You are on page 1of 4

Şcoala românească ( zidită în anul 1495, reclădită la 1760

)
In Scheii Braşovului s-au plămădit valori de spiritualitate românească, ale căror începuturi trebuie căutate încă de pe vremea geto-dacilor, când la „Pietrele lui Solomon", in satul dacic de altă dată supravieţuiau dârji strămoşii acestor meleaguri. Arheologia (încă puţin studiată aici) şi obiceiurile „Junilor braşoveni" (de asemenea puţin valorificate) stau mărturie pentru îndepărtatele vremuri ale continuităţii noastre. In perioada medievală românii din Schei, cu sprijinul voievozilor de peste munţi au clădit biserica şi şcoala şi au întemeiat un centru de rezistenţă spirituală capabil să reziste tuturor vitregiilor. Vechii şcheieni, care practicau un negoţ de larg răsunet cu Moldova şi Muntenia, dar ajunseseră săstrăbată Levantul, Balcanii până departe în Siria şi Egipt, au protejat prin danii lăcaşul de cultură şi învăţătură, care astăzi a devenit Complexul muzeal Scheii Braşovului. Cele aproximativ 4.000 cărţi vechi şi peste 30.000 documente precum şi numeroase obiecte muzeale stau astăzi strajă la temelia istoriei, oferind tuturor posibilitatea de cunoaştere a adevărului care se derula istoric pe aceste meleaguri.

Complexul muzeal este format din mai multe sali si clădiri: Sala de clasa "Anton Pann", Sala "Diaconul Coresi", Sala "Cartea şi Cărturarii braşoveni", Sala "Cartea, factor de unitate naţională", Sala cu vatră

Sala "Anton Pann"

Această sala amintește nu numai de popasurile repetate ale marelui povestitor Anton Pann (de la care s-au păstrat valoroase cărți și documente) dar și de școala cea veche. Faptul ca Anton Pann a fost elev al acestei scoli reiese din faptul ca numele sau a fost gasit intr-un catalog folosit la acea vreme. Atestată de cronica locală la anul 1495, când "s-au zidit școala și biserica", școala din Șchei își confirmă existența în condițiile anului 1390, când se emite Bula papală a lui Bonifaciu al IX-lea, pentru ca un Omiliar (manual școlar) presupune existența școlii în secolele XI-XII. În tot timpul existenței sale, în jurul școlii s-a fondat un focar de cultură, tipărindu-se cele dintâi cărți de cultură în limba română prin teascurile diaconului Coresi, scriindu-se prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică românească de către brașoveanul Dimitrie Eustatievici (1757),

Sala "Cartea.). acleverează și întăresc cu Scriptura sfântă și mie tare plăcură și am scris cu tipariul voao fraților românilor să vă fie pre învățătură!". . formându-se și o adevărată școală de copiști prin activitatea de traducere. consfințind astfel unitatea spirituală a acestui popor. tipărindu-se între anii 1556-1588 a circa 40 titluri de carte în sute de exemplare. În acesta sală sunt expuse ca argument cele mai valoroase monumente de limbă română medievală: "Biblia de la București" (1688). "Octoihul" ș. "Cazania lui Varlaam" (1643). înscrise pe pergament și aurite. "Sbornicul".a. copiere și transcriere a cărților de cultură și cult de către slujitorii bisericii și ai școlii.a. "Îndreptarea legii de la Târgoviște" (1652). protopopii Iane și Mihai ș. Aceste carti au reprezentat in acele vremuri o unitate pe plan cultural si spiritual. Mănăilă. "Istoria pentru începutul românilor în Dachia" și "Ortografia română" ale lui Petru Maior ș. factor de unitate națională" Cartile pe care le gasim in aceasta camera sunt cu adevarat o comoara pentru cultura si limba romana. manuscrise de înțelepciune creștină din secolul al XV-lea. diaconul Coresi și colaboratorii săi (Călin. obligați să trăim despărțiți arbitrar în ținuturi diferite. Dintre exponatele acestei săli menționăm: "Cazania a II-a" ("Cartea românească cu învățătură") tradusă în Șchei de protopopii Iane și Mihai. un "Tetraevanghel" miniat pe pergament din vremea lui Alexandru Lăpușneanu. cartea și limba ei română a ținut laolaltă unit spiritual acest popor. Toma. Complementar. Ele sunt un simbol al evolutiei si formarii limbii romane intr-un timp in care poporul roman era sub suzeranitea unui popor strain.) au realizat cele dintâi cărți de circulație în limba romana. Sala "Diaconul Coresi" "Dac-am cetit. cărțile Școlii Ardelene ("Lexiconul de la Buda". confirmă permanentele legături intre ținuturile românești.primul calendar almanah în literatura română prin dascălul Petcu Șoanu. "Psaltirea". făcând posibilă biruința definitivă a scrisului în limba poporului. bine am ispitit și socotit și am aflat că toate tâlcuiesc. (Diaconul Coresi) Mânat de aceste idealuri. În condiții medievale. care s-au răspândit în toate ținuturile românești. Șerban Coresi. Aceste cărți au înscris în cultura română după aprecierea lui Lucian Blaga "întâiul mare poem al unui neam".a. cele peste 80 hrisoave domnești.

