANICA INEXPECTATE (NESEMNALIZATE): debutul nu este asociat cu un factor declansant situational; survin din senin . .ATACURI DE PANICA CIRCUMSCRISE (SEMNALIZATE) SITUATIONAL: atacurile apar aproape constant la expunerea sau anticiparea unui stimul, dar nu sunt in mod constant asociate cu stimulul si nu apar in mod necesar imediat dupa expuner e. .ATACURI DE PANICA PREDISPUSE SITUATIONAL: foarte posibil sa apara la expunerea la un stimul, dar nu sunt in mod constant asociate cu stimulul si nu a par in mod necesar imediat dupa expunere. AGORAFOBIA Anxietatea care apare in situatii in care scaparea este dificila sau jenanta sau in care nu este posibil ajutorul in cazul unui atac de panica. Ex: a se afla intr-o multime, singur inafara casei., a calatori cu autobuzul, automobilul,avionul, a se afla intr-un lift sau pe un pod. Comportamentul de evitare sau necesitatea prezentei unei persoane insotitoare. Anxietatea sau evitarea fobica nu este explicata de o alta tulburare. TULBURAREA ANXIOASA GENERALIZATA .Implica ingrijorare excesiva legata de circumstante, evenimente sau conflicte

Criterii de diagnostic( DSM-IV): . .reale.

SIMPATOMIMETICE ( Efedrina).NEUROLEPTICE ( Akathisia). ingrijorarea sau simptomele somatice provoaca suferinta semnificati va clinic sau tulburari sociale. ANTIINFLAMATORII NONSTEROIDE. . etc. = iritabilitate. = dificultati de concentrare. ocupationale.HORMONI TIROIDIENI.. .ANTIHIPERTENSIVE ( Rezerpina ).TUBERCULOSTATICE. NEUROLOGICE Akathisia Epilepsia RESPIRATORII Astmul Boli cronice obstructive ale cailor respiratorii Embolia pulmonara MEDICAMENTE care pot provoca ANXIETATE . .INHIBITORI SELECTIVI AI RECAPTARII SEROTONINEI.Anxietate si ingrijorare in majoritatea timpului o perioada de 6 luni in legatu ra cu anumite evenimente: performante scolare. . = tensiune muscul ara.AMFETAMINE.Persoana simte ca ii este greu sa-si controleze teama. . . CAUZE MEDICALE ALE ANXIETATII CARDIOVASCULARE Angina pectorala Aritmii Valvulopatii. LEVODOPA.DIGITALICE. . .Anxietatea. Theophilina). . .BRONHODILATATOARE ( Salbutamol. profesionale. ENDOCRINE Hipercalcemie Hipertiroidis METABOLICE Hiperpotasemia Hipoglicemia Hiponatremia Hipoxia Porfiria. . . .CAFEINA. . . = usoara fatigabilitate. . = tulburari de somn.ANTICOLINERGICE.Anxietatea se asociaza cu cel putin 3 din urmatoarele simptome: = neliniste.

NEUROCHIMIA ANXIETATII .

. Mirtazapina. .Se caracterizeaza prin atacuri de panica spontane . Anticonvulsivante. PSIHIATRICE: = Agorafobia.NORADRENALINA: receptorul noradrenercic presinaptic alfa 2 implicat in anxietate.CRITERII DE DIAGNOSTIC: . = Alte tulburari anxioase (Fobia sociala. . de o modificare semnificativa a comportamentului. neasteptate. TULBURAREA DE PANICA .SEROTONINA are nivel mai redus in lcr.BENZODIAZEPINELE: Alprazolam. . FARMACOLOGIC: . Clomipramina. Atacuri de panica recurente. nediagnosticata). Cei care potenteaza sau au actiune similara cu GABA reduc anxietatea. BUSPIRONA este un agonist partial al serotoninei = tratament eficient al anx.I. de ingrij orarea fata de consecintele sale. . Nefazodon.SSRI: Paroxetina. Blocanti ai canalului de calciu. Fluoxetina. tulburarea anxioasa gene ralizata.GABA : Agentii care scad GABA cresc anxietatea. tulburarea obsesiv-compulsiva.. receptorul postsinaptic beta mediaza simptomele autonomice din anxiet ate. cel putin unul dintre atacuri a fo st a fost urmat timp de minimum o luna de preocuparea pentru revenirea atacului. .ALTE: Betablocante. TULBURAREA DE PANICA . Clonazepam.INHIBITORI AI MONOAMINOXIDAXEI SI INHIBITORI REVERSIBILI AI MAO: .Anxietatea anticipatorie.SOMATICE: = Boli cardiovasculare = Boli respiratorii = Boli gastrointestinale= Afectiuni v estibulare. . Lorazepam.SIMPTOME ASOCIATE: .a. Citalopram.la cei cu tulburare anxioasa. TULBURAREA DE PANICA . Atacurile nu se pot explica printr-o alta tulburare mintala.Se poate asocia cu agorafobi a. . de panica cu agorafobie). = Dependenta cronica alcoolica TRATAMENTUL TULBURARILOR DE PANICA . Clonidi na.Hipocondria ( convingerea ca sufera de o boala serioasa. .b. .COMORBIDITATI: . Antipsihotice.ANTIDEPRESIVE NOI: Venlafaxina (inhibitor al serotoninei si noradrenalinei).Demoralizarea ( mai ales in tulb. . Fluvoxamina.ANTIDEPRESIVELE TRICICLICE: Imipramina.BUSPIRONA. tulburarea de stres posttraumatic). .

TRATAMENTUL PSIHOLOGIC ..

A. expunerea la stimuli/situatii.C.D. boli ) FOBIA SOCIALA .INJECTII. Persoana recunoaste ca frica sa este irationala si excesiva. . TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA . tehnici de management al anxietatii. TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA . FOBIA SPECIFICA . = SANGE.a minca. pod. Prezenta de OBSESII si/sau COMPULSIUNI. = MEDIU NATURAL.TERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA include urmatoarele componente: psihoeducatie si monitorizare. Frica persistenta si intensa de situatiile sociale sau de functionare in car e poate fi pus in dificultate ( a vorbi in public.CRITERII DE DIAGNOSTIC: . .Obsesiile si compulsiunile sunt straine Eu-lui . Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape constant raspuns anxios imediat (care poate sa ia forma de atac de panica).PSIHOTERAPIA DE GRUP . . Aceste situatii sunt evitate sau suportate cu suferinta extrema.CRITERII DE DIAGNOSTIC: . anticiparea anxioasa sau suferinta afecteaza semnificativ activita tea obisnuita a persoanei.C. consuma timp si inter fereaza semnificativ cu activitatile uzuale.CRITERII DE DIAGNOSTIC: . Frica marcata.ESTE FRICA IRATIONALA DE SITUATII PUBLICE.B. Evitarea. . . = ALTII ( situatii ce pot produce sufoca re.E. impulsiuni.D. . =SITUATII (transport public. . DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: . RANI. .Daca pacientul incearca sa le reziste produc anxietate. excesiva sau nerezonabila declansata de prezenta sau anticiparea unui obiect sau situatii specifice. obsesii sau modele repetitive de comportament sau actiune ( compulsiuni).PSIHOTERAPIE PSIHODINAMICA. Persoana recunoaste ca frica sa este nerezonabila sau excesiva. . a folosi toalete pub lice). .B. a scrie. Expunerea la situatia temuta provoaca anxietate care poate lua forma ataculu i de panica. Persoana recunoaste caracterul patologic al lor. Obsesiile si compulsiunile provoaca suferinta intensa. Evitarea. imagini. persistenta.C. .A.. . suferinta interfereaza cu activitatea obisnuita.Implica idei.E. a bea.B. restructurare cognitiva.STIMULI FOBICI: = ANIMALI. Situatiile fobice sunt evitate sau suportate cu suferinta excesiva. ruminatii. .A. voma.tunel. . . anticiparea.

= Alte tulburari anxioase. TULBURAREA DE STRES POSTTRAUMATICA . = Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva. = Episodul depresiv major.

. . .Areteu din Capadochia . vise.EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE Continuare. .. . MALLEUS MALEFICARUM. . . . raspunsul persoanei: frica. durata simptomelor. TULBURARILE SOMATOFORME . sentim ente. somatoforme prin multitudinea plangerilor si afecta rea mai multor organe/sisteme. . .Aparitia crestinismului Manifestarile sunt datorate posesiunii satanice: hister ia= demonomanie. Sydenham: Trasaturile comune histericilor: * caracterul proteiform al bolii. severitatea. imagini.TULBURAREA ALGICA.TULBURARILE DISMORFICE CORPORALE. TULBURAREA DE SOMATIZARE .Evenimetul este retrait persistent[ rememorari dureroase. descrie histeria la barbati: Catochus (catalepsia). .TULBURARILE DE CONVERSIE. * histeria poate imita orice boala.Th.EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE: .Hippocrate: I descriere a histeriei. * rolul emotiilor.Persoana a fost expusa unui eveniment traumatic [a trait.TULBURARILE DE SOMATIZARE. 4 saptamini). Paracelsus rolul inconstientului in nevroze. * histeria masculina = hypocondriasis.1863 -Etiologia histeriei = suferinta generala a SNC.Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma . HIPOCONDRIA. = unele acciden te histerice etiologie psihologica. cauzat a de sexualitatea perturbata.FACTORII PSIHOLOGICI au o contributie importanta in a determina debutul.UN GRUP DE TULBURARI INCLUZAND SIMPTOME FIZICE CARE NU AU SUBSTRAT ORGANIC.Se deosebeste de alte tulb. .Durata simptomelor depaseste o luna. inexistenta anterior. max. . crizele din calcul . oroare intense. actiuni]. consierata boala exclusiv feminina.EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE .Hiperexcitabilitate persistenta. .In psihiatria clasica = HISTERIA [hystera=uter]. . neajutorare.DSM IV include aici: . a asistat sau s-a con fruntat cu evenim.CHARCOT . . Ele sunt suficient de serioase pentru a produce afectarea abilitatilor sociale si ocupationale. . .( in stresul acut posttraumatic durata = 2 zile. care au implicat moarte sau lezare grava].Galien: Histeria=boala de organ (cauza mecanica retentia lichidelor seminale / coruptia sangelui / iritarea nervilor / convulsii).

Epilepsia. dependenta afectiva. cecitate.Exaltarea imaginatiei. articulatii.Stigmatele histeriei = simptomele histerice + modificarile de caracte r. senzoriale( cecitate. . hiperestezii. . Tulb. Un istoric de numeroase acuze somatice. co nvulsii. abdomen. de echilibru. algice ( cu 4 localizari: cap. . balonare. . incepand inainte de 30 ani. Egocentrism.Patetism. mutism ul. Sugestibilitate crescuta.A. spasme.patru simpt. . extremitati. indiferenta sexuala). . coordonare. Algii.4. Ticuri respiratorii.I. laringiene).). Narcisism. . DIAGNOSTIC DIFERENTIAL . atitudinilor pasionale.2. BABINSKI -1901-PITIATISMUL: Starea psihica aparuta la un individ capabil de autosugestie. determina alterarea vietii sociale. Tulb. Paroxisme viscero-vegetative si trofice (Angor.B. S pasme faringiene. torace.) CRITERII DE DIAGNOSTIC: PSIHIATRIA CLASICA . afonia.3. miscari anormale. Fiecare din urmatoarele criterii. . Stari onirice. pareste zii). senzoriale si senzitive. P. S. se manif esta cativa ani. Astazia-Abazia. SIMPTOME PERMANENTE (Personalitatea). de ciclu. dificultati in deglutitie. varsatu ri. .-descrie: Marele Atac histeric (faza epileptoida. si Stigmatele motorii. Paroxisme psihiatrice: Confuzii. . a marilor miscari. Paroxisme neurologice: Motorii (pareze.Stari maniacale/dep resive. JANET . senzitive ( anestezii. Stupoare. si care poate fi reprodusa prin sugestie si dispare prin persuasiu ne. paralizii localiz ate.Teatralism. paralizii. FREUD . . de nod in gat.II. etc.un simptom sexual ( altul decat durerea: disfuctie erectila sau ejaculatorie.1.un simptom pseudoneurologic ( tulb. SIMPTOME PAROXISTICE . delirul terminal). retentie urinara. Criza majora histerica ! Diferentiere de Criza epileptica Grand Mal.etc. surditate. senz. tulb. afonie. t ulb.diaree) . contracturi). simptomele pot apare in orice moment: . . .CONVERSIUNEA.doua simptome gastrointestinale ( altele decat durere: grata. . Tuse. CRITERII DE DIAGNOSTIC: DSM-IV . afonie).Imaturitate afectiva.

Schizofrenia. .Tulburarea de personalitate histrionica . . .Simulatia.Spasmofilia.Sincope.. .Boli neurologice. .

de conversie refle cta conflicte inconstiente. HIPOCONDRIA Rezulta din interpretarea nerealista sau inadecvata a simptomelor fizice sau a s enzatiilor. cu pastr area capacitatii de invatare a materialului nou. = Fuga disociativa. D. ocupatie). B. Preocuparea determina alterarea functionarii sociale.Factorul psihologic ( initierea sau exacerbarea simptomelor este precedata de c onflicte sau alti stresori).[ dezastre.Termenul a fost introdus de S. de obicei traumatizante. etc. . parestez ii). FUGA DISOCIATIVA . = Tulb. Durata tulburarii : cel putin 6 luni. . orbire. incapacitatea de a-si aminti aspecte importante al e identitatii anterioare ( nume. memoriei.Tipuri (DSM-IV): = Amnezia disociativa.La dezvoltarea conceptului au contribuit: BRIQUET. . ea intirzie travaliul psihologic necesar pentru depasirea traumei. AMNEZIA DISOCIATIVA .M. . . C. Preocuparea nu este de intensitate deliranta. Preocuparea persista in ciuda asigurarilor si evaluarilor medicale. Preocuparea de teama de a avea o boala serioasa.rareori.TULBURAREA DE CONVERSIE . = Tulburarea de depersonalizare. bazandu-se pe proasta interpretarea a simptomelor corporale.FREUD care a presupus ca simpt.Pierderea unor amintiri personale importante. E. identitatii sau perceptiei mediului.Se termina brusc. Comportament normal in perioada fugii. J. Deseori isi asuma o noua iden titate. .Etiologie: trauma emotionala. Recurente . *Rezistenta la tratament! TULBURARILE DISOCIATIVE. neasteptata. .Plecare brusca. disociativa a identitatii.Caracterizata prin prezenta unui sau mai multor simptome neurologice care nu po t fi explicate printr-0 tulburare neurologica cunoscuta ( paralizii.CHARCOT. razboi]. Cel mai frecvet tip de tulb. CRITERII DE DIAGNOSTIC ( DSM-IV): A.Disocierea este o aparare impotriva traumelor care ajuta persoana sa se indepar teze de trauma. .Caracterizate de perturbarea constiintei. . de memo rie = amnezia localizata ( pentru evenimentele unei scurte perioade de timp). familie.

. histrionica. tulb. TULBURAREA DISOCIATIVA A IDENTITATII . Evolutie scurta de obicei. de personalitate borderline.Etiologie: trauma emotionala precipitanta. dar si cateva luni. sunt predispozante.

Personalitati sau identitati distincte la aceeasi persoana. modul de actiune.parenterala. TULBURAREA DE DEPERSONALIZARE . Fiecare p ersonalitate are propriul set de amintiri si caracteristici fiziologice diferite.FARMACOLOGIC. Aprecierea problemelor referitoare la capacitatea de munca.loco dolenti. = Simularea. timpul de actiune. . . TULBURARILE DE PERSONALITATE.PSIHOTERAPEUTIC. recurente de detasare de propriul corp sau Eu. de personalitate border line. preocupari somatice.Se pot asocia: anxietate. = Tulb. . atunci cand este prezenta. Dgs.Personalitatea initiala este amnezica pentru celelalte personalitati. Terapia electri ca. sedative. comportamentul si atitudinea fata de sine ( c a si cum nu ar mai exista vreo alta personalitate).Episoade persistente. . . * in boli neurologice ( epilepsie. responsabilitate. botulism.provocatoare de dure re. .. Diferential: = Schizofrenia. fiecare din ele put and domina. raspunsuri diferite la testarea psihometrica. . Sugestia verbala va insoti orice metoda utilizata! Tratamentul nu se va efectua in prezenta apartinatorilor! = Terapia psihotropa ( simptomatice: anxiolitice. statutul familial. t umori cerebrale.TULBURARILE DE CONVERSIE: . roborante ) . ameteala. = Responsiva ( corespondenta normelor homeostaziei functionale.Frecvent: distorsiunea senzatiei de timp si spatiu.TRATAMENTUL DUPA REZOLVAREA STARII DE URGENTA: .. .TRATAMENTUL PAROXISMELOR : = Terapia sugestiva armata .Diagnostic diferential : Depersonalizarea-simptom *in boli psihice( schizofreni e. episoade maniacale).encefalita) * boli toxice si metabolice (intoxicatie cu monoxid de car bon. hipoglicemie. psihastenie. = Statistica ( raportata la media statistica). = Ideala -Functionala (raportata la modelul tipic). . Sugestia = efectul scontat. face fat . derealizarea. beneficiu secundar. senzatia de deformare a ext remitatilor. hipotiroidism) PRINCIPII TERAPEUTICE . hipnotice. NORMALITATE: Notiunea are in centrul sau referinta la norma (regula caracteristica sau acceptata la un numar semnificatif de persoane). depresie.

a cerintelor sociale). autonomia si increderea in sine. se refera la structura si organizarea psihic a.se releva mai ales in tulburarile de comportament. . acceptare si corectitudine in modul in care se concepe pe sine. adecvare in modul in care face fata cerintelor vietii. .SANATATE MENTALA: capacitatea de constientizare. . perceper e raelista sociala. integrarea si unitatea personalitatii.ANORMALITATE: tulburare de fundal.

logica e ste subordonata impulsurilor.7. Pacientul manifesta fixatie in dezvoltare si imaturitate. FACTORI PSIHOSOCIALI:==== Psihopatii marginale. educatie). . FACTORI BIOLOGICI: = Genetici = concordanta crescuta la gemenii monozigoti====Psihopatii nucleare. DE PERSONALITATE: = 6-9% pana la 15%. TRASATURI COMUNE CARACTERISTICE TULBURARILOR DE PERSONALITATE . d e personalitate.PREVALENTA TULB. Trasaturile sunt pervazive ( extensive) si persistente.5. de persona litate. .6. . . = PSIHOPATIE ( Kraepelin).Episoade.J. = CARACTEROPATIE ( Bilikievici). . Sunt ego-sintonice (acceptabile pentru ego) si nu egodistonice (straine egou lui).15% din pacientii internati in servicii de psihiatrie prezinta tulb. endorfine. Evolutia conceptului . modificari EEG. Trasaturile sint mentinute cu rigiditate.DENUMIRI: = ANETOPATII ( anglo-americanii). = OLIGOTIMII (europenii).K. EPIDEMIOLOGIE . 5-HIAA. Dezvoltarea inegala a personalitatii cu deficit al valorilor etice. = DEZECHILIBRU MINTAL (francezii).4.8.30-50% din pacientii care se adreseaza serviciilor ambulatorii prezinta tulb. . = SOCIOPATIE ( americanii). maladaptativa care determina o afectare semnificativa functionala sau simptome subiective. .BOALA --. estradiolului. Nu constientizeaza si nu solicita ajutor.1. Sunt alloplastice si nu autoplastice ( pacientul incearca sa schimbe mediul si nu pe sine). intoarcerea im potriva sinelui. . ETIOLOGIA TULBURARILOR DE PERSONALITATE.. . conflicte. Mecanismele de aparare includ: fantezia.Rezulta nemultumiri. izolarea.SCHNEIDER ( 1927): 10 forme clinice ale psihopatiilor.2. .TULBURAREA DE PERSONALITATE (PSIHOPATIA) = personalitate inflexibila.MULTIFACTORIALA.I. TULBURARILE DE PERSONALITATE: Definitie.PRITCHARD ( 1835): Moral Insanity.Ph. . . = Valori modificate ale testosteronului. . II. proiectia. . . . ( probleme in relatiile intrafamiliale. Stari defective.K. MAO .PINEL ( 1809): Manie fara delir.acting-out.3.

.

Detasat de relatiile sociale. anxietate sociala. de personalitate paranoida. COMPLICATII: Depresie.Interes redus sau absent fata de relatiile sexuale. lipsiti de simtul umorului. . delirante.Alege aproape intotdeauna activitati solitare. orgoliosi. FORME CLINICE ALE TULBURARILOR DE PERSONALITATE .Imposibilitatea de a se relaxa. Abuz de toxice.Lipsa prietenilor apropiati. . asteapta sa fie inselat. . Tulb.TRASATURI CLINICE. pastreaza constant resentimente fata de jigniri ( colectionari de nedreptati). ideatie paranoida. impulsivitate). . = Schizofrenia paranoida.Functii psihice indemne: =Intelectul: = Functiile cognitive. metaforica sau stereotipa). . . . gaseste intelesuri ascunse in evenimente banale.Deficite sociale si interpersonale.III. excentricitati). Tulb. .Reci. .Nu doreste si nu-I fac placere relatiile apropiate.I.Suspiciozitate.Raceala emotionala. anxioase. circumstantiala. .Schizofrenia.. excentric sau neobisnuit. . . . capacitate redusa pentru relatii apropiate. .II. iluzii corporale.TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOTIPALA.Idei de referinta. . evitanta (pacientul doreste relatii cu semenii).Gandire/vorbire ciudata ( vaga. .Neincredere si suspiciune.Comportament ciudat. .Tulburarea de personalitate paranoida .Credinte ciudate sau gandire magica influeteaza comportamentul .Tulburarea de personalitate borderline ( instabilitate emotionala.Afect inadecvat. afecte inten se.III. . . . sa se actioneze impotriva s a. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: = Tulburarea deliranta. = Alte tulburari de personalit. . TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOIDA. = suicid ( ¬10%). . .Hipersensibilitate . . TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOIDA.Pare indiferent la laudele sau criticile altora. IN EVOLUTIE: = schizofrenie. detasare afectiva. .Experiente perceptuale neobisnuite. schizotipala (ciudatenii. . DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Tulb.[ markeri biologici comuni].Diagnostic diferential: .Tulburarea de personalitate schizoida ( nu are excentricitati). .

. financiare. comiterea repetata de fapte antisociale. .Afecte instabile. . = suicidul.Minciuni repetate.disforie. . . furtuni de afecte.DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: . . .Cauta sa fie in centrul atentiei.= Relatiile cu ceilalti sunt tumultuoase. impresionant.Iresponsabilitate persistenta ( incapacitatea sustinerii unei activitati profes ionale. DIAGNOSTIC DIFERENTUAL: Tulb. agresivitate.Neconformare la regulile sociale.Impulsivitate. . teatral. .Lipsit de remuscari. psihotica (alterarea testarii realitatii este persistenta). . imaginii de sine si afectelor.. iritabilitate. amenintari sau acte autodistructive.Tulburarile de personalitate consecutive dependentei la toxice. nesinceri.VI. . hiperfagie compulsiva ( binge eat ing). .Comportament dependent.Retardarea mintala.Relatiile interpersonale sunt perturbate. . . = abuzul de substante.V.Tulburari organice de personalitate. . narcisica. nu recunoaste drepturile altora. . . TULBURAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIALA : comportament maladaptativ din copilarie. COMPLICATII: = moartea violenta. de sensibilitate pentru altii. inselatorie pentru profitul sau placerea person ala. superficiali. Sexualitate haotica. seducatori.Frecvent: abuz de substante. . . sofat periculos. .Nu tolereaza sa fie singuri.Egocentrism si autosupraevaluare. Psihoze. Tulburarea de personalitate borderline. Afectiv sunt imaturi. TULBURAREA DE PERSONALITATE BORDERLINE: instabilitatea relatiilor incepand in perioad interpersonale.IV. eforturi de a evita abandonul real sau imaginat. automutilante sau sui cidare. . impulsivitate a adultului tinar.IV.TULBURAREA DE PERSONALITATE HISTRIONICA: comportament dramatic. Foarte sugestionabili . . . escrocherie.= Frecvent: gesturi. =probleme le gale. . a onorarii obligatiilor financiare) .

.nu-si exprima dezacordul cu altii de teama pierderii sprijinului.Certare t. aprobarii lor .Lipsit de empatie. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL = Tulburarea obsesiv-compulsiva. programe. .prefera rutina sau ritualul in detrimentul noutatii.Perfectionismul interfereaza cu indeplinirea sarcinii .IX.VIII.Comportamente sau atitudini arogante sau superioare. incababil de a se debarasa de ele.Rigid. . asigurarilor din partea altor a. . de caldura afectiva. lipsa de flexibilitate. . . .Evita activitatile care implica contact interpersonal semnificativ. . TULBURAREA DE PERSONALITATE EVITANTA: Inhibitie sociala. Obstructionism. .Se considera inadecvat din punct de vedere social.Preocupat de reguli. . de abilitatea relatiilor interpersonale. . ineficienta.X. . sclav al amanuntelor. taraganare. . . incapatinat. . etica sau val ori. scrupulos si inflexibil in probleme de morala. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Tulb. incapatinare.dificultati de a lua decizii in lipsa sfaturilor.are nevoia ca altii sa-si asume responsabilitatea in domeniile importante ale v ietii. ordine.Reactioneaza la critica sau infrangere cu furie sau depresie.TULBURAREA DE PERSONALITATE NARCISICA: model de grandiozitate si hiperpreocupare pentru stima de sine. zgircit. . ordine. neatragator din punct de ved ere personal. fobia sociala.se simte inconfortabil si neajutorat cind este singur.Lipsit de umor. in asa masura incat pierde scopul major al activitatii. se .Hiperconstiincios.Aduna obiecte.Retinut in relatiile intime de frica de a fi ridiculizat.Model grandios al importantei proprii.I. .PASIV-AGRESIVA.Neobisnuit de retinut in a-si asuma riscuri personale sau in angajarea in noi a ctivitati. . TULBURAREA DE PERSONALITATE OBSESIV-COMPULSIVA: perfectionism. la temeri de separare. sentimente de inadecvare si hipersenzitivitate la evaluarea negativa incepand in perioada de adult tanar..TULBURAREA DE PERSONALITATE DEPENDENTA: nevoie excesiva de a fi in grija altuia ducand la un comportament adeziv. . .Circumstantial. ALTE TULBURARI DE PERSONALITATE .Profita de ceilalti pentru a-si atinge scopurile. . de personalitate schizoida ( lipseste dorinta de a avea relatii). . Meticulos.VII. exigenta.

.III. cronic nefericit i. exagereaza ghinionul personal. .SADICA. devotament fata de datorie.II. nesiguri pe sine. invidios. .plange ca nu este apreciat. anhedonie.DEPRESIVA. Relatiile sunt dominate de comportamentul crud sau injositor. Pesimism.

10-15 mg/zi. TULBURARI LEGATE DE CONSUMUL DE ALCOOL . I. f.. . ISTORICUL NOTIUNII DE ALCOOLISM . .Neuroleptice: propericiazina ( Neuleptil. . .Discernamant/Responsabilitate. TULBURARI DATORATE CONSUMULUI DE ALCOOL: a.TRATAMENT.ASPECTE MEDICO-LEGALE: .cu delirium+convulsii c.1866 .ASOCIERI MORBIDE: = Dependenta fata de toxice. responsabilitate). .EXPERTIZA MEDICO-LEGALA (Discernamant. . TULBURARI INDUSE DE ALCOOL: a.Consecintele detentiei.DSM-I (alcoolismul = addictie la alcool. . = Episoade psihotice. Dependenta la alcool. clorpromazina ( Clorde lazin 50-75-100 mg/zi).Carbamazepina: 200-600 mg/zi. tioridazina 50-150 mg/zi. . . = Tulburari nevrotice. e. Tulburare amnestica persistenta indusa de alcool. TRATAMENT .CLASIFICARE (DSM-IV). Intoxicatia alcoolica.1849 .).FARMACOLOGIC: .Simptomatice. Tulburare a dispozitiei indusa de alcool. Abuzul de alcool. g.alcoolismul-boala este introdus in manualul pentru codificarea cauzelor bolilor. .STATUT FAMILIAL. Tulburare anxioasa indusa de alcool. STAGIUL MILITAR. considerat ca o tulburare de .CAPACITATE DE MUNCA . Dementa persistenta indusa de alcool. .M. cu deliruri).MAGNUS HUSS a creat termenul de alcoolism (manifestarile de boala care i au o forma cronica la persoanele care au consumat bauturi spirtoase o lunga perioad a de timp).cu convulsii. . ducand la consum excesiv . .1933 . b. . GABRIEL a folosit termenul de alcoolism in sens modern : boala maifes tata prin pierderea controlului asupra consumului de alcool. .necomplicat. II. b.PSIHOTERAPIC: IMPLICATII SOCIO-FAMILIALE SI MEDICO-LEGALE.Tipuri de activtati profesionale.1952 .cu delirium. Tulburare psihotica indusa de alcool (cu halucinatii. Sevrajul alcoolic: . Statutul in detentie. d.

.personalitate).

. .ABUZUL DE ALCOOL: termen folosit in situatiile utilizarii alcoolului in conditi i care reprezinta primejdie fizica ( ex: sofatul). ===Sedare. .APA recunoaste oficial alcoolismul ca boala. alcool in acetaldehida. . receptorii benzodiazepinici .2. .DEPENDENTA LA ALCOOL.IV. receptorii GABA a === crescute de alcool. Intiietatea bauturii fata de alte indeletniciri. societatii sau ambelor.4..I.Activitatea canalelor de ioni asociata cu receptorii glutamat === inhibata.1968 .(inhibata de disulfiram) ADH--.II. producerea de alcaloizi opioizi.Activitatea canalelor de ioni asociata cu acetilcolina nicotinica.1967 .JELLINEK defineste alcoolismul = orice folosire de bauturi alcoolice car e cauzeaza probleme individului. foarte solubi l in apa. Simptome repetate de sevraj.transf. canalelor de ioni si altor proteine membranare.II: alcoolismul = aparitia simptomelor de sevraj la un bautor axces iv. . Modificarea tolerantei fata de alcool.DEPENDENTA PSIHICA/FIZICA (sindromul de sevraj) Elementele dependentei alcoolice .III. .3.==Deprimare. . nu se caracterizeaza prin toleranta. Metabolizarea hepatica prin: . .Se defineste prin consecintele negative ale utilizarii de du rata. barbitu . . rapid. Sentimentul de a fi constrans la bautura.5.transf. Aldehiddehidrogenaza--. serotonina t ip 3 (5HT3).EFECTE COMPORTAMENTALE: . Reluarea consumului dupa sevraj.Aldehiddehidrogenaza . .1.Alcoholdehidroganaza (ADH). METABOLISMUL ALCOOLULUI . .1960 .6. 10% se elimina nemodificat prin plamini si rinichi. .Modifica fluiditatea membranelor celulare == infuenteaza negativ functionarea receptorilor. Absorbtie : tractul gastrointestinal(intestin subtire).== Toleranta incrucisata si dependenta incrucisata cu benzodiazepinele.OBISNUINTA ( Alcoolul devine necesar).EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA CREIERULUI: . Linistirea prin bautura.7. . . Metabolizare: in ficat = pe cale oxidativa(90%). model compulsiv de consum. . ==Scaderea activitatii neuronale. . anxioli za. .DSM. .Influenteaza centri placerii (mediati de dopamina). acetaldehidei in acid acetic. ==Somnolenta. DEPENDENTA CRONICA ALCOOLICA . . Un mod stereotip de a bea.TOLERANTA (Concentratia de alcool/gradul clinic de intoxicatie).

control emotional. activitate motorie voluntara. tulb.ricele. . de gindire. de con stiinta pana la coma. judecata. In functie de concentratia sanguina ( dar si de gradul de toleranta) produce: tu lb. carbamatii. .

MECANISME intervenind in AUTOINTRETINEREA ALCOOLIZARII DEPENDENTA CRONICA ALCOOLICA .esofagita.NEUROCUTANATE: Acropatia ulceromutilanta nefamiliala Bureau-Barriere. Enkefalinele = rol in aparitia crizelor comitiale. . .GABA scazut in alcoolism. statut socio-economic.Gemenii . schizoida. depende nta.Riscul alcoolismului mai mare de 4 ori la rudele apropiate ale alcoolismului.SEXUALE: (alcoolul determina atrofii testiculare si tulburari erectile). ==scaderea tolerantei si efectelor depresoare ale alc olului.GASTROINTESTINALE: Pancreatita. cresterea riscului pentri infarctul miocardic si accidente vasculare cerebrale. antisociala. . . nivel de instruire. .Polineuropatia toxica. ulcerul. .= Tulburarea de personalitate instabil-emotionala.. Alcoolul determina stimularea raspunsului GABA. . . .NEUROLOGICE.legati de Alela A1.Asocierea familiala cea mai evidenta = tata dependent / fiu dependent.IV.Studii de adoptie: copiii alcoolicilor adoptati de familii fara risc prezinta u n risc de 4 ori mai mare pentru alcoolism. ETIOPATOGENIA ALCOOLISMULUI . .I. Intelect ( restringerea sferei ideative). Receptorii D2 .HABITUSUL ALCOOLICULUI ( datorat hipoxiei cerebrale prin carenta tiaminica).Ttulburari organice de personalitate. .risc crescut fata de frati. .CARDIOVASCULARE: HTA. .METABOLICE: Hipoglicemia. PERSONALITATEA: . .EFECTE FIZICE: . traditii. Tulburari de ritm cardiac.HEPATICE:Hepatita. evitanta. inascute legate alcool. . . ETIOPATOGENIA ALCOOLISMULUI . cara cter === degradare sociala.Tulb.TULBURARI PSIHICE: Afectivitate.Receptorii dopaminici tip 2 ( D2) . FACTORI GENETICI:Argumente: . ciroza. . . de somn: scaderea somnului REM si a somnului profund (stadiul IV) si cres terea numarului de fragmente de somn cu treziri numeroase si prelungite.III.OPIOIDE ENDOGENE intervin in aparitia dependentei / tolerantei fata de alcool. neoplasme..II. FACTORI SOCIOCULTURALI: obiceiuri.in tulb.FACTORI BIOCHIMICI: .SEROTONINA scazuta. .V.Nedezvoltata: intarzierea mintala usoara.

.TULBURARILE FIZICE. .

vorbire neclara.Confuzie. varsaturi. .Continuarea consumului in ciuda tulburarilor fizice serioase. afectarea atentiei si memoriei. . . ABSTINENTA SE RECOMANDA PE INTREAGA VIATA!. mers nesigur.Consum de bauturi alcoolice urmat de: . SEVRAJUL ALCOOLIC NECOMPLICAT . . . generalizate). . agitatie psihomotorie.Inabilitatea de a opri consumul.Entitate controversata.ELEMENTE DE DIAGNOSTIC . labilitate emotionala. insomnii.AFECTAREA FUNCTIONARII SOCIALE. INTOXICATIA ALCOOLICA IDIOSINCRAZICA ( Betia patologica). INTERVENTII PSIHOSOCIALE. Impulsivitate.I.afectarea judecatii.Perioade amnestice pentru evenimente petrecute in timpul betiilor ( blackouts).Comportament maladaptativ sau modificari psihologice ( comportament sexual neadecvat sau agresivitate. iluzii si halucinatii tranzitorii vizuale. .Nevoia utilizarii zilnice a unor mari cantitati de alcool pentru o functionare adecvata la care se adauga comportamente cum sunt: .Persistenta intoxicatiei alcoolice 1-2 zile (chefuri). suicid.Clinic: tremuraturi ( maini. ALCOOLICII ANONIMI. . TRATAMENTUL DE SEVRAJ. . OCUPATIONALE TRATAMENTUL DEPENDENTEI ALCOOLICE CRONICE . stupor sau coma. . . tahicardie.Unul sau mai multe din urmatoarele semne: . agresivitate. Leziuni cerebrale predispozante. . .Eforturi repetate de a controla sau reduce cantitatea consumata. Problema medico-legala psihiatrica. Acamprosate ( afecteaza sist. Naltrexona ( scade dorinta de alcool prin blocarea eliberarii de opioizi endogeni ). greturi. . GABA ajutand abstinenta). TRATAMENTUL FARMACOLOGIC DE DURATA: Disulfiram.c . iluzii sau halucinatii tranzitorii. .Dureaza cateva ore.III. INTOXICATIA ALCOOLICA ACUTA .Aparitia de simptome severe dupa consumul unei cantitati mici de alcool ( care in mod obisnuit nu produc intoxicatii): .II. delire tranz itorii.Amnezie consecutiva.V.anxietate.necoordonare. . transpiratii.nistagmus. a functio narii ocupationale sau sociale). .IV. dezorientare.Debut: la cateva zile dupa sistarea sau reducerea semnificativa a consumului de alcool la un dependent.

rize convulsivante. SEVRAJUL CU CRIZE CONVULSIVANTE .

Tiamina.Babinski +.Magneziu ( mai ales la bolnavii cu crize comitiale). monitorizarea functiilor vitale. hiperhidroza.FACTORI FAVORIZANTI. sau i. . = Sechele. PLANSEUL v iv. modificarea reflexelor pupilare.TRATAMENT: Prevenirea!! .hipomnezie.PSIHOZA KORSAKOV ( Encefalopatia carentiala alcoolica). SEVRAJUL CU DELIRIUM (DELIRIUM TREMENS) . apatie. . NUCLEI OCULOMOTORI. scadere ponderala. hipoprosexie. . anxietatea. = Exitus. Carbamazepina. TULBURAREA AMNESTICA PERSISTENTA INDUSA DE ALCOOL.CLINIC: = DELIRIUM ( tulburari de constiinta.TRATAMENT: Benzodiazepine ( controleaza crizele. tremor.eventual: mioclonii. posibil confuzie. .= DELIRURI ( frecvent paranoide).. . .m si per os) EVOLUTIE: = Vindecare. deliriumul. coma. = Tulburari neurologice: .Crize comitiale tip Grand Mal care apar la 12 . mioza.ENCEFALOPATIA WERNICKE .Carbamazepina.24 ore dupa intreruperea sau re ducerea substantiala a cantitatii de alcool consumat. tahipnee. tactile. apoi i. TRATAMENT: Tiamina 100-300 mg/zi (initial i. tulb.GAYET: (Panencefalita superioara subacuta).Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si tratamentul afectiunilor conc omitente. SUBSTANTA CENUSIE PERIAPENDICULARA. fotofobie.v. ptoza palpebrala. NUCLEII SUPRAOPTICI SI PAVENTRICULARI AI HIPOTALAMUSULUI. s./zi). bradipsihie. .repetate crize sau status epilepticus. = HALUCINATII (vizuale frecvent zoopsice. insomniii). TUBERCULII QUADRIGEMENI. tahicardie. vegetative.Benzodiazepine ( i. hipertonie.daca nu este posibila administrarea orala). . anxietate. . . dizartrie. = AGITATIE PSIHOMOTORIE .URGENTA PSIHIATRICA! .v.Deseori .m. hipertermie. . = TULBURARI VEGETATIVE ( transpiratii.Supraveghere permanenta. febra. FORMATIUNILE TALAMICE PERIVENTRICULARE. confabulatii.paralizii oculare. afectarea functiilor cognitive). CAUZA = DEFICITUL ACUT DE TIAMINA! LEZIUNI NEUROPATOLOGICE: CORPII MAMILARI.300 mg. . = Tulburari neurovegetative: tahicardie.CIRCUMSTANTE DE APARITIE. .Tiamina ( 100 . Clinic: = Tulburari psihice: . olfactive).

Toxicomania. Narcomania. cu sau fara de lire]. . pe fondul constiintei clare.TOLERANTA : pentru intoxicare este necesara mai multa substanta sau .DEFINITII: . PREDOMINAT DELIRANTA: Delirele cronice alcoolice ( continut = gelozie). deteriorarea fizica si mentala.REVERSIBILITATEA ( In conditiile sistarii consumului de bauturi alcoolice). .CLINICA: = amnezie antero-retrograda. DROGURI . = tulburari de orientare. = confabulatii.. .ADDICTIA: dependenta psihologica.DEMENTA PUTIN PROFUNDA.DEFINITIE: Dteriorare progresiva a functiilor cognitive indusa de consumul cron ic de alcool. = Dementa alcoolica.SEVRAJUL: sindrom cu simptome specifice substantei care se instaleaza in urma incetarii utilizarii masive. TRATAMENT : Identic cu tratamentul dementelor de alte etiologii. [ Halucinatii auditive verbale sau nestructurate cu caracter de halucinoze care apar dupa o perioada de la inceperea sevrajului.LEZIUNILE NEROPATOLOGICE: Corpii mamilari. .CAUZA = deficitul cronic de tiamina. dependenta si toleranta fizica.ABUZ: consecintele sociale. .SLABIREA SIMTULUI ETICO-MORAL ( precoce).PREDOMINANT HALUCINATORIE: HALUCINOZA ALCOOLICA. TRATAMENT: TIAMINA! + Simptomatice. . TULBURAREA PSIHOTICA INDUSA DE ALCOOL . .Farmacodependenta. TULBURARI INDUSE DE SUBSTANTE. Droguri. Abstinenta fata de bauturile alcoolice. DEMENTA INDUSA DE ALCOOL . . . prin uz continuu.DEPENDENTA: nevoia psihologica sau fizica de a consuma in continuare ( cerinta imperioasa + constrangere). EVOLUTIE: = Vindecare. profesionale ale consumului de substanta. . Psihotonice. . .DEFINITIE: Orice substanta care poate crea dependenta.PARTICULARITATI: .Psihoactive.INTOXICATIA: comportamentul maladaptativ asociat cu ingestia recenta de droguri . TRATAMENT: Antipsihotice. =Exitus. . comportamentul de cautare a drogului. = polineuropatie toxica. aceeasi cantitate de drog produce un efect mai mic. . .

.CLASIFICARE: .I. PRODUC INTOTDEAUNA, LA TOATE PERSOANELE DEPENDENTA.Opiu + alcaloizi Cocaina,

Hasisul. Stupefiante de sinteza. < aspectul farmacologic> .II. CONSUMUL POATE FI INTRERUPT : Cafea, Tutun; Barbiturice; Tranchilizante. < aspectul psihologic> .INTERMEDIARE: Amfetamine, . Hipnotice nebarbiturice. .< factorul psihic + farmacologic. ETIOPATOGENIA TOXICOMANIILOR .A. FACTORUL PERSONAL: = Genetic; = Varsta; = Sexul ( fem.>); Personalitatea; = Srarea de sanatate a organismului. .B. FACTORUL FARMACOLOGIC: = Proprietatile drogului. .C. FACTORII SOCIOCULTURALI + Riscul profesional. DRUMUL TOXICOMANULUI .DEBUTUL = = = retroactiv .POARTA DE INTRARE : Durere, Placere, Curiozitate, Imitatie; FAZELE: 1. Tatonare Fixare Obisnuinta Dependenta ( Tahifilia; Abstinenta). 2. Impregnare. 3. Degradare. TULBURARI INDUSE DE OPIOIDE .Derivati de opiu; .Sintetice ( alcaloizi): opiu, morfina, heroina, metadona, codeina, hidromorfon (dilaudid), meperidina ( demerol). .Extras din PAPAVER SOMNIFERUM ( Egipt). .CAI DE ADMINISTRARE: .Inhalatii / inspiratie ( fumat) = opiul, heroina. .Injectabil ( i.v. sau subcutanat) = heroina.PERICOLUL HIV! .Ingestie ( opioidele de sinteza). .Supozitoare ( intrarectal). .EFECTE: .CRESTEREA PRAGULUI SENSIBILITATII DUREROASE; .VAGOTONIE: * Mioza, * Bradicardie, * Hipersalivatie, * Deprimarea centrilor respiratori. .EUTIMIE; AMNEZIA EXPERIENTELOR AFECTIVE NEGATIVE. .POZITIVAREA RELATIILOR CU AMBIANTA. OBISNUINTA se realizeaza in luni; TOLERANTA permite folosirea unor doze de 100

- 300 ori > fata de doza letala. INTOXICATIA SI SEVRAJUL LA OPIOIDE .INTOXICATIA: = Somnolenta; = Vorbire ebrioasa; = Afectarea atentiei si memoriei ; = Analgezie; = Anorexie;

Pericolul: DEPENDENTA.pentru metadona: 3 zile). . varsaturi./zi do za unica. = Febra. = Midriaza.SEVRAJUL: = Dorinta imperioasa de drog. .. Bolivia. = Mialgii. insomnii.Comunitatile terapeutice ( programe care pun accentul pe abstinenta si pe terap ia de grup intr-un mediu structurat). . . COCAINA . .Sustinerea functiilor vitale. tahipsihie. Depresie.) BARBITURICE. Columbia. se continua pe termen lung.DOZA TERAPEUTICA: 5-10 mg. .IN SUPRADOZAJ: = NALTREXON ( Antagonist cu actiune de 72 ore) + NALOXON ( antagonist opiaceu).INTOXICATIA ACUTA: . Suedia.v. = Diaree.( se repeta doza in cazul lipsei de raspuns la aprox.MAXITON ./zi. = Greata.Hipobulie.Deteriorare cognitiva.Convulsii. . CLONIDINA ( diminua greata. .INTOXICATIA MODERATA: Inviorarea functiilor psihice. rinoree.Faza confuziva. Anxietate. diareea din sevraj.Faza euforica. -Hipertensiune arteriala.8 mg. a libidoului.Dezintoxicarea: METADONA ( se incepe admninistrarea in sevraj . .20-80 mg. este agonist al receptorilor adrenergic i a2. . . tahicardie. SUPRADOZAJ SI DEPENDENTA . Argentina. INTOXICATIA CRONICA: -Tulburari senzitiv-senzoriale. apatie.ORTEDRINA . 0.PERVITINA Franta.SEVRAJUL NU este unul clasic. = Insomnii. = Piloerectie. 4 ore pana la disparitia opioidului din organism ( ex.Arbustul COCA: Peru.Bromocriptina CARBAMAZEPINA. varsaturile. -Tremor.CONSUMUL CRONIC poate produce simptome schizofreniforme. = Transpiratii. CANNABIS ./zi. TRATAMENT IN INTOXICATIE. . .NALOXON i. . .DEPENDENTA = 100-500 mg/zi pana la 5 gr. Somnolenta.Faza de somnolenta.BENZEDRINA Japonia. . AMFETAMINE . DOZA = 1-6 gr. cresterea increderii in sine. TRATAMENT: AGONISTI DOPAMINERGICI: Amantadina. BENZODIAZEPINE./zi. Hiperlacrimatie. anorexie.

.PROVENIENTA: Canepa = CANNABIS SATIVA..

.Psihoterapii: .Psihodinamica. nu fizica! . . modificarea perceperii culorilor. creste rea apetitului. = hipnotic.INTOXICATIA: Exaltare.folosirea drogului in situatii care p ot pune in pericol integritatea fizica a persoanei.DEPENDENTA: ESTE PSIHICA.> sex M. uscat care se prelinge din frunze. dizartrie.Obtuzie. afectarea judecatii.Abstinenta ( renuntarea la orice substanta psihotropa). profesionale..HASISUL = exudatul rasinos.Saracirea fondului mintal.Apare in cateva luni dupa inceperea administrarii.. conjunctive injectate.EFECTE: = analgezic. . tahicardie. nicotina. . . CANNABIS . Durata = 34 ore. euforie. . sedare. uscaciunea gurii. rulate in tigarete.incapacitatea indeplinirii obligatiilor scolare.Hipersalivatie. CANNABIS .ABUZUL: Folosirea in antecedente de cannabis care duce la deteriorare clinica manifestata prin una sau mai multe din urmatoarele: .tratamentul: . in ciuda cunoasterii consecintelor . = euforizant. hipnotice.utilizar ea continua. . . . grandoare. . . BARBITURICE . . de perceptie. . tulb.De grup. . etc. antidepresive. .DEPENDENTA .MARIJUANA = frunzele si varfurile tulpinilor uscate. varsta .Tulburari de caracter ( impulsivitate). . ABSTINENTA (SEVRAJUL): asemanatoare sevrajului alcoolic cu delirium si convulsii. Frecv.EPIDEMIOLOGIE: substanta cea mai utilizata in lume ( a 4-a substanta psihoactiv a utilizata dupa alcool.descrisa in 1930.Simptomatice: anxiolitice.Necoordonare motorie. . CANNABIS .Comportamentala.18-30 ani.Clinica: . .comportamente antisociale. antipsihotice..Comportamental-cognitica. senzatie de incetinire a scu rgerii timpului. = anticonvulsivant.Construirea unui sistem de suport.Apare in: minute ( substanta fumata) sau ore ( substanta ingerata). . cofeina). .

pericolul dependentei = dependenta . Clorazepat. Clordiazepoxid. ANXIOLITICE. . . durata admninistrarii.Benzodiazepine: Alprazolam. fara precizari referitoare la doza.SEDATIVE. Diazepam.Sunt medicamentele psihotrope cel mai frecvent prescrise.boala iatrogena. Oxazepam. . HIPNOTICE. .Recomandate deseori de nepsihiatri.

.Studii familiale: rudele de gradul I ale celor cu tulb.10 ori < de face tulb. * AHC pozitive.J. .1917: RIBAKOV descrie CICLOFRENIA. ..KRAEPELIN delimiteaza BOLILE MANIACO-DEPRESIVE [ caracterizate prin * tulburarea afectiva.I.TRANSMITERE: = Autosomala.EPIDEMIOLOGIE: .FALRET descrie La Folie circulaire.SIGMUNG FREUD = Depresii psihogene. bipolare tip I decat a episodului depresiv major. .1882: KAHLBAUM descrie Ciclotimia. Deb utul tulb.Tulb bipolara tip I -prevalenta pe parcursul vietii = 1%.*PREVALENTA = FRECVENTA CAZURILOR DE IMBOLNAVIRE INTR-O COLECTIVITATE. .10: = Episod maniacal. bipolara tip I au un ri sc de 8 .E.18 ori > de a face boala. si de 2 . depresiva majora este cea mai comuna. ETIOPATOGENIE . depresive majore este > la F ( diferente hormonale. * evolutia dinspre manie spre depresie si invers.Studii pe gemeni: la monozigoti concordanta = 65%. . stresori diferiti in functie de sex). .prevalenta pe parcursul vietii =15% ( poate 25% la F). HETEROGENITATE GENETICA (diferiti indivizi poseda anomalii genetice diferite car e determina simptome similare). . Pentru tulb.Tratamentul numai in conditii de spitalizare! TULBURARILE AFECTIVE . sever cu/fara simptome psihotice) .Varsta: Debutul tulb. = Tulburare afectiva bipolara. bipolara tip I . . bipolara = 60% sanse de a face boala. depresive majore = 40 ani . . = Episod depresiv.descrie Mania / Melancolia. bipolare : varsta medie = 30 ani (5-6 ani si 50 ani).C. . la dizigoti = 14%. Hippocrate. = Legata de cromozomul X.FACTORI EREDITARI: mai evident implicati in transmiterea tulb. = Tulburare depresiva recurenta ( cu episod actual usor.D. .Tulb.INCIDENTA = APARITIA DE CAZURI NOI DE IMBOLNAVIRE INTR-O COLECTIVITATE INTR-O PERIOADA DE TIMP.1854: A.1896: C. = Depresii endogene.pr evalenta egala la cele doua sexe. . Areteu. ef ectele nasterii. COMPLEXITATE GENETICA ( simptomele pot fi determinate de efectul combinat al mai multor defecte genetice). . . bipolara implica mai multe defecte genetice). . . depresiva majora. la cei internati=15% . moderat cu/fara simptome somatice.Sexul : prevalenta tulb. .1675: WILLIS .ISTORIC:Homer. . S-au identificat mai multe situsuri ( pentru ca tulb. Persoanele cu ambii parinti suferind de tulb. . incidenta la pacientii in ambulator=10%.

.

*Gandire.SCADEREA FLUXULUI SNAGUIN CEREBRAL SI A METABOLISMULUI CEREBRAL .(+ alte functii).Aspectul general: facies. .SISTEMUL CICLIC AMP: senzitivitate redusa in depresia unipolara. 33% cazuri).I.Debut: Lent. Rol in depresia bipolara. melancolic.ANOMALII ALE NEUROTRANSMITATORILOR: . .MECANISME BIOCHIMICE . DEPRESIA (EPISODUL DEPRESIV MAJOR). BIPOLARA: Cromozomul X implicat in 1935 ( la aprox. .SUICIDUL! . Interactiuni intre diferitele sisteme de neurotransmitatori!! . Cromozomu l 18.PROTEINELE G: actioneaza ca transductori transmembranari ai informatiei. SPECT.GENE ASOCIATE CU TULB.TULBURARI FUNCTIONALE CEREBRALE: . bipolara (aic i se situeaza si genele receptorilor dopaminici D5 si alfa 2C adrenergici). DOPA. INVESTIGATII: PET.Aspectul general : facies (.Tulburari psihice: * Afectivitate. * Activitate.IN MANIE: = reducerea functiei serotoninergice = cresterea functiei DOPA si NADR.II MANIA ( EPISODUL MANIACAL). greutate. . . . 20-40 ani. neurotransmitatorii induc raspunsul lor via receptori legati de proteina G. . simptome-semnal. instincte .Debut: Acut/Insidios . *Activitate + alte functii). . somn..Tulburari psihice (*Afectivitate.SCADEREA GLOBALA A UTILIZARII METABOLICE A GLUCOZEI. * Gandire.3.REDUCEREA ACTIVITATII METABOLICE LA NIVELUL CORTEXULUI FRONTAL. 12q23-q24. IN DEPRESIE: = reducerea functiei serotoninergice. ETIOPATOGENIE . mers.ROLUL MESAGERILOR INTRACELULARI:(antidepresivele si stabilizatorii de dispozitie actioneaza asupra sistemelor intracelulare de semnalizare). moduleaza eliberarea neurotransmitatorilor in sinapsa. .CALCIUL: rol in neurotransmisie. . Legatura intre locusul 4p16 pe cromozomul 4p si tulb.depresia majora. .simptome-semnal. . . . imbracaminte.Tulburari somatice: * Apetit. 21q22. atitudine tinuta. CLINICA TULBURARILOR AFECTIVE . A CORTEXULUI PREFRONTAL DORSOLATERAL MAI ALES IN EMISFERUL STANG in depresie.CRESTEREA ACTIVITATII LOBULUI TEMPORAL DREPT. . imbracaminte. 16p. Rcbf. tinuta. rata metabolismului cerebral al glucozei. NADR.

V. TULBURAREA DISTIMICA: ( Nevroza depresiva).DEPRESIA SECUNDARA : Medicamentoasa ( rezerpine. Timp de doi ani nu a avut perioade asimptomatice mai lun gi de 2 luni. . cicluri menstruale. .MANIA POSTTRAUMATICA. neuroleptice. .A. tuberculostatice.B.ALTE TULBURARI DEPRESIVE :Tulburarea depresiva recurenta. CLINICA TULBURARILOR AFECTIVE . clonidina. Tulburarea bipolara I : un episod maniacal + episoade depresive majore sau hipomaniacale.CRITERII: 1. = Simptomele sunt mai mult sau mai putin constante timp de doi ani.femei. durata mai lunga.. cortizon. . bipolara. .Tulburari somatice:Apetit. Simptomele trebuie sa persiste cel putin 2 saptamani. . maniacale sau mixte intr-un an. .PARALIZIA GENERALA PROGRESIVA. . . coexista deseori cu alte tulburari psihiatrice. somn.MANIA IN BOLI ENDOCRINE. corticosteroizi. 2. MANIA .TULBURARILE DEPRESIVE: .propranolol. Prezenta timp de doi ani a numeroase perioade cu simptome hipomaniacale si numeroase perioade cu simptome depresive care nu intrunesc crit eriile pentru episod major. Frecventa mai mare . tonus simpatic. .< DEPRESIA ATIPICA > . Puerperala.DEPRESIA NEVROTICA. antiinflamatoare). Mai putin severa. tuberculostatice. .Tulburarea bipolara cu cicluri rapide: patru sau mai multe episoade depresive. Levodopa) .III. TULBURAREA DEPRESIVA MAJORA = TULBURAREA AFECTIVA UNIPOLARA .DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: . .DEPRESIA .MANIA MEDICAMENTOASA: amfetamine. . CICLOTIMIA . TRATAMENTUL DEPRESIILOR . Depresia unipolara.DIAGNOSTIC: = Bolnavul nu a intrunit niciodata criteriile de diagnostic pentru Episod depresiv major si nici pentru Episod maniacal in primii doi ani ai tulbur arii.IV. Tulburarea bipolara II : cel putin un episod depresiv major si unul hipomaniacal . In schi zofrenie.DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: . TULBURARILE BIPOLARE:MANIACO-DEPRESIVE.

insomnia de trezire. lofepramina. = Clomipramina ( Anafranil).I.II.III.INDICATORI CLINICI AI TIPURILOR DE DEPRESII: . = Amitriptilina.II. : CLASIFICAREA ANTIDEPRESIVELOR . nomifensina). Raspunde la AD cu actiune nespecifica ( maprotilina. TETRACICLICE: = Maprotilina ( Ludiomil). = Mianserina ( Lerivon). interferenta alcoolice. . DA. *SELECTIVE: Humoryl.DEPRESIA PRIN DEFICIT NA. .b. AD CICLICE ATIPICE : = inhibitia selectiva a recaptarii neurotransmitatorilor. . venlafaxina ). TRATAMENT ELECTROCONVULSIVANT. .IN CONDITII DE INTERNARE argumente: * Riscul tentativelor de suicid. TRICICLICE: = Imipramina ( Antideprin). . = domina inhibitia psihomotorie. TRATAMENT FARMACOLOGIC (antidepresive). . somn agitat.. *INHIBITORI SELECTIVI SI REVERSIBILI: Moclobemid. Ach.Depresii prin deficitul unui singur neuromediator ( NA. Raspunde la: AD triciclice. TRATAMENTUL FARMACOLOGIC AL DEPRESIILOR . = Doxepina ( Sinequan). corectarea efectelor secundare.deshidratare. * Cresterea compliantei pacientului. AD duale ( mirtazapina.1.GABA). AD CICLICE: . . SEROTONINA: *Fluvoxamina. SSRI. Niamid.ANTIDEPRESIVELE: Alegerea tipului de preparat tine seama de mecanismele biochimice in functie da care se deosebesc: .Serotonina=5-HT. hipersomnie diurna. amoxapina) sau specifica ( reboxetina). Depresii mixte ( implica doua sau mai multe tipuri de neurotransmitatori).I. Raspunde la AD dopaminergice ( amineptina. hiperfagie sau comportament suicidar recurent.. insomnie de trezire.doze. . sesizarea v irajului afectiv. .DEPRESIA PRIN DEFICIT DE 5-HT = domina nelinistea psihomotorie marcata. TRATAMENT PSIHOTERAPIC. INHIBITORI AI MONOAMINOXIDAZELOR ( IMAO). *Monitorizarea tratamentului . = Nortriptilina.slabire.III. 2.a. *CLASICE: Marsilid.DEPRESIA PRIN DEFICIT DA: depresie inhibata. .

.

.TERAPIA ELECTROCONVULSIVANTA.TRATAMENTUL AFECTIUNILOR ASOCIATE . = Formei clinice. PSIHOTERAPIA IN DEPRESII . NORADRENALINA: *Reboxetina(Edronax) NORADRENALINA SI SEROTONINA (NaSSA): *Mirtazapina( Remeron). * Paroxetina(Seroxat). CONDUITA TERAPEUTICA IN DEPRESII . TERAPIA COGNITIVA. . . . * Citalopram. . fenotiazinic. * Sertralina (Zoloft).* Fluoxetina(prozac).. TRATAMENTUL EPISODULUI ACUT . *Venlafaxina(Effectin). . Depakine) .CLONAZEPAM (Rivotril).EVALUAREA: = Diagnosticului. .CARBAMAZEPINA.IV.2. 6 luni dupa virajul afectiv. . = Efectelor secund. ANTAGONISTI AI RECEPTORILOR 5-HT2 SI BLOCANTI AI RECAPTARII NA SI 5-HT2 (Nefazodona). = Compliantei. DURATA = aprox. altele) .LAMOTRIGINA (Lamictal).ANTIDEPRESIV ( preparatul selectat individualizat).Continuarea tratamentului AD. .TIMOREGLATOARE: .SARURI DE LITIU. INHIBITORI DUALI AI RECAPTARII NA SI DA: Bupropion. = Evolutiei simpt. .Supraveghere si controale periodice (psihiatrce si medicale/biochimice). = Functionarii sociale. .DERIVATII ACIDULUI VALPROIC (Orfiril.ANXIOLITIC ( benzodiazepinic. SE ADMINISTREAZA CA TRATAMENT DE INTRETINERE ( PREVENTIV).eventual. = Riscului suicidar.MONITORIZAREA = Starii generale. .1..Timoreglatoare. PREVENIREA RECADERILOR .Recadere = exacerbarea simptomatologiei dupa suprimarea initiala a ei si reapar itia in 6-9 luni de la debutul episodului acut.eventual. . . TERAPIA COMPORTAMENTALA.HIPNOTIC.

.

delire expansive si comportament delirant). . DSM-IV R. idei delirante si halucinatii putin sistematizate si tulburari profunde de afectivitate care au tendinta de a evolua spre deficit si disociatia personalita tii..I descriere a boli numita dementa precoce (caracterizata prin izolare. perplexita te. voci care discuta.Hipnotice.-10.tulburarea asociatiilor si afectivitatii.I .1911 EUGEN BLEULER vorbeste despre schizofrenii . saracire afectiva. TRATAMENTUL MANIEI .DSM I. DSM-IV. ISTORICUL CONCEPTULUI DE SCHIZOFRENIE .Tranchilizante. ). deteriorarea personalitatii). dementa paranoid a). 1896 EMIL KRAEPELIN . 4. 1957 KURT SCHNEIDER: diagnosticul bolii pe baza simptomelor de rang I ( sonorizarea gandirii. MAYER-GROSS: Grup de boli psihice caracterizate prin simptome psihopatologic e specifice evoluand spre dezorganizarea personalitatii si ducand la invaliditate cronica. tioridazina) . Fenotiazine (clorpromazina. ambivalenta. furtul.H. Se pot ameliora NU vindeca .. . TERAPIA FAMILIALA. manierisme. = monitorizarea tratamentului. perceptii delirante) si de rang II ( delir primar. levomepromazina.3. EY. . ambivalenta.DEFINITIE: . comenteaza. simptomele primare ale bolii fiind Cei 4 A : autismul. transmiterea gand urilor. PSIHANALIZA.: Ansamblu de tulburari dominat de discordanta ideoafectiva. ICD . . bizarerii. . = noncomplianta ( lipsa constiintei bolii).INTERNAREA : = periculozitate ( agitatia psihomotorie.TRTAMENTUL MEDICAMENTOS: . III-R. II. .1852 BENEDICT MOREL .Neuroleptice: Butirofenone ( haloperidol 10-15-20 mg/zi). EPIDEMIOLOGIE . .denumeste dementia praecox un grup de afectiuni cu debut in adolescenta si sfarsind ca o dementa (hebefrenia.de obicei asociate celorlalte. . .5%. autism. catatonia.PREVALENTA pe viata in SUA = 1-1. Olanzapina ( zyprexa 10-20-30 mg/zi).W. la baza conceptului = scindarea vietii psihice. III. Risperidona ( rispolept ¬ 10 mg/zi). . SCHIZOFRENIA .

.Nici un grup social/cultural nu este scutit.Boala afecteaza aprox.Factori socioeconomici: frecventa de 2x > la necasatoriti si vaduvi. . 1% din populatia globului.> 2.cultura per soanei! .Inteligenta bine dezvoltata.7 milioane schizofreni in America. . . . Continutul delirelor .CINE FACE SCHIZOFRENIE? . . adult tanar. frecventa de 8 x > a bolii la cei cu situatie socioeconomica modesta.Varsta debutului ( a celui evident) = adolescenta.

Riscul este > in familiile numeroase in care intervalul intre nasteri este scur t . . _ Transmitere: = monogenica. ETIOPATOGENIE II: FACTORI BIOCHIMICI.risc > pentru schizofrenie. aspartic. Neuropeptide. ETIOPATOGENIE . _ Argumente: Concordanta la gemeni. ETIOPATOGENIE .uneori: pierderi de neuroni GABA-ergici in hipocamp.Sexul: M face boala intre 15-25 ani ( mai ales forma paranoida). D3. infectiile sunt mai frecvente).Riscul este > la populatia urbana. -Scaderea NA in locus coeruleus -. Ipoteza serotoninergica . GABA . Receptori: D1. = poligenica . psihologici. neurofiziologici. Hipocampul = raspintia cailor DA si sediull receptorilor D2.25-34 ani.D5. glicu ronic.expunere la agenti infectiosi in perioada precoce a copilariei.Riscul imbolnavirii = 10% ( rude apropiate). Studii de adoptie. e.sustinuta de mecanismul de actiune al neurolepticelor atipice cu actiune asupra activitatii serotoninei.D4.Riscul de a face boala este de 5-8% > pentru cei nascuti iarna/primavara ( cand racelile. . peptide opiacee (endorfine). d. ETIOPATOGENIE . c. modificari ale densitatii paremchimului cereb ral. Ipoteza dopaminergica .ASEMANARE CLINICA PARTIALA CU ENCEFALITELE ! .D2. Neurolepticele produc cresterea turnoverului DA. .determina simptome pozitive.sistemul NADR moduleaza sistemul DA ( anomaliile predispun la recaderi). NEUROPATOLOGIE: .III. RMN. .catatonie. b. .hipoactivita te dopaminica in zona frontala . Postmortem. TEORII VIRALE. la bolnavii schizof reni densitate > a receptorilor DA.TEHNICILE DE IMAGISTICA CEREBRALA (CT. aceasta poate duce la hiperactivitatea neuronilor DA si NADR..MULTIFACTORIALA: Factori genetici. -Cresterea NA in Locus coeruleus -. . PET) evidentiaza disfunctia cortexului prefrontal .D3. Ipoteza noradrenergica . a. = 40% ( gemeni monozigoti sau copii cu ambii parinti schizofreni). biochimici. F . FACTORII GENETICI: . Acidul glutamic.agitatie. IMUNOLOGICE: .IV. INFECTIOASE.hiperactivitate dopaminica (legata de scaderea activitatii cortexului prefrontal) .Expunerea mamei insarcinate la virusi .Asocierea intre toxoplasmoza si cresterea riscului pentru schizofrenie. D4.determina simptomele negative.I. imunologici. asimetrii cerebrale si atrofia cerebeloasa si anomalii in functionalitatea lobul ui temporal. .

. IgA. La unii schizofreni: valori > ale: IgG. . IgM.SLOW-VIRUS .

ETIOPATOGENIE . Defecte ale Ego-ului. inventie. halucinatorii * excitatii maniacale (atipice) * episoade depresive (atipice) * stari confuzo-onirice). inversiunea afectiva.[ paranoid.Acut: ( 30-50%). Gandirea . verbigeratie. . hipocondriac] .Discordanta intre afectivitate si gandire ( exemplu al scindarii personalitatii ) .Lipsa sentimentelor inlatura constrangerile sociale . CLINICA SCHIZOFRENIEI . insiruire neconsecventa de intampari). Freud .V. ambivalenta si aplatizarea afec tiva (paratimii). . interpretari simbolice.boala rezulta din fixatii in dezvoltare care apar mai devreme decat cele ce rezulta in dezvoltarea neurozelor . cosmogonic. = barajul. = Teorii psihodinamice: (S. = Tulburarile de continut ale gandirii: delirul primar. .acte antisociale. repetitii monoto ne ( semn al goliciunii si impreciziei ideilor). ecolalie.dirijata de aliteratie. TULBURARI DE GANDIRE : =scindarea si tulburarea asociatiilor ( dezlanare.Dementa afectiva ).Cuvantul folosit inafara context ului. . *comportamental.1.Lent (50-70%): *pseudonevrotic. nu perm ite contactul afectiv cu medicul curant. DEBUTUL: . _ Medico-legal. urbanizarea. .B.Schizofrenia = raspuns regresiv la frustrari si conflicte cu persoane din anturaj). asociatii prin asonanta. mutism). gandirea fortata. .A. TEORII PRIVIND FAMILIA SCHIZOFRENULUI = (familia schizofrenogena ).2.a. furtul gandirii. analog ie. gel ozie.FACTORI PSIHOSOCIALI: TEORII PRIVIND PACIENTUL = = Teorii psihanalitice: S. = scris = desenul. PERIOADA DE STARE: SIMPTOME: 1. TULBURARILE AFECTIVITATII: (Kaepelin . vagul.Afectivitatea paradoxala. Bleuler -gandire autista ( dereist a).Tulburarile de limbaj = oral (neologisme. *bufee delirante.Pierderea capacitatii de a avea trairi emotionale. CLINICA SCHIZOFRENIEI . Freud . hiatusuri. _ Subacut. TEORII SOCIALE = industrializarea. .

. Tocirea vointei.autism.Relatiile cu lumea exterioara pot fi intrerupte .. . scaderea interesului pentru ambianta.3. TULBURARILE DE VOINTA SI ACTIVITATE: . lipsa de initiativa.

Detasarea de realitate = caracteristica universala a schizofreniei. TANGENTIALITATE. empatice.INDEPARTAREA DE REALITATE A SCHIZOFRENILOR SE EXPRIMA ASTFEL: . vointa si energia ii sunt extr ase de o lume dinafara. perplexitate.Iluzii = deja-vu.modificari calitative ( postura catatonica. absenti. . . bradiki nezia. . . tactile. . gustative. inadecvare soc iala. ex: sentimentul de unitate a l pacientului se poate extinde la intregul univers. Derealizare. jamais-vu. perceperea distorsionata a timpului. akatisia ). alte probl eme fundamentale umane ( ca si cum prin psihoza ar cauta un nou sistem de valori). . imperative. cauzata de tulburarile afective si volitive ducand la autismul sarac ( Minkovski: o usa inchisa in spatele careia nu se afla nimic). Comportamentul social : pierderea abilitatilor sociale.LIPSA MOTIVATIEI. = Pierderea stimei fata de propria persoana. FUNCTII PSIHICE NEMODIFICATE: = constiinta.SIMPTOME POZITIVE: . . nesiguranta. stereotipii. rareori vizuale. = memoria. adevarate sau pseudohalucinatii. .. . bizari. = orientarea. TULBURARI DE PERCEPTIE: .PIERDEREA INTERESULUI SI PLACERILOR. Depersonalizare.SARACIREA GANDIRII SI VORBIRII.APLATIZAREA AFECTIVA. CIRCUMSTANTIALITATE) .HALUCINATIILE.Halucinatii = auditive. s indromul ecopatic.SISTAREA ACTIVITATILOR SOCIALE.Modificari cantitative ale activitatii (stupoarea/excitatia catatonica. . paramimii. perseverare).DELIRELE si TULBURARILE FORMALE DE GANDIRE (DISOCIEREA GANDIRII. .ALTERAREA SENSULUI EU-LUI si COMPORTAMENTUL BIZAR. somatice. filozofice.Sunt ciudati. . . Psihoza mareste interesul pentru problemele spirituale. = atentia. = aptitudinile (literarartistice). sau nu au empatie pentru oameni care se simt sep arati de ei. MODIFICAREA SENSULUI EU-LUI (pierderea sau estomparea conturului propriului Eu) indoiala.SIMPTOME NEGATIVE (deficitare): . . . flexibilitatea ceroasa.3. olfactive.4.AGITATIA PSIHOMOTORIE. = inteligenta. = Inabilitatea de a separ a Eu-l de ambianta. .

.4.3.2.FORMELE CLINICE ALE SHIZOFRENIEI ( DSM-IV) . SHIZOFRENIA FORMA NEDIFERENTIATA. SCHIZOFRENIA . .TIPUL REZIDUAL. . SCHIZOFRENIA CATATONICA.1. . SCHIZOFRENIA PARANOIDA.

. centrati pe probleme pseudostiintifice. * SCHIZOAFECTIVA. .Remisiunile sunt rare.Mutism.Comportament intens dezorganizat. rasul nemotivat.Deliruri si halucinatii marcate. . jocurile de cuvinte.Nu indeplineste criteriile de diagnostic pentru forma paranoida. . eventual halucinatii. .Incoerenta. stupiditatea.SCHIZOFRENIA NEDIFERENTIATA . . + Tipuri clasice = *SIMPLA. menstruatie). . superficiale. supunere automata la ordine. .Simptome: pe prim plan .Sindrom ecopatic.SCHIZOFRENIA DEZORGANIZATA (HEBEFRENICA) Debut: 15-25 ani.Prognosticul .. . .tulburari grave de conduita. . .Aplatizare afectiva. bizarer ia asociatiilor de idei.Evolutia spre degradarea personalitatii nu este obisnuita.5 TIPUL DEZORGANIZAT ( HEBEFRENIA). .Agitatie lipsita de scop ( uneori alternand cu stuporul) SIMPTOMELE CATATONICE DISPAR IN SOMN.TIPUL REZIDUAL = Prezenta unor tulburari schizofrene continue in absenta setulu i complet de simptome pozitive sau a simptomelor suficiente unui alt tip de schizo frenie.Negativism ( activ/pasiv). * GREFATA. . glumele.SCHIZOFRENIA CATATONICA. .Stupoare.Debutul este la varsta mai mare (¬30 ani). . = schimbari comportamental e ( devin visatori.Simptomatologie ( DOMINA TULBURARILE ACTIVITATII PSIHOMOTORII): . .dezinhibitia. . catatonica sau dezorganizata.cel mai rezervat degradare. cred ca sunt capabili sa rezolve probleme debaza ale omenirii). . = tipice sunt: prosti a. FORMELE CLINICE ALE SCHIZOFRENIEI . . lega te de tulburarile de gandire. . . regresia.Flexibilitate ceroasa. unii se amuza de ele.Simptome: = tulburari multiple de gandire pana la dezorganizarea completa. pseudofiloz ofice.SCHIZOFRENIA PARANOIDA: . *TARDIVA. ilaritatea. = de lire hipocondriace (centrate pe masturbatie. halucinatiile apar mai tarziu.Executare. nu invata.delirele primare urmate de interpretari delirante secu ndare. dar nu actioneaza.

.

Uneori se deosebeste greu de tulburarea de personalitate schizoida. .Retragere sociala.C.D. .FORMA CLINICA: catatonica. Tabloul progreseaza lent.Debuteaza dupa varsta de 40 ani.abulie).SCHIZOFRENIA SIMPLA: .A..Cracteristice: saracia delirelor.Clinic = oricare dintre forme. DIAGNOSTICUL POZITIV . . Delirul primar. insidios. . halucinatiilor.Comportament excentric.Tulburari afective. spre degradarea lenta a personalitatii.Evolutia.SCHIZOMANIA / SCHIZODEPRESIA.DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL: .Simptome ale schizofreniei si tulburarilor afective ( tip maniacal sau depresiv ) prezente concomitent. . indecizie. .DEBUTUL : acut. in ani.SCHIZOFRENIA GREFATA .FORME CLASICE ALE SCHIZOFRENIEI: . . .TULBURARILE DELIRANTE: .Gandire ilogica: saracirea ideilor. productiv.PROGNOSTICUL SCHIZOFRENIEI. (conservarea nucleului afectiv al persona litatii). Tulburarea de afectivitate. . . . . introversia si autismul. . . . incapsularea ideilor delirante. neglijarea obligati ilor sociale. FORMA CLINICA: hebefrenica.SCHIZOFRENIA TARDIVA . . . la varsta cat mai mare. .DEFICITUL INTELECTUAL o diferentiaza de schizofrenie ( unde intelectul este normal dezvoltat).BIOTIPUL picnic. .Moderata pierdere a asociatiilor. de vointa ( apato . emotionale.TULBURAREA SCHIZOAFECTIVA.Factori care pledeaza pentru un prognostic pozitiv: . schizoafec tiva Factori care pledeaza pentru un prognostic nefavorabil: . . nediferentiata. simpla. .B. lipsa introspectiei. lipsesc criteriile de diagnostic pentru una din cele doua psihoze.AHC Pozitive ( boli afective). . .BIOTIPUL leptosom + personalitatea premorbida de tip schizoid.DEBUTUL la va rsta mica ( <20 ani).Initiativa modificata: lipsa consideratiei fata de familie. . Tulburarile de gandire ( disociatia).SEXUL Feminin. Tratamentul vizeaza ambele tulburari psihotice! . . . Prognosticul mai favorabil. Tulburarile de vointa si activitate.

.

nebarbiturice. Tratamentul medicamentos.Sedative nonneuroleptice. asocieri medicamentoase). .Antagonisti ai receptorilor dopaminergici si ai altor receptori( serotonina) : Neuroleptice atipice = Olanzapina ( Zyprexa). . controlul efe ctelor secundare. doza. = Cloz apina ( Leponex). Antidepresive.durata simptomatologiei cel putin o luna. nu produce afectarea creierului) .TERAPII ASOCIATE: . relatia terapeutica cu medicul! . Anxiolitice. durata. Psihoterapii. = Perphenazine. = Thoridazine. tip de neurolep tic. nu au caracter bizar. akatisie.* pentru faza acuta.Precocitatea tratamentului = eficienta crescuta! .Hipnotice barbiturice. .2.METODE DE TRATAMENT IN SCHIZOFRENIE: . . .nivelul de functionare al persoanei nu este afectat. .Neuroleptice (denumirea . * pentru prevenirea recaderilo r. = Fluphenazine. = Trifluoperazine . Au efecte secundare de tip extrapiramidal. = Risperidona ( Rispolept). .Tratamentul va fi individualizat ( particularitati individuale. Tratamentul afectiunilor asociate.simptomele sunt prezente pe tot parcursul vietii. . TRATAMENTUL SCHIZOFRENIEI . .PRINCIPII: .TRATAMENTUL MEDICAMENTOS IN SHIZOFRENIE: . aprox. Terapia electroconvulsivanta ( mai sigura decat neurolepticele. . In functie de efectul lor . . toleranta. 60% d in pacienti remit.TULBURARILE SCHIZOFRENIFORME: ..OLIGOFRENIA. .1.3.TULBURARILE DE PERSONALITATE: .Initierea tratamentului = in spital ( stabilirea dozei eficiente. . .delirele sunt sistematizate. ALTE TERAPII MEDICAMENTOASE: .de la efectele secundare neurologice) standard sau de pot.NEUROLEPTICE. . = Quetiapina ( Seroquel). = Clorpromazine.Tratamentul de cursa lunga = toata viata. dar mai putin de sase luni.Antagonisti ai receptorilor dopaminergici: Neuroleptice clasice = Butirofenone (Haloperidol).evolutia = favorabila . . Corectarea / prevenirea efectelor secundare.NLP incisive si NLP sedative. complianta).

.

cel putin o luna. Lipsesc celelalte tulburari caracteris tice schizofreniei. PARANOIA ( TULB. Uneori par ostili. . aplatizare afectiva. . Delirele = sunt nonbizare. Este Iluzia deliranta de afi iubit. DELIRANTE) . Tulburari de perceptie = lipsesc prin definitie ( DSM-IV accepta posibilitatea halucinatiilor tactile. olfactive. . suspiciosi. gelozie. Comportament delirant. debut tarziu.2. GRANDIOS = Megalomania. . Afectivitatea = concordanta cu delirul. nu par desprinsi de activ itatea zilnica. memoria atentia. . ( Paranoia conjugala. judecata nu sunt afectate.Comportament: delirant.Orientarea. Emil Kraepelin descrie: PARANOIA = sistem delirant persistent in absenta halucinatiilor si fara deteriorarea personalitatii. Delirele apar in lipsa altor simptome care caracterizeaza schizofrenia ( comportament bizar. . .3.La alcoolici. legate de tema deliranta. Saruri de Litiu. olfactive.num eroase. . Constiinta bolii absent a! . grandoare.TIPURI: . Durata lor . tentative de suicid. homicid. Psihoza pasionala. sistematizate. cu exc eptia prezentei sistemului delirant marcat.Conflicte cu legea.DIAGNOSTIC: .Anticonvulsivante ( carbamazepina). . DE GELOZIE. fara degradarea personalitatii. Delirele de interpretare . regula.delirul: sistematizat.rol esential.TRASATURI CLINICE: . PARAFRENIA = delire si halucinatii.TRASATURI CLINICE: . bine imbracati. temele frecvente sun t: de persecutie.1. sindromul Othello) Mai frecvent la barbati . Agresivitate. TULBURARILE DELIRANTE (DELIRE CRONICE SISTEMATIZATE) Tulburari psihice in care simptomul dominat il reprezinta DELIRELE.Arata absolut normali.2. excentrici. Erotomania.1.Gandirea = tulburarea de continut . disociatie). congruente cu delirul) . Exceptie: prezenta haluc inatiilor tactile.Descriere generala = Tinuta adecvata. Eforturile de a contacta persoana . EROTOMAN. erotoman.

procesomani. dismorfofobii. Cverulenti.4. revendicativi.5. RETARDAREA MENTALA . miros urat al corpului ( gura.Prevalenta = aprox. Cel mai frecvent. . ( Psihoza monosimptomatica hipocondriaca): infectii.etc).. vagin. PERSECUTOR. 1% ( greu de apreciat) . SOMATIC.

.I. toxoplasmoza . DIAGNOSTIC . * Pick.INTERVIU PSIHIATRIC.II. INFECTIOASE: * Creutzfeldt-Jakob.IV. herpes simplex. .III. sinromul fetal alcoolic).Tulburari de memorie ( legea disolutiei memoriei).PERSONALITATEA! PSIHOPATOLOGIA VARSTEI A TREIA . * Scleroza laterala amiotrofica.RETARDAREA USOARA. nastere.Primara. . * Senila. capacitate a rezolvarii problemelor cotidiene. ambianta socioculturala).Modificarea activitatii voluntare.¬ conflictul intre generatii¬ . MODERATA.* In boala Wilson. .. abilitati lor perceptuo-motorii. DEGENERATIVE: * Alzheimer. . VASCULARE: * Multiinfarct. .ISTORIC.Etiologie: = anomalii cromozomiale (sindromul Down) si alte anomalii cromozomia le ( phenylketonuria. .folosirea corecta a abilitatilor sociale) deseori progresiva s i ireversibila.* In boala Huntington. antecedente familiale tip retardare.DEFINITIE: Slabirea globala a functiilor inalte corticale ( memorie. = factori prenatali (rubeola. dezvoltarea psihomotorie.Modificarea fluiditatii gandirii (conservatorism. suferinte ale mamei. . .PSIHOGERIATRIE = Studiaza tulburarile psihice specifice varstei a treia. .SENILITATE. rigiditate). NEURODEGENERATIVE: . . * SIDA. * AJURIAGUERA . . ischemie cerebrala. lues. .GERONTOLOGIA = Stiinta proceselor de imbatranire. = factori perinatali ( hemoragii intrac raniene. greutatea la nastere).SENESCENTA .Tulburarea ritmului nictemeral.Tulburari de afectivitate. boala Rett). performanta invatarii deprinderilor. . DEMENTA . PSIHOLOGIA VARSTNICULUI On vieillit comme on a vecu .EVALUAREA PSIHOLOGICA.Secundara. PROFUNDA. .GERIATRIE = Studiul batranetii. * Microinfarcte corticale * Lacunara.( graviditate.* In boala Parkinson.EXAMEN FIZIC ( indeosebi neurologic). . . . SEVERA. . CAUZELE DEMENTELOR ( tipuri) . . SIDA.

.* Encefalite virale.

locus coeruleus . . complex hipocampo-amigdalian.aberaþii citoscheletice ºi neuritice. .Aspectul neuroanatomic reprezentat de atrofia cerebralã difuzã ºi . provenind dintr-o proteinã precursoare. . . .1.Prelungiri neuritice anormale in spaþiile extracelulare.Formatã din filamente helicoidale pereche ºi filamente drepte.Pierderi sinaptice.Plãci senile.virale * Neurosifilis.2. . . . . DEGENERESCENTA NEUROFIBRILARA caracteristicã.Substanþa amiloidã ( proteina beta A4. DEMENTA ALZHEIMER ETIOPATOGENIE SI DIAGNOSTIC .Conþine agregãri anormale de proteine TAU . Evoluþia a fost progresivã.depozite proteinacee. * Deficit vit.5 ani ajungând la demenþã profundã.ALOIS ALZHEIMER .* Meningite cr. in 4. * Pelagra.Histopatologia specificã: . cortex).modificãri histopatologice: . Dupã 90 ani boala se caracterizeazã prin: .Inflamaþia . dar NU specificã DA.Localizare: cortex.1906 a descris bola la o femeie de 51 ani . . nuclei bazali. . .vase sanguine dismorfe. B12.Degenerescenþa neurofibrilarã. .Pierderi neuronale (hipocamp.Alzheimer a menþionat aspectul specific neuropatologic al bolii: .Leziuni oxidat . . METABOLICE:* Wernicke-Korsakov. APP) este anomalia neuropatologicã absolut necesarã diagnosticului de DA.Acumulare de proteine aberante. * Insuficienta renala severa. PLACILE SENILE (NEURITICE) formate din: .atrofii cerebrale generalizate.V.

Factori imunologici .Unele populaþii de neuroni se pierd selectiv. . Transmiterea autosomal-dominantã. Sexul. LEZIUNI MITOCONDRIALE SI OXIDATIVE . FACTORI GENETICI-rol variabil in determinarea bolii. .Istoricul familial de DA = cel mai consistent factor de risc. Se situeazã pe aripa lungã a cromozomului 19. 1.Localizarea deficitelor metabolice se coreleazã cantitativ cu simptomatologia cli nicã: deficite>in partea stanga la pacientii cu dificultati de limbaj pregnante sip e partea dreapta la cei cu dificultati ale praxiei.Pierderile sinaptice se coreleazã cu severitatea demenþei. Factori toxico-metabolici .Allela apolipoproteinei E4 (apoE4) reprezintã un marker pentru DA familialã ºi DA sporadice cu debut tardiv. . Aprox 75% din DA ar fi familiale. MULTIFACTORIALA: . SHERINGTON). . 19: presenilina 2. Factori traumatici . incluzând celulele colinergice ale nucleilor bazali ºi celulele serotoninergice. 2. Factori neurochimici .Anomalii cromozomiale: =cromozomul genã: presenilina =cromozomul =cromozomul 14 la 14q24. . Factori vasculari. Factorul genetic . FACTORI NEUROCHIMICI .Hiperactivitatea succinildehidrogenazei ºi altor markeri enzimatici mitocondriali .PIERDERI NEURONALE SI SINAPTICE. mai ales neuronii asociaþiei cortical e ºi unii nuclei subcorticali. 21: gena proteinei precursoare a amiloidului. . ETIOLOGIA DA. ele preced acumularea de amiloid! .3 (s-au identificat peste 30 de mutaþii diferite in aceastã 1.

.

Se coreleazã cu modificãrile noncognitive din DA. FACTORI NEUROCHIMICI .Sistemul serotoninergic: implicarea doveditã de scãderea activitãþii ºi numãrului de receptori la nivelul lobului Frontal ºi Temporal. In DA = scãderea progresivã ºi difuzã a activitãþii corticale (mai ales in lobii temporali). .Argumente:Titrul anticorpilor antiþesut cerebral semnificativ crescut la cei cu D A faþã de sãnãtoºi.Scãderea importantã a Neurotransmiþãtorilor. . Neurofibrilele amiloidice ºi plãcile senile = derivate imunoglobulinice. = creºterea producerii de acid lactic (prin reducerea activitãþii enzimelor care intervin in degradarea glicoliticã a glucozei?). 2. FACTORI NEUROCHIMICI .FACTORI IMUNOLOGICI . Receptorilor. 2.FACTORI TOXICO-METABOLICI . ~implicaþii terapeutice~ 3.Posibil: implicarea sistemului imun in formarea amiloidului din plãcile senile.Sistemul acetilcolinic (ipoteza colinergicã a DA). . Metabolismul glucozei modificat: = scãderea ratei metabolismului cerebral glucid ic.( aceasta fiind responsabilã de comportamentul agresiv al pacienþilor cu DA). . In DA = scãderea concentraþiei acetilcolinei ºi a colinacetiltransferazei in creier (m ai ales in hipocamp). FACTORI NEUROCHIMICI .. 2. Sistemelor enzimatice. = scãderea nivelului GABA in lcr.Aluminiul: acumulãri la nivelul benzilor neurofibrilare ºi in neuronii fãrã degenerescenþã neurofibrilarã din creierul DA.Neuropeptide: somatostatina corticotropina vasopresina substanþa P. 2. 4. Hipocampului. FACTORI NEUROCHIMICI . Scãderea activitãþii acetilcolinei este legatã de tulburãrile de memorie.GABA neurotransmiþãtorul implicat in conexiuni complexe cu alte sisteme de neurotransmiþãtori ºi neurohormoni.

. neurologic. . .(datoritã afectãrii axonale difuze.2. date heteroanamnestice.Investigatii paraclinice.SEXUL FEMININ=factor de risc pentru DA.varsta debutului (DA cu debut precoce <65 ani si DA cu debut tardiv > 65 ani). teste clinice.Examenul neuropatologic.evolutie. . cu atit ne dam seama ca boala est e heterogena in prezentare si evolutie. Argumente: evidenþierea amiloidului difuz ºi a degenerescenþei neurofibrilare in Demenþa pugilisticã.trasaturi predominente. examen obiectiv somatic.efect hormonal nespecific (m. ischemiei) . . .Cu cit stim mai multe despre diagnosticul DA.FACTORI TRAUMATICI TCC * factori de risc pentru DA.3. SIMPTOMATOLOGIA DA: . antecedente heredo-colaterale pozitive.prezenþa de gene predispozante DA pe cromozomul X. .Argumente: evidenþierea la autopsia DA a bolilor coronariene cu sau fara infarct miocardic. hipoxiei. DIAGNOSTIC CLINIC. Pacienþii cu suferinþe vasculare depozite semnificative de amiloid in creier. etc. Clinic: = = = = = antecedente personale patologice cu valoare de factori de risc.incidenta familiala. . .Explicaþii posibile: . examen psihiatric. . 7. 6.incidenþa crescutã a allelei apoEe4 la femei DIAGNOSTICUL DA. * pot accelera dezvoltarea DA cu ~5-7ani. BOLILE VASCULARE . anamnestice. .De aceea unii vorbesc despre mai multe boli.5.Se accepta subrupe clinice bazate pe .ales in menopauzã). . .1.

depresie. Are tendinta de a minimaliza si/sau rationalize. . poate fi deranjat de relata rile rudelor privind comportamentul sau. Evolutia se caracterizeaza prin debut gradat si declin cognitive continuu.1. tulburari de somn). semen de focar).A. .Simptome cognitive (tulburari de atentie. Deficitele cognitive mentionate cauzeaza fiecare afectarea semnificativa a functionarii sociale sau ocupationale. Nu cere ajutor din proprie initiative. 2. .1. . disfazie. Are tendinta de privi spre apartinatori cand este intrebat ceva: semnul into arcerii capului.DSM-IV. ..3.D. PREZENTAREA UZUALA IN CABINETUL MEDICULUI A PACIENTULUI CU DA IN STADIU PRECOCE. agresivitate.De retinut = debutul este lent de obicei. IMPORTANTA MAJORA! DIAGNOSTICUL IN STADIUL INCIPIENT . dispraxie.DSM-IV.B.Deficit de memorie. = apraxia. Deficitele nu apar exclusiv in cursul unui delirium. = perturbarea functionarii executive.5. Are dificultati in evocarea datei. memorie. .C. CRITERIILE DE DIAGNOSTIC ALE DA .2.4. . Aparitia de multiple deficite cognitive: 1. delire. CRITERIILE DE DIAGNOSTIC ALE DA . Deficitele cognitive (A siB) nu se datoreaza uneia din cauzele de mai jos: -alte boli ale sistemului nervos central. Una sau mai multe din urmatoarele: =afazia. delirante. adus de apartinatori.Simptome noncognitive (halucinatii. . = posibil debut prin episoade psihotice(depressive. = agnozia. agnoz ii).E. . .2. . Ezitari in limbaj (cautare de vuvinte). . confuzo-onirice) sau prin simptome neurologice (hipertonie musculara. -conditii sistemice cunoscute ca posibile cause de dementa. -conditii induse de substante.

REZONANTA MAGNETICA = Atrofia structurilor lobului T.8.PREZENTAREA UZUALA IN CABINETUL MEDICULUI A PACIENTULUI CU DA IN STADIU PRECOCE. . Pacientul nu pare bolnav. crize recente sau AVC. . in mod particular a hipocampului si amigdalei.CEREBRALA. Sotul ( sotia) spune: cu exceptia memoriei.C. = Atrofii corticale difuze+hidrocefalie (apar si in imbatranir ea fiziologica si in demente de alte etiologii) = Atrofia lobului Temporal mijlociu (oarecum specifica DA).4. DA PROGRESSION SCALE DA PROGRESSION SCALE EXPLORARI PARACLINICE. SPECT = Hipoperfuzie frontala bilaterala cu predominenta la nivelul lobului frontal sang.3. . Examenul medical si neurologic nesemnificative. este sanatos . Nu exista istoric de TCC. .1. .11.9. mijlociu.10.2.T. .6. Pacientul ia foarte putine medicamente sau nu ia de loc. . . . PET = Scaderea ratei de metabolizare cerebrala o oxigenului si glucozei in c ortexul temporal posterior si parietal bilateral. In istoricul bolii problemele de limbaj se gasesc cu cel putin 6 luni in urm a. EXPLORARI PARACLINICE. Scaderea densitatii substantei albe.7. . (se coreleaza cu pierderile neuronale) . .