http://www.osi.lx.

ro/ Manea îşi dovedeşte ipocrizia şi laşitatea prin felul în care răspunde la această primire ospitalieră; el îl înjunghie pe haiduc: „Manea stânga/ Şi-ntindea/ Să ia plosca/ Şi să bea,/ Iar cu dreapta/ Ce-mi făcea?/ Paloş mic că răsucea,/Pântecele/I-atingea,/ Maţele/ I le vărsa/Şipe cal încălica/ Şi fugea, nene, fugea,/ Vitejia/Cu fuga!... Pentru o clipă de neatenţie, Toma plăteşte cu viaţa, dar nu înainte de a-şi demonstra vitejia şi de a face dreptate, deoarece Manea a reuşit să declanşeze ura în sufletul haiducului. Acesta i se adresează batjocoritor boierului: - D-alelei, fecior de lele/ Şi viteaz ca o muiere,/ Nu fugi, că n-am dat vamă,/Nu fugi, c-o să-mi dai seamă! Haiducul îşi adună ultimele puteri şi îndeplineşte actul justiţiar cu ajutorul calului său, legătura dintre cei doi fiind foarte puternică: - Murgule, murguful meu,/ Datu-mi-te-a taică-tău/ Ca să-mi fii de ajutor/ La nevoie şi la zor,/ Să te-ntreci cu şoimii-n zbor/ Pân-o fi ca să nu mor. Toma nu se răzbună, ci face dreptate prin uciderea lui Manea. Sentimentele lui faţă de natură sunt desprinse din dorinţele testamentare: Iar la cap, şi la picioare/ Pune-mi, pune-mi câte-o floare!/ La cap, floare/ De bujor,/ Să mi-o ia mândra cu dor,/ La picioare,/ Busuioc,/ Să mă plângă mai cu foc. Profundele sentimente de prietenie, pe care haiducul le are sunt puse în evidenţă tot în punctul culminant, atunci când îi spune calului său despre haiducul de care să se lase stăpânit: Numai el frâul să-ţi puie/ Şi pe tine să se suie,/ Tu să-l porţi şi pe el bine,/ Cum m-ai purtat şi pe mine! Haiducul priveşte cu seninătate moartea, deoarece nu o vede ca pe un sfârşit, ci ca pe o continuare a vieţii în codrul care 1-a apărat întotdeauna. Având în vedere caracteristicile acestui text, deznodământul tragic, îmbinarea realului cu miraculosul, antiteza între personaje, se poate afirma că în opera literară Tonta Alimoş eroul are un comportament excepţional, este tipul haiducului care, trăind în armonie cu natura, este neînfricat în lupta cu răul. VARIANTA 74 Partea I (48 de puncte) A. Limba română 1. Transcrierea cuvintelor cu diftongi: frumoasă, pădurea, mea, moarte etc. 4 puncte 2. Alcătuirea propoziţiilor cu omonime: Am cumpărat mine pentru creion. In munţii noştri sunt multe mine de cărbune. 4 puncte 3. Termeni din familia lexicală a substantivului frunză - frunzar, frunzăreală, (a) frunzări, frunzărime, frunzică, frunziş, frunzişoară, (a) înfrunzi etc. 4 puncte 4. Transcrierea cuvintelor indicate: conjuncţii coordonatoare - şi, iar, prepoziţii - de, în, cu, subt etc. 4 puncte 5. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: mea - adjectiv pronominal posesiv; rară — adjectiv propriu-zis. 4 puncte 6. Alcătuirea propoziţiei indicate (de exemplu): Vorbim despre pădure. 4 puncte 7. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: eu — subiect; străbat — predicat verbal; huceagul complement direct; des - atribut adjectival. 4 puncte 8. Transcrierea propoziţiei subordonate şi precizarea felului acesteia: Când strălucesc subt rouă grea/ Cărări de soare pline. — subordonată circumstanţială de timp. 4 puncte 9. Realizarea expansiunii: ...singură/ cum sunt eu./ - subordonată circumstanţială de mod. 4 puncte B. Înţelegerea textului 10. Măsura versurilor este de 7-8 silabe; rima este încrucişată. 2 puncte 11. Precizarea unei figuri de stil: comparaţia, inversiunea etc. 2 puncte 12. Imagine vizuală: Când strălucesc sub rouă grea/ Cărări de soare pline 2 puncte 13. Precizarea anotimpului descris: Anotimpul prezentat de poet este primăvara. 2 puncte
55

http://www.osi.lx.ro/ 14. Exemplu de răspuns: Versul citat aduce o precizare asupra momentului surprins: începutul primăverii, când natura abia revine la viaţă, iar crengile sunt desfrunzite. Adverbul încă subliniază aceeaşi idee, dar face trimitere, prin sensul pe care îl are, la o durată limitată. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Compunere narativă cu început dat. Exemplu de răspuns: Prieteni buni Sunt aşa de îngrijorat! Alexandru lipseşte de la şcoală de două ore! El, care nu a lipsit de la şcoală decât o singură dată... În clipa când l-am auzit pe colegul meu, Mihai, rostind aceste cuvinte, mi-am dat seama că şi eu eram la fel de îngrijorat şi mi-am amintit deodată cu câtă patimă îmi vorbea ieri Alexandru despre jocurile pe calculator, pasiunea lui cea nouă. Am uitat pe loc de toate regulile şi de toate sfaturile părinţilor: cu sentimentul clar că prietenului i se întâmplă un lucru rău, am vrut să plec de la şcoală chiar în clipa în care soneria vestea sfârşitul pauzei; la poartă însă am întâmpinat rezistenţa încăpăţânată a unui portar „neînţelegător". - Trebuie să ies chiar acum, e vorba de o problemă urgentă, nu am timp să mai anunţ dirigintele, nu, nu mă aşteaptă mama la ieşire, dar... Replica nu a mai venit, căci apariţia profesorului de serviciu a pus capăt încercării mele de a fi convingător. În timpul orelor care au urmat, privirea îmi era atrasă ca de un magnet de locul rămas liber în banca lui Alexandru. La începutul ultimei pauze am hotărât că ar fi bine să-i mărturisesc şi lui Mihai gândul care mă frământă. Când a înţeles despre ce este vorba, am stabilit să mergem după ore la cel mai apropiat internet cafe pentru a-1 căuta. Şi l-am găsit: palid, cu o sticlă mare de cola aproape goală în dreapta lui, învăluit în ceaţa de fum ce domnea într-o încăpere prea mică pentru numărul calculatoarelor, printre alte chipuri obosite, l-am regăsit pe prietenul care ... nu lipsise până acum niciodată de la şcoală. Pe chipul lui marcat de oboseală s-a ivit nu numai o umbră de jenă, ci şi bucuria că nu a rămas singur, cu noii lui „prieteni". Şi-a luat ghiozdanul şi am plecat împreună spre casă. Ne-a promis că nu va mai repeta această experienţă şi sper să se ţină de cuvânt. Partea a III-a (24 puncte) Argumentarea apartenenţei la genul liric a poeziei Cântec de George Topîrceanu. Exemplu de răspuns: Aparţin genului liric creaţiile literare în care se exprimă în mod direct idei, gânduri, sentimente. „Vocea" care comunică prin intermediul imaginilor artistice gânduri şi sentimente este eul liric, ale cărui mărci lexico-gramaticale sunt: limbajul expresiv, frecvenţa verbelor şi a pronumelor de persoana I şi a Ii-a singular şi plural, punctuaţia expresivă etc. O altă trăsătură a textului liric este structura specifică: e scris de regulă în versuri grupate în strofe, iar expresivitatea e sporită de muzicalitatea realizată prin rimă, ritm şi măsură. Cântec de George Topîrceanu, aparţine genului liric deoarece exprimă în mod direct gânduri şi sentimente, este prezent eul liric şi mărcile lui lexico-gramaticale. Textul este alcătuit din trei strofe, fiecare strofă având patru versuri (catren). Muzicalitatea e realizată prin rima încrucişată, ritmul este iambic, iar măsura de şapte-opt silabe. Construit sub forma unui monolog adresat, textul are ca temă singurătatea fiinţei. Mărcile lexico-gramaticale ale prezenţei eului liric sunt uşor de identificat încă din primul vers, atât prin construcţia în cazul vocativ şi prin admiraţia desprinsă din adresarea directă, cât şi prin prezenţa verbului la persoana a Ii-a şi a adjectivului pronominal posesiv: Frumoasă eşti, pădurea mea. Surprinsă în prag de primăvară, pădurea nu e văzută cu ochiul fericit al fiinţei care percepe miracolul reînvierii, ci pare încă un spaţiu pustiu, aspect reliefat de adjectivul cu valoare de epitet rară din versul Când frunza-i încă rară.
56

http://www.osi.lx.ro/ Viaţa se naşte parcă timid, urmele iernii sunt încă prezente: Când de sub frunze moarte ies/ în umbră viorele, fiinţa poetică trăieşte mai degrabă sentimentul propriei singurătăţi, în mijlocul pădurii în care adie-abia un vânt de primăvară. Epitetul moarte şi substantivul umbră anticipează sentimentul de tristeţe, exprimat în versurile Iar eu străbat huceagul des/ Cu gândurile mele. Prezenţa eului liric este evidenţiată de perspectiva subiectivă asupra pădurii, de pronumele personal şi adjectivul pronominal posesiv folosite cu forma de singular {eu, mele). Lumina ce pune stăpânire pe natură nu are puterea de a înlătura conştiinţa singurătăţii eului. Imaginea vizuală din versurile Când strălucesc de rouă grea/ cărări de soare pline creează impresia unui peisaj luminos, dar sentimentul dominant rămâne tristeţea; „Povara" sufletului ar putea fi sugerată de epitetul grea, asociat substantivului rouă. În ultimele două versuri se nuanţează sentimentul exprimat încă de la început şi se evidenţiază structura simetrică a textului. Dacă în prima strofă, adresarea directă exprimă admiraţia şi ataşamentul faţă de pădure prin numele predicativ frumoasă, aceeaşi structură, aflată la finalul textului e însoţită de un nume predicativ multiplu urmat de o comparaţie: Frumoasă eşti, pădurea mea/Şi singură ca mine... Relaţia afectivă stabilită între eul poetic şi pădure este ilustrată de epitetul personificator singură şi de comparaţia care include forma de acuzativ a pronumelui de persoana I folosit la numărul singular. Intensitatea trăirii este pusă în evidenţă şi prin reluarea adverbului relativ de timp când la începutul câte unui vers în fiecare dintre cele trei strofe ale textului: Când frunza-i încă rară, Când de sub frunze moarte ies, Când eu străbat huceagul des, Când strălucesc de rouă grea. Un rol important în conturarea atmosferei poetice îl are folosirea unei punctuaţii expresive: atât virgulele care încadrează structurile în vocativ, cât şi punctele de suspensie aşezate la sfârşitul fiecărei strofe, impun o tonalitate ce sporeşte muzicalitatea versurilor şi creează impresia că starea sufletească nu poate fi exprimată de cuvinte, că mai rămâne ceva de spus. Lectura poeziei Cântec transmite tristeţea, melancolia fiinţei care asociază propria-i singurătate cu singurătatea pădurii surprinse în momentul dintre două anotimpuri: pădurea nu are nici măreţia iernii, nici freamătul şi explozia de viaţă specifice primăverii. Comparaţia din versurile: Frumoasă eşti, pădurea mea/Şi singură ca mine accentuează lirismul textului, prin evidenţierea percepţiei subiective: trăirile proprii sunt proiectate asupra naturii, singurătatea nu este a pădurii, ci a fiinţei. Textul aparţine, aşadar, genului liric, deoarece exprimă în mod direct idei şi sentimente, este prezent eul liric şi mărcile lui lexico-gramaticale. VARIANTA 75 Partea I (48 de puncte) A. Limba română 1. Despărţirea cuvintelor în silabe: ploa-ia, cas-ca-de, ne-guri, al-bas-tre. (1p. + 1p. + 1p. + 1p.) 4 puncte 2. Sinonimele cuvintelor: larmă - gălăgie, zgomot, zarvă; bate - loveşte etc. (2p. + 2p.) 4 puncte 3. (Exemple de răspuns:) Familia lexicală a substantivului argint - argintiu, argintar, argintat, argintărie etc. (2p. + 2p.) 4 puncte 4. Conjugările verbelor: a bate - conjugarea a III-a; a cânta - conjugarea I; a scădea - conjugarea a IIa; a răsări - conjugarea a IV-a. (1p. + 1p. + 1p. + 1p.) 4 puncte 5. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: dar — conjuncţie coordonatoare (adversativă); treptat - adverb de mod; cu - prepoziţie (simplă); potolită - adjectiv provenit din participiu/ adjectiv participial/ participiu cu valoare adjectivală. (Punctajul nu se acordă pentru identificarea la nivel primar a valorii morfologice, de tipul: dar - conjuncţie; treptat - adverb;potolită - adjectiv.) (1p. + 1p. + 1p. + 1p.) 4 puncte
57

http://www.osi.lx.ro/ 6. (Exemplu de răspuns:) S-a adăpostit din cauza ploii. (Corectitudinea enunţului: 2p.; exemplificarea corectă a funcţiei sintactice: 2p.; punctajul nu se acordă pentru corectitudinea enunţului dacă funcţia sintactică nu este selectată în mod corespunzător.) 4 puncte 7. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: mută - atribut adjectival; cad — predicat verbal; lumini subiect; (de) vis - atribut substantival (prepoziţional). (Punctajul nu se acordă pentru identificarea la nivel primar a funcţiei sintactice, de tipul: mută — atribut; cad - predicat; (de) vis - atribut.) (1p. + 1p. + 1p. + 1p.) 4 puncte 1 8. Exemplu de răspuns: Ploaia bate-n geamuri,/ streşinile cântă./2 (Transcrierea corectă/ completă a celor două propoziţii principale: 2p.; delimitarea propoziţiilor: 2p. Se acceptă şi transcrierea, pe rând, a fiecărei propoziţii: Ploaia bate-n geamuri, streşinile cântă.) 4 puncte 9. Exemplu de răspuns: Cine va fi selecţionată,/1 va cânta la concert./2 (Corectitudinea enunţului: 2p.; exemplificarea corectă a relaţiei verb regent-subordonată subiectivă: 2p.; punctajul nu se acordă pentru corectitudinea enunţului dacă exemplificarea relaţiei verb regent-subordonată subiectivă nu este făcută în mod corespunzător.) 4 puncte B. Înţelegerea textului 10. Rima este pereche/ împerecheată. 2 puncte 11. Figura de stil: personificarea. 2 puncte 12. Exemple de răspuns: umbre vii răsar, scânteieri albastre, lumini de vis etc. 2 puncte 13. Exemple de răspuns: figuri de stil şi imagini artistice prin care se sugerează stări, atitudini/ transfigurarea artistică a elementelor tabloului descris; structură specifică operei lirice; perspectiva contemplativă asupra tabloului descris etc. (1p. + 1p.) 2 puncte 14. Exemplu de răspuns: Versurile Iar acum din taina cerului deschis,/ Peste firea mută cad lumini de vis sugerează imaginea cerului pe care norii se risipesc, lăsând să apară luna. După ploaie, cerul, metaforic, se deschide, iar razele lunii luminează misterios universul tăcut sugerat de epitetul firea mută. etc. 4 puncte Partea a II-a (10 puncte) Exprimarea unui punct de vedere în legătură cu o modalitatea artistică din textul dat la partea I: Noapte de toamnă de George Topîrceanu. Exemplu de răspuns: Din punctul meu de vedere modalitatea în care este descrisă apropierea treptată a nopţii este făcută în mod expresiv şi deosebit de sugestiv. Această afirmaţie este susţinută de faptul că poetul foloseşte un limbaj plastic, realizat cu ajutorul numeroaselor figuri de stil ce creează imagini artistice deosebite. Prin imagini auditive şi vizuale este prezentată ploaia care scade în intensitate odată cu venirea serii: streşinile cântă, cu larmă potolită scade/ cântecul, umbre vii răsar, streşinile plâng. Expresivitatea limbajului este susţinută în continuarea poeziei de figurile de stil care conturează imaginea nocturnă a tabloului descris, perspectiva spaţială mutându-se de la spaţiul terestru, inundat de ploaie, către spaţiul cosmic inundat de razele lunii. Epitetele rază de argint, scânteieri albastre, cerul deschis, personificările streşinile cântă, streşinile plâng, metaforele straturi de ninsoare, boabe de lumină, susţin limbajul plastic al textului. Aşadar, descrierea apropierii treptate a nopţii impresionează cititorul prin modalitatea expresivă în care este realizată. Partea a III-a (32 de puncte) Argumentarea apartenenţei unui text literar studiat la specia epică roman: Baltagul de Mihail Sadoveanu. Scris în numai şaptesprezece zile, Baltagul a apărut în 1930, fiind considerat o capodoperă a prozei româneşti. De altfel, Mihail Sadoveanu este considerat, pe bună dreptate, unul dintre cei mai
58

http://www.osi.lx.ro/ importanţi prozatori români, fapt demonstrat în cele şase decenii de activitate literară, timp în care a publicat numeroase creaţii: nuvele, povestiri, romane (Hanul Ancuţei, Fraţii Jderi). Romanul este o specie a genului epic în proză cu o acţiune mai complicată şi de mai mare întindere faţă de celelalte opere epice în proză, desfăşurată, de obicei, pe mai multe planuri narative, cu personaje numeroase, prezentând aspecte complexe ale vieţii. Romanul Baltagul preia nucleul epic al baladei populare Mioriţa, pe care îl dezvoltă într-o naraţiune densă, structurată în şaisprezece capitole. Acţiunea romanului este plasată la intersecţia dintre lumea satului moldovenesc de munte şi universul oraşului invadat de elementele noii civilizaţii, de la începutul secolului al XX-lea. Opera este simplă numai în aparenţă, ea putând fi receptată în diverse feluri. Dacă avem în vedere sursa de inspiraţie (balada populară Mioriţa), Baltagul poate fi considerat un roman mitic, a cărui acţiune porneşte de acolo de unde se încheie balada. Romanul se constituie şi ca o oglindă a satului de munte, de aceea putem spune că poate fi privit şi ca roman monografic. În roman, Vitoria Lipan caută să desluşească cauzele şi circumstanţele morţii soţului său, pentru a-i descoperi şi a-i pedepsi pe făptaşi. Din acest punct de vedere, Baltagul, poate fi privit şi ca un roman poliţist. în Baltagul, personajele principale suferă transformări lăuntrice pe parcursul drumului, Vitoria iese din spaţiul cunoscut al satului de munte fiind nevoită să se adapteze la civilizaţia oraşului, iar Gheorghiţă se formează şi se maturizează pentru a lua locul lui Nechifor Lipan. Din acest punct de vedere, romanul a fost receptat ca un roman iniţiatic, de formare a unei personalităţi. Acţiunea romanului este simplă. Nechifor Lipan, oier înstărit din satul Măgura pleacă la Dorna pentru o afacere cu oi. Soţia sa, îngrijorată că Nechifor nu s-a întors, pleacă pe urmele lui pentru a afla ce s-a întâmplat cu el, fiind convinsă de unele presimţiri ce o fac să bănuiască moartea soţului. Hotărâtă să plece în căutarea soţului, Vitoria îşi cheamă flăcăul acasă de la stână şi se roagă la mănăstirea Bistriţa, mănăstire unde o lasă pe Minodora, fiica ei, pe timpul călătoriei sale. împreună cu Gheorghiţă străbate itinerariul presupus a fi urmat şi de Nechifor. Pe drum cunosc oameni şi locuri noi, întâlnesc obiceiuri (nuntă, botez), conformându-se în fiecare caz tradiţiei. Ajungând în ţara Domelor, după ce stă de vorbă cu oamenii, întreabă şi judecă, Vitoria constată că Lipan dispăruse între localităţile Suha şi Sabasa. De la un cârciumar află că soţul ei se întovărăşise cu alţi doi oieri precum şi numele lor. Găsirea lui Lupu, câinele soţului ei, o ajută să descopere osemintele lui Nechifor şi ale calului într-o prăpastie. Urmând tradiţia, pentru a cinsti amintirea soţului, Vitoria organizează înmormântarea şi praznicul de pomenire. La praznic îi invită şi pe cei doi presupuşi asasini, iar Vitoria conduce discuţia cu abilitate şi îi determină să mărturisească crima. După împlinirea datoriei faţă de cel dispărut, Vitoria face planuri de viitor pentru familia ei. Firul epic al romanului este linear, surprinzând desfăşurarea în timp, într-o anumită succesiune a întâmplărilor, crescând în intensitate de la expoziţie până la deznodământ. Astfel, în expoziţie aflăm locul (satul Măgura), timpul (toamna târziu) şi cunoaştem câteva dintre personaje (Victoria şi Nechifor Lipan). Intriga este constituită de hotărârea femeii de a pleca în căutarea soţului care întârziase prea mult. Drumul făcut cu Gheorghiţă, după ce pe fiica sa, Minodora, o lasă în grija maicilor de la mănăstirea Bistriţa, reprezintă desfăşurarea acţiunii. Punctul culminant este momentul descoperirii osemintelor lui Nechifor, iar deznodământul este reprezentat de scena praznicului de după înmormântarea lui Nechifor. Personajele din acest roman, nu atât de numeroase, sunt bine conturate şi capătă valori simbolice. Nechifor Lipan ilustrează destinul de muritor al tuturor oamenilor. Vitoria este un tip reprezentativ pentru lumea arhaică a satului de munte. Gheorghiţă şi Minodora sunt reprezentanţi ai noii generaţii care va asigura continuitatea vieţii. Cei doi ucigaşi (Calistrat Bogza şi Ilie Cuţui) sunt instrumente ale destinului. Prin Vitoria Lipan, Sadoveanu lasă literaturii române un personaj feminin complex. Ea este cea care luptă pentru păstrarea tradiţiilor, ea este cea, care, dând dovadă de energie şi de o inteligenţă deosebită, îndeplineşte justiţia, descoperindu-i şi pedepsindu-i pe ucigaşii soţului ei. Deşi suferă cumplit, Vitoria nu se lasă doborâtă de moartea soţului, are cugetul împăcat că şi-a făcut datoria de
59

omenire etc. Funcţia sintactică a cuvintelor: s-astup — predicat verbal. 2 puncte 14. Autorul foloseşte în roman toate cele trei moduri de expunere. 4 puncte 9. găsind în sine puterea de a duce mai departe viaţa cu toate responsabilităţile ce-i revin. 4 puncte 4. Termeni din familia lexicală a cuvântului om (de exemplu): omenesc. nucă. vântului . deoarece crede că va putea recupera făina împrăştiată de vânt. 2 puncte 12. Filmul era despre nişte oameni şi extratereştri care se bat pentru cucerirea unei planete. 4 puncte 8. Exemplu de răspuns: Replica Nu mă las eu aşa cu una cu două evidenţiază atât încrederea omului sărac în propriile forţe. înlesnind contopirea cu pământul a osemintelor celui dus. Descrierea conturează locul acţiunii (satul Măgura. 4 puncte 3. deschide-te. Prezentarea acţiunii se face prin îmbinarea naraţiunii cu dialogul. Exemplu de răspuns: Premisa Primul argument 60 ./2 4 puncte B. Transcrierea unui substantiv în cazul vocativ: omule. a adia). drumul) şi schiţează portretul personajelor în trăsăturile lor dominante (portretul Vitoriei lipan din expoziţiune). .atribut substantival (genitival). 4 puncte 2.ro/ soţie şi de creştină. 4 puncte 6. mi.propoziţie subordonată consecutivă. (a ciocăni). a ajuns/1 ce şi-a dorit. Ea plănuieşte să-i arate mormântul Minodorei şi să recupereze turma pierdută. readucându-1 într-un perimetru sacru: Să nu rămână între lupi. vântul bate cu putere. îmbinând armonios naraţiunea cu descrierea şi dialogul. neomeneşte. (a se lupta). 2 puncte 13.osi. Transcrierea cuvântului care conţine diftong: vremea: foametii: cuvânt care conţine vocale în hiat: căuş.— complement indirect. Înţelegerea textului 10. aducând un plus de dramatism în desfăşurarea faptelor (dialogul de la praznicul lui Nechifor). Alcătuirea frazei în care să existe o propoziţie subordonată predicativă. omeneşte. neomenesc. Enunţ cu un sens al verbului a bate diferit de cel din text . verb la modul imperativ: nu te mai duce.a lovi (de exemplu): Când este viscol.prepoziţie compusă. Limba română 1. cât şi naivitatea şi lipsa de simţ practic a acestuia. VARIANTA 76 Partea I (48 de puncte) A. 4 puncte 7. Valoarea morfologică a cuvintelor: pe la . acela – adjectiv pronominal demonstrativ.http://www. un nebun — complement direct.lx. Transcrierea fragmentului care arată cât a muncit omul sărac pentru grăunţe: vo săptămână. grăunţe. să-l aduc între creştini. 4 puncte 5. Omul sărac se întâlneşte cu Dumnezeu de trei ori. Din toate cele arătate mai sus rezultă că Baltagul este un roman. Dialogul dinamizează acţiunea. (a sufla. Textul aparţine genului epic deoarece cuprinde o acţiune povestită de un narator. Musafirul a bătut de două ori la uşă. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Compunere de tip argumentativ. având ca regent verbul a ajunge (de exemplu): Muncind din greu. 2 puncte 11. Transcrierea ultimei propoziţii subordonate din text şi precizarea felului acesteia: De a ajuns veste pân' la-mpăratul. (a) omeni. Modurile de expunere folosite în text sunt naraţiunea şi dialogul. pusă pe seama unor personaje. Alcătuirea enunţului în care substantivul vânt să aibă funcţia de complement circumstanţial de cauză: de exemplu: Acoperişul s-a dărâmat din cauza vântului.

tocmai pentru a-1 putea înşela. Când s-a trezit omul sărac. totuşi îi schimbă nuca. Omul sărac călătorea şi îl apucase noaptea departe de casă. vântul i-a spulberat făina.http://www. pe care nu 1-a recunoscut deoarece era altfel la faţă. femeia i-a spus nucii să se deschidă şi au ieşit din ea o mulţime de vite. După ce a plecat musafirul. aceştia îl ospătează şi-i dau să bea vin. cât şi răutate. oi şi cai. Sub masca ospitalităţii.osi. măgarul a fost schimbat cu unul obişnuit. Pe drum s-a întâlnit cu Dumnezeu şi cu Sfântul Petru. a doua şi a treia oară bărbatul acesteia se dovedeşte a fi şi mai lacom. având timp suficient să obţină de la cârja magică avantaje cât mai multe. omul sărac le-a spus scopul călătoriei sale. Limba română 61 . cumpărat de la nişte ţigani. schimbându-i măgarul şi cârja. Omul cel viclean şi soţia sa dovedesc nu numai viclenie şi răutate ascunse sub masca ospitalităţii. Omul sărac a lăsat cârja să îi bată pe cei doi. promiţând că îi vor da nuca şi măgarul înapoi. A treia oară îi oferă omului sărac un ospăţ şi mai straşnic. întrebându-1 de unde vine. A înnoptat iar la aceeaşi gazdă. A plecat din nou la drum şi s-a întâlnit cu Dumnezeu. măgarul şi cârja şi a plecat acasă. După ce a ajuns acasă. Bărbatul şi femeia s-au dus în pivniţă cu cârja. cei doi ascund răutate şi dorinţă de înavuţire prin înşelăciune. deoarece răspund solicitării acestuia de a-1 primi să doarmă la ei. când a ieşit. Oferă băutură călătorului ca să poată avea cât mai mult timp la dispoziţie pentru a profita de darurile pe care obiectele deţinute de acesta le oferă în mod miraculos. înşelându-1. apoi şi-a luat nuca. Partea a III-a (24 de puncte) Rezumarea unui text dat. profitând de naivitatea omului sărac şi necăjit. a primit de la Dumnezeu o cârjă. A primit în dar un măgar. deoarece ei doresc tot mai multe bogăţii. în timpul nopţii. devenind atât de bogat încât vestea a ajuns şi la împărat. Dumnezeu i-a cerut omului să nu se mai ducă şi i-a dat în dar o nucă pe care să o deschidă doar acasă. dar îi fură nuca. Dacă iniţial doar femeia se dovedeşte vicleană. A treia oară. în calitate de gazde. Deoarece s-a făcut noapte. i-a cerut măgarului să facă bani. ci şi lipsă de compasiune. A doua şi a treia oară când omul sărac înnoptează la casa celor doi. aceştia ospătându-1 cu vin. înnoptând iar la gazda sa. S-a dus la moară să le macine. Exemplu de răspuns: Era în timpul foametei şi un om sărac a muncit aproape o săptămână pentru a aduna un coş de grăunţe. femeia a schimbat nuca. cei doi îi oferă adăpost şi conversează cu el.ro/ • oferă găzduire omului sărac. cei doi l-au rugat să oprească cârja să nu-i mai lovească. Ajuns acasă. cu scopul de a afla detalii prin care să îşi pună în aplicare viclenia de a-1 păcăli. Omul s-a hotărât să meargă la borta vântului ca să recupereze făina luată de vânt. dar. Deşi la început omul viclean şi soţia lui se arată ospitalieri. omul sărac a cerut găzduire la o casă unde locuiau un bărbat şi soţia lui. când a plecat să caute borta vântului şi să-1 întâlnească pe moşneagul care 1-a tot întors din drum. înşelându-1 Al doilea argument • oferă băutură omului sărac pentru a avea mai mult timp să profite de darurile primite de acesta de la Dumnezeu Concluzia Omul viclean şi soţia acestuia dovedesc prin comportamentul lor atât prefăcătorie. dar aceasta a început să îi lovească. VARIANTA 77 Partea I (48 de puncte) A. pentru a se asigura că îl vor putea înşela şi mai tare. dar nu a primit nimic.lx. întrebat de aceştia unde se duce. omul sărac i-a spus şi el nucii să se deschidă şi a rămas nedumerit când a văzut că aceasta era o nucă obişnuită.