. permit vizitatorului o impresie afectivă pentru cunoașterea tradițiilor locale. dascălii brașoveni au creat valori care au menținut nestinsă flacăra de cultură din Șcheii Brașovului. ci și în limba română. creatori de limbă literară. Lucrarile lor pot fi vazute in aceasta sala. muzică și artă. traducători. care își durau o biografie aparte. Se recunoaște cu ușurință caracterul sătesc al Șcheiului în perioada medievală. Sala "Cu Vatră" Un mic colț etnografic reprezentat de vatră. iar acum ele pot fi vazute de oricine este interesat de istorie. muzica(Crai nou) sau litaratura.a Toate acestea te fac sa te simt ca in acele vremuri cand Brasov avea un caracter satesc. alături de tablourile în ulei pe pânză ale fondatorilor liceului "Andrei Șaguna". apărute în mare parte la Brașov între 1556 și 1583 sub influența curentelor de reformă religioasă luterană și calvină răspândite atunci în Transilvania. Laz. Multe manuscrise au ajuns sa fie pastrate in arhiva istorica a acestui muzeu. fapt imposibil la vremea respectivă în Muntenia. Menționăm între acestea: "Omiliarul" din secolele XI-XII. precum și opereta "Crai nou" a lui Ciprian Porumbescu. din cauza opoziției Mitropoliei Ungrovlahiei. Acest mic colt etnografic iti arata cu ce se indeletniceau stramosii nostri in vremurile indepartate. Făgăraș ș. realizate de Mișu Pop. icoane pe sticlă și obiecte casnice specifice Șcheiului. "Parimiarul protopopului Vasile".Sala "Cartea și cărturari brașoveni" Acesta scoala a dat cu ajutorul dascalilor valori care au dus mai departe limba literara romana. fiind nevoiți să reziste cu greutate vitregiilor de tot felul. "Molitvelnicul popei Bratu". "Cronica protopopului Radu Tempea II". Icoanele expuse permit aprecieri față de iconarii locali. ei sunt reprezentați în această sală prin câteva dintre valorile adăpostite în arhiva istorică a muzeului. Daca vreti mai multe informatii despre cel ce a schimbat fata primei scoli romanesti puteti citi urmatorul paragraf: Coresi este originar din Târgoviște. unde i s-a oferit posibilitatea de a tipări nu doar în limba slavonă. comun tuturor satelor de la periferia cetăților. care se înscriu între marii iconari ai Transilvaniei de la Nicula. Tipăriturile lui. unde și-a început activitatea tipografică. Copiști. În 1559-1560 se stabilește definitiv la Brașov. Slujind în egală măsură școala și biserica.

sunt adevărate „monumente” de limbă veche românească. . Tipăriturile lui Coresi utilizau graiul din Țara Românească și sudestul Transilvaniei și au avut o mare importanță pentru evoluția și unificarea limbii române. El a introdus aceste carti(religioase. Ele au stat la baza formării limbii române literare. importante și prin predosloviile scrise de el. cu hotărâre și claritate. problema introducerii limbii românești în cultul religios. spirituale) in limba romana in Tara Romaneasca si astfel slujbele religioase au inceput sa aiba ca baza limba romana. deci era foarte greu a intelege o slujba religioasa). Ceea ce a facut diaconul Coresi este foarte important pentru ca slujbele religioase din acea vreme se tineau in limba slava(limba slava nu era raspandita in poporul roman. în care se ridică pentru prima oară.