You are on page 1of 6

24.22.2011 continuare curs nr 1.

Varstnicii sedentai vor incepe cu perioade scurte de antrenament moderat ( 5-10 min) si gradual vor atinge intensitatea dorita.Aditional antrenamentului intensitatea aerobic , varstnicii pot beneficia de antrenamentul de tonifiere musculara (forta) pt reducerea riscului caderilor si cresterea abilitatii de realizare a ADL-urilor. Motivatie pt varstnici: -furnizarea de achipamente si facilitati corespunzatoare; -programe de antrenamente in perioade ale zilei acceptabile tuturor participantilor. -progr de antrenament in locatii , institutii accesibile; -programe individualizate cu modificari corespunzatoare capacitatilor si necesitatilor individuale; -furnizarea recompenselor pt participare. -activitati variate , inclusiv antrenament de grup sau activitati cu partener. -crearea amplasamentelor si a perioadelor de timp necesare socializarii (efect social); -furnizarea oportunitatilor de siguranta inainte , in timpul si dupa antrenament; -crearea unei atmosfere prietenesti de suport si incredere. CONCLUZII: 1. Iimbatranirea reprezinta un proces complex in care sunt implicati o multitudine de factori (patologici,genetici, stil de viata) si care frecvent se asociaza cu o reducere a capacitatii fct si cu prezenta unor boli cronice; 2. Inactivitatea fizica si prezenta unui stil de viata sedentar reprezinta un factor de risc semnificativ care afecteaza starea de sanatate a varstnicilor; 3. Scopurile unui program de antrenament fizic la varstnici sunt mentinerea unei capacitati fct corespunzatoare unei vieti independente , reducerea riscului bolilor cardiovasculare , incetinirea progresiei bolilor cronice, promovarea unei psihologice de bine si furnizarea oportunitatilor pt o viata sociala activa; 4. antrenamentul aerobic asigura reducerea disconfortului si a oboselii asociate efortului fizic, ameliorarea capacitatii functionale maximale si a calitatii vietii, precum si reducerea riscului aparitiei unor boli (arteroscleroza , osteoporoza, diabetul zaharat noninsulinodependent); 5. in cazul varstnicilor cardiaci , reabilitarea fizica reprezinta conditia cvasiobligatorie a refacerii partiale a capacitatii de efort , care sa le permita o viata activa , chiar daca aceasta se va limita doar la masurile de autoingrijire , activitate casnica si al posibilitatea de a se deplasa singuri.

CURS NR 3 Continuare Precautii: -nu se opreste respiratia in cursul celor 8-15 repetari ale unei serii, caci poate influenta negative tensiunea arterial , atentie mia ales la cei cu blo cardio-vasculre

este mai usor de realizat ca in cazul progr de rezistenta . care conduc la dizablitatea . insusi nr de repetari pe care subiectul le poate executa fara oprire. ca la persoanele care efectueaza cu regularitate exercitiile de echilibru. in majoritatea cazurilor ele fiind cauzate d efaptul sa persoenel in cauza s-au dezechilibrat ori s-au impiedicat. de eventulele evenimente perturbatoare sau pauze impuse de dureri etc. pe langa scara Borg. deoarce exercitiile de echilibru le ajuta sa se deplaseze in siguranta. in cazul progr de forta. imbunatateste automat . PRINCIPII 1. -exercitiile nu tre sa produca dureri in timpul executarii lor si nici dupa aceea.Or studii ft riguroase au probat clar . Exercitii de echilbru  Sutn cu deosebire recomandate la varstnici. • Corect se procedeaza astfel : se incepe cu o greutate c epoate fi ridicata doar de 8 ori. pierderea independentei si chiar deces. inseamna ca ea nu mia reprezinta un stimul adecvat pt muschi. d frecventa sedintelor de forta. daca este si respectata de sub. .asa cum am spus . continue. pt ca sub sa ajunga sa ridice de 15 ori greutatea pe care initial o ridica doar de 8 ori. poate fi mia lunga sau mai scurta. • Normal ca perioada (sau nr de sedinte de forta) necesara. si trebui crescuta.Caderile la aceasta grupa de populatie sunt extrem de periculoase deoarece pot produce temutele fracturi de sold sau alte accidente grave.d.se poate incerca imbunatatirea mobilitatii articulare si a elasticitatii tesuturilor periarticulare . o arata statisticile din SUA. deoarece in felul acesta se previn caderile si accidentarile. apoi crestem greutatea cu atat cu cat este necesar. • Progresia . cauzate de complicatiile imobilizarii prelungite la pat.s. exprimabile in cifre.care ulterior va verifica de cate ori are posibilitatea .cursa (amplitudinea) de executie a exercitiilor tre sa fie una naturala. sau prin fortarea din exterior. ne poate ghida in deciziile privind cresterea solicitarii.Miscarile tre sa fie lente . in fct de caracteristicile persoanei.  Ca problemele mentionate mia sus sunt dosebit d importante.-se expira pe parcursul impingerii sau ridicarii greutatii si se inspira in cursul executarii miscarilor de revenire()chiar daca uneroi nu este usor sub supravegherea instrc.m. de catre instructor.s lucreaza cu ea pana ce sub ajunge sa o poata ridica de 15 ori. deoarece incarcaturile sunt in general precis cuantificabile. -se evita smulgerile sau aruncarile impingerile de greutati care pot cauza accidente. nu trebuie fortate articulatiile dincolo de limitele lor de mobilitate din acel moment. nu cu ocazia executarii exercitiilor de forta . in practica avem de-a face cu o intrepatrunderee/suprapunere intre dezvoltarea fortei si a echilibrului. Practic orice exercitiu ce se foloseste pt cresterea fortei mushcilor trenului posterior(adicva partea inferioara a corpului). prin exercitii speciale . incat sa devina din nou posibil sa fie ridicata de 8 ori si a.  Din motive ce tin de structura si controvlul nervos al aparatului statokinetic. deoarece atunci cand o greutate poate fi ridicata de peste 15 ori. iar nu de putine ori exercitiile utilizate servesc ambel aspecte. unde in fiecare an se produc cca 300 000 de fracturi de sold. incidenta accidentarilor cauzate de dezechilibrare si impiedicare a scazut semnificativ.

cesta deoarece. In situatiile in care. beneficiile in panul executarii miscarilor naturale in siguranta ( mers . coborat scarile . . flexiei si extensiei soldului.ceea ce face ca miscarile sa fie lipsite de coordonre.). la inceput unele exercitii de forta /echilibru se executa sfatuindu-le sa se tina cu mainile de o masa. Progresia: o La persoanele cu un echilibru precar sau dupa imobilizari.Aceste exerciitii se adreaseaaz flexiei plantare. maxim 10 min. din orice program conceput pt varstnici .se excuta doar exercitiile specifice acestuia. stabilitate. exagerat cu exercitiile de forta . in executia miscarilor necesare de zi cu zi. sau la persoanele slabite.proprioceptiva. dina numite motive. PRECAUTII Nu trebuie-mia ales la inceput.echilibrul. chiar in cazul mersului pe teren plat.in asemeena situatii stretchingul se executa de cel putn 3 ori pe sapt. nu trebuie sa lipseasca stretchingul .Se trece apoi la exercitii fara sprijin cu ochii deschisi. scade. Principiile care stau la baza acestor activitati dedicate varstcnicilor • • Exercitiile de stretching sse executa dupa activitatile de rezistenta si ex de forta. capacitatea de mentinere a echilibrului. flexiei si extensiei genunchiului etc. pot fi gasite in cartea “suferintele musculare ale sportivilor” de dr Dumitru Gheroghe. ex de stretching practicate cu regularitate si respectand indicatiile unui specialist. intrat si iesit din cada) vor fi aproape neglijabile. evntual chiar marind durata “sedintei” de stretching.. ii aduc varstnicului mai multa eficienta. nenaturale si neeficiente. chiar in conditiile in care forta nu creste semnificativ. sau durerosi. si nu propunem si exercitii in care castigul d eforta realizat”sa fie pus sa lucreze” in miscare . cu alte cuv mia multa libertate. apoi cu un deget. iar articulatiile “anchilozate”. siguranta. Exercitiile de mobilitate si suplete Aceste ex sunt necesare deoarece la pers de categoria a 3-a musculatura devine rigida. api cu ochii inchisi. max 20 de min in fiecare sedinta. deoarece atunci cand muschii ajung sa fie obositi. o Pe masura ce se imbunatateste forta si echilibrul . care fac parte din educarea si reeduc. urcat poe un scaunel . uneori chiar si in pauzele dintre componentele acestor programe.(date suplimentare privind stiinta educarii si reeducarii echilibruli. crescand riscul ca persoana in cauza sa se impiedice si sa cada.Totusi daca ne ocupam doar de cresterea fortei in sine. sau de un scaun. Din aceste motive . urcat . nu se pot executa exercitii de rzistenta si sau forta. stat sub dus. sprijinul se exercita doar cu o mana. nu se renunta la stretching.

cel mia indicat este ca . ceea ce reduce si mai mult amplitudinea si poate geenra chiar dureri • Se va evita “BLOCAREA articulatiei intr-o poz de hiperextensie. Progresia : mai ales la acesta varsta. atat in cadrul unei sedinte( in trecerea de la prima executie la urmatoarea). decupeaza spre analiza . inseamna ca s-a exagerat . -intinderea se va face lent. dupa care intervine relaxarea. stadii de dezvolt. • Prima se refera la criteriile operative prin iintermediul carora s poate efectua impartirea in perioade. acele programe reprezinta incalzirea necesara. atucni trebuie incalzire proriu-zisa • Stretchingul nu tre sa produca niciodata dureri . totdeauna articulatia tre sa fie usor flectata.. • Stretchingul tre precedat neaparat d eincalzire.pozitia in care intinderea este maxima trebuie mentinuta 10-30 sec. in care se incearca. atins in cadrul executiei precedente. caci ele pot genera relexe de aparare din pareta msuhcilor antagonisit .daca se executa doar stretchingul. cat si d ela o sedinta al alta. • Este acceptat totusi un usor disconfort • Se evita exercitile bruste. PRECAUTII • La cei care au artro[plastie de sold se consulta mai intai ortopedul pt a vedea exercitiile ce trebuie lucrate si se evita cu desavarsire incrucisarea picioarelor. in cazul fiecarui ex de stretching. daca totusi a[par . • A doua priveste insusi caractristicile pregnante si deci reprezentative ale stadiilor delimiatte ca atare dupa criteriilr acceptate. depasirea gradului d intindere a tesuturilor. mai ales dureri articulare . pana la amplitudinea maxima( fara insa a s genera dureri). totdeauna prima intindere din cadrul unei sedinte sa se execute cu o amplitudine mai mica decat amplpitudinea atinsa in ultima executie din cadrul sedintei precedente. cicluri . sau intercalat in programul de rezsitenta sau forta . Prima probl a stadiilor psihodinamice (deoarece se refera la toate cicluril vietii) este cu atata mioa greu d erealizat cu cat marea majoritate a autorilor ce au in atentie probleme de psihologia dezvoltarii sau de psihologia varstelor.psihica.daca el se executa dupa.• Fiercare exercitiu de stretching se executa de 3-5 ori intr-o sedinta. Din prudenta. CURS 4 REPERE PSIHOGENETICE SI PSIHODINAMICE Exista doua probleme de prim ordin pt o patrundere avizata in spihologia varstelor. daca etse posibil . trebuie avuta mare grija lmaprogresie.Urmeaza o noua intindere.

de incadreare si stapanirea situatiei prin nnuantarea diminuata a trairilor afective sia subiectivati=atii instrainarea . de neam . echilibru cu mediul exogen (natural) si social si cu propriile aspiratii.Ele au o latura instrumentala .In aceste cazui. 4. s epot pune in evidenta caracteristicile de maxim activism latura dinamica. Dezvoltarea psihica poate fi privita ca un proces ce tinde spre armonizare.Aceste mecanisme sunt inca putin descifrate si evocate de diferiti autori. ce consta in faptul ca oermit descirerea probabilistica si prospectiva a dezvoltarii persoanei umane si a reactiilor ei mai semnificative. pe care a considerat-o drept ecran de referinta esential. dorinte. forta investitiillor psihice active la un moment dat. folosesc la sesizarea momentelor de sschimbare din ciclurile vietii si o latura teoretica .reperele psihogeneteice se exprima in compozitii ft complexe . mai pregnanta.A.Prin intermediul ierarhizarii modului de a se exprima. diagrama evenimentelor si solicitarilor vietii concrete si reale alimenteaza dezarmonizarea realizata la un moment dat-in timp ce fortele creatoare si activismul eului armonizeaza laturile dizarmonice.Evident.intarzierile prelungite de aparitie a caracteristiciloor psihice considerate repere psihogenetice consituie indicii de retard sau debilitate psihica in majoritatea cazurilor in anii copilariei. social si profesional .Pe baza cunoasterii acestui aspect se pot elabora strategiile educative de maxima oportunitate(zona dezvoltarii proximale). de grup .la acestea se adauga faptul ca in timp c eprimele varste apar . acomodarea sau asimilarea. Exista o latura umana generala nespecifica si una particulara specifica klegata de identitatea de tara.cand dizarmonia depaseste anumite limite de adaptare. apoi la latura specifica.Gesell a diferentiat comportamentele maturizarii ca fiind mai importante ca cele de achizitie in perioadele timpurii.Gesell este d eparere ca dezvoltarea psihica este animata d eforta pe care a considerat-o mai puternica decat forta energiei atomice.El a tinut seama de varsta cronologica. forta innascuta si directionata datorita cerintelor si conditiilor mediului de cultura care o utilizeaza. STADIILE DEZVOLTARII PSIHICE Analiza tabloului varstelor cuprinde destule neconcordante. 3.doar unul din marile cicluri ale vietii si reconstituie uneori din optica acestuia intreaga viata si intregul proces de dezvoltare psihica ce o caracterizeaza. adeseori determinate de preocuparile mai mult sau mia putin dominante pt anumite varste ale unor autori-dar si datorita reperelor psihogenetice neconcordante utilizate de aceeasi autori. apoi regimul de pregnanta se inverseaza.reperele psihogenetice sunt mult mia evidente decat mecanismele ce stau la baza lor. ce pot [pune in evidenta normalitatea sau abaterea de la acestea. al reprelor psihogenetice. A . sau de ravagii interne gen anxietatea.reperele psihodinamice se refera intai al latura nespecifica. Exista o serie de Caracteristici: 1. Contributii importante in problemele reprelor psihodinamice ale dezvoltarii personalitatii umane au adus specialistii in psihologia copilului.Acestea pot fi de aadaptare. apar unele dificulati. 5.intarzierile de dezvoltare dupa aparitia normala a caracteristicilor implicate prin rprele psihogenetice evidentiaza conditii defectuase de educatie si mediu sau conditii de existenta stresanta.reprele psihodinamice se exprima in conduite. caracteristici si trasaturi psihice in decursul intregii vieti. accentul a cazut pe reprele psihogenetice. 2.

.diferite in studii ca fiind dominte de regresii psihice-varstele adulte sunt tratate ca reprezentand un platou de maturizare in care dispar reperele psihice.