Valorile morfologice ale verbului a fi: Casa mea-i pustie? (i — verb copulativ). există personaje şi acţiune plasată în timp şi spaţiu. Înţelegerea textului 10. cincizeci . 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Redactarea unei scrisori cu descrierea unui eveniment. prin folosirea persoanei a II-a plural. Figura de stil existentă în fragmentul indicat: epitetul. deoarece există un narator care prezintă întâmplările la persoana a IlI-a. După cum ştii. modul de expunere predominant fiind naraţiunea. mă rog. inclusă în enunţ. Alcătuirea propoziţiei în care cuvântul boierul să fie complement indirect (de exemplu): Nu te gândi la boierul acela!.derivare cu sufix. Alcătuirea frazei indicate (de exemplu): N-am început lucrul/1 fiindcă sunt prea obosit. Boierului nu-i place munca. printr-o intervenţie a naratorului. gândurile şi sentimentele sunt exprimate în mod indirect. Mi-am amintit de seara minunată pe care am petrecut-o împreună atunci când formaţia a fost în oraşul nostru şi doream să ştii că m-am gândit şi aseară la tine şi că miaş fi dorit să fii şi tu aici Concertul mi-a plăcut foarte mult. într-o vacanţă atât de mult aşteptată. comparaţia.complement direct. Lenta. 2 puncte 14. Personajele individuale care apar în text sunt: boierul Furtună. De exemplu: Enunţul citat evidenţiază. nimeni . Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: pe uliţa . 18. Transcrierea fragmentului care ilustrează comportamentul celorlalţi în momentul întoarcerii boierului acasă: Ca prin farmec. ograda se pustii. Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: bătălios . 4 puncte 6. coana Măndiţa.complement circumstanţial de loc. 4 puncte 5. priviri . 62 . aşa că mi-a plăcut să cânt împreună cu ei Marea mea surpriză a fost ci ambele formaţii au interpretat şi câte o melodie în primă audiţie. mai ales că în deschidere a cântat formaţia „Kumm".derivare cu sufix. trecea . 2 puncte 12. în timpul unui concert al formaţiei mele favorite. Antonime ale cuvintelor subliniate: deasupra . De exemplu: Textul aparţine genului epic.dedesubt.compunere prin contopirea termenilor. 4 puncte 2.06. 4 puncte 8. în faţa căreia fiinţa umană e fără nicio putere.negre. Construcţia incidenţă ce vreţi.pronume negativ.ro/ 1. boierul.lx. ale cărei melodii eu le fredonez tot timpul.predicat verbal./2 4 puncte B. Două cuvinte care conţin diftongi în prima propoziţie: rău. pietruită atribut adjectival.. Toţi intrară prin toate ungherele.http://www. 4 puncte 3. teama coanei Măndiţa în momentul venirii soţului ei acasă. sunt de peste o săptămână la mare.2007 Dragă Ioana. referirea la porecla boierului este o altă modalitate de exprimare sugestivă a trăirilor personajului: coana Măndiţa se teme de soţul ei chiar mai mult decât de furia naturii dezlănţuite. nimeni nu-i într-însa? (i . portiţă .adjectivul pronominal nehotărât. (se strecură) uşor conversiune. Transcrierea şi precizarea felului subordonatei: în care crescuse .verb predicativ). accentuează afirmaţia. Exemplu de răspuns: Neptun. 4 puncte 7.osi. 4 puncte 4. împreună cu familia şi cu nişte prieteni. albe . 4 puncte 9. Gândul de a-ţi scrie această scrisoare mi-a venit aseară. Transcrierea părţilor de vorbire indicate: toată . 2 puncte 11.. după efortul depus în clasa a VIII-a. pietruită.propoziţie subordonată atributivă. „Adolescenţii". 2 puncte 13.

într-un limbaj specific limbii vorbite. Alexandra Ştefănescu Partea a III-a (24 de puncte) Caracterizarea personajului principal al textului reprodus la partea I: Boierul Furtună de Emil Gârleanu. scris de Emil Gârleanu. sunt sigură ca te vei bucura să le ai. ca acum cinzeci de ani în urmă: îşi ţinea obiceiurile şi credinţa în care crescuse. boierul Furtună este personajul principal. spătos. Despre acest eveniment. Am luat şi pentru tine autografe. luptase din răsputeri pentru unire) se dezvăluie în mod indirect vârsta sa. semn al agilităţii. Expresia populară din structura comparaţiei. Lenta. naratorul se implică în universul epic.ro/ Atmosfera a fost cu totul deosebită. Ridicolul acestuia este accentuat prin comparaţia referitoare la pieptănătură. La concert au participat peste trei mii de oameni. [. După cum se reflectă şi în titlu. dur. în aceeaşi tonalitate umoristic-ironică. repetat cu valoare adjectivală (toate părţile). pronumele nehotărât toţi. când izbeşte portiţa cu putere de se prinse singură în clanţă. luminile verzi ale ochilor. imaginea unui bărbat trecut bine de anii tinereţii: scurt. insistând pe detalii. apar trei personaje: boierul Furtună. ca doi licurici. creează. demonstrează faptul că este preocupat în mod excesiv de orice amănunt. prin expresii populare (în casa lui nu cânta găina. prin care îl individualizează. coana Măndiţa. şi am făcut fotografii. La sfârşitul concertului. soţia lui. deasupra sprâncenele albe frumos arcuite. dintre care cel puţin jumătate au cântat împreună cu formaţia. prin contrast. mai ales prin hiperbolele existente în structura acestor expresii. ograda se pustii). Relevant pentru nervozitatea şi duritatea personajului este momentul intrării în curte. dau amploare sentimentului de teamă trăit de ceilalţi la vederea sa. rumen la faţă.. încă de la început.http://www. alături de membrii formaţiei. pe tot parcursul fragmentului.. cu fotografia în care sunt şi eu. naratorul precizează statutul lui social de boier şi porecla (Furtună) primită ca o consecinţă a nervozităţii sale reflectate în manifestări. care pe mine m-a bucurat mult. atenţia cititorului fiind captată. cap de familie.pieptănat ascuţit ca un vârf de lance mustăţi lungi şi învârtite la capete. interpretarea vocală şi instrumentala a pieselor fiind una de excepţie. prin adjectivul pronominal posesiv persoana I plural şi printr-o expresie cu sens nehotărât: boierul nostru îşi îndreptăţea porecla dată de cine ştie ce glumeţ norocos la spuse. boierul Furtună purta barbişon . îşi păstrase banii şi moşia). fragmentul dat are ca temă evidenţierea comportamentului autoritar. singurele păreau două semne de pace pe chipul său bătălios. Cu drag. fosta ta colegă. Fire conservatoare (rămase până azi boier adevărat. dublate de inversiune {Ca prin farmec. al unui bărbat. Atitudinea ironică a naratorului la adresa personajului este marcată încă din prima frază printrun epitet hiperbolizant priviri grozave. Redată de către narator. cât şi prin mijloace de caracterizare indirectă.lx. asocierea ochilor cu doi licurici. aşa că ţi le pun în această scrisoare. Naratorul acordă o deosebită importanţă aspectelor fizice şi vestimentare. vom mai discuta când mă întorc acasă. pornirile violente oglindite pe chipul lui bătălios. de reacţiile rapide şi de comportamentul autoritar al acestuia. păstrează concepţia arhaică privind comportamentul unui bărbat în familie. Prin descriere. supt fruntea largă îi străluceau. fiica lor. În firul epic. 63 . surprinzător prin ineditul asocierii termenilor. Prin raportarea la evenimente istorice însemnate (apucase vremurile tulburi ale Revoluţiei. Exemplu de răspuns: Selectat din opera literară Boierul Furtună.]fugeau toţi în toate părţile de nu-i prindea nici glonţul) aceasta menţine tonalitatea ironică a fragmentului. Trăsăturile sale sunt evidenţiate atât prin mijloace de caracterizare directă. fanii. Comparaţia prin care sprâncenele sunt asociate cu două semne de pace accentuează. au stat de vorbă cu noi. iar când bătea o dată din picior. prin structura modală la drept cuvânt. ambele formaţii au dat autografe.osi. ridiculizând unele reacţii ale personajului.

.lx. 4 puncte 7. care produce teamă tocmai prin faptul că nu poate fi influenţată de nimic. VARIANTA 78 Partea I (48 de puncte) A. din-tre.viclenie. Pronumele personale sunt: mă. Agitaţia continuă este un semn că nu ştie să-şi impună regulile. 4 puncte 8. 4 puncte 64 . Sinonime (exemple de răspuns): şiretenie . Transcrierea propoziţiilor principale aflate în raport de coordonare adversativă: Roman Năzdrăvan simţi şiretenia zmeului. Amplificarea reacţiilor. Valorile morfologice ale cuvintelor subliniate: bine — adverb de mod. respingător.verb predicativ. naraţiune şi dialog.. Cu tot comportamentul lui autoritar. mă . spălătorie — toate trecură pe sub scânteierea de licurici a ochilor lui. Cuvânt compus: niciodată. zăriră . (sau) Capcana întinsă era pentru zmeu. Relaţia cu ceilalţi este tocmai expresia autoritarismului exagerat care-1 transformă într-un personaj ridicol. nu pricepe . Relevantă pentru tensiunea pe care o creează şi o menţine în familie boierul Furtună. pe mine.. ceea ce-i sporeşte nemulţumirea.complement circumstanţial de cauză..interjecţie de adresare. eu./ dar se făcu. Despărţirea cuvintelor în silabe: ni-cio-da-tă/ nici-o-da-tă. 4 puncte 6. fugeau toţi în toate părţile.. Voinţa de a controla tot este exprimată prin enumeraţii şi comparaţii hiperbolizante: fără a-şi isprăvi spusa. luându-şi nevasta la rost: Bine. e asemenea naturii în faţa dezlănţuirii căreia omul e silit să-şi recunoască neputinţa. 4 puncte 5. se întoarse. Coana Măndiţa îl cunoaşte bine pe Furtună al ei. fiind marcată şi prin precizarea naratorului: toată vremea nu scosese nimeni nicio vorbă.verb predicativ. se creează impresia că nu-i sunt ascultate poruncile. i. 4 puncte 9. încearcă să impună un regim autoritar.. năz-dră-van. Felul în care e văzut de lumea din afara familiei este evidenţiat de porecla care-i fusese atribuită de cine ştie care glumeţ norocos la spuse. zise . 4 puncte 2. atât prin felul în care arată. la venirea lui acasă. extinderea acestei autorităţi şi pe la vecini dezvăluie până la urmă lipsa de autoritate.subiect simplu. 4 puncte 3. exprimată printr-o înşiruire de întrebări: Pentru Dumnezeu! Casa mea-i pustie? Mă rog. Prezenţa lui creează în jur o atmosferă tensionată. îl aşteaptă în sufragerie ţinându-şi răsuflarea. de frică . ceea ce produce panică în jur. Limba română 1. prin descriere. scoborî scara şi se îndreptă spre grajd.care era cel mai mare.nu înţelege. Prezentat prin procedee ale caracterizării directe şi indirecte.numeral colectiv. nu-şi dă seama. Apoi începu inspecţia: şură. teama de-a nu face cumva vreun gest sau de-a spune vreun cuvânt care ar putea să dezlănţuie furtuna. de aceea.. amândoi . 4 puncte 4. cuvânt derivat: linguriţă. Faptul că nu este întâmpinat de nimeni îl face să-şi piardă controlul: răcni boierul. îndepărtându-i chiar şi pe cei mai apropiaţi: nevasta coana Măndiţa a lui şi Leanţa fiica dumnealor. bucătărie. ce-nseamnă asta.complement circumstanţial de timp. Exemple de răspuns: Acesta este zmeul din poveste. de nu-i prindea nici glonţul.ro/ Cu obiceiuri şi concepţii vechi. altă dată când oi veni. nimeni nu-i într-însa? Se poate comedie ca asta? Cuvântul comedie din ultima întrebare este relevant în privinţa modului în care el reuşeşte să-şi impună autoritatea. Funcţia sintactică a cuvintelor: atunci . este atmosfera de la masă: fiica şi soţia. Aceasta exprimă firea nestăpânită a boierului. da-că. Exemplu de răspuns: atributul cel mai mare se transformă în propoziţie subordonată atributivă: .http://www. coasele . De aceea se teme de el mai mult decât de furtuna adevărată. cât şi prin felul în care se comportă. boierul Furtună întruchipează tipul individului impulsiv. Măndiţo? Contrariantă prin nuanţa de uşoară îngăduinţă este ameninţarea neterminată: Mă rog dumitale..osi.

dar modeste. Râul ia pentru zmeul Stan Ghindă (consider că şi numele îi sugerează obtuzitatea. în opinia mea. Înţelegerea textului 10. un zmeu. zmeul pune pe altcineva să-i omoare.ro/ B. zise zmeul cu şiretlic. pentru omorârea celor trei. asemenea lui Manea. luând doar strachina cu apă. Are faţă de oameni un sentiment de ură. elementele reale se întrepătrund cu cele fantastice (de ex. le permite să-i cosească fânul. cel ce reprezintă forţele binelui. puse alături de cele neotrăvite. Convertind răsplată în moarte.lx. o consideră suficientă. sunt de condamnat defecte ale lumii dintotdeauna. Roman Năzdrăvan. după părerea mea doreşte să le dovedească celor trei fraţi că nu pot trece peste o situaţie limită. În concluzie. pâinea şi plosca. cu rolul de înfrunta pe cele ale răului. pe care eu consider că zmeul intuieşte a-i fi superiori. ura. dat. Fratele cel mare îi îndeamnă pe ceilalţi doi fraţi să înceapă să cosească. intuiţia. Exemplu de răspuns: Textul dat aparţine unui basm deoarece are formula iniţială specifică acestei specii literare (A fost odată ca niciodată). trăsături ce-1 caracterizau pe Roman Năzdrăvan. Exemplu de răspuns: Exprimarea opiniei Motivarea opiniei cu referire la situaţii/ secvenţe din text Concluzia Fragmentul din Roman Năzdrăvan de Nicolae Filimon conţine o situaţie specifică basmelor. ipostaza sub care se poate înfăţişa maleficul în lume. închistarea) diferite forme. Zmeul constituie. măre. lăsaţi-mă pe mine. transformând. zmeul. Văzându-se descoperit. comportamentul său. Personajul are şi puteri supranaturale (o spune chiar numele lui Năzdrăvan). cei trei intră în jocul întins de zmeu. Conform convenţiei basmului. şi răul. Exemplu de răspuns: Titlul basmului. de eterna confruntare a binelui cu răul. urmându-1 pe vătaful pus de acesta să-i ducă într-un beci. 2 puncte 14. Modurile de expunere prezente în text sunt naraţiunea şi dialogul. Ignoră totuşi un element. Tot convenţia basmului presupune un personaj cu forţe supranaturale. aceasta demonstrându-i laşitatea. ca simbol al răului. cosiţi-o toată şi diseară să veniţi acasă să vă plătesc. ironic. Aceasta motivează toate acţiunile lui. comportamentul zmeului. să le taie capetele. acuzaţia în iertare: Ai. nu mă surprinde. motivul probelor) etc. 65 .. dezvoltând ideea conflictului dintre bine şi rău. o altă formă a răului este aceea care vizează eliminarea adversarilor.http://www. Observ că zmeul nu are curajul de a-i înfrunta direct pe cei trei. că-i vin eu de hac. curajul. sigur în izbânda din lupta cu răul. Capcana pe care le-o întinde. 2 puncte 13. Refuzând bucatele bogate. ducându-i în beci. Transcrierea fragmentului: cu gând să vie peste noapte. Transferând. după cum menţionam.. sunt prezente motive literare reprezentate în basme (motivul cifrei trei. sculaţi-vă. 2 puncte 12. În cazul naraţiunii date este vorba despre Roman Năzdrăvan care are îndrăzneala să-1 înfrunte pe zmeu: Nu vă temeţi. stăpânirea de sine. răutatea. el reiterând schemele cunoscute din lecturi. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Exprimarea unei opinii despre comportamentul zmeului din textul de la partea I. În opinia mea. pentru a-i omorî. dacă ţin seama de convenţiile basmului. dar fiindcă aţi început livedea. are o tipologie tipică basmului (personaje reprezentând binele. cei trei fraţi. Mai întâi. bucatele otrăvite.osi. precum: invidia. zmeul). că vă iert. Apreciez că zmeul acţionează şi din dorinţa de a-şi dovedi superioritatea în faţa oamenilor. 2 puncte 11. zmeul. cei trei fraţi. anunţă personajul principal al basmului. de exemplu. Scriitorul opune celor trei fraţi. ce reprezintă forţe ale binelui. Dar. printr-un joc al imaginaţiei această situaţie în planul realităţii. aflate în conflict). constituie argumente suficiente pentru demontarea planului diabolic pus la cale de zmeu. zmeul dă o reprezentare totală a maleficului. fiind învestit de narator să învingă răul. aceste forţe vor fi întotdeauna învinse de cele ale binelui. După ce îi umileşte pe cei trei acuzându-i că i-au călcat pământurile. personajul din balada Tonta Alimoş. de a-i anula.

omenire etc. omenesc.7 litere. neomenos. (1p.propoziţie subordonată atributivă. Exemple de răspuns: stai .+ 1p. 4 puncte 7. aleanurile .) 4 puncte 6. Mă gândesc la boierul din poveste. după ce a ridicat masa. + 2p. 7 sunete. au plecat să cosească. omeneşte. e modul indicativ. cu bucate otrăvite înadins de zmeu pentru a-i omorî pe olteni. după ce şi-au ascuţit coasele. Exemplu de răspuns.. Fraţii cei mari s-au apucat de treabă. o strachină cu apă şi o ploscă cu vin. face . Înţelegerea textului 10. Până seara. moartea . După ce au mers o bucată de drum. (1p. (2p. dintre care unul a fost năzdrăvan. cazul acuzativ. Funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate: sub fereastra . La propunerea fratelui cel mare.lx. garantându-le că va reuşi să-1 înfrunte pe zmeu. Roman Năzdrăvan intră în jocul zmeului şi ia cu sine plosca.modul imperativ. la un semn. Zmeul a înţeles viclenia lui Roman Năzdrăvan. Limba română 1. + 2p. o pâine.) 4 puncte 2. tuciuriu . Exemplu de răspuns: Odinioară au existat trei fraţi olteni.ro/ Partea a III-a (24 de puncte) Rezumatul textului de la partea I: Roman Năzdrăvan (fragment) de Nicolae Filimon. + 1p.) 2 puncte 11.tânără. + 1p. cu strachina cu apă şi cu plosca cu vin. 8 sunete.complement circumstanţial de loc. pentru a-i omorî. el a primit ca răspuns replici pline de respect şi de smerenie. împreună cu fraţii săi./ îi dă boierului birul. VARIANTA 79 Partea I (48 de puncte) A.) 4 puncte 4. Exemplu de răspuns': Alexandru a venit la ziua mea.l2 4 puncte B.într-o zi şi spaţiul acţiunii . + 2p. la împletit . + 1p.subiect. + 1p. Aceasta a făcut ca zmeul să le propună fraţilor să-i cosească tot fânul.http://www.) 4 puncte 3. urmându-1 pe vătaf în beci. Exemple de răspuns: omenos. Roman Năzdrăvan. + 1p./ deşi ne-am certat în aiun. zmeul venind să-i ia acasă pentru a le plăti.+1p. (1p. însă.. Exemple de răspuns: Rândunel este trimisă la Focşani de tatăl ei. (2p. N-a otrăvit. 4 puncte 1 9. femeie aprigă.pe cari îi învârtea toată ziua în cap. Transcrierea propoziţiei subordonate şi precizarea felului acesteia: . fratele cel mic. Acasă. spunându-i că pentru condiţia lor de oameni săraci se mulţumesc doar cu pâinea. . Transcrierea adverbului de timp acum şi a adverbului de loc aici. 66 .modul supin. a chemat un vătaf şi i-a poruncit să-i ducă pe cei trei într-un beci. + 1p. Oltenilor li s-a făcut frică. La toate întrebările şi acuzaţiile zmeului aduse flăcăilor. Exemple de răspuns: Axentie . Exemple de răspuns: femeie bogată şi dată dracului: de spaima ei fugeau ciorile.viaţa. + 1p.modul indicativ.+ 1p. a tăcut şi. promiţându-le o răsplată pentru munca lor. Precizarea a două trăsături care să justifice afirmaţia că textul aparţine genului epic (de exemplu): • în textul citat există acţiune plasată în timp şi în spaţiu. Unul dintre ei. Într-o zi. 2 puncte 12. cu neastâmpăr.. cazul nominativ. cei trei fraţi au terminat de cosit.în Focşani. s-a întins o masă împărătească. (1p.osi. (2p. Transcrierea cuvintelor prin care se fixează timpul . dar Roman Năzdrăvan i-a mulţumit. Exemple de răspuns: bătrână . pe care vicleşugurile tinereşti n-o farmecă uşor etc.) 4 puncte 8. dar la un moment dat au văzut că spre ei se îndrepta zmeul Stan Ghindă barbaiop. s-au hotărât să o cosească .. (a) omeni.8 litere. şi-a încurajat fraţii. 2 puncte 13.) 4 puncte 5. au întâlnit o livadă cu fân mare. Zmeul i-a invitat pe cei trei flăcăi la masă.

ajunsă la vârsta adolescenţei (abia împlinise şaptesprezece ani). ştrengara. peisajul m-a impresionat atât de tare.. încât parcă îl văd şi acum înaintea ochilor. Deşi sufletul ei se întristează odată cu sosirea în Focşani. este trimisă de tatăl său din Bucureşti la Focşani. Peste tot am descoperit locuri spectaculoase. dar imaginea râului m-a impresionat cel mai mult.o femeie tânără şi frumoasă. căci apa era rece ca gheaţa. .fată cu nume de băiat şi renume de Cosânzeană. spectacolul oferit de râu a fost minunat. Aş fi stat lângă râu mult şi bine. Faţă de tată are o atitudine respectuoasă. În acest fragment. la o mătuşă. 67 . puse de boierul Axentie să o urmărească şi care îi spune acestuia c&fata e ruptă din rai. Rândunel acordă respectul cuvenit persoanelor din jurul ei. • prezenţa naratorului.. ca alte fete de vârsta ei: când se uita cineva mai lung la ea.. Dimineaţa am fost trezită de susurul râului care curgea în apropierea cabanei unde am fost cazaţi. fiindcă viaţa lângă mătuşa ei bătrână. deşi nu este încântată de decizia luată: mai ai patru ani până la măritiş — că mie nu-mi arde de socrie acum. renumele ei stârnind interesul boierului Axentie: . bună doar pentru a te spăla pe faţă ca să te trezeşti. Conştientă de farmecele ei. şireţi. folosit cu sens figurat şi uşor ironic. schimbare evidenţiată şi prin comparaţia ca pielea de şarpelui. pe cari îi învârtea toată ziua în cap. deoarece în jurul ei roiau foarte mulţi peţitori. Rândunel este considerată foarte frumoasă... dar doamna dirigintă avea şi alte planuri pentru acea zi petrecută la munte. Chiar dacă nu am reuşit să mă scald. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Compunere de tip descriere. tristă şi rece ca moartea nu se compara cu viaţa de acasă. Portretul fizic al fetei este realizat prin caracterizare directă. • exprimarea indirectă a gândurilor şi a sentimentelor. la mătuşă-ta Stavrica. Rândunel este caracterizată atât direct. făcută de narator: Rândunel avea nişte ochi negri. Trăsăturile morale ale fetei sunt evidenţiate prin caracterizare indirectă. Deşi acolo am stat doar două zile.. surâdea şi făcea gropiţe în obraz. Apa era atât de clară.. Exemplu de răspuns: Duduia Rândunel este personajul principal al fragmentului din opera O cântare a lui Barbu Lăutaru de Victor Eftimiu..avea gropiţe în obraz şi-o gură mică roşie — cuibul celor mai ştrengăreşti surâsuri. în enunţul Inima îi năpârlea. Rândunel. îndrăgostit de Rândunel.. fata serdarului Stoica.lx. Partea a III-a (24 de puncte) Caracterizarea personajului feminin din textul de la partea I. ele rezultând din faptele şi atitudinile fetei faţă de flăcăii de neam ce roiau în jurul caselor ei părinteşti.ro/ • acţiunea este realizată de personaje. cât şi indirect.. îndulcită de stihurile şi cofeturile azvârlite în grădina sa de tinerii amorezi şi de cântările de dragoste şi dor venite din uliţă. sugerează schimbarea radicală petrecută în inima boierului.. lucru evidenţiat prin caracterizarea directă făcută de una dintre cele două ţigănci.. Verbul a năpârli. iar tatăl hotărâse că ea mai avea patru ani până la măritiş.osi. frumuseţea îi rămâne neschimbată. • îmbinarea naraţiunii cu dialogul etc.. sfioasă.. se prezintă transformările sufleteşti prin care trece boierul Axentie. ca o domniţă) şi nu roşea. (1p..http://www.) 2 puncte 14. sufletul i se schimba ca pielea şarpelui. + 1p. Chiar dacă este o tânără zburdalnică. Rândunel era mândră {ţinea fruntea sus. supunându-i-se acestuia atunci când el îi hotărăşte viitorul. Fă bine şi te du la Focşani. Exemplu de răspuns: A trecut ceva timp de când m-am întors din excursia organizată de doamna dirigintă la Pârâul Doamnei. Aerul tare de munte m-a înviorat instantaneu şi m-am repezit afară cu dorinţa de a mă bălăci în râu.... N-am făcut decât un pas şi m-am retras repejor în iarba moale de pe mal. încât vedeam nu doar pietrele din albia râului. cu neastâmpăr. Ştrengara Rândunel din Bucureşti se schimbă în pustietatea Focşanilor. ci şi peştii care lunecau printre ele.

Rândunel suportă capriciile mătuşii bătrâne. 4 puncte 2.s-(o) petreacă (a petrece).. sperând că cei patru ani până la vremea măritişului vor trece repede. Păcală intuieşte repede că nu este binevenit în satul în care ar vrea să-şi petreacă iarna şi.interjecţie. conjugarea a treia . se aşază într-un sat. având ca regent verbul a se aşeza (de exemplu): Cine este obosit/ISB se aşază repede pe scaun. conjugarea a patra .Dete (a da).nume predicativ. Inteligent. lungit . 2 puncte 12. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: când . 4 puncte 7. apoi a început să plouă. Exemplu de substantiv derivat cu prefix: neodihnă. zburdălnicie şi plăcerea de a se simţi admirată. Versul care sugerează bucuria sătenilor.nu puteau (a putea). stârnind senzaţia unui frig înspăimântător. Modul de expunere folosit în fragmentul citat: naraţiunea. pune la cale un plan: „ Mă voi face mort!" îşi zise..adverb relativ de timp. surprinzător prin forma sa de masculin. 4 puncte 8.. cu gândul de a-şi petrece iarna acolo. el . 2 puncte 13. în care substantivul ger are funcţia sintactică de atribut substantival: Prezenţa gerului în timpul nopţii este o caracteristică a iernii. Exemplu de răspuns: (De exemplu:) Titlul Isprăvile lui Păcală precizează. Cuvintele despărţite în silabe: por-niţi. dar în concordanţă cu firea ei zburdalnică. Ideea principală din expoziţiune: Păcală. Exemplu de răspuns: Enunţul redă stilistic forţa crivăţului. frate! Slavă Tatălui de sus!. şu-ru-buri. convinşi că au scăpat de Păcală: Bine că scăparăm. 4 puncte 9.substantiv comun. Exemple de verbe: conjugarea întâi . 4 puncte 6.ro/ Relaţia fetei cu mătuşa Stavrica. 4 puncte 3. tii . Exemplu de propoziţie subordonată circumstanţială de timp din text: Când văzu aşa Păcală. Limba română 1. prin-tre. se-ntinse .osi.predicat verbal.pronume personal. Exemplu de verb derivat cu prefix: (se)ncrucişă. O modalitate indirectă de caracterizare este şi numele ales. VARIANTA 80 Partea I (48 de puncte) A.lx. 4 puncte Partea a II-a (10 puncte): Exprimarea unei opinii despre comportamentul lui Păcală. sătenii . Construirea unui enunţ în care cuvântul a trăsni are alt înţeles decât cel din text (de exemplu): A trăsnit deodată. cine este personajul principal. imediat. deoarece modul predominant de expunere este naraţiunea. Rândunel întruchipează farmecul specific adolescenţei. Prin frumuseţe.http://www. Alcătuirea frazei în care există o propoziţie subiectivă. Alcătuirea unui exemplu de enunţ. fă-ră-de-legi. obosit. te complement direct. 2 puncte 14. 2 puncte 11. conjugarea a doua . graţie substantivului propriu.dormi (a dormi). Textul aparţine genului epic. „Asta are să le placă!" 68 . 4 punct e 5. Baba o ceartă. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: din sat .complement circumstanţial de loc./2PP 4 puncte B. 4 puncte 4. Înţelegerea textului: 10. Acţiunea este făcută de personaje: Păcală şi sătenii. femeie aprigă pe care vicleşugurile tinereşti n-o farmecă uşor este una rece: Fata plânge.

Prin urmare. viteaz. acelor nelegiuiţi. mai ales pentru că intuise antipatia oamenilor faţă de el. erou sfânt!” Pe parcursul discursului liric. Personalitatea ieşită din comun a domnitorului este scoasă în relief încă din această strofă. erou sfânt” şi “sublima-ţi glorie” evidenţiind curajul. Strofele următoare (a II-a. este de apreciat maniera amuzantă în care răspunde personajul. Ea a fost scrisă special pentru serbarea naţională desfăşurată la 15 / 27 august 1 871 Ia Mănăstirea Putna. există şi alte secvenţe în care gloriosul domnitor este invocat fie prin intermediul unor construcţii metaforice. Cu acest prilej a fost cântat “lmnul lui Ştefan cel Mare” deoarece voievodul devenise simbolul libertăţii şi al unităţii naţionale a tuturor românilor. . la aceeaşi persoană. însuşiri care justifică şi alegerea lui ca subiectal invocaţiei retorice. unui erou al neamului. vitejia. române! de Andrei Mureşanu. Mihai Eminescu. Fiind un imn închinat unei personalităţi istorice.. prozator. în viaţă putem să ne opunem răului nu în acelaşi fel. Ştefane” Datorită adresării directe.ţi” cărora li se adaugă i m p e r a t i v u 1 “dormi”.lx. imediat. Sătenii sunt fericiţi că au scăpat de el şi. se întinde în zăpadă. poezia conţine încă din prima strofă o invocaţie retorică adresată lui Ştefan cel Mare şi constituită din substantivele erou şi Ştefan în cazul vocativ şi din interjecţia o: „Dormi. fie prin cuvinte folosite cu sensul propriu: “O! soarenvingător”. cât şi în spaţiul apărat cu atâta îndârjire. sau poezii ca „Deşteptarea României” ori “ Hora Unirei” Tot de un eveniment important este determinată şi apariţia poeziei ” Imn lui Ştefan cel Mare” publicată în revista Convorbiri literare la 15 august l 871. protagonistul este curios să vadă comportamentul acelor oameni. dar şi prin c o m p a r a ţ i a “Ca sentinele falnice Carpaţii. . pe un ger cumplit. hoţi cu toţii. E1 s-a 69 . despărţiţi în acea perioadă de graniţe hotărâte arbitrar. „O. a V-a) prezintă imaginea eroului din trei perspective temporale diferite: trecut. respectiv. De asemenea.” imaginea eroului apare într-o aură legendară. Exemplu de răspuns: Scriitor paşoptist. Alt imn studiat: Deşteaptă-te. Figura marcantă a voievodului este situată într-un anumit timp şi spaţiu reliefate prin epitetu1 „vechiul tău mormânt” şi personificările „Carpaţii te păzesc” şi “cu seculii şoptesc”.http://www. formele pronominale (pronumele personale şi adjectivele pronominale posesive) se află la persoana a II-a singular: “vechiul tău mormânt”. dramaturg şi pasionat admirator al folclorului românesc.osi.. Păcală nu pregetă în a-şi pune ideea în aplicare şi. Comportamentul lui Păcală îmi stârneşte admiraţie. căci amintirea sa a rămas vie atât în memoria afectivă a colectivităţii. prezent şi viitor.ro/ De fapt. cu prilejul împlinirii a patru sute de ani de la construirea ei. comportamentul lui Păcală se dovedeşte o lecţie pentru noi toţi. într-o situaţie nemaiîntâlnită.te “. idei pentru care militau şi tinerii din Societatea “România Jună”. Această măreaţă sărbătoare a fost organizată de studenţimea română de la Viena din Societatea “ România jună” ai cărei preşedinte şi secretar erau Ioan Slavici şi.. Partea a III-a (32 de puncte): Argumentarea apartenenţei unui text literar studiat la specia literară imn: Imn lui Ştefan cel Mare de Vasile Alecsandri. eroismul şi dragostea faţă de patrie ale lui Ştefan cei Mare. care sugerează dăinuirea lui Ştefan peste timp. „ O! Ştefan. poet. îi fac un sicriu. cu dragoste de ţară şi spirit de sacrificiu. erou al românilor”. participant activ la evenimentele politice şi istorice importante ale vremii. care a militat pentru apărarea ideilor creştine în acest colţ al Europei. Ştefan cel Mare apare în postura unui luptător neînfricat. Vasile Alecsandri (1818-1890) a fost totodată om al timpului său. ctitoria lui Ştefan cel Mare. prin constrticţiile . pe drum. Mărturie stau în acest sens ciclul de poezii “ Ostaşii noştri”. natura însăşi trecând în eternitate faptele sale. care şi-au găsit ecou şi în creaţia sa.. Prin aceste procedee artistice. “O’ mare umbră eroică”. Raportat Ia trecut. ci realizând o ispravă cu tâlc. erou al românilor.

/ Şi-n pace-ai fost măreţ. / Lumini cu raze splendide / Prezent şi viitor “ Imaginea simbol a domnitorului este constituită printr-o serie de antiteze (“a stinge”.lx.” In strofa III .osi. De aceea. dăinuind peste timp: “În cer apune soarele / Stingând razele lui.a nu apune”. “raze” şi prin metafora “ soare-nvingător”. “a lumina”: “trecut”. dovedindu-se un fin diplomat: “Măreţ în sânul luptelor / Şi-n pace . “ negură”. “ a apune . / O! soare-nvingător. respectiv. Antitezele evidenţiază superioritatea şi măreţia morală a lui Ştefan cel Mare împrumutată de la 70 . de speranţă. imaginea domnitorului apare raportată la prezent (verbele sunt folosite la acest timp al indicativului) şi în această ipostază Ştefan cel Mare devine un simbol pentru contemporanii poetului simbolul soarelui dătător de viaţă.ai fost măreţ. la moarte). /Dar într-a noastre suflete în veci tu nu apui!”. Voievodul a constituit şi va constitui lumina călăuzitoare care vine din trecut spre prezent şi viitor: “Prin negura trecutului.ro/ remarcat nu numai ca luptător şi conducător de oşti. dar şi ca om politic. amintirea sa rămâne veşnică în sufletele tuturor românilor.http://www. “. al independenţei şi al încrederii în viitor. simbolul libertăţii.cu dispreţ” (cu referire Ia patrie şi.” Aceste însuşiri ale voievodului român sunt evidenţiate prin intermediul a n t i t e z e i “cu drag”. “viitor”. al m e t a f o r e i‚”sânul luptelor” şi a1 epitetu1ui „măreţ” folosit în repetiţie: „Măreţ în sânul luptelor.

Transcrierea verbului la diateza reflexivă: se află. Împlinirea acestei dorinţe este exprimată prin repetiţia “uniţi” prezentă în ultimele două versuri ale strofei. de admiraţie şi de preţuire faţă de Ştefan cel Mare. (1p. pământiu. 4 puncte 7. + 1p.verb predicativ. Vasile Alecsandri foloseşte şi e v o c a r e a. / Cuprins de-un sacru dor / Visai unirea Daciei / Cu-o turmă şi-un păstor” Visul său s-a împlinit.) 4 puncte 6.pământean. respectul faţă de trecutul de luptă al poporului.) 4 puncte 5. Ştefan cel Mare apare ca un vizionar care dorea cu ardoare unitatea tuturor românilor. Strofa finală reia două expresii din prima strofă prin care sunt sugerate timpul şi locul. + 1p. ce .substantiv propriu. + 1p. faţă de înaintaşi. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: Muscalul . Fiind un imn. mă'.http://www. ca prin întreaga sa creaţie. circumstanţială de timp. s-au unit în gânduri şi în credinţă: “Priveşte visul tău: / Uniţi suntem în cugete.osi. + 1p. + 1p. Exemple de răspuns: nesfârşitele. (2p. (2p. împământenire etc. Şi prin această poezie.) 4 puncte 2. (2p. Despărţirea cuvintelor în silabe: Mun-te-ni-ei. În strofa a patra. (1p. iar dorinţa de unitate naţională este sugestiv exprimată prin metaforele “o turmă şi-un pastor” şi epitetul „sacru dor”. roşu . metafora “mare umbră eroică relevă puterea de dăinuire prin timp în conştiinţa contemporanilor a figurii măreţe şi eroice a Iui Ştefan cel Mare. Limba română 1. + 1p. + 1p.lx. -o .atribut pronominal (în dativ). De data aceasta. VARIANTA 81 Partea I (48 de puncte) A.pronume personal. e-xis-ten-ţa. aceasta fiind dorinţa sa sfântă: “Pe timpul vjeliilor. În al doilea rând. idee accentuată şi de metafora amintită în care adjectivul „învingător” proclamă fără echivoc postura de eroii a domnitorului. + 2p. În primul rând este o poezie lirică. de cântec de laudă. călăuziţi de aceleaşi năzuinţe. In al treilea rând. care este glorificată şi căreia îi aduce un vibrant elogiu. (să) tră-ias-că. Exemplu de răspuns: Povestea despre uriaş m-a fascinat. rupe . Pentru a aduce în faţă cititorului imaginea voievodului în toată măreţia ei de odinioară. 4 puncte 71 .atribut adjectival. poetul apelează la invocaţiile retorice. + 1p. căci poetul preamăreşte însuşirile alese ale domnitorului. dragostea faţă de ţară. ia'. punând astfel în evidenţă şi propriile sentimente.complement direct. căci aici are loc legământul sfânt a1 tuturor care jură în numele poporului român să ducă mai departe gloria străbună şi să manifeste faţă de ţară credinţă şi dragoste nestrămutate. la adresarea directă.ro/ măreţia faţă de elementele naturii veşnice.) 4 puncte 4. determinări simbolice în registrul liric al poeziei. realizate prin procedee retorice întâlnite în imnuri. Vasile Alecsandri şi-a dovedit încă o dată.subiect. tonul poeziei este solemn. (atribut substantival prepoziţional)/ uriaşului (atribut substantival genitival) ne-a încântat copilăria. ataşamentul faţă de înaltele valori ale neamului. personalitate de excepţie a istoriei naţionale. îşi . căci urmaşii. se înfioară şi a interjecţiei: iat-. avântat. + 2p.pronume reflexiv. această poezie are toate trăsăturile caracteristice ale speciei pe care o reprezintă. + 1p. înfierbântat. vi-clea-nă. el .) 4 puncte 8.) 4 puncte 3. (1p. Transcrierea propoziţiei subordonate şi precizarea felului acesteia: Când soseşte toamna. întrucât autorul îşi exprimă direct sentimentele sale de dragoste. Exemple de răspuns: pământ . raportat la viitor. + 2p. / Uniţi în Dumnezeu !”‚. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: -i .

Enunţul este plecarea aşteptată. Abia pot să-1 mai prind din urmă cu bicicleta.ro/ 9. de ziua mea. pune capăt stăpânirii omului asupra gliei Domnului. Acum cred că ar putea să mă ducă el în spinare. dacă simte vreun pericol. anotimpul punând stăpânire pe zilele oamenilor. (1p. Odată cu venirea ei. + 1p. Exemplu de răspuns: Atenţie! . personificarea. A crescut atât de mare. Este însă înţelegător cu mine şi aşteaptă cuminte sub birou până îmi termin temele. Pot să spun că este cel mai bun prieten al meu! Partea a III-a (24 de puncte) Rezumatul textului citat la partea I.) 2 puncte 11. Noroc că blana lui albă mă ajută să-1 văd uşor printre arborii din parc. (1p. • respectarea normelor de exprimare. mi-a sărit brusc în braţe. • prezenţa naratorului. îmi este foarte devotat şi. Exemple de răspuns: Precizarea a două trăsături care să justifice afirmaţia că textul aparţine genului epic: • în textul citat există acţiune plasată în timp şi în spaţiu. • acţiunea este realizată de personaje. + 1p. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Compunere de tip descriere. • îmbinarea naraţiunii cu dialogul etc.În scrierea rezumatului vei avea în vedere: • stabilirea secvenţelor narative.http://www. Exemple de răspuns: comparaţia. pe baza ideilor principale. (1p. Deşi pare blând.) 2 puncte 14. • exprimarea indirectă a gândurilor şi a sentimentelor. relatarea la persoana a III-a. + 1p. • respectarea succesiunii întâmplărilor la care participă personajele. relatarea obiectivă. Plecarea acestora e un semn clar pentru oameni că trebuie să se pregătească de iarnă.lx. este foarte afectuos. părinţii mi-au făcut o surpriză oferindu-mi ceva ce-mi doream de mult timp: un căţeluş! Din cutie se vedeau doi ochişori care licăreau ca nişte picături de rouă. de parcă ar fi vrut să mă îmbrăţişeze. epitetul. este perceput ca o prezenţă copleşitoare în viaţa oamenilor. De altfel. în câmpia Bărăganului. Berzele zboară spre ţinuturile calde./3 4 puncte B. devine din ce în ce mai aspră. Viaţa în timpul iernii. plăcându-i să fie mângâiat şi alintat mereu. Sintagma Atunci. îşi arată imediat colţii. 2 puncte 13.. dinspre Rusia îşi face apariţia vântul numit Muscalul sau Crivăţul. Bărăganul ia comanda sugerează faptul că Bărăganul. Exemplu de răspuns: Sosirea toamnei în câmpiile Munteniei este marcată de apariţia Crivăţului/ Muscalului şi de plecarea berzelor. Exemplu de răspuns: Animalul meu preferat În urmă cu doi ani. personificat.. • precizarea personajelor implicate în acţiune. încât au trecut timpurile când îl luam în braţe pentru a pleca la plimbare în parc. dacă nu ar rupe-o la sănătoasa când vede parcul. Exemplu de răspuns: Greşeşte/ cine minte/2 si cine înşală. şi de atunci suntem nedespărţiţi. fără intervenţii emoţional-subiective şi fără citate). fără dialog inserat. Înţelegerea textului 10. trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă.osi. de ortografie şi de punctuaţie 1 Pe câmpiile dunărene soseşte toamna în ziua Sfântului Pantelimon. VARIANTA 82 72 . • respectarea altor convenţii specifice rezumatului (respectarea fidelităţii faţă de textul dat.) 2 puncte 12. utilizarea modurilor şi a timpurilor verbale potrivite.

Textul aparţine unei opere epice deoarece naraţiunea se îmbină cu descrierea şi cu dialogul. din al patrulea alineat: Mergeam tăcuţi/ iar umbrele noastre. Două cuvinte/ grupuri de cuvinte care denumesc elemente ale cadrului natural: (exemplu) umbrele lungi ale munţilor. unde . Interjecţie: ia. însoţindu-ne pe dreapta. timpul perfect simplu: auzirăm. o pată de viaţă la poalele Ceahlăului. hiperbolă.rapide. ei dădeau impresia unor uriaşi care ne ocroteau pe noi. 4 puncte 5. oamenii.osi. 4 puncte 2. Cuvânt format prin conversiune (de exemplu): în urma noastră. Abia aştept să ne revedem. Mă aflu de două zile într-o excursie în Munţii Neamţului şi trebuie să-ţi mărturisesc că sunt fascinată de natura ce mi se dezvăluie înaintea ochitor. Andreea 73 . După ce am admirat măreţia naturii. suflare . după cum sugerează cuvintele etern şi fără sfârşit.. cu paşi de urieşi.2007 Dragă Elena.. 4 puncte Partea a II-a (10 puncte): Redactarea unei scrisori cu descrierea unui peisaj nocturn.complement direct.http://www.06. toţi copiii am făcut un foc. Sinonime ale cuvintelor: suflare . Cuvânt format prin derivare (de exemplu): puternic. Forma literară a cuvintelor: mestecenilor.ro/ Partea I (48 de puncte) A. 18. Cele două propoziţii principale. săpa . Pe curând! Cu drag. pentru a-ţi împărtăşi alte impresii din scurta mea călătorie. văi adânci. copacii păreau nişte balauri cu multe capete. 2 puncte 13. 4 puncte 8. Neagra. 2 puncte 11. în jurul căruia am cântat şi am povestit până aproape de răsăritul soarelui. de tot ce-i rău.cazul vocativ. Privind în jos. Este o imagine vizuală a unei ape curgătoare. a cărei curgere continuă stârneşte sentimentul eternităţii naturii. Înţelegerea textului: 10. brazii înalţi semănau cu nişte lumânări neaprinse. Exemplu de răspuns: Piatra-Neamţ. 4 puncte 3. 4 puncte 4.adiere.subiect. Nu te speria. îngânau. Limba română 1. nu iese din casă. nu era nimic înfricoşători Adierea molcomă a vântului îmi mângâia obrajii. Contragerea propoziţiei subordonate: La întoarcerea capului. jupâneasă . 4 puncte 7. iar razele lunii ofereau lumină Munţilor Neamţului. Partea de propoziţie: complement circumstanţial de timp. aflate în raport de coordonare-adversativă. 2 puncte 14. Funcţia sintactică a cuvintelor: aceeaşi . Cel mai mult m-a impresionat un peisaj nocturn. 4 puncte 6. Epitetul murmurătoare dă naştere şi unei imagini auditive. uriaşi. genţii. înseşi.lx.cazul dativ. Aşa. oraşul Piatra-Neamţ era asemeni unui furnicar./ 4 puncte 9.epitet/ metaforă. Exemplu de enunţ în care substantivul soarele are funcţia sintactică de complement circumstanţial de cauză: Din cauza soarelui puternic. Regret nespus că nu ai mers şi tu în această excursie. Figură de stil existentă în enunţul: . cadenţa lentă a mersului nostru. Cazul cuvintelor subliniate: dumitale . acest din urmă mod de expunere punând în evidenţă personajele: Gheorghe şi Axinie.predicat verbal. 2 puncte 12. în comparaţie cu efemeritatea omului pe pământ.atribut adjectival. creând senzaţia că râul însuşi îşi mărturiseşte eternitatea. jupâneasă Axinie. Două formule de adresare folosite de personaje: bade Gheorghe. iuţi . Verb la modul indicativ. 4 puncte B.pe nota domoală şi adâncă a unei orgi colosale .

„a îmblăti". Valoarea sa exclamativă pune în evidenţă profunzimea sentimentul de dragoste. „teaş smulge". Împlinirea iubirii presupune atât o apropiere în spaţiu. Mihai Eminescu sau Lucian Blaga. încât nu este posibilă decât printr-o transformare aproape magică. că ea este aşa de puternică.. „te-aş duce" etc. de răscolitoare. aproape de descântec. „a frământa" sugerează prin succesiunea lor muncile evocate de Pluguşor. reîntineritor. pasională („te-aş îmblăti cu drag"). căci şi unii şi alţii au găsit aici filonul de aur al geniului creator al poporului a cărui strălucire au pus-o în lumină prin culegerile de folclor pe care le-au realizat. de fapt. durere. floare dulce. şi sentimentul dominant. ocrotitoare („te-aş secera cu milă"). floare dulce face parte din Antologia de poezie populară a lui Lucian Blaga şi este o doină de dragoste. Dem Teodorescu. Acest final al doinei sugerează şi faptul că dragostea presupune şi jale.. Verbele „a răsădi". „a secera".el impresionează prin gingăşie. gingăşia. "a măcina". care nu pot lua sfârşit decât prin împlinirea ei. „încântător" este inclus în metafora apozitivă „floare dulce" care lărgeşte simbolul sugerând gingăşia. Titlul este constituit dintr-o construcţie formată dintr-o interjecţie şi un substantiv în vocativ. G. G. Astfel au realizat culegeri de folclor Petre Ispirescu. suferinţă. Exemplu de răspuns: Inegalabila frumuseţe a literaturii populare a stârnit atât admiraţia folcloriştilor. În al doilea rând. cât şi pe cea a scriitorilor. Totodată dragostea ei este grijulie. la modul condiţional-optativ.osi. Alte doine populare: Frunză verde magheran. miraculoasă. Deşi sentimentul de dragoste rămâne doar la nivelul dorinţei . Măi bădiţă. „te-aş face stog în prag".ro/ Partea a III-a (32 de puncte): Argumentarea apartenenţei unui text studiat la specia literară doină: Doina de Vasile Alecsandri.. a dorinţei de realizare în iubire pe care o face o tânără fată alesului inimii ei. Mai mult decât atât. scriitorii au folosit folclorul ca un izvor de inspiraţie pururea viu. 74 .lx. Aşa se explică faptul că unsprezece din cele douăsprezece verbe sunt folosite la persoana întâi. „a cerne". sugerată prin expresiile „te-aş răsădi-n grădină". atribute indispensabile iubirii. puritatea. enumerarea verbelor la condiţional' optativ de obicei la începutul propoziţiilor coordonate printr-un „şi" repetat cu valoare intensivă prezintă gradarea ascendentă a dorinţei de împlinire a dragostei. prin puritate şi delicateţe. pentru creaţia lor originală. Tocilescu. Sentimentele sunt exprimate direct şi intens. delicateţea. „agreabil". cât şi una afectivă. Doina Măi bădiţă. „a face stog". urmate de metafora apozitivă floare dulce. Astfel el va deveni alinarea sufletului îndrăgostit şi numai aşa zbuciumul sufletesc poate lua sfârşit: „Şi te-aş da inimii mele / Să se stâmpere de jele". Epitetul dulce cu semnificaţia lui de „plăcut". Enumerarea lor semnifică faptul că dorinţa de împlinire a iubirii are în ea ceva ritualic. Gr. Întreaga doină este o confesiune tulburătoare a nevoii de dragoste. dorinţa arzătoare de împlinire a lui. întregul titlu fiind reluat şi în primul vers al poeziei. plină de afecţiune. căci fata se adresează tot direct tânărului îndrăgit şi de aceea verbele sunt însoţite şi de forma neaccentuată a pronumelui personal de persoana a doua singular: „te-aş găsi".http://www. Teodor Pamfile. puritatea şi delicateţea lor sunt sugerate m primul rând prin propoziţia exclamativă prin care începe poezia şi prin câteva epitete ale substantivului sau ale verbului: „floare dulce" „morişcă de argint". a celui iubit. „te-aş secera cu milă" „te-aş îmblăti cu drag" „te-aş măcina mărunt". Intensitatea sentimentelor exprimate. acesta fiind.sau poate tocmai de aceea . dar şi Vasile Alecsandri.

uneori cu asonanţe sau internă. Aceasta împreună cu alte poezii populare similare constituie. ci curge firesc.. profunzimea şi gradarea sentimentului. Chiar dacă vorbim destul de des la telefon. Exemple de răspuns: vreau (triftong). logic. 2 puncte 13.http://www. până în final când este deconspirat motivul zbuciumului sufletesc al fetei . Transcrierea corectă/ completă a propoziţiei principale: Dar omul nostru. 2 puncte 14. de-a binelea (locuţiune adverbială).06.osi. Funcţia sintactică a prenumelor nehotărâte: fiecare . fluent. ascendent. Limba română 1.complement direct. (nume predicativ). totul . „îmblăti". le spunea poveşti amuzante. „o avere naţională demnă de a fi scoasă la lumină ca un titlu de glorie pentru naţia română VARIANTA 83 Partea I (48 de puncte) A. astfel încât cei mici credeau în zâne şi în Moş Crăciun. se pot identifica momentele subiectului.lx. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Scrisoare familială cu impresii din vacanţă. Înţelegerea textului 10. Toate aceste aspecte. (mi)-a fost dat (verb la diateza pasivă). Exemplu de răspuns: într-un orăşel locuia un om foarte ciudat. 75 . Acesta îi înveselea. Exemplu de răspuns: (mi-a fost dat) a vedea (partea de propoziţie obţinută . le oferea daruri. 4 puncte 4. Versurile cu măsura de 8 silabe şi ritm trohaic nu se constituie în strofe şi în felul acesta discursul poetic nu este segmentat. copilită.rai. 4 puncte 8. 4 puncte 9. cu nasul vânăt şi murdar. Exemplu de răspuns: Costumul zânei este strălucitor. 4 puncte B. 4 puncte 3. atât de conţinut. Rima împerecheată sau monorima.2007 Dragi părinţi. tonul ei care oscilează între tristeţe şi speranţă fac din doina Măi bădiţă. la acţiune participă personaje. conferă poeziei o muzicalitate deosebită nuanţată şi de câteva regionalisme lexicale sau fonetice cu o sonoritate aparte „stog". Exemplu de răspuns: Ascultând celălalt (adjectiv pronominal demonstrativ) basm. cât şi de formă.. la bunici. copilul pare vrăjit. Exemple de răspuns: copilaş. infern (antonime). în oraşul acela. naratorul povesteşte la persoana I. Exemplu de răspuns: textul dat aparţine genului epic deoarece acţiunea este plasată în timp şi spaţiu. Motivul pentru care în oraşul acela trăiau cei mai fericiţi copii era faptul că acolo era un om care îi iubea pe toţi. Exemple de răspuns: într-un mic oraş. Exemplu de răspuns: Mărgineni. Exemple de răspuns: din cale afară. 18. eden (sinonime). şti-e (hiat). Exemple de răspuns: paradis . "jele". aşa cum arată Vasile Alecsandri.subiect). am simţit nevoia să vă scriu aceste rânduri pentru a vă împărtăşi impresiile mele despre vacanţa petrecută aici. o adevărată bijuterie a literaturii folclorice româneşti.ro/ Lirismul copleşitor al doinei este sporit şi de versificaţia ei. iad. 2 puncte 12. ca moduri de expunere fiind utilizate naraţiunea şi descrierea.subiect. „sprâncene". 2 puncte Exemplu de răspuns: vreun micuţ zdrenţăros.înlăturarea suferinţei sufletului însetat de iubire. 4 puncte 2. floare dulce. părea. 4 puncte 5. 4 puncte 6. 4 puncte 7.

în existenţa zânelor şi a lui Moş Crăciun. cu toate că arăta ca toţi oamenii. care parcă sunt nişte spiriduşi puşi în slujba mea. ajutată fiind de aerul curat de munte. Bogăţia materială a personajului este reliefată atât direct de narator (căci era foarte avut). Staţi liniştiţi. unde obişnuiam să mergem la picnic împreună.ro/ Am profitat de primele zile pentru a mă odihni. de felinare şi de case şi din bucuria de a împărţi cu ceilalţi avutul său: cheltuia pentru un singur lucru. cât şi prin caracterizare indirectă. Fire veselă. îi spunea Toto. Toto obişnuia să ofere oricărui copil jucării. i se agăţau de haine uneori. oferindu-mi totul. ca să facă bucurie copiilor. De când sunt la Mărgineni. se împrietenea uşor cu copiii. o odihnă meritată după anul şcolar solicitant pe care l-am avut. de fapt. o poreclă pe care acesta a primit-o: din pricină că nu vorbea decât cu copiii şi din pricină că fiecăruia. oricât ar fi fost de mici şi sperioşi. ci am urcat doar până în poieniţa dintre brazi. căci aceştia n-aveau frică de el. Marcela Partea a III-a (24 puncte) Caracterizarea personajului principal din textul dat la partea I: Toto de Magda Isanos. cât şi indirect. Strălucirea ochilor şi surâsul plăcut scot la iveală trăsăturile morale ale personajului. Dimpotrivă. un prieten şi un tovarăş dejoacă. pofta de viaţă. deşi adulţii îl percep ca pe un om ciudat. Impactul pe care Toto îl avea asupra copiilor era atât de mare. încât părea că în oraşul acela trăiau cei mai fericiţi copii pe care îi făcuse să creadă. cam gros şi şchiopăta de-a binelea de un picior. Portretul personajului este realizat atât prin caracterizare directă. trăsăturile lui reieşind din mediul în care trăieşte şi din faptele sale. făcută de narator. rezultând din descrierea locului în care trăia: în jurul casei era o imensă grădină. am făcut câteva drumeţii împreună cu prietenii de aici. scrisă de Magda Isanos. La prima vedere. se deosebea de ceilalţi oameni prin dragostea pentru grădinărit şi cea pentru copii. voi sta aici până la începerea liceului! Cu drag. ce declanşau hohote de râs. voioşia. i se repezeau deodată în braţe.osi. până a nu-i şti numele. oricât de scumpe erau. descoperind frumuseţile care înconjoară satul bunicilor. Bogăţia materială este dublată de bogăţia spirituală pe care Toto şi-o afla din cărţi: el avea totdeauna o carte în mână.http://www. avea nişte ochi foarte strălucitori şi un surâs din cele mai plăcute. Farmecul acestei vacanţe este completat de bunici. iar ciudăţenia omului provenea din aspectul fizic. copiii văd în el. tinereţea sufletească. Toto. Aşa că nu mă aşteptaţi prea curând acasă. jovială. Toto pare un om din cale afară de ciudat. părea că ţine cu tot dinadinsul să se deosebească prin purtarea lui de ei. Toto nu se supăra pe copii atunci când el trecea prin grădina publică şi când toţi omuleţii îşi lăsau jocul şi-l înconjurau. Fiind o fire sociabilă. prin poveştile lui. bucuria. unde nu cred să fi lipsit vreun soi de plantă. În altă zi am mers până la cascadă.lx. nu ne-am avântat pe traseele periculoase. Aici m-a impresionat limpezimea apei şi vuietul tumultuos care se liniştea apoi în susurul pârâului. fragment din opera cu acelaşi nume. făcută de narator: era nu prea înalt. Personajul este fascinant deoarece. Numele personajului este. îşi întrerupea lectura obişnuită şi le povestea micuţilor poveşti caraghioase. 76 . Exemplu de răspuns: Toto este personajul principal al fragmentului reprodus la Partea I. Portretul fizic este realizat prin caracterizarea directă. pătându-i-le şi rupândui-le din prea mare zel. din care citea mergând şi se lovea mereu de oameni.

2 puncte 11. la acest lucru contribuind şi faptul că nimeni nu văzuse pe dinăuntru casa şi grădina din jurul casei sale şi faptul că nu vorbea decât cu copiii. 4 puncte 4. Cotan şi Mihăiţă. Pe parcursul acţiunii. sfios şi sărac.complement circumstanţial de mod. iar ultimele raze plăpânde ale soarelui mângâiau întreaga natură. pe Osman-paşa. Exemplu de răspuns: Amurg de mai Soarele cobora încet după munţi şi numai câteva raze împrăştiate tiveau cu aur marginile rupte ale norilor. Transcrierea cuvintelor cu diftongi: trei. 4 puncte 6.http://www. Norii pluteau pe orizontul nemărginit. se înălţa tulburătoare pe cerul multicolor. a unui adjectiv pronominal posesiv: meu. dar finalul anului şcolar îl transformă în premiant. gras şi gălăgios. prin folosirea unor moduri de expunere precum naraţiunea şi descrierea.! 4 puncte B. care stârneşte curiozitatea cititorului. iar albastrul acestuia se contopise parcă la orizont cu văpaia soarelui. 4 puncte 8. eu. Adierea vântului era moale şi tăcută. în timp ce luna. o fereastră ~ subiect. soarele se făcea tot mai mic.Mihăiţă este slab. revărsau lumina lor asupra muritorilor.lx.complement circumstanţial de loc. jucător. 4 puncte Partea a II-a (10 puncte) Descrierea unui apus de soare în munţi. întreaga lume părea încremenită în frumuseţea suavă a amurgului de primăvară. Funcţia sintactică a substantivelor: în clipa . impresionând prin felul său unic de a fi. 2 puncte 12. (subiect) 4 puncte 7. Limba română 1. Transcrierea enunţurilor care conţin trăsături ale fiecărui personaj: narator . căderea. care păreau suliţe îndreptate spre cer. Toto se conturează ca un personaj interesant. deasupra capetelor . Alcătuirea frazei: Mihai a devenită ceea ce a visat din copilărie. VARIANTA 84 Partea I (48 de puncte) A.complement circumstanţial de timp. verb predicativ. Mihăiţă este simbolul sacrificiului etern deoarece întotdeauna îl întruchipează pe învins. Formularea primei idei principale: Prezentarea personajelor care iau parte la acţiune. 2 puncte 14. 4 puncte 5. Termeni din familia lexicală a substantivului joc: a juca. Florile se mişcau unduioase. Personajele care participă la acţiune sunt naratorul. 4 puncte 3.ro/ Pasiunile pentru grădinărit — îngrijind cu o neistovită dragoste fiece firişor de iarbă — şi pentru copii .osi. mândră ca o fecioară. 4 puncte 2. Textul aparţine genului epic prin prezenţa personajelor. Înţelegerea textului 10. fiind singurele care mai însufleţeau peisajul încremenit. ca nişte făclii. Transcrierea unui pronume nehotărât: unul. Valoarea morfologică a verbului a fi: verb copulativ. Mihăiţă . 77 . sau a naraţiunii subiective la persoana I. Lumina trandafirie cuprinsese tot cerul.Cotan este scurt. Alcătuirea enunţului: Trei au plecat în excursie. Se mai zăreau vârfurile nesfârşite ale brazilor. 2 puncte 13. cu zgomot . Stelele. care îşi caută rostul în lume. Propoziţia principală simplă este: tac. încet-încet. Alcătuirea enunţului: Lacul este încărcat cu flori de nufăr.nu-şi poate cineva închipui ce dragi îi erau — îl fac să pară ciudat în ochii adulţilor. iar întunericul începea să cuprindă întreaga fire. precum nişte fluturi albi. 4 puncte 2 9. cel care este torturat.Eu sunt aşa cum nu mai vreau să-mi aduc aminte că am fost. Cotan .

Tipătescu dispune arestarea abuzivă a lui Caţavencu. Caragiale. fierbând mereu.. temperamentul său impulsiv învinge în final.. deci nu loialitatea faţă de partid îl determină să rămână inflexibil. din mediul în care trăieşte sau din relaţiile cu celelalte personaje.. O scrisoare pierdută dezvăluie moravurile societăţii de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi lupta pentru a ajunge la putere. coboară încet. Se foloseşte de funcţia pe care o deţine în interes personal. când se repede năvală la el. nu înţeleg pentru ce între doi bărbaţi.L.mie-mi place să mă servească funcţionarul cu tragere de inimă. Când e om de credinţă. exclamând: Ce lume! ce lume! ce lume!. despre care acesta afirmă. prin pierderea scrisorii şi prin situaţia de criză în care este surprins..lx. Partea a III-a (32 de puncte) Caracterizarea unui personaj principal dintr-o comedie studiată: Ştefan Tipătescu din O scrisoare pierdută de I. ci propriile interese... Este legat de Zoe printr-o relaţie de dragoste. turburat rău. Ştefan Tipătescu este prefectul judeţului în care se petrece acţiunea. aceea a primului-amorez.osi. Deoarece trebuie să-şi apere funcţia şi pe femeia iubită.. mă rog. Exemplu de răspuns: I. Portretul moral al personajului se conturează atât din caracterizarea directă. plimbându-se înfuriat. dar partea cea mai importantă a operei lui o constituie comediile. astfel de tirade destilate.L. cu oarecare pretenţie de seriozitate. ia poftim. dar şi arta disimulării. îşi dezvăluie temperamentul.. aşa cum ar fi fost Farfuridi. Ia poftim. banal. Caragiale. Iubite şi stimabile d-le Caţavencu. acceptând chiar cârpelile lui Ghiţă. Tipătescu pare prietenul de încredere al lui Zaharia Trahanache. Tipătescu reacţionează violent. şi cu sufixul -escu. Eu sunt un om căruia-i place să joace pe faţă. îi propune iubitei să fugă împreună. Fiind surprins într-o situaţie de criză. deoarece pasiunea lui pentru Zoe este reală. (îi oferă un scaun. dar nu este ridiculizat de scriitor. în cele din urmă. unul dintre marii scriitori ai literaturii române.. diplomaţia. cât şi din caracterizarea indirectă.. care conduce la tipologia în care se încadrează personajul. Tipătescu fierbe. Numele lui este derivat de la substantivul comun tip. pentru că .. acceptă candidatura lui Caţavencu. aspect evidenţiat direct de autor în indicaţiile scenice: se ridică turburat. când situaţia lor e aşa de limpede. Nu vrea să accepte candidatura lui Caţavencu. Noaptea lua în stăpânire totul. maiestuoasă ca o regină care se întrona şi aştepta să fie celebrată de supuşii ei. crezând că va rezolva problema. Să fiu cuminte. Tipătescu dovedeşte superioritate. renunţând la multe beneficii. dar Zoe îl temperează. din limbaj. aparte).. caracterizându-1 direct: Nu cunosc eu prefect! eu am prieten! In sănătatea lui Fănică! Să trăiască pentru fericirea prietenilor lui! Atunci când neică Zaharia îi spune despre scrisoarea găsită de Caţavencu. VARIANTA 85 78 . dar nu este vulgarizat.http://www. Cuplul pe care îl formează cu Zoe este supus comicului de situaţie. Să-mi dai voie să-ţi spui ceva. demonstrând că dragostea pentru Zoe este mai puternică decât ambiţiile politice. comun. Ce bine că-i Zoe dincolo! Deşi încearcă să-şi păstreze calmul. a scris schiţe şi nuvele. din comportament.. rar şi cu dinţii strânşi). să mai încapă astfel de meşteşuguri şi rafinării de maniere. turbat.. Tipătescu face şi aprecieri la adresa lumii în care trăieşte şi a sistemului electoral. un bărbat inteligent. deoarece realizează că acesta nu va fi doar o marionetă în stăpânirea lui..ro/ Tăcerea învăluise întreaga fire şi părea izvorâtă din adâncurile pădurilor care înconjurau orizontul. când Dandanache îşi dezvăluie strategia prin care a reuşit să devină candidat. Zoe fiind aceea care va reuşi să-1 calmeze. în înfruntarea directă pe care o are cu Caţavencu: Tipătescu (care a tot bătut din călcâi cu impacienţă. devenind din ce în ce mai agitat. care se încadrează în tipologia junelui-prim.

+ 2p. + 1p.. Exemple de răspuns: .) 4 puncte 2. care era un om viteaz. să intraţi prin toate cămările casei. 79 . Această afirmaţie este susţinută de răspunsul fetelor dat tatălui: Fii pe pace. succes. Consider că mai puţin vinovată este fiica cea mică. (a) mări. culeasă de Petre Ispirescu aparţine genului epic.să fiţi cu minte. 2 puncte 11. cifra magică trei.adjectiv invariabil.formulă iniţială. să vă purtaţi bine şi să îngrijiţi de trebile casei. timp în care acestea s-au plimbat prin tot palatul. Curiozitatea le face să uite făgăduinţa dată tatălui şi. mărişor. (2p. îndemnate de fata cea mare. + 1p.lx. + 1p. 8.pronume nehotărât. Exemple de răspuns: mare . (complement direct) 4 puncte 7. + 1p. pentru ca mai apoi. Exemple de răspuns: A fost odată ca niciodată . şi Dumnezeu să-ţi dea o izbândă strălucită..biruinţă. irepetabil.pronume personal. 4 puncte 9.) 4 puncte. care şi-a găsit un aliat în sora cea mijlocie. atitudinea fetelor faţă de interdicţia împăratului se schimbă. le .) 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Exprimarea unui punct de vedere despre atitudinea fetelor faţă de interdicţia tatălui. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: toate . prin intermediul acţiunii şi a personajelor. Exemplu de răspuns: patru personaje (cele trei fete de împărat şi împăratul). toate cele trei fete sunt vinovate de nerespectarea interdicţiei. Exemple de răspuns: băgaţi de seamă. deoarece ea încearcă să le oprească pe surorile ei. însemnătatea victoriei şi admiraţia fetelor pentru tatăl lor sunt evidenţiate prin epitetul strălucită. Exemplu de răspuns: Opera literară Porcul fermecat. Du-te fără grijă. Înţelegerea textului 10. (1p. să vă purtaţi bine sau să vă preîmblaţi prin grădină. aducându-(le) aminte. aducându-le aminte de spusele tatălui.) 4 puncte 5..) 4 puncte 3. + 2p. (2p. Promisiunea fetelor nu a durat decât câteva zile. (2p.ro/ Partea I (48 de puncte) A. + 2p. Exemplu de răspuns: (poveţele) date. + 2p. (2p. + 1p. caracteristică basmului. mărire etc. intră în cameră. Limba română 1. Transcrierea corectă/ completă a celor două propoziţii subordonate aflate în raport de coordonare prin juxtapunere: să fiţi cu minte.) 4 puncte 6. timpul basmului este nedeterminat.adjectiv pronominal nehotărât. Despărţirea cuvintelor în silabe: ni-cio-da-tă/ nici-o-da-tă. bă-tă-li-e. deoarece exprimă în mod indirect gânduri sentimentele şi ideile autorului. Exemplu de răspuns: Din punctul meu de vedere. 2 puncte 12. (2p. vrăj-ma-şul.) 4 puncte 4. + 2p. Aşadar. stârnite de sora cea mare. + 1p. Exemple de răspuns: Sinonime: victorie . 2 puncte 13. Niciodată n-am ieşit din cuvântul dumitale. apoi însă se lasă influenţată de acestea. indeterminarea temporală. Exemplu de răspuns: Iubesc grădina cu flori a bunicii. che-i-le. interdicţia a fost acceptată. Partea a III-a (24 puncte) Argumentarea apartenenţei fragmentului dat la partea I la o operă epică: Porcul fermecat de Petre Ispirescu. (2p.) 4 puncte B. care introduce cititorul/ ascultătorul în lumea ficţiunii.măreţ.osi.http://www. + 2p. Exemplu de răspuns: sunt silit (predicat verbal exprimat prin verb la diateza pasivă). să o încalce.. iniţial. (1p. Sintagma izbândă strălucită sugerează succesul răsunător pe care 1-a avut împăratul. Exemple de răspuns: prezenţa formulelor narative tipice. 2 puncte 14. gata . toate (cămările) .

) 4 puncte 8. le propune celorlalte suro să intre în camera interzisă. Timp de câteva zile. Bun conducător. plasate într-un cadru spaţio-temporal şi săvârşite c personaje. împăratul îşi lasă fetele singure.) 4 puncte 2. (2p.http://www. Înţelegerea textului 80 . (2p.pronume reflexiv. Aşadar. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: în preajma . apoi. lor.) 4 puncte 6. Fiica cea mare.conjuncţie coordonatoare.slăbire. ale cărui evenimente sunt unice: a fost odată ca niciodată./2 4 puncte 9. Fiica cea mică se opune încălcării interdicţiei. Exemple de răspuns: dădea târcoale . fiind surprinse de ceea ce au descoperit. Fragmentul reprodus la Partea I cuprinde expoziţiunea şi intriga. Limba română 1. moment ce reprezintă intriga acţiunii. Singura interdicţie pusă fetelor a fost să nu intre cămara din colţul din dreapta.lx. Deşi nu sunt întru totul de acord. Exemple de răspuns: partea. iar modul de expunere predominant este naraţiunea. întâmplări.atribut adjectival. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: fiecare ./2 Fie/1 ce-o fi. + 2p.adjectiv propriu-zis. susţinând înţelepciunea tatălui lor: trebuie să fi ştiut el ce a zis şi pentru ce a zis să facem aşa. le şi a adverbului de timp: azi.ro/ Naratorul este obiectiv. Acţiunea este lineară. + 2p. împăratul pleacă la război. deschide uşa camerei cele trei fete intră. Personajele prezentate sunt împăratul şi cele trei fete ale sale. însă într-o zi fiica cea mare.+ 1p. La acţiunea din fragmentul dat participă împăratul şi cele trei fete ale sale. + 1p. + 1p. se . cărora.) 4 puncte 5./2 Mi-e/1 că voi întârzia la teatru. Acţiunea din fragmentul dat se petrece la palatul unui împărat. chiar dacă se desparte cu greu de fiicele sale. le dă sfaturi. ca tată responsabil. deşi promisese să nu iasă din cuvântul tatălui. + 2p.osi. slab . fiecare (trecea) . Franţei.prin conversiune. Exemple de răspuns: Era/1 să mă prindă ploaia.) 4 puncte 3./2 4 puncte B. Sora cea mare. se ducea predicat verbal. după câteva zile le îndeamnă pe surorile ei mai mici să intre : camera interzisă.+ 1p. În expoziţiune sunt prezentate timpul. slăbuţ etc.prin compunere. (1p. + 2p. ici-colo. câteva . de exemplu: Nu-l alungă/1 şi nici nu-l luă la rost. la oblonul — complement circumstanţial de loc.subiect exprimat prin pronume nehotărât. locul şi personajele. (2p. Nevoit să plece la război. nararea făcându-se la persoana a treia. 4 puncte 7. Timpul este îndepărtat. (2p. împinsă de curiozitate. + 1p. şi .predicat verbal exprimat prin locuţiune verbală. susţinută de cea mijlocie. muşteriu — subiect. fetele respectă poveţele tatălui. (1p. Transcrierea propoziţiilor principale aflate în raport de coordonare copulativă. Exemple de răspuns: vreun. îşi sfătuieşte fiicele să fie cuminţi şi să se îngrijească de treburile casei. un trecut imaginar. Exemple de răspuns: slab . fete intră în cameră. fragmentul citat din Porcul fermecat aparţine unei opere epice. + 1p. căzute . miazăzi. aşa.) 4 puncte 4.. putând fi structurată pe momentele subiectului. câteva./2 Erau lucrători săracii şi nu le dădea mâna. slăbit. -l. VARIANTA 86 Partea I (48 de puncte) A.locuţiune prepoziţională. Ca i bun tată.. lăsând în grija celei mari cheile palatului. deoarece există un narator care prezintă. la persoana a III-a. Transcrierea pronumelui personal: el. mâine.

. 81 . văd pe fereastră crestele munţilor scăldate în razele soarelui. cu valoare stilistică de epitet personificator. din bucătăria bunicii. Câinele este caracterizat atât direct. precum şi cea mai importantă. • îmbinarea naraţiunii cu dialogul etc. scrisă de Cezar Petrescu. 2 puncte 11. Până la poalele muntelui. prin propriile acţiuni. sugerează distingerea personajului principal de lumea obişnuită a necuvântătoarelor. Exemplu de răspuns: Stabilirea tipului de personaj (principal. Un element al cadrului spaţial: . 2 puncte 12.. pentru a-l ajuta pe bunicul la cosit. Exemplu de răspuns: într-un orăşel din sudul Franţei. Sunt de-a dreptul îmbătat de mirosul fânului proaspăt cosit. constituit din substantivul comun articulat hotărât câinele şi adjectivul isteţ. doar că apa e prea rece. pentru a ne vedea cât mai curând. a trei trăsături ale personajului şi a semnificaţiei acestora Ilustrarea trăsăturilor.06.) 2 puncte 14. Prima trăsătură a câinelui. A trecut deja o lună de când am plecat de acasă! Dacă nu m-ar chinui dorul de voi. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Redactarea unei scrisori adresate părinţilor. dar şi de a rămâne prietenul cel mai credincios al omului. 2 puncte 13. deoarece casa bunicilor şi împrejurimile ei nu se compară cu apartamentul nostru. când deschid ochii.lx. Transcrierea proverbului: Urciorul nu merge de multe ori la apă. cât şi indirect. prin iarba udată de rouă dimineţii. vă aştept şi pe voi în acest minunat loc. unde bunicuţa amenajat o baie de vară. este un câine. (1p. Marin Partea a III-a (24 de puncte) Caracterizarea personajului principal din textul dat la partea I: Câinele isteţ de Cezar Petrescu. Până acolo merg desculţ (nu vă supăraţi. secundar etc. 18. prin raportarea la trei secvenţe/ situaţii din text Precizarea relaţiilor dintre personajul indicat prin cerinţă şi alt personaj din text Personajul principal al fragmentului din opera literară Câinele isteţ. ne este prezentată încă din titlu: isteţimea. într-un orăşel. • exprimarea indirectă a gândurilor şi a sentimentelor. • prezenţa naratorului.http://www. Exemplu de răspuns: Bisoca.) şi a mijloacelor/ a procedeelor de portretizare Precizarea.2007 Dragi părinţi. prin urmare spălatul de dimineaţă îl fac în poiana din spatele casei. privirea îmi este delectată de verdele brazilor. vă spun sincer că as mai sta aici o lună. de narator. Dimineaţa. Şi minunea nu se termină aici! Cum deschid geamul. un câine pripăşit pe lângă un birt aştepta mila muşteriilor. în compunere. urc pe colina din spatele casei. Titlul naraţiunii. dar numi pun papucii).osi..ro/ 10. dovedind capacităţi deosebite de a-şi asigura existenţa. Exemple de răspuns: Precizarea a două trăsături care să justifice afirmaţia că textul aparţine genului epic: • în textul citat există acţiune plasată în timp şi în spaţiu. După ce iau micul dejun pregătit de bunica. + 1p. Cu drag. Prin urmare. dar mai ales de aroma ce vine din vale. • acţiunea este realizată de personaje. susurul pârâului ce curge prin faţa casei mă îmbie la scăldat.în partea de miazăzi a Franţei.

îşi propuse să profite şi el de această situaţie: „Hm!" îşi spuse câinele în sine. neobişnuit. astfel că aspectul său fizic se îmbunătăţise. Limba română 1. Exemplu de răspuns: Chipul ei a fost acoperit de un nor (complement de agent) de tristeţe. aceasta.osi. Acest moment este prezentat de către narator cu o uşoară ironie. începea. Dacă primul lui impuls a fost să apuce mătura de coadă şi să-i dea vinovatului o lecţie. câteva firimituri căzute pe sub scaune. nori . canicula şi antonime: răcoarea. frigul etc. care . în schimbul serviciilor de pază: îşi plătea demâncarea acum. Câinele înfulecă mâncarea cu mare poftă şi repetă procedura şi în zilele următoare. străbătut. precedat de adverbul tot şi sensul verbului a se milostivi în enunţul: Câinele se lingea şi îşi strâmbase gâtul. Sinonime pentru cuvântul căldura (de exemplu): arşiţa. Instinctul lui de supravieţuire se remarcă foarte bine din felul cum se manifesta: Dădea târcoale meselor. VARIANTA 87 Partea I (48 de puncte) A. fără să se uite cine sună. apoi merge la oblon. 4 puncte 3. Derivate parasintetice: nevăzuţi.pustii. Atitudinea naratorului de milă faţă de acesta reiese şi din expresia ca vai de el.atribut adjectival.pronume reflexiv.adjectiv propriu-zis. Din nefericire. prin urmare. câinele abia înfuleca.verb predicativ. Având spirit de observaţie. 4 puncte 7. neîncetat. sunau şi-şi primeau porţia. clienţii birtului erau atât de săraci. clătinând din coadă. păzind birtul şi curtea de hoţi. 4 puncte 2. 4 puncte 82 . iar bucătăreasa. Inteligent. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: aceşti .subiect. tot aşteptând să se milostivească vreun muşteriu pune în lumină încercările câinelui de a obţine îndurare din partea oamenilor. cuvinte compuse prin contopire: câteva. dar nu se alegea cu mare lucru. Fericit. întretăind şi adjective pronominale: câteva. prin intermediul unui proverb şi prin substantivul pungaş. trage cu dinţii de frânghia clopoţelului. 4 puncte 6.ro/ Portretul fizic este realizat prin caracterizarea directă făcută de narator la începutul fragmentului un câine slab şi flămând ca vai de el.pronume relativ. câinele bagă de seamă rânduiala birtului: clienţii se duceau la oblonul dinspre bucătărie. pe ici-colo. câinele după fiecare masă trecea pe la tejghea. se . iar după ce mâncau plăteau.nume predicativ. a aşezat o farfurie plină pe pervazul oblonului. Verbe la gerunziu: căutând. în semn de mulţumire. 4 puncte 5. răzleţe . Descrierea iniţială a locului accentuează soarta tristă a animalului. într-o bună zi. Gerunziul.http://www. aceşti. dimineaţa complement circumstanţial de timp. Reacţia proprietarului pune şi mai mult în lumină inteligenţa animalului. aşteaptă să plece muncitorii. „Mi se pare că e rost samă înfrupt şi eu dacă voi avea noroc". care se pripăşise tocmai pe lângă un birt sărăcăcios. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: e străbătut . încât ştergeau cu miez de pâine sosul farfuriilor până ce nu mai rămânea nimic pe urma lor. se hotărăşte apoi să-i permită zilnic să mănânce. într-o zi pungaşul a fost prins. Din păcate. Din păţania câinelui putem învăţa că uneori cu un dram de isteţime putem ieşi dintr-o situaţie dificilă. care trădează în acelaşi timp simpatia naratorului: Dar cum urciorul nu merge de multe ori la apă. numaidecât. 4 puncte 4.lx. tocmai. nevăzuţi . proprietarul birtului îl surprinde. Cuvinte care conţin diftongi: câmpiei.

acţiunea este plasată într-un cadru spaţio-temporal. Ziua se anunţă a fi călduroasă. naraţiunea ca mod predominant de expunere şi de organizare compoziţională etc. toţi locuitorii satului pleacă spre câmp. deşi în timpul nopţii norii acoperă cerul. 2 puncte 13.osi.http://www. plecarea este din nou amânată din cauza unui lucru uitat. utilizarea modurilor şi a timpurilor verbale potrivite. odată cu cântarul cocoşilor. Sătenii pornesc spre câmp dis-de-dimineaţă. trezeşte copiii. ceea ce dovedeşte hărnicia sătenilor. apar personaje care participă la acţiune. potrivit obiceiurilor satului. în urma răspunsului ei afirmativ. Înţelegerea textului 10. căruţele. Elemente ale universului rural: câmpie. deşi secerele şi mâncarea se află în căruţă. Un al doilea argument care susţine ideea că neliniştea omului este justificată este faptul că. trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă. existenţa unui conflict. Prima idee principală a textului: Oamenii pleacă la câmp dis-de-dimineaţă. Exemplu de răspuns: Ovidiu s-a făcută ce au vrut părinţii săi. îşi întreabă soţia dacă a pus mâncarea în căruţă şi. fără dialog inserat. Exemplu de răspuns: Structura satul răsună încă de cântecul cocoşilor se referă la momentul plecării la câmp.ro/ 8. Partea a III-a (24 de puncte) Rezumatul textului de la partea I. fără intervenţii emoţional-subiective şi fără citate) Respectarea normelor de exprimare. de ortografie şi de punctuaţie Într-o dimineaţă de vară. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Compunere de tip argumentativ. iar amânarea plecării este de neînţeles pentru el.lx. Un prim argument în favoarea ipotezei este faptul că omul ştia că pregătise din ajun totul pentru ziua de seceriş. neliniştea omului este pe deplin justificată. Prezentarea succesiunii întâmplărilor Respectarea convenţiilor specifice rezumatului (relatarea la persoana a IlI-a. Un om se scoală. 2 puncte 11. Femeia îi îndeamnă pe copii să iasă din casă. neînţelegând cauza întârzierii. dobitoacele. mai ales că omul nu găseşte explicaţii pentru acest lucru. 2 puncte 12. Limba română 83 . dar plecarea este amânată din nou din cauza unui lucru uitat. relatarea obiectivă./2 (subordonată predicativă) 4 puncte B. îşi pregăteşte caii şi se plimbă prin curte în aşteptarea plecării la seceriş. le verifică zimţii şi apoi verifică dacă mâncarea se află la locul ei. Exemplu de răspuns: După părerea mea. Exemplu de răspuns: Concordanţa dintre fragmentul dat şi rezumat. Prin urmare. înhamă caii şi umblă de colo până colo. îşi trezeşte copiii. Propoziţiile subordonate temporale aflate în raport de coordonare adversativă: Când dobitoacele scurmă ţărâna căutând răcoare/1 ori aleargă bezmetice după umbră. 2 puncte 14. numără secerile. VARIANTA 88 Partea I (48 de puncte) A. Supărarea soţiei îl face să creadă că mâncarea nu este de fapt în căruţă şi că aceasta ar putea fi cauza întârzierii. Exemple de răspuns: Existenţa unui narator care narează la persoana a III-a. iar soţia lui este pregătită./24 puncte 9. Un fragment care ilustrează pregătirea omului pentru plecarea la câmp: Omul se scoală. faptul că în ziua de seceriş plecarea nu are loc în momentul stabilit este un motiv de nelinişte. omul se îndreaptă spre căruţă.

Exemplu de răspuns: Elidarea unui sunet. de oaie neagră. s-auzi. Formularea ideii principale din primul paragraf al textului (de exemplu): Mihnea şi feciorul său.cuvinte obţinute prin conversiune/ schimbarea valorii gramaticale. Mihnea era un om matur şi vârtos.http://www. 4 puncte 6.gălăgie. legat . parcul central. 5. aveau. Transcrierea corectă a propoziţiei principale: Un glas de bucium s-auzi deodată sunând tare din cetăţuie. 4 puncte 2. tihnă.osi. crearea diftongului care-i.articol nehotărât (proclitic). cetăţuie . tare. viitorul teatrului nu e în pericol! După masa de prânz. Exemplu de răspuns: Băiatul a primit porecla de „Cioban". larmă . 8. cu faţa păroasă şi posomorâtă. este destul de greu. 2 puncte 12. de scena imensă care mia provocat deja primele emoţii.lx. Astfel. Structuri (din al doilea paragraf) care descriu vestimentaţia personajelor: cioboate de piele groasă. timpul imperfect: purtau. Exemplu de răspuns: Vaslui. 2 puncte 13.06. zgomot. Am văzut chiar şi nişte copii.2007 Dragii mei. apoi m-am dus la culcare. Biblioteca Municipală. 4 puncte 4. evidenţiind sălbăticia fiului prin raportare la tatăl său. Mircea Ciobanul. Mircea Ciobanul. dispariţia unei silabe. său. tânăr fiind. Aici se află trupe de teatru din toată ţara. deodată . se întoarseră predicat verbal. 4 puncte 9. statuia lui Ştefan cel Mare. Evident că am aşteptat cu nerăbdare să văd clădirea teatrului Am rămas uimit de interiorul somptuos. Personaje individuale care apar în expoziţiune: Mihnea.pronume reflexiv.adverb de timp. matur. aseară am ajuns la Vaslui. cred că din clasele I-IV şi chiar de la grădiniţă! Vedeţi. mămico. chimir cu oţele. Există detalii care fac referire la trăsăturile fizice şi morale. său.. 4 puncte 3. 18. Exemple de răspuns: larmă . 4 puncte 5. După o călătorie destul de obositoare. mai sălbatică . Evident că mi-a lipsit sărutul vostru de „noapte bună". Exemple de răspuns: sa. linişte (antonime). agitaţie (sinonime). Astăzi am avut o zi destul de plină: am avut repetiţii atât dimineaţa. Obosit/ obosită cum eram. Mihnea. am vizitat principalele zone de atracţie turistică din oraş: catedrala. Exemplu de enunţ în care substantivul om să aibă funcţia sintactică de nume predicativ în cazul genitiv: 4 puncte Bicicleta este a unui om din vecini. 4 puncte B. am făcut un duş şi am mâncat din prăjiturile făcute de mama (mulţumesc. 4 puncte 7. 2 puncte 11. iar acumularea trăsăturilor/ caracteristicilor este obţinută prin enumerare. Extensia părţii de propoziţie de bucium (atribut substantival) în propoziţia subordonată corespunzătoare şi precizarea felului acesteia: Un glas/1 care avea ecou de buciumi2 .propoziţie subordonată atributivă. sălbatic. au fost delicioasei). 84 . un cojoc scurt. deoarece. cât şi după-amiază. adjectivele au rol de epitete (posomorâtă). Transcrierea din text a numeralului colectiv: amândoi şi a verbului la modul indicativ. se întorc de la vânătoare. de . Exemplu de răspuns: Primul paragraf este o descriere de tip portret deoarece sunt conturate trăsăturile celor două personaje.cuvinte derivate. Înţelegerea textului 10. Rolul meu.tăcere. avea un caracter dur.atribut adjectival. Magazinul este al omului venit din Canada. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: un . iar fiul avea o fire şi mai sălbatică. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Transformarea unei telegrame în scrisoare.prepoziţie simplă. aşa cum ştiţi. cu ochi arzoi. 2 puncte 14. Exemple de răspuns: vânătorii.ro/ 1. De! nu e uşor să ai rolul principal într-o piesă. vârtos.

osi. spectatorii mei cei mai emoţionaţi. să fie stâlp ţeapăn al casei şi al moşiei şi să nu le lase în mâna adversarilor de familie. Ca urmaş. călare. La ora 9. Cluj şi Iaşi Am aflat că unii dintre ei vor face parte şi din juriu. este anunţat de către soţia sa că boierul socru (adică tatăl lui Mihnea) doreşte să-şi vadă fiul. Mihnea este personajul principal al fragmentului din opera Mihnea Vodă cel Rău. personajul impresionează prin străşnicia caracterului. Vor fi. Replica bătrânului tată. În ipostaza de conducător al grupului de vânători. Exemplu de răspuns: Aşa cum arată şi titlul. era în fruntea lor. Vă îmbrăţişez cu drag şi de-abia aştept să ne revedem. cât şi ale celei indirecte. dar sunt convins că. sugerează faptul că Mihnea este fiul şi urmaşul unui om puternic şi viteaz. Portretul personajului se conturează atât prin mijloacele caracterizării directe. Starea sa sufletească.lx. Mai ţii minte. aflat în momentul morţii. este sugerată prin epitetele (faţa) posomorâtă şi ochii arzoi şi-ncruntaţi.. întoarcerea grupului se face la chemarea buciumului. încep să devin sentimental/ sentimentala. de fiu şi de domnitor. scrisă de Alexandru Odobescu. fiind prezentat în momentul întoarcerii de la vânătoare spre casă. pe cap poartă o căciulă mare şi miţoasă. împreună cu vânătorii şi fiul său. Fie că se întoarce de la vânătoare. Mihnea poartă haine specifice iernii: ciuboate de piele groasă. mai întâi. 85 . prin faptele săvârşite şi rolul avut în istorie. Va fi o concurenţă pe cinste! Trupa noastă va intra în scenă la ora 14. purtând la brâu satâr şi jungher. prin enumerarea concentrată a unor evenimente şi prin relaţiile cu alte personaje. Mihnea primeşte vestea cu bucurie reţinută şi mulţumeşte cu sânge rece. cu glugă la spate. Mihnea urcă degrabă în odaia tatălui său. deci va trebui să fac faţă oboselii şi emoţiilor acumulate până la această oră Sper să fim informă şi să jucăm tot atât de bine ca la faza judeţeană. deşi am plecat doar de o zi! îmi lipsesc încurajările şi dragostea voastră Vă voi suna imediat după spectacol. responsabilitatea casei şi a moşiei fiind din acest moment datoria lui. printre care cele ale unor actori renumiţi din Bucureşti. Acest moment de tensiune este urmat de o veste şi mai neaşteptată. un cojoc scurt de oaie neagră. fie din luptă. Caracterul puternic îi este întipărit pe faţa păroasă şi-n ochii săi arzoi. adusă la o parte. mi-e dor de voi. acela de domnitor (vodă). Numele personajului face trimitere la statutul social.ro/ Mâine începe festivalul. precum vedeţi. în calitate de conducător şi în cea de tată. pe patul de moarte. de acolo. Printr-o succesiune de evenimente. prin ultimele sale cuvinte înainte moarte. până la genunchi. Supărarea şi încruntarea sunt explicate de faptul că tatăl său este bolnav. Aflat la vârsta maturităţii. alături de fiul său. Boierii de la domnie i se adresează noului domn cu respect. este înarmat. acesta lăsându-i ca ultim îndemn sfatul de a fi inimă vitează. Mihnea apare în trei ipostaze: de conducător al grupului de vânători.http://www. poreclit „Ciobanul". şi chimir cu oţele. de la Buzău. Caracterizarea directă realizată din perspectiva naratorului este completată de caracterizarea indirectă. Un grup de boieri de la domnie vin să îl anunţe că este noul domn ales de obşte. voi sunteţi alături de mine. Cu drag. câteva discursuri oficiale. Mircea. Ajuns acasă. dominată de supărare şi de tensiune. Adjectivul cel Rău exprimă modul în care acesta a fost perceput de popor în calitate de domnitor.. mamă. gâtul este protejat de grumăjer rotund de zale de fier. care îi spune. Mihnea trebuie să se arate fără milă. Iulian/ Iuliana Partea a III-a (24 de puncte) Caracterizarea personajului principal din textul dat la partea I: Mihnea Vodă cel Rău de Alexandru Odobescu. că atunci aveai lacrimi de bucurie în ochi? Dar. poturi de dimie albă. sărutându-i mâna şi numindu-1 Măria Ta.

spărtură . Înţelegerea textului 10. gre-ier. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Redactarea unei cereri.fe-bru-a-ri-e. Transcrierea structurii care conţine timpul desfăşurării acţiunii: Era în februarie.propoziţie subordonată circumstanţială de cauză. domiciliat în Braşov. de cetină . Transcrierea propoziţiei subordonate şi precizarea felului acesteia: pentru că fusese prins de două ori cu botul într-o cratiţă . lemnar etc.lx. 4 puncte 2. în ea . 2 puncte 14. adverb de timp . 4 puncte 8. 4 puncte 4.06. vă rog să-mi aprobaţi înscrierea la cercul de artă plastică de la „Clubul Copiilor".subiect. lemne . impresionează. pe Strada Castelului. 4 puncte 9. Exemplu de răspuns: Bănică şi Tocănel şedeau în odaie fiindcă ninsese mult (o zi şi o noapte). autorul având faţă de personaj sentimente de admiraţie. un — articol nehotărât. Transcrierea părţilor de vorbire indicate: verb predicativ impersonal . reţinut.acum. iar afară zăpada ajunsese până la geamuri. 4 puncte B./2 (P2 . Despărţirea în silabe a cuvintelor: po-re-cla. spăr-tu-ră. Menţionez că solicit înscrierea pentru a-mi dezvolta abilităţile artistice. fiu şi domnitor.ro/ Tată. interiorizat.substantiv comun. VARIANTA 89 Partea I (48 de puncte) A. 4 puncte 5. 2 puncte 13.osi. Limba română 1.propoziţie subordonată completivă directă). Forţa caracterului lui Mihnea. Formularea ideii principale (de exemplu): Bănică şi căţelul Tocănel sunt prieteni. Exemplu de răspuns: Un copil cere/1 ce îşi doreşte. 2 puncte 11. imaginea lui Mihnea este cea a unui om puternic.complement circumstanţial de loc.atribut substantival prepoziţional. la numărul 23.era. Exemplu de răspuns: Mă gândesc la zăpezile cele bogate din trecut. nemilos. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: undeva — adverb nehotărât.predicat verbal. Exemplu de răspuns: Domnule Director. Termeni din familia lexicală a substantivului lemn — lemnos. (complement indirect) 4 puncte 7. Subsemnata/ Subsemnatul Maria/ Marin Pandelescu. visător etc. elevă/elev în clasa a VIII-a la Şcoala Generală „Aurel Vlaicu". Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: ardeau . ninsese o zi şi o noapte. 2 puncte 12. lemnărie. Alcătuirea propoziţiei cu omonimul cerut: Zi mai repede lecţia! (verb predicativ) 4 puncte 3.articol posesiv (genitival). 4 puncte 6. 18. Imagine vizuală: zăpezile acopereau geamul. Trăsăturile băiatului: inventiv.http://www. capabil să facă faţă unor situaţii tensionate. vântul (care) gonea pe sub streşini etc. a .2007 86 . ilustrată prin prezentarea succesiunii de evenimente pe care le traversează cu stăpânire de sine. înlemnit. Braşov.

susţinută prin imaginea vizuală ulterioară: acum zăpezile acopereau geamul până la două palme de marginea de sus a cercevelelor. în exterior domnesc frigul şi vântul puternic. creează o stare de plăcere. 87 . La sfârşit. aşadar. şi i-a dat mai mulţi puişori. nu 1-a cunoscut în podgorii. căţeluşul se interesează dacă a ajuns până la urmă la nori. este descrisă odaia (spaţiul în care sunt plasate cele două personaje). pentru a le atrage atenţia că îngheaţă din cauza zăpezii. Contrastul dintre cele două spaţii este intensificat prin intermediul hiperbolei şi al personificării. Descrierea fixează. şi Tocănel. cei doi se gândesc că vrabia fusese trimisă de cocoşul de lemn de pe stâlpul porţii. de fapt. principalul mod de expunere fiind naraţiunea. încă din primul enunţ al textului sunt introduse două dintre personaje: băiatul Bănică şi căţelul Tocănel. fiind şi o modalitate de a pune în lumină relaţiile dintre personaje. Atmosfera plăcută dinăuntru. Bănică îşi aminteşte cum cocoşul i-a spus că poate zbura cu el până la nori şi 1-a pus să jure că nu va spune nimănui ce a văzut. în timp ce afară se desfăşoară viscolul. ce stârnesc înfiorare: vântul gonea pe sub streşini. unul sau mai multe conflicte care declanşează acţiunea şi determină comportamentul participanţilor la întâmplări.osi. răsucind zăpada şi aruncând-o peste coama salcâmilor. Căţelul are impresia că a bătut cineva. Substantivul la plural zăpezile accentuează bogăţia iernii. numai că Tocănel nu ştie cum să-1 găsească. pe care cei mari încercau să-i înveţe să zboare. stau în odaie într-o zi de iarnă. În al doilea rând. prin descriere. dialogul şi monologul) dobândesc diferite funcţii. Există. într-o spărtură a peretelui. Discuţia lor „alunecă" rapid spre fabulos. Discutând despre modul în care Bănică a cunoscut cocoşul de lemn. În următorul paragraf. ci în luncă. Celelalte moduri de expunere (descrierea.). de confort. la culesul viilor. dovedindu-se şi prin aceasta caracterul epic al fragmentului. Deranjat de cântecul unui greier din spărtura peretelui. era. Protagonistul întâmplărilor este Bănică. Bănică îi cere lui Tocănel să-1 facă pe acesta să tacă. Bănică. Alături este plasat prietenul lui. coordonatele potrivite derulării unor evenimente/ întâmplări misterioase. Şi-a amintit apoi cum a venit la el un cocoş bătrân. prezenţa naratorului este demonstrată de verbele la persoana a III-a (primise. care se îmbină cu descrierea şi cu dialogul. unde el a avut întâlnire cu toţi cocoşii de lemn. Astfel. În contrast cu frigul de afară. un băiat a cărui vârstă nu este precizată. în primul rând. când zăpezile sunt albastre de Fănuş Neagu. desprinse mai ales din dialogul personajelor. acesta îi spune lui Tocănel că.lx. dar Bănică îi spune că nu a fost decât o pasăre care a lovit geamul cu aripa. cu focul din sobă şi cu mirosul de cetină. Faptele şi întâmplările (formând subiectul unei opere epice) sunt plasate într-un cadru spaţiotemporal şi sunt săvârşite de către personaje. Dialogul dinamizează acţiunea. căţelul lui. Astfel. ninsese etc. Sintagma hiperbolizantă {ninsese o zi şi o noapte) exprimă ideea de iarnă adevărată. întâmplările se petrec iarna (era în februarie). care era prietenul lor. se încetineşte ritmul acesteia şi se caracterizează în mod direct personajele. cerându-i să se urce cu ei în salcâm şi să le dea drumul în aer.ro/ Maria/Marin Pandelescu Domnului Director al „Clubului Copiilor" din Braşov Partea a III-a (24 de puncte) Argumentarea apartenenţei la genul epic a fragmentului citat la partea I. de asemenea. Acolo erau şi douăzeci de puişori. Astfel. în schimb. care conturează imagini auditive. prin descriere se fixează cadrul întâmplărilor. Exemplu de răspuns: Aparţin genului epic operele literare în care apare vocea naratorului. Cei doi se bucură de căldura focului. căţelul Tocănel. deoarece prezintă trăsăturile acesteia. care relatează fapte şi întâmplări la persoana a III-a sau la persoana I. se fixează. Modul de expunere predominant este naraţiunea. al lui Lache Petcu. un băieţel.http://www. Fragmentul selectat aparţine unei opere epice. în odaie se aude doar cântecul greierului. din Târziu. se redă atmosfera acţiunii. cadrul spaţio-temporal al întâmplărilor.

porecla Tocănel. răul . Caracteristicile spaţiului imaginat de Bănică scot în evidenţă nevinovăţia specifică unui copil. Inventiv şi jucăuş. 4 puncte 7. dumbravă. cum.!2 4 puncte 88 . în închipuire. însă. lapte . poate însufleţi orice obiect. seara. ci şi începutul unui drum al cunoaşterii.pronume negativ. Transcrierea părţilor de vorbire indicate adverbul relativ: când. sprinten . sprin-ten. poate călători în infinit. prin spiritul său jucăuş şi prin puterea sa imaginativă. plasate în timp şi spaţiu şi săvârşite de personaje. atmosfera era calmă. fragmentul selectat din textul Târziu. îi pune căţelului său. În relaţia cu Tocănel. că îi mărturiseşte că 1-a minţit în privinţa locului unde mersese cu cocoşul de lemn „îl salvează". iar lecţia de zbor este o acţiune care. poate fi scuzat. Faptul. poate reprezenta nu numai ieşirea din limitele realităţii. Apoi. depăşesc foarte repede graniţele realului.complement indirect. dezvăluie sensibilitatea şi puterea lui imaginativă. se îmblânzi. cuvinte obţinute prin conversiune . de atmosfera tihnită din odaie.pronume personal.substantiv comun. 4 puncte 3. Transcrierea cuvintelor derivate: pădurarul. Prezenţa puişorilor conferă gingăşie acestui loc.http://www. mij-lo-cul. Suflet pur şi nevinovat. totul este posibil: poate călători într-un spaţiu fabulos..propoziţie subordonată circumstanţială de timp/ temporală. 4 puncte 6. Bănică nu este foarte cinstit. în luncă. pe care îl prinsese de două ori cu botul într-o cratiţă. Alcătuirea enunţului indicat (de exemplu): Tatăl lui Andrei este pădurar. repede etc.răul. acesta se bucură de căldura căminului. deoarece există un narator care relatează. -i . 4 puncte 5. Portretul moral al acestuia se desprinde în mod indirect.osi. dialogul cu Tocănel. Aceeaşi lecţie o primeşte şi Bănică prin faptul că i se dau puişori în mână pe care să-i facă să zboare: scoteam câte unul din sân. al descoperirii lumii. din fapte. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: i. modul de expunere predominant fiind naraţiunea. Sinonime: codru . care în închipuire depăşeşte toate limitele realului.. gesturi şi din relaţia cu celelalte personaje. deoarece din comportamentul său reiese că Tocănel este prietenul lui cel mai bun. ziua. când zăpezile sunt albastre. Pentru Bănică. în plan simbolic. fire naivă. aparţine unei opere epice. s-au întâlnit toţi cocoşii de lemn din sat. VARIANTA 90 Partea I (48 de puncte) A. 4 puncte 4. în contrast cu vremea de afară. verbul la diateza reflexivă: se uita. Bănică devenind astfel simbolul tuturor copiilor care. prin intermediul căreia se accentuează capacitatea imaginativă fără limite a unui copil care poate ajunge până la nori dacă doreşte.ro/ Absenţa portretului fizic îi conferă textului un grad mai mare de generalitate. Bănică este un simbol al oricărui copil cu suflet curat.predicat verbal. din lipsă de maturitate. cineva subiect. Limba română 1. vorbe. îl ţineam în palmă o clipă şi pe urmă îl aruncam uşor în aer. Personaj care stârneşte simpatia cititorului prin nevinovăţia sa. întâmplări. În concluzie. nimeni . Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: că . Transcrierea corectă a propoziţiei subordonate şi precizarea felului acesteia: când pădurarul a aduso din codru . în acest sens.. se îmblânzi.iute. chiar dacă nu şi-a putut ţine jurământul luat atunci în luncă. noastre.pădure. De remarcat este rolul hiperbolei. îm-blân-zi. 4 puncte 2. Despărţirea cuvintelor în silabe: co-dru. tufişurile. la persoana a III-a. fie şi în închipuire.complement direct. (nume predicativ) 4 puncte 8. Ca orice copil.lx. a dat . odaia apare ca un spaţiu ocrotitor.conjuncţie subordonatoare. Bănică este stăpânit de plăcerea inepuizabilă de a se juca. 4 puncte 9. Alcătuirea frazei indicate (de exemplu): Răspunde corect/1 cine a învăţat lecţia. Era lună plină şi ei toţi şedeau roată în jurul salcâmului.

ştiu că o să vă bucuraţi.06. 2 puncte 14. fiindcă am vizitat oraşul. împreună cu ceilalţi elevi veniţi din diferite zone ale ţării pentru a participa la concursul de cultură generată. un pui mic şi fricos etc. să vă împărtăşesc tot ceea ce simt. de aceea am hotărât să vă scriu câteva rânduri. Vă îmbrăţişez cu dragoste. Exemplu de răspuns: La apariţia surprinzătoare a căprioarei.. ca Zidul Chinezesc). Semnificativ pentru trăirile copilului este gestul lui de a întinde pumnul.2 puncte 11. 18. Înţelegerea textului 10. tatăl şi copilul trăiesc sentimente de vădită bucurie. despre care auzisem eu câte ceva până acum. am sosit cu bine la Bucureşti şi azi am avut o zi foarte frumoasă. aşa că m-am bucurat când am aflat că figurează printre obiectivele prevăzute de gazdele noastre. înţelese. M-a impresionat tot ceea ce am văzut. Am vizitat Ateneul Român. există personaje care participă la acţiune. Emoţia este cu atât mai mare. aceasta redevine căprioara domesticită de odinioară. cu cât. A tresărit şi ea. îmi doream să vizitez şi Casa Poporului. Formularea ideii principale: Un pui de căprioară creşte la casa unui pădurar. După cum ştiţi deja. mine. al căror predicat este exprimat prin acelaşi verb: Am tresărit şi noi. Am fost şi în Cişmigiu. totuşi.. Transcrierea structurii care conţine o personificare: un pui [. după o despărţire îndelungată.lx. însă despre asta o să vorbim acasă. la fel cum o ademenea altădată. Precizarea elementelor de portret: ochii mari şi umezi. bucuriile sau neîmplinirile mele. 2 puncte 13.] se uita rugându-se. Aici îşi are sediul filarmonica „George Enescu" şi ni s-a spus că au evoluat pe această scenă unii dintre cei mai mari dirijori şi solişti ai vremii Am ajuns apoi la Muzeul Satului şi la Muzeul Ţăranului Român. aşa că trebuie să mă şi odihnesc şi e deja destul de târziu. fiindcă voi aşa m-aţi învăţat mereu.osi. ca suprafaţă. predomină naraţiunea ca mod de expunere etc. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Transformarea unei telegrame în scrisoare. întâlnirea are ceva din emoţia revederii unei fiinţe dragi. având motoul„Daţi un leu pentru Ateneu". dar am venit aici. Exemplu de răspuns: Prezenţa naratorului. pentru o clipă.2007 Dragii mei părinţi. Exemplu de răspuns: Bucureşti. Sunt sigur că mâine dimineaţă veţi urmări concursul la televizor şi că sunteţi cu gândul la. după Pentagon şi că poate fi văzută din spaţiu. fiul vostru. Marcela Partea a III-a (24 de puncte) Caracterizarea personajului principal din textul dat la partea I: Năluca de Cezar Petrescu.ro/ B.http://www. Am încă atâtea să vă spun. dar nu-mi imaginam că locul pe care îl ocupă e atât de întins şi că e considerat cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Exemplu de răspuns: 89 . După cum ştiţi şi voi. E impresionantă prin dimensiuni (ştiam că e a doua clădire. Marcel/fiica voastră. pentru un concurs de cultură generală. acţiune plasată într-un cadru spaţio-temporal. despre a cărui construcţie am aflat că s-a realizat în mare parte din bani obţinuţi printr-o colectă publică. Reacţia căprioarei şi a celor care o crescuseră este identică şi e marcată prin construcţia simetrică a două propoziţii alăturate. 2 puncte 12.

lucrurile re-intraseră pe un făgaş firesc. înţelese că nimeni nu-i voia răul.. la fel cum o ademenea altădată. Năluca a fugit.lx.ro/ Selectat din textul Năluca. în primul rând. Mirosea adierile aduse din poienile cadrului. locul ei nu este în ogradă. Legătura tainică cu pădurea nu putea fi totuşi uitată. dar privirea este umanizată. pentru o perioadă de timp. Năluca era tristă. Teama căprioarei la întâlnirea cu omul. şi prin adjectivul pronominal posesiv noastră. devenite personaj al naraţiunii prin personificare.. A tresărit şi ea. Năluca nu mai era puiul de căprioară ce venea la chemarea lui. Nici nu voia să se atingă de bucata de zahăr pe care i-o întindeam în palmă. fragmentul dat are ca temă evidenţierea relaţiei afective stabilite între membrii unei familii şi o căprioară.. adus de pădurar în casa copilului. Ultima secvenţă a textului impresionează. iar mâna copilul întinde pumnul. prin emoţia creată de întâlnirea neaşteptată: reacţia căprioarei şi a celor care o crescuseră este identică. reapăruse. După cum se reflectă şi în titlu. Naratorul îi prezintă trăsăturile prin descriere: era un pui mic şi fricos.. teama dispare. iar mâna întinsă după umbra ei a căzut neputincioasă. ştiind că ceea ce se întâmplă nu e firesc. Năluca se întoarce în pădure: într-o seară. e fuga ei sprintenă. în asemenea momente căprioarei i se atribuie. Următoarea secvenţa a textului evocă o întâmplare din care se desprinde legătura misterioasă ce poate rămâne între o vietate a pădurii şi omul care. Năluca este personajul principal. regăsirea pare posibilă . când cineva a uitat portiţa deschisă.Căprioara şovăi o clipă. după o despărţire îndelungată: pentru o clipă. Întâlnirea are ceva din emoţia revederii unei fiinţe dragi. venea singură la doniţa cu lapte şi viaţa lângă casa omului îi oferă siguranţă. Reacţia căprioarei e surprinsă prin propoziţii scurte. Verbul şovăi şi substantivul teamă evidenţiază acest lucru. Reacţiile puiului de căprioară sunt specifice lumii căreia îi aparţine. marcată prin construcţia simetrică a două propoziţii alăturate. iar cuvintele tatălui dezvăluie părerea de rău.. Aproape să-i netezesc botul umed. Treptat. care evidenţiază emoţia copilului: pentru o clipă. în secvenţele epice prezentate apar trei personaje: Năluca. cu botul la pământ. oglindită şi de numele ales de tatăl care a „botezat-o" Năluca. rugând parcă să nu i se facă vreun rău. epitetul dublu reliefând încă de la început atitudinea naratorului. scris de Cezar Petrescu.] Nu răspundea la chemările noastre. inspirate de prezenţa însufleţitoare a căprioarei în mijlocul familiei. trăiri asemănătoare celor pe care le are omul: Atunci ochii ei erau mai umezi şi păşea mai încet. prin personificare. [. am tresărit. tatăl şi copilul-narator.http://www. încercarea de a-i mângâia capul mic. cu predicatul exprimat prin acelaşi verb a tresări: Am tresărit şi noi. Dacă în prima parte predomină sentimente de bucurie. comportamentul ei dovedind această trăsătură: E adevărat că uneori se oprea sub umbra nucilor din livadă. redevine căprioara domesticită.. pe care şi-l supunea mângâierilor odinioară. Plecase pentru totdeauna. nu va reuşi. Lectura textului îndeamnă la o dreaptă înţelegere a rostului existenţei fiecărei vieţuitoare. cu ochii mari şi umezi.. duioşia cu care o prezintă. teama de om e firească. se îmblânzeşte: răspunde la chemarea stăpânilor. Se apropie cu sfială. cu urechile ciulite şi nările umflate în vânt.osi. în a doua parte plecarea căprioarei şi neaşteptata întâlnire aduc un firesc sentiment de 90 . Năluca e un pui de căprioară. Acest lucru nu este tocmai firesc. Simultaneitatea celor două acţiuni este reliefată de forma gerunzială a verbului: se uita rugându-se. Implicarea afectivă a naratorului care relatează întâmplarea este reliefată prin verbe la persoana I: ne întorceam. gata să fugă. i-a oferit hrană şi adăpost. de aceea îi privea gata să fugă. Instinctul libertăţii este mai puternic decât ar fi bănuit omul: atunci când o credeau pe deplin domesticită. Singurul lucru care mai aminteşte că e vorba de un pui de căprioară. atenţia cititorului fiind captată de gingăşia şi de comportamentul prietenos al acestei fiinţe.

speriată . dar să înţelegem că viaţă lor are propriul ei rost. Cu timpul însă. să citesc .şcolar.4 puncte Partea a II-a (10 puncte) Exprimarea unui punct de vedere despre prima zi de şcoală.Mi-era teamă..]. bine — adverb de mod.completivă directă. plasată în timp şi spaţiu.numeral cardinal cu valoare adjectivală.ro/ tristeţe. sfi-a-lă.. 4 puncte 9. + 1p. Emoţiile fetiţei au apărut în sufletul ei chiar din seara premergătoare primei zile de şcoală: Eram tulburată.predicat nominal. Şi la gândul că nu ştiu de acasă să scriu şi să citesc.+ 1p. 4 puncte 7.) 4 puncte 3. Exemplu de răspuns: Fetiţa este primită cu căldură de profesoara clasei întâi.lx.. fetiţa spune rugăciuni şi merge la şcoală având cu ea tot ce i se ceruse pe listă. Exemplu de răspuns: Le-am admirat mereu pe fetele harnice. diateza reflexivă: m-am sculat...propoziţie subordonată subiectivă) 4 puncte B. . te . pe fetiţă o cuprinde o adevărată panică. (1p.. Exemple de răspuns: El ducea ghiozdanul. 2 puncte 14.subordonată atributivă. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: tale — adjectiv pronominal posesiv.].completivă directă. + 1p. speriată.. în încercarea de a se linişti. 2 puncte 12. Exemple de răspuns: Eram tulburată... Exemplu de răspuns: enumeraţie . + 2p.) 4 puncte 4.) 4 puncte 6.pronume personal. hiatul: i-a. VARIANTA 91 Partea I (48 de puncte) A. Am dormit puţin. ca moduri de expunere. şi cerneală. Exemple de răspuns: Familia de cuvinte a substantivului şcoală . Drumul duce spre parc.. Exemplu de răspuns: în textul citat există o acţiune. 91 . tristeţea se estompează. (2p. două . Mesajul textului ar fi să ne bucurăm de nevinovăţia prietenilor pe care ni-i facem printre necuvântătoare. se îmbină naraţiunea şi dialogul. şcolăreşte. realizată de personaje. la gândul că fiecare îşi urmează destinul. Transcrierea unei propoziţii subordonate şi precizarea felului: că nu ştiu de acasă . lucru suficient însă pentru a-i trezi emoţii puternice: Picioarele mi-au tremurat. + 1p. m-a cuprins o adevărată panică. diftongul: ea. generată de mai multe motive: Şi tare mi-era frică să nu mi se pună o întrebare la care să nu ştiu să răspund. să scriu .sfrijită.) 4 puncte 2. ca în ajunul unei călătorii cu trenul. şi toc. Transcrierea predicatului: Eram tulburată. + 2p. şcolărime etc..) 4 puncte 5. emoţiile fetiţei în prima zi de şcoală... Limba română 1. m-am sculat devreme . Exemplu de răspuns: Din punctul meu de vedere. Exemplu de răspuns: Evenimentul relatat de autoare este prima zi de şcoală.partea a doua a abecedarului. să mă rog. speriată... + 2p. [. Despărţirea cuvintelor în silabe: cer-nea-lă. sunt fireşti pentru orice copil. oacheşă. (1p. m-am sculat devreme. cu ochii totdeauna ca după plâns. şcolăresc. Niciuna din temerile fetiţei nu s-a adeverit. (2p. Exemplu de răspuns: Nu se ştie/1 cum se va desfăşura întâlnirea. + 1p. Obrajii mi s-au încălzit. 4 puncte 8.[. înţelegerea imposibilităţii de a încălca rosturile firii creează pe moment suferinţă. 2 puncte 13. Am dormit puţin. aşa cum reies din fragmentul dat la Partea I. naratorul povesteşte la persoana a III-a. (2p. Ajunsă în curtea şcolii.+ 1p. 2 puncte 11. Înţelegerea textului 10.http://www.osi.. Verbele de conjugarea I./2 (P2 . chiar şi lucrurile de care urma să aibă nevoie în trimestru al III-lea. şi peniţe. singurul reproş făcut de o profesoară a fost legat de pieptănătura neadecvată şcolii..

generând sentimente de teamă. ninsoarea încetează.osi. poetul îşi exprimă propriile sentimente legate de peisajul descris. introducând parcă cititorul într-o lume ireală. rima împerecheată şi ritmul trohaic. se animă.a (32 puncte) Argumentarea apartenenţei unui text literar studiat la specia lirică pastel: Iarna de Vasile Alecsandri. în depărtare creează imaginea unui peisaj inundat de albul zăpezii. prin imagini dominant vizuale. fără drum. sugerat şi de comparaţia ca un vis de tinereţe printre anii trecători. Unul dintre cele mai cunoscute pasteluri ale lui Vasile Alecsandri este Iarna. orice copil trăind într-o aşa zi stări asemănătoare. iar tabloul. omul îşi învinge sentimentele de teamă. Prin contemplarea acestui tablou de natură. peisaj) cu ajutorul descrierii. având măsura de 15-16 silabe. sugerează abundenţa zăpezii. Repetarea verbului ninge.ro/ Aşadar. norii fug şi întreg tabloul este dominat de lumina caldă a soarelui. graţie prezenţei omului. publicat în revista „Convorbiri literare" între anii 1868-1869. Mezul iernei de Vasile Alecsandri.http://www. pastelul Iarna aparţinând genului liric. însoţit de enumerarea adverbelor de timp. apare soarele. prin ciclul Pasteluri. Sentimentul dominant al acestei strofe este cel de teamă. realizată printr-un limbaj plastic şi prin intermediul mijloacelor de expresivitate folosite. înfiorare. dimineaţa ninge iară). Fiind o operă lirică. Exemplu de răspuns: Poetul Vasile Alecsandri este considerat creatorul pastelului în literatura română. susţinut fiind de epitetul fiori de gheaţă şi de epitetul personificator cumplita iarnă. Prin toate trăsăturile ilustrate până acum. Poezia conturează tabloul de iarnă cu ajutorul unui limbaj plastic. gol şi îngheţat. expresiv. A doua secvenţă poetică (strofa a IV-a) prezintă un tablou însufleţit al iernii: peisajul se înseninează. A doua secvenţă poetică. Primele trei strofe descriu o iarnă cumplită. în care zăpada abundentă transformă lumea într-un spaţiu imens. surprinzând trăsăturile caracteristice ale peisajului în anotimpul alb. pe dealuri. VARIANTA 92 Partea I (48 de puncte) A. deoarece ninsoarea se opreşte. în care predomină substantivele şi adjectivele ce dobândesc valori stilistice. enumeraţia pe câmp. Poezia este o descriere în versuri. în prima strofă se realizează un tablou spaţial amplu al iernii. care pune stăpânire pe întreg spaţiul (ziua ninge. Alte pasteluri: Sfârşit de toamnă. emoţiile fetei în prima zi de şcoală sunt justificate şi normale. fără urme. împrejur. Partea a III. integrându-se cu veselie în mijlocul naturii. în care perspectiva vizuală a cititorului porneşte din planul cosmic spre cel terestru. eul liric trăieşte sentimentul de melancolie faţă de trecerea ireversibilă a timpului. Comparaţia ca fantasme albe ploii înşiraţi se pierd în zare face ca tabloul să îşi piardă conturile clare. Limba română 92 . cu versuri lungi. de la teamă şi încordare până la veselia din final. În strofa a III-a. Imaginea vizuală a iernii care cerne norii de zăpadă este evidenţiată prin intermediul metaforei lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă. descris printr-un dublu epitet {rotund şi palid). static până aici.lx. Pastelul este alcătuit din două secvenţe poetice. poezia Iarna se încadrează în specia pastel. prezintă prin antiteză o imagine de iarnă în care predomină sentimentul de veselie. pustie. poezia Iarna este alcătuită din patru catrene. Tabloul se animă graţie prezenţei omului (Iat-o sanie uşoară care trece peste văi). Pastelul este o operă lirică în care poetul îşi exprimă sentimentele inspirate de un tablou de natură (anotimp. Privind apariţia timidă a soarelui. care accentuează sentimentele de teamă. Frumuseţea zborului fulgilor de nea este sugerată de comparaţia ca un roi de fluturi albi. fiori de gheaţă. alcătuită din ultima strofă. de înfiorare. de nelinişte. noapte ninge. Coşmarul iernii se destramă.

+ 2p. 2 puncte 14.complement circumstanţial de loc. care contribuie la sporirea sentimentului de tristeţe ce se desprinde din întregul fragment. Exemplu de răspuns: Călimăneşti. la care participă personaje (Niculăeş. (1p. + 1p. 4 puncte 7. cuvânt compus: miazăzi.acuzativ. Anotimpul este primă vara. Funcţia sintactică: când ..genitiv. Tremurul glasului său m-a impresionat. (2p.ro/ 1. Cuvânt derivat: dumbrăvioara. pentru a se undui acum atât de liniştit? De-o parte şi de alta a malurilor se înalţă trufaşe spre cer păduri dese de foioase şi de conifere.http://www. Familia lexicală: greu .propoziţie subiectivă.propoziţie subordonată atributivă. pe Valea Oltului. a găsit Oltul atâta forţă şi atâta curaj să-şi croiască drum prin cremenea munţilor. unul . greutate etc.osi. mă aflu de câtva timp în staţiunea Călimăneşti. + 1p.adjectiv pronominal posesiv. câţi ani de frământări i-au trebuit. dătătoare de viaţă şi plină de farmec. + 1p.. (1p.pronume personal. proas-păt. Necazurile şi suferinţa copilului maturizat înainte de vreme prin moartea mamei sunt sugerate prin folosirea variantei fonetice arhaice a adjectivului (năcăjit). împreună cu colegii mei. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Transformarea telegramei în scrisoare. ce să vă mai spun? O ştiţi şi voi: este încântătoare. Câte zile.2007 Dragii mei bunici.) 4 puncte 8. + 1p. mă întrebam (într-un moment de linişte) de unde. + 2p. 2 puncte 12. Deşi am vizitat şi altădată Valea Oltului. Variantă de răspuns: Textul aparţine genului epic deoarece cuprinde o acţiune plasată în timp şi spaţiu (primăvara. Înţelegerea textului 10.complement circumstanţial de timp. + 1p. tim-pu-ri-e. 93 . aici am respirat aerul proaspăt al dimineţilor.) 4 puncte 3.) 4 puncte 4.complement direct. + 2p. oare. în dumbrăvioara de la marginea satului).subiect simplu. Aceste zile reprezintă pentru mine o adevărată relaxare după eforturile depuse în acest an atât de important pentru noi. o oaie .conjuncţie coordonatoare (copulativă). (a) îngreuna. parcă niciodată nu mi s-a părut atât de minunată ca acum. Cine a avut timp/1 a ieşit la plimbare. 2 puncte 11. Fagii îşi dau mâna cu brazii şi ascultă vrăjiţi trilurile încântătoare ale păsărilor. Despre staţiune. serios adjectiv propriu-zis. (1p. 2 puncte 13. (2p.06. titlul concentrează ideea operei că un copil de numai opt ani are comportamentul şi seriozitatea unui adult împovărat de griji. Cazul substantivelor: (deasupra) oilor . dintr-un substantiv comun articulat nehotărât (un om) determinat de un adjectiv propriu-zis (năcăjit). Călătorind cu autocarul pe şoseaua şerpuind de-a lungul râului. După cum ştiţi.!2 (PI . (2p. am admirat răsăritul soarelui deasupra fagilor sau am văzut cum luna îşi ridică vârful nasului în vârful brazilor. 18. (2p.) 4 puncte 6. la-crimi. + 1p.) 4 puncte 2. care ne îndeamnă şi ele să le descoperim tainele. oare. (din) sat .) 4 puncte 9. Despărţirea în silabe: dum-bră-vioa-ra.) 4 puncte 5. (atribut substantival genitival). meu . toiegelul . + 1p. Variantă de răspuns: Alcătuit. Exemplu de răspuns: cu care vorbeam .greoi.lx. din punct de vedere gramatical. Comparaţia: pălărioara veche pleoştită ca o ciupercă. + 1p. câte nopţi. + 1p. Imaginea vizuală: începuseră să înflorească galben cornii. şi . + 2p. Valoarea morfologică: lui . subordonată verbului regent a ieşit din P2) 4 puncte B. naratorul-personaj).

ci şi prin creionarea unor personaje memorabile. relaţia care se stabileşte între cele două personaje: dacă. civilizaţia străveche a satului românesc. condiţia umană şi frumuseţea inegalabilă a naturii. Ne dăm seama din fragmentul citat că Niculăeş. personajul principal al povestirii Un om năcăjit.. are în cadrul familiei o sarcină bine determinată. comportamentul brutal al tatălui care întruna blastămă şi suduie. exacte. naratorul-personaj i se adresează oarecum ironic şi admirativ cu apelativul măi flăcăule.tristeţea . Aceste precizări constituie. Tot direct. înţelepciunea şi seriozitatea copilului se evidenţiază din tonul grav cu care răspunde întrebărilor: Sunt eu vrednic. Pregătiţi un album serios. aşa cum reiese încă din titlul fragmentului.. implicarea sa în problemele gospodăriei). Tristeţea sfâşietoare a copilului este trădată prin tremurul de lacrimi care-i apare în glas atunci când vorbeşte despre moartea mamei şi când conştientizează dureros că n-are cine mă spăla. Însuşi adultul este pus în dificultate de seriozitatea (nebănuită) a copilului care-1 determină săşi schimbe atitudinea faţă de acesta. căci am făcut multe. Unul dintre acestea este Niculăeş. epitetul ochi trişti prezintă trăsătura definitorie . acu. îndeplinită cu multă responsabilitate şi seriozitate. nuvele şi romane. n-are cine-mi spune o vorbă bună. În conturarea acestui personaj. în primăvara asta ne-au tot căzut din oi. cu păr buhos. Exemplu de răspuns: Mihail Sadoveanu este unul dintre cei mai mari prozatori ai secolului al XX-lea. Portretul moral al copilului se realizează indirect. din elementele de vestimentaţie reieşind sărăcia unei familii în care se practică obiceiul ca fraţii cei mici să poarte îmbrăcămintea sau încălţămintea rămasă de la cei mai mari. autorul foloseşte diverse mijloace de caracterizare directă şi indirectă.http://www.osi. şi mijloace de caracterizare indirectă. temele esenţiale ale acestora fiind istoria. da' acuma n-am ce purta. Astfel. de asemenea. se comportă asemenea unui adult supărat şi împovărat de griji. La toate întrebările adultului. Datorită grijii pe care le-o acordă. după câteva replici îşi dă seama că acest apelativ este chiar potrivit copilului maturizat pre94 . de opt ani. el se dovedeşte foarte afectat de moartea oilor şi încearcă să se apere de învinovăţirea neexprimată direct de tatăl său {dar parcă eu ce-s vinovat?).a acestui copil maturizat mult prea devreme din cauza greutăţilor vieţii (moartea mamei. Marea lui sensibilitate se dovedeşte atunci când îi explică adultului cu care dialoghează că cea mai dragă oiţă (cea pe care i-o lăsase mama dispărută) a fost lovită şi ar putea să moară.. trăsăturile fizice ale copilului sunt prezentate prin caracterizare directă.lx. observăm că între cârdul de şase oi şi păstorul lor se stabileşte o anumită comuniune. azi. fiind cel mai mic dintre copiii familiei {băiatul cel mai mititel al lui Dumitru Onişor). învăluiţi ca-ntr-o umbră cenuşie. reprezintă un alt mijloc de caracterizare indirectă. Abia aştept să vă povestesc toate năzdrăvăniile colegilor mei şi să vă arăt mulţimea de fotografii. răspunsuri din care reies marea lui îngrijorare şi responsabilitatea pe care şi-o asumă în purtarea oilor. Observăm. un copil de opt ani maturizat înainte de vreme. mi s-a întâmplat alta). în primul rând prin faptele. când ne vom revedea. deşi are numai opt ani. vă sărută cu dor al/a dumneavoastră nepot/nepoată. n-are cine mă-ngriji. replicile lui. de altfel. surprinzătoare şi aproape nepotrivite unui copil. care. gesturile sau atitudinea sa faţă de rolul pe care îl are în familie sau faţă de persoanele cu care intră în relaţie. Marele scriitor excelează nu numai prin arta povestirii sau prin lirismul descrierii. Felul de a vorbi al copilului. sunt supărat. Până mâine. pleoştită ca o ciupercă şi nişte ciubote grele ale unui frate mai mare şi că avea ochi trişti. el dă răspunsuri cumpănite. în acelaşi timp. Opera sa cuprinde numeroase povestiri.ro/ Vă daţi seama că toate aceste minunăţii au fost imortalizate cu minunata mea cameră-foto pe care mi-aţi dăruit-o de ziua mea şi pentru care vă mulţumesc încă o dată. aceea de a paşte oile. acestea înţelegând „limbajul" şi gesturile băiatului {oile se opriră şi ele şi întoarseră capetele spre călăuzul lor). realizată de către narator: era un copilaş palid şi mărunţel. serioase. Apoi. Măria/Marian Partea a III-a (24 puncte) Caracterizarea personajului principal din fragmentul dat la partea I: Niculăeş din Un om năcăjit (fragment) de Mihail Sadoveanu. naratorul precizează că băieţelul purta o pălărioară veche. la început.

sătuc etc. Conjugările verbelor: stătu .pronume personal. Mihail Sadoveanu realizează un personaj literar care impresionează prin profunzime.conjugarea I. prin simplitatea şi solemnitatea limbajului.adverb relativ.http://www. VARIANTA 93 Partea I (48 de puncte) A.atribut substantival prepoziţional. Despărţirea cuvintelor în silabe: clo-pot-ni-ţa. Exemplu de răspuns: Structura metaforică o căldură necunoscută pune în lumină sentimentul nou.atribute întâlnite adesea la personajelecopii create de marele prozator (Lizuca din Dumbrava minunată). 4 puncte 11. nemaitrăit până atunci.ro/ matur şi îi vorbeşte în continuare ca unui „om mare" (bre Niculăeş). sătuleţ. băiatul purtând numele unui sfânt protector al copiilor (Nicolae). Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: unul . toaca începu să sune etc. Am putea considera că şi numele personajului ar constitui un mijloc de caracterizare indirectă. Structura din care reiese aşezarea satului: într-o vâlcică. 4 puncte 5. 2 puncte 13. Înţelegerea textului 10. Realizarea expansiunii (de exemplu): // deşteptau şi amintirile/ care erau vechi. 95 . Limba română 1. sugerând că el însuşi are nevoie de protecţie. zâmbind ./ 4 puncte B. prin marea lecţie de viaţă care ni se oferă. sătesc. 4 puncte 4. la prepoziţie simplă. Alcătuirea unei propoziţii cu sensul figurat al substantivului dat: Era impresionat de lumina din privirile lui. descriere. Pe de altă parte.subordonată completivă directă. Emoţia lui este amplificată de reacţia de bucurie a răzăşilor. 4 puncte 6. 4 puncte 8. cât şi prin gestul de a se descoperi în momentul în care salută. .osi. lui . Prin crearea acestui personaj. impresionat etc. du-ru-i-re. Diminutivarea lui ar putea fi interpretată ca o nevoie de alinare a unui copil prea serios şi prea trist sau ca pe o marcă a afecţiunii pe care i-o arată naratorul.conjugarea a IV-a. dialog. 2 puncte 12. seriozitate şi sensibilitate . sub poală de pădure. pi-cio-rul. Termeni din familia lexicală a substantivului sat . Sinonime: emoţionat. Deşi în numai câteva rânduri. devenind serios şi părtaş la suferinţa acestuia (zâmbetul meu pieri pe dată).subiect. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: când . 4 puncte 7. 4 puncte 3.lx.pronume reflexiv. 2 puncte 14. Imagine auditivă: un grangure cânta în pacea satului. remarcăm şi în această operă literară lirismul profund şi bogăţia expresivă care străbat întreaga creaţie sadoveniană. 4 puncte 2. Numirea a două dintre modurile de expunere: naraţiune. Alcătuirea propoziţiei indicate: Dealul acoperit de nea este alb (nume predicativ).sătean. respectul lui Niculăeş faţă de străini este dovedit atât prin „cuminţenia" răspunsurilor. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Exprimarea unei opinii despre atitudinea personajului Tudor Şoimaru. me-lo-di-oa-să. Transcrierea propoziţiei subordonate şi precizarea felului acesteia: să sune în clopotniţa bisericii albe c-o duruire melodioasă. dintre răzeşi . ivit în inima oşteanului în momentul întâlnirii cu ai săi. 4 puncte 9. se .

în zi de sărbătoare. Procedeul de formare a cuvântului: deseori . prietenesc. ie. chiar după o absenţă de 20 de ani. simte pentru prima oară că nu este un străin oarecare. gesturile şi atitudinile personajului e ilustrată semnificaţia pe care o are pentru orice om legătura cu spaţiul natal. Tudor Şoimaru îşi spune numele. emoţie şi bucurie. Intrând pe poteca bisericii. familia şi amintirile vechi. Din această clipă el nu mai este un nici un pribeag.osi. unele .adjectiv pronominal nehotărât. Alcătuirea propoziţiei indicate (de exemplu): Unui frate îi ceri ajutorul oricând. Aşadar.substantiv comun. Tudor înţelege pentru prima dată ce înseamnă să fie în locul naşterii sale.articol posesiv genitival.http://www. cât şi de cuvintele adresate tovarăşilor săi. (a se) împrieteni etc. iar sătenii şi neamurile îl recunosc. acestea având. sunt întâmpinaţi de vatmanul satului. prietenos. Şoimăreştiul e un sat oarecare. braţe multe se întinseră spre el ca săl îmbrăţişeze. din clipa în care ajunge în satul său. gândindu-se la învăţătura bunicului său. hiat: u-i. în momentul intrării în satul strămoşilor lui. Partea a III-a (24 de puncte) Rezumatul textului citat la partea I. din punctul meu de vedere. Fiind o zi de duminică. care îi întreabă pe cine caută. Limba română 1. uitată o vreme. Ideea e susţinută de reacţia lui Tudor Şoimaru. Importanţa sentimentului că e „acasă" şi revelaţia regăsirii firelor nevăzute care îl leagă de sat şi de strămoşi e evidenţiată atât de notaţiile naratorului. el este recunoscut. zise el cuprinzând mâinile tovarăşilor lui. un rol cel puţin la fel de sugestiv ca vorbele rostite: Fraţilor. parcă i se luă un văl de pe frunte. situaţiile prezentate. Dacă pentru străinul Cantemir. revenit din pribegie. acesta-i satul meu. În momentul în care îşi spune numele. 4 puncte 2. gesturile. 4 puncte 4.ro/ Exemplu de răspuns: Părerea mea este că prin cuvintele. ale . că e destul să-şi spună numele pentru ca alţii să-şi amintească de el şi de părinţii lui. aduce în sufletul personajului o căldură necunoscută. căldura necunoscută care îi cuprinde sufletul pentru prima oară. Emoţia regăsirii spaţiului pierdut în urmă cu douăzeci de ani este trădată şi de gesturi. des-tăi-nu-ie. Termeni din familia lexicală a substantivului prieten: prietenie. diftong: ăi. care. semn că aici venirea lui înseamnă. Şoimaru îşi descoperă capul şi se închină. ci e feciorul lui Ionaşcu. casei . Tudor Şoimaru le arată prietenilor satul lui. Exemplu de răspuns: Ajuns în Şoimăreşti. putând exista numai într-un spaţiu care îţi aparţine şi căruia îi aparţii. realitate derivare. Despărţirea cuvintelor în silabe: o-biş-nu-i-se.pronume reflexiv. 4 puncte 3. reacţiile lui Tudor Şoimaru şi ale celorlalte personaje susţin afirmaţia referitoare la importanţa pe care o are legătura cu spaţiul natal. se adună în jurul lui şi îl îmbrăţişează. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: -şi . 4 puncte 5. VARIANTA 94 Partea I (48 de puncte) A.lx. Modul în care este primit îl face să trăiască sentimente care până atunci nu i-au fost cunoscute.compunere prin contopirea termenilor.4 puncte 96 . la biserică începe a suna toaca. nici un oştean străin. sentimentul că aparţine unui loc de care îl leagă neamul.

osi. începând de la ora 10. nu cumperi o carte/1 pe care nu ţi-o recomandă nimeni. portretul fizic al personajului folosindu-se ca mod de expunere descrierea: Dumitrică avea zece ani. Comparaţia: se poartă. Argumente pentru încadrarea textului în genul epic: narator. predomină naraţiunea ca mod de expunere etc. de Al.!2 4 puncte B. 4 puncte 8. încă din prima frază se prezintă. Exemplu de răspuns: Structura câte-n lună şi stele. prin procedeul caracterizării directe. Alcătuirea frazei indicate (de exemplu): De obicei. Târgu-Jiu Stimate domnule director. Raicu.atribut substantival genitival. lor . expresia evidenţiind astfel firea curioasă a băiatului. Activitatea se va desfăşura în sala de festivităţi a şcolii.. scris de Al. Exemplu de răspuns: 18. 97 .2007 Şcoala „Marin Sorescu". conţine o hiperbolă.. am fi bucuroşi dacă ne-aţi putea fi alături. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: toţi .atribut adjectival. Membrii cercului de literatură al Şcolii „Marin Sorescu" din Târgu-Jiu au plăcerea să vă invite la activitatea organizată cu prilejul aniversării poetului al cărui nume îl poartă şi şcoala în care învăţăm. Alcătuirea propoziţiei indicate (de exemplu): Pentru un copil este necesar a creşte în armonie. Transcrierea unei propoziţii subordonate şi precizarea felului acesteia: că fratele ei nu suferea — propoziţie completivă indirectă. Exemplu de răspuns: Selectat din textul întâlnirea din stupină.06. Magdalena. 2 puncte 13. Motivul pentru care mama copiilor se bucura: Dumitrică prinsese dragostea de stupi. din care fac parte.. 2 puncte 14. Personajele principale ale fragmentului citat sunt Dumitrică şi sora lui. sunt membri ai acestui cerc. acţiune plasată într-un cadru spatiotemporal. casei .. să înţeleagă toate fenomenele din jurul lui. Raicu. (subiect) 4 puncte 7. Întrucât mulţi dintre elevii clasei a VIII-a C. în ziua de 30 iunie. cunoscută în limbaj popular.atribut pronominal genitival. personaje care participă la acţiune. prietenii . care se referă la faptul că Dumitrică punea foarte multe întrebări. Înţelegerea textului 10.] El era înălţat şi oacheş. 2 puncte 11. 2 puncte 12. Formularea unei idei pe baza primului paragraf: Dumitrică şi Magdalena erau doi fraţi care se înţelegeau foarte bine.ro/ 6. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Redactarea unei invitaţii. Era preocupat să afle tot.ca un dulău cu pisica. 4 puncte 9..http://www. să mai fie egali — propoziţie completivă directă.subiect. Ion/ Ioana Stanciu Partea a III-a (24 de puncte) Caracterizarea unui personaj din textul dat la partea I: Întâlnirea din stupină.lx. cu părul şi ochii negri. [. fragmentul dat are ca temă schimbarea comportamentului copilului în perioada premergătoare pubertăţii.. Cu deosebit respect.

[. diferenţa creată de cei doi ani. trăsăturile fiindu-i evidenţiate prin felul în care îl vede naratorul sau celelalte personaje.] nu i se mai destăinuia ca până atunci).ro/ Forma diminutivală a numelui marchează atitudinea naratorului faţă de personaj. ci se îndrepta spre altceva: fiecare unealtă îl atrăgea.. apoi vede limpede că nu i se mai destăinuie la fiecare pas. Afirmaţiile sunt susţinute şi de faptele şi de atitudinea copilului: el nu-şi domină sora mai mică. la învăţătură şi la treburile casei. O altă modalitate prin care sunt prezentate trăsăturile personajului este reacţia mamei în faţa nemulţumirii exprimate de sora mai mică: atâta vreme cât erau mici. În mod indirect. Dumitrică nu se lăsa mai prejos. lucrurile se schimbă. Încercarea fetiţei de a-şi determina mama să creadă că nu e bine ceea ce i se întâmplă fratelui ei rămâne fără succes: dojenin-du-şi fiica. schimbarea se produce treptat. dar acum. trăsăturile personajului se desprind din fapte. citeşte alte cărţi decât ea şi nu mai stă prea mult pe acasă explicându-se simplu: a crescut! Mai mult. unde se aflau rânduiţi douăzeci şi trei de stupi. că ţinea morţiş să i-o ia înainte. ştiind că de multe ori câte un frate se poartă cu soră-sa întocmai ca un dulău cu pisica accentuează şi nuanţează prin comparaţia cu alţi copii armonia deosebită a relaţiei dintre cei doi fraţi. se joacă şi are aceleaşi preocupări cu sora care avea cu doi ani mai puţin decât el. încrederea lor era deplină. în locul adjectivului sinonim înalt. el este personaj principal. Cel mai bine percepe această schimbare chiar sora lui. în timp ce fetiţa nota întocmai explicaţiile unchiului Oprea.. faptele şi atitudinile lui. Aceeaşi atitudine se desprinde şi din folosirea epitetului dublu prin care i se conturează portretul fizic (înălţat şi oacheş). aveau aceleaşi preocupări. că ceea ce se întâmplă este firesc: A crescut. ci se ajutau în tot ceea ce făceau. vocea naratorului alternând cu a celorlalte personaje care îl prezintă pe Dumitrache. rămâneau tot împreună. În conturarea trăsăturilor fizice şi morale ale personajului. Schimbarea produsă pe măsură ce băiatul creşte este evidenţiată prin nemulţumirea Magdalenei. e încă mic.osi. Pe măsură ce băiatul creşte. mergeau în ograda vecinului lor.. descrierea se îmbină cu naraţiunea şi cu dialogul. cât şi ceea ce-i diferenţiază: asemeni tuturor copiilor.. nu încearcă să-şi impună personalitatea în calitatea lui de frate mai mare. Atunci când aveau timp liber.lx. mama. La început ea observă „doar". se reflectă atât în preocupări. faptul că şi-a găsit alţi prieteni. cei doi manifestă o curiozitate vie faţă de tot ceea ce văd.. cum obişnuia până atunci. Şi. cel puţin pentru o vreme. 98 . Remarca toţi prietenii casei se mirau. Ar fi voit să ştie totul despre ele. cât şi prin adverbele de timp prin care personajul este caracterizat prin raportare la el însuşi {mai tăcut şi mai retras decât înainte. care îşi dădea seama că fratele ei nu suferea să mai fie egali. în loc s-o împace. autorul alegând forma înălţat urmată de un regionalism. Aceasta este sintetizată într-o construcţie cu valoare de superlativ absolut: se înţelegeau de minune. Felul în care se comportă aici anticipează schimbarea ce va urma: copiii sunt surprinşi într-o altă ipostază.http://www.] fratele ei devenise mai tăcut şi mai retras decât înainte. Oprea. în care li se evidenţiază atât trăsăturile comune. în loc să bată mingea pe maidane. la stupină. simpatia cu care se referă la copilul ale cărui trăsături fizice le notează în continuare. Prin trăsăturile sale. într-un mod simplu şi categoric oarecum. Dumitrache reprezintă două momente distincte ale copilăriei: înainte de zece ani. mama îi arată că e firesc ce se petrece cu el. care observă că de la o vreme [. Băiatul a crescut şi. întrucât toate celelalte personaje se referă la el.. ce vrei! Doar n-o să se joace până este flăcău cu bile şi cu urşi de cârpă. atitudini şi din relaţia cu celelalte personaje. o face să înţeleagă. mama e bucuroasă că băiatul zi prinsese dragostea de stupi şi deseori putea fi văzut în curtea vecinului. El nu participă direct la acţiune. cât şi în felul de a fi al celor doi copii. Şi mai important este însă faptul că taine nu existau între ei. la trăsăturile. Ceea ce îl deosebeşte pe Dumitrică de mulţi alţi copii este relaţia cu sora lui mai mică. acest lucru fiind exprimat atât prin gradul comparativ al adjectivelor prin care este prezentat Dumitrică. dar atenţia lui nu se limita numai la explicaţiile legate de stupi. acest lucru. nici nu o mai întreabă câte-n lună şi-n stele. relaţia cu cei din jur devine alta. specifice vârstei. Deşi nu participă efectiv la acţiune.

accentuează misterul acelor clipe. Cuvânt cu diftong: nu-mai. al doilea moment este perioada premergătoare pubertăţii. Sinonim . cineva . înnoptare etc. Va trebui doar să fii 99 . noptatic. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: peste apă — complement circumstanţial de loc. prin care sunetul acesteia este asociat cu acela al unei inimi care bate stins. Transcrierea unei propoziţii subordonate şi precizarea felului acesteia: să transforme pădurea dintre Vii într-un parc public . Exemplu de răspuns: Expresia pulsul surd al apei se constituie într-o metaforă.osi. 4 puncte 8. neliniştită etc.nopticică. VARIANTA 95 Partea I (48 de puncte) A.adverb de timp.adjectiv provenit din participiu/ participiu cu valoare adjectivală. 4 puncte 5. Acum urmează o perioadă de pregătire intensă.ro/ atunci între ei nu putea exista nicio taină şi se înţelegeau de minune. 4 puncte 7.lx. întrucât concursul va avea loc săptămâna viitoare.liniştită. mai negre — atribut adjectival. 2 puncte 13. apa. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: uneori . greoaie. Ştii cât de mult contează pentru mine acest lucru. antonim . mai ales că este încununarea unui efort care se prelungeşte de mulţi ani. 4 puncte 9. cât şi seriozitatea cu care te-ai pregătit. cuvânt cu triftong: a-veau.http://www.. Termeni din familia lexicală a substantivului: noapte . în atmosfera nopţii de iunie. Prin lectura textului suntem puşi în situaţia de a ne gândi cu atenţie la felul în care se comportă copiii la această vârstă şi să înţelegem felul de a fi mai puţin obişnuit al fraţilor. 2 puncte 12.I2 4 puncte B.pronume nehotărât. 2 puncte 11.zbuciumată. cu susurul ei tainic. Surprinzând mişcarea ritmică şi liniştită a apei. Exemplu de răspuns: Bucureşti. uscată . noaptea adâncă. Limba română 1. nuanţată prin epitetul surd. 4 puncte 4. Tu cum te simţi înaintea examenului la limba română? Sper că nu ai prea mari emoţii. umbrele — complement direct. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Transformarea unei telegrame în scrisoare.atribut substantival genitival. când schimbările fizice şi comportamentale sunt majore.. 4 puncte 6. structura creează o imagine auditivă. Înţelegerea textului 10. Transcrierea părţii de vorbire indicate şi precizarea cazului acesteia: ce .articol nehotărât. Alcătuirea frazei indicate (de exemplu): Părerea mea este/[ că vor întârzia la film. Precizarea modului de expunere din primul alineat: descrierea. (atribut substantival prepoziţional). a-proa-pe. Transcrierea unui epitet: noaptea era. al prietenilor sau al colegilor noştri aflaţi la această vârstă. 4 puncte 2. acestea reflectânduse şi în relaţia cu lumea din jur.completivă directă. Alcătuirea enunţului indicat (de exemplu): Pomii din grădina bunicului sunt foarte bătrâni. Imaginea stelelor: numai stelele aveau o strălucire intensă. Cauza întreruperii lucrărilor de amenajare: războiul.2007 Dragă Victor/ Victoria.06. cazul nominativ. 18. având în vedere atât pasiunea ta pentru lectură. 2 puncte 14. a înnopta. Sunt sigur că înţelegi ce mare a fost bucuria pe care am trăit-o când am aflat vestea acceptării în totul naţional de şah. 4 puncte 3. o .pronume relativ. ale pădurii .

în care să fie numai flori de câmp.). Aş avea. Ele sugerează impresia de viaţă şi de dinamism. Te îmbrăţişez cu dragoste. Nerealizarea proiectului apare ca o modalitate de salvare a acestei lumi rupte de civilizaţie. aproape nereală (imagine realizată printr-un epitet dublu). ştiu că bunicii îi plac mult. iar eu aş fi bucuros dacă ar simţi măcar în acest fel că-i sunt aproape şi că nu uit ce o poate încânta cu adevărat. între sălcii. provocată de faptul că sălbăticia acestui peisaj a rămas neatinsă. un superb aranjament floral din partea copiilor şi a nepoţilor. Insula mare. mai ales că este primul examen pe care îl susţii şi ar fi păcat să nu dai întreg randamentul de care eşti capabil Eu îţi doresc mult succes şi sunt convins că. Dialogul dinamizează acţiunea. care relatează fapte şi întâmplări la persoana a III-a sau la persoana I (în această ultimă situaţie. asigurându-vă pe toţi cei din familie că mă gândesc la voi cu drag şi că îmi este deseori tare dor de casă.. apare ca un loc de refugiu. înconjurată de ape. Viia moartă. dialogul şi monologul) dobândesc diferite funcţii. în preajma râului Viile. circulară ce desena conturul insulei reprezentau un mod brutal de a distruge paradisul sălbatic. atmosfera fiind leneşă. rugămintea să cauţi din partea mea un buchet simplu. fiind şi o modalitate de a pune în lumină relaţiile dintre personaje.http://www. Fiindcă eu nu pot veni acasă la aniversarea căsătoriei bunicilor noştri. de Mihail Sebastian. să citeşti bine cerinţa. se fixează. 100 . Tot o notă discordantă cu liniştea locului face şi imaginea auditivă care surprinde atmosfera din planul îndepărtat: Dinspre grădină se auzea un marş de muzică militară. pentru a fi sigur că nu greşeşti Ştiu că toată lumea îţi dă sfaturi în astfel de momente. Astfel. şi de prezenţa unui pământ înconjurat de ape: închizând astfel la mijloc o mare insulă cu arbori şi cu plante de apă. există un narator-personaj). apar în contrast cu planul terestru. verbul a se târî şi sugestiile epitetului din denumirea râului: Via moartă redau liniştea care devine la un moment dat deranjantă. Celelalte moduri de expunere (descrierea. Stelele. se încetineşte ritmul acesteia şi se caracterizează în mod direct personajele. se redă atmosfera acţiunii. vei spune că nu a fost chiar atât de greu cum ţi se părea. spre apă. Substantivul lene.. Încă de la început. Exemplu de răspuns: Aparţin genului epic operele literare în care apare vocea naratorului. se desface. Paragraful în care se prezintă încercările de demult {înaintea războiului) de a transforma pădurea dintre Vii într-un parc public are o oarecare duritate. prin descriere se fixează cadrul întâmplărilor.ro/ atent. fratele tău. după ce examenul va trece. întâmplările se petrec vara {era într-o seară de iunie). Închei acum. dovedindu-se şi prin aceasta caracterul epic al fragmentului. Tăierea unor alei care despărţeau pădurea în două şi aleea mare. idee reliefată prin alte epitete: caldă. între Vii) dezvăluie mulţumirea sufletească a personajului. iar modul predominant de expunere este naraţiunea.osi. greoaie. dar e bine să ţii cont de ceea ce ţi se spune. totuşi. Sunt sigur că vor primi. ca de fiecare dată. Fragmentul selectat aparţine unei opere epice.lx. Fraza cu care începe paragraful următor (Gelu îi spusese că nicăieri nu se simte mai liber decât acolo. râu de câmpie. voise etc. apăsătoare. deoarece în text pot fi identificate trăsăturile acesteia: prezenţa naratorului este demonstrată de verbele la persoana a III-a {se opreşte.. te rog foarte mult să le cumperi şi din partea mea un buchet de flori. Astfel.. prin descriere. Faptele şi întâmplările (formând subiectul unei opere epice) sunt plasate într-un cadru spaţiotemporal şi sunt săvârşite de către personaje. Situarea întâmplărilor într-o astfel de zonă este sugerată de imaginile artistice domoale de la începutul fragmentului: Cursul Viiei face un cot şi pe urmă se opreşte ezitând: aici se desface cu o lene vizibilă un braţ de apă ce se târăşte departe. cadrul spaţio-temporal al întâmplărilor. Ionuţ Partea a III-a (24 de puncte) Argumentarea apartenenţei fragmentului dat la partea I la genul epic: Oraşul cu salcâmi. cu strălucirea lor intensă. îmbinată cu descrierea şi cu dialogul. principalul mod de expunere fiind naraţiunea.

în tăcerea nopţii.http://www.lx. neştiind ce se întâmplă. era liniştea lor. putem deduce că sunt adolescenţi. scris de Mihail Sebastian. modul de expunere predominant fiind naraţiunea. pare a fi un fel de iniţiator: el îi conduce pe ceilalţi spre Vii. cu toţii gustă bucuria acelor clipe dumnezeieşti. ruginit.. Adriana şi Gelu merg înainte. Este stăpân pe sine şi fericit. aruncase undiţa în apele stătătoare ale Viiei moarte.fâl-fâ-i-tor. care era sperioasă. De asemenea. În sufletul personajelor se strecoară liniştea din jur. este singurul despre care se dau câteva detalii privind modul în care a crescut. Armonia universală este sugerată prin imaginea statică amplă realizată prin metaforele somnul copacilor. de aproape. el merge „înainte" cu siguranţă. la persoana a III-a. Această idee este accentuată prin repetiţia cuvântului nimic. Caracteristicile spaţiului descris şi comportamentul lui Gelu scot în evidenţă sensibilitatea şi firea sa poetică. de farmecul nopţii de vară. dintre care se individualizează. tocurile de la pantofii fetelor creează un sunet misterios. împreună cu prietenii. era pulsul surd al apei. în liniştea apăsătoare a serii. o-braz. apare un băiat. În concluzie. Se bucură. VARIANTA 96 Partea I (48 de puncte) A. În ciuda unor momente de teamă. cineva din grup face o propunere întâmplătoare de a merge spre Vii. pe nume Gelu. Rolul enumeraţiei este de a accentua trăirile personajului şi plăcerea lui de a adopta un stil de viaţă arhaic. de a trăi în deplină armonie cu acea lume. şi grupul lui de prieteni. Zgomotul pe care îl fac din când în când frunzele uscate sub picioarele lor o determină pe Cecilia. vârsta şi alte trăsături de ordin fizic lipsesc. Gelu se bucură de acele momente. trăsături desprinse în mod direct din ceea ce naratorul aflase despre el: Gelu îi spusese că nicăieri nu se simte mai liber decât acolo. până la întoarcerea acasă. El cunoaşte foarte bine locurile. cunoscând atât de bine împărăţia apelor. crescuse în împărăţia apelor şi îşi însuşise modul de viaţă al locurilor: vâslise. fragmentul selectat din textul Oraşul cu salcâmi. Sugestia paragrafului final este că nimic rău nu se poate întâmpla: Nimic. Astfel. goale. se auzea gâlgâitul apei la ochiuri. Cuvintele derivate: albise. Cuvintele despărţite în silabe: zar-zăr. din faptul că ies seara târziu de la cinematograf.ro/ Existenţa unor personaje în fragmentul dat reprezintă. De mic. în peisajul tăcut al nopţii nu se întâmplă însă nimic.osi. Ajungând pe malul stâng al apei. Limba română 1. Detaliile privind preocupările lor. Adriana şi Cecilia. în mod indirect. Aceste personaje sunt implicate în acţiunea textului. deoarece există un narator care relatează. ieşiseră de la cinematograf. Tânărul iubeşte libertatea şi sălbăticia. înotase. 4 puncte 3. prin nume şi prin câteva trăsături. între Vii. Spiritul de aventură al grupului de tineri şi dorinţa de a-şi trăi intens timpul liber sunt trăsături care reies în mod indirect. o oră. accentuate de reacţia Ceciliei. 4 puncte 2. le insuflă dorinţa de a se contopi cu tăcerea înălţimilor revărsată peste pământ. Pornesc pe străzi lăturalnice. spre apă. Gelu. Fetele o primesc cu entuziasm. Gelu este unul dintre personajele principale. ieşind de la cinematograf. şi prin epitetul adâncă. în momentele lor libere.. mai ales că mai aveau. Mai mult decât ceilalţi. una dintre fete. taina sporind pe măsură ce se apropiau de Vii. bă-trân. Gelu este primul căruia i se aminteşte numele. tăcute. să ţipe. de armonia pământului. într-o seară de vară. era somnul copacilor. fiindcă este un îndrăgostit de natură. însă. pulsul apei şi prin enumeraţie. împreună cu ceilalţi. Gelu. un loc cunoscut foarte bine de el. întâmplări. străvechea. aparţine unei opere epice. 101 . din fapte. Pornind spre Vii. un alt argument pentru încadrarea fragmentului într-o operă epică. este unul care. într-o seară târzie de iunie. ştiind că nimic rău nu li se poate întâmpla în acele clipe de pace şi linişte. de asemenea. în care Doar uneori. porneşte cu prietenii spre Vii. plasate în timp şi spaţiu şi săvârşite de personaje. Nu era nimic. repetarea. ascultând bătaia tocurilor pe asfalt. Formularea enunţurilor pentru a demonstra polisemia verbului a albi (de exemplu): Bunicul a albit de multă vreme. Era numai noaptea adâncă din jur. încearcă să se adapteze întunericului. deoarece venise acolo de mic.

2 puncte 12. Partea a III-a (32 de puncte): Argumentarea apartenenţei unui text literar studiat la specia lirică pastel: Sfârşit de toamnă de Vasile Alecsandri./SB 4 puncte B. dând şapte suite de Pasteluri adunate în final într-un volum. ceea ce îl întristează.atribut adjectival.lx. îmi plac inteligenţa şi sensibilitatea sufletească ale băiatului şi aş dori să se regăsească în comportamentul tuturor copiilor. Un epitet: armonioasă. Alcătuirea unui enunţ în care verbul a rămas să formeze un predicat nominal (de exemplu): Vei rămâne repetent dacă nu înveţi! 4 puncte 8. iar în anul 1 868 îi apar în amintita revistă. 4 puncte Partea a II-a (10 puncte): Exprimarea unui punct de vedere despre personajul textului de la partea I. probabil.conjuncţie subordonatoare. Personajul care se află în imaginea centrală a textului este nepotul. 4 puncte 9. precum şi existenţa unor personaje . şi ale locurilor natale în special.pronume negativ. din 1867.adjectiv propriu-zis. / . 2 puncte 14. în general.complement indirect. specie literară al cărei creator şi reprezentant de seamă este şi în care cântă frumuseţile naturii. Sfârşitul iernii de Vasile Alecsandri. fiind totodată „un calendar rural şi 102 .adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare.complement circumstanţial de mod. pe care le manifestă în modul cum priveşte floarea şi zarzărul de la fereastra casei. nimic . cum . Publicarea lor continuă. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: cerului . deoarece se observă prezenţa naraţiunii ca mod de expunere.nepotul. noua .osi. Propoziţia subordonată din fraza subliniată în text: . în acelaşi an. Sesizează cum. în ritmuri diferite până la 1 septembrie 1874. 4 puncte 5. aflat în casa bunicilor. 2 puncte 11. Exemplu de răspuns: În diversitatea de teme abordate de Vasile Alecsandri un loc aparte î1 ocupă pastelurile. pomul rămâne fără flori. Mezul iernei. Înţelegerea textului: 10.. al Mirceştilor şi un ciclu exotic. Exemplu de răspuns: De exemplu: Personajul textului este un copil. El compune primele pasteluri începând.cazul nominativ.atribut substantival genitival. Deşi mic. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: acel .care-şi depăşise copilăria. tinereţea . Textul aparţine genului epic. fără a înţelege încă sensul acestui cuvânt. întâia . Exemplu de răspuns: Sintagma A simţit cu inima exprimă trăirea sufletească a copilului legată de ideea morţii. deşi .ro/ El s-a albit la faţă de supărare. îi admir curiozitatea şi simţul de observaţie.http://www. al muncilor agricole. ca un semn al despărţirii de copilărie. Structura ce conţine o imagine cromatică: oprit fâlfâitor de alb. bunicii.. sugerează sentimentul de tristeţe care-1 străbate pe nepot. 4 puncte 7. nouă dintre acestea. Alcătuirea frazei care să conţină o propoziţie subiectivă introdusă printr-o expresie verbală impersonală (de exemplu): Ar fi fost mai bine/1PP să plece la drum dimineaţa. 4 puncte 6. tristeţe când îi vede goliciunea. Tematic. pastelurile lui Alecsandri pot fi grupate în patru cicluri mai importante: al anotimpurilor. Alte pasteluri studiate Iarna. Sufletul său este străbătut de sentimente. 2 puncte 13. Cazul substantivelor: pom — cazul genitiv.. oprindu-se pe hotarul ei. treptat. de care şi el se miră: admiraţie şi uimire în faţa zarzărului înflorit. Epitetul neagră. 4 puncte 4. în urma unei politicoase invitaţii de colaborare la „Convorbiri literare” adresată de Iacob Negruzzi.. asociat cu substantivul moarte.

Secerişul”) dar. . “Iarna”. primăvară.. În strofa a doua. . Viscolul. noaptea.. a fenomenului. Strofa a treia întregeşte tabloul de iarnă şi schiţează planul terestru.‚ dimineaţa . vom constata că această operă literară este o descriere în versuri prin care poetul îşi exprimă trăirile sufleteşti legate de aspectul din natură zugrăvit. devenind stăpână. Alecsandri cântă natura în toate anotimpurile (“Sfârşit de toamnă”.. la nesfârşit. „fulgii zbor. . . fantastic. cât şi abundenţa ei. dar şi ciudat. aspecte din universul plantelor sau al animalelor. dimineaţa. Partea întâi.lx. Sania. (G. Astfel norii devin „lungi troiene călătoare” care sunt adunate-n cer grămadă. iar repetiţia verbului „ninge” după fiecare termen al enumeraţiei „ziua.în aer”. plutesc”. . al personificărilor („fulgii zbor”) şi al comparaţiei „ca un roi de fluturi albi”. — fiind realizate prin intermediul epitetelor („de zăpadă”. Sfârşitul iernei) Ca în cazul oricărui pastel. „lungi.. Vasile Alecsandri descrie în această creaţie lirică un peisaj de dimensiuni impresionante peste care s-a instalat. strofa finală. constituită din primele trei strofe. plutesc în aer ca un roi de fluturi albi”. Permanenţa în timp a fenomenului se manifestă tot într-un cadru spaţial al înaltului sugerat prin cuvintele „soare” şi “nori”. care inoculează şi sentimentul de tristeţe sugerat prin epitetele „soarele rotund şi palid” şi comparaţia „se prevede printre nori ca un vis de tinereţe”. evidenţiind atotputernicia 103 . „ca un roi de fluturi albi”. . V. descrie o imagine de ansamblu a naturii copleşite de ravagiile iernii. Pastelul Iarna.ro/ al muncilor câmpeneşti respective (toamnă. călătoare”. cu ceea ce au ele caracteristic.http://www. majoritatea închinate anotimpului alb (Gerul. căci este înfăţişată prelungirea în timp. „dalbi”). iar norii au întunecat până şi soarele care a devenit „rotund şi palid”. „umeri dalbi”. prezintă acelaşi peisaj însufleţit deodată de apariţia soarelui. şi. . autoru1fixează dimensiunile spaţiale ale tabloului şi ale iernii. dominate de culoarea albă — „nori de zăpadă” (albi). Imaginile realizate sunt preponderent vizuale. căderea necontenită a zăpezii creând impresia de potop hibernal. predilecţia „bardului de la Mirceşti” se îndreaptă spre anotimpul iarna înfăţişat în pastelurile: Iarna. Miezul iernei. Călinescu) Ca şi George Coşbuc. La gura sobei. „lungi troiene călătoare”. . perspectiva din care este prezentat anotimpul se schimbă. Chiar dacă epitetele „zale argintie” şi „mândra ţară” exprimă în plan afectiv liniştea poetului.ai ţării umeri dalbi” prin care se sugerează amploarea cosmică a fenomenului. Zăpada s-a aşternut în întreaga ţară.osi. sugerează şi sentimentele de uimire şi de îngrijorare ale poetului în faţa acestui spectacol măreţ. vară)”. Pastelul Iarna este structurat în două părţi. care este personificată într-o fiinţă cu puteri supranaturale care cerne din văzduh enorme cantităţi de zăpadă. “ Oaspeţii primăverii”. rând pe rând. iar localizarea imaginii nu este precisă realizându-se prin câteva elemente lexicale: . dezvăluie fenomenele specifice anotimpului descris. deosebit. a apărut în numărul 3 din l aprilie 1868 al revistei „Convorbiri literare”.‚noaptea. iar iarna răspândeşte frigul pretutindeni.din văzduh”. un anotimp. iarna. fulgii „zbor. Viscolul. dacă pentru poetul din Hordoul Năsăudului anotimpul preferat este vara. Ninge în permanenţă: ziua. împreună cu altele opt. Gerul. Planul terestru este înfăţişat alături de cel cosmic. amestecându-se în dezordine. Sfârşitul iernei. iarnă. Piru) În plus peisajul este contemplat din perspectiva bătrâneţii. Personificarea iernii („iarna cerne”) şi alte epitete („cumplita iarnă”. .în cer”. un fenomen al naturii. În pastel pot fi zugrăvite un peisaj. iar cea de-a doua. „ reliefează atât persistenţa ninsorii. În prima strofă a poeziei. „fiori de gheaţă”) care se adaugă procedeelor artistice amintite. uimirea din strofa anterioară este înlocuită de „teama de dispariţie într-un noian de alb” (A1.

când a cuprins înălţimile şi pământul. când iarna stăpâneşte în timp şi spaţiu. „soarele străluceşte şi dismiardă”. satisfacţia. întrucât evoluează de la starea de contemplare. a albului care domină. strălucitoare până la nuanţele de auriu şi cenuşiu. norii dispar şi soarele străluceşte peste tot. care vine să rupă monotonia vizualului. în depărtare”. „doritul soare”) se îmbină realizând un pastel poetic în care vizualul duce la o percepţie afectivă a peisajului şi a fenomenelor descrise. pe câmp. Primul vers începe cu expresia „din văzduh” — locul de unde iama îşi cerne „norii de zăpadă”—. / Se văd satele pierdute sub clăbucii albi de fum” / aduce o notă sumbră. melancolică. Acumulările şi repetiţiile. comparaţiile şi metaforele. aproape halucinantă. iar în cea de-a doua de jos în sus. fără drum” şi în imensitatea ei „se văd satele pierdute sub clăbuci albii. prin unitate compoziţională. „sanie uşoară”. „albii”. şi un tablou în versuri. o puternică stare de încordare izvorâtă din neputinţa de a se împotrivi ravagiilor iernii. 4 puncte 104 . sunt preponderente. încât poate fi socotită o podoabă a literaturii române. astfel. ca orice tablou. peisajul este o veritabilă pictură. de uimire şi tristeţe. împregiur. Plopii pierduţi la orizont par nişte „fantasme albe”. . evidenţiată prin repetarea adjectivului „alb”. ca în final săşi facă loc bucuria vieţii şi optimismul. în depărtare. iar pustietatea peisajului alb devine apăsătoare. Şi acum culoarea dominantă rămâne cea albă. Putere deosebită de sugestie în plan vizual şi afectiv au şi mijloacele fonetice. pe dealuri. poetul trăieşte. frecvenţa vocalei „a” şi a altor vocale sonore în versuri ca „Tot e alb. unele cu rol hiperbolizant. plopii …se pierd” şi de epitetul „satele pierdute”. pe lângă un pastel. vastitatea peisajului dominat de albul zăpezii. ci devine darnică în plăceri. „întindere pustie. deşi cele două părţi ale ei sunt oarecum antitetice. deoarece ea a devenit stăpână „pe câmp. iarna se „umanizează”. fără urme. numai că în prima secvenţă mişcarea este de sus în jos. Ninsoarea încetează. În partea a doua constituită din strofa finală. „voios răsună”. „Şi pe-ntinderea pustie. iar culoarea dominantă este albul. Îşi fac. iar tăcerea este şi ea înlocuită de clinchetul zurgălăilor. Opera se caracterizează. fără urme. Îşi face apariţia o sanie „uşoară” care „trece peste văi” însoţită de clinchetul vesel al zurgălăilor. sugerat prin şase epitete. fără drum. Despărţirea cuvintelor în silabe: zbur-dăl-ni-ci-a. prezente şi în întreaga poezie. „lungi troiene călătoare”) şi altele în inversiune („cumplita iarnă”. / Ca fantasme albe plopii înşiraţi se pierd în zare”.lx. dar albul este strălucitor. / sugerează orizontul deschis. sau epitetele. împregiur.ro/ iernii în spaţiu. căci “oceanul de ninsoare” este „dismierdat de razele soarelui”. li se adaugă în final şi una auditivă „voios răsună clinchete de zurgălăi”. în versurile imediat următoare. nu mai este „cumplită”. „mândra ţară”. că-deau. cu diferite forme: „alb”. loc bucuria. Limba română 1.osi. împregiur. Datorită acestor imagini. de fum”. deodată peisajul se însufleţeşte. Imaginilor vizuale din această strofă. „voios răsună”. în timp ce întinderea este „pustie. Omniprezenţa iernii în spaţiul terestru este sugerată prin enumeraţiile „pe câmp. Privită în tota1itatea ei. Astfel. la cea de nelinişte şi teamă apăsătoare. deoarece înfăţişează o privelişte de dimensiuni impresionante şi prezintă fenomenul în succesiunea evenimentelor din natură. registrul afectiv schimbându-se comparativ cu strofele anterioare.http://www. pe dealuri. de la nuanţa cea mai pură. poezia Iarna constituie. Acum. În deplină concordanţă cu luminozitatea peisajului sunt şi sentimentele poetului. pe când acumularea lui „u”. remarcându-se epitetele „doritul soare”. pe dealuri. metafora cu valoare hiperbolică „ocean de ninsoare” şi personificările „norii fug”. Şi această poezie ca toate pastelurile lui Alecsandri. în depărtare”. de o rară delicateţe. poetul se foloseşte însă de cuvinte şi expresii prin a căror plasticitate reuşeşte să-l impresioneze pe cititor. VARIANTA 97 Partea I (48 de puncte) A. În deplină concordanţă cu dinamica peisajului sunt şi sentimentele autorului. fiind solicitate şi celelalte simţuri. pe lângă senzaţia de halucinaţie. „este însufleţită de o simţire aşa de curată şi de puternică a naturei” (Titu Maiorescu). fără urmă. sentimentul dragostei de viaţă. unele duble („soarele rotund şi palid”. Imaginile vizuale aşa cum observăm. nă-dejdi. fără drum”. „albe”. În locul culorilor. senzaţie sugerată de comparaţia „ca fantasme albe. crean-ga. care înlocuiesc încordarea şi teama de până acum. Culoarea dominantă a peisajului este tot cea albă. Şi procedeele artistice folosite sunt acum adecvate conţinutului de idei şi sentimentelor exprimate. iar ultimul vers conţine la început construcţia „în văzduh” — acelaşi loc în care însă răsună clinchete de zurgălăi. halucinantă. iar prin personificarea iernii devine un tablou alegoric în care anotimpul rece apare ca o fiinţă fantastică înveşmântată în alb.

De exemplu: Titlul Uliţa copilăriei se referă la un personaj simbolic. Imaginea centrală a textului este ocupată de personajul care se pregăteşte să plece departe de casă. Sinonimele sunt: ascultând .osi. Înţelegerea textului 10. Elevii clasei a VIII-a de la Şcoala Generală „George Coşbuc". gândire. au plăcerea să vă invite la festivitatea de terminare a gimnaziului din 18. goniţi .06.alungaţi etc. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Redactarea unei invitaţii. nişte plopi sonori.mod indicativ.lx. într-un moment de cotitură în existenţa sa: plecarea în străinătate. Craiova. de propriul trecut. în fragmentul citat. 2 puncte 14. dorul de pribegie. care va avea loc în sala de festivităţi a şcolii.substantiv comun. 4 puncte 3. trăsătură care reiese indirect din faptul că uneori.l2SB (propoziţie subiectivă) 4 puncte B. măi băieţelule!. din trăiri. 4 puncte 6. 4 puncte 5. plecării . Valoarea morfologică a cuvintelor: era . Naratorul nu oferă informaţii despre portretul fizic sau moral al personajului. timp perfect simplu şi (se) împlinea . timp imperfect.. Personajul principal din textul dat este un tânăr aflat la trecerea de la copilărie la adolescenţă. de uliţa copilăriei. în schimb. asculta şuierele trenurilor.2007. 4 puncte 4. 18. 2 puncte 11. Exemple de răspuns: eşti bărbat — predicat nominal şi spuneau — predicat verbal. care implică despărţirea de spaţiul familial. De exemplu: Scopurile plecării personajului pot fi învăţătura: să-şi întregească mintea.06. rolul său fiind acela de a nota stările sale interioare şi de a-i descrie gesturile şi comportamentul. spaţiul de care tânărul care urmează să plece pare a fi legat afectiv. personajul este caracterizat direct de către celelalte personaje: părinţii şi bunicii. pierea . Exemplu de răspuns: Opera literară Uliţa copilăriei de Ionel Teodoreanu este o creaţie epică. călătoria: dorul de pribegie. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: tot . aspect ce reiese şi din diminutivul folosit.. prezentat prin personificare. fruntea — complement direct.auzind. iniţierea: să se călească.zgomotoşi. Modul şi timpul verbelor sunt: (îşi) sprijini .verb predicativ. 2 puncte 12. 4 puncte 9.ro/ 2. negândit. Din replica părinţilor reiese faptul că fiul lor se află la vârsta maturităţii: Eşti bărbat deacum. personajul ne apare entuziast. din relaţiile cu celelalte personaje. o fire dornică să călătorească şi să cunoască. din Craiova. Propoziţia subordonată consecutivă este de-i părea. 8. în singurătate. regândit. 2 puncte 13. Comparaţia din primul paragraf este: şuierele trenurilor străpungând slăvile.mod indicativ. îngândurat.complement circumstanţial de mod. în zugrăvirea imaginii personajului se împletesc mijloacele de caracterizare directă cu cele de caracterizare indirectă. maturizarea. ca. gânditor.http://www.2007 Cu respect. Numele său nu este precizat. gândit. care îi accentuau dorinţa nerostită de a călători. ce reprezintă tot ceea ce înseamnă „acasă". inclusiv de amintirea propriei copilării. 4 puncte 7. iar fragmentul citat surprinde durerea despărţirii de tot ce înseamnă „acasă". Mihai/ Mihaela Cristescu Partea a III-a (24 de puncte) Caracterizarea personajului principal din textul dat la partea I. regândire. Personajul se dovedeşte a fi un spirit liber. în 105 . O structură care conţine o imagine auditivă este ascultând şuierele trenurilor. sensibil. Exemplu de răspuns: Stimate domnule diriginte. ora 11. trăsăturile acestuia reieşind din comportament. Cuvinte care fac parte din aceeaşi familie lexicală cu îngândurând: gând. sonori . (a se) îngândura. pentru evidenţierea sa fiind folosit pronumele personal de persoana a IlI-a singular masculin.dispărea. Exemplu de răspuns: Se vedea/1 că nu va învăţa niciodată limba japoneză. din gesturi. în timp ce bunicii îşi văd nepotul încă insuficient maturizat: Tot copil eşti.

4 puncte 3. el se află într-o relaţie specială cu acest personaj simbolic care este uliţa şi care concentrează în viziunea lui propria copilărie. Înţelegerea textului 10. a speranţei în propriul viitor. se pierdu. O secvenţă care conţine o imagine auditivă este şopoteşte abia auzit un izvor mic de apă. iar atunci când aude vocea uliţei izbucneşte în lacrimi. Propoziţiile subordonate completive directe sunt să suflu. adjectiv . Şi sufletu-i cânta de nădejdi ca cerul toamnei de cocori.necălcată. bombându-i fruntea. fugi etc.vocală. atracţia depărtării se manifestă tumultuos {dorul de pribegie zvâcnea în el ca vântul mării în pânzele unui însufleţit catarg: îngândurându-i ochii. Replicile celor doi îl emoţionează şi. pronume interogativ: Cât a trecut din ora aceasta? c). conjugarea a IV-a: pieri. Trăsăturile care justifică apartenenţa textului la genul epic sunt: prezenţa unui narator.. nefiind însă exteriorizată. putea . iar prin personajul creat scoate în evidenţă spiritul contradictoriu al omului: de a fi atras de necunoscut. dacă vorbele bunicului îl fac să i se strângă inima. Adverbul relativ este unde: până unde puşca. cele ale tatălui îi aduc lacrimi în ochi. În enunţ. s-a realizat complementul direct a-l scutura. Personificarea sufletului. pură etc. Cuvântul scăzut are în text valoarea morfologică de adjectiv provenit din verb la participiu. 4 puncte 2. Reproşul ei: Vezi! Toţi vin spre casă. Conjugarea I: se ridicase. se îndreaptă spre poartă şi îşi cuprinde capul în mâni: era atâta povară în falnica bucurie care-i umplea sufletul.lx.semivocală. 4 puncte 6. în urma contragerii subordonatei completive directe să-l scutur. de-i părea că palmele lui sprijineau un soare de asfinţit. 2 puncte 12. VARIANTA 98 Partea I (48 de puncte) A.dispăru. îl fac să conştientizeze că plecare lui nu este o simplă călătorie. d). jderul — subiect. Prin schimbarea valorii gramaticale poate deveni: a) substantiv: Scăzutul la învăţătură nu e un lucru bun. numai tu te duci! şi lacrima pe care i-o zăreşte prin propria lacrimă. că este o despărţire de fiinţele şi lucrurile de dragi.. 4 puncte 9. 2 puncte 13.osi..predicat verbal. 2 puncte 11. existenţa personajelor. îl domină şi este percepută ca o greutate plăcută. Sinonimele potrivite sunt: pieri . b). că iese. Valoarea fonetică a cuvintelor subliniate: vale . Epitetul este cu nepăsare. Prin schimbarea valorii gramaticale el poate deveni: a). 4 puncte 8. Stăpânirea de sine este o altă trăsătură a personajului. împletirea naraţiunii cu descrierea şi dialogul. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: iaca . adverb interogativ: Cât poţi suporta această durere?. O altă trăsătură a personajului este sensibilitatea care reiese din modul în care reacţionează faţă de bunicul şi tatăl său. iar gestul tânărului care se apleacă să mângâie acest spaţiu al copilăriei dezvăluie dramatismul despărţirii. Ionel Teodoreanu ilustrează durerea cu care fiinţa umană se desparte de locul copilăriei sale. adverb: Băiatul vorbeşte scăzut. neprihănită .http://www. Predicatul propoziţiei este -i .. 4 puncte 4. În acest fragment din opera literară Uliţa copilăriei. adjectiv-pronominal relativ: Nu ştiu cât timp a trecut din ora aceasta. iar . 4 puncte 7. în timp ce mama sa îi pregăteşte lucrurile. Limba română 1.pronominal interogativ: Cât timp a trecut?.ro/ interiorul său. aplecându-i tinereţea spre viaţă) şi duce la naşterea unor idealuri măreţe. cât are valoare morfologică de adverb relativ. dublată de comparaţie. e). 4 puncte 5. 4 puncte B. conjugarea a Ii-a: nu putea. existenţa unei acţiuni etc. pietricica luminată de razele lunii. conjugarea a III-a: s-ajungă. Febra plecării.semivocală. fluturându-i visurile. de propriul mod de viaţă.predicat verbal. b). Ideea principală: Copilul se năpusteşte asupra bătrânului. pe care o resimte în ajun. bine vocală. 2 puncte 106 . dar de a simţi în egală măsură tristeţea plecării. pronume relativ: Nu ştiu cât a trecut din ora aceasta. are ca efect evidenţierea intensităţii bucuriei personajului. De altfel.. Personificarea uliţei este un mod de a evidenţia relaţia reciprocă de afecţiune dintre cei doi.

(2p. Băiatul vrea să îl urmărească. mure şi afine. (1p. observând unele semne. din povestirea Amintire de George Topîrceanu. La un moment dat. + 1p. încât ai impresia că este dintr-o carte poştală. + 2p. Bătrânul aprinde nişte frunze uscate. aşa ca eşarfa profesoarei de română. fiindcă sunt cel mai mic nepot.) 4 puncte B./1PP (P1 . verile sunt răcoroase. Pronumele interogativ este ce . + 2p. asta însemnând locurile în care găseşti zmeură.) 4 puncte 6.. (atribut substantival genitival) 4 puncte 7. şi pinii. iar dimineţile nemaipomenit de proaspete şi luminoase. + 1p. Dar să vezi peisajul! Pădurea este atât de verde. văd Someşul strălucind în depărtare asemeni unui şarpe argintiu. Cerul este de un albastru intens. şcoa-lă. un câine . moş Toma îi explică însoţitorului său că pe acolo a trecut jderul. Te sărut şi aştept cu nerăbdare să ne reîntâlnim. (2p.pronume personal. Vocalele în hiat sunt. în fiecare zi urc pe munte împreună cu vecinul Traian. P2 propoziţie atributivă. e linişte şi răcoare. (2p. Exemplu de răspuns: Moş Toma îl opreşte pe copil şi îi arată un lup care dispare imediat din faţa lor. +2p.cazul nominativ. încovoindu-se şi îndreptându-se după locurile prin care trece. Faptul/1PP că nu mi-ai răspuns la scrisoare/2AT mi-a dat de gândit. iar stâncile care se înalţă din vârful Ineu par a înţepa cerul ca nişte cuţite de oţel Ca să nu-ţi spun că la înălţimea la care este situat satul bunicilor mei. şi molizii. introdusă prin conjuncţia subordonatoare că.. dar bătrânul refuză şi cei doi îşi continuă drumul. culoare pe care o au şi brazii. Bunicii îmi fac toate poftele. iar el suflă cât de tare poate. M-a trezit foşnetul paşilor bunicului.. departe de oraş. + 2p. în final. la poalele munţilor Rodnei.) 4 puncte 4.propoziţie subordonată circumstanţială de timp. la Rădăcini.) 4 puncte 8. Iar după ce soarele apune în spatele munţilor. Înţelegerea textului 107 . copiii . (2p. Aici. trage un foc de armă. prietenul tău.) 4 puncte 3. Când nu zbiară .) 4 puncte 2. Diftongii sunt: n-avea şi şcoală. la bunicii mei. iar antonimul este cobori. aşa cum reiese din ultimele două replici. Limba română 1. 18. iar copilul îi reproşează că 1-a pus să sufle şi că a tras fără să-1 anunţe. ca să nu îţi spun că mă aflu în centrul atenţiei. înspre prepoziţie compusă. el . este una de neînţelegere.) 4 puncte 5. + 1p.pietricică. se evidenţiază revolta copilului în faţa gestului făcut de pădurar. şi îi cere copilului să sufle.lx. subordonată substantivului regent faptul din P1. de un verde-albăstrui.nume predicativ. pe care la aruncă înăuntru. Familia lexicală este: piatră .substantiv comun./prietene ta Cătălin/Cătălina Partea a III-a (24 de puncte) Rezumatul fragmentului dat la partea I. (2p. Valoarea morfologică este: şi . iar moş Toma descoperă şi a doua deschizătură a acesteia.propoziţie principală.06.2007 Dragă Mihaela.osi. va fi aruncat în zăpadă. Ajung în faţa unei scorburi. Bătrânul răspunde că. Despărţirea în silabe: că-u-ta.) 4 puncte 9. + 2p.ro/ 14. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Scrisoare cu descriere inclusă. la munte. care îmi arată cele mai bune locuri din zonă. se aşterne peste tot liniştea.conjuncţie coordonatoare copulativă. Restul verişorilor mei au preferat litoralul sau ţările exotice. dacă mai spune ceva. Sper că am fost suficient de convingătoare şi te-am făcut să regreţi că nu ai vrut să vii cu mine aici. + 2p. iar aerul se umple de miros de răşină. şi singurul care a venit în această vară la ei..subiect simplu. Cu drag. împietri. (2p. Am ajuns de câte zile în munţii Rodnei. Aici. Relaţia dintre cele două personaje. Exemplu de răspuns: Rădăcini. că-u-ta. VARIANTA 99 Partea I (48 de puncte) A.http://www. Sinonimul lui se ridică este se înălţă. Funcţia sintactică este: mai bine . de caniculă şi de zgomotul maşinilor. în care s-a adăpostit animalul.

încearcă să-1 sperie.lx. ideile şi sentimentele. unii crezându-1 turbat. Copilul a dat alarma atunci când a observat că în curtea şcolii a intrat un câine străin. Deşi modul de expunere folosit preponderent este dialogul. fioros.2007 Dragă Marin(a). cu blana vâlvoi este observat. dar sper că. cape o turmă. Modul de expunere predominant este dialogul. Ioana Partea a III-a (24 de puncte) Argumentarea faptului că textul dat la partea I aparţine unei opere epice: Ciobănită de Vasile Voiculescu. încercând să-i liniştească. ocupată cu ultimele pregătiri pentru examenul care bate ta uşă. Exemplu de răspuns: Iaşi. de baciul de la stână). 2 puncte 13. căci numai eu ştiu ce muncă de lămurire mi-a trebuit ca s-o conving să mă lase să continui Bineînţeles că tu. Mă opresc aici. cu toţii fugind în pridvorul şcolii şi anunţându-şi învăţătorul. mai întâi. Dar acum. 18. după cum ştii. se prezintă reperele spaţio-temporale ale acţiunii: o zi obişnuită la o şcoală primară mixtă din cătunul Poeni al comunei Lunca-Frumoasă. până atunci. din luna iulie. copiii sunt nişte miei care ţipă atât de tare. Trăsătura lui Samson apare în structura câinele se înfăţişă fioros. acolo unde autorul a copilărit şi a desfăşurat o mare parte a activităţii sale. reprezentată pentru el. în proză sau în versuri. Câinele mare. câinele realizează o similitudine între lumea stânei şi lumea şcolii: pentru el. încă de la început (într-o expoziţiune incompletă). (Samson-Ciobănilă consideră că doar atunci când vorbesc normal ei se încadrează în lumea umană. Aceştia au reacţii diferite. lovindu-1 cu o piatră şi huiduindu-1. Subiectul este simplu şi ar putea constitui intriga operei integrale: un câine rătăcit. studiind-o şi constatând. Opera epică este creaţia literară. Ştii că marea mea pasiune. când nu zbiară. amintindu-ţi că urmează să ne vedem la Mangalia. dar domnul îi opreşte şi îi cheamă în clasă. vorbesc reprezintă gândul câinelui care. ca şi tine. mai serios(-oasă) şi mai conştiincios(-oasă) decât mine (cum zice mama). căci trimisesem cererea de înscriere de vreo trei săptămâni şi nu primisem niciun răspuns. pierzându-se de turma de oi. atras de gălăgia copiilor. în iude. Acesta apare cu o nuia şi. de premii frumoase! Cu dor.osi. Exemplu de răspuns: Fragmentul dat face parte dintr-o operă epică a cărei acţiune este plasată în mediul rural. toţi copiii se pregătesc să-1 lovească. prin intermediul acţiunii. gata. dar credea voi reuşi şi eu să ajung la liceul cu profil sportiv de la noi din Iaşi. se apropie de şcoala satului. fioros. 2 puncte 14. e aici şi vreau neapărat să obţin oricare dintre primele trei Cocuri. căci reprezintă prima confruntare naţională la care iau parte. căci sportul rămâne marea mea pasiune. însuşi învăţătorul fiind pus în dificultate. la care.06. provocând panică în rândul micilor şcolari. este înotul şi că la concursurile din oraş. 108 . a ta verişoară. vei fi acolo şi mă vei susţine. Numai aşa voi uita eforturile pe care le-am depus anul acesta ca să mă pregătesc şi pentru examen şi ca să nu ratez nicio oră de antrenament. Mult succes la examenul care începe în curând! S-auzim de note mari şi. şcolarii rămân lângă gard. ajunge la o şcoală.. încât par că zbiară precum oile. de trei ani încoace.http://www. nu pot să nu-ţi scriu pentru a-ţi comunica marea veste: am reuşit! Am primit aprobare pentru concursul de înot de la Mangalia. vei obţine o medie mai bună decât a mea. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Transformarea unei telegrame în scrisoare. în care autorul îşi exprimă indirect gândurile. de la 5 ani. Fraza Mieii ăştia. fragmentul dat are toate caracteristicile unei opere epice. Nu ştiu cum va fi când mă voi confrunta cu cei mai buni înotători din ţară. al personajelor şi al naratorului.. am ocupat numai locul I. 2 puncte 11. Comparaţia este: domnul îi putu urni cu nuiaua în mână. acest concurs este foarte important pentru mine. aşa cum ai promis. Deşi sunt. Personificat de autor. Urmându-i exemplul. de un copilaş care îi alarmează şi pe ceilalţi. îmi doream din tot sufletul să particip. Aşa cum ţi-am spus la ultima noastră întâlnire din vacanţa de Paşte. murdar şi zdrenţăros. Şi poate aşa va fi şi mama mulţumită. Atraşi de neobişnuita apariţie. dându-şi seama că animalul nu poate rămâne la şcoală.ro/ 10. începusem să mă îngrijorez. 2 puncte 12.

bună . înnodare. za-dar. 4 puncte 6. (1p. Gălăgioşi şi curioşi. câinele răspunde fericit. (şi)-i pronume personal. + 1p. se apropie şi îl lovesc cu pietre. învăţătorul. II alungă cu o piatră. cu elemente populare. naraţiunea este realizată la persoana a III-a de către un narator obiectiv.http://www. bale. părerile despre animalul de pripas: unul se minunează de capul lui mare. (de) bani .atribut adjectival. compunere prin contopire: astăzi. în spatele ulucilor. prin folosirea unui limbaj simplu. cu nimic .adverb de timp. fîroscos).) 4 puncte 2.pot fi consideraţi un personaj colectiv. pe copii cu mieii. Înţelegerea textului 109 . Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: o faptă . iar pe învăţător . el fiind punctul de atracţie al fragmentului. + 2p. la care participă personaje şi care ne este prezentată de un narator. + 2p. omniscient. ex-pre-siv.complement indirect/ complement circumstanţial de mod. se . ferindu-se de câinele care-i înspăimântă. care conferă acţiunii dinamism şi contribuie la caracterizarea personajelor. înnodat. — propoziţie subordonată atributivă. un lanţ rupt la gât şi că n-ar da.cu baciul său drag. deşi nu-1 consideră periculos.osi. + 1p. 4 puncte 9.) 4 puncte 4.lx. un om voinic şi mustăcios. (nume predicativ). căci şi acesta pare a-i struni pe copii.ro/ pe rând. arhaice sau regionale (terfelită. Acesta din urmă poate fi considerat personajul principal. dar învăţătorul îi obligă să intre în clasă. La chemarea blândă a unui copil. el gândeşte. din personificarea animalului sau din tonul îngăduitor al povestirii. Exemplu de răspuns: El este singur. totuşi. Personificat de către autor. aşa cum baciul de la stână avea grijă de turma de miei. încurajaţi de prezenţa şi gestul învăţătorului. Despărţirea cuvintelor în silabe: toam-na. specific satului românesc. VARIANTA 100 Partea I (48 de puncte) A. De altfel. + 1p. alături de dialog. rămânând.propoziţie subordonată subiectivă. 4 puncte 7. nu face altceva decât să-şi caute un nou stăpân. Copiii . important. ne dăm seama că provine de la o stână şi. că are capul mare. + 2p. întâmplările sunt prezentate prin intermediul naraţiunii. târlă. (2p. reprezintă tipul dascălului de la ţară.substantiv. Având o acţiune plasată în timp şi spaţiu. (2p. + 1p. învăţătorul şi câinele. + 1p. îşi exprimă. pe rând. Limba română 1. uneori. nodişor etc. + 1p.) 4 puncte 8.subiect. îşi dă seama că nu-1 poate opri acolo. 4 puncte B. a cărui atmosferă o redă cu multă artă în cele câteva rânduri ale fragmentului. baci. apoi. dar nu le dă voie copiilor să facă acelaşi lucru.) 4 puncte 5. Exemple de răspuns: să-(şi) înnoade . se bulucesc pe prispa şcolii. nu se plăteşte predicat verbal. Vasile Voiculescu se dovedeşte încă o dată un bun cunoscător al universului rural. a cărui simpatie (faţă de câine sau faţă de mieii şcolii) reiese. Transcrierea propoziţiei subordonate şi precizarea felului acesteia: care e la serviciu. Ca în orice operă epică.nod. şi îi aduce în clasă cu nuiaua. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: apoi . operă prin care autorul îşi exprimă indirect preferinţa pentru aspectele din viaţa satului şi ataşamentul faţă de suferinţa unui câine care nu-şi poate afla rostul până când nu găseşte un stăpân căruia să-i slujească şi să-i arate credinţă. rătăcindu-se. Exemplu de răspuns: Se vedea/1 că nu era tocmai fericit. dum-nea-voas-tră. totuşi. Ciobănilă-Samson îl compară pe învăţător cu fostul său stăpân. dând din coadă. De aceea. prin surprinderea reacţiilor fireşti ale copiilor şi ale învăţătorului. (1p.Ciobănilă. terfelită de pulberi şi noroaie este blana unui câine ciobănesc. Ciobănită reprezintă un fragment dintr-o operă epică. menţinerea ordinii în şcoală în vederea desfăşurării lecţiilor. uluci. semne că este turbat. care acţionează conform responsabilităţilor pe care o are: protejarea copiilor. pridvor. Cuvânt format prin: derivare parasintetică: desfăcute.!2 . comparând şcoala cu o târlă.) 4 puncte 3. La această scurtă întâmplare participă un număr redus de personaje (o altă caracteristică a operei epice): copiii şcolii. Blana sa vâlvoi. altul preia ideea tatălui său că e bine când un câine rătăcit trage la o casă. fapt indicat şi de posibilul său nume anunţat de titlul fragmentului . altul.pronume reflexiv.şcolari în clasele primare . (2p. ei acţionând cu toţii la fel: speriaţi. Exemplu de răspuns: Lui Manoilă i-a venit ideea aceasta. se laudă că ar cunoaşte semnele turbării (ochii roşii).

) 2 puncte 14. Exemplu de răspuns: Toamna. când nu se făcea focul. reflecta culorile acesteia. semănând cu un imens curcubeu. aşa cum reiese din dialogul pe care 1-a purtat cu un băieţel pe care-1 ajutase: — Dumneavoastră sunteţi pensionar.Da. iar un băieţel îi spusese mulţumesc. de 18 ani sunt pensionar. Exemplu de răspuns: Păuleni. contopit cu marea.06. De aici rezultă bunătatea şi altruismul personajului. 2 puncte 12. singurul care-i apreciază bunătatea fiind băiatul de 9 ani. Eroul este un om în etate. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) Redactarea unei scrisori cu integrarea unei descrieri. primăvara şi vara. făcută de alte personaje şi de personajul însuşi. Domnul Manoilă obişnuia să ajute oamenii. acum culcă-te. Caracterizarea Domnului Manoilă este realizată atât direct. fiind pornită din suflet etc. cât şi indirect. Am stat atât de mult întinsă pe nisip.lx. Exemplu de răspuns: Faptele bune nu aşteaptă răsplată. Cu drag. Nu cred că am văzut vreodată o imagine mai frumoasă! Am plecat cu greu de pe plajă şi bine am făcut. lucru ce dovedeşte perseverenţa personajului şi speranţa acestuia că până la urmă micuţii vor ajunge să înţeleagă pericolele la care se expuneau alergând neatenţi. + 1p.ro/ 10. Prin felul său amabil şi protector de a fi. 110 . Bănuiesc că îţi imaginezi cât sunt de grijulii cu mine..2007 Dragă Mihai. domnule? . din opera Candidaţi la fericire de Ileana Vulpescu. naratorul povesteşte la persoana a III-a. 18. fără a aştepta o răsplată. 2 puncte 13. iar luciul acesteia părea a fi acoperit cu aur topit. Bunătatea eroului este subliniată şi prin autocaracterizare: ai făcut treabă bună astăzi. căci bunicii erau deja îngrijoraţi. Chiar dacă zilnic făcea numeroase fapte bune. acesta nemaiavând timp nici să refuze etc. Domnul Manoilă nu era înţeles de oameni. Fiind pensionar şi având timp liber. Bunăvoinţa bătrânului. bătrânule bun din strada Speranţei. doar în două cazuri a fost răsplătit: o fetiţă îi întinse 25 de bani. (1p. Gestul spontan al fetei 1-a surprins pe bătrân./ Oricare ar fi. Ion/Ioana Partea a III-a (24 puncte) Caracterizarea personajului principal din textul dat la partea I: Candidaţi la fericire de Ileana Vulpescu. a fost răsplătită cu 25 de bani. prin propriile fapte. Gestul fetiţei sugerează recunoştinţa acesteia faţă de domnul Manoilă. căci aceştia nu mai aveau timp de astfel de gesturi. Domnul Manoilă continua să îi ajute. o faptă bună nu are nevoie de niciun fel de plată. Nu înţeleg de ce nu ai vrut să vii în această vară la bunici! Dar a fost alegerea ta! Nu voi înţelege niciodată ce găseşti fascinant în alpinism: te sui toată ziua pe stânci. mult mai curat şi mai fin decât în staţiuni. Cerul. roşie! Soarele se îneca în mare. încât nici nu avusese timp să refuze. Epitet al verbului: cădea zdrobit de alersătură. încât am adormit şi când m-am trezit aveam în faţă o mare..osi. lucru ce 1-a uimit atât de tare. Eu mă simt excelent la bunici. rareori înţeleasă şi apreciată. ca moduri de expunere sunt prezente în text naraţiunea. Deşi majoritatea copiilor pe care-i ajuta sau îi atenţiona îl considerau nebun. dialogul şi descrierea etc.http://www. Sper ca vacanţa ta să-ţi ofere momente la fel de plăcute şi abia aştept să ne revedem. Exemple de răspuns: Precizarea a două trăsături care să justifice afirmaţia că textul aparţine genului epic: în textul citat există o acţiune plasată în timp şi în spaţiu. Ieri după-amiază am plecat cu prietenele mele la plaja de la marginea satului fim fost impresionată de nisipul plajei. 2 puncte 11. Exemplu de răspuns: Domnul Manoilă este personajul principal din fragmentul reprodus la Partea I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful