You are on page 1of 5

Flexibilitatea in contextul productiei system flexibil de productie este sistemul al carui caracteristici vin sa le contureze: principiul flexibilitatii, principiul

integrarii, principiul modularizarii, principiul ciberneticii, si cel al automatizarii. Daca celelalte patru principii sunt mai des intalnite in literatura tehnica de specialitate, principiul de flexibilitate in productie a devenit un concept cheie in proiectarea, operarea si managementul sistemelor de prelucrare Se sugereaza ca masina trebuie proiectata ponind de la performanţele funcţionale şi s-a propus utilizarea unor maşini cu funcţii specializate ce pot fi agregate împreună. S-a propus apoi conceptul de maşina capabilă să realizeze o familie de functii corelate pe criteriul posibilităţilor de cuplare şi funcţionare a unui grup de masini proiectate special, pe baza unor costuri mici de prelucrare şi echipamente şi cărora sa le fie adăugat un mecanism de control capabil să asigure desfăşurarea normală a muncii de către operator. Se poate obţine astfel o fabrică complet automată în termenii aplicatiei directe; altfel va fi nevoie de o considerabilă cantitate de muncă indirectă. Acest proiect nu a devenit realizabil decât o dată cu apariţia sistemelor de prelucrare asistate de calculator. Flexibilitatea este văzuta ca o metoda comercială alături de eficienţa în productie şi cu puternică dependenţă de piaţa. Prelucrarea flexibilă a făcut posibilă aducerea eficienţei producţiei de masă la nivelul producţiei de loturi a mai multor tipuri de produse, astfel, în loc de a face economii la scară, producţia pe loturi corespunde unei economii de scop. In acest sens eficienţa volumului mediu, a varietăţii medii în producţie este în mod extrem de bine compensată prin reducerea drastică sau eliminarea costurilor de reorganizare a producţiei si a timpului necesar pentru trecerea de la un produs la altul. introducerea robotizării a permis aparitia de direcţii noi de organizare, inducând efecte importante asupra tuturor subsistemelor de producţie. O cunoaştere din timp a efectelor posibile, precum şi înţelegerea corectă a acestora prezintă o mare importanţă pentru introducerea şi exploatarea corectă a noilor tehnologii robotizate. Dezvoltarea automatizării flexibile şi utilizarea pe scară largă a roboţilor industriali produce efecte importante asupra tuturor subsistemelor unităţilor economice, exploatarea eficientă a tehnologiilor robotizate presupunând cunoaşterea din timp a tuturor acestor efecte. Robotizarea proceselor de fabricatie flexibile are efecte directe şi asupra factorului uman, acestea referindu-se în principal la următoarele aspecte: Gradul de implicare a forţei de muncă în anumite procese tehnologice de producţie. Evitarea utilizării operatorului uman în medii periculoase. Degrevarea operatorului uman de activităţi monotone, repetitive şi/sau stresante. Cerinţe ridicate de calificare şi recalificare. Importanţa rolului şi statutului operatorului uman în cadrul unităţii economice.

