You are on page 1of 2

BUREBISTA

PERSONALITATEA REGELUI Un caracter n primul rnd extrem de solid si echilibrat, ajutat de calittile unui geniu militar si un imens talent diplomatic. Un om robust cu bun conditie fizic lupttor fiind si cltor si un sistem imunitar foarte bun trind aproape 70 de ani. NUMELE Numele regelui apare n multe izvoare n forme diferite chiar la acelasi scriitor. De amintit sunt: -Burebistas, Burbistas, Boirebista, Beirebistas la Strabon; -Burebista, Burabista n decretul dyonisopolitan n cinstea lui Acornion; -Burebeista n epigrafa de la Nesebar-Bulgaria; -Buruista la Iordanes; Personal tind spre ndemnul etimologilor spre Burebista, acesta fiind numele unanim acceptat. DOMNIA Dou izvoare: Getica lui Iordanes si decretul dyonisopolitan n cinstea lui Acornion (plus un tezaur monetar) ne dau informatii despre domnia lui Burebista contestate si discutate de toti istoricii moderni care spun c al doilea l exclude pe primul dar care n viziunea mea se mbin armonios. Primul ne spune c atunci cnd Sylla pune mna pe putere la Roma (adic n anul 82 en) Burebista detinea deja puterea n Dacia, fapt sustinut si de tezaurul mentionat de la Gliganul de Jos, AG ce contine monede dintre anii 150-81 en ngropate probabil din cauza frmntrilor ce ncep odat cu "revolutia" nceput de Burebista. Pe baza celui de-al doilea izvor se poate face un frumos tablou al domniei lui Burebista. Dup cum am artat cel trziu n 83, Burebista si ncepe actiunile, n 82 cnd avea aproape 30 de ani este deja la putere la Costesti. ntre 80-70 Acornion acum cam la 30 de ani sau mai mult l ntlneste pe tatl lui Burebista n vrst de 65 de ani la Argedava de unde a plecat Burebista. n 48 Acornion acum la 60 de ani ndeplineste ultima misiune diplomatic mentionat de decret. n anul 44 Burebista este asasinat la o vrst de maxim 70 de ani (cu o mare tolerant). Astfel rezult o domnie de 38 de ani, ntre 30 si 70 de ani si o viata de 70 de ani, cifre perfect plauzibile. n virtutea celor mai sus spuse naintez si anii ntre care a trit Burebista: 111-44 en. Am introdus si vrstele celor trei personaje pentru a aduce un argument n plus ipotezei mele. Ipoteza mea mpac att cele dou izvoare ct si prerile a mari istorici n aparent conflict cum ar fi Crisan si Daicoviciu.

CAPITALA Pentru a sustine ipoteza mea m voi referi la un scurt pasaj din decretul dyonisopolitan (din rndul 6) n care ni se spune c Acornion nefiind multumit cu ntrevederea cu tatl lui Burebista pleac la "drum lung" pentru a-l ntlni pe regele nsusi. Ce drum mai lung fat de Dyonisopolis poate fi dect unul pn la Costesti? Iat cum au stat poate lucrurile: Burebista cu o oaste de luat n seam pleac din Argedava cu gndul la locurile de lng Orstie. Se stabileste la cea mai mare cetate de la acea or de lng Orstie: la Costesti de unde va activa un timp. Construieste apoi Sarmizegetusa. Asadar Costesti a fost o capital temporar, Sarmizegetusa una ideologic, religioas, pe msura regatului nfptuit de marele rege si un refugiu suprem. Oricum regele sigur era nevoit s circule

nencetat astfel capitala fiind unde era regele. POLITICA INTERN Unificarea tuturor dacilor sub acest regat urias a avut loc pe mai multe planuri: -militar: cu o oaste, dup izvoare de 200.000 de ostasi bine antrenati fizic si tactic, cifr plauzibil dac ne gndim c azi se cunosc sute de localitti geto-dacice si c armata a avut si elemente strine; -social: cel mai probabil c n ajutorul lui Burebista a venit marea majoritate a comatilor dar putini tarabostesi mprtsindu-i visul. Aici ar trebui mentionat si numrul populatiei: dac la un lupttor se consider patru necombatanti rezult o populatie de circa un milion de oameni; -administrativ: Burebista e conductorul suprem care convinge cu mai mult sau mai putin fort, Deceneu este cel care convinge cu blndete si inteligent, iar curtea competent i ajut pe cei doi s-si pun planurile n aplicare; -economic: bate moned pentru c cea existent devine insuficient comertului care atinge cote uriase, fapt sustinut cu certitudine de arheologie; -juridic: se reediteaz sub Deceneu vestitele belagines; -moral-religios: oamenii sunt adusi la o viat dup norme morale avangardiste implementate n mare parte cu ajutorul religiei. POLITICA EXTERN Pe plan militar primele mari actiuni l gsesc pe Burebista atacnd n 74 sudul Dunrii n aliant cu scordiscii pe care ns mai apoi din cauza unor nentelegeri i nimiceste. n jurul anului 60 nimiceste celtii boi si taurisci n fruntea crora se afla Critasiros. Mai apoi ntre anii 55-48 cucereste ntregul litoral pontic ntre Olbia si Apollonia. Pe plan diplomatic duce tratative cu Pompeius cruia i si ofer ajutor militar si care vorbeste n fata Senatului roman de un prieten personal (poate Burebista). Probabile legturi diplomatice are cu dalmatii cnd s-ar fi putut amesteca n rscoala acestora pe malul Adriaticii. Se presupun legturi si cu Midridates VI Eupator desi putin probabile. GRANITELE Celui mai mare regat din istoria noastr i se pot urmri granitele pe urmtorul traseu: se pleac de la S de Pont din Sozopol, Bulgaria, se merge de-a lungul Balcanilor de unde se urca spre NV paralel cu Morava apoi spre N pe Dunre pn la Bratislava. De aici pe Carpatii nordici se ajunge la Nistru care ne duce pn la Parutino, Rusia napoi la Pont.

SFRSITUL Stirile despre acest eveniment ne lipsesc cu desvrsire, se poate specula doar, probabilul asasinat ntre anii 44-42 ntr-o "revolt de palat".