P. 1
Atitudini3 Online

Atitudini3 Online

|Views: 37|Likes:

More info:

Published by: Morariu Iuliu-Marius on Mar 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/21/2012

pdf

text

original

Sections

  • Comunismul a puit în România câteva mori unde să fe măcinat
  • Este sfârşitul anului 2008 şi cei mai mulţi dintre Mărturisitorii care au
  • De la căderea ofcială a comunismului ca sistem politic au trecut aproape
  • Prin forcepsuri din pântecele mamei şi prin felurite chirurgii de urâţire a
  • POCĂINŢA e singura noastră scăpare. Căci am greşit cu toţii la cer şi
  • Dumnezeul tău ca bine să-ţi fe ţie şi ca vreme îndelungată să faci pe
  • Evangheliei mai presus decât toată grija veacului prezent şi ar f căutat să
  • Dacă ne vom cinsti Mucenicii şi Mărturisitorii Ortodoxia va deveni iarăşi
  • Europeană ne tragem! E foarte
  • Eu uite ce vă spun: Biserica a dat
  • Să-ţi iei ce nu-ţi convine. Şi toată
  • Dar catolicii au schimbat crucea…
  • Nu este o întrebare grea dar este auzită greu. Ce teolog poate să-ţi spună
  • slăbesc cu ei. Dar eu nu sunt decât un mic preoţaş
  • haina morţii. Şi haina morţii înseamnă să mori
  • Mă gândeam în dimineaţa
  • Sfânta Fecioară Maria a băgat de seamă că mesenii nu mai au vin şi s-
  • Iar El a primit aceste cuvinte de la Maică drept poruncă şi a poruncit să I
  • Se aducă şase vase mari de trei vedre pe care să le umple cu apă. Apoi El
  • Toma şi-a dat seama că e o dilemă
  • Maicii Domnului
  • Aţi venit de hram aici ca să ascultaţi o Liturghie? La mănăstirea Nicula
  • Asta este esenţa şi raţiunea prezenţei frăţiilor voastre în număr atât de
  • - Ce este aici?
  • - O mănăstire
  • - Dar ce e mănăstirea?
  • - Dar cine-i Maica Domnului?
  • - Cum de nu ştii?
  • - Atunci zi măcar „Tatăl nostru”
  • Domnului. Şi-a zis el: ce să-i arăt Maicii Domnului? Rugăciuni nu ştiu
  • Eu l-am urmărit tot timpul pe
  • Fie ca lacrima Maicii Domnului să fe pentru voi lacrimă de mângâiere şi
  • Dumnezeu pentru cei ce şi-au
  • Belşug de mucenici a înghiţit
  • Justin o numeşte altar sfânt al
  • De ce nu sunt cinstiţi martirii din
  • Dorind să se reîntâlnească cu
  • Părintele Justin împreună cu un
  • Nu e nevoie să spunem mai mult decât a spus frumuseţea acestui acatist
  • Făgăraşului şi a fost împuşcat tot în numele şi jertfa Mântuitorului nostru
  • Dumnezeu să vă binecuvinteze şi vă mulţumesc tare mult pentru osteneala
  • Medicii au rămas uimiţi pentru că nu mai găsiseră nici o urmă de cancer
  • Dumnezeu va face minuni. L-a
  • Un preot cu o evlavie deosebită la Sfnţii din temniţa Aiudului mi-a
  • Un alt preot avea Sfnte Moaşte de la Aiud acasă; s-a trezit într-o zi cu
  • Euro şi mută-te de aici! Dându-şi seama repede cu cine stă de vorbă le-a
  • Uneori vin oameni bolnavi care nu
  • De exemplu un tânăr avea o boală
  • Odată a venit un părinte de la
  • Timişoara şi mi-a spus că mama
  • Au dat-o cu untdelemn şi şi-a
  • O femeie din Aiud avea dureri
  • A fost un grup de sârbi cu evlavie la martirajul românesc din temniţele
  • 1. Acest femur a fost rupt şi s-a lipit fără îngrijire medicală. Ar f trebuit
  • 2. Acesta îşi păstrează frele de păr inclusiv cu piele carbonizată. Deci este
  • 4. Aici se vede limpede cum a fost împuşcat; vedeţi o gaură de glonţ şi în
  • 5. Acesta a fost tăiat cu pânză de circular pe viu
  • 6. Sfântul acesta are încă fre de păr pe cap
  • 7. Acesta după dantură are maxim 28 de ani. Acesta a avut infecţie la
  • 8. Acesta şi-a păstrat carnea între vertebre
  • 10. Tibie deformată şi refăcută fără îngrijire medicală
  • 11. Acestea două aparţin aceluiaşi sfânt, uitaţi-vă la asemănarea perfectă
  • 12. Asta este mărturia coastei căreia i-a fost băgată suliţa în inimă. Nu
  • Aiudul… este temniţa spiritualităţii tineretului nostru; acolo este
  • Mişcarea aceasta a tineretului de
  • Primii doi ani din Aiud au fost pentru mine cea mai liniştită perioadă din
  • Aici am descoperit cu adevărat taina vieţii duhovniceşti. Aici am învăţat
  • Paraclisul Maicii Domnului. Aici am învăţat să mă rog şi frumuseţea acelei
  • Dumnezeu să moară mucenici acolo ajunseseră cu adevărat la un stadiu
  • Sfântul sau martirul este eroul neamurilor. Nu ne interesează pe noi
  • Păi unde mai e adevărul? Aceşti tineri au murit pentru un adevăr creştin
  • Biserica s-a integrat „perfect”
  • Ei încearcă să-L ucidă pe Hristos din sufetele noastre. Însă nu vor reuşi
  • Mărturisirea nu au făcut-o numai
  • Bineînţeles că dacă ai o pregătire
  • Bucureştiul şi nu ştiam unde să
  • Dumnezeu a vrut aşa ca să-mi facă
  • - acum erau vreo patruzeci-cincizeci de oameni în spatele meu. Şi atunci
  • Lăcătuşu. Am pus iarăşi capul pe sicriu şi m-am rugat; înainte însă iarăşi
  • Eu le-am mişcat. Am pus mâinile mele pe mâinile lui
  • Mâinile mele erau pe mâinile lui şi am văzut că mâinile lui nu mai erau reci
  • Spunea cineva că a vorbit cu el şi am rămas atunci foarte gânditor: cum
  • Vă rugaţi lui ca unui sfânt? Faceţi rugăciuni către părintele Ilie?
  • Toată viaţa şi-a închinat-o lui
  • Dumnezeu
  • A murit în închisoare. L-au omorât
  • A murit în chinuri. A fost cel mai
  • Toţi am început să murmurăm şi nu prea aveam de gând să intrăm în
  • Bălan îl prezintă astfel pe părintele Ioan Negruţiu: „S-a născut în satul Borşa
  • Bucureşti (1940 – 1942) şi a fost
  • Seminarul Teologic Special din
  • Scopul fnal era bine defnit: exterminarea lentă a insului prin anularea
  • («habet et pax coronas suas»)
  • Pe care vrei să mă aşez? Pe cea din dreapta sau pe cea din stânga?» Şi
  • Iisus mi-a răspuns: «Nu mai au semnifcaţia pe care au avut-o oarecând
  • Părintele Ioan Negruţiu a ales să ducă o viaţă de mucenicie. Visul pe
  • Homunculii descendenţi din maimuţe ocupă România. Elita culturală şi
  • Succubuşi şi incubuşi invadează
  • După infamul scandal al informatorilor trimişi la Berlin cu ICR-Tour şi
  • Biserica Ortodoxă Română. Amintim aici că Biserica Rusă a canonizat
  • Harnicul detractor al Bisericii Ortodoxe susţine că „aceste persoane nu au
  • - nu ne dusese încă la Arad - un maior de la procuratura militară. Şi a
  • Ciucului - Dumnezeu să-i dea sănătate sau să-l ierte dacă nu mai trăieşte
  • M-am făcut bine şi puteam merge a lucru. Între timp auzisem eu printr-o
  • Sigur că da
  • Dumnezeu. Lucram vara atâta ca să-mi ajungă pentru iarnă şi pentru
  • Natalia şi zice. „Cât e astăzi?” „15 ianuarie e astăzi”
  • Pe la 9 s-au deschis uşile larg. De-acum se lecuise
  • Gheorgiu-Dej de regiunea autonomă. I-au spus
  • Morse şi cu cana
  • Puneai căniţa la perete şi ascultai tot ce se întâmplă
  • N-am vrut să mai am de-a face cu ungurii şi am
  • Dintre colegele mele de facultate sunt singura care am rămas pe poziţie
  • Am văzut pământul deschizându-se şi înghiţind închisoarea. Pământul şi-
  • Nu erau toţi acolo. Unii erau cu voi. Hristos era
  • Durerile de astăzi îi apasă mai tare
  • Iar cicatricele par de nevindecat:
  • Ce l-au făcut pentru oameni
  • Că încă sunt de faţă
  • Cu o încordare de care nu ţinem seama
  • Să îi scăpăm de exilul din care
  • Nici Dumnezeu nu ne forţează a-i scăpa
  • Să uităm jertfele din Decembrie
  • Să dăm foc ziarelor de atunci
  • Să avem linişte!
  • E singura posibilitate de a uita
  • S-au sacrifcat câţiva martiri
  • Dacă am ţine minte am f somaţi
  • De cadavrul sângerosului „atunci”
  • Să trăim altfel
  • Sfâfâfntului Ioan Botezătorul? Din
  • Trăim într-o lume prigonitoare de
  • Botezătorul. Trăim într-o lume
  • Ioan Botezătorul l-ar mustra pe
  • Sfântului Ioan Botezătorul cu un cuvânt care pe unii îi surprinde: „A
  • Iată cât de tare se tem păcătoşii de cei care mărturisesc cuvântul lui
  • Irodiada care a poruncit ca trupul proorocului să fe aruncat - şi atunci
  • Irodiada: nu cumva a înviat proorocul? Căutând Irod cu Irodiada capul
  • Să ne dăm seama că şi după moartea lor sfnţii Bisericii îi înfricoşează
  • Dumnezeu a rânduit astfel încât capul Sfântului Ioan Botezătorul să nu
  • Ioan datorită mulţimii de minuni care se făceau acolo. Însă văzând cum
  • Dumnezeu - cum a avut cu secole în urmă grijă de capul Sfântului Ioan
  • Era lumânarea pe care sfântul
  • Serafm de Sarov i-o dăduse unei
  • Din afarea moaştelor Sfântului
  • Săi. Şi aşa cum s-a găsit capul
  • Ce s-a întâmplat după afarea capului Sfântului Ioan Botezătorul? A fost
  • Sfântului Ioan Botezătorul. I-au dat să ducă aceste sfnte moaşte pentru
  • Gândindu-ne că acest cap al Sfântului Ioan Botezătorul l-a speriat pe
  • De ce a fost trimis în lume Sfântul Ioan Botezătorul? Doar ca să anunţe
  • Sfântul Ioan Botezătorul ne arată că cine vrea să fe al lui Dumnezeu
  • Trebuie să mustri păcatul find gata să mori pentru mărturia pe care o
  • Ioan şi dorea să-l omoare şi nu putea. (Fiţi atenţi de ce nu putea Irodiada
  • Cine l-a omorât pe Sfântul Ioan Botezătorul? Chiar cel care îl socotea
  • Salomeei: „Cere de la mine orice vei vrea şi voi da ţie”. Şi s-a jurat ei că:
  • Botezătorul”!
  • Daţi-vă seamă că această lume în care trăim astăzi e gata să ceară capul
  • Cei puţin credincioşi vor spune: „a cerut mai puţin”. Părintele Nicolae
  • Să fm sinceri cu noi înşine şi să ne dăm seama de
  • Aşa citim în Pateric despre un părinte care era
  • Botezătorul s-a făcut pildă miilor şi milioanelor
  • Sunt unii care zic: „trăim astăzi vremuri grele. Ereziile
  • Voloţk îl mustra în faţă pe mitropolitul homosexual
  • Scripturii şi a Sfnţilor Părinţi. Iată ce scrie Sfântul
  • Zosima. Iar el (adică mitropolitul) a pornit împotriva
  • Sfntei Scripturi şi a Sfnţilor Părinţi; şi ceea ce este
  • - e bine sau nu să-i înfruntăm pe eretici? Iar cei ce
  • Mitropolitul îi clevetea pe aceştia în faţa marelui
  • Câţi oare dintre noi suntem gata să primim temniţa
  • Dacă vrem să purtăm în inimile noastre Tăierea
  • Capului Sfântului Ioan Botezătorul trebuie să
  • Creştinii slabi în credinţă îl considerau pe părintele
  • Hristos
  • Dar pe vremea Sfântului Iosif creştinii care nu
  • Am să închei referirea la Sfântul Iosif de Voloţk
  • Când mulţi îl iubesc pe Sfântul Siluan Athonitul
  • - şi ce frumos vorbeşte sfântul Siluan despre
  • Studitul care dă mărturie clară împotriva ereticilor
  • Iosif de Voloţk: „Să spunem acum despre încă o
  • (erezia că nu avem voie să-i mustrăm pe ierarhii eretici) răspundem: Dacă
  • Antonie ucenicilor săi să nu aibă nici un fel de părtăşie cu meletienii sau
  • Popovici! Că şi dacă s-ar aduna sinod care ne-ar îndemna să lepădăm
  • Aş mai spune chiar că un urmaş al Sfântului Ioan Botezătorul este chiar
  • Părintele Iustin Pârvu este un om care ani şi ani de zile a mers pe calea
  • Sarov voia să facă o comparaţie); câţi creştini sunt astăzi în Rusia? Şaizeci
  • Ilie a avut Dumnezeu şapte mii de bărbaţi care nu şi-au plecat genunchii
  • Să nu fe teamă că suntem puţini! Dumnezeu este cu noi! Să nu ne fe
  • Pentru că unii dintre cei care bat astăzi cu pumnul în piept şi spun mâine
  • L-a mărturisit pe Hristos muceniceşte
  • Ci pentru văzduhul tău liber de mâine
  • Ci ca să aduni chiuind pe tăpşane
  • Dumnezeu să ne ajute să mergem pe calea măr-
  • Convertirea mea la ortodoxie a început într-o zi în care aveam ca ascultare
  • Apostol Pavel. Era o descoperire de-a dreptul
  • Inchiziţiei la care se referea documentul era
  • 22-lea şi Clement al 6-lea au condamnat şi
  • Pavel era sub orice poruncă papală. Independenţa activităţii sale apostolice
  • Pune-le deoparte şi rezumă-te la a urma învăţăturile Bisericii şi nu deveni
  • Citind articolele recomandate cu înţelepciune
  • Biserica „nu este decât o monarhie absolută”
  • Oamenii care refuză să-i recunoască această autoritate sau nu i se supun
  • Biserica pe care a construit-o Domnul şi pe care au organizat-o Apostolii
  • Natura Bisericii se poate înţelege din ceea ce ne spune Sf. Scriptură şi nu
  • Scriptură şi din Tradiţia întregii Biserici.”
  • Această scrisoare n-a făcut decât să-mi întărească părerile în loc să le
  • Totuşi nu m-am oprit aici. Deja o apucasem pe un drum care nu-mi
  • Foarte corect scrie şi episcopul Maren: „Ar f fost mai aproape de adevăr
  • Importanţa şi rolul episcopilor în Biserica Catolică nu este mai mult
  • Bisericii”
  • Inchiziţiei”
  • Dar pot oare preţioasele lucruri ale sufetului să poată f păstrate în
  • Dumnezeu ca un dumnezeu”
  • Adevărate cuvinte scria şi Bernard de Clairvaux despre Papă: „Nu există
  • Răzbunarea fanatică pe care mi-o
  • Papei în ceruri”
  • Ortodoxie suferiseră importante evoluţii de la începutul odiseei mele
  • Interesul pentru ortodoxie creştea
  • Biserica Ortodoxă. Aceste vederi părtinitoare prezentau ortodoxia ca pe
  • Patriarhului Fotie drept mamă”
  • Când am început sa corespondez cu un respectat membru al Ierarhiei
  • Ortodoxiei. Respectatul ierarh a remarcat şi el coincidenţa în scrisorile
  • Ortodocşii din Vest nu sunt deloc susceptibili de prozelitism. Numai
  • Ortodoxă este profundă şi pur evanghelică şi că ortodocşii sunt singurii
  • Dinspre partea Ortodoxă m-au sfătuit să mă debarasez de poziţia
  • De atunci încolo mi-am dat seama că simpatia pe care mi-o arătaseră
  • Aşa că nu m-am mai simţit singur în faţa atât de puternicului catolicism şi a
  • Bisericii Ortodoxe şi cu care mă simţeam în comuniune de credinţă
  • Ortodoxie fără să recunosc Adevărul decât chiar la sfârşit
  • Nu mai este nevoie să spun că într-o asemenea atmosferă de căldură şi
  • Spun aşa: Biserica Ortodoxă are responsabilitatea şi datoria ca în orice
  • Biserica Ortodoxă
  • Recent am citit un articol cum că CMB ar număra mai mult de 350 de
  • Aş adăuga că exista infuenţe
  • Singurul lucru pe care-l putem face
  • Bisericii Ortodoxe să discute cu neadevărul?
  • Tocmai pentru că se încearcă formarea unei baze de date unice şi
  • Aşa cum ştim că se folosesc majoritatea invenţiilor tehnologice şi
  • Sigur că Dumnezeu vede eforturile noastre de a ne păstra Luişi. Avem şi
  • 1. Ai plecat din România. N-ai
  • Ai plecat şi nu-ţi place “acolo”:
  • Posteşti! Eşti fanatic. Da’ totuşi cum de n-ai barbă?! Că domnul Pleşu
  • Cred că o mare parte a chietiştilor
  • Hristos care e botezul. Dar nu e sacerdot în virtutea faptului că e cetăţean
  • De aceea deci nu ni se cere să fm sfnţi că să ducem
  • Nu e adevărat că trebuie să fi sfânt dacă vrei să
  • Toţi ar trebui să vrea să se mântuiască. Dar pentru
  • A nu te implica politic pe motiv că trebuie mai întâi
  • E viaţă normală. Creştinul trebuie să facă politică
  • Rezistenţa religioasă antico-
  • Una dintre cele mai răspândite forme de protest ale creştinilor o constituiau
  • Moartea lui Stalin a generat o nouă mişcare a cre-
  • Deoarece însă autorităţile nu reacţionau la sutele
  • Populaţia îşi exprima atitudinea negativă faţă de
  • Ortodoxe Ruse de pe lângă Consiliul de Miniştri
  • O parte din cler care în 1940 şi-au pus mari speranţe
  • Varlaam (cu numele mirean Mihail Guriţă). În 1940
  • Explicaţia dată de autorităţi a fost următoarea: „Este vorba de ordinul
  • Prin hotărârea menţionată mai sus urma să fe
  • Nouă zile şi nouă nopţi şi-au apărat locuitorii din
  • Daniţă şi Gheorghe Porcar. Au fost arestaţi stareţa
  • Un rol aparte în mişcarea de rezistenţă îi revine
  • Una dintre victimele regimului comunist a fost
  • Canada. Limba rusă nu o posed bine. Toată familia
  • Rezistenţa creştinilor a determinat autorităţile
  • Cine nu va zice despre tine că e lucru nebunesc
  • Elisei a tămăduit cu sare curgerile cele neroditoare ale Ierihonului ca unul
  • Fiindcă ai spus că sminteală se socoteşte pentru iudei ceea ce s-a spus în
  • Ai zis: „De ce nu a fost osândit de către
  • Domnul slavei la lumină. Vă
  • Filă de Filocalie scrisă cu sânge şi dascăl iscusit al rugăciunii lui Iisus ai
  • Dumnezeul cel viu în deşertul
  • Aliluia!
  • Am auzit sfătuirea ta plină de înţelepciune: „În
  • Dumnezeu: Aliluia!
  • Dumnezeu ai răbdat chinuri muceniceşti când
  • Aliluia
  • Vrând să ne trezeşti din amorţeala
  • Celui ce te-a chemat în Împărăţia Sa: Aliluia
  • Hristos Îl slăveşti;
  • Sfântul Dimitrie pe Nestor tu i-ai
  • Dumnezeu să ne dea putere să punem început bun mântuirii noastre
  • Apoi se citeşte această
  • Dumnezeu darul dreptei socoteli. Pe cei căzuţi în păcate ajută-i să se
  • Dumnezeu curajul de a semăna cuvântul Evangheliei acolo unde trebuie

ATITUDINI

01

ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE
Mai cumplit încă, slugile sistemului bolşevic au rămas în noul sistem şi au compromis aproape tot ce putea da nădejde celor care au aşteptat o via" ă întreagă o schimbare în bine, iar de aproape 20 de ani pun proteze de invalizi, obligatorii, tuturor celor care ar trebui să crească liber şi " resc, mutilând mai departe su" etele noilor genera" ii de români.

ÎNApoI lA HrIsTos şI lA sfINţII săI
Monahul filotheu Comunismul a puit în România câteva mori unde să fie măcinat creştinismul românilor; Piteşti, Aiud, Gherla, Jilava, Canalul, Sighet, sunt numai câteva nume care din păcate celor mai mulţi dintre noi le spun prea puţin. Se vorbeşte de 200.000 de români care au intrat în aceste mori ale diavolului şi care au dat mărturie despre Viaţa cea veşnică ce

îi însufleţea. Jertfa lor pentru Hristos şi pentru popor – care, în sine, este şi el tot creştin – a fost primită în ceruri şi poate cea mai frumoasă metaforă a acestui adevăr sunt versurile insuflate de Duhul Sfânt ale celor care au trecut prin iadul pământesc al închisorilor comuniste; Radu Gyr, Nichifor Crainic, Virgil Maxim, Aurel Ciurunga, Valeriu Gafencu şi alţii ca ei au fost cei prin care Duhul a scris o nouă imnografie a Bisericii, a Bisericii celei vii, luptătoare şi pătimitoare. Temniţele comuniste, destinate a fi concasoarele sufletului românesc, au fost schimbate de toată suflarea Mucenicilor şi Mărturisitorilor dintre ziduri şi garduri cu sârmă ghimpată în arene ale sfinţeniei, în adevărate mănăstiri pline de Viaţă. Afară, dincolo de zidurile închisorilor, au fost două feluri de oameni: cei care i-au avut exemplu pe Sfinţii din închisori, făclii vii în bezna veacului, şi ceilalţi, care au slujit sistemului bolşevic. Este sfârşitul anului 2008 şi cei mai mulţi dintre Mărturisitorii care au ieşit din temniţele comuniste au plecat la Domnul. Au lăsat mărturii scrise sau vorbite despre lupta românilor împotriva comunismului, a oamenilor împotriva diavolului, a Vieţii împotriva morţii celei veşnice. De la căderea oficială a comunismului ca sistem politic au trecut aproape 20 de ani, dar comunismul e încă viu prin sufletele românilor. Mai cumplit încă, slugile sistemului bolşevic au rămas în noul sistem şi au compromis aproape tot ce putea da nădejde celor care au aşteptat o viaţă întreagă o schimbare în bine, iar de aproape 20 de ani pun proteze de invalizi, obligatorii, tuturor celor care ar trebui să crească liber şi firesc, mutilând mai departe sufletele noilor generaţii de români. Radiografia

02

ATITUDINI

sufletului românului de astăzi este imaginea unui infirm dublu mutilat: Prin forcepsuri din pântecele mamei şi prin felurite chirurgii de urâţire a sufletului de la naştere până la moarte. Uniunea Sovietică a fost înlocuită cu o altă uniune, mai feroce, mai dornică de stăpânire, Uniunea Europeană, globalistă, care, spre diferenţă de cea veche, dă legi şi recomandări (obligatorii) popoarelor din noul lagăr. Pentru prima dată în istoria României, ţara este dată în mâinile unei puteri străine fără luptă şi fără vreo rezistenţă de orice fel. Şcoala,

Şi cine ne este nouă astăzi tată şi mamă, afară de pă­ rin" ii pe care ni i­a lăsat Domnul? S" n" ii închiso­ rilor comuniste ne sunt nouă, Creştinilor de azi, tată şi mamă. Fără jertfa lor, bisericile şi mănăstirile pe care unii s­au străduit prin compromisuri să le " ină deschise ar " rămas veşnic închise, aşa cum se întâmplă pretutindeni în apusul Europei, ori chiar mai aproape de noi, la sud de Dunăre.

Armata, Biserica, structurile de rezistenţă văzută a acestui popor, au fost transformate în noile lagăre de reeducare a sufletului românesc. Între învăţământul comunist şi cel european este o singură diferenţă, aceea dintre o prăpastie şi un adânc fără de fund. Armata a intrat şi ea în malaxor şi nu doar că nu oţeleşte firea românilor (cum nici armata comunistă nu a vrut să o facă), ci perverteşte şi ce a mai rămas întreg, vrând a fi o adunătură de Iude învăţate să se vândă pe puţin şi să execute orbeşte ordine criminale, în mâinile câtorva necunoscuţi pentru care expresia „interes naţional” reprezintă lucrul cel mai abominabil posibil. Biserica a fost făcută şi ea, astăzi, prin învăţământul şi ierarhii săi, o fabrică de apostaţi şi de iubitori de argint. Desigur, dacă aşa stau lucrurile, puţinii dintre noi care recunosc această imagine se întreabă precum tânărul bogat din Evanghelie: „Învăţătorule bunule, ce voi face ca să moştenesc viaţă veşnică?” (Mc. 10:17). Desigur, ne va răspunde Domnul: Împliniţi Legea. Şi dacă noi i-am fi spus că aceasta ne-am străduit să facem în toate zilele vieţii noastre, El ne-ar fi iubit şi ne-ar fi zis să vindem tot ce avem şi să dăm la săraci, ca să avem comoară în cer, apoi să ne luăm crucea şi să-I urmăm. Din fericire pentru noi, strămoşii au făcut aceasta cu vârf şi îndesat, în multele secole în care de la vlădică la opincă Legea Domnului era lucrul cel mai de preţ, în care mila şi milosârdia erau lucrate de toţi românii, în care suferinţele crucii noastre se purtau cu bărbăţie şi copiii învăţau de la părinţi pildă vie de mântuire a sufletului, de urmare a lui Hristos. Dar noi, astăzi, ce vom face? Mai este vreo scăpare? Poate că sufletele

ht a ig a yr re D iire DĂ stt OD O op ăs VO C ănă -V -V U U M TRU TR TR PE PE PE

ATITUDINI

03

ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE
Pentru prima dată în istoria României, " ara este dată în mâinile unei puteri stră­ ine fără luptă şi fără vreo rezisten" ă de orice fel. Şcoala, Armata, Biserica, structurile de rezisten" ă văzută a acestui popor, au fost transformate în noile lagăre de reeducare a su­ " etului românesc. Între învă" ământul comunist şi cel european este o singură diferen" ă, aceea dintre o prăpastie şi un adânc fără de fund.

moarte ar întreba: Unde este Hristos astăzi? Însă Domnul nu încetează a striga către noi, cei surzi şi împietriţi: Adame, unde eşti? POCĂINŢA e singura noastră scăpare. Căci am greşit cu toţii la cer şi înaintea Domnului. Iar între faptele pocăinţei noastre, una, aceea de a ne cinsti Părinţii, care a fost cea mai trecută cu vederea până azi, suntem datori să o împlinim degrabă. A zis Domnul, după ce ne-a poruncit ce datorii avem către El: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta în chipul pe care ţi l-a poruncit ţie Domnul

Dumnezeul tău ca bine să-ţi fie ţie şi ca vreme îndelungată să faci pe pământul pe care Domnul Dumnezeu ţi l-a dat ţie” (Dt. 5:16) Şi cine ne este nouă astăzi tată şi mamă, afară de părinţii pe care ni i-a lăsat Domnul? Sfinţii închisorilor comuniste ne sunt nouă, Creştinilor de azi, tată şi mamă. Fără jertfa lor, bisericile şi mănăstirile pe care unii s-au străduit prin compromisuri să le ţină deschise ar fi rămas veşnic închise, aşa cum se întâmplă pretutindeni în apusul Europei, ori chiar mai aproape de noi, la sud de Dunăre. Fără ei, fără jertfa lor, astăzi n-ar fi existat această ţară şi poate că limba română ar fi fost facultativă, aşa cum din păcate o înţeleg mult prea mulţi dintre românii de peste Prut. Fără jertfa lor, obişnuinţa capului plecat în faţa sabiei ar fi făcut din noi carne de tun, măturătura, gunoiul şi lepădătura întregii lumi, aşa cum singuri vrem să fim astăzi. Doar ei, prin sângele lor, prin pătimirile lor, au reuşit aici, prin pătimirile lor, şi dincolo, în faţa tronului ceresc, să scrie istoria pe care noi ne-o ştergem cu atâta râvnă. O Biserică vie, care îşi cinsteşte Mucenicii şi Mărturisitorii, ar fi sădit în sufletele copiilor dragostea de Dumnezeu şi iubirea aproapelui, ar fi deschis ochii sufletului spre adevărata cunoaştere, care le-ar fi înflorit şi înmiresmat sufletele. O Biserică în care sângele şi pătimirile din închisori nu s-ar fi trecut cu vederea ar fi trezit jertfelnicia în sufletele tuturor celor chemaţi să apere ţara în care trăim şi ne-ar fi dat înapoi pe fraţii pe care politicienii de azi i-au uitat peste graniţele ei. O Biserică ce şi-ar fi cinstit Martirii ar fi făcut curat în propria ogradă, iar pe clericii căzuţi din credinţă, pe cei care au slujit mamonei şi puterii vremelnice a veacului,

aşa cum ar trebui să fim. să fie pildă tuturor zicând: Să nu faceţi ca noi! O astfel de Biserică ar fi pus Fericirile Evangheliei mai presus decât toată grija veacului prezent şi ar fi căutat să vieze. Dacă ne vom cinsti Mucenicii şi Mărturisitorii Ortodoxia va deveni iarăşi una şi se va stinge erezia filetistă. în Mai cumplit încă. obligatorii. Căci o Biserică vie. unde este fratele tău. Dacă astăzi nu ne întoarcem către ei şi către pilda jertfei lor. loc să ceară Domnului să îşi cerceteze Via. nu o adunătură de instituţii bisericeşti care pun steagul naţional deasupra Sfintei Cruci. căci ne va rămâne nouă un singur răspuns. mutilând mai departe su" etele noilor genera" ii de români. stingând toate ereziile şi păgânismele. Ei. ci lumea întreagă să o întoarcem către El. Doamne. Avel? ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE . curăţind Via Domnului de buruieni şi de uscături (oare nu pentru aceea lupii cei noi îmbrăcaţi în haine de oaie zic: Doamne. tuturor celor care ar trebui să crească liber şi " resc. În cele din urmă. recunoaşterea şi cinstirea muceniciei Sfinţilor din închisori ne-ar fi scăpat de înghiţirea europeană şi de globalizarea cea ucigătoare de suflete. în făclia de unde să lumineze tuturor calea spre Adevăr.04 ATITUDINI i-ar fi înlăturat de pe scaunele Apostolilor şi din amvoanele bisericilor şi le-ar fi găsit loc în liniştea mănăstirilor ca să-şi plângă păcatele. Ei. ar fi schimbat istoria şi ar fi pătruns peste tot pe unde era nevoie de Dumnezeu şi prin jertfa Sfinţilor ar fi dat dovadă de adevărul Evangheliei. iar de aproape 20 de ani pun proteze de invalizi. Dacă ne vom cinsti Mucenicii şi Mărturisitorii vom putea nu doar noi să ne întoarcem la Hristos. nicidecum nu ar fi propovăduit moartea ecumenistă. punând Credinţa Apostolică. Noul Israel. aducându-ne aminte că suntem un singur Neam. mâine nu va mai fi. când Dumnezeu ne va întreba: Caine. Neamul Creştin. slugile sistemului bolşevic au rămas în noul sistem şi au compromis aproape tot ce putea da nădejde celor care au aşteptat o via" ă întreagă o schimbare în bine. pe exact aceia pe care cei mai mulţi dintre noi îi aşteaptă să ne aducă lumina întunericului în care ei zac. ar fi căutat să se întoarcă la Canoanele Apostolilor şi ale Părinţilor. aşteaptă să fim iarăşi vii. caută din cer şi vezi şi cercetează lumea aceasta. O Biserică vie ar fi dat viaţă întregii lumi. cu Hristos împreună. Sfinţii. adică Biserica?). aşteaptă de la noi să ne lepădăm de moartea în care zăcem. să dea mărturie de Adevăr. Ortodoxă. întorcând către Hristos pe cei ce stau astăzi în latura şi în umbra morţii.

predica.ATITUDINI 05 ht ig a yr e DĂ D D tir OD O O op s VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE sUMAr 06/Cu o MoARtE toţi SuntEM oARt oAR AR untEM untEM DA DAtoRi. neamt telefoane/ 0788 729 140.com tipar/ Autograf . Sorin Radu. Maria Ștefanescu. ­ interviu cu Părintele Arsenie Papacioc AR ARtolo 10/Cuvânt Al ÎPS BARtoloMEu An AnAniA zitA 12/ zitA 12/vizitA PăRintElui JuStin PâRvu lA MănăStiREA AiuD Rvu Rvu lA REA o 16/ CânD oASElE voRBESC JER F 20/AiuDul – JERtFă Şi SFinţiRE interviu cu P..ro a ayout/ Dtp/ Dan ichimescu Prelucrare foto/ Atelierul de grafică corectură/ Ștefan Ruxanda fotografie/ tomoaki Minoda. Seraphim. 0723 241 568 e­mail/ office@atitudini. Jud. comuna Poiana teiului.Mircea Platon nţ nţA ligio ligioAS 74/REziStEnţA REligioASă A AntiCoMuniStă Din BASARABiA ­ Monahia gudiila Corman 78/EPiStolE­ Sfântul isidor Pelusiotul CA 82/ACAti 82/ACAtiStul noului MuCEniC v vAlERiu gAFEnCu g Redactor/ Fundatia Petru voda & Editura Crigarux Colaborator/ Dan Puric layout/ Ciprian isac ­ Atelieruldegrafica..atitudini. Danion vasile BR BRăţi Fântul Av Fântul PAvE 52/ÎMBRăţiŞânD PE SFântul PAvEl ­ o cutremurătoare convertire SPRE RilE Ril il tui v 64/DESPRE iSPitiRilE ACEStui vEAC ­ interviu cu P.S. Călin Piescu laurian Țoța adresă/ Fundatia Petru voda. Episcop de ottawa E Ext 70/PREtExtE PEntRu A nu FACE niMiC. Justin Parvu 24/SFinţi Din ÎnChiSoRi PăRintElE iliE lăCătuŞu ­ mărturii lăC ăCătu 28/SFinţi Din ÎnChiSoRi PăRintElE ioAn nEgRuţiu o oA l lA tA tA 32/PlAnEtA hoMunCuliloR iCR Si CnSAS ­ victor Roncea MAR 34/ FEMEi MARtiRE ­ interviu cu Monahia Pangratia Mureşan 40/CAt 40/CAtEDRAlE Cu SFinţi În zEghE A proza R Rt 42/DESPRE CuRAJul MăRtuRiSiRii JER JERtFElniCE .com web/ www.

aceasta este cea mai gravă pedeapsă pe care a dat-o Biserica – anatematizarea. Crezul a fost schimbat. ni se spune în ultima vreme de către înalţi prelaţi că nu mai avem voie să folosim cuvintele eretic. AlTA-I eCUMeNIsT vâNDUT Interviu cu părintele Arsenie papacioc Părinte Arsenie.06 ATITUDINI CU o MoArTe ToţI sUNTeM DATorI. Care trebuie să fie atitudinea noastră de mărturisire? Cum pot fi nişte oameni simpli. unirea cu Satana şi intrarea în iad de pe pământ. nu de milogi. eroi? Nu trebuie multă teologie ca să fii erou. la toate sinoadele ecumenice. Să avem o poziţie de eroi. Iar ăştia au atacat Filioque. care nu cunosc dogmele şi nu ştiu cum să apere adevărul. Anatema ştiţi ce înseamnă? Despărţirea de Dumnezeu. la sfânta noastră Biserică ortodoxă. Şi peste tot a anatemizat patriarhi şi alţi oameni din Biserică şi peste tot în istoria Bisericii au fost astfel de exemple. pentru că preferă să fie milogi decât eroi. dacă a schimbat crezul şi s-a umplut tot Occidentul de infailibilitatea papală acum vrea să se reverse şi în tot Răsăritul? Eu uite ce vă spun: Biserica a dat anatematizare pe toţi care n-au respectat nişte lucruri. cum vi se pare lucrul acesta? Uite. de fapt – şi sărmanii oameni nu ştiu nimic. ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE . căci după învăţătura catolică Sfîntul Duh ar fi nepot al lui Dumnezeu – ei asta mărturisesc în Crez. parcă de la Uniunea Europeană ne tragem! E foarte grav cuvântul eretic. DAr UNA-I orToDox să MorI. domnule. papistaş şi că ar trebui să redefinim dogmele ca să ne aliniem şi noi constituţiei Uniunii Europene. nu poate să fie rătăcire în învăţătura creştină… Şi cu ce să înlocuim cuvântul eretic? Parcă noi am făcut cuvântul acesta! L-au făcut Sfinţii Părinţi şi cine atacă problemele de dogmă cade în erezie. trebuie cu multă fermitate să spui simplu: noi nu ne facem eretici. care caută să afle adevărul. Noi rămânem la crezul nostru. iar papa nu cu mult timp în urmă a declarat că singura biserică este biserica catolică… O mare greşeală tactică din punctul lor de vedere… Cum să zic. Ce au zis Sfinţii Părinţi. acela-i adevărul pe care-l credem şi noi.

Ce teolog poate să-ţi spună să faci crucea altfel. Dar nu se poate nici fără cruce. Nu este o întrebare grea dar este auzită greu. crucea – toată înălţimea Tatălui. ortodocşii? Ca să creăm o unitate între noi. Nu trebuie să căutăm noi mucenicia. nu era aşa de grozavă. toată adâncimea Fiului şi toată lăţimea Sfântului Duh – aceasta este invocarea Sfintei Treimi. cădem anatemei. Voi nu vă daţi seama. trebuie să ne aşezăm pe relaţie de poziţie cu veşnicia. prin sinoadele ecumenice. dar n-a zis ca ei. Şi toată frumuse" ea învierii Mântuitorului. dacă n-ar fi fost crucea. asta nu este o problemă grea. înger de sus de ar fi şi dacă ne învaţă altfel decât ne învaţă Evanghelia şi Sf. dar una-i ortodox să mori. Adevărul trebuie apărat. cât este de grav să faci altfel decât a hotărât Biserica. eu sunt ortodox şi nu am încredere în papistaşii ăştia. Şi toată frumuseţea învierii Mântuitorului. Şi ştii ce înseamnă cruce? Să-ţi iei ce nu-ţi convine. argumentul suprem este că cu o moarte toţi suntem datori. nu are cum fi. Nici Mântuitorul nu a vrut să ia crucea. ca asta are o semnificaţie. dar aşa. Să spunem aşa: nu. cercetând adâncul canoanelor. nu era aşa de grozavă. Deci suntem în starea de efervescenţă. şi nu de Crezul fixat la sinoadele ecumenice? S-au gândit ei la 1054 să schimbe hoţeşte Crezul! Păi ei au fost daţi anatemei şi rămân aşa până când revin la aceste adevăruri. Întâi e muncă şi apoi roada muncii. . Mărturisirea noastră trebuie să constea în adevăr. Mântuitorul a zis să nu facem noi schimbări de dogme cum ne vine nouă pe chelie. adică de mărturisire. Cum să creăm o atitudine la nivel de mase atunci când este multă dezbinare şi între noi. La catolici nu ştiu dacă mai fuge dracul de cruce. atunci sunt şi eu cu tine. să asculţi de cutare. atunci vom crea şi unitate. Dacă îţi zice cineva: întovărăşeşte-te cu mine! Să te gândeşti mai întâi: Dar tu cine eşti? Dacă te închini ca mine ortodox. Întâi e muncă şi apoi roada muncii. nu avem dreptul să ascultăm. alta-i ecumenist vândut. Dar catolicii au schimbat crucea… că se temeau că nu cumva să mai fie ceva din practica ortodoxă. că oricine ne-ar porunci. Dacă vom acţiona în conformitate cu canoanele şi învăţăturile Părinţilor.ATITUDINI 07 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Şi ştii ce înseamnă cruce? Să­" i iei ce nu­" i convine. domnule. dacă ascultăm mai mult de părerile organizaţiilor mondiale de azi. dacă n­ar " fost crucea. Părinţi. E limpede. dar dacă i-a dat-o a luat-o şi n-a mai lepădat-o. însemnările şi subînsemnările lor.

tot între catolici sunt. Ce ascultare trebuie să facem noi faţă de episcopii compromişi? Dragii mei. Dar la Roma credeţi că e numai catolicism? Acolo e şi masonerie. ori rămâi sub pat. eu aici nu-l ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE . Şi pisica care era aflată sub pat. ca să existe o rezistenţă creştină. Dar întotdeauna era în sinod câte un sfânt care să povăţuiască poporul credincios şi oamenii se luau după el… Nu trebuie să căutăm care este sfânt şi care nu. dar El a biruit. Nu împăratul sau patriarhul este cel mai mare. Ne-a dat Dumnezeu lingură nu ca să o ducem la urechi. Ăsta-i dracul. Şi cei mai mari duşmani ai catolicismului. ai numai două variante. a zis: Nu. acesta-i viermele care roade ortodoxia. ori te sui în pat.08 ATITUDINI Cum vedeţi situaţia actuală în care Sinodul BOR a trecut cu vederea aşa de uşor problema împărtăşirii mitropolitului Nicolae Corneanu la grecocatolici şi numai singur IPS Bartolomeu Anania a opus rezistenţă şi nici un alt ierarh nu l-a urmat? Nici pe Hristos nu l-a urmat nimeni. ci adevărul prezentat smerit. eu am drept de moştenire. în ierarhia bisericească credinţa e cea mai înaltă. te roade şi te macină. domnule. Am primit un telefon de la cineva care îmi spunea că a căzut din pat şi mă întreba ce să facă. Aşa şi Anania a biruit. Deci mai trebuie şi un pic de scandal. asta Dumnezeu o ştie. pentru că adevărul. Şi eu i-am zis: Domnule. Adică ne-au minţit o dată cu greco-catolicii la anul 1700 şi aşa vor şi acum. adevărul este numai unul. acesta e de fapt fundalul. Smerenia este cea mai mare. Şi s-a făcut scandal prin sinoade şi adevărul a ieşit lămurit. Nu vă păcăliţi. mai ales în problema de fotogra" e din " " a de penitenciar credinţă. Pentru că sunt oameni care văd adevărul. Lor nu le convine să ştie adevărul. ţine Biserica în frunte ca să poată cuceri şi ademeni pe mulţi.

În momentul când aperi adevărul deja eşti pe tine cu haina morţii. Şi atunci dracul vine şi-ţi spune: uite vino la noi. dar dacă până la urmă ne bagă. Pentru că de acum urmează să mă ajute Hristos. primesc. Voi nu vă daţi seama ce durere ai când eşti un om vândut. te păcăleşte uşor. eu am făcut tot ce mi-a stat în putinţă. spune că dacă înger de sus vă va învăţa altceva. pentru că în pat este născut. Eu n-aş vrea să fim în foc. de târg. Mai spovedesc şi pe alţi ierarhi şi dacă nu fac ce le-am zis şi nu ţin adevărul până la capăt. Acum sunt semne de sfârşit de veac şi dracul vrea să schimbe adevărul. nu suntem noi vinovaţi. Nu vă păcăliţi. Smerenia este cea mai mare. de L-au jupuit. e toată Biserica. Şi haina morţii înseamnă să mori pentru adevăr. nu-l dă nimeni jos. Că avem impresia că murim. mai degrabă. Dar să ştiţi că nu poţi să aperi adevărul dacă nu te-ai îmbrăcat în haina morţii întâi. o cam slăbesc cu ei. .ATITUDINI 09 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Dragii mei. Aveţi ocazia să fiţi acel unul. te asigur că nu te mai deranjează nimeni pe veci. nu împăratul sau patriarhul este cel mai mare. Mai bine să arzi în foc decât să zici ca duşmanul. E nevoie de diplomaţie în biserică? Ce diplomaţie!? E nevoie de ţigănie. Şi aşa greco-catolicii au fost foarte catolicizaţi. vă daţi seama. ci adevărul prezentat smerit. Nu vă temeţi. Deci mai trebuie şi un pic de scandal. în ierarhia bisericească credin" a e cea mai înaltă. această grozavă figură. Încă o dată vă spun: adevărul poate fi la unul singur. Dar în pat doar nu poate să stea. dar să ţineţi administraţia de noi. Nu e numai o fracţiune din Biserică. tată. adică adevărul. Mântuitorul n-a cedat cu nici un chip şi nu o să ajungem la marea cinste în care a fost El. Să acceptaţi să muriţi. Frumuseţea întâlnirii noastre nu mai există. pentru că neadevărul în care ei trăiesc îi mustră pe dedesubt. ca să existe o rezisten" ă creştină. să nu mai vezi. Pe Bartolomeu Anania îl spovedesc şi el este unul din cei care mai ţin adevărul şi nu o să cedeze. Adevărul trebuie apărat în întregimea lui. căci cu atât mai puternic vei fi. Dacă nu accepţi lucrul acesta. Acesta e sistemul – ca să te amorţească. dracul prinsese momentul. că unii vor să fie ortodocşi şi să mai stea şi la o cafea sau la masă cu ereticii. acolo e Biserica. Cine a biruit: cel care a fost lovit sau cei care loveau? Apostolul Pavel. Să se suie în pat. şi să fii fericit că eşti singur. de L-au băut. Exact ca greco-catolicii – închinaţi-vă ca voi. dar nu murim. Nu vă jucaţi cu adevărul. de acum Hristos va birui întru mine. anatema să fie. Nu este lucru mic în viaţă răul cel mai mic. de L-au umilit. Bine. Dar eu nu sunt decât un mic preoţaş care vrea să moară în culcuşul acesta creştin. Şi mi se pare mie că sunt mai mulţi mireni decât călugări care îmbracă haina morţii. Adevărul e unul. Şi s­a făcut scandal prin sinoade şi adevărul a ieşit lămurit. Şi dacă unul singur ţine adevărul.

în miezul de pâine. a avut vecini. sfinţii mucenici în cete. Şi mă gândesc: iată. anume. dar ea a fost o fiinţă socială. jos viii şi morţii care s-au pomenit. De peste cincisprezece ani ne întâlnim aici. Ioan Botezătorul. deci tot ce poate face o gospodină la casa ei. dar într-o imensă singurătate. Iisus e unul din Treime. ierarhii în cete. a gătit. Şi mă întrebam: oare poate să fie o singurătate a Maicii Domnului? Tot din Sfânta Scriptura ştim că Maica Domnului a avut o viaţă socială. prAzNICUl ADorMIrII MAICII DoMNUlUI MNUlUI MNUlUI Despre TeologIA sINgUrăTăţII În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh Iubiţi credincioşi. a fost ocrotită o vreme de bătrânul Iosif. prieteni. şi-a crescut Fiul în Nazaretul Galileii. ca părtaşă la nuntă. de-a dreapta într-un spaţiu care e numai al ei. şi câte ceva din Sfânta Tradiţie. Mă uitam şi astăzi pe Sfânta Masă unde avem Sfântul Disc şi unde în pâine. la mănăstirea Nicula şi. a avut rude. există ceata viilor şi ceata morţilor. mama Sf. pentru că despre ea noi ştim din Sfânta Scriptură destul de puţin. ceata ctitorilor. îngerii sunt în cete. Şi de fiecare dată mă întreb ce aş putea să mai spun nou despre Maica Domnului. a fost invitată şi Maica Domnului. În centru este Isus Hristos. o are pe Maica Domnului. a măturat casa. printre care pe Elisabeta. pentru că ea ne este încredinţată ca ocrotitoarea noastră. poate că era rudă mai ht ig a yr e DĂ D D D D tir OD O O O O op ăs VO C ănă -V -V -V -V -V U U U U U M TRU TR TR TR TR TR PE PE PE PE PE PE . este imaginată simbolic Împărăţia cerurilor. lA NANIA. sfinţii cuvioşi în cete. Apoi sunt cetele sfinţilor şi ale îngerilor. de fiecare dată. ca nuntaşă. Aşa se explică faptul că atunci când s-a întâmplat o nuntă în Cana Galileii de pe malul lacului Tiberiada. Ca orice femeie. Noi prin credinţa şi evlavia noastră am ridicat-o la acest spaţiu al singurătăţii. Mă gândeam în dimineaţa aceasta să teologhisesc despre Maica Domnului şi.10 ATITUDINI CUvâNT Al Îps BArToloMeU ANANIA. vă ţin câte un cuvânt de învăţătură. lA NANIA. despre teologia singurătăţii. Numai Maica Domnului este singură într-un spaţiu care este numai al ei. a ţesut pânză în război.

pe Filip şi pe Natanael… Aşadar. se petrecea doar la trei zile după ce i-a chemat în apostolat pe Filip şi pe Natanael. şi încă un vin de cea mai buna calitate. Apoi El a binecuvântat apa care s-a prefăcut în vin. Nu la lipsa vinului. Ştim de la Evanghelia lui Ioan că la un moment dat în timpul ospăţului de nuntă.. iar Natanael când a auzit din gura lui Filip că cel vestit de Moise şi de profeţi este unul. . deci tot ce poate face o gospodină la casa ei. dragii mei. Dar El e la începutul misiunii Sale. a prefăcut apa în vin. atunci începuse să-şi adune ucenicii şi ştim din Evanghelie că abia atunci izbutise să adune pe patru dintre ei. ea a chemat pe cei care serveau la masă şi le-a spus: „Faceţi tot ceea ce vă va spune El”. ceasul Meu încă n-a venit”. adică ceasul Lui. Iar El a primit aceste cuvinte de la Maică drept poruncă şi a poruncit să I Se aducă şase vase mari de trei vedre pe care să le umple cu apă. La . că nu mai au vin”. Asta a pri­ ceput­o şi Sfântul Apostol toma. ci la umilinţa la care ar fi fost supuşi pentru faptul că intrau în gura lumii. era un orăşel mic aproape nebăgat în seamă . tocmai acela fusese în cantitate mică şi s-a isprăvit. a salvat demnitatea săracilor care aveau nunta prin a o asculta pe maica Sa. deci specifică nunţii. i-a atras atenţia Fiului ei: „Uită-Te. a fost ocrotită o vreme de bătrânul iosif. a gătit. pescari. Încă nu devenise personaj public. demnitatea”.„de acolo să iasă profetul anunţat de Moise?” Aşadar pe acest fond psihologic Iisus începea apostolatul. din Sfânta Scriptura ştim că Maica Domnului a avut o via" ă socială. a măturat casa. pentru a le salva demnitatea. dar nu atunci. şi abia după ea a fost invitat Fiul ei. ci că este Fiul lui Dumnezeu. era hotărât să facă o minune. a " esut pânză în război. Cum să explici? taina este crezută. nu explicată. Iubiţii mei. Şi atunci a săvârşit minunea. mama Sf. momentul de a face minunea. a râs şi a spus: „Auzi. Deci a fost invitată. pe care l-a gustat nunul şi i-a atestat public calitatea. ioan Botezătorul. ci doar cu privirea I-a spus din ochi: „Ai milă de ei.ATITUDINI 11 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Maica Domnului este o taină. Iisus avea intenţia să-şi arate dumnezeirea spre a-i convinge pe ucenici că nu e un simplu învăţător. din Nazaret! Din Nazaret poate ieşi ceva bun?” Nazaretul n-avea nici un fel de faimă. Fiule. am hotărât să nu mai vorbesc despre teologia singurătăţii. în pace. fără să mai aştepte încuviinţarea Lui. Ar fi zis clevetitorii: „Aţi văzut? Prăpădiţii ăia ne-au chemat la nuntă şi n-au ce să ne pună pe masă”. şi au să se facă de râs pentru că nu şi-au omenit nuntaşii. a avut rude. că rugăciunea Maicii Domnului pe lângă Fiul ei este în stare să schimbe chiar şi o hotărâre a lui Dumnezeu. şi­a crescut Fiul în nazaretul galileii. care după înviere nu credea. Care a venit împreună cu câţiva ucenici. Sfânta Fecioară Maria a băgat de seamă că mesenii nu mai au vin şi sa gândit la cei din familia care făceau nunta. singura femeie care a fost în acelaşi timp şi fecioară şi maică. pornind de la băutură.. a avut vecini. atât de puternică este mijlocirea ei către Fiul ei şi către Tatăl Dumnezeu. De aici concluzia. şi. printre care pe Elisabeta. Maica Domnului. Salvează-le vrednicia. s-a gândit la necazul acestor oameni care vor fi obligaţi să suporte umilinţa vreme îndelungată. Ioan. Ca orice femeie. îndepărtată sau vecină cu nuntaşii. Mai cu seamă când era vorba de vinul care “veseleşte inima omului” şi care întreţine veselia la o nunta. cu atât mai mult cu cât la această nuntă şi prezenţa Lui la ea. Iisus din Nazaret. Şi a spus: „Lasă-mă. Iar ea I S-a uitat în ochi şi nu L-a mai rugat cu cuvinte. mamă. pe Petru. Şi atunci a cerut proba tactilă: „vreau să văd coasta şi rănile. Şi. în gura satului. prieteni. sunt oameni săraci. să pun eu degetul să le simt”. El a priceput: era invitaţia maicii Sale ca El sa săvârşească atunci o minune.

să pun eu degetul să le simt”. Dragii mei. şi am zis: iată care poate fi tema predicii mele de astăzi. ca prin orice altă ştiinţă. Cum să explici? Taina este crezută. ca un omagiu pe care-l aduceţi Maicii Domnului. că ea e singura fiinţă de pe lume. ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE . singura femeie. Credem în taină şi în virtutea acestei credinţe. care după înviere nu credea. Aţi venit să vă spovediţi? Duhovnicii sunt aici în fiecare zi la dispoziţia fiecăruia. cam agramate. în fiecare an. Dilema era următoarea: dacă este real. singura femeie. Maica Domnului este o taină. Poate că fără s-o ştiţi aţi venit să participaţi la Sfânta Liturghie prin cântarea care se numeşte chinonic şi care de data aceasta este o cântare populară simplă: „Am venit. Aşa şi la Maica Domnului: cum să explici prin teologie. şi le cântaţi aici cu această evlavie. Tomo. care a fost în acelaşi timp şi fecioara şi mamă? N-ai cum. cam se repetă. sau dacă vreţi această suită de cântece care fac parte din folclorul nostru religios. că ea e singura " in" ă de pe lume. aşa cum sunt ele. Credem în taină şi în virtutea acestei credin" e. sânt foarte lungi. Dar Toma şi-a dat seama că e o dilemă fără ieşire. cam primitive. ca prin orice altă ştiin" ă. singura femeie care a fost în acelaşi timp şi fecioară şi maică. Asta a priceput-o şi Sfântul Apostol Toma. dacă nu este real. am ascultat şi de data aceasta cântarea pe care aţi rostit-o şi pe care în fiecare an o cântaţi împreună cu părintele Roman. cum de se lasă pipăit? Şi n-a mai ajuns cu degetul coasta lui Iisus pentru că I-a căzut în genunchi. ca în orice teologie. nu explicată. dar şi în virtutea unui sentiment de iubire faţă de Maica Domnului.12 ATITUDINI Dincolo de logica teologică a prevalat credin" a necondi" ionată. care a fost în acelaşi timp şi fecioara şi mamă? n­ai cum. Dar. nu le cunoaştem autorii. se moştenesc din generaţie în generaţie şi se cântă mai ales aici. se ridică semne de întrebare şi încurcături. sunt anonime. Toată problema lui era dacă trupul Lui este real sau este doar fantomatic. Iisus i se arată şi I se oferă: „Hai. cam redundante. dar şi în virtutea unui sentiment de iubire fa" ă de Maica Domnului. Aşa şi la Maica Domnului: cum să explici prin teologie. Aţi venit de hram aici ca să ascultaţi o Liturghie? La mănăstirea Nicula este Liturghie în fiecare zi. cam necioplite. Sunt impresionante prin simplitatea lor. urma urmei nici nu cred că există o teologie. ci credincios”. deşi avem capitole în teologia noastră. cum de a intrat înăuntru prin uşile încuiate? Iar dacă este fantomatic. iar în Biserica Apuseană există un compartiment special care se numeşte Mariologie. Acest cântec. Şi atunci a cerut proba tactilă: „Vreau să văd coasta şi rănile. şi nu fi necredincios. adu degetul încoace şi pune-l în coastă. adică teologia Maicii Domnului. spunând: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!” Dincolo de logica teologică a prevalat credinţa necondiţionată. dar sunt produsul evlaviei populare.

. şi tu să ne vezi pe noi cu necazul pe care-l avem. „Am venit.Dar cum. la urma urmei nici nu cred că există o teologie. să te-asculte cineva. nu m-a învăţat nimeni.Ce este aici? . iar în Biserica Apuseană există un compartiment special care se numeşte Mariologie. nu „maică”. cu sine măgarul cu samarul lui cu încărcătura./ Că noi suntem fiii lacrimilor tale. se ridică semne de întrebare şi încurcături.Păi uite aşa: noi suntem călugări. şi e pentru prima dată când văd şi alţi oameni decât baciul meu de la stână. Daca ţi-l spunem în gând.Păi./ Să-ţi spunem necazul pe care-l avem. am hotărât să nu mai vorbesc despre teolo­ gia singurătă" ii. ne vei ajuta să ieşim din impas şi din singurătate aşa cum i-ai ajutat pe cei de la nunta din Cana Galileii. poate să te şi ajute. să te defineşti pe tine ca fiu al lacrimilor Maicii Domnului! Ce mamă scumpă ai în această lacrimă care ţi-a dat ţie naştere tu. măicuţă”. ca în orice teologie. şi ei îi aducem rugăciuni cu deosebire. cam pe la amiază. măicuţă. nu să „te” mai vedem.O mănăstire. foarte apropiată de inima omului. adică teologia Maicii Domnului. să-ţi verşi focul. măicuţă. fără să ai capul împuiat cu teologie. să ne mai vedem. . la nişte prieteni.Nu ştiu nici „Tatăl nostru”. iată. să pierim pe cale. „Nu lăsa.Dar cine-i Maica Domnului? . . dar ai credinţa în tine şi evlavia sfântă care preţuieşte mult! Dragii mei. ducem o viaţă de rugăciune.Cum de nu ştii? . să ne mai vedem”. credincios simplu.” Auzi. să ţi-l spunem cu cuvinte sau fără cuvinte. deşi avem capitole în teologia noastră. şi tu-l pricepi. . soseşte acolo un tânăr cioban care avea.Păi. am fost botezat. da` nu ştiu rugăciuni. măicuţă.Păi.” Asta este esenţa şi raţiunea prezenţei frăţiilor voastre în număr atât de mare aici la mănăstirea Nicula. Şi nu ştiu ce să fac aicea în mănăstirea asta a voastră. la un moment dat. ci „măicuţă”. dar eu sânt crescut în munte şi e prima dată când ies în lume pentru că m-a trimis baciul la târg ca să vorbesc cu-n negustor care cumpără lână. . adică noi să te vedem pe tine cu ochii sufletului. folosind acest diminutiv. . tu nu ştii? Nu eşti creştin? . Dar.Dar ce e mănăstirea? . cum te duci la o rudă. avem în biserică o icoană a Maicii Domnului care este sprijinitoarea noastră. poate să-ţi dea un sfat. Şi ciobanul cel tânăr este primit în curte de către un călugăr şi intră în vorbă. Aţi venit la Maica Domnului nu ca la sfinţirea singuratecă în teologia ei. Nu vă imaginaţi câtă cuprindere au aceste două simple versuri: „am venit. .Păi.ATITUDINI 13 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE iubi" ii mei. ci aţi venit ca la o veche cunoştinţă. ci să „ne” vedem. ce să faci! Ce fac toţi: intră în biserică la icoana Maicii Domnului şi spui şi tu nişte rugăciuni. Şi ciobanul zice: .Atunci zi măcar „Tatăl nostru”. mi-am adus aminte de o istorioară care se păstrează în tradiţia mănăstirească a creştinătăţii răsăritene: „Era o mănăstire undeva la poalele muntelui şi. . ca să-ţi spui necazul: uite ce mi s-a întâmplat.

într-un fel scârbit. Dacă arhiepiscopul Iaşilor a deschis o colectă pentru cei din Nordul Moldovei şi Bucovinei. ca un flăcău. şi pentru tot ceea ce veţi trăi în continuare în această sfântă mănăstire închinată Maicii Domnului. zicând melodia în gând şi îngânând-o. tropăind podeaua cu picioarele. duduind. şi a plecat. că dacă-mi place mie. Dragii mei. pălăria lângă ciomag.Nu. nu! nu vă atingeţi de el. noi de la centrul parohial al Clujului am iniţiat o colectă pentru fraţii noştri ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE . vreau să folosesc acest prilej pentru a vă aminti că în primăvara aceasta multe părţi din ţara noastră. şi a jucat până a ostenit. Să-l dam afară! Dar stareţul. ci să-i cântaţi Maicii Domnului. chiuind. să aveţi sentimentul acesta în viaţa voastră şi în visele voastre: că aţi plecat cu o mângâiere de la mâna Maicii Domnului prin care v-a mulţumit pentru prezenţa voastră aici. a început să joace bătuta. Şi şi-a adus aminte că ce-i place mai mult pe lume era să joace bătuta. Şi pentru că veni vorba de Maica Domnului şi de mila ei pentru cei săraci şi năpăstuiţi. este mai bun decât noi toţi la un loc”.Uite. blestematul ăsta de păgân.O.14 ATITUDINI Auzi. credincios sim­ plu. neştiutorul acesta. Eu l-am urmărit tot timpul pe această fereastră. în special cele nordice. dar ai credin" a în tine şi evlavia sfântă care pre" uieşte mult! . ne-a pângărit biserica. aţi venit aici nu să jucaţi. tare. A pus ciomagul jos pe podea. care era un bătrân cu viaţă sfântă. Şi ciobanul a intrat în biserică şi s-a ploconit în faţa icoanei Maicii Domnului. să te de" neşti pe tine ca " u al lacrimilor Maicii Dom­ nului! Ce mamă scumpă ai în această lacrimă care " i­a dat " ie naştere tu. şi-a încordat braţele şi picioarele şi. Şi a jucat-o aşa cum se joacă ea. şi se gândeau: .i-a zis călugărul. o să-i placă şi ei. şi când a ostenit s-a prăbuşit de osteneală în genunchi în faţa icoanei. i-a oprit şi le spune: . Şi-a zis el: ce să-i arăt Maicii Domnului? Rugăciuni nu ştiu. şi când el a căzut jos obosit de-abia suflând. fără să ai capul împuiat cu teologie. au fost zguduite de ploi şi de revărsări de ape. Eu cred că ar trebui să-i arăt ce-mi place mie mai mult. ciobăneşte. Şi atunci am să joc bătuta în faţa Maicii Domnului. Între timp călugării de afară auzind zgomotul din biserică au venit la ferestre. Dacă veţi pleca de aici şi veţi ieşi pe poarta mănăstirii. atunci intră şi fă ce ştii . am văzut-o pe Maica Domnului cum întinde mâna din icoană şi-i şterge sudoarea de pe frunte! El.

cum de se lasă pipăit? Şi n­a mai ajuns cu degetul coasta lui iisus pentru că i­a căzut în genunchi. acum şi în veci. după inimă. lăsaţi câte ceva acolo ca să-i putem ajuta. după voinţă. Fie ca lacrima Maicii Domnului să fie pentru voi lacrimă de mângâiere şi de bucurie duhovnicească. şi Maica Domnului vă va mulţumi mai mult decât vă putem mulţumi noi. spunând: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!” Dincolo de logica teologică a prevalat credin" a necondi" ionată. Colecta o începem de astăzi. Cei care veţi vrea. veţi vedea ca sunt doi oameni la masă cu nişte pancarte pe care scrie „pentru Maramureş”.ATITUDINI 15 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Dilema era următoarea: dacă este real. există câte un sat în care câte douăzeci de case au fost luate de ape la vale. amin! . dacă nu este real. de Sfânta Maria Mare. Lăsaţi fiecare după putere. acolo la poartă. cum de a intrat înăuntru prin uşile încuiate? iar dacă este fantomatic. năpăstuiţi din Maramureş. lăsând pustiu în urma lor. Am văzut toate rapoartele. să lăsaţi ceva pentru această colectă cu care să-i ajutăm pe fraţii din Maramureş. Ieşind pe poarta mănăstirii.

Călcăm pe sânge de martiri. aruncate ca nişte gunoaie la gropile comune de la marginea Aiudului. ale celor ce au suferit mai bine moarte de martiri decât să-şi vândă credinţa şi neamul lor. s­au ridicat ca nişte stânci de neclintit. de la marginea Aiudului. Oare ce puteau face nişte trupuri moarte? De ce le este frică de nişte oase? Să se piardă modelul. Frumos spunea Părintele Ilarion Felea. aruncate ca nişte gunoaie la gropile comune de la marginea Aiudului. pe care Părintele Justin o numeşte altar sfânt al neamului românesc şi fabrică de martiri. care spulberă pe to" i cei ce se lovesc de ele şi scuipă în obrazul acestui neam creştin. De ce nu sunt cinstiţi martirii din temniţele comuniste? De ce se tem politicienii de azi să rostească numele lor. 12 septembrie a. ale cărui moaşte zac şi ele aruncate în gropile Aiudului: „Creştinul iubitor de oameni simte răspundere şi arată respect faţă de munca înaintaşilor (totuna cu tradiţia). Vineri. care dăinuiesc cu groază şi acum pe Râpa robilor. să nu cumva să reînvie curajul şi atitudinea lor. de parcă n-ar fi existat. Iubirea de neam nu este şovinism. şi au identificat tradiţia cu fundamentalismul şi iubirea de neam cu şovinismul. spunea Părintele Justin. să înalţe rugăciune lui Dumnezeu pentru cei ce şi-au pierdut viaţa în temniţa Aiudului şi să se închine sfintelor lor oseminte. Belşug de mucenici a înghiţit temniţa Aiudului. de parcă aceeaşi putere comunistă conduce şi azi? Au crezut că vor îngropa memoria lor cu betoane şi ciment. s-au ridicat ca nişte stânci de neclintit. turnând peste sfintele lor trupuri blocurile bolşevice. Trupurile lor. să amintească jertfa lor. În numele unei false democraţii ei luptă de fapt împotriva tradiţiei şi a adevăratelor repere existenţiale. cum se spune uneori (adică iubirea oarbă faţă de greşeli şi ht ig a yr e DĂ tir OD op s VO C ănă -V U M TRU TR PE PE .c.. (Matei 5:10) trupurile lor. şi necinstim jertfa înaintaşilor noştri. care spulberă pe toţi cei ce se lovesc de ele şi scuipă în obrazul acestui neam creştin.16 ATITUDINI vIzITA părINTelUI JUsTIN pârvU lA A MăNăsTIreA AIUD de Monahia fotini „Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate că a acelora este împărăţia cerurilor” cerurilor”. mulţime de credincioşi din toate părţile ţării l-au urmat pe Părintele Justin Pârvu la mănăstirea Înălţarea Sfintei Cruci din Aiud.

aşa după cum suntem aici. Ioan Gură de Aur. Ce respect acordăm noi jertfei acestor martiri. ei. au cântat în mausoleul înălţat în cinstea lor un acatist închinat martirilor din temniţele comuniste. ostenindu-vă. După slujbă. îngropaţi de vii. în osuarul unde sunt depuse cinstitele lor oseminte.1 Îndrăznim să credem că aceştia sunt de două ori mai fericiţi ca martirii recunoscuţi ai Bisericii. de care lumea nu era vrednică. dragoste şi răspundere pentru generaţiile de faţă şi grijă pentru generaţiile viitoare”. Ca o minune. arşi de vii. înfometaţi până la moarte. ne-am gândit să venim aici în Aiud să facem o comuniune cu generaţiile tineretului jertfelnic din perioada carlistă şi comunistă. Doamne. Părintele Justin a rostit. ciuruiţi de gloanţe. toate cu înţelepciune leai făcut! Cu adevărat cu câteva ore în urmă. şi de mai-marii poporului şi de mai-mari Bisericii. să amintească jertfa lor. Sf. deoarece aceştia suferă prigoană şi după moartea lor şi defăimaţi sunt şi azi. aţi plecat maşină după maşină. un emoţionant cuvânt: Cuvântul al părintelui Justin rostit în osuarul mănăstirii Aiud Preacuvioşi şi preacucernici Părinţi şi ostenitori. după care. de parcă aceeaşi putere comunistă conduce şi azi? exagerată faţă de însuşirile naţiei din care faci parte). să facem în sfârşit această sfântă şi înaltă comuniune cu aceşti eroi şi 1 Cuvântări de laudă la sfinţi. p. pe care bunul Dumnezeu a rânduit să fie scoase la iveală odată cu săpăturile făcute pentru ridicarea schitului. . şi am ajuns aici. Părintele Justin împreună cu un sobor numeros de preoţi şi de credincioşi. pe care ei au iubit-o cu preţul vieţii lor. din toate părţile.ATITUDINI 17 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE De ce nu sunt cinsti" i mar­ tirii din temni" ele comu­ niste? De ce se tem poli­ ticienii de azi să rostească numele lor. de parcă n­ar " exis­ tat. printre lacrimile care îi şiroiau pe obraji. Dorind să se reîntâlnească cu fraţii lui de suferinţă şi să le aducă un cald prinos de mulţumire. ci este respect faţă de generaţiile trecute. 153. Cât de minunate sunt lucrurile Tale. Că spune dumnezeiescul Ioan Gură de Aur: „Nu este ceva mai fericit decât sufletul care s-a învrednicit să sufere pentru Hristos vreuna din suferinţele ce ni se par groaznice şi cu neputinţă de îndurat”. care sufereau nedreptate şi chinuri neasemuite şi cine va putea povesti felurile şi mulţimea torturilor lor? Că erau bătuţi până la sânge. tăiaţi cu pânza de circular. s-a făcut slujba de pomenire a eroilor şi martirilor lui Hristos.

Ei nu mai sunt. s-a îmbolnăvit şi după zece zile a murit şi fiul ei pe munţii Făgăraşului şi a fost împuşcat tot în numele şi jertfa Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În 1948 era o mamă care năştea într-un spital din Suceava. cu dârzenia cu care au luptat înaintaşii noştri. ţara noastră sfântă. iar pruncul cu mama – într-o celulă de la etajul 1. aflate sub o acuzare de care n-am fost vrednic şi eu. Ei bine. poate chiar mai mult decât atunci. s-au pierdut în dolari şi în aur. care ne confruntăm cu atâtea greutăţi şi necazuri. şi osemintele acestea vorbesc oricând peste veacuri de ceea ce este românul. şi suntem turnul de apărare pentru spiritualitatea ţării noastre. dar sub o formă modernă. Avem şi noi în acelaşi timp datoria sfântă să stăm cu puterea. numai cât a născut.. Suntem într-adevăr înapoiaţi.. copiii din faşă.. am intrat în monument şi am văzut toate aceste ziduri şi am citit câteva nume. martiri ai noştri. Până şi copilul de la sânul mamei vorbeşte de tirania acestor vremuri. copiii născuţi şi făcuţi întradevăr pentru ţara aceasta. Îmi povesteau acum câteva zile nişte cetăţeni din Maramureş. şi au identi" cat tradi" ia cu fundamentalis­mul şi iubirea de neam cu şovinismul. aceştia de astăzi. Aici suntem straja Europei. au luat călăii pruncul şi pe tatăl lor. că la mănăstirea Peri le-au spus bătrânii că nu este biserica aceea pe care o ştiau ei. în sfârşit. Aici în Europa de strajă stă România. pentru neamul nostru creştinesc. este tot ce a avut mai scump ţara noastră. a răzbit mama aceasta. acuma se ştie îndată. Şi câte alte întâmplări – mama care era pusă în ţâţâna uşii cu sânii. soţul era la uşă şi aştepta să vadă noul venit – ce să fie: băiat sau fată? Că pe atunci nu se ştia de înainte ce iese. în acest acatist e cuprinsă toată nevoinţa şi toată istoria acestei generaţii de martiri. dar ridicăm biserici.. pe tatăl l-au băgat în celulă la parterul puşcăriei Suceava. aceştia sunt eroii şi neamul nostru. să nu cumva să reînvie curajul şi atitudinea lor.. Aceste oseminte sunt mărturia sfinţeniei lor pentru noi. bine. Când am coborât din maşină. pentru ht a ig a yr re D iire DĂ stt OD O op ăs VO C ănă -V -V U U M TRU TR TR PE PE PE . aici suntem vârful de sabie al întregii culturi şi civilizaţii europene. Ei spun că suntem înapoiaţi. construim altare. Ce mamă poate să fie aceea care să-şi dea fiul ei la moarte? Ei.18 ATITUDINI oare ce puteau face nişte trupuri moarte? De ce le este frică de nişte oase? Să se piardă modelul. Nu e nevoie să spunem mai mult decât a spus frumuseţea acestui acatist care s-a citit aici şi dacă am fost atenţi. Plângea copilaşul acolo. deci. În numele unei false democra" ii ei luptă de fapt împotriva tradi" iei şi a adevăratelor repere existen" iale. toată esenţa neamului nostru prin viaţa şi jertfa lor. îi dădeau la 2-3 zile o cană cu lapte. aceea au luat-o ruşii. este. Iată. să divulge pe fiul ei unde este.

cu toată forţa. Aici în Europa de strajă stă România. aceea au luat­o ruşii. şi aţi venit să ne împărtăşim din acest moment frumos. să nu cumva mâine să rămânem slugi pe pământul ţării noastre. (…) Dumnezeu să vă binecuvinteze şi vă mulţumesc tare mult pentru osteneala care aţi depus-o. şi osemintele acestea vorbesc oricând peste veacuri de ceea ce este românul. " ara noastră sfântă. De aceea şi noi avem datoria. şi românii şi-au făcut un sălaş alături care într-adevăr preînchipuie Biserica şi istoria hotarului nostru. prin sărăcia.. încât nu am putut să aţipesc. E atât de frumoasă ţara aceasta. şi apoi această slujbă de pomenire a celor adormiţi. cât am străbătut-o eu acum din zorii zilei până aici. tot. Dumnezeu să binecuvinteze osteneala şi Maica Domnului să ne ocrotească. au intrat mai mult de jumătate. ocrotitoarea tuturor deţinuţilor care au plecat dintre noi şi priveghează mai departe la osemintele fiilor ei. au dărâmat şi biserica. au luat şi locul.. aşa de frumos cum este pictată aici. să putem contrabalansa forţele acestea ale întunericului care vin peste noi. de a ne pune în viaţa noastră cu toată puterea. sub formele acestea de ecumenism. Îmi povesteau acum câteva zile nişte cetă" eni din Maramureş. mizeria care ne împrăştie în toată lumea . Cimitirul de la Aiud Râpa Robilor Monumentul Aiud .că vin străinii în locul nostru şi ne ocupă locul şi vai de noi. globalizare. cu părinţii care s-au ostenit şi au citit acatistul.. că la mănăstirea Peri le­au spus bătrânii că nu este biserica aceea pe care o ştiau ei. fiţi siguri că Bucovina noastră nu mai era printre noi. Dar dacă n-ar fi fost Ştefan cel Mare la Putna.ATITUDINI 19 ht ig a Ă yr e DĂ tir OD op s VO C ănă -V U M TRU TR PE PE că ei s-au băgat în Maramureş. repet.

aude din spate o voce care a strigat aşa: „Ioan!!!”. Mama copilului s-a dus disperată la duhovnicul ei. M-am cutremurat! 1 . spunându-i că după câteva zile să meargă la medic şi să-şi repete analizele. i s-au uscat bubiţele. Un preot cu o evlavie deosebită la Sfinţii din temniţa Aiudului mi-a cerut o bucăţică de sfinte moaşte pe care i le-am trimis printr-un diacon. Le-am dat untdelemn din candela Maicii Domnului şi a sfinţilor. Părintele i-a spus: „Soro. a deschis cu grijă capacul răcliţei şi. preot slujitor la Mănăstirea Aiud. a fost dată de duhovnicul ei cu untdelemn din candela Maicii Domnului de la osuar.20 ATITUDINI ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE CâND oAsele vorBesC Minuni ale sfinţilor martiri din Aiud1 uneori vin oameni bolnavi care nu au o cre­ din" ă aşa de mare şi se dau cu untdelemnul s" n" ilor cu multă îndoială şi chiar şi aşa. sfătuindu-le să se dea la locul durerii. Avea bubiţe pe tot corpul din creştet şi până în tălpi care supurau puroi şi sânge şi care mai şi produceau o mâncărime foarte mare. Medicii au rămas uimiţi pentru că nu mai găsiseră nici o urmă de cancer. L-a dat pe copilaş şi. . de 12 ani. le-a întrebat: „Te cheamă Ioan?” iar sfântul i-a răspuns: „Da!!!” Două femei din Aiud. s" n" ii fac minuni.Mărturii adunate şi relatate de Ierom. au căzut jos şi a ajuns complet vindecat la medici. Un băieţel din Slatina. li s-au luat durerile cu mâna. voind să le pună la locul special amenajat pentru Sfânt. dându-ile. s-a uitat în spate şi n-a văzut pe nimeni. pentru că cei mai buni doctori de piele din Bucureşti nu reuşiseră să-i găsească diagnosticul şi chiar în ziua respectivă trebuia să meargă din nou la Bucureşti. Părintele diacon ajunsese noaptea la locuinţa părintelui şi. acesta se ducea cu bucurie mare spre camera lui. Dumnezeu va face minuni. înainte să ajungă în cameră. La un moment dat. mi-au spus că acuză dureri foarte mari la încheieturile genunchilor şi a gleznei. fiind bolnavă de cancer. gradul IV metastază. în tren. uitându-se spre sfintele moaşte. în drum de la Slatina spre Bucureşti. După o săptămână au venit şi mi-au spus că după ce s-au dat cu untdelemn. Augustin. spunându-i că nu ştie ce să mai facă cu băiatul ei. s-a îmbolnăvit de o boală foarte rară de piele. Părintele. Aşa dar mare au primit aceşti pătimitori ai lui hristos! O bătrânică din judeţul Cluj. uimit. Venindu-şi puţin în fire şi înţelegând că n-a fost voce de om cunoscut. chiar acum am primit untdelemn din candela Sfinţilor de la Aiud şi dacă avem credinţă. venind la mănăstire.

el să se mute. dar din ziua aceea nu le-a mai văzut şi nici nu a mai avut probleme. sănătos.Dacă nu te muţi tu. Uneori vin oameni bolnavi care nu au o credinţă aşa de mare şi se dau cu untdelemnul sfinţilor cu multă îndoială şi chiar şi aşa. Înţelegând părintele că este vorba de Sfântul de la Aiud le-a zis: . se dau cu untdelemn şi se tămăduiesc. Când a ajuns acasă. pentru care medicii nu i-au găsit leac. Iarăşi. Aşa dar mare au primit aceşti pătimitori ai lui Hristos! De exemplu un tânăr avea o boală gravă de piele.Eu nu mă mut de aici! Rămânând uimite de refuz au continuat cu insistenţă să-i spună: . locul care fusese uns cu ulei. Până să aducă Sfintele moaşte acasă avea mari necazuri cu vrăjitoarele. minune. O femeie din Aiud avea dureri foarte mari la glezne. Ioan Rusu. . Ierarh Nectarie de Eghina sau Sf. sfinţii fac minuni. Au dat-o cu untdelemn şi şi-a revenit complet. dimineaţa. şi a luat de aici nişte ulei să-i ungă trupul.Eu nu-L dau pe Hristos afară din casă!!! Şi le-a închis poarta în nas. pentru că tânărul nu avea încredere şi o. După ce s-a dat cu ulei de la Maica Domnului. era dimineaţă fără pată. atunci spune-i la acela care stă în casă cu tine. Cum s-a dat cu ulei i s-a luat durerea ca cu mâna. aici. nu mai avea nici o durere şi nu a mai fost nevoie de nici o operaţie. un domn din Aiud lucrează la penitenciar şi are foarte mari probleme cu spatele şi era caz de operaţie.Părinte. În schimb.ATITUDINI 21 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Un alt preot avea Sfinte Moaşte de la Aiud acasă.000 de Euro şi mută-te de aici! Dându-şi seama repede cu cine stă de vorbă le-a răspuns scurt: . Odată a venit un părinte de la Timişoara şi mi-a spus că mama lui a avut un atac cerebral şi era într-o stare foarte gravă de comă. s-a trezit într-o zi cu patru vrăjitoare la poartă care i-au zis: . Mama lui era credincioasă însă. i-a de aici 400. i-a uns o parte din trup. Şi nu s-a dat cu o credinţă cum o au de pildă unii bolnavi de cancer faţă de Sf. chiar dacă vin cu o credinţă foarte mică.

n-am vrut să vă spun dar totuşi vreau să vă spun ce mi s-a întâmplat”. Acesta şi-a păstrat carnea între vertebre. Acesta a avut infecţie la mandibula de jos. cu şurubele. când venise prima dată aici. A fost un grup de sârbi cu evlavie la martirajul românesc din temniţele comuniste şi era şi o doctoriţă printre ei. s-a menţinut câteva clipe vedenia. Acest femur a fost rupt şi s-a lipit fără îngrijire medicală. Ar fi trebuit să-i pună tijă metalică. începeau să zbiere şi să cadă pe jos. cu foarte multe hematoame pe cap şi-i curgea sânge. după care a dispărut şi în locul chipului lui a apărut o cruce foarte luminoasă. imobilizat obligatoriu la pat – ca să se poată prinde această ruptură. când am plecat de la Aiud spre Petru Vodă. 6. vedeţi o gaură de glonţ şi în interior se păstrează sânge închegat de la hemoragia pe care a avut-o. de ziceai că-i în gură de şarpe. Şi-mi zice: „Părinte. Aici este o aşchie smulsă din os. dar am auzit că acum iar se simt rău. o parte de oseminte. 2. 3. Şi. când am aţipit. şi foarte frumos la chip. care a persistat câteva secunde. Deci este imposibil să fii ars în foc şi să-ţi rămână părul pe piele. 5. Când l-am văzut. de la ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE . Au venit aici nişte fete demonizate şi numai ce se apropiau de osuar. nu mai spun de cazuri de demonizare. din timpul vieţii şi vă daţi seama prin ce dureri inimaginabile trecea omul acesta…. 4. care mi-a mărturisit: „Părinte. am văzut în faţa ochilor un tânăr foarte frumos. m-am înspăimântat. Infecţia se numeşte furia dinţilor şi cauzează dureri atât de mari. Acesta după dantură are maxim 28 de ani. în drum am aţipit. la 90 de grade. li s-a mai ameliorat starea o bună perioadă de timp. Acesta îşi păstrează firele de păr inclusiv cu piele carbonizată. li s­a mai ameliorat starea o bună perioadă de timp. Osul acesta. Îi dădusem. Acesta a fost tăiat cu pânză de circular pe viu. Au fost două demonizate de la Satu Mare şi după ce au venit aici la rugăciune. 9. Aici se vede limpede cum a fost împuşcat. Sfântul acesta are încă fire de păr pe cap 7. uitaţi ce anormal de curbat este. 8. Mărturii ale martirajului sfinţilor din Aiud 1. încât dacă nu este dus imediat la medic.22 ATITUDINI Nu mai spun de cazuri de demonizare. Au fost două demonizate de la Satu Mare şi după ce au venit aici la rugăciune. Sfântul i s-a arătat. ajunge să înnebunească de dureri. după care m-am trezit şi am bufnit în plâns”. de ziceai că­i în gură de şarpe. cu plăcuţă. începeau să zbiere şi să cadă pe jos. ca să le pună la dânsa la spital. Au venit aici nişte fete demonizate şi numai ce se apropiau de osuar.

Acestea două aparţin aceluiaşi sfânt. înainte să ajungă în cameră. Asta este mărturia coastei căreia i-a fost băgată suliţa în inimă. 12. uitându­se spre s" ntele moaşte. aude din spate o voce care a strigat aşa: „ioan!!!”. ca să fie sigur că e mort. venindu­şi pu" in în " re şi în" elegând că n­a fost voce de om cunoscut. . Nu ieşea nici unul din închisoare fără să i se bage suliţa în inimă de către gardian. 11. le­a întrebat: „te cheamă ioan?” iar sfântul i­a răspuns: „Da!!!” poziţiile incomode în care au fost puşi să stea – este ultimul os de la coloana vertebrală. Părintele. 10. a deschis cu grijă capacul răcli" ei şi.ATITUDINI 23 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE la un moment dat. uitaţi-vă la asemănarea perfectă între ele şi cât de galbene şi frumoase sunt. s­a uitat în spate şi n­a văzut pe nimeni. Tibie deformată şi refăcută fără îngrijire medicală. uimit.

ce ajunsese să depăşească 9000 de tineri. Justin parvu p vă da" i seama ce for" ă a avut acest tineret. să ţină un discurs. S-au văzut aşa de slabi şi de neputincioşi. comuniştii erau stăpâni la noi în ţară. acolo este zugrăvită toată viaţa şi nevoinţa acestor suflete jertfelnice. Cu un an înainte.. În acele zile. şi sălbăticia iudaică: să tai cu fierăstrăul capul omului. care au venit înspre Aiud săi slăvească pe martiri. într­un moment în care. cum v-aţi reamintit Aiudul? Aiudul… este temniţa spiritualităţii tineretului nostru. occidentul chiar era potrivnic oricărei mişcări de dreapta şi ţara era cuprinsă de cele mai puternice gheare. până şi organele Securităţii. occidentul chiar era potrivnic oricărei mişcări de dreapta. Glasul martirilor a chemat pe fiecare să se identifice cu spiritualitatea tineretului acelei generaţii. toţi au rămas uimiţi. în acelaşi timp. prin curajul şi jertfelnicia lor. au şi început arestările. comuniştii erau stăpâni la noi în " ară. Mişcarea aceasta a tineretului de atunci. încât în scurt timp ar fi câştigat tot poporul şi comunismul a recunoscut în această mişcare un inamic ce-i punea în pericol puterea. În 1948 a fost cel mai mare val de arestări. în ’44.24 ATITUDINI ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE AIUDUl – JerTfă şI sfINţIre interviu cu p. la deschiderea anului universitar. şi-au închis mapa şi au plecat.. de puterea organizaţiilor noastre de tineret. în mare parte legionar. Vă daţi seama ce forţă a avut acest tineret. dar mai ales prin puterea unităţii lor. au curăţat tot ce a fost mai important. Unitatea lor era aşa de rodnică. au început şi studenţii să scrijelească cu creioanele sub bocanc. toate tablourile lui Gheorghiu Dej. Părinte. ale Anei Pauker erau . încât Moscova i-a luat la întrebări. Gheorghiu Dej s-a prezentat la Iaşi. să-i baţi cuie… ceva de neînchipuit pentru creştinism. Şi asta datorită şi faptului că în Munţii Tarcăului urma să se adune o tabără. la Universitate. încât în 48 de ore au umplut toate închisorile.. dar.. a şocat întreaga lume. ei bine. Când au văzut ei cât tineret este implicat. în ’4 4. M-am bucurat mult de mulţimea credincioşilor noştri. într-un moment în care. în 1947. De cum a început discursul. Şi aşa în 14 mai au fost acele arestări masive. „O să plătiţi scump” – le-a zis Gheorghiu Dej.

Când au văzut ei cât tineret este implicat. despre Părintele Ilie Lăcătuşu – ce putem spune despre el? E sfânt sau nu? Dar dacă este legionar. Asta nu împrumută ecumeniştii noştri? Când vrem să canonizăm un sfânt.în Mun" ii tarcăului urma să se adune o tabără. agricultură şi din orice domeniu puteai găsi acolo însemnări folositoare. Şi. de un canon de rugăciune mai intens. Nu ne interesează pe noi coloratura lui politică. a fost cu adevărat o mişcare de regenerare a creştinismului nostru ortodox. E interesant că avem sfinţi din secolele XIV. este în prezent şi va fi în viitor.ATITUDINI 25 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE . văzându-se în pericol. Erau o mulţime. Tot ce am primit în viaţa mea am luat-o ca din mâna lui Dumnezeu. franceză. Nu! Pe noi ne interesează mai întâi de ce culoare politică a fost. ori în Spania. Şi aşa în 14 mai au fost acele arestări masive.. dacă ne convine nouă sau nu. ce ajun­sese să depăşească 9000 de tineri. Aici am învăţat într-adevăr să şi mănânc. teologie. Aici am învăţat să mă rog şi frumuseţea acelei rugăciuni n-am mai trăit-o niciodată în libertate.. încât în 48 de ore au umplut toate închisorile. Dar este aceeaşi mafie din trecut. Aveam un program alcătuit din rugăciunea Doamne Iisuse. Să se prezinte acum partidele politice şi să spună câţi sacrificaţi au din rândul tineretului lor? Ducem lipsă de jertfă în plan politic. altfel. au şi început arestă­rile.. Tot ce voiai: vocabular pentru engleză... Dar eu m-am lăsat mereu în voia lui Dumnezeu şi nu mi-a plăcut niciodată să fug de greu. au cură" at tot ce a fost mai important. dar de ce ceilalţi să stea nebăgaţi în seamă? Poate toată sărăcia şi mizeria în care trăim noi astăzi. au început să-i culeagă… şi astfel a ajuns tot tineretul nostru de elită în puşcării. De exemplu. Ce a însemnat puşcăria Aiudului pentru sfinţia voastră? Primii doi ani din Aiud au fost pentru mine cea mai liniştită perioadă din viaţa mea. tot restul vieţii a fost o continuă hărţuială. din toate domeniile. de ce Biserica nu canonizează şi pe aceşti sfinţi? Sfântul sau martirul este eroul neamurilor. lucru pentru care ne urăsc celelalte popoare. germană. este tocmai pentru că trecem cu indiferenţă pe lângă trupurile martirilor români. şi nu lipsea rugăciunea. Până şi catolicii îşi canonizează mai repede sfinţii. pe noi trebuie să ne intereseze dacă harul lui Dumnezeu a lucrat sau nu în acel suflet. italiană. mai recente? Sigur e mare lucru să canonizăm pe Varlaam Mitropolitul. A fost singurul loc din viaţa mea în care am avut şi eu timp de o pravilă. Cei pe care i-a învrednicit Dumnezeu să moară mucenici acolo ajunseseră cu adevărat la un stadiu sporit al rugăciunii şi Hristos i-a luat degrabă la El. dimineaţa găsite pe jos. două aproape.. ori în Franţa – el este omul care depăşeşte graniţele valorilor. Preasfântă Născătoare de Dumnezeu şi Paraclisul Maicii Domnului. M-am întreţinut acolo cu scrierile însemnate pe pereţi. S­au văzut aşa de slabi şi de neputincioşi. El nu este omul mărginit – în România. Aici am descoperit cu adevărat taina vieţii duhovniceşti. XVI. XVII dar de ce să nu ne scoatem în evidenţă şi mărturiile actuale. Sunt atâtea dovezi ale sfinţeniei vieţii lor. Această stare de lucru a durat vreo lună jumate. că. Şi a fost cea mai frumoasă perioadă din viaţă. În Aiud am stat singur în celulă vreo şase luni. Nu riscă . atunci nu mai e sfânt! Păi unde mai e adevărul? Aceşti tineri au murit pentru un adevăr creştin şi naţional. încât Moscova i­a luat la întrebări. de post. În cămăruţa asta au venit momente de linişte şi pace.

Dar când a fost vorba să execuţi pe Codreanu şi pe toată elita asta a creştinilor ortodocşi. Creştinătatea noastră se află acum într-o fierbere. era şi un tineret venit din generaţii cu un sentiment creştin şi naţional. Posibilitatea unei rezistenţe în România îi îngrijorează pe ei până astăzi. dar trăiesc. pentru că tulbură naţia. Adevărul l­a mărturisit şi toată su" area creştină care a primit Botezul lui hristos. Apostoli.26 ATITUDINI Să nu uităm că pe Biserică nici por" ile iadului nu o vor birui. după mine. Nici o ţară nu a avut un tineret cu atâta tărie şi claritate şi viziune. familia a fost deformată. însă. să ştiţi. De asta nici poporul nu-i iubeşte. dar unii dintre români sau dus… Şi acum le e frică în continuare de ei. pentru că evreii în general sunt foarte fricoşi. şi de umbra lor le e frică. după cum au fost vremurile. adevărul este simplu. Dar în timp s-au spălat toate ideile acestea frumoase. nu­" i trebuie mare " lozo" e. calculatoare şi toată tehnica rămâi total dezarmat. şcoala a fost deformată. ceva mai clocoteşte acolo în adâncul sufletelor lor. au pus mâna pe ierarhia Bisericii. Valeriu Gafencu. să mărturisească după puterea lui. Ultimul cuvânt. toată lumea a fost de acord – trebuie executat. cum am avut noi. în perioada comunistă. aşa de puţini. şi metale nobile. De ce nu mai are tineretul de azi puterea curajului de atunci? Măi. adică Biserica s-a integrat „perfect” vieţii politice. Fiecare are datoria. încât nu mai are cine să sădească ceva sănătos. era dintotdeauna din partea Bisericii – „Promulgăm legea cu condamnarea la moarte sau nu promulgăm?”… Erau foarte atenţi să vadă ce spune Biserica. nimeni nimic. şi până la urmă se va prelucra şi lămuri fiecare şi vor da naştere la ceva nou. ht ig a yr e DĂ D D tir OD O O op s VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE . pentru că nu-şi pun ei pielea la saramură. a fost foarte implicat în viaţa societăţii româneşti. ortodox sau catolic. măi. Din tot creştinismul. n-a fost niciodată o conferinţă a unui guvern în care să nu fie şi reprezentantul Bisericii. într-o frământătură. Apoi prin televiziune. un creştinism plămădit prin suferinţă. cât sunt ei. Biserica a fost prezentă întotdeauna în viaţa politică. Ioan Ianolide. toţi se protejează. nu s-a dus unul să se împotrivească comunismului din Spania. aşa cum au realizat şi Sf. era o moştenire care se promova şi în învăţământ şi în societate. şi metale mai puţin nobile. Cea mai mare greşeală care s-a făcut în ortodoxia noastră a fost că politicul a arestat toată atitudinea Bisericii. Şi generaţiile care s-au născut în furtuna asta. martirii şi mucenicii noştri. nu numai S" n" ii au mărturisit Adevărul. cu spirit de sacrificiu. sunt mult mai puternice şi mai tari. Dar e ca şi într-un cazan în care se fierb toate metalele. Şi ce fapte mai mari de canonizare cer decât se văd la un Virgil Maxim. Părintele Calciu… Dar ei nu pot promova aceşti sfinţi. Mitropolitul Varlaam n-a fost deloc în afara vieţii politice.

Jilava.. au ştiut să se pregătească şi să-şi întărească spiritul de sacrificiu. trădare. cum am avut noi. de când există lupta împotriva naţiunilor? La Sf. Nu-ţi trebuie mare filozofie. adică îmbisericirea neamului. adevărul este simplu. Că putem să facem noi toate rugăciunile şi toate pravilele. Dar ce. Mărturisirea nu au făcut-o numai sfinţii. nu să dobândim nişte orgolii naţionaliste.. în perioada comunistă. Naţiunile trebuie să trăiască în firea cea mai frumoasă. Fiecare are datoria. la Râmnicu Sărat. nu s­a dus unul să se împotrivească comunismului din Spania. în rădăcina unde le-a sădit Dumnezeu. Însă nu vor reuşi nimic.ATITUDINI 27 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE nici o " ară nu a avut un tineret cu atâta tărie şi clari­ tate şi viziune. înflăcăraţi de idealul cel mai nobil al unei naţiuni – ridicarea neamului pe linia Bisericii. Nu numai Sfinţii au mărturisit Adevărul.. Bineînţeles că dacă ai o pregătire mai austeră cu tine însuţi. cu o conduită morală impecabilă. 15 septembrie . Eu socotesc că tocmai această mărturisire este o baie de spălare a păcatelor noastre. Nu se converteau şi cei care torturau? Nu ştiu de unde s-a născut în veacul nostru această filosofare a mărturisirii. ferească Dumnezeu. dar unii dintre români s­au dus… Ei încearcă să-L ucidă pe Hristos din sufletele noastre. dar dacă noi nu mărturisim atunci când trebuie. însă. Din tot creştinismul. acela şi mărturiseşte. ba dimpotrivă. mărturisesc Învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să vină… Nu aşa spunem la Crez? Mărturisirea face parte din datoriile creştinului. ni se socoteşte ca un fel de lepădare. să mărturisească după puterea lui. Să nu uităm că pe Biserică nici porţile iadului nu o vor birui. Părinţi nu prea întâlnim această problemă. Adevărul l-a mărturisit şi toată suflarea creştină care a primit Botezul lui Hristos. înălţarea neamului pe urmele Înălţării Mântuitorului până la întâlnirea cu veşnicia. adică potrivite cu specificul naţiunii mele. ortodox sau catolic. Apăi toţi tinerii ăştia care s-au jertfit în perioada carlistă la Miercurea Ciuc. pentru că mai avem forţe care dovedesc neputinţa lor. mai ales în vremuri grele. noi ne luptăm în naţiuni. Părinte. măi? Nu. de la cel mai păcătos până la cel mai desăvârşit. pentru că aceasta este şi obligaţia oricărui creştin: Mărturisesc un Botez. deopotrivă. dar pe căi diferite. Nu urmărim decât să nu amestecăm valorile.. interviu realizat de monahia Fotini. Cel care simte ortodox. mărturisirea ta va fi mai rodnică. Toţi avem acelaşi scop – să ne mântuim –.

se mişcă. care zicea că părintele vorbeşte şi face minuni. Şi când am ridicat capul şi m-am uitat la el. Se mişcau mâinile şi am rămas uimit. ca să nu putrezească imediat. cu ochii închişi. Maica Domnului şi după aceea pe el.28 ATITUDINI ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE sfINţI DIN ÎNCHIsorI părINTele IlIe lăCăTUşU Mâinile mele erau pe mâinile lui şi am văzut că mâinile lui nu mai erau reci ca ghea" a. trăind în aer ca toţi oamenii. Am văzut un mort. în rugăciune am pomenit pe Mântuitorul.eu. Şi am mişcat să văd dacă se mişcă. complet. şi descoperit. ca să se roage pentru iertarea păcatelor mele. şi fără nici un fel de miros. M-am mirat când l-am văzut fără capac deasupra. fără mirosuri. spuneţi-ne câteva cuvinte despre părintele Ilie Lăcătuşu. M-am pus în genunchi şi capul l-am aplecat pe sicriu şi am făcut o rugăciune. nemişcat. Şi intrând înăuntru. era cu ochii deschişi mari. ale cărui moaşte întregi şi binemirositoare au fost găsite acum câţiva ani în Bucureşti… Aflând de la cineva de la Bucureşti de părintele Ilie Lăcătuşu. la distanţă foarte mare şi poate pentru dorinţa asta de a-l vedea şi de a se confirma ceea ce am auzit. Omul. sunt mulţi care au început să putrezească din cauza păcatelor. să văd personal cu ochii mei. deschide ochii. Şi a vrut Dumnezeu ca să vină fata părintelui Ilie Lăcătuşu la cimitir acolo. da’ nu­i mort. Am plecat din nou capul şi am făcut o rugăciune şi când am ridicat din nou capul. de atâţia ani. un mort viu. Mărturia părintelui Ioan de la rarău Părinte Ioan. pentru că eram străin de Bucureşti. Dumnezeu a vrut ca fata să vină. de curiozitate am mers şi eu la un prieten care avea maşină şi m-a dus la cimitir. ochii i-a mişcat în direcţia . am văzut un mort adevărat. vorbeşte la cei care sunt vrednici . erau calde. Am socotit că Dumnezeu a vrut aşa ca să-mi facă un favor. deşi nu fusese de vreo două-trei zile. în două-trei zile trebuie să-l trateze cu fel de fel de chimicale ca să nu răspândească mirosuri. Iar el – nimic. neaşteptat . bineînţeles. Eu nu cunosc Bucureştiul şi nu ştiam unde să merg.pentru că sfântul face minuni. personal. socotindu-mă cu totul nevrednic de aşa ceva. Atunci. Şi. când moare. am rămas impresionat când am văzut că a deschis ochii mari.

ţepene complet. Dumneavoastră mişcaţi mâinile sau nu? Eu le-am mişcat. se mişcă. prin darul proorociei. N-am stat cu ei. Cu părintele Ilie aţi auzit şi alte minuni? Spunea cineva că a vorbit cu el şi am rămas atunci foarte gânditor: cum poate un mort după atâţia ani să vorbească? Cum poate de atâţia ani să fie şi să nu putrezească. Şi am auzit că ar fi spus. deschide ochii. Dacă n-ar fi fost sfinţii aceştia care străjuiesc ţara noastră din toate părţile şi se roagă pentru noi. ce puteţi spune? E unul dintre cei mai mari mucenici. nu-i cunosc viaţa. Am mai mers altă dată. Sfântul Dimitrie Basarabov. absolut deloc.acum erau vreo patruzeci-cincizeci de oameni în spatele meu. un mort viu. Atunci. neaşteptat ­ pentru că sfântul face minuni. Nu-i cunosc activitatea. am cunoscut. un mare sfânt. . ca viu. Am văzut un mort. Erau flexibile. Nu se vedeau semne de putrefacţie… Absolut nimic. dar ştiu că este un sfânt. şi cu mustaţă şi cu tot absolut. socotindu­ mă cu totul nevrednic de aşa ceva.ATITUDINI 29 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Şi când am ridicat capul şi m­am uitat la el. înainte însă iarăşi am pus mâinile mele pe mâinile lui . se uita cum se uită oamenii fără să învârtă capul . Şi am mişcat să văd dacă se mişcă. Ieroschimonahul Daniil Tudor a fost un om cu viaţă sfântă. Şi am rămas cu convingerea că Sfântul Ilie Lăcătuşu este un sfânt cu adevărat mare. mam uitat în spate. Despre părintele Daniil. Am pus iarăşi capul pe sicriu şi m-am rugat. şi am intrat iar la părintele Ilie Lăcătuşu. vorbeşte la cei care sunt vrednici ­ eu. În închisoare aţi cunoscut astfel de părinţi cu viaţă sfântă? Da. am pus mâinile mele pe mâinile lui şi am văzut că mâinile lui se mişcă în sus şi în jos. Sfânta Cuvioasă Parascheva. cum sunt morţii şi. mea. Se mişcau mâinile şi am rămas uimit. sfinţi mari. înainte de a muri: „Pe mine mă îngropaţi jos dar după nu ştiu câţi ani.dar ochii i-a învârtit exact spre mine. o să puneţi preoteasa în locul meu şi pe mine o să mă lăsaţi deasupra” .exact cum s-a întâmplat acum. mare înaintea lui Dumnezeu. Vă rugaţi lui ca unui sfânt? Faceţi rugăciuni către părintele Ilie? Nu ştiu cât de mult mă rog eu. mari de tot. am rămas impresionat când am văzut că a deschis ochii mari. nu ştiu ce s-ar fi întâmplat. Sfânta Filofteia. tata vrea să-ţi vorbească. da’ nu-i mort. întreabă ceva”. Şi atunci m-am … şi atunci m-am ridicat şi am plecat. era cu ochii deschişi mari. reci ca gheaţa. Şi fata Părintelui Lăcătuşu zice: „Părinte. ca la doi ani. neaşteptând altă invitaţie. în clipa aceea. Şi. se mişcau cu mâinile mele. Era deci şi înainte văzător cu duhul. ştiam când eram eu în cimitir mai erau vreo trei oameni . A. ştiu că a fost un preot care a făcut puşcărie pe timpul comuniştilor şi din cauza asta nu vor să-l canonizeze conducătorii. erau calde. aşa cum este şi Sfântul Calinic de la Cernica. Am pus mâinile mele pe mâinile lui. după ce m-am rugat puţin. deci erau mişcate de mâinile dumneavoastră? Mâinile mele erau pe mâinile lui şi am văzut că mâinile lui nu mai erau reci ca gheaţa. Nu mai erau rigide? Nu. numai i-am văzut. Ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor. un mărturisitor al dreptei credinţe ortodoxe.

L-au omorât. nu vrea să se ocupe cu nimic altceva. la Maica Domnului. absolut nimeni. Ori eşti în lumină. „Hai să mergem la Maica Domnului să facem o rugăciune” – zicea el. ori cu Satana. tot timpul scria şi se ruga neîncetat. Viaţa nu există numai pe pământ. avea o credinţă fixă. zdravănă. e cu gunoaie. Nu există viaţă pe pământ. Făina dacă nu-i cernută. foarte sărac şi de multe ori nu era ce să mănânce nimeni. Despre ce ţinea conferinţe? Discuta sub toate aspectele. au suferit. Dumnezeu Îşi alege oamenii. Viaţa sfinţilor ar trebui să fie pildă vieţii noastre. dacă nu este convins. înseamnă că nu-i cu Dumnezeu. Pentru mântuire. ca el să nu mai meargă la Bucureşti să ţină conferinţe. ori cu Dumnezeu. Toată viaţa şi-a închinat-o lui Dumnezeu. El pe toţi i-a convertit. Ştiu de la un mare cărturar că avea o cultură foarte mare. A murit în chinuri. este un termen. Zice şi Sfântul Ioan Gură de Aur: „Poţi să câştigi şi viaţa şi moartea prin faptele tale”. Acum e vreme de cernere. Era şi el cunoscător cu duhul. Dacă nu apără cineva dreapta credinţă. un om studios. îi combătea pe toţi activiştii de partid pe care îi trimitea stăpânirea ca să-l combată. Dacă ei erau convinşi de valoarea crezului lor. aurul dacă nu-i încercat în foc nu se curăţă de materie străină. Se ruga la Maica Domnului câte o jumătate de oră şi Dumnezeu îi dădea de toate. făcea pe neîsemnatul. L-aţi cunoscut? Da. Dumnezeu vrea de la toţi hotărâre şi statornicie.30 ATITUDINI Despre acest om pot să spun că avea cu adevărat darul smereniei. Avea mare trecere la rugăciune. unde era el atunci. trebuie cernută. ori în întuneric. A fost cel mai intransigent dintre toţi deţinuţii în ceea ce priveşte credinţa. Cum a murit? A murit în închisoare. prin fapte. care mărturisea înaintea păgânilor dreapta credinţă. foarte. era foarte. desăvârşită. o posibilitate de a dobândi viaţa cea veşnică. ştia vreo cinci şase limbi străine. adevărul nu suportă schimbări tot aşa după cum viaţa nu suportă moartea. atât. Nu-i place lui Dumnezeu compromisul. Schitul Rarău. A murit ca un mare mucenic. Omul. ht ig a yr e DĂ D tir OD O op s VO C ănă -V -V U U M TRU TR TR PE PE PE . Căuta tot timpul să nu iasă în eviden" ă cu ceva. ci în veşnicie unde este exclusă moartea. l-am cunoscut.

până la bărbie am intrat în apă. era foarte important ceea ce spunea. rar îl auzeai vorbind ceva. trebuia frumos. Şi vă spun că nu s-a întâmplat să fie nici un bolnav. Sus ne însoţeau nişte păsări. Ne-au ordonat să intrăm şi să scoatem câte doi snopi. Şi aceasta datorită rugăciunilor Părintelui Ilie. Măi. şi am scos la mal cei doi snopi. Ne-am dezbrăcat şi s-au uscat hainele ca la cea mai fierbinte sobă. făcea pe neîsemnatul. ăştia trag în noi. în Deltă. Mare minune a fost atunci. intrăm pentru că ăştia îs puşi pe gând rău. că altfel cred că eram cu toţii morţi. la canal la tăiat de stuf. Am ezitat la început. curăţat. foarte sărac şi de multe ori nu era ce să mănânce nimeni. Ne-am încălţat. când am intrat noi era ceaţă. şi cum să intri în apă? Calci. Eram toţi înspăimântaţi. crezând că vom refuza comanda. Şi ne miram cu toţii că lucram ca pe uscat. gheaţa groasă de 20-25 cm. mai ales că îi văzusem şi pe caraliii noştri cu mitraliera. Curgea apa de pe noi. Că dimineaţa. Despre acest om pot să spun că avea cu adevărat darul smereniei. aşa aburi ieşeau din toate. foarte. Dar nu era numai aşa că-l tai cu frunze.aşa te prindea la oase. unii în sfârşit până la jumătate. s-a luminat de ziuă. de cele mai multe ori ne îndemna să ne rugăm atunci când eram în vreo primejdie. măsurat. unde era el atunci. în general. Am mers vreo trei ore în apă. cum ne-a prins locul pe fiecare acolo. Să intrăm în apă. încât vedeai nufărul galben înflorit sub gheaţă. Am ajuns acolo. Avea mare trecere la rugăciune. Era o căldură. Schitul Rarău. Şi aşa Maica Domnului şi Sfinţii Trei Ierarhi au fost cu noi şi ne-au ajutat. Şi dintr-odată a apărut soarele. Probabil aşteptau să ne execute. era foarte. . Vă daţi seama ce însemna lucrul acesta pe un frig de iarnă? Moarte curată. că Maica Domnului şi Sfinţii Trei Ierarhi ne vor scoate nevătămaţi”. eram cu toţii nevătămaţi şi uzi. Îmi amintesc de o întâmplare minunată din Deltă. În 30 ianuarie. vreo patru mitraliere. El s-a remarcat. Dar Părintele Ilie a avut un cuvânt foarte ferm şi ne-a îmbărbătat pe toţi: „Măi. nori şi rece . n-o fost nimic. de apă. nu te mai scoate nimeni de acolo. ne-au trimis în colonie. şi atunci când o făcea. Se ruga la Maica Domnului câte o jumătate de oră şi Dumnezeu îi dădea de toate. la Maica Domnului. Măi. Am tăiat frumos snopi. Mărturia părintelui Justin pârvu Cu Părintele Ilie Lăcătuşu am stat 4 ani la Periprava. ne-am îmbrăcat şi hai la colonie. Toţi am început să murmurăm şi nu prea aveam de gând să intrăm în apă. când Părintele Ilie a jucat un rol foarte important. Ei bine. de vreo patruzeci de hectare şi stuful era tocmai în adâncime. de se minunau şi caraliii. „hai să mergem la Maica Domnului să facem o rugăciune” – zicea el. prin interiorizarea lui puternică şi prin tăcere. te duci într-o ştioalnă.ATITUDINI 31 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Era şi el cunoscător cu duhul. care ne-au urmărit în tot acest timp şi dedesubt florile de sub gheaţă. Era o deschidere acolo. şi am intrat. Pentru cine făceam noi astea? Nu avea nici un sens. Şi am scos. pus la dimensiune şi era un ger de minus treizeci de grade afară. chiar în ziua de 30 ianuarie. absolut nimeni. unii până la gât. nici un internat. Căuta tot timpul să nu iasă în evidenţă cu ceva. Unii până la piept. măi băieţi.

htm). prin smerenie şi îndelungă răbdare . 2 . Atât de amplă a fost lucrarea părintelui Negruţiu încât.hotnews. părintele Ioan: Despre celulele „devenite altare” „Se mutaseră în aceste lagăre şi temniţe mii şi zeci şi sute de mii de oameni. în momentul în care patriarhul Iustin Moisescu a aflat că părintelui i se propusese să plece în Banat.” Chiar dacă patriarhul Teoctist se referea mai ales la lucrarea pastorală făcută de părintele Negruţiu după ieşirea din închisoare.m. facultăţile. de Ionuţ Băiaş şi Costel Condurache (poate fi citit pe http://www. Or. părintele Ioanichie Bălan îl prezintă astfel pe părintele Ioan Negruţiu: „S-a născut în satul Borşa – Bihor. Apoi a lucrat ca inspector eparhial la Episcopia Oradiei. inclusiv cea de Teologie. II. Protosinghel Ioanichie Bălan. de a ridica ziduri.d. fostele guverne împreună cu armata. A absolvit Seminarul Teologic la Galaţi. clerul şi călugării. În anul 1981 a fost numit duhovnic la Mănăstirea Timişeni . l-a rugat: „Te rog să nu pleci. Tot acolo putem citi un cuvânt al patriarhului Teoctist Arăpaşu: „Mi-a dat Dumnezeu o dăruire: aceea de a clădi. iar în 1938 a luat licenţa în Teologie la Universitatea din Bucureşti (1940 – 1942) şi a fost mulţi ani profesor la liceul din Beiuş. de a construi. până în anul 1948. Altarele româneşti s-au mutat în închisori!” Patriarhul Justinian Marina1 scurtă prezentare a părintelui Ioan În volumul al doilea al seriei de Convorbiri duhovniceşti.Timişoara”2. inspector general patriarhal (1976 – 1979) şi redactor principal la revista Mitropolia Banatului (1979 – 1981). profesor şi director la Seminarul Teologic Special din Curtea de Argeş (1971 – 1976). 217. muncitorii şi ţăranii nedispuşi să-şi vândă sufletele satanei ş. Numai Bunul Dumnezeu ştie 1 . Episcopia Romanului şi Huşilor. prin recitări din S" ntele Evanghelii pe care unii le cunoşteau pe de rost. vol. Academia Română.Cuvântul patriarhului Iustinian către părintele Ioan este citat în articolul Părintele Ioan Negruţiu – deţinutul care a refuzat să fie scos din lagăr. Toate instituţiile de bază ale societăţii noastre erau bine reprezentate.ro/stiri-arhiva-1043334-serial-sfintii-inchisorilor-ioannegrutiu-detinutul-care-refuzat-fie-scos-din-lagar. dintre cei mai buni pe care îi avea ţara. în anul 1915. dar nu mi-a dat şi puterea de a altoi spiritul zidului. prin rostirea S" ntei liturghii de către preo" i. şcolile şi întreprinderile. Ioane. prin milostenii fa" ă de cei mai slabi. întărită prin rugăciune şi psalmi. 1990. pentru a rămâne să îi întărească pe fraţii de suferinţă. că Biserica stă rău. Universitatea. ţi-a dat Dumnezeu acest dar din plin: să pui viaţa în ziduri. Titlul articolului se referă la momentul în care părintele Ioan a refuzat propunerea patriarhului Iustinian de a fi scos din lagărul de la Canal. ţie. prin postul de bună­voie întărit cu cel impus de călăi.Convorbiri duhovniceşti. putem înţelege că mare a fost lucrarea de preot a părintelui şi în temniţă şi în lagăr şi în deportări. p. E un haos aici!” Haosul se datora tocmai presiunilor pe care Biserica le suporta din partea regimului comunist… Armele de apărare ale mucenicilor erau: credin" a în Dumnezeu.32 ATITUDINI ht ig a yr e DĂ tir OD op s VO C ănă -V U M TRU TR PE PE sfINţI DIN ÎNCHIsorI părintele Ioan Negruţiu – răstignit lângă Hristos… „Părinte. în 1934. nu ştim cum să vă mulţumim că ne-aţi salvat Biserica! Ortodoxia noastră a amuţit aici.a.

de toate zilele. Viaţa duhovnicească. folosind metodele consacrate de veacuri ale marilor asceţi şi mucenici creştini. prin îndobitocirea lui. spre a se pune temelie nepieritoare Împărăţiei Cerurilor pe pământ. prin rostirea Sfintei Liturghii de către preoţi. Clement Alexandrinul. . prin cuvinte. prin îndobitocirea lui. au socotit martiriul ca măsură – etalon a tuturor virtuţilor creştine. a oricărui creştin era considerată cu atât mai desăvârşită. prin milostenii faţă de cei mai slabi. Armele de apărare ale mucenicilor erau: credinţa în Dumnezeu. a înfometării. iar Sfântul Ciprian îi numeşte ca atare pe cei condamnaţi la muncă silnică pe viaţă în minele de metale. întărită prin rugăciune şi psalmi. La fel. Toate acestea alcătuiau o întreagă Pravilă a Claustraţilor. veterani ai închisorilor: Nichifor Crainic. folosind scrisul cu acul: pe pereţi. pe centuri. inclusiv cea de teologie numărul şi numele victimelor aduse ca nişte oi spre junghiere.”3 părintele Ioan: Despre mucenicie „Scriitorii epocii martirice. spune că «Oricine face mărturisire pentru adevăr. pe cei care erau doar pregătiţi spre a deveni martiri. prin fapte sau prin alte forme. rânduită pentru realizarea purificării prin suferinţă. «martyres designati». pe pingele. Academia Română. dintre cei mai buni pe care îi avea " ara. 3). în general. numit de el «gnosticul creştin». prin memorări de poezii potrivite situaţiei. Sfântul Ciprian al Cartaginei aminteşte undeva că există nenumărate cununi martirice ale vremurilor de pace («habet et pax coronas suas»). prin postul de bună-voie întărit cu cel impus de călăi. a focului. după cum spune proorocul. p. prin proba cumplitelor răngi. prin meditaţii religioase. prin învăţare de limbi străine. inclusiv în celulele temniţelor devenite altare de jertfă pentru Hristos. susţinută cu râvnă pentru curăţia lor» (Convivium 7. a varului nestins. nu este de mirare că şi marele dascăl al şcolii alexandrine. prin îmbogăţirea cunoştinţelor. a frigului. şi trecute prin rigorile torturilor. căutând să definească tipul de om creştin ideal. aplicate de călăi cu înaltă calificare. vorbind despre fecioarele creştine. toate institu" iile de bază ale societă" ii noastre erau bine reprezentate. 241. cele mai multe creaţii ale poeţilor consacraţi. universitatea. Scopul final era bine definit: exterminarea lentă a insului prin anularea personalităţii şi degradarea totală a fiinţei umane prin nimicirea chipului lui Dumnezeu în om. În acelaşi context. spune că acesta nu este altceva decât un martir în viaţă 3 .Idem. ci pentru că toată viaţa lor au luptat şi nu s-au îngrozit de lupta lor olimpică. Se mutaseră în aceste lagăre şi temni" e mii şi zeci şi sute de mii de oameni. prin recitări din Sfintele Evanghelii pe care unii le cunoşteau pe de rost. facultă" ile. Origen. nu pentru că ar fi îndurat într-un timp scurt căznirile trupului. de pildă. Sfântul Metodie de Olimp. Radu Gyr şi alţii. poate să se numească pe bună dreptate martir». cu cât se asemăna mai mult cu martiriul. a catharsis-ului creştin. ca şi prin comunicările dintre celule prin alfabetul Morse etc. Şi. De aceea. prin smerenie şi îndelungă răbdare. Tertulian îi numeşte «martiri propuşi». spune: «Ele sunt adevărate martire.ATITUDINI 33 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Scopul " nal era bine de" nit: exterminarea lentă a insului prin anularea personalită" ii şi degradarea totală a " in" ei umane prin nimicirea chipu­ lui lui Dumnezeu în om. în sfârşit. a terorii şi a umilinţelor de tot felul.

când am ridi­ cat capul deja ajunsesem fără să­mi dau seama chiar în fa" a Crucii Domnului hristos. asumându-şi – ca mulţi alţi preoţi din generaţia sa – riscul de a pătimi pentru El… ht ig a yr e DĂ D D tir OD O O op s VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE . ci de o viaţă întreagă. tipărite în volumul Cuvântul care zideşte. zi de zi. Am asistat la procesul tău. Mi­a apărut în vis Domnul iisus hristos. unul dintre foştii mei elevi de la Beiuş. Procurorul Republicii Socialiste România. a luat misiunea atât de grea. că realmente n-ai făcut nimic!»”5. Şi m-am dus. eram student pe atunci. iar alţii. Părintele Ioan a fost condamnat la închisoare nu pentru că a făcut fapte de violenţă sau alte rele. Şi m-a găsit. II. vieţuitori ai pustiei. cele mai multe «cununi martirice ale păcii» din acea vreme. am căutat dosarul. neputându-se împărtăşi de martiriu din binecuvântate pricini. a venit să mă caute. p. 46 -47. sporind numărul mare al «anahoreţilor» ce-şi lăsau averile.Din volumul de interviuri televizate luate de Vartan Arachelian. că n-am găsit fapte nici măcar pentru un minut de arest. şi n-am putut să-mi explic nicidecum cum de ţi s-a dat o pedeapsă atât de mare. care ajunsese procuror militar chiar la Tribunalul care mă judecase. şi urcând greu golgota. nespus de mulţi. Editura Roza Vânturilor. împărţindu-le la săraci şi retrăgându-se în pustie în timpul nesfârşitelor persecuţii ale lui Diocleţian. Episcopia Romanului şi Huşilor. ci pentru că a ales să Îl slujească pe Hristos. dar şi de sublimă a martiriului. îmbrăcând. un martir răstignit pentru lume. Protosinghel Ioanichie Bălan. şi lumea pentru dânşii. 4 . martirul atlet devine martirul monah. l-am citit şi îţi spun eu. Condamnarea părintelui Negruţiu „După decretul de graţiere din ’64. Antonie cel Mare şi Pahomie. care se nevoiau cu postul. în frunte cu Pavel Tebeul. noapte de noapte. Unii dintre aceştia s-au învrednicit şi de moartea martirică. 234-235. care însemna un martiriu. mi-a spus: «Uite. vol. n­am fost nicio­ dată la locurile s" nte. poate voi găsi Crucea Domnului. Eu mă găseam la poalele muntelui golgota şi aveam de gând să ajung sus. considerându-se şi ei răstigniţi pentru lume. şi lumea pentru el».Convorbiri duhovniceşti.34 ATITUDINI şi în trăire. au împodobit capetele nenumăraţilor asceţi. Prin ei. şi după ce m-a îmbrăţişat. eram cu capul în jos. pp. Dar. de cum mi-am luat în primire postul. peste veacuri. când am fost şi eu eliberat ca toţi ceilalţi. Aceştia sunt cei ce au pus temelie. cu rugăciunea şi cu privegherea. direct la arhivă. ca neapărat să stea cu mine de vorbă. mantia călugărească”4. monahismului creştin care. 1990. peste armura atletică. şi l-au răscumpărat prin îmbrăţişarea ascezei creştine. fără încetare. nu numai de câteva zile sau ceasuri. soarta m-a făcut să ajung procuror chiar la Tribunalul la care ai fost judecat. odată cu încetarea persecuţiilor. 5 .

aşa cum a spus patriarhul Justinian. Mi­ am dat seama că e semn de la Domnul hristos. au avut curajul de a-L mărturisi pe Hristos… Un mare sobor. De acum încolo. când am ridicat capul deja ajunsesem fără să-mi dau seama chiar în faţa Crucii Domnului Hristos. material selectat de Claudia Vasile 6 . Erau reci ca gheaţa. mau trecut fiori. oricine ajunge la Mine poate să stea pe orice cruce. şi pe cea din dreapta. şi un fior deosebit de puternic m-a pătruns şi m-am trezit. format din preoţi de mir sau preoţi de mănăstire. M-am uitat de după perdea şi am văzut că în curtea mea intra maşina Securităţii din Galaţi…”6 Părintele Ioan Negruţiu a ales să ducă o viaţă de mucenicie. m-a privit. şi după ce am adormit. Şi am dat să mă apropii de cruci şi I-am atins fluierele picioarelor cu mâna. p. mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu.Idem. că în ziua aceea va trebui să încep o nouă golgotă. ai rămas singur? Nici tâlharii nu mai sunt cu Tine? Şi ei Te-au părăsit? Porunceşte-mi. Mi-am dat seama că e semn de la Domnul Hristos. 46. mi-am făcut un mic bagaj de mână cu care mă gândeam să înaintez spre gara cea mai apropiată şi să înaintez unde m-o ajuta Dumnezeu. dacă sunt vrednic de aceasta. şi urcând greu Golgota. Care este în ceruri…!” (Matei 10. Erau reci ca ghea" a. că în ziua aceea va trebui să încep o nouă Golgotă. m-a trezit un vis. tineri şi mai puţin tineri. poate voi găsi Crucea Domnului. m-am culcat într-o noapte mai târziu. Era singur pe cruce. şi un " or deosebit de puternic m­a pătruns şi m­am trezit. Şi m­am gândit să fug… Mi­am făcut rugăciunea în genunchi. să mă răstignesc şi eu pe o cruce alături de Tine! Pe care vrei să mă aşez? Pe cea din dreapta sau pe cea din stânga?» Şi Iisus mi-a răspuns: «Nu mai au semnificaţia pe care au avut-o oarecând crucea din dreapta sau crucea din stânga. Visul pe care l-a avut este reprezentativ nu doar pentru viaţa sa. Cu ei s-a împlinit cuvântul Mântuitorului: „Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor. şi pe cea din stânga». însufleţiţi de iubirea de Dumnezeu şi iubirea de neam. . Şi m-am gândit să fug… Mi-am făcut rugăciunea în genunchi. eram cu capul în jos. când împlineam anul de când eram cu domiciliul obligatoriu. crucile tâlharilor erau goale şi Iisus era încă viu. A deschis ochii. un vis cum n-am mai avut şi cred că nu voi mai avea niciodată. Mi-a apărut în vis Domnul Iisus Hristos. aveam foarte mult de lucru în parohie.ATITUDINI 35 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Şi am dat să mă apropii de cruci şi i­am atins " uierele picioarelor cu mâna. „oricine ajunge la Mine poate să stea pe orice cruce…” „În luna iulie. 32). Datorită lor. ci pentru întregul sobor de clerici care. spre dimineaţă. „altarele româneşti s-au mutat în închisori!”. Când a fost gata tot şi era să ies pe uşă şi să plec. atunci când fiara roşie a încercat să sufoce credinţa creştină. mi­am făcut un mic bagaj de mână cu care mă gândeam să înaintez spre gara cea mai apropiată şi să înaintez unde m­o ajuta Dumnezeu. am auzit zgomot de motor de maşină. şi am întrebat: «Doamne. N-am fost niciodată la locurile sfinte. Eu mă găseam la poalele muntelui Golgota şi aveam de gând să ajung sus. Iisuse.

se infiltrează în aparatul de stat şi trag de sfori patibularul de jos. rezistenţă este îndemnul cheie. alţi români chiar cred că l-au dobândit. Un timp. unde sunt prezentaţi Sfinţii Închisorilor. Cel puţin asta vor să ne înveţe profitorii tuturor regimurilor. războiul continuă: ht ig a yr e DĂ D D D tir OD O O O op s VO C ănă -V -V -V -V U U U U M TRU TR TR TR TR PE PE PE PE PE . Pun mâna pe preşedinte. Este vorba de „Destine de martiri”.36 ATITUDINI plANeTA HoMUNCUlIlor ICr sI CNsAs sAs sAs victor roNCeA . iar memoria lor ştearsă de pe planetă. iar deţinuţii politici care au suferit cu zecile de ani prin temniţele comuniste sunt pentru CNSAS nişte legionari „nedemocraţi” care trebuie închişi şi ucişi a doua oară. aflată sub spectrul interzicerii la Iaşi. înfipţi în caşcavalul bugetar. despre viaţa şi sacrificiul unor martiri anticomunişti ai Ortodoxiei româneşti. Amintim aici că Biserica Rusă a canonizat deja sute de sfinţi ai lagărelor de concentrare bolşevice şi că Vaticanul a beatificat anul trecut circa 500 de credincioşi creştini căzuţi în Spania în lupta cu brigăzile teroriste sovietice. Elita culturală şi politică a României este ucisă şi arestată în masă. Nu este aşa. Succubuşi şi incubuşi invadează rapid toate mediile de formare şi control ale naţiunii. După infamul scandal al informatorilor trimişi la Berlin cu ICR-Tour şi al art-maneliştilor de stradă cu spray în nas desemnaţi reprezentanţi ai României la New York. câteva zile. oricare ar fi el.. iar de" inu" ii politici care au suferit cu zecile de ani prin temni" ele comuniste sunt pentru CnSAS nişte legionari „nedemocra" i” care trebuie închişi şi ucişi a doua oară. pe care stau călare turnătorii şi impostorii ICR. o parte din mucenicii propuşi pentru canonizare în Biserica Ortodoxă Română. La noi. biet român săracul. rezistenţă. de la ICR până la CNSAS. CNSAS-ul găseşte că e normal să se răzbune pe o altă expoziţie. pe dos: negrul e alb şi albul e negru. Unii români mor pe străzi pentru adevăr şi libertate. din nou. dimpotrivă. Credinţa în Dumnezeu îi face pe mulţi să reziste. Noi suntem proşti. Trec anii. Homunculii descendenţi din maimuţe ocupă România. Lumea s-a întors. Rezistenţă. iar memoria lor ştearsă de pe planetă. Se întreprind experimente anti-umane pe românii încercaţi. aflată la polul opus.. cu sprijinul proptelelor politice pe care şi le-au tras în anii buni de slugărnicie. România e un ponei roz.

Nichifor Crainic. Nae Ionescu. Mircea Eliade. practicant al discriminării şi urii anti-ortodoxe în calitatea lui de membru al unui cult religios sectar. spunea Părintele Calciu de pe patul de spital din salonul care-i devenise şi chilie. Părintele Arsenie Boca. Aron Cotruş. până sus în stat. pe placul membrului Comisiei Tismăneanu. Harnicul detractor al Bisericii Ortodoxe susţine că „aceste persoane nu au intrat ca democrate în închisoare şi nici nu au ieşit democrate”. Este vorba de viaţa lui Ioan Ianolide. întreb din milă. Părintele Daniil-Sandu Tudor. Şi morţi vom izbândi!”. 21 de ani de temniţă bolşevică. să i se administreze încă o porţie de închisoare la cei 94 de ani ai săi. Valeriu Gafencu. şi loc de pelerinaj. dimpotrivă. instalat şi menţinut ilegal la şefia Arhivelor Naţionale. mort în chinuri la Aiud. în sfârşit „democrat”. Aceiaşi duşmani ai României de ieri. ca să iasă.ATITUDINI 37 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Biserica Rusă a cano­ nizat deja sute de s" n" i ai lagărelor de concentrare bolşevice şi că vaticanul a beati" cat anul trecut circa 500 de credincioşi creştini căzu" i în Spania în lupta cu brigăzile teroriste sovi­ etice. urmaşii teroriştilor bolşevici atacă memoria victimelor comunismului. Şi totuşi. unul dintre cei mai mari duhovnici ai Ortodoxiei. Mircea Vulcănescu. Părintele Gheorghe Calciu. iar noi să fim alături de voi ca să ne apăraţi. mulţi alţii. Acuza de care a ţinut cont CNSAS – când a anunţat că interzice expunerea mai multor documente şi fotografii din dosarele Securităţii. pare să spună CNSAS-ul şi restul Planetei homunculilor. pentru că ar fi fost legionare. Radu Gyr. un înainte-văzător al României. Petre Ţuţea. Iată că nu au trecut nici doi ani şi cuvintele profetice ale mărturisitorului dreptei credinţe se împlinesc. care a împlinit recent 94 de ani. încearcă să mutileze memoria luptătorilor anticomunişti. Ernest Bernea. „O să se bată cu noi şi morţi. şi mulţi. la noi. lăsând de o parte faptul că adevărul este cu totul altul. George Manu. Mihail Manoilescu. Emil Cioran. Vintilă Horia. ce vor face însă „prelucrătorii de istorie” cu alţi mari români verzi ai lumii: Constantin Noica. nu în ultimul rând Părintele Arsenie Papacioc. Poate ar trebui ca Părintelui Arsenie Papacioc. „Sfântul de la Sâmbăta”. organizaţie spiritual-politică necondamnată în procesul de la Nurnberg? Îi vom elimina din cultură. războiul continuă: urmaşii teroriştilor bolşevici atacă memoria victimelor comunismului. precum şi-au dorit comuniştii? Da. membri sau simpatizanţi ai Mişcării Legionare. singurul care mai trăieşte din grupul de rezistenţă. la cine-i ţine: nu simt cumva că îi cuprinde frigul şi întunericul? . cu 21 de ani de temniţă. închis în repetate rânduri. „Sfântul închisorilor”. din istorie. care oricum sunt bun public naţional – îi aparţine unui oarecare Dorin Dobrincu.

ne-a băgat întro cameră mai mare. Şi. Când am văzut treaba asta. am crezut că-i sar în cap şi am spus: „Bine. n-am cunoscut lumea cum am cunoscut-o în puşcărie. după o săptămână. cu vreo 27 de persoane. un amărât şi mi-a spus: . spuneţi-i dumnealui”.38 ATITUDINI ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE feMeI MArTIre Interviu cu Monahia pangratia Mureşan (continuare) Şi intervine doctorul. nu m­a scris. plină de pelagră. Cum a fost în închisoarea de la Miercurea-Ciuc? La Miercurea Ciuc parcă v-am spus. N-avea nici laie. În luna mai venea din nou comandantul cu gre" erul. uitaţi-vă: Domnul maior de la Procuratura militară. Mă rog. care pentru un polonic de zeamă din aia neagră. Şi imediat a venit şi i-a pus cătuşele. doamna Ghica. domnule maior. a ieşit dintre paturile alea: „Să trăiţi. Şi baba Ana. Şi era cu noi în cameră o cetăţeancă care se dădea drept descendentă din familia Ghica de la Iaşi. erau de toate religiile.a scos un fir de aţă din saltea ca să-şi coase ciorapii. nici bălaie. unguroaică era. Dacă aveţi ceva de spus. dezbrăcată de zdrenţele astea de caracter. nici ca ingineră.un maior de la procuratura militară. Şi ea a bătut în uşă şi a reclamat-o. dar era totuşi un suflet. Pentru că îmi aduc aminte. spunea toate prostiile afară.” „Spuneţi măicuţă.” Toată lumea era foarte curioasă să vadă ce spune. în ticăloşia ei. nici ca profesoară. dar se poate să faceţi o aşa crimă? Nu suferim noi aici împreună?” „Pentru interesele mele trec şi peste cadavrele părinţilor mei”. încă eram în Miercurea-Ciucului . de suflet. Dumnezeu s-o ierte. Şi a venit cu comandantul care zis: “Doamnelor. ştiindu­mă bolnavă de icter: „Ce să vă scrie pe dumnea­ voastră? nu vă da" i seama că peste două zile muri" i?”. da ce s-a întâmplat?” „Acum trei ani într-o toamnă. Şi a făcut un ac dintr-un pai de mătură. era cât o matahală. vreau şi eu să vă pun o întrebare. a plecat.că le băgase de acum saltele . că curgea zdrenţele după noi.” Acesta a făcut ochii mari: „Da` de ce. a venit un bărbos. într-o zi una dintre fetele astea . a venit odată. spuneţi.nu ne dusese încă la Arad . ce n-aţi vrut sau n-aţi putut să spuneţi. „Vă rog să-mi spuneţi şi mie cei aia politică. era o fetiţă de vreo 17 ani. Nici ca maică.

Mă duce la cabinet. veneam din poiată. Mă rog. Cine se simte în stare să meargă la lucru? „Scrieţi-mă şi pe mine” – am zis eu. În fine. Erau fugarii din Făgăraş. un amărât şi mi­a spus: ’Măicu" ă. Stalin”. spun ce-am avut şi îi spune asistentului: „Îi dai cutare. într-o zi se juca fetiţe cu o cutie de zahăr pe care erau doi căţei. cutare să vedem dacă îşi revine în trei săptămâni. ’Măicuţă.” [. Acela. Şi am fost acuzată că am făcut politică”. ştiindu-mă bolnavă de icter: „Ce să vă scrie pe dumneavoastră? Nu vă daţi seama că peste două zile muriţi?”.] „Acum trei ani într­o toamnă. Şi n-am avut nimic. şi-i spun comandantului: „Domnule comandant. dă­ mi şi mie ceva de mâncare că­s nemâncat de trei zile’. a plecat. Eu sunt vinovată de tot ce s-a întâmplat”.ATITUDINI 39 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE „vă rog să­mi spune" i şi mie ce­i aia politică. Şi să-i dea în fiecare zi 250 de grame de lapte pe zi şi o bucăţică de marmeladă”. cutare. ne-a dus la Arad. dă-mi şi mie ceva de mâncare că-s nemâncat de trei zile’. S-a uitat lung la mine şi a zis către grefier: „Hai trece-o şi pe doamna pe listă”. veneam din poiată. nu. în care a murit frate-său. Ştiţi cum s-au dat pedepsele? Da.. aveam nu 150 de grame de pâine. dar aveam în pulpana de la haină nişte prune şi i le­ am pus în buzunar. dar aveam în pulpana de la haină nişte prune şi i le-am pus în buzunar.. Domnule. ne mai spunea părintele Justin. în ziua de vinerea mare. Şi a intrat doctorul: „Nu. cred că nu vă e totuna . majoră: „N-am văzut un om cu mai multă demnitate ca maica asta”. Spunea una dintre sergente. Avramescu. cu 7 ani în urmă . Şi pentru asta o condamnase 10 ani. Şi a fost denunţată.dacă moare una în plus. el era român. Dumnezeu să-l . şi bombănea ea: „Are mama doi căţei / cine-i pupă-n fund pe ei: Stalin. în 64. Şi n­am avut nimic. Nu mai văzusem nimic dulce de atâţia ani şi într-adevăr în trei săptămâni m-am îngrăşat patru kg. M-am făcut bine şi puteam merge a lucru. era un doctor evreu. când m-a văzut. a venit un bărbos. În luna mai venea din nou comandantul cu grefierul. Aţi cunoscut-o? Tot din bătut în perete. Era o viaţă mai omenească pentru că te scotea 15 minute la aer.Nicoară. nu ştiu de unde era a venit. A murit în aceeaşi celulă. Humulescu îl chema. pe lângă penitenciarul de drept comun de la Arad. Maica Mihaela a fost la Miercurea-Ciuc. Şi intervine doctorul. m-a întrebat: ”Da` ce-i cu dumneavoastră?” Şi-i spune comandantei: „Vă rog s-o luaţi s-o duceţi la cabinet”. scrieţi-mă şi pe mine pe listă”. sau minus. De la Miercurea Ciuc unde v-au trimis? În ianuarie ’61 a venit într-o zi comandantul închisorii de la MiercureaCiucului . era cred că de undeva din Moldova şi zice: „Doamnelor. arestată pentru că fetiţa ei care avea doi ani. Aşa se dădeau pedepse. se face o colonie. Şi am fost acuzată că am făcut politică”. aveam 250 de grame de pâine pe zi. Între timp auzisem eu printr-o sergentă majoră că sunt nişte tratative cu americanii şi cu. cinci ani. Şi pentru asta o condamnase 10 ani. Şi pentru că purta cămaşă verde pe stradă îl aresta. se face o colonie de muncă pentru politici.că în fiecare zi murea cineva . La proces a spus: „Vă rog să-mi daţi condamnare maximă. nu m-a scris. nepoata marelui actor Notara de la Bucureşti. Erau fugarii din Făgăraş. mă controlează. Doctorul penitenciarului. şi pentru asta a primit mama copilului. tot la Miercurea Ciucului. Nu era doctorul.Dumnezeu să-i dea sănătate sau să-l ierte dacă nu mai trăieşte -. nu. ce-aţi spus? E sub comanda mea”. Era cu mine.

Erau 145 de băiţi şi eram cinci fete. Eraţi călugărită. Îmi aduce ochelarii. Şi la examenul de stat mi-au trimis vorbă că dacă vin în uniformă mă pică din oficiu.„Pune şefa de cameră că-i mai tânără. aud forfoteală mare. „Bine. că-i sfidez.000 de de" inu" i politici. să vă întreb eu ce caut la puşcărie?” Zice: „Tot colţoasă aţi rămas”. . când să ies pe uşă: „Măicuţă.aşa vă dau bani împrumut . n-am avut dreptul la bursă. în care ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE . Şi a spus: „Dar ce politică s-a făcut la voi dacă la ora actuală. dar eraţi deja maică. nu? Eu am făcut liceul de la mănăstirea Bistriţa în Vâlcea. eram singura femeie din 16 regiuni. mulţumesc”. rămâi că eşti colţoasă.el ne-a scos din puşcărie pe politici. încă o întrebare în afară de subiect: Cum se împacă religia cu marxismul?” „Religia o trăiesc. atunci sunt de acord cu voi”. şi toamna a trebuit să mă prezint din nou la examen. dacă în ’60. marxismul îl învăţ”. Nu mi s-a dat pe gratis”. preşedintele Americii care a fost împuşcat de un bandit . că eram în sutană. Ca inginer-şef în regiune. Zic: „Eu am partidul meu. eu am terminat maică facultatea. Kennedy. „Banii vi-i dau prin Israel. că dacă vi-i dau direct vi-i iau ruşii”. că eu plec acasă. nu la puşcărie. Şi vine cu un ziar: „Citeşte articolul acesta la deţinute”. „Păi aduceţi-mi ochelarii că-s la voi”. că era evreu. erau cu balamalele rupte. Lucram vara atâta ca să-mi ajungă pentru iarnă şi pentru familie. vine anchetatorul: „Care-i inginera Mureşan?” Parcă nu ştia. Şi-a luat angajamentul pentru că îi strângea cu uşa. Eu am terminat în rasă Politehnica. Şi zic şi eu: „Am avut că am muncit. „Ce căutaţi dumneavoastră la puşcărie? Că noi avem nevoie de ingineri afară.că nu vă interesează”. şi aţi spus: Nu. A plecat el. S-a dus Gheorghiu-Dej să ceară bani împrumut pentru centrala de la Porţile-de-Fier I. „Banii vi­i dau prin israel.” „Păi. dintre care 1000 de femei? Condi" ia ­ aşa vă dau bani împrumut ­ ca într­ un an de zile să lichida" i cu de" inu" ii politici”. Dacă-i spui un adevăr. aveţi 300.ca într-un an de zile să lichidaţi cu deţinuţii politici”.40 ATITUDINI „Dar ce politică s­a făcut la voi dacă la ora actuală. înainte de Crăciun. Cum a fost eliberarea? În ’62. „Vi s-a propus de atâtea ori să intraţi în partid. şi nu ştiu ce şi nu ştiu cum. când aţi fost anchetată? Păi da. nu al vostru. Că noi eram încă sub copita ruşilor. Şi. Nu m-a eliberat atunci. când îţi face voi ceva mai bun decât ce a făcut Dumnezeu. dintre care 1000 de femei? Condiţia . N-aţi avut dreptul la bursă din cauza asta? Sigur că da. să citească”. era profesorul evreu. apoi m-am dus la facultate. În ziua de 15 ianuarie în ’63. ave" i 300. dacă în ’60. N noaptea aceea avusesem eu un vis. . asta mi s-a reproşat la tribunal când m-au judecat: „Aţi avut grad de ministru”. a început lumea să plângă. că băgase în anul IV examenul de marxism. Maică. ierte.000 de deţinuţi politici. La examenul de marxism. că dacă vi­i dau direct vi­i iau ruşii”. Şi mă întreabă. Sfinţia voastră nu aţi făcut parte din nici un partid? Nu. Şi cine vă ajuta? Dumnezeu. Ca studentă am avut necaz. partidul lui Dumnezeu. Şi­a luat angajamentul pentru că îi strângea cu uşa. Pe urmă am aflat că e evreu şi că era şeful sioniştilor. n-am avut drepturi.

După ce am venit la Valea Roşie. şi licee şi şcoli cu limbă de predare maghiară. .era deja personal. generalul. am venit să reparăm ce se poate repara. Ajunge la 26: „Pangratia Mureşan” – eu sunt trecută în buletin cu numele de maică. n-am vrut să mă duc în altă parte. că noi vorbeam cu toată puşcăria. Şi într-o zi mă întâlnesc cu secretarul de partid: „Doamna inginer. dar dacă erau politice. unde mă repartizase ministerul. Zic: „Ba da”. În fine. v-am spus. până-n genunchi. Şi mai citeşte. Cele de la Bucureşti. Şi atunci fac eu un calcul. Tot ce am agonisit până la 36 de ani mi-aţi confiscat. Bistriţa a fost mănăstirea mea de metanie şi acolo am vrut să intru. Îi spusesem visul lui tanti Natalia şi zice. au plecat a doua. şi care îşi aude numele să treacă în dreapta şi care nu-şi aude numele. legionarul. la noi. Ministerul m-a repartizat la o gospodărie de stat în judeţul Mehedinţi. când am ajuns acasă. La prost trebuie să-i răspunzi după el. se uită. se uită o cetăţeancă. că nu m-au primit. ieşiţi afară”. Se scoală respectuos. Pe măsură ce vin anchetatorii să vă ia în primire plecaţi acasă. unul dintre domnii ofiţeri o să citească o listă. mi-a spus că la 15 ianuarie plec acasă. zice. s-au făcut nedreptăţi. nu se întorsese încă. Am un spirit de observaţie destul de dezvoltat şi începe să mă ia la întrebări. de data asta vesel: „Doamnelor. s-a ajuns la concluzia: de astăzi înainte sunteţi libere. N-am vrut să mai am de-a face cu ungurii şi am plecat de la gospodăria colectivă. la Podu Gros. mi-am zis tot mie: astea pleacă acasă. Şi zic: „A ştiut Dumnezeu ce să facă”. Cu cana cum? Puneai căniţa la perete şi ascultai tot ce se întâmplă. Şi primul secretar: „Doamna inginer. a avut curaj şi a spus: „Nu sunteţi sora lui nana Aurelia?”. la Slaşoma.dacă m-a văzut în halul acela. care au fost declarate incurabile de nu ştiu câte comisii medicale. era o zăpadă mare. că nu aş fi reuşit singură. A doua zi. „Ce rost are ancheta asta?” „Doamna inginer. unde strânseseră paturile. eu am venit la Valea Roşie în ’64.„Doamnelor. M-a luat în braţe şi a început să plângă. nu-i venea să creadă – ea primise înştiinţare că am murit de icter negru. am fluierat în biserică. zice. zice: „V-a dat Dumnezeu prea multă inteligenţă. care era al acuzării. sora mea. a întrebat: „Cu ce putem să ne revanşăm pentru nedreptăţile pe care vi le-am făcut?” „Am coloana prăbuşită de sus până jos. Aveţi grijă să nu bateţi”. am venit din puşcărie în 63. Vine comandantul. celălalt. ce mai? Dacă s-au făcut. Totuşi. nu le-a dat drumul acasă. e numai în favoarea dumneavoastră pentru că ştiu că şi cu dumneavoastră s-au făcut mari nedreptăţi”. sunt naşii mei de cununie”. se uită. A citit pe cele 8 paralizate. Aşa mia spus şi procurorul când mi-a rejudecat procesul în ’72. şi atunci a desfiinţat autonoma automat. „Cât e astăzi?” „15 ianuarie e astăzi”. Mergea destul de prost cu pierderi planificate de milioane.” „Dar atunci. vă rog să poftiţi până la mine la birou”. în morse. care v-aţi auzit numele. vă rog să nu mă înţelegeţi greşit. Când m-a văzut soră-mea. îmi sărută mâna . Aşa mi-a zis unul. De-acum se lecuise Gheorgiu-Dej de regiunea autonomă.cei mai frumoşi ani de viaţă mi i-aţi mâncat. să vedem pe cine citeşte întâi. ca la anchetă: „Unde v-aţi născut? Unde aţi făcut şcoala? … Şi din ’56?” Atunci m-am enervat şi m-am ridicat : „Păi zic. Şi intră comandantul . Nu. să rămână pe loc”. în care eram. plec acasă. care erau vreo 17. În limbajul morse? Morse şi cu cana. Şi aţi intrat în mănăstire? Nu. când am ajuns în gară. lasă-le aşa”. La Topliţa. Din 15 am fost prima care am plecat acasă.nu aveam eu nevoie. mai erau nişte ofiţeri. Ce mai vreţi?” „Da. Procurorul. Acolo însă mi-au spus : „Nu.” Şi aşa că m-am angajat. aţi fost în puşcărie. se uită lung la mine . Bine că m-au lăsat în pace şi m-am dus la Bucureşti. Pe la 9 s-au deschis uşile larg.” Şi a doua zi m-a trimis la fotograf şi mi-a trimis o poză . zic. Am avut noroc cu ea că în gară ea m-a dat jos din tren.” S-a simţit el foarte prost şi s-a ridicat. murise în puşcărie. Ne-a băgat în altă cameră. că aveam anchetatorul pe loc. aia-i una. din Oltenia aduşi . „Păi. unde aveam doi fraţi: unul. a treia zi. ştiu. Ei. verificându-se dosarele dumneavoastră şi vinovăţia. când le-a venit anchetatorul.ATITUDINI 41 httt a gh a gh a iiig a yr re D yr re DĂ yr re DĂ iiiire DĂ stttt OD O op s VO op s VO op s VO C C ă -V C ănă -V U U U U M TRU TR TR TR TR PE PE PE PE PE bunicul meu care a murit la 93 de ani. „Doamnelor. aşa am vrut. de lângă Reghin. I-au spus ungurii să vorbească ungureşte că-i în autonomă.

42

ATITUDINI

Când am venit de la puşcărie şi le­am văzut pe maici îmbrăcate cu rochi" e, care mai de care…. nu mi­ a venit să cred ­ în sat, cu fustă scurtă, că le scosese din mănăstire, aşa m­am cutremurat! nu puteam să realizez treaba asta.

mare cât icoana Sf. Ioan Botezătorul şi m-a pus la panoul de onoare al fabricii. Şi zic: „Dar ce faceţi, domnule? Din 24 de ingineri câţi suntem în fabrică, sunt singura puşcăriaşă, şi pe panoul de onoare?” „Ei, dacă toţi inginerii noştri ar munci cum munciţi dumneavoastră, fabrica n-ar lucra în pierdere”. Şi apoi m-a ţinut la panoul de onoare vreo 5 ani, şi spun preşedintei de sindicat, că era tot o femeie, tot ingineră: „Ascultă, fată dragă, mai bine dă-mi 200 de lei la salariu decât să mă puneţi la panou. Că în industria alimentară erau salarii foarte mici, mici, mici de tot. Ei ziceau că mai mâncăm o conservă şi ne descurcăm noi. Plăteam autoconsum şi odată îi spun tovarăşului director: „Tovarăşe director, de ce plătesc eu autoconsum? Ce consum eu din fabrică?” „Păi sunteţi singura care nu furaţi.” M-am dus odată, că aveam un chioşc alimentar acolo al fabricii, m-am dus în iulie să cumpăr ceva de mâncare, că era cantina închisă - nişte biscuiţi şi nişte tocană de legume. Şi vânzătorul mă lasă, serveşte pe unul, pe altul, pe altul, şi când îi termină pe toţi, îmi zice: „Vă rog să mă iertaţi, nu vă supăraţi că v-am ţinut, după câte ştiu - eram proaspăt venită în fabrică - după câte ştiu sunteţi ingineră în fabrică şi veniţi să cumpăraţi de la mine conserve?” Dar eu fac nişte ochi mari: „Ce vorbă-i asta, domnu’ Petrică?” „Păi, zice, sunteţi singura din Valea Roşie care vine să cumpere de la mine”. „Domnule, să ştii o treabă: pentru ce muncesc, statul mă plăteşte; pentru ce mănânc, trebuie să plătesc.” Cum v-aţi reîntors în mănăstire? A, povestea cu mănăstirea. Abia în ’91 am reuşit să intru în mănăstirea Viforâta, pentru că aici erau maicile mele de la Bistriţa. V-am spus, m-rea Bistriţa, când a fost desfiinţată, multe din maicile de acolo au venit aici la Viforâta cu maica Arsenia, ucenică a Părintelui Arsenie Boca – şi pe ea au pus-o stareţă. Patriarhul Justinian a făcut la Viforâta casă sanatorială de preotese şi maici pensionare, ca să-şi spele greşeala când a desfiinţat Bistriţa. Mi-aduc aminte, ce misiune se făcea la Bistriţa! Îngrijeam 2800 de copii ai nimănui. În fiecare an găseam vreo două trei glădiţe aruncate

ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE

ATITUDINI

43

ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE
la examenul de marxism, că băgase în anul iv examenul de marxism, era profesorul evreu. Pe urmă am a" at că e evreu şi că era şeful sioniştilor. Şi, când să ies pe uşă: „Măicu" ă, încă o întrebare în afară de subiect: Cum se împacă religia cu marxismul?” „Religia o trăiesc, marxismul îl învă" ”. „Bine, mul" umesc”, şi toamna a trebuit să mă prezint din nou la examen.

sub clopotniţă cu copii. Mi-aduc aminte, eram de serviciu la bucătărie într-o dimineaţă, şi aud scâncet de copil: „Doamne, ce-o fi”? Intru pe unde se intra la clopote şi găsesc o fetiţă, abia îşi mai trăgea sufletul. Maică, dar de unde erau copii acolo? Ştia lumea că maicile îi iau şi-i cresc şi nu-i omoară. Îi arunca, nebotezaţi. Am avut o colegă, o chema Boboteanu, că a găsit-o în ziua de Bobotează. Aveam o altă colegă, doctoriţă, dentistă la Arad, care a găsit-o pe malul Dâmboviţei, i-a dat numele de familie Dâmboviţeanu. Şi mănăstirea Bistriţa au desfiinţat-o înainte de decret. Eu le-am spus atunci, în ’40, la maici. Primiseră în mănăstire o cetăţeancă de la Craiova care era informatoarea securităţii; avea 6 buletine de populaţi şi a făcut-o călugăriţă. Şi eu le-am spus odată: „Să ştiţi că ea o să desfiinţeze Bistriţa”. Şi am fost prima mănăstire din ţară care a fost desfiinţată, în ’52; pe celelalte le-a desfiinţat în ’56. Când am venit de la puşcărie şi le-am văzut pe maici îmbrăcate cu rochiţe, care mai de care…. Nu mi-a venit să cred - în sat, cu fustă scurtă, că le scosese din mănăstire, aşa m-am cutremurat! Nu puteam să realizez treaba asta. Cum totuşi dintre cele care au fost maici, s-au căsătorit? Dintre colegele mele de facultate sunt singura care am rămas pe poziţie. Am fost 12 la călugărie, 12 la bacalaureat. Grupa mea vorbesc. Singura care am făcut facultate, singura care, aşa mi-a zis una dintre colege, Dumnezeu s-o ierte, a murit acum doi ani la Orăştie: „Ai avut atâtea posibilităţi, ce-ţi trebuie mănăstire?” „Bă, nu uita, că noi am depus un jurământ”. Şi pentru asta îi mulţumesc Părintelui Miron, de la Dealu, care era duhovnicul meu. Şi el mi-a spus odată, când eram civilă: „Maică Pangratio, toate ca toate, dar să nu uitaţi că aveţi un jurământ depus”. Toate ca toate, dar călugăria este un jurământ pe care nu-l poate spăla nici o prigoană şi nici un patriarh.

44

ATITUDINI

ht ig a yr e DĂ tir OD op s VO C ănă -V U M TRU TR PE PE

CATeDrAle CU sfINţI ÎN zegHe

Eu, Valeriu Oprişan, nu sunt nebun. Azi-noapte, când voi dormeaţi, am avut o vedenie. Am înţeles temniţa. Am văzut moartea şi Învierea temniţei. Am văzut pământul deschizându-se şi înghiţind închisoarea. Pământul şia luat pământul înapoi. Cu surprindere am văzut apărând în loc o biserică. La început era mică. Încetul cu încetul, a crescut asemenea unei flori. Când a ajuns mare, cât temniţa noastră, am intrat cu sfială în ea. Fraţilor, nu sunt nebun. V-am găsit în biserică, rugându-vă. Catapeteasma era obişnuită, având pe ea sfinţii care ne-au ajutat de atâtea ori. Dar, pe pereţi, nu mi-a venit să cred... Pe cine am văzut în icoane? Erau de-ai noştri, îmbrăcaţi în zeghe. Pe unii i-am recunoscut uşor, pe alţii mai greu. Aveau aură de sfinţi. În spate, în iezerul cel de foc, i-am văzut pictaţi pe cei care ne hăituiesc sufletele. Nu erau toţi acolo. Unii erau cu voi. Hristos era răstignit între directorii închisorii. Moiş era pe crucea din dreapta, senin. Nu pot să uit pereţii cu sfinţi în zeghe. Nu pot să uit că pe feţele lor se citea izbăvirea. Nu rezistăm degeaba. Undeva, acolo sus, se scrie Patericul temniţelor... răvaş de prigoană „Precum doreşte cerbul izvoarele apelor, aşa te doreşte biserica din sat pe tine, fiule. Dragul mamei, voi pune scrisoarea aceasta lângă altarul pustiit, pe măsuţa care odată primea pomelnice: Cel de Sus o poate duce la tine. Biserica te aşteaptă cum Hristos aştepta Învierea. Tu ai ridicat-o, tu ai slujit în ea, tu i-ai dat viaţă. De când te-au pus în cătuşe pentru credinţă, parcă cineva a pus în lanţuri şi lăcaşul sfânt - primul şi cel mai drag copil al tău. În lipsa ta a îmbătrânit biserica toată; Maica Domnului aproape a orbit în icoană, plângându-te lângă mine. Sfinţii parcă s-au cocoşat aşteptându-te. Doctorii fără de arginţi par frânţi de oboseală: cred că nu mai prididesc să vă îngrijească. Mucenicii de ieri vor să se întoarcă în temniţele pe care le cunosc de sute de ani şi să rămână cu mucenicii de azi. Să fie alături de voi. Fiule, fără tine biserica e o floare care se usucă. Vino şi slujeşte în ea, şi îşi va reveni.” Întoarce-l, Doamne, aici, întoarce-l degrabă! Înainte ca biserica să se ofilească!

Fra" ilor, nu sunt nebun. v­am găsit în biserică, rugându­vă. Catapeteasma era obişnuită, având pe ea s" n" ii care ne­au ajutat de atâtea ori. Dar, pe pere" i, nu mi­a venit să cred...

prohod iernatic Să uităm jertfele din Decembrie. odată. Când îi privim în vechi icoane. Demult.. fiii sângelui lor. cu răbdare. Fără să ne mai fie teamă că.. în zilele noastre. Închisori pentru sfinţii din Sinaxar. Să smulgem timpului momentul „atunci”. Că ei au rămas prezenţi.. şi totuşi Durerile de astăzi îi apasă mai tare În inimile noastre. Şi parcă simţim că ei aşteaptă Cu o încordare de care nu ţinem seama Să îi scăpăm de exilul din care Nici Dumnezeu nu ne forţează a-i scăpa. Îi exilăm din memorie Cu vieţile lor. Parcă ne e chiar teamă. şi foame. Cu minunile lor... Şi chiar moarte. Dacă am ţine minte am fi somaţi De cadavrul sângerosului „atunci” Să trăim altfel. din ciclul „File din sufletul meu” volumul „Taina iubirii” . pentru tine Şi pentru ceilalţi S-au sacrificat câţiva martiri. Ei ne vor privi în faţă. Construim fiecare... Să îi primim cu evlavie. Danion Vasile..ATITUDINI 45 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE prigoana uitării Acum. cu prăznuirile lor. Acolo unde aşteaptă să stea: E singura posibilitate de a uita Că pentru mine. Adică. cu tot binele Ce l-au făcut pentru oameni. unii dintre ei au suferit Temniţe adevărate. Să dăm foc ziarelor de atunci Să dăm foc amintirilor de atunci. şi chin. Să avem linişte! Iar cicatricele par de nevindecat: Căci noi. şi pentru noi. îi uităm. Că încă sunt de faţă.

Ni se arată acolo că. unii se pot întreba: de ce a făcut Irod o astfel de afirmaţie? Şi găsim răspunsul la această întrebare în Vieţile Sfinţilor. Sfânta Evanghelie de la Marcu. începe relatarea despre Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul cu un cuvânt care pe unii îi surprinde: „A auzit împăratul Irod despre Hristos şi zicea că este Ioan Botezătorul sculat din morţi şi pentru aceasta lucrează puteri întru el”. Auzind acest cuvânt. acest om a îngropat la loc capul Sfântului ioan Botezătorul ­ pentru ca aceste s" nte moaşte să nu " e pângărite.rău. la ziua a 24a a lunii februarie. în capitolul al şaselea. ar fi considerat duşman al societăţii. Irodiada. „împungând cu acul limba sfântului care mustrase . şi răului . atunci ar fi aruncat în închisoare. Trăim într-o lume care l-ar închide a doua oară în temniţă pe Sfântul Ioan Botezătorul. Şi dacă Sfântul Ioan Botezătorul l-ar mustra pe vreun Irod contemporan. într-o lume hulitoare de Dumnezeu. Aceasta. ce înseamnă pentru fiecare dintre noi Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul? Pentru părinţii din mănăstire. foarte puţin.predică la Mănăstirea petru vodă la Tăierea odă Însă văzând cum închinătorii la idoli au pornit iarăşi prigoană împo­ triva credin" ei creştine. merg pe urmele Sfântului Ioan. întrucât călugării. a fost luat de Salomeea care l-a dus mamei sale. prin viaţa lor de nevoinţă. al unei societăţi care a ales păcatul în locul virtuţii. pentru mireni. Trăim într-o lume în care i se spune binelui . ce reprezintă Tăierea capului f fâ Sfântului Ioan Botezătorul? Din păcate. alegerea monahismului a fost un pas important în urmarea Sfântului Ioan Botezătorul.46 ATITUDINI ht ig a yr e DĂ tir OD op s VO C ănă -V U M TRU TR PE PE Despre CUrAJUl MărTUrIsIrII JerTfelNICe capului sfântului Ioan Botezătorul.bine. după ce capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost tăiat. 2008 Danion vasile . la Aflarea cinstitului cap al Slăvitului Prooroc Ioan Botezătorul. din ce în ce mai puţin. Iubiţi credincioşi. Dar pentru noi. care ar trăi într-un mare păcat. Trăim într-o lume prigonitoare de Dumnezeu. Pentru că trăim întro lume care fuge de cuvântul dumnezeiesc. prin viaţa lor de rugăciune.

Lucrul acesta îl ştia o singură femeie. unul dintre cei mai mari eroi care au luptat împotriva musulmanilor.. fiind întristată de uciderea pe nedrept a Sfântului Ioan Botezătorul. cu celebrul Cid. musulmanii s­au speriat ­ pentru că nu şi­au dat seama că era mort. Cidul a murit din pricina rănilor pe care le primise. după lupte grele. femeia lui Huza. pentru ultima dată. Dumnezeu a rânduit astfel încât capul Sfântului Ioan Botezătorul să nu rămână în locul în care îl ascunsese Irodiada. pentru că nu l-au găsit. Aşa se sperie păcătoşii de mărturia s" n" ilor. în pământ adânc. şi după dumnezeiasca rânduială a găsit aflat în pământ. la loc ascuns şi necinstit. s-au gândit că Hristos era Ioan cel înviat. Şi. un bărbat oarecare slăvit. când Cidul a ieşit călare. l-a luat noaptea în taină şi.ATITUDINI 47 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE În momentul în care sun­ tem cu adevărat robi ai lui hristos..şi atunci ucenicii Sfântului Ioan Botezătorul au luat trupul şi l-au îngropat . La un moment dat. când a auzit Irod vestea despre Iisus. Şi. Şi aceasta. musulmanii s-au speriat . lepădând lumea a mers în multele Eleonului şi a zidit acolo o chilie. şi vor lupta mai departe prin noi. fărădelegea lor. dacă încercăm să nu uităm această mărturie în inimile noastre sfinţii vor fi vii. căci se răspândise vestea despre moartea acestui erou. Am să fac o paralelă cu eroul legendar al Spaniei. chiar şi după moartea lor sfinţii Bisericii îi înfricoşează pe hulitori. Legenda spune că cetatea în care se afla Cidul era înconjurată de duşmani. iconomul lui Irod. Însă văzând cum închinătorii la idoli au pornit iarăşi prigoană împotriva credinţei creştine. Don Rodrigo Diaz. În momentul în care suntem cu adevărat robi ai lui Hristos. dacă încercăm să nu uităm această mărturie în inimile noastre s" n" ii vor " vii. în vasul de lut. împreună cu ostaşii săi.pentru ca aceste sfinte moaşte să nu fie pângărite.iar capul l-a îngropat chiar Irodiada în curtea ei. punându-l într-un vas de lut. nu l-a dat să fie îngropat o dată cu trupul. capul Sfântului Ioan Botezătorul o speria pe Irodiada care a poruncit ca trupul proorocului să fie aruncat . pe nume Inochentie. Iată cât de tare se tem păcătoşii de cei care mărturisesc cuvântul lui Dumnezeu. chiar şi după moartea robilor lui Dumnezeu. când Cidul a ieşit călare. vrând să zidească o mică biserică de piatră.pentru că nu şi-au dat seama că era mort. s-a gândit împreună cu Irodiada: nu cumva a înviat proorocul? Căutând Irod cu Irodiada capul Sfântului Ioan Botezătorul. şi vor lupta mai departe prin noi.. acest om a îngropat la loc capul Sfântului Ioan Botezătorul . Chiar şi tăiat. cea cu numele Ioana de care se face pomenire în Evanghelia Sfântului Luca. în satul lui Irod. l-a îngropat în muntele Eleon.. Şi. chiar şi după moartea robilor lui Dumnezeu. au fost înfricoşa" i şi au fugit. încercăm să purtăm în inimile noastre mărturia sfinţilor. capul Sfântului Ioan Botezătorul şi l-a cunoscut că este capul Sfântului Ioan datorită mulţimii de minuni care se făceau acolo. Cidul ceruse ca după moartea sa să fie pus mort pe cal şi să iasă din cetate. încercăm să purtăm în inimile noastre mărturia s" n" ilor. Aşa se sperie păcătoşii de mărturia sfinţilor. Să ne dăm seama că şi după moartea lor sfinţii Bisericii îi înfricoşează pe prigonitori. au fost înfricoşaţi şi au fugit. Înainte să moară. Musulmanii erau convinşi că vor cuceri cetatea. aşa cum s-a întâmplat în prigoana . pentru că se temea ca nu cumva Ioan să învieze când capul lui va fi lipit de trup şi să o mustre iarăşi”.

Din aflarea moaştelor Sfântului Serafim de Sarov. arătându-i locul din ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE .acolo unde însuşi sfântul însuşi profeţise că vor ajunge. De exemplu. Ce s-a întâmplat după aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul? A fost ascuns de Inochentie şi a rămas ascuns până în secolul al patrulea. Şi. Atunci.aşa a avut grijă şi de moaştele altor sfinţi. din aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul trebuie să înţelegem că Dumnezeu poartă de grijă moaştelor sfinţilor Săi. Şi aşa cum s-a găsit capul Sfântului Ioan Botezătorul. doi monahi s-au sfătuit să se ducă să se închine Cinstitei şi de Viaţă făcătoarei Cruci pe care fusese răstignit Hristos. şi ale lui Valeriu Gafencu şi ale celorlalţi sfinţi ai închisorilor atunci când noi vom avea credinţă şi ne vom ruga lui Dumnezeu să ne descopere unde sunt ascunse. la mănăstirea Diveevo . aşa s-ar putea găsi şi moaştele ieroschimonahului Daniil Sandu Tudor.el a venit cu mare cinste la Diveevo. cât i­ar speria pe mai marii acestei lumi. Era lumânarea pe care sfântul Serafim de Sarov i-o dăduse unei alte maici. profeţia sfântului s-a împlinit . La un moment dat.48 ATITUDINI Botezătorul pe mai marii lumii acesteia. Ajungând ei în Ierusalim. Dar. pe mai marii care propovăduiesc toleran" ă. din rânduială dumnezeiască s-au găsit şi au fost duse de patriarh cu mare cinste.cum a avut cu secole în urmă grijă de capul Sfântului Ioan Botezătorul . cu adevărat. şi moaştele sale se află acolo şi-n ziua de astăzi. care ne îndeamnă să uităm cuvântul comunistă cu atâtea şi atâtea moaşte de sfinţi care au fost aruncate în stradă. credincioşii credeau că moaştele Sfântului Serafim de Sarov s-au pierdut. până ce se vor transforma casele creştinilor în case de toleran" ă. toleran" ă. moaştele Sfântului Serafim de Sarov au fost aruncate într-un muzeu de ateism şi zeci şi zeci de ani nimeni nu a ştiut de ele. s-au dus şi în alte sfinte locuri. Trebuie însă ca inimile noastre să fie pline de evlavie faţă de aceşti noi mucenici. toleran" ă. Dar în prigoana comunistă Dumnezeu . spunându-i profetic: „să daţi această lumânarea din mână în mână până când eu voi veni la Diveevo”. Atunci o maică i-a întâmpinat cu lumânare în mână. cu mare sobor de arhierei. care au fost batjocorite de hulitorii atei. Sfântul Ioan Botezătorul i s-a arătat unuia dintre monahi în vedenie şi i-a spus să-i scoată capul din pământ. după mai mult de un secol. când au împărăţit sfântul împărat Constantin şi maica sa Elena şi când credinţa ortodoxă nu a mai fost prigonită.

nu aveau evlavia cuvenită faţă de aceste sfinte moaşte. iar cealaltă vreme a vieţii sale a petrecut-o în viaţă cuviincioasă. despre nevoin" ă. Însă nu aduce roade! Singura mustrare care aduce roadă este mustrarea celui care îşi asumă crucea pentru acea mustrare. femeia lui Filip. sculându-se monahii şi spunându-şi unul celuilalt vedenia. deşi erau călugări. aprinzându-i lumânări şi rugându-se. fugi de dânşii cu acest sac pe care-l ai în mâini”. dar este nevoie de o mustrare jertfelnică a păcatului. faceţi ceea ce v-am poruncit!” Şi. Punându-l într-un sac din păr de cămilă. întâlnindu-se el cu cei doi monahi pelerini. fratele său. Gândindu-ne că acest cap al Sfântului Ioan Botezătorul l-a speriat pe Irod. nu într­un duh sectar. trebuie să mustri păcatul " ind gata să mori pentru mărturia pe care o dai! Pentru că o mărturie tulburată. dar şi ca mustrător al păcatului… Sunt unii oameni care aleg din credinţă doar ce este frumos. s-a arătat în vis fiecăruia din ei Sfântul Ioan Botezătorul şi a spus: „toată necredinţa şi lenevia lepădând-o. dar nu ne place ce ne înva" ă Sfânta Scriptură. nu întrun duh de tulburare. nu într­un duh de tulburare. i-a spus prietenului său visul. ne plac icoanele. pentru că este foarte important).. fugind mireanul. „ne place muzica psaltică. este uşor de dat. despre curvie. ce ne învaţă Sfinţii Părinţi despre pocăinţă. Nu ne place!” Sfântul Ioan Botezătorul ne arată că cine vrea să fie al lui Dumnezeu trebuie să aibă curajul de a mustra păcatul. ce ne înva" ă S" n" ii Părin" i despre pocăin" ă. „Că Irod de . Trebuie să mustri păcatul fiind gata să mori pentru mărturia pe care o dai! Pentru că o mărturie tulburată. tămâindu-le în toate zilele. lăsând patria şi soţia din pricina sărăciei. cât i-ar speria pe mai marii acestei lumi.. „ne place muzica psaltică. pentru că este un cuvânt greu de purtat. Şi. unde le cinstea. despre nevoinţă. s-au pregătit să se întoarcă la locul lor. Şi atunci. s-au dus în satul în satul lui Irod şi au găsit capul Botezătorului. Pe drum s-au întâlnit cu un om sărac din cetatea Emesa. Însă nu aduce roade! satul lui Irod unde era ascuns acest cap sfânt. se ducea în altă ţară. nu i-au dat mare importanţă. aşa cum citim în Vieţile Sfinţilor. Irodiada îl pizmuia pe Sfântul Ioan şi dorea să-l omoare şi nu putea. nu ne place!” Sfântul ioan Botezătorul ne arată că cine vrea să " e al lui Dumnezeu trebuie să aibă curajul de a mustra păcatul. Nu într-un duh sectar. şi care. De ce a fost trimis în lume Sfântul Ioan Botezătorul? Doar ca să anunţe venirea lui Mesia? Nu! A fost trimis în lume ca Înaintemergător al lui Hristos. (Fiţi atenţi de ce nu putea Irodiada să-l omoare pe Sfântul Ioan. toleranţă. Monahul s-a trezit. este uşor de dat. toleranţă. ne plac icoanele.ATITUDINI 49 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE De ce a fost trimis în lume Sfântul ioan Botezătorul? Doar ca să anun" e venirea lui Mesia? nu! A fost trimis în lume ca Înaintemergător al lui hristos. care era olar. În Evanghelia Sfântului Marcu ni se spune că „Irod l-a prins pe Ioan şi l-a legat pe el în temniţă pentru Irodiada. I-au dat să ducă aceste sfinte moaşte pentru că. dar este nevoie de o mustrare jertfelnică a păcatului. căci o luase pe dânsa femeie. a dus moaştele capului Sfântului Ioan Botezătorul în casa sa. până ce se vor transforma casele creştinilor în case de toleranţă. care ne îndeamnă să uităm cuvântul Evangheliei pentru că este un cuvânt dur. pe mai marii care propovăduiesc toleranţă. Şi zicea Ioan lui Irod: nu ţi se cuvine să ai pe femeia fratelui tău”. Şi. dar nu ne place ce ne învaţă Sfânta Scriptură. tipic sectară. despre curvie. tipic sectară. dar şi ca mustrător al păcatului… Sunt unii oameni care aleg din credin" ă doar ce este frumos. Şi atunci Sfântul Ioan Botezătorul s-a arătat în vedenie acestui mirean sărac şi i-a zis: „Lăsând pe călătorii tăi. să ne gândim cât de puternic i-ar speria mărturia Sfântului Ioan Botezătorul pe mai marii lumii acesteia. i-au dat să ducă el capul Sfântului Ioan Botezătorul. dar s-au gândit că-i un vis de la fire.

jucând şi plăcând lui Irod şi celor ce şedeau cu dânsul. poate chiar şi aceştia se vor afla între prigonitori. ştiindu-l pe dânsul om drept şi sfânt. Mul" i din treapta călugăriei. poate vin şi aici la mănăstire la părintele Iustin Pârvu oameni care sunt în funcţii înalte. iată ce scrie Sfântul iosif de volo" k despre acea vreme: „Printre creştini. trebuie să ne dăm seama că Salomeea a fost necinstită. Cine l-a omorât pe Sfântul Ioan Botezătorul? Chiar cel care îl socotea sfânt şi chiar cel care îl asculta. a întrebat-o pe Irodiada: „ce să cer pentru dansul meu?”. temea de Ioan.şi punem răzbunarea deasupra iubirii de aproapele.. iar păcătuiesc.. dacă va începe prigoana contra creştinilor. le spunea credincioşilor că au datoria de a­i mustra pe cei care leapădă învă" ătura Scripturii şi a S" n" ilor Părin" i. spunem că suntem ai lui Hristos şi. Iată ce cuvinte a spus unul care putea fi numit întrun fel ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Astăzi pe duşmanii credinţei îi roade viermele prigonirii lui Dumnezeu şi sunt gata să ceară capul mărturisitorilor.50 ATITUDINI Mai mult. pun orice numai iubirea să lipsească. sau mai puţin? Cei puţin credincioşi vor spune: „a cerut mai puţin”. atâţia şi atâţia primari au cerut ca preoţii cu viaţă sfântă să fie aruncaţi în închisori. până la jumătate din împărăţia mea”. la un moment dat. ne zice Scriptura. „Auzind. intrând fata Irodiadei. doar ca să păcătuiască cu ea. pentru că îl asculta pe sfânt şi îl socotea om al lui Dumnezeu. dacă Irod ar fi avut mintea limpede. Aşa ne orbeşte patima! Spunem că suntem creştini. Şi prin aceasta se aseamănă lui Irod care i-a zis Salomeei: „Cere de la mine orice vei vrea şi voi da ţie”. Iar Irodiada i-a răspuns: „capul lui Ioan Botezătorul”! Daţi-vă seamă că această lume în care trăim astăzi e gata să ceară capul lui Ioan Botezătorul pentru a scăpa de mustrările lui. pentru a scăpa de glasul care ne cere să renunţăm la bucurii lumeşti. sau alţii pun în loc desfrânarea sau alte patimi. Şi îndată trimiţând împăratul pe speculator a poruncit să-i aducă capul lui”. Ferească Dumnezeu de aşa ceva! Cum a murit sfântul Ioan? Într-o zi. când Irod făcea ospăţul naşterii sale cu boierii şi căpitanii săi. Şi s-a jurat ei că: „Orice vei cere de la mine voi da ţie. împăratul foarte s-a întristat. ar mai fi făcut un astfel de jurământ? Nu l-ar fi făcut! Şi. am face orice ca duşmanii noştri să aibă necazuri . ieşind Salomeea. inima noastră se umple de mânie şi am face orice ca duşmanii noştri să moară. s­a făcut o tulburare atât de mare care n­a mai fost de când deasupra pământului rusesc a răsărit soarele evlaviei. sau ca mirenii cu viaţă sfântă să fie aruncaţi în închisori. oameni care au nădejde în rugăciunile părintelui Iustin şi mâine. pentru că a cerut mai mult ht a ig a yr re D iire DĂ stt OD O op ăs VO C ănă -V -V U U M TRU TR TR PE PE PE . Sunt unii creştini care merg la biserică. a zis împăratul fetei: „Cere de la mine orice vei vrea şi voi da ţie”. Şi aşa şi în ziua de astăzi. îşi frângeau inimile. şi îl socotea pe el. iar se spovedesc şi când dau de o femeie ispititoare sunt gata să uite că sunt creştini. precum şi mireni de neam bun şi iubitori de hristos. se spovedesc în posturi. Dar pentru jurământul şi pentru cei ce şedeau împreună cu dânsul nu a vrut să-i lepede cererea. Părintele Nicolae Steinhardt ne spune că. aşa cum în prigoana comunistă. Ce a cerut Salomeea? A cerut mai mult sau mai puţin decât jumătate din împărăţie?… Ia gândiţi-vă! A cerut mai mult. Orbit de patimă i-a zis Irodiadei: „Cere de la mine orice vei vrea şi voi da ţie”. dacă suntem cu adevărat fii ai Bisericii. Oare. şi ascultându-l pe dânsul multe făcea şi cu dragoste îl asculta pe el”. vie" uitori din mun" i şi pustii.

„Mergând speculatorul. Ecumenismul se răspândeşte peste tot. căutau să smulgă din rădăcină neghina ucigătoare a jidovirii împreună cu semănătorul lor spurcat. Irod. şi fac aşa! Sau tatăl îi zice fetei sale: „du-te la discotecă de câte ori vrei. i-a făcut pe plac Salomeei. Şi când se întoarce acasă cu burta la gură. ei Îl rugau cu lacrimi amare pe Dumnezeu ca El să curme această iarnă pierzătoare a jidovirii (pentru că aceasta era erezia care se răspândise atunci chiar şi printre ierarhi). le spunea credincioşilor că au datoria de a-i mustra pe cei care leapădă învăţătura Scripturii şi a Sfinţilor Părinţi. tatăl îi spune: „Pleacă din casa mea!” Şi poate că în inima lui e părere de rău pentru ceea ce face. ţinând la cuvântul său dar pierzându-şi mântuirea. Zosima. Şi moartea. vremuri de grea încercare pentru Biserică. nici lepădătorul de credinţă nu pot fi osândiţi. nu a fost o pierdere. Şi mai spunea de asemenea acest eretic mitropolit Zosima: Chiar dacă un ierarh sau un preot ar fi eretic şi ar . a fost un câştig. Să fim sinceri cu noi înşine şi să ne dăm seama de câte ori fiecare dintre noi am fost următori lui Irod atunci când am zis: „dacă vecinul îşi va lăsa oile să pască pe pământul meu. dar dacă vii cu burta la gură. Unii ierarhi leapădă învăţătura Sfinţilor Părinţi şi cad în înşelare. s-a făcut o tulburare atât de mare care n-a mai fost de când deasupra pământului rusesc a răsărit soarele evlaviei. la vremuri de grea cumpănă. precum şi mireni de neam bun şi iubitori de Hristos. când mitropolitul Moscovei era şi homosexual şi eretic. Iar el (adică mitropolitul) a pornit împotriva lor un război necruţător. să aibă curajul de a mărturisi credinţa fără teamă. te dau afară din casă!” Şi fata se duce la discotecă. Pe unii i-a oprit de la Împărtăşirea Dumnezeiască. i-a zis călugărului: „mai de folos ţi-ar fi ţie să păcătuieşti cu toate femeile din zona aceasta decât să nu mai cinsteşti icoana Maicii Domnului!” Şi i-a spus că mai de folos era să încalce acea promisiune blestemată pe care o făcuse în faţa diavolului decât să-şi piardă definitiv sufletul. atâţia şi atâţia ierarhi astăzi. capul unui erou al lui Hristos face mai mult decât o jumătate dintr-o împărăţie lumească. Fiecare dintre ei după puteri. Sfântul Ioan Botezătorul s-a făcut pildă miilor şi milioanelor de creştini ca să meargă pe calea Adevărului. care acum 500 de ani. a tăiat capul în temniţă şi l-a dus pe tipsie şi l-a dat pe el fetei şi fata l-a dat maicii sale”. (aşa cum şi astăzi. (Luaţi aminte ce fac ierarhii ereticii: pe unii dintre credincioşi îi opresc de la Sfânta Împărtăşanie!) Pe preoţi şi diaconi ia scos din treapta lor. acest Sfânt Iosif de Voloţk îl mustra în faţă pe mitropolitul homosexual şi eretic. A fost un moment de biruinţă vremelnică a păcatului! A fost un moment de vremelnică biruinţă a răului! Numai că prin moartea sa. din păcate. Totuşi. vieţuitori din munţi şi pustii. (Şi aceste cuvinte le repetă. Mai mult. pentru Sfântul Ioan Botezătorul. iar se duce. ne zice sfântul. să lumineze cu Adevărul şi să aprindă soarele evlaviei. dar se gândeşte: „Am spus? Am spus!” Aşa citim în Pateric despre un părinte care era ispitit de diavolul curviei. că homosexualii trebuie lăsaţi în căderile lor). Îl rugau să încălzească inimile cu aducerea aminte despre Treimea cea de o Fiinţă. îşi frângeau inimile. atâţia şi atâţia creştini Îl roagă pe Dumnezeu să surpe erezia ecumenistă). Să ne întrebăm: câţi ucenici a avut Sfântul Ioan Botezătorul? Şi dacă privim în Sinaxar vom vedea sute şi sute de sfinţi mucenici care au luat curaj din jertfa acestuia. Zosima. spunând ereticii nu pot fi osândiţi. Capul Sfântului Ioan Botezătorul. Ce vom face? Vom avea curajul de a-i mustra sau vom tăcea?” Şi la această întrebare ne răspunde un urmaş al Sfântului Ioan Botezătorul.ATITUDINI 51 httt a gh a gh a iiig a yr re D yr re DĂ yr re DĂ iiiire DĂ stttt OD O op s VO op s VO op s VO C C ă -V C ănă -V U U U U M TRU TR TR TR TR PE PE PE PE PE decât că îi spusese Irod că îi va da. spunând că nici ereticul.” Şi ce făceau aceşti creştini? Ne zice sfântul: „Ei vădeau abaterea şi curvia sodomită a acestui mitropolit. o să-i dau foc la casă!” Spun unii aşa. Iată ce scrie Sfântul Iosif de Voloţk despre acea vreme: „Printre creştini. Sfântul Iosif de Voloţk. Sunt unii care zic: „trăim astăzi vremuri grele. Mulţi din treapta călugăriei. până la urmă cade în păcat şi tot păcătuind rămâne însărcinată. orbit de patima sa. nesuferind furtuna pierzătoare a hulii împotriva lui Dumnezeu. Ereziile presează Biserica. şi i s-a arătat diavolul şi i-a spus: „Nu mai cinsti icoana Maicii Domnului şi vei scăpa de ispită!” Şi s-a învoit călugărul cu diavolul şi ispita s-a uşurat şi când a aflat avva ce a făcut.

şi ceea ce este împotriva Sfinţilor Părinţi. dacă s-ar cuveni să-i judecăm ori să-i osândim pe eretici sau pe apostaţi. „La ceas de erezie . sinoadele dar nu călugării care s-au lepădat de rude şi de toate cele din lume şi cărora se cuvine doar să ia aminte la sine şi pe nimeni să nu osândească. aşa cum le este frică şi astăzi unora de ierarhii eretici. mângâindu-i în fel şi chip. nu pentru că se considerau deasupra mitropolitului. asemenea sutelor de mii de creştini care în prigoana comunistă au tăcut..şi ce frumos vorbeşte sfântul Siluan despre smerenie! .dar puţini îl iubesc pe sfântul Teodor Studitul care dă mărturie clară împotriva ereticilor şi împotriva primirii împărtăşirii de la eretici. ci pentru că ştiau nu se cuvine ca mitropolitul să facă păcate împotriva firii şi să slujească la Sfântul Altar. De ce? Pentru că după Sfinţii Părinţi. voi să căutaţi să fiţi aproape de ei. ştiau că se cuvine nu numai să fie osândiţi ierarhii dar şi să fie blestemaţi ei. Şi am auzit preoţi spunând: cine este părintele Iustin Pârvu să judece un mitropolit? Şi ne învaţă sfântul Iosif de Voloţk cum trebuie să privim această situaţie. Dar ceilalţi. jefuirea averilor. Şi aceşti robi ai lui Hristos nu încetau să-l vădească pe mitropolit şi tuturor le povesteau despre erezia lui şi despre faptele lui spurcate. care nu au suferit împreună cu ei surghiun.e bine sau nu să-i înfruntăm pe eretici? Iar cei ce citeau sfintele cărţi. întăreşte Sfântul Iosif de Voloţk. Şi am auzit acest cuvânt chiar când părintele Iustin Pârvu a scris acea scrisoare celebră împotriva rătăcirii mitropolitului Corneanu. fraţilor. însă? Unora dintre creştini şi preoţi le era frică de mitropolit. dacă astăzi un ierarh eretic ar afurisi un preot sau un credincios afurisania este valabilă. ce făceau? Îi mângâiau cu scrisori şi îi ajutau cu toate cele de trebuinţă. Am să închei referirea la Sfântul Iosif de Voloţk citând un ultim cuvânt din scrierile acestuia. spunea acest eretic mitropolit Zosima. dimpotrivă! Mărturisitorii erau consideraţi duşmanii societăţii! La blocul unde locuia părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa. „Dar Sfinţii Părinţi ne învaţă că nu pot să lege şi să dezlege tot ce vor ierarhii şi nici preoţii. atunci şi la judecata dumnezeiască tot aşa va fi”. Când mulţi îl iubesc pe Sfântul Siluan Athonitul . Ce se întâmpla atunci. nu ştiau . temniţă. alerga la puterea lumească pentru a-i osândi pe mărturisitori. preoţii. Adică. dar nu iubesc scrierile despre apărarea dreptei credinţe Zice deci Sfântul Iosif de Voloţk: „Să spunem acum despre încă o părere eretică. sa pus un anunţ la avizier: „să scăpăm de parazit!” Creştinii slabi în credinţă îl considerau pe părintele Calciu parazit. atunci aceasta se cuvine să o facă doar ierarhii şi soboarele. Dacă va fi vremea de prigoană. nu îngăduie Dumnezeu. Dar pe vremea Sfântului Iosif creştinii care nu erau în închisoare căpătau curaj din suferinţele mărturisitorilor şi alegeau din cărţile sfinte vădiri împotriva cuvintelor ereticeşti şi le trimiteau celor surghiuniţi. Îl mustrau deci credincioşii nu pentru că se mândreau. nici pe eretic. întărindu-i împotriva ereticilor. blestemul acesta nu are nici o putere”. Şi ce s-a întâmplat? Cneazul ia surghiunit pe cei nevinovaţi şi aceştia au suferit multă prigoană: cătuşe. Câţi oare dintre noi suntem gata să primim temniţa pentru Adevărul Scripturii? Câţi oare dintre noi suntem gata să fim puşi în lanţuri pentru Hristos? Dacă vrem să purtăm în inimile noastre Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul trebuie să urmăm jertfei acestuia şi jertfelor sutelor şi miilor de mucenici care au mustrat ereziile şi au primit cununa veşniciei. Mitropolitul îi clevetea pe aceştia în faţa marelui cneaz. foarte puţin cunoscute zilelor noastre. nici pe apostat”.52 ATITUDINI ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE afurisi pe careva sau nu îl va binecuvânta.. Oare în prigoana comunistă cei care nu înfundau închisorile aveau curajul să-i mângâie pe mărturisitori? Nu. trebuie opriţi din slujbă. şi unii preoţi sau creştini vor fi aruncaţi în temniţă pentru Hristos. care fac păcate împotriva firii. numai ceea ce e după învăţătura Sfintei Scripturi şi a Sfinţilor Părinţi. când acesta era mărturisitor al lui Hristos. Iubesc unii scrierile despre post. Şi dacă un preot sau un credincios ar fi blestemat de un ierarh eretic. De ce le era frică? Luaţi aminte! Necunoscătorii sfintelor cărţi se temeau să-i vădească apostazia. care s-a împărtăşit la ereticii greco-catolici. ierarhii. care sunt foarte.

la această cale. Şi continuă sfântul Iosif: „dar şi la soboarele a toată lumea. Dar tot în secolul XX. Biserica l-a avut pe Sfântul Iustin Popovici! Acest mare mărturisitor care ne-a zis: „trebuie să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de oameni! Aceasta este rânduiala! Aceasta este calea! Acesta este adevărul Bisericii Ortodoxe a lui Hristos. este cu desăvârşire limpede şi cu adevărat înţeles pentru toţi oamenii că şi arhiereilor. dacă acesta s-ar întâmpla să aibă loc”. Iar Cuviosul Pahomie întotdeauna îi osândea pe eretici şi spunea că cel ce intră în părtăşie cu ereticii şi citeşte scrierile lui Origen. la acest adevăr. şi la cele locale veneau călugării care-şi lăsau mănăstirile şi pustiile şi veneau în oraş. zicea părintele Iustin Popovici.ATITUDINI 53 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE (erezia că nu avem voie să-i mustrăm pe ierarhii eretici) răspundem: Dacă nu li se cuvine călugărilor să judece nici pe eretici. zice Sfântul Iustin Popovici. în vremurile apropiate nouă. şi mirenilor simpli. Pentru că un sinod ecumenic care s-ar ridica împotriva celorlalte . l-a osândit pe Arie la temniţă. nici chiar un sinod ecumenic. Meletie. s-a împuţinat curajul mărturisitorilor. nici retragerile. până în zilele noastre şi de azi înainte până la sfârşitul acestei lumi pământeşti! Privitor la această rânduială. nici compromisurile. nici pe apostaţi. Şi Sfântul Pafnutie Mărturisitorul. şi călugărilor. Nimeni nu ne poate sili. Astfel. şi preoţilor. nu sunt cu putinţă nici concesiile. tuturor creştinilor se cuvine să osândească şi să-i blesteme pe eretici şi pe avortaţi”. începând cu Sfinţii Apostoli. Vom avea oare curajul de a-l asculta pe Sfântul Iosif? Vom avea oare curajul de a da o mărturie împotriva înţelepciunii acestei lumi? Greu de spus! Unii zic că. în vremurile noastre. care s-a aflat la Soborul cel dintâi împreună cu Sfinţii Părinţi. atunci cum de Sfântul Antonie cel Mare îi osândea? El spunea despre cuvintele ereticilor că sunt mai grozave decât veninul şarpelui şi le poruncea Sfântul Antonie ucenicilor săi să nu aibă nici un fel de părtăşie cu meletienii sau cu arienii. Arie şi alţi eretici se coboară la „sfântul” Iad.

Să nu fie teamă că suntem puţini! Dumnezeu este cu noi! Să nu ne fie teamă că sunt din ce în ce mai mulţi eretici. înseamnă că în zilele noastre ar trebuie să fie de douăzeci de ori mai mulţi. erau mai puţini. Şi dacă pe vremea Sfântului Ilie a avut Dumnezeu şapte mii de bărbaţi care nu şi-au plecat genunchii înaintea lui Baal. Hristos este cu noi. aşa cum atâtea mii şi zeci de mii de sfinţi l-au urmat pe Sfântul Ioan Botezătorul. fraţilor!!! Şi totuşi unii zic: „Da. Cum spunea părintele Iustin Pârvu: „Dacă nu mărturisim Adevărul şi Ortodoxia după învăţăturile Cuviosului Părinte Iustin Popovici. ci doar oameni cu viaţă sfântă! Orice om poate cădea mâine! Părintele Iustin Pârvu este un om care ani şi ani de zile a mers pe calea muceniciei! Şi voi. când se va pune pecetea fiarei.54 ATITUDINI Când mul" i îl iubesc pe Sfântul Siluan Athonitul ­ şi ce frumos vorbeşte sfântul Siluan despre smerenie! ­ dar pu" ini îl iubesc pe sfântul teodor Studitul care dă mărturie clară împotriva ereticilor şi împotriva primirii împărtăşirii de la eretici. Să avem deci curaj. dacă vom lepăda învăţătura Sfinţilor Părinţi şi nu vom trăi o credinţă jertfelnică. adică o sută patruzeci de mii de creştini care nu şi-au plecat genunchii în faţa lui Baal. ar fi un sinod mincinos. dar să credem că Hristos ne va întări! Pentru că unii dintre cei care bat astăzi cu pumnul în piept şi spun mâine că mâine. s-au lăudat. din ce în ce mai mulţi oameni iubitori de păcat. dar cred Ţie că nu mă vei lăsa! Cred Doamne. Şi alţii. Motovilov. în faţa înţelepciunii acestei lumi”. dar nu iubesc scrierile despre apărarea dreptei credin" e sinoade. părintele Iustin Pârvu! Şi spun aceste cuvinte nu pentru a-l lăuda! Spun aceste cuvinte pentru a trezi în voi convingerea că trebuie să fiţi urmaşi ai părintelui. mi-e teamă să Te mărturisesc.unii dintre aceştia se vor lepăda de Hristos pentru că s-au mândrit. câţi creştini sunt astăzi în Rusia? Şaizeci de milioane. de douăzeci de ori mai mulţi. mâine vor fi tari! Poate aţi auzit de mănăstirea aceea din Rusia în care călugării trăiau în desfrânare cu femeile şi era ca un fel de sat acolo la mănăstire în care creşteau odraslele ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE . părinţii acestei mănăstiri şi creştinii care veniţi la această mănăstire. trebuie să vă hrăniţi din jertfa lui! Aşa cum trebuie să vă hrăniţi şi din jertfa părintelui Iustin Popovici. Aş mai spune chiar că un urmaş al Sfântului Ioan Botezătorul este chiar stareţul acestei mănăstiri. nu ne vom mântui!” Şi aşa este! Pentru că. dar Sfântul Serafim de Sarov voia să facă o comparaţie). iubesc unii scrierile despre post. care au fost slabi astăzi. suntem neputincioşi. ne vom pierde mântuirea! Să nu ne fie teamă că suntem puţini! Vorbea Sfântul Serafim de Sarov cu ucenicul său. Părintele Iustin nu este sfânt. ei vor fi numiţi sfinţi . un sinod ecumenic care s-ar ridica împotriva Sfintei Evanghelii. dar nouă ne este teamă!” Vă este teamă?! Fiţi sinceri cu voi şi cu Hristos şi spuneţi: „Da. i-a zis aşa: „Pe vremea Sfântului Ilie erau cam trei milioane de iudei (nu erau trei milioane. Au crezut în puterea lor şi nu în harul dumnezeiesc. Doamne. şi văzând Sfântul Serafim că Motovilov se frământa că mai sunt puţini creştini. noi trebuie să rămânem tari în credinţă şi să ne opunem unui astfel de sinod. când se vor pune microcipurile. ne îndeamnă Sfântul Iustin Popovici! Că şi dacă s-ar aduna sinod care ne-ar îndemna să lepădăm învăţătura creştină şi să trăim după învăţătura acestei lumi. ajută necredinţei mele!” Suntem slabi. În ortodoxie nu cunoaştem sfinţi în viaţă.

le-a dat credinţă să se ridice pentru că Hristos vrea să ne ridicăm din neputinţele noastre şi să Îl slujim. ridică-te. ca să bei libertatea din ciuturi Şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane Şi zarzării ei peste tine să-i scuturi. Ci pentru văzduhul tău liber de mâine Ridică-te. am trăit ca nişte animale! Să murim ca nişte creştini!” Şi toţi călugării aceia desfrânaţi au primit mucenicia şi au intrat în cetele sfinţilor. Gheorghe. Pe toate ce slobode-ţi ies înainte. Ridică-te. Ridică-te. părinţilor. L-a mărturisit pe Hristos muceniceşte. Da. ridică-te. pe lumina din urmă a furtunii. Ioane! Aşa. o poezie care multora le-a dat nădejde. ţintuit în piroane. Ioane pe sfinte ciolane! Şi. ridică-te. Şi când au venit comuniştii au vrut săi gonească pe călugări din mănăstire şi le-a zis: „Hotărâţi-vă: ori părăsiţi mănăstirea.cei mai mulţi ştiţi. Ioane! Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri. Ioane! Dumnezeu să ne ajute să mergem pe calea mărturisirii dreptei credinţe până la sfârşitul vieţii noastre! Amin! . Ridică-te. Gheorghe. ridică-te. dar unii dintre voi poate nu ştiţi. ori vă omorâm pe toţi”. ridică-te. să ne rugăm lui Dumnezeu să punem început bun mântuirii noastre! Am să vă pun înainte . nu pentru pogoane. asemeni Sfântului Bonifatie care era şi beţiv şi curvar şi. Aglaida. Să urmăm curajului lor. Ci ca să aduni chiuind pe tăpşane O claie de zări şi-o căciulă de stele. unul din testamentele sfinţilor închisorilor. fraţilor! Dacă până astăzi am fost slabi. Gheorghe. poezia „Ridică-te. sus. Gheorghe. pe prispe. pe lanţuri. Pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri. ducându-se să cumpere sfinte moaşte pentru stăpâna sa. Ridică-te. Ridică-te. pe icoane. Gheorghe. luminat de Dumnezeu. pe uşi. pe funii. Nu pentru pătule. Ioane! Nu pentru mânia scrâşnită-n măsele. ridică-te. până astăzi am fost laşi! Dar Hristos vrea ca de acum înainte să fim tari! Nu pentru-o lopată de rumenă pâine. Ioane!” a lui Radu Gyr. Ridică-te. Şi atunci stareţul. Ioane! Şi ca să-ţi pui tot sărutul fierbinte Pe praguri. Gheorghe. Gheorghe. Pentru cântecul tău.ATITUDINI 55 ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE călugărilor. i-a adunat pe călugări şi le-a zis: „Fraţilor. Ioane! Ridică-te. Gheorghe! Ridică-te.

în 1920. declarând eretic pe orice creştin care ar fi îndrăznit să creadă. au repetat aceleaşi anateme şi condamnări. în 1907. Mănăstirea ţinea de ordinul franciscanilor. Am încercat să mă calmez gândind că este. 483-485. pp. Autorităţile mexicane nu exclud ideea ca omorul să fi avut la bază vreo formă de fanatism”. subordonat cu totul autorităţii eclesiastice monarhice. Totuşi. sâmbătă. Convertirea mea la ortodoxie a început într-o zi în care aveam ca ascultare să reorganizez biblioteca mănăstirii din care făceam parte. confuzia şi surpriza au devenit şi mai mari când am descoperit că decizia Inchiziţiei la care se referea documentul era autentică. între anii 1327 şi 1331 papii Ioan al 22-lea şi Clement al 6-lea au condamnat şi anatemizat pe oricine ar fi îndrăznit să nege faptul că Sf. alaltăieri a murit Episcopul de Nazianz. să accepte sau să predice faptul că sus" inea validitatea apostolică a Sf. ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE . am dat peste un articol foarte interesant ce data din 1647. pp. care-l cunoştea pe episcop şi lucrările sale. Apostol Pavel a fost. Paul Di Ballester. Arhiepiscopul grec al Americii de Nord şi de Sud. a fost făcut episcop de Nazianz pentru episcopia Americii de Nord şi Sud. care a trecut la Ortodoxie. papa Pius al 10-lea. Apostol Pavel. poate. În timp ce triam tot felul de documente de pe vremea Inchiziţiei. De fapt. o eroare tipografică sau vreun fals. declarând eretic pe orice creştin care ar " îndrăznit să creadă.Acest articol al ierodiaconului Ballester a fost publicat în două părţi în revista Kivotos. mă confruntam cu o serioasă problemă de 1 . că a fost primit în ortodoxie ca adult şi a excelat ca păstor şi autor. Apostol Pavel. să accepte sau să predice faptul că susţinea validitatea apostolică a Sf. 4 februarie-1984: „Episcopul ortodox grec Pavel a fost ucis în Mexic. şi papa Benedict al 11-lea. primului papă şi rege al Bisericii. şi decembrie-1953.56 ATITUDINI ÎMBrăţIşâND pe sfâNTUl pAvel1 o cutremurătoare convertire Documentul descria o decizie a inchizi" iei. El a fost ucis de un mexican de 70 de ani. iulie-1953. Documentul descria o decizie a Inchiziţiei. ce-i drept destul de comun pentru vremurile acelea. Funeraliile au fost oficiate de Arhiepiscopul Iacob. E bine de ştiut că Episcopul Pavel era de origine spaniolă. Fostul călugăr franciscan. de-a lungul întregii sale vieţi apostolice. Deci. adică Apostolului Petru. 285-291. Acolo el a suferit moarte mucenicească. Ştirile legate de moartea sa au apărut pe prima pagină a ziarului Kathemerini. fondată în ţara mea de baştină. actualmente. Spania. mărturisind credinţa ortodoxă. Era o descoperire de-a dreptul îngrozitoare pe care mintea mea nu putea să o cuprindă. Cu mult mai târziu. a trebuit să elimin orice posibilitate ca documentul să fie vreun fals sau vreo eroare. care anatemiza. După cum am aflat din oraşul Mexico City. Cu alte cuvinte. cu reşedinţa în Mexic. bolnav psihic. care anatemiza. fost militar.

Sinodul de la Vatican. până acum. Duhovnicul meu era unul din preoţii de vază ai mănăstirii. cu adevărat. despre care se spune că ar fi primul Papă. Independenţa activităţii sale apostolice printre popoare. Mă asculta cu amărăciune. conştient de dificultatea problemei. Să nu îngădui nici unei creaturi a lui Dumnezeu. în ale căror lucrări credinţa ţi se va relaxa(?!) şi ţi se va întări”. indiferent cine ar fi. scrie Sf. duhovnicul mai adaugă: „În schimb. Tradiţie. era esenţial pentru mântuirea noastră să credem că Biserica este o monarhie pură al cărui monarh este papa. iar turma era păstorită de apostoli. Ioan Hrisostom. Pune-le deoparte şi rezumă-te la a urma învăţăturile Bisericii şi nu deveni victima unor asemenea gânduri. şi ar trebui comparat nu numai cu ceilalţi. Pune­ le deoparte şi rezumă­te la a urma învă" ăturile Bisericii şi nu deveni victima unor asemenea gânduri. pentru prima data în viaţa mea mă găseam în faţa unei dileme înfricoşătoare. în timp ce turma era una. nu mă aşteptam: „Cred că Biblia şi Sfinţii Părinţi te-au vătămat. îşi declara egalitatea cu ceilalţi apostoli. a declarat oficial că „dacă spune careva că Petru. toţi Sf. sincer să " u. căci lucrările Sf. era un fapt de nezdruncinat ce realmente striga din Biblie. era limpede ca cristalul. cău­ tând în zadar o rezolvare. Erau cu toţii păstoriţi. învăţătura Bisericii Catolice. Părinţi pe marginea acestei teme nu lăsau nici o urma de îndoială. sincer să fiu. Şi. nu mă aşteptam: „Cred că Biblia şi S" n" ii Părin" i te­au vătămat. votând împreună toate convingerile mai sus numite. comparată cu cea a lui Petru printre circumcişi. Pentru mine era nespus de clar cine era el. culmea autorităţii”. în cele din urmă mi-a spus un lucru la care. vizibil al întregii Biserici. mi-a mărit şi mai mult confuzia. De aceea. să fie anatema”. căutând în zadar o rezolvare. n-ar fi fost hirotonit de Hristos ca mai marele apostolilor sau că n-ar fi capul văzut. Totuşi. Biserica. îţi voi da o listă cu autori remarcabili. copilul meu. Pentru ei era imposibil ca vreunul să facă uz de o autoritate mai mare decât restul. iar pe cealaltă. După ce s­a gândit câteva minute.ATITUDINI 57 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Mă asculta cu amărăciune. întrebându-mă dacă mai am şi altceva mai interesant de spus. de toţi la fel. ca să dovedim că fiecare avea aceeaşi autoritate. autoritate egală”. Personal. conştiinţă. . ci cu primul dintre ei. Părinţi spun că „toţi ceilalţi apostoli erau aidoma lui Petru. căci titlul apostolic al fiecăruia era „cea mai mare autoritate. puse punct conversaţiei noastre. învăţătura romano-catolică era împotriva acestui fapt. Şi. să smintească credinţa ta în Dumnezeu şi Biserică”. în cele din urmă mi­a spus un lucru la care. mai precis că erau înzestraţi cu aceeaşi onoare şi aceeaşi autoritate”. Fără să-mi dea timp să răspund. Potrivit teologiei romano-catolice. atât de explicit. Deci. ţinusem cu tărie la ideea că în special Cuvântul lui Dumnezeu este singurul lucru pe care nu poţi să-l laşi deoparte. Eu. „papa este totul. nimic” lupta sufletului cu învăţăturile papistaşe Cuprins de tulburare şi de tot felul de gânduri. Ce-mi rămânea de făcut? Pe de o parte se afla Biblia şi Sf. îmi era cu neputinţă de acceptat faptul că Apostolul Pavel era sub orice poruncă papală. mă duc la duhovnic şi îi spun cu naivitate despre tot ce mă preocupa. copilul meu. conştient de di" cultatea problemei. „Pavel. În acest fel. După ce s-a gândit câteva minute. Acest răspuns al lui.

a declanşat războaie sângeroase asupra altor regi creştini pentru a acapara noi " inuturi sau. Mai mult. „zenitul şi esenţa sa”. Cred că un sumar al acestora ar fi spre interesul multora: În primul rând. am făcut totuşi rost de cărţile recomandate şi am început să le citesc cu toată atenţia. Acest tip de creştinism este cel susţinut de papism. dar nu înainte de a mă ruga să-l ţin la curent cu progresele pe care le făceam în citit. el îmbrăţişând toate învăţăturile şi drepturile legale pe care le are Biserica. Cu cât înaintam în studiul acelor cărţi. În viaţa mea de la mănăstire mă preocupasem doar de faţa lor exterioară.58 ATITUDINI De­a lungul timpului. încet. Deoarece fusesem atras de creştinism şi botezat abia după terminarea studiilor. căci nu apăruse vreun motiv să mă îndemne să-i analizez bazele şi motivaţiile în profunzime. pentru a­şi satisface propria sete pentru bogă" ie şi putere. 118:105). Majoritatea cărţilor erau texte teologice. învăţătorul universal şi infailibil al credinţei. Până atunci creştinismul şi Biserica Catolică erau un amalgam pentru mine. am continuat cu studiul filosofiei şi. pentru romano-catolici. Autoritatea monarhică a Papei. de asemenea şi manuale de decizii papale şi sinoade ecumenice. M-am aruncat cu tot sufletul în studierea lor. drept piatră din capul unghiului. Câteva zile mai târziu. care se comportă în toate împrejurările ca atare. poate. acest drept e asupra oricărui om botezat din întreaga lume. având doar Biblia ca ghid şi îndreptar: «Legea Ta e făclie picioarelor mele şi luminare cărărilor mele»(Ps. care în alt mod „nu ar putea fi posibilă”. Teologia îmi părea o ştiinţă cu totul nouă. Chiar dacă nu mă convinsese cu totul. eram abia la începutul studiilor teologice. Îmi lăsă lista cu autorii ce-i aveam de citit. el a devenit stăpân pe întinse domenii. este „dinamic şi dominant. iar individual. Citind articolele recomandate cu înţelepciune de îndrumătorul meu. păstorul păstorilor şi ierarhul suprem. Biserica „nu este decât o monarhie absolută” al cărui monarh absolut este papa. ceva ce nu putea fi despărţit. drept conducător suprem şi cap vizibil al Bisericii. Vicarul lui Dumnezeu. sistemul acesta monarhic. înţelegeam tot mai mult că nu eram conştient de natura Bisericii mele.” „Dreptul divin se extinde asupra tuturor. aşa cum vă spuneam.” Această autoritate dictatorială ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE . În cadrul acestei monarhii papiste „constă toată puterea şi stabilitatea Bisericii”. duhovnicul meu plecă să facă un tur de predici misionare pe la bisericile ordinului nostru. cunoscut ca „Biserica RomanoCatolică” a început să se dezvăluie încet. afirmă că „papismul este cel mai important agent al creştinătăţii”.

de fapt. continuând astfel imperialismul Romei. De atunci „umanitatea trebuie să i se adreseze pontifului ca şi cum s-ar adresa Domnului Însuşi: ‚Tu ai cuvintele vieţii veşnice’ ”. asupra oricărei Biserici de indiferent care denominaţie creştină sau limbă ar fi. eretici. închisori. negând mântuirea celor care nu i se supun. cel care a scris că toţi trebuie să-l recunoaştem ca sfânt. ci are şi dreptul de a-şi exercita autoritatea asupra credincioşilor. A avut un rol central şi. poate fi exercitată oricând şi asupra oricui. iar Papa este singurul canon al adevărului care poate . un rol decisiv în istoria politicii. Oamenii care refuză să-i recunoască această autoritate sau nu i se supun orbeşte sunt socotiţi schismatici. Papa. El. în învăţătura romano-catolică se spune că: „Papa are dreptul să intervină şi să judece toate problemele spirituale ale fiecărui creştin şi deci cu atât mai mult are acest drept în problemele lumeşti. se numeşte şi se proclamă pe sine împărat lumesc. În zilele noastre. închisori. căci „este esen" ial pentru su" etele noastre să credem în institu" ia papismului şi să ne supunem ei şi repre­ zentan" ilor ei”. predându-i-se regatele şi tronurile politico-eclesiastice. susţinând că este reprezentantul Aceluia Care spune: „Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta”. Datoria stăpânitorilor şi domnilor creştini era să se retragă din faţa divinului şi dreptului rege. Şi. se referă la o na" iune autonomă cu reprezentan" i diplomatici în ambele sfere. bazat pe infailibilitate. De asemenea. În felul acesta. Nu mai e nevoie ca Sfântul Duh să călăuzească Biserica Sa „către tot Adevărul”. bănci.” Căci Biserica are două cuţite. mirean sau cleric. În zilele noastre. Primul este în mâinile clerului iar cel de-al doilea. Papa întruchipează Conducătorul ideal profeţit de Cicero. Su" etele acelora sunt deja condamnate în focul veşnic. de cele mai multe ori. ca încoronare şi o culme a atotputerniciei Papei. El nu poate fi limitat în a judeca doar prin prisma penalizărilor spirituale. capitalul lumesc al Papei este zăvorât la vatican. adică ale lumii. necura" i şi profanatori de cele s" nte. A deţinut numeroşi sclavi. el a devenit stăpân pe întinse domenii. care fuseseră create pentru „a înnobila şi ancora toate celelalte tronuri ale lumii”. al Aceluia Care a interzis Apostolilor să-i imite „pe împăraţii pământului care cuceresc popoare”. a declanşat războaie sângeroase asupra altor regi creştini pentru a acapara noi ţinuturi sau. simbol al puterii spirituale şi al puterii lumeşti. la rândul lor.ATITUDINI 59 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE oamenii care refuză să­i recunoască această autoritate sau nu i se supun orbeşte sunt socoti" i schismatici. bănci. poli" ie secretă. căci „este esenţial pentru sufletele noastre să credem în instituţia papismului şi să ne supunem ei şi reprezentanţilor ei”. Nu mai e nevoie de Sfânta Scriptură. îşi însuşeşte un privilegiu pe care nici cei mai râvnitori idolatri nu şi l-ar fi putut imagina: infailibilitatea dreptului divin. care. în mâinile regilor şi soldaţilor. eretici. El. De-a lungul timpului. potrivit regulii dogmatice a Sinodului de la Vatican. asupra oricărui creştin de pe tot globul. poliţie secretă. necuraţi şi profanatori de cele sfinte. căci de acum avem un Dumnezeu pe pământ. pentru a-şi satisface propria sete pentru bogăţie şi putere. precum nu mai e nevoie nici de Sfânta Tradiţie. se referă la o naţiune autonomă cu reprezentanţi diplomatici în ambele sfere. cu armată. Sufletele acelora sunt deja condamnate în focul veşnic. care a avut loc în 1870. poate. de fapt. cu armată. capitalul lumesc al Papei este zăvorât la Vatican. se supun şi sunt în serviciul clerului. iar aceasta doar pornind de la ideea că papa este episcopul suprem al fiecărei dioceze eclesiastice din lume.

Drama acelor zile a fost că mă îndepărtasem de papism. Natura Bisericii se poate înţelege din ceea ce ne spune Sf. care. i-am scris o primă scrisoare părintelui superior: „V-am citit cărţile. eu prefer să mă duc în iad cu Papa decât în rai cu adevărurile tale. prin urmare. Acest al patrulea vot este mai important decât votul castită" ii. trebuie să primească supunere oarbă. nu consider necesar să-ţi reamintesc că noi trebuie să-l urmăm în primul rând pe Papă în materie de credinţă.60 ATITUDINI totuşi. mă simţeam ca un străin în propria mea Biserică. se mai cere şi un al patrulea în timpul tunderii. Stăpânit de acest sentiment. chiar şi împotriva judecăţii emise de întreaga Biserică. Ieronimi. De vreme ce este infailibil. fiind aleşi de Biblie. Biserica mea pierdea orice urmă de consideraţie din partea mea şi devenea una cu ereticii. e mai valoros decât mii de Augustini. Scriptură şi nu prin decizii umane şi teorii. Aceste învăţături nu sunt decât o înşiruire de prostii din partea Papismului. teologii ne asigură că Sfânta Scriptură este un nor negru. În situaţii similare cu ale tale. tot astfel. În felul acesta. se plânse duhovnicul. declarat sfânt de către Biserica Catolică. a cărei organizare compoziţională internă nu avea nimic de-a face cu Biserica pe care a construit-o Domnul şi pe care au organizat-o Apostolii împreună cu ucenicii lor. Deja o apucasem pe un drum care nu-mi îngăduia să mă opresc decât la găsirea unei soluţii pozitive. Biserica ar fi obligată să creadă că păcatele sunt bune şi virtuţile rele”. care arde ca focul şi înnegreşte când nu străluceşte. Scriptură mai prejos de Papă! Atacând în felul acesta Sf. o spune şi mai simplu: „Dacă întro bună zi Papa ar impune păcatele şi ar interzice virtuţile. s-au întors împotriva ei. Papa. Căci a crede în luminarea şi limpezimea Bibliei este o dogmă eterodoxă. pe care credincioşii sunt datori să le accepte. crezute şi venerate întocmai ca şi acelea. Nu voi încălca dreptul divin pentru a putea urma învăţăturile omeneşti care nu au nici o bază în Sfânta Scriptură. al ascultării şi al sărăciei: este votul prin care ni se cere supunere totală fa" ă de Papă. „Depinde doar de voia şi de intenţia lui să numească doar ceea ce doreşte el a fi sacru şi sfânt în cadrul Bisericii. în acest caz. Scriptură.” răspunsul sosi cu repeziciune: „Nu mi-ai urmat sfatul. pentru noi. dacă nu vor să fie refuzaţi de la mântuire. Adevărul credinţei nu răsare decât din Sfânta Scriptură şi din Tradiţia întregii Biserici.” emite judecăţi. şi ţi-ai expus sufletul impactului periculos cu Sf. să declare noi dogme. pe lângă cele 3 voturi. Scriptură. Mi-a fost pur şi simplu imposibil să pun Sf. Aceasta a fost ultima legătură cu duhovnicul meu. Această scrisoare n-a făcut decât să-mi întărească părerile în loc să le anuleze. Cardinalul Bellarmine. iezui" ii. dar încă nu acostasem în nici un alt peisaj eclesiastic. Ortodoxia şi protestantismul erau doar nişte idei vagi pe atunci şi încă nu bătuse ceasul să-mi dau seama că ele mi-ar putea ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE . Totuşi nu m-am oprit aici. Citind toate acele cărţi. Grigori şi Hrisostomi…”. cel puţin aşa cum susţin conducătorii noştri infailibili. Papii spun că „este o eroare scandaloasă ca cineva să creadă că toţi creştinii pot citi Biblia” şi. iar bulele şi declaraţiile papale să fie considerate egale cu epistolele canonice şi. Iar în ceea ce priveşte Tradiţia.

potrivit interpretării romanocatolice. nu direct de la Dumnezeu. ci de la Pontiful Suveran al Romei”. mai precis. Este de ajuns ca Papa să iasă pe uşile sinodului şi să spună „nu mai sunt înăuntru”. În ciuda acestor lucruri. în această Biserică „autoritatea apostolică era lipsită de apostoli şi nu a fost lăsată succesorilor ei. episcopii. Importanţa şi rolul episcopilor în Biserica Catolică nu este mai mult decât de reprezentanţi ai autorităţii papale. păstorirea mieluşeilor şi oilor sale. aceea care făcuse din mine un creştin şi căreia îi purtam Simbolul. toată această muncă a mea nu putea fi ţinută chiar secret. ca întreaga validitate a sinodului să înceteze. cu drepturi exclusive asupra credincioşilor. Eram mai mult decât afectat de această mare grijă care mă copleşea şi-mi consuma toată energia. ci doar autoritatea papistă a lui Petru. fie că Papa este cu Biserică sau fără Biserică este acelaşi lucru. unde nu mă gândeam decât la marea mea problemă. nu consider necesar să­" i reamintesc că noi trebuie să­l urmăm în primul rând pe Papă în materie de credin" ă. cu durere şi necaz. care. tot astfel. căci. nu sunt nici măcar succesori ai apostolilor. răspunsul înfricoşător al unui Iezuit Aproape renunţasem cu totul la studiile mele. nu au nici o altă autoritate decât cea dată lor. Apostol Petru. e mai valoros decât mii de Augustini. Totuşi. apostoli şi episcopi. chiar de la sursele patristice apostolice. Domnul îi încredinţează Sf. Astfel. În fapt. Neavând autoritatea şi girul Papei. profitând de cele câteva ore permise de retragere la chilie. nu mai poate fi impus prin autoritate credincioşilor. care se fac sub autoritatea şi veridicitatea Papei”. Domnul îi acordă slujba de Păstor-şef. Acest regim ei încearcă să-l susţină prin capitolul 22 al Evangheliei după Ioan. nimic.ATITUDINI 61 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Papii spun că „este o eroare scandaloasă ca cineva să creadă că to" i creştinii pot citi Biblia” şi. potrivit teologiei romano-catolice. Căci a crede în luminarea şi limpezimea Bibliei este o dogmă eterodoxă. care sunt mieluşeii. În toate celelalte cazuri. Astfel. Îmi mai trebuia încă multă gândire ca să pot străbate. Papa. n-au altă valoare decât cea dată lor de Episcopul Romei. nemoştenind nici o autoritate apostolică. drumul care să mă ducă la concluzia că Biserica pe care o iubeam nu făcea parte din sistemul papist. adică în afara ei”. Cât priveşte sinoadele ecumenice. N-am precupeţit nici o ocazie de a face tot felul de cercetări în afara mănăstirii. şi Biserica. în tot ceea ce ar fi putut arunca mai multă . grigori şi hrisostomi… oferi un remediu agoniei mele. episcopilor. aceasta e nulă. primul Papă. să spună „…şi într-un papă”. căreia i se supun şi episcopii întocmai ca şi credincioşii mireni. Totuşi episcopii. continuam să-mi iubesc Biserica. cel pu" in aşa cum sus" in conducătorii noştri infailibili. „căci ele nu pot fi altceva decât conferinţe pe tema creştinismului. iar în ceea ce priveşte tradi" ia. iar toţi ceilalţi. Foarte corect scrie şi episcopul Maren: „Ar fi fost mai aproape de adevăr dacă atunci când catolicii spun: „Cred …şi în una Biserică”. „autoritatea Bisericii există doar atunci când este caracterizată şi armonizată de Papă. Căci. Luni întregi nu făcusem altceva decât să studiez structura şi organizarea Bisericii Primare. aşa cum se spune în dogmatică. căci Papa este totul. oile. ieronimi. în acest caz. papilor. autoritatea Bisericii şi corpul episcopal nu sunt intrinsec subordonate monocraţiei Papei. teologii ne asigură că Sfânta Scriptură este un nor negru. în Biserica Romano-Catolică.

În felul acesta. să mă dăruiesc unei vieţi spirituale autentice şi să las ca toată responsabilitatea înşelării şi greşelii să stea pe umerii ierarhilor Bisericii. am început să discut subiectul cu figuri bisericeşti ecleziastice cunoscute. că „chiar de am deţine adevărul. Înflăcărat de astfel de concepţii.. cine-mi poate garanta că această pată nu se va întinde şi în celelalte zone ale credinţei evanghelice? Şi atunci nu ni se mai pare atât de ciudat cum ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE „Ceea ce­mi spui tu mi se pare deosebit de logic. fiind înţepeniţi în conceptul că „supunerea ce se cade să o dăm Papei cere o încuviinţare tacită a vederilor. lucruri deosebit de interesante şi de semnificative pentru mine. de asemenea. pentru noi. dacă aşa ne spun mai marii Bisericii”. Acest al patrulea vot este mai important decât votul castităţii. concepţiilor. Pe unii dintre ei. mai mult decât atât. al ascultării şi al sărăciei: este votul prin care ni se cere supunere totală faţă de Papă. eu prefer să mă duc în iad cu Papa decât în rai cu adevărurile tale. ca să nu cădem în înşelare. Totuşi.. intenţionam să rămân în mănăstire. de clar şi de adevărat. Astfel. oameni recunoscuţi pentru sinceritatea şi inima lor. de vreme ce puritatea învăţăturii a fost ridicată pe falsurile legate de papă. în ciuda tuturor acestor lucruri. pe clerici. iezui" ii. un preot iezuit mi-a mărturisit următoarele: „Ceea ce-mi spui tu mi se pare deosebit de logic. În felul acesta primeam aproape continuu impresii şi păreri asupra subiectului. iezuiţii. eu eram un eretic.” „Cu câteva secole în urmă ai fi fost ars de flăcările Inchiziţiei” Potrivit părerii majorităţii. de clar şi de adevărat. noastre” şi. pe lângă cele 3 voturi. pentru noi.62 ATITUDINI lumină asupra problemei care mă frământa. Iată ce-mi scria un episcop: „Cu câteva secole mai devreme ideile tale te-ar fi dus la ardere pe rugul Inchiziţiei”. totuşi. i-am găsit mai fanatici decât conştienţi de absurditatea învăţăturilor despre papă. suntem datori să ne ţinem de cunoscuta axiomă care spune că ceea ce vedem noi ca alb este de fapt negru. al ascultării şi al sărăciei. Totuşi. se mai cere şi un al patrulea în timpul tunderii.: . Acest al patrulea vot este mai important decât votul castită" ii. pe lângă cele 3 voturi. Dar pot oare preţioasele lucruri ale sufletului să poată fi păstrate în siguranţă acolo unde liberul arbitru al Papei tot adună noi dogme şi false învăţături despre viaţa pioasă a Bisericii? Şi. se mai cere şi un al patrulea în timpul tunderii.

a Aceluia Care este miezul tuturor lucrurilor. nu ne fac să-L dăm uitării pe singurul nostru Mântuitor. şi-a pierdut gloria şi slava cea adevărată şi şi-a pus una falsă” iar apoi „a şezut în templul lui Dumnezeu ca un dumnezeu”. este pierdut printre aceste podoabe.” Astfel. am sfârşit prin a face pasul decisiv. care realmente ne inundă. am venit în contact cu Consiliul Ecumenic al Bisericilor. În felul acesta m-am lepădat de Biserica Catolică. vocea lui Dumnezeu. al cărui conducător. l-a imitat pe acela care. Nici acolo n-am reuşit sa rămân necunoscut. Unii înclinau să mă urmeze. deoarece plecarea mea din Biserica Romano-Catolică devenea un fapt din ce în ce mai cunoscut în cercurile eclesiastice şi primeam răspunsuri din ce în ce mai entuziaste din partea cercurilor protestante spaniole şi franceze. Iisus Hristos?” Astăzi. de fapt. în care sufletul nu mai ştie unde este trunchiul pe care se sprijină toate şi unde sunt rădăcinile care. din mândrie. prin ei. unii dintre sfinţii Bisericii Romano-Catolice au început să dea alarma. spunând: „Cine ştie dacă aceste mijloace. n-am făcut decât să-mi urmez vocea conştiinţei. Mă acuzau că creasem un cerc anti-papist în jurul meu şi că prin exemplul meu duceam în apostazie clerici romano-catolici care erau „bolnavi din punct de vedere dogmatic” şi care mai înainte îşi exprimaseră sentimente de simpatie în cazul meu. poziţia mea devenea din ce în ce mai precară. ci la diaconia întregii Biserici”. ajunşi în ultimul moment. după plecarea mea. în lumina unui Adevăr absolut şi fără pată. Am părăsit mănăstirea şi. care este. nimeni n-a mai dorit să-şi sacrifice poziţia pe care o deţinea în interiorul Bisericii. mai puţin importante de mântuire. vrând. voi descrie mai târziu. unde am fost întâmpinat.ATITUDINI 63 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE În al doilea rând. fiind convins că viaţa spirituală în sânul Bisericii papistaşe mă poate expune la pericole. am îmbrăţişat Ortodoxia. încât faţa Lui. „În felul acesta ne-am împodobit şi ne-am supra-încărcat viaţa religioasă. fără să o fi căutat eu. de către anglicani şi. Corespondenţa îmi era plină de scrisori anonime şi ameninţătoare. le hrănesc pe toate… . Iar aceasta voce îmi spune: „Las-o… astfel încât să nu te faci părtaş păcatelor ei şi să nu te răneşti de rănile ei”. Cum. să fie ca Dumnezeu. uitând că împărăţia Fiului lui Dumnezeu „nu este din lumea aceasta” şi că „cel chemat la episcopie nu este chemat la nici o poziţie mai înaltă sau la vreo autoritate. am declarat că nu mai aparţin Bisericii Romano-Catolice. dar. viaţa spirituală ne apare ca un copac cu multe ramuri şi multe frunze. deoarece plecarea mea din Biserica Romano­ Catolică devenea un fapt din ce în ce mai cunoscut în cercurile eclesiastice şi primeam răspunsuri din ce în ce mai entuziaste din partea cercurilor protestante spaniole şi franceze. ca şi onorurile şi privilegiile care decurgeau de aici. pozi" ia mea devenea din ce în ce mai precară. După fiecare predică pe care o ţineam pe la Bisericile . Adevărate cuvinte scria şi Bernard de Clairvaux despre Papă: „Nu există otravă mai puternică şi nici sabie mai periculoasă decât această sete şi patimă a dominaţiei!” Ieşind de sub jugul Papismului. În al doilea rând. Coresponden" a îmi era plină de scrisori anonime şi amenin" ătoare. după un timp destul de scurt. de fapt. Lucrul acesta m-a obligat să părăsesc Barcelona şi să mă stabilesc la Madrid.

purta titlul pompos: „Papa. Drumul spre ortodoxie Cam prin perioada aceea. Curând. Luca 22:31-32). mai bine zis. romano-catolicii sunt astăzi singurii creştini care pot fi siguri în ceea ce cred”. deoarece la întâlnirile secrete la care consimţisem să iau parte începuseră să apară şi unii clerici romano-catolici. majoritatea fiind împotriva papei. vicar al Domnului nostru pe pământ”. iar sloganul către care conduceau toate argumentele din carte era: „Datorită infailibilităţii Papei. direct sau indirect.64 ATITUDINI Străduin" ele unui profesor universitar polonez. după ce mi-am publicat la Buenos Aires studiul în 3 volume. pe care­l cunoşteam. o să-L numiţi pe Dumnezeu vicar al Papei în ceruri”. am isprăvit cu papistaşii. mi­a întărit şi cimentat convingerea că ortodoxia se bazează pe adevărurile substan" iale ale Creştinismului. slaba lor credinţă în ceea ce privea infailibilitatea celui mai mare ierarh al Romei”. Iar interpretarea dată de Sfinţii Părinţi este exact regula conform căreia noi înţelegem Sfânta Scriptură. Dovedeam că învăţăturile despre Papă erau cu desăvârşire străine şi contrare învăţăturii pe care Sfinţii Părinţi au dat-o. Articolul meu se încheia cu propoziţia: „Şi nu peste mult timp. Răzbunarea fanatică pe care mi-o plănuiau unii papişti a fost dată la iveală pe deplin în ziua în care am răspuns public la o disertaţie eclesiastică pe care aceştia mi-o trimiseseră ca o ultimă încercare de a mă smulge din capcana „ereziei” în care căzusem. un număr mereu mai mare de ascultători doreau să mă cunoască şi să discute cu mine tot felul de chestiuni teologice. Fără să o fi dorit. pe drumul pe care mergeţi. se refereau la „clauza primatului” (Matei 16:18-19. Ioan 21:15-17. cunoscuţi pentru „lipsa sau. Situaţia aceasta mă făcea foarte vulnerabil în faţa autorităţilor. chiar dacă nu prin împrejurări care se legau ht a ig a yr re D iire DĂ stt OD O op ăs VO C ănă -V -V U U M TRU TR TR PE PE PE . anglicane. În studiul acela strânsesem toate clauzele din literatura patristică şi primele 4 secole care. În coloanele unui periodic portughez am replicat: „Realitatea este că datorită acestei infailibilităţi sunteţi singurii creştini care NU puteţi fi siguri vor cere să credeţi mâine”. Lucrarea. cu un caracter apologetic. am observat cum un număr tot mai mare de oameni se strângea în jurul meu.

Dumnezeul nostru şi Dumnezeu. m-am eliberat de toate reţinerile pe care le aveam faţă de ortodoxie şi am putut privi şi eu lucrurile spiritual obiectiv. curând. între ele. plăcut surprins. cealaltă fiind intitulată Dumnezeul tău. şi se adăugaseră şi informaţiile pe care le primisem de la Consiliul Ecumenic referitoare la existenţa şi viaţa în cercurile ortodoxe din Apus. Nam dat de vreun paragraf care să nu fie în deplin acord cu conştiinţa mea.ATITUDINI 65 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE În toate aceste lucrări. Aceste vederi părtinitoare prezentau ortodoxia ca pe ceva schismatic. şi că S" n" ii Părin" i ai Bisericii. deoarece era conştient că mă aflam într-un mediu protestant. împreună cu scrisori încurajatoare. În acele cărţi m-am regăsit. ca şi în altele pe care mi le trimiteau. Încetul cu încetul începeam să-mi pierd reţinerile interioare faţă de Biserica Ortodoxă. iar schisma care o înlăturase avea „pe diavol drept tată şi mândria Patriarhului Fotie drept mamă”. unele chiar din grecia. nu mai puţin profundă. o grupare de biserici mărunte care nu purtau linia caracteristică a unei adevărate Biserici a lui Hristos. singurii care se pot lăuda cu sfânta laudă patristică: „ noi credem în tot ceea ce primim de la Apostoli”. singurii care se pot lăuda cu sfânta laudă patristică: „ Noi credem în tot ceea ce primim de la Apostoli”. toate îmi treziseră un viu interes. ca fiind lipsită de viaţă spirituală. Numai atunci când corespondenţa noastră dura de ceva timp. Interesul pentru ortodoxie creştea. În toate aceste lucrări. am venit pentru prima data în contact cu Ortodoxia. dar s-a abţinut de la alte comentarii. începusem să-mi fac rost de tot felul de cărţi şi reviste ruseşti şi greceşti de la Londra şi Berlin. şi pe cea a Mitropolitului Serafim. că înclinarea negativă pe care o simţeam împotriva Papismului era conformă întru totul cu învăţătura Ortodoxiei. am văzut cum învă" ătura ortodoxă este profundă şi pur evanghelică şi că ortodocşii sunt singurii creştini care cred precum creştinii din catacombe. Avusesem câteva discuţii pe subiecte teologice cu un grup de ortodocşi polonezi. unele chiar din Grecia. am văzut cum învăţătura Ortodoxă este profundă şi pur evanghelică şi că ortodocşii sunt singurii creştini care cred precum creştinii din catacombe. mi-am dat seama. al cărui nume nu-mi permit să-l fac public. În perioada aceea am scris două cărţi: Conceptul Bisericii. şi că Sfinţii Părinţi ai Bisericii. ca şi o serie de cărţi premiate. pe care mi le furniza Arhimandritul Benedict Katsenavakis din Neapole. Cam tot pe atunci am scris şi la Patriarhia Ecumenică. În plus. trebuie să mărturisesc că ideile mele despre Ortodoxie suferiseră importante evoluţii de la începutul odiseei mele spirituale. tot ca să nu le dau apă la moară protestanţilor. Episcopul ortodox mi-a indicat să citesc superba carte a lui Serghei Bulgakov. potrivit Părinţilor Apuseni. Respectatul ierarh a remarcat şi el coincidenţa în scrisorile sale. Ortodoxia. Ortodocşii din Vest nu sunt deloc susceptibili de prozelitism. Şi astfel. Înainte de a-mi continua relatarea. împreună cu scrisori încurajatoare. dar nu m-am grăbit cu lansarea. Urmau să fie publicate în America de Sud. ca şi în altele pe care mi le trimiteau. Dinspre partea Ortodoxă m-au sfătuit să mă debarasez de poziţia pur şi simplu negativă pe care o aveam împotriva Papismului care mă . care trecuseră prin ţara mea. Când am început sa corespondez cu un respectat membru al Ierarhiei Bisericii Ortodoxe din Vest.

De atunci încolo mi-am dat seama că simpatia pe care mi-o arătaseră protestanţii începea să se răcească. deoarece la întâlnirile secrete la care consim" isem să iau parte începuseră să apară şi unii clerici romano­catolici. pe care-l cunoşteam. majoritatea " ind împotriva papei. pe care am adresat-o Patriarhiei Ecumenice şi Arhiepiscopului Atenei prin intermediul Diaconatului Apostolic al Bisericii Greciei.66 ATITUDINI . mai puţin a anglicanilor. în sfârşit. precum ucenicii care se îndreptau spre Emmaus lângă Învă" ătorul lor. aproape fără să-mi dau seama şi. Treptat. am scris o lungă dizertaţie privind cazul meu. ca şi curentul unei cascade care pare să rămână mereu neschimbat. aproape fără să­mi dau seama şi. unde astăzi nu mai există nici o comunitate ortodoxă. care a început să mă atragă către ortodoxie ca „posibil catehumen”. căci abia acum înţelegeam că această păstrare fixă şi stabilă a învăţăturilor ortodoxe asupra adevărului nu era de fapt o piatră de poticnire spirituală. În tot acest timp mi-am adâncit ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE . ortodox. mai bine zis. deşi târziu. am parcurs apropierea de Ortodoxie fără să recunosc Adevărul decât chiar la sfârşit. Acuzaţia de mumificare teologică. Străduinţele unui profesor universitar polonez. Aşa că nu m-am mai simţit singur în faţa atât de puternicului catolicism şi a răcelii la care mă supuneau protestanţii. deşi apele mereu se schimbă. Şi ei. am parcurs apropierea de ortodoxie fără să recunosc Adevărul decât chiar la sfârşit Fără să o " dorit. În perioada aceasta am ajuns să " u. slaba lor credin" ă în ceea ce privea infailibilitatea celui mai mare ierarh al Romei” murdărise atât de tare şi să-mi construiesc „Crezul” după care ei puteau să-şi dea seama cât de departe eram de Biserica Anglicană. unde am cerut să devin membru al Bisericii Ortodoxe. deoarece nu mai aveam ce face în Spania. ca de obicei. deoarece el trăieşte şi rămâne în substanţa creştinismului şi a adevărului revelat şi nealterat. Şi. scria un foarte cunoscut arhimandrit. În perioada aceasta am ajuns să fiu. În Răsărit. mai precis a Sinoadelor Ecumenice care au fost cu adevărat ecumenice şi în învăţăturile unanime ale Sfinţilor Părinţi care sunt recunoscute universal ca atare”. ortodocşii au început să mă considere unul de-al lor. Şi doar în momentul acesta a început să se facă simţit. se aflau atunci 280 de milioane de creştini care aparţineau Bisericii Ortodoxe şi cu care mă simţeam în comuniune de credinţă. eu sim" eam că sunt deja ancorat în portul ortodoxiei şi că în sfârşit puteam respira liber la pieptul Bisericii Mame. precum ucenicii care se îndreptau spre Emmaus lângă Învăţătorul lor. am observat cum un număr tot mai mare de oameni se strângea în jurul meu. cât şi faţă de cea Ortodoxă. Când am fost sigur de acest lucru. ortodox. care era guvernată de un ajutor cam interesant. Situa" ia aceasta mă făcea foarte vulnerabil în fa" a autorită" ilor. mi-a întărit şi cimentat convingerea că Ortodoxia se bazează pe adevărurile substanţiale ale Creştinismului.. în sfârşit. şi interesul ortodox. aşteptând să dea în pârg roadele schimbării mele. cum de altfel sunt şi prin întreaga lume. Am înţeles că oricare creştin de altă confesiune este obligat să sacrifice o parte importantă a credinţei ca să poată ajunge la o puritate dogmatică completă. lucru care nu se cere şi creştinului ortodox. adusă ortodoxiei. potrivit interpretării teologice a Tradiţiei.. ci un şuvoi veşnic curgător. cunoscu" i pentru „lipsa sau. A fost o sarcină grea pe care am concluzionat-o cu următoarele propoziţii: „Cred în tot ceea ce este inclus în cărţile canonice ale Vechiului şi Noului Testament. mi-am părăsit ţara şi m-am îndreptat spre Franţa. nu mai avea nici o valoare pentru mine. şi eu simţeam că sunt deja ancorat în portul ortodoxiei şi că în sfârşit puteam respira liber la pieptul Bisericii Mame. „Faptul că îi vorbim acestui spaniol despre ortodoxie nu înseamnă că facem prozelitism”.

De atunci trăiesc în iubirea. adusă ortodoxiei. deşi apele mereu se schimbă. . la fel. care mi-a arătat. cunoaşterea ortodoxiei şi mi-am întărit legăturile cu ierarhii ei. ţara recunoscută a ortodoxiei. am făcut pasul hotărâtor.ATITUDINI 67 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Acuza" ia de mumi" care teologică. căci abia acum în" elegeam că această păstrare " xă şi stabilă a învă" ăturilor ortodoxe asupra adevărului nu era de fapt o piatră de poticnire spirituală. Când m-am convins cu totul. ca să pot fi mereu vrednic de Harul ce mi s-a făcut mie de către Domnul. o iubire părintească. fiind atunci primit ca membru în adevărata Biserică a lui Hristos. ci un şuvoi veşnic curgător. Curând am fost tuns diacon de Preasfinţitul Episcop de Rogon. Cuviosul Arhiepiscop al Atenei m-a primit ca un adevărat părinte al Bisericii. Sfântului Sinod nu i-a trebuit mult să ia decizia acceptării mele în sânul Bisericii Ortodoxe. Le cer tuturor să se roage pentru mine şi să mă sprijine duhovniceşte. În timpul acelei sfinte slujbe de toată noaptea am fost onorat cu numele Apostolului popoarelor. Iubirea şi interesul pe care l-a manifestat pentru mine au fost peste aşteptări. nu mai avea nici o valoare pentru mine. Nu mai este nevoie să spun că într-o asemenea atmosferă de căldură şi iubire. unde venisem să studiez teologia. simpatia şi înţelegerea Bisericii Greciei şi a membrilor ei. Aş fi vrut ca acest mare eveniment să se realizeze în Grecia. iar după aceea am fost primit ca monah în Sfânta Mânăstire Peteli. ca şi curentul unei cascade care pare să rămână mereu neschimbat. Aceleaşi lucruri le-aş putea spune şi despre Preasfinţitul Dionisie al Rogonului.

seraphim. este posibil că se vor simţi ofensaţi oricum. Ce se întâmplă atunci când trebuie să mărturisim credinţa noastră. deci trebuie să o chemăm pe Născătoarea de Dumnezeu şi pe Sfinţii lui Hristos pentru ca ei să se roage pentru noi şi să ceară lui Hristos ocrotirea noastră. atunci răul este imediat înfrânt. şi acestea sunt vremuri în care trebuie să fim puternici. " indcă se ştie că vom " amarnic bătu" i. atunci avem întreaga nădejde că vom fi înţeleşi şi auziţi de către cei care sunt în opoziţie cu adevărata credinţă. că acesta e timpul ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE .68 ATITUDINI Despre IspITIrIle ACesTUI veAC Interviu cu p. pentru că acesta e cel mai mare şi mai important fel în care putem fi ocrotiţi. însă dacă suntem fa" ă în fa" ă cu răul. atunci când trebuie să fim mai fermi în răspunsuri? Dacă răspunsurile sunt ferme şi dacă poartă dragostea lui Hristos. nu e indicat să încercăm să ne luptăm în mod direct cu el. Însă dacă în această situaţie ne întoarcem imediat către Hristos şi Îi cerem ajutorul. însă dacă suntem faţă în faţă cu răul. iar Hristos este Adevărul. sau în cazul în care suntem întrebaţi în mod direct şi trebuie să răspundem? Cum facem asta fără să rănim pe cei care sunt împotriva noastră. pentru că dacă suntem agresivi. iată că lupi în piele de oaie încearcă să smintească credinţa noastră. ocrotirea şi Îl rugăm să ne mântuiască. pentru că adevărul e adevărul. Deci ne sfătuiţi către blândeţe? Blândeţe fermă. oamenii vor răspunde agresiv. episcop de ottawa p unii sunt de părerea că putem să intrăm în luptă pieptiş cumva. singura apărare pe care o putem avea este Iisus Hristos Însuşi. s. în inima ta. cum să ne apărăm şi cum să distingem binele de rău? Dacă vrem să vorbim despre apărarea noastră împotriva răului. Mama întotdeauna îmi spunea că prinzi mai multe muşte cu miere decât cu oţet. Preasfinţite Părinte. Unii sunt de părerea că putem să intrăm în luptă pieptiş cumva. Sunt momente în care trebuie să fii mult mai ferm. nu e indicat să încercăm să ne luptăm în mod direct cu el. fiindcă se ştie că vom fi amarnic bătuţi. dar dacă vorbim despre Hristos-Adevărul în contextul iubirii Lui (pentru că El e de asemenea Iubire). Dar este important să aştepţi ca Mântuitorul Însuşi să-ţi arate.

dar asta nu înseamnă că facem ceva care să schimbe Cine e hristos. dogmele însă nu se schimbă niciodată. ştiţi. Care e Acelaşi întotdeauna. Există presiuni în Statele Unite să părăsim . exact. va insista în această direcţie. în această cultură a secolului XX. Consiliul Mondial al Bisericilor. iar hristos este Adevărul. Acest lucru ne tulbură mult. ca să le schimbe. pentru că sinoadele ecumenice sunt sursele acestor dogme şi nici unul dintre noi nu este prin sine sinod ecumenic al secolului XXI. şi e una foarte rea. Pentru că Iisus Hristos este Acelaşi. Ce părere aveţi? Spun aşa: Biserica Ortodoxă are responsabilitatea şi datoria ca în orice cultură şi în orice vreme să vorbească despre Unul Domn Iisus Hristos. şi când folosim aceste cuvinte trebuie să fim extrem de atenţi că folosim cuvintele corecte care sunt în armonie cu Tradiţia de două mii de ani şi cu experienţa noastră despre Cine este Hristos. Cred că exista multe păreri asemănătoare ale credincioşilor. responsabilitatea noastră este de a-L mărturisi cu viaţa noastră. că trebuie să redefinim dogmele. Iar dacă CMB.. au ideea că s-ar putea crea vreun fel de „lucru atotcuprinzător” care. …ca formă modernă a ecumenismului… Este o formă modernă a ecumenismului. dar nimic nu se schimbă. Aceasta e problema noastră. Biserica ortodoxă are responsabilitatea şi datoria ca în orice cultură şi în orice vreme să vorbească despre unul Domn iisus hristos.? Forma exprimării se schimbă odată cu traversarea respectivelor culturi. dezvoltându-se.. dar că acest organism nu ar fi Biserica Ortodoxă. trebuie să plecăm. pentru că El nu e o propunere filosofică. De aceea aş spune că dogmele nu pot fi schimbate. chiar de unii păstori. sau oricare altă organizaţie la care participăm. şi se pare că şi catolicii într-o măsură. atunci avem întreaga nădejde că vom " în" eleşi şi auzi" i de către cei care sunt în opozi" ie cu adevărata credin" ă. în întreaga lume.. ar include pe toata lumea. El este Dumnezeu! El Însuşi ni Se revelează. dar asta nu înseamnă că facem ceva care să schimbe Cine e Hristos. Se vorbeşte în biserică. iar noi suntem cei care trebuie să acceptăm Cine este El şi să transmitem tuturor celorlalţi mai departe. pentru că adevărul e adevărul. decât dacă facem pelerinaje unii la alţii. în mod ironic. Da. dar dacă vorbim despre hristos­ Adevărul în contextul iubirii lui (pentru că El e de asemenea iubire). pe la bisericile fiecăruia. Tot aşa cum Sfinţii Părinţi nu au scris decât atunci când a trebuit şi cînd au simţit harul.. şi mulţi dintre adevăraţii credincioşi doresc să iasă din această organizaţie. Consiliul Mondial al Bisericilor este singurul mediu în care toate Bisericile Ortodoxe participă împreună şi unde au posibilitatea să vorbească.ATITUDINI 69 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Dacă răspunsurile sunt ferme şi dacă poartă dragostea lui hristos. este posibil că se vor sim" i ofensa" i oricum. aşa încât să trebuiască să fie făcut ceea ce se cere. fără a distorsiona această revelaţie în vreun fel. de fapt El te va împinge la aceasta. în aşa fel încât cultura să înţeleagă aceasta. Cealaltă problemă e că protestanţii. Exact. El este Dumnezeu! pentru a face aceasta. să vorbească acelei culturi în cuvinte pe care oamenii le pot în" elege. Care e Acelaşi întotdeauna. E o problemă dificilă. pentru că El nu e o pro­ punere " loso" că. să vorbească acelei culturi în cuvinte pe care oamenii le pot înţelege. deci în afara acestei organizaţii nu există încă vreun loc anume în care să avem posibilitatea de a ne întâlni în mod obişnuit. Şi voi spune aşa: în primul rând. BOR face parte din Consiliul Mondial al bisericilor.

Totuşi au fost nişte schimbări. pot să vă spun că nu ar putea rămâne în eparhia lui mult timp pentru că credincioşii sunt foarte puternici şi nobili. Deci este un număr deja mare. ori va pleca. şi atunci ori se va pocăi înainte de a fi prea târziu. Am mare nădejde în harul Duhului Sfânt lucrând prin oameni. datorită acestui context. să fie într-un context în deplină armonie cu credinţa ortodoxă şi care nu va trăda în nici un fel credinţa ortodoxă. care pot greşi… …nu sunt papi… Exact. ceva practic. Deci: dacă o episcopie îşi pierde calea şi începe să păşească pe căi ciudate. e să ne rugăm la Dumnezeu să ne arate ce să facem. Recent am citit un articol cum că CMB ar număra mai mult de 350 de astfel de asociaţii. vor fi demonstraţii.70 ATITUDINI Părintele Sera" m Rose trăia într­un accentuat me­ diu polemic. acum. care desigur nu e una bună. Prezenţa ortodoxă în CMB. ci dimpotrivă. deşi mai sunt glume care spun că ar fi. nu sunt papi. Oamenii aceştia realizează că nu e aşa de simplu să construiască vreun soi de biserică uriaşă. acest număr va creste. Consiliul Naţional al Bisericilor Creştine. în sensul că e mai puţin direcţionat de gândul la a face vreo mega-biserică. ht ig a yr e DĂ D D tir OD O O op s VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE . tocmai pentru că au descoperit că asta nu se va întâmpla. şi când ierarhii Bisericilor vor ajunge la vreo înţelegere în ce priveşte a rămâne sau a pleca. dar mediul actual nu prea acceptă polemicile. după cum înţeleg eu. şi e bine că ortodoxul încă mai are simţul umorului. fiindcă sunt oameni. " indcă acolo din tradi" ie se ştie cum se face aceasta. care tot creşte şi. aceşti oameni se vor plânge. de exemplu ajutor medical. din cauză că există din ce în ce mai multe biserici de tip protestant. a avut un asemenea efect că. social. ci mai bine e să vorbească unii cu alţii şi să încerce să facă ceva împreună. reprezentanţii noştri mărturisesc adevărul. Şi dacă s-ar întâmpla ca vreun episcop ar trăda vreodată credinţa. decât în grecia. Aş adăuga că exista influenţe vizibile în Biserica Ortodoxă. Deci dacă episcopul începe să vorbească despre ceva greşit . şi nu cred că a greşit scriind într­un stil polemic. Singurul lucru pe care-l putem face cu această situaţie.şi asta se poate întâmpla. în câteva biserici protestante şi chiar şi în biserica catolică. aşadar nu e ca şi cum stăm acolo să fim călcaţi în picioare de toată lumea. atâta vreme cât există protestanţi. tocmai din cauza asta. modul oficial de discuţie este mai adaptat.

chiar dacă mai sunt şi păreri ciudate uneori. şi nu cred că a greşit scriind într-un stil polemic.] dacă o episcopie îşi pierde calea şi începe să păşească pe căi ciudate. Deci e mai bine să adoptăm o cale mai blândă. Şcoala modernă de ştiinţă îşi direcţionează toate eforturile.ATITUDINI 71 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Şi dacă s­ar întâmpla ca vreun episcop ar trăda vreodată credin" a. vor " demonstra" ii. stânga. Biserica Ortodoxă nu acceptă tendinţe extreme. dar întreaga Biserică nu se mută de pe calea de mijloc.. ori va pleca. fiindcă acolo din tradiţie se ştie cum se face aceasta. Am mare nădejde în harul Duhului Sfânt lucrând prin oameni. pentru că ştim ce s-a întâmplat de exemplu în Grecia unde s-a încercat oprirea acestui demers. prin preoţi. cred că ar fi bine. argumentând calm şi corect. să facem spre exemplu căutările google mai precise şi mai lesne de scos la suprafaţă. într-un mod pozitiv. sus. De obicei produc doar un joc închis. Se vorbeşte în ţara noastră. astfel încât întotdeauna totul va decurge pe calea de mijloc. Părintele Serafim Rose trăia într-un accentuat mediu polemic. Credeţi că e înţelept ca Biserica să se angajeze într-un astfel de dialog? Este ziditor şi mântuitor pentru acei oameni de ştiinţă să audă că adevărul în ce priveşte însuşi domeniul lor de studiu a fost de mult. Înţelesul mărturisirii acesteia este ca. şi atunci ori se va pocăi înainte de a " prea târziu. astfel încât întotdeauna totul va decurge pe calea de mijloc unde trebuie să " e. insuflat de Duhul Sfânt şi dăruit sfinţilor şi reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe. dar cred că ortodocşii au destui oameni competenţi în folosirea bună a cuvintelor şi gândurilor. pot să vă spun că nu ar putea rămâne în eparhia lui mult timp pentru că credincioşii sunt foarte puternici şi nobili. dar de ce informaţii bio-metrice? Tocmai pentru că se încearcă formarea unei baze de date unice şi universale în care să se introducă toate informaţiile posibile privitoare . Pentru noi e o mare ispită. din cauza apartenenţei la Uniunea Europeană. se ajunge la situaţia în care ambele părţi încep să-şi atribuie invective în mod reciproc. unde trebuie să fie. însă în fapt El e Cel Care o duce. adică să li se reamintească faptul că acest lucru este singurul important. printr-o lungă şi susţinută campanie. El mereu ne ţine în partea aceasta nezdruncinată. prin exemplul propriei trăiri. de mijloc. Cu certitudine. prin monahi şi monahii în Biserică. şi este în continuare. prin diaconi. şi harul Duhului Sfânt vorbeşte prin credincioşii săi şi prin toţi cei ce slujesc Biserica. Una e să avem paşapoarte pentru a putea călători mai uşor peste graniţe. să punem în faţă şi la dispoziţia oamenilor informaţiile. acolo unde Îl găsim pe Hristos. dar mediul actual nu prea acceptă polemicile. dar trebuie să fim foarte precauţi. împotriva Bisericii şi credinţei ortodoxe. fiindcă mulţi sunt cei care se folosesc sufleteşte prin aceasta. chiar din primele veacuri creştine. şi să găsim modalităţi pe internet. dreapta. [. fundamentalul. jos. aceşti oameni se vor plânge. Cu cât ajungi mai aproape de Hristos. prin monahi şi monahii în Biserică. de a face oamenii să se simtă iubiţi de Hristos. cu atât mai mult vrăjmaşul încearcă să te oprească şi crucea proprie apare mai mare. prin diaconi. …Mai de dorit decât confruntările directe? Acestea în general nu sunt productive.. ci întotdeauna ţine calea de mijloc. prin preo" i. despre obligativitatea de a avea paşapoarte şi cărţi de identitate cu micro-cipuri care să conţină informaţii bio-metrice. sau este un compromis din partea Bisericii Ortodoxe să discute cu neadevărul? A face disponibile informaţii care arată adevărul despre istorie e folositor. decât în Grecia. mai ales în mediul nord-american.

din ştiinţa sau neştiinţa noastră. apoi substanţele nenaturale care sunt atât de răspândite în alimentele moderne şi care creează boli. care sunt în realitate însăşi sursa faţă de care cetăţeanul ar avea nevoie de protecţie. Rugăciunea poate opri soarele pe cer. care le acceptă! Deci. de multă vreme.. din partea credincioşilor şi nu numai. să nu mai putem dispune de libertatea noastră de alegere dăruită de Dumnezeu. în legătură cu acest subiect. fapt care a marcat începutul declinului implementării ştiinţei în plan social). o pseudo-unificare la nivel de credinţă. pasul ultim. căci cu noi este Dumnezeu! Care este principala îngrijorare? Aşa cum ştim că se folosesc majoritatea invenţiilor tehnologice şi ştiinţifice ale secolului 20 încă din perioada post-bellică (odată cu bomba atomică. libertate care ne permite să ne rugăm Lui şi să facem voia Lui. mai puternic decât orice trucuri şi mecanisme. sub masca bunei protecţii a cetăţeanului. şi nu în ultimul rând foarte subtilele erezii care sunt mult mai periculoase fiinţei noastre decât atacurile mai grosiere. apoi emisiile audio.. Rugăciunea este liantul care aduce trupul rănit pentru a fi tămăduit de Hristos. Aţi văzut ce se întâmplă atunci când cineva se roagă pentru altcineva! Rugăciunea cuiva poate ocroti pe cel care e în nevoie sau păcat. A" i văzut ce se întâmplă atunci când cineva se roagă pentru altcineva! Rugăciunea cuiva poate ocroti pe cel care e în nevoie sau păcat. aşadar efectul cumulat al tuturor acestora este faţa văzută a războiului nevăzut al lui Antihrist. îmbolnăvire. pentru că Dumnezeu este atotputernic. pot şi sânt menite pentru a altera voinţa în sensul slăbirii. Rugăciunea poate opri soarele pe cer. Aceste mecanisme. ca în paralel să existe demersuri pentru o unificare culturală. mai puternic decât orice trucuri şi mecanisme. De aceea Biserica se roagă pentru to" i. ci prin rugăciune. prin diferite artificii politice şi diplomatice. şi văzând că în pofida diversităţii lor. care este efortul întruchipat de pan-erezia ecumenismului. mai eficientă şi mai poruncită dintre acţiunile credinciosului. iar apoi. Primul pas este des" in" a­ rea grani" elor na" iilor. Nu vă temeţi. cum sunt şi micro-cipurile. cu atitudinea demagogică a necesităţii protejării acestor state. care deja e în vigoare şi care are rolul de a orbi şi astfel ameliora impactul prea făţiş al destructuralizării generale la nivel economic şi social. să ţinem inima şi fiinţa noastră numai către şi în Hristos Domnul. ca în paralel să existe demersuri pentru o uni" care culturală. cea mai importantă. Este destul să spunem. toate au totuşi scopul comun de smintire. Creştinii nu trebuie să fie niciodată paralizaţi de frică. video şi cele induse la nivel subliminal. Teama creştinului ortodox este aceea de a i se sminti puterea sufletească a voinţei dată de Hristos şi pe care întru Hristos vrea să o şi folosească. Pentru cel care le primeşte. la fiecare cetăţean. cu atitudinea demagogică a necesită" ii protejării acestor state.72 ATITUDINI Creştinii nu trebuie să " e niciodată paraliza" i de frică. Dumnezeu este deasupra oricărui lucru. (noi sau altcineva pentru ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE . care alterează undele bunei funcţionări a creierului uman şi vatămă sufletul. slăbire. anihilării şi chiar inversarea ei. Primul pas este desfiinţarea graniţelor naţiilor. de către organizaţiile globalizatoare. temerea noastră este de a fi forţaţi. Rugăciunea este liantul care aduce trupul rănit pentru a " tămăduit de hristos. în America de Nord. pervertire şi finalmente nimicire a fiinţei umane. Exista deja foarte multe plângeri. care deja e în vigoare şi care are rolul de a orbi şi astfel ameliora impactul prea fă" iş al destructuralizării generale la nivel economic şi social. să nu le acceptăm. De aceea Biserica se roagă pentru toţi. Dumnezeu este deasupra oricărui lucru. pentru că Dumnezeu este atotputernic. prin diferite arti" cii politice şi diplomatice.

Avem şi responsabilitatea de a căuta să ţinem Sfânta Tradiţie a Bisericii aşa cum se cuvine. Da. pentru că unele se reflectă prin celelalte şi sunt legate. Ne putem încredinţa de aceasta văzând şi cerând. pentru a ne întări în exerciţiul statornicirii în alegerea celor bune şi întru mântuire. îmbinarea responsabilităţii personale cu cea a întreg trupului Bisericii e adevărata întărire. să ne gândim la cuvintele Domnului: „în ce vă voi găsi. nu noi săvârşim rugăciunea. dar pe lângă responsabilitatea personală. doar aşa e complet. cum sunt şi micro­cipurile. Aşadar. Credeţi că ar ajuta. adică şi în cele tainice şi în cele pragmatice. mântuieşte-ne pe noi! şi suntem ocrotiţi. Sigur că Dumnezeu vede eforturile noastre de a ne păstra Luişi. interviu realizat de sora Elena. video şi cele induse la nivel subliminal. ci Dumnezeu Care e Cel Ce tămăduieşte. uni. mai apoi.ATITUDINI 73 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Aceste mecanisme. în aceea vă voi judeca”? Ajută. în sensul rugăciunii Sfântului Siluan care se ruga pentru întreaga zidire. apoi substan" ele nenaturale care sunt atât de răspândite în alimentele moderne şi care creează boli. sănătoase? Păi. neputând a ne pleca duhului lumii nici în cea mai mică măsură. împreună-lucrarea Lui cu noi. apoi emisiile audio. în cazul în care totuşi nu dispunem de ele. care alterează undele bunei func" ionări a creierului uman şi vatămă su" etul. ne putem gândi şi la extinderea ei. pot şi sânt menite pentru a altera voin" a în sensul slăbirii. Nu e uşor să fii creştin. Şi aici este întrebarea: cum se pot atunci uni mintea cu inima în rugăciunea lui Iisus. şi nu în ultimul rând foarte subtilele erezii noi): Preasfântă Născătoare de Dumnezeu. în realitate. clipă de clipă. pentru a putea. anihilării şi chiar inversarea ei. dar Domnul ne spune că povara Sa e uşoară. iulie 2008 .

Te-ai “împlinit” în acea ţară normală: păi asta înseamnă că nu mai ştii cum e să te “descurci” aici. facem multe. nici unei turle. legionar. tu cine te crezi? nu construieşti. sunt doar oameni puşi de “noi”. observaţie. tentativă de a lămuri nişte lucruri. homofob. primitori. te-ai vândut. sexist. 1. nu se acomodează nicăieri. ce ştii tu. Da. lămureşti.74 ATITUDINI preTexTe peNTrU A NU fACe NIMIC1 Mircea platon Păi. bun. Asta dacă lucrezi în via Domnului. după cum suspină mulţi. dar nu lămurim nimic. noi suntem “noi”. ce ţară frumoasă avem. pe tine. orice încercare de a lua lucrurile “la bani mărunţi” e primită. N-ai mâncat salam cu soia. Orice sugestie. fundamentalist. A lămuri. apropos. întrebare. nu mai ştii cum e aici. Taci 1 . ia uite la mine ce maşină nouă am. îi are în vedere pe creştinii care au ales să rămână în lume. Dacă lucrezi pentru Mamona. nu limpezim nici chipul României. Mai bine te ignorăm. nu pe monahi. nu exişti. nu eşti în nici o institu" ie. te-ai asimilat. nu ne ridicăm pe verticala nici unei coloane vertebrale. Care sunt motivele pentru care. cine te­a adus “înapoi”. sigur. Eşti rasist. partea dramatică A face. ht ig a yr e DĂ tir OD op s VO C ănă -V U M TRU TR PE PE .Şi acest articol. Lucrând. pe ceilalţi. 2. Nu ştii cum e în Occident: civilizaţie. îţi place. nu ştim cine eşti. unii oameni sunt veşnic nemulţumiţi. cu oameni calzi. cu ostilitate osificată agonic în aceste tipuri de pretexte folosite pentru a nu lămuri nimic şi deci pentru a nu face nimic. sigur. Înapoiat. şi cum mă duc eu în vacanţă în Turcia vara şi la supermarket tot timpul. nici al nostru. Ai plecat şi nu-ţi place “acolo”: păi. dacă nu eşti legitimat de “noi”. la noi. ca şi cel precedent. cu temelie solidă. Vii dintr-o ţară normală şi ne spui nouă ce să facem aici. România e în continuu “război civil”? Care sunt motivele pentru care nu ne lămurim? Ne agităm. ce vrei de la noi. nu eşti deal nostru. limpezeşti lucrurile. Ai plecat şi îţi place “acolo”: da. nenicule. Nu eşti expert. Ai plecat din România. atunci nu faci decât să sporeşti confuzia din tine şi din ceilalţi. unde. N-ai plecat din România. păi te-ai înstrăinat. a construi pe loc bun. Nu te-ai “împlinit”: păi atunci eşti un luzăr. cine te­a dus “dincolo”. nu ca aici. a construi. eşti un luzăr. n-ai burse. lumea. nu mai ştii ce bine e la noi.

“figurile” trecutului. dar nu lămurim nimic. dacă nu-ţi place. am înţeles. al Istoriei. pentru alţii nu suntem destul de sfinţi. Trebuie să înveţi să faci sacrificii. Fatalismul pseudoisihast e mai periculos pentru că nu se opune făţiş adevărului. libertatea creştinilor. pseudoisihaştii distrug istoria în numele “smereniei”. şi înghite. Păi. în fond. facem multe. Pentru unii nu suntem destul de cul" i. în fond. Da’ totuşi cum de n-ai barbă?! Că domnul Pleşu a scris o carte despre îngeri şi are barbă. Dacă ateii şi elitele distrug libertatea în numele determinismului istoric. 4. pentru al" ii nu suntem destul de s" n" i. cine te-a dus “dincolo”. îmbrobodirea pioasă a gândului lucrător. că oricum eşti negativist. Nu eşti legitimat de “noi”. homofob. să-ţi iei maşină. A. cu câte sacrificii. Volvo. Şi închide dreacu’ uşea după dumneata că trage. Manifestă iniţiativă doar în “cadru legal şi cu preaviz”. dacă nu eşti legitimat de “noi”. deşi stai în Occident. dacă noi ţi-am dat şi te-am pus acolo unde eşti acum. plecai din ţara asta de luzări. din interiorul sistemului. Ca după aia să vedem dacă mai poţi s-o mai faci pe-a deşteptul după ce te spălăm noi pe creier aici şi îţi spunem tot ce le spunem celor de la punctul 2. domnule. va conveni întotdeauna paşalelor tehnocrate. cui îi pasă? Nu înţelegem. “inamicii inteligenţei” care va să zică? Dacă eşti legitimat de noi. Dacă ateii şi elitele distrug libertatea în numele determinismului istoric. unde. dacă erai bun de ceva. nici nu exişti. Tu cine te crezi? Nu construieşti. pseudoisihaştii distrug istoria în numele “smereniei”. Noi suntem “noi”. bun. cum. Eventual în pauza de cafea. eşti fanatic. cum ar veni. nici unei turle. Ambele tabere neagă.ATITUDINI 75 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Dar o popula" ie de fatalişti. Doar aşa poţi schimba ceva. cine te-a adus “înapoi”. şi nu mai critica atât. libertatea creştinilor. partea dogmatică Dacă toate stratagemele de mai sus sunt uşor de detectat şi de combătut. Mai bine te ignorăm. Ai plecat şi te-ai întors: n-ai reuşit acolo şi acum vii şi vrei să o faci pe-a deşteptul aici. sunt doar oameni puşi de “noi”. Dar mai . un millet de ortodoxişti abulici. Ai plecat şi nu te-ai mai întors: nu eşti patriot. de răbdare şi de umor şi cu slaba nădejde de a schimba ceva. de vreme ce toţi marii oameni şi toţi marii sfinţi sunt în trecut. deşi cu risipă de energie. Păi bine. Nu ştim autorii de care vorbeşti dumneata. Că. nici al nostru. de ce ajuţi duşmanul. rasist. Du-te înapoi de unde-ai venit. Noi îi ştim numai pe ăştia de ne convin nouă. apropos. Şi chiar dacă se-aude. nu ne rămâne decât să “recuperăm” în numele arheologiei culturale şi duhovniceşti. Nu cumva eşti de-ai lui Vadim sau Becali? Posteşti! Eşti fanatic. un millet de ortodoxişti abulici. nu eşti în nici o instituţie. păi fii şi tu recunoscător. ci îl mimează. Eşti antioccidental. nu exişti. desigur. vino înapoi. 5. Ambele tabere neagă. al istoriei. va conveni întotdeauna paşalelor tehnocrate. şi ascultă. Pentru unii nu suntem destul de culţi. noi îţi dăm burse şi dumneata aşa îţi manifeşti recunoştinţa? Păi. ce vrei de la noi. Ce spui? Nu se-aude. De fapt. ne critici? De ce spargi rândurile. Păi. nu ne ridicăm pe verticala nici unei coloane vertebrale. şi mai periculos e chietismul ortodoxist. Nu ştii ce greu se construieşte. Ca să detectezi cât mai repede masa cu tartine şi glumele bossului. Nu ştim cine eşti. Eşti legionar. într-o cultură de muzeu şi o credinţă lăcrimoasă. Dar o populaţie de fatalişti. 3. Şi. să lupţi. ne agităm. nu limpezim nici chipul României. de om serios. să te adaptezi: Să-ţi ridici o vilă în oraş şi-o casă la ţară. la simpozion. Eşti legitimat de “noi”. Eşti ortodox. Mă mir doar că n-ai barbă.

precum romanii sau grecii. ci doar să strivim cu efigia lor pe oricine ar încerca să atragă atenţia asupra micimii noastre. aşa cum erau grecii de pe vremea anticului Tomis. a fi hiliast. adică să construieşti utopia. Noi nu venerăm strămoşii ca zei domestici sau zeii cetăţii. de exemplu. că “familia e antihrist”. în Biserică. Pentru că nu vrem să facem ce-au făcut ele. care afirmă. un sfânt nu vrea să construiască utopia pentru că ştie că utopia e de la celălalt. creştinul e smuls păcatului şi în acest sens e smuls “lumii”. el e sacerdot în virtutea acestei morţi şi învieri împreună cu Hristos care e botezul. ci în calitatea lui de membru al Bisericii. nu statul. Şi totuşi. Or. aşa cum era polisul pentru greci sau Roma pentru romani. că sunt moarte de-a binelea. nu poţi avea “nebuna îndrăzneală” de a pretinde să faci politică. întâi trebuie să ne asigurăm că sunt moarte cu adevărat. nu în calitate de “iniţiat” precum creştinul. Ideea acestor pseudoisihaşti. a religiei fără text revelat. ar fi că a gândi sau activa politic înseamnă a vrea să construieşti utopia. ea e greşită pentru că un creştin nu e sacerdot decât în virtutea botezului. a religiei fără cler. Şi de aceea nu avem o religie civilă. adică să scoţi dracii din alţii. Totuşi. Şi totul e susţinut cu citate din părintele Cleopa eventual. a religiei care nu avea drept scop mântuirea. Cred că o mare parte a chietiştilor ortodoxişti împărtăşeşte această lectură sacerdotală a rolului creştinului în lume. dacă prin lume înţelegem firea căzută. Înainte de a atinge acest punct. Statul nu e pentru creştin o instituţie sacră. Şi nici un creştin nu ar trebui să vrea să construiască utopia.76 ATITUDINI nu e adevărat că trebuie să " i sfânt dacă vrei să construieşti utopia. între sacerdoţiul civil al păgânilor şi sacerdoţiul laic al creştinilor ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE . Şi asupra cauzelor micimii noastre. erai sacerdot în calitate de cetăţean. Pentru ortodocşi. Dar nu e smuls vieţii pământeşti. Dar nu e sacerdot în virtutea faptului că e cetăţean al Constanţei. fără Dumnezeu. nu poţi face minuni decât dacă te nevoieşti şi ajungi la nepătimire. În lumea clasică a religiei civile. e mântuirea în imanent. ci biserica e locul/modul de închinare la Dumnezeu. Prin botez. ci relaţiile de bună-vecinătate cu zeii locuitori şi protectori ai cetăţii. Cu alte cuvinte. El nu e sacerdot în calitatea lui de cetăţean al polisului. Şi a crea utopia înseamnă a dori să izgoneşti dracii şi să faci minuni. sau din părintele Teofil Pârâian.

dacă tot stăm aşezaţi strâmb în gânduri. cu încredere. Dar ne poate ajuta la mântuire implicarea noastră creştină în construirea unui stat funcţional în România. în Tabor (nr. Nu trebui să aşteptăm să ne sfinţim înainte de a face ceva. “Ale împăratului Vasile Macedoneanul capitole povăţuitoare pentru fiul său Leon”. ca persoană. Dar ne va sfinţi exerciţiul nostru de politică creştină. să deretici în casă sau în oraş. care ne cer să ne vindem sufletul ca să putem supravieţui: să furăm ca mod de viaţă. nici să aspirăm teocratic statul.” . e mântuirea în imanent. atunci ar trebui ca ortodoxiştii noştri să nu lege donatist eficienţa săvârşirii tainei de vrednicia preotului. sau să ne gospodărim. Nu trebui să fii sfânt ca să faci curat în biserică. să minţim ca mod de exprimare. precum păgânii. Nu trebui să fii sfânt ca să fii gospodar sau ca să te asiguri că deputaţii din circumscripţia ta electorală sunt creştini de ispravă. fără Dumnezeu. să fim laşi ca mod de gândire. Împărăţia lui Hristos nu e în lumea aceasta. şi tocmai această distincţie ne cere nouă. Nu există scăpare uşoară din această îmbinare. Dacă tot sunt sacerdoţi. în bunăstarea cetăţii.Şi de aceea nu putem fi “globalişti” şi multiculturalişti. să tăiem lemne. nu în lume. editată de IPS Bartolomeu Anania: “Sfaturile diaconului Agapet pentru împăratul Justinian”.” Sau: “Să cugeţi drept. dar nici nu le vom mai da nas şi nu îi vom mai produce prin structuri birocratice şi tehnocratice care ne impun legislaţie anticreştină. potrivit dogmelor Ortodoxiei şi să cinsteşti cu asupra de măsură Biserica. în vorbe şi în orgoliile noastre “iniţiate”. Nu e adevărat că trebuie să fii sfânt dacă vrei să 2 . Nu ne va mântui dispariţia corupţiei. Creştinii trăiesc paradoxal. Un sfânt nu vrea să construiască utopia pentru că ştie că utopia e de la celălalt. Parenezele lui Vasile Macedoneanul sunt atribuite Sfântului Fotie. ca la centrul lumii lor. Dar aceste cugetări “politice” sunt completate de altele. Ar trebui să lucreze taina lui Dumnezeu. Pentru că nu ne putem sfinţi decât în timp ce înfăptuim ceva. cu Hristos. Toţi ar trebui să vrea să se mântuiască. Creştinul trebuie să facă politică aşa cum cumpără zarzavat pentru ciorba de post din piaţă: să aleagă. Altminteri. nu are rost să le condiţionezi de sfinţenie. Nu e nimic mai mult. a Cărui împărăţie e dincolo de lume. stând în lume. care ar fi considerate “fundamentaliste” astăzi: “Fă-ţi din credinţa sinceră în Hristos principiu şi temei de neclintit pentru zidirea vieţii tale. taina libertăţii noastre în lume. ai grijă să te învredniceşti de cele nemuritoare”. în lume. vezi excelentele traduceri – nădăjduiesc că sunt doar un început – ale istoricului Nicolae Şerban Tanaşoca din revista Tabor. creştinilor. al doilea e legat de moartea şi învierea împreună cu Hristos şi îşi găseşte împlinirea nu în destinul manifest.Pentru un mic exemplu despre cum anume era conceput exerciţiul politic creştin-ortodox în Bizanţ. E viaţă. care ne impun să ne dăm copiii la şcoli unde sunt îndoctrinaţi anticreştin. E un paradox pe care nu îl pot ocoli. Noi ardem în două lumi. nu pe orizontală. Nu ne va sfinţi rezultatul politicii noastre. Mântuitorul nostru e Dumnezeu şi om. Dar nu ne va mai dăuna mântuirii existenţa unui sistem de corupţie generalizată. în lume pentru Hristos. Nu trebuie să fii sfânt ca să te gândeşti cum poţi să ţii curat în cartierul tău. 5. Dar pentru asta trebuie să trăiască. Nu ne va mântui un stat funcţional în România. E viaţă normală. iunie 2008) . Firesc.2 Nu putem să absorbim transcendentul în natură. precum musulmanii. A nu te implica politic pe motiv că trebuie mai întâi să te sfinţeşti înseamnă a spune că nu vrei să trăieşti pentru că vei păcătui. în Tabor (nr. ca nemuritor. şi Biserica e instituţie divino-umană. De aceea deci nu ni se cere să fim sfinţi că să ducem gunoiul. Nu vom stârpi dracii. Implicarea politică nu e exorcism pentru că nu e construirea utopiei. construieşti utopia. patriarh al Constantinopolelui şi conţin lucruri de mare bun-simţ antipuritan precum: “Nu te purta nepotrivit cu împrejurările: ca muritor.ATITUDINI 77 httt a gh a gh a iiig a yr re D yr re DĂ yr re DĂ iiiire DĂ stttt OD O op s VO op s VO op s VO C C ă -V C ănă -V U U U U M TRU TR TR TR TR PE PE PE PE PE există o diferenţă: primul e legat de naşterea în polis şi îşi găseşte împlinirea în imanent. august 2008). Şi cei care. 3. pentru că orizontul nostru e pe verticală. fie ea şi “globală”. nu la propria persoană. să se uite la raportul calitate/ preţ. ci în mântuire.3 3 . învaţă să te bucuri de cele ce par bune în viaţa aceasta. reduc totul la lumea privată a propriilor vicii şi virtuţi ar trebui poate să (re)înveţe să se gândească la Dumnezeu. Din moment ce nu aceste lucruri mântuiesc. nu vom pricepe niciodată cum trebuie să facem tot ce mai avem de făcut. Şi nici un creştin nu ar trebui să vrea să construiască utopia. să trăim cu o dublă cetăţenie.

spurcat-au locul numelui Tău.. enoriaşii au înaintat împuternicitului pentru problemele Bisericii Ortodoxe Ruse în R. ac" iune cali" cată drept ruşinoasă şi antisovietică. prin oficierea serviciilor divine. au fost înregistrate acţiuni de rezistenţă ale clerului şi credincioşilor. . prin repararea bisericilor şi plata impozitelor exagerate.78 ATITUDINI rezIsTeNţA relIgIoAsă ANTICoMUNIsTă MUNIsTă MUNIsTă T DIN BAsArABIA ÎN perIoADA 1944 – 1965 Monahia gudiila Corman „Ca în codru cu topoarele au tăiat uşile locaşului Tău. cu topoare şi ciocane l-au sfărâmat. Cele 380 de cereri înaintate de parohii bisericilor ne vorbesc de impozitele exagerate stabilite de regimul ht ig a ea D yr re DĂ D ttiir OD op ăs VO ă -VO ăs -VO C ănă -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE Era absolut inadmisibilă botezarea copiilor din familiile de comunişti. Acţiunile comuniştilor erau planificate meticulos şi realizate eşalonat. 101 demersuri ce vizau redeschiderea a 77 de biserici. până la pământ. astfel încât a fost foarte greu a protesta în mod organizat împotriva regimului dictatorial comunist. şi­a botezat propriii copii în ianuarie 1950: o " ică în vârstă de 18 ani şi un fecior care avea doar şase luni.. stabilite de regimul comunist. Una dintre cele mai răspândite forme de protest ale creştinilor o constituiau demersurile înaintate diferitelor instanţe de stat privind redeschiderea bisericilor şi reducerea impozitelor exagerate faţă de biserică. atunci când acestea erau interzise.S. în audienţă la comisarul sovietic pentru culte s-au aflat 225 de persoane. în 1949. vasile Popovici. Zis-au în inima lor împreună cu neamul lor: Veniţi să ardem toate locurile de prăznuire ale lui Dumnezeu de pe pământ …” (Psalmul 73) Rezistenţa religioasă anticomunistă din Basarabia a luat fiinţă spontan ca urmare a crimelor odioase comise de regimul comunist împotriva clerului şi credincioşilor. prin încălcarea legislaţiei sovietice cu privire la culte. Astfel. contra credinţei strămoşeşti. manifestate prin demersuri înaintate diverselor instanţe privind redeschiderea sfintelor locaşuri. În pofida restricţiilor ateiste impuse de comunişti.M. ministru al industriei [. prin scrisori de protest şi chiar prin rezistenţă armată.] anul 1920.S. ars-au cu foc locaşul cel sfânt al tău. a închiderii şi a dărâmării bisericilor şi a mănăstirilor.

L. Vasile Popovici. toate demersurile au fost respinse.R. în raionul Străşeni au fost botezaţi patru copii în vârstă de 6-10 ani. acolo unde acestea fuseseră scoase mai înainte. f.R.M. comuniştilor şi comsomoliştilor. Astfel.R.. A.128. Deoarece însă autorităţile nu reacţionau la sutele şi miile de demersuri făcute de creştini. care respectă canoanele bisericeşti.limba rusă -. 71. 491-492. chipurile. Marea majoritate a demersurilor care au fost înaintate către diverse instanţe de stat republicane şi unionale pentru a permite redeschiderea unor biserici. cu studii.5.120.S. d.M. inv. Împuternicitul moscovit la Chişinău. 51. guvernului unional etc.Ibidem. În 1940 arhimandritul Varlaam susţinuse actul de unire a Bisericii din Basarabia cu Patriarhia Moscovei.N. f. preşedintele Consiliului pentru Problemele Bisericii Ortodoxe Ruse de pe lângă Consiliul de Miniştri al U. adresează o scrisoare lui Karpov. şi care cu permisiunea dumneavoastră să ne dirijeze viaţa religioasă?” 7.. Scrisoarea este un argument în plus că basarabenii doreau ca serviciul religios să fie oficiat în limba română şi este un protest faţă de politica de rusificare a bisericii..R..Oare nu se găsesc la noi în Moldova oameni care să cunoască nu numai limba de stat .S. 59. depăşind indicii din anii precedenţi. a constatat: „Nivelul de frecventare a bisericilor de către creştini este destul de înalt.M. Vina era dată pe „elementele antisovietice”. difuzau foi volante cu conţinut provocator privind sfârşitul lumii. fapt pentru care ambii au fost destituiţi din posturi şi sancţionaţi pe linie de partid3. Acestea erau adresate împuternicitului moscovit la Chişinău.. existau în rândurile credincioşilor şi care.A. inv.S. 1. chiar şi din rândurile intelectualităţii. în numele unui număr mare de basarabeni în etate. ministru al Industriei din R. d. Printre credincioşi se pot vedea persoane de toate vârstele şi categoriile sociale. Un exemplu elocvent în acest sens este şi cazul arhimandritului Varlaam (cu numele mirean Mihail Guriţă). şi-a botezat propriii copii în ianuarie 1950: o fiică în vârstă de 18 ani şi un fecior care avea doar şase luni. Patriarhiei ruse.M. f. la 6 august 1956 chişinăuianul Olaru.optzeci de copii în vârstă de 2-15 ani”2 . acţiune calificată drept ruşinoasă şi antisovietică. şi Prezidiului Sovietului Suprem al U. Toate demersurile însă reveneau. înţelegând mai târziu esenţa acestuia..N.M. oameni inteligenţi. dar şi limba moldovenească (adică limba română . eventualitatea unui război. Ibidem. 1234A. în viziunea împuternicitului pentru culte. căderea puterii sovietice etc. 3046. urmau un „itinerar” neschimbat: de la autorităţile bisericeşti la cele de stat. inv.). aceştia îşi făceau dreptate cum găseau ei de cuviinţă. f.. f.6 Autorul întreabă într-un mod diplomatic. în oraşul Chişinău . n-a mai dorit să-1 susţină. dar şi critic: „.5. care. în raionul Ungheni .S. d. 6 .S.57. ca în cele din urmă rezoluţia să fie una dintre următoarele: „Argumentele aduse nu sunt convingătoare”. De altfel.O.R. 3046. de-a lungul drumurilor reapar troiţe. 1. d. f. iar douăzeci de cereri nu au fost examinate deloc. Populaţia îşi exprima atitudinea negativă faţă de politica anticreştină promovată de regimul comunist şi în scrisorile de protest. 7 .N.4 Moartea lui Stalin a generat o nouă mişcare a credincioşilor pentru restabilirea şi redeschiderea locaşurilor sfinte. dar 5 . populaţia şi-a menţinut spiritul religios. Ibidem. la Chişinău.M. 94-95.ATITUDINI 79 httt a gh a gh a iiig a yr re D yr re DĂ yr re DĂ iiiire DĂ stttt OD O op s VO op s VO op s VO C C ă -V C ănă -V U U U U M TRU TR TR TR TR PE PE PE PE PE comunist. Deci. Astfel. pentru „rezolvare”. inv. în pofida tuturor restricţiilor impuse de către autorităţile sovietice.P. . Exemplul său l-a urmat şi alt membru al Consiliului de Miniştri al R. La 1 ianuarie 1950 în republică funcţionau 555 de biserici ortodoxe1. „Preotul a părăsit singur biserica”.A. atitudine demonstrată prin numeroasele demersuri făcute pe lângă organele republicane şi cele unionale. Era absolut inadmisibilă botezarea copiilor din familiile de comunişti.T.S.S.R. f. „Semnăturile pentru redeschiderea bisericii sunt falsificate”. comunist din anul 1920.. 9. f. 3046.S. efectuând o analiză a gradului de religiozitate a populaţiei.S. O parte din cler care în 1940 şi-au pus mari speranţe în regimul comunist.opt copii în vârstă de 2-6 ani. 1. iar clopotele care nu mai aveau „voie” să sune în curtea bisericilor erau transferate în cimitire.

La 15 martie 1959. cerând mitropolie. în satul Gangura. Împotriva acestei decizii s-a ridicat tot satul.A. 9 .R.R.. pentru a fi vărsate la Arhiepiscopie. f. antisovietică de cea mai mare amploare. Explicaţia dată de autorităţi a fost următoarea: „Este vorba de ordinul Arhiepiscopului Chişinăului şi al Moldovei de a închide biserica. în perioada sovietică este trecut în tabăra reacţionarilor şi a naţionaliştilor. n-a fost acceptat de Patriarhia rusă. Creştinii recurgeau la diferite formule.. care se tot rugau de cinci ani pe la diverse instanţe să li se deschidă biserica..80 ATITUDINI Deşi a purtat un caracter spontan.56. au redactat un demers revoltător: „De ce nu se poate?.. 11 .. autonomie.Ibidem. atât lui Bulganin.]. 33. Arhimandritul Varlaam. care intenţionau să doboare de pe acoperişul ei Sfânta Cruce. la rândul lui. Prin hotărârea Sfântului Sinod din 31 iulie 1958. G. De ce biserica noastră este tratată de parcă ar fi capul relelor. Unele demersuri denotă un ton ferm şi revoltător.. în speranţa că vor reuşi să-i îmbuneze pe satrapi. d. Arhimandritul Varlaam punea la îndoială legitimitatea unui ierarh rus aflat la „datorie” într-o colonie sovietică. f.A. Trei zile şi-au apărat enoriaşii biserica de autorităţi.] Vă rugăm în genunchi să ne lăsaţi să murim în credinţa strămoşească.Ibidem. fiind pusă sub acuzaţie?”11. deoarece timp de un an de zile nu a fost achitat impozitul”12 . Karpov. 1. avem lucrate câte 165-200 de zile în colhoz [. au închis biserica. Vadul lui Vodă. raionul Bulboaca. însoţit de următoarea indicaţie secretă: „Să urmăriţi cu neslăbită atenţie acţiunile lui Macarie Varlaam. 10 . arhimandritul Varlaam a fost exclus din rândurile clerului8. pentru îndrăzneala sa de a adresa în 1956 mareşalului Jukov un mesaj ‚în care era expus un protest. de comun acord cu cele raionale. având studii teologice şi o vechime în domeniu de 30 de ani. ajungând spre examinare la comisarul moscovit pentru problemele Bisericii Ortodoxe Ruse.. iar mai târziu persoana sa a servit drept subiect de preocupare pentru Comitetul Securităţii de Stat şi pentru alte organe9. de fiecare dată primind acelaşi răspuns . ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE . inv.Ibidem. declarând că renunţă la poziţia declarată în 1940. Creştinii din Cobusca Nouă.N. Romenski. a scris. 12 . f. iar ca ierarh . 3041. Acest demers a trecut prin mecanismul deja cunoscut. Rezisten" a creştinilor a determinat autorită" ile sovietice să­şi revadă activitatea în domeniul cultelor şi în po" da unei politici ateiste promovate decenii la rând în Basarabia. Timotei Orbu din Mălăieşti. d.un moldovean.”10. 3046. enoriaşii au adunat 11 mii de ruble. rebeliunea de la mănăstirea Răciula a constituit o manifestare de rezisten" ă antitotalitară.N. fără a da vreo explicaţie enoriaşilor. 1. arhimandritul Varlaam şi-a expus deschis atitudinea faţă de Patriarhia Moscovei.„Nu se poate. care. f. autorităţile locale. să luaţi măsuri şi să informaţi Consiliul”.. doar să obţină rezultatul scontat. religia a supravie" uit. bătrânii de 60-65 de ani [. După mai multe intimidări şi constrângeri din partea organelor. Mai mult decât atât. la Moscova. prin persoana sa fiind întregită lista elementelor considerate periculoase pentru construcţia socialistă. la care au participat aproximativ patru mii de persoane. numai ca să 8 .M.M. îl expediază subalternului său la Chişinău. inv. raionul Bulboaca. de exemplu. cât şi Patriarhiei ruse: „Noi. E un simbol al rezisten" ei creştinilor pe teritoriul Basarabiei. 15.66..” -.

Toată familia mea posedă limba română. în cea de-a noua zi de rezistenţă a creştinilor. David Simion a fost omorât.N. f.deoarece şase ani stau fără serviciu. Autorităţile au stabilit mecanismul de închidere a centrului monastic. egumena Sephora şi opt bărbaţi. copii.C. Au fost arestaţi stareţa mănăstirii. Tentativa de a închide mănăstirea pe cale paşnică a eşuat. La 5 august 1956 preotul Armencea a organizat în satul Saharna o slujbă religioasă în prezenţa unui număr mare de credincioşi.1.S. În conformitate cu hotărârea Consiliului de Miniştri al R. La 1 iulie 1959. se preconiza închiderea a nouă centre monastice14. Bodiul a fost omul din umbră. E un simbol al rezistenţei creştinilor pe teritoriul Basarabiei..104. d. Enoriaşii colectau semnături pentru deschiderea bisericii şi numirea în calitate de preot a lui Grigore Armencea18. rebeliunea de la mănăstirea Răciula a constituit o manifestare de 13 . se decide să emigreze. 17 .A. În acest sens este semnificativ cazul preotului Grigore Armencea. preotul Păduraru a fost declarat bolnav psihic şi fanatic religios. f. dar acestea erau descoperite şi anihilate uşor. 1 ianuarie 1958”19. I.Ibidem. de atitudinea lor faţă de credinţă.ATITUDINI 81 httt a gh a gh a iiig rea yr re D yr re DĂ yr iiiire DĂ stttt OD op s O op s VO op s VO C C ă -V C ănă -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE obţină dreptul ca biserica să-şi reia activitatea13.A. sosit de la Moscova17. 21. Pentru îndrăzneala sa.R.N.Ibidem. 14 . rezistenţă antitotalitară. urmată de o adunare. f. mănăstirea şi biserica din localitate. Dionisie Daniţă şi Gheorghe Porcar. a organizat întruniri ale credincioşilor. 18 . Nouă zile şi nouă nopţi şi-au apărat locuitorii din Răciula. în semn de protest.M. care a lovit crâncen în credinţă şi intelectualitate. de el ocupându-se în continuare organele de securitate20. 16 . 3046. inv. din 5 iunie 1959. religia a supravieţuit. a adunat de la ei bani şi a reparat bisericile închise în satele Lipceni. care. Limba rusă nu o posed bine. au colectat mijloace pentru redeschiderea şi restaurarea locaşurilor sfinte. al P. Un şir de preoţi. 19 . inv. 75. Deşi a purtat un caracter spontan.Ibidem..S.M. inclusiv prin intermediul arhiepiscopului de la Chişinău. rog permisiunea de a emigra în Canada..M. alte trei persoane au fost rănite: Ilarion Mocreac. Bineînţeles că hotărârea în cauză a provocat nemulţumirea personalului monahal şi a mirenilor. care..75. fiind lipsit de cinul preoţesc.M.M.Ibidem.. 32. 4. Rezistenţa creştinilor a determinat autorităţile sovietice să-şi revadă activitatea în domeniul cultelor şi în pofida unei politici ateiste promovate decenii la rând în Basarabia.Ibidem. deşi au fost excluşi din rândurile clerului.. În comunităţile monahale au existat mai multe încercări de rezistenţă.. Un rol aparte în mişcarea de rezistenţă îi revine clerului.R. la care au participat aproximativ patru mii de persoane.596. 3046. d.A. f. Una dintre victimele regimului comunist a fost şi preotul Gheorghe Păduraru. toţi responsabilii de operaţiune vor fi destituiţi din funcţii”16. raionul Călăraşi. Bodiul. Autorităţile au trimis împotriva rebelilor un efectiv de 500 de miliţieni. care au fost condamnaţi la diferite termene de privaţiune de libertate.f. ce urma să continue reparaţia acestei biserici închise şi să obţină deschiderea ei. În consecinţă. f. neautorizată.S. Gromâko: „. aceasta a generat confruntarea dintre autorităţile sovietice împuternicite să închidă mănăstirea şi călugăriţele şi mirenii care s-au ridicat în apărarea credinţei şi a mănăstirii. antisovietică de cea mai mare amploare.. f. inv. 93-101. d. Adunarea a ales un consiliu bisericesc.. în acest scop înaintând o cerere ministrului de Externe al U. . Popăuţi şi Saharna. dar n-au ţinut cont şi de starea de spirit a creştinilor. care a ordonat: „în caz de eşec. au continuat săvârşirea ritualurilor religioase solicitate de către enoriaşi. Fuseseră determinate toate structurile responsabile pentru operaţiunea de închidere. 208.S. Nectarie15. Prin hotărârea menţionată mai sus urma să fie închisă şi mănăstirea Răciula.R. 20 . Soţia posedă şi limba franceză. 1. am familie. evident. 15 .N.R. 1. care erau conduşi de către un general rus. autorităţile au aplicat arme de foc. Situaţia ce se crease 1-a alarmat chiar şi pe secretarul doi al CC.

Către petru (pg 78. socoteşte vorbirea frumoasă ca ceva de doi bani. Dar calea vieţuirii duhovniceşti se străbate în chip bun mai degrabă prin făptuire decât prin vorbire frumoasă. Singur Dumnezeu se dă pe Sine ca răsplată. Răsplata este deci harul. de vreme ce vedea cele ce 1 . Iv rg 2. în măsura curăţirii de patimi. Sfântul Ioan Gură de Aur foloseşte adesea. Către patrim monahul (pg 78. Aşadar. când e vorba de realităţile din veacul viitor. [Şi i­a spus aşa] pentru că era cunoscător al inimilor. în chip sincer. epistola 15. 3 . 14. 187-189) Despre făptuire După cum am aflat. bunătăţile cele curate”. 11)? Aşadar. dacă te îngrijeşti de răsplătirile cele curate1. Către evanghel (pg 78.Consistenţa smereniei e dată de practicarea virtuţilor. şi această cinste [lumească] – care e asemenea umbrei – şi făcându-te pentru mulţi cale de smerenie. despre părerea de sine şi despre smerita cugetare Cine nu va zice despre tine că e lucru nebunesc ca. dar Se dă doar celui ce se curăţeşte de patimi sau. Pentru că smerenia care creşte împreună cu virtuţile3 îi face următori ai lui Dumnezeu pe cei ce vieţuiesc astfel. şi se dă în aşa fel încât e perceput ca dar cu totul gratuit. trezeşte-te spre făgăduinţa ce ai făcut-o. 189) Ce înseamnă că elisei a prefăcut cu sare curgerile de demult cele neroditoare ale Ierihonului (cf. 21)? Elisei a tămăduit cu sare curgerile cele neroditoare ale Ierihonului ca unul ce a fost mişcat evangheliceşte spre tămăduire.Faptul de a fi smerit. ci chiar din cele cereşti îl coboară pe cel semeţ – lucru ce l-a suferit Luceafărul care răsare dimineaţa. 2 .82 ATITUDINI sfâNTUl IsIDor pelUsIoTUl . care e lucrare curat dumnezeiască. Lc. să cazi acum. şi neamul. dumnezeiasca lege care porunceşte ca cel ce vrea să se înalţe să se smerească (cf.Răsplătirile din lumea aceasta totdeauna sunt amestecate cu patimile celor care le dau şi a celor care le primesc. dacă nu te-ai udat cu totul de valurile lăudăroşeniei. ht ig a yr e DĂ D tir OD O op s VO C ănă -V -V U U M TRU TR TR PE PE PE . 189) Despre cugetarea cea înaltă.epIsTole Tole Tole epistola 14. „vulpile au vizuini şi păsările cerului cuiburi” i­a răspuns Domnul celui care l­a rugat să­l urmeze. dispreţuind. ai înzestrarea de a învăţa de la alţii cu sârguinţă şi a vorbi îngrijit. ca Cel Ce de unul singur a plăsmuit inimile oamenilor. ca şi cum ai uita-o. Căci nu acest lucru2 te face uitat. sintagme de tipul „cununile cele curate”. şi urmează cu sârg a petrece în fapte bune. trecând tu cu vederea şi bogăţia. pe când cugetarea cea înaltă nu numai că nu ştie să fie stăpână peste cele din veacul acesta. epistola 16. Doar luptându-se să le dobândească îşi dă omul seama de neputinţa lui ontologică şi simte nevoia acută de har. fără vreo împătimire. mai bine zis.

Iar Elisei închipuie pe Însuşi Făcătorul şi Stăpânul. Şi multe altele ca acestea se află împrăştiate în dumnezeiasca Scriptură. Şi: „Până ce veţi îmbătrâni Eu sunt. care are puterea şi calitatea de a umezi toate.ATITUDINI 83 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE urmau să fie. „Şi nu s-a întors porumbelul la Noe până ce s-a uscat pământul” (Fac. adică necontenit. şi cele următoare (cf. să cunoască poporul cel hulitor şi nemulţumitor că [particula] „până ce” aflăm că este pusă adesea în dumnezeiasca Scriptură în loc de „neîncetat” [continuu]. 12).. de vreme ce nu ar fi putut să schimbe pe ucenic spre virtute. Şi a spus astfel pentru că l-a văzut pe omul acela că era stăpânit de gânduri viclene şi locuit de duhuri rele şi că se ţinea de ticăloşie fără să se întoarcă de la ea. 20) „Vulpile au vizuini şi păsările cerului cuiburi” i-a răspuns Domnul celui care L-a rugat să-L urmeze. epistola 17. 13). [Şi i-a spus aşa] pentru că era cunoscător al inimilor. Către pavel (pg 78. 4). 1. Mt. „Până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale” (Ps. ca şi cum după aceea s-ar fi unit logodnicul cu Fecioara. epistola 18. Căci nu acest lucru te face uitat. Pentru aceea l-a îndepărtat de la petrecerea împreună cu Sine ca nu cumva stăruinţa aceluia în răutate să se facă pricină de poticnire pentru cei credincioşi care ar fi privit la el şi ar fi socotit puterea Stăpânului neputincioasă. 25) Fiindcă ai spus că sminteală se socoteşte pentru iudei ceea ce s-a spus în dumnezeieştile Scripturi că: „Nu a cunoscut-o până ce a născut pe Fiul ei”. 191) Tâlcuire la „vulpile au vizuini şi păsările cerului cuiburi” (Mt. 5. 8. zice Domnul” (Is. iar sarea închipuia învăţătura Domnului. 1) înseamnă [vei şedea] neîncetat [de dreapta Mea]. 8. după cum El zice către apostolii Săi: „Voi sunteţi sarea pământului” (Mt. dacă nu te­ai udat cu totul de valurile lăudăroşeniei. adică nu s-a întors nicidecum. Aşadar. 109. . Căci cei ce păzesc curat chipul Făcătorului dobândesc de la El şi harul de a lucra împreună cu El minuni. 46. . 191-193) Tâlcuire la ceea ce s-a spus despre Născătoarea de Dumnezeu: „şi nu a cunoscut-o”. ca Cel Ce de unul singur a plăsmuit inimile oamenilor. Şi s-a spus „de unul singur” pentru că lea făcut fără să aibă nevoie de altcineva care să-L ajute. Către comitul erminos (pg 78. Căci acelea erau o preînchipuire: apele sterpe [închipuiau] toată omenirea ce era stearpă din pricina necunoştinţei virtuţilor şi a lipsei rodului dreptei credinţe. trezeşte­te spre făgăduin" a ce ai făcut­o.. Pentru că smerenia care creşte împreună cu virtu" ile îi face următori ai lui Dumnezeu pe cei ce vie" uiesc astfel.

călătoria în Egipt. călăuzirea luminoasă a stelei. cântarea îngerilor. Şi se ţinea de aceia o astfel de credinţă cum că zeul 4 . de vreme ce era de acelaşi cuget şi seminţie şi petrecere cu ei.84 ATITUDINI Dar dumnezeiasca minte. şi [mai bine] odihneştete de ostenelile cele deşarte. darurile aduse de magi. Şi o arată şi dragostea Domnului cea de la sfârşit. atunci semeni pe piatră şi scrii pe ape. [voind] să îndrepte. dreptate mărturisită de dumnezeiasca Scriptură. căruia îi stă în fire să se lupte cu Dumnezeu. răbda moarte făcătoare de viaţă.E vorba de visele ce le tâlcuise Sfântul Daniel. ca nu cumva necredincioşii să pună pe seama numelui zeului Babilonului arderea de tot a văpăii [care nu i-a mistuit pe tineri]. Căci ei lau numit pe Daniel Baltasar pentru a-i da cinstea că lămurise cele tainice4. a celor care aţi socotit şi aţi spus că Domnul S-a născut din curvie. Iar dacă acestea nu-l conving pe cârtitorul şi iubitorul de răutate popor. Către episcopul eraclide (pg 78. fiind pe cruce.20) Ai zis: „De ce nu a fost osândit de către împăratul Babilonului marele Daniel împreună cu cei trei cuvioşi tineri. ca una ce este cuvenită lui Dumnezeu şi necuprinsă cu mintea. Căci faptul că cei bănuiţi de curvie ar fi petrecut după aceea unul cu altul l-a oprit şi arătarea îngerului. epistola 19. care a zis că Cel întrupat în Fecioara e din Duhul Sfânt. 193) De ce nu a fost osândit în cuptor şi Daniel împreună cu tovarăşii lui Anania (Dan. ba chiar mai mare dascăl al bunei-cinstiri?” Îţi spun: „Pentru că acest lucru s-a iconomisit după mai-dinainte purtarea de grijă cea dumnezeiască. când a pus împreună pe Născătoarea de Dumnezeu cu feciorelnicul Ioan şi a unit fecioriile fiecăruia din cei doi. o. 3. iudeilor. nu l-a îngăduit nici măreţia minunilor de la naştere (adică fecioria de după naştere. în vreme ce. înrobirea idolilor). reaua voastră cugetare. s-a sârguit să arate naşterea cea închinată ca neatinsă şi săvârşită în afara oricărei pofte şi uniri trupeşti. ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE . dar nici dreptatea acelora înşişi.

5 . Dar dacă nu Îi dă crezare Aceluia Care indică cu exactitate că Duhul este înrudit cu El şi Care învaţă cele mai presus de minte. pe care ţi le-am trimis. pe când cele ascunse din cer şi mai presus de simţurile noastre doar Cel Ce locuieşte în cer le descoperă şi le ştie. şi Hesiod. şi câţi au învăţat potrivit acelora. prin faptul că vorbeşte de un singur nume al dumnezeieştii Treimi. şi aşa s-a aflat că ceea ce a slăbit tăria cuptorului care ardea cu putere au fost doar înfrânarea tinerilor şi ajutorul lui Dumnezeu. epistola 21. Pentru că cortul cel pământesc5 abia dacă află cele de la picioare. atunci de prisos sunt vorbele noastre. atunci Acela Însuşi îl învaţă unitatea de fiinţă a închinatului Duh. Către prealuminatul Ierax (pg 78. ereticul ce se deosebeşte de tine [în credinţă] Îl acceptă pe Fiul lui Dumnezeu ca dogmatist vrednic de crezare. Dacă ele sunt mai adevărate decât acelea [ale elinilor] şi în ce priveşte noţiunile. împotriva elinilor. Către scolasticul Ammonie (pg 78. . Despre harul de Dumnezeu insuflatelor scripturi şi despre folosul din ele Facerea de zei a elinilor. le-au înşiruit în multe cărţi şi păreri şi Orfeu. pentru ca să nimicească această credinţă l-a despărţit pe Daniel cu această judecată. după cum ai scris. sunt încredinţat că tu însuţi vei afla.ATITUDINI 85 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE lor. pe care ei le numesc teogonii. adică a pneumatomahilor Dacă. chiar numai dacă I s-ar fi chemat numele. indicând prin aceasta unimea unei singure fiinţe. dintre care una se numeşte Vechiul iar alta Noul Legământ. epistola 20. 195) Despre citire. şi în ce priveşte realităţile. şi vei ţine ceea ce este mai bun. şi Homer. 195) Împotriva macedonienilor. Aşadar.Se referă la firea noastră trupească şi mărginită. ar fi făcut minuni. Dar credinţa noastră o învaţă două cărţi.

că spre slujirea lui Dumnezeu şi a aproapelui ai avut chemare. nou apostol care în temniţe ai propovăduit dreapta credinţă. Bucură-te. că luptându-te cu ispitele ai fost iubitor de curăţie. că nu te-ai temut nici de moarte. Bucură-te. şi să îi cântăm: Bucură-te. Bucură-te. întărire a celor prigoniţi pentru Hristos! ht ig a yr e DĂ D tir OD O op s VO C ănă -V -V U U M TRU TR TR PE PE PE . nici de chinuri.86 ATITUDINI ACATIsTUl NoUlUI MUCeNIC vAlerIU gAfeNCU. Bucură-te. că din anii copilăriei ai trăit înrourat de cereasca Bucură­te. că harismele tale le-ai ascuns sub veşmântul umilinţei. zidite-n temelii. cunună a Bisericii şi co-moară a neamului românesc. că tinere" ea ta a fost pecetluită de jertfelnicie Bucură­te. că eşti bucurie a credincioşilor şi dar dumnezeiesc. că nu te­ai temut nici de moarte. să îl cinstim ca pe un dascăl al jertfelniciei. ca să îţi putem cânta într-un glas: Bucură-te. Bucură-te. luminând ca o candelă din care s-a aprins mulţime de lumânări în întunericul temniţelor. că de la tatăl tău ai învăţat stai tare în necazuri. Bucură-te. Bucură-te. nici de chinuri binecuvântare. întărire a celor prigoniţi pentru Hristos! Icosul 1 A ajuns la noi propovăduirea ta. cunună a Bisericii şi comoară a neamului românesc. Vă cheamă mucenicii-n veşnicii. Bucură-te. că tinereţea ta a fost pecetluită de jertfelnicie.sfâNTUl ÎNCHIsorIlor Ilor Ilor Condacul 1 Pe cel ce plinind cuvântul Evangheliei a strălucit. al răbdării şi iubirii aducătoare de roadă. multpătimitorule Valeriu. că ţinutul Basarabiei se slăveşte prin tine. iubitorilor de nevoinţe. alesule mărturisitor: „Vă cheamă Domnul slavei la lumină. ne rugăm ţie să fii grabnic apărător al nostru.” Şi vrând a urma îndemnului tău. Bucură-te. Bucură-te. Fortificaţi Biserica creştină cu pietre vii. rudenie duhovnicească a mucenicilor din primele veacuri creştine. multpătimitorule Valeriu. Bucură­te. Bucură-te. Bucură-te. veniţi.

încredinţarea celor ce aleg calea fecioriei. că harismele tale le­ai ascuns sub veşmântul umilin" ei. Bucură-te. nou apostol care în temni" e ai propovăduit dreapta credin" ă. Bucură-te. pentru ca din jertfa voastră să ia pildă cei de acum şi cei ce vor veni după noi. zicând: „în luptă . şi pentru aceasta zicem către tine: Bucură-te. Bucură-te. nu teai sfiit a recunoaşte: „Maica Domnului îmi împlineşte rugăciunile”. Îi cântăm lui Dumnezeu. Bucură-te. Bucură­te. chivot peste care Duhul Sfânt S-a revărsat. Iar cuvintele ei sfinte alungă de la noi orice îndoială în sfinţenia voastră. că " ind ocrotit de Maica Domnului temni" a în chilie o ai schimbat. hrănindu-te cu învăţăturile tale. zicând că „orice bucurie adevărată se câştigă cu preţ de jertfă. a jertfelniciei mireasmă pe care Dumnezeu în lume o a împrăştiat. orice cetate se cucereşte cu bărbăţie. Ai aflat pacea inimii şi i-ai încurajat şi pe alţii să o caute. că acolo ai învăţat să te rogi neîncetat. şi mlădiţă a smereniei şi floare a bucuriei. monahi sau preoţi. văzând cum Dumnezeu a rânduit să fii întărit pentru a-ţi duce crucea fără cârtire. Bucură-te. Bucură-te. nădejdea celor deznădăjduiţi şi bucuria celor întristaţi dând mărturie că Hristos a sfinţit închisoarea în care ai pătimit. Bucură-te. Iar ea. Îi cântăm: Aliluia! Icosul al 2-lea Ai văzut-o pe Preacurata Fecioară. mucenice. cu îndrăzneală. multpătimitorule Valeriu. că sub sfântul ei acoperământ viaţă cuvioasă ai trăit. cu credinţă. Bucură-te. că flacăra inimii tale a fost aprinsă de cerescul dor. Cel ce te-a înţelepţit: Aliluia! Icosul al 3-lea Filă de Filocalie scrisă cu sânge şi dascăl iscusit al rugăciunii lui Iisus ai fost. mireni. Bucură-te. Bucură-te. Bucură­te. că fiind ocrotit de Maica Domnului temniţa în chilie o ai schimbat. Condacul al 2-lea Având mare cinstire faţă de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. că virtuţile tale străluceau ca un soare. arătându-ţi-se în temniţă în chip minunat. cu încredere în misiunea dată de Dumnezeu şi mai ales cu rugăciune. arătându-te urmaş tainic al marilor părinţi din vechime.ATITUDINI 87 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Bucură­te. că i-ai cinstit pe sfinţi şi ai intrat în soborul lor. întărire a celor prigoniţi pentru Hristos! Condacul al 3-lea Învăţător înţelept te-ai arătat.” Pentru care noi. pentru a spori în ceilalţi nădejdea în ocrotirea ei cerească. tânăr care ai căutat iubirea cea netrecătoare. Bucură-te. a răspuns evlaviei tale zicându-ţi: „Eu sunt dragostea ta! Să nu te temi! Să nu te îndoieşti! Biruinţa va fi a Fiului meu!” Şi noi. împreună cu alţi mucenici. că Preacurata Fecioară pe calea curăţiei te-a călăuzit. Bucură-te.

88

ATITUDINI

cu puterile întunericului, cu gândul la Dumnezeu, mi-am găsit pacea în rugăciune”. Iar noi, vrând să mergem pe drumul pe care ai mers şi tu, îţi zicem: Bucură-te, că prin rugăciunea lui Iisus inima ta a devenit altar; Bucură-te, că sufletul tău curat s-a umplut de har; Bucură-te, că rugându-te Sfântului Arhanghel Mihail înger în trup ai devenit; Bucură-te, că de frumuseţile Împărăţiei cerurilor sufletul tău a fost rănit; Bucură-te, binecuvântare pentru cei împreună-pătimitori cu tine; Bucură-te, pururea îndemnătorule spre facerea de bine; Bucură-te, rugătorule pentru cei ce vroiau să se mântuiască; Bucură-te, că de râvna nemăsurată îi sfătuiai să se ferească; Bucură-te, că cei ce te cinstesc se minunează de vieţuirea ta; Bucură-te, că împreună cu îngerii încep a te lăuda; Bucură-te, rug aprins de Dumnezeul cel viu în deşertul temniţei; Bucură-te, că prin rugăciunile tale scăpăm de patima desfrâului şi a mâniei; Bucură-te, multpătimitorule Vale-riu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos! Condacul al 4-lea Pentru nevoinţele, pătimirile şi rugăciunile tale ai primit harisma vederii cu duhul, de care lucru sau bucurat cei ce sufereau împreună cu tine. Şi unuia dintre aceştia i-ai proorocit: „va veni un moment în viaţa ta când inima ta va cânta singură rugăciunea”, iar la împlinirea cuvintelor tale el I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

ht a ig a yr re D iire DĂ stt OD O op ăs VO C ănă -V -V U U M TRU TR TR PE PE PE

Celor care te îndemnau să­" i cru" i pu" ina vlagă care­" i rămăsese şi să taci, în ultimele zile ale vie" ii tale, le­ai cerut: „nu­mi lua" i această bucurie, căci pentru a­l mărturisi pe hristos trăiesc; şi de trăiesc, prin mila lui trăiesc, ...”.

Icosul al 4-lea Zăcând pe patul de suferinţă, în noaptea Sfintelor Paşti, ai văzut prin darul lui Dumnezeu la depărtare pe credincioşii care veneau de la schit după slujbă, coborând cu lumânările aprinse. Prin care minune cei închişi cu tine au înţeles măsura sporirii tale, că lanţurile şi zidurile temniţei nu puteau închide sufletul tău curat. Şi pentru aceasta te lăudăm, zicând:

ATITUDINI

89

ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE
Pentru nevoin" ele, pătimirile şi rugăciunile tale ai primit harisma vederii cu duhul, de care lucru s­au bucurat cei ce sufereau împreună cu tine. Şi unuia dintre aceştia i­ai proorocit: „va veni un moment în via" a ta când inima ta va cânta singură rugăciunea”... ... ai văzut prin darul lui Dumnezeu la depărtare pe credincioşii care veneau de la schit după slujbă, coborând cu lumânările aprinse. Prin care minune cei închişi cu tine au în" eles măsura sporirii tale, că lan" urile şi zidurile temni" ei nu puteau închide su" etul tău curat.

Bucură-te, că Duhul Sfânt în inima ta s-a sălăşluit; Bucură-te, că Dumnezeu de mari daruri te-a învrednicit; Bucură-te, că lepădându-te de bucuriile lumeşti ai primit harisme cereşti; Bucură-te, că acum împreună cu îngerii pe Dumnezeu Îl preamăreşti; Bucură-te, că multe din cele viitoare mai dinainte le-ai cunoscut; Bucură-te, că ziua trecerii tale la Domnul mai dinainte o ai ştiut; Bucură-te, că cel căruia i-ai destăinuit această taină de sporirea ta s-a încredinţat; Bucură-te, că la împlinirea proorocirii mărturie despre sfinţenia ta a dat; Bucură-te, că vestea despre harismele tale în temniţă s-a răspândit; Bucură-te, că fugind de patima mândriei talanţii primiţi de sus i-ai înmulţit; Bucură-te, că prin darul primit de la Dumnezeu celor ce se roagă ţie le vii în ajutor; Bucură-te, că cei ce îţi cer cele de folos cunosc că eşti de minuni făcător; Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos! Condacul al 5-lea Celor care te îndemnau să-ţi cruţi puţina vlagă care-ţi rămăsese şi să taci, în ultimele zile ale vieţii tale, le-ai cerut: „Nu-mi luaţi această bucurie, căci pentru a-L mărturisi pe Hristos trăiesc; şi de trăiesc, prin mila Lui trăiesc, şi fără să arăt dragostea pe care v-o port nu ar mai avea rost să trăiesc”. Şi noi, văzând în tine icoana iubirii celei nefăţarnice, Îl lăudăm pe Dumnezeu care a pus inima ta această virtute de mare preţ, cântându-I: Aliluia! Icosul al 5-lea Ai fost pildă pentru cei închişi împreună cu tine, smerindu-te şi punând binele aproapelui tău înaintea binelui tău. Ai iubit învăţăturile Sfintei Scripturi şi ţi-ai modelat viaţa după cuvintele lui Hristos, jertfindu-te pentru aproapele tău şi urcând pe scara virtuţilor, şi pentru aceasta te lăudăm: Bucură-te, că dăruind altora, de la Dumnezeu înmulţit ai dobândit; Bucură-te, că dând haina de pe tine celui lipsit lui Hristos I-ai dăruit; Bucură-te, că precum cei doi bani ai văduvei pomana ta s-a socotit, Bucură-te, că cei care au aflat de fapta iubirii tale s-au umilit; Bucură-te, dătătorule de bună voie care ai primit răsplata dumnezeiască; Bucură-te, arătătorule al drumului spre Împărăţia cerească; Bucură-te, că urmând cuvântului Evangheliei te-ai arătat chip al milosteniei; Bucură-te, că ruşinându-ne de faptele tale fugim de patima lăcomiei; Bucură-te, ostaş al lui Hristos care pentru dragostea Lui te-ai jertfit;

90

ATITUDINI

Bucură-te, sfinte mucenice, că fapta ta în inimile noastre a odrăslit; Bucură-te, că prin rugăciunile tale inimile noastre împietrite ca ceara se topesc; Bucură-te, că spre facerea de bine chiar şi cei tari de cerbice se sârguiesc; Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos! Condacul al 6-lea

Am auzit sfătuirea ta plină de înţelepciune: „În toate împrejurările roagă-te lui Dumnezeu să se împlinească voia Lui.” Şi vrând să aflăm şi să facem voia dumnezeiască, lepădându-ne de voia noastră şi ferindu-ne de ispitele celui viclean, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 6-lea Ai purtat crucea bolii cu multă răbdare, sfinte, arătându-ne şi nouă cum trebuie să primim încercările de la Dumnezeu. Şi din îngăduinţa lui Dumnezeu ai răbdat chinuri muceniceşti când doctorul a tăiat trupul tău fără ca leacul pentru amorţire să-şi fi făcut lucrarea, de care lucru uimindu-ne, îţi cântăm: Bucură-te, că răbdând dureri înfricoşătoare ai cugetat la Cel răstignit; Bucură-te, că diavolul deznădejdii să te îngenuncheze nu a reuşit; Bucură-te, liman al celor îngreuiaţi de boli de nevindecat; Bucură-te, leac trimis de Dumnezeu trupului de boală apăsat; Bucură-te, că de la bolnavii care se roagă ţie nerăbdarea o izgoneşti; Bucură-te, cel ce pe cei ce îi îngrijesc pe bolnavi îi răsplăteşti; Bucură-te, nou doctor fără de arginţi care prin rugăciune dai tămăduire; Bucură-te, că eşti diavolilor prigonitor şi celor îndrăciţi izbăvire; Bucură-te, că de voia noastră ne-ai sfătuit să ne lepădăm; Bucură-te, că voia Domnului ne-ai cerut să o îmbrăţişăm; Bucură-te, că ne îndemni să lepădăm toată grija cea lumească; Bucură-te, că ne întăreşti să facem voia dumnezeiască; Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos! Condacul al 7-lea „Sfârşitul vieţii mele este o ultimă mărturisire ortodoxă. M-aş bucura mult să reveniţi la Biserica cea adevărată”, i-ai zis de pe patul de moarte doctorului înşelat de învăţăturile lui Luther, rugându-te pentru venirea

ht ig a yr e DĂ D tir OD O op s VO C ănă -V -V U U M TRU TR TR PE PE PE

„Cine crede fără a " şi un misionar, acela n­a cunoscut frumuse" ea credin" ei” ­ ai spus, aprinzând în noi focul mărturisirii lui hristos. Şi ai întărit prin faptele tale aceste cuvinte, căci te­ai jert" t din iubire pentru pastorul evreu, rugându­te ca el să devină " u al S" ntei Biserici şi dăruindu­i medicamentele care " i­ar " putut salva via" a trupească.

că iubindu-i pe eretici ai defăimat noianul rătăcirilor. luând aminte la îndreptarea lui şi rugându-ne ţie să ne ajuţi să ne izbăvim de toate patimile. neînfricatule mărturisitor. Şi din îngăduin" a lui Dumnezeu ai răbdat chinuri muceniceşti când doctorul a tăiat trupul tău fără ca leacul pentru amor" ire să­şi " făcut lucrarea. că de osândă şi de chinurile veşnice s-au izbăvit. Bucură-te. te lăudăm aşa: Bucură-te. Bucură-te. Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia. că ascultându-te pe tine unii oameni de păcatele lor s-au pocăit. Bucură-te. dacă nu poţi rezista ispitei fumatului?”. căci te-ai jertfit din iubire pentru pastorul evreu. că în ţarina Domnului ai fost neobosit lucrător. că cei te cinstesc mintea de gândurile cele rele şi-o păzesc. acela n-a cunoscut frumuseţea credinţei” . Bucură-te. şi ne este mai uşor să alegem calea cea largă. Bucură-te. cel ce pastorului evreu i-ai arătat iubire mucenicească. Aşa te naşti din nou. şi ducând lupta cea bună Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 8-lea „Cum vei putea rezista la marile încercări la care suntem supuşi. spre care ne cheamă necuratul diavol. aprinzând în noi focul mărturisirii lui Hristos. Bucură-te.. Nu există cale de compromis”. întărire a celor prigoniţi pentru Hristos! Condacul al 8-lea Valurile vieţii ne aruncă în vâltoarea patimilor. păzitor viteaz al predaniilor bisericeşti. că jertfa ta în sufletele noastre a început să rodească. arătându­ne şi nouă cum trebuie să primim încercările de la Dumnezeu. Bucură-te. că după ce au crezut propovăduirii tale cu nădejdea Învierii au adormit.. s" nte.ai spus. Bucură-te. Bucură-te.ATITUDINI 91 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE „Sfârşitul vie" ii mele este o ultimă mărturisire ortodoxă. i­ai zis de pe patul de moarte doctorului înşelat de învă" ăturile lui luther. cel ce învăţăturilor neortodoxe te împotriveşti. lui în Biserica cea adevărată. smerindu-se în faţa mustrării tale. Bucură-te. rugându-te ca el să devină fiu al Sfintei Biserici şi dăruindui medicamentele care ţi-ar fi putut salva viaţa trupească. M­aş bucura mult să reveni" i la Biserica cea adevărată”. multpătimitorule Valeriu. nu numai că şi-a înţeles greşeala. Icosul al 7-lea „Cine crede fără a fi şi un misionar. Pentru această iubire fără de margini îţi cântăm: Bucură-te. Voind a ne împărtăşi din râvna ta pentru mântuirea celor ce stau departe de Adevăr. că înaintea lui Dumnezeu despre faptele tale cele bune le-au mărturisit. Dar păstrăm în inimile noastre cuvântul tău: „Trebuie să înfrunţi păcatul până la sânge. rugându­te pentru venirea lui în Biserica cea adevărată Ai purtat crucea bolii cu multă răbdare. că fără teamă ai vădit felurimea minciunilor lor. l-ai întrebat pe tânărul care nu-şi dădea seama că prin patima sa îndepărta de la el harul dumnezeiesc. Iar noi. că în întunericul temniţei ai fost luminător. şi acesta. ci şi-a schimbat întreaga viaţă. Bucură-te. . Bucură-te. Şi ai întărit prin faptele tale aceste cuvinte.

s" nte. că lepădând înţelepciunea acestui veac se sfinţesc. când Irozii vremurilor noastre ne vor cere să primim pacea cea mincinoasă prin lepădarea de Hristos? Pentru ca să rămânem tari la vreme de încercare.92 ATITUDINI Bucură-te. mucenice. cel ce eşti stavilă în faţa patimilor şi a poftelor. ai scris că„ păcatul este a doua răstignire adusă Mântuitorului. că ajungând la sfinţenie. mângâiere în vremurile de tulburare. Bucură-te. Bucură-te. cel ce în vremuri de desfrâu ai fost pildă de curăţie. Bucură-te. întărire a celor prigoniţi pentru Hristos! S­a adeverit cuvântul tău. Bucură-te. robule al lui Dumnezeu. Bucură-te. acum Îl împung cu suliţa cei pentru care a suferit batjocoriri şi bătăi şi pentru care şi-a dat sângele pe Golgota”. că pentru pacea cea după Dumnezeu te-ai nevoit. spre sfinţenie ne călăuzeşti. ne rugăm ţie: Bucură-te. răsuna în temniţe cuvântul tău. Bucură-te. vom şti oare să primim cuvântul tău. Bucură-te. Bucură-te. Ca să fim feriţi de o astfel de cădere. ht ig a yr e DĂ tir OD op s VO C ănă -V U M TRU TR PE PE . ai ţinut voturile monahiceşti. Bucură-te. precum al Botezătorului în pustie. oricât de multe sacrificii li se vor cere”. acum Îi bat piroanele. acum Îl scuipă în faţă cei ce sunt botezaţi. acum cununa de spini I-o pun cei ce se numesc creştini. cel ce. Bucură-te. multpătimitorule Valeriu. unul dintre cei cu care împreună ai pătimit te­a văzut în vis urcând la cer pe un tron luminat Condacul al 9-lea Vrând să ne trezeşti din amorţeala care ne-a cuprins. Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 9-lea „Creştinii nu pot primi pacea ispititoare a Satanei. că liniştea ta şi pe paznicii temniţei i-a îmblânzit. Bucură-te. Bucură-te. că pe oameni să facă ascultare de duhovnic i-ai îndemnat. Căci părăsind tu această lume. acum Îi dau palme. că „moartea pentru hristos aduce fericirea vie" ii veşnice”. O. fără să fii monah. că furtuna patimilor noastre prin rugăciune o potoleşti. că de împărtăşirea cu nevrednicie cu Sfintele Taine ne fereşti. Bucură-te. că nelegându-te de bogăţiile lumeşti ai fost iubitor de sărăcie. creştinii nu vor primi decât pacea lui Hristos. că scriind îndrumarul de spovedanie ai vădit hăţişul păcatelor. că pentru a scăpa de povara păcatelor la scaunul spovedaniei ne-ai îndrumat.

Bucură-te. mărturisind grija ta pentru cei apropiaţi ţie. Bucură-te. sămânţă a dăruirii fără măsură sădită pe al temniţei pământ. Oare iubirea şi cinstirea noastră nu le vei primi? Îndrăznind. prieten al celor ce te cinstesc şi poveţele tale le urmează. Căci părăsind tu această lume. ai " inut voturile monahiceşti vrând să ne trezeşti din amor" eala care ne­a cuprins. ai scris că„ păcatul este a doua răstignire adusă Mântuitorului.ATITUDINI 93 ht a ig a yr re D iire DĂ D D D D D stt OD O O O O O O op s VO C ănă -V -V -V -V -V -V -V U U U U U U U M TRU TR TR TR TR TR TR TR PE PE PE PE PE PE PE PE Bucură-te. fără să " i monah. veghetor tainic al mănăstirilor. Bucură-te. că pe cei îndărătnici cu ajutorul lui Dumnezeu i-ai biruit. adevăr care împrăştie norii minciunilor. că „moartea pentru Hristos aduce fericirea vieţii veşnice”. Bucură­te. Bucură-te. că încă în trup fiind ai pregustat veşnica fericire. sfinte. cărare spre Răsăritul răsăriturilor. În măsura în care mi se va îngădui. acum Îi dau palme. acum Îl scuipă în fa" ă cei ce sunt boteza" i. Totul e o minune. cerându-ţi să primeşti şi puţinele noastre laude: Bucură-te. că sufletul tău de frumuseţile veşnice se desfătează. Icosul al 10-lea Fiind prigonit pentru Hristos. slujitor credincios al Noului Legământ. Bucură-te. ne rugăm ţie. ce­ Cuviosul gherasim. Îi cântăm Celui ce te-a chemat în Împărăţia Sa: Aliluia. întărire a celor prigoniţi pentru Hristos! Condacul al 11-lea S-a adeverit cuvântul tău. acum Îl împung cu suli" a cei pentru care a suferit batjocoriri şi bătăi şi pentru care şi­a dat sângele pe . Bucură-te. ce­ rându­" i să te rogi pentru el. robule al lui Dumnezeu. şi aflând apoi de trecerea ta la Domnul. Bucură-te. multpătimitorule Valeriu. Bucură-te. multpătimitorule Valeriu. că de tine se bucură soborul mucenicilor din temni" ele româneşti Bucură­te. Bucură-te. al preoţilor ajutător în propovăduire. Bucură-te. dreptar de vieţuire a mirenilor. a ierarhilor râvnitori sprijinire. cel ce. ceilalţi s-au umplut de uimire. că prin rugăciunile tale ne izbăvim din nevoi. Bucură-te. Bucură-te. a proorocit herasim. cel ce în faţa prigonitorilor îndrăzneală ai arătat. sabie a cuvântului mustrătoare a fărădelegilor. cugetând la slăvitul tău sfârşit. făclie a iubitorilor de adevăr şi ucenic al Adevărului. de acolo de unde mă voi afla mă voi ruga pentru voi şi voi fi alături de voi”. că în temniţă pe cei şovăitori în credinţă i-ai întărit. acum cununa de spini i­o pun cei ce se numesc creştini. Iar noi. Bucură-te. Bucură-te. I-a cântat Iubitorului de oameni: Aliluia! „Aici va " într­o zi loc de o zi pelerinaj”. Bucură-te. Bucură-te. cel ce împreună cu cetele sfinţilor te rogi pentru noi. Bucură-te. acum Îi bat piroanele. Bucură-te. Bucură-te. Bucură-te. că văzând sporirea ta. a făţărniciei pierzătoare de suflet certare. unul dintre cei cu care împreună ai pătimit te-a văzut în vis urcând la cer pe un tron luminat. Bucură-te. cel ce nu te-ai scârbit când erai pe nedrept defăimat. întărire a celor prigoniţi pentru Hristos! Condacul al 10-lea „Sunt fericit că mor pentru Hristos. sfinte. ai spus în ultima zi a vieţii tale. ai mărturisit că îl simţi ca prieten al tău pe fiecare suflet care se gândeşte la tine cu iubire creştinească.

Bucură-te. că pe noii mucenici ne-ai îndemnat să-i cinstim. cel ce cu dreptate sfânt al închisorilor ai fost numit. multpătimitorule Valeriu. şi pentru aceasta îţi cântăm: ht ig a yr e DĂ D tir OD O op s VO C ănă -V -V U U M TRU TR TR PE PE PE . că profeţia Cuviosului Gherasim s-a împlinit. învăţându-ne a-ţi cere ajutorul. i-ai cerut: „Vă rog să mărturisiţi oamenilor şi familiei mele dragi că am crezut până la sfârşit. prin rugăciune nerăbdarea celor închişi cu tine în răbdare s-a schimbat. că împreună cu noii mărturisitori din toată lumea pe Hristos Îl slăveşti. noule mărturisitor al credin" ei în hristos. luând îndrăzneala de a mărturisi oamenilor despre pătimirile tale muceniceşti. Bucură-te. care de la stăreţia Tismanei a ajuns în temniţa de la Târgu Ocna. că prin sfinţenia ta marilor mucenici te-ai asemuit. cerându-ţi să te rogi pentru el. Bucură-te. că urmând povaţa ta mult folos agonisim. Bucură-te. ca la un grabnic ajutător al tuturor celor ce se roagă " ie. de la acest slăvit mărturisitor. Bucură-te. Bucură­te. Bucură-te. Credem că tu te rogi pentru tot omul ce aleargă la tine cu nădejde. că pe aceştia precum Sfântul Dimitrie pe Nestor tu i-ai binecuvântat. încredinţaţi fiind de sfinţenia ta. că mulţimea pelerinilor care vin la Târgu Ocna a sporit. fiindu-ţi frate de suferinţă. la tine alergăm. ne rugăm lui Dumnezeu să ne dea putere să punem început bun mântuirii noastre.94 ATITUDINI S" nte valeriu. că împreună cu tine răsplata cea cerească o au primit. Iar noi. întărire a celor prigoniţi pentru Hristos! Condacul al 12-lea Femeii care şi-a riscat viaţa. ne rugăm ţie: Bucură-te. Bucură-te. că profe" ia Cuviosului gherasim s­a împlinit. că sunt împăcat. Şi noi. că de tine se bucură soborul mucenicilor din temniţele româneşti. că mul" imea pelerinilor care vin la târgu ocna a sporit. Bucură­te. că întărindu-se în credinţă Adevărul cel veşnic L-au mărturisit. Bucură-te. venind pe ascuns într-o noapte ca să te vadă în camera de spital. Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 12-lea Sfinte Mucenice Valeriu. că-mi dau viaţa pentru Hristos şi pentru semeni”. Bucură-te. Bucură-te. Icosul al 11-lea „Aici va fi într-o zi loc de pelerinaj”. Bucură-te. Bucură-te. a proorocit Cuviosul Gherasim.

şi să primim de la Dumnezeu darul dreptei socoteli. multpătimitorule Valeriu. cerând cu credinţă ajutor. nu-l treci cu vederea. Dar vezi şi nădejdea noastră în ajutorul cel de sus. sfinte. Fii nouă pildă. că lauda ta în toată Biserica se vesteşte. vezi patimile care ne împresoară. cursele diavolului cele amăgitoare. Bucură-te. Vezi. dar prin răbdarea lor ai aflat dar de la Dumnezeu şi astăzi vieţuieşti în lumina raiului. Bucură-te. Ştim că ai pătimit grele prigoniri pentru dragostea lui Hristos. ca la un grabnic ajutător al tuturor celor ce se roagă ţie. Bucură-te. Bucură-te. durerile noastre. Bucură-te. cunună a mucenicilor români din prigoana celui de­ al douăzecilea veac. crin ales între florile muceniciei. vezi neputinţele noastre. că de la tristeţe ai ajuns în Împărăţia bucuriei. că dreptslăvitorii de alte neamuri cu evlavie te cinstesc. Bucură-te. Bucură-te. grăbeşte de ne ajută cu neîncetatele şi sfintele tale rugăciuni şi ne sprijineşte pe noi. la tine alergăm. cunună a mucenicilor români din prigoana celui deal douăzecilea veac. cel ce ne îndemni să mergem pe urmele mucenicilor. vezi neputin" a su" etelor noastre. pentru vremurile de pe urmă far strălucitor. Sfinte Valeriu. ca ajungând în Împărăţia cea cerească să Îi cântăm împreună cu tine Dumnezeului celui viu: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori. că prin tine Hristos Se preamăreşte. vezi puţinătatea credinţei noastre. pe calea mărturisirii credinţei în Dumnezeul cel adevărat. că vădeşti lucrarea diavolilor. noule mărturisitor al credinţei în Hristos. Pe cei căzuţi în păcate ajută-i să se pocăiască. cursele diavolului cele amăgitoare. roadă a Evangheliei răsărită în neamul românesc. Ridică-ne din groapa fricii. Bucură-te. o. vezi neputinţa sufletelor noastre. mângâiere cerească în focul ispitelor. Ne rugăm ţie. S" nte valeriu. în care ne-a aruncat vrăjmaşul diavol. şi vino şi scoate-ne din focul încercărilor. . Faptele tale binecuvântate ne-au făcut pe noi să te chemăm în ajutor. fii apărătorul nostru ceresc! Vezi. că iscusite sunt cursele vrăjmaşului şi nu ne pricepem să ne ferim de ele. mijlocitor pentru noi în faţa Dreptului Judecător. Nu te scârbi de lenevia şi nimicnicia noastră. s" nte. Bucură-te. sfinte. Bucură-te. Roagă-te să fim feriţi de înşelare. fiindu-le sprijinitor şi ocrotitor.ATITUDINI 95 ht ig a yr tire DĂ op s O C ănă -V M TRU PE Bucură-te. fii nouă îndrumător. pavăză tare la vreme de prigoană a creştinilor. sfinte. " i apărătorul nostru ceresc! ezi. Bucură-te. vezi patimile care ne împresoară. Apoi se zice Icosul întâi: A ajuns la noi propovăduirea ta… şi Condacul întâi: Pe cel ce plinind cuvântul Evangheliei…) Apoi se citeşte această rugăciune Sfinte Valeriu. Suntem încredinţaţi că pe tot cel ce aleargă la tine. întărire a celor prigoniţi pentru Hristos! Condacul al 13-lea O. Bucură-te.

să ne fie nouă spre început bun mântuirii şi dătătoare de curajul mărturisirii adevărului în faţa celor care îl batjocoresc. dar ne rugăm Ţie. Ai grijă. să ne putem bucura şi de cinstirea lor în Biserica Ta. ca mulţumindu-ţi ţie să lăudăm şi să binecuvântăm şi să slăvim întru-totlăudatul şi preaputernicul nume al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. ci din ea să se hrănească fiii Bisericii dreptslăvitoare. de toţi cei prigoniţi pentru Hristos.96 ATITUDINI Roagă-te. Amin. Virtuţile lor şi jertfa lor să mustre lenevia şi negrija noastră. Roagă-te pentru toţi preoţii şi diaconii. aratăne nouă unde se află sfintele moaşte ale mărturisitorilor Tăi. să ne călăuzească pe calea cea dreaptă. zicând Grădinarului: „Doamne. şi mustrarea aceasta să ne fie spre îndreptare. ca pilda lor să nu fie dată uitării. Ai grijă. ci din ea să se hrănească " ii Bisericii dreptslăvitoare . sfinte. ci scoate-le la lumină. şi noi le vom cinsti pe ele cu evlavie”. Sfinte Valeriu. sfinte mucenice. fără a se teme de mai marii lumii acesteia. cinste şi închinăciune Dumnezeului cel în Treime lăudat. rugându-te cu zdrobire de inimă: „Doamne. fără să cârtească. ca pilda lor să nu " e dată uitării. jertfa lor. care i-ai păzit pe cei trei tineri şi pe Daniel în cuptorul cel de foc. Fă. ca avându-te pe tine împreună rugător să sporească în nevoinţă şi virtute. aşa cum te-ai rugat şi pentru cei ce te-au prigonit pe tine. împreună cu a cetelor de sfinţi mucenici şi mucenice. Doamne. în lupta pe care o ducem pentru mântuirea noastră. şi eu îl voi lua”. să ne " e nouă spre început bun mântuirii şi dătătoare de curajul mărturisirii adevărului în fa" a celor care îl batjocoresc. Şi ai grijă şi de prigonitorii lor. Doamne. Doamne. Să fie această sămânţă aducătoare de roadă bună. rugăciune pentru proslăvirea noilor mucenici Doamne. de toţi monahii şi de toate monahiile. să le dea Dumnezeu curajul de a semăna cuvântul Evangheliei acolo unde trebuie. Întăreşte-ne. să păstorească turma cu frică de Dumnezeu. Tot aşa noi cădem înaintea Ta. primeşte de la noi această puţină rugăciune. Hristoase Dumnezeule. acum şi pururi şi în vecii vecilor. care i-ai întărit pe mărturisitorii ultimei prigoane să dea mărturia cea bună în faţa prigonitorilor. Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Ca închinându-ne lor cu evlavie. ca o sămânţă pe pământul inimii noastre. ht a ig a yr re D iire DĂ D stt OD O O op ăs VO C ănă -V -V -V U U U M TRU TR TR TR PE PE PE PE Să " e această sămân" ă aducătoare de roadă bună. pentru duhovnicii noştri. Sădeşte. Din pricina păcatelor noastre nu am fost vrednici să ne închinăm lor. Cerut-a oarecând Sfânta Maria Magdalena trupul Tău. să nu laşi trupurile robilor Tăi să zacă în uitare. acum şi pururea şi în vecii vecilor. Dumnezeul nostru. Amin. după cum li se cuvine. să rabde cu răbdare mucenicească. rugândute pentru ei. sfinte. Fă. pentru a primi închinarea cuvenită. Roagă-te pentru ierarhii ortodocşi. Şi împreună cu ei să aducem slavă. spune-mi unde l-ai pus.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->