3) Robot sferic (sau polar) – similar. prin creşterea performanţei tehnice şi economice a mijloacelor fixe. capabil să execute autonom şi automat operaţii de manipulare sub controlul unui sistem de comandă echipat cu memorie programabilă. necesită cheltuieli de obţinere. roboţii industriali pot fi: A.1) Manipulator manual – este acţionat direct de om.5) Roboţi în alte tipuri de coordonate – care sunt definiţi în mod corespunzător. Aceste elemente reprezintă implicaţii importante asupra formelor şi metodelor de management adoptate. Clasificarea roboţilor industriali are la bază mai multe criterii (de clasificare). ca urmare a reducerii anumitor tipuri de perturbaţii şi creşterii fiabilităţii sistemelor operative de conducere şi execuţie. dar spaţiul este definit în coordonate cilindrice. Astfel. ca orice resursă. Introducerea robotizării va modifica situaţia financiară a unităţii economice. precum şi influenţa acestuia asupra sistemului de gestiune a unităţii economice. A. deci. trebuie plecat şi de la premisa că robotul este o resursă şi. studiul efectelor robotizării asupra unităţilor economice trebuie abordat şi din punct de vedere al factorului uman. În continuare sunt prezentate principalele dintre acestea şi tipologia roboţilor industriali conform criteriilor de clasificare abordate. 2.4) „Prosthetic robot” – este un manipulator care are un braţ articulat. . DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA ROBOŢILOR INDUSTRIALI Robotul industrial reprezintă un sistem electro-pneumo-hidro-mecanic dotat cu mai multe grade de libertate.2) Robot cilindric – similar.1) Robot cartezian – este robotul al cărui braţ operează într-un spaţiu definit de coordonate carteziene.În consecinţă. va permite utilizarea unui control de calitate eficient a sistemului de fabricaţie şi implicit va permite trecerea la conducerea în timp real a producţiei. criteriu după care roboţii se clasifică în: B. tactice şi operative. şi. Utilizarea roboţilor industriali conduce la reducerea nesiguranţei specifice factorului uman. acest fapt impunând o definire riguroasă a obiectivelor şi parametrilor economico-financiari cu care să poată fi condusă o întreprindere cu un înalt grad (nivel) de automatizare. A) După forma mişcării. putând fi utilizat doar împreună cu alte resurse. A. exploatare şi întreţinere. Este deci necesar să se identifice relaţia dintre RI şi celelalte resurse. A. dar spaţiul este definit în coordonate sferice (sau polare). O dată cu aceasta se preconizează şi o îmbunătăţire a condiţiilor care să permită definirea unităţii economice ca un model economic total. A. Un astfel de model va permite o perfecţionare a fundamentării deciziilor strategice. ceea determină o creştere a sistemului fiabilităţii sistemului automatizat. B) După informaţia de intrare şi modul de învăţare.

având sisteme de coordonare.5) Robot inteligent – este cel care îşi decide comportamentul pe baza informaţiilor primite prin senzorii pe care îi are la dispoziţie şi prin posibilităţile D) După metoda de control.2): Dispun în general de 2-3 grade de libertate Mişcările sunt controlate prin dispozitive. roboţii industriali pot fi: D.3 şi B. Acesta poate fi: Robot secvenţial fix . B. Robotul execută operaţiile cerute în conformitate cu informaţiile numerice pe care le primeşte despre poziţii.3) Roboţii „inteligenţi”. B.4) Robot cu control numeric.2) Robot secvenţial – are anumiţi paşi ce „ascultă” de o procedură predeterminată. Robot secvenţial variabil . între „simţuri” şi organele de execuţie.B. succesiuni de operaţii şi condiţii.4): Au numărul gradelor de libertate mai mare decât În general robotul este independent de mediu. 3. B. fiind lipsit de capacităţi senzoriale şi lucrând în buclă închisă D. sunt dotaţi cu capacităţi senzoriale.la care informaţia predeterminată nu poate fi schimbată facil.1) Manipulatoarele simple (grupele B. apoi o poate repeta de câte ori este nevoie. lucrând în buclă închisă. CARACTERISTICILE ŞI PERFORMANŢELE ROBOŢILOR INDUSTRIALI . funcţionând pe principiul „tot sau nimic” Capacitatea şi supleţea sunt limitate D. La început omul învaţă robotul o procedură de lucru.1 şi B. acesta memorează procedura.la care informaţia predeterminată poate fi modificată uşor.2) Roboţi programabili (grupele B.3) Robot repetitor (robot playback).

Presarea pieselor se face de obicei în câteva secunde. . sortarea şi transferul materiilor prime şi materialelor procesate. în funcţie de tehnologia de elaborare) la elaborarea oţelurilor în cuptoarele cu arc electric. blocuri. lucrările de prelucrare a pieselor pe maşină revin roboţilor. Procese de prelucrare.Valorile deplasărilor realizabile.Volumul spaţiului de lucru.Repetabilitatea.). însă există pericol de accidentare. în aceeaşi măsură fiind utilizaţi şi pentru eliberarea maşinilor de piesele care au fost deja prelucrate. sleburi etc. Încărcarea şi manipularea diverselor semifabricate (lingouri.Precizia.Capacitatea sistemului de comandă şi control. Striparea (dezbaterea) lingourilor din lingotiere. cca 500–700°C. DOMENII DE UTILIZARE ŞI EFICIENŢA ECONOMICĂ A ROBOŢILOR INDUSTRIALI Din punctul de vedere al proceselor de producţie din industria materialelor metalice. noxe etc.Viteză de lucru. Un robot de sudură este echipat cu un pistol de sudură la capătul braţului său şi poate efectua lucrări de sudură de înaltă viteză şi precizie. Etapele tehnologice care reclamă introducerea şi utilizarea roboţilor industriali sunt cu predilecţie acelea în care intervenţia directă a operatorului (muncitorului) este dificilă şi îngreunată de condiţiile grele de lucru (radiaţii termice.) la cald (condiţii în care aceste semifabricate au o temperatură ridicată. Procese de sudură. elaborarea metalelor neferoase).Condiţii de lucru. Odată cu utilizarea pe scară largă a maşinilor cu comandă numerică. Procese tehnologice de elaborare şi prelucrare a materialelor metalice (elaborarea fontei. Influenţează în cea mai mare măsură gradul de evoluţie alroboţilor ca şi costurile acestora Caracteristicile tehnice ale roboţilor industriali se referă la:Dimensiuni. bare. roboţii industriali pot fi utilizaţi pentru automatizarea următoarelor procese tehnologice: Depozitarea. sau de evacuare a pieselor presate.Posibilitatea de a dispune de mai multe braţe de lucru etc. se realizează sudură automată prin grupe de roboţi dispuşi pe ambele părţi ale liniei de sudură. Exemple relevante de astfel de etape tehnologice (activităţi) sunt: Evacuarea (tragerea) zgurii (sau zgurelor.Sarcină transportabilă. brame.Număr de grade de libertate. Dintre procesele tehnologice de prelucrare în care pot fi utilizaţi roboţii industriali se remarcă: Procese de presare. elaborarea oţelului. 4. De plasare. . La aceste lucrări roboţii sunt utilizaţi pentru fazele de aşezare (dispunere) a pieselor în vederea presării.Tipul de acţionare.Greutatea robotului.Sunt concepuţi pentru a efectua în principal următoarele operaţii: De manipulare. De transport. În cazul lucrărilor de sudură prin puncte.

a tehnologiilor robotizate se desprind următoarele aspecte: Unitatea de producţie în care funcţionează roboţii industriali trebuie să dispună de un personal bine instruit. cu efortul de investiţie necesară introducerii acestora în procesul de producţie. Roboţii industriali sunt capabili să efectueze astfel de operaţii complexe datorită faptului că cei mai evoluaţi dintre ei pot să recunoască forme şi poziţii ale componentelor. roboţii vor produce profit. după aceea. Procese de asamblare. Din analiza modului de comportare. până în prezent. cu ajutorul unor pistoale de vopsire montate la capătul braţului roboţilor. astfel încât să fie asigurată adaptarea roboţilor la noi sarcini.Procese de vopsire. Roboţii industriali sunt utilizaţi cu succes pentru vopsirea caroseriilor de automobile. implementarea şi utilizarea unui singur robot industrial s-a dovedit neeconomicoasă. care într-o primă perioadă va constitui sursa amortizării. în timpul funcţionării lor. Fundamentarea economică a introducerii roboţilor industriali are la bază compararea efectelor favorabile ce se obţin datorită noilor tehnologii. În momentul instalării unui robot industrial trebuie să se ţină seama că sfera de activitate a acestuia se va lărgi şi deci trebuie create condiţiile organizatorice necesare încă de la instalare. . ei vor constitui o însemnată sursă de profit net. În general. Aceasta înseamnă că. din cauza nivelului ridicat al cheltuielilor aferente personalului de specialitate ocupat în activitatea de exploatare şi întreţinere a robotului.