Capitole speciale de geometrie pentru profesori

Camelia Frigioiu
Galat ¸i, 2010
2
Cuprins
1 Geometrie sintetic˘ a plan˘ a 1
1.1 Concurent ¸a liniilor importante ˆıntr-un triunghi . . . . . . . . . . . . 1
1.1.1 Concurent ¸a medianelor, mediatoarelor, bisectoarelor s¸i ˆın˘ alt ¸imilor
ˆıntr-un triunghi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.1.2 Cercul ˆınscris ˆın triunghi, cercul circumscris s¸i exˆ anscris unui
triunghi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.2 Teoremele MENELAUS s¸i CEVA . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
1.2.1 Teorema lui Menelaus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
1.2.2 Teorema lui Ceva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
1.2.3 Teorema lui VAN AUBEL . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
1.3 Patrulatere inscriptibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
1.3.1 Teorema lui Ptolemeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
1.4 Patrulatere circumscriptibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
1.4.1 Cercul lui Euler . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
1.5 Probleme de coliniaritate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
1.5.1 Metode de demonstrare a coliniarit˘ at ¸ii unor puncte . . . . . 23
1.5.2 Teorema lui Euler, dreapta lui Simpson . . . . . . . . . . . 23
1.5.3 Relat ¸ia lui Carnot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
1.6 Probleme de concurent ¸˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
1.6.1 Metode de demonstrare a concurent ¸ei unor drepte . . . . . . 27
1.6.2 Teoremele lui Gergonne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
1.6.3 Teorema lui Steiner . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
1.7 Relat ¸ii metrice ˆın triunghi s¸i patrulater . . . . . . . . . . . . . . . . 30
1.7.1 Teorema Pitagora generalizat˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . 30
1.7.2 Relat ¸ia lui Stewart . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
1.7.3 Teorema medianei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
1.7.4 Relat ¸ia lui Euler pentru patrulatere . . . . . . . . . . . . . . 33
2 Transform˘ ari geometrice 35
2.1 Simetrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
i
ii CUPRINS
2.2 Translat ¸ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
2.3 Rotat ¸ia ˆın plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
2.4 Propriet˘ at ¸i generale ale izometriilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
2.5 Asem˘ anarea ˆın plan. Propriet˘ at ¸i generale . . . . . . . . . . . . . . . 53
2.6 Omotetia ˆın plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
2.6.1 Folosirea omotetiei la rezolvarea unor probleme de loc geo-
metric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
2.7 Inversiunea ˆın plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
3 Geometrie ˆın spat¸iu 65
3.1 Introducere ˆın geometria tetraedrului . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
3.2 Tetraedre Crelle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
3.3 Tetraedre echifaciale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
3.4 Tetraedre ortocentrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
3.5 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
4 APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE 85
4.1 Elemente de trigonometrie aplicate ˆın geometrie . . . . . . . . . . . 85
4.1.1 Aplicat ¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
4.2 Numere complexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
4.3 Aplicat ¸ii ale numerelor complexe ˆın geometrie . . . . . . . . . . . . 90
4.4 Teoreme clasice de geometrie demonstrate cu ajutorul numerelor
complexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
4.5 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
Capitolul 1
Geometrie sintetic˘ a plan˘ a
Reamintim definit ¸iile unor elemente importante ˆın triunghi.
DEFINIT¸ IA 1.1 Numimbisectoare interioar˘ a a unui unghi al unui triunghi, dreapta
care ˆımparte unghiul ˆın dou˘ a unghiuri egale.
DEFINIT¸ IA 1.2 Numim ˆın˘ alt ¸ime a unui triunghi, dreapta care coboar˘ a perpendi-
cular dintr-un vˆ arf al triunghiului pe latura opus˘ a a triunghiului.
DEFINIT¸ IA 1.3 Numim mediatoare a unui triunghi, perpendiculara construit ˘ a pe
mijlocul unei laturi a triunghiului.
DEFINIT¸ IA 1.4 Numim median˘ a a unui triunghi, dreapta care unes¸te un vˆ arf al
triunghiului cu mijlocul laturii opuse.
1.1 Concurent¸a liniilor importante ˆıntr-un triunghi
Linii importante ale unui triunghi sunt:
1. medianele
2. bisectorele interioare ale unghiurilor triunghiului
3. mediatoarele laturilor triunghiului
4. ˆınalt ¸imile.
1.1.1 Concurent¸a medianelor, mediatoarelor, bisectoarelor s¸i ˆın˘ alt¸imilor ˆıntr-un triunghi
ˆ
Intr-un triunghi se poate demonstra pentru fiecare categorie de linii importante c˘ a
sunt concurente s¸i anume:
1. cele trei mediatoare ale laturilor unui triunghi sunt concurente ˆıntr-un punct care
este centrul cercului circumscris triunghiului;
1
2 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
2. cele trei bisectoare interioare ale unui triunghi sunt concurente ˆıntr-un punct
care este centrul cercului ˆınscris ˆın triunghi;
3. cele trei ˆın˘ alt ¸imi ale unui triunghi sunt concurente ˆıntr-un punct care se numes¸te
ortocentrul triunghiului;
4. cele mediane ale unui triunghi sunt concurente ˆıntr-un punct care se numes¸te
centrul de greutate al triunghiului.
ˆ
In continuare vom demonstra concurent ¸a acestor linii importante ale triunghiului.
Vom demonstra concurent ¸a mediatoarelor unui triunghi, folosind principala pro-
prietate a punctelor de pe mediatoarea unui segment:
Toate punctele mediatoarei unui segment se afl˘ a la aceeas¸i distant ¸˘ a fat ¸˘ a de ca-
petele acestuia s¸i reciproc toate punctele din plan care se afl˘ a la distant ¸e egale de
capetele unui segment se afl˘ a pe mediatoarea acestuia.
TEOREMA 1.1
ˆ
Intr-un triunghi mediatoarele laturilor sunt concurente.
B
C
O
A
N
M
Figura 1.1: Concurent ¸a mediatoarelor
Demonstrat ¸ie.
Not˘ am cu M s¸i N mijloacele laturilor [BC] s¸i [AB] ale triunghiului ABC. Punc-
tul de intersect ¸ie al perpendicularelor ˆın M s¸i N pe laturile respective(mediatoarele
acestor laturi) va fi notat cu O. Cele dou˘ a mediatoare sunt concurente, altfel punctele
A, B, C ar fi coliniare, ceea ce este imposibil.
Folosind proprietatea punctelor de pe mediatoare de a fi la egal˘ a distant ¸˘ a fat ¸˘ a de
capetele segmentului, putem scrie
OA = OB, ON fiind mediatoarea lui [AB] s¸i
OB = OC, OM fiind mediatoarea lui [BC].
Rezult˘ a din tranzitivitatea relat ¸iei de egalitate c˘ a OA = OC, deci punctul O se
afl˘ a s¸i pe mediatoarea laturii [AC]. q.e.d.
1.1. CONCURENT¸ A LINIILOR IMPORTANTE
ˆ
INTR-UN TRIUNGHI 3
Vom demonstra concurent ¸a bisectoarelor interioare ale unui triunghi, folosind
proprietatea punctelor de pe bisectoare de a fi la egal ˘ a distant ¸˘ a fat ¸˘ a de laturile aces-
tuia.
TEOREMA 1.2
ˆ
Intr-un triunghi bisectoarele interioare sunt concurente.
B
C
A
I
C
M
P
1
B
1
N A
1
Figura 1.2: Concurent ¸a bisectoarelor
Demonstrat ¸ie. Not˘ am [AA
1
s¸i [BB
1
bisectoarele unghiurilor

BAC s¸i

ABC ale
triunghilui ABC s¸i I punctul lor de intersect ¸ie. Aceste bisectoare sunt concurente,
altfel ar fi paralele ceea ce ar ˆınsemna c˘ a unghiurile

BAA
1
s¸i

ABB
1
ar fi unghiuri
interne s¸i de aceeas¸i parte a secantei AB, iar suma m˘ asurilor lor ar fi de 180

, ceea
ce este imposibil c˘ aci suma m˘ asurilor unghiurilor triunghiului ABC este 180

.
Folosind proprietatea c˘ a numai punctele de pe bisectoare sunt egal dep˘ artate de
laturile triunghiului putem scrie:
IM = IN s¸i IM = IP, (M ∈ (AB), N ∈ (BC), P ∈ (AC), IM ⊥
AB, IN ⊥ BC, IP ⊥ AC).
Folosind proprietatea de tranzitivitatea a egalit˘ at ¸ii numerelor reale, rezult˘ a
IN = IP
deci punctul I se afl˘ a s¸i pe bisectoarea unghiului ACB. q.e.d.
De asemenea se poate demonstra:
TEOREMA 1.3
ˆ
Intr-un triunghi ˆın˘ alt ¸imile sunt concurente.
Demonstrat ¸ie. Consider˘ am un triunghi ABC, cu ˆın˘ alt ¸imile [AA
/
, [BB
/
, [CC
/
(AA
/
⊥ BC, BB
/
⊥ AC, CC
/
⊥ AB).
Paralelele prin vˆ arfurile triunghiului la laturile opuse se intersecteaz˘ a ˆın punc-
tele A
1
, B
1
, C
1
. Din congruent ¸a laturilor opuse ale paralelogramelor obt ¸inute rezult˘ a
4 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
B
C
B’
A’
B
A
C
1
1 1
A
C’
Figura 1.3: Concurent ¸a ˆın˘ alt ¸imilor
c˘ a punctele A, B, C sunt mijloacele laturilor [B
1
C
1
], [C
1
A
1
], [A
1
B
1
] ale triunghiului
A
1
B
1
C
1
(AB
1
= AC
1
, BC
1
= BA
1
, CA
1
= CB
1
).
Din AA
/
⊥ BC s¸i C
1
B
1
| BC rezult˘ a AA
/
⊥ C
1
B
1
. Analog pentru celelalte
laturi se g˘ ases¸te c˘ a BB
/
⊥ C
1
A
1
s¸i CC
/
⊥ A
1
B
1
.
Constat˘ amc˘ a ˆın˘ alt ¸imile triunghiului ABC sunt mediatoarele triunghiului A
1
B
1
C
1
.
Dar, concurent ¸a mediatoarelor a fost demonstrat˘ a, as¸a c˘ a s¸i concurent ¸a ˆın˘ alt ¸imilor
este demonstrat˘ a. q.e.d.
Pentru a demonstra concurent ¸a celor trei mediane ale unui triunghi vom reaminti
c˘ a:
-linia mijlocie ˆıntr-un triunghi este segmentul de dreapt˘ a care unes¸te mijloacele a
dou˘ a laturi ale triunghiului,
-linia mijlocie este paralel˘ a cu cea de-a treia latur˘ a a triunghiului s¸i este egal˘ a cu
jum˘ atate din lungimea ei.
TEOREMA 1.4
ˆ
Intr-un triunghi medianele sunt concurente.
Demonstrat ¸ie. Not˘ am cu A
/
, B
/
, C
/
mijloacele laturilor [BC], [AC], [AB] ale
triunghiului ABC. Punctul de intersect ¸ie al medianelor [AA
/
] s¸i [CC
/
] este G.
Vom demonstra c˘ a punctul G apart ¸ine s¸i medianei [BB
/
]. Mijloacele segmentelor
[AG], [CG] vor fi notate cu A” respectiv C”
AA” = A”G, CC” = C”G.
[A”C”] este linie mijlocie ˆın triunghiul GAC, ceea ce implic˘ a
A”C” | AC, A”C” =
1
2
AC. (1.1)
1.1. CONCURENT¸ A LINIILOR IMPORTANTE
ˆ
INTR-UN TRIUNGHI 5
A
B
C
B’
C’
C"
A’
G
A"
Figura 1.4: Concurent ¸a medianelor
De asemenea, [A
/
C
/
] este linie mijlocie ˆın triunghiul BAC s¸i se obt ¸ine:
A
/
C
/
| AC, A
/
C
/
=
1
2
AC. (1.2)
Din (1.1) s¸i (1.2), folosind tranzitivitatea relat ¸iei de paralelism s¸i a celei de egalitate,
rezult˘ a
A
/
C
/
| A”C”, A
/
C
/
= A”C”.
Deci patrulaterul A
/
C
/
A”C” este paralelogram, cu G punctul de intersect ¸ie al diago-
nalelor, ceea ce implic˘ a
A
/
G = GA”, C
/
G = GC”.
Cum AA” = A”G s¸i CC” = C”G, rezult˘ a:
AA” = A”G = GA
/
=
1
3
AA
/
s¸i
CC” = C”G = GC
/
=
1
3
CC
/
.
Am obt ¸inut astfel:
Punctul Gde intersect ¸ie al medianelor [AA
/
] s¸i [CC
/
] se afl˘ a pe fiecare dintre cele
dou˘ a mediane, la dou˘ a treimi de vˆ arf s¸i o treime de mijlocul laturii opuse.
Un rezultat asem˘ an˘ ator se poate demonstra s¸i pentru medianele [AA
/
] s¸i [BB
/
].
Cum pe [AA
/
] este un singur punct care se afl˘ a la dou˘ a treimi de vˆ arf s¸i o treime
de mijlocul laturii opuse, rezult˘ a c˘ a acesta este G, deci mediana [BB
/
] trece s¸i ea
prin punctul G. q.e.d.
6 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
1.1.2 Cercul ˆınscris ˆın triunghi, cercul circumscris s¸i exˆ anscris unui triunghi
Cercul ˆınscris ˆın triunghi
B
C
M
P
N
r
r
r
I
A
Figura 1.5: Cerc ˆınscris ˆın triunghi
DEFINIT¸ IA 1.5 1. Triunghiul care are toate laturile tangente la un cerc se numes¸te
triunghi circumscris acelui cerc.
2. Cercul care este tangent la toate laturile unui triunghi se numes¸te cerc ˆınscris
ˆın triunghi.
Centrul cercului ˆınscris ˆıntr-un triunghi, notat cu I, este punctul de intersect ¸ie al
bisectoarelor unghiurilor triunghiului. Raza cercului ˆınscris ˆıntr-un triunghi o vom
nota cu r.
Observat¸ia 1.1 1. Dac˘ a C(I; r) este cercul ˆınscris ˆın triunghiul ABC, atunci tri-
unghiul ABC este triunghiul circumscris cercului C(I; r);
2. IM = IN = IP = r, unde M, N, P sunt punctele de tangent ¸˘ a ale laturile
triunghiului la cercul ˆınscris.
PROPOZIT¸ IA 1.1
r =
2/
P
,
unde / este aria triunghiului ABC, iar P = AB + AC + BC.
Demonstrat ¸ie.
ˆ
Intr-adev˘ ar, aria triunghiului ABC este suma ariilor triunghiurilor AIB, BIC, CIA.
/ = /
AIB
+/
BIC
+/
CIA
=
AB IM
2
+
BC IN
2
+
AC IP
2
=
r P
2
.
q.e.d.
1.1. CONCURENT¸ A LINIILOR IMPORTANTE
ˆ
INTR-UN TRIUNGHI 7
Cercul circumscris unui triunghi
O
A
N
M
B C
R
R
R P
Figura 1.6: Cerc circumscris unui triunghi
DEFINIT¸ IA 1.6 1. Triunghiul care are vˆ arfurile situate pe un cerc, iar laturile
sunt coarde ale cercului se numes¸te ˆınscris ˆın cerc.
2. Cercul ˆın care se ˆınscrie un triunghi se numes¸te cerc circumscris triunghiului.
Centrul cercului circumscris unui triunghi ABC este punctul de intersect ¸ie al medi-
atoarelor laturilor triunghiului, notat cu O.
Raza cercului circumscris se noteaz˘ a cu R.
Not˘ am cercul circumscris triunghiului ABC cu C(O; R).
1. Triunghiul ABC este triunghiul inscris in cercul C(O; R);
2. OA = OB = OC = R.
PROPOZIT¸ IA 1.2 Simetricele ortocentrului triunghiului fat ¸˘ a de mijloacele laturi-
lor triunghiului apart ¸in cercului circumscris triunghiului.
PROPOZIT¸ IA 1.3 Simetricele ortocentrului triunghiului fat ¸˘ a de laturile triunghiu-
lui apart ¸in cercului circumscris triunghiului.
Demonstrat ¸ie. Fie A
2
punctul ˆın care ˆın˘ alt ¸imea AA
1
intersecteaz˘ a cercul circum-
scris triunghiului.
Deoarece m(

BHA
1
) = m(

BCA)) = m(

AA
2
B) rezult˘ a triunghiul A
2
BH isos-
cel cu BA
1
ˆın˘ alt ¸ime, mediana, mediatoare, adic˘ a HA
1
= A
1
A
2
.
q.e.d.
8 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
A
B
C
A
A
1
2
H
O
Figura 1.7:
PROPOZIT¸ IA 1.4
R =
abc
4/
,
unde a, b, c sunt lungimile laturilor, iar / este aria triunghiului ABC.
Demonstrat ¸ie.
Formula de calcul pentru raza cercului circumscris se obt ¸ine astfel:
O
A
B
C
E
h
D
Figura 1.8: Raza cercului circumscris
Prin vˆ arful A al triunghiului se construies¸te diametrul cercului circumscris, notat
cu AE. Se obt ¸ine astfel triunghiul dreptunghic ABE (triunghi ˆınscris ˆın semicerc).
Prin construirea ˆın˘ alt ¸imii din punctul A se obt ¸ine triunghiul dreptunghic ADC ase-
menea cu ABE conform cazului UU. Not˘ am lungimea acestei ˆınalt ¸imi cu h.
Laturile celor dou˘ a triunghiuri asemenea sunt proport ¸ionale:
AE
AC
=
AB
AD
⇒ 2Rh = AC AB ⇒ R =
AC AB
2h
.
1.1. CONCURENT¸ A LINIILOR IMPORTANTE
ˆ
INTR-UN TRIUNGHI 9
Dar, aria triunghiului ABC, notat˘ a cu /, este / =
h BC
2
, de unde rezult˘ a :
h =
2/
BC
.
ˆ
Inlocuind h ˆın expresia lui R se obt ¸ine formula de calcul a razei cercului circumscris
triunghiului ABC,
R =
abc
4/
.
q.e.d.
O legatur˘ a ˆıntre raza cercului ˆınscris s¸i raza cercului circumscris unui triunghi este
dat˘ a de relat ¸ia lui Euler.
PROPOZIT¸ IA 1.5 Relat¸ia lui Euler
d
2
= R(R −2r)
unde d este distant ¸a dintre centrul cercului circumscris s¸i centrul cercului ˆınscris
ˆıntr-un triunghi, R raza cercului circumscris s¸i r raza cercului ˆınscris ˆın triunghi.
Demonstrat ¸ie. Fie D punctul ˆın care bisectoarea [AI intersecteaz˘ a cercul circum-
B
A
C
I
D
E
F
O
I’
Figura 1.9: Relat ¸ia lui Euler
scris triunghiului ABC s¸i fie punctele ¦E, F¦ = C(O, R) ∩ OI. Din triunghiul
ABD rezult˘ a BD = 2Rsin
A
2
, iar din triunghiul dreptunghic AI
/
I
AI =
r
sin
A
2
.
Dar [AI s¸i [BI sunt bisectoarele unghiurilor BAC s¸i ABC, se obt ¸ine BD = ID.
10 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
Folosind puterea punctului I fat ¸˘ a de cercul C(O, R), din ultimele relat ¸ii rezult˘ a
2Rr = ID IA = IE IF = (R −OI)(R + OI) = R
2
−IO
2
q.e.d.
Se poate vedea c˘ a s¸i inegalitatea lui Euler
R > 2r
este verificat˘ a.
Cercuri exˆ anscrise unui triunghi
A
B C
A
A
1
2
Figura 1.10: Cerc exˆ anscris unui triunghi
DEFINIT¸ IA 1.7 Un cerc tangent unei laturi a unui triunghi s¸i prelungirilor celor-
lalte dou˘ a laturi se numes¸te triunghi exˆ anscris triunghiului.
Centrul unui cerc exˆ anscris unui triunghi se afl˘ a la intersect ¸ia bisectoarelor celor
dou˘ a unghiuri exterioare s¸i a bisectoarei unghiului interior neadiacent cu ele.
Exist˘ a 3 cercuri exˆ anscrise unui triunghi.
Proprietate
Punctele de tangent ¸˘ a ale cercului exˆ anscris s¸i cercului ˆınscris ˆıntr-un triunghi sunt
simetrice fat ¸˘ a de mijlocul laturii la care sunt tangente amˆ andou˘ a.
TEOREMA 1.5 Fie triunghiul ABC. Dac˘ a M, N, P sunt punctele de tangent ¸˘ a ale
cercurilor exˆ anscrise cu laturile triunghiului, atunci AM, BN, CP sunt concurente
ˆın punctul care se numes¸te punctul lui Nagel.
1.2. TEOREMELE MENELAUS S¸ I CEVA 11
1.2 Teoremele MENELAUS s¸i CEVA
1.2.1 Teorema lui Menelaus
Teorema lui Menelaus este una dintre teoremele clasice ale geometriei.
De-a lungul anilor ea a fost demonstrat˘ a prin diverse metode folosind rezultatele
din geometria sintetic˘ a, dar s¸i cu metoda analitic˘ a , ¸ cu metoda vectorial˘ a s¸i cu ajutorul
transform˘ arilor geometrice, al omotetiei.
TEOREMA 1.6 (TEOREMA LUI MENELAUS)
Fie un triunghi ABC, M ∈ (BC, N ∈ (AC), P ∈ (AB).Dac˘ a punctele M, N, P
sunt coliniare, atunci:
MB
MC

CN
NA

AP
PB
= 1. (1.3)
Demonstrat ¸ie. Se construies¸te prin C paralela cu dreapta d care cont ¸ine punctele
M, N, P. Aceasta intersecteaz˘ a AB ˆın punctul notat cu R.
B
C
d
N
A
R
P
M
Figura 1.11: Teorema lui Menelaus
Se aplic˘ a teorema lui Thales ˆın triunghiul BMP cu CR | MP:
MB
MC
=
PB
PR
, (1.4)
iar ˆın triunghiul ARC cu PN | RC rezult˘ a:
CN
NA
=
PR
PA
. (1.5)
Din relat ¸iile (1.4) s¸i (1.5) rezult˘ a:
MB
MC

CN
NA

AP
PB
=
PB
PR

PR
PA

AP
PB
= 1.
q.e.d.
12 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
B
C
A
M
d
T
N
P
S
R
Figura 1.12: Teorema lui Menelaus
O alt˘ a demonstrat ¸ie a teoremei lui Menelaus, folosind geometria sintetic˘ a:
Demonstrat ¸ie. Fie triunghiul ABC s¸i transversala d care se intersecteaz˘ a cu latu-
rile triunghiului ˆın punctele M ∈ (BC, N ∈ (AC), P ∈ (AB).
Construim CT ⊥ d, BS ⊥ d, AR ⊥ d, lungimile acestor segmente reprezentˆ and
distant ¸ele de la vˆ arfurile triunghiului la transversala d, vor fi notate cu CT = d
C
,
BS = d
B
, AR = d
A
.
Se formeaz˘ a astfel perechile de triunghiuri dreptunghice asemenea:
∆ARP ∼ ∆BPS, ∆BSM ∼ ∆CTM, ∆NCT ∼ ∆ARN
pentru care scriem proport ¸ionalitatea laturilor:
d
A
d
B
=
AP
BP
;
d
B
d
C
=
MB
MC
;
d
C
d
A
=
NC
NA
.
ˆ
Inmult ¸ind aceste relat ¸ii membru cu membru se va obt ¸ine relat ¸ia lui Menelaus.
q.e.d.
Vom prezenta ˆın continuare reciproca teoremei lui Menelaus:
TEOREMA 1.7 Fie un triunghi ABC, M ∈ (BC, N ∈ (AC), P ∈ (AB) astfel
ˆıncˆ at are loc relat ¸ia:
MB
MC

CN
NA

AP
PB
= 1. (1.6)
Atunci punctele M, N, P sunt coliniare.
Demonstrat ¸ie. Dreapta MN se intersecteaz˘ a cu AB ˆın punctul pe care-l not˘ am
cu P
1
. Punctele M, N, P
1
fiind coliniare, aplic˘ am teorema lui Menelaus s¸i obt ¸inem:
MB
MC

CN
NA

AP
1
BP
1
= 1. (1.7)
1.2. TEOREMELE MENELAUS S¸ I CEVA 13
Din relat ¸iile (1.6), (1.7) rezult˘ a
AP
1
BP
1
=
AP
PB
adic˘ a P = P
1
. Deci punctele M, N, P sunt coliniare. q.e.d.
Teorema lui Menelaus se poate demonstra s¸i ˆın cazul M ∈ (BC, N ∈ (AC, P ∈
(AB.
TEOREMA 1.8 Fie un triunghi ABC, M ∈ (BC, N ∈ (AC, P ∈ (AB. Dac˘ a
punctele M, N, P sunt coliniare, atunci:
MB
MC

CN
NA

AP
PB
= 1. (1.8)
Demonstrat ¸ie. Construim dreapta d care se intersecteaz˘ a cu (BC ˆın punctul M,
cu (AC ˆın N s¸i cu (AB ˆın P. Ducem prin C paralela la d care se intersecteaz˘ a cu
AB ˆın R.
A
M
C
N
P
B
d
R
Figura 1.13:
Aplic˘ am teorema lui Thales
• ˆın triunghiul BMP cu CR | MP:
MB
MC
=
PB
PR
, (1.9)
• ˆın triunghiul APN cu PN | RC:
CN
NA
=
PR
PA
. (1.10)
Din relat ¸iile (1.9) s¸i (1.10) rezult˘ a:
MB
MC

CN
NA

AP
PB
=
PB
PR

PR
PA

AP
PB
= 1.
q.e.d.
14 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
ˆ
In continuare vom prezenta teorema lui Menelaus pentru un patrulater:
TEOREMA 1.9 Fie ABCD un patrulater s¸i punctele M ∈ (CB, N ∈ (AB), P ∈
(DC), Q ∈ (AD. Dac˘ a punctele M, N, P, Q sunt coliniare, atunci
MC
MB

BN
NA

AQ
QD

PD
PC
= 1. (1.11)
Demonstrat ¸ie. Not˘ am cu d dreapta care cont ¸ine punctele M, N, P, Q. Se con-
struiesc paralele la dreapta d prin punctele B s¸i A care se intersecteaz˘ a cu (CD ˆın
punctele R s¸i S.
P
d
R
A
D
Q
N
S
M
B
C
Figura 1.14: Teorema lui Menelaus ˆın patrulater
Aplic˘ am teorema lui Thales
• ˆın triunghiul CMP cu BR | MP:
MC
MB
=
PC
PR
, (1.12)
• ˆın triunghiul ADS cu PQ | AS:
AQ
QD
=
PS
PD
. (1.13)
Dreptele BR | NP | AS t˘ aiate de secantele AB s¸i CS determin˘ a proport ¸ionalitatea
segmentelor:
BN
NA
=
PR
PS
. (1.14)
Din relat ¸iile (1.12), (1.13), (1.14) se obt ¸ine:
MB
MC

BN
NA

AQ
QD

PD
PC
=
PC
PR

PR
PS

PS
PD

PD
PC
= 1.
q.e.d.
1.2. TEOREMELE MENELAUS S¸ I CEVA 15
ˆ
In acelas¸i mod se poate demonstra o relat ¸ie ca cea din teorema lui Menelaus pentru
un poligon cu n > 4 laturi convex sau concav.
1.2.2 Teorema lui Ceva
Teorema lui Ceva este un rezultat din geometria triunghiului, cu aplicat ¸ii ˆın geome-
tria proiectiv˘ a. A fost descoperit˘ a de matematicianul italian Giovanni Ceva, care a
formulat-o s¸i a demonstrat-o ˆın 1678 ˆın lucrarea De lineis rectis se invicem secanti-
bus statica constructio.
Se pare c˘ a aceast˘ a teorem˘ a era cunoscut˘ a, cu multe secole ˆınainte (secolul al XI-
lea) de unii matematicieni arabi (Yusuf Al-Mu’taman ibn Hud).
TEOREMA 1.10 (TEOREMA LUI CEVA)
Fie triunghiul ABC s¸i D, E, F trei puncte diferite de vˆ arfurile triunghiului, aflate
respectiv pe laturile acestuia [BC], [CA], [AB]. Dac˘ a dreptele AD, BE s¸i CF sunt
concurente atunci:
AF
FB

BD
DC

CE
EA
= 1. (1.15)
B
C
D
E
F
A
M
Figura 1.15: Teorema lui Ceva
Demonstrat ¸ie. Not˘ am cu M punctul de intersect ¸ie al dreptelor AD, BE s¸i CF.
Aplic˘ am teorema lui Menelaus pentru:
-triunghiul ABD cu secanta CF
CB
CD

MD
MA

FA
FB
= 1, (1.16)
de unde se obt ¸ine:
MD
MA
=
FB
FA

CD
CB
; (1.17)
16 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
-ˆın triunghiul ADC cu secanta BE
BC
BD

MD
MA

AE
EC
= 1. (1.18)
Din relat ¸iile (1.17) s¸i (1.18) se obt ¸ine:
BC
BD

FB
FA

CD
CB

AE
EC
= 1,
adic˘ a relat ¸ia din teorem˘ a. q.e.d.
ˆ
Intr-un triunghi dreapta care unes¸te un vˆ arf al acestuia cu un punct de pe latura
opus˘ a se numes¸te cevian˘ a.
TEOREMA 1.11 (Reciproca teoremei lui Ceva)
Dac˘ a AD, BE, CF sunt trei ceviene ˆın triunghiul ABC s¸i
AF
FB

BD
DC

CE
EA
= 1. (1.19)
atunci cevienele sunt concurente.
Demonstrat ¸ie. Demonstrat ¸ia se face prin reducere la absurd.
Presupunem c˘ a AD nu trece prin punctul M, ¦M¦ = CF ∩ BE. Fie N punctul
de intersect ¸ie dintre AM s¸i BC, AM ∩ BC = ¦N¦. Aplicˆ and teorema lui Ceva
pentru punctele E, F s¸i N s¸i comparˆ and cu relat ¸ia din enunt ¸ obt ¸inem c˘ a M = N.
q.e.d.
1.2.3 Teorema lui VAN AUBEL
TEOREMA 1.12 (TEOREMA LUI VAN AUBEL)
Fie un triunghi ABC, D ∈ (BC), E ∈ (AC), F ∈ (AB). Dac˘ a AD, BE, CF
sunt concurente ˆın M atunci
EA
EC
+
FA
FB
=
MA
MD
. (1.20)
Demonstrat ¸ie. Se aplic˘ a teorema lui Menelaus:
ˆın triunghiul ABD cu secanta FC
FB
AF

AM
MD

DC
BC
= 1, (1.21)
de unde rezult˘ a
AM
MD

DC
BC
=
AF
FB
. (1.22)
1.3. PATRULATERE INSCRIPTIBILE 17
A
B C
D
M
E
F
Figura 1.16: Teorema lui Van Aubel
s¸i ˆın triunghiul ADC cu secanta BE
CE
AE

AM
MD

BD
BC
= 1 (1.23)
de unde rezult˘ a:
AM
MD

BD
BC
=
AE
CE
. (1.24)
Adun˘ am relat ¸iile (1.22) s¸i (1.24):
AM
MD

DC
BC
+
BD
BC

==
AF
FB
+
AE
CE

EA
EC
+
FA
FB
=
MA
MD
.
q.e.d.
1.3 Patrulatere inscriptibile
Dac˘ a ˆın cazul triunghiului ˆıntotdeauna exist˘ a un cerc circumscris acestuia, ˆın cazul
patrulaterelor nu se aplic˘ a acest rezultat, adic˘ a nu orice patrulater poate fi ˆınscris
ˆıntr-un cerc.
DEFINIT¸ IA 1.8 1. Patru puncte (sau mai multe) se numesc puncte concilice dac˘ a
exist˘ a un cerc c˘ aruia s˘ a-i apart ¸in˘ a toate cele patru puncte.
2. Un patrulater se numes¸te inscriptibil dac˘ a cele patru vˆ arfuri ale sale sunt puncte
conciclice.
18 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
O
A
B
C
D
Figura 1.17: Patrulater inscriptibil
PROPOZIT¸ IA 1.6 Propriet˘ at ¸i ale patrulaterului inscriptibil
1.
ˆ
Intr-un patrulater inscriptibil, unghiurile opuse sunt suplementare.
2. Unghiurile formate de diagonale cu dou˘ a laturi opuse sunt congruente.
Demonstrat ¸ia acestor afirmat ¸ii este imediat˘ a folosind m˘ arimea arcelor subˆ antinse
de aceste unghiuri.
Reciprocele acestor afirmat ¸ii, de asemenea, se pot demonstra us¸or.
PROPOZIT¸ IA 1.7 Un patrulater este inscriptibil dac˘ a s¸i numai dac˘ a mediatoarele
laturilor sale sunt concurente.
Demonstrat ¸ie. “⇒” Se consider˘ a un un patrulater ABCD, care este inscriptibil,
O
A
B
C
D
Figura 1.18: Patrulater inscriptibil
adic˘ a exist˘ a un cerc C(O, r) care cont ¸ine punctele A, B, C, D. Atunci
OA = OB = OC = OD = r,
deci punctul O se afl˘ a pe mediatoarele segmentelor [AB], [BC], [AC], [AD].
1.3. PATRULATERE INSCRIPTIBILE 19
“⇐” Se consider˘ a patrulaterul ABCD, cu mediatoarele laturilor sale [AB], [BC],
[AC], [AD], concurente ˆın punctul O.
Atunci folosind proprietatea punctelor de pe mediatoarea unui segment de a se
afla la aceeas¸i distant ¸˘ a fat ¸˘ a de capetele lui se obt ¸ine
OA = OB = OC = OD = r,
adic˘ a vˆ arfurile lui se afl˘ a pe cercul cu centrul ˆın punctul O s¸i raz˘ a r. q.e.d.
Cazuri particulare de patrulatere inscriptibile:
1. Dreptunghiul, p˘ atratul sunt patrulatere inscriptibile;
2. Un trapez este inscriptibil dac˘ a s¸i numai dac˘ a este isoscel.
1.3.1 Teorema lui Ptolemeu
Inegalitatea lui Ptolemeu
ˆ
In orice patrulater convex ABCD are loc relat ¸ia:
AC BD ≤ AB CD + BC AD.
TEOREMA 1.13 (TEOREMA LUI PTOLEMEU)
Patrulaterul convex ABCD este inscriptibil dac˘ a s¸i numai dac˘ a
AC BD = AB CD + BC AD.(Relat ¸ia lui Ptolemeu) (1.25)
A
B
C
D
K
Figura 1.19: Teorema lui Ptolemeu
Demonstrat ¸ie. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Pe diagonala AC se consi-
der˘ a punctul K astfel ˆıncˆ at

ABK =

CBD.

ABK +

CBK =

ABC =

CBD +

ABD ⇒

CBK =

ABD.
20 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
Se observ˘ a c˘ a triunghiurile ABK ∼ DBC, de unde rezult˘ a
AK
CD
=
AB
BD
, (1.26)
iar triunghiul ABD ∼ KBC, cu
CK
DA
=
BC
BD
. (1.27)
Putem scrie:
AK BD = AB CD
CK BD = AD BC
s¸i adunˆ and aceste relat ¸ii obt ¸inem relat ¸ia lui Ptolemeu. q.e.d.
Observat¸ia 1.2 Se pot deplasa punctele A, B, C, D pe cerc oricum, dar ca relat ¸ia
lui Ptolemeu s˘ a se verifice este necesar ca AC s¸i BD s˘ a r˘ amˆ an˘ a diagonale.
ˆ
In cazul ˆın care ABCD este dreptunghi, relat ¸ia lui Ptolemeu devine teorema lui
PITAGORA.
1.4 Patrulatere circumscriptibile
DEFINIT¸ IA 1.9 1. Un patrulater care are cele patru laturi tangente unui cerc se
numes¸te patrulater circumscris cercului.
2. Un patrulater spunem c˘ a este circumscriptibil dac˘ a poate fi circumscris unui
cerc.
Nu putem spune c˘ a orice patrulater este circumscriptibil.
PROPOZIT¸ IA 1.8 Un patrulater poate fi circumscris unui cerc dac˘ a s¸i numai dac˘ a
bisectoarele unghiurilor sale sunt concurente.
Demonstrat ¸ie. “⇒” Consider˘ am un patrulater ABCD circumscris unui cerc,
adic˘ a laturile sale [AB], [BC], [AC], [AD] sunt tangente la un cerc C(O, r). Atunci
d(O, AB) = d(O, BC) = d(O, CD) = d(O, AD) = r,
deci punctul O se afl˘ a pe bisectoarele unghiurilor A, B, C, D.
“⇐” Se consider˘ a patrulaterul ABCD, cu bisectoarele unghiurilor sale concu-
rente ˆın punctul O.
1.4. PATRULATERE CIRCUMSCRIPTIBILE 21
A
B
O
D
C
Figura 1.20: Patrulater circumscris
Atunci folosind proprietatea punctelor de pe bisectoare de a se afla la aceeas¸i
distant ¸˘ a fat ¸˘ a de laturile unghiului se obt ¸ine
d(O, AB) = d(O, BC) = d(O, CD) = d(O, AD) = r,
adic˘ a cercul cu centrul ˆın punctul O s¸i raz˘ a r este tangent fiec˘ arei laturi a patrulate-
rului.
q.e.d.
PROPOZIT¸ IA 1.9 Un patrulater este circumscriptibil dac˘ a s¸i numai dac˘ a suma
lungimilor laturilor opuse este aceeas¸i,
AB + CD = AD + BC.
Aceasta proprietate poate fi us¸or demonstrat˘ a, deoarece s¸tim c˘ a tangentele duse dintr-
un punct la un cerc au aceeas¸i lungime.
PROPOZIT¸ IA 1.10 1. Dac˘ a un patrulater circumscris unui cerc este trapez, atunci
punctele de contact cu cercul ale bazelor s¸i centrul cercului sunt colineare.
2. Dac˘ a trapezul este isoscel, atunci lungimea diametrului cercului ˆınscris ˆın tra-
pez este media geometric˘ a a lungimii bazelor.
Demonstrat ¸ie.
1.Triunghiurile ∆DEO ≡ ∆DIO sunt congruente, pentru c˘ a sunt dreptunghice
s¸i au laturile respectiv egale.
22 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
C
O
F
A E D
B
I
Figura 1.21: Trapez circumscris
Congruente sunt s¸i triunghiurile ∆OIC ≡ ∆OFC (se poate demonstra tot folo-
sind cazul 3 de congruent ¸˘ a a triunghiurilor). Obt ¸inem astfel congruent ¸a unghiurilor

EOD ≡

DOI s¸i

IOC ≡

COF.Dar triunghiul DOC este dreptunghic cu unghiul
drept

DOC. Atunci se observ˘ a c˘ a unghiul

EOF este alungit, adic˘ a m˘ asura lui este
180

, ceea ce ne arat˘ a coliniaritatea celor trei puncte.
2.
ˆ
In triunghiul dreptunghic DOC segmentul OI este ˆın˘ alt ¸ime pe ipotenuz˘ a s¸i cum
DI = DE, CI = CF obt ¸inem
DE CF = OI
2
= r
2
; AE BF = r
2
.
Dac˘ a trapezul este isoscel se obt ¸ine proprietatea anunt ¸at˘ a. q.e.d.
1.4.1 Cercul lui Euler
Cercul lui Euler sau cercul celor 9 puncte este cercul ce trece prin mijloacele laturilor
unui triunghi ; picioarele ˆınˆ alt ¸imilor ; mijloacele segmentelor cuprinse ˆıntre vˆ arfuri
s¸i ortocentru.
Centrul lui se g˘ ases¸te la mijlocul segmentului HO ( H este ortocentrul; O este-
centrul cercului circumscris) s¸i are raza egal˘ a cu jum˘ atatea razei cercului circumscris.
Vom demonstra conciclitatea celor 9 puncte ˆın capitolul urm˘ ator, folosind trans-
form˘ arile geometrice.
1.5. PROBLEME DE COLINIARITATE 23
1.5 Probleme de coliniaritate
1.5.1 Metode de demonstrare a coliniarit˘ at¸ii unor puncte
Coliniaritatea a trei puncte se poate demonstra prin mai multe metode:
1. folosind identitatea AB = AC + CB, unde AB, AC, BC sunt segmente de
dreapt˘ a;
2. utilizˆ and reciproca teoremei unghiurilor opuse la vˆ arf;
3. cu ajutorul unghiului alungit;
4. identificarea apartenent ¸ei punctelor la o dreapt˘ a remarcabil˘ a (linie mijlocie, me-
diatoare, bisectoare, etc.) ˆın configurat ¸ia respectiv˘ a.
5. folosind postulatul lui Euclid: Printr-un punct exterior unei drepte se poate duce
o paralel˘ a s¸i numai una la acea dreapt˘ a.
6. cu ajutorul propriet˘ at ¸ilor paralelogramului;
7. folosind unicitatea perpendicularei dintr-un punct pe o dreapt˘ a;
8. utilizˆ and reciproca teoremei lui Menelaus;
9. prin utilizarea axiomei 6 de incidenta (sau de situare): Dac˘ a dou˘ a plane distincte
au un punct comun atunci intersect ¸ia lor este o dreapt˘ a;
10. prin metoda analitic˘ a;
11. prin metoda vectorial˘ a;
12. folosind transform˘ ari geometrice;
13. folosind numerele complexe: punctele M
1
(z
1
), M
2
(z
2
), M
3
(z
3
) sunt colineare
dac˘ a s¸i numai dac˘ a
z
3
−z
1
z
2
−z
1
∈ R.
1.5.2 Teorema lui Euler, dreapta lui Simpson
Dreapta lui Euler
TEOREMA 1.14
ˆ
In orice triunghi ortocentrul H, centrul de greutate G s¸i centrul
cercului circumscris triunghiului sunt coliniare.
24 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
Dreapta determinat˘ a de cele trei puncte se numes¸te dreapta lui Euler.
Demonstrat ¸ie. a)Dac˘ a triunghiul ABC este isoscel sau dreptunghic, atunci cele
trei puncte se afl˘ a pe o median˘ a.
b)
ˆ
In cazul triunghiului oarecare ABC, not˘ am cu A
1
, B
1
picioarele ˆın˘ alt ¸imilor din
vˆ arfurile As¸i B, iar picioarele medianelor din aceste vˆ arfuri sunt A
/
s¸i B
/
. Triunghiu-
rile HAB s¸i OA
/
B
/
sunt asemenea pentru c˘ a au laturile paralele. Folosind teorema
fundamental˘ a a asem˘ an˘ arii se obt ¸ine:
HA
OA
/
=
HB
OB
/
=
AB
A
/
B
/
= 2 ⇒
HA
OA
/
= 2.
Dar punctul G ˆımparte mediana ˆın raportul
AG
GA

= 2. Atunci triunghiurile OGA
/
s¸i
B
A
A
1
H
G
O
C
B
1
B’
A’
Figura 1.22:
HGA sunt asemenea conform cazului al doilea de asem˘ anare s¸i rezult˘ a

OGA
/
=

AGH,
ceea ce implic˘ a coliniaritatea punctelor O, G, H. q.e.d.
Dreapta lui Simpson
TEOREMA 1.15 Proiect ¸iile ortogonale ale unui punct de pe cercul circumscris tri-
unghiului ABC pe laturile acestuia sunt coliniare.
Dreapta care cont ¸ine punctele coliniare din teorema anterioar˘ a se numes¸te dreapta
lui Simpson.
Demonstrat ¸ie. Consider˘ am un punct M pe cercul circumscris triunghiului ABC
s¸i not˘ am proiect ¸iile ortogonale ale acestuia pe laturile BC, AC, AB cu D, E, respec-
tiv F.
1.5. PROBLEME DE COLINIARITATE 25
B C
D
E
M A
F
Figura 1.23: Dreapta lui Simpson
Patrulaterele AEMF, FBDM sunt inscriptibile pentru c˘ a au unghiurile opuse
suplementare, dar s¸i MEDC este inscriptibil.
Atunci

DEC =

DMC = 90

DCM = 90

FAM =

FMA =

FEA.
Obt ¸inem

DEC =

FEA, care sunt unghiuri opuse la vˆ arf, ceea ce implic˘ a coliniari-
tatea punctelor D, E, F.
q.e.d.
1.5.3 Relat¸ia lui Carnot
TEOREMA 1.16 (TEOREMA LUI CARNOT)
Fie un triunghi ABC, D ∈ (BC), E ∈ (AC), F ∈ (AB).Perpendicularele ˆın D
pe (BC), ˆın E pe (AC) s¸i ˆın F pe (AB) sunt concurente dac˘ a s¸i numai dac˘ a
DB
2
−DC
2
+ EC
2
−EA
2
+ FA
2
−FB
2
= 0. (1.28)
Relat ¸ia (1.28) se numes¸te relat¸ia lui Carnot.
Demonstrat ¸ie. “⇒” Presupunemc˘ a perpendicularele ˆın D pe (BC), ˆın E pe (AC)
s¸i ˆın F pe (AB) sunt concurente. Se formeaz˘ a triunghiurile dreptunghice DMB,
DMC, EMC, EMA, AMF, FMB pentru care vom scrie teorema lui Pitagora
obt ¸inˆ and relat ¸iile:
BM
2
= MD
2
+ DB
2
; (1.29)
CM
2
= MD
2
+ DC
2
; (1.30)
26 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
A
B
C
E
F
D
M
Figura 1.24: Relat ¸ia lui Carnot
CM
2
= ME
2
+ EC
2
; (1.31)
AM
2
= ME
2
+ EA
2
; (1.32)
AM
2
= FA
2
+ FM
2
; (1.33)
BM
2
= FM
2
+ FB
2
. (1.34)
Scazˆ and relat ¸iile dou˘ a cˆ ate dou˘ a obt ¸inem:
BM
2
−CM
2
= DB
2
−DC
2
;
CM
2
−AM
2
= EC
2
−EA
2
;
AM
2
−BM
2
= FA
2
−FB
2
.
Vom aduna aceste trei relat ¸ii s¸i se va obt ¸ine relat ¸ia lui Carnot.
“ ⇐
//
Presupunem c˘ a relat ¸ia lui Carnot este adev˘ arat˘ a, dar perpendicularele pe
laturile triunghiului construite ˆın punctele D, E, F nu sunt concurente.
Perpendicularele construite ˆın dou˘ a dintre aceste puncte sunt concurente, de exem-
plu cea construit˘ a ˆın punctul D s¸i cea din E. Punctul lor de concurent ¸˘ a va fi M.
Not˘ am proiect ¸ia punctului M pe latura AB cu N. Conform implicat ¸iei directe
care a fost demonstrat˘ a, putem scrie relat ¸ia lui Carnot pentru punctele N, E, D:
DB
2
−DC
2
+ EC
2
−EA
2
+ NA
2
−NB
2
= 0. (1.35)
Conform ipotezei:
DB
2
−DC
2
+ EC
2
−EA
2
+ FA
2
−FB
2
= 0. (1.36)
1.6. PROBLEME DE CONCURENT¸
˘
A 27
A
B
C
E
D
M
N
F
Figura 1.25:
Sc˘ azˆ and (1.28) s¸i (1.36), rezult˘ a:
NA
2
−NB
2
= FA
2
−FB
2
.
Not˘ am BN = m, NF = x, AF = n s¸i relat ¸ia anterioar˘ a va fi
(n + x)
2
−m
2
= n
2
−(m + x)
2
ceea ce implic˘ a x = 0, adic˘ a punctele N, F coincid. q.e.d.
1.6 Probleme de concurent¸˘ a
1.6.1 Metode de demonstrare a concurent¸ei unor drepte
Pentru a demonstra concurent ¸a a dou˘ a sau mai multe drepte putem folosi una dintre
urm˘ atoarele metode:
1. folosind definit ¸ia dreptelor concurente, adic˘ a s˘ a ar˘ atam c˘ a exist˘ a un punct co-
mun dreptelor;
2. concurent ¸a a trei drepte const˘ a ˆın a ar˘ ata c˘ a punctul de intersect ¸ie a dou˘ a drepte
apart ¸ine s¸i celei de a treia drepte;
3. pentru a demonstra concurent ¸a a trei drepte putem s˘ a folosim teoremele referi-
toare la concurent ¸a liniilor importante ˆın triunghi;
4. folosind reciproca teoremei lui Ceva;
5. prin metoda analitic˘ a, folosind ecuat ¸iile analitice ale dreptelor;
6. pentru concurent ¸a a trei drepte, demonstr˘ am c˘ a se intersecteaz˘ a dou˘ a cˆ ate dou˘ a
s¸i aria poligonului obt ¸inut este 0.
28 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
1.6.2 Teoremele lui Gergonne
TEOREMA 1.17 (TEOREMA LUI GERGONNE)
Fie un triunghi ABC, D ∈ (BC), E ∈ (AC), F ∈ (AB). Dac˘ a AD, BE s¸i CF
sunt concurente ˆın punctul M atunci:
DM
AD
+
EM
BE
+
FM
CF
= 1. (1.37)
Demonstrat ¸ie. Not˘ am cu h
a
distant ¸a de la punctul A la BC; cu d
a
distant ¸a de
la punctul M la BC; /
BMC
aria triunghiului BMC s¸i cu /
ABC
aria triunghiului
ABC.
A
B
C
E
D
F
M
G I
Figura 1.26: Teorema lui Gergonne
Se observ˘ a c˘ a
/
BMC
/
ABC
=
d
a
h
a
(au aceeas¸i baz˘ a).
Se construiesc ˆın˘ alt ¸imile AG pentru triunghiul ABC s¸i MI pentru triunghiul
BMC. Se formeaz˘ a astfel triunghiurile asemenea AGD s¸i MID, pentru care putem
scrie:
d
a
h
a
=
MD
AD
. (1.38)
Se obt ¸ine:
/
BMC
/
ABC
=
MD
AD
(1.39)
Prin procedee analoage se pot obt ¸ine:
/
AMB
/
ABC
=
MF
CF
; (1.40)
/
AMC
/
ABC
=
ME
BE
(1.41)
1.6. PROBLEME DE CONCURENT¸
˘
A 29
adunˆ and relat ¸iile (1.39), (1.40), (1.41) vom obt ¸ine:
1 =
/
BMC
/
ABC
+
/
AMC
/
ABC
+
/
AMB
/
ABC
=
DM
AD
+
EM
BE
+
FM
CF
.
q.e.d.
TEOREMA 1.18 (PUNCTUL LUI GERGONNE)
Fie cercul ˆınscris ˆın triunghiul ABC. Dac˘ a M, N, P sunt punctele de tangent ¸˘ a
ale cercului cu laturile triunghiului, atunci AM, BN, CP sunt concurente ˆın punctul
lui Gergonne.
Pentru demonstrat ¸ie se foloses¸te reciproca teoremei lui Ceva.
1.6.3 Teorema lui Steiner
Reamintim c˘ a o cevian˘ a ˆıntr-un triunghi este dreapta determinat˘ a de un vˆ arf al triun-
ghiului s¸i un punct de pe latura opus˘ a.
Ceviene izogonale sunt cevienele egal ˆınclinate fat ¸˘ a de laturile care pleac˘ a din
acelas¸i vˆ arf cu ele.
TEOREMA 1.19 (TEOREMA LUI STEINER) Dac˘ a AM, AN sunt ceviene izogo-
nale ˆın triunghiul ABC atunci are loc relat ¸ia:
AB
2
AC
2
=
BM BN
CM CN
(1.42)
C
A
B
N
M
E
F
D
Figura 1.27: Teorema lui Steiner
Demonstrat ¸ie. Prin vˆ arfurile B , respectiv C ale triunghiului ABC construim
paralele la laturile opuse. Se obt ¸ine astfel paralelogramul ABDC.
Not˘ am ¦E¦ = AM ∩ BD s¸i ¦F¦ = AN ∩ CD.
Cu teorema fundamental˘ a a asem˘ an˘ arii se obt ¸ine c˘ a
BE
AC
=
BM
CM
s¸i
AB
CF
=
BN
CN
.
30 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
Relat ¸ia de demonstrat devine
BE
CF
=
AB
AC
, adev˘ arat˘ a din asem˘ anarea triunghiuri-
lor ABE s¸i ACF.
q.e.d.
Un exemplu de ceviene izogonale sunt ˆınalt ¸imea dintr-un vˆ arf s¸i diametrul cercu-
lui circumscris triunghiului, dus din vˆ arful respectiv.
O
A
B
C
E
h
D
Figura 1.28: Ceviene izogonale
1.7 Relat¸ii metrice ˆın triunghi s¸i patrulater
1.7.1 Teorema Pitagora generalizat˘ a
Este bine cunoscut˘ a teorema lui Pitagora, care se aplic˘ a ˆın triunghiuri dreptunghice.
Acumprezent˘ amgeneralizarea ei, numit˘ a s¸i teorema cosinusului, care se poate aplica
ˆın orice triunghi.
TEOREMA 1.20 Dac˘ a ˆın triunghiul ABC,
ˆ
C este un unghi ascut ¸it s¸i D = pr
BC
A,
atunci:
AB
2
= AC
2
+ BC
2
−2BC DC.
Demonstrat ¸ie. Vom discuta 3 cazuri:
a) unghiul
ˆ
B este ascut ¸it, not˘ am cu D = pr
BC
A, atunci D ∈ (BC).
Triunghiurile ABD s¸i ADC sunt dreptunghice s¸i vom aplica teorema Pitagora:
AB
2
= AD
2
+ BD
2
(1.43)
AD
2
= AC
2
−DC
2
(1.44)
BD = BC −DC. (1.45)
1.7. RELAT¸ II METRICE
ˆ
IN TRIUNGHI S¸ I PATRULATER 31
A
B
C
D
Figura 1.29: teorema lui Pitagora generalizat˘ a
Se ˆınlocuies¸te ˆın (1.43) AD s¸i BD date de egalit˘ at ¸ile (1.44) s¸i (1.45)
AB
2
= AC
2
−DC
2
+ (BC −DC)
2
,
AB
2
= AC
2
+ BC
2
−2BC DC.
a) dac˘ a unghiul
ˆ
B este obtuz, atunci B ∈ (DC). Egalit˘ at ¸ile (1.43) s¸i (1.44) r˘ amˆ an
C
A
B D
Figura 1.30: teorema lui Pitagora generalizat˘ a
adev˘ arate s¸i
BD = DC −BC. (1.46)
ˆ
Inlocuind ˆın (1.43) AD s¸i BD date de (1.44) s¸i (1.46) se obt ¸ine:
AB
2
= AC
2
−DC
2
+ (DC −BC)
2
,
AB
2
= AC
2
+ BC
2
−2BC DC.
c) pentru B unghi drept se aplic˘ a Pitagora. q.e.d.
32 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
1.7.2 Relat¸ia lui Stewart
Teorema lui Stewart furnizeaz˘ a o relat ¸ie ˆıntre lungimile laturilor unui triunghi s¸i
lungimea segmentului care coboar˘ a dintr-un vˆ arf la un punct de pe latura opus˘ a.
TEOREMA 1.21 (TEOREMA LUI STEWART) Fie un triunghi ABC cu lungimile
A
B
C
x
y
p
P
b
c
a
Figura 1.31: teorema Stewart
laturilor BC = a, AC = b, AB = c. Fie P un punct pe latura [BC] care divide
latura ˆın dou˘ a segmente cu lungimile BP = x, PC = y. Lungimea segmentului AP
o vom nota cu p. Atunci:
a(p
2
+ xy) = b
2
x + c
2
y. (1.47)
Demonstrat ¸ie. Aplic˘ am teorema Pitagora generalizat˘ a ˆın triunghiurile ABP s¸i
APC corespunz˘ atoare unghiurilor suplementare APB, respectiv APC s¸i adun˘ am
relat ¸iile obt ¸inute, dar nu ˆınainte de a le ˆınmult ¸i cu y respectiv x.
q.e.d.
1.7.3 Teorema medianei
ˆ
In geometria plan˘ a, teorema medianei stabiles¸te o relat ¸ie ˆıntre lungimea unei me-
diane dintr-un triunghi s¸i lungimile laturilor triunghiului. Teorema medianei este un
caz particular al teoremei lui Stewart.
TEOREMA 1.22 Fie triunghiul ABC cu M mijlocul laturii (BC). Atunci:
m
2
a
=
2(b
2
+ c
2
) −a
2
4
(1.48)
unde m
a
= AM, a = BC, b = AC, c = AB.
COROLARUL 1.1
ˆ
Intr-un triunghi dreptunghic lungimea medianei corespunz˘ atoare
unghiului drept este egal˘ a cu jum˘ atate din lungimea ipotenuzei.
1.7. RELAT¸ II METRICE
ˆ
IN TRIUNGHI S¸ I PATRULATER 33
1.7.4 Relat¸ia lui Euler pentru patrulatere
TEOREMA 1.23 Fie patrulaterul ABCD, E mijlocul diagonalei AC s¸i F mijlocul
lui BD. Atunci:
AB
2
+ BC
2
+ CD
2
+ AD
2
= AC
2
+BD
2
+ 4EF
2
. (1.49)
Relat ¸ia (1.49) se numes¸te relat ¸ia lui Euler pentru patrulatere.
A
B
C
D
F
E
Figura 1.32: Relat ¸ia Euler pentru patrulatere
Demonstrat ¸ie. Se construiesc AF, FC, BE, DE. Vom folosi teorema medianei
ˆın:
• triunghiul ABD:
4AF
2
= 2(AB
2
+ AD
2
) −BD
2
; (1.50)
• triunghiul BCD:
4CF
2
= 2(BC
2
+CD
2
) −BD
2
; (1.51)
• triunghiul ABC:
4BE
2
= 2(AB
2
+ BC
2
) −AC
2
; (1.52)
• triunghiul ADC:
4DE
2
= 2(AD
2
+ CD
2
) −AC
2
; (1.53)
• triunghiul AFC:
4EF
2
= 2(AF
2
+ FC
2
) −AC
2
; (1.54)
• triunghiul BED:
4EF
2
= 2(BE
2
+ ED
2
) −BD
2
. (1.55)
34 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
Se adun˘ a relat ¸iile (1.50),(1.51), (1.52), (1.53) cu relat ¸iile (1.54), (1.55) ˆınmult ¸ite
cu 2 s¸i se obt ¸ine (1.49).
q.e.d.
Capitolul 2
Transform˘ ari geometrice
Istoria matematicii consemneaz˘ a c˘ a transform˘ arile geometrice au fost folosite pentru
obt ¸inerea primelor demonstrat ¸ii ale unor teoreme de geometrie.
Astfel se afirm˘ a c˘ a Thales din Milet a demonstrat prin suprapunerea figurilor,
folosind ideea de mis¸care, tradus˘ a ast˘ azi ˆın aceea de transformare geometric˘ a, teore-
mele: unghiurile opuse la vˆ arf sunt congruente; unghiurile de la baza unui triunghi
isoscel sunt congruente; diametrul ˆımparte cercul ˆın dou˘ a p˘ at ¸i congruente s¸.a.
Mai tˆ arziu, Aristotel a eliminat mis¸carea din geometrie s¸i deci s¸i transform˘ arile
geometrice, considerˆ and obiectele matematicii ca entit˘ at ¸i abstracte. Aceast˘ a concept ¸ie
a fost concretizat˘ a de Euclid prin celebra sa carte ”Elementele”, ˆın care geometria
este construit˘ a f˘ ar˘ a utilizarea ideii de mis¸care pentru c˘ a aceasta nu poate exista, con-
form concept ¸iei lui Platon, Aristotel, Euclid, ˆın lumea formelor ideale.
Pe aceeas¸i linie s-a situat D. Hilbert ˆın construct ¸ia sistemului cunoscut de axiome
ale geometriei. El a ˆınlocuit ideea de mis¸care cu ceea de figuri congruente.
Predarea geometriei ˆın spiritul axiomaticii lui Hilbert sau a lui Birkhoff este im-
plicat˘ a, indiscutabil, ˆın diminuarea ponderii transform˘ arilor geometrice ˆın unele pro-
grame analitice s¸i manuale.
Intuit ¸ia asigur˘ a ˆınt ¸elegerea de c˘ atre elevi a not ¸iunilor de mis¸care, suprapunere,
transformare a figurilor, ceea ce favorizeaz˘ a ˆınt ¸elegerea ulterioar˘ a a unor concepte
fundamentale din geometrie sau ofer˘ a o cale de a p˘ atrunde ˆın corpul teoremelor geo-
metrice f˘ ar˘ a supozit ¸ii complicate, greu de explicitat s¸i de motivat. Acest fapt indic˘ a
posibilitatea de a introduce ˆın geometrie transform˘ arile geometrice.
Transform˘ arile geometrice sunt ˆın esent ¸˘ a funct ¸ii. Studiul lor este calea principal˘ a
pe care not ¸iunea de funct ¸ie p˘ atrunde ˆın geometrie.
Des¸i transform˘ arile geometrice erau folosite de mult timp ˆın rezolvarea unor pro-
bleme de geometrie, ele nu au fost gˆ andite ca funct ¸ii decˆ at relativ recent, cˆ and figurile
geometrice au fost concepute ca mult ¸imi de puncte.
Ca orice alte funct ¸ii, transform˘ arile geometrice se pot compune. Exist˘ a multe
situat ¸ii ˆın care mult ¸imea transform˘ arilor geometrice de un anumit tip este ˆınchis˘ a
35
36 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
la compunere, formˆ and un grup. Amintim grupul translat ¸iilor, grupul rotat ¸iilor de
acelas¸i centru, grupul asem˘ an˘ arilor. As¸adar transform˘ arile geometrice furnizeaz˘ a
exemple netriviale de grupuri, fapt ce faciliteaz˘ a ˆınt ¸elegerea not ¸iunii abstracte de
grup la algebr˘ a s¸i care indic˘ a rolul integrator al transform˘ arilor geometrice cu algebra
abstract˘ a.
Primele obiective operat ¸ionale care se urm˘ aresc ˆın predarea temei respective sunt:
- construirea imaginii unui punct printr-o anume transformare geometric˘ a;
- determinarea punctelor ce corespund printr-o transformare care duce o figur˘ a
ˆıntr-o alt˘ a figur˘ a;
- remarcarea elementelor care determin˘ a o transformare geometric˘ a: centrul si-
metriei, centrul s¸i unghiul rotat ¸iei, etc.;
- construirea imaginii unei figuri printr-o transformare geometric˘ a.
Prin atingerea acestor obiective elevii cap˘ at˘ a deprinderea de a folosi transform˘ arile
geometrice ˆın rezolvarea problemelor.
ˆ
In funct ¸ie de timpul disponibil, se poate aborda structura grupal˘ a a transform˘ arilor
geometrice s¸i teoreme de exprimare a unor transform˘ ari geometrice ca o compunere
de transform˘ ari mai simple. De exemplu, orice izometrie este compunerea a cel mult
trei simetrii axiale.
O structur˘ a geometric˘ a suficient de simpl˘ a s¸i ˆın acelas¸i timp cu multe propriet˘ at ¸i
este structura metric˘ a a planului (spat ¸iului) dat˘ a de distant ¸a dintre dou˘ a puncte.
Aceast˘ a structur˘ a are s¸i un accentuat caracter intuitiv, ceea ce permite utilizarea ei ˆın
clasele a VI-a s¸i a VII-a.Transform˘ arile geometrice compatibile cu structura metric˘ a
sunt interesante s¸i bogate ˆın propriet˘ at ¸i. Dou˘ a asemenea clase de transform˘ ari sunt
studiate cu prec˘ adere: izometriile s¸i asem˘ an˘ arile.
Gˆ andim spat ¸iul fizic obis¸nuit ca o mult ¸ime de elemente numite puncte, notat cu
S.
Distant ¸a este o aplicat ¸ie , cu urm˘ atoarele propriet˘ at ¸i:
1. d(A, B) ≥ 0 s¸i d(A, B) = 0 dac˘ a s¸i numai dac˘ a A ≡ B;
2. d(A, B) = d(B, A)
3. d(A, B) ≤ d(A, C) + d(C, B), oricare ar fi punctele A, B, C ∈ S.
Aplicat ¸ia T : S → S se numes¸te izometrie dac˘ a
d(TA, TB) = d(A, B),
adic˘ a p˘ astreaz˘ a distant ¸a ˆıntre puncte s¸i
se numes¸te asem˘ anare dac˘ a
d(TA, TB) = k d(A, B),
adic˘ a multiplic˘ a distant ¸a cu un factor real strict pozitiv k.
2.1. SIMETRII 37
Orice izometrie este o asem˘ anare particular˘ a (k = 1).
Totus¸i ˆın mod obis¸nuit, se face ˆıntˆ ai studiul detaliat al izometriilor apoi cel al
asem˘ an˘ arilor. Aceast˘ a ordonare pe lˆ ang˘ a avantajul didactic evident de a se trece de
la simplu la mai complicat este dictat˘ a s¸i de faptul c˘ a orice asem˘ anare este compu-
nerea unei izometrii cu o omotetie (o asem˘ anare particular˘ a). Teoreme asem˘ an˘ atoare
pentru izometrii, de exemplu, orice izometrie a planului care p˘ astreaz˘ a orientarea
este sau o translat ¸ie, sau rotat ¸ie, sau simetrie central˘ a, respectiv, orice izometrie este
compunerea a cel mult trei simetrii axiale ne arat˘ a c˘ a e recomandabil˘ a mai ˆıntˆ ai stu-
dierea izometriei particulare (simetria, translat ¸ia, rotat ¸ia), apoi trecerea la stabilirea
propriet˘ at ¸ilor generale ale izometriilor.
ˆ
In urma analizei modalit˘ at ¸ilor de a concepe predarea transform˘ arilor geometrice
ˆın diferite programe s¸i manuale se pot distinge dou˘ a puncte de vedere: sintetic s¸i
vectorial- analitic.
Conform primului, transform˘ arile geometrice se definesc ˆın mod direct, cu ele-
mente geometrice simple: puncte, drepte, plane, unghiuri s¸i propriet˘ at ¸ile lor se de-
monstreaz˘ a geometric pe baza axiomelor s¸i teoremelor simple de geometrie.
Al doilea punct de vedere se refer˘ a la introducerea transform˘ arilor geometrice pe
baza not ¸iunii de vector sau prin expresiile lor analitice, propriet˘ at ¸ile obt ¸inˆ andu-se
prin combinarea elementelor de algebr˘ a vectorial˘ a cu elemente de geometrie anali-
tic˘ a.
ˆ
In cele ce urmeaz˘ a vom explora succesiv ambele puncte de vedere pentru fiecare
din izometriile remarcabile s¸i apoi pentru asem˘ an˘ ari.
2.1 Simetrii
ˆ
In mod natural trebuie s˘ a ˆıncepem cu studiul simetriilor ˆın plan, apoi s˘ a trecem la
spat ¸iu.
Simetria fat¸˘ a de un punct ˆın plan
• Putem ˆıncepe prin a cere elevilor (clasa a VI-a) s˘ a deseneze mai multe seg-
mente care au acelas¸i mijloc O. Ei deseneaz˘ a m˘ asurˆ and cu rigla sau eventual cu
compasul (dac˘ a sunt familiarizat ¸i cu acest instrument) o figur˘ a asem˘ an˘ atoare cu
figura 2.1, care poate fi apoi prezentat˘ a s¸i pe o plans¸˘ a preg˘ atit˘ a anterior.
• Cu notat ¸iile introduse ˆın figura 2.1, vom spune c˘ a A
/
este simetricul punctului A
fat ¸˘ a de O, c˘ a B
/
este simetricul punctului B fat ¸˘ a de O, la fel C
/
este simetricul
lui C fat ¸˘ a de O s¸.a.m.d.
• Subliniem c˘ a O este mijlocul pentru segmentele AA
/
, BB
/
, CC
/
etc, s¸i repet˘ am
modul de construct ¸ie al punctelor A
/
, B
/
, etc.
38 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
B B’
A’
A C
C’
D
D’
O
Figura 2.1: Simetria fat ¸˘ a de un punct
Fix˘ am apoi definit ¸ia formal˘ a:
simetricul unui punct M fat ¸˘ a de un punct O este un punct M
/
, astfel c˘ a O este
mijlocul segmentului MM
/
; simetricul lui O este O.
• Alternativ, pentru a preg˘ ati ideea de funct ¸ie putem spune c˘ a oric˘ arui punct M
din plan putem s˘ a-i asociem un punct M
/
, simetricul s˘ au fat ¸˘ a de O; lui O i se
asociaz˘ a O ˆınsus¸i.
Aici sau la o reluare ˆıntr-o clas˘ a superioar˘ a aceast˘ a asociere o vomnumi simetrie
de centru O s¸i o vom nota prin S
O
, pentru a indica centrul de simetrie, scriind
A
/
= S
O
(A), B
/
= S
O
(B), etc.
• Revenind la figura 2.1, din paralelogramul ABA
/
B
/
(diagonalele se ˆınjum˘ at˘ at ¸esc)
constat˘ am c˘ a segmentul A
/
B
/
este congruent cu segmentul AB, adic˘ a simetria
fat ¸˘ a de O (numit˘ a s¸i simetrie de centru O, sau simetrie central˘ a) este o izometrie.
• Spunem apoi c˘ a dreapta A
/
B
/
este simetrica dreptei AB fat ¸˘ a de punctul O s¸i
subliniem c˘ a ea este paralel˘ a cu dreapta AB. La fel dreapta A
/
C
/
este simetrica
dreptei AC fat ¸˘ a de O. Deci simetrica unei drepte fat ¸˘ a de un punct O se obt ¸ine
construind simetricele a dou˘ a puncte distincte ale ei s¸i apoi unindu-le.
• Observ˘ amc˘ a dac˘ a M
/
este simetricul fat ¸˘ a de O al punctului M, atunci simetricul
fat ¸˘ a de O al punctului M
/
este chiar M.
Mai tˆ arziu vom scrie S
2
O
= I, unde I este transformarea identic˘ a a planului s¸i
vom spune c˘ a S
O
este transformare involutiv˘ a.
• Fie acum d o dreapt˘ a oarecare din plan. Dac˘ a ea trece prin O, simetrica ei fat ¸˘ a
de punctul O coincide cu ea ca mult ¸ime (nu punct cu punct). Cu alte cuvinte,
simetricul oric˘ arui punct de pe d se afl˘ a pe d. Vom spune c˘ a O situat pe d este
centru de simetrie pentru figura format˘ a din dreapta d.
2.1. SIMETRII 39
O
d
d’
Figura 2.2: Simetrica unei drepte fat ¸˘ a de un punct
Presupunem c˘ a O nu este situat pe d. Simetrica dreptei d fat ¸˘ a de O este o dreapt˘ a d
/
paralel˘ a cu d. Figura F = d ∪ d
/
are proprietatea c˘ a simetricul oric˘ arui punct al ei
fat ¸˘ a de O este tot pe ea, figura 2.2. Vom spune c˘ a O este centru de simetrie al figurii
F.
Cele observate pot fi formulate astfel:
DEFINIT¸ IA 2.1 Spunem c˘ a o figur˘ a F admite ca centru de simetrie un punct O,
dac˘ a simetricul fat ¸˘ a de O al oric˘ arui punct al figurii F se afl˘ a ˆın F.
Dup˘ a cum am v˘ azut mai sus:
-oricare punct al unei drepte este centru de simetrie pentru ea, adic˘ a dreapta are o
infinitate de centre de simetrie.
Figura format˘ a din dou˘ a drepte care se intersecteaz˘ a ˆın O are ca centru de simetrie
pe O s¸i numai pe el.
O
d
d’
δ
δ
A B
C D
Figura 2.3: Centru de simetrie
Din figura 2.2 rezult˘ a c˘ a figura format˘ a din reunirea a dou˘ a drepte paralele are
o infinitate de centre de simetrie, situate pe o dreapt˘ a. Reunind aceste dou˘ a drepte
40 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
cu alte dou˘ a drepte paralele ˆıntre ele, dar formˆ and un anumit unghi cu primele dou˘ a
obt ¸inem o figur˘ a cu un singur centru de simetrie (figura 2.3).
Rezult˘ a c˘ a ˆın particular, paralelogramul are un singur centru de simetrie.
Unghiul, ˆınt ¸eles ca reuniunea a dou˘ a semidrepte cu originea comun˘ a, nu are centru
de simetrie.
Centrele de simetrie sunt importante ˆın aplicat ¸iile geometriei ˆın practic˘ a.
ˆ
Intr-o abordare vectorial-analitic˘ a a geometriei, simetria fat ¸˘ a de un punct O se
poate defini astfel:
simetricul lui A fat ¸˘ a de O este un punct A
/
, astfel ca
−−→
OA
/
= −
−→
OA.
Gˆ andim simetria fat ¸˘ a de O direct ca aplicat ¸ie: A → A
/
, definit˘ a de relat ¸ia vecto-
rial˘ a de mai sus. Fie B
/
simetricul fat ¸˘ a de O al unui punct B diferit de A.
Egalit˘ at ¸ile vectoriale
−−→
A
/
B
/
=
−−→
OB
/

−−→
OA
/
=
−→
OA −
−−→
OB = −
−→
AB
ne arat˘ a c˘ a simetria fat ¸˘ a de O p˘ astreaz˘ a coliniaritatea punctelor, duce o dreapt˘ a ˆıntr-o
dreapt˘ a paralel˘ a cu ea s¸i c˘ a este izometrie.
Remarc˘ am c˘ a relat ¸iile vectoriale au avantajul de a da informat ¸ii mai multe ˆıntr-o
form˘ a condensat˘ a.
Pentru a deduce ecuat ¸iile simetriei vom introduce un reper cartezian ˆın plan. Cel
mai simplu este s˘ a lu˘ am originea sa ˆın O.
Fie A(x, y) s¸i A
/
(x
/
, y
/
) . Relat ¸ia vectorial˘ a de definire a simetriei fat ¸˘ a de O con-
duce la:
x = −x, y
/
= −y (2.1)
Aceste formule se numesc ecuat¸iile simetriei fat ¸˘ a de origine.
Rezult˘ a c˘ a o figur˘ a din plan descris˘ a de o expresie algebric˘ a E(x, y) are originea
ca centru de simetrie dac˘ a s¸i numai dac˘ a E(−x, −y) = E(x, y).
Dac˘ a O are coordonate oarecare (x
0
, y
0
), aceeas¸i relat ¸ie de definire a simetriei
fat ¸˘ a de O conduce a formulele
x
/
= 2x
0
−x, y
/
= 2y
0
−y. (2.2)
Aceste formule pot fi luate ca definit ¸ie a simetriei centrale.
Simetria fat¸˘ a de o dreapt˘ a ˆın plan
Pentru a introduce definit ¸ia acestei transform˘ ari geometrice la clasa a VI-a putem
ˆıncepe cu urm˘ atoarea semiexperient ¸˘ a:
2.1. SIMETRII 41
• ˆın partea superioar˘ a a unei coli albe de hˆ artie se fac trei - patru pete mici de
cerneal˘ a, apoi coala se ˆındoaie. Petele de cerneal˘ a vor l˘ asa urme pe partea infe-
rioar˘ a a colii.
• Dezdoim coala s¸i unim cu o linie colorat˘ a fiecare pat˘ a cu urma l˘ asat˘ a de ea la
ˆındoirea colii.
• Tras˘ am cu o alt˘ a culoare linia de ˆındoire a colii. Dreptele duse anterior vor
intersecta linia de ˆındoire dup˘ a nis¸te puncte.
• Cerem elevilor s˘ a m˘ asoare, pentru fiecare pat˘ a ˆın parte, distant ¸a de la ea s¸i de la
urma ei la dreapta de ˆındoire. Vor constata c˘ a aceste distant ¸e sunt aproximativ
egale s¸i c˘ a dreapta ce unes¸te o pat˘ a cu imaginea ei (cu urma ei) este perpendi-
cular˘ a pe linia de ˆındoire a colii.
• Reprezent˘ am coala cu care am lucrat ca ˆın figura 2.4, inroducem notat ¸ii s¸i
afirm˘ am c˘ a dreptele AA
/
, BB
/
, CC
/
s¸i DD
/
sunt perpendiculare pe d s¸i c˘ a
(AP) ≡ (PA
/
), (BQ) ≡ (QB
/
), (CR) ≡ (RC
/
), (DS) ≡ (SD
/
).
d
D
D’
C
C’
R S
A
P
B
B’
Q
M
M’
A’
Figura 2.4: Simetria fat ¸˘ a de o dreapt˘ a
Vom spune c˘ a A
/
este simetricul lui A fat ¸˘ a de dreapta d s¸i c˘ a B
/
este simetricul
lui B fat ¸˘ a de dreapta d, s¸.a.m.d.
• Punctul A
/
se mai poate construi astfel:
Ducem din A perpendiculara pe d s¸i prelungim segmentul (AP) cu un segment
(PA
/
) ≡ (AP).
Preciz˘ am apoi, dac˘ a e cazul, cum se efectueaz˘ a aceast˘ a construct ¸ie cu rigla s¸i
compasul.
• Se constat˘ a c˘ a simetricul oric˘ arui punct fat ¸˘ a de dreapta d este unic determinat;
simetricul unui punct de pe d fat ¸˘ a de d este el ˆınsus¸i.
42 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
Asociind unui punct din plan simetricul s˘ au fat ¸˘ a de dreapta d, obt ¸inem o funct ¸ie
care va fi numit˘ a simetria fat¸˘ a de dreapta d, notat˘ a cu S
d
.
Dac˘ a A
/
este simetricul lui A fat ¸˘ a de d, vom spune c˘ a s¸i punctele A s¸i A
/
sunt
simetrice fat ¸˘ a de dreapta d, A
/
= S
d
(A).
• Din figura 2.4 rezult˘ a c˘ a dou˘ a puncte sunt simetrice fat ¸˘ a de dreapta d, dac˘ a d
este mediatoarea segmentului ce le unes¸te. Aceast˘ a observat ¸ie poate fi luat˘ a ca
definit ¸ie.
• Completˆ and figura 2.4 cu linii punctate, din dou˘ a triunghiuri dreptunghice con-
gruente constat˘ am c˘ a AB = A
/
B
/
.
ˆ
Intrucˆ at punctele A s¸i B sunt arbitrare deducem c˘ a simetria fat ¸˘ a de o dreapt˘ a
este o izometrie.
• Studiem apoi imaginile printr-o simetrie fat ¸˘ a de o dreapt˘ a dat˘ a (numit˘ a s¸i si-
metrie axial ˘ a) a diferitelor figuri geometrice, ˆın funct ¸ie de cunos¸tint ¸ele elevilor
la momentul respectiv. Remarc˘ am, unde este cazul, congruet ¸a elementelor ce
corespund prin simetrie axial˘ a.
Revenind la figura 2.4, fix˘ am atent ¸ia asupra trapezului isoscel B
/
B
/
AA. Punctele
de pe segmentul (AB) sunt duse prin S
d
ˆın puncte de pe A
/
B
/
, iar punctele de pe
segmentul AA
/
sunt duse prin S
d
ˆın puncte de pe acelasi segment. Similar pentru
(BB
/
). As¸adar, oricare punct de pe trapez are imaginea prin S
d
tot pe trapez.
• Vom spune ca trapezul ˆın discut ¸ie are o ax˘ a de simetrie: dreapta d.
Fie un cerc de centru O s¸i MN un diametru al s˘ au. Simetricul oric˘ arui punct
de pe cerc fat ¸˘ a de MN este pe cerc (diametrul este mediatoarea oric˘ arei coarde
perpendicular˘ a pe el). Vom spune c˘ a diametrul MN este ax˘ a de simetrie a cercului
dat.
• Orice diametru al cercului este ax˘ a de simetrie pentru cerc, deci cercul admite o
infinitate de axe de simetrie.
Situatiile prezentate impun urm˘ atoarea definit ¸ie.
DEFINIT¸ IA 2.2 O figur˘ a plan˘ a F admite o ax˘ a de simetrie d, dac˘ a simetricul
oric˘ arui punct din F fat ¸˘ a de d este ˆın F.
• C˘ aut˘ am apoi alte figuri plane care admit axe de simetrie.
ˆ
In aceast˘ a c˘ autare ne
poate ajuta urm˘ atoarea observat ¸ie.
Observat¸ia 2.1 Dac˘ a F
/
este simetrica unei figuri F fat ¸˘ a de o dreapt˘ a d, atunci
figura F ∪ F
/
are ca ax˘ a de simetrie pe d.
2.1. SIMETRII 43
De exemplu, fie o dreapt˘ a a care face un anumit unghi α (diferit de unghiul nul) cu
d s¸i o intersecteaza ˆın O. Not˘ am cu a
/
simetrica ei fat ¸˘ a de d.
Dac˘ a α = 90

, atunci a coincide cu a
/
s¸i putem spune ca d este ax˘ a de simetrie
pentru a. Rezult˘ a c˘ a dreapta a are o infinitate de axe de simetrie: dreptele perpendi-
culare pe ea.
Un segment nenul are o singura ax˘ a de simetrie - mediatoarea sa;
axa de simetrie a unei semidrepte este perpendiculara pe ea ˆın originea ei (ˆın baza
observat ¸iei de mai sus).
Dac˘ a m˘ asura lui α este diferit˘ a de 90

, atunci a ∪ a
/
este figura format˘ a din patru
unghiuri opuse, dou˘ a cˆ ate dou˘ a, la vˆ arf. Dreapta d apare ca ax˘ a de simetrie pentru
dou˘ a dintre ele, pentru care este s¸i bisectoare. Rezult˘ a c˘ a orice unghi are o ax˘ a de
simetrie: bisectoarea sa.
Dac˘ a presupunem acum c˘ a dreapta a este paralela cu d, atunci a
/
este s¸i ea paralela
cu d. Rezult˘ a c˘ a figura format˘ a din dou˘ a drepte paralele admite o ax˘ a de simetrie.
Fie b s¸i b
/
dou˘ a drepte paralele s¸i perpendiculare pe d. Axa lor de simetrie d
/
va fi
perpendiculara pe d. Prin reunirea celor patru drepte a, a
/
, b, b
/
obt ¸inemun dreptunghi
completat cu nis¸te semidrepte. Rezult˘ a c˘ a figura are dou˘ a axe de simetrie d s¸i d
/
.
Orice dreptunghi are dou˘ a axe de simetrie perpendiculare ˆıntre ele.
• Prezentarea unor plans¸e cu figuri plane care admit axe de simetrie poate fi util˘ a.
• Rezolvarea unor probleme de geometrie prin folosirea simetriei fat ¸˘ a de o ax˘ a
este pasul urm˘ ator.
Simetria fat ¸˘ a de o dreapt˘ a se preteaz˘ a, ca s¸i simetria central˘ a, la o tratare vectorial˘ a
s¸i analitic˘ a. Definit ¸ia ei vectorial˘ a se poate da folosind vectorul de direct ¸ie al dreptei
(axei de simetrie). Propriet˘ at ¸ile ei se demonstreaz˘ a ˆın mod specific.
Tratarea vectorial˘ a a simetriei axiale nu aduce simplific˘ ari. Dimpotriv˘ a, ˆın multe
locuri apare complicat˘ a s¸i artificial˘ a. Ea este recomandabil˘ a numai dac˘ a insist˘ am s˘ a
trat˘ am unitar (vectorial ˆın acest caz) toate transform˘ arile geometrice.
Analitic, prin introducerea unui reper ˆın plan, putem exprima coordonatele sime-
tricului unui punct dat fat ¸˘ a de o dreapta d, ˆın funct ¸ie de coordonatele punctului dat
s¸i de elementele care determin˘ a dreapta d. Formulele care se obt ¸in sunt ˆın general
complicate s¸i nu pot fi ret ¸inute. Except ¸ie, face situat ¸ia ˆın care reperul se alege astfel
ˆıncˆ at dreapta d s˘ a fie una din axele de coordonate.
Dac˘ a d coincide cu axa absciselor, ecuat ¸iile simetriei S
d
sunt:
x
/
= x, y
/
= −y,
iar dac˘ a d coincide cu axa ordonatelor obt ¸inem
x
/
= −x, y
/
= y.
44 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
Aceste ecuat ¸ii vor folosi la reprezentarea grafic˘ a a funct ¸iilor ˆın studiul simetriilor
graficului.
2.2 Translat¸ia
Aceast˘ a transformare geometric˘ a este cu mult mai important˘ a decˆ at simetriile, pentru
c˘ a definirea s¸i studiul ei impun conceptul de vector ˆın forma sa riguroas˘ a: clas˘ a de
segmente orientate echipolente (de aceeas¸i lungime, aceeas¸i direct ¸ie s¸i acelas¸i sens).
ˆ
In general, ˆın c˘ art ¸ile ˆın care acest subiect se abordeaz˘ a, se introduce izomorfismul
ˆıntre grupul translat ¸iilor (cu operat ¸ia de compunere) s¸i grupul aditiv al vectorilor.
Cˆ ateva observat ¸ii se impun de la ˆınceput.
Pentru not ¸iunea de vector cadrul cel mai convenabil este spat ¸iul s¸i nu planul.
ˆ
In
consecint ¸˘ a apare mai natural studiul translat ¸iei ca transformare a spat ¸iului. Vectorii
dintr-un plan se vor identifica cu translat ¸iile care duc planul ˆın sine. Evident c˘ a
aceast˘ a abordare este posibil˘ a dup˘ a ce elevii au anumite cunos¸tint ¸e de geometria
spat ¸iului.
Intuitiv translat ¸ia ˆın spat ¸iu se defines¸te ca o transformare prin care toate punctele
se deplaseaz˘ a ˆın una s¸i aceeas¸i direct ¸ie, ˆıntr-un sens dat, la aceeas¸i distant ¸˘ a. Evident
c˘ a este mai greu de sesizat deplasarea simultan˘ a a tuturor punctelor spat ¸iului decˆ at a
unei submult ¸imi (figuri) a lui.
ˆ
In consecint ¸˘ a este mai bine s˘ a ˆıncepem prin a spune c˘ a o figur˘ a F
/
s-a obt ¸inut
dintr-o figur˘ a F printr-o translat ¸ie dac˘ a punctele ei s-au obt ¸inut din cele ale lui F
prin deplasare ˆın una s¸i aceeas¸i direct ¸ie, ˆıntr-un sens dat, la aceeas¸i distant ¸˘ a. Aceste
aspecte intuitive se cer sprijinite de figuri variate. Credem c˘ a un scurt film de desene
animate, bine realizat, ar putea fi util ˆın sprijinirea intuit ¸iei elevilor.
O prim˘ a formalizare a considerat ¸iilor intuitive se poate da astfel:
figurile F s¸i F
/
corespund printr-o translat ¸ie dac˘ a oricare ar fi punctele P s¸i Q
distincte din F lor le corespund ˆın mod unic punctele P
/
s¸i Q
/
din F
/
, astfel ˆıncˆ at
segmentele (PP
/
) s¸i (QQ
/
) s˘ a fie congruente, paralele s¸i de acelas¸i sens.
Ca aplicat ¸ie a spat ¸iului S pe el ˆınsus¸i, translat ¸ia poate fi definit˘ a prin:
DEFINIT¸ IA 2.3 O aplicat ¸ie
τ : S → S
se numes¸te translat ¸ie, dac˘ a oricare ar fi punctele distincte
P, Q ∈ S, P
/
= τ(P), Q
/
= τ(Q),
segmentele (PP
/
) s¸i (QQ
/
) sunt congruente, paralele s¸i de acelas¸i sens.
2.2. TRANSLAT¸ IA 45
Dac˘ a R este un al treilea punct din S, diferit de P, Q s¸i R
/
= τ(R), rezult˘ a c˘ a
segmentele (RR
/
), (PP
/
) s¸i (QQ
/
), sunt congruente ˆıntre ele, paralele ˆıntre ele s¸i de
acelas¸i sens. Din definit ¸ia de mai sus rezult˘ a c˘ a s¸i figura PP
/
Q
/
Q este un parale-
logram, deci segmentele (P
/
Q
/
) s¸i (PQ) sunt de asemenea paralele s¸i congruente.
P
Q’
R’
P’
R
Q
Figura 2.5: Translat ¸ia
ˆ
In concluzie, translat ¸ia este o izometrie. Din propriet˘ at ¸ile generale ale izometriilor
rezult˘ a c˘ a
• imaginea unei drepte d este o dreapt˘ a d
/
, τ(d) = d
/
, paralel˘ a cu d;
• imaginea unui segment printr-o translat ¸ie este un segment;
• imaginea unui unghi printr-o translat ¸ie este un unghi congruent cu el;
• imaginea unui triunghi printr-o translat ¸ie este un triunghi congruent cu el;
• imaginea unui cerc cu centrul O s¸i raz˘ a r printr-o translat ¸ie este un cerc cu raza
r s¸i centrul ˆın O
/
, translatatul lui O prin translat ¸ia considerat˘ a;
• imaginea unui plan printr-o translat ¸ie este un plan paralel cu el sau chiar el.
Compunerea a dou˘ a translat ¸ii τ s¸i σ.
Pentru dou˘ a puncte distincte P s¸i Q din spat ¸iu, not˘ am
P
/
= τ(P), Q
/
= τ(Q), P” = σ(P
/
), Q” = σ(Q
/
).
Corespondent ¸a P → P”, Q → Q” se bucur˘ a de proprietatea c˘ a segmentele (PP”)
s¸i (QQ”) sunt congruente, paralele s¸i de acelas¸i sens. Acest fapt rezult˘ a us¸or ˆın urma
analizei mai multor cazuri, de exemplu fig. 2.6, ˆın care ∆PP
/
P” ≡ ∆QQ
/
Q” sunt
congruente s¸i au laturile respectiv paralele. Cum punctele P s¸i Q erau arbitrare,
considerat ¸iile de mai sus pot fi aplicate la oricare alte perechi de puncte.
46 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
P’
P
P"
Q’
Q"
Q
P
P P’
Q’
Q"
Q’ Q
Q Q"
P"
P" P’
Figura 2.6:
As¸adar, corespondent ¸a P → P”, Q → Q” etc. defines¸te o translat ¸ie pe care o
vom nota prin σ ◦ τ s¸i o vom numi compunerea translat ¸iilor τ s¸i σ.
Cu notat ¸iile precedente avemσ◦τ(P) = σ(τ(P)) pentru orice punct P din spat ¸iu.
Fiind dat˘ a translat ¸ia τ, definit˘ a de corespondent ¸a P → P
/
, Q → Q
/
etc., se con-
stat˘ a us¸or c˘ a asocierea P
/
→ P, Q
/
→ Q, e.t.c. defines¸te o translat ¸ie pe care o vom
nota cu τ
−1
s¸i o vom numi inversa translat ¸iei τ.
Considerˆ and aplicat ¸ia identic˘ a drept translat ¸ie particular˘ a suntem ˆın pozit ¸ia de a
pune ˆın evident ¸˘ a grupul translat ¸iilor spat ¸iului.
Studiul translat ¸iilor este incomplet f˘ ar˘ a a stabili leg˘ atura lor cu not ¸iunea de vec-
tor.
ˆ
In considerat ¸iile de mai sus avem suficiente motive pentru introducerea not ¸iunii
de vector.
ˆ
In definirea unei translat ¸ii prin corespondent ¸a P → P
/
, Q → Q
/
etc.
subˆınt ¸elegemc˘ a segmentele (PP
/
), (QQ
/
), (RR
/
) etc. sunt perechi ordonate de puncte.
Vom spune c˘ a segmentele ˆın discut ¸ie sunt orientate, primul punct va fi numit origine
s¸i al doilea extremitate a segmentului orientat.
Recitind definit ¸ia translat ¸iei constat˘ am c˘ a o translat ¸ie este caracterizat˘ a de ceea ce
au ˆın comun segmentele orientate (PP
/
), (QQ
/
) etc., adic˘ a lungime, direct ¸ie s¸i sens.
DEFINIT¸ IA 2.4 Se numes¸te vector o mult ¸ime de segmente orientate care au aceeas¸i
lungime, aceeas¸i direct ¸ie s¸i acelas¸i sens.
Vom nota vectorul prin PP
/
s¸i vom spune c˘ a segmentul orientat (PP
/
) este un
reprezentant al vectorului PP
/
. Oricare alt segment orientat din mult ¸imea respectiv˘ a
reprezint˘ a vectorul PP
/
. As¸adar o translat ¸ie este caracterizat˘ a de un vector ¯ u = PP
/
s¸i ˆın continuare vom indica translat ¸ia prin vectorul ce o caracterizeaz˘ a, spunˆ and:
translat ¸ia de vector PP
/
.
Este cu totul natural s˘ a spunem c˘ a doi vectori sunt egali dac˘ a mult ¸imile de seg-
mente orientate care ˆıi definesc sunt egale.
Consider˘ am translat ¸iile τ s¸i σ definite respectiv de vectorii PP
/
s¸i P
/
P“ . Com-
2.3. ROTAT¸ IA
ˆ
IN PLAN 47
pusa lor σ ◦ τ este definit˘ a (caracterizat˘ a) de vectorul PP
//
. Avem astfel posibilitatea
unei perechi de vectori PP
/
s¸i P
/
P“ s˘ a asociem un al treilea vector PP
//
, numit
suma vectorilor PP
/
s¸i P
/
P“.
Este posibil s˘ a folosim o alt˘ a cale pentru introducerea not ¸iunii de vector, situat ¸ia
ˆın care translat ¸ia se defines¸te astfel:
DEFINIT¸ IA 2.5 Se numes¸te translat ¸ie de vector ¯ u o aplicat ¸ie
T
¯ u
: S → S,
T
¯ u
(P) = P
/
astfel ca PP
/
= ¯ u
Se stabilesc apoi propriet˘ at ¸ile translat ¸iei folosind propriet˘ at ¸i ale vectorilor. Caracte-
rizarea translat ¸iei printr-un vector conduce imediat la teorema:
TEOREMA 2.1 Date fiind dou˘ a puncte distincte A s¸i A
/
exist˘ a o translat ¸ie unic˘ a ce
duce A ˆın A
/
.
Aceasta este evident translat ¸ia de vector AA
/
.
Considerat ¸iile de mai sus pot fi repetate identic pentru un plan fixat. Obt ¸inem
astfel not ¸iunea de translat ¸ie ˆın plan, cea de vector ˆın plan. Alternativ, avˆ and not ¸iunile
precedente ˆın spat ¸iu putem s˘ a ne punem problema restrict ¸iei lor la un plan sau o
dreapt˘ a. Astfel translat ¸iile care duc un plan π ˆın sine se vor numi translat ¸ii ale
planului π. Corespunz˘ ator, doi sau mai mult ¸i vectori sunt coplanari dac˘ a exist˘ a
reprezentant ¸i ai lor ˆın acelas¸i plan.
Pentru reprezentarea translat ¸iei ˆın coordonate consider˘ am un plan fixat ˆın care am
introdus un sistem cartezian de coordonate. Orice vector din plan este caracterizat
de o pereche de numere reale.
Fie translat ¸ia de vector ¯ u = (a, b) care aplic˘ a P(x, y) ˆın P
/
(x
/
, y
/
) . As¸adar, avem
PP
/
= ¯ u sau OP
/
−OP = ¯ u,
unde O este originea sistemului de coordonate.
Ultima relat ¸ie vectorial˘ a este echivalent˘ a cu relat ¸iile:

x
/
= x + a
y
/
= y + b.
(2.3)
Ecuat ¸iile (2.3) se numesc ecuat ¸iile translat ¸iei de vector ¯ u. Ele pot fi luate s¸i ca
definit ¸ie a translat ¸iei ˆın plan.
2.3 Rotat¸ia ˆın plan
Aceast˘ a transformare geometric˘ a, relativ us¸or de definit formal, are la baz˘ a un fond
de reprezent˘ ari intuitive extrem de complex: cele care duc la ideea de cerc, cele
referitoare la unghiuri s¸i m˘ asura unghiurilor, mis¸carea de rotat ¸ie tratat˘ a la fizic˘ a s¸.a.
48 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE

ˆ
Inainte de a introduce aceast˘ a tem˘ a trebuie s˘ a ne asigur˘ am c˘ a elevii posed˘ a fon-
dul necesar de reprezent˘ ari intuitive, ˆınt˘ arindu-l s¸i orientˆ andu-l spre abordarea
temei ˆın discut ¸ie.
ˆ
In acest caz sunt utile figuri convenabile s¸i exemple simple de
mis¸c˘ ari de rotat ¸ie ˆın jurul unui punct ˆıntˆ alnite curent de elevi (acele de ceasor-
nic, rot ¸ile de transmisie, ...). Se pot de asemenea construi modele specifice care
s˘ a reprezinte imaginile prin rotat ¸ie ale unor figuri simple.
• Vomˆıncepe prin a considera rotat ¸ia de un unghi dat ˆın jurul unui punct dat a unei
figuri geometrice simple. Cel mai simplu pare a fi s˘ a consider˘ am o semidreapt˘ a
de origine O s¸i s˘ a discut˘ am despre rotat ¸iile ei ˆın jurul punctului O.
Fie deci semidreapta (OA pe care o rotim ˆın pozit ¸ia (OA
/
.
ˆ
Int ¸elegem pentru
moment cuvˆ antul ”rotim“ ˆın sens cinematic pe baza unor reprezent˘ ari intuitive.
La rotirea semidreptei (OA punctul A descrie un arc de cerc AA
/
, figura 8. Un
alt punct M, de pe semidreapta (OA, ˆın urma aceleias¸i rotat ¸ii va ajunge ˆın M
/
dup˘ a ce descrie un arc de cerc MM
/
.
• Observ˘ am c˘ a unghiurile

AOA
/


MOM
/
s¸i congruente cu unghiul format de
semidreptele (OAs¸i (OA
/
.
ˆ
In plus, segmentele (OA) s¸i (OA
/
) sunt congruente.
La fel sunt s¸i segmentele (OM) ≡ (OM
/
).
Dac˘ a unghiul

AOA
/
are m˘ asura α (grade) vom spune c˘ a A
/
a fost obt ¸inut din A
printr-o rotat ¸ie de unghi α ˆın jurul punctului O. Similar s-a obt ¸inut M
/
din M.
Semidreapta (OA este obt ¸inut˘ a la fel. Vom nota aceast˘ a transformare prin 1
α
O
A’
x
y
B’
θ α
α
O
B
M
M’
A
A"
Figura 2.7: Rotat ¸ia
s¸i vom scrie 1
α
O
(A) = A
/
, 1
α
O
(M) = M
/
etc.
Am obt ¸inut astfel o definit ¸ie a rotat ¸iei ˆın jurul unui punct, dar pe o figur˘ a care are mai
multe particularit˘ at ¸i. Astfel pentru a obt ¸ine semidreapta (OA
/
am rotit semidreapta
2.3. ROTAT¸ IA
ˆ
IN PLAN 49
(OA ˆın sens invers acelor de ceasornic. Acest sens este cel uzual numit s¸i sens di-
rect trigonometric. Puteam s˘ a fi rotit (OA s¸i ˆın sensul acelor de ceasornic ˆın pozit ¸ia
(OA”. Complet˘ am fig. 8 cu linii punctate. Alegem noua pozit ¸ie ˆıncˆ at unghiurile

AOA
/

AOA”. Ele au aceeas¸i m˘ asur˘ a α, fapt care genereaz˘ a confuzie dac˘ a lu˘ am
ca definit ¸ie a rotat ¸iei pe cea dat˘ a mai sus. Trebuie ca ˆın acea definit ¸ie s˘ a introdu-
cem elemente care s˘ a ne permit˘ a distingerea celor dou˘ a sensuri de rotat ¸ie. Se poate
proceda astfel:
DEFINIT¸ IA 2.6 Spunem c˘ a unghiul

AOA
/
este orientat dac˘ a perechea de semi-
drepte (OA s¸i (OA
/
este ordonat˘ a.
Deci unghiul orientat

AOA
/
este diferit de unghiul orientat

A
/
OA.
Vom spune c˘ a unghiul orientat

AOA
/
este orientat pozitiv dac˘ a sensul de rotat ¸ie
de la semidreapta (OAspre semidreapta (OA
/
este opus mis¸c˘ arii acelor de ceasornic.
Dac˘ a m˘ asura unghiului neorientat

AOA
/
este α vom spune c˘ a m˘ asura unghiului
orientat

AOA
/
este α sau −α, dup˘ a cum el este orientat pozitiv sau negativ.
Amintim c˘ a mult ¸imea de valori a funct ¸iei m˘ asur˘ a a unghiurilor este intervalul
[0

, 180

]. Prin procedeul de mai sus am extins acest interval la [−180

, 180

].
Rotat ¸iile ˆın acelas¸i sens cu acele de ceasornic vor fi descrise de unghiuri negativ
orientate, deci de m˘ asuri ˆın intervalul [−180

, 0

].
Continuˆ and rotat ¸ia semidreptei (OA
/
dup˘ a pozit ¸ia (OA
/
ˆın sens pozitiv ajungem
ˆın pozit ¸ia (OB ˆıncˆ at unghiul

AOB este alungit (are m˘ asura 180

)(figura 2.7). Putem
continua rotat ¸ia ˆın acelas¸i sens s¸i ajungem, de exemplu, ˆın pozit ¸ia (OB
/
. Unghiul
neorientat dintre (OA s¸i (OB
/
este 180

− α. Dar pentru a descrie rotat ¸ia efectuat˘ a
suntem obligat ¸i s˘ a folosim unghiul orientat

AOB c˘ aruia este normal s˘ a-i asociem
m˘ arimea 180

+ α. Deci putem considera ca mult ¸ime a valorilor pentru funct ¸ia-
m˘ asur˘ a a unghiurilor orientate intervalul [−360

, 360

]. Intuit ¸ia ne spune c˘ a obt ¸inem
(OA
/
din (OA printr-o rotat ¸ie de unghi α ∈ [0

, 180

] ca ˆın figura 8, dar s¸i c˘ a aceeas¸i
semidreapt˘ a poate fi obt ¸inut˘ a dup˘ a ce (OA efectueaz˘ a n rotat ¸ii complete ˆın jurul lui
O s¸i apoi o rotat ¸ie de unghi α .
ˆ
In al doilea caz vom spune c˘ a unghiul orientat

AOA
/
are m˘ asur˘ a α + n 360

,
dac˘ a rotat ¸iile sunt pozitive s¸i are m˘ asura α − n 360

, dac˘ a rotat ¸iile sunt negative.
Putem as¸adar spune c˘ a m˘ asura unui unghi orientat este α+k 360

sau α+2k π ˆın
radiani, unde k este un num˘ ar ˆıntreg.
DEFINIT¸ IA 2.7 Rotat ¸ia de centru O s¸i unghi orientat α a planului este o trans-
formare a planului prin care O se transform˘ a ˆın el ˆınsus¸i s¸i orice alt punct A se
transform˘ a ˆıntr-un punct A
/
, astfel ˆıncˆ at (OA) ≡ (OA
/
) s¸i unghiurile α s¸i

AOA
/
sunt congruente s¸i au aceeas¸i orientare.
50 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
Din punct de vedere cinematic este preferabil s˘ a indic˘ am rotat ¸ia printr-un unghi de
forma α + k 360

cu α ∈ [−360

, 360

] pentru a citi cˆ ate rotat ¸ii s-au efectuat s¸i
ˆın ce sens, informat ¸ii date de valoarea absolut˘ a s¸i de semnul lui k ∈ Z. Geometric,
rotat ¸iile de unghi α+k 360

cu k ∈ Z coincid s¸i ˆın continuare ele vor fi identificate
cu rotat ¸ia de unghi α.
Este acum us¸or s˘ a dovedim, folosind triunghiuri congruente, c˘ a:
PROPOZIT¸ IA 2.1 Orice rotat ¸ie ˆın plan este o izometrie.
Rezult˘ a c˘ a o rotat ¸ie:
• duce o dreapt˘ a ˆıntr-o dreapt˘ a;
• duce o semidreapt˘ a ˆıntr-o semidreapt˘ a;
• duce un unghi ˆıntr-unul congruent cu el;
• duce un cerc cu centrul O s¸i raz˘ a r ˆıntr-un cerc cu aceeas¸i raz˘ a s¸i centrul ˆın O
/
transformatul prin rotat ¸ie al lui O.
Se pot demonstra urm˘ atoarele afirmat ¸ii:
• Compusa a dou˘ a rotat ¸ii de acelas¸i centru 1
α
O
s¸i 1
β
O
este rotat ¸ia 1
α+β
O
.
• Inversa rotat ¸iei 1
α
O
este rotat ¸ia 1
−α
O
.
• Mult ¸imea rotat ¸iilor cu acelas¸i centru ˆımpreuna cu compunerea formeaz˘ a un
grup.
Introducem ˆın figura 2.7 un sistem cartezian de coordonate, ˆıncˆ at unghiul ˆıntre
Ox s¸i (OA s˘ a fie θ . Dac˘ a A(x, y) s¸i A
/
(x
/
, y
/
) , notˆ and OA = OA
/
= r, obt ¸inem
x = r cos θ, y = r sin θ
s¸i
x
/
= r cos(θ + α), y
/
= r sin(θ + α).
Folosind formule uzuale de trigonometrice, obt ¸inem

x
/
= x cos α −y sin α
y
/
= x sin α + y cos α.
(2.4)
Aceste formule, numite s¸i reprezentarea analitic˘ a a rotat ¸iei 1
α
O
, ele pot fi luate ca
definit ¸ie a rotat ¸iei 1
α
O
.
2.4. PROPRIET
˘
AT¸ I GENERALE ALE IZOMETRIILOR 51
2.4 Propriet˘ at¸i generale ale izometriilor
ˆ
In majoritatea programelor analitice de geometrie din ˆınvˆ at ¸˘ amˆ antul preuniversitar,
dup˘ a parcurgerea izometriilor particulare ment ¸ionate mai sus, nu se mai g˘ ases¸te timp
pentru not ¸iunea general˘ a de izometrie s¸i pentru cˆ ateva din propriet˘ at ¸ile ei. Consi-
der˘ am c˘ a aceast˘ a situat ¸ie lipses¸te pe elevi de posibilitatea de a relua s¸i aprofunda
unele cunos¸tint ¸e de baz˘ a din geometrie, de sinteza util˘ a ˆın procesul de integrare a
cunos¸tint ¸elor la nivelul geometriei s¸i cu alte discipline matematice studiate ˆın s¸coal˘ a.
Este necesar ca ˆın clasele terminale de liceu, cˆ and not ¸iunea de funct ¸ie este pe
deplin consolidat˘ a, s˘ a se rezerve un num˘ ar de 4-6 ore pentru tratarea propriet˘ at ¸ilor
generale ale izometriilor, ocazie cu care s˘ a se reaminteasc˘ a izometriile particulare
ˆıntˆ alnite ˆın clasele anterioare. Schit ¸˘ am mai jos o posibilitate de abordare a acestui
subiect.
Dup˘ a actualizarea funct ¸iei distant ¸˘ a, definim not ¸iunea de izometrie. Propriet˘ at ¸ile
generale pe care le avem ˆın vedere pot fi tratate direct ˆın spat ¸iu. Am definit anterior
izometria ca aplicat ¸ie care p˘ astreaz˘ a distant ¸a. Din definit ¸ie rezult˘ a c˘ a orice izometrie
este bijectiv˘ a, dar surjectivitatea se demonstreaz˘ a greoi, ˆıncˆ at este de preferat s˘ a o
introducem ˆın definit ¸ie.
DEFINIT¸ IA 2.8 O aplicat ¸ie f : S → S a spat ¸iului ˆın el ˆınsus¸i se numes¸te izome-
trie, dac˘ a este surjectiv˘ a s¸i p˘ astreaz˘ a distant ¸a, adic˘ a
d(f(A), f(B)) = d(A, B), ∀A, B ∈ S. (2.5)
TEOREMA 2.2 Orice izometrie a spat ¸iului este bijectiv˘ a s¸i inversa ei este de ase-
menea izometrie.
Demonstrat ¸ie.
ˆ
Intr-adev˘ ar, f(A) = f(B) implic˘ a d(A, B) = 0, de unde A = B,
adic˘ a f este injectiv˘ a.
Dac˘ a f(A) = A
/
s¸i f(B) = B
/
atunci f
−1
(A
/
) = A, f
−1
(B
/
) = B s¸i (2.5) se
rescrie
d(f
−1
(A
/
), f
−1
(B
/
)) = d(A
/
, B
/
),
deci f
−1
este izometrie. q.e.d.
Definit ¸ia precedent˘ a se poate formula pentru un plan s¸i orice izometrie a planului
este bijectiv˘ a, inversa ei fiind izometrie.
Amintim acum c˘ a fiind date trei puncte distincte A, B, C ˆın spat ¸iu se spune c˘ a
punctul B este ˆıntre A s¸i C dac˘ a s¸i numai dac˘ a
d(A, B) + d(B, C) = d(A, C).
Se mai spune c˘ a B este interior segmentului (AC).
52 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
TEOREMA 2.3 Fie f : S → S o izometrie a spat ¸iului. Dac˘ a punctul B este ˆıntre
A s¸i C, atunci f(B) este ˆıntre punctele f(A) s¸i f(C) s¸i reciproc.
Ipotezele conduc imediat la relat ¸ia
d(f(A), f(B)) + d(f(B), f(C)) = d(f(A), f(C)).
Folosind aceast˘ a teorem˘ a, se demonstreaz˘ a c˘ a orice izometrie a spat ¸iului transform˘ a:
• orice segment (AB) ˆın segmentul (f(A)f(B)), astfel ˆıncˆ at se p˘ astreaz˘ a ordinea
punctelor;
• orice semidreapt˘ a (AB ˆın semidreapta (f(A)f(B)) astfel ˆıncˆ at se p˘ astreaz˘ a or-
dinea punctelor;
• orice dreapt˘ a AB ˆın dreapta f(A)f(B) astfel ˆınc
ˆ
t se p˘ astreaz˘ a ordinea puncte-
lor;
• orice plan π ˆın planul f(π) ;
• orice semiplan ˆınchis (deschis) de frontier˘ a AB ˆıntr-un semiplan ˆınchis (des-
chis) de frontier˘ a f(A)f(B);
• orice unghi

AOB ˆın unghiul

f(A)f(O)f(B) congruent cu

AOB;
• orice semispat ¸iu ˆınchis (deschis) de frontier˘ a π ˆın semispat ¸iul ˆınchis (deschis)
de frontier˘ a f(π) ;
• orice unghi diedru

αdβ ˆın unghiul diedru

f(α)f(d)f(β) congruent cu

αdβ,
unde α, β sunt plane s¸i α ∪ β;
• orice cerc C(O, r) (orice disc D(O, r)) ˆın cercul C(f(O), r) (ˆın discul D(f(O), r));
• orice sfer˘ a S(O, r) ˆın sfera S(f(O), r).
Demonstrarea acestor rezultate este o ocazie excelent˘ a de a reactualiza s¸i apro-
funda not ¸iuni geometrice mai rar utilizate la nivel logic (semidreapt˘ a, semiplan,
semispat ¸iu etc.).
Din propriet˘ at ¸ile de mai sus rezult˘ a c˘ a orice izometrie a spat ¸iului p˘ astreaz˘ a (inva-
riaz˘ a):
• paralelismul s¸i perpendicularitatea planelor s¸i dreptelor;
• paralelismul s¸i perpendicularitatea dintre drepte s¸i plane.
2.5. ASEM
˘
ANAREA
ˆ
IN PLAN. PROPRIET
˘
AT¸ I GENERALE 53
TEOREMA 2.4 Mult ¸imea izometriilor spat ¸iului S formeaz˘ a un grup ˆın raport cu
operat ¸ia de compunere.
Apare aici ocazia de a repeta not ¸iunea de grup, de compunere a aplicat ¸iilor cu
proprietatea ei de asociativitate.
Ne limit˘ am acum la izometrii plane.
TEOREMA 2.5 Fie dou˘ a triunghiuri ABC s¸i A
/
B
/
C
/
ˆın planul π, astfel c˘ a
(AB) ≡ (A
/
B
/
), (BC) ≡ (B
/
C
/
), (CA) ≡ (C
/
A
/
).
Atunci exist˘ a o unic˘ a izometrie f : π → π astfel ca f(A) = A
/
, f(B) = B
/
, f(C) =
C
/
.
Ideea de demonstrat ¸ie este de a defini f pentru A, B s¸i C ca mai sus, de a o extinde
mai ˆıntˆ ai la dreptele AB s¸i AC, apoi la ˆıntreg planul. Unicitatea se demonstreaz˘ a
prin reducere la absurd.
Aceast˘ a teorem˘ a combinat˘ a cu observat ¸ia c˘ a orice izometrie transform˘ a un tri-
unghi ˆıntr-un triunghi congruent cu el ne conduce la concluzia: dou˘ a triunghiuri
dintr-un plan dat sunt congruente dac˘ a s¸i numai dac˘ a exist˘ a o izometrie a planului
care transform˘ a un triunghi ˆın cel˘ alalt.
Din considerat ¸iile de mai sus rezult˘ a c˘ a, interpretat˘ a ca o aplicat ¸ie ˆıntre vˆ arfurile a
dou˘ a triunghiuri indicat˘ a prin (
/
), congruent ¸a este restrict ¸ia unei izometrii a planului.
Avem aici o motivare a termenului de congruent ¸˘ a folosit uneori pentru izometrie.
Este acum natural s˘ a extindem termenul de congruent ¸˘ a la figuri oarecare spunˆ and
c˘ a figura F este congruent˘ a cu figura F
/
dac˘ a exist˘ a o izometrie f (a planului dac˘ a
figurile sunt plane), astfel c˘ a f(F) = F
/
.
Aceast˘ a definit ¸ie poate fi util˘ a ˆın considerarea funct ¸iei arie pentru figuri plane mai
complicate decˆ at suprafet ¸ele poligonale.
2.5 Asem˘ anarea ˆın plan. Propriet˘ at¸i generale
Elevii obt ¸in o idee despre figurile asemenea cu ocazia studiului temei Asem˘ anarea
triunghiurilor. Dintre multele variante de tratare a ei este de preferat una care
preg˘ ates¸te terenul pentru predarea asem˘ an˘ arii ca transformare geometric˘ a a planu-
lui (spat ¸iului). Consider˘ am c˘ a aceast˘ a tem˘ a se poate studia imediat dup˘ a studiul
propriet˘ at ¸ilor generale ale izometriilor ˆın maniera descris˘ a de noi mai sus.
Transformarea de asem˘ anare poate fi introdus˘ a prin generalizarea izometriei. Izo-
metria este transformarea geometric˘ a ce p˘ astreaz˘ a distant ¸a.
54 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
Putemconsidera, teoretic vorbind, transform˘ ari geometrice care multiplic˘ a distant ¸a
cu un factor.Cum distant ¸ele se exprim˘ a prin numere reale pozitive, factorul de mul-
tiplicare trebuie s˘ a fie ˆın mod necesar un numˆ ar real strict pozitiv.
DEFINIT¸ IA 2.9 O aplicat ¸ie a
k
: π → π a planului se numes¸te asem˘ anare de
raport k, unde k este un num˘ ar real strict pozitiv dac˘ a este surjectiv˘ a s¸i pentru
oricare dou˘ a puncte A s¸i B din π avem
d(a
k
(A), a
k
(B)) = k d(A, B). (2.6)
Num˘ arul k trebuie luat strict pozitiv pentru c˘ a dac˘ a ar fi zero, din (2.6) ar rezulta
a
0
(A) = a
0
(B) pentru oricare dou˘ a puncte A, B.
Deci aplicat ¸ia a
0
este o aplicat ¸ie constant˘ a, care nu este surjectiv˘ a.
Mult ¸imea asem˘ an˘ arilor planului nu este vid˘ a, deoarece cont ¸ine izometriile planu-
lui, obt ¸inute pentru k = 1.
Din relat ¸ia (2.6) rezult˘ a c˘ a orice asem˘ anare a planului este injectiv˘ a, iar fiind prin
definit ¸ie surjectiv˘ a, este bijectiv˘ a. Se demonstreaz˘ a us¸or c˘ a inversa unei asem˘ an˘ ari
de raport k este o asem˘ anare de raport
1
k
.
Ment ¸ion˘ am c˘ a (2.6) asigur˘ a s¸i surjectivitatea aplicat ¸iei a
k
. Considerˆ and aplicat ¸ia
identic˘ a asem˘ anare particular˘ a, se constat˘ a c˘ a mult ¸imea asem˘ an˘ arilor planului for-
meaz˘ a un grup ˆın raport cu compunerea aplicat ¸iilor.
Asocierea a
k
→ k este un izomorfism al acestui grup cu grupul multiplicativ al
numerelor reale strict pozitive.
Asem˘ an˘ arile au multe propriet˘ at ¸i similare cu cele ale izometriilor.
TEOREMA 2.6 Fie a
k
o asem˘ anare de raport k, atunci punctul B se afl˘ a ˆıntre A s¸i
C, dac˘ a s¸i numai dac˘ a punctul a
k
(B) se afl˘ a ˆıntre a
k
(A) s¸i a
k
(C).
Modul de transformare a figurilor din plan prin asem˘ anare este identic cu cel
descris la izometrii, cu modificarea evident˘ a c˘ a un cerc C(O, r), respectiv un disc
D(O, r) este transformat prin a
k
ˆıntr-un cerc C(O, kr), respectiv un disc D(O, kr),
adic˘ a raza se multiplic˘ a cu factorul k.
Orice asem˘ anare transform˘ a drepte paralele ˆın drepte paralele s¸i c˘ a asem˘ an˘ arile
p˘ astreaz˘ a raportul lungimilor segmentelor.
Leg˘ atura cu asem˘ anarea triunghiurilor se stabiles¸te prin
TEOREMA 2.7 Dac˘ a ∆ABC s¸i ∆A
/
B
/
C
/
sunt dou˘ a triunghiuri oarecare ˆın planul
π astfel ˆıncˆ at
d(A
/
, B
/
) = k d(A, B), d(B
/
, C
/
) = k d(B, C), d(C
/
, A
/
) = k d(C, A)
2.6. OMOTETIA
ˆ
IN PLAN 55
unde k este un num˘ ar real strict pozitiv, atunci exist˘ a o asem˘ anare de raport k a
planului π unic˘ a a
k
ˆıncˆ at
a
k
(A) = A
/
, a
k
(B) = B
/
, a
k
(C) = C
/
.
Din observat ¸ia c˘ a orice triunghi este transformat printr-o asem˘ anare ˆıntr-un triunghi
asemenea cu el s¸i teorema precedent˘ a rezult˘ a:
dou˘ a triunghiuri sunt asemenea dac˘ a s¸i numai dac˘ a exist˘ a o asem˘ anare care s˘ a
transforme unul ˆın cel˘ alalt.
O prim˘ a consecint ¸˘ a a acestui fapt este aceea c˘ a, ˆıntrucˆ at ˆın planul euclidian exist˘ a
triunghiuri asemenea necongruente, exist˘ a asem˘ an˘ ari ale planului care nu sunt izo-
metrii.
O alt˘ a consecint ¸˘ a rezid˘ a ˆın motivat ¸ia urm˘ atoarei definit ¸ii:
DEFINIT¸ IA 2.10 Dou˘ a figuri F s¸i F
/
ale planului π se numesc asemenea cu coefi-
cientul de asem˘ anare k dac˘ a exist˘ a o asem˘ anare a
k
a planului π , ˆıncˆ at a
k
(F) = F
/
.
2.6 Omotetia ˆın plan
Asem˘ anarea particular˘ a cea mai important˘ a, l˘ asˆ and la o parte izometria, este omote-
tia de centru dat s¸i raport dat.
Definit ¸ia sintetic˘ a a omotetiei poate fi introdus˘ a foarte devreme ˆın forma:
DEFINIT¸ IA 2.11 Fie O un punct ˆıntr-un plan π s¸i k un num˘ ar real strict pozitiv.
Omotetia de centru O s¸i raport k este o transformare a planului π care asociaz˘ a
fiec˘ arui punct M un punct M
/
, astfel c˘ a O, M s¸i M
/
sunt coliniare ˆın ordinile O −
M −M
/
sau O −M
/
−M s¸i OM
/
= k OM.
Evident c˘ a ordinea O−M−M
/
atrage k > 1, iar ordinea O−M
/
−M atrage k < 1.
Pe de alt˘ a parte, exist˘ a s¸i posibilitatea de a lua ordinele M−O−M
/
sau M
/
−O−M.
Acest fapt ne determin˘ a s˘ a numim transformarea definit˘ a mai sus omotetie de gen 1,
iar transformarea ˆın care apar ordinile M −O −M
/
, sau M
/
−O −M, s˘ a o numim
omotetie de gen 2.
Cu aceast˘ a definit ¸ie, considerˆ and pe rˆ and ordinile posibile, se pot demonstra prin-
cipalele propriet˘ at ¸i ale omotetiei.
Ordinea de abordare a lor ar putea fi urm˘ atoarea:
• asocierea M
/
→ M este omotetie de centru O s¸i raport
1
k
. Ea este inversa
omotetiei de centru O s¸i raport k;
56 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
• omotetia de raport k s¸i centru O multiplic˘ a distant ¸a ˆıntre puncte prin factorul k;
• omotetia transform˘ a o dreapt˘ a ce trece prin O ˆın ea ˆıns˘ as¸i, cu alte cuvinte, omo-
tetiile de centru O invariaz˘ a dreptele prin O;
• omotetia de centru O transform˘ a o dreapt˘ a d ce nu trece prin O ˆıntr-o dreapt˘ a d
/
paralel˘ a cu d;
• omotetia de centru Os¸i raport k transform˘ a un cerc C(P
0
, r) ˆıntr-un cerc C(P
1
0
, kr)
unde P
1
0
este omoteticul lui P
0
.
TEOREMA 2.8 Orice asem˘ anare este produsul dintre o omotetie s¸i o izometrie.
Demonstrat ¸ie. Dac˘ a a
k
este o asem˘ anare de raport k s¸i h
1
k
O
este o omotetie de
raport
1
k
s¸i centrul O un punct oarecare, atunci f = a
k
◦ h
1
k
O
este o asem˘ anare de
raport k
1
k
= 1, deci este o izometrie. Relat ¸ia de mai sus conduce la a
k
= f ◦ h
k
O
.
q.e.d.
Pe de alt˘ a parte, omotetia este foarte util˘ a ˆın rezolvarea problemelor de geometrie,
fapt bine cunoscut s¸i care se poate constata din numeroase culegeri de probleme
de geometrie. Din acest motiv, consider˘ am c˘ a omotetia trebuie studiat˘ a ˆınaintea
asem˘ an˘ arii s¸i chiar ˆınaintea trat˘ arii izometriei ˆın general.
Cu aceste put ¸ine cunos¸tint ¸e privind omotetia putem s˘ a rezolv˘ am multe probleme
interesante de geometrie. De exemplu, putem obt ¸ine majoritatea rezultatelor privind
configurat ¸ia Cercul lui Euler prin considerarea omotetiei inverse de centru G(centrul
de greutate al triunghiului) s¸i raport
1
2
.
Ultimele dou˘ a propriet˘ at ¸i ale omotetiei, ment ¸ionate mai sus, permit abordarea
unei clase mari de probleme de loc geometric, dac˘ a sunt reformulate dup˘ a cum ur-
meaz˘ a:
• Locul geometric al punctului M
/
, omoteticul punctului ˆıntr-o omotetie de centru
O s¸i raport k, este o dreapt˘ a d
/
, cˆ and M descrie o dreapt˘ a d. Dac˘ a d trece prin
O, avem d
/
= d, iar ˆın caz contrar avem d
/
| d.
• Locul geometric al punctului M
/
, omoteticul punctului M ˆıntr-o omotetie de
centru O s¸i raport k, este un cerc C(P
1
0
, kr), cˆ and M descrie cercul C(P
0
, r),
unde P
1
0
este omoteticul lui P
0
.
ˆ
In momentul ˆın care elevii dispun de not ¸iunea de vector se poate trata omotetia cu
metode vectoriale.
ˆ
Ins˘ as¸i definit ¸ia ei devine mai us¸oar˘ a pentru c˘ a not ¸iunea de vector
ne permite s˘ a surprindem simultan situat ¸iile de ordonare a punctelor ˆıntˆ alnite ante-
rior.
2.6. OMOTETIA
ˆ
IN PLAN 57
DEFINIT¸ IA 2.12 Fie O un punct ˆın planul π s¸i k un num˘ ar real nenul. Omotetia de
centru O s¸i raport k este o transformare a planului care aplic˘ a un punct M ˆıntr-un
punct M
/
dat de formula
OM
/
= k OM.
ˆ
In aceast˘ a definit ¸ie cuprindem omotetiile de ambele genuri (cele de gen 1 co-
respund la k pozitiv, iar cele de gen 2 la k negativ). Demonstrat ¸iile propriet˘ at ¸ilor
ment ¸ionate mai sus se simplific˘ a pentru c˘ a nu trebuie s˘ a mai distingem cele dou˘ a
genuri de omotetie, dar ideile sunt ˆın esent ¸˘ a aceleas¸i.
ˆ
In acest context vectorial putem s˘ a ne ocup˘ am de urm˘ atoarele dou˘ a propriet˘ at ¸i ale
omotetiilor:
• Mult ¸imea omotetiilor de acelas¸i centru formeaz˘ a un grup comutativ izomorf cu
grupul multiplicativ al numerelor reale nenule.
• Produsul a dou˘ a omotetii h
k
O
s¸i h
k

O

este o omotetie avˆ and centrul coliniar cu O
s¸i O
/
, dac˘ a k k
/
,=1 s¸i este o translat ¸ie de vector OO
/
dac˘ a k k
/
= 1. Ca aplicat ¸ie
se poate demonstra teorema lui Menelaus.
Omotetia ˆın spat ¸iu se poate prezenta similar. Definit ¸ia vectorial˘ a r˘ amˆ ane practic
aceeas¸i. Propriet˘ at ¸ile anterioare r˘ amˆ an valabile. La ele se pot ad˘ auga urm˘ atoarele:
• omotetia spat ¸iului invariaz˘ a dreptele s¸i planele care trec prin centrul omotetiei;
• omotetia spat ¸iului transform˘ a un plan care nu trece prin centru de omotetie ˆıntr-
un plan paralel cu el;
• omotetia spat ¸iului de centru O s¸i raport k transform˘ a o sfer˘ a S(P
0
, r) ˆıntr-o sfer˘ a
S(P
1
0
, kr) unde P
1
0
este omoteticul lui P
0
.
Aplicat ¸iile omotetiei ˆın spat ¸iu sunt analoage cu cele ale omotetiei plane.
Revenim la plan.
Fie un punct fix O s¸i o omotetie h
k
O
. Introducem ˆın plan un reper cartezian oa-
recare fat ¸˘ a de care avem O(x
0
, y
0
), M(x, y) s¸i omoteticul s˘ au M
/
(x
/
, y
/
). Condit ¸ia
OM
/
= k OM este echivalent˘ a cu

x
/
= x
0
+ k(x −x
0
)
y
/
= y
0
+ k(y −y
0
).
(2.7)
Aceste ecuat ¸ii se numesc ecuat ¸iile omotetiei h
k
O
ˆın raport cu reperul cartezian ales.
Ele pot fi luate ca definit ¸ie a omotetiei ˆın plan s¸i utilizate pentru a demonstra pro-
priet˘ at ¸ile esent ¸iale ale omotetiilor. Pentru a facilita asemenea demonstrat ¸ii putem
alege reperul cu originea ˆın O, deci x
0
= 0 s¸i y
0
= 0.
58 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
De exemplu, dac˘ a M parcurge dreapta de ecuat ¸ie ax+by +c = 0, atunci coordo-
natele lui M
/
satisfac ecuat ¸ia ax +by +ck = 0, deci M
/
parcurge o dreapt˘ a paralel˘ a
cu cea dat˘ a.
Similar, dac˘ a M se afl˘ a pe cercul de ecuat ¸ie (x−a)
2
+(y−b)
2
= r
2
, coordonatele
lui M
/
verific˘ a ecuat ¸ia (x −ka)
2
+ (y −kb)
2
= (kr)
2
. Deci, M
/
se afl˘ a pe cercul de
raz˘ a kr s¸i de centru omotetic cu centrul cercului dat.
Analog se pot demonstra alte propriet˘ at ¸i ale omotetiei.
2.6.1 Folosirea omotetiei la rezolvarea unor probleme de loc geometric
ˆ
In aplicat ¸ii intervine ˆın mod frecvent urm˘ atoarea problem˘ a de loc geometric.
Problem˘ a
Se dau cercul C(O, R), unde O este un punct fix s¸i puntul I de asemenea fixat,
iar P un punct variabil pe cerc. Se cere s˘ a se determine locul geometric al punctului
M ∈ IP, dac˘ a raportul
MI
IP
= k este cunoscut, k fiind un num˘ ar pozitiv fixat.
O’
M
P
O
I
Figura 2.8:
Construim paralela MO
/
| PO, O
/
∈ IO. Atunci
O
/
I
IO
=
MI
IP
= k,
MO
/
PO
=
MI
IP
= k,
s¸i cum segmentele IO, PO au lungimea constant˘ a, rezult˘ a c˘ a punctul O
/
este fix, iar
segmentul MO
/
are lungimea constant˘ a.
Locul geometric este cercul cu centrul O
/
s¸i raz˘ a MO
/
(omoteticul cercului dat sau
transformatul acestuia prin omotetia de centru I s¸i raport k).
Ca exemplu ˆın acest sens poate servi Cercul lui Euler, cercul care trece prin mij-
loacele unui triunghi ABC, prin picioarele ˆın˘ alt ¸imilor sale s¸i prin mijloacele seg-
mentelor AH, BH, CH, H fiind ortocentrul triunghiului. (Cercul celor 9 puncte)
2.7. INVERSIUNEA
ˆ
IN PLAN 59
2.7 Inversiunea ˆın plan
O alt˘ a transformare geometric˘ a foarte util˘ a ˆın rezolvarea problemelor de geometrie
este inversiunea.
ˆ
Inainte de introducerea definit ¸iei inversiunii ˆın plan bine s˘ a se rea-
minteasc˘ a puterea unui punct fat ¸˘ a de un cerc, pornind de la urm˘ atoarele rezultate:
Fie C(O, r) un cerc ˆın planul π, cu centrul ˆın punctul fixat O s¸i raz˘ a r.
• Oricare ar fi punctele A, B, A
/
, B
/
∈ C(O, r) cu proprietatea c˘ a dreptele AB s¸i
A
/
B
/
se intersecteaz˘ a ˆıntr-un punct P are loc egalitatea:
PA PB = PA
/
PB
/
.
Se demonstreaz˘ a us¸or din proport ¸ionalitatea laturilor triunghiurilor asemenea
∆PAB
/
s¸i ∆PA
/
B.
• Dac˘ a o secant˘ a variabil˘ a trece printr-un punct fix P s¸i intersecteaz˘ a un cerc
C(O, r) ˆın punctele A s¸i B, atunci produsul
PA PB = ct
este constant.
DEFINIT¸ IA 2.13 Se numes¸te putere a punctului P fat ¸˘ a de cercul C(O, r), num˘ arul
notat
ρ(P) = PA PB
unde A s¸i B sunt punctele de intersect ¸ie ale unei secante duse prin P cu cercul
C(O, r).
• se defines¸te astfel o funct ¸ie ρ : π → R, definit˘ a prin
ρ(P) = PA PB
unde A s¸i B sunt punctele de intersect ¸ie ale unei secante duse prin P cu cercul
C(O, r).
• puterea unui punct fat ¸˘ a de un cerc ne indic˘ a pozit ¸ia punctului fat ¸˘ a de cerc:
1. P ∈ Ext(C(O, r)) dac˘ a s¸i numai dac˘ a ρ(P) > 0;
2. P ∈ C(O, r) dac˘ a s¸i numai dac˘ a ρ(P) = 0;
3. P ∈ Int(C(O, r)) dac˘ a s¸i numai dac˘ a ρ(P) < 0.
• puterea unui punct P fat ¸˘ a de un cerc este
ρ(P) = (OP)
2
−r
2
.
60 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
Putem prezenta aceste rezultate s¸i vectorial dac˘ a elevii cunosc elementele de calcul
vectorial. De asemenea definit ¸ia inversiunii poate fi dat˘ a mai us¸or.
Fie O ∈ π un punct fix s¸i k un num˘ ar real nenul.
DEFINIT¸ IA 2.14 Inversiunea de pol O s¸i raport k este o transformare a planului
prin care fiec˘ arui punct X ∈ π−¦O¦ i se asociaz˘ a punctul X
/
pe dreapta OX astfel
ˆıncˆ at
OX OX
/
= k
iar punctului O i se asociaz˘ a punctul O.
Inversiunea de pol O s¸i raport k se noteaz˘ a i
k
O
.Punctul O se numes¸te polul inversiunii.
As¸adar
i
k
O
: π → π
i
k
O
(X) ∈ OX, OX Oi
k
O
(X) = k, ∀X ∈ π.
Punctul X
/
= i
k
O
(X) se numes¸te transformatul punctului X prin inversiunea de pol
O s¸i raport k sau inversul punctului X prin aceast˘ a inversiune s¸i vice-versa X este
inversul punctului X
/
prin i
k
O
.
Punctele X s¸i i
k
O
(X) se numesc puncte omoloage ale inversiunii i
k
O
.
Astfel se pune ˆın evident ¸˘ a c˘ a:
• inversiunea este o transformare involutiv˘ a
i
k
O
◦ i
k
O
= 1
π
• inversiunea este inversabil˘ a s¸i (i
k
O
)
−1
= i
k
O
• punctul O este invariant ˆın raport cu inversiunea i
k
O
s¸i toate dreptele care trec
prin O sunt drepte invariante ˆın raport cu inversiunea i
k
O
.
DEFINIT¸ IA 2.15 Dac˘ a k > 0 inversiunea i
k
O
se numes¸te pozitiv˘ a, iar dac˘ a k < 0
inversiunea i
k
O
se numes¸te negativ˘ a.
Vom prezenta ˆın continuare cˆ ateva propozit ¸ii care ne dau imaginile unui cerc s¸i unei
drepte din plan printr-o inversiune.
TEOREMA 2.9 Dac˘ a i
k
O
este o inversiune pozitiv˘ a, atunci i
k
O
invariaz˘ a punct cu
punct cercul C(O,

k) s¸i transform˘ a interiorul cercului C(O,

k) ˆın exteriorul lui
s¸i exteriorul cercului C(O,

k) ˆın interiorul lui.
2.7. INVERSIUNEA
ˆ
IN PLAN 61
O
O
X’
X
T
X X’
T
Figura 2.9:
Demonstrat ¸ie.
ˆ
Intr-adev˘ ar pentru orice X ∈ C(O,

k) are loc OX OX = (

k)
2
= k s¸i deci
i
k
O
(X) = X pentru orice X ∈ C(O,

k). Adic˘ a i
k
O
(C(O,

k)) = C(O,

k). Fie
acum X ∈Int(C(O,

k)). Construim perpendiculara pe dreapta OX prin punctul X
s¸i fie T unul din punctele de intersect ¸ie al acestei perpendiculare cu cercul C(O,

k).
Tangenta ˆın punctul T la cercul C(O,

k) intersecteaz˘ a dreapta OX ˆın punctul X
/
.
Din teorema catetei aplicat˘ a ˆın triunghiul OTX
/
(figura ) rezult˘ a OX OX
/
=
(

k)
2
= k s¸i deci i
k
O
(X) = X
/
.
Dac˘ a X ∈Ext(C(O,

k)) construim tangenta XT la cercul C(O,

k). T ∈
C(O,

k) (figura ) s¸i X
/
piciorul perpendicularei din T pe dreapta OX. Teorema
catetei ˆın OTX ne d˘ a OX
/
OX = (

k)
2
= k s¸i deci i
k
O
(X
/
) = X. q.e.d.
Din aceast˘ a teorem˘ a rezult˘ a o metod˘ a practic˘ a de construct ¸ie a imaginii i
k
O
(X)
unui punct X prin inversiunea i
k
O
, k > 0.
DEFINIT¸ IA 2.16 Pentru i
k
O
o inversiune pozitiv˘ a, cercul C(O,

k) se numes¸te cer-
cul inversiunii i
k
O
sau cercul de inversiune.
DEFINIT¸ IA 2.17 Dou˘ a cercuri secante se numesc ortogonale dac˘ a tangenta ˆıntr-
un punct comun la unul dintre cercuri trece prin centrul celuilalt.
TEOREMA 2.10 Un cerc diferit de cercul de inversiune este invariant ˆın raport cu
inversiunea dac˘ a s¸i numai dac˘ a este ortogonal cu cercul de inversiune.
PROPOZIT¸ IA 2.2 Orice dou˘ a perechi de puncte omoloage ˆıntr-o inversiune sunt
as¸ezate pe un cerc, dac˘ a nici unul dintre puncte nu este polul inversiunii.
Se pot demonstra urm˘ atoarele rezultate:
• printr-o inversiune orice cerc care nu cont ¸ine polul inversiunii se transform˘ a
ˆıntr-un cerc care de asemenea nu cont ¸ine polul inversiunii;
62 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
• printr-o inversiune i
k
O
orice patru puncte situate pe un cerc care cont ¸ine polul O
al inversiunii se transform˘ a ˆın patru puncte situate pe o dreapt˘ a care nu cont ¸ine
polul inversiunii.
• printr-o inversiune orice dreapt˘ a care nu cont ¸ine polul inversiunii se transform˘ a
ˆıntr-un cerc care cont ¸ine polul inversiunii.
• daca cercul C(O
2
, r
2
) este imaginea cercului C(O
1
, r
1
) prin inversiunea i
k
O
,
atunci
r
2
r
1
=
k
ρ(O)
, unde ρ(O) este puterea polului Oˆın raport cu cercul C(O
2
, r
2
).
DEFINIT¸ IA 2.18 Unghiul a dou˘ a cercuri care se intersecteaz˘ a ˆın punctele A s¸i B
este unghiul format de cele dou˘ a tangente la cercuri ˆın A sau B.
DEFINIT¸ IA 2.19 Unghiul dintre o dreapt˘ a s¸i un cerc pe care-l intersecteaz˘ a ˆın A
s¸i B este unghiul format de dreapt˘ a s¸i una dintre tangentele la cerc ˆın A sau B.
O
B
A’ B’
O’
1
(O, r) C
1 1
1
A
Figura 2.10: Inversul unui cerc care nu trece prin polul inversiunii O
ˆ
Intr-o inversiune sunt invariante:
• unghiul a dou˘ a cercuri secante;
• unghiul dintre o dreapt˘ a s¸i un cerc pe care-l intersecteaz˘ a;
• unghiul a dou˘ a drepte secante.
TEOREMA 2.11 Mult ¸imea tuturor omotetiilor s¸i a inversiunilor planului, care au
acelas¸i centru formeaz˘ a un grup.
DEFINIT¸ IA 2.20 Grupul format din omotetiile s¸i inversiunile planului cu acelas¸i
centru s¸i pol O se numes¸te grupul conform de centru O al planului.
Construct ¸ia cu rigla s¸i compasul a imaginii unui cerc printr-o inversiune i
k
O
se face
astfel:
2.7. INVERSIUNEA
ˆ
IN PLAN 63
• cercul C(O
1
, r
1
) nu trece prin polul inversiunii i
k
O
.
ˆ
In acest caz fie A s¸i B punc-
tele de intersect ¸ie ale dreptei OO
1
cu cercul C(O
1
, r
1
) (figura 2.10). Construim
punctele A
/
= i
k
O
(A) s¸i B
/
= i
k
O
(B). Inversul cercului C(O
1
, r
1
) prin inversiu-
nea i
k
O
este cercul de diametru [A
/
B
/
].
O
(O, r) C
1 1
1
A’ A O
Figura 2.11:
• cercul C(O
1
, r
1
) trece prin polul inversiunii i
k
O
.
ˆ
In acest caz imaginea cercului
C(O
1
, r
1
) prin inversiunea i
k
O
. este o dreapt˘ a. Fie Aal doilea punct de intersect ¸ie
al dreptei OO
1
cu cercul C(O
1
, r
1
) (figura 2.10).Construim imaginea punctului
A prin inversiunea i
k
O
s¸i vom obt ¸ine A
/
= i
k
O
(A) ∈ OO
1
. Perpendiculara pe
OO
1
ˆın A
/
este imaginea cercului C(O
1
, r
1
) prin inversiunea i
k
O
.
O
(O, r) C
1 1
1
A
B
O
O O
1
Figura 2.12 a).
Figura 2.12 b)
Figura 2.12:
Dac˘ a cercul C(O
1
, r
1
) intersecteaz˘ a cercul de inversiune ˆın punctele A s¸i B,
atunci AB = i
k
O
(C(O
1
, r
1
)) (figura 2.11), iar dac˘ a cercul C(O
1
, r
1
) este tangent
la cercul de inversiune, atunci i
k
O
(C(O
1
, r
1
)) este tangenta la cercul de inver-
siune ˆın punctul de tangent ¸˘ a al celor dou˘ a cercuri. (figura 2.12)
64 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
Capitolul 3
Geometrie ˆın spat¸iu
3.1 Introducere ˆın geometria tetraedrului
Se poate defini tetraedrul ca un caz particular al piramidei:
DEFINIT¸ IA 3.1 Fie S = [A
1
A
2
. . . A
n
] o suprafat ¸˘ a poligonal˘ a cu frontiera un po-
ligon apart ¸inˆ and unui plan π s¸i V ,∈ π. Se numes¸te piramid˘ a cu vˆ arful V s¸i baz˘ a S
mult ¸imea tuturor segmentelor [V A], cu A ∈ S.
Suprafat ¸˘ a poligonal˘ a S se numes¸te baza piramidei.

ˆ
In funct ¸ie de natura poligonului S se pot ˆıntˆ alni mai multe tipuri de piramide.
• Se pune ˆın evident ¸˘ a faptul c˘ a o piramid˘ a triunghiular˘ a se numes¸te tetraedru.
Deci, tetraedrul este o piramid˘ a particular˘ a, cu poligonul S un triunghi.
Dar putem defini direct tetraedrul:
DEFINIT¸ IA 3.2 Fie punctele A, B, C, Dpatru puncte necoplanare din spat ¸iu. Mult ¸imea
ABCD = [ABC] ∪ [ABD] ∪ [ACD] ∪ [BCD] se numes¸te tetraedru.
C
B D
A
Figura 3.1: Tetraedrul ABCD
65
66 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
• Punctele A, B, C, D se numesc vˆ arfurile tetraedrului ABCD;
• Segmentele ˆınchise [AB], [AC], [AD], [BD], [BC], [CD] definesc muchiile te-
traedrului;
• Suprafet ¸ele triunghiulare [ABC], [ABD], [ACD], [BCD] se numesc fet ¸ele te-
traedrului;
• Folosind materialul didactic elevii vor constata c˘ a ˆın cazul tetraedrului fiecare
fat ¸˘ a poate fi considerat˘ a baz˘ a s¸i cˆ and as¸ez˘ am un tetraedru oarecare cu o alt˘ a fat ¸˘ a
ca baz˘ a el capat˘ a de fiecare dat˘ a alt aspect.
• Analogie ˆıntre triunghi s¸i tetraedru: tetaedrul este poliedrul cu cel mai mic
num˘ ar de fet ¸e as¸a cum triunghiul este poligonul cu cel mai mic num˘ ar de la-
turi.
DEFINIT¸ IA 3.3 Numim ˆın˘ alt ¸ime a unui tetraedru perpendiculara dus˘ a dintr-un
vˆ arf al tetraedrului pe fat ¸a opus˘ a.
Spre deosebire de cazul triunghiului (ale c˘ arui ˆın˘ alt ¸imi sunt ˆıntotdeauna concurente),
ˆın˘ alt ¸imile unui tetraedru nu sunt ˆıntotdeauna concurente!
ˆ
In general cele patru ˆınaltimi ale unui tetraedru sunt dou˘ a cˆ ate dou˘ a necopla-
nare s¸i sunt generatoarele unui hiperboloid (J. STEINER-1827), numit hiperboloidul
ˆın˘ alt ¸imilor. Acestui hiperboloid ˆıi apart ¸in perpendicularele ridicate pe planele fet ¸elor
tetraedrului care trec prin ortocentrele acestor fet ¸e.
DEFINIT¸ IA 3.4
ˆ
Intr-un tetraedru numim bimedian˘ a segmentul care unes¸te mijloa-
cele a dou˘ a muchii opuse.
Orice tetraedru are s¸ase muchii, deci exist˘ a trei bimediane.
PROPOZIT¸ IA 3.1
ˆ
Intr-un tetraedru oarecare cele trei bimediane sunt concurente.
Demonstrat ¸ie.
ˆ
In tetraedrul ABCD consider˘ am punctele M, N, P, Q, R, S mij-
loacele laturilor [AB], [CD], [BC], [AD], [AC], [BD] respectiv. Vom demonstra c˘ a
bimedianele [MN], [PQ], [MN] sunt concurente.
ˆ
In triunghiurile BAC s¸i DAC care au latura comun˘ a [AC] sunt puse ˆın evident ¸˘ a
liniile mijlocii [MP] s¸i [QN], care corespund laturii comune.
Deci:
MP | QN s¸i MP = QN.
Analog: PN | MQ s¸i PN = MQ
PS | QR s¸i PS = QR.
3.1. INTRODUCERE
ˆ
IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI 67
C
B D
A
P N
R
Q
S
M
G
Figura 3.2: Concurent ¸a bimedianelor
Rezult˘ a c˘ a patrulaterele PRQS, MPNQ sunt paralelograme s¸i mai mult cele
trei bimediane [MN], [PQ], [RS] ale tetraedrului sunt diagonale ˆın aceste parale-
lograme.
Cum diagonalele unui paralelogram sunt concurente s¸i se ˆınjum˘ at˘ at ¸esc, cele trei
bimediane [MN], [PQ], [RS] ale tetraedrului ABCD sunt concurente, punctul de
concurent ¸˘ a este notat cu G s¸i este mijlocul fiec˘ arei bimediane. q.e.d.
DEFINIT¸ IA 3.5 (LEONARDO DA VINCI)
Punctul de concurent ¸˘ a al bimedianelor, notat cu G, se numes¸te centrul de greu-
tate, sau centrul distant¸elor medii, sau baricentrul tetraedrului.
PROPOZIT¸ IA 3.2 Fie ABCD un tetraedru, M ∈ (AB) cu
AM
AB
= u, 0 < u < 1
s¸i N ∈ (CD) astfel ˆıncˆ at
CN
CD
= 1 −u. Atunci au loc urm˘ atoarele inegalit˘ at ¸i:
[u BC −(1 −u) AD[ < MN < u BC + (1 −u) AD, (3.1)
[u BD −(1 −u) AC[ < MN < u BD + (1 −u) AC.
Demonstrat ¸ie.
Fie P ∈ (AC) astfel ˆıncˆ at MP | BC (fig. 3). Din teorema fundamental˘ a a
asemanarii avem MP = u BC s¸i
PC
AC
= 1 −u.
Cum
CN
CD
= 1 − u, vom obt ¸ine PN | AD s¸i ˆın consecint ¸˘ a din triunghiurile
asemenea CPN s¸i CAD se obt ¸ine PN = (1−u) AD. Deoarece punctele M, P, N
nu pot fi coliniare, din inegalit˘ at ¸ile triunghiului obt ¸inem
[MP −PN[ < MN < MP + PN
68 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
B
C
D
A
M
N
P
Figura 3.3:
sau dup˘ a ˆınlocuiri, avem
[u BC −(1 −u) AD[ < MN < u BC + (1 −u) AD.
Procedˆ and la fel obt ¸inem s¸i al doilea grup de inegalit˘ at ¸i.
q.e.d.
COROLARUL 3.1 (Inegalit˘ at ¸ile bimedianei).
Fie ABCD un tetraedru, M mijlocul lui [AB] s¸i N mijlocul lui [CD]; atunci
[BC −AD[ < 2MN < BC + AD, [BD −AC[ < 2MN < BD + AC. (3.2)
Demonstrat ¸ie.
Luˆ and u =
1
2
ˆın (3.1) vom g˘ asi aceste inegalit˘ at ¸i. q.e.d.
DEFINIT¸ IA 3.6
ˆ
Intr-un tetraedru ABCD, dreptele care unesc punctele A, B, C, D
cu centrele de greutate ale fet ¸elor opuse se numesc medianele tetraedrului ABCD.
TEOREMA 3.1 Cele patru mediane ale unui tetraedru sunt concurente.
Demonstrat ¸ie.
Fie G
1
punctul de intersect ¸ie al medianelor triunghiului BCD. Se noteaz˘ a cu
M, N, P, Q mijloacele segmentelor [AB], [CD], [BC], [AD], figura (3.3).
ˆ
In planul (APD), PQ∩ AG
1
,=∅.
ˆ
In planul paralelogramului MPNQ, MN ∩ PQ ,= ∅.
ˆ
In planul (ANB), NM∩AG
1
,=∅. Deci dreptele MN, PQ, AG
1
, se intersecteaz˘ a
dou˘ a cˆ ate dou˘ a s¸i nu sunt coplanare. Rezult˘ a c˘ a
MN ∩ PQ∩ AG
1
,=∅,
3.1. INTRODUCERE
ˆ
IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI 69
C
B D
A
P N
Q M
G
G
1
Figura 3.4: Concurent ¸a medianelor
deci G ∈ AG
1
.
Not˘ am cu G
2
punctul de intersect ¸ie al medianelor triunghiului ACD, iar G
3
pen-
tru triunghiul ABD. Analog se demonstreaz˘ a BG
2
s¸i CG
3
trec prin G.
q.e.d.
PROPOZIT¸ IA 3.3 (LEONARDO DA VINCI) Centrul de greutate al unui tetraedru
ˆımparte o median˘ a ˆın dou˘ a segmente, dintre care cel care cont ¸ine vˆ arful tetraedrului
este triplul celuilalt .
Demonstrat ¸ie. Se consider˘ a separat planul (APD), figura (3.4). Aplicˆ and teo-
rema lui Menelaus ˆın triunghiul AG
1
D, pentru dreapta Q, G, P se obt ¸ine:
AQ
QD

PD
PG
1

GG
1
GA
= 1
Dar AQ = QD s¸i PD = 3PG
1
, de unde rezult˘ a c˘ a
GG
1
GA
=
1
3
sau
GG
1
AG
1
=
1
4
.
q.e.d.
• Un plan arbitrar, care trece printr-o median˘ a, ˆımparte tetraedrul ˆın dou˘ a poliedre
cu volume egale (J. L. LAGRANGE, 1810-1811).
PROPOZIT¸ IA 3.4 Planele perpendiculare pe muchiile unui tetraedru duse prin
mijloacele lor se intersecteaz˘ a ˆıntr-un punct.
Demonstrat ¸ie.
Vom demonstra c˘ a exist˘ a un punct egal dep˘ artat de toate vˆ arfurile tetraedrului.
S¸ tim c˘ a toate punctele egal dep˘ artate de B, C s¸i D se afl˘ a pe o dreapt˘ a d per-
pendicular˘ a pe planul BCD care trece prin centrul cercului circumscris triunghiului
BCD.
70 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
Punctele egal dep˘ artate de de A s¸i B se afl˘ a ˆın planul mediator P al segmentului
AB.
Planul P s¸i dreapta d se intersecteaz˘ a ˆıntr-un punct O, c˘ aci altfel ar fi paralele s¸i
segmentul AB ar fi ˆın planul BCD, contrar ipotezei. q.e.d.
COROLARUL 3.2 Perpendicularele ridicate pe fet ¸ele unui tetraedru ˆın centrele
cercurilor circumscrise acelor fet ¸e sunt concurente ˆıntr-un punct, O.
Demonstrat ¸ie.
Aceste perpendiculare sunt determinate de intersect ¸iile perechilor de plane per-
pendiculare pe muchiile unui tetraedru duse prin mijloacele lor s¸i conformpropozit ¸iei
anterioare sunt concurente. q.e.d.
Astfel am demonstrat c˘ a punctul O din propozit ¸ia de mai sus este egal dep˘ artat de
vˆ arfurile tetraedrului s¸i el este centrul unei sfere care cont ¸ine vˆ arfurile tetraedrului,
care se numes¸te sfera circumscris˘ a tetraedrului.
Deci:
Orice tetraedru poate fi ˆınscris ˆıntr-o sfer˘ a, care are centrul ˆın punctul de intersect ¸ie
al planelor mediatoare ale muchiilor tetraedrului s¸i care este ˆın acelas¸i timp s¸i punc-
tul de intersect ¸ie al perpendicularelor ridicate pe fet ¸ele tetraedrului ˆın centrele cer-
curilor circumscrise acestora.
DEFINIT¸ IA 3.7 Numim coordonate baricentrice ale punctului P, patru numere
λ
1
, λ
2
, λ
3
, λ
4
care sunt proport ¸ionale cu volumele tetraedrelor cu vˆ arful ˆın P s¸i
avˆ and drept baze fet ¸ele tetraedrului.
Deci, dac˘ a µ este factorul de proport ¸ionalitate, atunci avem:
λ
1
+ λ
2
+ λ
3
+ λ
4
= µV,
V fiind volumul tetraedrului.
Pentru µ = 1 coordonatele baricentrice se numesc absolute.
• Segmentele de dreapt˘ a care unesc centrul de greutate al tetraedrului, G, cu
vˆ arfurile tetraedrului ˆımpart tetraedul ˆın patru tetraedre echivalente: din aceast˘ a
cauz˘ a coordonatele baricentrice ale lui G sunt egale.
• Distant ¸ele lui G la fet ¸ele tetraedrului sunt invers proport ¸ionale cu ariile acestor
fet ¸e.
3.1. INTRODUCERE
ˆ
IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI 71
PROPOZIT¸ IA 3.5 (lungimea medianei)
Fie tetraedrul A
1
A
2
A
3
A
4
, AG
1
o median˘ a a tetraedrului, unde G
1
este centrul
de greutate al fet ¸ei A
2
A
3
A
4
. Atunci
A
1
G
2
1
=
A
1
A
2
2
+ A
1
A
2
3
+ A
1
A
2
4
3

A
2
A
2
3
+ A
2
A
2
4
+ A
3
A
4
4
9
.
Demonstrat ¸ie.
Fie A
1
A
2
A
3
A
4
un tetraedru cu G
1
centrul de greutate al fet ¸ei A
2
A
3
A
4
, iar M
mijlocul laturii A
3
A
4
. Vom aplica relat ¸ia lui Stewart ˆın triunghiul A
1
A
2
M:
A
2
M(A
1
G
2
1
+ A
2
G
1
G
1
M) = A
1
M
2
A
2
G
1
+ A
1
A
2
2
G
1
M,
A
G
1 M
A
A
A
1
2
3
4
Figura 3.5: lungimea medianelor
ˆın care vom folosi expresiile date de teorema medianei aplicat˘ a ˆın triunghiul
A
1
A
3
A
4
pentru mediana A
1
M s¸i ˆın triunghiul A
2
A
3
A
4
pentru mediana A
2
M. Se
obt ¸ine astfel lungimea medianei tetraedrului. q.e.d.
Observat¸ia 3.1 Propozit ¸ia (3.5) este analoag˘ a teoremei medianei unui triunghi.
PROPOZIT¸ IA 3.6 (lungimea bimedianei) Fie tetraedrul oarecare ABCD, M mij-
locul muchiei AB s¸i M
/
mijlocul muchiei opuse CD. Atunci:
MM
/2
=
BC
2
+ BD
2
+ AC
2
+ AD
2
−AB
2
−CD
2
4
. (3.3)
Demonstrat ¸ie.
Aplic˘ am teorema medianei pentru MM
/
, median˘ a a triunghiului ABM
/
.
BM
/
este median˘ a ˆın triunghiul BCD s¸i AM
/
este median˘ a ˆın triunghiul ACD,
unde pentru calculul lor vom folosi tot teorema medianei. q.e.d.
72 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
B
C
D
A
M
M’
Figura 3.6: lungimea bimedianelor
Folosind lungimea bimedianelor unui tetraedru se poate demonstra imediat:
PROPOZIT¸ IA 3.7 Fie tetraedrul oarecare ABCD, M, N, P, Q, R, S mijloacele
muchiilor [AB], [CD], [BC], [AD], [AC], [BD] respectiv. Atunci:
MN
2
+ PQ
2
+ RS
2
=
AB
2
+BC
2
+ AD
2
+ AC
2
+ BD
2
+ CD
2
4
.
C
B D
A
P N
R
Q
S
M
G
Figura 3.7:
PROPOZIT¸ IA 3.8 Suma p˘ atratelor medianelor este egala cu
4
9
din suma p˘ atratelor
muchiilor.
Demonstrat ¸ie. Se folosesc lugimile medinelor unui tetraedru, conform propozit ¸ia
anterioare s¸i se obt ¸ine relat ¸ia anunt ¸at˘ a. q.e.d.
PROPOZIT¸ IA 3.9 Suma p˘ atratelor distant ¸elor centrului de greutate la vˆ arfuri este
egal˘ a cu suma p˘ atratelor lungimilor bimedianelor.
3.1. INTRODUCERE
ˆ
IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI 73
PROPOZIT¸ IA 3.10 Fie BCD un triunghi s¸i M un punct oarecare ˆın spat ¸iu, iar G
1
centrul de greutate al triunghiului BCD. Atunci are loc relat ¸ia lui Leibniz:
MB
2
+ MC
2
+ MD
2
= 3MG
2
1
+ G
1
B
2
+ G
1
C
2
+ G
1
D
2
. (3.4)
Demonstrat ¸ie. Fie S, T, R respectiv mijloacele laturilor CD, BD, BC ale triun-
ghiului DBC. Apli˘ am teorema lui Stewart ˆın triunghiul MBS, se obt ¸ine:
MB
2
BS
3
+ MS
2
2BS
3
= MG
2
1
BS +
BS
3
2BS
3
BS,
care se poate scrie:
S
T
C
M
G
1
R
D
B
Figura 3.8:
MB
2
+ 2MS
2
= 6SG
2
1
+ 3MG
2
1
. (3.5)
ˆ
In triunghiul MDS lungimea medianei MS este
4MS
2
= 2(MC
2
+ MD
2
) −DC
2
. (3.6)
Din (3.5) s¸i (3.6) se obt ¸ine:
MB
2
+ MC
2
+ MD
2
= 3MG
2
1
+ 6G
1
S
2
+
1
2
DC
2
. (3.7)
ˆ
In triunghiul G
1
DC, G
1
S este median˘ a, deci:
4G
1
S
2
= 2(G
1
D
2
+ G
2
C
2
) −DC
2
. (3.8)
Din (3.7) s¸i (3.8) se obt ¸ine:
MB
2
+ MC
2
+ MD
2
= 3MG
2
1
+ 4G
1
S
2
+ G
1
D
2
+ G
1
C
2
.
Dar 2G
1
S = G
1
B s¸i se obt ¸ine relat ¸ia din enunt ¸. q.e.d.
74 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
PROPOZIT¸ IA 3.11 (J. L. LAGRANGE)
Fie ABCD un tetraedru s¸i G centrul s˘ au de greutate, iar M un punct oarecare
din spat ¸iu. Atunci are loc relat ¸ia:
MA
2
+ MB
2
+ MC
2
+ MD
2
= 4MG
2
+ GA
2
+ GB
2
+ GC
2
+ GD
2
.
Demonstrat ¸ie. Not˘ am cu G
1
centrul de greutate al fet ¸ei BCD. Aplic˘ am relat ¸ia lui
Stewart ˆın triunghiul MAG
1
:
MA
2
+ 3MG
2
1
= 4MG
2
+ 12GG
2
1
. (3.9)
Prin aplicarea propozit ¸iei 3.10 se obt ¸ine:
A C
D
B
M
G
1
G
Figura 3.9:
MB
2
+ MC
2
+ MD
2
= 4MG
2
1
+ G
1
B
2
+ G
1
C
2
+ G
1
D
2
. (3.10)
Din relat ¸iile (3.9) s¸i (3.10) se obt ¸ine:
MA
2
+MB
2
+MC
2
+MD
2
= 4MG
2
+12G
1
A
2
+G
1
B
2
+G
1
C
2
+G
1
D
2
. (3.11)
ˆ
In propozit ¸ia 3.10, cu M = G, se obt ¸ine:
GB
2
+ GC
2
+ GD
2
= 3GG
2
1
+ G
1
B
2
+ G
1
C
2
+ G
1
D
2
.
T¸ inˆ and seama c˘ a 3G
1
G = GA, relat ¸ia (3.11) devine:
MA
2
+ MB
2
+ MC
2
+ MD
2
= 4MG
2
+ GA
2
+ GB
2
+ GC
2
+ GD
2
.
q.e.d.
Observat¸ia 3.2 Folosind aceast˘ a proprietate se obt ¸ine c˘ a suma p˘ atratelor distant ¸elor
lui G la cele patru vˆ arfuri este minim˘ a.
3.1. INTRODUCERE
ˆ
IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI 75
Observat¸ia 3.3 Relat ¸ia din propozit ¸ia 3.11 este generalizarea relat ¸iei
MA
2
+ MB
2
+ MC
2
= 3MG
2
+ GA
2
+ GB
2
+ GC
2
valabil˘ a pentru un triunghi ABC, G centrul de greutate al triunghiului, M un punct
oarecare din planul triunghiului.
Au fost demonstrate urm˘ atoarele afirmat ¸ii:
• Locul geometric al punctelor P a c˘ aror sum˘ a a p˘ atratelor distant ¸elor la vˆ arfurile
tetraedrului este constant˘ a, este o sfer˘ a cu centrul ˆın centrul de greutate al tetra-
edrului G. (J. L. LAGRANGE).
• Centrul de greutate G al tetraedrului nu trebuie confundat cu centrul de greutate
al suprafet ¸ei tetraedrului, ˆın schimb acesta este centrul sferei ˆınscrise ˆın tetrae-
drul care are drept vˆ arfuri centrele de greutate ale fet ¸elor tetraedrului dat. (C. C.
GERONO; 1826-1827).
PROPOZIT¸ IA 3.12 Planele care trec prin mijloacele muchiilor s¸i sunt perpendicu-
lare pe muchia opus˘ a, sunt concurente ˆıntr-un punct M (G. MONGE-1813), numit
punctul lui MONGE sau anticentrul tetraedrului.
Demonstrat ¸ie. Fie L s¸i L
/
mijloacelor laturilor AB s¸i CD ˆın tetraedrul ABCD.
A C
B
D
L’
L
M
G
O
Figura 3.10:
Bimediana LL
/
trece prin centrul de greutate al tetraedrului G s¸i GL = GL
/
. Planul
care trece prin L s¸i este perpendicular pe muchia AB trece prin centrul sferei cir-
cumscrise tetraedrului, punctul O. Deci planul care trece prin L
/
s¸i este de asemenea
perpendicular pe AB cont ¸ine punctul M al dreptei OGcaracterizat prin OG = GM.
ˆ
In baza acestui rat ¸ionament, punctul M se afl˘ a s¸i ˆın celelalte plane care trec prin
mijlocul uneia dintre laturile tetraedrului s¸i sunt perpendiculare pe muchia opus˘ a.
q.e.d.
76 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
Anticentrul unui tetraedru este un punct simetric cu centrul sferei circumscrise te-
traedrului, ˆın raport cu centrul de greutate al acestuia.Punctul lui Monge (anticentrul)
al tetraedrului este centrul hiperboloidului ˆın˘ alt ¸imilor.
• Centrul sferei circumscrise apart ¸ine dreptei care unes¸te centrul de greutate G
cu punctul lui MONGE M, s¸i el este simetricul punctului M fat ¸˘ a de G. (G.
MONGE-1813).
PROPOZIT¸ IA 3.13 Planele bisectoare ale diedrelor unui tetraedru sunt concu-
rente.
Punctul de intersect ¸ie al acestor plane bisectoare, notat cu I este egal dep˘ artat de
fet ¸ele tetraedrului. Exist˘ a o sfer˘ a de centru I tangent˘ a celor patru fet ¸e ale tetraedrului,
avˆ and punctele de contact cu fet ¸ele proiect ¸iile lui I pe aceste plane. Sfera cu centrul
ˆın I este sfera cu centrul ˆın I, raza ei o vom nota cu r.
TEOREMA 3.2 (P. FERMAT) Cele patru bisectoare ale triedrelor unui tetraedru
sunt concurente.
Dac˘ a se consider˘ a fet ¸ele tetraedrului ABCD prelungite atunci planele bisectoare ale
diedrelor suplimentare cu muchiile AB, AC, BC ˆıntˆ alnesc bisectoarea ∆
D
ˆıntr-un
punct I
d
egal dep˘ artat de fet ¸ele tetraedrului, dar exterior lui. I
d
este centrul sferei o
d
exˆınscrise tetraedrului ABCD corespunz˘ atoare triedrului D.
ˆ
In mod analog se obt ¸in
sferele exˆınscrise o
a
, o
b
, o
c
corespunz˘ atoare triedrelor cu vˆ arfurile A, B, C ale c˘ aror
centre se noteaz˘ a cu I
a
, I
b
, I
c
s¸i au razele r
a
, r
b
, r
c
.
Au loc urm˘ atoarele relat ¸ii:
1
r
a
+
1
r
b
+
1
r
c
+
1
r
d
=
2
r
;
r
a
r
b
r
c
r
d
≥ 16r
4
.
PROPOZIT¸ IA 3.14 Planele care trec printr-o muchie a tetraedrului (T) s¸i care
sunt paralele cu muchia opus˘ a, determin˘ a un paralelipiped circumscris tetraedrului:
patru dintre vˆ arfurile acestui paralelipiped sunt vˆ arfuri ale tetraedrului; celelalte
patru vˆ arfuri determin˘ a un alt tetraedru care are acelas¸i centru de greutate G cu
(T), care este simetricul lui (T) fat ¸˘ a de G, s¸i sfera circumscris˘ a acestui al doilea
tetraedru are drept centru punctul lui MONGE al primului tetraedru (A. JACOBI).
DEFINIT¸ IA 3.8 Fie A
1
A
2
A
3
A
4
un tetaedru. Un punct T cu proprietatea

A
i
TA
j
=

A
k
TA
l
, ∀i, j, k, l ∈ ¦1, 2, 3, 4¦
se numes¸te centrul izogon sau punctul lui Torricelli al tetraedrului.
3.2. TETRAEDRE CRELLE 77
Observat¸ia 3.4 Punctul lui Torricelli al tetraedrului A
1
A
2
A
3
A
4
este caracterizat de
urm˘ atoarea proprietate vectorial ˘ a:
TA
1
TA
1
+
TA
2
TA
2
+
TA
3
TA
3
+
TA
4
TA
4
= 1.
Unul dintre cele cinci poliedre regulate ale lui PLATON este tetraedrul s¸i de el s-a
ocupat s¸i EUCLID ˆın Elementele sale (ˆın Cartea a XIII-a).
DEFINIT¸ IA 3.9 Un tetraedru cu toate muchiile congruente se numes¸te tetraedru
regulat.
1. Tetraedrul regulat are toate fet ¸ele triunghiuri echilaterale congruente.
2.
ˆ
In˘ alt ¸imea tetraedrului regulat cade ˆın centrul fet ¸ei opuse, care este la intersect ¸ia
ˆın˘ alt ¸imilor fet ¸ei.
3. Tetraedrul regulat are 4 ˆın˘ alt ¸imi congruente.
4.
ˆ
Intr-un tetraedru regulat unind centrele fet ¸elor se obt ¸ine un nou tetraedru regulat.
Volumul tetraedrului regulat este
V =
l
3

2
12
. (3.12)
3.2 Tetraedre Crelle
ˆ
In general nu exist˘ a o sfer˘ a care s˘ a fie tangent˘ a la toate muchiile unui tetraedru (T).
Cu toate acestea, pentru unele tetraedre particulare o astfel de sfer˘ a exist˘ a.
TEOREMA 3.3 (Teorema lui CRELLE) Fiind dat un tetraedru ABCD exist˘ a o
sfer˘ a tangent˘ a celor s¸ase muchii ale tetraedrului, dac˘ a s¸i numai dac˘ a are loc condit ¸ia:
AB + CD = AC + BD = AD + BC.
Demonstrat ¸ie.
” ⇒ ” Implicat ¸ia este evident˘ a datorit˘ a propriet˘ at ¸ii de congruent ¸˘ a a tangentelor
dintr-un punct exterior.
⇐ ” Presupunem c˘ a este indeplinit˘ a condit ¸ia:
AB + CD = AC + BD = AD + BC.
Rezult˘ a:
AC +AB −BC = AD +AB −BD s¸i AB +BC −AC = BD +BC −CD.
78 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
C
D
B
A
D
R
P
Q
M
N
S
Figura 3.11: Teorema lui Crelle
Prima relat ¸ie arat˘ a c˘ a cercul ˆınscris ˆın triunghiul ABC are punctul de contact cu
AB identic cu punctul de contact al lui AB cu cercul ˆınscris ˆın triunghiul ABD. Deci
exist˘ a o sfer˘ a ce cont ¸ine cele dou˘ a cercuri (ˆınscris ˆın ABC s¸i ˆınscris in ABD). Exist˘ a
deci punctele M, N, O, P, Q ˆın sfera care este tangent˘ a segmentelor [BC], [AC],
[AD], [BD], [AB]. Se consider˘ a planul (BDC) s¸i cercul de intersect ¸ie determinat
de plan s¸i sfera considerat˘ a. Relat ¸ia a dou˘ a dovedes¸te c˘ a punctul de contact cu BC
al cercului ˆınscris ˆın triunghiul BDC s¸i punctul de contact cu BC al cercului ˆınscris
ˆın triunghiul ABC coincid.
Cum, cercul de intersect ¸ie dintre planul BDC s¸i sfera este tangent muchiilor te-
traedrului ˆın P s¸i M, iar pe de alta parte prin P s¸i M trece cercul ˆınscris ˆın triunghiul
BDC, rezul˘ a c˘ a cercul de intersect ¸ie dintre planul (BDC) s¸i sfera s¸i cercul ˆınscris
ˆın triunghiul BDC coincid. Deci sfera este tangent˘ a s¸i muchiei [CD], ceea ce de-
monstreaz˘ a teorema.
q.e.d.
DEFINIT¸ IA 3.10 Tetraedrele cu proprietatea c˘ a exist˘ a o sfer˘ a hexatangent˘ a mu-
chiilor se numesc tetraedre Crelle.
Pentru tetraedrele Crelle se poate demonstra urm˘ atoarea teorem˘ a:
TEOREMA 3.4 (Teorema lui Brianchon)
ˆ
Intr-un tetraedru Crelle cele trei segmente
ce unesc punctele de contact de pe muchiile opuse ale sferei hexatangente sunt con-
curente.
Demonstrat ¸ie. Se foloses¸te Teorema lui Menelaus ˆın spat ¸iu pentru patrulaterul
ABCD s¸i rezult˘ a c˘ a dreptele RC s¸i SM sunt coplanare, deci RM ∩ SP,=∅.
Analog se arat˘ a c˘ a NQ∩ SP,=∅ s¸i RM ∩ NQ,=∅.
3.3. TETRAEDRE ECHIFACIALE 79
Cum dreptele RM, SP, NQ nu pot fi coplanare rezult˘ a c˘ a sunt concurente (Dac˘ a
ˆın spat ¸iu trei drepte se intersecteaz˘ a dou˘ a cˆ ate dou˘ a, atunci ele sunt sau coplanare
sau concurente).S˘ a demonstr˘ am aceast˘ a proprietate.
Fie dreptele a, b s¸i c s¸i s˘ a presupunem c˘ a nu sunt concurente. Fie P planul de-
terminat de dreptele a s¸i b. Cum dreapta c intersecteaz˘ a atˆ at pe a cˆ at s¸i pe b s¸i cele
trei puncte de intersect ¸ie sunt dou˘ a cˆ ate dou˘ a diferite, rezult˘ a c˘ a dreapta c are dou˘ a
puncte diferite ˆın planul P, deci este ˆın ˆıntregime cont ¸inut˘ a ˆın acest plan. S-a de-
monstrat astfel ca dreptele a, b s¸i c sunt coplanare.
q.e.d.
PROPOZIT¸ IA 3.15
ˆ
Intr-un tetraedru Crelle ABCD, unde AB = c, AC = b,
BC = a, AD+BC = s, volumul V s¸i raza ρ a sferei hexatangente satisfac egalita-
tea:
3V ρ = 2(s −p)(p −a)(p −b)(p −c).
3.3 Tetraedre echifaciale
ˆ
In prima jum˘ atate a secolului XIX o serie de geometrii str˘ alucit ¸i: Feuerbach, Vec-
ten, Jacobi au stabilit multiple propriet˘ at ¸i ale tetraedrului cu fet ¸ele congruente.
DEFINIT¸ IA 3.11 (J. NEUBERG) Tetraedrul cu cele patru fet ¸e tringhiuri cu aceeas¸i
arie se numes¸te isoscel sau echifacial
Tetraedrul echifacial are urm˘ atoarele propriet˘ at ¸i remarcabile:
1. Cele patru ˆınalt ¸imi ale tetraedrului echifacial sunt egale (A. SCHMIDT-1889).
Demonstrat ¸ia este imediat˘ a, folosind formula volumului tetraedrului.
2. Perechile de muchii opuse sunt egale.
3. Bimedianele sunt ortogonale dou˘ a cˆ ate dou˘ a: adic˘ a ele determin˘ a un triedru
tridreptunghic avˆ and originea ˆın G, s¸i ˆıntˆ alnesc dreptele suport ale muchiilor
tetraedrului sub unghiuri drepte (A. JACOBI).
4. Fiecare muchie este egal ˆınclinat˘ a fat ¸˘ a de fet ¸ele neadiacente cu ea (A. JACOBI).
5. Bisectoarele unghiurilor sub care se vad din centrul de greutate dou˘ a muchii
opuse tetraedrului sunt bimedianele (J. NEUBERG).
6. Patru puncte remarcabile coincid, mai precis: centrul de greutate, punctul lui
MONGE, centrul sferei circumscrise s¸i centrul sferei ˆınscrise.
80 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
7. Suma algebric˘ a a distant ¸elor unui punct arbitrar din spat ¸iu la fet ¸ele tetraedrului
este constant˘ a (A. JACOBI).
8. Volumul tetraedrului echifacial este egal cu a treia parte a produsului segmente-
lor bimediane (E. GENTY-1878).
9. Volumul tetraedrului echifacial este
V =

2(a
2
+ b
2
−c
2
)(a
2
−b
2
+ c
2
)(−a
2
+ b
2
+ c
2
)
12
(3.13)
unde a, b, c sunt lungimile laturilor unei fet ¸e a tetradrului.
10. Cele patru triedre ale tetraedrului sunt congruente, din aceast˘ a cauz˘ a suma die-
drelor triedrelor este constant˘ a.
11. Fet ¸ele sunt ˆıntotdeauna triunghiuri ascut ¸itunghice. (MORLEY).
12. Punctele de contact ale sferei ˆınscris˘ a, ˆın tetraedrul echifacial, cu fet ¸ele sunt
centrele cercurilor circumscrise acestora (J. NEUBERG), iar punctele de con-
tact interne ale fet ¸elor cu sferele exˆınscrise sunt ortocentrele acestor fet ¸e, iar
punctele de contact interne ale fet ¸elor cu sferele exˆ anscrise sunt ortocentrele
acestor fet ¸e.
13. Exist˘ a cinci sfere tangente la fet ¸ele tetraedrului; sfera ˆınscris˘ a s¸i cele patru sfere
exˆınscrise.
14. Centrele sferelor exˆınscrise sunt simetricele vˆ arfurilor tetraedrului fat ¸˘ a de cen-
trul sferei ˆınscrise, din acest motiv, ele sunt vˆ arfurile paralelipipedului circum-
scris tetraedrului (F. MORLEY-1894).
15. Sfera circumscris˘ a trece prin centrele celor patru sfere exˆınscrise (J. NEUBERG-
1890).
16. Exista o sfer˘ a avˆ and centrul ˆın G care este tangent˘ a la ˆın˘ alt ¸imile tetraedrului
echifacial s¸i la perpendicularele ridicate pe fete ˆın ortocentrele acestor fet ¸e. (A.
SCHMIDT-1889).
17. Exist˘ a patru sfere exˆınscrise la muchiile unui tetraedru echifacial (G. RIBONI-
1890).
Alte clase de tetraedre particulare sunt cele ˆın care doar dou˘ a fet ¸e sunt egale, ori trei
fet ¸e egale, sau care au fet ¸ele egale dou˘ a cˆ ate dou˘ a.
ˆ
In acest din urma caz, exist˘ a dou˘ a
bimediane care sunt ˆın acelas¸i timp s¸i perpedicularele comune ale muchiilor opuse
corespunz˘ atoare.
3.4. TETRAEDRE ORTOCENTRICE 81
PROPOZIT¸ IA 3.16 Un tetraedru echifacial care are o pereche de muchii opuse
perpendiculare, este regulat.
3.4 Tetraedre ortocentrice
ˆ
In general o muchie a unui tetraedru ABCD nu este perpendicular˘ a pe muchia
opus˘ a; ˆıns˘ a dac˘ a una dintre muchii, de exemplu AB este perpendicular˘ a pe CD,
atunci ˆın˘ alt ¸imile duse din vˆ arfurile A s¸i B sunt coplanare, s¸i sunt de asemenea co-
planare ˆın˘ alt ¸imile coborˆ ate din vˆ arfurile C s¸i D, s¸i reciproc.
ˆ
In anul 1827 geometrul elvet ¸ian Jacob Steiner a introdus not ¸iunea de tetraedru
ortic sau ortocentric, care are cele patru ˆın˘ alt ¸imi concurente.
DEFINIT¸ IA 3.12 Un tetraedru care are perechile de muchii opuse ortogonale se
numes¸te tetraedru ortocentric.
Suficient¸a condit¸iei de perpendicularitate pentru dou˘ a perechi de muchii.
PROPOZIT¸ IA 3.17 Dac˘ a dou˘ a perechi de muchii opuse ale unui tetraedru sunt
perpendiculare, atunci s¸i muchiile r˘ amase ale tetraedrului sunt de asemenea per-
pendiculare.
Demonstrat ¸ie. Fie un tetraedru ABCD, cu AB ⊥ CD, BC ⊥ AD. Se duce
AE ⊥ CD, AF ⊥ BC (fig.3.12).
B
C
F
E
A’
D
A
Figura 3.12: tetraedre ortocentrice
Rezult˘ a CD ⊥ (ABE), BC ⊥ (ADF). Deci dac˘ a AA
/
= (ABE) ∩ (ADF),
atunci AA
/
⊥ (BCD) s¸i AA
/
⊥ BD. Dar, CA
/
⊥ BD, deci BD ⊥ (ACA
/
) s¸i
BD ⊥ AC. q.e.d.
PROPOZIT¸ IA 3.18
ˆ
In˘ alt ¸imile unui tetraedru sunt concurente ˆıntr-un punct H dac˘ a
s¸i numai dac˘ a tetraedrul este ortocentric.
82 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
Demonstrat ¸ie. “⇐”
Presupunem ca tetraedrul ABCD este ortocentric, cu AB ⊥ CD, AC ⊥ BD,
AD ⊥ BC.
Atunci prin AB, AC, AD se pot duce plane perpendiculare pe CD, BD, BC.
Aceste plane se vor intersecta dup˘ a dreapta AA
/
⊥ (BCD).
A
/
este ortocentrul triunghiului BCD. Planul care cont ¸ine pe AB, perpendicular
B
C
E
A’
D
A
B’
Figura 3.13:
pe CD se intersectez˘ a cu CD ˆın E. AE este o ˆın˘ alt ¸ime a triunghiului ACD, BE o
ˆın˘ alt ¸ime a triunghiului BCD.
Not˘ am cu B
/
ortocentrul triunghiului ACD. BB
/
⊥ (ACD). Dreptele AA
/
s¸i
BB
/
fiind ˆın ABE sunt concurente.
Dou˘ a ˆın˘ alt ¸imi oarecare ale tetraedrului ortocentric sunt concurente s¸i deoarece nu
pot fi toate ˆın acelas¸i plan, trec toate prin acelas¸i punct.
“⇒”
Presupunem c˘ a ˆın˘ alt ¸imile tetraedrului ABCD au punctul comun H.
(A
/
HB
/
) ⊥ CD s¸i (A
/
HB
/
) ∩CD = E, astfel ˆıncˆ at BA
/
E s¸i AB
/
E sunt ˆın˘ alt ¸imi
ale fet ¸elor BCD, ACD. Rezult˘ a c˘ a ABE ⊥ CD, deci AB ⊥ CD.
Analog se demonstreaz˘ a s¸i perpendicularitatea celorlalte perechi de muchii opuse.
Deci tetraedrul este ortocentric.
q.e.d.
DEFINIT¸ IA 3.13 Punctul H de concurent ¸˘ a al ˆın˘ alt ¸imilor se numes¸te ortocentrul
tetraedrului.
Un tetraedru ortocentric se bucur˘ a de propriet˘ at ¸ile urm˘ atoare:
1. Picioarele ˆınalt ¸imilor sunt ortocentrele fet ¸elor corespunz˘ atoare.
3.4. TETRAEDRE ORTOCENTRICE 83
2. Centrele de greutate ale fetelor sunt vˆ arfurile unui tetraedru ortocentric, care
este omotetic cu tetraedrul init ¸ial fat ¸˘ a de G; din aceast˘ a cauz˘ a perpendicularele
ridicate pe fet ¸ele unui tetraedru ortocentric ˆın centrele de greutate ale acestor
fet ¸e sunt concurente ˆıntr-un punct H
/
, care se gaseste pe dreapta GH, astfel
ˆıncˆ at H
/
G =
1
3
HG (L. A. S. FERRIOT, 1811-1812).
3. Cele trei bimediane ale unui tetraedru ortocentric sunt egale, s¸i reciproc: un
tetraedru care are bimedianele egale, este ortocentric.
Mai precis, dac˘ a ˆıntr-un tetraedru
• dac˘ a cele trei bimediane sunt egale atunci cele patru ˆınalt ¸imi ale tetraedrului
sunt concurente ˆıntr-un acelas¸i punct
• dac˘ a dou˘ a bimediane sunt egale atunci dou˘ a ˆınalt ¸imi sunt concurente ˆıntr-un
punct H
1
s¸i celelalte dou˘ a ˆın˘ alt ¸imi sunt concurente ˆıntr-un alt punct H
2
• dac˘ a cele trei mediane au lungimi diferite atunci cele patru ˆın˘ alt ¸imi sunt,
dou˘ a cˆ ate dou˘ a, necoplanare. (H. GELLENTHIN, 1885).
4. Suma p˘ atratelor a dou˘ a muchii opuse este egal˘ a cu de patru ori p˘ atratul distant ¸ei
dintre mijloacele a dou˘ a muchii opuse. (K. W. FEUERBACH-1827).
Din aceasta cauz˘ a, ˆıntr-un tetraedru ortocentric ABCD suma p˘ atratelor muchi-
ilor opuse este constant˘ a,
AB
2
+ CD
2
= AC
2
+ BD
2
= AD
2
+ BC
2
.
5. Perpendiculara comun˘ a a perechilor de muchii opuse (axele tetraedrului) trec
prin H; s¸i punctele lor de sprijin pe aceste muchii sunt picioarele ˆın˘ alt ¸imilor
fet ¸elor tetraedrului (K. W. FEUERBACH-1827).
6. Ortocentrul ˆımparte fiecare dintre aceste drepte (cele patru ˆınalt ¸imi s¸i cele trei
axe) ˆın dou˘ a segmente al c˘ aror produs este constant (A. JACOBI).
7.
ˆ
Intr-un tetraedru ortocentric produsul cosinus¸ilor a dou˘ a diedre opuse este con-
stant. (J. NEUBERG).
8. Vˆ arfurile unui tetraedru ortocentric s¸i ortocentrul s˘ au determin˘ a un pentagon.
Fiecare vˆ arf al acestiu pentagon este ortocentrul tetraedrului determinat de ce-
lelalte patru vˆ arfuri (pentagon ortocentric), (K. W. FEUERBACH-1827).
9.
ˆ
Intr-un tetraedru ortocentric, mijloacele muchiilor s¸i picioarele ˆın˘ alt ¸imilor fet ¸elor
sunt dou˘ asprezece puncte care se g˘ asesc pe aceeas¸i sfer˘ a (prima sfer˘ a a celor
dou˘ asprezece puncte) avˆ and centrul ˆın centrul de greutate al tetraedrului (H.
VOGT-1881) s¸i raza egal˘ a cu jum˘ atatea din lungimea unei bimediane.
84 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
10. Centrul de greutate al unui tetraedru ortocentric s¸i ortocentrele fet ¸elor aces-
tuia apart ¸in aceleias¸i sfere, a c˘ arei raz˘ a este egal˘ a cu a treia parte a razei sfe-
rei circumscrise tetraedrului. Aceast˘ a sfer˘ a ˆımparte segmentele ˆın˘ alt ¸imilor cu-
prinse ˆıntre vˆ arfuri s¸i ortocentru ˆın raportul 2 : 1 (cea de-a dou˘ a sfer˘ a a celor
dou˘ asprezece puncte sau sfera lui JACOBI).
11.
ˆ
Intr-un tetraedru ortocentric mijloacele segmentelor ˆın˘ alt ¸imilor cuprinse ˆıntre
vˆ arfuri s¸i ortocentru apart ¸in unei sfere cu centrul ˆın G, a c˘ arei raz˘ a este egal˘ a cu
jum˘ atatea razei sferei circumscrise (A. JACOBI).
PROPOZIT¸ IA 3.19 Orice tetraedru regulat este ortocentric.
3.5 Probleme
1. S˘ a se verifice c˘ a ˆıntr-un tetraedru cu muchiile AB ⊥ BD s¸i AC ⊥ CD, piciorul
ˆın˘ alt ¸imii din vˆ arful A se afl˘ a pe cercul circumscris triunghiului BCD.
Indicat ¸ie: Vˆ arfurile tetraedrului se afl˘ a pe sfera cu diametrul AD, care se inter-
secteaz˘ a cu planul BCD dup˘ a un cerc.
2. Fie tetraedrul ABCD s¸i a, b, c, d lungimile ˆın˘ alt ¸imilor duse din vˆ arfurile A, B,
C, D; fie O un punct oarecare din interiorul tetraedrului, iar α, β, γ, δ distant ¸ele
punctului O la fet ¸ele BCD, CDA, DBA, ABC. S˘ a se demonstreze:
α
a
+
β
b
+
γ
c
+
δ
d
= 1.
3.
ˆ
Intr-un tetraedru ortogonal ABCD suma diedrelor s¸i a unghiurilor f˘ acute de
muchii cu fet ¸ele este egal˘ a cu 12 unghiuri drepte.
4. Fie ABCD un tetraedru s¸i unghiul φ al dreptelor AC, BD. S˘ a se verifice egali-
tatea:
2AC BD[ cos φ[ = [AD
2
+ BC
2
−AB
2
−CD
2
[.
Capitolul 4
APLICAT¸ II ALE NUMERELOR
COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE
4.1 Elemente de trigonometrie aplicate ˆın geometrie
Geometria este una dintre ramurile matematicii ˆın care trigonometria are aplicat ¸ii
imediate.
Aici vom reaminti cˆ ateva teoreme s¸i relat ¸ii trigonometrice care folosesc la re-
zolvarea triunghiului s¸i vom prezenta unele aplicat ¸ii practice ale trigonometriei in
topografie.
Not˘ am cu a, b, c lungimile laturilor unui triunghi ABC s¸i cu R raza cercului cir-
cumscris triunghiului.
O
A
B
C
a
c
b R
h
a
Figura 4.1: Triunghiul ABC
• Teorema sinusurilor
ˆ
In orice triunghi ABC are loc relat ¸ia:
a
sin A
=
b
sin B
=
c
sin C
= 2R.
85
86 CAPITOLUL 4. APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE
• Teorema cosinusului
ˆ
In orice triunghi ABC are loc relat ¸ia:
a
2
= b
2
+ c
2
−2bc cos A. (4.1)
Observat¸ia 4.1 Din relat ¸ia (4.1) se obt ¸in:
b
2
= a
2
+ c
2
−2ac cos B;
c
2
= b
2
+ a
2
−2ab cos C.

ˆ
In orice triunghi ABC are loc relat ¸ia:
l
a
=
2bc
b +c
cos
A
2
(4.2)
l
a
fiind lungimea bisectoarei unghiului

A.
ˆ
In mod analog putem calcula lungimile bisectoarelor celorlalte dou˘ a unghiuri ale
triunghiului:
l
b
=
2ac
a + c
cos
B
2
; l
c
=
2ab
a + b
cos
C
2
.
• Formule de calcul pentru aria S unui triunghi oarecare ABC.
1.
S =
ah
a
2
=
bh
b
2
=
ch
c
2
,
unde h
a
, h
b
, h
c
sunt lungimile ˆın˘ alt ¸imilor corespunz˘ atoarele laturilor a, b,
respectiv c;
2.
S =
ab sin C
2
=
bc sin A
2
=
ac sin B
2
;
3.
S =

p(p −a)(p −b)(p −c),
p fiind semiperimetrul triunghiului;
4.
S =
a
2
sin Bsin C
2 sin A
=
b
2
sin Asin C
2 sin B
=
c
2
sin Asin B
2 sin C
5.
S = rp
r este raza cercului ˆınscris ˆın triunghi;
4.1. ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE APLICATE
ˆ
IN GEOMETRIE 87
6.
S =
abc
4S
;
7.
S = 2R
2
sin Asin Bsin C.
4.1.1 Aplicat¸ii practice
• Distant ¸a dintre dou˘ a puncte accesibile ˆıntre care se afl˘ a un obstacol.
A
B
C
a
b
Figura 4.2:
Pentru a calcula distant ¸a de la A la B se alege un punct C din care se v˘ ad punctele A
s¸i B. Prin m˘ asur˘ atori se obt ¸in numerele AC = b, BC = a, m(

ACB) = C. Distant ¸a
de la A la B se calculeaz˘ a folosind teorema cosinusului ˆın triunghiul ABC:
AB
2
= a
2
+ b
2
−2ab cos C.
• Distant ¸a dintre dou˘ a puncte inaaccesibile.
B
C
D
A
α
β
δ
γ
Figura 4.3:
88 CAPITOLUL 4. APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE
Pentru a calcula distant ¸a de la A la B se aleg punctele C s¸i D din care se v˘ ad
punctele A s¸i B astfel ˆıncˆ at distant ¸a CD s˘ a se poat˘ a determina.
Prin m˘ asur˘ atori se obt ¸in numerele CD = a, m(

ACB) = α, m(

BCD) = β,
m(

ADC) = γ, m(

ADB) = δ
Din triunghiurile BCD respectiv ACD se obt ¸in:
BC =
a sin(γ + δ)
sin(α + β + γ)
, AC =
a sin γ
sin(α + β + γ)
.
Distant ¸a dintre punctele inaccesibile A s¸i B se obt ¸ine din triunghiul ABC, cu-
noscˆ andu-i dou˘ a laturi s¸i unghiul cuprins ˆıntre ele.
• Determinarea ˆın˘ alt ¸imii unui turn inaccesibil situat pe un deal.
Fie turnul marcat prin segmentul AB. Alegem un punct accesibil s¸i lucr˘ am ˆın planul
determinat de punctele A, B, C. Luˆ and ˆınc˘ a un punct accesibil D ∈ BC s¸i not˘ am cu
E punctul de intersect ¸ie al verticalei prin A cu orizontala prin D. Prin m˘ asur˘ atori se
A
B
D
α
β
C
φ
Figura 4.4:
obt ¸in:
CD = a, m(

EDB), m(

ADB) = β, m(

ACB) = α.
ˆ
In triunghiul ACD, avem
AC
sin β
=
a
sin(α −β)
.
Din triunghiul ABC se obt ¸ine
AB
sin α
=
AC
sin(
π
2
+ φ)
.
As¸adar
AB =
a sin αsin β
sin(α −β) cos φ
.
4.2. NUMERE COMPLEXE 89
4.2 Numere complexe
Numerele complexe au fost introduse ˆın matematic˘ a pentru a face posibil˘ a rezolvarea
unor ecuat ¸ii de gradul al II-lea care nu admit r˘ ad˘ acini reale. S-a pornit de la ecuat ¸ia
x
2
+ 1 = 0 care nu admite r˘ ad˘ acini reale.
ˆ
In secolul al XVI-lea, Cardan utiliza ˆın mod formal simbolul

−a cu a ∈ R, a 0
pentru a descrie r˘ ad˘ acinile ecuat ¸iei x
2
− 10x + 40 = 0 cu numerele 5 +

−15 s¸i
5 −

−15 numite numere imaginare.
Tot ˆın secolul al XV I−lea, cu ocazia unor turniruri s¸tiint ¸ifice, N. Fontana zis
Tartaglia (1500-1557) g˘ ases¸te formula de rezolvare a ecuat ¸iilor de gradul al III-lea
care conduce c˘ atre numere imaginare.
ˆ
In secolul al XIX-lea, prin Gauss s¸i Cauchy, se reus¸es¸te o reprezentare a nume-
relor imaginare cu obiecte matematice cunoscute. Astfel, Gauss reprezinta nume-
rele imaginare prin punctele unui plan ˆın raport cu un reper ortonormat, foloses¸te
simbolul

−1 = i s¸i adopt˘ a denumirea de num˘ ar complex. Cauchy observ˘ a c˘ a nu-
merele complexe pot fi obt ¸inute aplicˆ and asupra numerelor reale s¸i a simbolului i,
cu i
2
= −1, regulile de adunare s¸i ˆınmult ¸ire din R. Observ˘ a s¸i concluzioneaz˘ a c˘ a
numerele complexe pot fi scrise sub forma a + ib cu a, b ∈ R.
Descoperirea interpret˘ arii geometrice a numerelor complexe este legat˘ a de mate-
maticienii K. Wessel (1745-1818), J.R. Argand (1768-1822) s¸i G. F. Gauss (1777-
1855).
K. Wessel public˘ a pentru prima dat˘ a o interpretare geometric˘ a a numerelor com-
plexe ˆın 1799 la Copenhaga. Lucrarea sa a fost descoperit˘ a dup˘ a o sut˘ a de ani. Ge-
ometrul francez J.R. Argand public˘ a ˆın 1806 Essai sur une maniere de representer
les quantites imaginaires ˆın care interpretarea geometric˘ a a numerelor complexe este
intens utilizat˘ a, demonstrˆ and teorema fundamentalˆ a a algebrei. Mult timp, aceast˘ a
lucrare a fost ignorat˘ a. Dup˘ a redescoperirea lucr˘ arii, ˆın lumea matematic˘ a mondial˘ a
devine preponderent˘ a denumirea de diagram˘ a Argand care se utilizeaz˘ a frecvent.
ˆ
In
literatura de specialitate romˆ aneasc˘ a nu a fost precizat˘ a aceast˘ a denumire. La noi
se utilizeaz˘ a termenul propus ˆın 1821 la Ranchy: afix al lui M(x,y) pentru num˘ arul
complex z = x + iy.
Marele matematician G. F. Gauss contureaz˘ a ˆınc˘ a din 1799 interpretarea geo-
metric˘ a a numerelor complexe, iar ˆın 1828 public˘ a o teorie complet˘ a a numerelor
complexe ˆın care foloses¸te diagrama Argand care este denumit˘ a s¸i interpretarea lui
Gauss.
ˆ
In t ¸ara noastr˘ a Dimitrie Pompeiu (1873-1954) al˘ aturi de Gheorghe T¸ it ¸eica s¸i
Traian Lalescu reprezint˘ a marii matematicieni care s-au preocupat de geometrie,
aplicˆ and elemente de teoria numerelor complexe.
90 CAPITOLUL 4. APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE
Problema
dac˘ a ABC este un triunghi echilateral s¸i M un punct arbitrar ˆın planul s˘ au,
lungimile MA, MB, MC sunt laturile unui triunghi eventual degenerat
poart˘ a numele lui Dimitrie Pompeiu. Acesta o demonstreaz˘ a atˆ at sintetic, cˆ at s¸i
utilizˆ and operat ¸ii cu numere complexe, realizˆ and ˆınca o dat˘ a legatura ˆıntre geometrie
s¸i algebr˘ a.
4.3 Aplicat¸ii ale numerelor complexe ˆın geometrie

ˆ
Imp˘ art ¸irea unui segment ˆıntr-un raport dat.
Fie A
1
, A
2
puncte distincte din plan, de afixe z
1
s¸i respectiv z
2
s¸i fie P un punct pe
dreapta A
1
A
2
, astfel ˆıncˆ at
−−→
PA
1
= λ
−−→
PA
2
, unde λ ∈ R, λ,=1. Dac˘ a P are afixul z
P
,
atunci:
z
P
=
1
1 −λ
z
1

λ
1 −λ
z
2
.
Formula reprezint˘ a afixul punctului care ˆımparte un segment ˆıntr-un raport dat.
Afixul mijlocului unui segment.
Dac˘ a P este mijlocul segmentului [A
1
A
2
], atunci λ = −1. Din formula prece-
dent˘ a se obt ¸ine:
z
P
=
z
1
+ z
2
2
.
Patrulaterul M
1
M
2
M
3
M
4
, unde punctele M
i
au afixele z
i
, i = 1, 4 este paralelogram
dac˘ a s¸i numai dac˘ a
z
1
+ z
3
= z
2
+ z
4
.
• Centrul de greutate al unui triunghi.
Fie ABC un triunghi ale c˘ arui vˆ arfuri au afixele z
A
, z
B
, z
C
. Atunci centrul de greu-
tate G al triunghiului are afixul
z
G
=
z
A
+ z
B
+ z
C
3
.
• Distant ¸a dintre dou˘ a puncte; ecuat ¸ia cercului.
Dac˘ a A
1
, A
2
sunt puncte ˆın plan de afixe z
1
s¸i respectiv z
2
, atunci lungimea segmen-
tului [A
1
A
2
] este
[A
1
A
2
= [z
1
−z
2
[.
Rezult˘ a c˘ a cercul de centru A
0
(z
0
) s¸i raz˘ a r are ecuat ¸ia
(z −z
0
)(¯ z − ¯ z
0
) = 0.
4.3. APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE 91
• Condit ¸ia de coliniaritate :
Punctele M
1
, M
2
, M
3
de afixe z
1
, z
2
respectiv z
3
sunt coliniare dac˘ a s¸i numai dac˘ a
exist˘ a k
1
, k
2
, k
3
∈ R cu k
1
+ k
2
+ k
3
= 0 s¸i k
1
z
1
+ k
2
z
2
+ k
3
z
3
= 0.
ˆ
Intr-adev˘ ar dac˘ a M
1
, M
2
, M
3
sunt coliniare, atunci exist˘ a k ∈ R cu
−−−→
M
2
M
1
=
k
−−−→
M
2
M
3
. Deci z
2
=
z
1
−kz
3
1 −k
, adic˘ a z
1
−(1 −k)z
2
−kz
3
= 0.
Pentru k
1
= 1, k
2
= 1 −k, k
3
= −k obt ¸inem concluzia.
Reciproc, din k
1
+ k
2
+ k
3
= 0 cu k
2
= −k
1
−k
3
obt ¸inem
k
1
(z
1
−z
2
) = −k
3
(z
3
−z
2
).
Pentru k = −
k
3
k
1
obt ¸inem z
2
=
z
1
−kz
3
1 −k
, adic˘ a M
1
, M
2
, M
3
sunt coliniare.
• M˘ asurarea unghiului orientat.
M˘ asura unghiului orientat

M
1
OM
2
, ˆın sens trigonometric, (semidreapta OM
1
se
rotes¸te ˆın sens trigonometric peste semidreapta OM
2
),fat ¸˘ a de un reper cu originea
ˆın O este:
m(

M
1
OM
2
) = arg
z
2
z
1
,
unde z
1
, z
2
sunt afixele punctelor M
1
, respectiv M
2
.
Dac˘ a punctele M
1
, M
2
, M
3
au afixe z
1
, z
2
respectiv z
3
, atunci m˘ asura unghiului
orientat (ˆın sens trigonometric)

M
1
M
2
M
3
este
m(

M
1
M
2
M
3
) = arg
z
3
−z
2
z
1
−z
2
.
Dac˘ a punctele M
1
, M
2
, M
3
au afixe z
1
, z
2
, z
3
s¸i
z
3
−z
2
z
1
−z
2
= ρε, unde ρ > 0, ε =
cos α + i sin α cu α ∈ [0, 2π), atunci
M
2
M
3
M
1
M
2
= ρ, m(

M
1
M
2
M
3
) = min(α, 2π −α).
• Ecuat ¸ia dreptei care trece prin dou˘ a puncte.
Fie A
1
, A
2
, dou˘ a puncte distincte din plan de afixe z
1
, respectiv z
2
. Atunci, dreapta
A
1
A
2
reprezint˘ a mult ¸imea punctelor din plan ale c˘ aror afixe z sunt de forma:
z = (1 −λ)z
1
+ λz
2
, λ ∈ R.
O alt˘ a form˘ a a ecuat ¸iei unei drepte ˆın C.
Punctul P apart ¸ine dreptei A
1
A
2
dac˘ a s¸i numai dac˘ a afixul s˘ au z verific˘ a egalita-
tea:
z −z
1
=
z
2
−z
1
¯ z
2
− ¯ z
1
(¯ z − ¯ z
1
).
92 CAPITOLUL 4. APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE
• Unghiul a dou˘ a drepte
Fie punctele M
1
, M
2
, M
3
, M
4
, distincte ˆın plan, diferite de origine, cu afixele
z
i
, i = 1, 4. M˘ asura unghiului orientat (ˆın sens trigonometric) al dreptelor M
1
M
2
s¸i M
3
M
4
este:
m(

M
1
M
2
, M
3
M
4
) = arg
z
2
−z
1
z
4
−z
3
.
COROLARUL 4.1 Dreptele M
1
M
2
s¸i M
3
M
4
sunt:
1. M
1
M
2
⊥ M
3
M
4
dac˘ a s¸i numai dac˘ a
z
2
−z
1
z
4
−z
3
∈ iR

;
2. M
1
M
2
| M
3
M
4
dac˘ a s¸i numai dac˘ a
z
2
−z
1
z
4
−z
3
∈ R

.
• Punctele distincte M
1
, M
2
, M
3
, M
4
sunt conciclice dac˘ a s¸i numai dac˘ a raportul
anarmonic al afixelor lor este real, adic˘ a:
(z
1
, z
2
, z
3
, z
4
) =
z
3
−z
1
z
3
−z
2
:
z
4
−z
1
z
4
−z
2
∈ R

.
• Ortocentrul unui triunghi.
Fie ABC un triunghi ˆınscris ˆıntr-un cerc cu centrul ˆın originea O a sistemului car-
tezian xOy.
ˆ
In˘ alt ¸imile AA
1
, BB
1
s¸i CC
1
ale triunghiului sunt concurente ˆıntr-un
punct H care ˆındeplines¸te condit ¸ia vectorial˘ a:
−−→
OH =
−→
OA +
−−→
OB +
−→
OC.
Dac˘ a afixele vˆ arfurilor triunghiului sunt z
1
, z
2
, z
3
pentru punctele A, B respectiv C
atunci afixul ortocentrului este h s¸i este
h = z
1
+ z
2
+ z
3
.
COROLARUL 4.2 Dac˘ a originea reperului cartezian nu este ˆın centrul cercului
circumscris triunghiului, atunci punctul O are afixul o s¸i are loc relat ¸ia:
h + 2o = z
1
+ z
2
+ z
3
.
COROLARUL 4.3 Fat ¸˘ a de un reper cu originea ˆın centrul cercului circumscris
triunghiului ABC, centrul cercului lui Euler are afixul:
ω =
z
1
+ z
2
+ z
3
2
.
• Centrul cercului ˆınscris ˆıntr-un triunghi
4.3. APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE 93
Fie ABC un triunghi ale c˘ arui laturi BC, CA, AB au respectiv lungimile a, b, c.
Centrul I al cercului ˆınscris ˆın triunghiul ABC are afixul
z
I
=
1
a + b + c
[az
A
+ bz
B
+ cz
C
].
• Aria unui triunghi
Dac˘ a z
i
, i = 1, 3 sunt afixele vˆ arfurilor triunghiului ABC, notat ˆın sens trigonome-
tric, atunci aria triunghiului este:
S
ABC
=
1
2
Im(z
1
z
2
+ z
2
z
3
+ z
3
z
1
).
F˘ ar˘ a a restˆ ange generalitatea problemei putem considera c˘ a originea sistemului orto-
A
B
C
x
y
O
Figura 4.5:
gonal de axe se afl˘ a ˆın interiorul triunghiului. Folosind forma trigonometric˘ a a celor
3 afixe:
z
i
= r
1
(cos θ
1
+ i sin θ
1
), i = 1, 3,
atunci:
z
1
z
2
+z
2
z
3
+z
3
z
1
= r
1
r
2
[cos(θ
2
−θ
1
)+i sin(θ
2
−θ
1
)]+r
2
r
3
[cos(θ
3
−θ
2
)+i sin(θ
3
−θ
2
)]+
+r
1
r
3
[cos(θ
1
−θ
3
) + i sin(θ
1
−θ
3
)].
Calcul˘ am
1
2
Im(z
1
z
2
+ z
2
z
3
+ z
3
z
1
) =
=
1
2
r
1
r
2
sin(θ
2
−θ
1
) +
1
2
r
2
r
3
sin(θ
3
−θ
2
) +
1
2
r
1
r
3
sin(θ
1
−θ
3
) =
= S
AOB
+ S
BOC
+ S
COA
= S
ABC
.
94 CAPITOLUL 4. APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE
• Caracterizarea triunghiului dreptunghic.
Triunghiul ABC ˆınscris ˆın cercul C(O, R) este dreptunghic dac˘ a s¸i numai dac˘ a
[a + b +c[ = R, unde A(a), B(b), C(c).
Demonstrat ¸ie. Dac˘ a triunghiul ABC este dreptunghic, cu unghiul drept ˆın A,
atunci B s¸i C sunt diametral opuse, deci b = −c, de unde [a + b + c[ = [a[ = R.
Reciproc, dac˘ a [a + b + c[ = R, atunci [a + b + c[
2
= R
2
, adic˘ a (a + b +
c)

R
2
a
+
R
2
b
+
R
2
c

= R
2
, deci
(a + b + c)

1
a
+
1
b
+
1
c

= 1
echivalent cu
(a + b)(b + c)(c + a) = 0
adic˘ a dou˘ a dintre punctele A, B, C sunt diametral opuse. q.e.d.
• Formula rotat ¸iei ˆın complex
Dac˘ a punctul M
3
(z
3
) se obt ¸ine printr-o rotat ¸ie cu centrul ˆın M
2
(z
2
) s¸i unghi α ∈
[0, 2π) a punctului M
1
(z
1
), atunci:
z
3
= z
2
+ (z
1
−z
2
)
unde = cos α + i sin α dac˘ a rotat ¸ia se efectueaz˘ a ˆın sens trigonometric sau =
cos(2π −α) +i sin(2π −α), dac˘ a rotat ¸ia se efectueaz˘ a ˆın sens invers trigonometric
COROLARUL 4.4 Triunghiul ABC este echilateral dac˘ a s¸i numai dac˘ a
c = a + (b −a)
unde = cos
π
3
+ i sin
π
3
, dac˘ a triunghiul ABC este orientat ˆın sens trigonome-
tric, sau = cos

3
+ i sin

3
, dac˘ a triunghiul ABC este orientat ˆın sens invers
trigonometric
4.4 Teoreme clasice de geometrie demonstrate cu ajutorul numerelor com-
plexe
ˆ
In cele ce urmeaz˘ a vom prezenta cˆ ateva propriet˘ at ¸i ale punctului s¸i dreptei lui Nagel
folosind numerele complexe. O prezentare sintetic˘ a a acestor rezultate a fost f˘ acut˘ a
ˆın primul capitol.
4.4. TEOREME CLASICE DE GEOMETRIE DEMONSTRATE CUAJUTORUL NUMERELORCOMPLEXE95
Fie ABC un triunghi oarecare. Not˘ am cu A
/
mijlocul laturii (BC) s¸i cu D, D
/
punctele de contact ale acesteia cu cercurile ˆınscris s¸i A-exˆ anscris triunghiului dat.
Pe laturile (CA) s¸i (AB) consider˘ am punctele B
/
, E, E
/
s¸i respectiv C
/
, F, F
/
cu
semnificat ¸ii analoage. Sunt cunoscute (sau se deduc us¸or) urm˘ atoarele relat ¸ii:
BD
/
= p −c, D
/
C = p −b, CE
/
= p −a, E
/
A = p −c, AF
/
= p −b, F
/
B = p −a,
(4.3)
unde p este semiperimetrul triunghiului.
Not˘ am afixul unui punct X oarecare cu z
X
.
PROPOZIT¸ IA 4.1 Dreptele AD
/
, BE
/
, CF
/
sunt concurente ˆıntr-un punct N cu
afixul:
z
N
=
1
p
[(p −a)z
A
+ (p −b)z
B
+ (p −c)z
C
] . (4.4)
Demonstrat ¸ie.
Folosind (4.3) avem k =
BD
/
D
/
C
=
p −c
p −b
, deci
z
D
=
z
B
+ kz
C
1 + k
=
1
a
[(p −b)z
B
+ (p −c)z
C
].
Se obt ¸in formule similare pentru afixele punctelor E
/
, F
/
. Fie V un punct pe seg-
mentul (AD
/
) determinat de raportul v =
AV
V D
/
. Astfel
z
V
=
z
A
+ vz
D

1 + v
=
1
1 + v

1
p −a
z
A
+
v
a
(p −b)z
B
+
v
a
(p −c)z
C

.
Vom obt ¸ine o form˘ a simetric˘ a pentru paranteza paranteza p˘ atrat˘ alegˆ and v astfel ˆıncˆ at
1
p −a
=
v
a
, adic˘ a v =
a
p −a
. Atunci, punctul de pe AD
/
corespunz˘ ator acestei
valori a lui v, punct pe care-l not˘ am cu N, va avea afixul z
N
=
1
p
[(p − a)z
A
+ (p −
b)z
B
+(p−c)z
C
]. Simetria acestei relat ¸ii face evident faptul c˘ a punctul N este situat
s¸i pe dreptele BE
/
s¸i CF
/
. q.e.d.
Punctul N pus ˆın evident ¸˘ a de Propozit ¸ia 4.1 este punctul lui Nagel.
PROPOZIT¸ IA 4.2 Punctul lui Nagel are propriet˘ at ¸ile:
1. G ∈ (IN) s¸i NG = 2GI,
2. NH | OI s¸i NH = 2OI.
96 CAPITOLUL 4. APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE
B
C
A
A’
I
N
B’ C’
D’ D
S
E
E’
G
Figura 4.6:
Demonstrat ¸ie. 1)Pentru afixele centrului de greutate G al triunghiului s¸i al cen-
trului cercului ˆınscris ˆın triunghi avem:
z
G
=
z
A
+ z
B
+z
C
3
, z
I
=
1
2p
[az
A
+ bz
B
+ cz
C
] (4.5)
Din (4.4) s¸i (4.5) vom obt ¸ine:
z
G
−z
I
z
N
−z
G
=
1
3
(z
A
+ z
B
+ z
C
) −
1
2p
(az
A
+ bz
B
+ cz
C
)
1
p
[(p −a)z
A
+ (p −b)z
B
+ (p −c)z
C
] −p(z
A
+ z
B
+ z
C
)
=
=
1
2
2p(z
A
+ z
B
+ z
C
) −3(az
A
+ bz
B
+ cz
C
)
3 [(p −a)z
A
+ (p −b)z
B
+ (p −c)z
C
] −p(z
A
+ z
B
+ z
C
)
=
1
2
,
deci
z
G
−z
I
z
N
−z
G
=
1
2
∈ R, de unde rezult˘ a c˘ a G ∈ (IN) s¸i [z
N
− z
G
[ = 2[z
G
− z
I
[,
adic˘ a NG = 2GI.
2) Alegem un sistem de axe cu originea ˆın O, centrul cercului circumscris triun-
ghiului ABC.
ˆ
In acest caz s¸tim c˘ a z
H
= z
A
+ z
B
+ z
C
s¸i vom avea
z
N
−z
H
z
I
−z
O
=
1
p
[(p −a)z
A
+ (p −b)z
B
+ (p −c)z
C
] −(z
A
+ z
B
+ z
C
)
1
2p
(az
A
+ bz
B
+ cz
C
)
= −2 ∈ R,
deci NH | OI s¸i [z
N
−z
H
[ = 2[z
I
−z
O
[, adic˘ a NH = 2OI. q.e.d.
Dreapta IN se numes¸te dreapta lui Nagel.
PROPOZIT¸ IA 4.3 Cercul ˆınscris ˆın triunghiul median A
/
B
/
C
/
are centrul ˆın mijlo-
cul S al segmentului (IN).
4.5. PROBLEME 97
Demonstrat ¸ie. Evident B
/
C
/
=
a
2
, C
/
A
/
=
b
2
, A
/
B
/
=
c
2
s¸i p
/
=
1
2
p
/
, p
/
fiind semi-
perimetrul triunghiului median. Atunci afixul centrului cercului ˆınscris ˆın triunghiul
median este:
z
I
=
1
2p
/

a
2
z
A
+
b
2
z
B
+
c
2
z
C

=
1
2p

a
z
B
+ z
C
2
+ b
z
A
+ z
C
2
+ c
z
B
+ z
A
2

=
=
1
4p
[(b + c)z
A
+ (a + c)z
B
+ (b + a)z
C
]
Pe de alt˘ a parte
z
S
=
1
2
(z
I
+z
N
) =
1
2

1
2p
(az
A
+ bz
B
+ cz
C
) +
1
p
[(p −a)z
A
+ (p −b)z
B
+ (p −c)z
C
]

=
=
1
4p
[(2p −a)z
A
+ (2p −b)z
B
+ (2p −c)z
C
] =
1
4p
[(b + c)z
A
+ (a + c)z
B
+ (b + a)z
C
]
Ca urmare, z
I
= z
S
s¸i deci I
/
coincide cu S. q.e.d.
Punctul S mijlocul segmentului (IN) se numes¸te punctul lui Spiecker, iar cercul
C(S,
r
2
) ˆınscris ˆın triunghiul median cercul lui Spiecker.
PROPOZIT¸ IA 4.4 Centrul I al cercului ˆınscris ˆın triunghiul ABC este punctul lui
Nagel al triunghiului median A
/
B
/
C
/
.
Demonstrat ¸ie. Pentru punctul lui Nagel N
/
al triunghiului A
/
B
/
C
/
avem
z
N
=
1
p
/
[(p
/
−a
/
)z
A
+ (p
/
−b
/
)z
B
+ (p
/
−c
/
)z
C
] =
=
1
p

(p −a)
z
B
+ z
C
2
+ (p −b)
z
A
+ z
C
2
+ (p −c)
z
B
+ z
A
2

=
=
1
2p
(az
A
+ bz
B
+ cz
C
) = z
I
,
deci N
/
coincide cu I. q.e.d.
4.5 Probleme
1. Fie A
1
A
2
A
3
A
4
un patrulater inscriptibil. Se noteaz˘ a cu H
1
, H
2
, H
3
, H
4
ortocen-
trele triunghiurilor A
2
A
3
A
4
, A
3
A
4
A
1
, A
4
A
1
A
2
, A
1
A
2
A
3
. S˘ a se arate c˘ a patru-
laterele A
1
A
2
A
3
A
4
s¸i H
1
H
2
H
3
H
4
sunt congruente.
98 CAPITOLUL 4. APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE
2. Dac˘ a pe laturile unui patrulater oarecare ABCD construim ˆın exterior p˘ atrate
de centre O
1
, O
2
, O
3
, O
4
, atunci dreptele O
1
O
3
s¸i O
2
O
4
sunt perpendiculare.
3. Pe laturile patrulaterului convex ABCD se construiesc ˆın exterior triunghiurile
echilaterale ABM, BCN, CDP, DAQ. S˘ a se arate c˘ a patrulaterele ABCD s¸i
MNPQ au acelas¸i centru de greutate.
Bibliografie
[1] Dan Brˆ anzei, Sebastian Anit ¸a, Eugen Onofras¸, Gheorghe Isvoraanu, Bazele
rat ¸ionamentului geometric, Editura Academiei RSR, 1983;
[2] Dan Brˆ anzei, Sebastian Anit ¸a, Constantin Cocea, Planul s¸i spat ¸iul euclidian,
Editura Academiei RSR, 1986;
[3] Ion Chit ¸escu, Marcel Chirit ¸˘ a, Geometria patrulaterului, Editura Teora, 1998;
[4] Traian Lalescu, Geometria triunghiului, Editura Apollo, Craiova 1993;
[5] Liviu Nicolescu, Vladimir Broskov, Probleme practice de geometrie, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1990
99

2

Cuprins
1 Geometrie sintetic˘ plan˘ a a 1 1.1 Concurenta liniilor importante ˆntr-un triunghi . . . . . . . . . . . . ¸ ı 1 1.1.1 Concurenta medianelor, mediatoarelor, bisectoarelor si ˆn˘ ltimilor ¸ ¸ ı a¸ ˆntr-un triunghi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ı 1 1.1.2 Cercul ˆnscris ˆn triunghi, cercul circumscris si exˆ nscris unui ı ı ¸ a triunghi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 1.2 Teoremele MENELAUS si CEVA . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 ¸ 1.2.1 Teorema lui Menelaus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 1.2.2 Teorema lui Ceva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 1.2.3 Teorema lui VAN AUBEL . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 1.3 Patrulatere inscriptibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 1.3.1 Teorema lui Ptolemeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 1.4 Patrulatere circumscriptibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 1.4.1 Cercul lui Euler . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 1.5 Probleme de coliniaritate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 1.5.1 Metode de demonstrare a coliniarit˘¸ii unor puncte . . . . . 23 at 1.5.2 Teorema lui Euler, dreapta lui Simpson . . . . . . . . . . . 23 1.5.3 Relatia lui Carnot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 ¸ 1.6 Probleme de concurenta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 ¸˘ 1.6.1 Metode de demonstrare a concurentei unor drepte . . . . . . 27 ¸ 1.6.2 Teoremele lui Gergonne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 1.6.3 Teorema lui Steiner . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 1.7 Relatii metrice ˆn triunghi si patrulater . . . . . . . . . . . . . . . . 30 ¸ ı ¸ 1.7.1 Teorema Pitagora generalizat˘ . . . . . . . . . . . . . . . . 30 a 1.7.2 Relatia lui Stewart . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 ¸ 1.7.3 Teorema medianei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 1.7.4 Relatia lui Euler pentru patrulatere . . . . . . . . . . . . . . 33 ¸ Transform˘ ri geometrice a 2.1 Simetrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
i

2

35 37

. . . a ı at Omotetia ˆn plan . . . . . . . . . . . . . ¸ Rotatia ˆn plan .ii CUPRINS 2. . . . . . . . . . . . .1 Aplicatii practice . . . . . . . . . . . . ¸ ı 4.3 2. . . . . . . . . .2 2. . . . . . . . at Asem˘ narea ˆn plan. . . . . . .1 Introducere ˆn geometria tetraedrului ı 3. . . . . . .3 Tetraedre echifaciale . . . . . . . 44 47 51 53 55 58 59 65 65 77 79 81 84 85 85 87 89 90 94 97 Geometrie ˆn spatiu ı ¸ 3. . . . . . 4 ˆ APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ 4. . 3. ı . . . . . . . . . ı 2. . . . . .2 Numere complexe . . . . . . . . . . .6 2. . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . 4. . . . . . . . . . . 4.1 Folosirea omotetiei la rezolvarea unor probleme de loc geometric . . . . . . . . . . . . . .1 Elemente de trigonometrie aplicate ˆn geometrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Tetraedre ortocentrice . . . . . . . . . . . . . . . . Propriet˘¸i generale . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . ¸ ı Propriet˘¸i generale ale izometriilor . . . . . . .4 Teoreme clasice de geometrie demonstrate cu ajutorul numerelor complexe . .5 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 3 Translatia . . . . . . . . . . . . . . . . .5 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3 Aplicatii ale numerelor complexe ˆn geometrie . . . . . . .6. . . . ı 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 2. . . . . . . Inversiunea ˆn plan . . . . . . .5 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 Tetraedre Crelle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

medianele 2. dreapta ¸ a care ˆmparte unghiul ˆn dou˘ unghiuri egale. ¸ ı DEFINITIA 1.Capitolul 1 Geometrie sintetic˘ plan˘ a a Reamintim definitiile unor elemente importante ˆn triunghi. ı ı a DEFINITIA 1. cele trei mediatoare ale laturilor unui triunghi sunt concurente ˆntr-un punct care ı este centrul cercului circumscris triunghiului.1. 1. dreapta care coboar˘ perpendi¸ ı a¸ a cular dintr-un vˆ rf al triunghiului pe latura opus˘ a triunghiului. bisectoarelor si ˆn˘ ltimilor ˆntr-un triunghi ¸ ¸ ı a¸ ı ˆ Intr-un triunghi se poate demonstra pentru fiecare categorie de linii importante c˘ a sunt concurente si anume: ¸ 1.1 Numim bisectoare interioar˘ a unui unghi al unui triunghi. a a DEFINITIA 1.4 Numim median˘ a unui triunghi.2 Numim ˆn˘ ltime a unui triunghi.1 Concurenta liniilor importante ˆntr-un triunghi ¸ ı Linii importante ale unui triunghi sunt: 1. mediatoarele laturilor triunghiului 4.3 Numim mediatoare a unui triunghi. dreapta care uneste un vˆ rf al ¸ a ¸ a triunghiului cu mijlocul laturii opuse. DEFINITIA 1. 1 .1 Concurenta medianelor. mediatoarelor. perpendiculara construit˘ pe ¸ a mijlocul unei laturi a triunghiului. ı ¸ 1. bisectorele interioare ale unghiurilor triunghiului 3. ˆnaltimile.

Folosind proprietatea punctelor de pe mediatoare de a fi la egal˘ distanta fata de a ¸˘ ¸˘ capetele segmentului. cele trei ˆn˘ ltimi ale unui triunghi sunt concurente ˆntr-un punct care se numeste ı a¸ ı ¸ ortocentrul triunghiului. Punca ¸ ¸ tul de intersectie al perpendicularelor ˆn M si N pe laturile respective(mediatoarele ¸ ı ¸ acestor laturi) va fi notat cu O. . a ˆ TEOREMA 1. cele mediane ale unui triunghi sunt concurente ˆntr-un punct care se numeste ı ¸ centrul de greutate al triunghiului. ı ı 3. cele trei bisectoare interioare ale unui triunghi sunt concurente ˆntr-un punct ı care este centrul cercului ˆnscris ˆn triunghi. putem scrie OA = OB.1 Intr-un triunghi mediatoarele laturilor sunt concurente. In ¸ Vom demonstra concurenta mediatoarelor unui triunghi. folosind principala pro¸ prietate a punctelor de pe mediatoarea unui segment: Toate punctele mediatoarei unui segment se afl˘ la aceeasi distanta fata de caa ¸ ¸˘ ¸˘ petele acestuia si reciproc toate punctele din plan care se afl˘ la distante egale de ¸ a ¸ capetele unui segment se afl˘ pe mediatoarea acestuia.2 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. ˆ continuare vom demonstra concurenta acestor linii importante ale triunghiului. 4. Cele dou˘ mediatoare sunt concurente.d. deci punctul O se a ¸ a afl˘ si pe mediatoarea laturii [AC]. ceea ce este imposibil. OM fiind mediatoarea lui [BC]. C ar fi coliniare. Rezult˘ din tranzitivitatea relatiei de egalitate c˘ OA = OC. ¸ Not˘ m cu M si N mijloacele laturilor [BC] si [AB] ale triunghiului ABC.e. A N O B M Figura 1. a¸ q. B. altfel punctele a A. GEOMETRIE SINTETICA PLANA 2.1: Concurenta mediatoarelor ¸ C Demonstratie. ON fiind mediatoarea lui [AB] si ¸ OB = OC.

B1 . BB ⊥ AC.2: Concurenta bisectoarelor ¸ C Demonstratie. Din congruenta laturilor opuse ale paralelogramelor obtinute rezult˘ ¸ ¸ a q. Aceste bisectoare sunt concurente. a¸ De asemenea se poate demonstra: ˆ TEOREMA 1. P ∈ (AC). (M ∈ (AB). Paralelele prin vˆ rfurile triunghiului la laturile opuse se intersecteaz˘ ˆn punca aı tele A1 .2 Intr-un triunghi bisectoarele interioare sunt concurente. IP ⊥ AC). C1 . ı a¸ Demonstratie.d. rezult˘ at a IN = IP deci punctul I se afl˘ si pe bisectoarea unghiului ACB. N ∈ (BC). ceea ¸ ¸ a ce este imposibil c˘ ci suma m˘ surilor unghiurilor triunghiului ABC este 180◦ . Not˘ m [AA1 si [BB1 bisectoarele unghiurilor BAC si ABC ale ¸ a ¸ ¸ triunghilui ABC si I punctul lor de intersectie.3 Intr-un triunghi ˆn˘ ltimile sunt concurente. . CC ⊥ AB). [CC ¸ a ı a¸ (AA ⊥ BC. [BB . IM ⊥ ¸ AB. IN ⊥ BC. iar suma m˘ surilor lor ar fi de 180◦ . Folosind proprietatea de tranzitivitatea a egalit˘¸ii numerelor reale. A M C1 I P B1 B N A 1 Figura 1.e.1. Consider˘ m un triunghi ABC.ˆ 1. a a Folosind proprietatea c˘ numai punctele de pe bisectoare sunt egal dep˘ rtate de a a laturile triunghiului putem scrie: IM = IN si IM = IP. cu ˆn˘ ltimile [AA . ¸ ¸ altfel ar fi paralele ceea ce ar ˆnsemna c˘ unghiurile BAA1 si ABB1 ar fi unghiuri ı a ¸ interne si de aceeasi parte a secantei AB. folosind ¸ proprietatea punctelor de pe bisectoare de a fi la egal˘ distanta fata de laturile acesa ¸˘ ¸˘ tuia. CONCURENTA LINIILOR IMPORTANTE INTR-UN TRIUNGHI ¸ 3 Vom demonstra concurenta bisectoarelor interioare ale unui triunghi. ˆ TEOREMA 1.

[AB] ale ¸ a triunghiului ABC. a ˆ TEOREMA 1. Not˘ m cu A . [CG] vor fi notate cu A” respectiv C” AA” = A”G. 2 (1.e. asa c˘ si concurenta ˆn˘ ltimilor ¸ a ¸ a¸ ¸ ı a¸ este demonstrat˘ . Analog pentru celelalte ¸ a laturi se g˘ seste c˘ BB ⊥ C1 A1 si CC ⊥ A1 B1 . C mijloacele laturilor [BC].3: Concurenta ˆn˘ ltimilor ¸ ı a¸ c˘ punctele A. A”C” = AC. Demonstratie.d. B . C sunt mijloacele laturilor [B1 C1 ]. [AC].4 Intr-un triunghi medianele sunt concurente. Pentru a demonstra concurenta celor trei mediane ale unui triunghi vom reaminti ¸ c˘ : a -linia mijlocie ˆntr-un triunghi este segmentul de dreapt˘ care uneste mijloacele a ı a ¸ dou˘ laturi ale triunghiului. Punctul de intersectie al medianelor [AA ] si [CC ] este G. CC” = C”G. Din AA ⊥ BC si C1 B1 BC rezult˘ AA ⊥ C1 B1 . [A”C”] este linie mijlocie ˆn triunghiul GAC.4 C1 C’ A ˘ ˘ CAPITOLUL 1. CA1 = CB1 ). Mijloacele segmentelor a ¸ ¸ [AG]. concurenta mediatoarelor a fost demonstrat˘ . a q. a ¸ a ¸ Constat˘ m c˘ ˆn˘ ltimile triunghiului ABC sunt mediatoarele triunghiului A1 B1 C1 . [C1 A1 ]. GEOMETRIE SINTETICA PLANA B1 B’ B A’ C A 1 Figura 1. BC1 = BA1 . B. ceea ce implic˘ ı a A”C” 1 AC. ¸ ¸ Vom demonstra c˘ punctul G apartine si medianei [BB ]. [A1 B1 ] ale triunghiului a A1 B1 C1 (AB1 = AC1 . a aı a ¸ Dar.1) . a -linia mijlocie este paralel˘ cu cea de-a treia latur˘ a triunghiului si este egal˘ cu a a ¸ a jum˘ tate din lungimea ei.

4: Concurenta medianelor ¸ De asemenea. ceea ce implic˘ a A G = GA”. A C = AC. 3 Am obtinut astfel: ¸ Punctul G de intersectie al medianelor [AA ] si [CC ] se afl˘ pe fiecare dintre cele ¸ ¸ a dou˘ mediane.ˆ 1.2) Din (1. a a ¸ ¸ Cum pe [AA ] este un singur punct care se afl˘ la dou˘ treimi de vˆ rf si o treime a a a ¸ de mijlocul laturii opuse. q.2). rezult˘ : ¸ a 1 AA” = A”G = GA = AA 3 si ¸ 1 CC” = C”G = GC = CC .1) si (1. C G = GC”. la dou˘ treimi de vˆ rf si o treime de mijlocul laturii opuse. Deci patrulaterul A C A”C” este paralelogram. rezult˘ c˘ acesta este G. CONCURENTA LINIILOR IMPORTANTE INTR-UN TRIUNGHI ¸ 5 A C’ A" B’ G C" A’ C B Figura 1. cu G punctul de intersectie al diago¸ nalelor. a a a ¸ Un rezultat asem˘ n˘ tor se poate demonstra si pentru medianele [AA ] si [BB ]. A C = A”C”.d. folosind tranzitivitatea relatiei de paralelism si a celei de egalitate. deci mediana [BB ] trece si ea a a ¸ prin punctul G. ¸ ¸ ¸ rezult˘ a A C A”C”.e. . 2 (1. [A C ] este linie mijlocie ˆn triunghiul BAC si se obtine: ı ¸ ¸ AC 1 AC. Cum AA” = A”G si CC” = C”G.1.

IM = IN = IP = r. Observatia 1. atunci tri¸ a ı ı unghiul ABC este triunghiul circumscris cercului C(I. BIC. ¸ ˆ Intr-adev˘ r.5 1. aria triunghiului ABC este suma ariilor triunghiurilor AIB. iar P = AB + AC + BC.5: Cerc ˆnscris ˆn triunghi ı ı C DEFINITIA 1. r). este punctul de intersectie al ı ı ¸ bisectoarelor unghiurilor triunghiului. 2 2 2 2 q. P sunt punctele de tangenta ale laturile ¸˘ triunghiului la cercul ˆnscris. P unde A este aria triunghiului ABC.2 Cercul ˆnscris ˆn triunghi. r= Demonstratie. cercul circumscris si exˆ nscris unui triunghi ı ı ¸ a Cercul ˆnscris ˆn triunghi ı ı A M r I r P r B N Figura 1. 2. r) este cercul ˆnscris ˆn triunghiul ABC. Dac˘ C(I.d.1.6 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. Raza cercului ˆnscris ˆntr-un triunghi o vom ı ı nota cu r. N. ı 2A . Cercul care este tangent la toate laturile unui triunghi se numeste cerc ˆnscris ¸ ı ı ˆn triunghi.e. 2.1 1. Triunghiul care are toate laturile tangente la un cerc se numeste ¸ ¸ triunghi circumscris acelui cerc. CIA. unde M. GEOMETRIE SINTETICA PLANA 1. a AB · IM BC · IN AC · IP r·P A = AAIB + ABIC + ACIA = + + = . notat cu I.1 ¸ . PROPOZITIA 1. Centrul cercului ˆnscris ˆntr-un triunghi.

ˆ 1.1. CONCURENTA LINIILOR IMPORTANTE INTR-UN TRIUNGHI ¸

7

Cercul circumscris unui triunghi
A

N

R

P

O
R R

B

M

C

Figura 1.6: Cerc circumscris unui triunghi

DEFINITIA 1.6 1. Triunghiul care are vˆ rfurile situate pe un cerc, iar laturile ¸ a sunt coarde ale cercului se numeste ˆnscris ˆn cerc. ¸ ı ı 2. Cercul ˆn care se ˆnscrie un triunghi se numeste cerc circumscris triunghiului. ı ı ¸ Centrul cercului circumscris unui triunghi ABC este punctul de intersectie al medi¸ atoarelor laturilor triunghiului, notat cu O. Raza cercului circumscris se noteaz˘ cu R. a Not˘ m cercul circumscris triunghiului ABC cu C(O; R). a 1. Triunghiul ABC este triunghiul inscris in cercul C(O; R); 2. OA = OB = OC = R. PROPOZITIA 1.2 Simetricele ortocentrului triunghiului fata de mijloacele laturi¸ ¸˘ lor triunghiului apartin cercului circumscris triunghiului. ¸ PROPOZITIA 1.3 Simetricele ortocentrului triunghiului fata de laturile triunghiu¸ ¸˘ lui apartin cercului circumscris triunghiului. ¸ Demonstratie. Fie A2 punctul ˆn care ˆn˘ ltimea AA1 intersecteaz˘ cercul circum¸ ı ı a¸ a scris triunghiului. Deoarece m(BHA1 ) = m(BCA)) = m(AA2 B) rezult˘ triunghiul A2 BH isosa cel cu BA1 ˆn˘ ltime, mediana, mediatoare, adic˘ HA1 = A1 A2 . ı a¸ a q.e.d.

8

˘ ˘ CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETICA PLANA

A

H

O B
A1 A2
Figura 1.7:

C

abc , 4A unde a, b, c sunt lungimile laturilor, iar A este aria triunghiului ABC. R= Demonstratie. ¸ Formula de calcul pentru raza cercului circumscris se obtine astfel: ¸
A

PROPOZITIA 1.4 ¸

h O B D E
Figura 1.8: Raza cercului circumscris

C

Prin vˆ rful A al triunghiului se construieste diametrul cercului circumscris, notat a ¸ cu AE. Se obtine astfel triunghiul dreptunghic ABE (triunghi ˆnscris ˆn semicerc). ¸ ı ı Prin construirea ˆn˘ ltimii din punctul A se obtine triunghiul dreptunghic ADC aseı a¸ ¸ menea cu ABE conform cazului U U . Not˘ m lungimea acestei ˆnaltimi cu h. a ı ¸ Laturile celor dou˘ triunghiuri asemenea sunt proportionale: a ¸ AE AB AC · AB = ⇒ 2Rh = AC · AB ⇒ R = . AC AD 2h

ˆ 1.1. CONCURENTA LINIILOR IMPORTANTE INTR-UN TRIUNGHI ¸

9

Dar, aria triunghiului ABC, notat˘ cu A, este A = a h= 2A . BC

h · BC , de unde rezult˘ : a 2

ˆ Inlocuind h ˆn expresia lui R se obtine formula de calcul a razei cercului circumscris ı ¸ triunghiului ABC, abc R= . 4A q.e.d. O legatur˘ ˆntre raza cercului ˆnscris si raza cercului circumscris unui triunghi este aı ı ¸ dat˘ de relatia lui Euler. a ¸ PROPOZITIA 1.5 Relatia lui Euler ¸ ¸ d2 = R(R − 2r) unde d este distanta dintre centrul cercului circumscris si centrul cercului ˆnscris ¸ ¸ ı ı ¸ ı ı ˆntr-un triunghi, R raza cercului circumscris si r raza cercului ˆnscris ˆn triunghi. Demonstratie. Fie D punctul ˆn care bisectoarea [AI intersecteaz˘ cercul circum¸ ı a
A

I’ E B

I O

F C

D
Figura 1.9: Relatia lui Euler ¸

scris triunghiului ABC si fie punctele {E, F } = C(O, R) ∩ OI. Din triunghiul ¸ A ABD rezult˘ BD = 2R sin , iar din triunghiul dreptunghic AI I a 2 r AI = . A sin 2 Dar [AI si [BI sunt bisectoarele unghiurilor BAC si ABC, se obtine BD = ID. ¸ ¸ ¸

a ¸ a Centrul unui cerc exˆ nscris unui triunghi se afl˘ la intersectia bisectoarelor celor a a ¸ dou˘ unghiuri exterioare si a bisectoarei unghiului interior neadiacent cu ele.10 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. atunci AM. Dac˘ M. ¸˘ a a TEOREMA 1.10: Cerc exˆ nscris unui triunghi a DEFINITIA 1. a Cercuri exˆ nscrise unui triunghi a A B A2 A1 C Figura 1. CP sunt concurente a ı ¸ ˆn punctul care se numeste punctul lui Nagel. a ¸ Exist˘ 3 cercuri exˆ nscrise unui triunghi. Se poate vedea c˘ si inegalitatea lui Euler a¸ R > 2r este verificat˘ . R).5 Fie triunghiul ABC.e. N.7 Un cerc tangent unei laturi a unui triunghi si prelungirilor celor¸ ¸ lalte dou˘ laturi se numeste triunghi exˆ nscris triunghiului.d. GEOMETRIE SINTETICA PLANA Folosind puterea punctului I fata de cercul C(O. P sunt punctele de tangenta ale a ¸˘ cercurilor exˆ nscrise cu laturile triunghiului. din ultimele relatii rezult˘ ¸˘ ¸ a 2Rr = ID · IA = IE · IF = (R − OI)(R + OI) = R2 − IO2 q. . BN. a a Proprietate Punctele de tangenta ale cercului exˆ nscris si cercului ˆnscris ˆntr-un triunghi sunt ¸˘ a ¸ ı ı simetrice fata de mijlocul laturii la care sunt tangente amˆ ndou˘ .

P a sunt coliniare. P ∈ (AB).4) (1. De-a lungul anilor ea a fost demonstrat˘ prin diverse metode folosind rezultatele a din geometria sintetic˘ . M ∈ (BC.6 (TEOREMA LUI MENELAUS) Fie un triunghi ABC.2 1.d.5) P B P R AP M B CN AP · · = · · = 1.3) MC NA PB Demonstratie.1. Aceasta intersecteaz˘ AB ˆn punctul notat cu R.2. . atunci: M B CN AP · · = 1. al omotetiei.11: Teorema lui Menelaus M Se aplic˘ teorema lui Thales ˆn triunghiul BM P cu CR a ı PB MB = . Se construieste prin C paralela cu dreapta d care contine punctele ¸ ¸ ¸ M. N. a TEOREMA 1.Dac˘ punctele M. N. MC PR iar ˆn triunghiul ARC cu P N ı RC rezult˘ : a CN PR = .1 Teoremele MENELAUS si CEVA ¸ Teorema lui Menelaus Teorema lui Menelaus este una dintre teoremele clasice ale geometriei. NA PA Din relatiile (1.2.5) rezult˘ : ¸ ¸ a MP : (1. N ∈ (AC). dar si cu metoda analitic˘ ¸ cu metoda vectorial˘ si cu ajutorul a ¸ a. TEOREMELE MENELAUS SI CEVA ¸ 11 1. a ı A P R N d B C Figura 1.e. MC NA PB PR PA PB q. a¸ transform˘ rilor geometrice.4) si (1. (1. P .

N. Punctele M.e. Se formeaz˘ astfel perechile de triunghiuri dreptunghice asemenea: a ∆ARP ∼ ∆BP S. ∆N CT ∼ ∆ARN pentru care scriem proportionalitatea laturilor: ¸ AP dA = . AR ⊥ d.d. aplic˘ m teorema lui Menelaus si obtinem: a ¸ ¸ M B CN AP1 · · = 1. GEOMETRIE SINTETICA PLANA A S P R N T d B C Figura 1. N ∈ (AC). dB BP MB dB = .12 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. (1. ∆BSM ∼ ∆CT M. Dreapta M N se intersecteaz˘ cu AB ˆn punctul pe care-l not˘ m ¸ a ı a cu P1 . Demonstratie.6) MC NA PB Atunci punctele M. N.7 Fie un triunghi ABC. Fie triunghiul ABC si transversala d care se intersecteaz˘ cu latu¸ ¸ a rile triunghiului ˆn punctele M ∈ (BC.7) ˆ Inmultind aceste relatii membru cu membru se va obtine relatia lui Menelaus. BS ⊥ d. ı Construim CT ⊥ d. vor fi notate cu CT = dC .12: Teorema lui Menelaus M O alt˘ demonstratie a teoremei lui Menelaus. ¸ a BS = dB . folosind geometria sintetic˘ : a ¸ a Demonstratie. P sunt coliniare. dA NA q. dC MC NC dC = . M C N A BP1 (1. M ∈ (BC. lungimile acestor segmente reprezentˆ nd a distantele de la vˆ rfurile triunghiului la transversala d. P ∈ (AB). ¸ ¸ ¸ ¸ . P ∈ (AB) astfel ı a ¸ ˆncˆ t are loc relatia: M B CN AP · · = 1. AR = dA . P1 fiind coliniare. N ∈ (AC). Vom prezenta ˆn continuare reciproca teoremei lui Menelaus: ı TEOREMA 1.

1. P ∈ ¸ ı (AB. NA PA Din relatiile (1. . N. N.e. Teorema lui Menelaus se poate demonstra si ˆn cazul M ∈ (BC.6). ¸ a ı cu (AC ˆn N si cu (AB ˆn P .13: d M Aplic˘ m teorema lui Thales a MP : PB MB = .2. N ∈ (AC.e.10) q. Ducem prin C paralela la d care se intersecteaz˘ cu ı ¸ ı a AB ˆn R.10) rezult˘ : ¸ ¸ a M B CN AP P B P R AP · · = · · = 1. P sunt coliniare. (1. MC NA PB PR PA PB • ˆn triunghiul BM P cu CR ı (1. TEOREMELE MENELAUS SI CEVA ¸ 13 Din relatiile (1. P ∈ (AB. ı A B C R P N Figura 1. N ∈ (AC.d.d. atunci: M B CN AP · · = 1. (1. Dac˘ a punctele M. M ∈ (BC. Deci punctele M.8) MC NA PB Demonstratie. a q. MC PR • ˆn triunghiul AP N cu P N RC: ı CN PR = .8 Fie un triunghi ABC.7) rezult˘ ¸ a AP1 AP = BP1 PB adic˘ P = P1 . TEOREMA 1.9) (1. Construim dreapta d care se intersecteaz˘ cu (BC ˆn punctul M . P sunt coliniare.9) si (1.

Q sunt coliniare.14: Teorema lui Menelaus ˆn patrulater ı Aplic˘ m teorema lui Thales a • ˆn triunghiul CM P cu BR ı MP : MC PC = .12). P. M B N A QD P C (1. Q. MB PR • ˆn triunghiul ADS cu P Q ı AS: PS AQ = . (1. Not˘ m cu d dreapta care contine punctele M.13) (1.d. M C N A QD P C PR PS PD PC q. Q ∈ (AD. .12) AS t˘ iate de secantele AB si CS determin˘ proportionalitatea a ¸ a ¸ (1. (1. P ∈ ¸ (DC).14) PR BN = .e. P. atunci a M C BN AQ P D · · · = 1. Se con¸ a ¸ struiesc paralele la dreapta d prin punctele B si A care se intersecteaz˘ cu (CD ˆn ¸ a ı punctele R si S.14) se obtine: ¸ ¸ M B BN AQ P D PC PR PS PD · · · = · · · = 1. NA PS Din relatiile (1. N ∈ (AB).9 Fie ABCD un patrulater si punctele M ∈ (CB.13). ¸ C D B R Q P N M d S A Figura 1. Dac˘ punctele M. N. N.11) Demonstratie.14 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETICA PLANA ˆ continuare vom prezenta teorema lui Menelaus pentru un patrulater: In TEOREMA 1. QD PD Dreptele BR segmentelor: NP (1.

TEOREMA 1. 1.2 Teorema lui Ceva Teorema lui Ceva este un rezultat din geometria triunghiului.10 (TEOREMA LUI CEVA) Fie triunghiul ABC si D. Se pare c˘ aceast˘ teorem˘ era cunoscut˘ . [AB].2. E. MA F A CB (1. BE si CF . cu multe secole ˆnainte (secolul al XIa a a a ı lea) de unii matematicieni arabi (Yusuf Al-Mu’taman ibn Hud).15: Teorema lui Ceva C Demonstratie. TEOREMELE MENELAUS SI CEVA ¸ 15 ˆ acelasi mod se poate demonstra o relatie ca cea din teorema lui Menelaus pentru In ¸ ¸ un poligon cu n > 4 laturi convex sau concav. [CA]. (1. cu aplicatii ˆn geome¸ ı tria proiectiv˘ . BE si CF sunt a ¸ concurente atunci: AF BD CE · · = 1.2.1.17) . ¸ a ¸ ¸ Aplic˘ m teorema lui Menelaus pentru: a -triunghiul ABD cu secanta CF CB M D F A · · = 1. Dac˘ dreptele AD. care a a a formulat-o si a demonstrat-o ˆn 1678 ˆn lucrarea De lineis rectis se invicem secanti¸ ı ı bus statica constructio.15) F B DC EA A F M E B D Figura 1. aflate ¸ a respectiv pe laturile acestuia [BC]. A fost descoperit˘ de matematicianul italian Giovanni Ceva. Not˘ m cu M punctul de intersectie al dreptelor AD. F trei puncte diferite de vˆ rfurile triunghiului. CD M A F B de unde se obtine: ¸ F B CD MD = · .16) (1.

1.12 (TEOREMA LUI VAN AUBEL) Fie un triunghi ABC. BE. F ∈ (AB).21) (1. F si N si comparˆ nd cu relatia din enunt obtinem c˘ M = N . CF a sunt concurente ˆn M atunci ı MA EA F A + = . EC F B MD Demonstratie. BD F A CB EC adic˘ relatia din teorem˘ .2. {M } = CF ∩ BE.11 (Reciproca teoremei lui Ceva) Dac˘ AD. Se aplic˘ teorema lui Menelaus: ¸ a ˆn triunghiul ABD cu secanta F C ı F B AM DC · · = 1. AM ∩ BC = {N }. Aplicˆ nd teorema lui Ceva ¸ ¸ a pentru punctele E. BE. a ¸ a q. D ∈ (BC). E ∈ (AC). Fie N punctul a de intersectie dintre AM si BC.e. GEOMETRIE SINTETICA PLANA -ˆn triunghiul ADC cu secanta BE ı BC M D AE · · = 1. CF sunt trei ceviene ˆn triunghiul ABC si a ı ¸ AF BD CE · · = 1. Demonstratia se face prin reducere la absurd. AF M D BC de unde rezult˘ a AF AM DC · = .20) (1.3 Teorema lui VAN AUBEL TEOREMA 1. a ¸ a TEOREMA 1.16 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. ¸ ¸ a ¸ ¸ ¸ a q.19) (1.d. M D BC FB (1.d.18) Demonstratie. ¸ ¸ Presupunem c˘ AD nu trece prin punctul M . BD M A EC Din relatiile (1.18) se obtine: ¸ ¸ ¸ BC F B CD AE · · · = 1.e. ˆ Intr-un triunghi dreapta care uneste un vˆ rf al acestuia cu un punct de pe latura ¸ a opus˘ se numeste cevian˘ . F B DC EA atunci cevienele sunt concurente.17) si (1. Dac˘ AD. (1.22) .

.e. Patru puncte (sau mai multe) se numesc puncte concilice dac˘ ¸ a exist˘ un cerc c˘ ruia s˘ -i apartin˘ toate cele patru puncte. Un patrulater se numeste inscriptibil dac˘ cele patru vˆ rfuri ale sale sunt puncte ¸ a a conciclice. PATRULATERE INSCRIPTIBILE A 17 B F D C M E Figura 1.d.24): a ¸ ¸ AM MD DC BD + BC BC == AF AE + ⇒ F B CE de unde rezult˘ : a (1. a a a ¸ a 2. adic˘ nu orice patrulater poate fi ˆnscris a a ı ˆntr-un cerc.8 1. M D BC CE Adun˘ m relatiile (1. ı DEFINITIA 1.3.23) (1.1.16: Teorema lui Van Aubel si ˆn triunghiul ADC cu secanta BE ¸ ı CE AM BD · · =1 AE M D BC AE AM BD · = . EC F B MD q. 1. ˆn cazul aı ı a ı patrulaterelor nu se aplic˘ acest rezultat.24) MA EA F A + = .3 Patrulatere inscriptibile Dac˘ ˆn cazul triunghiului ˆntotdeauna exist˘ un cerc circumscris acestuia.22) si (1.

unghiurile opuse sunt suplementare.18 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. a Demonstratia acestor afirmatii este imediat˘ folosind m˘ rimea arcelor subˆ ntinse ¸ ¸ a a a de aceste unghiuri. C. [AD]. [AC]. Atunci a a ¸ OA = OB = OC = OD = r. se pot demonstra usor. deci punctul O se afl˘ pe mediatoarele segmentelor [AB].18: Patrulater inscriptibil adic˘ exist˘ un cerc C(O. Demonstratie.7 Un patrulater este inscriptibil dac˘ si numai dac˘ mediatoarele ¸ a¸ a laturilor sale sunt concurente.17: Patrulater inscriptibil PROPOZITIA 1. care este inscriptibil. r) care contine punctele A. a . B. Reciprocele acestor afirmatii. D. 2. ¸ a A B O D C Figura 1. Intr-un patrulater inscriptibil. “⇒” Se consider˘ un un patrulater ABCD. de asemenea.6 Propriet˘ ¸i ale patrulaterului inscriptibil ¸ at ˆ 1. [BC]. Unghiurile formate de diagonale cu dou˘ laturi opuse sunt congruente. ¸ ¸ PROPOZITIA 1. GEOMETRIE SINTETICA PLANA A B O D C Figura 1.

19: Teorema lui Ptolemeu Demonstratie.(Relatia lui P tolemeu) ¸ A (1. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. a 2.1 Teorema lui Ptolemeu q. a [AC]. adic˘ vˆ rfurile lui se afl˘ pe cercul cu centrul ˆn punctul O si raz˘ r.25) B K D C Figura 1. PATRULATERE INSCRIPTIBILE 19 “⇐” Se consider˘ patrulaterul ABCD.d.1. Un trapez este inscriptibil dac˘ si numai dac˘ este isoscel. a ı a ABK + CBK = ABC = CBD + ABD ⇒ CBK = ABD. Inegalitatea lui Ptolemeu ˆ orice patrulater convex ABCD are loc relatia: In ¸ AC · BD ≤ AB · CD + BC · AD. concurente ˆn punctul O. a a a ı ¸ a Cazuri particulare de patrulatere inscriptibile: 1. Dreptunghiul. [BC]. [AD].3. Pe diagonala AC se consi¸ der˘ punctul K astfel ˆncˆ t ABK = CBD. ı Atunci folosind proprietatea punctelor de pe mediatoarea unui segment de a se afla la aceeasi distanta fata de capetele lui se obtine ¸ ¸˘ ¸˘ ¸ OA = OB = OC = OD = r. p˘ tratul sunt patrulatere inscriptibile.e.3. TEOREMA 1. a¸ a 1. . cu mediatoarele laturilor sale [AB].13 (TEOREMA LUI PTOLEMEU) Patrulaterul convex ABCD este inscriptibil dac˘ si numai dac˘ a¸ a AC · BD = AB · CD + BC · AD.

(1. relatia lui Ptolemeu devine teorema lui ı ¸ PITAGORA. ¸ 2. r). ¸ a adic˘ laturile sale [AB]. [AC]. GEOMETRIE SINTETICA PLANA Se observ˘ c˘ triunghiurile ABK ∼ DBC. 1. C. DA BD Putem scrie: AK · BD = AB · CD CK · BD = AD · BC si adunˆ nd aceste relatii obtinem relatia lui Ptolemeu. D pe cerc oricum. AD) = r.9 1. BC) = d(O. D. a PROPOZITIA 1. dar ca relatia ¸ ¸ lui Ptolemeu s˘ se verifice este necesar ca AC si BD s˘ r˘ mˆ n˘ diagonale. Nu putem spune c˘ orice patrulater este circumscriptibil. Atunci a d(O.2 Se pot deplasa punctele A.4 Patrulatere circumscriptibile DEFINITIA 1. a ¸ a a a a ˆ In cazul ˆn care ABCD este dreptunghi. ¸ a ¸ ¸ ¸ q. de unde rezult˘ a a a AK AB = . [AD] sunt tangente la un cerc C(O. CD BD iar triunghiul ABD ∼ KBC. AB) = d(O. a “⇐” Se consider˘ patrulaterul ABCD. ı .d.27) (1. CD) = d(O. B. deci punctul O se afl˘ pe bisectoarele unghiurilor A. cu CK BC = .8 Un patrulater poate fi circumscris unui cerc dac˘ si numai dac˘ ¸ a¸ a bisectoarele unghiurilor sale sunt concurente. Un patrulater care are cele patru laturi tangente unui cerc se ¸ numeste patrulater circumscris cercului. “⇒” Consider˘ m un patrulater ABCD circumscris unui cerc.e. B. Demonstratie. cu bisectoarele unghiurilor sale concua rente ˆn punctul O. Un patrulater spunem c˘ este circumscriptibil dac˘ poate fi circumscris unui a a cerc.26) Observatia 1. [BC].20 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. C.

q.e. Dac˘ trapezul este isoscel.9 Un patrulater este circumscriptibil dac˘ si numai dac˘ suma ¸ a ¸ a lungimilor laturilor opuse este aceeasi. PROPOZITIA 1.10 1. CD) = d(O.1.20: Patrulater circumscris Atunci folosind proprietatea punctelor de pe bisectoare de a se afla la aceeasi ¸ distanta fata de laturile unghiului se obtine ¸˘ ¸˘ ¸ d(O. ¸ 1. Dac˘ un patrulater circumscris unui cerc este trapez. AD) = r. a Demonstratie. ¸ PROPOZITIA 1. ¸ .Triunghiurile ∆DEO ≡ ∆DIO sunt congruente. atunci lungimea diametrului cercului ˆnscris ˆn traa ı ı pez este media geometric˘ a lungimii bazelor. AB) = d(O. ¸ AB + CD = AD + BC. Aceasta proprietate poate fi usor demonstrat˘ . deoarece stim c˘ tangentele duse dintr¸ a ¸ a un punct la un cerc au aceeasi lungime.d. atunci ¸ a punctele de contact cu cercul ale bazelor si centrul cercului sunt colineare. pentru c˘ sunt dreptunghice a si au laturile respectiv egale. adic˘ cercul cu centrul ˆn punctul O si raz˘ r este tangent fiec˘ rei laturi a patrulatea ı ¸ a a rului. BC) = d(O. PATRULATERE CIRCUMSCRIPTIBILE 21 A B O D C Figura 1.4. ¸ 2.

AE · BF = r2 .Dar triunghiul DOC este dreptunghic cu unghiul ¸ drept DOC.d. ¸ Centrul lui se g˘ seste la mijlocul segmentului HO ( H este ortocentrul. Dac˘ trapezul este isoscel se obtine proprietatea anuntat˘ .21: Trapez circumscris C Congruente sunt si triunghiurile ∆OIC ≡ ∆OF C (se poate demonstra tot folo¸ sind cazul 3 de congruenta a triunghiurilor). a . adic˘ m˘ sura lui este a a a a 180◦ . ¸ a a Vom demonstra conciclitatea celor 9 puncte ˆn capitolul urm˘ tor. mijloacele segmentelor cuprinse ˆntre vˆ rfuri ı a¸ ı a si ortocentru. Atunci se observ˘ c˘ unghiul EOF este alungit.22 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. O estea ¸ centrul cercului circumscris) si are raza egal˘ cu jum˘ tatea razei cercului circumscris. ceea ce ne arat˘ coliniaritatea celor trei puncte. Obtinem astfel congruenta unghiurilor ¸˘ ¸ ¸ EOD ≡ DOI si IOC ≡ COF .e. a 2.1 Cercul lui Euler Cercul lui Euler sau cercul celor 9 puncte este cercul ce trece prin mijloacele laturilor unui triunghi . picioarele ˆnˆ ltimilor . q. a ¸ ¸ a 1. GEOMETRIE SINTETICA PLANA A O E D I B F Figura 1. folosind transı a form˘ rile geometrice.ˆ triunghiul dreptunghic DOC segmentul OI este ˆn˘ ltime pe ipotenuz˘ si cum In ı a¸ a¸ DI = DE.4. CI = CF obtinem ¸ DE · CF = OI 2 = r2 .

folosind numerele complexe: punctele M1 (z1 ). prin metoda analitic˘ . M3 (z3 ) sunt colineare z3 − z1 ∈ R. prin metoda vectorial˘ . unde AB. utilizˆ nd reciproca teoremei lui Menelaus. a 11. M2 (z2 ).1 Probleme de coliniaritate Metode de demonstrare a coliniarit˘ tii unor puncte a¸ Coliniaritatea a trei puncte se poate demonstra prin mai multe metode: 1. folosind unicitatea perpendicularei dintr-un punct pe o dreapt˘ . a 13.2 Teorema lui Euler.5 1. 4. folosind identitatea AB = AC + CB. folosind transform˘ ri geometrice. cu ajutorul propriet˘¸ilor paralelogramului.1. ¸ a 10.5. ı ¸ a 5. centrul de greutate G si centrul ¸ cercului circumscris triunghiului sunt coliniare. BC sunt segmente de dreapt˘ . me¸ a a diatoare. a a 3. a¸ a 6. etc. PROBLEME DE COLINIARITATE 23 1.5. AC. at 7. cu ajutorul unghiului alungit. dreapta lui Simpson Dreapta lui Euler ˆ TEOREMA 1.5. . folosind postulatul lui Euclid: Printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o paralel˘ si numai una la acea dreapt˘ . a 8. a 12. prin utilizarea axiomei 6 de incidenta (sau de situare): Dac˘ dou˘ plane distincte a a au un punct comun atunci intersectia lor este o dreapt˘ . dac˘ si numai dac˘ a¸ a z2 − z1 1.14 In orice triunghi ortocentrul H. identificarea apartenentei punctelor la o dreapt˘ remarcabil˘ (linie mijlocie. a 2.) ˆn configuratia respectiv˘ . bisectoare. a 9. utilizˆ nd reciproca teoremei unghiurilor opuse la vˆ rf.

E. AC. Atunci triunghiurile OGA si ı ı ¸ A B1 B’ H G B A1 O A’ C Figura 1. a Dreapta lui Simpson TEOREMA 1. atunci cele ¸ a trei puncte se afl˘ pe o median˘ .e. Consider˘ m un punct M pe cercul circumscris triunghiului ABC ¸ a si not˘ m proiectiile ortogonale ale acestuia pe laturile BC. . respec¸ a ¸ tiv F . a)Dac˘ triunghiul ABC este isoscel sau dreptunghic. Demonstratie.d. q. a ¸ Demonstratie.22: HGA sunt asemenea conform cazului al doilea de asem˘ nare si rezult˘ a ¸ a OGA = AGH. ceea ce implic˘ coliniaritatea punctelor O. B1 picioarele ˆn˘ ltimilor din In a ı a¸ vˆ rfurile A si B. a a b)ˆ cazul triunghiului oarecare ABC. GEOMETRIE SINTETICA PLANA Dreapta determinat˘ de cele trei puncte se numeste dreapta lui Euler. Triunghiua ¸ a ¸ rile HAB si OA B sunt asemenea pentru c˘ au laturile paralele. AB cu D.24 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. Folosind teorema ¸ a fundamental˘ a asem˘ n˘ rii se obtine: a a a ¸ HA HB AB HA = = =2⇒ = 2. OA OB AB OA AG Dar punctul G ˆmparte mediana ˆn raportul GA = 2. H. not˘ m cu A1 . iar picioarele medianelor din aceste vˆ rfuri sunt A si B . G. Dreapta care contine punctele coliniare din teorema anterioar˘ se numeste dreapta ¸ a ¸ lui Simpson.15 Proiectiile ortogonale ale unui punct de pe cercul circumscris tri¸ unghiului ABC pe laturile acestuia sunt coliniare.

ˆn E pe (AC) ¸ a ı ı si ˆn F pe (AB) sunt concurente.5. “⇒” Presupunem c˘ perpendicularele ˆn D pe (BC). ceea ce implic˘ coliniari¸ a a tatea punctelor D.28) Relatia (1. F ∈ (AB).3 Relatia lui Carnot ¸ TEOREMA 1.5. D ∈ (BC). (1.23: Dreapta lui Simpson Patrulaterele AEM F. Se formeaz˘ triunghiurile dreptunghice DM B. F BDM sunt inscriptibile pentru c˘ au unghiurile opuse a suplementare. (1. Obtinem DEC = F EA.29) CM 2 = M D2 + DC 2 . EM A. q.16 (TEOREMA LUI CARNOT) Fie un triunghi ABC. F . ¸ ı a DM C. EM C. E ∈ (AC). dar si M EDC este inscriptibil. ¸ Atunci DEC = DM C = 90◦ − DCM = 90◦ − F AM = F M A = F EA.30) . AM F .1. F M B pentru care vom scrie teorema lui Pitagora obtinˆ nd relatiile: ¸ a ¸ BM 2 = M D2 + DB 2 .28) se numeste relatia lui Carnot. (1.e. E. PROBLEME DE COLINIARITATE 25 F A E M B D C Figura 1.Perpendicularele ˆn D ı pe (BC). ¸ ¸ ¸ Demonstratie. 1. ˆn E pe (AC) si ˆn F pe (AB) sunt concurente dac˘ si numai dac˘ ı ¸ ı a¸ a DB 2 − DC 2 + EC 2 − EA2 + F A2 − F B 2 = 0.d. care sunt unghiuri opuse la vˆ rf.

AM 2 − BM 2 = F A2 − F B 2 .33) (1. de exemı a plu cea construit˘ ˆn punctul D si cea din E. aı ¸ ¸˘ Not˘ m proiectia punctului M pe latura AB cu N . dar perpendicularele pe a ¸ a a laturile triunghiului construite ˆn punctele D. D: a ¸ DB 2 − DC 2 + EC 2 − EA2 + N A2 − N B 2 = 0. E. AM 2 = M E 2 + EA2 . ¸ ¸ ¸ ¸ “ ⇐ Presupunem c˘ relatia lui Carnot este adev˘ rat˘ . AM 2 = F A2 + F M 2 .35) . GEOMETRIE SINTETICA PLANA A F M E B D Figura 1. (1. ı Perpendicularele construite ˆn dou˘ dintre aceste puncte sunt concurente. F nu sunt concurente. Scazˆ nd relatiile dou˘ cˆ te dou˘ obtinem: a ¸ a a a ¸ BM 2 − CM 2 = DB 2 − DC 2 .26 ˘ ˘ CAPITOLUL 1.36) (1.32) (1.24: Relatia lui Carnot ¸ C CM 2 = M E 2 + EC 2 . putem scrie relatia lui Carnot pentru punctele N. BM 2 = F M 2 + F B 2 .34) Vom aduna aceste trei relatii si se va obtine relatia lui Carnot. Conform implicatiei directe a ¸ ¸ care a fost demonstrat˘ .31) (1. Punctul lor de concurenta va fi M . E. (1. CM 2 − AM 2 = EC 2 − EA2 . Conform ipotezei: DB 2 − DC 2 + EC 2 − EA2 + F A2 − F B 2 = 0.

¸ ¸ 3.1 q. AF = n si relatia anterioar˘ va fi a ¸ ¸ a (n + x)2 − m2 = n2 − (m + x)2 ceea ce implic˘ x = 0.d. 5.6.25: C Sc˘ zˆ nd (1.1. adic˘ punctele N. PROBLEME DE CONCURENTA ¸˘ 27 A F N E M B D Figura 1.28) si (1. ¸ ¸ .6 1.36). folosind reciproca teoremei lui Ceva. concurenta a trei drepte const˘ ˆn a ar˘ ta c˘ punctul de intersectie a dou˘ drepte ¸ aı a a ¸ a apartine si celei de a treia drepte. F coincid. pentru concurenta a trei drepte. N F = x. rezult˘ : a a ¸ a N A2 − N B 2 = F A 2 − F B 2 . demonstr˘ m c˘ se intersecteaz˘ dou˘ cˆ te dou˘ ¸ a a a a a a si aria poligonului obtinut este 0. a a 1. folosind ecuatiile analitice ale dreptelor. folosind definitia dreptelor concurente. Not˘ m BN = m. Probleme de concurenta ¸˘ Metode de demonstrare a concurentei unor drepte ¸ Pentru a demonstra concurenta a dou˘ sau mai multe drepte putem folosi una dintre ¸ a urm˘ toarele metode: a 1. ¸ ı 4. 2. pentru a demonstra concurenta a trei drepte putem s˘ folosim teoremele referi¸ a toare la concurenta liniilor importante ˆn triunghi.6. a ¸ 6. adic˘ s˘ ar˘ tam c˘ exist˘ un punct co¸ a a a a a mun dreptelor. prin metoda analitic˘ .e.

39) AABC AD Prin procedee analoage se pot obtine: ¸ Se observ˘ c˘ a a AAM B MF = . ¸ a AABC ha Se construiesc ˆn˘ ltimile AG pentru triunghiul ABC si M I pentru triunghiul ı a¸ ¸ BM C. ABM C aria triunghiului BM C si cu AABC aria triunghiului ¸ ABC.41) . pentru care putem a ¸ scrie: da MD = .2 Teoremele lui Gergonne TEOREMA 1.26: Teorema lui Gergonne da ABM C = (au aceeasi baz˘ ). cu da distanta de ¸ a ¸ ¸ la punctul M la BC.37) Demonstratie. Not˘ m cu ha distanta de la punctul A la BC.40) (1.6.38) ha AD Se obtine: ¸ ABM C MD = (1. GEOMETRIE SINTETICA PLANA 1. E ∈ (AC). BE si CF a ¸ sunt concurente ˆn punctul M atunci: ı DM EM F M + + = 1. D ∈ (BC).17 (TEOREMA LUI GERGONNE) Fie un triunghi ABC. AABC CF AAM C ME = AABC BE (1. Se formeaz˘ astfel triunghiurile asemenea AGD si M ID. (1. AD BE CF (1.28 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. Dac˘ AD. F ∈ (AB). A F E M B G I C D Figura 1.

1. N. respectiv C ale triunghiului ABC construim ¸ a paralele la laturile opuse. (1. ¸ ¸ 1. CP sunt concurente ˆn punctul ı lui Gergonne. Se obtine astfel paralelogramul ABDC.41) vom obtine: a ¸ ¸ 1= ABM C AAM C AAM B DM EM F M + + = + + .27: Teorema lui Steiner Demonstratie. a ¸ BM AB BN BE = si ¸ = .e. Pentru demonstratie se foloseste reciproca teoremei lui Ceva. AN sunt ceviene izogoa nale ˆn triunghiul ABC atunci are loc relatia: ı ¸ AB 2 BM · BN = AC 2 CM · CN B M E N D F C A (1. BN.42) Figura 1. TEOREMA 1.18 (PUNCTUL LUI GERGONNE) Fie cercul ˆnscris ˆn triunghiul ABC.d. PROBLEME DE CONCURENTA ¸˘ 29 adunˆ nd relatiile (1. Prin vˆ rfurile B . ¸ a Ceviene izogonale sunt cevienele egal ˆnclinate fata de laturile care pleac˘ din ı ¸˘ a acelasi vˆ rf cu ele.6. atunci AM.40). AABC AABC AABC AD BE CF q. ¸ a TEOREMA 1.3 Teorema lui Steiner Reamintim c˘ o cevian˘ ˆntr-un triunghi este dreapta determinat˘ de un vˆ rf al triuna aı a a ghiului si un punct de pe latura opus˘ . P sunt punctele de tangenta ı ı a ¸˘ ale cercului cu laturile triunghiului. Cu teorema fundamental˘ a asem˘ n˘ rii se obtine c˘ a a a ¸ a AC CM CF CN . (1. ¸ Not˘ m {E} = AM ∩ BD si {F } = AN ∩ CD.6.39).19 (TEOREMA LUI STEINER) Dac˘ AM. Dac˘ M.

¸ q. numit˘ si teorema cosinusului. care se poate aplica a a¸ ˆn orice triunghi. atunci D ∈ (BC).e.7. ¸ a Triunghiurile ABD si ADC sunt dreptunghice si vom aplica teorema Pitagora: ¸ ¸ AB 2 = AD2 + BD2 AD2 = AC 2 − DC 2 BD = BC − DC. C este un unghi ascutit si D = prBC A.d.30 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. not˘ m cu D = prBC A.1 Relatii metrice ˆn triunghi si patrulater ¸ ı ¸ Teorema Pitagora generalizat˘ a Este bine cunoscut˘ teorema lui Pitagora. adev˘ rat˘ din asem˘ narea triunghiuria a a CF AC lor ABE si ACF . ı ˆ TEOREMA 1.43) (1. Vom discuta 3 cazuri: ¸ ˆ a) unghiul B este ascutit.20 Dac˘ ˆn triunghiul ABC. dus din vˆ rful respectiv.28: Ceviene izogonale C 1. (1. a A h O B D E Figura 1. GEOMETRIE SINTETICA PLANA BE AB Relatia de demonstrat devine ¸ = . Un exemplu de ceviene izogonale sunt ˆnaltimea dintr-un vˆ rf si diametrul cercuı ¸ a ¸ lui circumscris triunghiului. Demonstratie. care se aplic˘ ˆn triunghiuri dreptunghice.45) .7 1. aı ¸ ¸ atunci: AB 2 = AC 2 + BC 2 − 2BC · DC.44) (1. a aı Acum prezent˘ m generalizarea ei.

46) . Egalit˘¸ile (1.30: teorema lui Pitagora generalizat˘ a adev˘ rate si a ¸ BD = DC − BC.44) r˘ mˆ n a at ¸ a a A C D B Figura 1. ˆ Inlocuind ˆn (1.43) si (1. RELATII METRICE IN TRIUNGHI SI PATRULATER ¸ ¸ 31 A B D Figura 1.7. atunci B ∈ (DC).e.43) AD si BD date de egalit˘¸ile (1. a q. AB 2 = AC 2 + BC 2 − 2BC · DC. ˆ a) dac˘ unghiul B este obtuz. AB 2 = AC 2 + BC 2 − 2BC · DC.d.46) se obtine: ı ¸ ¸ ¸ AB 2 = AC 2 − DC 2 + (DC − BC)2 .ˆ 1. c) pentru B unghi drept se aplic˘ Pitagora.45) ı ¸ ı ¸ at ¸ AB 2 = AC 2 − DC 2 + (BC − DC)2 .43) AD si BD date de (1.44) si (1.29: teorema lui Pitagora generalizat˘ a C Se ˆnlocuieste ˆn (1. (1.44) si (1.

1. a a .22 Fie triunghiul ABC cu M mijlocul laturii (BC). (1.31: teorema Stewart laturilor BC = a.1 Intr-un triunghi dreptunghic lungimea medianei corespunz˘ toare a unghiului drept este egal˘ cu jum˘ tate din lungimea ipotenuzei.32 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. ¸ ¸ ı ı ¸ q. Lungimea segmentului AP ı a o vom nota cu p. m2 = a (1.48) ˆ COROLARUL 1. b = AC. Teorema medianei este un ¸ caz particular al teoremei lui Stewart.d.21 (TEOREMA LUI STEWART) Fie un triunghi ABC cu lungimile A c p b x y B P C a Figura 1. teorema medianei stabileste o relatie ˆntre lungimea unei meIn a ¸ ¸ ı diane dintr-un triunghi si lungimile laturilor triunghiului.3 Teorema medianei ˆ geometria plan˘ .2 Relatia lui Stewart ¸ Teorema lui Stewart furnizeaz˘ o relatie ˆntre lungimile laturilor unui triunghi si a ¸ ı ¸ lungimea segmentului care coboar˘ dintr-un vˆ rf la un punct de pe latura opus˘ . a a a TEOREMA 1. Fie P un punct pe latura [BC] care divide latura ˆn dou˘ segmente cu lungimile BP = x. P C = y. respectiv AP C si adun˘ m a ¸ a relatiile obtinute.7. Aplic˘ m teorema Pitagora generalizat˘ ˆn triunghiurile ABP si ¸ a aı ¸ AP C corespunz˘ toare unghiurilor suplementare AP B. AC = b.47) Demonstratie. c = AB. dar nu ˆnainte de a le ˆnmulti cu y respectiv x. TEOREMA 1. AB = c. Atunci: 2(b2 + c2 ) − a2 4 unde ma = AM. a = BC. Atunci: a(p2 + xy) = b2 x + c2 y.7. GEOMETRIE SINTETICA PLANA 1.e.

53) (1. Relatia (1. RELATII METRICE IN TRIUNGHI SI PATRULATER ¸ ¸ 33 1.7.50) . ¸ ¸ ¸ A (1.55) (1. F C.ˆ 1. • triunghiul BED: 4EF 2 = 2(BE 2 + ED2 ) − BD2 . • triunghiul ADC: 4DE 2 = 2(AD2 + CD2 ) − AC 2 . E mijlocul diagonalei AC si F mijlocul ¸ lui BD.23 Fie patrulaterul ABCD. • triunghiul ABC: 4BE 2 = 2(AB 2 + BC 2 ) − AC 2 . • triunghiul BCD: 4CF 2 = 2(BC 2 + CD2 ) − BD2 .7.52) (1.49) B E F D C Figura 1. • triunghiul AF C: 4EF 2 = 2(AF 2 + F C 2 ) − AC 2 .51) (1. (1. BE. DE.32: Relatia Euler pentru patrulatere ¸ Demonstratie. Se construiesc AF. Vom folosi teorema medianei ¸ ˆn: ı • triunghiul ABD: 4AF 2 = 2(AB 2 + AD2 ) − BD2 . Atunci: AB 2 + BC 2 + CD2 + AD2 = AC 2 + BD2 + 4EF 2 .4 Relatia lui Euler pentru patrulatere ¸ TEOREMA 1.49) se numeste relatia lui Euler pentru patrulatere.54) (1.

d.51).55) ˆnmultite a ¸ ¸ ı ¸ cu 2 si se obtine (1.49).34 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. ¸ ¸ q.50).54). (1. (1. (1. GEOMETRIE SINTETICA PLANA Se adun˘ relatiile (1.52).53) cu relatiile (1. .(1.e.

transform˘ rile geometrice se pot compune. ı ¸ Predarea geometriei ˆn spiritul axiomaticii lui Hilbert sau a lui Birkhoff este imı plicat˘ . ele nu au fost gˆ ndite ca functii decˆ t relativ recent. suprapunere. ¸ ¸ Astfel se afirm˘ c˘ Thales din Milet a demonstrat prin suprapunerea figurilor. teore¸ a a ı a mele: unghiurile opuse la vˆ rf sunt congruente. cona aa ¸ a form conceptiei lui Platon. ı a Transform˘ rile geometrice sunt ˆn esenta functii.a. greu de explicitat si de motivat. ¸ aı ¸ a ¸ ¸ transformare a figurilor. ı ı a at ¸ Mai tˆ rziu. Aristotel. ¸ ı Pe aceeasi linie s-a situat D. considerˆ nd obiectele matematicii ca entit˘¸i abstracte. Euclid. ceea ce favorizeaz˘ ˆntelegerea ulterioar˘ a unor concepte aı ¸ a fundamentale din geometrie sau ofer˘ o cale de a p˘ trunde ˆn corpul teoremelor geoa a ı metrice f˘ r˘ supozitii complicate.Capitolul 2 Transform˘ ri geometrice a Istoria matematicii consemneaz˘ c˘ transform˘ rile geometrice au fost folosite pentru a a a obtinerea primelor demonstratii ale unor teoreme de geometrie. Acest fapt indic˘ aa ¸ ¸ a posibilitatea de a introduce ˆn geometrie transform˘ rile geometrice. a a folosind ideea de miscare. ˆn diminuarea ponderii transform˘ rilor geometrice ˆn unele proa ı a ı grame analitice si manuale. ¸ Ca orice alte functii. tradus˘ ast˘ zi ˆn aceea de transformare geometric˘ . Hilbert ˆn constructia sistemului cunoscut de axiome ¸ ı ¸ ale geometriei. ¸ ¸ a ı Desi transform˘ rile geometrice erau folosite de mult timp ˆn rezolvarea unor pro¸ a ı bleme de geometrie. Exist˘ multe ¸ a a situatii ˆn care multimea transform˘ rilor geometrice de un anumit tip este ˆnchis˘ ¸ ı ¸ a ı a 35 . unghiurile de la baza unui triunghi a isoscel sunt congruente. ˆn care geometria a ı este construit˘ f˘ r˘ utilizarea ideii de miscare pentru c˘ aceasta nu poate exista. El a ˆnlocuit ideea de miscare cu ceea de figuri congruente. Studiul lor este calea principal˘ a ı ¸˘ ¸ a pe care notiunea de functie p˘ trunde ˆn geometrie. Aceast˘ conceptie a at a ¸ a fost concretizat˘ de Euclid prin celebra sa carte ”Elementele”. ˆn lumea formelor ideale. Aristotel a eliminat miscarea din geometrie si deci si transform˘ rile a ¸ ¸ ¸ a geometrice. cˆ nd figurile a ¸ a a geometrice au fost concepute ca multimi de puncte. ¸ Intuitia asigur˘ ˆntelegerea de c˘ tre elevi a notiunilor de miscare. diametrul ˆmparte cercul ˆn dou˘ p˘¸i congruente s. indiscutabil.

d(A.determinarea punctelor ce corespund printr-o transformare care duce o figur˘ a ˆntr-o alt˘ figur˘ . formˆ nd un grup.construirea imaginii unei figuri printr-o transformare geometric˘ . adic˘ multiplic˘ distanta cu un factor real strict pozitiv k. a a ¸ . a Prin atingerea acestor obiective elevii cap˘ t˘ deprinderea de a folosi transform˘ rile aa a geometrice ˆn rezolvarea problemelor. ¸ a¸ a 2. d(A. adic˘ p˘ streaz˘ distanta ˆntre puncte si a a a ¸ ı ¸ se numeste asem˘ nare dac˘ ¸ a a d(T A. centrul si unghiul rotatiei. B). ceea ce permite utilizarea ei ˆn a a ¸ ı clasele a VI-a si a VII-a. fapt ce faciliteaz˘ ˆntelegerea notiunii abstracte de aı ¸ ¸ grup la algebr˘ si care indic˘ rolul integrator al transform˘ rilor geometrice cu algebra a¸ a a abstract˘ . ı a a .construirea imaginii unui punct printr-o anume transformare geometric˘ . B) ≤ d(A. orice izometrie este compunerea a cel mult a trei simetrii axiale.Transform˘ rile geometrice compatibile cu structura metric˘ ¸ a a sunt interesante si bogate ˆn propriet˘¸i. notat cu a ¸ ¸ ¸ S. ¸ ¸ . se poate aborda structura grupal˘ a transform˘ rilor In ¸ a a geometrice si teoreme de exprimare a unor transform˘ ri geometrice ca o compunere ¸ a de transform˘ ri mai simple. cu urm˘ toarele propriet˘¸i: ¸ ¸ a at 1. Distanta este o aplicatie . C) + d(C. a Primele obiective operationale care se urm˘ resc ˆn predarea temei respective sunt: ¸ a ı . C ∈ S.remarcarea elementelor care determin˘ o transformare geometric˘ : centrul sia a metriei. Amintim grupul translatiilor. grupul rotatiilor de a ¸ ¸ acelasi centru. a ¸ a a Gˆ ndim spatiul fizic obisnuit ca o multime de elemente numite puncte. B) ≥ 0 si d(A. B). A) 3.. T B) = k · d(A. ı ˆ functie de timpul disponibil. B) = d(B. a ¸ a ¸ a Aceast˘ structur˘ are si un accentuat caracter intuitiv. a . TRANSFORMARI GEOMETRICE la compunere. etc. O structur˘ geometric˘ suficient de simpl˘ si ˆn acelasi timp cu multe propriet˘¸i a a a¸ ı ¸ at este structura metric˘ a planului (spatiului) dat˘ de distanta dintre dou˘ puncte. B) = 0 dac˘ si numai dac˘ A ≡ B. Asadar transform˘ rile geometrice furnizeaz˘ ¸ a a ¸ a a exemple netriviale de grupuri. d(A. B. oricare ar fi punctele A.36 ˘ CAPITOLUL 2. Aplicatia T : S → S se numeste izometrie dac˘ ¸ ¸ a d(T A. Dou˘ asemenea clase de transform˘ ri sunt ¸ ı at a a studiate cu prec˘ dere: izometriile si asem˘ n˘ rile. T B) = d(A. De exemplu. grupul asem˘ n˘ rilor. B).

de exemplu. B . sau rotatie.1. respectiv. si repet˘ m a ¸ a modul de constructie al punctelor A . Ei deseneaz˘ m˘ surˆ nd cu rigla sau eventual cu ¸ a a a compasul (dac˘ sunt familiarizati cu acest instrument) o figur˘ asem˘ n˘ toare cu a ¸ a a a figura 2.1. apoi s˘ trecem la In aı ı a spatiu. Aceast˘ ordonare pe lˆ ng˘ avantajul didactic evident de a se trece de a a a a a la simplu la mai complicat este dictat˘ si de faptul c˘ orice asem˘ nare este compua¸ a a nerea unei izometrii cu o omotetie (o asem˘ nare particular˘ ).d. at ˆ urma analizei modalit˘¸ilor de a concepe predarea transform˘ rilor geometrice In at a ˆn diferite programe si manuale se pot distinge dou˘ puncte de vedere: sintetic si ı ¸ a ¸ vectorial. Conform primului. orice izometrie a planului care p˘ streaz˘ orientarea a a este sau o translatie. orice izometrie este ¸ ¸ a compunerea a cel mult trei simetrii axiale ne arat˘ c˘ e recomandabil˘ mai ˆntˆ i stua a a ı a dierea izometriei particulare (simetria. CC etc.1 Simetrii ˆ mod natural trebuie s˘ ˆncepem cu studiul simetriilor ˆn plan. la fel C este simetricul ¸˘ a ¸˘ lui C fata de O s. BB .m. Teoreme asem˘ n˘ toare a a a a pentru izometrii. care poate fi apoi prezentat˘ si pe o plansa preg˘ tit˘ anterior. cu elea ı mente geometrice simple: puncte. a a Totusi ˆn mod obisnuit. se face ˆntˆ i studiul detaliat al izometriilor apoi cel al ¸ ı ¸ ı a asem˘ n˘ rilor. drepte. vom spune c˘ A este simetricul punctului A ¸ ı a fata de O. SIMETRII 37 Orice izometrie este o asem˘ nare particular˘ (k = 1). sau simetrie central˘ . a ¸ Al doilea punct de vedere se refer˘ la introducerea transform˘ rilor geometrice pe a a baza notiunii de vector sau prin expresiile lor analitice. translatia.a. propriet˘¸ile obtinˆ ndu-se ¸ at ¸ a prin combinarea elementelor de algebr˘ vectorial˘ cu elemente de geometrie analia a tic˘ . c˘ B este simetricul punctului B fata de O. transform˘ rile geometrice se definesc ˆn mod direct. rotatia). etc. ¸ Simetria fata de un punct ˆn plan ¸˘ ı • Putem ˆncepe prin a cere elevilor (clasa a VI-a) s˘ deseneze mai multe segı a mente care au acelasi mijloc O. plane. ¸˘ ¸ • Subliniem c˘ O este mijlocul pentru segmentele AA . apoi trecerea la stabilirea ¸ ¸ propriet˘¸ilor generale ale izometriilor.1.2.analitic. ¸ a a 2. ¸ . a ˆ cele ce urmeaz˘ vom explora succesiv ambele puncte de vedere pentru fiecare In a din izometriile remarcabile si apoi pentru asem˘ n˘ ri. a¸ ¸˘ a a • Cu notatiile introduse ˆn figura 2. unghiuri si propriet˘¸ile lor se de¸ at monstreaz˘ geometric pe baza axiomelor si teoremelor simple de geometrie.

¸˘ a¸ a • Spunem apoi c˘ dreapta A B este simetrica dreptei AB fata de punctul O si a ¸˘ ¸ subliniem c˘ ea este paralel˘ cu dreapta AB. Dac˘ ea trece prin O. atunci simetricul a a a ¸˘ fata de O al punctului M este chiar M . • Revenind la figura 2. simetricul lui O este O. Deci simetrica unei drepte fata de un punct O se obtine ¸˘ ¸˘ ¸ construind simetricele a dou˘ puncte distincte ale ei si apoi unindu-le. a . B = SO (B). unde I este transformarea identic˘ a planului si a a ¸ vom spune c˘ SO este transformare involutiv˘ . • Alternativ. pentru a preg˘ ti ideea de functie putem spune c˘ oric˘ rui punct M a ¸ a a din plan putem s˘ -i asociem un punct M . simetricul s˘ u fata de O. astfel c˘ O este ¸˘ a mijlocul segmentului M M . scriind ¸ A = SO (A). TRANSFORMARI GEOMETRICE C’ D B A A’ O C B’ D’ Figura 2. lui O i se a a ¸˘ asociaz˘ O ˆnsusi. simetrica ei fata a a ¸˘ de punctul O coincide cu ea ca multime (nu punct cu punct). pentru a indica centrul de simetrie.1: Simetria fata de un punct ¸˘ Fix˘ m apoi definitia formal˘ : a ¸ a simetricul unui punct M fata de un punct O este un punct M . ¸˘ 2 Mai tˆ rziu vom scrie SO = I. Vom spune c˘ O situat pe d este a a a centru de simetrie pentru figura format˘ din dreapta d. a ¸ • Observ˘ m c˘ dac˘ M este simetricul fata de O al punctului M . a a • Fie acum d o dreapt˘ oarecare din plan.1. adic˘ simetria a a a fata de O (numit˘ si simetrie de centru O.38 ˘ CAPITOLUL 2. sau simetrie central˘ ) este o izometrie. ¸ simetricul oric˘ rui punct de pe d se afl˘ pe d. Cu alte cuvinte. etc. La fel dreapta A C este simetrica a a dreptei AC fata de O. a ı ¸ Aici sau la o reluare ˆntr-o clas˘ superioar˘ aceast˘ asociere o vom numi simetrie ı a a a de centru O si o vom nota prin SO . din paralelogramul ABA B (diagonalele se ˆnjum˘ t˘¸esc) ı a at constat˘ m c˘ segmentul A B este congruent cu segmentul AB.

1. Simetrica dreptei d fata de O este o dreapt˘ d a ¸˘ a paralel˘ cu d. Cele observate pot fi formulate astfel: DEFINITIA 2.1 Spunem c˘ o figur˘ F admite ca centru de simetrie un punct O. Vom spune c˘ O este centru de simetrie al figurii ¸˘ a F. situate pe o dreapt˘ . Figura format˘ din dou˘ drepte care se intersecteaz˘ ˆn O are ca centru de simetrie a a aı pe O si numai pe el. ¸ a a dac˘ simetricul fata de O al oric˘ rui punct al figurii F se afl˘ ˆn F . SIMETRII 39 d d’ O Figura 2. Reunind aceste dou˘ drepte a a . adic˘ dreapta are o a infinitate de centre de simetrie.2: Simetrica unei drepte fata de un punct ¸˘ Presupunem c˘ O nu este situat pe d. Figura F = d ∪ d are proprietatea c˘ simetricul oric˘ rui punct al ei a a a fata de O este tot pe ea. ¸ d D O δ A B d’ C δ Figura 2. figura 2.2.2.2 rezult˘ c˘ figura format˘ din reunirea a dou˘ drepte paralele are a a a a o infinitate de centre de simetrie.3: Centru de simetrie Din figura 2. a ¸˘ a aı Dup˘ cum am v˘ zut mai sus: a a -oricare punct al unei drepte este centru de simetrie pentru ea.

y) are originea a a a a a ca centru de simetrie dac˘ si numai dac˘ E(−x. Cel ¸ ı mai simplu este s˘ lu˘ m originea sa ˆn O. astfel ca OA = −OA.40 ˘ CAPITOLUL 2. a ¸˘ Egalit˘¸ile vectoriale at − → −→ −→ − − − − → − − → − → A B = OB − OA = OA − OB = −AB ne arat˘ c˘ simetria fata de O p˘ streaz˘ coliniaritatea punctelor. (2. −y) = E(x. ˆnteles ca reuniunea a dou˘ semidrepte cu originea comun˘ . a¸ a Dac˘ O are coordonate oarecare (x0 . ı ¸ ı a ˆ Intr-o abordare vectorial-analitic˘ a geometriei. Centrele de simetrie sunt importante ˆn aplicatiile geometriei ˆn practic˘ . y). duce o dreapt˘ ˆntr-o a a ¸˘ a a aı dreapt˘ paralel˘ cu ea si c˘ este izometrie. paralelogramul are un singur centru de simetrie. y) si A (x . y ) . a aı Unghiul.3). ¸˘ Gˆ ndim simetria fata de O direct ca aplicatie: A → A . a a ı Fie A(x. a a ¸ a Remarc˘ m c˘ relatiile vectoriale au avantajul de a da informatii mai multe ˆntr-o a a ¸ ¸ ı form˘ condensat˘ . ¸ Simetria fata de o dreapt˘ ˆn plan ¸˘ aı Pentru a introduce definitia acestei transform˘ ri geometrice la clasa a VI-a putem ¸ a ˆncepe cu urm˘ toarea semiexperienta: ı a ¸˘ .2) Aceste formule pot fi luate ca definitie a simetriei centrale. definit˘ de relatia vectoa ¸˘ ¸ a ¸ rial˘ de mai sus. y = 2y0 − y. ¸ ¸˘ Rezult˘ c˘ o figur˘ din plan descris˘ de o expresie algebric˘ E(x. Fie B simetricul fata de O al unui punct B diferit de A. a a Pentru a deduce ecuatiile simetriei vom introduce un reper cartezian ˆn plan. ¸ a Rezult˘ c˘ ˆn particular. y0 ). y = −y (2. TRANSFORMARI GEOMETRICE cu alte dou˘ drepte paralele ˆntre ele. aceeasi relatie de definire a simetriei a ¸ ¸ fata de O conduce a formulele ¸˘ x = 2x0 − x.1) Aceste formule se numesc ecuatiile simetriei fata de origine. simetria fata de un punct O se a ¸˘ poate defini astfel: −→ − − → simetricul lui A fata de O este un punct A . Relatia vectorial˘ de definire a simetriei fata de O con¸ ¸ a ¸˘ duce la: x = −x. dar formˆ nd un anumit unghi cu primele dou˘ a ı a a obtinem o figur˘ cu un singur centru de simetrie (figura 2. nu are centru ı ¸ a a de simetrie.

(CR) ≡ (RC ). ı • Tras˘ m cu o alt˘ culoare linia de ˆndoire a colii.2. a ı • Reprezent˘ m coala cu care am lucrat ca ˆn figura 2. apoi coala se ˆndoaie.4: Simetria fata de o dreapt˘ ¸˘ a Vom spune c˘ A este simetricul lui A fata de dreapta d si c˘ B este simetricul a ¸˘ ¸ a lui B fata de dreapta d.4. ¸˘ ¸ • Punctul A se mai poate construi astfel: Ducem din A perpendiculara pe d si prelungim segmentul (AP ) cu un segment ¸ (P A ) ≡ (AP ).1. cum se efectueaz˘ aceast˘ constructie cu rigla si a a a a ¸ ¸ compasul.m. Petele de cerneal˘ vor l˘ sa urme pe partea infea ı a a rioar˘ a colii. • Se constat˘ c˘ simetricul oric˘ rui punct fata de dreapta d este unic determinat. B A Q P A’ M’ C’ D’ B’ M R C S d D Figura 2. (DS) ≡ (SD ). Preciz˘ m apoi. ¸˘ ı ¸ . s. inroducem notatii si a ı ¸ ¸ afirm˘ m c˘ dreptele AA .patru pete mici de ı a a cerneal˘ . dac˘ e cazul. distanta de la ea si de la a a aı ¸ ¸ urma ei la dreapta de ˆndoire. BB . (BQ) ≡ (QB ). Vor constata c˘ aceste distante sunt aproximativ ı a ¸ egale si c˘ dreapta ce uneste o pat˘ cu imaginea ei (cu urma ei) este perpendi¸ a ¸ a cular˘ pe linia de ˆndoire a colii.d. CC si DD sunt perpendiculare pe d si c˘ a a ¸ ¸ a (AP ) ≡ (P A ). a a a ¸˘ simetricul unui punct de pe d fata de d este el ˆnsusi. Dreptele duse anterior vor a a ı intersecta linia de ˆndoire dup˘ niste puncte. SIMETRII 41 • ˆn partea superioar˘ a unei coli albe de hˆ rtie se fac trei .a. a • Dezdoim coala si unim cu o linie colorat˘ fiecare pat˘ cu urma l˘ sat˘ de ea la ¸ a a a a ˆndoirea colii. ı a ¸ • Cerem elevilor s˘ m˘ soare. pentru fiecare pat˘ ˆn parte.

a ¸˘ a Dac˘ A este simetricul lui A fata de d. unde este cazul.42 ˘ CAPITOLUL 2. a ¸ Observatia 2. oricare punct de pe trapez are imaginea prin Sd tot pe trapez.1 Dac˘ F este simetrica unei figuri F fata de o dreapt˘ d. TRANSFORMARI GEOMETRICE Asociind unui punct din plan simetricul s˘ u fata de dreapta d. ¸ • Completˆ nd figura 2. fix˘ m atentia asupra trapezului isoscel B B AA. dac˘ d a a a ¸˘ a este mediatoarea segmentului ce le uneste. • Studiem apoi imaginile printr-o simetrie fata de o dreapt˘ dat˘ (numit˘ si si¸˘ a a a¸ metrie axial˘ ) a diferitelor figuri geometrice. a a ˆ Intrucˆ t punctele A si B sunt arbitrare deducem c˘ simetria fata de o dreapt˘ a ¸ a ¸˘ a este o izometrie. ¸˘ • Din figura 2. a Revenind la figura 2. a ¸˘ ı • C˘ ut˘ m apoi alte figuri plane care admit axe de simetrie. a . dac˘ simetricul ¸ a a a a oric˘ rui punct din F fata de d este ˆn F .4. Asadar. ¸ • Vom spune ca trapezul ˆn discutie are o ax˘ de simetrie: dreapta d. ˆn functie de cunostintele elevilor a ı ¸ ¸ ¸ la momentul respectiv. deci cercul admite o a infinitate de axe de simetrie. obtinem o functie a ¸˘ ¸ ¸ care va fi numit˘ simetria fata de dreapta d. Aceast˘ observatie poate fi luat˘ ca ¸ a ¸ a definitie. atunci ¸ a ¸˘ a figura F ∪ F are ca ax˘ de simetrie pe d. congrueta elementelor ce a ¸ corespund prin simetrie axial˘ . a ¸ DEFINITIA 2. Vom spune c˘ diametrul M N este ax˘ de simetrie a cercului a a a dat. ı ¸ a Fie un cerc de centru O si M N un diametru al s˘ u. A = Sd (A). iar punctele de pe segmentul AA sunt duse prin Sd ˆn puncte de pe acelasi segment. Simetricul oric˘ rui punct ¸ a a de pe cerc fata de M N este pe cerc (diametrul este mediatoarea oric˘ rei coarde ¸˘ a perpendicular˘ pe el). Similar pentru ı (BB ). ˆ aceast˘ c˘ utare ne a a In a a poate ajuta urm˘ toarea observatie. Situatiile prezentate impun urm˘ toarea definitie.2 O figur˘ plan˘ F admite o ax˘ de simetrie d. Remarc˘ m. vom spune c˘ si punctele A si A sunt a ¸˘ a¸ ¸ simetrice fata de dreapta d. Punctele a ¸ ı de pe segmentul (AB) sunt duse prin Sd ˆn puncte de pe A B . din dou˘ triunghiuri dreptunghice cona a gruente constat˘ m c˘ AB = A B .4 rezult˘ c˘ dou˘ puncte sunt simetrice fata de dreapta d. • Orice diametru al cercului este ax˘ de simetrie pentru cerc. notat˘ cu Sd .4 cu linii punctate.

¸ a a a ¸ Orice dreptunghi are dou˘ axe de simetrie perpendiculare ˆntre ele. ca si simetria central˘ . Axa lor de simetrie d va fi ¸ a ¸ perpendiculara pe d. a . iar dac˘ d coincide cu axa ordonatelor obtinem a ¸ . SIMETRII 43 De exemplu. Ea este recomandabil˘ numai dac˘ insist˘ m s˘ a¸ a a a a a trat˘ m unitar (vectorial ˆn acest caz) toate transform˘ rile geometrice. Prin reunirea celor patru drepte a. Rezult˘ c˘ orice unghi are o ax˘ de a ¸ a a a simetrie: bisectoarea sa. Rezult˘ c˘ figura are dou˘ axe de simetrie d si d . dou˘ cˆ te dou˘ . ¸ a • Rezolvarea unor probleme de geometrie prin folosirea simetriei fata de o ax˘ ¸˘ a este pasul urm˘ tor. Un segment nenul are o singura ax˘ de simetrie . ˆn functie de coordonatele punctului dat ¸˘ ı ¸ si de elementele care determin˘ dreapta d. Not˘ m cu a simetrica ei fata de d.1. Dreapta d apare ca ax˘ de simetrie pentru a a a a a dou˘ dintre ele. Rezult˘ c˘ dreapta a are o infinitate de axe de simetrie: dreptele perpendia a culare pe ea. putem exprima coordonatele simeı tricului unui punct dat fata de o dreapta d. at aı Tratarea vectorial˘ a simetriei axiale nu aduce simplific˘ ri. Propriet˘¸ile ei se demonstreaz˘ ˆn mod specific. Dac˘ presupunem acum c˘ dreapta a este paralela cu d. y = −y. a ı • Prezentarea unor planse cu figuri plane care admit axe de simetrie poate fi util˘ . a ı a Analitic. Definitia ei vectorial˘ se poate da folosind vectorul de directie al dreptei ¸ a ¸ a ¸ (axei de simetrie). ¸ ı a ¸˘ Dac˘ α = 90◦ . ˆn multe a a a ı locuri apare complicat˘ si artificial˘ . prin introducerea unui reper ˆn plan. la o tratare vectorial˘ ¸˘ a a ¸ a a si analitic˘ . b. y = y. Rezult˘ c˘ figura format˘ din dou˘ drepte paralele admite o ax˘ de simetrie. Dimpotriv˘ . atunci a coincide cu a si putem spune ca d este ax˘ de simetrie a ¸ a pentru a. Formulele care se obtin sunt ˆn general ¸ a ¸ ı complicate si nu pot fi retinute.2. fie o dreapt˘ a care face un anumit unghi α (diferit de unghiul nul) cu a d si o intersecteaza ˆn O. a axa de simetrie a unei semidrepte este perpendiculara pe ea ˆn originea ei (ˆn baza ı ı observatiei de mai sus). la vˆ rf. atunci a ∪ a este figura format˘ din patru a a a a unghiuri opuse. Exceptie. a a a a a Fie b si b dou˘ drepte paralele si perpendiculare pe d. atunci a este si ea paralela a a ¸ cu d. ecuatiile simetriei Sd sunt: a ¸ x = x. x = −x. pentru care este si bisectoare. b obtinem un dreptunghi ¸ completat cu niste semidrepte. a Simetria fata de o dreapt˘ se preteaz˘ . ¸ Dac˘ m˘ sura lui α este diferit˘ de 90◦ . ı a a Dac˘ d coincide cu axa absciselor.mediatoarea sa. face situatia ˆn care reperul se alege astfel ¸ ¸ ¸ ¸ ı ˆncˆ t dreapta d s˘ fie una din axele de coordonate.

ˆn c˘ rtile ˆn care acest subiect se abordeaz˘ . paralele si de acelasi sens. Aceste ı ¸ ¸ ¸ ı ¸ ¸˘ aspecte intuitive se cer sprijinite de figuri variate. a ¸ ı Pentru notiunea de vector cadrul cel mai convenabil este spatiul si nu planul. ¸ a ¸ ¸ Ca aplicatie a spatiului S pe el ˆnsusi. la aceeasi distanta.44 ˘ CAPITOLUL 2. TRANSFORMARI GEOMETRICE Aceste ecuatii vor folosi la reprezentarea grafic˘ a functiilor ˆn studiul simetriilor ¸ a ¸ ı graficului. paralele si de acelasi sens. Evident aı ¸ ¸ ¸ ı ¸ ¸˘ c˘ este mai greu de sesizat deplasarea simultan˘ a tuturor punctelor spatiului decˆ t a a a ¸ a unei submultimi (figuri) a lui. ¸ ¸ ¸ ¸ ¸ ˆ general. ˆntr-un sens dat. ¸ Intuitiv translatia ˆn spatiu se defineste ca o transformare prin care toate punctele ¸ ı ¸ ¸ se deplaseaz˘ ˆn una si aceeasi directie. astfel ˆncˆ t ı ¸ ı a segmentele (P P ) si (QQ ) s˘ fie congruente. dac˘ oricare ar fi punctele distincte ¸ ¸ a P. ı ¸ ¸ ¸ Cˆ teva observatii se impun de la ˆnceput. se introduce izomorfismul In ı a¸ ı a ˆntre grupul translatiilor (cu operatia de compunere) si grupul aditiv al vectorilor. ˆ ¸ ¸ ¸ In consecinta apare mai natural studiul translatiei ca transformare a spatiului. ¸ ¸ ¸ . la aceeasi distanta. 2. ı ¸ O prim˘ formalizare a consideratiilor intuitive se poate da astfel: a ¸ figurile F si F corespund printr-o translatie dac˘ oricare ar fi punctele P si Q ¸ ¸ a ¸ distincte din F lor le corespund ˆn mod unic punctele P si Q din F . Evident c˘ ¸ ı a aceast˘ abordare este posibil˘ dup˘ ce elevii au anumite cunostinte de geometria a a a ¸ ¸ spatiului. translatia poate fi definit˘ prin: ¸ ¸ ı ¸ ¸ a DEFINITIA 2. ar putea fi util ˆn sprijinirea intuitiei elevilor. ˆntr-un sens dat. Vectorii ¸˘ ¸ ¸ dintr-un plan se vor identifica cu translatiile care duc planul ˆn sine.2 Translatia ¸ Aceast˘ transformare geometric˘ este cu mult mai important˘ decˆ t simetriile. P = τ (P ). Credem c˘ un scurt film de desene a animate. ¸ ˆ consecinta este mai bine s˘ ˆncepem prin a spune c˘ o figur˘ F s-a obtinut In ¸˘ aı a a ¸ dintr-o figur˘ F printr-o translatie dac˘ punctele ei s-au obtinut din cele ale lui F a ¸ a ¸ prin deplasare ˆn una si aceeasi directie. bine realizat.3 O aplicatie ¸ ¸ τ :S→S se numeste translatie. pentru a a a a c˘ definirea si studiul ei impun conceptul de vector ˆn forma sa riguroas˘ : clas˘ de a ¸ ı a a segmente orientate echipolente (de aceeasi lungime. Q = τ (Q). Q ∈ S. segmentele (P P ) si (QQ ) sunt congruente. aceeasi directie si acelasi sens).

¸ • imaginea unui cerc cu centrul O si raz˘ r printr-o translatie este un cerc cu raza ¸ a ¸ r si centrul ˆn O . Din definitia de mai sus rezult˘ c˘ si figura P P Q Q este un parale¸ ¸ a a¸ logram. ¸ Compunerea a dou˘ translatii τ si σ. Q → Q” se bucur˘ de proprietatea c˘ segmentele (P P ”) ¸ a a si (QQ”) sunt congruente. ¸ ı ¸ a • imaginea unui plan printr-o translatie este un plan paralel cu el sau chiar el. P ” = σ(P ). Q si R = τ (R). deci segmentele (P Q ) si (P Q) sunt de asemenea paralele si congruente.5: Translatia ¸ ˆ concluzie. Q = τ (Q). rezult˘ c˘ a ¸ a a segmentele (RR ). Q” = σ(Q ). diferit de P. Corespondenta P → P ”. ¸ ¸ P’ Q’ R’ P Q R Figura 2. translatia este o izometrie.2. a a • imaginea unui segment printr-o translatie este un segment. not˘ m a ¸ ¸ a P = τ (P ). 2. TRANSLATIA ¸ 45 Dac˘ R este un al treilea punct din S. paralel˘ cu d.6. ¸ .2. paralele ˆntre ele si de ¸ ı ı ¸ acelasi sens. translatatul lui O prin translatia considerat˘ . τ (d) = d . paralele si de acelasi sens. ¸ ¸ consideratiile de mai sus pot fi aplicate la oricare alte perechi de puncte. sunt congruente ˆntre ele. (P P ) si (QQ ). ¸ • imaginea unui triunghi printr-o translatie este un triunghi congruent cu el. a ¸ ¸ Pentru dou˘ puncte distincte P si Q din spatiu. Cum punctele P si Q erau arbitrare. Acest fapt rezult˘ usor ˆn urma ¸ ¸ ¸ a ¸ ı analizei mai multor cazuri. Din propriet˘¸ile generale ale izometriilor In ¸ at rezult˘ c˘ a a • imaginea unei drepte d este o dreapt˘ d . ¸ • imaginea unui unghi printr-o translatie este un unghi congruent cu el. ˆn care ∆P P P ” ≡ ∆QQ Q” sunt ı congruente si au laturile respectiv paralele. de exemplu fig.

sunt perechi ordonate de puncte. Oricare alt segment orientat din multimea respectiv˘ ¸ a reprezint˘ vectorul P P . Q → Q” etc.46 P’ P ˘ CAPITOLUL 2. ¸ Recitind definitia translatiei constat˘ m c˘ o translatie este caracterizat˘ de ceea ce ¸ ¸ a a ¸ a au ˆn comun segmentele orientate (P P ). defineste o translatie pe care o ¸ ¸ ¸ ¸ vom nota prin σ ◦ τ si o vom numi compunerea translatiilor τ si σ. Q → Q. (RR ) etc. ¸ Este cu totul natural s˘ spunem c˘ doi vectori sunt egali dac˘ multimile de sega a a ¸ mente orientate care ˆi definesc sunt egale. ı ¸˘ ¸ ¸ Studiul translatiilor este incomplet f˘ r˘ a stabili leg˘ tura lor cu notiunea de vec¸ aa a ¸ tor. adic˘ lungime. (QQ ) etc. defineste o translatie pe care o vom a ¸ a ¸ ¸ −1 nota cu τ si o vom numi inversa translatiei τ .t. ¸ ¸ Fiind dat˘ translatia τ .4 Se numeste vector o multime de segmente orientate care au aceeasi ¸ ¸ ¸ ¸ lungime. ˆ definirea unei translatii prin corespondenta P → P . primul punct va fi numit origine a ı ¸ si al doilea extremitate a segmentului orientat. ı Consider˘ m translatiile τ si σ definite respectiv de vectorii P P si P P “ . ¸ ¸ ¸ ¸ ¸ a Vom nota vectorul prin P P si vom spune c˘ segmentul orientat (P P ) este un reprezentant al vectorului P P .. definit˘ de corespondenta P → P . spunˆ nd: ¸ ı ¸ a a translatia de vector P P .c. ı a ¸ ¸ DEFINITIA 2. ˆ consideratiile de mai sus avem suficiente motive pentru introducerea notiunii In ¸ ¸ de vector. se cona ¸ a ¸ stat˘ usor c˘ asocierea P → P. Coma ¸ ¸ ¸ .6: Asadar. ¸ ¸ ¸ Cu notatiile precedente avem σ◦τ (P ) = σ(τ (P )) pentru orice punct P din spatiu.. Asadar o translatie este caracterizat˘ de un vector u = P P a ¸ ¸ a ¯ si ˆn continuare vom indica translatia prin vectorul ce o caracterizeaz˘ . TRANSFORMARI GEOMETRICE P’ P" P P Q’ P" P" P’ Q Q Q" Q Q’ Q" Q" Q’ Figura 2. e. (QQ ). directie si sens. aceeasi directie si acelasi sens. In ¸ ¸ subˆntelegem c˘ segmentele (P P ). corespondenta P → P ”. ı ¸ a Vom spune c˘ segmentele ˆn discutie sunt orientate. ¸ ¸ Considerˆ nd aplicatia identic˘ drept translatie particular˘ suntem ˆn pozitia de a a ¸ a ¸ a ı ¸ pune ˆn evidenta grupul translatiilor spatiului. Q → Q etc. Q → Q etc.

Astfel translatiile care duc un plan π ˆn sine se vor numi translatii ale a ¸ ı ¸ planului π. Corespunz˘ tor. b) care aplic˘ P (x. Ultima relatie vectorial˘ este echivalent˘ cu relatiile: ¸ a a ¸ x =x+a y = y + b. cea de vector ˆn plan. y ) .3. doi sau mai multi vectori sunt coplanari dac˘ exist˘ a ¸ a a reprezentanti ai lor ˆn acelasi plan. Orice vector din plan este caracterizat de o pereche de numere reale.1 Date fiind dou˘ puncte distincte A si A exist˘ o translatie unic˘ ce a ¸ a ¸ a duce A ˆn A . miscarea de rotatie tratat˘ la fizic˘ s. Asadar. ¸ ı ¸ Pentru reprezentarea translatiei ˆn coordonate consider˘ m un plan fixat ˆn care am ¸ ı a ı introdus un sistem cartezian de coordonate. avˆ nd notiunile ¸ ¸ ı ı a ¸ precedente ˆn spatiu putem s˘ ne punem problema restrictiei lor la un plan sau o ı ¸ a ¸ dreapt˘ . y) ˆn P (x . avem ¸ ¯ a ı ¸ P P = u sau OP − OP = u.3 Rotatia ˆn plan ¸ ı Aceast˘ transformare geometric˘ . relativ usor de definit formal. ¯ Tu (P ) = P astfel ca P P = u ¯ ¯ Se stabilesc apoi propriet˘¸ile translatiei folosind propriet˘¸i ale vectorilor. ¸ Consideratiile de mai sus pot fi repetate identic pentru un plan fixat.2. ¯ ¯ unde O este originea sistemului de coordonate. Obtinem ¸ ¸ astfel notiunea de translatie ˆn plan. Fie translatia de vector u = (a. are la baz˘ un fond a a ¸ a de reprezent˘ ri intuitive extrem de complex: cele care duc la ideea de cerc. ¸ Este posibil s˘ folosim o alt˘ cale pentru introducerea notiunii de vector. ROTATIA IN PLAN ¸ ˆ 47 pusa lor σ ◦ τ este definit˘ (caracterizat˘ ) de vectorul P P . ¸ a ¸ ¸ a a¸ .a.3) Ecuatiile (2. (2. ı Aceasta este evident translatia de vector AA . cele a referitoare la unghiuri si m˘ sura unghiurilor. numit ¸ a suma vectorilor P P si P P “. Avem astfel posibilitatea a a unei perechi de vectori P P si P P “ s˘ asociem un al treilea vector P P .3) se numesc ecuatiile translatiei de vector u. Ele pot fi luate si ca ¸ ¸ ¸ ¯ ¸ definitie a translatiei ˆn plan. ¸ ¸ ı 2. Alternativ. Caracteat ¸ at rizarea translatiei printr-un vector conduce imediat la teorema: ¸ TEOREMA 2. situatia a a ¸ ¸ ˆn care translatia se defineste astfel: ı ¸ ¸ DEFINITIA 2.5 Se numeste translatie de vector u o aplicatie ¸ ¸ ¸ ¯ ¸ Tu : S → S.

¸ In ¸ La fel sunt si segmentele (OM ) ≡ (OM ). ¸ O O Am obtinut astfel o definitie a rotatiei ˆn jurul unui punct. ¸ Dac˘ unghiul AOA are m˘ sura α (grade) vom spune c˘ A a fost obtinut din A a a a ¸ printr-o rotatie de unghi α ˆn jurul punctului O. ¸ ı ¸ Semidreapta (OA este obtinut˘ la fel. de pe semidreapta (OA. ˆ acest caz sunt utile figuri convenabile si exemple simple de ı ¸ In ¸ misc˘ ri de rotatie ˆn jurul unui punct ˆntˆ lnite curent de elevi (acele de ceasor¸ a ¸ ı ı a nic. ˆn urma aceleiasi rotatii va ajunge ˆn M ı ¸ ¸ ı dup˘ ce descrie un arc de cerc M M . Astfel pentru a obtine semidreapta (OA am rotit semidreapta at ¸ .. Un alt punct M . a • Observ˘ m c˘ unghiurile AOA ≡ M OM si congruente cu unghiul format de a a ¸ semidreptele (OA si (OA . . TRANSFORMARI GEOMETRICE •ˆ Inainte de a introduce aceast˘ tem˘ trebuie s˘ ne asigur˘ m c˘ elevii posed˘ fona a a a a a dul necesar de reprezent˘ ri intuitive. figura 8. Rα (M ) = M etc. rotile de transmisie.48 ˘ CAPITOLUL 2. segmentele (OA) si (OA ) sunt congruente.7: Rotatia ¸ si vom scrie Rα (A) = A .). ˆnt˘ rindu-l si orientˆ ndu-l spre abordarea a ı a ¸ a temei ˆn discutie. a ı a La rotirea semidreptei (OA punctul A descrie un arc de cerc AA . dar pe o figur˘ care are mai ¸ ¸ ¸ ı a multe particularit˘¸i. Similar s-a obtinut M din M . ˆ plus. Vom nota aceast˘ transformare prin Rα ¸ a a O y M’ A’ O B B’ A" α A α θ M x Figura 2. ˆ ¸elegem pentru ı ¸ Int moment cuvˆ ntul ”rotim“ ˆn sens cinematic pe baza unor reprezent˘ ri intuitive. Se pot de asemenea construi modele specifice care ¸ s˘ reprezinte imaginile prin rotatie ale unor figuri simple. Cel mai simplu pare a fi s˘ consider˘ m o semidreapt˘ a a a de origine O si s˘ discut˘ m despre rotatiile ei ˆn jurul punctului O. a ¸ • Vom ˆncepe prin a considera rotatia de un unghi dat ˆn jurul unui punct dat a unei ı ¸ ı figuri geometrice simple. ¸ a a ¸ ı Fie deci semidreapta (OA pe care o rotim ˆn pozitia (OA ..

¸ ¸ ˆ al doilea caz vom spune c˘ unghiul orientat AOA are m˘ sur˘ α + n · 360◦ . Se poate a a a ¸ proceda astfel: DEFINITIA 2. unde k este un num˘ r ˆntreg. Vom spune c˘ unghiul orientat AOA este orientat pozitiv dac˘ sensul de rotatie a a ¸ de la semidreapta (OA spre semidreapta (OA este opus misc˘ rii acelor de ceasornic. 8 cu linii punctate. Acest sens este cel uzual numit si sens diı ¸ rect trigonometric. Rotatiile ˆn acelasi sens cu acele de ceasornic vor fi descrise de unghiuri negativ ¸ ı ¸ orientate.7). 180◦ ]. astfel ˆncˆ t (OA) ≡ (OA ) si unghiurile α si AOA aı ı a ¸ ¸ sunt congruente si au aceeasi orientare. de exemplu. 0◦ ]. 360 ]. In a a a dac˘ rotatiile sunt pozitive si are m˘ sura α − n · 360◦ .2. a ¸ ¸ a a ¸ Putem asadar spune c˘ m˘ sura unui unghi orientat este α + k · 360◦ sau α + 2k · π ˆn ¸ a a ı radiani. dac˘ rotatiile sunt negative. Puteam s˘ fi rotit (OA si ˆn sensul acelor de ceasornic ˆn pozitia a ¸ ı ı ¸ (OA”.7 Rotatia de centru O si unghi orientat α a planului este o trans¸ ¸ ¸ formare a planului prin care O se transform˘ ˆn el ˆnsusi si orice alt punct A se aı ı ¸ ¸ transform˘ ˆntr-un punct A . Complet˘ m fig. Deci putem considera ca multime a valorilor pentru functiaa ¸ ¸ ◦ ◦ m˘ sur˘ a unghiurilor orientate intervalul [−360 . a ı Continuˆ nd rotatia semidreptei (OA dup˘ pozitia (OA ˆn sens pozitiv ajungem a ¸ a ¸ ı ˆn pozitia (OB ˆncˆ t unghiul AOB este alungit (are m˘ sura 180◦ )(figura 2. Trebuie ca ˆn acea definitie s˘ introdu¸ ¸ a ı ¸ a cem elemente care s˘ ne permit˘ distingerea celor dou˘ sensuri de rotatie. ¸ a Dac˘ m˘ sura unghiului neorientat AOA este α vom spune c˘ m˘ sura unghiului a a a a orientat AOA este α sau −α. Alegem noua pozitie ˆncˆ t unghiurile a ¸ ı a AOA ≡ AOA”.6 Spunem c˘ unghiul AOA este orientat dac˘ perechea de semi¸ a a drepte (OA si (OA este ordonat˘ . Ele au aceeasi m˘ sur˘ α. ¸ a Deci unghiul orientat AOA este diferit de unghiul orientat A OA. dar si c˘ aceeasi ¸ ı ¸ a ¸ semidreapt˘ poate fi obtinut˘ dup˘ ce (OA efectueaz˘ n rotatii complete ˆn jurul lui a ¸ a a a ¸ ı O si apoi o rotatie de unghi α . 180 ] ca ˆn figura 8. ¸ ¸ . dup˘ cum el este orientat pozitiv sau negativ. deci de m˘ suri ˆn intervalul [−180◦ . 180◦ ]. Intuitia ne spune c˘ obtinem a a ¸ a ¸ ◦ ◦ (OA din (OA printr-o rotatie de unghi α ∈ [0 . Unghiul ¸ ı ¸ ¸ ı ¸ ◦ neorientat dintre (OA si (OB este 180 − α.3. Putem ı ¸ ı a a continua rotatia ˆn acelasi sens si ajungem. Dar pentru a descrie rotatia efectuat˘ ¸ ¸ a suntem obligati s˘ folosim unghiul orientat AOB c˘ ruia este normal s˘ -i asociem ¸ a a a ◦ m˘ rimea 180 + α. ROTATIA IN PLAN ¸ ˆ 49 (OA ˆn sens invers acelor de ceasornic. a Amintim c˘ multimea de valori a functiei m˘ sur˘ a unghiurilor este intervalul a ¸ ¸ a a [0◦ . Prin procedeul de mai sus am extins acest interval la [−180◦ . ˆn pozitia (OB . fapt care genereaz˘ confuzie dac˘ lu˘ m ¸ a a a a a ca definitie a rotatiei pe cea dat˘ mai sus. a ı DEFINITIA 2.

ˆncˆ t unghiul ˆntre ı ı a ı Ox si (OA s˘ fie θ . folosind triunghiuri congruente. y = r sin(θ + α). y = r sin θ si ¸ x = r cos(θ + α). ele pot fi luate ca ¸ a ¸ O α definitie a rotatiei RO . ı • duce un cerc cu centrul O si raz˘ r ˆntr-un cerc cu aceeasi raz˘ si centrul ˆn O ¸ a ı ¸ a¸ ı transformatul prin rotatie al lui O. ¸ ¸ O O • Multimea rotatiilor cu acelasi centru ˆmpreuna cu compunerea formeaz˘ un ¸ ¸ ¸ ı a grup. notˆ nd OA = OA = r. numite si reprezentarea analitic˘ a rotatiei Rα . TRANSFORMARI GEOMETRICE Din punct de vedere cinematic este preferabil s˘ indic˘ m rotatia printr-un unghi de a a ¸ ◦ ◦ ◦ forma α + k · 360 cu α ∈ [−360 .7 un sistem cartezian de coordonate. Introducem ˆn figura 2.50 ˘ CAPITOLUL 2. informatii date de valoarea absolut˘ si de semnul lui k ∈ Z. y) si A (x . aı a • duce o semidreapt˘ ˆntr-o semidreapt˘ . a ¸ ¸ ¸ O ¸ O O • Inversa rotatiei Rα este rotatia R−α .4) Aceste formule. ¸ ¸ . 360 ] pentru a citi cˆ te rotatii s-au efectuat si a ¸ ¸ ˆn ce sens. ¸ Se pot demonstra urm˘ toarele afirmatii: a ¸ • Compusa a dou˘ rotatii de acelasi centru Rα si Rβ este rotatia Rα+β . Folosind formule uzuale de trigonometrice. (2. ¸ Este acum usor s˘ dovedim. c˘ : ¸ a a PROPOZITIA 2. obtinem ¸ a a ¸ a ¸ x = r cos θ.1 Orice rotatie ˆn plan este o izometrie. Geometric. obtinem ¸ x = x cos α − y sin α y = x sin α + y cos α. aı a • duce un unghi ˆntr-unul congruent cu el. ¸ ¸ ı Rezult˘ c˘ o rotatie: a a ¸ • duce o dreapt˘ ˆntr-o dreapt˘ . ı ¸ a¸ ◦ rotatiile de unghi α + k · 360 cu k ∈ Z coincid si ˆn continuare ele vor fi identificate ¸ ¸ ı cu rotatia de unghi α. Dac˘ A(x. y ) .

C ˆn spatiu se spune c˘ a ı ¸ a punctul B este ˆntre A si C dac˘ si numai dac˘ ı ¸ a¸ a d(A.5) TEOREMA 2.e. q.4 Propriet˘ ti generale ale izometriilor a¸ ˆ majoritatea programelor analitice de geometrie din ˆnvˆ¸amˆ ntul preuniversitar. ˆ ¸ Intr-adev˘ r. a a adic˘ f este injectiv˘ .˘¸ 2. cˆ nd notiunea de functie este pe ı a ¸ ¸ deplin consolidat˘ . (2. B) + d(B. Din definitie rezult˘ c˘ orice izometrie ¸ a a ¸ ¸ a a este bijectiv˘ . Am definit anterior ı ı ¸ izometria ca aplicatie care p˘ streaz˘ distanta. ∀A. de sinteza util˘ ˆn procesul de integrare a ¸ ¸ a aı cunostintelor la nivelul geometriei si cu alte discipline matematice studiate ˆn scoal˘ . Propriet˘¸ile a ¸ ¸˘ ¸ at generale pe care le avem ˆn vedere pot fi tratate direct ˆn spatiu. Definitia precedent˘ se poate formula pentru un plan si orice izometrie a planului ¸ a ¸ este bijectiv˘ . f (B)) = d(A. Schitam mai jos o posibilitate de abordare a acestui ı a ı ¸˘ subiect. deci f −1 este izometrie.4. a a Dac˘ f (A) = A si f (B) = B atunci f −1 (A ) = A. C).8 O aplicatie f : S → S a spatiului ˆn el ˆnsusi se numeste izome¸ ¸ ¸ ı ı ¸ ¸ trie. nu se mai g˘ seste timp a ¸ a ¸ pentru notiunea general˘ de izometrie si pentru cˆ teva din propriet˘¸ile ei. In ı at ˘ a dup˘ parcurgerea izometriilor particulare mentionate mai sus. ı ¸ DEFINITIA 2. adic˘ a a¸ a a ¸ a d(f (A). B. B ∈ S. dar surjectivitatea se demonstreaz˘ greoi. dac˘ este surjectiv˘ si p˘ streaz˘ distanta. ocazie cu care s˘ se reaminteasc˘ izometriile particulare a a ˆntˆ lnite ˆn clasele anterioare. f −1 (B ) = B si (2. Dup˘ actualizarea functiei distanta. a Amintim acum c˘ fiind date trei puncte distincte A. f (A) = f (B) implic˘ d(A. inversa ei fiind izometrie. B) = 0. C) = d(A.2 Orice izometrie a spatiului este bijectiv˘ si inversa ei este de ase¸ a¸ menea izometrie.d. s˘ se rezerve un num˘ r de 4-6 ore pentru tratarea propriet˘¸ilor a a a at generale ale izometriilor. de unde A = B. B ). Demonstratie. Consi¸ a ¸ a at der˘ m c˘ aceast˘ situatie lipseste pe elevi de posibilitatea de a relua si aprofunda a a a ¸ ¸ ¸ unele cunostinte de baz˘ din geometrie. ˆncˆ t este de preferat s˘ o a a ı a a introducem ˆn definitie. B). f −1 (B )) = d(A . PROPRIETATI GENERALE ALE IZOMETRIILOR 51 2. definim notiunea de izometrie. Se mai spune c˘ B este interior segmentului (AC). ¸ ¸ ¸ ı ¸ a Este necesar ca ˆn clasele terminale de liceu.5) se a ¸ ¸ rescrie d(f −1 (A ). a .

ı unde α. ¸ Din propriet˘¸ile de mai sus rezult˘ c˘ orice izometrie a spatiului p˘ streaz˘ (invaat a a ¸ a a riaz˘ ): a • paralelismul si perpendicularitatea planelor si dreptelor. • orice plan π ˆn planul f (π) . r). atunci f (B) este ˆntre punctele f (A) si f (C) si reciproc. f (B)) + d(f (B). a ı Demonstrarea acestor rezultate este o ocazie excelent˘ de a reactualiza si aproa ¸ funda notiuni geometrice mai rar utilizate la nivel logic (semidreapt˘ . semiplan.3 Fie f : S → S o izometrie a spatiului. ı • orice semiplan ˆnchis (deschis) de frontier˘ AB ˆntr-un semiplan ˆnchis (desı a ı ı chis) de frontier˘ f (A)f (B). a • orice unghi AOB ˆn unghiul f (A)f (O)f (B) congruent cu AOB. • orice dreapt˘ AB ˆn dreapta f (A)f (B) astfel ˆncˆ se p˘ streaz˘ ordinea punctea ı ı t a a lor. r) (orice disc D(O. se demonstreaz˘ c˘ orice izometrie a spatiului transform˘ : a a a a ¸ a • orice segment (AB) ˆn segmentul (f (A)f (B)). r)).). r) ˆn sfera S(f (O). ¸ ¸ • paralelismul si perpendicularitatea dintre drepte si plane. ¸ • orice cerc C(O. r) (ˆn discul D(f (O). TRANSFORMARI GEOMETRICE TEOREMA 2. Folosind aceast˘ teorem˘ . • orice semidreapt˘ (AB ˆn semidreapta (f (A)f (B)) astfel ˆncˆ t se p˘ streaz˘ ora ı ı a a a dinea punctelor. β sunt plane si α ∪ β. f (C)) = d(f (A). f (C)). r)) ˆn cercul C(f (O). Dac˘ punctul B este ˆntre ¸ a ı A si C. ¸ a semispatiu etc. ı ı • orice sfer˘ S(O. a • orice unghi diedru αdβ ˆn unghiul diedru f (α)f (d)f (β) congruent cu αdβ. ¸ ¸ .52 ˘ CAPITOLUL 2. ¸ ı ¸ ¸ Ipotezele conduc imediat la relatia ¸ d(f (A). ı • orice semispatiu ˆnchis (deschis) de frontier˘ π ˆn semispatiul ˆnchis (deschis) ¸ ı a ı ¸ ı de frontier˘ f (π) . astfel ˆncˆ t se p˘ streaz˘ ordinea ı ı a a a punctelor.

apoi la ˆntreg planul. de a o extinde ¸ ¸ mai ˆntˆ i la dreptele AB si AC.4 Multimea izometriilor spatiului S formeaz˘ un grup ˆn raport cu ¸ ¸ a ı operatia de compunere. interpretat˘ ca o aplicatie ˆntre vˆ rfurile a ¸ a a a ¸ ı a dou˘ triunghiuri indicat˘ prin ( ).5 Asem˘ narea ˆn plan. at ı a Transformarea de asem˘ nare poate fi introdus˘ prin generalizarea izometriei. Propriet˘ ti generale a ı a¸ Elevii obtin o idee despre figurile asemenea cu ocazia studiului temei Asem˘ narea ¸ a triunghiurilor. Consider˘ m c˘ aceast˘ tem˘ se poate studia imediat dup˘ studiul ¸ a a a a a propriet˘¸ilor generale ale izometriilor ˆn maniera descris˘ de noi mai sus. Unicitatea se demonstreaz˘ ı a ¸ ı a prin reducere la absurd. Dintre multele variante de tratare a ei este de preferat una care preg˘ teste terenul pentru predarea asem˘ n˘ rii ca transformare geometric˘ a planua ¸ a a a lui (spatiului). astfel c˘ f (F ) = F .˘ ˆ ˘¸ 2. a ¸ 2. (BC) ≡ (B C ). a Aceast˘ definitie poate fi util˘ ˆn considerarea functiei arie pentru figuri plane mai a ¸ aı ¸ complicate decˆ t suprafetele poligonale. a ı a Din consideratiile de mai sus rezult˘ c˘ . congruenta este restrictia unei izometrii a planului. B si C ca mai sus. (CA) ≡ (C A ). f (C) = a a C. Aceast˘ teorem˘ combinat˘ cu observatia c˘ orice izometrie transform˘ un tria a a ¸ a a unghi ˆntr-un triunghi congruent cu el ne conduce la concluzia: dou˘ triunghiuri ı a dintr-un plan dat sunt congruente dac˘ si numai dac˘ exist˘ o izometrie a planului a¸ a a care transform˘ un triunghi ˆn cel˘ lalt. de compunere a aplicatiilor cu ¸ ¸ proprietatea ei de asociativitate. a a ¸ ¸ Avem aici o motivare a termenului de congruenta folosit uneori pentru izometrie. ¸ Apare aici ocazia de a repeta notiunea de grup. astfel c˘ a ¸ ı a (AB) ≡ (A B ). Atunci exist˘ o unic˘ izometrie f : π → π astfel ca f (A) = A . PROPRIETATI GENERALE 53 TEOREMA 2.5. ¸˘ Este acum natural s˘ extindem termenul de congruenta la figuri oarecare spunˆ nd a ¸˘ a c˘ figura F este congruent˘ cu figura F dac˘ exist˘ o izometrie f (a planului dac˘ a a a a a figurile sunt plane). a a a ¸ . Izoa a metria este transformarea geometric˘ ce p˘ streaz˘ distanta. Ne limit˘ m acum la izometrii plane. Ideea de demonstratie este de a defini f pentru A. f (B) = B . a TEOREMA 2.5 Fie dou˘ triunghiuri ABC si A B C ˆn planul π. ASEMANAREA IN PLAN.

Cum distantele se exprim˘ prin numere reale pozitive. r). cu modificarea evident˘ c˘ un cerc C(O. se constat˘ c˘ multimea asem˘ n˘ rilor planului fora a a a a ¸ a a meaz˘ un grup ˆn raport cu compunerea aplicatiilor.7 Dac˘ ∆ABC si ∆A B C sunt dou˘ triunghiuri oarecare ˆn planul a ¸ a ı π astfel ˆncˆ t ı a d(A . B. a¸ a aı ¸ Modul de transformare a figurilor din plan prin asem˘ nare este identic cu cel a descris la izometrii.54 ˘ CAPITOLUL 2. factorul de mul¸ a tiplicare trebuie s˘ fie ˆn mod necesar un numˆ r real strict pozitiv.6) ar rezulta a a a a0 (A) = a0 (B) pentru oricare dou˘ puncte A. teoretic vorbind. respectiv un disc a a D(O. (2. a a Leg˘ tura cu asem˘ narea triunghiurilor se stabileste prin a a ¸ TEOREMA 2. A ) = k · d(C. din (2. C ) = k · d(B. B). este bijectiv˘ .6 Fie ak o asem˘ nare de raport k. care nu este surjectiv˘ . B).6) rezult˘ c˘ orice asem˘ nare a planului este injectiv˘ . dac˘ si numai dac˘ punctul ak (B) se afl˘ ˆntre ak (A) si ak (C). a a Orice asem˘ nare transform˘ drepte paralele ˆn drepte paralele si c˘ asem˘ n˘ rile a a ı ¸ a a a p˘ streaz˘ raportul lungimilor segmentelor. d(B . B ) = k · d(A. ¸ ¸ a a Multimea asem˘ n˘ rilor planului nu este vid˘ . transform˘ ri geometrice care multiplic˘ distanta a a ¸ cu un factor. d(C . ¸ Din relatia (2. a a at TEOREMA 2.6) asigur˘ si surjectivitatea aplicatiei ak . unde k este un num˘ r real strict pozitiv dac˘ este surjectiv˘ si pentru a a a ¸ oricare dou˘ puncte A si B din π avem a ¸ d(ak (A). C). deoarece contine izometriile planu¸ a a a ¸ lui. Asem˘ n˘ rile au multe propriet˘¸i similare cu cele ale izometriilor. kr). TRANSFORMARI GEOMETRICE Putem considera. a ı a DEFINITIA 2. a Mention˘ m c˘ (2. a Deci aplicatia a0 este o aplicatie constant˘ . respectiv un disc D(O. obtinute pentru k = 1. ı adic˘ raza se multiplic˘ cu factorul k. iar fiind prin ¸ a a a a definitie surjectiv˘ .9 O aplicatie ak : π → π a planului se numeste asem˘ nare de ¸ ¸ ¸ a raport k. r) este transformat prin ak ˆntr-un cerc C(O. ak (B)) = k · d(A. kr).6) Num˘ rul k trebuie luat strict pozitiv pentru c˘ dac˘ ar fi zero. Se demonstreaz˘ usor c˘ inversa unei asem˘ n˘ ri ¸ a a a ¸ a a a 1 de raport k este o asem˘ nare de raport k . A) . Considerˆ nd aplicatia ¸ a a a¸ ¸ a ¸ identic˘ asem˘ nare particular˘ . atunci punctul B se afl˘ ˆntre A si a aı ¸ C. a ı ¸ Asocierea ak → k este un izomorfism al acestui grup cu grupul multiplicativ al numerelor reale strict pozitive.

a a a iar transformarea ˆn care apar ordinile M − O − M .6. a Pe de alt˘ parte. exist˘ asem˘ n˘ ri ale planului care nu sunt izoa a a metrii. ak (C) = C . M si M sunt coliniare ˆn ordinile O − a a ¸ ı M − M sau O − M − M si OM = k · OM . este omotea a a aa tia de centru dat si raport dat. ak (B) = B . ı a O prim˘ consecinta a acestui fapt este aceea c˘ . considerˆ nd pe rˆ nd ordinile posibile. ˆncˆ t ak (F ) = F a a a a ı a .6 Omotetia ˆn plan ı Asem˘ narea particular˘ cea mai important˘ . ¸ ı ¸ a Omotetia de centru O si raport k este o transformare a planului π care asociaz˘ ¸ a fiec˘ rui punct M un punct M . l˘ sˆ nd la o parte izometria. O alt˘ consecinta rezid˘ ˆn motivatia urm˘ toarei definitii: a ¸˘ aı ¸ a ¸ DEFINITIA 2.11 Fie O un punct ˆntr-un plan π si k un num˘ r real strict pozitiv. Din observatia c˘ orice triunghi este transformat printr-o asem˘ nare ˆntr-un triunghi ¸ a a ı asemenea cu el si teorema precedent˘ rezult˘ : ¸ a a dou˘ triunghiuri sunt asemenea dac˘ si numai dac˘ exist˘ o asem˘ nare care s˘ a a¸ a a a a transforme unul ˆn cel˘ lalt. exist˘ si posibilitatea de a lua ordinele M −O−M sau M −O−M . s˘ o numim ı a omotetie de gen 2. ˆntrucˆ t ˆn planul euclidian exist˘ a ¸˘ a ı a ı a triunghiuri asemenea necongruente. iar ordinea O − M − M atrage k < 1. ¸ Evident c˘ ordinea O − M − M atrage k > 1.10 Dou˘ figuri F si F ale planului π se numesc asemenea cu coefi¸ a ¸ cientul de asem˘ nare k dac˘ exist˘ o asem˘ nare ak a planului π . sau M − O − M . at Ordinea de abordare a lor ar putea fi urm˘ toarea: a 1 • asocierea M → M este omotetie de centru O si raport . atunci exist˘ o asem˘ nare de raport k a a a a planului π unic˘ ak ˆncˆ t a ı a ak (A) = A . OMOTETIA IN PLAN 55 unde k este un num˘ r real strict pozitiv. se pot demonstra prina ¸ a a cipalele propriet˘¸i ale omotetiei. 2. ¸ . Cu aceast˘ definitie. a a¸ Acest fapt ne determin˘ s˘ numim transformarea definit˘ mai sus omotetie de gen 1. astfel c˘ O. ¸ Definitia sintetic˘ a omotetiei poate fi introdus˘ foarte devreme ˆn forma: ¸ a a ı DEFINITIA 2.ˆ 2. Ea este inversa ¸ k omotetiei de centru O si raport k.

omotetia este foarte util˘ ˆn rezolvarea problemelor de geometrie. Dac˘ d trece prin ¸ a a a a O. cu alte cuvinte. consider˘ m c˘ omotetia trebuie studiat˘ ˆnaintea a a aı asem˘ n˘ rii si chiar ˆnaintea trat˘ rii izometriei ˆn general. mentionate mai sus. omoteticul punctului M ˆntr-o omotetie de ı 1 centru O si raport k. De exemplu. avem d = d. TEOREMA 2. atunci f = ak ◦ hO este o asem˘ nare de ¸ a k 1 raport k · = 1. ¸ a 1 unde P0 este omoteticul lui P0 . ˆ momentul ˆn care elevii dispun de notiunea de vector se poate trata omotetia cu In ı ¸ metode vectoriale. a ¸ Demonstratie. Dac˘ ak este o asem˘ nare de raport k si hO este o omotetie de ¸ a a ¸ k 1 1 k raport si centrul O un punct oarecare. iar ˆn caz contrar avem d d. 1 . kr). Pe de alt˘ parte. a aı fapt bine cunoscut si care se poate constata din numeroase culegeri de probleme ¸ de geometrie. r) ˆntr-un cerc C(P0 . este o dreapt˘ d .d. ¸ 2 Ultimele dou˘ propriet˘¸i ale omotetiei. cˆ nd M descrie o dreapt˘ d.56 ˘ CAPITOLUL 2.8 Orice asem˘ nare este produsul dintre o omotetie si o izometrie. kr) ¸ a ı 1 unde P0 este omoteticul lui P0 . a 1 • omotetia de centru O si raport k transform˘ un cerc C(P0 . ı • Locul geometric al punctului M . omoa a ı ı a¸ tetiile de centru O invariaz˘ dreptele prin O. Din acest motiv. omoteticul punctului ˆntr-o omotetie de centru ı O si raport k.e. putem obtine majoritatea rezultatelor privind ¸ configuratia Cercul lui Euler prin considerarea omotetiei inverse de centru G (centrul ¸ 1 de greutate al triunghiului) si raport . cˆ nd M descrie cercul C(P0 . a • omotetia de centru O transform˘ o dreapt˘ d ce nu trece prin O ˆntr-o dreapt˘ d a a ı a paralel˘ cu d. ˆ asi definitia ei devine mai usoar˘ pentru c˘ notiunea de vector Ins˘ ¸ ¸ ¸ a a ¸ ne permite s˘ surprindem simultan situatiile de ordonare a punctelor ˆntˆ lnite antea ¸ ı a rior. r). ¸ a ¸ ı • omotetia transform˘ o dreapt˘ ce trece prin O ˆn ea ˆns˘ si. dac˘ sunt reformulate dup˘ cum ura a meaz˘ : a • Locul geometric al punctului M . deci este o izometrie. este un cerc C(P0 . ¸ O k q. permit abordarea a at ¸ unei clase mari de probleme de loc geometric. a a ¸ ı a ı Cu aceste putine cunostinte privind omotetia putem s˘ rezolv˘ m multe probleme ¸ ¸ ¸ a a interesante de geometrie. TRANSFORMARI GEOMETRICE • omotetia de raport k si centru O multiplic˘ distanta ˆntre puncte prin factorul k. Relatia de mai sus conduce la ak = f ◦ hk .

dar ideile sunt ˆn esenta aceleasi. ı ¸ . Propriet˘¸ile anterioare r˘ mˆ n valabile. y ). • omotetia spatiului de centru O si raport k transform˘ o sfer˘ S(P0 . ¸ a ¸ • omotetia spatiului transform˘ un plan care nu trece prin centru de omotetie ˆntr¸ a ı un plan paralel cu el. y) si omoteticul s˘ u M (x .ˆ 2. Introducem ˆn plan un reper cartezian oa¸ ı O recare fata de care avem O(x0 .12 Fie O un punct ˆn planul π si k un num˘ r real nenul. Conditia ¸˘ ¸ a ¸ OM = k · OM este echivalent˘ cu a x = x0 + k(x − x0 ) y = y0 + k(y − y0 ). M (x. ¸ ı ¸ Revenim la plan. dac˘ k · k =1 si este o translatie de vector OO dac˘ k · k = 1. iar cele de gen 2 la k negativ).6. Pentru a facilita asemenea demonstratii putem at ¸ ¸ alege reperul cu originea ˆn O. La ele se pot ad˘ uga urm˘ toarele: ¸ at a a a a • omotetia spatiului invariaz˘ dreptele si planele care trec prin centrul omotetiei. (2. kr) unde P0 este omoteticul lui P0 . r) ˆntr-o sfer˘ ¸ ¸ a a ı a 1 1 S(P0 . Omotetia ˆn spatiu se poate prezenta similar. Aplicatiile omotetiei ˆn spatiu sunt analoage cu cele ale omotetiei plane. Omotetia de ¸ ı ¸ a centru O si raport k este o transformare a planului care aplic˘ un punct M ˆntr-un ¸ a ı punct M dat de formula OM = k · OM . OMOTETIA IN PLAN 57 DEFINITIA 2. ˆ aceast˘ definitie cuprindem omotetiile de ambele genuri (cele de gen 1 coIn a ¸ respund la k pozitiv. deci x0 = 0 si y0 = 0. • Produsul a dou˘ omotetii hk si hk este o omotetie avˆ nd centrul coliniar cu O a a O ¸ O a ¸ si O . y0 ). ı ¸˘ ¸ ˆ acest context vectorial putem s˘ ne ocup˘ m de urm˘ toarele dou˘ propriet˘¸i ale In a a a a at omotetiilor: • Multimea omotetiilor de acelasi centru formeaz˘ un grup comutativ izomorf cu ¸ ¸ a grupul multiplicativ al numerelor reale nenule.7) Aceste ecuatii se numesc ecuatiile omotetiei hk ˆn raport cu reperul cartezian ales. Demonstratiile propriet˘¸ilor ¸ at mentionate mai sus se simplific˘ pentru c˘ nu trebuie s˘ mai distingem cele dou˘ ¸ a a a a genuri de omotetie. ¸ ¸ O ı Ele pot fi luate ca definitie a omotetiei ˆn plan si utilizate pentru a demonstra pro¸ ı ¸ priet˘¸ile esentiale ale omotetiilor. Fie un punct fix O si o omotetie hk . Ca aplicatie ¸ a ¸ ¸ se poate demonstra teorema lui Menelaus. Definitia vectorial˘ r˘ mˆ ne practic ı ¸ ¸ a a a aceeasi.

Se cere s˘ se determine locul geometric al punctului a MI M ∈ IP . dac˘ M parcurge dreapta de ecuatie ax + by + c = 0. Deci.6. iar ¸ a a a segmentul M O are lungimea constant˘ . P O au lungimea constant˘ . at 2. deci M parcurge o dreapt˘ paralel˘ ¸ a a cu cea dat˘ . BH. TRANSFORMARI GEOMETRICE De exemplu. ¸ iar P un punct variabil pe cerc. a Similar.58 ˘ CAPITOLUL 2. a Locul geometric este cercul cu centrul O si raz˘ M O (omoteticul cercului dat sau ¸ a transformatul acestuia prin omotetia de centru I si raport k). ¸ Ca exemplu ˆn acest sens poate servi Cercul lui Euler. PO IP MI OI = = k. (Cercul celor 9 puncte) . R). IO IP si cum segmentele IO. dac˘ M se afl˘ pe cercul de ecuatie (x−a)2 +(y −b)2 = r2 . M se afl˘ pe cercul de a ¸ a raz˘ kr si de centru omotetic cu centrul cercului dat. rezult˘ c˘ punctul O este fix. In ¸ ı a a Problem˘ a Se dau cercul C(O. a a P M I O’ O Figura 2. O ∈ IO. atunci coordoa ¸ natele lui M satisfac ecuatia ax + by + ck = 0.1 Folosirea omotetiei la rezolvarea unor probleme de loc geometric ˆ aplicatii intervine ˆn mod frecvent urm˘ toarea problem˘ de loc geometric. a ¸ Analog se pot demonstra alte propriet˘¸i ale omotetiei. dac˘ raportul IP = k este cunoscut. cercul care trece prin mijı loacele unui triunghi ABC. H fiind ortocentrul triunghiului.8: Construim paralela M O P O. k fiind un num˘ r pozitiv fixat. coordonatele a a ¸ 2 lui M verific˘ ecuatia (x − ka) + (y − kb)2 = (kr)2 . prin picioarele ˆn˘ ltimilor sale si prin mijloacele segı a¸ ¸ mentelor AH. unde O este un punct fix si puntul I de asemenea fixat. CH. Atunci MO MI = = k.

INVERSIUNEA IN PLAN 59 2.7. a¸ a 2. ¸ • Dac˘ o secant˘ variabil˘ trece printr-un punct fix P si intersecteaz˘ un cerc a a a ¸ a C(O.7 Inversiunea ˆn plan ı O alt˘ transformare geometric˘ foarte util˘ ˆn rezolvarea problemelor de geometrie a a aı este inversiunea. ˆ Inainte de introducerea definitiei inversiunii ˆn plan bine s˘ se rea¸ ı a minteasc˘ puterea unui punct fata de un cerc. r) ˆn punctele A si B. pornind de la urm˘ toarele rezultate: a ¸˘ a Fie C(O. r)) dac˘ si numai dac˘ ρ(P ) < 0. DEFINITIA 2. P ∈ Int(C(O. . • puterea unui punct fata de un cerc ne indic˘ pozitia punctului fata de cerc: ¸˘ a ¸ ¸˘ 1. B ∈ C(O. ı ı ¸ a • Oricare ar fi punctele A. a¸ a 3. P ∈ Ext(C(O. cu centrul ˆn punctul fixat O si raz˘ r. A . r). r) cu proprietatea c˘ dreptele AB si a ¸ A B se intersecteaz˘ ˆntr-un punct P are loc egalitatea: aı PA · PB = PA · PB .ˆ 2. r). Se demonstreaz˘ usor din proportionalitatea laturilor triunghiurilor asemenea a ¸ ¸ ∆P AB si ∆P A B. r) un cerc ˆn planul π. r). P ∈ C(O. r) dac˘ si numai dac˘ ρ(P ) = 0. definit˘ prin ¸ ¸ a ρ(P ) = P A · P B unde A si B sunt punctele de intersectie ale unei secante duse prin P cu cercul ¸ ¸ C(O. r)) dac˘ si numai dac˘ ρ(P ) > 0. B. atunci produsul ı ¸ P A · P B = ct este constant.13 Se numeste putere a punctului P fata de cercul C(O. num˘ rul ¸ ¸ ¸˘ a notat ρ(P ) = P A · P B unde A si B sunt punctele de intersectie ale unei secante duse prin P cu cercul ¸ ¸ C(O. • se defineste astfel o functie ρ : π → R. a¸ a • puterea unui punct P fata de un cerc este ¸˘ ρ(P ) = (OP )2 − r2 .

TEOREMA 2.Punctul O se numeste polul inversiunii. ¸ a O ¸ Asadar ¸ ik : π → π O ik (X) ∈ OX. Punctul X = ik (X) se numeste transformatul punctului X prin inversiunea de pol ¸ O O si raport k sau inversul punctului X prin aceast˘ inversiune si vice-versa X este ¸ a ¸ k inversul punctului X prin iO . atunci ik√invariaz˘ punct cu a a O √a O ¸ √ a ı punct cercul C(O. ¸ a ¸ Fie O ∈ π un punct fix si k un num˘ r real nenul. ¸ a DEFINITIA 2. ¸ a Vom prezenta ˆn continuare cˆ teva propozitii care ne dau imaginile unui cerc si unei ı a ¸ ¸ drepte din plan printr-o inversiune. Punctele X si ik (X) se numesc puncte omoloage ale inversiunii ik .9 Dac˘ ik este o inversiune pozitiv˘ . O ∀X ∈ π. k) ˆn interiorul lui. ı O DEFINITIA 2.14 Inversiunea de pol O si raport k este o transformare a planului ¸ ¸ prin care fiec˘ rui punct X ∈ π − {O} i se asociaz˘ punctul X pe dreapta OX astfel a a ı a ˆncˆ t OX · OX = k iar punctului O i se asociaz˘ punctul O.60 ˘ CAPITOLUL 2. a Inversiunea de pol O si raport k se noteaz˘ ik . k) si transform˘ interiorul cercului C(O. ¸ O O Astfel se pune ˆn evidenta c˘ : ı ¸˘ a • inversiunea este o transformare involutiv˘ a ik ◦ ik = 1 π O O • inversiunea este inversabil˘ si (ik )−1 = ik a¸ O O • punctul O este invariant ˆn raport cu inversiunea ik si toate dreptele care trec ı O ¸ prin O sunt drepte invariante ˆn raport cu inversiunea ik . O OX · Oik (X) = k. k) ˆn exteriorul lui si exteriorul cercului C(O. iar dac˘ k < 0 ¸ a ¸ a a O k inversiunea iO se numeste negativ˘ . TRANSFORMARI GEOMETRICE Putem prezenta aceste rezultate si vectorial dac˘ elevii cunosc elementele de calcul ¸ a vectorial.15 Dac˘ k > 0 inversiunea ik se numeste pozitiv˘ . ¸ ı . De asemenea definitia inversiunii poate fi dat˘ mai usor.

9: T O X’ X Demonstratie.10 Un cerc diferit de cercul de inversiune este invariant ˆn raport cu ı inversiunea dac˘ si numai dac˘ este ortogonal cu cercul de inversiune.d. ¸ √ √ ˆ Intr-adev˘ r pentru orice X ∈ C(O. cercul C(O. O Din aceast˘ teorem˘ rezult˘ o metod˘ practic˘ de constructie a imaginii ik (X) a a a a a ¸ O k unui punct X prin inversiunea iO .7.17 Dou˘ cercuri secante se numesc ortogonale dac˘ tangenta ˆntr¸ a a ı un punct comun la unul dintre cercuri trece prin centrul celuilalt. DEFINITIA 2. k) intersecteaz˘ dreapta OX ˆn punctul X . ı ¸ . k). k). ¸ ¸ al Tangenta ˆn punctul T la cercul C(O.2 Orice dou˘ perechi de puncte omoloage ˆntr-o inversiune sunt ¸ a ı asezate pe un cerc. k) (figura ) si X piciorul perpendicularei din T pe dreapta OX. √ k ¸ DEFINITIA 2. T ∈ a √ ¸ C(O. k) are loc OX · OX = ( k)2 = √ si deci a k¸ √ √ ik (X) = X pentru √ X ∈ C(O. a¸ a PROPOZITIA 2. k)) = C(O. ¸ = √ Dac˘ X ∈Ext(C(O. INVERSIUNEA IN PLAN 61 T O X X’ Figura 2. Adic˘ ik (C(O. ı a ı aı a √Din teorema catetei aplicat˘ ˆn triunghiul OT X (figura ) rezult˘ OX · OX = 2 k ( k) = k si deci iO (X)√ X . Construim perpendiculara pe dreapta OX prin punctul X √ si fie T unul din punctele de intersectie√ acestei perpendiculare cu cercul C(O. dac˘ nici unul dintre puncte nu este polul inversiunii. ¸ a Se pot demonstra urm˘ toarele rezultate: a • printr-o inversiune orice cerc care nu contine polul inversiunii se transform˘ ¸ a ˆntr-un cerc care de asemenea nu contine polul inversiunii. k). ı a ¸ q. Fie orice a O O acum X ∈Int(C(O.e. k)) construim tangenta XT la cercul C(O. TEOREMA 2. k) se numeste cer¸ a k cul inversiunii iO sau cercul de inversiune. Teorema √ catetei ˆn OT X ne d˘ OX · OX = ( k)2 = k si deci ik (X ) = X. k > 0. k)).ˆ 2. k).16 Pentru iO o inversiune pozitiv˘ .

r2 ) este imaginea cercului C(O1 . ¸ a¸ ı C(O. unde ρ(O) este puterea polului O ˆn raport cu cercul C(O2 . • printr-o inversiune orice dreapt˘ care nu contine polul inversiunii se transform˘ a ¸ a ˆntr-un cerc care contine polul inversiunii. ¸ ¸ Constructia cu rigla si compasul a imaginii unui cerc printr-o inversiune ik se face ¸ ¸ O astfel: . O r2 k atunci = . a¸ a • unghiul a dou˘ drepte secante. r1 ) prin inversiunea ik . r) 1 1 A B O1 B’ O’ 1 A’ Figura 2. a TEOREMA 2.10: Inversul unui cerc care nu trece prin polul inversiunii O ˆ Intr-o inversiune sunt invariante: • unghiul a dou˘ cercuri secante. ¸ a DEFINITIA 2. ı ¸ • daca cercul C(O2 . ı r1 ρ(O) DEFINITIA 2. care au ¸ ¸ acelasi centru formeaz˘ un grup.19 Unghiul dintre o dreapt˘ si un cerc pe care-l intersecteaz˘ ˆn A ¸ a¸ aı si B este unghiul format de dreapt˘ si una dintre tangentele la cerc ˆn A sau B. a ı DEFINITIA 2.18 Unghiul a dou˘ cercuri care se intersecteaz˘ ˆn punctele A si B ¸ a aı ¸ este unghiul format de cele dou˘ tangente la cercuri ˆn A sau B. TRANSFORMARI GEOMETRICE • printr-o inversiune ik orice patru puncte situate pe un cerc care contine polul O ¸ O al inversiunii se transform˘ ˆn patru puncte situate pe o dreapt˘ care nu contine aı a ¸ polul inversiunii.11 Multimea tuturor omotetiilor si a inversiunilor planului.20 Grupul format din omotetiile si inversiunile planului cu acelasi ¸ ¸ ¸ centru si pol O se numeste grupul conform de centru O al planului. a • unghiul dintre o dreapt˘ si un cerc pe care-l intersecteaz˘ . r2 ).62 ˘ CAPITOLUL 2.

12: Dac˘ cercul C(O1 .11: ˆ • cercul C(O1 . C(O.7. O C(O. atunci iO (C(O1 . (figura 2. r1 )) este tangenta la cercul de inversiune ˆn punctul de tangenta al celor dou˘ cercuri.11).12) ı ¸˘ a . r1 ) prin inversiu¸ O O k nea iO este cercul de diametru [A B ]. r) 1 1 A’ A O1 O Figura 2. Figura 2. iar dac˘ cercul C(O1 . r1 ) prin inversiunea ik .ˆ 2.10). In acest caz fie A si B punc¸ O tele de intersectie ale dreptei OO1 cu cercul C(O1 . r1 ) intersecteaz˘ cercul de inversiune ˆn punctele A si B. a a ı ¸ k atunci AB = iO (C(O1 . r1 ) trece prin polul inversiunii ik . Perpendiculara pe ¸ O ¸ O ı OO1 ˆn A este imaginea cercului C(O1 . este o dreapt˘ .Construim imaginea punctului A prin inversiunea ik si vom obtine A = ik (A) ∈ OO1 . Construim ¸ punctele A = ik (A) si B = ik (B). r1 )) (figura 2. r1 ) nu trece prin polul inversiunii ik . r1 ) (figura 2. INVERSIUNEA IN PLAN 63 ˆ • cercul C(O1 .10). r1 ) prin inversiunea ik . Fie A al doilea punct de intersectie a ¸ O al dreptei OO1 cu cercul C(O1 . r) 1 1 A O O1 B Figura 2. r1 ) (figura 2.12 a). r1 ) este tangent a k la cercul de inversiune. Inversul cercului C(O1 .12 b) O O1 Figura 2.In acest caz imaginea cercului O C(O1 .

TRANSFORMARI GEOMETRICE .64 ˘ CAPITOLUL 2.

1 Fie S = [A1 A2 . tetraedrul este o piramid˘ particular˘ . a a Dar putem defini direct tetraedrul: DEFINITIA 3.1 Introducere ˆn geometria tetraedrului ı Se poate defini tetraedrul ca un caz particular al piramidei: DEFINITIA 3. ¸ Suprafata poligonal˘ S se numeste baza piramidei. D patru puncte necoplanare din spatiu. ¸ A B C D Figura 3. . ı ¸˘ a a a ¸ Deci. An ] o suprafata poligonal˘ cu frontiera un po¸ ¸˘ a ligon apartinˆ nd unui plan π si V ∈ π.2 Fie punctele A.Capitolul 3 Geometrie ˆn spatiu ı ¸ 3. .1: Tetraedrul ABCD 65 . cu A ∈ S. ¸˘ a ¸ • ˆ functie de natura poligonului S se pot ˆntˆ lni mai multe tipuri de piramide. cu poligonul S un triunghi. Multimea ¸ ¸ ¸ ABCD = [ABC] ∪ [ABD] ∪ [ACD] ∪ [BCD] se numeste tetraedru. Se numeste piramid˘ cu vˆ rful V si baz˘ S ¸ a ¸ ¸ a a ¸ a multimea tuturor segmentelor [V A]. C. In ¸ ı a • Se pune ˆn evidenta faptul c˘ o piramid˘ triunghiular˘ se numeste tetraedru. B.

[M N ] sunt concurente. [AD]. [BC]. [ABD]. ¸ Deci: M P QN si M P = QN. R. [AD].1 Intr-un tetraedru oarecare cele trei bimediane sunt concurente. [AC]. a a a • Analogie ˆntre triunghi si tetraedru: tetaedrul este poliedrul cu cel mai mic ı ¸ num˘ r de fete asa cum triunghiul este poligonul cu cel mai mic num˘ r de laa ¸ ¸ a turi. [ACD]. DEFINITIA 3. [BC]. [AC]. a ı a¸ ı ˆn˘ ltimile unui tetraedru nu sunt ˆntotdeauna concurente! ı a¸ ı ˆ general cele patru ˆnaltimi ale unui tetraedru sunt dou˘ cˆ te dou˘ necoplaIn ı a a a nare si sunt generatoarele unui hiperboloid (J. deci exist˘ trei bimediane. GEOMETRIE IN SPATIU ¸ • Punctele A. ¸ Demonstratie. • Suprafetele triunghiulare [ABC]. [CD] definesc muchiile teı traedrului. D se numesc vˆ rfurile tetraedrului ABCD.66 ˆ CAPITOLUL 3. a • Segmentele ˆnchise [AB]. [CD]. C. ¸ a ˆ PROPOZITIA 3. [BCD] se numesc fetele te¸ ¸ traedrului. Vom demonstra c˘ a bimedianele [M N ]. a Orice tetraedru are sase muchii. S mij¸ In a loacele laturilor [AB]. B. [BD] respectiv. • Folosind materialul didactic elevii vor constata c˘ ˆn cazul tetraedrului fiecare aı fata poate fi considerat˘ baz˘ si cˆ nd asez˘ m un tetraedru oarecare cu o alt˘ fata ¸˘ a a¸ a ¸ a a ¸˘ ca baz˘ el capat˘ de fiecare dat˘ alt aspect. Q. ¸ Analog: P N M Q si P N = M Q ¸ P S QR si P S = QR.4 Intr-un tetraedru numim bimedian˘ segmentul care uneste mijloa¸ a ¸ cele a dou˘ muchii opuse. care corespund laturii comune. [BD].3 Numim ˆn˘ ltime a unui tetraedru perpendiculara dus˘ dintr-un ¸ ı a¸ a vˆ rf al tetraedrului pe fata opus˘ . a ¸ a Spre deosebire de cazul triunghiului (ale c˘ rui ˆn˘ ltimi sunt ˆntotdeauna concurente). Acestui hiperboloid ˆi apartin perpendicularele ridicate pe planele fetelor ı a¸ ı ¸ ¸ tetraedrului care trec prin ortocentrele acestor fete. ¸ . [P Q]. ¸ ˆ DEFINITIA 3. STEINER-1827). ˆ triunghiurile BAC si DAC care au latura comun˘ [AC] sunt puse ˆn evidenta In ¸ a ı ¸˘ liniile mijlocii [M P ] si [QN ]. N. numit hiperboloidul ¸ ˆn˘ ltimilor. ˆ tetraedrul ABCD consider˘ m punctele M. P .

1.2: Concurenta bimedianelor ¸ Rezult˘ c˘ patrulaterele P RQS. se numeste centrul de greu¸˘ ¸ tate.1) . P. vom obtine P N ¸ AD si ˆn consecinta din triunghiurile ¸ ı ¸˘ Cum CD asemenea CP N si CAD se obtine P N = (1 − u) · AD.5 (LEONARDO DA VINCI) ¸ Punctul de concurenta al bimedianelor. M P N Q sunt paralelograme si mai mult cele a a ¸ trei bimediane [M N ]. [P Q]. 0 < u < 1 AB CN si N ∈ (CD) astfel ˆncˆ t ¸ ı a = 1 − u. ¸˘ ¸ a q. |u · BD − (1 − u) · AC| < M N < u · BD + (1 − u) · AC. Deoarece punctele M. punctul de concurenta este notat cu G si este mijlocul fiec˘ rei bimediane. notat cu G. Din teorema fundamental˘ a a PC asemanarii avem M P = u · BC si ¸ = 1 − u. 3).ˆ 3. ¸ AM PROPOZITIA 3.e.2 Fie ABCD un tetraedru. [RS] ale tetraedrului sunt diagonale ˆn aceste paraleı lograme. AC CN = 1 − u. din inegalit˘¸ile triunghiului obtinem at ¸ |M P − P N | < M N < M P + P N (3. Cum diagonalele unui paralelogram sunt concurente si se ˆnjum˘ t˘¸esc. M ∈ (AB) cu ¸ = u. cele trei ¸ ı a at bimediane [M N ]. sau baricentrul tetraedrului. ¸ Fie P ∈ (AC) astfel ˆncˆ t M P ı a BC (fig. [RS] ale tetraedrului ABCD sunt concurente. sau centrul distantelor medii. Atunci au loc urm˘ toarele inegalit˘ ¸i: a at CD |u · BC − (1 − u) · AD| < M N < u · BC + (1 − u) · AD.d. DEFINITIA 3. [P Q]. INTRODUCERE IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI 67 A M R G B P S Q D N C Figura 3. Demonstratie. N ¸ ¸ nu pot fi coliniare.

atunci ¸ |BC − AD| < 2M N < BC + AD. In ˆ planul paralelogramului M P N Q. Se noteaz˘ cu ¸ a M. [CD].3). a ¸ ¸ at q. ˆ planul (AP D).1 Cele patru mediane ale unui tetraedru sunt concurente.68 A M P ˆ CAPITOLUL 3.e. ¸ TEOREMA 3.d. P Q ∩ AG1 =∅. D ¸ cu centrele de greutate ale fetelor opuse se numesc medianele tetraedrului ABCD.1 (Inegalit˘ ¸ile bimedianei).d. avem aı |u · BC − (1 − u) · AD| < M N < u · BC + (1 − u) · AD. N M ∩ AG1 =∅.e.2) Demonstratie.6 Intr-un tetraedru ABCD. |BD − AC| < 2M N < BD + AC. (3. Q mijloacele segmentelor [AB]. . a 2 q. P.1) vom g˘ si aceste inegalit˘¸i. Demonstratie. ˆ DEFINITIA 3. In ˆ planul (AN B). [BC]. dreptele care unesc punctele A. B. [AD]. ¸ 1 ı a at Luˆ nd u = ˆn (3. at Fie ABCD un tetraedru. N. Rezult˘ c˘ a a a¸ a a M N ∩ P Q ∩ AG1 =∅. GEOMETRIE IN SPATIU ¸ B N C D Figura 3. ¸ Fie G1 punctul de intersectie al medianelor triunghiului BCD. figura (3. M N ∩ P Q = ∅. AG1 . M mijlocul lui [AB] si N mijlocul lui [CD]. Procedˆ nd la fel obtinem si al doilea grup de inegalit˘¸i. se intersecteaz˘ In a dou˘ cˆ te dou˘ si nu sunt coplanare.3: sau dup˘ ˆnlocuiri. Deci dreptele M N. COROLARUL 3. C. P Q.

3 (LEONARDO DA VINCI) Centrul de greutate al unui tetraedru ¸ ı aı a ¸ a ˆmparte o median˘ ˆn dou˘ segmente. a ¸ q. de unde rezult˘ c˘ ¸ a a 1 GG1 1 GG1 = . iar G3 pena ¸ tru triunghiul ABD.1. Demonstratie. figura (3. pentru dreapta Q.ˆ 3. a a a a Stim c˘ toate punctele egal dep˘ rtate de B. PROPOZITIA 3. Aplicˆ nd teo¸ a a rema lui Menelaus ˆn triunghiul AG1 D. Not˘ m cu G2 punctul de intersectie al medianelor triunghiului ACD.e. PROPOZITIA 3. Analog se demonstreaz˘ BG2 si CG3 trec prin G. P se obtine: ı ¸ AQ P D GG1 · · =1 QD P G1 GA Dar AQ = QD si P D = 3P G1 . . ˆmparte tetraedrul ˆn dou˘ poliedre a ı ı a cu volume egale (J. care trece printr-o median˘ . L.4 Planele perpendiculare pe muchiile unui tetraedru duse prin ¸ mijloacele lor se intersecteaz˘ ˆntr-un punct. C si D se afl˘ pe o dreapt˘ d per¸ a a ¸ a a pendicular˘ pe planul BCD care trece prin centrul cercului circumscris triunghiului a BCD. INTRODUCERE IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI 69 A M G B P G1 Q D N C Figura 3. 1810-1811). ¸ Vom demonstra c˘ exist˘ un punct egal dep˘ rtat de toate vˆ rfurile tetraedrului. LAGRANGE. = sau GA 3 AG1 4 q.d.d.e. Se consider˘ separat planul (AP D). dintre care cel care contine vˆ rful tetraedrului este triplul celuilalt .4: Concurenta medianelor ¸ deci G ∈ AG1 . • Un plan arbitrar. G.4). aı Demonstratie.

q. dac˘ µ este factorul de proportionalitate.e. ¸ Aceste perpendiculare sunt determinate de intersectiile perechilor de plane per¸ pendiculare pe muchiile unui tetraedru duse prin mijloacele lor si conform propozitiei ¸ ¸ anterioare sunt concurente. patru numere ¸ λ1 . V fiind volumul tetraedrului. G. GEOMETRIE IN SPATIU ¸ Punctele egal dep˘ rtate de de A si B se afl˘ ˆn planul mediator P al segmentului a ¸ aı AB. DEFINITIA 3. atunci avem: a ¸ λ1 + λ2 + λ3 + λ4 = µV.d. c˘ ci altfel ar fi paralele si ¸ aı a ¸ segmentul AB ar fi ˆn planul BCD. ¸ ı Demonstratie.7 Numim coordonate baricentrice ale punctului P . ¸ .2 Perpendicularele ridicate pe fetele unui tetraedru ˆn centrele ¸ ı cercurilor circumscrise acelor fete sunt concurente ˆntr-un punct. COROLARUL 3. ı q. contrar ipotezei.e. a • Distantele lui G la fetele tetraedrului sunt invers proportionale cu ariile acestor ¸ ¸ ¸ fete. cu a vˆ rfurile tetraedrului ˆmpart tetraedul ˆn patru tetraedre echivalente: din aceast˘ a ı ı a cauz˘ coordonatele baricentrice ale lui G sunt egale.70 ˆ CAPITOLUL 3. Pentru µ = 1 coordonatele baricentrice se numesc absolute. λ2 . Planul P si dreapta d se intersecteaz˘ ˆntr-un punct O. λ4 care sunt proportionale cu volumele tetraedrelor cu vˆ rful ˆn P si ¸ a ı ¸ avˆ nd drept baze fetele tetraedrului. care are centrul ˆn punctul de intersectie ı ı a ı ¸ al planelor mediatoare ale muchiilor tetraedrului si care este ˆn acelasi timp si punc¸ ı ¸ ¸ tul de intersectie al perpendicularelor ridicate pe fetele tetraedrului ˆn centrele cer¸ ¸ ı curilor circumscrise acestora. • Segmentele de dreapt˘ care unesc centrul de greutate al tetraedrului. a ¸ Deci. a ¸ ¸ a care se numeste sfera circumscris˘ tetraedrului.d. λ3 . O. ¸ a Deci: Orice tetraedru poate fi ˆnscris ˆntr-o sfer˘ . Astfel am demonstrat c˘ punctul O din propozitia de mai sus este egal dep˘ rtat de a ¸ a vˆ rfurile tetraedrului si el este centrul unei sfere care contine vˆ rfurile tetraedrului.

1 2 A1 A2 A4 G1 A3 M Figura 3. ¸ Fie A1 A2 A3 A4 un tetraedru cu G1 centrul de greutate al fetei A2 A3 A4 . unde G1 este centrul a de greutate al fetei A2 A3 A4 .1 Propozitia (3. M mij¸ locul muchiei AB si M mijlocul muchiei opuse CD.e.ˆ 3. AG1 o median˘ a tetraedrului. ¸ Aplic˘ m teorema medianei pentru M M .3) Demonstratie.5 (lungimea medianei) ¸ Fie tetraedrul A1 A2 A3 A4 .6 (lungimea bimedianei) Fie tetraedrul oarecare ABCD. Observatia 3. a a BM este median˘ ˆn triunghiul BCD si AM este median˘ ˆn triunghiul ACD. .d. Se ¸ ı obtine astfel lungimea medianei tetraedrului. INTRODUCERE IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI 71 PROPOZITIA 3. 4 2 (3. Atunci ¸ A1 G2 = 1 A1 A2 + A1 A2 + A1 A2 A2 A2 + A2 A2 + A3 A4 2 3 4 3 4 4 − . median˘ a triunghiului ABM .5) este analoag˘ teoremei medianei unui triunghi. Vom aplica relatia lui Stewart ˆn triunghiul A1 A2 M : ¸ ı A2 M (A1 G2 + A2 G1 · G1 M ) = A1 M 2 · A2 G1 + A1 A2 · G1 M. aı ¸ aı unde pentru calculul lor vom folosi tot teorema medianei. ¸ q. Atunci: ¸ BC 2 + BD2 + AC 2 + AD2 − AB 2 − CD2 MM = . q. iar M ¸ mijlocul laturii A3 A4 .5: lungimea medianelor ˆn care vom folosi expresiile date de teorema medianei aplicat˘ ˆn triunghiul ı a ı A1 A3 A4 pentru mediana A1 M si ˆn triunghiul A2 A3 A4 pentru mediana A2 M .1. ¸ ¸ a PROPOZITIA 3.e. 3 9 Demonstratie.d.

4 A M R G B P S Q D N C Figura 3. Q. a a . S mijloacele ¸ muchiilor [AB]. P.9 Suma p˘ tratelor distantelor centrului de greutate la vˆ rfuri este ¸ a ¸ a egal˘ cu suma p˘ tratelor lungimilor bimedianelor. [AC].8 Suma p˘ tratelor medianelor este egala cu din suma p˘ tratelor ¸ a a 9 muchiilor. [CD]. conform propozitia ¸ ¸ anterioare si se obtine relatia anuntat˘ . GEOMETRIE IN SPATIU ¸ M B M’ C D Figura 3. [AD].e. Atunci: M N 2 + P Q2 + RS 2 = AB 2 + BC 2 + AD2 + AC 2 + BD2 + CD2 . [BC]. PROPOZITIA 3. Se folosesc lugimile medinelor unui tetraedru.d.7 Fie tetraedrul oarecare ABCD.7: 4 PROPOZITIA 3. ¸ ¸ ¸ ¸ a q. M. [BD] respectiv.6: lungimea bimedianelor Folosind lungimea bimedianelor unui tetraedru se poate demonstra imediat: PROPOZITIA 3. N. R.72 A ˆ CAPITOLUL 3. Demonstratie.

ˆ 3.1. INTRODUCERE IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI

73

PROPOZITIA 3.10 Fie BCD un triunghi si M un punct oarecare ˆn spatiu, iar G1 ¸ ¸ ı ¸ centrul de greutate al triunghiului BCD. Atunci are loc relatia lui Leibniz: ¸ M B 2 + M C 2 + M D2 = 3M G2 + G1 B 2 + G1 C 2 + G1 D2 . 1 (3.4)

Demonstratie. Fie S, T, R respectiv mijloacele laturilor CD, BD, BC ale triun¸ ghiului DBC. Apli˘ m teorema lui Stewart ˆn triunghiul M BS, se obtine: a ı ¸ M B2 care se poate scrie:
M

2BS BS 2BS BS + M S2 = M G2 · BS + BS, 1 3 3 3 3

R C S D
Figura 3.8:

G1 T

B

M B 2 + 2M S 2 = 6SG2 + 3M G2 . 1 1 ˆ triunghiul M DS lungimea medianei M S este In 4M S 2 = 2(M C 2 + M D2 ) − DC 2 . Din (3.5) si (3.6) se obtine: ¸ ¸ 1 M B 2 + M C 2 + M D2 = 3M G2 + 6G1 S 2 + DC 2 . 1 2 ˆ triunghiul G1 DC, G1 S este median˘ , deci: In a 4G1 S 2 = 2(G1 D2 + G2 C 2 ) − DC 2 . Din (3.7) si (3.8) se obtine: ¸ ¸ M B 2 + M C 2 + M D2 = 3M G2 + 4G1 S 2 + G1 D2 + G1 C 2 . 1 Dar 2G1 S = G1 B si se obtine relatia din enunt. ¸ ¸ ¸ ¸

(3.5)

(3.6)

(3.7)

(3.8)

q.e.d.

74

ˆ CAPITOLUL 3. GEOMETRIE IN SPATIU ¸

PROPOZITIA 3.11 (J. L. LAGRANGE) ¸ Fie ABCD un tetraedru si G centrul s˘ u de greutate, iar M un punct oarecare ¸ a din spatiu. Atunci are loc relatia: ¸ ¸ M A2 + M B 2 + M C 2 + M D2 = 4M G2 + GA2 + GB 2 + GC 2 + GD2 . Demonstratie. Not˘ m cu G1 centrul de greutate al fetei BCD. Aplic˘ m relatia lui ¸ a ¸ a ¸ Stewart ˆn triunghiul M AG1 : ı M A2 + 3M G2 = 4M G2 + 12GG2 . 1 1 Prin aplicarea propozitiei 3.10 se obtine: ¸ ¸
B

(3.9)

G A

G1 C

M

D

Figura 3.9:

M B 2 + M C 2 + M D2 = 4M G2 + G1 B 2 + G1 C 2 + G1 D2 . 1 Din relatiile (3.9) si (3.10) se obtine: ¸ ¸ ¸

(3.10)

M A2 + M B 2 + M C 2 + M D2 = 4M G2 + 12G1 A2 + G1 B 2 + G1 C 2 + G1 D2 . (3.11) ˆ propozitia 3.10, cu M = G, se obtine: In ¸ ¸ GB 2 + GC 2 + GD2 = 3GG2 + G1 B 2 + G1 C 2 + G1 D2 . 1 Tinˆ nd seama c˘ 3G1 G = GA, relatia (3.11) devine: ¸ a a ¸ M A2 + M B 2 + M C 2 + M D2 = 4M G2 + GA2 + GB 2 + GC 2 + GD2 . q.e.d. Observatia 3.2 Folosind aceast˘ proprietate se obtine c˘ suma p˘ tratelor distantelor ¸ a ¸ a a ¸ lui G la cele patru vˆ rfuri este minim˘ . a a

ˆ 3.1. INTRODUCERE IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI

75

Observatia 3.3 Relatia din propozitia 3.11 este generalizarea relatiei ¸ ¸ ¸ ¸ M A2 + M B 2 + M C 2 = 3M G2 + GA2 + GB 2 + GC 2 valabil˘ pentru un triunghi ABC, G centrul de greutate al triunghiului, M un punct a oarecare din planul triunghiului. Au fost demonstrate urm˘ toarele afirmatii: a ¸ • Locul geometric al punctelor P a c˘ ror sum˘ a p˘ tratelor distantelor la vˆ rfurile a a a ¸ a tetraedrului este constant˘ , este o sfer˘ cu centrul ˆn centrul de greutate al tetraa a ı edrului G. (J. L. LAGRANGE). • Centrul de greutate G al tetraedrului nu trebuie confundat cu centrul de greutate al suprafetei tetraedrului, ˆn schimb acesta este centrul sferei ˆnscrise ˆn tetrae¸ ı ı ı drul care are drept vˆ rfuri centrele de greutate ale fetelor tetraedrului dat. (C. C. a ¸ GERONO; 1826-1827). PROPOZITIA 3.12 Planele care trec prin mijloacele muchiilor si sunt perpendicu¸ ¸ lare pe muchia opus˘ , sunt concurente ˆntr-un punct M (G. MONGE-1813), numit a ı punctul lui MONGE sau anticentrul tetraedrului. Demonstratie. Fie L si L mijloacelor laturilor AB si CD ˆn tetraedrul ABCD. ¸ ¸ ¸ ı
D

L’ O A L B G M

C

Figura 3.10:

Bimediana LL trece prin centrul de greutate al tetraedrului G si GL = GL . Planul ¸ care trece prin L si este perpendicular pe muchia AB trece prin centrul sferei cir¸ cumscrise tetraedrului, punctul O. Deci planul care trece prin L si este de asemenea ¸ perpendicular pe AB contine punctul M al dreptei OG caracterizat prin OG = GM . ¸ ˆ baza acestui rationament, punctul M se afl˘ si ˆn celelalte plane care trec prin In ¸ a¸ ı mijlocul uneia dintre laturile tetraedrului si sunt perpendiculare pe muchia opus˘ . ¸ a q.e.d.

Exist˘ o sfer˘ de centru I tangent˘ celor patru fete ale tetraedrului. ¸ a a a ¸ avˆ nd punctele de contact cu fetele proiectiile lui I pe aceste plane. C ale c˘ ror ı a a a centre se noteaz˘ cu Ia . Id este centrul sferei Sd a ¸ exˆnscrise tetraedrului ABCD corespunz˘ toare triedrului D. ∀i. raza ei o vom nota cu r. k. Dac˘ se consider˘ fetele tetraedrului ABCD prelungite atunci planele bisectoare ale a a ¸ ı diedrelor suplimentare cu muchiile AB. JACOBI). ra rb rc rd r ra · rb · rc · rd ≥ 16r4 .76 ˆ CAPITOLUL 3.Punctul lui Monge (anticentrul) ı al tetraedrului este centrul hiperboloidului ˆn˘ ltimilor. dar exterior lui. ı a¸ • Centrul sferei circumscrise apartine dreptei care uneste centrul de greutate G ¸ ¸ cu punctul lui MONGE M . 2. ¸ ¸˘ MONGE-1813). ˆ mod analog se obtin ı a In ¸ sferele exˆnscrise Sa . notat cu I este egal dep˘ rtat de ¸ a fetele tetraedrului. Sc corespunz˘ toare triedrelor cu vˆ rfurile A. rb . (G. B. Un punct T cu proprietatea ¸ Ai T Aj = Ak T Al . Punctul de intersectie al acestor plane bisectoare. GEOMETRIE IN SPATIU ¸ Anticentrul unui tetraedru este un punct simetric cu centrul sferei circumscrise tetraedrului. PROPOZITIA 3.8 Fie A1 A2 A3 A4 un tetaedru. DEFINITIA 3. 3. rc . Ic si au razele ra . j. Sfera cu centrul a ¸ ¸ ˆn I este sfera cu centrul ˆn I. ¸ . Sb . care este simetricul lui (T ) fata de G. l ∈ {1. celelalte a a patru vˆ rfuri determin˘ un alt tetraedru care are acelasi centru de greutate G cu a a ¸ (T ). si el este simetricul punctului M fata de G.13 Planele bisectoare ale diedrelor unui tetraedru sunt concu¸ rente. ˆn raport cu centrul de greutate al acestuia. Ib .14 Planele care trec printr-o muchie a tetraedrului (T ) si care ¸ ¸ sunt paralele cu muchia opus˘ . a ¸ Au loc urm˘ toarele relatii: a ¸ 1 1 1 1 2 + + + = . si sfera circumscris˘ acestui al doilea ¸˘ ¸ a tetraedru are drept centru punctul lui MONGE al primului tetraedru (A. AC. 4} se numeste centrul izogon sau punctul lui Torricelli al tetraedrului. determin˘ un paralelipiped circumscris tetraedrului: a a patru dintre vˆ rfurile acestui paralelipiped sunt vˆ rfuri ale tetraedrului. ı ı TEOREMA 3. PROPOZITIA 3. FERMAT) Cele patru bisectoare ale triedrelor unui tetraedru sunt concurente.2 (P. BC ˆntˆ lnesc bisectoarea ∆D ˆntr-un ı a punct Id egal dep˘ rtat de fetele tetraedrului.

ˆ Intr-un tetraedru regulat unind centrele fetelor se obtine un nou tetraedru regulat. ¸ 2. Tetraedrul regulat are 4 ˆn˘ ltimi congruente. ¸ ¸ Volumul tetraedrului regulat este √ l3 2 V = .2.3 (Teorema lui CRELLE) Fiind dat un tetraedru ABCD exist˘ o a sfer˘ tangent˘ celor sase muchii ale tetraedrului. Tetraedrul regulat are toate fetele triunghiuri echilaterale congruente. pentru unele tetraedre particulare o astfel de sfer˘ exist˘ . dac˘ si numai dac˘ are loc conditia: a a ¸ a¸ a ¸ AB + CD = AC + BD = AD + BC. ⇐ ” Presupunem c˘ este indeplinit˘ conditia: a a ¸ AB + CD = AC + BD = AD + BC. T A1 T A 2 T A 3 T A4 Unul dintre cele cinci poliedre regulate ale lui PLATON este tetraedrul si de el s-a ¸ ocupat si EUCLID ˆn Elementele sale (ˆn Cartea a XIII-a).9 Un tetraedru cu toate muchiile congruente se numeste tetraedru ¸ ¸ regulat. Rezult˘ : a AC + AB − BC = AD + AB − BD si AB + BC − AC = BD + BC − CD. ı a¸ 4.2 Tetraedre Crelle (3. 12 3. ˆ altimea tetraedrului regulat cade ˆn centrul fetei opuse. Demonstratie. In a a a a Cu toate acestea. a a TEOREMA 3. ı a¸ ¸ 3. ¸ ı ı DEFINITIA 3.3. ¸ ” ⇒ ” Implicatia este evident˘ datorit˘ propriet˘¸ii de congruenta a tangentelor ¸ a a at ¸˘ dintr-un punct exterior.12) ˆ general nu exist˘ o sfer˘ care s˘ fie tangent˘ la toate muchiile unui tetraedru (T). TETRAEDRE CRELLE 77 Observatia 3.4 Punctul lui Torricelli al tetraedrului A1 A2 A3 A4 este caracterizat de ¸ urm˘ toarea proprietate vectorial˘ : a a T A1 T A 2 T A 3 T A4 + + + = 1. 1. ¸ . care este la intersectia In˘ ¸ ı ¸ ¸ ˆn˘ ltimilor fetei.

cercul de intersectie dintre planul BDC si sfera este tangent muchiilor te¸ ¸ traedrului ˆn P si M . O. Relatia a dou˘ dovedeste c˘ punctul de contact cu BC ¸ a ¸ a ¸ a al cercului ˆnscris ˆn triunghiul BDC si punctul de contact cu BC al cercului ˆnscris ı ı ¸ ı ˆn triunghiul ABC coincid. [AC].11: Teorema lui Crelle Prima relatie arat˘ c˘ cercul ˆnscris ˆn triunghiul ABC are punctul de contact cu ¸ a a ı ı AB identic cu punctul de contact al lui AB cu cercul ˆnscris ˆn triunghiul ABD. [BD]. Se consider˘ planul (BDC) si cercul de intersectie determinat a ¸ ¸ de plan si sfera considerat˘ .78 D S R N A ˆ CAPITOLUL 3. Pentru tetraedrele Crelle se poate demonstra urm˘ toarea teorem˘ : a a ˆ TEOREMA 3. a q. Deci ı ı exist˘ o sfer˘ ce contine cele dou˘ cercuri (ˆnscris ˆn ABC si ˆnscris in ABD). a a ¸ .4 (Teorema lui Brianchon) Intr-un tetraedru Crelle cele trei segmente ce unesc punctele de contact de pe muchiile opuse ale sferei hexatangente sunt concurente. DEFINITIA 3. Demonstratie. Q ˆn sfera care este tangent˘ segmentelor [BC].d.e. ceea ce deı a¸ monstreaz˘ teorema. deci RM ∩ SP =∅. ı a [AD]. Se foloseste Teorema lui Menelaus ˆn spatiu pentru patrulaterul ¸ ¸ ı ¸ ABCD si rezult˘ c˘ dreptele RC si SM sunt coplanare. [AB]. rezul˘ c˘ cercul de intersectie dintre planul (BDC) si sfera si cercul ˆnscris a a ¸ ¸ ¸ ı ˆn triunghiul BDC coincid. Exist˘ a a ¸ a ı ı ¸ ı a deci punctele M. ¸ a a ¸ Analog se arat˘ c˘ N Q ∩ SP =∅ si RM ∩ N Q=∅. N. GEOMETRIE IN SPATIU ¸ D P B Q M C Figura 3.10 Tetraedrele cu proprietatea c˘ exist˘ o sfer˘ hexatangent˘ mu¸ a a a a chiilor se numesc tetraedre Crelle. Deci sfera este tangent˘ si muchiei [CD]. ı Cum. P. iar pe de alta parte prin P si M trece cercul ˆnscris ˆn triunghiul ı ¸ ¸ ı ı BDC.

NEUBERG). at ¸ DEFINITIA 3. Fiecare muchie este egal ˆnclinat˘ fata de fetele neadiacente cu ea (A. ¸ ı . ¸ BC = a. VecIn a a ¸ ten. Jacobi au stabilit multiple propriet˘¸i ale tetraedrului cu fetele congruente. mai precis: centrul de greutate.3. ¸ q. AC = b. unde AB = c.d. rezult˘ c˘ dreapta c are dou˘ ¸ a a a a a a puncte diferite ˆn planul P . ˆ PROPOZITIA 3. Cum dreapta c intersecteaz˘ atˆ t pe a cˆ t si pe b si cele ¸ a a a ¸ ¸ trei puncte de intersectie sunt dou˘ cˆ te dou˘ diferite. Cele patru ˆnaltimi ale tetraedrului echifacial sunt egale (A. atunci ele sunt sau coplanare ı ¸ a a a a sau concurente). punctul lui MONGE. 3. si ˆntˆ lnesc dreptele suport ale muchiilor a ı ¸ ı a tetraedrului sub unghiuri drepte (A. centrul sferei circumscrise si centrul sferei ˆnscrise. TETRAEDRE ECHIFACIALE 79 Cum dreptele RM. b si c sunt coplanare.3. NEUBERG) Tetraedrul cu cele patru fete tringhiuri cu aceeasi ¸ ¸ ¸ arie se numeste isoscel sau echifacial ¸ Tetraedrul echifacial are urm˘ toarele propriet˘¸i remarcabile: a at 1. Perechile de muchii opuse sunt egale. 3. 4.15 Intr-un tetraedru Crelle ABCD. ¸ a 2. AD + BC = s. ı a ¸˘ ¸ 5. Patru puncte remarcabile coincid. SCHMIDT-1889). Bimedianele sunt ortogonale dou˘ cˆ te dou˘ : adic˘ ele determin˘ un triedru a a a a a tridreptunghic avˆ nd originea ˆn G. S-a deı ı ı ¸ aı monstrat astfel ca dreptele a. Bisectoarele unghiurilor sub care se vad din centrul de greutate dou˘ muchii a opuse tetraedrului sunt bimedianele (J.S˘ demonstr˘ m aceast˘ proprietate.e. folosind formula volumului tetraedrului. SP. JACOBI). 6. a a a Fie dreptele a.11 (J.3 Tetraedre echifaciale ˆ prima jum˘ tate a secolului XIX o serie de geometrii str˘ luciti: Feuerbach. N Q nu pot fi coplanare rezult˘ c˘ sunt concurente (Dac˘ a a a ˆn spatiu trei drepte se intersecteaz˘ dou˘ cˆ te dou˘ . b si c si s˘ presupunem c˘ nu sunt concurente. JACOBI). Fie P planul de¸ ¸ a a terminat de dreptele a si b. ı ¸ Demonstratia este imediat˘ . deci este ˆn ˆntregime continut˘ ˆn acest plan. volumul V si raza ρ a sferei hexatangente satisfac egalita¸ tea: 3V ρ = 2(s − p)(p − a)(p − b)(p − c).

ı 14. exist˘ dou˘ ¸ ¸ a a a In a a bimediane care sunt ˆn acelasi timp si perpedicularele comune ale muchiilor opuse ı ¸ ¸ corespunz˘ toare. Fetele sunt ˆntotdeauna triunghiuri ascutitunghice. sau care au fetele egale dou˘ cˆ te dou˘ . din aceast˘ cauz˘ suma diea a drelor triedrelor este constant˘ . Volumul tetraedrului echifacial este egal cu a treia parte a produsului segmentelor bimediane (E.13) unde a. (MORLEY). Cele patru triedre ale tetraedrului sunt congruente. Suma algebric˘ a distantelor unui punct arbitrar din spatiu la fetele tetraedrului a ¸ ¸ ¸ este constant˘ (A. ori trei ı a ¸ fete egale. Exist˘ patru sfere exˆnscrise la muchiile unui tetraedru echifacial (G. Volumul tetraedrului echifacial este V = 2(a2 + b2 − c2 )(a2 − b2 + c2 )(−a2 + b2 + c2 ) 12 (3. 15. iar punctele de contact interne ale fetelor cu sferele exˆnscrise sunt ortocentrele acestor fete. GEOMETRIE IN SPATIU ¸ 7. RIBONIa ı 1890). sfera ˆnscris˘ si cele patru sfere a ¸ ı a¸ exˆnscrise. din acest motiv. GENTY-1878). MORLEY-1894). c sunt lungimile laturilor unei fete a tetradrului. cu fetele sunt ı a ı ¸ centrele cercurilor circumscrise acestora (J. ¸ ı ¸ 12. iar ¸ ı ¸ punctele de contact interne ale fetelor cu sferele exˆ nscrise sunt ortocentrele ¸ a acestor fete. Exist˘ cinci sfere tangente la fetele tetraedrului. a 11. 17. b. 16. ¸ 10. Sfera circumscris˘ trece prin centrele celor patru sfere exˆnscrise (J. ¸ 13. Alte clase de tetraedre particulare sunt cele ˆn care doar dou˘ fete sunt egale. NEUBERG). ¸ ı ¸ SCHMIDT-1889). ele sunt vˆ rfurile paralelipipedului circumı a scris tetraedrului (F. ˆ acest din urma caz. NEUBERGa ı 1890). JACOBI). (A. a . Punctele de contact ale sferei ˆnscris˘ . 9. a 8. Exista o sfer˘ avˆ nd centrul ˆn G care este tangent˘ la ˆn˘ ltimile tetraedrului a a ı a ı a¸ echifacial si la perpendicularele ridicate pe fete ˆn ortocentrele acestor fete. ˆn tetraedrul echifacial. Centrele sferelor exˆnscrise sunt simetricele vˆ rfurilor tetraedrului fata de cenı a ¸˘ trul sferei ˆnscrise.80 ˆ CAPITOLUL 3.

17 Dac˘ dou˘ perechi de muchii opuse ale unui tetraedru sunt ¸ a a perpendiculare. Dar. si reciproc. BC ⊥ AD. ı a¸ a a ¸ ¸ ˆ anul 1827 geometrul elvetian Jacob Steiner a introdus notiunea de tetraedru In ¸ ¸ ortic sau ortocentric.4 Tetraedre ortocentrice ˆ general o muchie a unui tetraedru ABCD nu este perpendicular˘ pe muchia In a opus˘ .18 In˘ ltimile unui tetraedru sunt concurente ˆntr-un punct H dac˘ ¸ ı a si numai dac˘ tetraedrul este ortocentric. este regulat. BC ⊥ (ADF ). ¸ Suficienta conditiei de perpendicularitate pentru dou˘ perechi de muchii. ¸ a . q.12: tetraedre ortocentrice Rezult˘ CD ⊥ (ABE).4.16 Un tetraedru echifacial care are o pereche de muchii opuse ¸ perpendiculare. ˆns˘ dac˘ una dintre muchii.e. Demonstratie. CA ⊥ BD. ˆ a¸ PROPOZITIA 3. ı a¸ DEFINITIA 3.12 Un tetraedru care are perechile de muchii opuse ortogonale se ¸ numeste tetraedru ortocentric. de exemplu AB este perpendicular˘ pe CD.12). care are cele patru ˆn˘ ltimi concurente. Fie un tetraedru ABCD. A B F A’ E C D Figura 3. cu AB ⊥ CD. AF ⊥ BC (fig. Se duce ¸ AE ⊥ CD. a ı a a a atunci ˆn˘ ltimile duse din vˆ rfurile A si B sunt coplanare.d. a a atunci AA ⊥ (BCD) si AA ⊥ BD. ¸ ¸ a PROPOZITIA 3. atunci si muchiile r˘ mase ale tetraedrului sunt de asemenea per¸ a pendiculare. TETRAEDRE ORTOCENTRICE 81 PROPOZITIA 3. deci BD ⊥ (ACA ) si ¸ ¸ BD ⊥ AC.3. Deci dac˘ AA = (ABE) ∩ (ADF ).3. si sunt de asemenea coı a¸ a ¸ ¸ planare ˆn˘ ltimile coborˆ te din vˆ rfurile C si D. 3.

AC ⊥ BD. BE o a ı ı a¸ ˆn˘ ltime a triunghiului BCD. aı a¸ (A HB ) ⊥ CD si (A HB ) ∩ CD = E. BD.82 ˆ CAPITOLUL 3. a¸ Deci tetraedrul este ortocentric. BB ⊥ (ACD).13: pe CD se intersectez˘ cu CD ˆn E. astfel ˆncˆ t BA E si AB E sunt ˆn˘ ltimi ¸ ı a ¸ ı a¸ ale fetelor BCD. ¸ a a Analog se demonstreaz˘ si perpendicularitatea celorlalte perechi de muchii opuse. ı ¸ ¸ “⇒” Presupunem c˘ ˆn˘ ltimile tetraedrului ABCD au punctul comun H. AE este o ˆn˘ ltime a triunghiului ACD. Planul care contine pe AB. Picioarele ˆnaltimilor sunt ortocentrele fetelor corespunz˘ toare. Aceste plane se vor intersecta dup˘ dreapta AA ⊥ (BCD). q. ı ¸ ¸ a .d. Dreptele AA si a ¸ BB fiind ˆn ABE sunt concurente. a A este ortocentrul triunghiului BCD.13 Punctul H de concurenta al ˆn˘ ltimilor se numeste ortocentrul ¸ ¸˘ ı a¸ ¸ tetraedrului. DEFINITIA 3. AD se pot duce plane perpendiculare pe CD. deci AB ⊥ CD. ı a¸ Not˘ m cu B ortocentrul triunghiului ACD. Atunci prin AB. trec toate prin acelasi punct. GEOMETRIE IN SPATIU ¸ Demonstratie. AC. perpendicular ¸ A B’ B A’ E C D Figura 3. AD ⊥ BC. ı Dou˘ ˆn˘ ltimi oarecare ale tetraedrului ortocentric sunt concurente si deoarece nu aı a¸ ¸ pot fi toate ˆn acelasi plan. BC. Un tetraedru ortocentric se bucur˘ de propriet˘¸ile urm˘ toare: a at a 1. cu AB ⊥ CD. “⇐” ¸ Presupunem ca tetraedrul ABCD este ortocentric. ACD. Rezult˘ c˘ ABE ⊥ CD.e.

W.4. W. S. 1811-1812). a a a 4. Suma p˘ tratelor a dou˘ muchii opuse este egal˘ cu de patru ori p˘ tratul distantei a a a a ¸ dintre mijloacele a dou˘ muchii opuse. ¸ a a . 8. GELLENTHIN. a AB 2 + CD2 = AC 2 + BD2 = AD2 + BC 2 . si punctele lor de sprijin pe aceste muchii sunt picioarele ˆn˘ ltimilor ¸ ı a¸ fetelor tetraedrului (K. ı a 3 3. a ¸ a a Fiecare vˆ rf al acestiu pentagon este ortocentrul tetraedrului determinat de cea lelalte patru vˆ rfuri (pentagon ortocentric). 1885). dac˘ ˆntr-un tetraedru aı • dac˘ cele trei bimediane sunt egale atunci cele patru ˆnaltimi ale tetraedrului a ı ¸ sunt concurente ˆntr-un acelasi punct ı ¸ • dac˘ dou˘ bimediane sunt egale atunci dou˘ ˆnaltimi sunt concurente ˆntr-un a a aı ¸ ı punct H1 si celelalte dou˘ ˆn˘ ltimi sunt concurente ˆntr-un alt punct H2 ¸ aı a¸ ı • dac˘ cele trei mediane au lungimi diferite atunci cele patru ˆn˘ ltimi sunt. TETRAEDRE ORTOCENTRICE 83 2. ˆntr-un tetraedru ortocentric ABCD suma p˘ tratelor muchia ı a ilor opuse este constant˘ . a a ı VOGT-1881) si raza egal˘ cu jum˘ tatea din lungimea unei bimediane. a Din aceasta cauz˘ . W. mijloacele muchiilor si picioarele ˆn˘ ltimilor fetelor ¸ ı a¸ ¸ sunt dou˘ sprezece puncte care se g˘ sesc pe aceeasi sfer˘ (prima sfer˘ a celor a a ¸ a a dou˘ sprezece puncte) avˆ nd centrul ˆn centrul de greutate al tetraedrului (H. ˆ Intr-un tetraedru ortocentric produsul cosinusilor a dou˘ diedre opuse este con¸ a stant. din aceast˘ cauz˘ perpendicularele ¸ ¸˘ a a ridicate pe fetele unui tetraedru ortocentric ˆn centrele de greutate ale acestor ¸ ı fete sunt concurente ˆntr-un punct H . a ı a¸ dou˘ cˆ te dou˘ . ˆ Intr-un tetraedru ortocentric. ¸ 6. Mai precis. necoplanare. este ortocentric. Cele trei bimediane ale unui tetraedru ortocentric sunt egale. Ortocentrul ˆmparte fiecare dintre aceste drepte (cele patru ˆnaltimi si cele trei ı ı ¸ ¸ axe) ˆn dou˘ segmente al c˘ ror produs este constant (A. JACOBI). (K. care se gaseste pe dreapta GH. FEUERBACH-1827). Perpendiculara comun˘ a perechilor de muchii opuse (axele tetraedrului) trec a prin H. A. Centrele de greutate ale fetelor sunt vˆ rfurile unui tetraedru ortocentric. (J. care a este omotetic cu tetraedrul initial fata de G.3. 5. Vˆ rfurile unui tetraedru ortocentric si ortocentrul s˘ u determin˘ un pentagon. FEUERBACH-1827). FERRIOT. NEUBERG). si reciproc: un ¸ tetraedru care are bimedianele egale. astfel ¸ ı 1 ˆncˆ t H G = HG (L. a 9. (H. (K. ı a a 7. FEUERBACH-1827).

19 Orice tetraedru regulat este ortocentric. fie O un punct oarecare din interiorul tetraedrului. a PROPOZITIA 3. ı a¸ a a Indicatie: Vˆ rfurile tetraedrului se afl˘ pe sfera cu diametrul AD. iar α. Fie tetraedrul ABCD si a. a 11. B. a a 2. a c˘ rei raz˘ este egal˘ cu a treia parte a razei sfe¸ ¸ a a a rei circumscrise tetraedrului. GEOMETRIE IN SPATIU ¸ 10.84 ˆ CAPITOLUL 3. JACOBI). piciorul a aı ¸ ˆn˘ ltimii din vˆ rful A se afl˘ pe cercul circumscris triunghiului BCD. Aceast˘ sfer˘ ˆmparte segmentele ˆn˘ ltimilor cua aı ı a¸ prinse ˆntre vˆ rfuri si ortocentru ˆn raportul 2 : 1 (cea de-a dou˘ sfer˘ a celor ı a ¸ ı a a dou˘ sprezece puncte sau sfera lui JACOBI). γ. CDA.5 Probleme 1. d lungimile ˆn˘ ltimilor duse din vˆ rfurile A. BD. Centrul de greutate al unui tetraedru ortocentric si ortocentrele fetelor aces¸ ¸ tuia apartin aceleiasi sfere. Fie ABCD un tetraedru si unghiul φ al dreptelor AC. ¸ a 4. ˆ Intr-un tetraedru ortocentric mijloacele segmentelor ˆn˘ ltimilor cuprinse ˆntre ı a¸ ı vˆ rfuri si ortocentru apartin unei sfere cu centrul ˆn G. c. ¸ ı a¸ a C. β. DBA. a b c d 3. b. δ distantele ¸ punctului O la fetele BCD. D. a c˘ rei raz˘ este egal˘ cu a ¸ ¸ ı a a a jum˘ tatea razei sferei circumscrise (A. . ABC. S˘ se verifice c˘ ˆntr-un tetraedru cu muchiile AB ⊥ BD si AC ⊥ CD. S˘ se verifice egali¸ a tatea: 2AC · BD| cos φ| = |AD2 + BC 2 − AB 2 − CD2 |. ¸ 3. care se inter¸ a a secteaz˘ cu planul BCD dup˘ un cerc. S˘ se demonstreze: ¸ a α β γ δ + + + = 1. ˆ Intr-un tetraedru ortogonal ABCD suma diedrelor si a unghiurilor f˘ cute de ¸ a muchii cu fetele este egal˘ cu 12 unghiuri drepte.

Not˘ m cu a. sin A sin B sin C 85 .Capitolul 4 APLICATII ALE NUMERELOR ¸ ˆ COMPLEXE IN GEOMETRIE 4.1: Triunghiul ABC • Teorema sinusurilor ˆ orice triunghi ABC are loc relatia: In ¸ b c a = = = 2R.1 Elemente de trigonometrie aplicate ˆn geometrie ı Geometria este una dintre ramurile matematicii ˆn care trigonometria are aplicatii ı ¸ imediate. c lungimile laturilor unui triunghi ABC si cu R raza cercului cira ¸ cumscris triunghiului. Aici vom reaminti cˆ teva teoreme si relatii trigonometrice care folosesc la rea ¸ ¸ zolvarea triunghiului si vom prezenta unele aplicatii practice ale trigonometriei in ¸ ¸ topografie. A R b c ha O B a C Figura 4. b.

b.1) se obtin: ¸ ¸ ¸ b2 = a2 + c2 − 2ac cos B. 1. lc = cos . hb . ı a¸ a respectiv c. aha bhb chc = = . S= S= 3. b2 sin A sin C c2 sin A sin B a2 sin B sin C = = S= 2 sin A 2 sin B 2 sin C S = rp r este raza cercului ˆnscris ˆn triunghi. . hc sunt lungimile ˆn˘ ltimilor corespunz˘ toarele laturilor a. ı ı bc sin A ac sin B ab sin C = = . 2 2 2 unde ha . a+c 2 a+b 2 • Formule de calcul pentru aria S unui triunghi oarecare ABC. Observatia 4. • ˆ orice triunghi ABC are loc relatia: In ¸ la = 2bc A cos b+c 2 (4. 2 2 2 2. p(p − a)(p − b)(p − c). c2 = b2 + a2 − 2ab cos C.1) la fiind lungimea bisectoarei unghiului A.2) (4. S= 4.86 ˆ CAPITOLUL 4. p fiind semiperimetrul triunghiului. APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ • Teorema cosinusului ˆ orice triunghi ABC are loc relatia: In ¸ a2 = b2 + c2 − 2bc cos A. 5.1 Din relatia (4. ˆ mod analog putem calcula lungimile bisectoarelor celorlalte dou˘ unghiuri ale In a triunghiului: 2ac B 2ab C lb = cos .

1. • Distanta dintre dou˘ puncte inaaccesibile. ¸ a A B α C β γ Figura 4. abc . ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE APLICATE IN GEOMETRIE 87 6.3: δ D .ˆ 4. BC = a. 4. m(ACB) = C. Distanta ¸ a a ¸ ¸ de la A la B se calculeaz˘ folosind teorema cosinusului ˆn triunghiul ABC: a ı AB 2 = a2 + b2 − 2ab cos C.1 Aplicatii practice ¸ • Distanta dintre dou˘ puncte accesibile ˆntre care se afl˘ un obstacol. 4S S = 2R2 sin A sin B sin C.1. ¸ a ı a A b B a Figura 4. Prin m˘ sur˘ tori se obtin numerele AC = b. S= 7.2: C Pentru a calcula distanta de la A la B se alege un punct C din care se v˘ d punctele A ¸ a si B.

= sin α sin( π + φ) 2 Asadar ¸ AB = a sin α sin β . Alegem un punct accesibil si lucr˘ m ˆn planul ¸ a ı determinat de punctele A. ˆ triunghiul ACD. ¸ ı a ¸ a a Prin m˘ sur˘ tori se obtin numerele CD = a. cu¸ ¸ ¸ noscˆ ndu-i dou˘ laturi si unghiul cuprins ˆntre ele. a a ¸ ı • Determinarea ˆn˘ ltimii unui turn inaccesibil situat pe un deal. Prin m˘ sur˘ tori se ¸ a a A B α C φ β D Figura 4. m(EDB). B. AC = . m(ACB) = α. m(ADB) = β. sin(α − β) cos φ Din triunghiul ABC se obtine ¸ . BC = sin(α + β + γ) sin(α + β + γ) Distanta dintre punctele inaccesibile A si B se obtine din triunghiul ABC. sin β sin(α − β) AC AB . avem In AC a = . m(BCD) = β.4: obtin: ¸ CD = a. APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ Pentru a calcula distanta de la A la B se aleg punctele C si D din care se v˘ d ¸ ¸ a punctele A si B astfel ˆncˆ t distanta CD s˘ se poat˘ determina. m(ADB) = δ Din triunghiurile BCD respectiv ACD se obtin: ¸ a sin γ a sin(γ + δ) . a a ¸ m(ADC) = γ. ı a¸ Fie turnul marcat prin segmentul AB. m(ACB) = α. C.88 ˆ CAPITOLUL 4. Luˆ nd ˆnc˘ un punct accesibil D ∈ BC si not˘ m cu a ı a ¸ a E punctul de intersectie al verticalei prin A cu orizontala prin D.

La noi a a a a se utilizeaz˘ termenul propus ˆn 1821 la Ranchy: afix al lui M(x.4. Tot ˆn secolul al XV I−lea. Argand public˘ ˆn 1806 Essai sur une maniere de representer aı les quantites imaginaires ˆn care interpretarea geometric˘ a numerelor complexe este ı a intens utilizat˘ .R. NUMERE COMPLEXE 89 4. Gauss (1777¸ 1855). Gauss reprezinta numerele imaginare prin punctele unui plan ˆn raport cu un reper ortonormat. Wessel public˘ pentru prima dat˘ o interpretare geometric˘ a numerelor coma a a plexe ˆn 1799 la Copenhaga. Argand (1768-1822) si G. Astfel. Marele matematician G. ¸ a ¸ 2 cu i = −1. In a a a literatura de specialitate romˆ neasc˘ nu a fost precizat˘ aceast˘ denumire. se reuseste o reprezentare a numeIn ¸ ¸ ¸ relor imaginare cu obiecte matematice cunoscute. N. Wessel (1745-1818).y) pentru num˘ rul a ı a complex z = x + iy. foloseste ı ¸ √ simbolul −1 = i si adopt˘ denumirea de num˘ r complex.R.2. cu ocazia unor turniruri stiintifice. Fontana zis ı ¸ ¸ Tartaglia (1500-1557) g˘ seste formula de rezolvare a ecuatiilor de gradul al III-lea a ¸ ¸ care conduce c˘ tre numere imaginare. iar ˆn 1828 public˘ o teorie complet˘ a numerelor a ı a a complexe ˆn care foloseste diagrama Argand care este denumit˘ si interpretarea lui ı ¸ a¸ Gauss. a a √ ˆ secolul al XVI-lea. regulile de adunare si ˆnmultire din R. a aplicˆ nd elemente de teoria numerelor complexe. Dup˘ redescoperirea lucr˘ rii. F. a ˆ secolul al XIX-lea. S-a pornit de la ecuatia ¸ a a ¸ 2 x + 1 = 0 care nu admite r˘ d˘ cini reale. prin Gauss si Cauchy. a . Cardan utiliza ˆn mod formal simbolul −a cu a ∈ R. Geı a a a ometrul francez J. b ∈ R. aceast˘ a a a a lucrare a fost ignorat˘ . Gauss contureaz˘ ˆnc˘ din 1799 interpretarea geoaı a metric˘ a numerelor complexe. Lucrarea sa a fost descoperit˘ dup˘ o sut˘ de ani.2 Numere complexe Numerele complexe au fost introduse ˆn matematic˘ pentru a face posibil˘ rezolvarea ı a a unor ecuatii de gradul al II-lea care nu admit r˘ d˘ cini reale. ˆn lumea matematic˘ mondial˘ a a a ı a a ˆ devine preponderent˘ denumirea de diagram˘ Argand care se utilizeaz˘ frecvent. Descoperirea interpret˘ rii geometrice a numerelor complexe este legat˘ de matea a maticienii K. ˆ ¸ara noastr˘ Dimitrie Pompeiu (1873-1954) al˘ turi de Gheorghe Titeica si In t a a ¸¸ ¸ Traian Lalescu reprezint˘ marii matematicieni care s-au preocupat de geometrie. Mult timp. K. a 0 In ı √ pentru a descrie r˘ d˘ cinile ecuatiei x2 − 10x + 40 = 0 cu numerele 5 + −15 si a a ¸ ¸ √ 5 − −15 numite numere imaginare. F. Cauchy observ˘ c˘ nu¸ a a a a merele complexe pot fi obtinute aplicˆ nd asupra numerelor reale si a simbolului i. Observ˘ si concluzioneaz˘ c˘ ¸ ı ¸ a¸ a a numerele complexe pot fi scrise sub forma a + ib cu a. J. demonstrˆ nd teorema fundamentalˆ a algebrei.

atunci λ = −1. ecuatia cercului. λ=1. A2 puncte distincte din plan. Dac˘ P este mijlocul segmentului [A1 A2 ]. ı a a atunci: 1 λ zP = z1 − z2 . zB .3 Aplicatii ale numerelor complexe ˆn geometrie ¸ ı • ˆ artirea unui segment ˆntr-un raport dat. Imp˘ ¸ ı Fie A1 . zC . unde λ ∈ R. ¸ a 4. M C sunt laturile unui triunghi eventual degenerat poart˘ numele lui Dimitrie Pompeiu. zP = 2 Patrulaterul M1 M2 M3 M4 . astfel ˆncˆ t P A1 = λP A2 . APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ Problema dac˘ ABC este un triunghi echilateral si M un punct arbitrar ˆn planul s˘ u.90 ˆ CAPITOLUL 4. M B. Acesta o demonstreaz˘ atˆ t sintetic. a ı ı Afixul mijlocului unui segment. de afixe z1 si respectiv z2 si fie P un punct pe ¸ ¸ −→ − −→ − dreapta A1 A2 . Atunci centrul de greua a tate G al triunghiului are afixul zA + zB + zC . 1−λ 1−λ Formula reprezint˘ afixul punctului care ˆmparte un segment ˆntr-un raport dat. 4 este paralelogram dac˘ si numai dac˘ a¸ a z1 + z3 = z2 + z4 . Fie ABC un triunghi ale c˘ rui vˆ rfuri au afixele zA . A2 sunt puncte ˆn plan de afixe z1 si respectiv z2 . i = 1. ¸ a ¸ zG = Dac˘ A1 . Dac˘ P are afixul zP . realizˆ nd ˆnca o dat˘ legatura ˆntre geometrie a ¸ a ı a ı si algebr˘ . Rezult˘ c˘ cercul de centru A0 (z0 ) si raz˘ r are ecuatia a a ¸ a ¸ (z − z0 )(¯ − z0 ) = 0. z ¯ . • Centrul de greutate al unui triunghi. Din formula precea dent˘ se obtine: a ¸ z1 + z2 . 3 • Distanta dintre dou˘ puncte. unde punctele Mi au afixele zi . cˆ t si a a a a ¸ utilizˆ nd operatii cu numere complexe. a ¸ ı a lungimile M A. atunci lungimea segmena ı ¸ tului [A1 A2 ] este |A1 A2 = |z1 − z2 |.

z2 . z3 si a ¸ = ρε. k3 ∈ R cu k1 + k2 + k3 = 0 si k1 z1 + k2 z2 + k3 z3 = 0. M3 au afixe z1 . atunci m˘ sura unghiului a a orientat (ˆn sens trigonometric) M1 M2 M3 este ı z3 − z2 .3. atunci M2 M3 = ρ. k2 . atunci exist˘ k ∈ R cu M2 M1 = a a a −− −→ z1 − kz3 k M2 M3 . M3 au afixe z1 . a M˘ sura unghiului orientat M1 OM2 . m(M1 M2 M3 ) = min(α. a a ¸ ı Punctul P apartine dreptei A1 A2 dac˘ si numai dac˘ afixul s˘ u z verific˘ egalita¸ a¸ a a a tea: z2 − z1 z − z1 = (¯ − z1 ). M3 de afixe z1 . M2 . Pentru k = − k3 z1 − kz3 obtinem z2 = ¸ . respectiv z2 . M3 sunt coliniare. ¸ a Fie A1 . z2 respectiv z3 sunt coliniare dac˘ si numai dac˘ a¸ a exist˘ k1 . z ¯ z2 − z1 ¯ ¯ . M2 . M2 .ˆ 4. z2 respectiv z3 . O alt˘ form˘ a ecuatiei unei drepte ˆn C. Deci z2 = . 2π). unde ρ > 0. Dac˘ punctele M1 . 2π − α). z1 unde z1 . dreapta a A1 A2 reprezint˘ multimea punctelor din plan ale c˘ ror afixe z sunt de forma: a ¸ a z = (1 − λ)z1 + λz2 . ˆn sens trigonometric. a k1 1−k • M˘ surarea unghiului orientat. M2 . Atunci.fata de un reper cu originea ¸ ı ¸˘ ˆn O este: ı z2 m(M1 OM2 ) = arg . a 1−k Pentru k1 = 1. din k1 + k2 + k3 = 0 cu k2 = −k1 − k3 obtinem ¸ k1 (z1 − z2 ) = −k3 (z3 − z2 ). z2 sunt afixele punctelor M1 . λ ∈ R. adic˘ M1 . A2 . M1 M2 • Ecuatia dreptei care trece prin dou˘ puncte. m(M1 M2 M3 ) = arg z1 − z2 z3 − z2 Dac˘ punctele M1 . M2 . M3 sunt coliniare. ¸ Reciproc. ε = z1 − z2 cos α + i sin α cu α ∈ [0. dou˘ puncte distincte din plan de afixe z1 . (semidreapta OM1 se a ı roteste ˆn sens trigonometric peste semidreapta OM2 ). APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ 91 • Conditia de coliniaritate : ¸ Punctele M1 . adic˘ z1 − (1 − k)z2 − kz3 = 0. a ¸ −− −→ ˆ Intr-adev˘ r dac˘ M1 . k2 = 1 − k. k3 = −k obtinem concluzia. respectiv M2 .

COROLARUL 4. M2 . 1. 4. M1 M2 M3 M4 dac˘ si numai dac˘ a¸ a ∈ R∗ . z4 ) = • Ortocentrul unui triunghi. M4 sunt conciclice dac˘ si numai dac˘ raportul a¸ a anarmonic al afixelor lor este real. M3 M4 ) = arg z4 − z3 COROLARUL 4.92 ˆ CAPITOLUL 4. M3 . z3 − z2 z4 − z2 • Centrul cercului ˆnscris ˆntr-un triunghi ı ı . M4 . z4 − z3 • Punctele distincte M1 . Fie ABC un triunghi ˆnscris ˆntr-un cerc cu centrul ˆn originea O a sistemului carı ı ı tezian xOy. M˘ sura unghiului orientat (ˆn sens trigonometric) al dreptelor M1 M2 a ı si M3 M4 este: ¸ z2 − z1 . atunci punctul O are afixul o si are loc relatia: ¸ ¸ h + 2o = z1 + z2 + z3 .2 Dac˘ originea reperului cartezian nu este ˆn centrul cercului a ı circumscris triunghiului. M2 .3 Fata de un reper cu originea ˆn centrul cercului circumscris ¸˘ ı triunghiului ABC. distincte ˆn plan. adic˘ : a (z1 . M1 M2 ⊥ M3 M4 dac˘ si numai dac˘ a¸ a z4 − z3 z2 − z1 2. diferite de origine. APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ • Unghiul a dou˘ drepte a Fie punctele M1 .1 Dreptele M1 M2 si M3 M4 sunt: ¸ z2 − z1 ∈ iR∗ . M3 . i = 1. z2 . ˆ altimile AA1 . m(M1 M2 . Dac˘ afixele vˆ rfurilor triunghiului sunt z1 . COROLARUL 4. z2 . z3 pentru punctele A. z3 . 2 z3 − z1 z4 − z1 : ∈ R∗ . centrul cercului lui Euler are afixul: ω= z1 + z2 + z3 . B respectiv C a a atunci afixul ortocentrului este h si este ¸ h = z1 + z2 + z3 . BB1 si CC1 ale triunghiului sunt concurente ˆntr-un In˘ ¸ ¸ ı punct H care ˆndeplineste conditia vectorial˘ : ı ¸ ¸ a −→ − − → − − → − → OH = OA + OB + OC. cu afixele ı zi .

2 F˘ r˘ a restˆ nge generalitatea problemei putem considera c˘ originea sistemului ortoaa a a y A 1 [azA + bzB + czC ]. c. Folosind forma trigonometric˘ a celor aı a 3 afixe: zi = r1 (cos θ1 + i sin θ1 ). Calcul˘ m a 1 Im(z1 z2 + z2 z3 + z3 z1 ) = 2 1 1 1 = r1 r2 sin(θ2 − θ1 ) + r2 r3 sin(θ3 − θ2 ) + r1 r3 sin(θ1 − θ3 ) = 2 2 2 = SAOB + SBOC + SCOA = SABC . . 3 sunt afixele vˆ rfurilor triunghiului ABC. a Centrul I al cercului ˆnscris ˆn triunghiul ABC are afixul ı ı zI = • Aria unui triunghi Dac˘ zi . atunci: z1 z2 +z2 z3 +z3 z1 = r1 r2 [cos(θ2 −θ1 )+i sin(θ2 −θ1 )]+r2 r3 [cos(θ3 −θ2 )+i sin(θ3 −θ2 )]+ +r1 r3 [cos(θ1 − θ3 ) + i sin(θ1 − θ3 )]. CA.5: gonal de axe se afl˘ ˆn interiorul triunghiului. atunci aria triunghiului este: 1 SABC = Im(z1 z2 + z2 z3 + z3 z1 ). a+b+c O x B C Figura 4. b.3. 3. APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ 93 Fie ABC un triunghi ale c˘ rui laturi BC.ˆ 4. notat ˆn sens trigonomea a ı tric. AB au respectiv lungimile a. i = 1. i = 1.

R) este dreptunghic dac˘ si numai dac˘ ı ı a¸ a |a + b + c| = R.4 Triunghiul ABC este echilateral dac˘ si numai dac˘ a¸ a c = a + (b − a) unde π π + i sin . de unde |a + b + c| = |a| = R. Demonstratie. dac˘ triunghiul ABC este orientat ˆn sens invers a ı tric. dac˘ rotatia se efectueaz˘ ˆn sens invers trigonometric a ¸ aı COROLARUL 4.4 Teoreme clasice de geometrie demonstrate cu ajutorul numerelor complexe q. dac˘ |a + b + c| = R. atunci: z3 = z2 + (z1 − z2 ) unde = cos α + i sin α dac˘ rotatia se efectueaz˘ ˆn sens trigonometric sau = a ¸ aı cos(2π − α) + i sin(2π − α). cu unghiul drept ˆn A. dac˘ triunghiul ABC este orientat ˆn sens trigonomea ı 3 3 5π 5π + i sin . Triunghiul ABC ˆnscris ˆn cercul C(O. B. adic˘ (a + b + a a 2 2 2 R R R c) + + = R2 . C(c). APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ • Caracterizarea triunghiului dreptunghic. a a • Formula rotatiei ˆn complex ¸ ı Dac˘ punctul M3 (z3 ) se obtine printr-o rotatie cu centrul ˆn M2 (z2 ) si unghi α ∈ a ¸ ¸ ı ¸ [0. sau = cos 3 3 trigonometric = cos 4. atunci |a + b + c|2 = R2 . C sunt diametral opuse. ¸ Reciproc. unde A(a).e. ¸ a ı atunci B si C sunt diametral opuse. deci a b c (a + b + c) echivalent cu (a + b)(b + c)(c + a) = 0 adic˘ dou˘ dintre punctele A. ı . O prezentare sintetic˘ a acestor rezultate a fost f˘ cut˘ a a a ˆn primul capitol. 2π) a punctului M1 (z1 ).94 ˆ CAPITOLUL 4. 1 1 1 + + a b c =1 ˆ cele ce urmeaz˘ vom prezenta cˆ teva propriet˘¸i ale punctului si dreptei lui Nagel In a a at ¸ folosind numerele complexe. deci b = −c. B(b).d. Dac˘ triunghiul ABC este dreptunghic.

2 Punctul lui Nagel are propriet˘ ¸ile: ¸ at 1. Not˘ m afixul unui punct X oarecare cu zX .d. a PROPOZITIA 4. adic˘ v = a . Astfel VD zV = 1 zA + vzD 1 v v = zA + (p − b)zB + (p − c)zC . AF = p − b.4. F cu ¸ a ¸ semnificatii analoage. 1+v 1+v p−a a a Vom obtine o form˘ simetric˘ pentru paranteza paranteza p˘ trat˘ legˆ nd v astfel ˆncˆ t ¸ a a a a a ı a 1 v a = . punct pe care-l not˘ m cu N . D C = p − b. Punctul N pus ˆn evidenta de Propozitia 4.4) zN = [(p − a)zA + (p − b)zB + (p − c)zC ] . Not˘ m cu A mijlocul laturii (BC) si cu D.3) unde p este semiperimetrul triunghiului. E si respectiv C .4. BE . ı ¸ a Pe laturile (CA) si (AB) consider˘ m punctele B . ı ¸˘ ¸ PROPOZITIA 4. ¸ ¸ q. N H OI si N H = 2OI. F . E. Simetria acestei relatii face evident faptul c˘ punctul N este situat ¸ a si pe dreptele BE si CF . 1+k a Se obtin formule similare pentru afixele punctelor E . ¸ . Fie V un punct pe seg¸ AV mentul (AD ) determinat de raportul v = . deci DC p−b zB + kzC 1 = [(p − b)zB + (p − c)zC ].1 este punctul lui Nagel. G ∈ (IN ) si N G = 2GI. D a ¸ punctele de contact ale acesteia cu cercurile ˆnscris si A-exˆ nscris triunghiului dat. ¸ 2. E A = p − c.1 Dreptele AD . Sunt cunoscute (sau se deduc usor) urm˘ toarele relatii: ¸ ¸ a ¸ BD = p − c.3) avem k = zD = BD p−c = . CE = p − a. Atunci. p Demonstratie. F B = p − a.e. va avea afixul zN = p [(p − a)zA + (p − a b)zB + (p − c)zC ]. TEOREME CLASICE DE GEOMETRIE DEMONSTRATE CU AJUTORUL NUMERELOR COMPLEXE95 Fie ABC un triunghi oarecare. CF sunt concurente ˆntr-un punct N cu ¸ ı afixul: 1 (4. (4. ¸ Folosind (4. punctul de pe AD corespunz˘ tor acestei a p−a a p−a 1 valori a lui v. F.

1)Pentru afixele centrului de greutate G al triunghiului si al cen¸ ¸ trului cercului ˆnscris ˆn triunghi avem: ı ı zG = zA + zB + zC .3 Cercul ˆnscris ˆn triunghiul median A B C are centrul ˆn mijlo¸ ı ı ı cul S al segmentului (IN ).5) vom obtine: ¸ ¸ zG − zI = zN − zG = + zB + zC ) − + bzB + czC ) [(p − a)zA + (p − b)zB + (p − c)zC ] − p(zA + zB + zC ) = 1 2p(zA + zB + zC ) − 3(azA + bzB + czC ) 1 = .96 ˆ CAPITOLUL 4. 2 3 [(p − a)zA + (p − b)zB + (p − c)zC ] − p(zA + zB + zC ) 2 zG − zI 1 deci = ∈ R. ˆ acest caz stim c˘ zH = zA + zB + zC si vom avea In ¸ a ¸ zN − zH = zI − zO deci N H 1 p [(p − a)zA + (p − b)zB + (p − c)zC ] − (zA + zB + zC ) 1 2p (azA + bzB + czC ) = −2 ∈ R. q.d. de unde rezult˘ c˘ G ∈ (IN ) si |zN − zG | = 2|zG − zI |.4) si (4. centrul cercului circumscris triunı ghiului ABC. a 2) Alegem un sistem de axe cu originea ˆn O. OI si |zN − zH | = 2|zI − zO |. ¸ a Dreapta IN se numeste dreapta lui Nagel. .e. APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ A E C’ I G B D A’ B’ S N D’ E’ C Figura 4. ¸ PROPOZITIA 4.6: Demonstratie. adic˘ N H = 2OI. 3 1 3 (zA 1 p zI = 1 [azA + bzB + czC ] 2p 1 2p (azA (4.5) Din (4. a a ¸ zN − zG 2 adic˘ N G = 2GI.

2 ) ˆnscris ˆn triunghiul median cercul lui Spiecker. H3 . H4 ortocena trele triunghiurilor A2 A3 A4 .5 Probleme 1. S˘ se arate c˘ patrua a laterele A1 A2 A3 A4 si H1 H2 H3 H4 sunt congruente. iar cercul ¸ r C(S. A B = si p = p . Evident B C = . ı ı PROPOZITIA 4. Pentru punctul lui Nagel N al triunghiului A B C avem ¸ zN = = 1 [(p − a )zA + (p − b )zB + (p − c )zC ] = p = 1 zB + zC zA + zC zB + zA a +b +c = 2p 2 2 2 1 [(b + c)zA + (a + c)zB + (b + a)zC ] 4p 1 zB + zC zA + zC zB + zA (p − a) + (p − b) + (p − c) = p 2 2 2 1 = (azA + bzB + czC ) = zI . p fiind semi¸ ¸ 2 2 2 2 perimetrul triunghiului median.e. Atunci afixul centrului cercului ˆnscris ˆn triunghiul ı ı median este: zI = 1 2p a b c zA + zB + zC 2 2 2 = Pe de alt˘ parte a 1 1 1 1 zS = (zI +zN ) = (azA + bzB + czC ) + [(p − a)zA + (p − b)zB + (p − c)zC ] = 2 2 2p p 1 1 [(2p − a)zA + (2p − b)zB + (2p − c)zC ] = [(b + c)zA + (a + c)zB + (b + a)zC ] 4p 4p Ca urmare. A3 A4 A1 .4. zI = zS si deci I coincide cu S. 4. PROBLEME 97 a b c 1 Demonstratie. Demonstratie.d. A1 A2 A3 .4 Centrul I al cercului ˆnscris ˆn triunghiul ABC este punctul lui ¸ ı ı Nagel al triunghiului median A B C . = Punctul S mijlocul segmentului (IN ) se numeste punctul lui Spiecker. H2 . Fie A1 A2 A3 A4 un patrulater inscriptibil.e. C A = .d. q. 2p deci N coincide cu I. ¸ . A4 A1 A2 . Se noteaz˘ cu H1 .5. ¸ q.

atunci dreptele O1 O3 si O2 O4 sunt perpendiculare. Dac˘ pe laturile unui patrulater oarecare ABCD construim ˆn exterior p˘ trate a ı a de centre O1 .98 ˆ CAPITOLUL 4. CDP. BCN. ¸ . APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ 2. ¸ 3. S˘ se arate c˘ patrulaterele ABCD si a a ¸ M N P Q au acelasi centru de greutate. DAQ. Pe laturile patrulaterului convex ABCD se construiesc ˆn exterior triunghiurile ı echilaterale ABM. O4 . O2 . O3 .

¸ ¸˘ [4] Traian Lalescu. Editura Tehnica. Gheorghe Isvoraanu. 1990 99 . Bazele a ¸ ¸ rationamentului geometric. Sebastian Anita. Sebastian Anita. 1986. Marcel Chirita. Bucuresti. 1998. Editura Apollo. a ¸ ¸ ¸ Editura Academiei RSR. Editura Academiei RSR. Craiova 1993.Bibliografie [1] Dan Brˆ nzei. 1983. Editura Teora. Constantin Cocea. Geometria triunghiului. Planul si spatiul euclidian. Vladimir Broskov. [5] Liviu Nicolescu. Probleme practice de geometrie. ¸ [2] Dan Brˆ nzei. Eugen Onofras. Geometria patrulaterului. [3] Ion Chitescu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful