Teoria numerelor

Prezentarea filosofiei lui Pitagora Ideea filosofic principal a pitagorismului este c numerele reprezint esen a lucrurilor, iar universul este un sistem ordonat i armonios de numere i raporturi numerice. Aristotel ne spune c în concep ia pitagoreic Änum rul constituie substan a tuturor lucrurilor´ (Metafizica, 987a) i c Älucrurile constau din imita ia numerelor´ (ibid., 987b), adic num rul este un fel de paradigm a c rei imita ie sînt lucrurile. Doctrina despre num r Monada Punctul de plecare al teoriei pitagoreice despre principiul numeric al lumii este unitatea sau monada (he monas). Monada este principiu, esen a lucrurilor, deoarece orice lucru este unu (este o unitate). În acest sens, Unitatea nu este num r, ci generatoare a numerelor. Propriet ile fundamentale ale num rului fiind paritatea i imparitatea, Unitatea le con ine în sine pe amîndou . Ceea ce e impar este considerat limitat, finit, iar ceea ce e par este considerat nelimitat, infinit. Argumentul este c , reprezentînd numerele prin puncte dispuse în plan, seria numerelor nepereche genereaz un p trat, considerat figur perfect i finit , iar seria numerelor pereche un dreptunghi, socotit figur imperfect i nedefinit .Din unitate se nasc numerele i, din ele, lucrurile; de aceea, unitatea mai este numit Ämama lucrurilor´. Doimea nedefinit Al doilea principiu cosmologic este doimea sau diada nedeterminat (duas aoristos). Ea este nedeterminat fiindc are o natur pur , deci nelimitat , nedefinit . Nici ea nu este num r, ci principiu al numerelor. Din aceste dou principii, monada i doimea nedefinit , iau na tere numerele. Monada, ca principiu activ, introduce determinarea în duas aoristos i asfel apare num rul doi. Celelalte numere se nasc prin ad ugarea succesiv a unit ii. Generarea numerelor-În acest fel, mi carea unit ii creeaz toate numerele, pîn se ajunge la 10, care este suma primelor patru numere (1+2+3+4=10). Din acest motiv num rul zece este numit tetrad sau tetraktys (for eficient ), deoarece func ioneaz ca baz i odat cu el reîncepe num r toarea prin ad ugarea succesiv a unit ii. Astfel, num rul zece este considerat num rul perfect, iar membrii ordinului pitagoreic jurau pe acest num r.Astfel iau na tere numerele. Generarea universului sensibil (a lucrurilor)-Monada este asociat punctului, diada corespunde liniei, triada semnific suprafa a, iar tetrada corpul geometric (spa ialitatea). Spa ialitatea este e modelul matematic al corpului sensibil dar i condi ia de posibilitate a corporalit ii. În acest moment, pitagoricienii gândesc condi ia de posibilitate (ra ional ) ca i o cauz suficient pentru corpuri. Distinc ia simpl între sterea schemata ("figuri spa iale") i aistheta schemata ("figuri corporale") reprezint un argument conform c ruia spa ialitatea precede, condi ioneaz i asigur apari ia corporalit ii.

aceast armonie fiind la rândul ei exprimabil numeric. la un moment dat. iar P mîntul se mi c în cerc în jurul focului central (care nu este identic cu soarele ci mai degrab func ioneaz ca un termen denumit Sufletul universului). cvarta 4:3. gândite a avea form sferic . Noi nu percepem distinct aceast muzic pentru c tr im în ea i o auzim tot timpul. Teoria despre muzic -Sunetele muzicale sunt explicate de pitagoricieni tot prin teoria armoniei numerice. teoria despre eidos-arithmós.Aceste idei vor fi împ rt ite i de Platon. Luna. ca orice corp aflat în mi care. Pitagoreicii au înceract explica ii numerice inclusiv în concep ia despre suflet. conform m rturiei lui Aristotel. Sufletul este definit ca acordul sau armonia dintre diferitelor sale facult i. Muzica sferelor-Cele zece sfere emit sunete. Saturn. Soarele. în acord cu num rul perfect. Cosmologia-Numerele au o func ie explicativ i pentru corpurile cere ti. Astfel. conform m rimii i vitezei sale de mi care. Fiecare sfer produce un sunet diferit. agrapha dogmata. În aceast privin . Dat fiind c numai nou sînt vizibile. Pitagora credea c sufletul este pur i nevinovat. Teoria despre suflet-Sub înrâurire orfic . Calea lactee (stelele fixe) i Contrap mântul. pitagoricienii profesau credin a în natura distinct a sufletului fa de acea a trupului. Venus. corpurile cere ti trebuie s fie tot zece la num r. ei inventeaz un al zecelea. teorie care î i are probabil originea în doctrina pitagoreician despre num rul ideal. Determinarea numeric armonioas este esen ial pentru în elegerea unor fenomene universale diverse. În acest fel ia na tere un sunet armonic produs de sferele în mi care. sînt urm toarele: Mercur. care informeaz c magistrul s u ar fi sus inut. Datorit acestei idei despre rotirea p mântului. . Marte. ton 9:8. Aristotel pare s se refere la înv tura nescris a lui Platon. Cele zece corpuri cere ti. diferen ele dintre sunete le apar ca raporturi numerice. heliocentrismul copernician a fost adesea prezentat în epoca Rena terii ca o revenire la pitagorism. dar se afl închis în trup ca într-un mormânt. P mântul. muzica sferelor. Fiec rei virtu i i se asociaz cîte un num r. Tot Aristotel este cel care relateaz c pitagoricienii considerau c zece fiind num rul perfect. Jupiter. Mi carea sferelor cere ti este exprimabil prin raporturi numerice necesare. cvinta 3:2. Etica-În etic se consider c exist zece virtu i. Pitagora stabile te raporturi numerice pentru principalele intervale muzicale: octava 2:1. pe care-l numesc Antihton (Contrap mînt). sunetele muzicale fiind astfel determinabile matematic. În centrul universului se afl o mas de foc. idei±numere. Armonia universal-Gra ie lui Pitagora i pitagoricienilor filosofia greac î i consolideaz ideea de Kosmos i armonie. arithmós eid tikos.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful